Sunteți pe pagina 1din 11

MIORIŢA

Profesor Gioabă Daniela


Şcoala cu Clasele I-VIII, Costești
24 ianuarie 2012
PROIECT DIDACTIC

DATA: 24 ianuarie 2012


CLASA: a VIII-a B
OBIECTUL: Limba şi Literatura Română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Balada populară
SUBIECTUL: MIORIŢA
TIPUL LECŢIEI: de receptare a unui text literar

COMPETENŢE GENERALE:
1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate;
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințele date
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-se la situația de comunicare concretă

OBIECTIVELE OPERAŢIONALE: Se urmărește ca elevii:


În domeniul cognitiv:
O1 - să încadreze textul în gen şi specie;
O2 - să precizeze caracteristicile literaturii populare;
O3 - să identifice tema baladei și semnificația titlului;
O4 - să recunoască motivele literarare prezente în text;
O5 - să stabilească structura poeziei;
O6 - să identifice momentele subiectului
O7 – să precizeze elementele de versificație
a) În domeniul intelectual-formativ:
O7 - să utilizeze corect limba română în producerea și utilizarea de mesaje;
O8 - să opereze cu limbajul specific studiului literaturii;
b) În domeniul afectiv:
O9 - să își dezvolte interesul și afectivitatea pentru receptarea poeziei;
O10- să fie pătrunși, emoțional, de stările lirice transmise de textul studiat

STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. METODE ŞI PROCEDEE: ciorchinele, lucrul cu fişele de lectură, conversaţia euristică, lectura expresivă, expunerea, exerciţiul, jurnalul cu
dublă intrare;
2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR: frontală, individuală, pe grupe;
3. MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE: Limba și Literatura Română, manual pentru clasa a VIII- a, autori Alexandru Crișan, Sofia Dobra și Florentina
Sânmihăian, Ed. Humanitas Educațional, Bucureşti, 2011; fişe de lucru (pentru activitatea individuală şi pentru activitatea pe grupe).
RESURSE:
1. BIBLIOGRAFICE
a) metodice:
- Constantin Parfene, Literatura în şcoală, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1977;
- Emanuela Ilie, Elemente de didactica literaturii române, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007;
- Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2003.
b) didactice:
- Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998;
c) ştiinţifice:
- *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998
d) pedagogice:
- Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi, POLIROM, 199
e) oficiale:
- Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria curriculară limbă şi comunicare, Bucureşti, 1999
2. TEMPORALE
- 50 minute
3. UMANE
- 14 elevi
- clasă de nivel mediu
SCENARIUL DIDACTIC

NR. ETAPELE STRATEGIA DIDACTICĂ


CRT. LECŢIEI OBIECTIVE UNITĂŢI DE CONŢINUT METODE MIJLOACE FORME EVALUARE
TIMP OPERAŢIONAlE ACTIVITATEA PROFESORULUI ŞI A ELEVILOR ȘI DE DE
PROCEDEE INVĂȚĂMÂNT ORGANIZARE

0 MOMENT Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării lecţiei ( linişte în Conversaţia Activitate


ORGANIZATORIC clasă, distribuirea fişelor de lucru şi a celor de evaluare, frontală
1min.
pregătirea materialului didactic, gruparea băncilor pentru
activitatea pe echipe)

Se verifică (din punct de vedere calitativ) tema pentru acasă. Aprecieri


I VERIFICAREA Elevii au avut de realizat o compunere pe baza proverbului verbale
TEMEI ȘI „Omul sfințește locul”. Conversaţia
REACTUALIZAREA Reactualizarea cunoștințelor anterioare se face pe baza unei euristică
CUNOŞTIŢELOR
O2 Activitate Formativă
discuții purtate în jurul distincției dintre literatura cultă versus frontală
DOBÂNDITE literatura populară. Caracteristicile literaturii populare sunt Metoda
ANTERIOR
notate într-un ciorchine. Fișă cu
8 min. Ciorchinelui ciorchine
Se discută pornind de la specii ale genului epic, până se ajunge
II CAPTAREA la termenul de baladă populară. Conversaţia
ATENȚIEI Profesorul anunţă că pentru o mai bună receptare a operei, vor Activitate
4 min.
O10 asculta această baladă interpretată de Tudor Gheorghe, care a frontală
reuşit să surprindă foarte bine atât sentimentele ciobănaşului cât
şi pe ale măicuţei bătrâne.

III Profesorul anunţǎ tema lecţiei şi obiectivele pe înţelesul Activitate Observare


elevilor. Se noteazǎ titlul la tablǎ, pe caiete. Tabla, caietele frontală
ANUNȚAREA Expunerea a
TEMEI ȘI A eleilor
OBIECTIVELOR sistematică
2 min.
a elevilor

Se fac precizări cu caracter general referitor la opera discutată:


IV CONDUCEREA Balada Mioriţa a fost descoperită în Munții Vrancei de Alecu
ÎNVĂȚĂRII Russo, iar Vasile Alecsandri i-a dat forma pe care o cunoaștem Activitate
25 min. astăzi. A fost publicată pentru prima dată în 1850, în nr. 3 al frontală
revistei Bucovina, fiind inclusă apoi în culegerea Poezii
poporale. Balade (cântice bătrânești), adunate și îndreptate de
V. Alecsandri (1852). Expunerea
Există peste 1400 de variante ale baladei, iar motivul comun
tuturor este cel al testamentului ciobanului.
Geneza Mioriţei se pierde în negura timpului. Se consideră că
la originea acesteia ar sta mai multe ipoteze: 1. Un fapt real
petrecut între păstori pornit de la rivalitatea economică dintre
ei; 2. Un cântec liric ciobănesc; 3. Un bocet. Cea mai plauzibilă
pare a fi cea de a doua, având în vedere lirismul pronunțat al
textului.
O3 În vederea stabilirii câtorva particularități ale structurii externe
O5 a textului, profesorul le cere elevilor să observe organizarea
O7 versurilor, dimensiunea acestora, să identifice elementele de
versificație, să explice semnificația titlului.
În ceea ce privește conținutul baladei, subiectul acesteia va fi
expus pe scurt de unul dintre elevi.
Elevii sunt împărțiți apoi în patru grupe și li se împarte fișa de Exercițiul Fișe de lucru Activitate pe
lucru cu exerciții ce vizează, în deosebi, identificarea genului grupe
liric în care pot fi încadrate versurile date, a momentelor
subiectului, a temei și a motivelor literarea prezente în text etc.
În funcție de timpul disponibil, acestea se rezolvă parțial în
clasă, iar restul rămânând ca temă pentru acasă.
Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe
de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura că au înţeles sarcina de Analiza
lucru şi cǎ lucreazǎ corect. Lectură Activitate Răspunsuri-
Fiecare grupă își alege un raportor, care pentru început expresivă frontală lor elevilor
realizează lectura expresivă a versurilor date, urmând ca mai
apoi să dea citire rezolvării exercițiilor. Profesorul completează
răspunsurile în cazul în care s-au omis aspecte importante sau
adresează întrebări care să conducă spre răspunsuri mai clare
(prin conversație euristică). Elevii din celelalte grupe sunt Conversație
invitați să adreseze, la rândul lor, întrebări colegilor care își euristică
expun rezultatele discuțiilor interpretative.
Profesorul notează la tablă informațiile-cheie de pe parcursul Tabla
receptării operei.
O1 În urma acestei activități pe grupe profesorul punctează, faptul că
O3 balada este structurată în trei părți: prezentarea cadrului natural,
O6 dialogul dintre cioban și mioară, testamentul ciobanului. Prima
parte, prin excelență epică, are ca temă: cadrul epic inițial, în care
regăsim motivul transhumanței și al complotului și redă ca
moment al subiectului expozițiunea și intriga. Partea a doua este
de natură dramatică și are ca temă mioara năzdrăvană; reprezintă
o parte din desfășurarea acțiunii în care regăsim motivul mioarei
năzdrăvane. Partea a treia este un monolog liric cuprinde atât
desfășurarea acțiunii, cât și punctul culminant și are ca temă
testamentul ciobanului și presupusa apariție a măicuței bătrâne.
În această ultimă parte regăsim trei motive fundamentale: motivul
testamentului, motivul alegoriei moarte-nuntă, motivul măicuței Caietele
bătrâne. elevilor
Elevii își notează în caiete toate aceste observații.

