Scop: Scopul studiului este acela de a investiga in ce mod masuratorile estetice dentare si

faciale pot fi corelate cu variabilitatea asteptarilor pacientilor referitoare la aspectul dintilor

frontali superiori la diferite grupuri.

Materiale si metode: Masuratorile urmatoare au fost efectuate pe un grup de 78 de subiecti

caucazieni: latimea si lungimea fiecarui dinte frontal maxilar, decalarea zenitului gingival distal,
inaltimea buzei superioare, distanta intercomisurala, gradul de vizibilitate maxima la nivel
incizal si gingival in repaus si zambet. Toti pacientii si-au apreciat aspectul dintilor pe o scara de
la 0 (nemultumire) la 4 (multumire). Toti parametrii au fost analizati luand in considerare si
sexul fiecarui subiect.

Rezultate: O mare parte a masuratorilor estetice dentare si faciale au fost mai mari la subiectii
de gen masculin (p<0.05). Marea majoritate a participantilor la studiu au fost multumiti cu
aspectul dintilor lor (75% dintre barbati si 89% dintre femei; p>0.05). La barbati, vizibilitatea
maxima la nivel incizal in repaus si distanta intercomisurala au fost in concordanta cu
variabilitatea satisfactiei personale cu aspectul dentar in proportie de 99% (p>0.05). La femei,
combinatia dintre raportul latime/lungime a incisivului central, distant intercomisurala in
repaus, decalarea zenitului gingival al incisivului central, distanta intercomisurala in zambet,
inaltimea buzei superioare si vizibilitatea maxima incizala in repaus au fost in concordanta cu
variabilitatea satisfactiei personale cu aspectul dentar in proportie de 99% (p>0.05).

Concluzii: In cadrul populatiei testate, rezultatele sugereaza ca utilizarea masuratorilor estetice

dentare si faciale pot folosi ca ghid estetic si ar trebui luate in considerare pentru reabilitarea
estetica orala anterioara.

SEMNIFICATIE CLINICA

Informatia prezentata in acest articol poate fi de folos in crearea unor restaurari dentare care
sa fie acceptate din punct de vedere estetic de catre pacient. Initial in cadrul tratamentului,
medicul dentist ar trebui sa ia in considerare nu doar marimea dintilor frontali maxilari dar de
asemenea aspectul gingival si al tesuturilor moi din jurul dintelui.

INTRODUCERE

Interesul in estetica dentara a crescut mult in ultimii zeci de ani atat printre pacienti cat si
printre medicii dentist si crearea unui aspect dentar cat mai natural a devenit o tinta in toate
ramurile stomatologiei in special in protetica dentara si odontoterapia restauratoare. Aspectul
dentar, unul dintre cei mai important factori ai atractivitatii faciale, cuprinde nu doar culoarea
dintilor, ci si pozitia, forma si marimea dentara, sau de asemenea, morfologia gingivala,
inaltimea buzei superioare, vizibilitatea incizala maxilara si distant intercomisurala in repaus si
zambet.
Dimensiunile relative ale dintilor sunt printre cele mai obiective criterii in estetica dentara
deoarece pot fi evaluate cu usurinta. Conceptul de dinti cu dimensiuni ideale ramane totusi
dificil de atins datorita variatiilor individuale. In cadrul planificarii tratamentului este essential
sa luam in calcul morfologia si conturul gingival in egala masura cu asimetriile si plasamentul
gresit care pot afecta in mod semnificativ armonia dentitiei naturale.

Atitudinea pacientilor vis a vis de aspectul dintilor este de asemenea importanta si ar trebui
luata in considerare in cadrul planului de tratament. Studiile anterioare au indicat asocieri intre
aspectul dentar al pacientilor si calitatea vietii lor. Numeroase articole au sesizat discrepant
dintre perceptia esteticii dento-faciala a pacientilor si medicilor subliniind importanta medicului
dentist in a initia tratamentul in concordanta cu asteptarile pacientului.

Tinta acestui studiu este sa determine in ce mod masuratorile estetice dentare (raport
latime/lungime, plasarea zenitului gingival distal) si faciale (inaltimea buzei superioare,
vizibilitatea incizala si gingivala a incisivilor centrali si distant intercomisurala in repaus si
zambet) sunt in concordata cu variabilitatea nivelului de asteptare si satisfactie al pacientilor
referitor la aspectul dintilor frontali maxilari.

Ipoteza presupune ca aceste masuratori ar demonstra variabilitatea satisfactiei dintre sexe si ca

femeile evalueaza la o scara mai mare acesti parametri decat barbatii.

