Cauzele sindromului de apnee în somn

Apneea în somn este o tulburare comună și gravă în care respirația se oprește în mod repetat timp
de 10 secunde sau mai mult în timpul somnului. Tulburarea are ca rezultat mai puțin oxigen în
sânge și uneori determină trezirea din somn.

Exista două tipuri de apnee de somn: obstructivă și de cauză centrală.

Apneea obstructivă în somn sau OSA, apare atunci când există o problemă mecanică a
respirației. Apneea centrală în somn sau CSA apare nu din cauza unei probleme mecanice, ci din
cauza creierului care nu semnalează mușchii în mod corect astfel încât determină o oprire a
respirației pentru scurt timp sau o respirație prea usoară încât sa nu se obțină o cantitate
suficientă de oxigen.(1),(2)

Cauzele apneei obstructive în somn

La adulți, cea mai frecventă cauză a apneei obstructive în somn este excesul de greutate și
obezitatea, care este asociată cu excesul de țesut moale al gurii și gâtului. În timpul somnului,
când mușchii gâtului și limbii sunt mai relaxați, acest țesut moale poate provoca blocarea căilor
respiratorii.

Mai mult de jumătate dintre persoanele cu apnee obstructivă în somn sunt fie supraponderali
(indicele de masă corporală, sau IMC, de 25-29,9), fie obezi (IMC de 30,0 sau mai mult).O
creștere în greutate de 10% crește riscul de AOS de șase ori, deși efectul scade după vârsta de 60
de ani.

Un alt indicator al obezității este dimensiunea gâtului. Bărbații cu o circumferință a gâtului de

peste 17 inchi (43 centimetri) și femeile cu o circumferință a gâtului de peste 15 inchi (38
centimetri) au un risc mult mai mare de AOS.

Alte cauze posibile sau factori de risc pentru OSA includ:

 Un gât îngust
 Un cap rotund
 Hipotiroidismul
 Creștere în exces din cauza hormonilor (acromegalie)
  Alergiile
 Sept deviat (problemă cu structura nasului)
 Condiții medicale care congestionează căile aeriene superioare
 Fumat
 Abuzul de alcool sau droguri

La copii, cauzele apneei obstructive în somn includ adesea amigdalele sau adenoidele mărite și
afecțiunile dentare, cum ar fi o ocluzie adâncă acoperită. Cauzele mai puțin frecvente includ o
tumoare sau o creștere a căilor respiratorii și defecte congenitale, cum ar fi sindromul Down și
sindromul Pierre-Robin. Sindromul Down determină mărirea limbii, adenoidelor și amigdalelor
și există mai puțin tonus muscular în căile aeriene superioare. Cei care au sindromul Pierre-
Robin au maxilarul inferior mic, iar limba tinde să se ridice și să cadă în partea din spate a
gâtului. Deși obezitatea infantilă poate provoca apnee obstructivă în somn, este mult mai puțin
frecvent legată de această afecțiune decât obezitatea la adulți.

Indiferent de vârstă, apneea obstructivă de somn netratată poate duce la complicații grave,
inclusiv boli cardiovasculare, accidente și moarte prematură. Prin urmare, este important ca
oricine cu semne și simptome de apnee obstructivă în somn -- în special sforăit puternic și treziri
repetate pe timp de noapte, urmate de somnolență excesivă în timpul zilei -- să obțină tipul
potrivit de evaluare medicală.

Cauzele apneei centrale de somn

În multe cazuri, medicii nu pot afla cauza principală a CSA. Medicii numesc acest lucru primar,
sau „idiopatic”, CSA. Dar unele CSA sunt legate de o altă boală, un medicament sau mediul de
viață.

Accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă sau insuficiența renală pot provoca CSA cu
un model de respirație Cheyne-Stokes distinct. Medicii numesc acest lucru CSB-CSA.(2),(3).

Afecțiunile cardiace, problemele renale și alte boli pot provoca, de asemenea, CSA non-CSB.
CSA la altitudine mare se întâmplă de obicei în timpul somnului, când ești foarte sus (peste
15.000 de picioare). De obicei, dispare când te întorci la altitudini mai joase.

Unele medicamente și medicamente, în special opiaceele precum hidrocodona sau fentanilul, pot
provoca CSA.

La copii, motivul CSA este de obicei neclar (idiopatic).

Totuși, există o serie de lucruri care pot interfera cu semnalele creierului care, în mod normal,
ajută copilul să respire. Și acestea ar putea duce la CSA:

 Naștere prematură
 Fumatul în timpul sarcinii
 Tumori cerebrale
 Paralizie cerebrală
 Lovitură la cap
 Probleme la baza craniului sau a trunchiului cerebral (4)

Apneea în somn. Date demografice

Se consideră că aproximativ 4%-9% dintre adulții de vârstă mijlocie au apnee obstructivă în

somn, deși afecțiunea este adesea nediagnosticată și netratată. Dintre persoanele de peste 65 de
ani, se estimează că cel puțin 10% au această afecțiune. Îmbătrânirea afectează capacitatea
creierului de a menține mușchii gâtului și căile respiratorii superioare rigide în timpul somnului,
crescând șansa ca acestea să se îngusteze sau să se prăbușească.(5)

Apneea obstructivă în somn este de până la patru ori mai frecventă la bărbați decât la femei, dar
este mai probabil ca femeile să aibă apnee în somn în timpul sarcinii și după menopauză. La
adulții în vârstă, decalajul de gen se reduce după ce femeile ajung la menopauză.

Femeile aflate în postmenopauză care primesc terapie de substituție hormonală sunt mult mai
puțin probabile decât cele care nu au apnee obstructivă în somn, ceea ce sugerează că
progesteronul și/sau estrogenul pot fi protectoare. Dar terapia de substituție hormonală nu este
considerată a fi o terapie adecvată pentru afecțiune, deoarece poate afecta sănătatea în alte
moduri.(6)

Alte lucruri asociate cu apneea obstructivă în somn includ:

o Istorie de familie. Aproximativ 25%-40% dintre persoanele cu apnee obstructivă în somn

au membri ai familiei cu această afecțiune, ceea ce poate reflecta o tendință moștenită
spre probleme corporale.
o Etnie. Apneea în somn este, de asemenea, mai frecventă la afro-americani, hispanici și
insulele din Pacific decât la albi.

Complicații ale apneei în somn

Creșterea dovezilor leagă apneea în somn de afecțiuni precum hipertensiune arterială, accident
vascular cerebral, atac de cord, diabet, boala de reflux gastroesofagian, angina pectorală
nocturnă, insuficiență cardiacă, hipotiroidism și un ritm cardiac anormal. Aproximativ jumătate
dintre pacienții cu apnee în somn au hipertensiune arterială, iar apneea în somn netratată crește
riscul de apariție a bolilor cardiace și a decesului.

În plus, apneea în somn este legată de somnolență excesivă în timpul zilei, ceea ce crește riscul
de accidente auto și depresie.(7)

Unele complicații pot fi legate de eliberarea hormonilor de stres, care pot fi declanșate de
scăderea frecventă a nivelului de oxigen din sânge și de calitatea redusă a somnului. Hormonii de
stres pot crește ritmul cardiac și, de asemenea, pot duce la dezvoltarea sau agravarea insuficienței
cardiace.

Tratamentul medical - care include controlul factorilor de risc, utilizarea presiunii pozitive
continue a căilor respiratorii (CPAP) sau a aparatelor orale și intervenția chirurgicală -- poate
îmbunătăți semnele și simptomele apneei obstructive în somn și complicațiile acesteia. În cazul
apneei centrale de somn, medicii vor aborda și orice afecțiune medicală care ar putea fi o cauză.
(8)
Bibliografie

1. Shakrokh Javaheri, Sleep Apnea Types, Mechanisms, and Clinical Cardiovascular

Consequences, 2017. ISSN 0735-1097
2. Javaheri S, Dempsey JA. Central sleep apnea. Compr Physiol 2013;3:141–63
3. Lyons OD, Bradley TD. Heart failure and sleep apnea. Can J Cardiol 2015;31:898–908.
4. May AM, Blackwell T, Stone PH, et al., for the MrOS Sleep (Outcomes of Sleep
Disorders in Older Men) Study Group. Central sleep-disordered breathing predicts
incident atrial fibrillation in older men. Am J Respir Crit Care Med 2016;193: 783–91
5. Bauters F, Rietzschel ER, Hertegonne KB, et al. The link between obstructive sleep
apnea and cardiovascular disease. Curr Atheroscler Rep 2016; 18:1.
6. Baltzis D, Bakker JP, Patel SR, et al. Obstructive sleep apnea and vascular diseases.
Compr Physiol 2016;6:1519–28.
7. Dempsey JA, Veasey SC, Morgan BJ, et al. Pathophysiology of sleep apnea. Physiol Rev
2010;90:47–112.
8. Jordan AS, McSharry DG, Malhotra A. Adult obstructive sleep apnoea. Lancet 2014;383:
736–47.