 INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:

1. Detartrajul santului gingival

2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului
subgingival cu alte instrumente
4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin
indepartarea cementului necrotic
5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor
parodontale
135. Clorhexidina: calitati si indicatii
- Calitati:
o Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
o Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
o Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
o Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
o Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2
- Indicatii:
o Prevenirea depuneii placii
o Prezenta placii microbiene
o Gingivite acute
o Abcese parodontale marginale
o Gingivite cronice si parodontite marginale cornice

136. Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare

- Mod de prezentare:
o Produs tipizat pt uz stomatologic – solutie 0,12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool
o Solutii pt clatirea gurii – 0.05% clorhexidina
o Geluri -0.2 %
o Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor
o Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta
o Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
- Mod de utilizare
o Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi dimineata si seara timp de cca 30 de
secunde dupa periaj
o Irigatie supragingivala – o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0,02%
o Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20%
clorhexidina

137. Clorhexidina: efecte secundare.

- Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
o Depunerea crescuta de tartru supragingival
o Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii
o Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
o Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
o Reactii alergice
o Tulburari digestive
o Tumefactii parotidiene
o La soareci =)) reactii oncogene
138. Utilizarea laserului in parodontologie
- Efecte biologice:
o Stimularea sintezei de ADN
 o Activarea fagocitozei
o Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
o Cresterea activitatii fibroblastilor
o Favorizarea schimburilor ionice
o Stimularea locala a dinamicii vasculare
o Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
- Domenii de utilizare
o Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar
o Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
o Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces,
decapusonari, frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)

139. Chiuretaj subgingival in camp inchis

- Fara decolari gingivale
- Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare
pentru accesul instrumentului la pungile parodontale
- Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa
- Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile

140. Chiuretaj subgingival in camp deschis

- Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest
- Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul
alveolar
- Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv suadiacent inflamat si necrozat
- Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale
- In pungile parodontale se efectueaza
o Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
o Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara
o Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana in os sanatos
141. Indicatiile chiuretajului subgingival
1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
2) Pungi parodontale foarte adanci
3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin
accesibile prin crearea unui microlambou papilar
4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului
parodontal marginal
5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
6) Fistule apico-gingivale
7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale

142. Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival

- Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
- In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare

143. Contraindicatiile chiuretajului subgingival

1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj
144. Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival
- Protectia plagii se face diferentiat
 o Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese
interdentare iodoformate, aplicate afanat, fara presiune
 Mesele se scot la 24 h
o Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar
 Sutura se indeparteaza la 5-7 zile
o In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie
 Se mentine 3 zile
 Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile
145. Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut
- Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printro
serie de mecanisme ca:
o Reducerea glicolizei
o Inactivarea unor enzime microbiene
o Modificarea permeabilitatii de membrana
o Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
o Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
o Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii
- Se folosesc:
o Fluorura de sodiu
146. Aparatul – sina de imobilizare MAMLOCK
- Utilizat pt. frontalii devitali;
- Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot radicular si se solidarizare intr-un
corp comun.
- Se pot prelungi la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.
- Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de descimentare, aspect fizionomic, integrare
biologica rapida, confort si siguranta functionala.
o Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65%
147. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale
- Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
- Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe
- Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene
- Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa
administrarea pe cale generala
- Se administreaza sub forma de:
o Comprimate 0,250 g
o Unguent 3%
o Gel 3%, 25%

148. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale

Inhibarea sintezei peretelui
celular
Inhibarea permeabilitatii
membranei citoplasmatice
Inhibarea sintezei proteice
Inhibarea sintezei acizilor
nucleici
Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
Nistatina, Polimixina
Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Gentamicina, Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina,
Lindomicina, Clindamicina, Cloramfenicol
Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina
149. Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile
parodontiului marginal
- Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala:
o In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu
febra)
o In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
o In parodontitele agresive
o In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina
o In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice
o In parodontite cu caracter recidivant
o Inainte si/sau dupa manopere sangerande
- Contraindicatii:
o Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz,
coloratie)
- Tulburari secundare:
o Alergii subcutanate
o Tulburari gastrointestinale
o Tendinopatii
o Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice

150. Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati

- AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:
o TETRACICLINELE – indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus
actinomicetemcomitans
 Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
o METRONIDAZOLUL – util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam
convetional
 Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia
o CLINDAMICINA – activa pe diverse specii de anaerobi g (-)
o FLUOROCHINOLONELE – active pe stafilococi
 La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea
concentratie mai mare decat in serul sanguin
o AZITROMICINA – activa pe multi patogeni parodontali
- Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:
o Greutatea corpului
o Timpul de metabolizare
o Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene
- Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) – 2 ori/zi
- Metronidazol 2-3 ori/zi
- Clindamicina – 2 ori/zi
- Tetracicline – 1-2 ori/zi
- Azitromicina – 1 data /zi

151. Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale

- Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
o Indicatii: stomatita micotina NN, sugari, copiii si adulti, stomatita de proteza
o Mod de adm – suspensie – flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000.000 UI/zi
- Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina
o Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri
total)
- Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
 o Comprimate (cont 10 mg natamicina)
o Suspensie – 25 mg natamicina
o Indicatii: stomatite micotine, stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi – 7-10 zile

152. Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale

- La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
- La adulti 1.000.000 – 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
- Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore

153. Medicatia cortizonica: mod de actiune

- Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau
biologica)
- In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea PMN`urilor, fagocitosa
o Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza prostaglandinelor
- In fazele tardive ale inflamatiei
o Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteie, fibroblastilor, osteoblastilor si limfocitelor
- Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in
combaterea unor manifestari alergice

154. Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala

- Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
o Hidrocortizonu acetat
o Prednison
o Prednisolon
o Triamcinolon
o Dexametazona
o Nystolocal
155. Principii de imobilizare
1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din
masticatie, care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere
2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd, incluzand si dd cu
mobilitate normala, ferm implantati, din vecinatatea zonei afectate
3) Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta
amplitudinea de mai redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H)
4) Principiul biologic – corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a
sistemului de imobilizare in cavitatea bucala
156. Clasificarea sistemelor de imobilizare
- Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
a. Imobilizare temporara
b. Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare extracoronara
b. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
c. Imobilizare pericoronara
3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare prin sisteme fixe
b. Imobilizare prin sisteme mobilizabile
c. Imobilizare prin sisteme demontabile
4) In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor dd
lipsa si din acest punct de vedere se cunosc:
 a. Sisteme de imobilizare cu functie protetica
b. Sisteme de imobilizare fara functie protetica
5) In functie de starea pulpei dentare
a. Imobilizare efectuata pe dd vitali
b. Imobilizare efectuata pe dd devitali
6) In functie de modalitatea de realizare
a. Realizate in cabinet
b. Realizate cu ajutorul laboratorului
7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare
a. Imobilizari bidentare si pluridentare
b. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
c. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
8) In functie de suportul imobilizarii
a. Dento-dentara
b. Dento-maxilara
157. Directiile principale de tratament in boala parodontala.
- In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :
o Tratament antimicrobian
o Tratament chirurgical
o Tratament de echilibrare ocluzala
o Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal
o Tratamentul complicatiilor

158. Etapele principale de tratament in boala parodontala

1. Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
2. Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura
microbiana:
 Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a
produsilor acestora
 Detartraj supragingival
 Detartraj subgingival profesional
 Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare
3. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si
secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare
4. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
5. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice
superficiale
6. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian
prechirurgical
7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau
hiperplaziile gingivale
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
9. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
10. Slefuiri ocluzale
11. Restaurare protetica
12. Imobilizarea dintilor parodontotici
13. Tratament de bioreactivare
14. Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute
prin tratament

159. Tratamentul initial in boala parodontala

- Faza initiala – tratamenul initial prin:
o Tratamentul complicatiilor acute
o Igienizarea efectuata de medic
o Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
o Instruirea pacientilor privind igiena bucala