MATERIALE SI METODE

Mostra

Studiul cuprinde 94 de subiecti voluntari cauzazieni dintre care 32 de sex masculin (varsta
medie de 23,4 ani +/- 2.5) si 62 de sex feminine (varsta medie de 23.0 ani +/- 1.8). Subiectii sunt
in anul 5 de studiu la medicina dentara si nu au primit informatii referitoare la estetica dentara.
Toti participantii la studio prezentau arcade dentare continue avand dinti naturali sau restaurari
dentare fixe e dintii laterali, si de asemenea fara coroane sau fatete dentare ceramice sau din
material compozit pe dintii frontali maxilari.

Pentru cei 6 dinti frontali maxilari, criteriu eliminatoriu era reprezentat de: evidentierea
hiperplaziei gingivale, inflamatie, ruperea ligamentelor dentare, retractile gingivala, semen de
chirurgie parodontala, restaurari dentare din material compozit vizibile pe fetele vestibulare,
leziuni traumatice, abraziune dentara pana in dentina la nivelul dintilor frontali maxilari, ocluzie
traumatic sau tratamente ortodontice. In timpul examinarii clinice, 13 posibili participant au
fost exclusi datorita prezentei a cel putin unuia din criteriile enuntate anterior.

Pentru a se asigura ca restul participantilor la studio (81) nu sunt diferiti fata de populatia
sanatoasa a fost folosit testul Beltz. Nivelul staniului situate intre 3 si 7 definesc starea de bine,
astfel ca doar participantii situati intre aceste valori au fost acceptati. Unul dintre participanti a
avut o valoare sub 3, iar doi dintre participanti valori sub 7 si au fost de asemenea exclusi. In
final, doar 78 de subiecti au participat la studio, 32 de sex masculin si 54 de sex feminin.

Toti participantii la studio s-au dat acordul in scris ca au luat la cunostinta despre procedurile
aprobate de catre Comitetul Etic al Scolii de Medicina Dentara.

Masuratori Dentare

S-a luat o amprenta maxilara folosind hidrocoloizi ireversibili si turnata folosind gips dur.

Modelul a fost masurat folosind un compas exact, model: CD-6, cu o precizie de 0,01 mm.
Fiecare parametru a fost masurat de cate 3 ori, iar valoarea medie a fost cea inregistrata. Cea
mai lata dimensiune mezio-distala sic el mai lung segment corono-apical al dintilor frontali
maxilari au fost masurate, iar raportul latime/lungime a fost calculat.

Decalajul zenitului gingival de pe model a fost masurat ca fiind distanta de la cel mai apical
punct al marginii gingivale pana la linia situata la mijlocul liniilor latimii maxime coronare aflate
apical si incizal de punctual de contact.

Masuratori faciale

Dimensiunile faciale au fost masurate intre diferite puncte antropologice direct pe participant
folosint un compass exact, model: CD-6 cu o precizie de 0,01 mm. Subiectii au fost asezati in
pozitie vertical si rugati sa priveasca inainte. Fiecare parametru a fost masurat de cate 3 ori iar
valoarea medie a fost inregistrata.

Inaltimea buzei superioare, distanta intercomisurala si vizibilitatea maxima la nivel incizal si

gingival a incisivului central maxilar in repaus au fost masurate.

In evaluarea zambetului, subiectii au fost rugati sa zambeasca in mod natural, iar distanta
intercomisurala si vizibilitatea maxima la nivel incizal si gingival a incisivului central maxilar in
repaus au fost masurate din nou.

Antrenamentul observatorului

Doi observatory experimentati (in masuratori dentare si faciale) au masurat parametrii la 20 de

participant. Masuratorile au fost apoi repetate dupa o saptamana. Nu a fost observata nicio
diferenta semnificativa intre cele 2 masuratori. Deoarece seriozitatea si nivelul de intelegere au
fost satisfacatoare, aprecierea celui mai consistent observator a fost supusa analizei statistice.

Gradul de multumire a pacientului

Aceasta autoevaluare a fost folosita pentru a observa perceptia pacientului cu privire la propriul
aspect estetic. Subiectii isi evalueaza dintii superiori cu ajutorul unui sistem vizual-analog
(standarde) cu 5 categorii: 0 – subiect total nemultumit

1 – subiectul este putin multumit

2 – subiectul este multumit

3 – subiectul este foarte multumit

4 – subiectul este extrem de multumit de aspectul dintilor frontali

maxilari

Analiza statistica

Rezultatele au fost analizate cu ajutorul unui sistem software de statistica ( SPSS 10.0; SPSS Inc.,
Chicago, IL, USA). Monstre T-test au fost folosite pentru a compara estetica dentara si
dimensiunile faciale de pe amble hemiarcade ale maxialarului (p< 0.05). Un t-test independenta
a fost folosit pentru a compara valorile dintre cele 2 sexe. Testul X2 a fost folosit pentru a
compara rata de multumire a pacientilor fata de aspectul lor dentar in diferite grupuri de sexe
diferite. Mai multe analize ale regresiei au fost folosite pentru a evalua legatura dintre
dimensiunile dentare si faciale si multumirea pacientului fata de aspectul sau dentar, aceasta
fiind diferita de la barbat la femeie.

Rezultate

Nu au fost identificate diferente semnificative dintre dimensiunile fiecarei hemiarcade (p>0.05)

si valorile dintre dintii frontali maxilari si GINGIVAL DISPLACEMENTS au fost folosite in alte
analize statistice. Niciunul dintre subiecti nu a descoperit marginea gingivala in pozitia de
repaus, asadar acest parametru a fost exclus din urmatoarele statistici.

Principalele dimensiuni dentare si faciale impreuna cu deviatiile standard (SD) se gasesc in

tabelul 1. O comparatie intre procentul lungimea si latimea incisivului lateral, toate GINGIVAL
DISPLACEMENT, dintanta intercomisurala, afisarea maxima a gingiei a fost calculata ca fiind
mult mai proeminenta la barbati exceptie facand GINGIVAL ZENITH DISPLACEMENT, fiind mai
inalta la femei.

Evaluarea satisfactiei pacientilor cu privire la aspectul dentar evidentiaza ca majoritatea

participantilor au fost complet satisfacuti si au cotat cu cel mai mare scor al scarii de analiza
vizuala ( 82% pt barbati si 89% pt femei). Doar 18% din barbati si 11% din femei au oferit
calificativul de satisfactie absoluta.
La barbati , folosind analiza regresiei multiple(forward method), combinarea doar a 2 variabile
independente – expunerea maxima a incisivilor superiori int impul surasului si distanta
intercomisurala a zambetului – explica variabilitatea satisfactiei pacientilor cu privire la aspectul
dentar ( variabila dependenta) de 99%

la femei , folosind aceeasi analiza statistica, combinatia a multiple variabile dentare si faciale
independente – raportul latime / lungime incisivi centrali, distanta intercomisurala a surasului,
localizarea zenithului gingival al incisivilor centrali, distanta intercomisurala a zambetului ,
lungimea buzei superioare si expunerea maxima a incisivilor superiori in timpul surasului
explica variabilitatea satisfactiei aspectului dentar data de o variabila dependenta de 99%

Discutie

cum era de asteptat , rezultatele studiului arata o diferenta in numeroase cazuri ale majoritatii
masuratorilor faciale si estetica dentara intre femei si barbati.

S-a constatat de altfel ca diferitele metode de a masura/ stabili, explica variabilitatea satisfactiei
pacientilor in special pe sexe, femeile folosind drept criteriu de a expune dezaprobator propriile
zambete, fapt ce nu se regasest in cazul barbatilor.

In momentul planului de tratament estetica , s-a observat o discrepanta intre perceptia

pacientului si cea a medicului cu privire la estetica dentofaciala, ceea ce a creat probleme.
Asadar, este important pentru dentist sa inteleaga doleantele pacientului in materie de extetica
inainte de tratament.

Atitudinea fata de aspectul dentar a suferit rapide schimbari in ultima vreme. Diferentele au
fost inregistrate nu doar sub incidenta timpului ci si respectand diferenta de sex, acesta fiind
obiectivul major al studiului.

Pentru a determina ce considera pacientii mai important cand ei judeca aspectul dentar ,
participantii selectati au dentitii naturale definitive, fara restaurari in zona maxilara anterioara,
absenta inflamatiei gingivale, traume , tratamente ortodontice recente sau devieri estetice
evidente. Tinand cont ca s-a prestabilit ca aspectul dentar este influentat de calitatea vietii si de
starea generala de bine , doar cei care au avut o stare de sanatate normala au fost acceptati in
vederea studiului.
Rezultatele studiului sunt in concordanta cu ale altor studii similare, cum ar fi al lui
Hasanreisoglu si colegii, la nivelul populatiei turce, care a aratat ca dimensiunea incisivilor
centrali si caninii variaza pe sexe, caninii aratand cele mai mari variatii pe sexe.

La nivelul populatiei Arabiei Saudite, Abdullah a evidentiat semnificatia latimii incisivilor centrali
superiori pt subiectii de sex masculin. Sterrett si colegii au gasit valori mari ale latimii dintilor
anteriori superiori si lungimii pentru barbati comparativ cu femeile caucaziene. De asemenea
au subliniat, intre barbatii si femeile caucaziene, semnificatia raportului latime/lungime a celor
3 tipuri de dinti din grupul frontal superior ca fiind 0,81 , si rezultatele acestui studiu sunt in
concordanta cu el ( raportul nostru fiind de la 0.78 si 0.86 ).

Pentru a elimina influenta diversitatii etnice in acest studiu, doar caucazienii au fost analizati.

Rezultatele acestui studiu au pus in lumina faptul ca zenithul gingival nu este universal deplasat
catre distal si ca depinde de la dinte la dinte. . Acesta este un consens cu rezultate publicate
anterior de Chu si colegii, Charruel si colegii , si Mattos si colegii. De asemenea , am gasit ca
arhitectura gingivala variaza cu sexul , cu valori mici ale deplasarilor zenithului catre distal la
femei.

In general, femeile din studiul nostru au prezentat masuratori mai mici ale deplasarilor
gingivale, raporturilor latime/lungime incisivi laterali inf. Si mai limitate distanta intercomisurala
a surasului si a zambetului , si la fel de mici expunerea maxima a incisivului central superior in
timpul surasului si zambetului. Parametrii masurati in timpul surasului au fost similari cu cei ai
barbatilor. Singurul parametru gasit ca fiind mai mare la femei decat la barbati a fost raportul
dintre latime si inaltime a caninului . Majoritatea participantilor nostri au fost multumiti de
aspectul dentar ( 82% barbatii si 89% femeile)

urmatorul pas al acestui studiu este de a analiza influenta parametrilor faciali si dentari
masurati in prealabil asupra perceptiei pacientului in legatura cu aspectul sau dentar in general,
si dea testa ipoteza cu privire la diferentele de perceptie a esteticii intre sexe. Din acest motiv
am folosit analiza regresiei multiple si am introdus masuratorile estetice dentare si faciale ca
variabile independente si evaluarea aspectului dentar ca o variabila dependenta, separata
pentru fiecare sex.
La barbati , rezultatele arata ca doar 2 masuratori – expunerea maxima a incisvilor superiori in
timpul surasului ( 96%) si distanta intercomisurala a zambetului (3%) explica variabilitatea
satisfactiei pecientilor cu privire la aspectul dentar de 99%. Acest rezultat indica faptul ca
expunerea maxima a incisivului superior in timpul surasului la barbati reprezinta cel mai
puternic factor corelat in perceptia aspectului dentar.

Rezultatele femeilor arata ca imbinarea mai multor variabile independente faciale si dentare –
raport latime/inaltime incisivi centrali, distanta intercomisurala a surasului , deplasarea
zenithului gingival al incisivilor centrali, distanta intercomisurala a zambetului, inaltimea buzei
superioare si expunerea maxima a incisivilor superiori in timpul surasului explica variabilitatea
satisfactiei pacientilor (variabila dependenta de 99%)

Comparand cele 2 grupuri , este evident ca femeile au mai multi factori de influenta asupra
perceptiei aspectului dentar , daar ce este si mai important este distributia acestei influente.
Majoritatea factorilor explica variabilitatea aspectului dentar cu 15 pana la 20 % , cu exceptia
primului si celui mai puternic corelat factor – raportul latime/inaltime incisiv central – care
explica aspectul lor dentar in jurul a 30%.

niciodata , influenta lor nu este mult mai joasa decat expunerea maxima a incisivului superior.

Raportul latime/inaltime al incisivilor centrali are aceleasi valori pentru fiecare grup de sexe (
circa 86%), ceea ce pare ca acest parametru este mai important la femei decat la barbati . In
cazul barbatilor din studiul nostru am obtinut valori mai mari ale expunerii incisivilor centrali
superiori in timpul surasului ( cu 2 mm mai mari decat valorile obtinute in randul femeilor) si
asta poate explica observatia lor semnificativa .

Aceste rezultate indica faptul ca femeile iau in considerare mai multi parametri in timpul
evaluarii aspectului lor dentar comparativ cu barbatii, incepand de la dinti si gingii, aspectul
extins al zambetului , dintilor si aspectului gingival , ipoteza noastra fiind corecta.

Foarte puternica corelatia dintre estetica dentara , masuratorile faciale si evaluarea pacientilor
a propriului aspect dentar indica necesitatea pentru propria selectie a variabilelor si includerea
sau excluderea criteriilor pe durata selectarii modelului , avand influente nedorite , cum ar fi
factori psihologici.
Rezultatele acestui studiu pun in lumina importanta nu doar a marimii a dintilor anteriori
superiori dar si a arhitecturii gingivale, ca si forma dintilor , inconjurati de partile moi in
perceptia proprie a pacientului asupra aspectului sau dentar. Ori ce tip de restaurare dentare
trebuie sa fie construita luand in cont toti factorii mentionati anterior.

Concluzii

Aspectul dentar este puternic influentat de masuratorile estetice faciale si dentare. Barbatii si
femeile isi evalueaza aspectul lor utilizand parametri estetici diferiti. Estetica dentara si
masuratorile faciale trebuie folosite ca si puncte de referinta in legatura cu alti parametri
estetici subiectivi si obiectivi pe durata diagnosticului, planului de tratament si reconstructiei
unui zambet placut.