3

GHID PRIVIND CONTROLUL LUCRRILOR DE

COMPACTARE A PMÂNTURILOR NECOEZIVE,
indicativ GT 067 - 2014
4

CUPRINS

1. PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect i domeniu de aplicare

1.2. Simboluri si uniti de msur
1.3. Abrevieri

2. DOCUMENTE DE REFERIN

3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

PMÂNTURILOR NECOEZIVE
3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive
3.2. Parametri geotehnici

4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

OPER ÎN VEDEREA EXECUTRII LUCRRILOR DE TIP PERN

5. ETAPE PREMERGTOARE LUCRRILOR DE COMPACTARE DE TIP PERN

5.1.Stabilirea parametrilor geotehnici pentru materialul utilizat prin încercri de
laborator i de teren
5.2. Compactarea de prob

6. METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR DE COMPACTARE A

PMÂNTURILOR NECOEZIVE
6.1. Stabilirea încercrilor de verificare
6.2. Metode de verificare a calitii lucrrilor de compactare

7. RAPORTAREA REZULTATELOR I RECEPIA LUCRRILOR

8. SCURT PREZENTARE A ORDINII OPERAIUNILOR DE EXECUIE A UNEI

PERNE DIN PMÂNTURI NECOEZIVE

ANEXE

ANEXA I - MODEL CADRU DE RAPORT DE ÎNCERCARE

ANEXA II - DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI OPTIMI. Încercri

experimentale (anex informativ)

ANEXA III - CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE TIP PERN PRIN

ÎNCERCRI CU PLACA. Încercri experimentale efectuate conform STAS 8942/3 - 90
(anex informativ)

ANEXA IV - APRECIEREA GRADULUI DE ÎNDESARE ÎN FUNCIE DE

REZISTENA LA PENETRARE DINAMIC. Încercri experimentale (anex
informativ)
 5

1. PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect i domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid stabilete metodele de control al calitii umpluturilor controlate (perne)
executate din pmânturi necoezive.

1.1.2. Lucrrile de tip pern se realizeaz, de regul, pe terenuri dificile de fundare, încadrate în
categoriile geotehnice 2 i 3 conform normativului NP 074, asociate riscului geotehnic de tip
“moderat” sau “major”. Umpluturile controlate se mai utilizeaz i în cazul aducerii în cot a
terenului de fundare funcie de prevederile din proiect.

1.1.3. Terenurile încadrate ca dificile se caracterizeaz prin deformabilitate mare i neuniform,

precum i capacitate portant redus. În vederea eliminrii acestor inconveniente se procedeaz,
în unele cazuri, la excavarea total sau parial a terenului dificil de fundare i înlocuirea cu un
strat din material necoeziv compactat controlat, de tip pern.

1.1.4. Pmânturile necoezive se definesc din punct de vedere granulometric ca pmânturi

grosiere i foarte grosiere, care se încadreaz în domeniul granular al nisipurilor (d = 0,063...2
mm), pietriurilor (d = 2...63 mm) i bolovniurilor (d > 63......200 mm), conform SR EN ISO
14688-1.

1.1.5. Compactarea este un proces fizico-mecanic, prin care, sub aciunea unui lucru mecanic
exterior în cazul pmânturilor necoezive, se realizeaz o reaezare a particulelor fazei solide,
care are drept urmare micorarea porozitii i creterea gradului de îndesare, ceea ce conduce la
modificarea caracteristicilor mecanice (rezisten i deformabilitate) ale acestora.

1.1.6. Pentru o compactare eficient, trebuie determinai urmtorii parametri optimi de

compactare:
- umiditatea optim de compactare, wopt;
- densitatea maxim în stare uscat, dmax.

1.1.7. Metodele de verificare a calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive sunt

directe i indirecte, dup cum urmeaz:

a) Metodele directe se utilizeaz pentru pmânturile necoezive i constau în determinarea

parametrilor geotehnici.

b) Metodele indirecte (penetrri dinamice, încercri cu placa, metode geofizice) se

utilizeaz pentru pmânturile necoezive, numai în asociere cu metodele directe.

1.1.8. Verificarea calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive se realizeaz

conform caietului de sarcini elaborat de proiectant.

1.1.9. Încercrile de laborator i de teren pentru controlul compactrii pmânturilor necoezive se

execut numai de uniti autorizate / acreditate în condiiile legii pentru profilul de încercri GTF
(Geotehnic i Teren de Fundare).

1.1.10. Prezentul ghid se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de lucrri de tip

pern din pmânturi necoezive, specialitilor din unitile susmenionate, precum i specialitilor
cu activitate în domeniul construciilor atestai/autorizai în condiiile legii.

