Video: „GASLAND” – OTRAVIREA VOITA

A APEI. Un documentar despre METODA

FRACTIONARII HIDRAULICE. Motivand
exploatarea gazului, vor de fapt sa distruga
panza freatica?
6 February 2012 37 Comments

America e distrusa. SUA este impanzita de sonde de gaz prin fractionare hidraulica.
Localitati parasite, sonde si instalatii peste tot, pe pamanturile oamenilor, in spatele
curtilor, cimitirelor, oraselor.
Se imprastie gaze otravitoare peste tot. Oameni bolnavi cu probleme neurologice de la
chimicalele volatile folosite in procesul de extragere.
Apa otravita si toxica. Panzele freatice contaminate, rauri contaminate, pamanturi
otravite, aer ucigator cu miros de iad.
Oamenii au incercat sa filtreze totusi aceasta apa care nu e buna nici de spalat. N-au
reusit nici cu cele mai performante instalatii. Chimicalele au topit membranele de la
filtre.
Cate o sonda pe km patrat. toata America ce impanzita. New Yorkul risca sa ramana
fara apa.
Garda de mediu din Sua a ramas fara fonduri in urma acestui documentar.
Strategia corporatiilor este sa se miste rapid, fulger. Iar daca cineva vine cu obiectii sau
cu acuze ca e poluare si apa este otravita, corporatia cere sa fie actionata in instanta si sa
se prezinte dovezi din partea celor ce reclama. Adica un fel de vanare de vant. Si daca
unltimul om va sta in fata lor trec peste el si sondeaza mai departe.
Procesul de extractie este laborios si cere o logistica formidabila. Sute de camioane fac
un dute vino continuu. Se consuma resurse multe si se obtine nu mai mult de o “butelie
de gaz”.
Aparent este o goana dupa resurse. Dar de fapt este lucrarea satanei de a parjoli
pamantul.
Oameni ff bolnavi, animale care-si pierd parul, orase si localitati parasite, oameni tratati
cu dispret si ironie………America anului 2010. Astazi este si mai rau si este pe cale sa se
intample si la noi in Romania in 3 zone la inceput. Barlad-Vaslui, Dobrogea, Bihor, adica
zonele cu cele mai mari panze de ape freatice de adancime care vor fi spurcate.
Zonele din România programate pentru exploatare prin fisurare hidraulică: BARLAD
(VASLUI)
Voivozi (Bihor)
 Tria (Bihor)
Baile Felix (Bihor)
Tulca (Bihor)
Adea (Arad)
Curtici (Arad)
Periam (Timis)
Biled (Timis)
Paulis (Timis)
Parta (Timis)
Buzias (Timis)
Crai (Timis)
Macin (Tulcea)
Babadag (Tulcea)
Capidava (Constanta)
Eforie (Constanta)
Costinesti (Constanta)
Vama Veche (Constanta)
Adamclisi (Constanta)
1. SUA: Boom-ul extractiei de gaze de sist, o industrie contestata, care a generat in
2010 venituri de 76 mld. dolari
Boom-ul petrolului si al gazelor de sist aduce un avans important economiei americane,
de care are nevoie pentru a-si accelera cresterea, chiar daca aceste noi surse de energie
sunt controversate pentru riscul potential pe care il prezinta pentru mediul inconjurator,
relateaza AFP.
“Este o industrie inca tanara”, care se va dezvolta in anii urmatori, spune Raoul Leblanc,
analist la cabinetul de consiliere speciala PFC Energy.
Forajul zacamintelor de sist, formatiuni stancoase poroase bogate in hidrocarburi, s-a
dezvoltat puternic in ultimii trei-patru ani, gratie aparitiei de noi tehnologii: forajul pe
orizontala si fracturarea hidraulica, sau “fracking”.
Ea consta in injectarea sub inalta presiune a unor cantitati enorme de apa aditionata cu
nisip si diferiti aditivi chimici (anticoroziune, gelifianti etc.).
O tehnologie acuzata de aparatorii mediului ca polueaza panza de apa freatica si secatuieste
lacurile sau sursele de apa din regiune, si chiar ca ar fragiliza solului, favorizand astfel
cutremure, din cauza numeroaselor explozii subterane.
Ca masura de precautie, anumite state, precum New York-ul, au suspendat autorizarea
forajelor. Fracturarea este interzisa in Franta si in Bulgaria.
Dar, intr-o economie americana aflata inca in convalescenta, presiunea pentru a autoriza
aceasta veritabila sursa de crestere este puternica. Presedintele Barack Obama s-a declarat
partizanul “tuturor actiunilor posibile” pentru dezvoltarea extractiei de gaze.
 In 2010, forajul de gaz de sist a adus venituri de 76 miliarde de dolari si a contribuit la
crearea a 600.000 de locuri de munca in Statele Unite, potrivit unui studiu al cabinetului de
cercetari IHS Global Insight.
Aceste cifre ar trebui sa urce la 118 miliarde dolari si 870.000 locuri de munca pana in 2015,
potrivit IHS.
Cu efecte pozitive asupra industriei chimice, a exploatarilor de nisip, a echipamentului de
foraj etc.
“Energia, la nivel, international, nu creeaza multe locuri de munca, este o industrie care
functioneaza cu echipament greu”, iar exploatarea zacamintelor de sist creeaza multe locuri
de munca la nivel local, subliniaza Leblanc.
Reversul medaliei: stocurile de gaze naturale au crescut puternic in Statele Unite, reducand
cotatiile.
Pentru a incerca sa inverseze tendinta, grupul energetic Chesapeake a anuntat o reducere de
50% a forajelor in America de Nord, pentru acest an. Si ConocoPhillips a anuntat o reducere
a exploatarilor.
Limitata initial la societatile americane specializate, exploatarea gazelor de sist castiga acum
teren in randul gigantilor internationali, precum francezii Total, japonezii Marubeni sau
chinezii Sinopec.
“Pretul petrolului este ridicat iar societatile au multi bani lichizi de investit si sunt putine
oportunitati”, remarca Raoul Leblanc.
Cu atat mai mult cu cat, in comparatie cu tulburarile politice din numeroase regiuni
petrolifere, “America de Nord ofera un mediu relativ sigur pentru investitii”, adauga acesta.
Exista si un nor pe acest cer senin: mai amenintatoare decat riscurile politice sunt actiunile
in justitie a localnicilor sau ale organizatiilor pentru protectia mediului, care pot “bloca
productia”, apreciaza Raoul Leblanc.
http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-11523085-sua-boom-extractiei-gaze-sist-
industrie-contestata-care-generat-2010-venituri-76-mld-dolari.htm
Reply

