Supliment

MEDICAL
Market
Farmacie
2011-2012

Editura
CUPRINS

• În dialog cu Prof. Dr. Farm. 4

Dumitru Lupuliasa, Preºedintele
Colegiului Farmaciºtilor din România

• Apostolatul medical 8
este un lucru tot mai rar!
Interviu cu Acad. Prof. Dr.
Constantin Ionescu-Târgoviºte

• AINS, arma cu douã tãiºuri? 12

• Acizii graºi Omega-3 reduc 16

riscul diabetului de tip 1 cu 55%

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3,

• În topul afecþiunilor cronice: 18 sc. 3, parter, 030775, sector 3,
Bucureºti
astmul bronºic Tel: 021.321.61.23
Fax: 021.321.61.30
redactie@finwatch.ro
P.O. Box 4-124, 030775
• Publicitatea la medicamente trebuie 22
Coordonator proiect:
sã fie în spiritul eticii profesionale! Matei Mãrcuºanu
Interviu cu Dr. Petru Domocos, DTP:
Ramona Viºan
noul Preºedinte al ANMDM
Tipar:
Tipografia REAL

• La orizont: cardul de sãnãtate 26

ºi asigurãrile private
EDITOR
Interviu cu Dr. Ioana Bianchi,
Consilier Presedinte CNAS FIN
WATCH

În dialog cu Prof. Dr. Farm. Dumitru Lupuliasa,
Preºedintele Colegiului Farmaciºtilor din România
„Recomand colegilor mei sã aibã tãria ºi rãbdarea
necesare încã 1-2 ani, pentru cã
este imposibil ca lucrurile sã nu se îmbunãtãþeascã!“
Desi sunteþi o persoanã tânãrã, sunteþi
o somitate de atâta vreme în domeniul
farmaceutic! Ce sfaturi i-aþi da unui
farmacist la început de drum?
Tinereþea este o stare de spirit! Sfaturile mele
pentru un farmacist la început de drum sunt
legate de ceea ce doreºte fiecare tânãr sã facã în
profesia pe care ºi-a ales-o ºi, îndeosebi, de
pregãtirea sa - lucrul cu omul. Trebuie sã rãmânã
în continuare exigent cu sine însuºi. Primele
greutãþi vin din relaþia cu pacienþii, deoarece
oamenii au caractere diferite, sunt de multe ori
afectaþi de boli grave, iar uneori comportamentul
lor nu este cel aºteptat. Înþelegerea trebuie sã
vinã din partea noastrã, iar atunci când un farma-
cist este tânãr, în mod firesc ar trebui sã aibã ºi
rãbdare mai multã sau, cel puþin, sã se educe în
acest spirit, pentru cã altfel va fi greu sã ducã o
profesie cu multã responsabilitate. Farmacistul
Prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa
4 NOIEMBRIE 2011
Interviu
trebuie sã fie foarte abil când pune întrebãri - tre-
buie ca acestea sã nu deranjeze -, din care sã afle
tot ceea ce este util pentru a veni în sprijinul
pacientului. Astfel, este indicat sã-i ºtie regimul
alimentar, tratamentele asociate, pentru cã de
aici derivã o serie de alte lucruri care se pot
întâmpla în organism, dar care, fãrã o pregãtire
de bazã, pot trece neobservate.
Iar dacã se aºteaptã la aprecieri care vin prea
uºor, sã-ºi aducã aminte cã nu e aºa. Satisfacþiile
vin încet ºi vor fi cu atât mai plãcute cu cât ele se
construiesc uºor, pe o bazã solidã.
Aveþi informaþii despre farmaciºtii români
care doresc sã profeseze peste hotare?
Sunt foarte mulþi care-ºi pun problema sã pro-
feseze în afara þãrii. Este o opþiune la care gene-
raþia mea nici nu îndrãznea sã gândeascã.
Numãrul farmaciºtilor plecaþi depãºeºte câteva
sute, probabil ne vom apropia în 1-2 ani de 1000,
în special în Anglia ºi Irlanda. Am avut discuþii cu
mulþi dintre ei, iar ceea ce m-a mulþumit a fost
pregãtirea lor de bazã, care este una foarte bunã.
Absolvenþii noºtri ºtiu destul de bine limba
englezã, la un nivel la care sã se poatã descurca.
Au plecat atât absolvenþi proaspeþi, cât ºi unii cu
mai mulþi ani de experienþã în þarã. Cei fãrã expe-
rienþã urmeazã niºte traininguri mai lungi,
depinzând de punctul de plecare. Însã, surprinzã-
tor poate, foarte mulþi farmaciºti care au început
de la nivelul de bazã au ajuns, doar într-un an,
manageri de farmacii, din Londra pânã spre
Scoþia.
Este realã problematica actualã a
farmaciilor? Avem informaþii directe de
la farmaciºti care se plâng cã sunt la un
pas de insolvenþã, fiind prinºi între furni-
zorii care-i preseazã cu plata ºi C.A.S.A.
care îi amânã cu plata. Ce pãrere aveþi?
Interviu
Este o situaþie destul de delicatã, poate cea
mai delicatã din ultimii 20 de ani, din cauza fap-
tului cã termenele de platã s-au lungit foarte mult
- de la 30-60 de zile s-a ajuns la o prevedere
legalã de 210 zile, iar în realitate plãþile se fac la
an. ªi atunci este firesc ca farmacistul, care este
cumva finalul ºirului respectiv, sã fie sub presiuni
din toate direcþiile. Pe de-o parte, din cauza furni-
zorilor, care ºi ei au dreptate. Pe de altã parte, ei
trebuie sã-ºi plãteascã toate obligaþiile datorate
lunar statului. Sute de farmacii au ajuns în insol-
venþã. Ele au fost preluate de lanþuri farmaceu-
tice care au o putere financiarã mai mare. Existã
în momentul de faþã foarte multe farmacii care,
pe de-o parte trebuie sã-ºi îndeplineascã atribuþi-
ile pe care le au vizavi de pacient ºi sã le elibereze
în continuare reþete compensate ºi gratuite, iar
pe de altã parte, se îngroaºã plusul pe care-l au
de primit de la stat ºi minusul pe care-l au de dat
cãtre furnizori. Iar atunci ºi furnizorii sunt din ce în
ce mai precauþi ºi, deºi ºtiu cã vorbim despre
termene de platã de 300+ zile, nu mai sunt
dispuºi sã semneze contracte pe mai mult de
210-240 zile. Date fiind condiþiile, preocuparea
farmacistului devine, pentru o bunã parte din
timp, de ordin administrativ ºi economic, în loc sã
fie exclusiv de grijã pentru pacient. Apar ºi
perioade de gol. Faptul cã medicamentele în
România sunt cele mai ieftine din Europa nu este
o fericire. S-a deschis larg uºa exportului paralel,
iar unele medicamente intrã în România, dar nu
mai ajung în farmacii, ele fiind reexportate.
Acesta este motivul pentru care o serie întreagã
de medicamente pentru afecþiuni endocrine sau
chiar neoplazice nu se gãsesc, iar farmaciºtii
sunt disperaþi, ca sã nu mai vorbim despre dis-
perarea pacienþilor. Existã o directivã europeanã
prin care se precizeazã cã datoriile nu pot fi
întinse pe mai mult de 60 de zile (nici din partea
statului), ea urmând sã devinã operaþionalã în
maximum un an ºi jumãtate. Cred cã trebuie
luate din timp mãsuri de a se reduce aceste
termene, pentru cã altfel va fi greu sã se treacã
de la 300 de zile la 60 de zile.
O chichiþã guvernamentalã: taxa de
clawback. Cum va influenþa introducerea
acestei taxe piaþa farma?
Existã câºtigãtori/perdanþi de pe urma
introducerii acestei taxe?
Supliment MEDICAL MARKET - FARMACIE
N-aº dori sã comentez foarte mult pe marginea
acestui subiect delicat. Eu cred cã nu a existat
înþelepciunea de a se analiza din toate punctele
de vedere instituirea acestei taxe de clawback. În
prezent ea este deja implementatã, dar forma
finalã, în care se doreºte aplicarea ei în România
- ceea ce nu poate sã rezolve sistemul de asi-
gurãri de sãnãtate -, este pusã în seama producã-
torilor, ceea ce este anormal. Pe de o parte,
implementezi cel mai mic preþ din Europa, iar pe
de altã parte, ai o taxã clawback care este cea
mai apãsãtoare dintre toate care existã ºi atunci
întrebarea fireascã este: Vor putea producãtorii
sã suporte acest lucru? Temerea mea este cã nu,
iar atunci s-ar putea sã asistãm fie la retragerea
în totalitate a unor producãtori de pe piaþa
româneascã, fie la retragerea unor produse care
sunt vitale pentru pacienþi. Cred cã aceastã taxã
de clawback ar trebui reanalizatã ºi ascultate
toate vocile implicate, pentru cã, aºa cum s-a
ajuns în prezent, mi se pare cã este o impunere
numai din partea celor care beneficiazã de avan-
taje, iar producãtorii sunt obligaþi sã suporte în
integralitate, ceea ce nu este moral.
Ce cunoºtinþe aveþi despre flagelul
medicamentelor falsificate? Existã ele spre
vânzare pe piaþa din România?
Pe piaþa din România ele ar putea exista prin
acele tranzacþii care se fac pe internet, deoarece
acolo sursa este necontrolabilã, iar provenienþa
lor poate fi incertã. Din fericire, în România nu
s-au identificat cãi majore prin care medica-
mentele falsificate sã intre în circuitul oficial.
Subiectul este de actualitate, este în atenþia per-
manentã a organelor din România care urmãresc
pistele de trafic ilicit, inclusiv medicamente con-
trafãcute. Important este ca toþi producãtorii sã
aibã toate elementele de siguranþã, care sã pro-
tejeze produsele lor de eventualele contrafaceri.
De regulã, se contrafac medicamente foarte cãu-
tate ºi care sunt scumpe.
Care sunt riscurile utilizãrii
unor medicamente contrafãcute?
Cel mai mare risc este sã nu aibã nicio efi-
cacitate terapeuticã. Au fost descoperite supo-
zitoare care aveau numai baza de supozitor ºi
nicio bazã activã, comprimate care aveau
numai lactozã ºi stearat de magneziu ºi nicio
5