1
6

1.2. Simboluri i uniti de msur

Litere latine
Cu (-) coeficientul de uniformitate granulometric
Cc (-) factorul de curbur granulometric
d10 (mm) dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe
curba granulometric
d30 (mm) dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 30% pe
curba granulometric
d60 (mm) dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 60% pe
curba granulometric
d90 (mm) dimensiunea particulelor corespunzatoare procentului de 90% pe
curba granulometric
dmax (mm) dimensiunea maxim a particulelor
D (%) gradul de compactare
e - indicele porilor
emax - indicele porilor corespunztor greutii volumice minimale
emin - indicele porilor corespunztor greutii volumice maximale
Eoed i-j kPa modulul edometric pentru diferite trepte (i, j) de încrcare 
EPLT kPa modulul de tasare pe baza încercrii cu placa
ID - gradul de îndesare
k (m/s) coeficientul de permeabilitate
m (g) masa pmântului în stare natural
mw (g) masa apei
md (g) masa probei uscate
ms (g) masa particulelor solide
n (%) porozitatea
N - numrul de lovituri pentru o penetrare pe 300 mm la încercarea de
penetrare standard SPT
N10L - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul uor DPL
N10M - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul mediu DPM
N10H - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul greu DPH
(N1)60 - numrul de lovituri la încercarea de penetrare standard SPT
corectat pentru pierderile de energie i normalizat în funcie de
presiunea geologic vertical efectiv
V (cm3) volumul pmântului inclusiv goluri
Vs (cm3) volumul particulelor solide (fr goluri)
Vp (cm3) volumul porilor
wopt (%) umiditatea optim de compactare

Litere greceti
 (g/cm3) densitatea pmântului
s (g/cm3) densitatea scheletului mineral
d (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat
dmax (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat maxim
dmin (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat minim
 (kN/m3) greutatea volumic
s (kN/m3) greutatea volumic a scheletului
d (kN/m3) greutatea volumic în stare uscat

2
 7

dmax (kN/cm3) greutatea volumic maxim în stare uscat

 (grade) unghi de frecare interioar
’ (grade) unghi de frecare interioar în termeni de eforturi efective

1.3. Abrevieri

DP încercarea de penetrare dinamic

DPL încercarea de penetrare dinamic cu penetrometrul uor
DPH încercarea de penetrare dinamic cu penetrometrul greu
PLT încercarea de încrcare cu placa
SPT încercarea de penetrare standard

2. DOCUMENTE DE REFERIN

Coninutul prezentului ghid are în vedere prevederile din urmtoarele documente de

referin:
Reglementri tehnice:
Nr. Acte legislative Act normativ prin care se aprob reglementarea
crt. tehnic/publicaia
1. Normativ pentru verificarea calitii i Decizia Institutului Central de Cercetare,
recepia lucrrilor de construcii i Proiectare i Directivare în Construcii nr.61 din
instalaii aferente, indicativ C 56-1985 30 octombrie 1985 publicat în Buletinul
Construciilor nr. 1-2/1986
2. Normativ privind documentaiile Ordinul ministrului dezvoltrii, lucrrilor
geotehnice pentru construcii, indicativ publice i locuinelor nr. 128/2007 publicat în
NP 074-2007 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381
din 6 iunie 2007 i în Buletinul Construciilor
nr. 9/2007

Standarde:
Nr. Standarde Denumire
crt.
1. SR EN 933-2:1998 Încercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de
control, dimensiuni nominale ale ochiurilor
2. SR EN 1997-2: 2007 Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2. Investigarea i
încercarea terenului
3. SR EN 1997- Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i
2:2007/NB:2009 încercarea terenului. Anexa naional

4. SR EN 1997-2: Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2. Investigarea i

2007/AC:2010 încercarea terenului
5. SR EN ISO 14688-1: 2004 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 1. Identificare i descriere
6. SR EN ISO 14688-1: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
2004/AC:2006 clasificarea pmânturilor. Partea 1. Identificare i descriere
7. SR EN ISO 22476-2:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren. Partea
2: Încercare de penetrare dinamic
8. SR EN ISO 22476-3:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren. Partea
3: Încercare de penetrare standard

3
8

9. SR EN ISO/CEI 17025: Cerine generale pentru competena laboratoarelor de

2005 încercri i etalonri
10 SR EN ISO/CEI 17025: Cerine generale pentru competena laboratoarelor de
2005/AC:2007 încercri i etalonri
11. STAS 1913 /1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditii
12. STAS 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densitii scheletului
pmântului
13. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii
14. STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii în laborator

15. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor
16. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe teren
17. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale
de calitate
18. STAS 2914/4-89 Lucrri de drumuri i de cale ferat. Determinarea
modulului de deformaie liniar
19. STAS 7582-91 Lucrri de cai ferate. Terasamente. Prescripii de proiectare
i de verificare a calitii
20. STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenei pmânturilor la
forfecare, prin încercarea de forfecare direct
21. STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modulului de deformaie
liniar prin încercri pe teren cu placa
22. STAS 9850-89 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii
terasamentelor
23. STAS 13006-91 Teren de fundare. Determinarea densitii maxime
corespunztoare strii uscate a pmânturilor necoezive
24. STAS 13021-91 Teren de fundare. Determinarea densitii minime
corespunztoare strii uscate a pmânturilor necoezive

