Infarctul

miocardic
Cuprins

1. Contextul infarctului miocardic

2. Cauze I.M.
3. Incidenta I.M.
4. Metode de preventie
5. Tratamente folosite in cazul I.M.
6. Rolul farmacistului
 1. Definitia I.M.

▪ Infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, care are ca substrat blocarea unei
artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de catre un cheag de
sange. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) și hipoxia rezultate, netratate în timp
util, duc la moartea (necroza) mușchiului inimii (miocardului).
 Tipuri de I.M.

▪ - I.M. ANTERIOR
▪ I.M. ANTEROLATERAL
▪ I.M. POSTERIOR
▪ I.M. INFERIOR
 Simptome

▪ Cea mai comuna manifestare a

infarctului miocardic este
durerea severa survenita brusc
in piept, durere ce poate radia
in maxilar, in umarul si apoi in
bratul stang sau in ambele
brate.
▪ Simptomele clasice ale infarctului miocardic ce insotesc durerea
sunt: dispnee, grețuri, vomă, palpitații, transpirații și neliniște. Femeile pot avea
mai puține simptome tipice față de bărbați, cele mai comune fiind dispneea,
slăbiciune, o stare de discomfort abdominal și astenie fizică.
I.M. SILENTIOS

▪ Aproximativ 20-60% din I.M. nu sunt recunoscute de pacienti,

fiind descoperite la controale de rutina ECG ulterioare. Infarctele
silentioase sunt descoperite cel mai frecvent la:

▪- pacientii cu diabet zaharat

▪- pacientii cu hipertensiune arteriala
▪- varstnici
 CAUZE

ATEROSCLEROZA CORONARIANĂ

▪ In 90-95 % din cazuri, factorul

principal cauzal este ATS
(ateroscleroza coronariană) – adică
acele modificări patologice ale
arterelor coronariene, caracterizate
prin acumulare anormală de ţesut
fribos si material lipidic in peretele
vascular, care determină reducerea
lumenului vasului cu circa 75%.
 FACTORI DE RISC AI ATEROSCLEROZEI

▪ HIPERCOLESTEROLEMIA. Se intâlneste într-un procent de 52% la barbaţi şi 48%

la femei. Din studiile epidemiologice, reiese că incidenţa cardiopatiilor
ischemice creşte progresiv în raport cu nivelul colesterolemiei. Nivelul de
siguranţa al colesterolului este situat sub 200 mg%, in timp ce o colesterolemie
peste 250 mg% trebuie considerată anormală.
▪ OBEZITATEA. Hipercalorismul provenit prin ingestia în exces a hidraţilor de
carbon (pâine , dulciuri,paste fainoase,zahar) contribuie atât la instalarea
obezităţii, cât şi la creşterea lipidelor în sânge, prin transformarea acestora în
grăsimi.
▪ La indivizii obezi, inima, fiind mult mai solicitată pentru nutriţia ţesutului adipos
în exces , crează condiţii de manifestare clinică a aterosclerozei coronariene
deoarece arterele coronare îngustate prin procesul de ateroscleroză nu mai pot
asigura un aport sanguin în concordanţă cu nevoile crescute de oxigen ale
miocardului.
▪ HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ. Se întalneşte într-un procent de 30% la barbati si 52%
la femei. Hipertensiunea arterială agravează procesul aterosclerotic şi constituie un
factor important de risc în apariţia diferitelor forme de cardiopatie ischemică , în
special a infarctului miocardic.
▪ Hipertensiunea arterială accelerează şi agravează procesele aterosclerotice
coronariene mai ales în apariţia hiperlipemiei
▪ EREDITATEA. Se situează pe locul trei ca frecvenţă, fiind întâlnită
într-o proporţie de 26%la barbati si 15% la femei. Pacienţii cu
ereditatea încarcata au prezentat un mare procent de accidente
coronariene majore. În grupul bolnavilor tineri, până la 35 de ani,
predomină cei cu antecedente familiale, pe când, la o vârstă
înaintată , după 55-60 de ani,încarcarea familială lipseste, deci ,
factorii genetici precipită parţial apariţia aterosclerozei şi îi
imprimă o evoluţie mai gravă. De fapt nu se moşteneşte boala ci o
reactivitate modificată metabolică sau vasculară. Antecedentele
familiale prezintă importanţă privind îmbolnăvirile sau moartea
precoce prin boli coronariene la rudele apropiate, dar numai în
asociere cu factorii de risc.
▪ DIABETUL ZAHARAT. Ateroscleroza este principala afectiune
vasculară la diabetici fiind prematură şi excesivă. Din datele
obţinute, 75% din diabetici mor prin complicaţii aterosclerotice, in
special prin infarct miocardic acut.
▪ Diabetul interesează intr-un proces de 20% barbaţii si aproximativ
15 % femeile.
▪ FUMATUL
▪ Cel mai important factor de risc modificabil la pacientii tineri, prezent in proportii
relativ egale la cei cu coronare normale si la cei cu leziuni coronare uni sau
multivasculare (73-90% tineri versus 24-56% varstnici). Este frevent întalnit la barbaţi
în proporţie de 38-40%, iar la femei 14-15 %. Se cunosc efectele fiziologice ale
fumatului asupra aparatului cardio-vascular, fenomenele majore fiind tahicardie, o
ceştere mica a tensiunii arteriale, vasoconstricţie periferică şi mărirea iritabilităţii
miocardice manifestată prin contractii premature. Fumatul este implicat in disfunctia
endoteliala prin reducerea productiei de oxid nitric, putand astfel precipita aparitia
spasmului coronarian.
▪ Studiile au evidenţiat o relaţie semnificativă între fumat , inafrct şi mosrte subită
deorece fumatul măreşte iritabilitatea cardică şi interferează cu utilizarea oxigenului
de catre miocard.
Two Content Layout with SmartArt

▪ First bullet point here Step 1

▪ Second bullet point here Task Description Task Description
▪ Third bullet point here

Step 2

Task Description Task Description

Step 3
Task Description Task Description
▪ ALCOOLUL
▪ Este un precursor al colesterolului si creste lipidemia
postalimentară. Efectul sau se exercită prin excitare sistemului
nervos simpatic, prin eliberarea de catecolamine şi creşterea
nivelului seric de acizi graşi (prin mobilizarea din ţesutul adipos)
▪ CAFEAUA si COFEINA. Favorizează apariţia şi dezvoltarea
aterosclerozei şi hipertensiunii arteriale.
▪ SEDENTARISMUL. Datele unor studii arată ca incidenţa infarctului
miocardic si a mortii subite sunt mai mici la persoanele cu
activitaţi care solicită un consum energetic mai mare. Mecanismul
primordial , se presupune,ar consta în dezvoltarea circulaţiei
colaterale coronariene. O altă posibilitate ar fi un metabolism
miocardic mai eficient. Indiferent de mecanism, după o perioadă
de antrenament fizic se constată o ameliorare a funcţiei
miocardice şi o creştere a toleranţei la efort.
▪ Totuşi, un efort fizic neobişnuit de mare şi prelungit poate precipita
un acces coronarian acut.
▪ STRESS-ul. De cele mai multe ori infarctul miocardic se instalează
în urma unui conflict de ordin psihoemoţional. Stressurile
psihoemotive, emoţiile, conflictele si contradicţiile de ordin social
şi familial sau eforturile intelectuale excesive sun factori
favorizanţisau precipitanşi ai infarctului miocardic, pe fondul unei
ateroscleroze coronariene.
▪ FACTORI METEOROLOGICI. S-a constat că majoritatea cazurilor de
infarct miocardic acut s-au întâlnit în anotimpurile cu schimbări
marcante de temperatură, respectiv primăvara şi toamna. S-a
demonstrat că perturbările atmosferice produc o creştere a
tonusului muscular vegetativ cu predominanţă parasimpatică,
ceea ce ar explica scăderea debitului coronarian
▪
INCIDENȚA
NIVEL GLOBAL

• Infarctul miocardic acut este în general o afectiune a adultului

• Agregarea familialã a cazurilor de infarct miocardic ilustreazã rolul factorilor genetici

• Descendentii celor care au fãcut infarct sub vârsta de 50 de ani au un risc de 3-5 ori mai
mare decât cei proveniti din familii neatinse de infarct.
 În acest cadru trebuie însã considerate si obiceiurile alimentare sau felul de viatã,
care, desi caracteristic familial, nu are bazã geneticã si comportamentalã.
Existã o relatie între grupele sanguine si morbiditatea prin infarct, în sensul cã indivizii
cu grupa sanguinã A sunt predispusi, pe când cei cu grupa O sunt relativ protejati, Rh-ul
negativ reprezintã de asemenea un factor de risc.

 Astfel, în Europa existã o corelatie strânsã între colesterolemie si consumul de calorii

si grãsimi animale, ilustrând rolul aportului exogen.

 Numeroase studii au arãtat cã reducerea consumului de colesterol antreneazã o

scãdere a colesterolemiei
 ! Dupã aproape toate statisticile sexul masculin este
predilect afectat

 Predominanta de sex:
se imbolnavesc mai frecvent barbatii. Raportul barbati / femei in varsta de 41 -50 ani
este de 5,1:1 si la 51 -60 ani – este de 2:1.

 Sunt tineri, în special bărbaţi, care au făcut infarct înainte de 40 de ani, în

principal din cauza modului de viaţă.

 În concluzie, tinerii mor fie pentru că au ghinionul să moştenească morţi subite în familie sau
boli precoce şi atunci au o agresivitate mai mare a afecţiunii, fie din cauza acestor factori
modificabili, care trebuie căutaţi. Mişcarea scade riscul de boală coronariană .
 Cel mai frecvent factor de risc la tineri îl reprezintă fumatul.
Marea majoritate a tinerilor care fac infarct fumează şi încă de la
vârste foarte fragede.

 Un bărbat care fumează are un un risc de a face infarct

miocardic de 10 ori mai mare decât un nefumător.
O femeie fumătoare – de 4,5 ori mai mare decât una nefumătoare
RATA MORTALITATII LA NIVEL GLOBAL

Bărbați Femei
 Dar infarctul la o persoană tânără poate fi cauzat şi de anomalii congenitale, spre exemplu originea anormală a
unei artere coronare. Adică ea are originea din altă parte, cum ar fi artera pulmonară, şi atunci persoana
respectivă este predispusă să facă infarct. O altă cauză care duce la infarct în rândul tinerilor este aşa-numita
punte musculară. Arterele sunt deasupra inimii, dar uneori artera are un traiect în interiorul muşchiului, iar
muşchiul respectiv o presează. O altă cauză ar fi anomaliile de coagulare, aşa numita trombofilie (formarea de
trombi în vasele sangvine – n.r.), pentru că sângele are tendinţa de a se coagula. Deci acestea ar fi cauzele ca
un tânăr, aparent fără probleme de sănătate, să facă un infarct miocardic şi să moară subit“,

 Dacă îngustarea, apoi obstrucţia acestor coronare apare în mod obişnuit după vârsta de 40 de ani, având drept
cauză placa de aterom, persoanele tinere au un profil diferit al factorilor de risc. Deşi mulţi dintre ei par a fi
perfect sănătoşi, aceşti tineri se pot găsi în etapa factorilor de risc, care trebuie căutaţi şi monitorizaţi.

 Nu numai tinerii obişnuiţi pot face infarct, ci şi sportivii. Sunt foarte multe exemple, atât în ţară, cât şi în
străinătate, de fotbalişti care au căzut pur şi simplu pe teren în timpul unui meci sau la un antrenament şi au
murit pe loc. Iar unii aveau puţin peste 20 de ani, plus un stil de viaţă aşa cum cere medicul cardiolog: cu
mişcare şi alimentaţie sănătoasă. „La sportivi este altceva. Ei nu fac infarct, ci tulburări de ritm cardiac.
 INCIDENȚA
LA NIVEL NAȚIONAL

În fiecare zi, în România mor 40 de oameni

prin infarct miocardic.

▪ Bolile cardiovasculare, principala cauză a

mortalității în rândul românilor.

▪ Afecțiunile cardiovasculare sunt principala

cauză de deces din țara noastră, circa
65% din români murind din cauza unor
boli cardiovasculare iar ceea ce este cel
mai îngrijorător este scăderea, în ultimii
20 de ani, a vârstei la care se produc
infarctele miocardice.
▪ Raportul făcut public în anul 2012 relevă că anual, 60% din decesele
înregistrate în România au fost cauzate de boli cardiovasculare, 18%
de diferite forme de cancer, iar 5% de boli respiratorii, precizează
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente
(ARPIM).