Lawrence Kohlberg – Dezvoltarea

Morala
Stadiile Dezvoltarii Morale:

• Teorie inspirata de Jean Piaget

• Metoda - dileme morale (Heinz)

pentru a intelege rationamentul
copiilor.

• Sase etape -focusate pe justitie.

Lawrence Kohlberg
• Nu precis ce ar trebui facut; mai (1927-1987)
degraba accent pe rationamentul
care duce la o anumita decizie
Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
Morala
 Nivelul 1 - Moralitate Preconventionala
• Nivelul preconventional de moralitate al rationamentului
este intalnit cel mai des in randul copiilor, dar si adultii
pot manifesta un astfel de comportament.
• Ganditorii la acest nivel judeca gradul de moralitate a
unei actiuni prin consecintele directe ale acesteia.
• Nivelul preconventional este compus din primul si al doilea
stadiu de dezvoltare morala si este focusat exclusiv pe
propria persoana, intr-o maniera egocentrica. Un copil cu
un astfel de comportament inca nu si-a insusit
conventiile societatii in legatura cu ce este gresit sau
corect, ci se concentreaza intr-o mare masura pe
consecintele externe pe care situatiile respective le pot
cauza.

3
 Stadiul 1: Orientat pe ascultare si pedeapsa

• In Stadiul unu, oamenii se concentreaza pe

consecintele directe ale actiunilor lor si cum
acestea se reflecta asupra persoanei proprii. Spre
exemplu, o actiune este considerata gresita din
punct de vedere moral pentru ca protagonistul
este pedepsit. "Ultima data cand am facut asta
am primit o palma, deci nu o voi mai face."
• Cu cat pedeapsa e mai mare, cu atat mai “gresit”
este considerat actul. Din acest rationament
putem deriva faptul ca pana si victimele inocente
sunt vinovate in mod direct proportional cu
pedeapsa pe care o suporta. Rationamentul este
egocentric prin faptul ca nu recunoaste ca exista
si alte puncte de vedere, diferite de cel personal.
4
Stadiul 2: Individualism si Interajutorare