3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

PMÂNTURILOR NECOEZIVE

3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive

Clasificarea pmânturilor necoezive funcie de mrimea particulelor, în conformitate cu

prevederile SR EN ISO 14688-1, este prezentat în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive
Fraciuni ale pmânturilor Subdiviziuni Mrimea particulelor
(mm)
Pmânt foarte grosier Bolovni > 63 pân la 200
Pietri > 2,0 pân la 63
Pietri mare > 20 pân la 63
Pietri mijlociu > 6,3 pân la 20
Pietri mic > 2,0 pân la 6,3
Pmânt grosier
Nisip > 0,063 pân la 2,0
Nisip mare > 0,63 pân la 2,0
Nisip mijlociu > 0,2 pân la 0,63
Nisip fin > 0,063 pân la 0,2

4
 9

3.2. Parametri geotehnici

3.2.1. Granulozitatea (distribuia granulometric) reprezint repartiia procentual dup mrimi, a

granulelor (particulelor) componente ale fazei solide a pmânturilor. Se reprezint sub forma
unei curbe granulometrice, pe care se definesc diametre procentuale (d10, d30, d60, d90),
reprezentând dimensiunea particulelor corespunztoare procentului respectiv (10%, 30%, 60%,
90%) pe curba granulometric.
Coeficientul de uniformitate granulometric, Cu, este indicele care caracterizeaz forma
curbei granulometrice în zona de la d10 pân la d60 i se calculeaz cu relaia:
d 60
Cu >@ (3.1)
d10
unde:
d10 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe curba
granulometric
d60 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 60% pe curba
granulometric

Factorul de curbur granulometric, Cc, este indicele care caracterizeaz forma curbei
granulometrice pentru d10, d30 si d60 i se calculeaz cu relaia:
(d30 ) 2
Cc >@ (3.2)
d10 ˜ d 60
unde:
d10 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe curba
granulometric
d30 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 30% pe curba
granulometric
d60 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 60% pe curba
granulometric

3.2.2. Umiditatea, w, reprezint raportul dintre masa apei din porii unei probe de pmânt i masa
uscat a acesteia. Rezultatul se exprim în procente, conform urmtoarei relaii de calcul:
mw
w .100 >%@ (3.3)
md
unde:
mw (g) - masa apei
md (g) - masa probei uscate

3.2.3. Densitatea scheletului mineral, s, este raportul dintre masa particulelor solide componente
ale pmântului i volumul propriu acestor particule (fr goluri).
ms
Us [g/cm3] (3.4)
Vs
unde:
ms (g)– masa particulelor solide
Vs (cm3)– volumul particulelor solide (fr goluri)

3.2.4. Densitatea pmântului, , reprezint raportul dintre masa pmântului în stare natural i
volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
m
U [g/cm3] (3.5)
V
unde:

5
10

m (g) - masa pmântului în stare natural

V (cm3) - volumul pmânt inclusiv goluri

3.2.5. Densitatea pmântului în stare uscat, d, reprezint raportul dintre masa pmântului în
stare uscat i volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
md U
Ud [g/cm3] (3.6)
V w
1
100
unde:
md (g) - masa probei uscate
V (cm3) - volumul pmântului inclusiv goluri
w (%) - umiditatea pmântului
 (g/cm3) - densitatea pmântului

3.2.6. Porozitatea, n, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul pmântului inclusiv
golurile :
Vp
n .100 >%@ (3.7.)
V
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
V (cm3) – volumul pmântului inclusiv golurile

3.2.7. Indicele porilor, e, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul particulelor solide
ale unui pmânt i se calculeaz conform urmtoarei relaii de calcul:
Vp
e [-] (3.8)
Vs
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
Vs (cm3) – volumul particulelor solide

Deoarece în calculele geotehnice se utilizeaz greutile volumice, acestea pot fi

determinate prin calcule corespunztoare:
- greutatea volumic a scheletului - s;
- greutatea volumic in stare naturala - ;
- greutatea volumic în stare uscat - d
Relaia de calcul este:
J g ˜ U [kN/m3] (3.9)
unde:
g - acceleraia gravitaional = 9,81 (m / s 2 )

3.2.8. Gradul de îndesare, ID, caracterizeaz îndesarea pmânturilor granulare (nisip i pietri) în
funcie de indicele porilor (e) i de indicii porilor corespunztori greutii volumice minimale
(emax) i greutii volumice maximale (emin). Gradul de îndesare se poate exprima conform
relaiilor:
(emax  e)
ID [-] (3.10)
(emax  emin )

6
 11

U d max ( U d  U d min )
ID [-] (3.11)
U d ( U d max  U d min )
unde:
e - indicele porilor
emax - indicele porilor corespunztor greutii volumice minimale
emin - indicele porilor corespunztor greutii volumice maximale
d - densitatea pmântului în stare uscat
dmax - densitatea maxim în stare uscat
dmin - densitatea minim în stare uscat

3.2.9. Gradul de compactare, D, se calculeaz cu relaia:

Jd
D ˜ 100 [%] (3.12)
J d max
unde:
d - greutatea volumic în stare uscat, determinat în laborator sau pe teren
dmax - greutatea volumic maxim în stare uscat, determinat în laborator pe probe din
pmântul utilizat în lucrare.