2.

daal
21 February 2012 at 11:38
http://obiectivdevaslui.ro/?q=node%2F29052
Nimeni nu știe nimic despre masacrul ecologic care se pregătește la Bârlad: Indolență și
nepăsare!
01-02-2012 04:00 — Răzvan Călin
În timp ce zona Bârladului este în pragul unei catastrofe ecologice de proporții, autoritățile
locale susțin că dracul nu e chiar atât de negru. Cei de la Agenția Județeană de Mediu Vaslui
susțin că, deocamdată, nimeni nu le-a cerut vreo autorizație pentru exploatarea gazelor de
șist. Deocamdată, nu s-au făcut decât prospecțiuni pe platformă. Firma care a făcut studiile
este patronată de Ovidiu Tender. Locul exact în care vor fi amplasate sondele este ținut în
mare secret.
Întreaga zonă a Bârladului (orașul plus comunele aferente, însumând aproape 200.000 de
suflete) este pe punctul de a se transforma într-un soi de Cernobâl, din cauza intereselor
financiare ale unor importanți jucători de pe piața mondială a carburanților. Gigantul
Chevron USA (una dintre cele mai puternice firme din industria carburanților din lume) a
pus ochii pe zăcămintele de gaz de șist din România. Unul dintre acestea este situat chiar în
zona Bârladului, la care se adaugă alte două perimetre de exploatare, în Dobrogea și județul
Bihor. Cele trei perimetre câștigate de Chevron în România însumează o suprafață totală de
2.700 de kilmetri pătrați.
Thomas Holst, country manager pentru România al Chevron Upstream Europe, a declarat
într-un cotidian central: “Operațiunile noastre se concentrează în două zone: Bârlad și
Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua partea a anului 2012,
iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea”.
Nu numai Chevron, ci și alte firme puternice din acest domeniu s-au arătat interesate de
zăcămintele de gaze de șist din România. Totul a fost ținut sub un con de umbră, din cauza
tehnologiei care este folosită pentru extragerea gazelor de șist, respectiv fracționarea
hidraulică (fracking). Tehnologia este extrem de poluantă și de nocivă pentru tot ceea ce
înseamnă organisme vii și, mai mult, provoacă cutremure de suprafață. Toate aceste aspecte
au făcut ca în multe state europene tehnologia, dar și exploatarea gazelor de șist, să fie
interzise prin lege.
E lesne de înțeles atunci de ce giganții din atotputernica industrie mondială a carburanților
și-au îndreptat atenția căre state din sud-estul Europei, acolo unde pe lângă faptul că există
mari zăcăminte de astfel de bogății subterane, mai și beneficiază de un context socio-
economic și politic extrem de pervertibil. Așa s-ar putea explica și faptul că extrem de puțini
au fost cei care au știut că pe parcursul anului trecut, la Bârlad (și în zonele limitrofe) au
mișunat o sumedenie de echipe de experți ai unei firme de prospecțiuni.
Este vorba despre SC Prospecțiuni SA București, firmă controlată în totalitate de
controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, cel care mai deține la Bârlad (prin intermediul
unor firme controlate de el și alți controversați oameni de afaceri) și SC Fepa SA.
Prospecțiuni SA este fosta Întreprindere de Prospecțiuni Geologice și Geofizice, cea care
până în 1990 a deținut monopolul prospecțiunilor din România și care (ce mai important) a
avut arhiva de informații geologice a țării noastre. În orice țară civilizată, informațiile
referitoare la resursele minerale și bogățiile subsolului țării respective constituie secret de
stat și nu sunt puse la discreția vreunui întreprinzător privat.
Revenind la Bârlad, probabil că mulți dintre concitadini au observat, în vara anului trecut,
echipele celor de la Prospecțiuni SA, care au tot bântuit orașul și comunele din jur în mașini
de teren care aveau inscripționate sigla firmei. Abia ulterior s-a aflat că firma lui Tender a
fost contractată de Chevron USA pentru a efectua operațiunile de prospecțiune, care au fost
finalizate la finele anului trecut. Ceea ce este și mai interesant, se pare că nimeni nu știe, sau
nu vrea să spună, care este viitoarea locație a sondelor de lângă Bârlad.
În cursul zilei de ieri, am fost contactați de către cei de la AMI Comunications, firma de PR
(Public Relations) din România a celor de Chevron. Aceștia ne-au promis că ne vor
transmite în cel mai scurt timp un punct de vedere, dar nu ne-au putut spune nimic despre
locația viitoarelor sonde de extracție. Asta în ciuda faptului că pe parcursul discuției
telefonice au lăsat să se întrevadă că au cunoștință de locurile unde s-au efectuat
prospecțiuni în apriopierea Bârladului.
Americanii “salivează” pe bogățiile din subteranele Moldovei!
Chiar în primăvara anului trecut, Mihail Mitroi, vicepreședintele Prospecțiuni SA, a
recunoscut că Moldova va fi viitorul Texas al României șim într-un interviu acordat unui
ziar central, a menționat că cei de la Chevron “salivează” după zăcămintele de gaz de șist din
zona noastră: “Aceste companii mari, de top, nu sunt interesate de câmpuri medii. Sunt
interesate doar de câmpuri foarte, foarte mari, de lucrurile de perspectivă, cum e shale –
gazul (gazul de șist, n.r.)”.
Așa că e lesne de înțeles că americanilor prea puțin le pasă să fie “friendly environement” și
singurul lor țel este să “sugă” cât mai mult din măruntaiele pământului de lângă Bârlad. Și
automat că nu ia contează că singura tehnologie prin care poți aduce la suprafață este una
extrem de poluantă. Din informațiile pe care le avem, “armata” de PR a celor de la Chevron
a pregătit deja o ofensivă mediatică și vor să intoxice mass-media cu tot felul de campanii
publicitare, din care să reiasă cât de grijulii sunt ei cu mediul înconjurător și ce beneficii
imense vor aduce economiei locale. Nimic despre milioanele de tone de apă injectate la
mare adâncime, laolaltă cu o sumedenie de substanțe extrem de toxice, nimic despre
eliberarea de noxe în atmosferă, nimic despre contaminarea câmpului acvifer din regiune,
nimic despre eliberarea unor substanțe radioactive existente în straturile subterane de roci,
precum Radium 233 etc.
În Statele Unite ale Americii, unii localnici din zonele unde există astfel de sonde s-au filmat
în timp ce pur și simplu dădeau foc la apa de la robinetele din casă, apă care era
contaminată cu gaz metan.
Iată doar o scurtă enumerare a principalelor riscuri pe care le implică tehologia fracționării
hidraulice: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitate medie fiind de șase puțuri de
foraj pe kilometru la care se adaugă rețeaua de conducte pentru transport), riscul de
contamimare a terenurilor, poluarea sonoră, utilizarea a milioane de metri cubi de apă
pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai putea fi irigate), apa
freatică și srusele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, existența unui risc seismic
asociat, emanarea unor substanțe radioactivice, a metanului și a altor substanțe cu efect de
seră etc.
Contactat telefonic, Remus Mitrea, șeful Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui, ne-a
declarat că nu a primit nicio cerere de eliberare a unei autorizații de exploatare din partea
Chevron: “Doar cei de la Prospecțiuni SA au cerut acest lucru, dar undeva prin 2006 sau
2007. Din câte am înțeles, anul trecut au efectuat lucrările de rigoare. Dar cei de la Chevron
nu ne-au solicitat nimic în acest sens. Când o vor face, vom vedea ce este de făcut”.
Deputatul Adrian Solomon ne-a declarat că, în cursul zilei de ieri, a depus o întâmpinare
către premierul Emil Boc, căruia i-a cerut de urgență lămuriri cu privire la acest subiect:
“Am cerut domnului prim-ministru să ne transmită toate informațiile legate de acest
subiect. I-am solicitat, în același timp, să ia aminte și să analizeze cu maxim interes
tehnologia de extracție ce va fi folosită, mai ales că vrobim despre una extrem de nocivă și
interzisă în unele state europene. Mai mult, am solicitat să ne preiznte și toate documentele
în baza cărei s-a autorizat această exploatare în România, în speță în zona Bârladului”.
Reply

gherca gerda
29 October 2013 at 8:27
Devin trista atunci cind citesc despre suferintele oamenilor din Romania.In
acelasi timp ma bucur pentru credinta lor.
Domnul sa aiba in grija poporul roman !