160. Tratamentul secundar in boala parodontala

- Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala:
o Prin proceduri chirurgicale
o Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale
o Restaurari odontale si protetice
o Tratement ortodontic
o Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr`o reevaluare a statusului
parodontal la 1-3 luni de la tratamentul initial

161. Profilaxia primara in boala parodontala

- Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor
de igienizare a CB
o Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale

162. Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala

- Proflaxia secundara
o Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
 Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
- Profilaxia tertiara
163. Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii
parodontaleCriteriile alegerii periei de dinti.
- Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din care sunt
confectionate:
o Natura, provenienta
o Numar
o Lungime
o Diametru
o Aranjament
o Consistenta: tari, moi
o Flexibilitate: rigide, supple

164. Avantajele periilor cu peri naturali

- Suplete
- O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
- Nu produc traumatisme gingivale
- Se incarca bine si retin pasta de dd

165. Dezavantajele periilor cu peri naturali:

- Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri
organice
- O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea

166. Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre

- Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros
- Periile aspre favorizeaza:
o Retractia gingivala
o Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
o Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent

167. Frecventa periajului gingivo-dentar.

- Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
- Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas,
keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala
- Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna
- Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza traumatismul si retractia
gingiei

168. Metoda BASS a periajului santului gingival

- Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera, pe o adancime de 0.5-1 mm
- Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
- Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
- Capatul filamentelor spre santul gingival
- Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
- Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
- In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
- Avantaje:
o Insusirea cu usurinta de catre pacient
o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)
o Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale

169. Metoda STILLEMAN (modificata)

- Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
- Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre
marginea gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal
- Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei

170. Metoda CHARTERS de periaj interdentar

- Se fol perii de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
- Varful filamentelor spre suprafata ocluzala
- Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura
gingivala spre cea ocluzala
- Metoda indicata pentru:
o Masaj gingivala
o Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu lambou

171. Metoda periajului prin rotire

- Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de
sac
- Gura intredeschisa
- Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala

172. Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar

- Principiul aceste metode pleaca de la constatarea k in mod normal alimentele sunt deflectate de pe
suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
- Se considera k periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”
- Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina, cu
presiune blanda

173. Metoda FONES

- Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari circulare cu diametru mare
- Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L

174. Periajul electric: indicatii, avantaje

- Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
o Copii mici
o Persoane purtatoare de aparate ortodontice
o Persoane handicapate fizic
o Persoane cu abilitate manuala redusa
o Persoane lenese
o Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
- Avantaje:
o Indepartare eficienta a placii
o Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare

175. Folosirea firului de matase in spatiile interdentare

- Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
- Reguli de intrebuintare:
o Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
o Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
o Introducere interdentara – firul intins, presiune controlata pentru a nu leza papila
o Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos
o Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
o Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda

176. Substantele active continute in pastele de dinti

- Pastele de dd contin substante ca:
o Azotat de potasiu
o Formaldehida si fluoruri
o Saruri anorganice (sulfat de Na,K)
177. Componentele aparatelor cu ultrasunete
- Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
o Aparate bazate pe efectul piezoelectric
o Aparate magnetostrictive
- Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
1. Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
2. Piesa de mana si partea terminala activa
3. Sistemul de racire cu apa
4. Dispozitivul de pornire/oprire

178. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete

 1. Tartru supragingival
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
3. Tartrul sin santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
4. Gingivostomatita ulcero-necrotica – pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si
pentru a nu accentua durerile
5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate – dat
traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
6. I nfazele incipiente de imbolnavire
7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru
subgingival

179. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete

- Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
- Pacientii cu reflexe de voma exagerate
- Hiperestezie dentinara accentuata
- Copii mici
- Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
- Anumite episoade/forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul

180. Debridarea gingivala

- Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
o detritusul organic moale
o urmele de tartru inclavate in cementul radicular
- debridarea gingivala imbina proceduri de :
 detartraj supra si subgingival
 chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
 indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie
subgingivala
- debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la
jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie