MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

0
Transilvania – Ofertă turistică

1
 CUPRINS

ARGUMENT....................................................................................................................3
CAPITOLUL I TRANSILVANIA – POTENȚIAL TURISTIC...................................5
1.1. Evoluţia turismului în Transilvania.........................................................................5
1.2. Prezentarea Regiunii...............................................................................................6
1.3 Potențialul turistic natural........................................................................................7
1.3.1. Relieful..................................................................................................................7
1.3.2. Clima.....................................................................................................................8
1.3.3 Flora și fauna.........................................................................................................9
1.3.4. Rețeaua hidrografică...........................................................................................10
1.3.5. Rezervații și monumente ale naturii...................................................................11
1.3.6. Parcuri naționale-naturale în regiune..................................................................11
1.3.7 Factorii balneari...................................................................................................12
1.4 Potențialul turistic antropic.....................................................................................13
1.4.1. Potențialul socio-demografic..............................................................................13
1.4.2 Potențialul turistic al spațiului rural.....................................................................18
1.4.3 Potențialul tehnico-economic..............................................................................19
1.4.4 Potențialul turistic cultural - istoric.....................................................................22
CAPITOLUL II OFERTĂ TURISTICĂ TRANSILVANIA.......................................27
PROGRAMUL EXCURSIEI........................................................................................27
DECONTUL EXCURSIE............................................................................................29
Comanda de transport auto nr 006................................................................................30
ANALIZA PREȚ.............................................................................................................31
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................38
ANEXE............................................................................................................................39

2
 ARGUMENT
Începând cu a doua jumătate a secolului al XX – lea, turismul a devenit una dintre cele mai
complexe ramuri economice din lume, in derularea sa fiind implicată întreaga societate. În același timp
turismul reflectă întreaga societate și poate fi considerată un adevărat barometru al acestuia. Turismul
valorifică superior potențialul natural si antropic al unei țări sau zone îmbunătățindu-le continu,
satisfăcând multiple motivații umane.
Turismul este călătoria cu scopul de a petrecere timpul liber în mod agremental, de odihnă sau
în scopul afacerilor. Organizaţia Mondială a Turismului definește turiștii ca fiind persoane ce călătoresc
sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci
și patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau alte scopuri
nelegate de exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat.
Pornind de la premisa, că turismul se referă, in esență, la călatoriile oamenilor în afara
reședinței obișnuite, definirea conținutului acestuia aduce în discuție aspecte cum sunt: scopul
călătoriei, durata și distanța deplasării, precum și caracteristicile subiectului călătoriei, respectiv ale
turismului. Ca urmare, cele mai multe dintre studiile consacrate acestui domeniu opereză cu analiza
intercorelată a categoriilor de ,,turism” si ,,turist”.
România prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiple dovezi ale unei istorii şi
culturi milenare, ca şi prin construcţiile dobândite de-a lungul anilor, dispune de un bogat potenţial
turistic valorificat într-o oarecare măsură. În timp, s-au scris multe articole şi cărţi, s-au întocmit hărţi
turistice ale României sau destinate masivelor montane, litoralului, Deltei Dunării, majorităţii oraşelor,
monumentelor naturii etc. Ceea ce le deosebeşte sunt - concepţia în tratarea problemelor şi în
realizarea reprezentărilor cartografice, folosirea unei terminologii variate, dar de multe ori cu sens
greşit, încercări de diferenţieri turistice regionale, fără a avea la bază criterii justificate.
România deţine atât elemente (obiective) care au însemnătate pentru turism cât şi o multitudine
de mijloace care pot facilita activităţile specifice acestui domeniu. Răspândirea acestora în teritoriu este
diferită existând pe de-o parte aglomerări de obiective ce au condiţionat şi concentrări de modalităţi şi
resurse de punere în valoare a acestora, iar pe de altă parte, spaţii largi în care toate acestea sunt
dispiate. Mai mult în prima categorie evoluţia locală, regională este variată în contextul impunerii
unora spre anumite tipuri de activităţi turistice, unele recunoscute pe plan naţional şi internaţional în
raport de altele care dispun de obiective la fel de însemnate dar puţin cunoscute şi unde mijloacele de
valorificare sunt reduse.

3
 Pentru a avea o bază într-un program complex de organizare şi dezvoltare turistică a ţării şi a
oricărui teritoriu trebuie să se plece de la inventarierea corectă a tot ceea ce există şi la diferenţierea de
unităţi care să se poată înscrie într-un sistem ierarhic. Componentele de ordine diferite vor avea o
anumită alcătuire şi funcţionalitate dar şi legături care să asigure intercondiţionarea, şi prin aceasta,
unitatea sistemului. Pentru turism importanţă are stabilirea de unităţi taxonomice precise care pe de-o
parte fiecare reflectă un anumit nivel de resurse potenţiale iar pe de altă parte un minim de dotare
(mijloacele) posibile la un moment dat, pentru valorificarea acestora. Dacă prima componentă poate fi
privită ca relativ fixă (mai ales în cazul elementelor specifice cadrului natural), cea de a doua are un
caracter dinamic în sensul unei evoluţii sau involuţii în funcţie de politicile economice aplicate.
Zona Transilvaniei include partea centrală a României desfasurată intre ramurile Carpaților, se
caracterizează printr-o dotare corespunzătoare mai ales în orașe, dar și apariția unor localități turistice
în cadrul depresiunii Sibiu, Făgăraș sau arealul Bistrița-Cluj unde agroturismul se dezvoltă. In cadrul
acestei regiuni se disting 3 zone turistice cu caracter complex in cadrul cărora sunt axate centre
turistice. În jurul unora (Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Alba-Iulia etc) s-au individualizat mai multe
zone nu numai ca potențial ci și ca ansamblu de activitați specifice care se bucura de dotări și servicii
corespunzătoare.
Trasnilvania îşi trage numele din expresia latina -Trans Silva -ce înseamnă -Ţara de dincolo de
Păduri- datorită pădurilor dese ce acopereau munţii ce înconjoară, aşa cum vom vedea, această zonă
atât de importantă pentru România si chiar pentru o parte a Europei. Este una dintre proviciile
României medievale greu încercată de-a lungul timpului, leagat de formarea poporului român dar nu în
ultimul rând un important centru cultural şi economic al ţării. Este situată în interiorul lanţului Carpatic
şi constituie o zonă bogată în obiective turistice naturale şi istorice.
Forma de relief principală este podişul, înconjurat de dealuri, depresiuni si străbătut de
numeroase râuri. Clima este temperat continentală, vara temperaturile atingând 30 de grade Celsius iar
iarna pot atinge minime de circa 23 de grade Celsius.
Istoria zonei este foarte veche ea începând odată cu Epoca Pietrei de când datează primele
descoperiri de rămăşiţe umane şi de aşezări, atingând un punct de vârf în prima vârstă a fierului când în
interiorul arcului carpatic civilizaţia dacică a atins un înalt grad de cultură materială şi spirituală, fapt
dovedit de numeroasele descoperiri arhelogice de la Cioclovia, Ohaba Ponor, Pecica Cucuteni, sau
Ariusd .

4
 CAPITOLUL I
TRANSILVANIA – POTENȚIAL TURISTIC

1.1. Evoluţia turismului în Transilvania

Perioada antichităţii
Cea mai veche modalitate de valorificare a resurselor naturale în scopuri balneare dar şi
agrementale a fost cea a apelor termominerale, care au fost cunoscute şi amenajate încă din perioada
stăpânirii Daciei de către Imperiul Roman, 106-271 d.Ch. Aceştia au realizat therme, adeseori fastuase,
unele comparativ cu staţiuni termale moderne cu amenajări ingenioase, precum, Ad Aqua Herculi
Sacras ad Mediam -Băile Herculane, Germisara (Thermae Dodonae) -Geoagiu Băi, Aque-Călan etc.
Perioada pseudo-turistică a evului mediu
În lume acestă perioadă se suprapune Evului Mediu timpuriu şi mijlociu când perioada de glorie
a turismului antic apune datorită fanatismului religios sau a deselor războaie între diferitele formaţiuni
statale.
Perioada turismului de anvergură
Acesta debutează la finalul Ev. Mediu când Renaşterea şi mariile descoperiri geografice lărgesc
orizontul spiritual prin intensificarea călătoriilor şi a schimburilor culturale.
Analiza apelor hidrominerale şi termale scot în evidenţă mai multe izvoare precum cele de la Bazna,
Moneasa, 1 Mai, Geoagiu-Băi, Borsec şi Covasna şi care intră în circuitul hasburgic de stabilimente de
tipul sanatorii sau în unele dintre ele se încep amenajări complexe de tip staţiune toate acestea având ca
motor de dezvoltare începutul revoluţiei industriale.
Creşterea intersului faţă de frumuseţile naturii au dus la înfiinţarea mai multor asociaţii de
turism montan care au încurajat dezvoltarea turismului montan din M-ţii Făgăraş, Cândrel, Şureanu,
Bârsei, unde s-au construit primele refugii şi cabane montane. În zona Sibiului la Paltiniş şi în zona
Munţiilor Prahova-Bucegi se dezvoltă primele staţiuni montane şi care au fost puse în valoare de
deschiderea pasului Predeal. Perioadă cu o accentuată dezvoltarea unitară a infrastructurii turistice din
arealul carpatin și nu numai, care a dus la dezvoltarea unui șir de stațiuni noi la Covasna, Malnaș,
Zizin, Jigodin, Corund, Valea Vinului, Ocna Sibiului sau Ocna Mureșului alături de cele consacrate
deja.

5
1.2 Prezentarea Regiunii
Regiunea de dezvoltare TRANSILVANIA este asezată în centrul României, în interiorul marii
curburi a Munților Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Mureșului și Oltului fiind cuprinsă
intre meridianele 22 o 40' și 26 o27' longitudine estică și paralele 45o23' și 47o12' latitudine nordică.
Regiunea Transilvaniei este formată din judetele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și
Sibiu și are o suprafață totală de 34099,4 km 2 , ceea ce reprezintă 14,31% din suprafața țării.
Ca suprafață, depășește unele țări europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia,
Slovenia și Republica Moldova.
In nord se invecinează cu regiunea 6 Nord-Vest, la nord-est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu
regiunea 2 Sud-Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest.
Potrivit organizării administrativ-teritoriale a țării în cadrul regiunii Transilvania se gasesc 6
județe, 50 de orașe, din care 14 municipii și 333 de comune cu 1825 de sate.

6
1.3 Potențialul turistic natural

1.3.1. Relieful

Relieful este foarte variat,

predominant muntos, cu ridicat potential
turistic și de dezvoltare a zootehniei dar
și cu suprafețe intinse de platou și lunca
propice culturilor agricole.
Lipsit de câmpii propriu-zise,
cuprinde părți insemnate din cele trei
ramuri ale Carpaților Românești, zona
colinară a Podișului Transilvaniei și
depresiunile din zona de contact intre zona colinară si cea montană.
Zona montană se intinde pe aproximativ 47% din suprafața Regiunii Centru, ocupând parțile de
est, sud și vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se gasesc cele mai înalte
vârfuri din România: Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m), ambele situate în masivul Făgăraș,
numeroase alte vârfuri din Carpații Meridionali depașind inalțimea de 2000 m. Datorită inalțimii,
masivitații pronunțate, peisajului de creste stâncoase și caldari glaciare, Carpații Meridionali au fost
numiți "Alpii Transilvaniei" (Emmanuel de Martonne, 1907).
In estul regiunii "CENTRU" se inalță culmile Munților Giurgeului (1445m), Hășmașului
(1793 m) și Ciucului (1490 m), despărțiții de masivele vulcanice ale Ghurghiului, prin depresiunile
Giurgeului și Ciucului.
Munții Harghita, Nemira, Vrancei, Buzăului, Bodoc și Baraolt, aflați în zona de curbură a
Carpaților, coboară treptat, prin intermediul piemonturilor, spre sesurile cu forme domoale ale
depresiunilor Brașovului și Baraoltului.
Pe latura sudică, pasul de culme Predeal separă masivele mai scunde Piatra Mare si Ciucaș
(1700-1950 m), de Munții Bucegi (2507m). Spre nordul Bucegilor intâlnim coasta calcaroasă a Pietrii
Craiului și Munții Persani, care separa depresiunea Făgărașului de depresiunea Brașovului.
Lanțul muntos se continuă cu Munții Făgăraș, care sunt cei mai inalți munți din țară (peste
2500 m), despărțiți de pasul Turnul Roșu, de pe valea Oltului, de Munții Cindrelului, Lotrului și
Șureanu, care au suprafețe plane, ușor vălurite, cu altitudini maxime de peste 2200 m (Vf. Cindrelul
2245, Vf. Șteflești 2244, Vf. lui Patru 2130 m). Zona depresionară de la poalele ramurii muntoase,
7
cuprinde depresiunile de contact ale Sibiului și Secașului care se caracterizează prin condiții naturale
favorabile asezărilor omenești și culturilor agricole.
În partea vestică a regiunii, culoarul Mureșului delimitează culmile nordice ale Șurianului de o
zonă mai joasă a Munților Apuseni reprezentați de extremitatea estică a Munților Metaliferi, apoi a
Bihorului și Muntele Mare. Munții Trascăului, care reprezintă partea estică a Apusenilor sunt munți
calcaroși cu fenomene endo si exo carstice. Depresiunile intramontane Zlatna, Abrud, Cimpeni si
Trascău sunt vechi vetre ale așezărilor omenești.
Latura nordică cuprinde părți din câmpia înaltă a Transilvaniei ce constituie o zonă agricolă
foarte importantă, cât și culmile vulcanice ale Călimanului (inalțimea maxima este Pietrosu-2102 m).
Partea de mijloc a regiunii Transilvania este ocupată de Podișul Transilvaniei cu subdiviziunile
Podișul Secașelor, Târnavelor și Hărtibaciului mărginite la est de Subcarpații Transilvaniei.

1.3.2. Clima
Clima este temperăt continentală și
inregistrează diferențieri specifice celor trei
tipuri majore de relief în funcție de etajarea
altitudinală și de existenșa zonelor construite.
Iernile sunt reci și geroase în regiunile
montane iar verile sunt calduroase în zona de
șes.
Temperaturile medii anuale au valori
de –2 -30C în zona inaltă (peste 2000m) și 10C,
40C în zona montană impadurită, iar în
depresiuni 50C, 90C.
Temperaturile medii anuale ale lunii
celei mai friguroase (ianuarie) sunt de -100C,
-110C în zona alpină, -5°C, -8°C în zona muntoasă și -3°C, -5°C în depresiuni.
Temperaturile medii anuale ale lunii iulie au valori de 5,7°C, 16°C în zona de munte și 16°C,
20,5°C în zonele depresionare.
Precipitațiile sunt cuprinse între 550, 850 mm/an în zona joasă și 1000, 1200 mm/an în zona
montană.

8
 Clima din regiune permite practicarea activităților turistice, în toate sezoanele, cu variații în
funcție de specificul formelor de turism, cu importantă majoră în refacerea sanătății, crearea unei
ambianțe propice odihnei și relaxarii turiștilor.

1.3.3 Flora și fauna

Invelișul biogeografic al Regiunii este deosebit de complex, din punct de vedere al
biodiversității, prin faptul că dispune de o mare varietate de ecosisteme, habitate și specii sălbatice,
inestimabile prin unicitatea lor.
Padurea înregistrează un coeficient de atractivitate superior, datorită faptului că reprezintă un
factor indispensabil vietii, un element de echilibru al naturii, care ozonifică aerul, determină reducerea
noxelor, a poluării sonore și a radiațiilor, impiedica extinderea eroziunii terenurilor, favorizează
turismul sportiv în aer liber etc.
Vegetația Regiunii este bogată și variată, determinată de relief și de condițiile pedoclimatice.
Peste 40 de specii sunt endemice pentru Munții Carpați, dintre care menționam: romanița de munte
(Achillea schurii), căldarușa (Aquilegia transsilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum),
mixandrele (Erzsinum transsilvanicum), ghintura galbena (Gentiana lutea), papucul doamnei
(Cypripedium calceolus), angelica (Angelica archangelica), zambrul (Pinus cembra), smirdarul
(Rhodendron kotschyi) sau bulbucii de munte (Trellius europaeus), sorbul (Sorbus dacica).
Alte specii sunt extrem de rare în România: patlagina uriasă (Plantago maxima), amăreala
siberiană (Polygala sibirica), angelica de baltă (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris) etc.
În județul Alba se intalneste floarea de colț (Leonthop alpinum) la cea mai joasă altitudine (550 m),
strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), sângele voinicului (Nigritella rubra), argintica (Doyas
octopetala) în rezervația Scărița Belioara. Ăn județul Mureș, la Zau de Câmpie se afla o mare rezervație
unde se găsește bujorul românesc (Paeonia tenuifolia). În tinovul Mohos (jud. Haghita) se află
rozmarinul argintiu (Andromeda polifolia) și roua cerului –planta insectivora (Drosera rotundifolia), iar
în tinovul Borsaros (Sancraieni) se gasește mușchiul de tundră (Meesea hexasticha) în cel mai sudic
punct de apariție.
Fauna este bogată și diveră, interesantă din punct de vedere cinegetic, în cadrul căreia se
regăsesc aproape jumătate din fauna de mamifere a țării și din acvifauna. Ca specii de mamifere, cele
mai importante sunt: capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin
(Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), marmota (Marmota marmota), lupul (Canis lupus),
vulpea (Vulpes vulpes), liliacul mare (Myotis mystis), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), râsul

9
(Lynx lynx), corbul (Corvus cerax), cocoșul de munte (Tetras mogalus), aqvila de munte (Aquila
permanina), fluturașul de stânca (Tichedreana muraria) și mierla de piatră (Monticela saxatilis).
Fauna acvatică din Regiune este foarte diversă, specifică apelor de munte și a celor colinare.
În apele de munte trăiesc următoarele specii de pești: păstrăvul de munte indigen (Salmo trutta fario),
păstravul fântânel (Salvelinus fontinalis), păstravul curcubeu (Salmo irideus Gibbons), lipanul
(Thymallus thymallus), lostrița (Hucho hucho).
La limita între apele de munte și de șes trăiesc moioaga (Barbus Meridionalis petenyi),
boișteanul (Phocsinus phocsinus), latița (Alburnoides bipunctatus).

1.3.4. Rețeaua hidrografică

În zestrea naturală atractivă a Regiunii Transilvania, o pondere insemnată o ocupa resursele de
apă care se asociază celorlalți factori la oferta recreativă a acestui teritoriu. Importanța turistica a apelor
deriva în special din posibilitațile multiple pe care le oferă celor interesați, de refacere a sănătații și de
agrement.
Exploatarea turistică a resurselor de apă vizează apele subterane, rețelele hidrografice, lacurile
și apele minerale și termale.
Regiunea Transilvania este dominată de bazinele hidrografice ale râurilor Mureș și Olt și cu
toate că cele două râuri au izvoarele in aceiași zona (M.Hasmasu Mare) ele au trasee total diferite.
Mureșul, după ce drenează depresiunea Giurgeu pe circa 75km, traversează apoi lanțul vulcanic
al M-ților Călimani-Gurghiu, pe care-i separă prin defileul Toplița-Deda (50km), străbate în continuare
Podișul Transilvaniei și după ce desparte M-șii Șureanu de M-șii Trascau parasește teritoriul regiunii
indreptandu-se spre vest. (La Alba Iulia are un debit mediu de 100 m 3/s). Afluenții principali sunt pe
dreapta Rostolita, Lutul, Comlodul, Ludusul, Ariesul, Aiudul și Ampoiul, iar pe stănga Gurghiu, Niraj,
Tirnavele, Sebes, Pianu și Cugirul. Tarnava drenează centrul depresiunii Transilvaniei și se formează la
Blaj prin unirea Târnavei Mici cu Târnava Mare. Cel mai important afluent al Târnavei este Visa.
Oltul izvorăște de la 1280 m altitudine in masivul Hășmașu Mare, drenează Depresiunea
Ciucului, traversează apoi extremitatea de S-E a Munților Harghita formând defileul de la Tusnad, după
care intra in Depresiunea Brașov, unde face o amplă cotitură separând M-ții Bodocului de M-ții
Baraoltului, iar dupa ce scapa din înclestarea defileului de la Racoș pătrunde în Depresiunea Făgăraș pe
care o străbate de la E la V. La ieșirea din Depresiunea Făgăraș, Oltul iși schimbă direcția de curgere
spre sud și străpunge Carpații Meridionali prin defileul de la Turnu Roșu. Afluenții principali ai Oltului
sunt pe dreapta Baraoltul, Varghisul, Homorodul, Noul, Cibanul cu Hartibaciul și Sadu iar pe stanga

10
Raul Negru cu Casinul si Tarlung, Borsa . Partea estică a regiunii este drenată de Bistricioara, Bicazul,
Valea Rece și Uzul ce fac parte din bazinul Siretului apoi de Buzău si Basca Mare.
O alta atractie turistică din categoria resurselor de apa este reprezentată de lacuri, care in
Regiunea Centru sunt foarte numeroase și deosebit de pitorești, fiind intalnite de la înălțimi de peste
2000m pana in zonele de câmpie.

1.3.5. Rezervații și monumente ale naturii

În scopul conservarii resurselor turistice naturale cu valoare de unicat sau pe cale de dispariție, la
nivelul judetelor din Regiunea
Centru au fost desemnate prin Legea
nr. 5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului national
sau de catre Consiliile Judetene o
serie de arii protejate. Numărul
monumentelor naturii din Regiunea
Centru, nominalizate prin actul
legislativ amintit este de 169 –județul
Alba 82, județul Brașov 24, Covasna
1, Harghita 35, Mureș 13, Sibiu 14.
Ca suprafața, acestea insumează
92.755,07, ceea ce reprezintă 2.72% din suprafața Regiunii. Pe langă aceste arii naturale protejate
există și alte arii naturale ce beneficiaza de un statut de protectie prin hotarari ale consiliilor județene.
În Regiunea Transilvania există foarte numeroase rezervații și monumente ale naturii, zone
naturale protejate de interes național. O listă completă a acestora se găseste în Anexa 1, lista ce reda
zonele declarate protejate prin legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national.
Declararea obiectivelor turistice naturale, drept rezervații și monumente ale naturii, se inscrie
în eforturile de creare a unui sistem national de arii protejate, asigurandu-se astfel conservarea
resurselor naturale. Ariile protejate sunt și cele mai eficiente mijloace destinate conservării
biodiversității.
Presiunea exercitată asupra peisajului, de activitatile recreative, determină o suprasolicitare a
acestuia, care însă poate fi stăvilită prin practicarea unui turism ecologic, rational, care să permită
pastrarea identității mediului natural.

11
1.3.6. Parcuri naționale-naturale în regiune
Parcul Național Bucegi , aflat parțial pe teritoriul județului Brașov, cu o suprafață totală de
32.663 ha. În cadrul parcului există rezervația Abruptul-Bucșoiu, rezervația Abruptul Prahovean,
rezervația Ialomiței (Munții Batrâna și Cocora), rezervația Zănoaga (Munții Zănoaga și Cheile Zănoaga
Mare), rezervația Turbaria Laptici, rezervația Babele, rezervația Omu, rezervația Vama Strunga-
rezervație paleontologică.
Parcul Natural Piatra Craiului, aflat pe teritoriul județelor Brașov și Argeș, cu o suprafață totală de
14.800 ha.
A fost infiintata în anul 1938 iar ăn cadrul parcului există urmatoarele rezervații naturale: Peretele
vestic, Piatra Mică, Prapastia Zărneștilor, Hornurile Grindului, Muchia Lungă și foarte numeroase
monumete ale naturii.
Parcul natural Munții Apuseni, aflat pe teritoriul jedețelor Alba Bihor și Cluj, cu o suprafață totală
de 75.784 ha.
Parcul Național Călimani Sud, cu o suprafață totală de 24.041 ha, se afla parțial pe teritoriul
județului Mureș, Bistrița-Nasăud și Suceava.
Cheile Bicazului – Hăsmaș, cu suprafață de 6.575 ha se află pe teritoriul județului Harghita și
Neamt.
Parcul natural Făgăraș, Podragu-Suru -6989-2 ha-din M-ții Făgăraș.
Parcul natural Dumbrava Sibiului -extravilan Sibiu-993 ha,
Parcul natural Munții Cindrelului -9873,9 ha-in județul Sibiu.

1.3.7. Factorii balneari

Regiunea Transilvania este deținatoarea unor resurse balneare extrem de diverse și
numeroase (ape minerale, ape de zacământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze mofetice etc.).
Judetele cele mai bogate în resurse sunt Harghita și Covasna, urmate de Mureș, Sibiu, Brașov și Alba.
Valorizate în cadrul stațiunilor balneare pentru tratament sunt emanațiile de CO2 și izvoarele
carbogazoase cu o compoziție chimică variată, legate de arealul activității postvulcanice, cunoscut sub
denumirea de aureolă mofetică, apele minerale clorurate sodice a lacurilor heliotermale, namolul
sapropelic provenit din lacurile sărate, apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate-sodice,
hipotone și hipertone, feruginoase, calcice, sodice, etc. din localitațile Borsec, Bilbor, Tusnad,
Harghita-Bai, Homorod, Sancraieni, Biborteni, Covasna, Bodoc, Malnas, Vilcele, Bixad, Băile
Balvanyos, Hațuica, Martunuș, Ozunca Băi, Băile Fortyogo în Târgul Secuiesc, Zizin, Rotbav, Rupea,

12
Racoș și clorosodice bromurate și iodurate la Ideciul de Jos, Stânceni, Sangiorgiu de Mureș, Sovata,
Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului și Ocna Mureș.
Potențialul terapeutic este dat de proprietățile acestor factori naturali de cură și a bioclimatului
sedativ de crutare, tonic din aceste statiuni. Există factori balneari identificați, dar pâna în prezent
nevalorificați și în alte localități ale Regiunii, viitoarele studii de specialitate urmează să le determine
valoarea și oportunitatea introducerii lor in circuitul economic.
În Regiunea Transilvania există 4 stațiuni turistice de importanță națională declarate in 2002:
Covasna-județul Covasna, Băile Tusnad în județul Harghita, Sovata în județul Mureș și Predeal în jud.
Brșov) declarate prin Hotărârea de Guvern nr.1122 din 10 octombrie 2002, iar alte 11 sunt considerate
de interes local: doua statiuni in judetul Brașov: Pârâul Rece și Timișu de Sus; o stațiune in județul
Covasna -Balvanyos, șase stațiuni în jud. Harghita: Băile Homorod, Borsec, Harghita-Băi, Izvorul
Mureșului, Lacu Roșu și Praid, două stațiuni în județul Sibiu: Bazna și Păltiniș.

1.4. Potențialul turistic antropic

Regiunea Transilvania beneficiază de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin
numeroase monumente istorice, de arhitectură și artă, edificii religioase, muzee și case memoriale,
arhitectura și creție tehnică populară, manifestări populare tradiționale, etnografie și tradiție orală,
importante instituții culturale și de știință, personalități locale, tradiți culturale ale minoritaților.
Compoziția etnică eterogenă a Regiunii și-a pus amprenta asupra diversității culturale a acesteia.
Eterogenitatea etnică reprezintă unul dintre atuurile Regiunii, care o individualizează față de celelalte
regiuni.

1.4.1. Potențialul socio-demografic

Potențialul socio-demografic influentează fenomenul turistic prin resursele umane care sunt
antrenate, fie în activități de prestări servicii, fie ca turiști consumatori de produse turistice specifice
acestui teritoriu.
Circulația turistică variază și în funcție de dinamica populației și structura acesteia pe
vârste, profesii, medii, etc. Din punct de vedere turistic, intereseaza mai mult structura pe varste a
populatiei, grupa de varsta 15-65 ani este cea mai importanta ca pondere pentru turism, manifestând,
comparativ cu alte categorii, receptivitate mai mari față de această activitate.
Populția Regiunii Transilvania la recensamântul din 2002 era de 2.521.745 locuitori, cu
6.7% mai puțin față de populația înregistrată la recensamântul din 1992, scădere explicabilă prin
mișcarea migratorie și sporul natural negativ înregistrat dupa 1990. Această tendință negativă este
13
similară proceselor demografice din țările dezvoltate. Densitatea populației a scăzut față de nivelul
anului 1992, în 2002 fiind de 74 loc/km 2 , sub nivelul național de 91 loc/km 2 . Ponderea populației
urbane este in scădere ușoară față de 1992, 58.0% în 2002, procent aflat peste nivelul național de
52.7%. Dupa 1990 s-a manifestat pentru prima dată în România un flux migrator invers urban-rural.