substanþã activã. Un alt risc ar putea fi un efect
diminuat prin subdozarea acestora sau un
efect invers faþã de cel aºteptat.
Este naturalã expansiunea retailului
farmaceutic? E normal ca piaþa sã fie
reglementatã? Sau sã fie lãsatã liberã?
Consider cã ar trebui sã se menþinã reglemen-
tãrile în ceea ce priveºte deschiderea de farmacii.
Pacientul trebuie sã fie obiºnuit cã acolo unde
ºtie cã existã o farmacie, ea e prezentã de 20 de
ani, nu azi se închide, mâine se deschide, apoi se
mutã-n altã parte, pentru cã nu se duce sã-ºi
cumpere pantofi. Poate cã are nevoie noaptea
sã-ºi cumpere un medicament de urgenþã, iar far-
macia trebuie sã rãmânã o unitate stabilã. Lucrul
acesta este menþinut si în Carta Farmaciei
Europene. Farmacia trebuie sã rãmânã în conti-
nuare în categoria unitãþilor care oferã servicii de
sãnãtate, ºi nu preponderent unitate comercialã.
Din punctul meu de vedere, existã prea multe far-
macii deschise în prezent. Trebuie sã existe o
corelaþie între numãrul de farmacii ºi puterea de
cumpãrare a pacientului în raport cu alocarea
fondurilor pe care statul o face din bugetul
sãnãtãþii pentru medicamente.
Mulþi farmaciºti independenþi, deþinãtori ai
unor farmacii independente, se plâng cã
sunt afectaþi de expansiunea lanþurilor
farmaceutice, care-i acapareazã din toate
pãrþile. Care trebuie sã fie ponderea
lanþurilor farmaceutice în totalul unitãþilor
de comerþ cu amãnuntul al produselor
farmaceutice? Cunoaºteþi cum stau lucrurile
ºi în alte þãri în aceastã privinþã?
Eu sunt adeptul regulilor, mai ales în ceea ce
priveºte sãnãtatea. În prezent, la noi se aplicã
niºte principii de marketing pur comercial la ceea
ce înseamnã farmacie. Este inadmisibil sã existe
reclame în care sã se vorbeascã despre ce dis-
count financiar oferã farmacia X sau Y, atunci
când cumperi de la una dintre farmaciile din
lanþul respectiv. Nici în celelalte þãri din Europa
nu existã în farmacie sloganuri de tipul “farmacie
cu preþurile cele mai mici”, “farmacia X îþi dã dis-
count între 10% ºi 20%. Este împotriva codului de
deontologie ºi eticã profesionalã, iar farmaciºtii
care lucreazã în lanþuri farmaceutice sunt obligaþi
6 NOIEMBRIE 2011
Interviu
sã facã lucruri de genul acesta, ceea ce nu este
corect, neavându-se în vedere în primul rând
starea de sãnãtate a populaþiei. Atunci când îi
spui pacientului cã-i dai un produs cu un dis-
count, poate cã îl obligi sã ia un medicament de
care s-ar putea sã nu aibã nevoie. Din acest
punct de vedere, farmaciºtii independenþi au
dreptate când spun cã expansiunea lanþurilor îi
sufocã. Totuºi, ei au ca avantaj, faþã de farmaciile
de lanþ, posibilitatea de a-ºi arãta profesiona-
lismul, de a comunica mai bine cu pacientul ºi de
a-i spune acestuia: “în farmacia mea, deºi nu are
reclamã nici la televizor, nici pe stradã ori pe
bannere, de câte ori ai venit în calitate de pacient
la mine, ai plecat cu medicamentul adecvat, ai
plecat cu un sfat foarte bun ºi ºtii cã aici o sã
gãseºti întotdeauna lucrurile la care te aºtepþi ºi
vei primi un sfat profesionist”. Nu spun cã în
lanþuri nu sunt farmaciºti profesioniºti, sunt
foarte pregãtiþi! Dar, uneori, se pune accentul pe
target, pe încasãrile care urmeazã a fi fãcute ºi,
atunci, pe neobservate, se trece din partea eticã
în partea mercantilã, fãrã sã fie întotdeauna în
folosul pacientului, ci dimpotrivã. Cel puþin la
medicamentele OTC, unde preþurile se pot stabili
în farmacie, aceasta poate sã punã iniþial un
adaos mare ºi apoi sã ofere reducere. ªi atunci
despre ce reducere mai vorbim? Cred cã s-a
depãºit limita normalã, în prezent raportul fiind
de 70% farmacii de lanþ ºi 30% farmacii individ-
uale, per total þarã. În Bucureºti, ponderea farma-
ciilor de lanþ este mai mare de 70%. Rolul farma-
ciei etice este foarte binevenit în mediul rural,
unde nu s-au înghesuit lanþurile sã-ºi deschidã
farmacii. Consider cã ar trebui reglementat un
raport între farmaciile individuale ºi cele de lanþ.
Medicamente alopate vs. tratamente
naturiste. În contradicþie sau în strânsã
legãturã pentru vindecare/ameliorare?
Credeþi cu tãrie cã un tratament naturist
aplicat într-o afecþiune cronicã poate
dovedi rezultate mai bune decât medicina
alopatã?
Tratamentele naturiste adevãrate sunt utile
ºi complementare tratamentelor alopate. Din
pãcate, din dorinþa de a eluda uneori legea,
existã formulãri care sunt de fapt medica-
mente, dar sunt înregistrate ca suplimente
nutritive, mergând pânã la limita con-
Interviu
stituenþilor respectivi. Astfel, nu tot ce este
înregistrat ca tratament naturist este cu ade-
vãrat naturist. Existã exagerãri în legãturã cu
virtuþile unor remedii naturiste. Putem citi cã
anumite extracte de plante fac minuni ºi nu au
niciun efect secundar, ceea ce nu este corect.
Este necesarã o recenzare ºi o curãþare în rân-
dul acestor tratamente naturiste ºi pãstrarea
celor care au proprietãþi reale. În momentul de
faþã autorizarea medicamentelor naturiste este
mult simplificatã, nemaifiind obligatoriu ca ele
sã treacã prin toate stadiile de aprobare ale
ANM, motiv pentru care au ºi “înflorit” atât de
multe naturiste. Sunt pentru coexistenþa
medicamentelor alopate cu cele naturiste, dar
cu limite ºi rigori respectate aºa cum trebuie.
Interacþiuni medicamentoase de care
trebuie sã ne ferim. Existã o limitã
pânã unde farmacistul poate merge
cu recomandãrile? Ceea ce este dincolo
de limitã, poate fi considerat abuz?
Este un subiect interesant ºi sensibil în egalã
mãsurã. Nu existã niºte limite impuse pânã la
care farmacistul poate sã recomande. Evident,
recomandãrile sunt legate în primul rând de
medicamentele OTC. Dacã vorbim despre
medicamentele etice, desigur, trebuie respec-
tatã prescripþia pe care medicul a elaborat-o, cu
o analizã corectã a acestei prescripþii. Interac-
þiunile medicamentoase sunt extrem de labo-
rioase. Dacã un pacient cronic are de adminis-
trat de la 2-3, iar în cazurile cele mai grave pânã
8 medicamente pe zi, trebuie sã fim extrem de
atenþi, pentru cã asocierile fãcute cu bunã
intenþie ar putea cauza probleme în organism.
Trebuie sã ºtim pe ce cale se metabolizeazã
fiecare medicament. Sunt medicamente care
inhibã anumite izoenzime din citocromul P450
prin care se metabolizeazã alte medicamente ºi
se poate sã creascã sau sã coboare nepermis de
mult nivelul de concentraþie a unei substanþe.
Aceasta îºi poate menþine efectul terapeutic, dar
îi pot creºte foarte mult efectele secundare sau i
se diminueazã concentraþia terapeuticã utilã. Nu
sunt pentru recomandãri de dragul de a le face
ºi a arãta cã ºtii foarte multe lucruri, pânã nu faci
o analizã extrem de minuþioasã a lucrurilor care
se petrec dincolo de ceea ce noi vedem.
Subliniez: rolul farmacistului este extrem de
Supliment MEDICAL MARKET - FARMACIE
important în recomandare, dar sã cantonãm
recomandãrile mai ales pe medicamentele OTC,
pe care pacientul ºi le administreazã uneori
dupã propria fantezie. O substanþã îºi poate
pierde din eficacitate dacã nu este administratã
aºa cum trebuie. Am parcurs un studiu recent
fãcut în Anglia, din care reieºea cã se poate
ajunge la o eficacitate de numai 60% a unui
tratament din cauza unei proaste administrãri
sau a nerespectãrii indicaþiilor de administrare.
Cât îi permite legislaþia, în prezent,
unui producãtor sã-ºi promoveze un
produs în media? Dar unei farmacii,
sã-ºi promoveze imaginea?
Existã douã abordãri: în publicaþiile destinate
specialiºtilor din domeniu se poate face publici-
tate medicamentelor etice. În publicaþiile desti-
nate publicului larg se poate face reclamã
medicamentelor OTC, cu respectarea unor
restricþii menþionate în ghidul pe care Agenþia
Naþionalã a Medicamentului l-a elaborat în legã-
turã cu publicitatea medicamentelor. În ceea ce
priveºte reclama farmaciilor, îmi displace total
modul în care farmaciile aleg sã se promoveze
în media (presa scrisã, TV), atât timp cât se
trateazã farmacia ca o unitate comercialã în
care ai numai avantaje de naturã comercialã.
Existã speranþe pentru vremuri
mai bune pentru farmacii,
al cãror reprezentant sunteþi?
În 2006, înainte de aderarea României la
Uniunea Europeanã, într-un interviu -, eu fiind
de regulã un om foarte optimist -, am spus cã
vin vremuri grele, iar o parte dintre colegii mei
m-au certat. Acum consider cã aceastã
perioadã dificilã se va mai menþine un an sau
doi, dar cine va reuºi sã iasã cu bine va fi
întãrit. Recomand colegilor mei, cu atât mai
mult celor independenþi, sã aibã tãria ºi rãb-
darea sã mai aºtepte o perioadã de timp, pen-
tru cã este imposibil ca lucrurile sã nu se
îmbunãtãþeascã. Atunci când va funcþiona ºi
directiva referitoare la cele 60 zile de platã,
atunci când ºi zona euro va fi mai calmã, iar
situaþia economicã din Europa ºi din lume va fi
într-un echilibru, cu siguranþã situaþia farmaciei
în România va fi una normalã.
Matei Mãrcuºanu
7

Apostolatul medical
este un lucru tot mai rar!
De vorbã cu Acad. Prof. Dr. C.I. Târgoviºte, preºedintele Asociaþiei Medicale Române
Domnule Profesor, sunteþi un om cu o
lungã ºi strãlucitã carierã medicalã.
Care consideraþi cã este prioritatea
numãrul 1 la noi la ora aceasta,
din punct de vedere medical?
Dacã ar fi sã analizãm perioada în care ne
aflãm ºi ce probleme majore sunt pentru
domeniul medical, eu m-aº referi acum mai
puþin la latura pur medicalã, care din pãcate a
ajuns sã fie subordonatã problemelor econo-
mice, astfel încât s-a ajuns sã se cuantifice
fiecare act medical fãrã sã se ºtie în primul
rând dacã acel act medical este bun sau rãu.
Personal, cred cã pe termen lung ºi ca o
datorie moralã a fiecãruia, prioritatea este
recuperarea trecutului ºtiinþific românesc. În
perioada antebelicã ºtiinþa medicalã
Acad. Prof. Dr. C.I. Târgoviºte
8 NOIEMBRIE 2011
Interviu
româneascã a cunoscut o perioadã de strãlu-
cite realizãri care din pãcate nu au putut fi con-
tinuate dupã rãzboi din motive astãzi recunos-
cute de toatã lumea. Lipsurile economice din
perioada respectivã sunt de înþeles ºi accep-
tabile pânã la un punct ºi perioadã de timp,
când frigul ºi foamea au fost caracteristicile
acelui sistem instaurat atunci. Totuºi, lucrul cel
mai rãu a fost blocarea contactului comunitãþii
ºtiinþifice româneºti cu lumea civilizatã, ceea
ce a dus la rãmânerea noastrã în urmã cu 50
de ani. Pentru cã cei care au fãcut marea me-
dicinã româneascã au fost (cei mai mulþi)
medici ºcoliþi ºi formaþi în Franþa, care au venit
în þarã cu un nivel profesional ridicat. Acest
lucru s-a vãzut ºi din faptul cã între cele douã
rãzboaie, medicina româneascã nu lipsea din
publicaþiile internaþionale de prestigiu. Am
colecþii din Press Medicale, revistã medicalã
sãptãmânalã, în care numãr de numãr
apãreau articole semnate de medici români
sau existau referiri la reuniuni ºtiinþifice
româneºti. Profesorul Paulescu ºi-a publicat
prima datã rezultatele cercetãrilor sale me-
dicale referitoare la insulinã tot într-o presti-
gioasã revistã sãptãmânalã „Comprendu de la
Societe de Biologie” din Paris. În filiala din
Bucureºti a revistei s-au publicat rezumatele
comunicãrilor ºtiinþifice. Acolo au apãrut
primele 4 comunicãri despre insulinã, adunate
ulterior într-o lucrare celebrã, în care toate
experimentele au fost puse la un loc, publicatã
de Revue Nationale de Technologie, concomi-
tent la Paris ºi Liege în 1921. Acesta este ade-
vãratul Certificat de naºtere al insulinei. El pre-
cede „descoperirea” canadiana cu 8 luni de
zile! Faptul cã în Canada s-a reuºit prima datã
aplicarea în clinicã a tratamentului ca rezultat
al acestei descoperiri este un fapt pe care nu îl
contestãm. Dar, facem o distincþie clarã între
Interviu
descoperirea insulinei ca fenomen fiziologic
demonstrat de profesorul Paulescu la
Bucureºti ºi publicatã în revistele inter-
naþionale ºi aplicarea clinicã realizatã în
Canada. Nici acolo, din pãcate, aceastã
realizare nu a fost atribuitã autorului de drept,
astfel încât canadienii au douã probleme mari.
O problemã este legatã de echipa lor de
cercetãtori, numitã „coºul cu crapi din
Toronto”, care s-au mâncat între ei, doar unul
supravieþuind pânã în 1978. A doua problemã
este chiar indecizia lor privind descoperitorii
insulinei. Banting ºi Best au extras iniþial mate-
rial din pancreasul câinilor care a fost folosit cu
succes pe un bãiat de 14 ani cu diabet. În
1923 chimistul James B. Collip a descoperit cã
purificând extractul poate preveni multe din
efectele secundare. În 1923 Banting ºi
Macleod au primit Premiul Nobel iar Best ºi
Collip au fost omiºi.
Scopul nostru este sã continuãm sã prote-
jãm gândirea medicalã româneascã ºi sã
arãtãm tuturor adevãrul ºi prioritatea
româneascã în ceea ce priveºte descoperirea
epocalã a antidotului uneia din bolile cele mai
grave ºi mai rãspândite de pe pãmânt.
Ar trebui realizat ºi la Bucureºti un
„Pantheon al Insulinei”, care sã fie inclus în cir-
cuitul turistic al capitalei ºi care sã includã ºi
alþi medici care au contribuit la faima medicinii
româneºti pentru ca astfel meritele românilor
sã fie cunoscute ºi apreciate de cei care ne
viziteazã.
Un mare profesor din Spania, Alberto de
Leiva, care a scris o carte despre istoria dia-
betului, în care profesorul Paulescu are 3 capi-
tole importante, a fost prezent luna aceasta, pe
8 noiembrie în Aula Academiei Române la o
sesiune de comunicãri cu ocazia împlinirii a 90
de ani de la descoperirea insulinei.
Ca reprezentant al breslei medicilor,
ce exemplu de colaborare aveþi
pe tãrâmul farmacologiei la care sã fie
implicaþi farmaciºti?
Pregãtim un proiect la care este implicat ºi
sectorul farmaceutic, de identificare în plante a
Supliment MEDICAL MARKET - FARMACIE
moleculelor pentru tratamentul unor afecþiuni
moderne. Este vorba mai ales de tratamentul
patologiei metabolice, care este din ce în ce
mai extinsã ºi mai agresivã, prin complicaþiile
sale cronice. Preocuparea e mai veche ºi
reconsiderã faptul cã Dioscoride, un mare
medic roman ºi precursor al farmacopeilor
moderne, a menþionat în lucrarea sa în 5 vo-
lume „De Materia Medica” cele 20 de plante
utilizate în Dacia la acea vreme, ca tratament
al unor afecþiuni. Dacã oamenii au trãit în
vechime utilizând acele plante, datoria noastrã
este sã le studiem în amãnunþime ºi sã vedem
care sunt moleculele cu acþiune împotriva
obezitãþii, a diabetului, a bolilor cardio-vascu-
lare, boli care afecteazã 3-4 adulþi din 10.
Aceastã triadã patogenicã trebuie abordatã
însã, evident, la nivelul cunoaºterii noastre
actuale. Trebuie sã studiem conþinutul în
compuºi vegetali, sã-i analizãm pe culturi celu-
lare ca eficienþã, efect biologic ºi apoi sã
transpunem în clinica medicalã acele molecule
de mare utilitate pentru tratament.
Grija pentru viitor trebuie sã se deplaseze
cãtre vârste mai înaintate, pentru cã dacã po-
pulaþia globului pãmântesc este astãzi de
7 miliarde se datoreazã în special creºterii
speranþei de viaþã ºi mai puþin sporirii numãru-
lui de naºteri. A scãzut foarte mult în ultimul
secol mortalitatea infantilã, pentru cã acum
douã secole din 10 nou nãscuþi trãiau 2. Acest
lucru se datoreazã într-o bunã mãsurã ºi dez-
voltãrii farmacologiei ºi farmaciei moderne.
Responsabilitatea în acest domeniu este
foarte mare pentru cã generarea unui nou
medicament trebuie precedatã de un studiu
privind potenþiale efecte nocive. Odatã înce-
pute investiþiile de fabricare a unui medica-
ment, care sunt enorme, va fi greu ca acestea
sã fie oprite fãrã argumente extrem de
serioase ºi oricum, stoparea ºi retragerea din
fabricaþie înseamnã pierderi indezirabile. Este
o problemã de moralã a cercetãrii ºtiinþifice ºi
de responsabilitate atât faþã de bolnav cât ºi
faþã de cel care investeºte în medicamentul
respectiv. Propunerea de molecule insuficient
studiate (enzimã, hormon sau orice alt compus
descoperit) spre a face pasul urmãtor cãtre
fabricaþie este de lipsitã de eticã profesionalã.
9

De multe ori apare ca un laitmotiv formularea
de încheiere a unei lucrãri de cercetare, faptul
cã molecula studiatã „poate fi o þintã terapeu-
ticã”. Þinte terapeutice pot fi multe, dar trebuie
garantate prin aprofundarea cercetãrii asupra
posibilelor efecte secundare la om.
La congresul farmaciºtilor sunt convins cã
toate aceste lucruri vor fi discutate ºi mai sper
cã a venit deja timpul când moleculele din
plante sã nu mai fie trimise spre utilizare în aºa
zisele „suplimente nutritive”. Unele sunt
medicamente în adevãratul sens al cuvântului,
dar pentru cã nu pot respecta regulamentele
medicamentului chimic unic, care poate fi
Prof. Dr. Ionescu C. Târgoviºte -
m. pr. diabet, nutriþie ºi boli metabolice,
membru corespondent al Academiei
Române, alãturi de mai tinerele sale
colege (de la dreapta la stânga):
D r . S i m o n a C â r n i c i u - m. sp. medicinã
de familie, drd. în diabet, nutriþie ºi boli
metabolice, D r . E l e n a L e c h e a - m. rez.
medicinã internã ºi D r . A n d r e e a ª e r b a n -
m. sp. diabet, nutriþie ºi boli metabolice.
10
Interviu
dozat ºi administrat ca atare, ele sunt scoase
de pe piaþã pentru a proteja industria farma-
ceuticã. Decidenþii din aceastã industrie, care
reprezintã o treime din bugetul mondiar de
sãnãtate, sigur cã îºi vor proteja profiturile care
se obþin din medicamente chimice. Pentru om,
pentru cunoaºterea bolilor, sunt mult mai va-
loroase acele molecule cu care organismul
uman a venit în contact de secole. Sau, dupã
cum spunea Hipocrate, „alimentele voastre sã
fie medicamentele voastre”. Pentru a putea fi
eficace, desigur cã din acele alimente, în spe-
cial plante, trebuie sã se extragã acei compuºi
care au acþiunea terapeuticã doritã.
În naturã este un echilibru perfect ºi cu sigu-
ranþã dacã existã boli, tot aici trebuie sã
cãutãm ºi remediile. Dar, pentru cã lumea mo-
leculelor din plante este atât de mare, sunt
sute ºi mii de compuºi, existã o mare dificultate
de a izola acele molecule cu acþiune pozitivã.
Mai mult, este ºi mai dificilã asocierea mole-
culelor diferitelor plante pentru a obþine un
efectul cumulativ ºi nu contradictoriu. De
aceea, aceste studii trebuie fãcute pe culturi
celulare pentru cã celulele ºtiu sã recunoascã
ºi sã rãspundã bine la compuºii pe care îi pui în
mediul lor nutritiv. Aceste culturi celulare sunt
cântarul pozitiv sau negativ al unei molecule
terapeutice.
Cum puteþi comenta interesul crescând
pentru medicina personalizatã, este ea
o modã care trece sau aici stau multe
speranþe ale medicinii viitorului?
Ultimul element de noutate este farmacoge-
nomica sau dacã vreþi medicina personalizatã.
În ce constã aceasta? Principial, se screeneazã
genomul uman, se identificã un defect ºi acel
defect poate fi combãtut printr-un medicament
care se adreseazã direct moleculei defecte,
care fie o compenseazã fie o anuleazã.
Deja în aceastã direcþie se procedeazã în
opinia mea într-o manierã pur comercialã prin
stocarea celulelor stem de la copii ºi pãstrarea
lor timp de 20 de ani. Dar ºansa ca o boalã
rarã sã aparã pânã la vârsta de 20 de ani cât
se pot pãstra aceste celule stem este
1:100.000. Nu ºtiu dacã este o formulã efi-
NOIEMBRIE 2011
Interviu
cienþã/cost rentabilã pentru cel care plãteºte
anual ca sã i se pãstreze aceste celule stem ºi
nu ºtim în ce mãsurã acestea ar putea sã-i fie
vreodatã de ajutor. Deci eu nu cred cã meritã
acest efort. Celulele stem sunt poate o afacere
bunã pentru unii, poate cã ajutã pe de altã
parte la progresul cercetãrii dar mi se pare
puþin exagerat aspectul comercial, este ca ºi
cum s-ar vinde blana ursului din pãdure. Dacã
tot procesul de recoltare, pãstrare ºi eventual
utilizare al celulelor stem s-ar face gratuit ar fi
altceva. Este aºa cum unii vând pe Lunã niºte
parcele contra unor sume fabuloase. Este aici
mai puþinã medicinã ºi mai mult spirit comer-
cial abil al celor care exploateazã sentimenele
ºi slãbiciunile pãrinþilor pentru odraslele lor,
vânzându-le iluzia garanþiei stãrii de sãnãtate a
acestora. Pentru cã, deºi s-a fãcut multã pu-
blicitate, aceastã rezolvare prin celule stem
este o posibilitate încã nedoveditã ºi din punct
de vedere medical rareori se poate ca în cazul
unei boli de sânge sã ajuþi bolnavul cu aceste
celule stem care sã-i înlocuiascã celulele bol-
nave. De fapt, totul nu este decât o frumoasã
iluzie, un glob frumos, dar gol pe dinãuntru.
Asta presupune cã pãstrând azi celulele stem,
dacã peste ani medicina progreseazã, sã speri
ca acele celule sã te ajute atunci mai mult
decât se ºtie cã pot ajuta acum. La fel s-a
crezut cu 40 de ani în urmã cã diabetul se va
eradica ºi iatã cã, aºa cum putem vedea azi,
lucurile nu sunt atât de simple. Când s-au
descoperit primele gene se spunea cã vinde-
carea diabetului este foarte aproape, dupã
colþ. ªi au trecut 40 de ani ºi nu am ajuns la
acel colþ. Pacientul de diabet bine tratat poate
supravieþui dar numai sub tratament, el de dia-
bet nu se vindecã niciodatã cu cunoºtinþele
medicale actuale.
Ceea ce mã deranjeazã este goana dupã
profit în schimbul cãruia ceea ce se oferã are
ºanse infime sã se realizeze.
Domnule profesor, cum vi se pare cã a
evoluat medicina de-a lungul timpului ºi
de-a lungul carierei dumneavoastrã?
La început medicina o fãcea medicul. Nu
exista nimic interpus între acesta ºi pacient.
Chinezii aveau o practicã interesantã. Unui
Supliment MEDICAL MARKET - FARMACIE
medic i se arondau 20 de familii ºi era plãtit tot
timpul cu obligaþia sã þinã sãnãtoºi membrii
acestor familii. Dacã pacienþii se îmbolnãveau,
atunci medicul trebuia sã le plãteascã medica-
mentele, aceasta era înþelegerea. În aceste
condiþii, este clar cã interesul medicului era
sã-ºi þinã sãnãtoºi pacienþii pentru cã dacã vre-
unul i se îmbolnãvea, el plãtea.
Mai târziu, între medic ºi pacient au interve-
nit comercianþii: producãtorii de medicamente,
societãþile de asigurãri, cabinetele de avo-
caturã. Uneori medicul nu mai poate vedea
pacientul ºi pacientul nu mai poate vedea
medicul. Pacientul stã în cabinet mai puþin ºi
este consultat mai sumar. Este în schimb trimis
sã facã câte o investigaþie extrem de scumpã,
de exemplu un RMN ºi i se pune acolo diagnos-
ticul, fãrã s-l mai vaã medicul clinician.
Medicina s-a modificat profund. Eu cred cã
un medic bun poate sã facã cât 10 laboratoare
dacã i se dã timp sã consulte ºi sã urmãreascã
cu grijã starea bolnavului ºi, numai dacã este
cazul sã-l îndrume cãtre un medic de speciali-
tate, funcþie de situaþie. Sper sã se revinã la
vechea relaþie medic-pacient, dar pentru asta
trebuie poate o revoluþie.
Statele Unite nu dau un bun exemplu în ceea
ce priveºte stilul de tratament. Acolo se cheltuie
anual peste 130 miliarde de dolari numai pentru
diabet. Sãnãtatea a devenit o mare afacere, nu
mai este doar medicinã, pentru cã miliardele
acelea întreþin activitãþi colaterale care cele mai
multe nu au legãturã cu medicina.
Cetãþeanul care e conºtient cã sãnãtatea e
pe primul plan îºi face o asigurare ºi în loc sã
se fi dus la un medic bun practician care sã-i fi
rezolvat problema, acum cãlãtoreºte prin
diferite laboratoare ºi face teancuri de analize
pe care nimeni nu mai are timp sã le citeascã
pentru cã ar trebui sã-l mai ºi consulte un
medic.
Reforma ar trebui sã porneascã din dome-
niul medical, dar toþi sunt pervertiþi de sistemul
în care trãiesc pe fondul unei remunerãri jigni-
toare ºi nedemne. Din pãcate, apostolatul
medical a devenit o raritate. Asta este situaþia
în care se aflã medicina la noi, (in)justiþia fiind
buba cea mai gravã a societãþii.
11

AINS, arma cu douã tãiºuri?
Cunoaºtem cu toþii succesele alopatiei, dar în acelaºi timp nu putem nega
cã metodele alopate de tratament ºi, în cadrul acestui capitol,
medicamentele sintetizate chimic ºi folosite în practica medicalã înseamnã, de foarte
multe ori, o intervenþie durã, cu efecte secundare ºi reacþii adverse total nedorite.
Farm. spec. Horváth Géza
Farmacia Horváth,
Jude[ul Mure]
0745 082 098
farmacia.horvath@gmail.com
În cazul polimedicaþiei apare un risc de multe ori
greu de prevãzut ºi de anticipat, ºi anume interacþi-
unile medicamentoase. Trebuie sã înþelegem
corect importanþa acestor interacþiuni, care, de
multe ori, pot genera evenimente regretate ºi din
cauza altor factori, cum ar fi: neadministrarea
corectã a medicamentelor în raport cu mesele
servite ºi nerespectarea orei de administrare,
stãrile speciale, cum ar fi: sarcina, insuficienþa
hepaticã ºi/sau renalã, diferite stãri patologice
care pot schimba farmacocinetica medica-
mentelor administrate, vârsta bolnavului, sexul
bolnavului, alimentaþia pacientului, genotipul bol-
navului etc. În acest context, interacþiunile medica-
mentoase pot fi ultima picãturã, care declanºeazã
un eveniment nedorit. Sigur, aºa cum cuþitul poate
fi folosit nu doar în scopuri neortodoxe, sunt ºi
foarte multe situaþii când, voit sau nevoit, interacþi-
unile medicamentoase mãresc eficacitatea trata-
mentului, deci, dupã pãrerea mea, atât farmacis-
tul cât ºi medicul trebuie sã-ºi dea tot interesul sã
anticipeze consecinþele acestor interacþiuni ºi sã ia
mãsuri pentru corectarea dozelor ºi/sau schim-
barea unor medicamente, pentru a instrui bol-
navul cum sã administreze corect acele medica-
mente în vederea evitãrii interacþiunilor nedorite.
Un lucru esenþial ºi o regulã generalã ar fi, din
start, ca medicamentele (mai puþin cele gastroiri-
tante, cum ar fi: AINS, AIS, digoxin, bromhexin etc.)
sã se administreze pe stomacul gol, iar dacã, la o
anumitã orã, trebuie luate mai multe medica-
mente, este de preferat ca acestea sã nu se ia în
12
Articole de specialitate
acelaºi timp, iar administrarea lor sã se facã cu
apã platã, pentru a oferi un mediu gastrointestinal
cât mai neutru. Administrarea pe stomacul gol
însemnã cel puþin cu 1 orã înainte sau cel puþin cu
2 ore dupã mâncare.
Voi aminti câteva interacþiuni des întâlnite în
practica mea farmaceuticã ºi voi încerca sã gã-
sesc soluþii la aceste situaþii.
Foarte des, din necunoºtinþã de cauzã, pacienþii
ajung sã administreze în acelaºi timp diferite AINS.
În aceste situaþii, farmacistul are datoria moralã sã
atenþioneze bolnavul ca, la un anumit moment al
zilei, sã administreze doar 1 AINS. Dacã medica-
mentul respectiv nu alinã durerea într-un mod
corespunzãtor, atunci soluþia ar fi sã combinãm
AINS cu un paracetamol sau drotaverinã ori, dacã
medicul e de acord, cu metamizol sodic ºi/sau cu
tramadol. Fie ºi independent administrate, AINS
sunt medicamente cu un arsenal bogat de efecte
secundare ºi reacþii adverse - dupã pãrerea mea
combinarea lor poate mãri exponenþial rata
efectelor secundare nedorite, cum ar fi: HTA, iritaþii
GI-nale, rinite, bronhospasm, insuficienþã renalã,
afectare hepaticã, creºterea timpului de sânge-
rare, anemie hemoliticã, trombocitopenie, agranu-
locitozã, aplazie medularã, vertij cefalee, vomã,
hiperkaliemie, prurit, urticarie etc. Dar, iatã cã la
acest capitol, în mod paradoxal, avem ºi o interacþi-
une benevolã, ºi anume la inhibitorii COX2 ultrase-
lectivi, cum ar fi: celecoxibum ºi etoricoxibum.
Datoritã faptului cã în endoteliul vascular predo-
minã COX2, iar inhibarea acestuia poate scãdea în
mod alarmant nivelul de PGI2 (prostaciclinã), care
este un factor antiagregant. Scãderea concen-
traþiei de PGI2 din endoteliul vascular explicã efec-
tul secundar pentru inhibitorii COX2 ultraselectivi
pe segmentul cardiovascular. Însã, acest efect de
tip PGI2 poate fi contracarat cu o interacþiune
inteligentã, ºi anume, pe perioada tratamentului
cu inhibitori COX2 ultraselectivi, putem administra
seara o dozã micã de 75-200 mg de aspirinã,
NOIEMBRIE 2011
 Articole de specialitate

