Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale

spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni

de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din
depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne
mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani [Când?] s-au
înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de
inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită
citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este
frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest
anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a
timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-
vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului,
canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin
poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până
pe dealurile și versanții munților din apropiere.