Așezări urbane
Numărul mare de localitați care păstrează înca trăsături medievale crează premise pentru
dezvoltarea turismului urban. Cetătile medievale, bisericile fortificate, castelele renascentiste sau
baroce, casele cu ziduri groase și acoperișuri din olane, turnuri cu porți de intrare sau ziduri de cetate,
alcătuiesc în unele localități, o rețea densă care le individualizează ca obiective turistice de prim rang.
În Regiunea Transilvania, cele mai valoroase orașe ce dețin obiective interesante din punct de vedere
istoric și arhitectural sunt:
În județul Alba:
Municipiul Alba Iulia cu Cetatea băstionara (1715-1738) este cea mai reprezentativă
fortificație bastionara de tip "Vauban" din țara noastră. În totalitate, cetatea se impune ca cel mai
semnificativ ansamblu de artă plastică figurativă barocă din Transilvania. Catedrala romano-catolică
(sec. al XIII-lea) este cel mai vechi și mai valoros monument de arhitectură din Transilvania. Alături se
află Catedrala Reântregirii, construită în anii 1921-1922, simbolizând ideea de unitate a poporului
român. Alte obiective importante: Biblioteca documentară “Batthyaneum”, Palatul Princiar, Muzeul
Unirii, Sala Unirii.
Municipiul Blaj, centru al spiritualității românești, leagan al Școlii Ardelene, cu obiectivele
turistice: fostul palat episcopal, sec. XVI-XVIII, cel mai vechi monument al orașului, Catedrala Sfânta-
Treime, construita din inițiativa lui Ion Inocențiu Micu-Klein, Campul Libertății.
Municipiul Aiud- cel mai important obiectiv este cetatea Aiudului, un complex de arhitectură
medievală ce cuprinde mai multe edificii (doua edificii de cult și patru edificii laice din sec. XVII-
XVIII ce aparțin cultului reformat calvin).

În judeţul Brașov:
Municipiul Brașov este situat la poalele masivului Tâmpa, prezintă un interes turistic deosebit:
Cetatea Brașovului (1395) din care se mai pastrează Bastionul fierarilor, Poarta Ecaterina, Bastionul
Țesătorilor (construcție unică ân tară), Bastionul Fierarilor, Bastionul Frânghierilor, cel al Postavarilor
și trei turnuri cu pulbere, Turnul Alb și Turnul Negru. Printre obiectivele cele mai cunoscute ale
Brașovului numim: Piata Sfatului (centru și târg al vechiului Brașov), Casa Sfatului (1490), Cartierul

14
Schei (cea mai veche asezare ce poartă însemnele arhitecturii urbane românesti, considerat rezervație
arhitecturală), Poarta Schei, Biserica Neagră (1385-1477)-unul din cele mai importante monumente de
artă gotica din țara, detine una dintre cele mai mari orgi și a unei colecții de covoare orientale vechi.
Biserica Sfântul Nicolae (1495) pastrează o valoroasă pictură murală din sec. XVIII și obiecte de artă
veche românească. Biserica Bartolomeu este cel mai vechi monument de arhitectură din Brașov zidită
în stil romanic cu elemente gotice.
Poiana Braşov, o staţiune de odihnă şi
tratament cu sezon permanent, aflată în partea
central sud-estică a României (Judeţul Braşov), într-
un luminiş înconjurat de păduri de conifere, la
poalele Masivului Postavaru (Carpaţii Meridionali),
altitudine 1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul
Braşov de care o leaga o sosea modernă. Clima
montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală
de 5°C (media temperaturii în iulie este de 14,5°C;
media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar
precipitaţiile depăşesc 900 mm anual ( frecvenţa averselor este mare ). Stratul de zăpadă durează cca
120 de zile pe an.
Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune
pentru sporturile de iarnă din România şi totodată un
important centru turistic internaţional. Ea dispune de
12 pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate (o
pârtie olimpică, trei pârtii pentru coborâre şi slalom
uriaş, o pârtie pentru slalom special, doua trambuline
etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf,
handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic,
un skilift, bazine acoperite, saune, săli de gimnastică
medicală, discoteci, baruri şi restaurante etc. Cazarea este asigurată în bună parte în hoteluri de lux sau
de categoria A, în vile sau cabane.
Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul (1.602 m) şi
Cristianu Mare (1.704 m), precum şi la cetatea ţăraneasca a Râşnovului (secolele XIV-XVII), aflată la
14 km distanţă; pot fi organizate excursii la monumentele istorice şi de artă din oraşul Braşov (turnurile

15
si bastioanele vechilor fortificatii ale oraşului (secolul XV); Biserica Sf. Bartolomeu, în stil gotic
timpuriu (secolul XIII);

În judeţul Covasna:
Sfântu Gheorghe, resedinţa judeţului Covasna, situată pe malul cursului superior al Oltului.
Din multitudinea de monumente istorice şi obiective turistice, sunt de reţinut: Biserica reformată
fortificată, Casa cu Arcade, Muzeul Naţional Secuiesc, etc.
Al II-lea oraş ca marime al judeţului Covasna, Târgu Secuiesc este un oraş medieval, interesant
prin dispunerea în formă de roată a pieţei centrale cu asa-numitele "curţi" ale breslelor, nişte straduţe
înguste ce grupau ateliere meşteşugăreşti. Centrul oraşului constituie un ansamblu de monumente
istorice şi arhitecturale medievale.

În judeţul Harghita:
Miercurea Ciuc, reşedinţa a judeţului Harghita, este situată pe terasele Oltului, la poalele
Muntelui Sumuleu Mare (1033 m). Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Cetatea feudală
Mikó cu patru turnuri şi un şanţ de apărare (1623-1631 în stil neorenascentist) – sediu al Muzeului
Secuiesc al Ciucului. în curtea interioară a cetăţii se ţin concertele din cadrul Festivalului Muzicii
Vechi. Alte obiective importante sunt biserica de rit catolic (1758), complexul arhitectonic baroc din
Şumuleu, compus din mânăstirea franciscană cu patru capele din secolul al XVII-lea, scoala şi biserica
Sf. Petru din secolul al XIX.-lea, Bisericile ortodoxa şi greco-catolică construite în secolul al XX.-lea,
reşedinţă a fostului scaun Ciuc.
În ţinutul secuiesc, oraşul Odorheiu Secuiesc a fost unul din cele mai importante centre
meşteşugăreşti, comerciale şi educaţionale. În prezent este centrul economic şi cultural al zonei
Odorhei, partea vestică a judeţului Harghita., situat în valea Târnavei Mari. Singura construcţie rămasă
intactă din evul mediu este capela Jézus construită în secolul al 13-lea. Clădirile care se pot vizita
pentru valoarea istorică şi arhitecturală mai importantă sunt: cetatea Bud, capela romanică, biserica
franciscană, cetatea "Székely Támadt", Casa memorială Tompa László, Colegiul reformat, Biserica
reformată şi Biserica romanao-catolică. Pe Dealul Budvar (635m) există ruinele unei fortificaţii de sec.
X, considerate monument arhitecturale.

În judeţul Mureş:

16
 Târgu Mureş în centrul oraşului se
află cetatea medievală cu şapte bastioane
(1602-1652). În incinta cetăţii pentagonale
se află Biserica Reformată, cu un turn
principal de 70 m şi alte patru mai mici,
dispuse simetric, Palatul Culturii (1911 si
1913), Biserica Romano-Catolică construită
in stil baroc la mijlocul secolului XVII, are
cel mai frumos amvon pictat din ţara,
sculptat în lemn şi aurit. Catedrala Ortodoxa este cea mai mare din ţara şi are pereţii interiori acoperiţi
în întregime de fresce), casa Teleki.
Oraş muzeu, Sibiul deţine
peste 40 de clădiri şi construcţii
declarate monumente istorice şi peste
38 de străzi şi locuri publice de
interes istoric. Cetatea Sibiului cu
zidurile, turnurile şi porţile de acces
ale vechii cetăţi a Sibiului. În Sibiu se
găsesc 10 muzee şi expoziţii
permanente de interes naţional şi
internaţional, cele mai cunoscute fiind
Muzeul Brukenthal şi Muzeul
Tehnicii populare ASTRA. În Centrul istoric se gaseste PiaŢa Mare unde se desfăşurau cele mai
importante evenimente ale cetăţii. Aici se află Biserica Parohiala romano-catolică şi case ce au
aparţinut familiilor nobiliare din Sibiu, Piaţa Mică cu casele de mestesugari, Piata Huet si strazile din
jur unde sunt concentrate cele mai multe obiective turistice: Catedrala Evanghelică, Casa Parohială
Evanghelică, Liceul Samuel de Brukenthal). Alte edificii: Mânastirea Ursulinelor, Biserica Ursulinelor,
Biserica şi Mânastirea Franciscană, Biserica Reformată, Casa cu cariatide (Micul Palat), Catedrala
Ortodoxă “Sf. Treime”, Baia populară Neptu n, etc.
Sighişoara medievală
Sighişoara, oraş aflat pe cursul râului Târnava-Mare, numită şi Perla Transilvaniei, este considerată cea
mai frumoasa cetate medievală locuită din Europa. Sighişoara a fost unul din centrele urbane
prestigioase din Transilvania, având importanţă economică, comercială, culturală şi politică. Sighişoara

17
a fost fondată de mesteşugari şi comercianţi saşi, centrul istoric a păstrat într-o manieră exemplară
caracteristicile unui mic oraş medieval fortificat care a avut de-a lungul câtorva secole un rol strategic
şi comercial notabil la graniţa Europei centrale. Astfel, vechiul oraş al Sighişoarei constituie o aşezare
reprezentativă pentru civilizaţia germană a coloniştilor saşi din Transilvania. Centrul istoric al
Sighişoarei are o deosebită valoare datorită structurii sale planimetrice şi spaţiale, fortificaţiile
păstrându-se în proporţie de 90%, comparativ cu alte centre urbane transilvanene: Sibiu, Brașov-care
păstrează doar în parte structură fortificațiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%, Brașov 45%).
Este inclus pe lista monumentelor UNESCO.Oraș român la origini, Sighișoara este unul dintre cele mai
mari orașe me dievale care există în lume la ora actuală.

1.4.2 Potențialul turistic al spațiului rural

Spațiul rural reprezintă o entitate socio-culturală care cuprinde totalitatea așezărilor rurale și
în care activitatea economică de bază este agricultura. Satul din această parte centrală a țării, prin
condițiile social-istorice în care s-a dezvoltat, reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea
românească a interferat cu cea a naționalităților conlocuitoare, realizând o simbioză plină de
originalitate și o cultură țărănească foarte bogată. Regiunea Centru cuprindea la sfA¢rsitul anului 2000
un număr de 334 comune și 1823 sate, densitatea satelor pe o suprafața de 1000 km 2 diferă foarte mult
în cadrul județelor din regiune, de la județul Alba cu 105,4 sate/1000 km 2 , la județul Brașov, cu 28
sate/1000 km 2 , (față de media pe țara de 55 sate/1000 km 2 ). Numărul mare de sate din județul Alba
se datorește așezărilor foarte mici din Zona Munților Apuseni, unde câteva comune grupează mai mult
de 30 de sate. Fiecare sat are personalitate și caracter unic, el imprima trăsături specifice și
condiționează infrastructura existentă. El semnifică dimensiunea umană, intimitatea locală, evocă
primăria, școala, cârciuma, biserica, tradițiile și obiceiurile, aceste lucruri care au jalonat viață
oamenilor din acest areal. Ferma, sațul, mediul natural și populația au între ele relații de
complementaritate și interdependență, sunt elemente esențiale ale agroturismului, care-i dau caracterul
atractiv, economic și cultural.
Gospodăria și viață ei rămân un simbol puternic pentru orășeanul ce-și va petrece vacanță la
țara. Este casa omului simplu, care cunoaște secretele naturii, un loc de viață animat cu care a pierdut
contactul, este locul unde se poate alimenta cu produse proaspete, naturale, care se găsesc mai greu în
comerțul urban, este locul unde se succed generații, fără ca schimbări notabile să intervină în modul lor
de viață.
Privită din punct de vedere al efectelor pe care îl are asupra gospodăriilor țărănești, agroturismul
apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural, mai ales în zonele cu condiții grele de viață cum sunt

18
cele din zonă montană, zona defavorizată, care cu dificultate poate oferi mijloacele de existența numai
din practicarea agriculturii și a creșterii animalelor.
Satul din această parte centrală a țării, prin condițiile social-istorice în care s-a dezvoltat,
reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naționalităților
conlocuitoare, realizând o simbioză plină de originalitate. În Regiune se găsesc sate care sunt
interesante prin valorile etno-folclorice, meșteșuguri, produsele de creație artistică și artizanală (colecții
muzeale sătești prezentate în Anexa 2 ), prin deținerea unor valori recunoscute, istorice sau culturale
(muzee, monumente, case memoriale, vestigii arheologice), așa cum sunt satele pe teritoriul cărora se
află biserici fortificate săsești, toate amplasate în Regiunea Centru vezi Anexa 3, sate turistice
climaterice și peisagistice, sate turistice vitipomicole, pastorale, sate care oferă posibilități de practicare
a sporturilor, sate care sunt adiacente unor rezervații naturale sau altor fenomene geomorfologice-
deosebite. Spiritul creator popular a rămas în unele zone rurale nealterat cu toate influențele
tehnologiilor moderne. Tradițiile au continuat să se perpetueze astfel că în unele zone ale regiunii
“CENTRU”, meșterii populari continuă să țeasă, să
brodeze, să facă oale din lut, să picteze pe lemn sau
pe sticlă sau să cioplească și să dăltuiască în lemn.

1.4.3 Potențialul tehnico-economic

Băile Someșeni
Băile Someșeni sunt o stațiune balneo-
climaterică aflate în cartierul Someșeni al
municipiului Cluj-Napoca. Băile Someșeni
constituie un obiectiv turistic care a adus faimă
zonei, acestea fiind reorganizate în stațiune de către bine-cunoscutul profesor Dominic Stâncă în 1927,
care era și proprietarul stațiunii. Nămolul și apele minerale de la Someșeni Băi erau folosite cu mult
înainte de organizarea profesorului că tratamente pentru diverse boli, chiar și pentru diabet. În
momentul de fată băile sunt dezafectate, necesitA¢nd investiții serioase pentru repunerea lor în
funcțiune. Au existat mai multe tatonări din partea municipalităţii pentru a le achiziționa de la urmașii
doctorului Stâncă și a le reface, dar până în prezent acestea nu s-au soldat cu rezultate concrete.

19
 Băile Ocna Dejului
Situată la o altitudine de 320 m, stațiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul
unei vechi exploatări de sare.Apa acestuia
are o concentraţie de până la 250 g/l, fiind
indicată în special în tratarea afecţiunilor
reumatice.

Staţiunea Sovata
Se află situată în Depresiunea Praid-
Sovata, pe cursul superior al râului Tarnava
Mică. Aflată la poalele dinspre sud-vest ale
Munţilor Gurghiu, din Carpaţii Orientali, la
o altitudine 475-530 m, oraşul se află la 60 km est de Municipiul Târgu Mureş.
Staţiunea Sovata este indicată în principal pentru tratamentul bolilo ginecologice (insuficientă
ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar şi pentru afecţiuni degenerative,
inflamatorii şi reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroză, poliartroză, dureri
articulare, tendinite, tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (după operaţii
vindecate la articulaţii, muşchi, oase, după luxaţii şi entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic
(pareze usoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburări endocrine (hipotiroidie, urmarea unui
tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceraţii, acrocianoză).
În judeţul Sibiu: Staţiunea Sovata este o staţiune balneoclimaterică cu sezon permanent.
Menţionată în anul 1595 ca fiind un loc "tămăduitor" este declarată staţiune balneară doar în 1850.
Staţiunea Sovata este inconjurată de
dealurile Cireşelu, Capela, Bechis, de Dealul
Mic şi de Muntele de Sare.

Stațiunea Arieșeni
Statțiunea Arieșeni este situata la granita
dintre judetele Alba si Bihor la poalele
muntilor Apuseni, la o altitudine de 950 m.
Statiunea constituie un important punct de
plecare in traseele de drumetie si escalada
din muntii Apuseni, tot aici existand facilitati pentru practicarea sporturilor de iarna. Statiunea este

20
dotata cu o partie de schi cu o suprafata de 3,8 ha si care beneficiaza de nocturna. Statiunea Arieseni
este cunoscuta pentru practicarea agroturismului
Cheile Turzii
S-au format în urmă erodării calcarelor din componența Culmii Petridului de către răul Hasdate,
pe o lungime de aproximativ 2 km. Cunoscute încă din vremea romanilor, Cheile Turzii s-au impus prin
măreția peisajului și complexitatea faunei și florei. Relieful lor este caracterizat de pereți verticali,
stânci în dezordine și numeroase peșteri.
Peșterile din cheile Turzii: Peștera
Calastur (751m), Peștera Liliecilor, Peștera
Cuptorului etc. Majoritatea acestor peșteri sunt
uscate și prezintă interes arheologic datorită
descoperirii unor unelte datând din epoca de
piatră și din epoca bronzului. Începând cu
perioada năvălirilor tătare, localnicii au folosit
aceste peșteri ca loc de refugiu.
În zona turistică a Cheilor Turzii se află și cabana
Cheile Turzii, amplasată la o altitudine de 1385.
Grădina botanică Cluj-Napoca
Înfiinţată în anul 1920 de către profesorul universitar Alexandru Borza, Grădina Botanică se
află în partea de sud a oraşului, la o altitudine de 400-410 m. Pe suprataţa ei de 14 ha cresc peste 10000
de plante, cei mai frumoşi arbori şi plante de pe toate continentele. Grădina este traversată de Pârâul
Ţiganilor. Aici s-a amenajat Muzeul botanic cu 6.900 de piese, şi tot aici se găseşte şi Herbarul
Universităţii cu 635.000 coli de herbar cu plante din întrega lume. Complexul din 6 sere adăposteşte
plante tropicale si subtropicale. Grădina romană, cunoscută şi sub denumirea de grădina lui Pliniu,
dominată de zeiţa romană Ceres care este încadrată de două sicrie descoperite în vechiul oraş roman
Napoca. Aici se găsesc plantele care creşteau în oraşele şi satele romane.
Muntele Băișor
Este situat la 800 m de comuna Baișoara şi are o altitudine de 1600m. Zona este extrem de
apreciată de amatorii de schi, iar vara există condiţii prielnice pentru vânat şi pescuit. Complexul
turistic Baisșoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare şi spre Cheile Runcului.
Masivu-Vlăde: este un masiv format din două ramuri ce coboară spre nord și sunt separate
de rîul Drăgan. Mai importantă din punct de vedere turistic este ramura estică, mărginită de Crișul
repede la nord, răul Drăgan la vest, Răul Henț la est și de cumpăna Cris-Someș. Aspectul general este

21
acela al unui podiș vulcanic. Masivul Vlădeasa este vizitat de un număr mare de turiști datorită
numeroaselor sale trasee accesibile.
Zona-Gilău-Tarnița: este o zonă deosebit de pitorească, ale cărei principale puncte de atracție
sunt constituite de barajul ridicat în zonă Tarniță (87m) și de lacul Tarniță, care se întinde pe o suprafața
de 216 ha
Munții-Trascăului extrem de spectaculoși datorită formelor de relief modelate în calcar. Dintre
obiective de atracție turistică ale zonei se cuvine să menționam Cheile Turzii și Cheile Turenilor, săpate
de cursurile rîurilor Hasdate și Racilor

