Sunteți pe pagina 1din 8

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la

Cernavodă va costa 5 miliarde lei. Finanţatorul


va deveni acţionar majoritar 14 august 2018,
13:59 deAfrodita CicovschiDevino fan
Salvează în arhivă download pdf print article 0
(0 voturi) cuvinte cheie:reactoarele 3 si 4
cernavoda nuclearelectrica cgn energonuclear
investitie actionar majoritar candu 6 0
comentarii 0 share 4 Live Aboneaza-te la
newsletter Abonare Foto Adevarul La mai bine
de 3 ani de când au demarat negocierile cu
negocierile cu CGN pentru construcţia
reactoarelor 3 şi 4, Nuclearelectrica a ajuns la
concluzia că va fi nevoie de încă 5 miliarde de
euro pentru realizarea acestui proiect, pe
lângă activele deja existente în proprietatea
SN Nuclearelectrica, a EnergoNuclear (EN) şi a
statului român. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ
Schimbare în conducerea CNE Cernavodă:
Şeful sucursalei care administr... „Realizarea
Proiectului presupune asigurarea de fonduri
pentru investiţii estimate la aproximativ 5
miliarde euro, fără activele deja existente în
proprietatea SNN, EN şi a statului român.
Pentru asigurarea acestor fonduri,
implementarea Proiectului este prevăzută a se
face prin atragerea în mod transparent a
capitalului privat al unui IP (întreprinzător
privat – n. red.) cu bonitate şi forţa financiară,
dar şi capabilitate tehnologică, care are
disponibilitatea să îşi asume riscurile
potenţiale în faza de execuţie pentru a
beneficia de energie competitivă şi sigură pe
termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de
exploatare”, se arată în Strategia revizuită de
continuare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la
Cernavodă. Acelaşi document prevede că
investitorul privat agreat va deveni acţionar
majoritar. „Statul român şi SNN agrează
faptul că IP va deveni acţionar majoritar al
Societăţii de Proiect, cu toate drepturile şi
obligaţiile aferente unei asemenea poziţii.
Partea română (statul român şi SNN) va
încerca să valorifice eficient în negocieri
valoarea propriei contribuţii, având simultan în
vedere responsabilitatea privind administrarea
pe termen lung a deşeurilor radioactive, în
conformitate cu Directiva 2011/70/EURATOM,
crearea mediului investiţional necesar pentru
realizarea investiţiilor mari de infrastructură
energetică şi protejarea drepturilor de acţionar
minoritar prin clauze referitoare la luarea
deciziilor în viitoarea Societate de proiect”, se
arată în srategie. Studiul de fezabilitate
realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că
investiţia în cele două reactoare ar fi urmat să
se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma
urma să fie revizuită după realizarea unui nou
studiu. Negocierile, prelungite succesiv CGN
a fost declarat investitor calificat la data de 9
septembrie 2014 şi investitor selectat la data
de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost
semnată Scrisoarea Comună privind intenţia
de realizare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la
Cernavodă. La 22 octombrie 2015, acţionarii
SNN au aprobat semnarea Memorandumului
de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea,
operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la
CNE Cernavodă, document ce a fost semnat la
data de 9 octombrie 2015, moment din care
au demarat negocierile. Continuarea
negocierilor a fost aprobată de mai multe ori.
În data de 21 decembrie 2016, Ministerul
Energiei a transmis un comunicat de presă
prin care a informat că, având în vedere
complexitatea proiectului şi angajamentul
statului român pe termen lung, consideră că
abordarea cea mai corectă este să permită
noului guvern o analiză privind deciziile în
ceea ce priveşte rezultatul negocierilor şi paşii
de urmat. În luna februarie a acestui an,
secretarul de stat în Ministerul Energiei,
Robert Tudorache, spunea că "negocierile
durează de prea mult timp şi este momentul
să ne apropiem de o decizie”. Însă ulterior,
negocierile au fost din nou prelungite... 14
ani de discuţii pe tema unităţilor 3 şi 4, aflate
în conservare din 1992 Construcţia
reactoarelor 3 şi 4 a demarat în perioada 1984
– 1985, unităţile fiind trecute în conservare în
1992, când rata totală de finalizare na
lucrărilor era de circa 15% pentru unitatea 3 şi
14% pentru unitatea 4. Discuţiile pe tema
dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în
2003. Studiul de fezabilitate realizat de
Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de
Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a
identificat ca solutie optimă pentru realizarea
Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de
Proiect formată din investitori locali şi străini,
proiect asumat de Guvern la 14 septembrie
2006. În 2007 erau 6 investitori. S-au retras
între 2011 şi 2013 Guvernul a aprobat în
2007 strategia de atragere a investitorilor în
vederea realizării Unităţilor 3 şi 4 de la CNE
Cernavodă, inclusiv graficul de înfiinţare a noii
companii responsabile cu finalizarea
proiectului. În urma depunerii ofertelor, 6
companii au fost selectate, fiecare investitor
obţinând un procent din numărul total de
acţiuni, proporţional cu capitalul investit:
Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal România
(6.2%), CEZ Republica Cehă (9.15%), GDF
SUEZ Belgia (9.15%), ENEL Italy (9.15%),
Iberdrola Spain (6.2%) şi RWE Power
Germany (9.15%). La 29 martie 2009 a fost
înregistrată compania de proiect sub
denumirea SC EnergoNuclear SA şi a fost
desemnată echipa managerială. În 2011
însă, investitorii GDF SUEZ, CEZ, RWE si
Iberdrola s-au retras din proiect, motivându-şi
decizia prin necesitatea concentrării
investiţiilor în ţările de origine, pe fondul crizei
economice. În 2013, şi investitorii rămaşi
(ENEL şi ArcelorMittal) au decis să iasă din
proiect, astfel că SN Nuclearelectrica SA a
devenit unicul acţionar al EnergoNuclear SA.
La 22 august 2014 s-a aprobat Strategia de
continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE
Cernavodă prin lansarea unei proceduri
competitive de selectare a unui investitor
privat (IP) în vederea constituirii unei
societăţi, respectiv un joint-venture. În
urma acestei selecţii, au început negocierile cu
CGN.

Citeste mai mult: adev.ro/pdg66s Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa 5 miliarde lei. Finanţatorul va
deveni acţionar majoritar 14 august 2018, 13:59 deAfrodita CicovschiDevino fan Salvează în arhivă download pdf print article
0 (0 voturi) cuvinte cheie:reactoarele 3 si 4 cernavoda nuclearelectrica cgn energonuclear investitie actionar majoritar candu
6 0 comentarii 0 share 4 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Foto Adevarul La mai bine de 3 ani de când au demarat
negocierile cu negocierile cu CGN pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4, Nuclearelectrica a ajuns la concluzia că va fi nevoie
de încă 5 miliarde de euro pentru realizarea acestui proiect, pe lângă activele deja existente în proprietatea SN
Nuclearelectrica, a EnergoNuclear (EN) şi a statului român. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Schimbare în conducerea CNE
Cernavodă: Şeful sucursalei care administr... „Realizarea Proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investiţii
estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fără activele deja existente în proprietatea SNN, EN şi a statului român. Pentru
asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevăzută a se face prin atragerea în mod transparent a
capitalului privat al unui IP (întreprinzător privat – n. red.) cu bonitate şi forţa financiară, dar şi capabilitate tehnologică, care
are disponibilitatea să îşi asume riscurile potenţiale în faza de execuţie pentru a beneficia de energie competitivă şi sigură pe
termen lung (cel puţin 50 de ani) în faza de exploatare”, se arată în Strategia revizuită de continuare a proiectului unităţilor 3
şi 4 de la Cernavodă. Acelaşi document prevede că investitorul privat agreat va deveni acţionar majoritar. „Statul român şi
SNN agrează faptul că IP va deveni acţionar majoritar al Societăţii de Proiect, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente unei
asemenea poziţii. Partea română (statul român şi SNN) va încerca să valorifice eficient în negocieri valoarea propriei
contribuţii, având simultan în vedere responsabilitatea privind administrarea pe termen lung a deşeurilor radioactive, în
conformitate cu Directiva 2011/70/EURATOM, crearea mediului investiţional necesar pentru realizarea investiţiilor mari de
infrastructură energetică şi protejarea drepturilor de acţionar minoritar prin clauze referitoare la luarea deciziilor în viitoarea
Societate de proiect”, se arată în srategie. Studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young în 2012 arăta că investiţia în cele
două reactoare ar fi urmat să se ridice la 6,45 miliarde de euro, însă suma urma să fie revizuită după realizarea unui nou
studiu. Negocierile, prelungite succesiv CGN a fost declarat investitor calificat la data de 9 septembrie 2014 şi investitor
selectat la data de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost semnată Scrisoarea Comună privind intenţia de realizare a
proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. La 22 octombrie 2015, acţionarii SNN au aprobat semnarea Memorandumului
de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, document ce
a fost semnat la data de 9 octombrie 2015, moment din care au demarat negocierile. Continuarea negocierilor a fost
aprobată de mai multe ori. În data de 21 decembrie 2016, Ministerul Energiei a transmis un comunicat de presă prin care a
informat că, având în vedere complexitatea proiectului şi angajamentul statului român pe termen lung, consideră că
abordarea cea mai corectă este să permită noului guvern o analiză privind deciziile în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor
şi paşii de urmat. În luna februarie a acestui an, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, spunea că
"negocierile durează de prea mult timp şi este momentul să ne apropiem de o decizie”. Însă ulterior, negocierile au fost din
nou prelungite... 14 ani de discuţii pe tema unităţilor 3 şi 4, aflate în conservare din 1992 Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a
demarat în perioada 1984 – 1985, unităţile fiind trecute în conservare în 1992, când rata totală de finalizare na lucrărilor era
de circa 15% pentru unitatea 3 şi 14% pentru unitatea 4. Discuţiile pe tema dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în 2003.
Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a
identificat ca solutie optimă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de Proiect formată din investitori
locali şi străini, proiect asumat de Guvern la 14 septembrie 2006. În 2007 erau 6 investitori. S-au retras între 2011 şi 2013
Guvernul a aprobat în 2007 strategia de atragere a investitorilor în vederea realizării Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă,
inclusiv graficul de înfiinţare a noii companii responsabile cu finalizarea proiectului. În urma depunerii ofertelor, 6 companii
au fost selectate, fiecare investitor obţinând un procent din numărul total de acţiuni, proporţional cu capitalul investit:
Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal România (6.2%), CEZ Republica Cehă (9.15%), GDF SUEZ Belgia (9.15%), ENEL Italy
(9.15%), Iberdrola Spain (6.2%) şi RWE Power Germany (9.15%). La 29 martie 2009 a fost înregistrată compania de
proiect sub denumirea SC EnergoNuclear SA şi a fost desemnată echipa managerială. În 2011 însă, investitorii GDF
SUEZ, CEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din proiect, motivându-şi decizia prin necesitatea concentrării investiţiilor în ţările
de origine, pe fondul crizei economice. În 2013, şi investitorii rămaşi (ENEL şi ArcelorMittal) au decis să iasă din proiect,
astfel că SN Nuclearelectrica SA a devenit unicul acţionar al EnergoNuclear SA. La 22 august 2014 s-a aprobat Strategia
de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă prin lansarea unei proceduri competitive de selectare a unui
investitor privat (IP) în vederea constituirii unei societăţi, respectiv un joint-venture. În urma acestei selecţii, au început
negocierile cu CGN.

Citeste mai mult: adev.ro/pdg66s