ASIGURAREA Profesorul le împarte elevilor fişele-Jurnalul cu dublă intrare,


VII FEEDBACKULUI cerându-le să noteze, în partea stângă a fişei de lucru, un pasaj sau o Jurnalul cu Manualul Activitate
ȘI imagine din text care i-a impresionat în mod deosebit, pentru că le-a dublă intrare individuală
EVALUAREA
amintit de o experiență personală, sau pentru că i-a surprins, sau
PERFORMANŢEI
pentru că nu sunt de acord cu autorul. În partea dreaptă le cere să
9 min.
comenteze acel pasaj: de ce l-au notat?, la ce i-a făcut să se
gândească?

Se fac aprecieri cu caracter general legate de modul şi gradul de


VIII ASIGURAREA participare a elevilor la activitatea desfăşurată, reomandări Conversaţia Activitate Evaluare
RETENŢIEI ŞI A individuale și generale asupra activităţii, se notează elevii care
TRANSFERULU s-au remarcat prin calitatea răspunsurilor. frontală prin note
1 min.I Se stabilește tema pentru acasă:
GRUPA I - CERINȚE:
1. În ce gen literar puteți încadra versurile? Argumentați.
2. Ce momente ale acțiunii sunt surprinse în versurile date.
3. Care considerați că este tema versurilor?
4. Identificați motivele literare prezente în text.
5. Cadrul natural este prezentat metaforic. Explicați rolul metaforelor în crearea unui anumit tip de atmosferă.
6. Cu ajutorul cărui vers este situarea acțiunii în timp?
7. Care este versul ce marchează participarea afectivă a poetului anonim la cele relatate, dar și la situația dramatică a ciobanului?
8. Ce semnifică versul „Pe l-apus de soare”?
9. Comentați motivația complotului.
10. În versurile date sunt folosite câteva elemente care apar și în basme. Identificați-le.

GRUPA II - CERINȚE:
1. Versurile date considerați că sunt de natură: epică, lirică sau dramatică? Argumentați.
2. Ce moment al acțiunii este surprins în fragmentul dat?
3. Care considerați că este tema versurilor?
4. Identificați motivul literar prezent în text.
5. Selectați din text cuvintele prin care este individualizată mioara. Pe ce figură de stil se bazează prezentarea acestui personaj?
6. Ce fel de relație între animal și stăpân dezvăluie dialogul dintre cele două personaje?
7. Evidentiați care este rolul vocativelor utilizate în text.
8. Comentați folosirea dativului etic în versul „Vreau să-mi te omoare”.
9. Mioara întârzie timp de trei zile să își avertizeze stăpânul de complotul urzit împotriva lui, deși omorul putea să se întâmple
oricând. Cum explicați acest lucru?
GRUPA III – CERINȚE:
1.Versurile date considerați că sunt de natură: epică, lirică sau dramatică? Argumentați.
2. Ce moment al acțiunii este surprins în fragmentul dat?
3. Care considerați că este tema versurilor?
4. Identificați motivele literare prezente în text.
5. Din versurile „Și de-a fi să mor / În câmp de mohor” reiese că baciul modovean consideră moartea sa ca pe o situație ipotetică,
pe care o ia însă în calcul. Ce mărci gramaticale din text indică acest aspect?
6. Care sunt ultimele dorințe ale ciobănașului mărturisite mioarei?
7. Cum explicați faptul că baciul încredințează ritualul îngropării tocmai celor care complotează împotriva sa?
8. Comentați semnificația fluierelor.
9. Explicați semnificația versurilor „Că la nunta mea / A căzut o stea”
10.

GRUPA IV – CERINȚE:
1.Versurile date considerați că sunt de natură: epică, lirică sau dramatică? Argumentați.
2. Ce moment al acțiunii este surprins în fragmentul dat?
3. Care considerați că este tema versurilor?
4. Identificați motivele literare prezente în text.
5. Ce sugerează utilizarea verbelor la gerunziu „lăcrămând”, „alergând”, „întrebând”, „zicând”?
6. Explicați comparațiile metaforice prin care este construit portretul ciobănașului.
7. Cum explicați diferențele dintre cele două mesaje testamentare? Ce semnificație are, în acest sens, modificarea imaginii
„miresei„ (mândră crăiasă / A lumii mireasă, care devine o fată de crai / pe-o gură de rai)?