1.4.4. Potențialul cultural istoric

Pe teritoriul Regiunii Transilvania se află monumentele istorice și de arhitectură foarte

variate stilistic, datând din perioade istorice diferite și reflectând cultura autohtonă, pe cea maghiară și
germană, culturi care s-au influențat reciproc în această zonă. Acest mozaic cultural se constituie într-o
atracție turistică importantă, care dă o notă specifică Regiunii. Prezentăm succint cele mai
reprezentative monumente cu valoare istorică și arhitecturală din Regiune:
Cele mai semnificative monumente istorice și de arhitectură din Regiune sunt Castelul
Brana, Brasov; Cetatea Vauban Albă Iulia, cetățile medievale de la Brașov, Sibiu, Sighișoara, Sebeș,
Făgăraș, Târgu-Mureș, Balvanyos; orașul Brașov cu principalele sale obiective - Biserica Neagră care
constituie o emblemă (cel mai estic monument gotic al Europei), Biserica Sf. Bartolomeu, zidurile de
incintă cu bastioanele Țesătorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poarta Schei și Poarta
Ecaterinei. Muzeul județean de Istorie, Muzeul Primei Școli Românesti, Muzeul de Artă, Muzeul de
etnografie și Casa Mureșenilor; cetatea Sibiului cu cele mai importante monumente de arhitectură:
piețele Huet, piața Mică, Casa Artelor, catedrala evanghelica-monument gotic, Piața Mare; Castelul
Lazăr de la Lazarea a jud. Harghita; atracții unice sunt monumentele arhitecturale și istorice secuiești,
bisericile fortificate și artizanatul din această zonă. Muzeele de istorie, artă, etnografie, bibliotecile
documentare din Sibiu, Târgu Mureş, Braşov, Alba Iulia adăpostesc obiecte de patrimoniu deosebit de
interesante.
O serie de asezări săteşti cu biserici fortificate se afla pe lista UNESCO: comuna Calnic-jud.
Alba, Biertan şi comuna Valea Viilor in jud. Sibiu, Saschiz in jud. Mureş, comuna Bunesti, sat
Viscri și comuna Prejmer în jud. Brașov și comuna Darjiu în jud. Harghita. Aceste localități au
un as pect tipic al rețelei regulate de străzi, cu fațade compacte alternând cu fațadele caselor având
ziduri împrejmuitoare înalte, grupate strâns în jurul bisericii situate în mijloc, caracteristici ce

22
contribuie la definirea profilului cultural al acestei zone a Europei multietnice și multiculturale ale
Europa centrale.
Localitățile aflate pe lista Patrimoniului Universal UNESCO exemplifică localitățile colonizate
de sașii din Transilvania, formând un tot unitar coerent cu valoare istorică, având un echilibru și un
caracter aparte.
Bisericile au perpetuat elemente interioare prețioase: altare, la Prejmer (datând probabil din
jurul anului 1450), fragmente de pictură murală (Dârjiu), mobilier din secolul al XVI-lea (Prejmer,
Saschiz, Valea Viilor). Aceste așezări au păstrat pA¢na prin anii '80 ai secolului XX caracterul lor de
localităţi multietnice, cu cartiere etnice.
Casa Sfatului cea mai semnificativă clădire din Piață Sfatului. Este mentionată în documente
înca din anul 1420, aici îsi avea sediul administrația orăşenească. în Evul Mediu, turnul cu orologiu
(Turnul Trompetilor) al Casei Sfatului era folosită ca punct de observație. Astăzi în această clădire
monumentală îşi desfăşoară activitatea Muzeul de Istorie. Casa Sfatului secolele XIV-XVIII, în prezent
muzeu; multe alte case și biserici datând din secolele XIV-XVIII etc.).
Biserica Neagră (1385-1477)-unul dintre cele
mai importante monumente de arta gotica din tara.
Deţine una dintre cele mai mari orgi şi a unei colecţii
de covoare orientale vechi. Biserica Sfântul Nicolaie
păstreaza o valoaroasă pictură murală din sec XVIII şi
obiecte de artă românească.
Biserica Sfântul Mihail Este unul dintre cele
mai valoroase monumente în stil gotic din Transilvania fiind construit în perioada anilor 1350-1450.
Biserica Sf. Mihail din Cluj este considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii de cult din
România cu 70 de metri lungime și o înălțime maximă de 80 de metri
Biserica Reformata din Cluj-Napoca A fost construită cu sprijinul regelui Ungariei - Matei
Corvin. A fost considerată în acea perioadă una dintre cele mai mari construcții în stil gotic din
Transilvania. Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor din Cluj-Napoca din imediata apropiere a
bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat între
1486-1516.
Casa lui Matei Corvin: Matei Corvin a fost fiul lui Iancu de Hunedoara. S-a născut în anul
1443 și a devenit ulterior rege al Ungariei și principe al Transilvaniei. Clădirea unde se află casă
memorială a acestuia este considerată un monument istoric de marcă al orașului. Putem întrezării
elemente ale stilului gotic în arhitectură și decorațiunile casei.

23
 Mânăsitrea din Mănăștur: este amplasată în cartierul clujean Mănăștur și a fost construită în
stil gotic în sec XV-XVI. Biserica Calvaria de la Cluj-Mănăștur, cu hramul Sf. Maria este cel mai vechi
monument istoric și de arhitectură păstrat în fostul sat Cluj-Mănăștur, din apropierea Clujului. Din
vechile construcții se mai păstrează doar corul bisericii, prevăzut cu o navă mai simplă, construită în
secolul al XIX-lea pe vechile fundații.
Muzeul de Etnografie din Cluj-Napoca adăpostește piese din ceramică, textile,
îmbrăcăminte, unelte, obiecte de uz casnic, arhivă folclorică, o bibliotecă, toate de o mare valoare
istorică.
Muzeul de Speologie din Cluj-Napoca având o vârstă foarte fragedă (2003) este singurul
muzeu de acest gen din Europa. Regăsim aici pe de o parte diferite feluri de roci care păstrează
amprente ale unor animale dispărute cu mii de ani în urmă, cât și obiecte și instrumente folosite de
renumitul biolog Emil Racoviță, fost profesor la celebra universitate Sorbona din Paris, în perioada de
cercetare și expolatare (microscop, aparate foto, etc).
Palatul Bunffy din Cluj-Napoca găzduiește muzeul de artă. Este situat în Piața Libertății și
datează din sec al XVIII-lea fiind construit în stil baroc târziu. Este format din 22 de camere unde se
pot admiră lucrări ale unor sculptori, graficieni și pictori celebrii cum ar fi: Nicolae Grigorescu,
Nicolae Tonitza, cât și colecții impresionante de artă medievală, arme, mobilier, covoare.
Mănăstirea Ortodoxă de la Nicula este considerată că făcând parte din lanțul vechilor
mânăstiri ortodoxe ale Transilvaniei, datând probabil din anul 1552.
Biserică Ortodoxă Văd a fost ridicată în sec al XV-lea fiind ctitorita de Ștefan cel Mare și
Petru Rareș. Biserică a fost construită după modelul bisericilor din Bucovina.
Biserica Ortodoxa de dea Biserica a fost construită între anii 1795-1796 de către negustorii și
meșteșugarii vremii. La construcția ei au contribuit
Bibliotecă Batthynaeum din Albă-Iulia a fost construită în ultimele decenii ale sec al XVIII-
lea în biserica dezafectată a fostei mânăstiri trinitariene. Găzduiește valoroase colecții de carte veche și
de artă ale Institutului Batthyaneum. Fondatorul institutului și al bibliotecii este episcopul Ignațiu
Batthyani.
Catedrala Romano-Catolică din Alba-Iulia catedrală este cel mai valoros monument al
arhitecturii medievale timpuri din Transilvania, arhitectură să îmbinând armonios elementele românice
cu cele gotice. Edificiul este amplasat între zidurile Cetății Albă-Iulia.
Colegiul Academic din Alba-Iulia complexul de clădiri este amplasat în Cetatea Alba-Iulia și
cuprinde clădiri dispuse a două curți interioare în cadrul cărora a funcționat din anul 1622

24
-Academicum Collegium-, prima școală cu rang universitar din Transilvania. Edificiul actual cuprinde
părți din fostul colegiu terminat la mijlocul sec XVII-lea.
Muzeul Unirii din Alba-Iulia muzeul Național al Unirii se număra printre cele mai importante
muzee din România datorită prestigiului și patrimoniului său.
Palatul Apor din Alba-Iulia este reședința unei foarte puternici familii feudale care a avut
reprezentanți în ierarhia superioară a Principatului Transilvaniei. Palatul Apor a fost construit în sec al
XVII-lea și apoi modificat în prima jumătate a sec al XVIII-lea fiind dotat cu lucrări de plastică barocă
pe fațadă de sud, pe frontoanele portalurilor și baluștrii scării de acces.
Palatul Princiar din Alba-Iulia este amplasat pe locul vechiului palat episcopal, palatul
principilor Transilvaniei a fost construit în etape succesive începând cu sec al XIV-lea. În sec XV este
mărit prin construcția unor aripi în jurul a trei curți interioare.
Porțile Cetății Alba-Iulia din cadrul puternicului sistem de fortificații al Cetății Alba-Iulia fac
parte și aceste porți. Intrarea în cetate se făcea prin șase porți dintre care patru sunt decorate cu statui și
reliefuri sculptate de Johhan Konic.
Sala Unirii din Alba-Iulia face parte integrantă din Muzeul Național al Unirii și este situată în
cadrul Cetății Albă-Iulia. Sală Unirii reprezintă locul în care a fost oficializată unirea tuturor românilor
într-o singură țara- România, eveniment care a avut loc la 1 Decembrie 1918.
Castelul Bethlen din Blaj este cea mai veche clădire din orașul Blaj și a fost până în anul 1737
reședința stăpânilor feudali ai domeniului Blaj, familia Bethlen. După acest an a deveni sediul
Episcopiei Transilvaniei. Clădirea este compusă din două etaje cu ziduri foarte groase de peste 1 m,
coridoare boltite și scări înguste de lemn, reprezentând un valoros monument istoric și de arhitectură.
Catedrala Greco-Catolică din Blaj a fost construită între anii 1738-1765 de către arhitectul
austriac Anton Eckhardt Martinelli. În anul 1837 a fost mărită când i s-au adăugat o terasă, cele 2
turnuri, corurile și sarcristiile laterale. Biserică este pictată în stil bizantin, cel mai reușit element fiind
catapeteasma de mari dimensiuni.
Cetatea Calnic cetatea Calnic (Kelling) este unul dintre cele mai vechi și interesante
monumente de arhitectură fiind inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Cetatea a fost
construită în sec XIII-lea de către contele Chyl de Kelling cu destinația de reședința nobiliara.
Castelul Huniazilor construit între 1443-1447 de către Iancu de Hunedoara pe locul vechiului
castel regal din sec al XIV-lea. În sec XV-XVI a devenit reședința nobiliara, iar mai târziu, între 1552-
1716 resendinţa a pașei. A îndeplinit și rolul de cazarmă de artilerie. În preznet adăpostește Secția de
Istorie și Secția de Științe ale Naturii din cadrul Muzeului Banatului. (mai multe despre Castelul
Corvinilor)

25
 Castelul Bran a fost inițial o fortăreața construită de Ordinul Cavalerilor Teutoni în anul 1212.
Cunoscut la început sub numele de Dietrichstein, a fost cucerit de sași spre sfârșitul secolului al XIII-
lea, pentru a proteja orașul Brașov, un important centru comercial. Vlad Țepeș a folosit Castelul Bran
că punct de plecare pentru incursiunile sale în Transilvania. Astăzi, locul este un muzeu vizitat de turiști
din toată lumea. Lângă castel puteți, de asemenea, vizită un interesant muzeu având că principală
caracterisica viață țăranilor din acea zonă. De Halloween locul este destinația favorită a americanilor și
englezilor care lucrează în România sau pur și simplu o vizitează. Este unul din puținele locuri din
România unde poți simți cu adevărat atmosferă de Halloween.
Legenda lui Dracula: a
devenit mit în secolele XIX - XX s-a
născut în strânsă legătură cu figură
istorică a principelui român Vlad
Țepeș (1456 - 1462). Mai mult decât
orice, personajul mitic Dracula este
cunoscut pentru cruzimea sa
nemăsurată. Trasul în țeapă, unul
dintre cele mai îngrozitoare moduri de
a muri, a fost metodă de tortură și
execuție preferată a lui Dracula, de
aici și numele sau, Vlad Țepeș.
Cruzimea pedepselor sale pentru lipsă de loialitate și onestitate coincide cu numele sau. În limbă
română el înseamnă "dracul". În 1431 Sfântul Împărat Român Sigismund de Luxemburg îl investește
pe tatăl lui Dracula, Vlad ÎI, cu ordinul Dragonului, un ordin cavaleresc dedicat luptelor împotrivă
turcilor. Emblemă ordinului era un dragon, simbol al diavolului. De la această realitate, consemnată de
istorie, până la legendă nu mai era decât un pas. Acest transfer a fost facilitat de nevoia epocii de
ficțiune, mistic, spirit exotic, concretizat în producțiile literare ale culturii europene, mai ales
occidentale. Legenda și adevărata istorie a lui Dracula se întretaie și sunt menținute vii de către
destinațiile turisice, cum ar fi Mănăstirea Snagov, în apropiere de București, sau Castelul Bran de lângă
Brașov

26
 CAPITOLUL II
OFERTĂ TURISTICĂ TRANSILVANIA

PROGRAMUL EXCURSIEI
Perioada 18-22 iunie 2015 durata 5 zile, nr.turiști 40+1+1
Itinerarul: Tg – Neamţ – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – V Dornei – Bistriţa –
Dej – Cluj Napoca – Cânpia Turzii – Alba Iulia – Deva – Hațeg – Orăștie – Sibiu – Mediaș –
Făgăraş – Braşov – Sighişoara - Tg.Mureş – Sovata – Gheorgheni – Cheile Bicazului – Piatra
Neamţ – Tg Neamţ (1400km)
Plecarea Tg.Neamţ, 18.06.15, ora 07.00
Sosirea Tg.Neamţ, 22.06.15, ora 20.00
Lungimea traseului 940 km. Prețul excursiei: 426 lei

ZIUA I 18.06.2015
Etapa. Tg. Neamţ – Gura Humorului – Campulung Moldovenesc – V. Dornei – Bistriţa
Obiective vizitate Manastirea Voroneţ, Muzeul Lingurilor de lemn din Câmpulung Moldovenesc
Servicii asigurate
Mic dejun
Cina Restaurant Coroana
Cazare Hotel Coroana Stațiunea Vatra Dornei

ZIUA a II- a 19.06.2015

Etapa: Bistrița – Dej – Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Alba Iulia
Obiective vizitate: Băile Ocna Dej, Rezervația Naturală Cheile Turzii, Grădina Botanică Cluj
Servicii asigurate:
Mic dejun: Restaurant Coroana
Cina: Restaurant Cetate
Cazare:Hotel Cetate

ZIUA a III- a 20.06.2015

27
Etapa:Alba Iulia – Deva – Hațeg – Orățtie – Sibiu – Mediaș – Făgăraș – Brașov
Obiective vizitate : Orașul Sibiu, Cetatea medievală Deva, Complexul muzeal Hațeg, Biserica Neagră
Servicii asigurate:
Mic dejun: Restaurant Cetate
Cina: Rest Capitol
Cazare: Hotel Capitol

ZIUA a IV – a 21.06.2015
Etapa: Brașov – Sighișoara - Tg Mureș – Sovata
Obiective vizitate: Poiana Braşov, Sighişoara medievală, Staţiunea Sovata, Salina de la Praid
Servicii asigurate:
Mic dejun: Rest Capitol
Cina: Stațiunea Sovata
Cazare: Stațiunea Sovata

ZIUA a V – a 22.06.2015
Etapa: Sovata – Gheorgheni - Cheile Bicazului – P. Neamţ – Tg. Neamţ
Obiective vizitate: Muzeul Național Secuiesc, Biserica Sf. Petru, Cheile Bicazului
Servicii asigurate:
Mic dejun: Stațiunea Sovata
Cina: Parcul Ursilor P. Neamţ

ORGANIZATOR GRUP Popa Ion SEMNATURA......................

GHID AGENȚIE Ursu Andreea SEMNATURA......................
CONDUCATOR AUTO Popescu Alin
SEMNATURA.............................................
Intocmit,
Aprobat......................................................
Organizator turism Popa Ioan
Data........................

28
AGENŢIE DE TURISM
US4U DEVIZ PREȚ/PERSOANĂ

DECONTUL EXCURSIE
Itinerar: Tg Neamţ - G. Humorului – Câmpulung Moldovenesc – V. Dornei – Bistriţa – Dej -
Câmpia Turzii – Alba Iulia - Deva - Hațeg – Oraştie – Sibiu – Mediaş – Făgăraş – Braşov –
Sighișoara – Tg. Mureș – Sovata – Gheorgheni – Cheile Bicazului – P.Neamț – Tg. Neamț
Nr.turiști 40+1+1
Perioada18-22 iunie 2015-06-01 ghid Popovici Marcu

Specificație Cheltuieli/ documente

Suma Document / număr / data

Transport autocar 2800 Factura 0012/14.06.2015

Masa cina Rest Coriana Bistrita 1260 Factura 0013/15.06.2015

Cazare Hotel Coroana Bistrita 1260 Factura 0014/15.06.2015

Mic dejun Rest Coroana Bistrita 840 Factura 0015/16.06.2015

Masa cina Rest Cetate Alba Iulia 1260 Factura 0016./17.06.2015

Cazare Hotel Cetate Alba Iulia 1260 Factura 0017/17.06.2015

Mic dejun Rest Cetate Alba Iulia 840 Factura0018/18.06.2015

Masa Cina Capitol Brasov 1260 Factura 0019/19.06.2015

Cazare Hotel Capitol Brasov 1260 Factura 0020/19.06.2015

Mic dejun Rest Capitol Brasov 840 Factura 0021/20.06.2015

Masa cina Statiunea Sovata 1260 Factura 0022/21.06.2015

Cazare Statiunea Sovata 1260 Factura 0023/22.06.2015

Mic dejun Statiunea Sovata 840 Factura 0024/22.06.2015

Cheltuieli culturale 400
Total cheltuieli directe 16640
Comision agentie 10% 1664
TVA la comision 24% 399,36
Total încasări 17.000.00

29
Data 22 iunie 2015-06-01 Agent de turism Ghidoarcă Vasile

Unitatea de turism Agenția ChristianTour

Comanda de transport auto nr 006

Din17.06
Către S. C. FLOZAMPET S.R.L Tg Neamț
Vă rugăm să asigurați 1 autocar, pentru grupul: Colegiul Tehnic ”Ion Creanga” Tg Neamț
simbol I-001 tara România, număr turiști 40+1+1

Prezenta autovehicul
Traseu de parcurs Km

Data Ora Locul

17.06 08.00 Tg Neamţ Tg Neamţ- G humorului- V Dornei- 1400
Bistriţa-Cluj-Campia Turzii-Alba Iulia-
Deva-Hateg-Sibiu-Mediaş-Făgăraş-
Braşov-Sighisoara-Tg Mureş-Sovata-
Gheorgheni-Cheile Bicazului-P Neamt-
Tg Neamţ
22.06 20.00 Tg Neamţ

Șef compartiment, Agent de turism,

Popa Ioan Ghidoarcă Vasile

30
 ANALIZA DE PREȚ

Agenţia de turism ChristianTour

Intinerar turistic Nr 40+1+1
Simbol I-001
I. Denumirea excursiei ”Circuit în Transilvania” perioada 18-22 iunie 2015 grup
minim 40+1+1persoane.
II. Extras din program Tg Neamţ – Bistriţa – Alba Iulia – Sovata – Tg. Neamţ
III. Beneficiar Colegiul Tehnic Ion Creangă Tg Neamţ .organizator grup Popa Ioan
tel 0740645239
IV. Calculația prețului de vânzare

Nr Articole de calculație Elemente de Elemente de Valoarea LEI

crt cheltuit calcul Per turist Total
1 Masa 4dem*50 200 8.000
demipens
2 Cazare 4cz*30 120 4.800
3 Cheltuieli directe Transport 1400*2/km 70 2.800
4 Cheltuieli Bilete muzee 10 400
culturale
5 Cheltuieli
organizator
6 Cheltuieli 8 320
ghid
7 Cheltuieli 8 320
șofer
8 Alte cheltuieli
9 Total cheltuieli directe 416 16.640
10 Asigurare
11 Comission 10 % 41,6 1664
12 Tva 24 % 9,984 399,36
Cota de promovare
13 Total costuri 425,98 17.039,36
14 Total pret de vanzare 426 17.000

Data 21.08.20014 Încasări (felul și nr. documentului)

Întocmit Orună Sînziana 1………………. …………..lei
2………………. …………..lei
3……………… ………….....lei
Verificat Păstravanu Cristina 4………………. …………….lei
(contabil șef ) 5………………. …………….lei
Luat la cunoștință Total……17.000…………………… lei
Orună Sînziana
(organizator grup)

31
 CONTRACT DE PRESTARI SERVICII TURISTICE
Nr.............din data de..........................

I. DISPOZITII GENERALE
Art.1 Prezentul contract de prestari servicii turistice incheiat in conformitate cu prevederile
art.8 din HGR nr. 513 / 1998 si cap.II din OTM nr 125 / 1993 referitoare la activitatea de
comercializare a serviciilor turistice, reprezinta acordul de vointa dintre agentul economic prestator
de servicii si turist si are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turist si eliberarea
documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentie.
II. PĂRȚILE CONTRACTANTE
Art. 2 S.C. TOURS ARCADIA. LTD cu sediul in Tg. Neamt, str Aleea Zimbrului nr 2, bloc B11,
Scara D, etaj 2 , apartament 64, inregistrata la Reg. Comertului cu numarul J-27- 524/95, C.F. R-
7496280, tel/ fax 0233/791664 reprezentata prin doamna Niculescu Eugenia , in calitatae de
manager, denumit in continuare agent economic si
D-l/Dna............................................................................domiciliat(a)
în....................str........................................nr................bloc................sc..........ap.........tel........
posesor al BI seria...........nr.........eliberat de politia .......................la data de................, denumit(a) în
continuare TURIST au convenit la incheierea prezentului contract.
III. OBIECTUL CONTRACTULUI
Destinația ......................................................................................................................
Data plecării....................................data sosirii..............................................................
Servicii:
Cazare: hotel.....................................................confort.....................................................
Masa: MD............................................DP.........................PC.........................................
Transport: avion.............................auto......................pe cont propriu............................
Asigurare .........................................................................................................................
Pret total.....................................................................................................................

32
IV. DREPTURI ȘI OBLIGAȚII
Art.3 Drepturile și obligațiile agentului economic
3.1.Agentul economic poate inlocui hotelul sau mijlocul de transport initiale
asigurand servicii similare, informand TURISTUL inaitea inceperii programului turistic
sau in timpul derularii acestuia, acveasta neconstutuind motiv de anulare a excursiei.
3.2. In cazul in care agentul economic este nevoit sa modifice una din clauzele
esentiale ale contractului, acesta va informa TURISTUL cu minim doua zile inaintea
inceperii excursiei.
3.3. in cazul in care, dupa data inceperii excursiei, o parte din serviciile prevazute
in contract nu poate fi realizata, agentul economic va oferi turistilor alternative fara costuri
suplimentare in scopul continuarii excursiei sau va restitui turistilor, daca este
cazul,diferenta dintrec/v serviciilor achitate si c/v serviciilor efectiv prestate, conform
analizei de pret si a decontului excursiei.
Art.4 Drepturile si obligatiile TURISTULUI
a. In cazul in care Turistul este informat de catre agentul economic, cu minim 7
zile inaintea inceperii excursiei, de modificarea uneia dintre clauzele esentiale
ale contractului, acesta are posibilitatea sa opteze pentru:
 rezilierea contractului, fara penalitati, restituirea sumelor achitate urmand a se face in
decurs de maximum de 7 zile
 aceptarea noilor conditii ale contractului, confirmand in scris acest lucru
 inlocuirea excursiei cu una de valoare echivalenta, superioara sau inferioara, urmand
a se regla diferentele de pret.
b. În cazul anulării de către Agentul economic a excursiei achitate integral,
TURISTUL poate solicita despagubiri pentru neindeplinirea contractului, cu
exceptia situatiei in care anularea se face ca urmare a numarului mai mic de
turisti decat minimul necesar;
c. Turistul are dreptul sa notifice in scris neindeplinirea sau indeplinirea partiala a
clauzelor prezentului contract, astfel: conducatorului de grup, in momentul
constatarii acestora sau agentului economic in termen de 5 zile de la data
incheierii programului turistic.
d. Turistul este raspunzator pentru consecintele ce decurg din nerespectarea
programului excursiei, pierderea actelor de identitate (pasaport) sau a
documentelor de calatorie.

33
V. TERMENE ȘI MODALITĂȚI DE PLATĂ
Avans înscriere..............................................%din valoarea excursiei;
Rest de plata pana la data de................................................................
VI. CONDIȚII DE RETRAGERE
Art.5. In cazul in care TURISTUL renunta la excursie, indifferent de motive, (exceptie
făcând cazurile de forță majoră) acesta va suporta penalități calculate la valoarea
excursiei, astfel:
 10% cu peste 10 zile inaintea plecarii;
 30%cu 10-5 zile inaintea plecarii
 50% sub 5 zile inaintea plecarii
 100% in ziua plecarii
Art.6 În cazul neobținerii vizei din cauza turistului, se plătește o penalizare de 10% din
valoarea avansului achitat pentru excursie.
VII. CLAUZE SPECIALE
Art. 7. Agentul economic este raspunzator fata de TURIST pentru buna executare a
obligatiilor asumate prin contract, inclusiv in situatia in care o alta agentie de turism sau
un alt prestator de servicii, trebuie sa indeplineasca aceste servicii.
Art. 8. Agentul economic nu este raspunzator fata de TURIST în următoarele condiții:
 neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor asumate prin contract, din
vina
TURISTULUI
 neindeplinirile se datoreaza unor cause de forta majora sau unor imprejurari pe care
nici Agentia, nici prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita. In acest caz
Agentia este obligate sa acorde asistenta prompta turistului aflat in dificultate.
Art. 9. Forta majora exoneaza de raspundere partea care o invoca si probeaza.
Art. 10. Eventualele litigii survenita intre parti pe parcursul derularii prezentului
contract se vor soluționa pe cale amiabila. În caz de nerezolvare amiabilă a litigiilor,
acestea vor fi solutionate conform prevederilor legale in vigoare.
Prezentul contract este incheiat in 2 (doua) exemplare cu continut identic, pentru fiecare
parte contractanta.

AGENT ECONOMIC TURIST

34
 PROGRAMUL DETALIAT AL EXCURSIEI

●Itinerarul: Tg. Neamţ – G.Humorului – Câmpulung Moldovenesc – V Dornei –

Bistriţa – Dej – Cluj Napoca – Câmpia Turzii – Alba Iulia – Deva – Hațeg – Orăștie
– Sibiu – Mediaș – Făgăraș – Braşov – Sighişoara – Tg. Mureş – Sovata –
Gheorghieni – Cheile Bicazului – P. Neamţ – Tg. Neamţ (1400 km).

EXCURSIE TEMATICA TRANS

Pogramul Excursiei-detaliat

Ziua I:18.06.2015
-08:00-08:30 imbarcare in autocar
-08:30-09:30 deplasare la Voroneț
-09:30-10:30 vizitaea manastirii Voroneţ
-10:30-12:00 deplasare la Câmpulung
-12:00-13:00 vizitarea muzeul Lemnului din Câmpulung
-13:00-15:00 pauză pentru masa de prânz
-15:00-16:30 deplasare la V. Dornei
-16:30-17:30 vizitarea stațiunii V.Dornei
-17:30-19:00 deplasae la Bistrița
-19:00-19:30 formalități de cazare la Hotel Coroana (Bistrița)
-19:30-21:00 servirea cinei la Restaurant Coroana
-21:00-22:00 program liber la dispoziția turiștilor
-22:00-08:00 cazare la Hotel Coroana

Ziua II:19.06.2015
-08:00-09:00 mic dejun la Restaurant Coroana
-09:00-11:00 deplasare la Cluj
-11:00-13:00 vizitarea Grădinii Botanice din Cluj
-13:00-15:00 pauză pentru masa de pranz

35
 -15:00-16:00 deplasare la Cheile Turzii
-16:00-17:00 vizitarea obiectivului Cheile Turzii
-17:00-19:00 deplasarea la Alba -Iulia
-19:00-19:30 formalități de cazare la Hotel Cetate
-19:30-21:00 servirea mesei de cină
-21:00-24:00 program liber
-24:00-08:00 cazare la Hotel Cetate

Ziua III:20.06.2015
-18:30-20:00 deplasare la Sovata
-20:00-20:30 formalități de cazare la Stațiunea Sovata
-20:30-22:00 servirea mesei de cina
-22:00-24:00 progam de disco
-24:00-09:00 cazare Sovata

Ziua V:22.06.2015
-09:00-10:00 servirea micului dejun
-10:00-12:00 deplasare la Cheile Bicazului
-12:00-15:00 masa picnic Cheile Bicazului
-15:00-16:00 deplasare la P. Neamț
-16:00-19:00 vizitarea orașului P. Neamț
-19:00-20:00 deplasarea la Tg Neamț

Organizator grup: ORUNĂ SÎNZIANA

36
 BIBLIOGRAFIE

1. Anuarul turistic al României, Ministerul Turismului si Comisia Națională pentru

Statistica, București 1995
2. Neacșu Nicolae, Cernescu Andreea, Economia Turismului. Editura Uranus,
București 2002
3. Turismul României, Brevier statistic, Comisia Natională pentru Statistica, Institutul
Național de Statistică, București 1999-2002
4. Statistica in turism- Nicoleta Palau, Ed. Albastră.
5. Turism montan- Gabriela Tigu, Ed. Uranus, București 2002
6. Ghidul turistic al României- Publirom Advertising, ediția VI
7. Potențialul turistic românesc-Eldorado al viitorului-Ion Stănescu, Ed. Paco 2002.
8. Locul turismului în economia națională în volumul Turismul-ramură a economiei
naționale-SNAK OSCAR
9. Geografia turismului în România GLAVAN VASILE editura Fundației România de
mâine, Universitatea Spiru Haret.

37
ANEXE

38
CASTELUL
-HUNIAZILOR

CASTELUL
-BETHLEN

PORȚILE CETĂȚI
ALBA-IULIA

39
MUZEUL UNIRI

CASA LUI MATEI

CORVINE

40