TENCUIELI

Definiţie:
Sunt elemente de finisaj care se aplică pe suprafaţa brută a pereţilor,
stâlpilor şi tavanelor.

Rol:
 de protecţie – împotriva agenţilor din mediul exterior sau interior
 igienic

Alcătuirea tencuielilor umede:

- 3 straturi:
- şpriţul
- grundul
- stratul vizibil (tinciul)
Şpriţul
- este primul strat şi are ca scop să asigure o suprafaţă rugoasă
pentru legătura bună a tencuielii cu suprafaţa suport
- se realizează dintr-un amestec de consistenţă fluidă, în
grosime de 1-2 mm, preparat din ciment + apă + nisip
- nu se plică pe suprafaţa de zidărie din cărămidă
Grundul
- acoperă neregularităţile suprafeţei suport sau remediază
abaterile de la verticală (la pereţi) şi de la orizontală (la
tavane)
- din mortar mai consistent şi se plică pe şpriţul întărit
- are grosimea de 10  15 mm

Tinciul
- dă forma şi aspectul definitiv al tencuielii
- are grosimea de 2  4 mm
- mortarul se prepară din nisip cu granule până la 1 mm
OBS
- la suprafaţă cu plasă de rabit nu se aplică şpriţul ci se aplică
şmir = mortar de var + ipsos sau var +ciment

Clasificarea tencuielilor umede:

a) După poziţia în construcţii:
- tencuieli exterioare
- tencuieli interioare

b) După tehnologia de execuţie:

- executate manual
- tencuieli mecanizate

c) După rezistenţa la acţiunea umidităţii:

- tencuieli nerezistente
- tencuieli semirezistente
- tencuieli rezistente (impermeabile) din ciment sclivisit

d) După modul de prelucrare a feţei văzute:

- tencuieli brute
- tencuieli obişnuite = drişcuite
- tencuieli gletuite
- tencuieli sclivisite = din mortar de ciment, iar faţa văzută se
prelucrează cu pastă de ciment
- tencuieli decorative:
- simple
- stropite
- pieptănate
- în calcio-vecchio