care, prin efectul antiagregant plachetar, anuleazã unele medicamente anticanceroase. Pot creºte, în
în mare mãsurã posibilele efecte secundare car- acelaºi timp, concentraþiile plasmatice ale anumi-
diovasculare pentru medicamentele respective. tor medicamente cu spectru terapeutic îngust,
Astfel, inhibitorul COX2 ultraselectiv trebuie admi- cum ar fi: digoxinã, fenitoinã, metotrexat.
nistrat dimineaþa sau la prânz dupã mâncare, iar Alte tipuri de interacþiuni includ: scãderea efi-
aspirina în doza antiagregant plachetarã, seara, la cacitãþii medicaþiei antiinfecþioase (datoritã efectu-
fel, dupã mâncare. Iatã, am avut un exemplu în lui antiinflamator); creºterea concentraþiei plas-
care interacþiunea dintre douã medicamente este matice a coxibilor de cãtre imidazolii antifungici
benevolã ºi poate duce la evitarea unor efecte prin inhibiþie enzimaticã la nivelul CYP2C9;
secundare foarte periculoase în cazul celor 2 potenþarea efectului hipoglicemiant al antidiabe-
medicamente oficiale la noi, ºi anume celecox- ticelor orale; diminuarea efectului contraceptiv al
ibum ºi etoricoxibum. medicaþiei estro-progesteronice ºi a steriletului,
diminuarea acþiunii medicaþiei androgenice
Dar, AINS nu interacþioneazã doar între ele, ci ºi ºi anabolizante, scãderea fertilitãþii masculine ºi
cu medicamente din alte grupe farmacologice. tulburãri de dinamicã sexualã. Din acest motiv nu
Astfel, creºte riscul ulcerogen al AINS dacã admi- trebuie sã administrãm AINS la bãrbaþi cu fertili-
nistrãm concomitent cu AIS, metilxantine, reser- tate la limitã.
pinã. De altfel, combinarea AINS cu AIS nu-ºi are
logic rostul întrucât AIS blocheazã procesul infla- În concluzie, clasa AINS este o armã cu 2 tãiºuri
mator într-un stadiu mai avansat ºi, practic, nu ºi, pornind de la faptul cã avem destule OTC-uri în
obþinem efect antiinflamator mai intens com- joc din aceastã clasã farmacologicã, noi,
binându-le. E ca ºi cum paraºutistul, dupã ce ºi-a specialiºtii, trebuie sã cântãrim foarte atent când,
deschis paraºuta principalã, ar mai apãsa butonul pentru ce afecþiune ºi în ce condiþii administrãm
sã lanseze ºi paraºuta de rezervã. Singura indi- aceste preparate.
caþie logicã de administrare concomitentã ar fi
atunci când trecem bolnavul de pe AIS pe AINS, iar
în aceastã situaþie, reducând treptat doza de AIS,
putem creºte treptat doza de AINS pentru a þine
sub control inflamaþia.
Asocierea AINS cu beta blocante neselective de
tip propranolol poate de asemenea sã creascã
incidenþa apariþiei bronhospasmului. Nu trebuie sã
uitãm cã preparatul Distonocalm conþine propra-
nolol. Trebuie sã avem grijã ºi de medicamentele
histamino-elibearatoare.
AINS pot scãdea efectele terapeutice ale anti-
hipertensivelor cum ar fi: diuretice, beta-blocante,
IEC, alfa-blocante, hidrazinoftalazine ºi, astfel,
cresc morbiditatea prin HTA. Asocierea cu alfa blo-
cante duce la creºterea TA cu o medie de 5 mmHg.
Aspirina, în schimb, are un efect binevenit în com-
binaþie cu IEC: reduce tusea seacã indusã de
aceºtia. Se pare cã avem 2 reprezentanþi înrudiþi ºi
chimic, ºi anume: tenoxicam ºi lornoxicam, care
foarte rar cresc tensiunea arterialã ca efect secun-
dar. Bolnavii cu hipertensiune ar trebui sã
foloseascã una dintre cele douã AINS-ne pentru a
exclude posibilitatea creºterii TA.
AINS pot favoriza apariþia discraziilor sanguine
în asociere cu sãruri de aur, cu antiepileptice ºi cu

14 NOIEMBRIE 2011

Acizii graºi Omega-3
reduc riscul diabetului de tip 1 cu 55%
Un studiu publicat în 26 septembrie 2007, în
prestigiosul Jurnal al Asociaþiei Medicale Americane
a urmãrit 1770 de copii care aveau risc mãrit pen-
tru diabet de tip 1. Cercetãtorii au observat o
scãdere cu 55% a riscului de apariþie a bolii la
copiii care au consumat acizi graºi Omega-3 de tip
animal (peºte, ulei de peºte, unturã de peºte).
Studiul, numit ºi DAISY (Diabetes Autoimmunity
Study in the Young) - Studiul Autoimunitãþii în Diabet
la Tineri -, este de tip observaþional, longitudinal. A
fost realizat în Denver, Colorado, pe o perioadã
lungã de timp - Ianuarie 1994-Noiembrie 2006 -, iar
experþii au urmãrit 1770 de copii cu risc de apariþie
a diabetului de tip 1 (copiii cu anumite gene ce pre-
dispun la apariþia bolii sau cei care au un frate sau
un pãrinte cu aceastã boalã sunt cei cu risc de a
face diabet de tip 1).
Cercetãtorii au verificat ulterior apariþia Insulitei
Autoimune (IA) la toþi subiecþii.
Ce înseamnã aceastã IA ?
În pancreas existã niºte structuri denumite ºi
insulele lui Langhers, dupã numele medicului care
le-a descoperit în 1869. Insulele au celule de
diferite tipuri. 65-80% dintre celulele insulei sunt de
tip beta ºi secretã insulinã.
Insulita este o inflamaþie a celulelor insulei.
Diabetul de tip 1 este considerat a fi o boalã auto-
imunã. În organism apar autoanticorpi antiinsulã
care distrug celulele producãtoare de insulinã. Exis-
tã ºi alte tipuri de autoanticorpi, printre care auto-
anticorpi antiinsulinã, dar cauza apariþiei acestor
autoanticorpi nu este cunoscutã. Odatã ce aceºti
autoanticorpi apar, bolnavii fac diabet de tip 1 ºi
depind de administrarea de insulinã pentru a
supravieþui.
16
Articole de specialitate
Cercetãtorii au urmãrit subiecþii an de an ºi au
determinat faptul cã apariþia insulitei (practic apa-
riþia diabetului de tip 1) poate fi prevenitã printr-un
consum sporit de acizi graºi Omega-3 proveniþi din
peºte.
Experþii au evaluat alimentaþia copiilor, folosind
un chestionar cu 111 itemi completat de mamele
acestora. De-a lungul anilor de urmãrire, 58 de copii
au dezvoltat IA. Copiii cu risc de a dezvolta boala cu
o dietã bogatã în acizi graºi Omega-3 de origine ani-
malã au avut în final o reducere a riscului de diabet
de tip 1 cu 55%. Atunci când cercetãtorii au luat în
considerare persoanele pozitive la 2 sau mai mulþi
autoanticorpi, consumul de Omega-3 scade riscul
cu 77% de IA.
Acizii graºi Omega 3 importanþi pentru sãnã-
tatea umanã sunt acidul alfa linolenic (ALA) gãsit în
lumea vegetalã: nuci, alune, fistic, seminþe de in,
dar ºi acidul eicosapentaenoic (EPA) ºi acidul
docosahexaenoic (DHA), ultimii doi gãsindu-se mai
ales în uleiul de peºte.
Pentru copii acest aspect este foarte important,
organismul copiilor nu poate metaboliza acidul alfa
linolenic, ci doar formele de Omega-3 EPA ºi DHA.
Acizii graºi Omega-3 sunt extrem de bine cer-
cetaþi, doar în baza de date Medline fiind publicate
peste 10000 de studii, 160 dintre acestea fiind
publicate în anul 2007.
În 8 Septembrie 2004, FDA (Administraþia
Alimentelor ºi Medicamentelor din SUA) a permis
ca pe produsele care conþin acizii EPA ºi DHA sã
aparã urmãtoarea sintagmã: „dovezi consistente
dar neexclusive aratã cã un consum de acizi graºi
Omega-3 EPA ºi DHA pot reduce riscul bolii de
inimã“. Cercetãri publicate în ultimii ani au stabilit
NOIEMBRIE 2011
Articole de specialitate
cã acizii graºi Omega-3 sunt esenþiali pentru sãnã-
tate, fiind folositori în numeroase afecþiuni.
Omega-3 reduc colesterolul
Astfel, un studiu publicat în ediþia din august
2007 a Jurnalului American de Nutriþie Clinicã
(AJCN) a arãtat cã suplimentarea cu 3 grame de
DHA zilnic, vreme de 45 de zile a redus cu 24%
nivelul trigliceridelor (grãsimi în sânge) ºi cu 21%
nivelul particulelor LDL mici ºi dense (colesterolul
rãu din sânge).
În ediþia din mai 2007 a AJCN fusese publicat
un alt studiu care a arãtat cã acizii graºi Omega-3
apãrã împotriva aritmiilor cardiace, beneficiile fiind
vizibile chiar ºi la un consum de 300 grame de
peºte pe sãptãmânã.
Acizii graºi Omega-3 luptã împotriva cancerului.
Ei reduc riscul de apariþie a cancerului colorec-
tal cu 40%, dupã cum aratã un studiu publicat în
15 Iulie 2007 în Jurnalul American de Epidemio-
logie.Un alt studiu publicat în Jurnalul Nutriþia ºi
Cancerul a arãtat cã DHA blocheazã în proporþie de
93% creºterea celulelor tumorale in vivo (adicã la
ºoareci inoculaþi cu celule tumorale). (6) Acizii graºi
Omega-3 previn apariþia metastazelor în cazul can-
cerului, dupã cum aratã un studiu publicat în ediþia
din august 2007 a Jurnalului European de Nutriþie.
Alte beneficii sunt încetinirea declinului cognitiv
în cazul bolnavilor de Alzheimer (AJNC, aprilie
2007), activitate antidepresivã eficientã la bolnavii
cu depresie, anxietate sau alte tulburãri de compor-
tament psihiatrice (Jurnalul de Psihiatrie Clinicã,
iulie 2007) ºi chiar diminuarea durerilor articulare
în cazul unor boli inflamatorii, precum artrita reuma-
toidã, bolile inflamatorii intestinale ºi dismenoreea,
dupã o perioadã de suplimentare de 3-4 luni.
(Jurnalul Durerea, mai 2007).
În cazul pacienþilor care au suferit deja un
infarct, 1 gram de Omega-3 pe zi reduce cu 20%
mortalitatea ºi cu 45% riscul de moarte subitã.
(Jurnalul Inima, 2006 decembrie).
Sursele naturale de acizi Omega-3 sunt utile,
dar atenþie, 100 grame de somon conþin echivalen-
tul a 1 gram de acizi Omega-3 purificaþi. Principalul
risc al consumului de peºte este pentru gravide,
întrucât peºtele oceanic, în special peºtii rãpitori
(rechin, macrou, peºte cap de sabie) pot fi conta-
minaþi cu mercur, ceea ce poate duce la malfor-
maþii ale fãtului. FDA recomandã limitarea peºtelui
la aproximativ 300-400 de grame pe sãptãmânã,
iar acesta sã fie ales dintre somn, somon, ton alb,
Supliment MEDICAL MARKET - FARMACIE
deoarece aceºtia acumuleazã puþin mercur.
Beneficiile acizilor graºi Omega-3 îi recomandã
tuturor categoriilor de consumatori. Sunt utili în
tratamentul ºi profilaxia bolii de inimã, cancerului,
bolilor psihice ºi bolilor inflamatoare.
Ca regulã generalã, consumaþi peºte de 2 ori
pe sãptãmânã ºi suplimentaþi dieta cu acizi graºi
Omega-3 (ulei de peºte), în limita a 3 grame de acizi
DHA ºi EPA zilnic! Gravidele, femeile care alãpteazã
ºi copiii trebuie sã rãmânã în limita a 300 grame de
peºte pe sãptãmânã sau doza zilnicã recomandatã
de ulei de peºte Omega-3 sau Ulei din ficat de cod.
Avantajul uleiului de peºte standardizat este cã
e testat ºi purificat de producãtori ºi nu conþine
mercur sau alþi poluanþi.
Alte douã studii recente confirmã implicaþiile
profunde ale vitaminei D în prelungirea vieþii ºi înce-
tinirea îmbãtrânirii. Publicat în ediþia din noiembrie
2007 a Jurnalului American de Nutriþie Clinica, un
studiu al Colegiului Regal din Londra a arãtat cã
nivelul crescut de vitamina D este asociat cu un
efect antiîmbãtrânire. Cercetãtorii au studiat 2160
de femei cu vârste între 18 ºi 79 de ani. Ei au dozat
în sânge nivelul de vitamina D, mãsurând ºi
lungimea telomerilor leucocitari (LTR). Aceºtia
reprezintã un factor de predicþie a vârstei ºi bolilor
corelate cu îmbãtrânirea. Lungimea lor scade cu
fiecare trecere a unui ciclu de diviziune celularã, dar
ºi în stãrile de inflamaþie. În comparaþie cu subiecþii
care au avut cel mai mic nivel al vitaminei D în corp,
cei care au avut cele mai mari niveluri de vitamina
D, LTR a fost mai lungã, 107 perechi de baze (unitãþi
telomerice) sau cu echivalentul a 5 ani de viaþã a
telomerilor. Dimensiunea telomerilor a fost mai
scurtã ºi la cei cu inflamaþie sistemicã (observate
prin dozarea proteinei C reactive - un marker al infla-
maþiei). Dintre subiecþii testaþi, 700 consumau
suplimente cu vitamina D, iar aceºtia au avut LTR
mai mare decât cei care nu luau suplimente cu vi-
tamina D. Aceste cercetãri aratã pentru prima oarã
cã oamenii care au niveluri mai ridicate de vitamina
D îmbãtrânesc mai lent decât cei cu un nivel
scãzut.
Acizii graºi Omega-3 se gãsesc atât în Uleiul de
peºte Omega-3 cât ºi în Uleiul din ficat de cod.
Uleiul din ficat de cod pentru copii este foarte pur ºi
eficient, poate deveni o sursã exclusivã de vitamina
D pentru copii, din primele luni de viaþã, aducând în
plus ºi virtuþile Omega-3.
Dupã www.9am.ro/stiri-revista-presei.ro
17

