STUDENT:BUTNARU ROXANA ANDREIA

AMG, ANUL III, GRUPA 5, SERIA A

SINDROMUL DE APNEE IN SOMN

Lucrarea isi propune sa aduca in prim plan semnificatia acestei afectiuni, cum se manifesta
si ce implica tratamentul.
Definiție
Apneea in Somn (SAS) este o conditie in care muschii faringieni din spate si din partile
laterale ale gatului se relaxeaza atat de mult, astfel ca, in timpul somnului respiratia este
blocata pentru cateva momente ( de la minim 10 secunde, pana la cateva minute).

Estimarile SAS
 Forma usoara, sunt in intervalul de 1 din 4 barbati si 1 din 10 femei in populatia
generala.
 Forma moderata – intre 1 din 9 barbati si 1 din 20 de femei.
80 % din persoanele cu apnee in somn raman nediagnosticate.
In chirurgia bariatrica, 7 din 10 pacienti au fost diagnosticati cu sindromul de apnee in somn.
 71% dintre persoanele cu obezitate au apnee in somn.
 83% dintre persoanele cu hipertensiune rezistenta la medicamente au apnee in somn.
 76% dintre persoanele cu insuficienta cardiaca cronica pot avea apnee in somn.
 72% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot prezenta si simptome ale sindromului
de apnee in somn.
 71-90% dintre persoanele cu un accident vascular cerebral anterior ar putea avea apnee in
somn.

Tipuri de apnee in somn

Exista trei tipuri de apnee in somn, cea mai frecvent intalnita fiind apneea in somn
obstructiva. Indiferent de caz, respiratia se intrerupe si se reia repetitiv pe parcursul somnului,
uneori si de sute de ori in timpul unei nopti si adesea pentru un minut sau mai mult. De regula,
persoana nu isi da seama de aceste opriri ale respiratiei, pentru ca declanseaza o trezire
partiala. Rezulta un somn superficial care implica refacerea insuficienta a organismului in
timpul noptii si oboseala ziua.
Apnee in somn obstructiva - este cel mai frecvent tip de apnee in somn; apare atunci cand
musculatura interiorului gatului se relaxeaza in timpul somnului, provocand blocarea cailor
respiratorii si un sforait puternic;

Apnee in somn centrala - este un tip de apnee in somn mai putin intalnita, aceasta implica
sistemul nervos central si apare atunci cand creierul nu trimite semnale corecte muschilor care
controleaza respiratia; persoanele cu apnee in somn centrala rareori sforaie;

Apnee in somn mixta - cele doua tipuri, apnee in somn obstructiva si apnee in somn centrala
apar impreuna

1
Simptomele apneei in somn
 Sforait zgomotos
 Episoade de oprire a respiratiei in timpul somnului – observate in general de persoanele
cu care dormiti
 Treziri bruste asociate cu lipsa de aer
 Trezire cu gura uscata sau cu durere in gat sau cu durere de cap
 Dificultatea de a dormi – insomnie
 Somnolenta diurna excesiva – hipersomnie
 Problema de atentie si concentrare, iritabilitate

Factori de risc pentru apneea in somn obstructiva

 Greutatea anormala – supraponderalitatea sau obezitatea – tesutul grasos din jurul gatului
si cailor respiratorii superioare comprima si blocheaza respiratia. Atentie! Nu toate
persoanele cu apnee in somn sunt supraponderale.
 Circumferinta gatului – caile respiratorii sunt mai inguste daca circumferinta gatului este
mai mare de 43 cm la barbate si mai mare de 38 cm la femei.
 Cai respiratorii inguste anatomic – « de la natura » sau cand amigdalele sau zona oro-
faringiana sunt marite (exemplu frecvent la copii).
 Barbatii – fac mai frecvent apnee in somn decat femeile; dar riscul creste exponential si
la femei supraponderale sau in perioada postmenopauza.
 Varsta inaintata – este un factor de risc.
 Istoricul familial – daca parintii/bunicii au apnee in somn, este foarte probabil sa aiba si
persoana in causa, mostenind trasaturile anatomice predispozante.
 Consumul de alcool sau sedative – prin faptul ca relaxeaza musculatura gatului.
 Fumatul – creste inflamatia si retentia de lichide la nivelul cailor respiratorii superioare.
 Congestia nazala – nasul infundat – problema anatomica sau cauzata de alergii.

Factori de risc pentru apneea in somn centrala

 Varsta inaintata
 Bolile cardiace – cei cu insuficienta cardiaca congestiva au risc crescut
 Analegezicele narcotice – opioide, metadona
 Accidentul vascular cerebral sau tumori cerebrale

Complicatiile sindromului de apnee in somn

 Oboseala din timpul zilei – trezirile si microtrezirile repetate in perioada de somn fac
imposibil un somn odihnitor si reparator. Scade puterea de concentrare si atentie.
Schimba starea si comportamentul – iritabilitate, deprimare.
 Hipertensiune arteriala sau boli cardiace (aritmii uneori fatale, infarct miocardic) sau
accident vascular cerebral – faptul ca nivelul de oxigen din sange scade brusc si repetat in
tipul apneilor, face sa creasca presiunea arteriala si sprasolicita inima.
 Diabet zaharat de tip 2 – apneile in somn predispun la rezistenta la insulina si diabet
zaharat
 Sindrom metabolic (hipertensiune arteriala + colesterol crescut in sange + glicemie
crescuta + circumferinta taliei crescuta)
 Complicatii medicale si chirurgicale – persoanele cu apnee in somn au risc de complicatii
crescut dupa o interventie chirurgicala majora pentru ca sunt predispuse la probleme
respiratorii, mai ales cand sunt sédate si intinse pe spate.
 Afectare hepatica – rezultate anormale la analiza functiei hepatice, risc de semne de
ciroza hepatica– « ficat gras, nealcoolic ».

2
 Privarea de somn a persoanelor cu care dormiti – apneea in somn poate prejudicia
relatiile personale – partenerul/partenera un poate dormi, merg sa doarma in alta camera
sau alt etaj al locuintei pentru a dormi.

Diagnosticul pentru sindromul de apnee in somn

 Polisomnografie nocturna – in
laborator de somnologie – evalueaza
in timp de dormiti activitatea
cardiaca, pulmonara si cerebrala,
miscarea picioarelor si bratelor,
nivelul de oxigen din sange.
 Poligrafie cardio-respiratorie la
domiciliu – masoara in timpul
somnului: pulsul, nivelul de oxigen
din sange, fluxul de aer, miscarile
toracelui si abdomenului in somn.

 Puls-Oximetria nocturna – metoda de

evaluare a nivelului de oxigen din sange
si pulsului in timpul somnului

Tratamentul apneei in somn

Pentru cazurile usoare de apnee in somn, medicul poate recomanda doar modificari ale stilului
de viata, cum ar fi scaderea in greutate sau renuntarea la fumat. Pentru formele moderate pana
la severe exista o serie de tratamente:
 Terapie cu presiune positiva continua in caile respiratorii – cu un aparat care “da”
presiune printr-o masca asezata pe nas sau pe nas + gura, presiune care sa mentina caile
respiratorii deschide in timp ce dormiti.
 Aparate bucale – pentru mentinerea deschisa a gurii – dispozitive stomatologice care
aduc barbia/mandibula in fata.
 Chirurgie – in general se va recomanda daca nu au dat rezultate prímele terapii ale
sindromului de apnee in somn.
 Chirurgia nasului – rezectie polipi nazali, mucoasa ingrosata, deviatie sept nazal
 Chirurgie pentru eliminarea amigdalelor marite
 Chirurgie pentru scaderea in greutate – chirurgia obezitatii!

Apneea in somn este o afectiune care poate fi tratata, fiind important sfatul specialistului
pentru tratament specific, astfel incat in timp scurt sa se imbunatateasca calitatea vietii atat a
pacientului cat si al membrilor familiei acestuia.

3
Bibliografie:
https://www.smuis.ro/pdf/SL1.pdf
https://www.infosalus.com/salud-investigacion/noticia-edad-protege-efectos-producidos-
hipoxia-apnea-sueno-20160519122817.html
Schweickert W. Respiratory Failure in Obesity. Critical Care Medicine. 2018