• Stadiul doi (focusat pe interesul personal) aplica intrebarea

"eu ce am de castigat?". Aceasta pozitie defineste
comportamentul “corect” prin ceea ce individul considera
a fi in interesul propriu, dar inteles intr-un mod ingust, in
care individul nu ia in considerare reputatia sau relatiile
cu alti oameni.
• Acest tip de rationament demonstreaza un interes mic
spre nevoile altora, dar numai in cazul in care ar ajuta
dezvoltarea unui plan personal, unei agenda. Prin urmare,
grija fata de ceilalti nu este bazata pe loialitate sau
respect, ci mai degraba o mentalitate de interajutorare.
Lipsa perspectivei sociale la nivelul pre-conventional este
diferita fata de contractul social (prezent in stadiul 5),
pentru ca toate actiunile au scopul de a servi nevoile si
interesele individualului. Pentru un teoretician de stadiu
doi, perspectiva asupra lumii este vazuta adesea ca fiind
relativ morala. 5
 Nivel 2 - Moralitate conventionala
• Nivel de moralitate conventionala este
tipic adolescentilor si adultilor. A judeca
intr-un mod conventional inseamna a
analiza gradul de moralitate ale actiunilor prin
comparatie cu asteptarile si legile societatii.
• Nivelul conventional este compus din
stagiile 3 si 4 din dezvoltarea morala.
Moralitatea conventionala este
caracterizata prin acceptarea conventiilor
societatii cu privire la bine/rau.
• La acest nivel, o persoana accepta si
urmeaza regulile si normele sociale chiar si
cand nu exista consecinte imediate. Dar
aderenta la reguli si conventii este relativ
rigida si gradele de dreptate si
aplicabilitate ale unei reguli sunt rareori 6
discutate.
 Stadiul 3. Relatii Interpersonale Bune.
• In Stadiul trei (bazat pe acord interpersonal si conformitate),
sinele intra in societate prin indeplinirea unor roluri sociale.
Indivizii sunt receptivi la aprobare sau dezaprobare venita de
la ceilalti pentru ca in asta se reflecta asteptarile societatii
cu privire la rolul indeplinit. Oamenii incearca sa fie “baiatul
bun” sau ”fata buna” pentru a atinge nivelul acestor
asteptari si invata ca exista valoare in acest comportament.
• La stagiul trei, moralitatea unei actiuni este judecata prin
evaluarea consecintelor din punct de vedere al relatiilor cu alti
oameni, care incep sa includa deja concepte precum respect,
recunostinta si “regula de aur”. "Vreau sa fiu placut si
respectat; daca nu sunt obraznic, lumea pare sa ma placa.”
Dorinta de a mentine regulile si autoritatea exista numai
pentru a dezvolta sustinerea in aceste roluri sociale alese.
Intentiile indivizilor joaca un rol mai semnificativ la acest
stagiu; individul poate ierta gandindu-se ca “poate intentiile
celorlalti au fost bune”. 7
Stadiul 4. Mentinerea ordinii sociale
• In Stadiul patru (bazat pe respectarea autoritatii
ordinii sociale), este important sa respecti legi,
dictoane si conventii sociale pentru ca acestea sunt
importante in mentinerea unei societati functionale.
• Judecata morala in stadiul patru trece deci
peste nevoia de acceptare prezenta in stadiul
3. Un ideal social deseori descrie ce este bine si
ce este rau.
• Daca o persoana ar incalca legea, atunci toata
lumea ar putea face asta - deci exista o
obligatie si o datorie de a mentine si respecta
legi si reguli. Cand cineva chiar incalca o lege,
acest lucru este vazut ca gresit din punct de
vedere moral; culpabilitatea este deci un factor
semnificativ in acest stadiu pentru ca separa
bine de rau. Cei mai activi membri ai societatii
raman la stadiul 4, unde moralitatea este inca
8
predominant dictata de o forta exterioara.
 Nivel 3 - Moralitate Post-conventionala
• Nivelul post-conventional, de asemenea numit nivelul principial,
este definit prin o realizare din ce in ce mai apasatoare a faptului ca
individul este o entitate separata de societate, si ca perspectiva
proprie poate umbri viziunea generala, aceptata de socitate;
individul ar putea sa incalce reguli care nu se regasesc in propriul sistem
de valori.
• Moralistii post-conventionali se ghideaza dupa propriile lor principii
etice, principii care in mod normal includ drepturi umane
fundamentale precum dreptul la viata, libertate si justitie.
Indivizii care manifesta moralitate de tip post-conventional
percep regulile ca fiind mecanisme folositoare, dar care se pot
schimba - in mod ideal, regulile pot mentine ordinea sociala
generala si pot proteja drepturile umane fundamentale. Regulile
nu sunt absolute si nu ar trebui urmate fara dubiu. Deoarece
post-convetionalistii analizeaza situatii privind deasupra
conventiilor sociale, comportamentul lor, in mod special la
nivelul 6, poate fi confundat cu acelora care judeca la un nivel
pre-conventional.
• Teoreticieni au speculat ca foarte multi oameni vor putea ajunge
niciodata la acest nivel de judecata morala abstracta. 9
Stadiul 5. Contract social & Drepturi individuale.