În topul afecþiunilor cronice:
astmul bronºic
Dr. Tünde Horvath
Doctor farmacist specialist
Asistent universitar
Peste trei milioane de români suferã de
boli alergice, cele mai frecvente forme
fiind rinita alergicã, conjunctivitele, astmul
ºi sinuzitele alergice, care apar la toate
categoriile de vârstã. Primele reacþii
alergice apar de obicei în copilãrie ºi,
în general, se atenueazã odatã cu
înaintarea în vârstã. Din 1950 ºi pânã
în prezent, numãrul astmaticilor a crescut
cu 60%, iar la copii sub 15 ani pre-
valenþa astmului bronhic a crescut cu 41%
în aceeaºi perioadã. Numãrul de decese
produse în România de astmul bronºic a
ajuns la aproximativ 4400 pe an.
Astmul bronºic poate fi caracterizat prin
expunerea la unul sau mai mulþi stimuli,
incluzând alergeni, unele medica-
mente (aspirina ºi alþi AINS,
betablocantele etc.), efortul fizic,
emoþiile, infecþiile sau aerul
poluat. Astmul bronºic apare de
obicei în copilãrie, iar la indivizii
cu tendinþã ereditarã (atopici)
poate fi însoþit de alte mani-
festãri de hipersensibilitate, cum
ar fi febra de fân sau dermatitele.
Totuºi, boala poate apãrea ºi la adult ºi
chiar ºi la persoanele vârstnice.
18
Articole de specialitate
Astmul bronºic este o boalã inflamatoare a
cãilor respiratorii ºi are caracter cronic, care se
manifestã clinic, periodic, în crize de dispnee
expiratorie, cu senzaþie de sufocare.
Componentele majore fiziopatogenice ale
crizei de astm bronºic sunt: bronhospasmul,
hipersecreþia bronºicã vâscoasã, aderentã,
obstructivã, ºi inflamaþia ºi edemul mucoasei.
Antiastmaticele sunt medicamente ce reduc
intensitatea ºi frecvenþa crizelor de astm
bronºic. Prima categorie de antiastmatice este
reprezentatã de simpatomimetice, predomi-
nant â-adrenergice, cu efect bronhodilatator.
Unele dintre ele manifestã, pe lângã efectul
bronhodilatator, ºi alte efecte farmacologice:
cardiostimulatoare sau uterorelaxante. Cele
mai cunoscute simpatomimetice bronhodilata-
toare sunt: adrenalina, efedrina, izoprenalina,
orciprenalina, terbutalina, fenoterol, salbuta-
mol, salmeterol, hexoprenalina, bambuterol,
clenbuterol, formoterol etc.
Medicamentele parasimpatolitice ajutã la
reducerea spasmelor musculaturii netede con-
tractate de la nivelul tractului gastrointestinal,
al cãilor urinare, biliare, uterului, bronhiilor,
muºchiului circular al irisului. Un reprezentant
este tiotropium, un derivat de semisintezã al
scopolaminei, cu acþiune neselectivã, indicat în
tratamentul de întreþinere al bronhopneu-
mopatiei obstructive cronice
(BPOC). Efectul
NOIEMBRIE 2011
 Articole de specialitate

bronhodilatator este de lungã duratã, fiind

administrat în dozã unicã zilnicã.
Ipratropium este un alt derivat de semisin-
tezã al atropinei, indicat în profilaxia ºi trata-
mentul bronhospasmului acut din bronhop-
neumopatia obstructivã cronicã (BPOC) ºi ast-
mul bronºic, tratamentul de întreþinere al bron-
hospasmului din BPOC, ameliorarea simpto-
maticã a rinoreei din rinite alergice ºi nonaler-
gice. Efectul bronhodilatator se instaleazã în
15 minute ºi are duratã medie (3-4 ore).
Glucocorticozii reprezintã medicaþia cu efi-
cacitatea antiastmaticã maximã. Sunt de
elecþie în crize severe de astm bronºic,
refractare ºi status astmaticus, precum ºi în
tratamentul de fond în astm bronºic cronic,
moderat ºi sever.
Cele mai importante antiinflamatoare corti-
costeroizi utile în astmul bronºic sunt:
beclometazon dipropionat, budesonidum, fluti-
acason, mometason, triamcinolon, hidrocorti-
zon hemisuccinat, prednison, prednisolon,
metilprednisolon.
Medicamentele utilizate în astmul bronºic Evitarea alergenilor cunoscuþi, în special adi-
pot fi administrate prin mai multe cãi: inhala- tivii alimentari, pãrul de animale de casã, pra-
toare, în profilaxia ºi terapia crizei; sublingual, ful, precum ºi a fumatului poate reduce
în profilaxia imediatã ºi terapia crizei; per os, în frecvenþa crizelor.
profilaxia de duratã sau injectabil (s.c., i.v.,
i.m.) în terapia crizei. Medicamentele contraindicate în astm ºi
insuficienþã respiratorie sunt:
Calea inhalatoare, o cale de administrare - medicamente deprimante respiratorii
curentã atât în profilaxia (de duratã sau imedi- centrale, de ex. analgezice ºi antitusive
atã) cât ºi în terapia crizei, prezintã câteva opioide (morfina, codeina), derivaþi bar-
avantaje: dozele pentru administrare pe cale biturici (fenobarbital);
inhalatoare reprezintã cca 10-20% din cele sis- - medicamente bronhoconstrictoare, de
temice, fiind mai bine tolerate; conferã bron- ex. antiinflamatoare inhibitoare, ca aspi-
hoselectivitate, cu eficacitate pronunþatã, iar rina, betablocante de tip metoprolol, pro-
efectele sistemice sunt reduse, comparativ cu pranolol, bisoprolol, carvedilol;
celelalte cãi (p.o., inj.).
Tratamentul cu bronhodilatatoare asociate - medicamente cu potenþial alergizant,
sau nu cu corticosteroizi, de obicei adminis- care pot agrava un astm alergic, de ex.
trate sub formã de aerosoli sau, dacã afecþi- aspirinã, peniciline, procainã, metamizol
unea este mai severã, prin nebulizãri, s-a (Algocalmin), propifenazonã, sulfamide;
dovedit eficient. - expectorante bronhosecretolitice, cum
Corticosteroizii orali sunt rezervaþi doar sunt bromhexina, acetilcisteina, cu
acelor pacienþi care nu rãspund adecvat la alt precãdere sub formã de aerosoli în
tratament. Crizele severe de astm necesitã administrare pe cale respiratoare,
doze mari de corticosteroizi orali. deoarece pot induce bronhospasm.

20 NOIEMBRIE 2011

Publicitatea la medicamente trebuie
sã fie în spiritul eticii profesionale!
Interviu cu Dr. Petru Domocos, noul Preºedinte al ANMDM
Referitor la reglementarile privind publici-
tatea pentru medicamente de uz uman,
existã ceva similar pentru suplimentele ali-
mentare, ale cãror reclame pun de multe
ori accent pe valenþele curative ale pro-
dusului respectiv? Produsele naturiste, care
uneori concureazã cu medicamentele, au ºi
ele reglementãri privind publicitatea?
Se ºtie cã industria farmaceuticã la nivel
internaþional investeºte în cercetare, pentru
descoperirea de noi molecule care sã protejeze
sãnãtatea omului; trebuie deci ca ºi în publici-
tate sã se procedeze cu aceeaºi rigurozitate
caracteristicã procesului complex al punerii pe
piaþã a unui medicament, de la sinteza noii
molecule pânã la evaluarea documentaþiei de
autorizare privind calitatea, eficacitatea ºi sigu-
ranþa noului medicament.
Dr. Petru Domocos
22
Interviu
În vederea asigurãrii unei evaluari a publi-
citãþii medicamentelor în spiritul eticii profe-
sionale, s-a elaborat si aprobat în septembrie
2010, prin Hotarare a Consiliului stiintific (HCS)
al ANMDM, Ghidul de evaluare a publicitãþii
medicamentelor de uz uman, urmand ca ulteri-
or, la solicitarea deþinãtorilor de autorizaþii de
punere pe piaþã, a producãtorilor ºi distribuito-
rilor de medicamente, sã se efectueze apro-
barea noii versiuni a ghidului, în septembrie
2011 (HCS 21/2011). Versiunea revizuitã este
rezultatul activitãþii unui grup alcãtuit din
reprezentanþi ai Agenþiei ºi ai companiilor far-
maceutice, sub coordonarea ANMDM.
Deosebirea dintre un „client” al oricãrei alte
unitãþi comerciale ºi un „client” al unei farma-
cii este cã acesta din urma este în primul rând
„pacient” ºi abia apoi „consumator”. Tocmai de
aceea, el trebuie sã fie informat obiectiv si nu
determinat sã cumpere medicamente, iar pro-
ducãtorii ºi distribuitorii trebuie sa-si asume pe
deplin directa responsabilitate în ceea ce
priveste felul în care îºi promoveazã medica-
mentele.
ANMDM a întãrit cadrul legal ºi mãsurile de
reglementare a regimului publicitãþii la medica-
mente, privind problema dintr-o unicã perspec-
tivã, cea a informãrii corecte a pacienþilor, a
publicului larg ºi nu din aceea de stimulare a
vanzãrilor. Termenii utilizaþi în prezentarea
avantajelor unui anumit medicament, a uti-
litãþii lui, trebuie sã fie adecvaþi, fãrã exagerãri.
Abordând problematica publicitãþii medica-
mentului de uz uman de pe poziþia unei
autoritãþi europene competente, ANMDM ºi-a
îndeplinit o datã în plus misiunea sa prioritarã,
de a contribui la protecþia ºi promovarea
sãnãtãþii publice.
Chiar daca suplimentele alimentare nu intrã
în sfera de atribuþii ºi responsabilitãþi a
NOIEMBRIE 2011

ANMDM, fiind vorba de un domeniu aflat la
graniþa dintre sãnãtate ºi nutriþie, menþionãm
Ordinul Ministrului Sanatatii (OMS) nr. 1069
din 19 iunie 2007 care se aplicã suplimentelor
alimentare.
Ordinul defineste suplimentele alimentare
ca fiind „produsele alimentare al cãror scop
este sã completeze dieta normalã ºi care sunt
surse concentrate de nutrienþi sau alte sub-
stanþe cu efect nutriþional ori fiziologic, separat
sau în combinaþie, comercializate sub formã
de dozã, cum ar fi: capsule, pastile, tablete,
pilule ºi alte forme similare, pachete de pul-
bere, fiole cu lichid, sticle cu picurãtor ºi alte
forme asemãnãtoare de preparate lichide sau
pulberi destinate consumului în cantitãþi mici,
mãsurabile”.
In cazul acestor suplimente punerea pe piaþã
se face în baza notificarii emise de Ministerul
Sanatatii (MS). De asemenea, Institutul de
Bioresurse Alimentare (IBA) Bucuresti, aflat în
subordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor
ºi Dezvoltãrii Rurale (MAPDR) emite notificãri
pentru punerea pe piaþã a suplimentelor ali-
mentare predozate de origine animalã ºi vege-
talã ºi/sau a amestecurilor acestora cu vita-
mine, minerale ºi alti nutrienþi, în baza
Ordinului comun al MAPDR., MS ºi ANSVSA.
(Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi
pentru Siguranþa Alimentelor) nr.
1228/2005/244/63/2006.
Art. 12 al OMS 1069/2007 face urmãtoarea
precizare referitoare la publicitatea supli-
mentelor alimentare: „Publicitatea supli-
mentelor alimentare este permisã numai dupã
avizarea conþinutului materialului publicitar de
cãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã din
cadrul Ministerului Sãnãtãþii ºi nu poate face
referiri la tratamente, prevenþie, afecþiuni.
Suplimentele alimentare se administreazã
pentru menþinerea sãnãtãþii, pentru pro-
movarea creºterii ºi dezvoltãrii organismului.”
Vã rugãm sã menþionaþi câteva contribuþii
notabile ale ANMDM din acest an la
cadrul de reglementare în domeniul
medicamentelor de uz uman ºi privind
24
Interviu
legislaþia secundarã în domeniul
medicamentelor de uz uman.
Activitatea Consiliului stiinþific al ANMDM a
constat în 2011, ca ºi în anii precedenþi, în
principal, în adoptarea de reglementãri, ghiduri
ºi proceduri care sã contribuie la buna
desfãºurare atât a activitãþii ANMDM, cat ºi a
partenerilor sãi direct implicaþi în furnizarea de
medicamente de uz uman.
Astfel, anul 2011 a însemnat pentru activi-
tatea de reglementare a ANMDM:
- demararea activitãþii de transpunere în le-
gislatia romaneasca a douã noi directive
europene, referitoare la o nouã abordare a
farmacovigilenþei ºi la prevenirea intrãrii în
lanþul legal de aprovizionare a unor medica-
mente contrafãcute;
- organizarea de întruniri cu reprezentanþii
tuturor pãrþilor implicate (producãtori, dis-
tribuitori) în vederea continuãrii demersului
legislativ de implementare în România a
unui sistem de trasabilitate a medicamen-
tului;
- actualizarea strategiilor sale, organizaþio-
nalã ºi de comunicare, prin adoptarea HCS
14 si 15/2011;
- elaborarea de noi reglementãri privind pu-
blicitatea medicamentelor de uz uman, prin
adoptarea HCS 21/2011.
Alte HCS al ANMDM, aprobate în 2011, în
afara celor deja mentionate, semnificative pen-
tru activitatea de reglementare, se refera la:
- acreditarea furnizorilor naþionali de cursuri
de instruire în regulile de bunã practicã în
studiul clinic;
- aprobarea criteriilor pe baza cãrora inspec-
torii ANMDM acceptã furnizarea de mostre
gratuite;
- aprobarea obligativitãþii raportãrii lunare a
punerii pe piaþa din România, respectiv a
vânzãrilor medicamentelor de uz uman de
cãtre distribuitorii angro autorizaþi;
- aprobarea Ghidului privind modalitatea de
efectuare a consultãrii cu grupurile þintã de
pacienþi, în vederea elaborãrii prospectului,
precum ºi la aprobarea documentaþiei
privind criteriile de acreditare ºi inspecþie
de cãtre ANMDM a operatorilor care
efectueazã consultarea cu grupurile þintã.
NOIEMBRIE 2011
 Cea mai bunã ofertã la Entran forte.
NOU!!! Parfumuri celebre:
Paco Rabanne, Nina Ricci, Lancome,
Lacoste, Chanel.
din iubire de oameni... Formule deosebite de lapte praf
sau nutriþie specialã
la preþuri foarte bune.

Roman, Str. Smirodava bl. 43

Luni-vineri: 8.00-20.00 • Sâmbãtã: 8.00-14.00 • Duminicã: 8.00-13.00

MEDICAL MARKET
CD bazã de date!
Baza de date medicalã conþine:

spitale (date contact, lista medici,
dotãri, servicii medicale prestate)

centre ºi cabinete medicale private

medici de familie CD e dat
e

stomatologii
a z ãd

farmacii b

furnizori de aparaturã ºi consumabile medicale

selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,
judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument
medical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumirea
unitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.
Comenzi la 0785.240.130
christina.tanasescu@finwatch.ro

La orizont: cardul de sãnãtate
ºi asigurãrile private!
Interviu cu Dr. Ioana Bianchi, Consilier Preºedinte CNAS
Care este situaþia finanþãrii sectorului
Sãnãtate ºi în ce mãsurã distribuþia
fondurilor acoperã nevoile ?
Existã anumite prioritãþi?
La ora actualã România are alocat
sãnãtãþii 3,8% din PIB, în timp ce la scarã euro-
peanã, Franþa deþine cel mai mare procent
11% iar la limita inferioarã, Tadjikistan are
1,1%. Noi ne situãm în eºalonul inferior al
statelor europene în ceea ce priveºte
finanþarea publicã a sãnãtãþii. In 2011, dupã
rectificãrile din septembrie,bugetul CNAS este
de 18,1 mld lei, acesta reprezentand 90-92%
din bugetul sãnãtatii, restul alocatiilor regãsin-
du-se la Ministerul Sãnãtãþii.
Dr. Ioana Bianchi
26
Interviu
Din programele naþionale, partea preven-
tivã se deruleazã prin MS, iar partea curativã,
ce include decontãrile de medicamente se
efectueazã la nivelul CNAS. La nivelul anului
2010, produsele farmaceutice, materialele
sanitare specifice ºi dispozitivele medicale au
reprezentat 31,57% din fondul CNAS. Iar dacã
intrãm mai în amãnunt, din acest 31,57%,
plãþile pentru medicamente, cu ºi fãrã con-
tribuþie personalã au fost în jur de 58%. Plãþile
medicamentelor pentru boli cronice utilizate în
programele naþionale au fost 26,42% iar pen-
tru materialele specifice utilizate în programe
au fost de aproximativ 2% iar pentru dispozitive
circa 1,7%.
Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate
este „instituþie publicã, autonomã, de interes
naþional, cu personalitate juridicã,ce admi-
nistreazã ºi gestioneazã sistemul asigurãrilor
sociale de sãnãtate, în vederea aplicãrii politi-
cilor ºi programelor Guvernului în domeniul sa-
nitar”. Din septembrie 2011, CNAS se aflã sub
coordonarea MS, care este instituþia ce sta-
bileºte strategia în domeniul sãnãtãþii în
România. Marea parte a FNUASS merge cãtre
spitale, ce sunt finanþate preponderent prin sis-
temul DRG; pe locul doi ca ºi cheltuieli se
situeazã medicamentele. Aproape 53% din
fond merge la spitale ºi 31,57% la medica-
mente, materiale ºi dispozitive medicale. În
orice sistem sanitar, îngrijirile care se realizeazã
în spitale reprezintã segmentul care mo-
bilizeazã cele mai multe resurse. Numai dacã
vom reuºi sã stimulãm creºterea ofertei servici-
ilor medicale în ambulatoriu faþãde cele care se
oferã actualmente în spital, doar atunci ar
putea sã scadã aceste cheltuieli. Majoritatea
þãrilor europene care au un sistem de asigurãri
sociale de sãnãtate cheltuiesc peste 50% din
fondul total de asigurãri de sãnãtate pe rambur-
NOIEMBRIE 2011
Interviu
sarea îngrijirilor furnizate în spitale. Accentul pe
îngrijirile furnizate în ambulatoriu ºi la nivelul
asistenþei primare reprezintã un model care se
vrea sustenabil pe termen lung ºi la nivelul
României eforturile sunt tot în acest sens dar
deocamdatã rezultatele nu sunt spectaculoase.
Ministerul Sãnãtãþii are în pregãtire o strategie
care sã favorizeze prevenþia ºi serviciile din
ambulatoriu ºi de la medicina de familie. Mai
rãmâne ca ºi mentalitatea pacientului sã
urmeze acest trend, pentru cã la noi mentali-
tatea este de a se merge la spital, la serviciul de
urgenþã care este perceput ca fiind gratuit, din
punctul de vedere al pacientului, deºi acesta
este foarte costisitor pentru sistem.
Suntem un popor de devoratori de
produse farmaceutice? În ce mãsurã
medicamentele contribuie pânã la urmã
la starea de sãnãtate a populaþiei?
În ceea ce priveºte consumul de medica-
mente specific românilor, noi suntem sub
nivelul altor þãri. Vreau sã menþionez cã este
pripit sã faci o corelaþie unicã între starea de
sãnãtate ºi consumul de medicamente. Nu
Supliment MEDICAL MARKET - FARMACIE
suntem mai sãnãtoºi neapãrat dacã luãm mai
multe medicamente.. Existã o mulþime de alþi
factori care influenþeazã starea de sãnãtate ºi
chiar francezii (cu care ne comparãm deseori
în analizele privind consumul de medicamente)
recunosc cã la ei consumul de medicamente
este exagerat ºi nu se bazeazã întotdeauna pe
o motivaþie medicalã. Medicamentele (sau mai
precis consumul de medicamente) reprezintã
doar un factor, pe lângã mulþi alþii (factorii
socio-economici, îngrijirile preventive, profilul
epidemiologic, organizarea sistemului de me-
dicinã primarã etc.) care contribuie la starea de
sãnãtate a unei populaþii. Scopul nu este
„devorararea” de medicamente de dragul
tratamentului, ci obþinerea unei stãri de sãnã-
tate satisfãcãtoare, ceea ce implicã ºi alimen-
taþie corectã, stil de viaþã sãnãtos, medicaþie
naturistã, sport, corectarea factorilor socio-eco-
nomici etc.
De ce s-a ajuns la sistemul de coplatã a
medicamentelor? Subfinanþarea sistemului
medical este normal sã se recupereze
punând pacientul sã plãteascã?
Procentul de coplatã din partea pacientului
provine din faptul cã s-a fãcut o referenþiere la
generice. Casa plãteºte la nivelul genericului
cel mai ieftin din clasa respectivã (pe listele A
ºi B). Din octombrie, pe lista C2 care conþine
medicamente foarte scumpe, pentru pro-
gramele naþionale de sãnãtate, s-a fãcut o re-
27

ferenþiere la genericul cel mai ieftin (dacã aces-
ta existã) ºi se deconteazã 120% din preþul
acestuia. Altfel, se deconteazã 100% din preþul
medicamentului original. Coplãþile care cad în
sarcina pacientului provin din referenþierea la
genericul din clasa medicamentului respectiv.
În toatã Europa existã o politicã de favorizare a
medicamentelor generice, adicã acelea care
apar dupã ce patentul firmei producãtoare a
medicamentului original a expirat. Menþionãm
totodatã cã medicul care prescrie este obligat
din punct de vedere deontologic sã nu prescrie
un medicament dacã acesta nu este adecvat
terapiei pacientului sãu, dar nici nu este
împotriva eticii medicale ca un medic sã
acorde atenþie preþului unui produs atunci
când decide ce medicament sã prescrie. Acest
lucru poate fi tocmai în interesul pacientului, în
situaþiile în care pacientul trebuie sã suporte în
întregime sau parþial costul medicamentului.
De asemenea, nu se poate exclude faptul cã
medicii trebuie sã aibã în considerare ºi
aspecte legate de justiþia socialã ºi de eficienþa
cheltuielilor, care impun ca resursele limitate
disponibile pentru îngrijirea sãnãtãþii sã fie uti-
lizate în mod raþional ºi potrivit perceptelor eco-
nomice, þinând seama de interesele tuturor
pacienþilor. Uneori genericul aparþine chiar
companiei care a produs originalul (branded
generics), dar sunt ºi astfel de medicamente
produse de firme specializate în generice, evi-
dent cu un preþ mult mai coborât. Ca regulã
generalã, în România, genericul nu trebuie sã
depãºeascã 65% din preþul originalului. Cu cât
originalul este mai vechi cu atât apar mai
multe generice care fac ca medicamentul sã
fie mai accesibil. Dar existã ºi mentalitatea, nu
numai la medicamente, cã un produs scump ºi
de marcã este ºi mult mai bun decât o copie
„no-name” ºi de multe ori aceastã concepþie
este greºitã.
Farmaciile se plâng cã nu le plãtiþi
la termen medicamentele compensate
ºi astfel le falimentaþi cu bunã ºtiinþã!
Care este punctul de vedere al Casei?
Strategia de finanþare a plãþii medica-
mentelor compensate nu are nici un fel de
preferinþe, se publicã listele de medicamente
compensate ºi plãþile se fac în ordinea primirii
28
Interviu
raportarilor de la farmacii. Existã niºte cote de
finanþare care se alocã programelor de sãnã-
tate la capitolul medicamente, dar acest lucru
este stabilit de MS.
Scadenþa de plãþi cãtre farmacii a medica-
mentelor compensate este actualmente de
210 zile. Problema întârzierilor plãþilor medica-
mentelor compensate este ca un bulgãre de
zãpadã care a început sã se rostogoleascã la
vale în 2008 când conducerea MS de atunci a
decis desfiinþarea plafoanelor de eliberare a
medicamentelor de la farmacii ºi astfel a fost
înlãturatã orice posibilitate de control asupra
cantitãþilor de medicamente livrate de farma-
cii. Din pãcate la acea vreme nu s-a fãcut o
analizã a impactului pe care aceastã mãsurã o
va avea asupra bugetului asigurãrilor sociale
de sãnãtate, adicã de mãrire a deficitului, cu
repercursiuni în ceea ce priveºte termenele de
plãþi cãtre farmacii. Noi respectãm procedurile
de decontare în ordinea rapoartelor de decon-
tare care ni le trimit farmaciile, deci nu existã
o politicã de prioritizare a acestor plãþi pe nici
un fel de alt criteriu!
Care sunt activitãþile ºi prioritãþile
care intrã în preocupãrile CNAS pentru
perioada urmãtoare?
Din preocupãrile actuale ale CNAS face
parte în primul rînd redefinirea pachetului de
bazã, acesta însemnând pachetul de servicii
garantat populaþiei, care este acoperit de sis-
temul public: servicii, proceduri, investigaþii,
medicamente º.a. Aceasta redefinire este coor-
donatã de MS ºi se aºteaptã pânã la finele anu-
lui o propunere de „listã negativã”, furnizatã de
experþi dintr-o importantã instituþie europeanã,
specializatã în evaluarea tehnologiilor ºi servici-
ilor medicale. O altã preocupare se referã la con-
tinuarea informatizãrii sistemului, care ar per-
mite un management mai corect al serviciilor pe
care asiguratul le primeºte efectiv. Prin introdu-
cerea cardului naþional de asigurat, a reþetei
electronice, vom putea eficientiza utilizarea fon-
durilor colectate de la asiguraþi, în vederea
oferirii de servicii optime. De asemenea, pentru
2013, avem în vedere implementarea dosarului
electronic al pacientului. Prescripþia electronicã
ºi dosarul electronic al pacientului sunt proiecte
finanþate din fonduri europeene.
NOIEMBRIE 2011

Legat de nemulþumirile populaþiei privind
sistemul de card de sãnãtate, îndeosebi în ceea
ce priveºte confidenþialitatea datelor personale,
am lucrat 2 ani ºi jumãtate în Franþa, acolo unde
acest card, numit card „SESAM VITALE” a ajuns
deja la a doua variantã; existã ºi funcþioneazã
fãrã nici un fel de probleme de mai bine de 10
de ani. Avantajele sunt numeroase. Cardul per-
mite un acces mai facil al asiguratului la servicii,
pentru cã eliminã numeroasele documente
necesare pentru demostrarea calitatii de asigu-
rat. Acesta nu trebuie sã aibã asupra sa decât
cardul de sãnãtate când se prezintã la orice uni-
tate medicalã: la medicul de familie, la cabinetul
de specialitate, la laboratorul de analize me-
dicale sau la un spital. Cardul reprezintã în
acelaºi timp un element de securitate pentru
sãnãtatea pacientului, pentru cã datele de pe
card, introduse numai cu acordul pacientului,
pot oferi informaþii despre problemele medicale
ale posesorului ºi diminua riscul unor întârzieri
în procesarea datelor ºi a unor reacþii adverse,
date de particularitãþi ale bolnavului (alergii,
anumite tratamente specifice etc) în situaþia
unor accidente sau prezentarea la departa-
mentele de urgenþã.
Consideraþi realizabilã anunþata
deschidere cãtre asigurãrile private
de sãnãtate?
Existã un proiect de lege la care lucreazã
un grup de experþi sub conducerea profesorului
Cristian Vlãdescu; au existat consultãri ale
acestui grup cu expertii CNAS ºi ai MS precum
ºi cu alþi factori care au un cuvânt de spus în
sistemul sanitar. Acest proiect de lege
urmãreºte modificarea ºi actualizarea Legii
95/2006 ºi, printre altele, deschiderea pieþei
de asigurãri de sãnãtate asiguratorilor privaþi.
Este un concept împrumutat de la þãrile cu
tradiþie în care sistemul de asigurãri private de
sãnãtate funcþioneazã, exemplul cel mai bun
fiind Olanda. Pe baza acestui sistem, gestiunea
banilor din asigurãri este efectuatã de casele
de asigurãri private, chiar ºi pentru pachetul de
bazã. Din aceastã perspectivã, rolul CNAS ar fi
de organism reglementator pe piaþa asi-
gurãrilor de sãnãtate ºi de distribuitor al unui
procent (ce urmeaza a fi determinat) din FNU-
ASS cãtre casele de asigurãri private, în funcþie
30
Interviu
de profilul de asiguraþi pe care îl au. Deoarece
una din îngrijorãri este faptul cã orice casã de
asigurãri privatã va încerca sã facã profit
alegând numai pacienþi tineri, sãnãtoºi ºi cu
puþine probleme de sãnãtate, va exista un
mecanism de egalizare a riscurilor prin care
Casele respective vor primi bani în funcþie de
numãrul de pacienþi dar ºi de profilul acestora
(varstã, sex, localizare geograficã urban-rural,
patologii, sursa de obþinere a veniturilor etc)
tocmai pentru a se asigura accesibilitatea
întregii populaþii la serviciile medicale. Ideea
vine în întâmpinarea convingerii majoritãþii
românilor cã un sistem privat poate administra
mai eficient un buget si poate furniza servicii
medicale de o calitate mai bunã; în teorie,
aceastã idee este acceptatã de majoritatea
eºicherului politic.
Ce va schimba sistemul de sigurãri
private în viaþa pacientului român?
Pot fi acestea o soluþie miracol?
Pentru pachetul de bazã pacientul nu va
plãti nimic în plus faþã de ce plãteºte acum.
Noul sistem îºi doreºte sã creascã în acelaºi
timp calitatea serviciilor medicale printr-un
management mai eficient al resurselor. Casele
de asigurãri private vor avea ºi posibilitatea de
a oferi asigurãri complementare ºi suplimenta-
re, pe langã pachetul de bazã, fapt prevãzut ºi
în legislaþia actualã, dar dificil de implementat
în absenþa unei legislaþii secundare clare.
Strict pe partea de pachet de bazã, aceste
companii vor fi obligate sã accepte orice
cetãþean (român sau strãin rezident pe teritori-
ul României, care îndeplineºte criteriile, con-
form legii), care doreºte sã se asigure. Dacã
pentru pachetul de bazã se formeazã o listã de
aºteptare pentru anumite patologii sau servicii,
atunci pacienþii vor putea opta pentru con-
tractarea de pachete de servicii comple-
mentare sau/ºi suplimentare. Practic, din fon-
durile redistribuite de CNAS, Casele private vor
cumpãra servicii direct de la unitãþile presta-
toare. Desigur, nu trebuie sã ne facem iluzia cã
acest sistem va funcþiona perfect instantaneu,
dar analiza funcþionãrii acestui tip de sistem în
alte þãri este încurajatoare ºi indicã perspective
de ameliorare faþã de situaþia actualã din
România.
NOIEMBRIE 2011