Structuri 2

partea a II-a – CURS 6 –

2017 - 2018

Planşee din beton armat

Calculul plăcilor
 2
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Calculul planşeelor de beton armat se referă la:

- calculul plăcii de beton armat
- calculul elementelor suport pentru placă – grinzi, centuri, capiteluri.
Cursul vizează doar calculul plăcii planşeelor.
De asemenea, în prezentul curs nu sunt prezentate aspecte legate de calculul plăcii
sub solicitări în planul său (calcul de saibă la forţe orizontale, calcul din contracţie-
dilatare, etc).

Calculul plăcilor se realizează ţinând cont de următoarele 4 condiţii (tipuri de

verificări):
- condiţia de confort acustic;
- condiţia de impact;
- condiţia de rezistenţă;
- condiţia de rigiditate (de deformabilitate sau de săgeată).
 3
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Clasificarea plăcilor planşeelor după tipul (direcţiile) de calcul privind armarea:

- plăci armate pe o direcţie:
(plăci la care raportul laturilor
este mai mare decât 2) – vezi
figurile a ... f

- plăci armate pe două direcţii:

plăci la care raportul laturilor
este mai mic decât 2 şi sunt
rezemate ... (vezi figurile g,h,i)
 4
S.Z.B. – Planşee din beton armat
 5
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Predimensionarea grosimii plăcii planşeelor de beton armat:

- plăcile armate pe o direcţie (ce descarcă preponderent pe o direcţie):

h pl    1...2cm 
d0 d0
20 30
unde d0 este deschiderea minimă a ochiului de placă
- plăcile armate pe două direcţii (ce descarcă pe două direcţii):

U pl
hpl   1...2cm 
180
unde Upl este perimetrul unui ochi de placa (de regulă cel mai mare din
alcătuirea unui planşeu)
Valorile obţinute pentru grosimea plăcii se rotunjesc la centimetru pentru plăci cu
grosimea mai mică de 30cm.
Obs: relaţiile de mai sus conduc, în general, la respectarea condiţiilor impuse
plăcilor.
 6
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Respectarea condiţiei de comfort acustic:

- este o condiţie ce ţine în principal de fizica construcţiilor şi nu ingineria structurală.
- în principiu se urmăreşte îndeplinirea unor criterii şi reguli stabilite prin norme (mai
ales norme proprii, locale ale diferitelor ţări, sau ale unor clădiri care îndeplinesc
anumite funcţiuni) astfel încât valoarea intensităţii zgomotului transmis între două
nivele succesive să fie limitată.

De exemplu, în normele româneşti, în cazul construcţiilor etajate grosimea minimă a

plăcii este de circa 13-15cm – echivalentul a 450kgf/mp greutate totală a
ansamblului placă (adică sunt cuprinse toate straturile, inclusiv finisaje), în condiţiile
în care nu există alte sisteme pentru izolarea la zgomot aerian (nu de impact).
 7
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Respectarea condiţiei de impact:

- se referă la calculul plăcii planşeelor sub acțiunea căderii de obiecte grele şi / sau
dispozitive explozive.
- este o particularizare a verificărilor de rezistență şi deformabilitate sub o acţiune
dinamică mult mai complexă.

Normativele româneşti prevăd în mod constructiv, grosimi minime ale planşeelor din
beton armat care acoperă adăposturile ALA.

De exemplu planşeul de peste adăpostul ALA va avea minim 25 cm grosime în

situaţia în care planşeul respectiv se găseşte în interiorul amprizei construcției (are
şi alte planşee deasupra) sau minim 40 cm când adăpostul se găseşte în exteriorul
amprizei construcţiei (atunci când zona de subsol care include ALA este mai întinsă
în plan decât suprastructura).
 8
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Respectarea condiţiilor de rezistenţă şi deformabilitate:

Se referă la la calculul de rezistenţă şi de deformaţii. Acesta trebuie să ţină cont de:
- încărcările aplicate pe placă;
- schema statică de calcul;
- tipul (modul de descărcare) şi geometria plăcii;
- natura materialelor utilizate.

Încărcările aplicate pe placă:

- sunt reprezentate de suma acţiunilor normale pe planul plăcii.
- asupra încărcărilor se aplică coeficienţi funcţie de tipul verificării şi de tipul
încărcării;
- încărcările sunt împărţite în două categorii: încărcări permanente şi
cvasipermanente şi încărcări temporare – împărţirea este impusă de modul de
calcul şi de schemele statice de calcul.
 9
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Schema statică de calcul:

- variante de rezemare:
-latura încastrată cu trasmitere de moment - încastrarea se obține fie prin
efectul de continuitate al plăcii peste reazem / elementul suport (o placă care
reazemă pe o grindă de câmp va beneficia de efectul continuității) fie prin
fixarea plăcii într-un element vertical puternic şi continuu – un perete de beton
armat de minim 15cm grosime sau de cărămidă de minim 25cm (dar nu în
cazul plăcii de la ultimul etaj);
- latura simplu rezemată – rezemarea se face pe o grindă marginală sau pe un
perete ale cărui dimensiuni nu-i conferă statutul de element portant;
- latura liberă (laturile plăcilor în consolă, altele decât latura comună cu restul
structurii, laturi care nu sunt bordate cu grinzi).
 10
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Latură simplu latură liberă

rezemată

Laturi
încastrate
 11
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Schema statică de calcul:

- geometria plăcii este definită de:
- grosimea plăcii de beton hpl ;
- raportul laturilor ochiului de placă (ochi de placă cu formă dreptunghiulară);
ly

lx

Natura materialelor utilizate:

- clasa betonului C16/20; C20/25 (uzual), C25/30, C30/37, C32/40 - clasa intervine
în calcul prin modulul de elasticitate longitudinal E

- tipul oţelului pentru armături:

● OB 37, PC52, BST 500 sub formă de bare independente
● plase STNB
 12
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Calculul elementelor de tip bară – a grinzilor – este definit în rezistenţa materialelor.

q l2 1
M   q l2    q l2
8 8
5 q l4 q l4
w  '
384 E  I EI

q l2 1
Mr    q  l 2  1  q  l 2
12 12
q l2 1
Mc    q  l 2  2  q l 2
24 24
1 q l4 q l4
w  '
384 E  I EI
 13
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Observaţii:

Se remarcă faptul că structura şi natura formulei de calcul rămân neschimbate atât

în cazul momentului încovoietor (ql2) cât şi în cazul deformaţiei (săgeții) (ql4/EI).

Diferă numai coeficientul α sau α ’, care depinde de tipul rezemării perimetrale a

ochiului de placă (de schema statică în definitiv).

La fel se întâmplă şi în calculul plăcilor definit de data aceasta de Teoria Elasticităţii

la care structura formulei momentului încovoietor şi a săgeţii este identică.

Diferă însă numai coeficientul α (în Normativ α1 , α2 , α3 , α4 ) pentru momentele

încovoietoare de pe cele două direcţii – pozitiv în câmp, la partea de jos a plăcii,
negativ pe reazemele plăcii la partea de sus a acesteia, respectiv α0 , pentru
săgeată, coeficienți care depind de schema statică dar şi de raportul laturilor
ochiului de placă.
 14
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Condiţia de rezistenţă:
- consta în calculul armăturilor ce se vor monta în placă (şi verificarea secţiunii de
beton). Calculul se face pe o fâşie cu lăţimea de 1.0 metri.

- determinarea ariei de armătură necesare din placă se face cu o formulă:

M
Aa 
0.85  h pl  f yd

unde: M este momentul încovoietor de pe fâşia de placă cu lăţimea de 1m;

hpl este grosimea plăcii de beton;
fyd este rezistenţa de calcul la întindere a armăturii.

M  f q, l x , l y ,  
ly
  f  , schema.statica  
lx
 15
S.Z.B. – Planşee din beton armat
 16
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Pentru determinarea coeficienţilor necesari calculului de rezistenţă se identifică şase

scheme statice pentru ochiuri de placă dreptunghiulară rezemate pe cele patru
laturi:
-Varianta A: cele patru
laturi încastrate.
 17
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Varianta B:
- 3 laturi încastrate şi a patra simplu rezemată. În acest caz latura scurtă este cea
simplu rezemată, tabelul coeficienților α este definit pentru valori ale coeficientului λ
cuprinsă între 1 şi 2.
 18
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Varianta C:
- două laturi vecine încastrate şi celălalte două simplu rezemate.
 19
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Varianta D:
- două laturi opuse încastrate şi celălalte două laturi simplu rezemate.
 20
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Varianta E:
- o latură încastrată iar celălalte trei laturi sunt simplu rezemate.
 21
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Varianta F:
- toate cele patru laturi sunt simplu rezemate.
 22
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Condiţia de deformabilitate:

q  l y4
w  wadm w  0
E  h3pl
unde:
wadm = L/250 dacă pe placă reazemă elemente de compartimentare şi închidere
uşoare (pereți gips, fațada cortină) şi wadm = L/500 dacă pe placă reazemă elemente
rigide (pereți din zidărie).
w este deformata (săgeata) maximă a plăcii;
ly este latura lungă a plăcii;
q este încărcarea de lungă durată aplicată normal şi uniform pe placă;
E este modulul de elasticitate al betonului;
hpl este grosimea placii de beton.
 23
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Condiţia de deformabilitate:

- legat de deformaţia planşeului apare şi condiţia care limitează inferior frecvenţa de

vibraţie a planşeului la  ≥ 5 Hz (7 Hz după prevederile din unele țări), condiţie care
chiar dacă nu este stipulată explicit în normativ, ea intră în practica inginerească
curentă, fiind o condiţie a exploatării normale.
1

T
unde T este perioada proprie a planşeului, exprimată în secunde.
Aceasta se calculează aproximativ cu relaţia:

T  0.2  w
 24
S.Z.B. – Planşee din beton armat

Condiţii constructive pentru armarea plăcilor