Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema IV - Hidrografia Europei Si Romaniei
Tema IV - Hidrografia Europei Si Romaniei
- fac parte dintr-un lanţ mult mai întins de la Atlantic până la Pacific: Alpino-Carpato-Himalayan.
- încep de la Dunăre, din bazinul. Vienei şi după o mare cotitură pe teritoriul României, se termină la S de Dunăre în
depresiunea de pe Valea Timokului, dincolo de care urmează M. Starea Planină (Balcani).
- Carpaţii fac parte din categegoria munţilor tineri ai Europei (înălţaţi prin cutări repetate la sfârşituş erei mezozoice şi în
era neozoică).
- pe teritoriul României trecerea spre câmpie se face prin intermediul unor podişuri şi dealuri (Subcarpaţii Getici,
Subcarpaţii Curburii, Podişul Getic)
- din punct d evedere geologic Carpaţii fac parte din categoria zonelor de orogen (mare varietate de roci, structuri
faliate, cutate, vulcanism manifestat în diferite etape)
- se desfăşoară pe direcţii:
- VE: M. Meridionali.
- NS: M. Occidentali
- Nicăieri în catena munţilor tineri ai Europei nu mai există o atât de mare depresiune interioară (Depresiunea Colinară a
Transilvaniei). În raport cu aceasta, Carpaţii din jur au fost numiti: Orientali, Meridionali, Occidentali.
- Carpaţii apar ca o succesiune de porţiuni înalte, ce depăşesc 2000, şi sectoare mai joase, care se menţin sub 1000-
1200m.
- in ansamblu sectoarele din România au 66 000 km² care reprezintă 28% din suprafaţa României se desfăşoară pe
1000km lungime şi o lăţime maximă de 150 km în Grupa Nordica a Orientalilor, iar lăţimea minimă de 35 km în Făgăraş.
- sunt munti tineri cu inaltime mijlocie si mica in Europa, inălţ. max 2544 Vf. Moldoveanu, cea medie de 840m.
- limitele dinspre grupe sunt - Valea Prahovei între Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali