Etiologia SAR ramane necunoscuta, insa diversi factori au fost propusi ca si agenti cauzali.

Acestia
include factori locali precum trauma,factori microbieni,factori nutritionali,factori imunologici,
genetici, stresul psihosocial, alergiile si schimbarile hormonale.Toti acesti factori pot perturba
echilibrul oxidanti-antioxidanti individual si astfel, pot declansa formarea de radicali liberi.

Stresul oxidativ care se declanseaza ca rezultat al cresterii concentratiei acestor radicali pot suprima
activitatea sistemului imunitar cauzand distructie celulara.Pentru a contracara stresul oxidativ,
celulele mamiferelor au un system antioxidant care include activitati enzimatice si non-
enzimatice.Antioxidantii enzimatici sunt : superoxid dismutaza, catalaza si GSHP x si antioxidanti non-
enzimatici care includ vitamina A,E,C,melatonina, UA si glutation.

Stresul psihosocial a fost de asemenea asociat in etiopatogenia SAR.Stresul poate influenta

imunitatea individuala prin inervatia SNC, sistemului imun si sistemului neuro-endocrin prin
eliberarea de hormoni , cum ar fi cortizolul.O crestere in stres creste si stresul oxidativ, contribuind la
distructia celulara.Studiul prezent a fost realizat pentru a constata daca stresul oxidativ si stresul
psihologic au un rol in patogenia SAR.

Discutie

Factorii etiologici ai SAR pot perturba echilibrul oxidanti/antioxidanti individual, accelerand astfel
formarea de specii reactive de oxygen.Stresul oxidativ apare atunci cand concentratia de specii
reactive de oxigen creste peste valorile fiziologice,ducand la distructia celulara.

Diverse sisteme de antioxidanti sunt produse de organism pentru a detoxifia speciile reactive de
oxigen.Dezechilibrul dintre radicalii liberi si antioxidanti ar fi cauza multor patologii de tip
inflamator.Evaluarea nivelurilor de enzime antioxidante precum SOD,CAT,GSHPx, si a activitatii non-
enzimatice a vitaminelor A,E,C , a melatoninei , acidului uric si a glutationului ajuta la evaluarea
statusului antioxidant individual.

Prima linia de aparare impotriva ROS este indepartarea catalitica a ROS prin enzimele
antioxidante.Superoxid dismutazele sunt o familie de metaloenzime care se gasesc in organismele
aerobe si sunt primele enzime care sunt implicate in apararea antioxidanta.Acestea catalizeaza
dismutarea superoxidului la hydrogen-peroxidaza , 3 forme de SOD fiind prezente in tesuturile
mamiferelor, fiecare cu o locatie subcelulara specifica si cu distributie diferita la nivel tisular. Acestea
sunt CuZN-SOD , Mn-SOD si SOD extracelulara (EC-SOD).CuZN se gaseste in citosol si organitele de la
nivelul celulelor mamiferelor, pe cand Mn-SOD sunt prezente in mitocondria acestor celule.EC-SOD
este o SOD ce contine cupru si zinc care este detectata in fluidele extracelulare.In timpul stresului
oxidativ celulele raspund metabolitilor de oxigen reactiv cu SOD.SOD protejeaza celulele de distructia
cauzata de superoxide si hidroxil radicali, eliberand apa in acest proces. In timp ce SOD scade nivelul
de oxigen, catalaza si peroxidaza face la fel pentru apa.

Glutation-peroxidaza formeaza de asemenea prima linia de aparare impotriva stresului oxidativ, care
in schimb necesita glutationul ca si co-factor. Detoxifiaza peroxizii, actionand ca un donor de
electroni in reactia de reducere producand glutation disulfura ca produs final.Activitatea acestei
enzime este oarecum dependent de disponibilitatea constanta a glutationului redus.
Saliva contine de asemenea antioxidanti non-enzimatici precum acidul uric, albumina, acidul
ascorbic.Acidul uric pare sa fie antioxidantul predominant la nivel salivar, responsabil de 70% din
totalul capacitatii antioxidante.Acidul uric curata radicalii, fiind convertit in acest process in
alantoina.Acidul uric este un biomarker salivar important din punct de vedere clinic in monitorizarea
stresului oxidative.In timp ce acidul uric este cea mai importanta molecula antioxidanta in saliva,
MDA este un biomarker endogen al distructiei ADN

Metabolitii oxigenului reactiv duc la distrugerea si afectarea membranelor celulare prin peroxidarea
lipidelor, care rezulta din oxidarea acizilor grasi membranari polinesaturati ai fosfolipidelor.MDA este
principalul produs final al peroxidarii acizilor grasi polinesaturati si este un marker bun pentru
afectarea datorata radicalilor liberi si stresului oxidativ.

Studiul prezent arata o predominanta feminina din moment ce subiectii care fumau sau cei cu
obiceiul de a mesteca guma sau cei care consumau alcool au fost exclusi.Nu a fost observata nicio
corelatie intre variabilele studiului si sex, numarul de episoade ulceroase intr-un an si durata
ulcerelor.Acest rezultat a fost comparabil cu cel din studiul lui Akoglu G. si co.

In studiul prezent, valoarea medie a SOD salivara si MDA a fost crescuta, in timp ce activitatea GSHPx
si a acidului uric a scazut in grupul de studio comparativ cu grupul de control.Infiltrarea celulelor
imune la nivelul ariei lezionale probabil ca s-a rezultat cu o crestere in concentratia radicalilor
liberi.Mai multe SOD sunt necesare pentru a duce la dismutatia radicalilor superoxizi. Reactia de
dismutatie duce la productia peste limita a H2O2.In timp ce GSHPx functioneaza pentru a detoxifia
H2O2, glutationul redus este consumat in acest proces.Indisponibilitatea glutationului redus este
posibil sa fi dus la scaderea nivelului de GSHPx in saliva.

Datorita scaderii nivelurilor de GSHPx si acid uric in saliva, potentialul antioxidant combinat al
pacientului este compromis.Aceasta afectare este posibil sa fi activat reactiile de peroxidare ceea ce
explica nivelul crescut de MDA. De asemenea,cresterea nivelului de MDA se poate datora datorita
cresterii formarii sau clearance-ului inadecvat al ROS de catre antioxidanti.Aceasta curatare crescuta
datorata peroxidazelor lipidice este posibil sa scada nivelul de enzime antioxidante precum GSHPx si
acid uric.

In studiul prezent , scorul mediu de stres RLCQ a fost crescut in SAR atunci cand a fost comparat cu
grupul de control.De asemenea,un nivel inalt de stres mental a fost obtinut in defavoarea stresului
fizic.Stresul poate fi un factor declansator sau modificator in aparitia SAR.

Nu au fost gasite asocieri semnificative ale stresului cu nivelurile de oxidanti si antioxidanti salivar in
grupul SAR.Valorile medii ale SOD,MDA,GSHPx si UA au fost crescute la pacientii cu SAR cu stress
crescut.

Probabilitatea aparitiei SAR a fost gasita in corelatie cu nivelurile de stress , marker oxidanti si
antioxidanti.O sansa mai mare de aparitie a ulceratiilor aftoase este mai probabila odata cu cresterea
nivelului de stress,SOD si MDA, si odata cu scaderea nivelurilor de GSHPx si acid uric.Aceste
descoperiri cresc importanta acordata stresului psihologic , statusului oxidanti-antioxidanti in
etiopatogenia ulceratiilor aftoase, sugerand antioxidantii ca o metoda de tratament.Insa, studii
pentru evaluarea rezultatelor tratamentului cu antioxidanti la pacientii cu SAR sunt recomandate.