Profesor Elena Constantin

Grădiniţa Gura Vulcanei

Dâmboviţa

Despre cum dezvoltăm abilităţile socio-emoţionale la preşcolari

Vârsta preşcolară constituie o perioadă destul de lungă în care se produc

însemnate schimbări în viaţa afectivă a copilului. Emoţiile şi sentimentele preşcolarului
însoţesc toate manifestăriile lui, fie că este vorba de jocuri, de cântece, de activităţi
educative, fie de îndeplinirea sarcinilor primite de la adulţi. Ele ocupă un loc important
în viaţa copilului şi exercită o puternică influenţă asupra conduitei lui.
Comportamentul social si emoţiile preşcolarilor se dezvoltă odată cu fiecare
etapă de varstă si potrivit temperamentului fiecărui copil. Unii preşcolari sunt veseli si se
adaptează usor, in vreme ce alţii au tendinţa de a raspunde negativ in fata unor situaţii
diverse. Aptitudinile sociale se invată treptat, copilul trecând de la o stare de dependenţă
şi egocentrism la creativitate, independenţă si sensibilitate.
O importanţă deosebită acordăm astăzi educaţiei timpurii.Însuşi curriculum
pentru învăţământul preşcolar se adresează acestor copii timpurii, de 3-7 ani care-şi
petrec mult timp cu educatoarele şi cu părinţii, deci cu adulţii sau cu colegii, deci cu cei
de seama lor. Ei relaţionează diferit cu ,,doamna”, cu mama, sau cu fratele.Dezvoltarea
socială se referă la interacţiunea cu adulţii, cu copiii de vârstă apropiată, acceptarea şi
respectarea diversităţii, dezvoltarea comportamentelor prosociale.Dezvoltarea emoţională
presupune dezvoltarea conceptului de sine, dezvoltarea controlului emoţional,
dezvoltarea expresivităţii emoţionale.
Pentru a favoriza o bună adaptare socială şi menţinerea unei bune sănătăţi
mentale, copiii trebuie să înveţe să recunoască ce simt pentru a putea vorbi despre
emoţia pe care o au (acest lucru fiind posibil în măsura în care copilul a început să aibă
un anumit grad de conştientizare), trebuie să înveţe cum să facă o disociere între
sentimentele interne şi exprimarea externă şi nu în ultimul rând să înveţe să identifice
emoţia unei persoane din expresia ei exterioară pentru a putea în felul acesta să răspundă
corespunzător.
Copilul păşeşte în viaţă fără a şti prea multe. El porneşte să cunoască lumea,
dar incepe prin a se cunoaşte pe el însuşi.O importanţă deosebită trebuie să acordăm
copiilor în cunoaşterea şi dezvoltarea stimei de sine.
Stima de sine crescută reprezintă un factor important ce influentează
succesul in viaţă. Încrederea in propriile forţe, o stimă de sine bine reprezentată
contribuie major la creşterea gradului de fericire si al stării de bine a copiilor si
adolescenţilor. Stima de sine este acel sentiment pe care il avem cu privire la noi inşine,
iar comportamentul nostru reflectă intocmai aceste sentimente. De exemplu, un copil
sau un adolescent ce are incredere in sine, va face urmatoarele:
 - Actionează independent
 - Işi asumă responsabilitatea faptelor sale
 - Este mândru de complimentele pe care le primeşte
 - Tolerează sentimentul de frustrare
  - Işi asumă sarcini si provocări noi
 - Poate gestiona atât emoţii negative, cât si pozitive
 - Se oferă să îi ajute pe cei din jur.

Un copil cu stima de sine scazută se caracterizează astfel:

 - Evită să incerce lucruri noi

 - Se simte neiubit si nedorit
 - Îi invinovăţeşte pe cei din jurul lui pentru micile lui neplaceri
 - Este sau pretinde a fi indiferent din punct de vedere emoţional
 - Nu poate tolera un nivel mediu de frustrare
 - Este usor influenţabil

Parinţii, mai mult decât oricine altcineva pot creşte gradul de încredere in sine al
copilului lor. Este mai simplu de realizat decât pare la prima vedere. Mulţi părinţi o fac,
fără să îşi dea seama că vorbele si faptele lor au un impact major faţă de ceea ce simte
copilul lor despre sine însuşi. Când suntem multumiţi de copiii noştri trebuie să le
spunem şi lor. Exprimăm cu multă uşurinţă sentimentele negative, dar inexplicabil nu
reuşim de cele mai multe ori să le exprimăm si pe cele pozitive. Copiii au nevoie de
confirmări şi reconfirmări. Ei nu pot evalua situaţia in ansamblul ei, şi nu pot spune de
multe ori dacă adulţii sunt multumiţi de ei sau nu. Copiii înregistrează evaluările nostre
pozitive şi se autoevaluează in funcţie de ele. Este insă foarte important ca persoanele de
referinţă din viaţa copilului (parinţi, bunici, bone, educatori) să aibă acelaşi sistem de
referinţă în judecarea acţiunilor copilului.

De aici nu mai este decât un pas până la dezvoltarea conceptului de sine,

exprimarea afecțiunii față de membrii familiei. Iată un exemplu de activitate desfăşurată
în cadrul întâlnirii de dimineaţă, având drept scop exersarea abilităților de comunicare:
dezvoltarea conceptului de sine.

Știrea zilei ”Eu și frățiorii mei”

Scop: - exersarea abilităților de comunicare: dezvoltarea conceptului de sine

Obiective:

- Să precizeze existența altor copii în familie, identificându-i drept frați

- Să descrie prin câteva cuvinte trăsăturile specifice vârstei fratelui

- Să stabilească ierarhia vârstelor, desemnând colegul cu ”cel mai mic”, respectiv ”cel
mai mare” frate.

Mod de desfășurare:
 Copiii stau în cerc și într-o primă etapă transmit colegilor știrea despre existența
fraților: fiecare copil, în ordinea acelor de ceasornic spune dacă are sau nu frați; în etapa
a doua, cei care au frați au sarcina de a descrie (limbaj verbal, paraverbal, nonverbal)
unul din frații lor, așa încât colegii care nu au frați să poată deduce vârsta (mai mare, mai
mic), raportând trăsăturile semnalate la propriile trăsături de vârstă. Se alege colegul cu
cel mai mic și cel mai mare frate (aceasta constituie ”știrea zilei”)

Valențe formative:

 Exersarea operațiilor și calităților gândirii

 Exersarea tuturor canalelor de comunicare

 Exersarea calităților atenției: convergența, divergența, stabilitatea

 Exprimarea afecțiunii față de membrii familiei

 Crearea unei imagini de sine pozitive

O altă activitate ce se doreşte a pregăti copiii pentru comportarea adecvată în

diferite situații de viață:

Știrea zilei ”Invitaţie la aniversare” :

Scop - exersarea abilităților de comunicare

Obiective:

- Să precizeze ziua aniversării, făcând distincție între aceasta și ziua când o sărbătorește

- Să descrie prin câteva cuvinte condițiile de organizare a petrecerii: locație, ziua,

invitați (alții decât colegii), ”citind” .

- Să distribuie invitațiile

Mod de desfășurare:

Copiii stau în cerc și copilul sărbătorit transmite ”Știrea zilei” –este ziua lui și
sărbătorește împlinirea vârtei de 5 ani. Anunță locul unde va fi petrecerea și își invită toți
colegii. Distribuie invitațiile. Ceilalți colegi îi adresează întrebări referitoare la
distracțiile ce îi așteaptă: pictură pe față, clovni, dans, etc

Valențe formative:

 Întărirea coeziunii grupului

 Petrecerea timpului liber împreună
  Comportamente adecvate situațiilor de viață

JOC ”GĂSEŞTE-ŢI NUCA!”

Scop: -dezvoltarea empatiei

Obiective:

- Să selecteze un element (nuca) dintr-o mulțime pe baza unei caracteristici

specifice

- Să ia decizii în funcție de reacțiile celor din jur, respectându-i

- Să denumească criteriul pe baza căruia și-au ales nuca și modul cum au rezolvat
conflictele cu cei care aveau aceleași preferințe.

Modalitate de organizare:

Copiii stau pe scăunele, cu fața spre interior.

Mod de desfășurare:

Etapa I: Conducătorul jocului aruncă în mijlocul cercului, pe covor, un coș cu nuci,

egale numeric cu copiii prezenți. Copiii fixează vizual o nucă, pe care și-o doresc cel mai
mult. La semnal, toți copiii aleargă să-și găsească nuca, luând-o în mână, apoi revin pe
scăunel.

Etapa II: Fiecare copil își prezintă nuca și explică de ce a ales-o. Dacă a fost cazul
precizează cum au procedat dacă nu și-a găsit nuca sau dacă alt coleg a luat-o.

Răspunsuri: veselă, ochioasă, pătată, fină, delicioasă, tristă, țepoasă, netedă, lemnoasă,
necăjită, amărâtă, rea, fericită, jucăușă, pitică, delicioasă, etc.

JOC ”Colorează-mi lumea”

Scop: -formarea unei imagini pozitive despre sine

Obiective:

- să asocieze colectivului un simbol

- să stabilească culoarea preferată a tuturor copiilor din grupă

- să discrimineze sunetele ce compun cuvântul respectiv

 - să denumească o trăsătură a colectivului ce începe cu fiecare sunet

- să dicteze silabic cuvântul, urmărind cum este scris.

- să precizeze frecvența cu care trăsătura respectivă îi reprezintă.

Mod de desfășurare:

 Conducătorul jocului solicită copiilor să aleagă un simbol al grupei, care să fie

lumea lor
 Se prezintă foi diferit colorate

 Copiii discută pentru a alege culoarea preferată

 Precizează sunetele ce compun cuvântul, în timp ce educatoarea scrie la flipchard

literele corespunzătoare, una sub cealaltă

 Pentru fiecare literă, copiii denumesc o caracteristică

 Educatoarea antrenează copiii în discuții referitoare clasificarea

comportamentelor în pozitive sau negative

Exemplu:

ALBASTRU: Artiști, Liniștiți, Buni, Atenți , Sensibili, Talentați, Rezistenți, Uimitori

Joc ,,Respectul”

Scop:cultivarea sentimentului de respect pentru el şi aproapele lui

Obiective-să bată din palme la auzul numelui fiecărui copil
-să conştientizeze faptul că fiecare este unic şi are un nume

Mod de desfășurare:

Copiii stau în cerc pe scăunele şi fiecare se prezintă. La auzul numelui colegului,

toţi copiii bat o dată din palme.

Joc ,,Mr. Face”

Obiective
-Să recunoască emoţiile pe baza componentei nonverbale expresiei faciale, postura,
modificari fiziologice.
-Să exprime emoţii complexe precum rusine, vinovăţie, mândrie.
-Să identifice emoţiile altor persoane în diverse situaţii.

Mod de desfășurare:

Copiii completează pe un panou, o faţă de om cu elemente care să sugereze

diverse stări:multumire, veselie, tristeţe
Fiecare copil mimează o anumită stare şi ceilalţi recunosc emoţia respectivă.

Bibliografie:
-Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Bucureşti, 2008
-Despre dezvoltarea abilitatilor emotionale si sociale ale copiilor,fete si baieti, cu vârsta
pâna în 7 ani-Ghid pentru cadrele didactice din învatamântul prescolar, Adina Botis
Loredana Mihalca,ed. Alpha MDN, 2007
-didactic.ro