• In Stadiul cinci (bazat pe contract social),

lumea este vazuta ca o paleta de opinii,
drepturi si valori diferite. Asemenea
perspective diferite ar trebui respectate
reciproc pentru ca sunt unice de la
persoana la persoana (sau de la
comunitate la comunitate).
• Legile sunt vazute mai degraba ca facand parte
dintr-un contract social, decat edicte rigide.
• Cei care nu promoveaza nivelul de
bunastarea generala ar trebui schimbati
cand este nevoie sa se atinga “cel mai
mare bine pentru cat mai multi oameni”.
Acest lucru se poate face prin
decizie majoritara si compromis inevitabil.
Guvernul democratic este bazat in mod 10
evident pe stadiul cinci de rationament.
 Stadiul 6: Principii universale
• In Stadiul sase (bazat pe principii etice universale), judecata morala
se focuseaza pe gandire abstracta, folosind principii etice
universale.
• Legile sunt valide numai atat timp cat sunt cladite pe justitie; un astfel
de angajament aduce dupa sine obligatia de a nu urma nicio lege care
nu este justa.
• Drepturile legale sunt nenecesare, deoarce contractele sociale
nu sunt esentiale pentru actiune morala deontica. Deciziile nu
se iau in mod ipotetic intr-o maniera conditionala, ci in mod
categoric, absolut, precum in filosofia lui Immanuel Kant. Acest
lucru implica o transpunere a individului in situatia celuilalt, in
cazul in care acea situatie pare adevarata. Consensul rezultat
este decizia care se va lua.
• In acest sens, actiunea in sine nu e niciodata un mijloc, ci
intotdeauna un scop; individul actioneaza pentru ca asa este corect,
si nu pentru ca se teme de pedeapsa, ii este de folos, asa trebuie, este
legal sau decis deja. Desi Kohlberg a insistat ca stagiul sase
exista, el insusi a recunoscut ca este extrem de dificil sa
identifice indivizi care opereaza in mod consistent la acest nivel.11
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Dilema Heinz:
O femeie este pe moarte pentru ca sufera de o forma rara de
cancer. Exista un medicament despre care doctorii cred ca ar
putea sa o salveze. O forma de radiu pe care un farmacist din
oras a descoperit-o curand. Procesul de realizare a
medicamentului este costisitor; in plus, farmacistul vinde acest
drog la un pret de 10 ori mai scump decat costurile de productie.
El plateste $200 pentru radiu si vinde o cantitate mica de
medicament pentru $2,000. Sotul femeii bolnave a mers la toti
cunoscutii pentru a se imprumuta, dar reuseste sa stranga
numai $1,000. II spune farmacistului ca sotia lui e pe moarte si il
roaga sa ii dea medicamentul la jumatate de pret sau sa il lase
sa ii plateasca in viitor. Farmacistul spune “Nu, eu am descoperit
solutia, vreau sa fac bani din acest medicament”. Heiz este
disperat si sparge farmacia pentru a fura medicamentul.
Ar fi trebuit Heinz sa faca ce a facut? De ce da/nu?
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Etapa 1 (pedeapsa & ascultare):
Heinz nu trebuia sa fure medicamentul
• Va fi dus la inchisoare

• Asta inseamna ca e un om rau

Sau:
Heinz trebuia sa fure medicamentul
• Oricum valoarea reala este doar $200

• Heinz s-a oferit deja sa plateasca & nu

ar fi furat nimic altceva
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Etapa 2 (recompesa & interes propriu):

Heinz nu trebuia sa fure

medicamentul
• Inchisoarea e ingrozitoare, mai
greu de suportat decat moartea
sotiei sale

Sau:

Heinz trebuia sa fure medicamentul

• Ar fi mult mai fericit daca isi
salveaza sotia
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Etapa 3 (conformitate – baiat bun/fata buna ):

Heinz nu trebuia sa fure medicamentul

• A fura e gresit & el nu e raufacator

• A incercat tot ce s-a putut fara a incalca legea

Sau:

Heinz trebuia sa fure medicamentul

• Sotia lui se astepta la asta

• El vrea sa fie un sot bun
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Etapa 4 (lege-si-ordine):

Heinz nu trebuia sa fure

medicamentul

• Legea spune ca furtul este interzis

Sau:

Heinz trebuia sa fure medicamentul

• Ar trebui sa accepte pedeapsa si

sa plateasca farmacistul, dupa
fapta si rasplata
• Orice actiune are o consecinta
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Etapa 5 (drept uman):
Heinz nu trebuia sa fure medicamentul

• Farmacistul are dreptul la

compensatie echitabila
• Faptul ca sotia lui e bolnava nu ii
justifica actiunile

Sau:

Heinz trebuia sa fure medicamentul

• Dreptul la viata e deasupra oricarui alt

drept
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Etapa 6 (etica umana universala):

Heinz nu trebuia sa fure medicamentul

●
Alti oameni ar putea avea nevoie de acest
medicament si drepturile lor sunt la fel de
importante.

Sau:

Heinz trebuia sa fure medicamentul

●
Viata are o valoare fundamentala, mult
mai importanta decat drepturile de proprietate
ale unei persoane
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Puncte in discutie:
• Dezvoltarea cognitiva influenteaza gandirea
morala.

• De la self-focus la focus pe ceilalti – vezi teoria

Piaget
• De la adaptarea la societate la principii
universale dictate de constiinta individuala

• Ajungem cu totii la acest nivel?

• Un ideal cultural bazat exclusiv

pe o traditie filozofica vestica?
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Evaluation:

• Colby et al (1983) studiaza timp de 20 de ani 58 de

barbati americani. Acestia se comporta in parametri
normali prin etapele 1-4

• Pe parcursul a primilor
10-16 ani etapele 1 & 2
au scazut, iar etapele 3 & 4
au crescut

• Numai 10% din barbatii

peste 30 ani ajung la
etapa 5
• Nu apar semne care sa indice existenta nivelului 6
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Snarey (1985) meta-analiza a 44 de
studii din 27 de culturi.

• Sustine intuitia lui Kohlberg pe

parcursul primelor 4 etape

• In aceeasi ordine si in acelasi

timp

• Etapa 5 apare mai mult in cultura

de vest decat in cultura rurala

• Reflecteaza individualismul
vestic.
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Isawa (1992)

• Analiza comparativa intre Japonia &

SUA
• Etape similare de gandire morala
• Dar sunt observate diferente
culturale

• Participanti din SUA inclina mai mult

spre scenariul in care Heinz fura
pentru a salva viata sotiei sale

• Participantii japonezi considera ca

Heiz nu ar trebui sa fure pentru a-si
pastra o viata curata si cinstita.
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Tomlinson-Keasey & Keasey (1974) investigheaza
legatura dintre dezvoltarea cognitiva si cea
morala.

• Fete de 11-12 ani la etapa 5 au obtinut

scoruri bune pe teste de gandire abstracta -
cum era de asteptat

• O parte, insa, nu a reusit sa demonstreze

gandire morala de nivel 5

• Gandirea abstracta este o (pre)conditie

necesara, dar nu reprezinta o suficieta
explicatie pentru gandirea morala Post –
Conventionala.
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Carol Gilligan (1982) Kohlberg
discrimineaza in functie de gen -
androcentrism (gr. Andro =barbat)

• Kohlberg a intervievat numai barbati

• Femei - etapa 3 (emotii interpersonale)

• Barbati - etapele 4 si 5 (principii) Carol Gilligan (b. 1936)

• Barbati - reguli, drepturi, & principii

abstracte - ideal = justitie formala.

• Femei - relatii & compasiune - ideal =

afiliere, nu dileme abstracte si ipotetice
 Lawrence Kohlberg – Dezvoltare
morala
Concluzii:
• Dovezi puternice indica faptul ca evolutia copiilor
urmeaza succesiunea etapelor lui Kohlberg, in mod
independent fata de cultura de baza (background)

• Cele mai multe persoane nu trec de a 4-a etapa

• Este dificil sa distingem intre etapele 5 si 6

• Variatiile dependente de cultura nu sunt

luate in considerare

• Rezultatele sunt influentate de gen.

• Dilema lui Heinz prea complexa si artificiala.