2.5. RESURSELE NATURALE EUROPA pe contineatul european existé 0 inare varietate de restitse naturale, ait de sol cat si de gabosl, Dintre acestea numal cAteva au rezerve insemnate, de exempt. resursele ener- Gatice (petrol, gaze naturale, carbuni), minereuri de flen, uncle minereuri neferoase, roci serConstructie. Unele resurse de subsol, bogate candva, sau redus zacamintele din cauza indelungatei exploatari 1. Resursele energetice Europa este, in ansamblu, unul din conti drocarburi (petrol, gaze naturale): cat iPr guperior! se gasesc th: Ucraina (Denbass), Rusia (bazinw! Pectemra, Moscova, Muntit Ural), Germania (Ruhr, San, Mara Britanie (Yorkshire, Scotia Centrala), Polonia (Si lezia), Cehia (Ostrava); Boo paat infertort: Germania, Cehia, Serbla, Ungarla, Grecia, Bulgaria: oa eeeey burl (petrol sl gaze) se extrag din Marea Nordului (cca. 400 7 caminte) de cAtre: Matciitioaate Noregia, landa, Danemarca, Germania, Belgia sl Pranta7din zona Volga-Ural gi Campia Precaspica (Rusia) Svea ua Cehiia (Podigul Boemiel), Franta (Masivul Central), Rusia d winekcurl feroase. Zacamintele de fier sunt prezente In cantitétl mat mari Tn: Rusia (sursicBelgorod, Muntii Ural), Ucraina (Krivol-Rog. Kerch, Suedia (eran Gallivare). Mangan (SeXpioatea za In Busia i Ucraina: crom sinichel se exploateaza In Rusia, Finlanda, Peninsula Balcanica gl tberica. canlca @ youriie neferoase mai frecvente; bauxitA (franta, Walla, Ungar Grecia), cupru (Portugalta, Spania, Polonia, Grecia), plumb of zinc (Rusia, Peninsula Scandinava), mercur (Spania, Ucraina). IV. Metale pretioas Norvegia). Vv. Sarurile = « sare gemd, in tari ca Rusia, Ucraina, Germania, Polonia, Italla, Prantay Spal + suif: Polonia, Italia, Franta $.2. ae oie potasiu: Germania, Rusia, Belarus, Pranta/ Spania, Mares Britanic: * apatite: Rusia (Peninsula Kola). Patt ee constructil: grantt (franta, Scotia); bazalt (Anglia, Irlanda, Prat ta); marmura (arecia, Italia, Portugalia, Spania, Norvegia); calcare $f marné (pent ‘ciment); nisipurt cu- Grioase (sticla); argile (ceramica, ceramica refractara); caolin (faianta si portelan) se intalnesc in toate structurile geologice. VIL. Resursele de sol Twaligul desolur este favorabil practicdrii agriculturil pe cea mal mare parte a continentulul 2/3) Terehurile arabile detin 54% din fondul funciar (In estajung la 50%). VII. Resursele biosferei + padurite acoperd 31% din suprafata Europe (60% - Mintanda, 9% - Marea Britanie), zonele montane; « pugunite naturale acoper’ 17% din suprafata (sunt mal intinse In nordul Pen. Scandinavia, Arhipelagul Britanic); + fauna de uscat este mai bogata in padurl: v [itiofauna este valorificata din apele Oceanului Atlantic (Istanda, Norvegia, Irlanda), marilor, fluviilor si lacurilor interioare. WV OFS gote de apa au un potential ridicat gi sunt valorificate tn consumul divers al populatiel, In amenajarile hidroenergetice (mai ales in zonete: ‘montane, ca gi pe fluviile mari cep puropa de Est), pentru amelioratii etc. Cele mai marl rezerve 2 apa sunt in nordul Rusiel $i Scandinavia. Energia mareicé poate fi utilizata in Franta (La Rance), vestul Marii Britanil si Yuandei, tarmurile scandinave gi ale Marii Albe (Rusia). ‘entele cu rezerve importante de carbuni $i hi- aur (Rusia, Franta, Germania, Suedia), argint (Germania, Polonia, ROMANIA i Resurscte scoartel terestre = varletatea resurselor de subsol este legata de structura, vechimea, caracteristicile rellefului si ale scoartei terestre.I. Resursele energetice: * carbunil au o structura deficitara (predomina lignitul): ~ Principalul bazin de exploatare a lignitului este Motru-Rovinari din Podigul Getic, slab cali- tativ: ~ resursele de hull s-au diminuat si prezinta diferentieri calitative; principalul bazin hullifer este in Depresiunea Petrogani, urmand bazinul Aninei; ~ cArbunele brun se exploateaza in Depresiunea Comanesti si in Deprestunea Brad. Productia de carbuni nu acopera necesarul intern; * gazele naturale (1/4 gaze asociate si 3/4 gaz metan) constituie, resursa energetica a {arii, dar sunt insuficiente; ~ Petrolul si gazeleasociate se exploateaza din platforma continental a Mari Negre, Campia Romana, Podigul Getic, Subcarpatil si Campia de Ve: + gazul metan se extrage din domurile Depresiunii Colinare a Transilvaniei; + apele geotermate din Campia de Vest si Valea Cernei; + uraniu ~ Carpatii Orientali si Muntii Apuseni UL. Resursele minerale: minereurile de fier sunt extrem de reduse, slab calitativ si insue ficlente pentru necesarul economiel. Se extrag din Muntii Polana Rusc (Ghelari gi Teliucu Inferior). Manganul se exploateaza din Depresiunea Dornelor (lacobeni, Saru Dornei). Ambele metale trebuie completate prin importuri. Minereurile neferoase sunt, de asemenea, deficitare, Cuprul, plumbul si zincul (minereuri complexe $i auro-argentifere) sunt legate de vulcanismul neogen si se intalnesc in Muntii Gutai si Metaliferi. Cupru nativ se extrage si din Muntii Maramuresului, Obcina Feredeului, Muntii Locvei. Bauxita se extrage din Muntii Padurea Craiului gi nu acopera necesarul intern. Ill. Resursele de siruri. Sarea gema (NaCl) este prezenta in structurile de .cute diapire” din Subcarpati si Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Rezervele sunt importante. Sdrurtle de potasiu (KC!) sunt prezente in rezerve mici (Subcarpatii Moldovei, Tazlau). WV, Rocile de constructi rsificate calitativ: granit si bazalt (Muntii Apuseni si Maci- nului); bazalé (Muntit Fergani); marmura (Muntii Poiana Rusca si Rodne); caicar (Valea Bicazului, Muntii Bucegi, Podigul Dobrogei etc,); caotin (Muntil Rodnel gi Harghitei); mica (Valea Lotrului), V. Apele minerale $i carbogazoase sunt prezente in zona vulcanismului neogen din Carpattil Orientali (Borsec, Bilbor, Dorna etc.) si Muntil Apuseni Vi. Resursele de sol sunt reprezentate de terenurile arabile (42% din fondul funciar sau 2/3 din terenurile agricole se afla intr-un proces de diminuare gi degradare), paduri (27%- di minuare accelerata), paguni si fanete (50%), Resursele de apa iau forme diferite: ape subterane, rduri, lacurl gi Marea Neagra, siau uti- lizari complexe. Resursele hidroenergetice au facut obiectul unor amenajari hidroenergetice succesive (pe Bistrita, Arges, Olt, Dundre etc.) prezent, principala