Sunteți pe pagina 1din 2

"Nitrat de Argint" - Negru - I

NEGRU

[I]

Reflect divina absenţă a culorii,

Cu doliu strâns într-o agrafă rece,

Ce-a plâns în taină lumea care trece

Cu lacrimi de amoniu, din trupul florii

Şi chipul morţii, plină de memorii...

În ochi de antimoniu, s-ar întrece!

Lumina fără de culoare, se petrece,

Cu soare mort, ascuns mereu de norii


Sub care luna-i rece, va să cânte...

Şi unde, dacă nu... în neantul negru

Pătruns de tonul de pian, alegru,

Din ochii care n-au văzut lumina?!

Ori... oare, lipsa ei, să îi încânte,

Cu-adânci tăceri, amor şi plan integru...

©Th3Mirr0r

Din colecţia/secţiunea "Nitrat de Argint"

S-ar putea să vă placă și