3.2.10. Coeficientul de permeabilitate, k, se calculeaz cu relaia:

v
k >m / s@ (3.13)
i
unde:
v - viteza aparent de filtraie ca fiind raportul dintre debitul de ap care trece printr-o
suprafa plan din mediul poros, perpendicular pe direcia curentului fluid i aria
suprafeei;
i - gradientul hidraulic sau panta hidraulic

3.2.11. Parametri mecanici

- modulul edometric (Eoed i-j) pentru diferite trepte (i, j) de încrcare ;
- unghi de frecare interioar ( M ).

4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

OPER ÎN VEDEREA EXECUTRII LUCRRILOR DE TIP PERN

4.1. Criteriile pentru alegerea pmânturilor necoezive utilizate la executarea lucrrilor de tip
pern trebuie s se bazeze pe atingerea, dup compactare, a unei rezistene, rigiditi i
permeabiliti corespunztoare. Criteriile trebuie s ia în considerare scopul realizrii umpluturii
i cerinele impuse de lucrrile de construcii amplasate pe aceasta.
În acest sens se vor avea în vedere prevederile din SR EN 1997-2, cap. 5.10.

4.2. La alegerea pmânturilor necoezive pentru realizarea lucrrilor de compactare de tip pern
trebuie s se in seama de urmtoarele aspecte:
- natura i caracteristicile fizice ale terenului natural de sub pern;
- nivelul apei subterane în terenul de sub pern;
- caracteristici mecanice ale terenului de sub pern;
- compoziia granulometric a materialului utilizat în pern;
- capacitatea de compactare;
- permeabilitatea materialului dup compactare;
- deformabilitatea materialului dup compactare;
- efectele excavrii, transportului i punerii în oper a materialului;
- condiiile meteo-climatice de la data execuiei.

7
12

4.3. Pmânturile necoezive utilizate la realizarea pernelor se exploateaz direct din cariere i
balastiere. În cazul în care pmânturile necoezive se exploateaz de sub nivelul hidrostatic,
materialul se depune în depozite intermediare pentru eliminarea excesului de umiditate. Când
materialul este uscat, acesta se aduce la umiditatea optim de compactare prin adugare de ap.

4.4. Pentru aceeai pern, se recomand aprovizionarea cu material dintr-o singur surs. Nu se
accept prezena de resturi vegetale vizibile, buci de lemn, materii organice, deeuri industriale,
resturi menajere.

4.5. Granulozitatea materialului trebuie s fie continu i se reprezint sub forma unei curbei
granulometrice bine gradate, care se apreciaz pe baza unor mijloace cantitative furnizate de
factorul de curbur granulometric (1 < Cc < 3 ) i coeficientul de uniformitate granulometric
(Cu > 15).

4.6. Un rol important pentru obinerea unei compactri eficiente îl reprezint forma particulelor.

4.7. În principiu, umiditatea pmântului necoeziv pus în oper se recomand a fi egal cu 6...8%
pentru balast nisipos i cu 4...6% pentru balast. Se pot admite i valori mai mari cu 1...3% fa de
valorile precizate, funcie de tehnologia de punere în oper a materialului.

4.8. Pentru realizarea unor bune lucrri de tip pern în funcie de proporia fraciunilor granulare
principale se recomand utilizarea urmtoarelor materiale:
- balast, amestec natural de pietri i nisip;
- balast nisipos, amestec natural de pietri i nisip (fraciuni cu ponderi apropiate).
- limitarea prii fine (max 5%).

4.9. În cazul în care baza pernei se execut la nivelul apei subterane sau sub acesta, se
recomand ca straturile respective s fie realizate din bolovni.

4.10. Stabilirea parametrilor tehnologici de compactare se va face intr-un poligon experimental

(de exemplu, procedeul de compactare, tipul de echipament utilizat, etc.).

5. ETAPE PREMERGTOARE LUCRRILOR DE COMPACTARE DE TIP PERN

5.1. Stabilirea parametrilor geotehnici pentru materialul utilizat prin încercri de

laborator i de teren

5.1.1. Determinarea granulozitii

Determinarea granulozitii pmânturile necoezive se efectueaz în funcie de mrimea
granulelor, conform STAS 1913/5, coroborat cu SR EN 933-2, care stabilete dimensiunile
nominale i forma ochiurilor sitelor de estur metalic i de tabl perforat.
În funcie de mrimea granulelor, analiza granulometric se efectueaz prin:
- metoda cernerii pe ciururi, pentru pmânturi cu granule mai mari de 2 mm (conform
SR EN 933-2);
- metoda cernerii pe ciururi i site, pentru pmânturi cu granule mai mari de 0,063 mm;
Masa minim, m, a eantionului de pmânt necoeziv supus analizei granulometrice este
dat în tabelul 5.1.

8
 13

Tabelul 5.1. Masa minim de pmânt necoeziv pentru determinarea granulozitii

Diametrul procentual Masa minim
d90 (mm) m (kg)
75 120
63 70
45 25
37,5 15
31,5 10
22,4 4
20 2
16 1,5
11,2 0,600
10 0,500
8 0,400
5,6 0,250
4 0,200
2,8 0,150

2 0,100

5.1.2. Determinarea umiditii

Umiditatea pmânturilor necoezive se determin în laborator sau pe teren, conform STAS
1913/1.
În cazul pmânturilor necoezive cu coninut predominant de particule nisipoase (d < 2
mm) se recomand realizarea determinrilor de umiditate în laborator, deoarece metodele de
teren pot da erori de 1...2,5 % procente de umiditate fa de metoda de laborator.
Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii, conform STAS 1913/1,
sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2. Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii

Metoda de determinare a umiditii Categoria de pmânt

În laborator, prin uscare în etuv Toate categoriile de pmânt

Pe teren, prin “ardere cu alcool metilic”
Pe teren, prin “ardere cu flacra”
Toate categoriile cu excepia pmânturilor
grosiere cu dimensiunea maxim a particulei
dmax < 2 mm
Pmânturi grosiere având dimensiunea maxim
a granulei dmax > 2...63 mm

Masa minim, mmin, de pmânt necoeziv necesar pentru determinarea umiditii se

stabilete în funcie de diametrul procentual d90 (corespunztoare coninutului de 90% pe curba
granulometric), dup cum urmeaz:
- pentru d90 < 2 mm, mmin = 100g;
- pentru d90 = 2......10 mm, mmin = m;
- pentru d90 > 10 mm, mmin = 0,3 m.
În relaiile de mai sus valoarea m este indicat în Tabelul 5.1.

5.1.3. Determinarea densitii scheletului

Densitatea scheletului pmântului se determin conform STAS 1913/2.
Observaie: Deoarece calculul valorilor ID i D se poate efectua pe baza valorilor d, respectiv d (fr
evaluarea indicelui porilor, e), determinarea densitii scheletului nu este obligatorie pentru controlul compactrii
pmânturilor necoezive.

9
14

5.1.4. Determinarea densitii pmântului

Densitatea sau greutatea volumica pentru pmânturile necoezive se determin pe teren,
conform STAS 1913/15.
În funcie de dimensiunea maxim a granulelor dmax se pot utiliza urmtoarele metode de
determinare a densitii:
- pentru dmax 100 mm, metoda determinrii volumului cu ap i cu folie de material
plastic, conform STAS 1913/15;
- pentru dmax > 100 mm, metoda topografic, conform STAS 1913/15.
Dimensiunile gropii spate în teren se aleg astfel ca masa probei de pmânt s fie egal
cu cel puin 1,4 x m (unde m este masa indicat în Tabelul 5.1, în funcie de diametrul procentual
d90 al materialului).

5.1.5. Determinarea coeficientului de permeabilitate

Coeficientul de permeabilitate, k, se determin în laborator în stare inundat pe probe
compactate prin încercarea Proctor. Acesta se determin, conform STAS 1913/6, prin
urmtoarele metode:
- metoda permeametrului cu gradient constant, care se aplic la toate tipurile de
pmânturi;
- metoda permeametrului cu gradient variabil, care se aplic la pmânturi necoezive.
Pe probe naturale se recomand obinerea coeficientului de permeabilitate în
permeametru, atât pe direcie vertical, cât i pe direcie orizontal, pentru evidenierea
anizotropiei.
Când se analizeaz permeabilitatea pmânturilor stratificate trebuie avut în vedere
orientarea stratelor în raport cu direcia de curgere a apei. Aceast orientare poate varia între
00  900 . Când curgerea este paralel cu stratificaia, coeficientul de permeabilitate (k//) este
media ponderal a coeficienilor de permeabilitate a stratelor componente, dar ponderea
hotrâtoare o are stratul cu permeabilitatea cea mai mare.
Când curgerea apei este perpendicular pe stratificaie, valoarea coeficientului de
permeabilitate ( kA ) este condiionat de stratul cu permeabilitatea cea mai mic în care pierderea
de sarcin este maxim.
Coeficientul de permeabilitate poate fi determinat i prin alte metode, conform
SR EN 1997-2:
- încercri de teren;
- corelaii empirice cu curba granulometric.
Evaluarea coeficientului de permeabilitate poate fi optimizat printr-o combinaie între
aceste metode. O variaie a coeficientului de permeabilitate poate exista chiar i în cazul unui
pmânt omogen, datorit unor mici variaii ale strii de eforturi, ale indicelui porilor, ale
structurii i mrimii particulelor, precum i ale stratificaiei.
În cazul nisipurilor omogene, coeficientul de permeabilitate poate fi evaluat pe baza
corelaiilor cu curba granulometric.

5.1.6. Determinarea caracteristicilor de compresibilitate

Parametrul principal de compresibilitate, modulul de deformaie liniar E, se determin
prin încercri pe teren cu placa (STAS 8942/3, STAS 2914/4), prin efectuarea de încrcri pân
la o presiune stabilit prin caietul de sarcini.

5.1.7. Determinarea parametrilor rezistenei la forfecare

Parametri rezistenei la forfecare se determin prin încercarea de forfecare direct
conform STAS 8942/2.
În cazul pmânturilor necoezive rezistena la forfecare este dat de un singur parametru,
i anume, unghiul de frecare interioar M , care variaz cu dimensiunea i forma particulelor,
natura suprafeei i gradul de îndesare. În unele cazuri poate s apar i o coeziune (aparent).
10
 15

Pentru determinarea parametrilor rezistenei la forfecare pentru pmânturi grosiere se

utilizeaz casete cu seciunea minim de 10 x 10 cm.

5.1.8. Determinarea densitii în stare uscat

Densitatea în stare uscat a pmânturilor necoezive se determin prin calcul pe baza
valorilor obinute prin încercri pe aceeai prob, ale densitii,  i ale umiditii w, cu relaia
(3.6).
Observatie: Greutatea volumic în stare uscat se calculeaz cu relaia:
Jd g ˜ Ud [kN/m3] (5.1)

5.1.9. Determinarea densitii maxime, respectiv minime, în stare uscat a pmânturilor

necoezive
Determinarea densitii maxime în stare uscat (corespunztoare indicelui porilor emin),
respectiv a densitii minime în stare uscat (corespunztoare indicelui porilor emax), se face
conform STAS 13006, respectiv STAS 13021, pentru pmânturi necoezive coninând în stare
uscat 100% particule cu dimensiunea maxim dmax < 63 mm, din care 30 % particule cu
diametru mai mare de 40 mm.

5.1.10. Determinarea caracteristicilor de compactare prin încercarea Proctor

Caracteristicilor de compactare se determin în faza premergtoare executrii lucrrilor
de compactare de tip pern prin încercri de compactare Proctor. Aceste încercri stabilesc
relaia dintre natura pmântului, umiditate (w), lucrul mecanic specific de compactare (L) i
greutatea volumic în stare uscat (d).
De pe diagrama de compactare se reine valoarea umiditii optime de compactare (wopt)
creia îi corespunde greutatea volumic în stare uscat maxim (dmax).
Dimensiunile cilindrilor în care se realizeaz compactarea se stabilesc în funcie de
dimensiunea maxim a particulei de pmânt dmax (mrimea diametrului ochiului de ciur prin care
trece cel puin 75 % din material). Conform STAS 1913/13, dimensiunea maxim a granulei este
dmax = 31,5 mm. În funcie de valoarea lucrului mecanic se deosebesc dou încercri Proctor:
- încercarea Proctor normal - L= 0,6 J/cm3;
- încercarea Proctor modificat - L= 2,7 J/cm3
Determinrile caracteristicilor de compactare prin încercarea Proctor pot fi afectate de
erori ale rezultatelor ce conduc la discordane între concluziile încercarilor din laborator i
performanele obinute pe teren. Printre aceste cauze se menioneaz:
- modul de prelevare i alegere a probelor care se aduc la laborator i se pregtesc pentru
determinare;
- modul de pregtire când se face umezirea i omogenizarea;
- modul diferit de aplicare a lucrului mecanic de compactare în laborator i pe teren;
- modul de compactare în laborator: poziiile succesive ale maiului, cadena loviturilor,
grosimile diferitelor straturi. Acest factor cuprinde i influena factorului uman (personalul
executant); pentru diminuarea erorilor se pot utiliza dispozitive automate de compactare.
Observaie: În cazul pmânturilor foarte permeabile, cum sunt pietriurile curate i nisipurile curate
grosiere i uniforme, nu se obin densiti maxime bine definite. În consecin, umiditatea optim poate fi dificil de
obinut.

NOT:
Echipamentele utilizate la determinrile menionate anterior vor fi etalonate i se va stabili intervalul de
etalonare utilizând urmtoarea formul:
n
't 0 't max ˜ ¦ Fi ˜ Pi (5.2)
i 1
unde:

t0 - intervalul iniial de etalonare

11
16

tmax - intervalul maxim recomandat de etalonare pentru tipul de aparat
Fi - coeficientul de influen al factorului “i” asupra indicaiilor aparatului
Pi - ponderea factorului “i” asupra influenei indicaiilor aparatului
Coeficienii de influen (F) se vor alege, astfel:
0,90 ÷ 0,95 - pentru influen foarte mic
0,75 ÷ 0,85 - pentru influen mic
0,60 ÷ 0,70 - pentru influen medie
0,45 ÷ 0,55 - pentru influen mare
0,20 ÷ 0,40 - pentru influen foarte mare
Intervalele de etalonare vor fi revizuite regulat i ajustate. Modificarea frecvenei etalonrii se face dup
obinerea unui nou certificat de etalonare, la schimbarea modului de utilizare, a mediului de lucru sau a preciziei
cerute.
La ajustarea intervalului de etalonare în cazul utilizrii unor date obinute din calibrarea anterioar:
- intervalul de etalonare va fi redus dac dou calibrri succesive sunt gsite în afara toleranei
admisibile - recomandat cu - 20 %;
- intervalul de etalonare poate fi mrit dac în urma a trei calibrri succesive se constat stabilitatea
caracteristicilor aparatului (deviaia indicaiilor aparatului în timp se afl în tolerane admise) -
recomandat cu + 20%.
Intervalele maxime de etalonare se stabilesc în cadrul laboratorului de încercri funcie de tipul i starea
echipamentului, frecvena utilizrii, etc.

5.2. Compactarea de prob

5.2.1. Compactarea de prob se execut pe poligoane experimentale, care pot avea un caracter
definitiv în cadrul pernei, cu scopul de a stabili utilajul cu care se va realiza compactarea,
grosimea optim a stratului elementar i numrul minim de treceri pe fiecare strat.

5.2.2. Determinrile pe sectoarele de prob se efectueaz în prezena proiectantului.

5.2.3. Materialul utilizat (pmânt necoeziv) i utilajul de compactat vor fi aceleai care urmeaz
a fi utilizate efectiv în lucrare.

5.2.4. Pentru fiecare serie de compactare de prob executantul va efectua determinrile

parametrilor geotehnici prezentate în pct. 5.1., pe minim 3 probe de control. În prealabil vor fi
cunoscute valorile parametrilor de compactare determinai în laborator prin metoda Proctor, pe
acelai material. Funcie de modul de încrcare în timp i natura materialului, se utilizeaz
rezultatele încercrilor Proctor, astfel:
- pentru ramblee i perne din materiale coezive - încercarea Proctor normal;
- pentru perne din balast - încercarea Proctor modificat sau încercarea Proctor normal, în funcie
de importana lucrrii.

5.2.5. Determinrile, astfel efectuate, vor fi prezentate proiectantului pentru definitivarea

proiectului de execuie a pernei, respectiv a caietului de sarcini, cu referire la utilaj, proces
tehnologic i condiii de calitate a lucrrilor de compactare.

5.2.6. Limitele inferioare admise pentru valoarea medie i valoarea minim a parametrilor de
compactare (D, ID i d) se stabilesc de ctre proiectant în funcie de tipul i importana lucrrii.

5.2.7. Abaterile admisibile fa de gradul de îndesare prevzut în proiect sunt definitivate de
proiectant pe baza rezultatelor obinute prin compactarea de prob.

12
 17

6. METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR DE COMPACTARE A

PMÂNTURILOR NECOEZIVE

6.1. Stabilirea încercrilor de verificare

6.1.1. Având stabilite tipul utilajului, numrul de treceri, grosimea stratului elementar i
umiditatea de compactare, se va trece la compactarea efectiv a straturilor pân la realizarea
grosimii pernei.
6.1.2. La lucrrile de tip pern, fa de prevederile din caietul de sarcini, se mai verific:
- natura terenului de la baza pernei i proprietile fizico-mecanice ale acestuia;
- calitatea materialului utilizat la executarea pernei;
- respectarea tehnologiei de compactare;
- realizarea nivelului de compactare.

6.1.3. Caracteristicile de compactare orientative ale pmânturilor necoezive din care se

realizeaz perna sunt prezentate în tabelul 6.1, în funcie de granulozitatea acestora, cu
meniunea c aceste valori nu înlocuiesc încercarea Proctor care trebuie realizat pentru fiecare
tip de material utilizat i pentru fiecare surs de împrumut.

Tabelul 6.1.Caracteristicile de compactare orientative

Caracteristici de
Simbol UM Nisip Pietri Bolovni
compactare
Greutatea volumic d kN/m3 19,5÷20,5 20,5÷21,5 21,5
în stare uscat
Umiditatea optim wopt % 8÷10 6÷8 4÷6
de compactare
Gradul de îndesare ID - 0,80 0,75 -

6.1.4. Poziia punctelor de control se stabilete în planul spturilor prin proiect, iar pe antier,
atunci când proiectantul consider necesar. Numrul minim al punctelor în care se face
verificarea compactrii lucrrilor pmânturilor necoezive este prezentat în tabelul 6.2. Numrul
punctelor de verificare se stabilete prin caietul de sarcini elaborat de proiectant.

Tabelul 6.2. Numrul minim al punctelor în care se face verificarea compactrii

Tipul lucrrii Numrul punctelor de verificare Reglementri
tehnice/ standarde
Perne de pmânt
1 punct/20 m3 rambleu C 56
(pentru fundare direct)
Platforme, umplutur în
1 punct/(50...100) m3 rambleu
jurul fundaiilor i sub
1 punct/(200...1000) m2 C 56
pardoseli, sistematizri
platform
verticale
Terasamente de drumuri i 1 punct/(200...1000) m2 STAS 2914
ci ferate platform C 56
Terasamente cu volume
peste 100.000 m3 1 punct/(500...2000) m3 rambleu STAS 9850
(exclusiv baraje i diguri)
1 punct/400 m3 strat compactat
Terasamente de ci ferate în corpul terasamentului STAS 7582
3
1 punct/250 m în substratul cii

13
18

6.1.5. Verificarea gradului de compactare a pernei se face pe toat grosimea acesteia, prin
adoptarea unei reele de puncte de verificare pentru care distana dintre puncte se determin în
funcie de uniformitatea rezultatelor obinute pe stratele elementare.

6.1.6. Controlul va avea caracter operativ (pe fiecare strat elementar) pentru a se putea lua din
timp msurile necesare, în cazul când se constat o calitate a pernei necorespunztoare.

6.1.7. Controlul compactrii pmânturilor necoezive se execut prin verificarea gradului de

îndesare (ID) obinut în lucrare, care trebuie s se înscrie în limitele stabilite în caietul de sarcini.
Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut în proiect sunt prezentate în tabelul
6.3.
Tabelul 6.3. Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut în proiect
Tipul lucrrii Valoare Valoare Reglementri
Observaie
medie minim tehnice
(%) (%)
Perne de pmânt Dpr - 2 Dpr – 5 Dpr (%) este
(pentru fundare direct) valoarea
Umpluturi în jurul Dpr – 5 Dpr – 8 gradului de
C 56
fundaiilor i sub pardoseli compactare
Sistematizarea vertical a Dpr - 10 Dpr - 15 “prevzut” în
terenului proiect

6.1.8. Numrul determinrilor pentru controlul calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor

necoezive sunt stabilite în caietul de sarcini de ctre proiectant funcie de tipul i importana
lucrrii.

6.1.9. Cerinele minimale pentru controlul lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive se

refer la:
a) Determinarea gradului de îndesare (ID) sau a gradului de compactare (D) pe fiecare
strat elementar prin metode directe i indirecte conform subpct. 6.1.3.
b) Determinarea modulului de deformaie liniar prin încercri pe teren cu placa (STAS
8942/3 i/sau STAS 2914/4, dup caz) :
- pe teren natural;
- pe înlime, din dou în dou strate elementare;
- la partea superioar a pernei.
c) Încercarea de penetrare dinamic (SR EN ISO 22476-2) – pe toat grosimea pernei. Pe
lâng încercrile cu placa pe teren natural, se vor face i determinri de proprieti mecanice ale
acestuia. Pentru pernele suport al unor lucrri cu încrcri în regim permanent se efectueaz
obligatoriu încercri cu placa conform STAS 8942/3. Încercrile cu placa efectuate conform
STAS 2914/4 sunt, în acest caz, doar orientative.
d) Determinarea w prin metoda cu folia, pe straturi elementare.

6.2. Metode de verificare a calitii lucrrilor de compactare

6.2.1. Metodele de verificare a compactrii lucrrilor de tip pern se împart în dou categorii:
- metode directe din care rezult gradul de compactare i caracteristicile de
deformabilitate;
- metode indirecte care prin obinerea unor valori corelate permit estimarea gradului de
îndesare i caracteristicile de deformabilitate.

6.2.2. Metodele utilizate pentru verificarea calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor

necoezive se aplic conform documentelor de referin prevzute în cap.2.

14
 19

6.2.3. O organizare eficient a controlului calitii compactrii pmânturilor necoezive trebuie s

utilizeze atât metodele directe, cât i indirecte, rezultatele obinute prin metode directe fiind
verificate i precizate prin metode indirecte.

6.2.4. Controlul calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive în vederea recepiei

se face obligatoriu prin metoda stabilit în poligonul experimental sau în cadrul lucrrilor
anterioare efectuate în aceleai condiii de teren i conform unei soluii tehnice/proceduri de
compactare de acelai tip.

6.2.5. Metodele de determinare a parametrilor geotehnici sunt urmtoarele:

1. Metoda direct pentru determinarea gradului de compactare (D) prin determinarea

greutii volumice pe teren conform STAS 1913/15 (metoda determinrii cu volumul cu ap i
cu folie de material plastic).
La limit, prin extrapolare, determinarea gradului de compactare (D), valabil în cazul
pmânturilor coezive, se poate admite i pentru pmânturile macrogranulare.
Se determin valoarea umiditii pmântului compactat care se compar cu umiditatea
optim determinat în laborator wopt  w r 3% i se calculeaz gradul de compactare
Jd
D ˜ 100 (ANEXA nr. II, care face parte integrant din prezentul ghid).
J d max

2. Metoda direct pentru determinarea caracteristicilor de deformaie prin determinarea

modulului de deformaie liniar prin încercri pe teren cu placa (STAS 8942/3)
Aceasta metod se utilizeaz pentru determinarea compresibilitii i portanei, respectiv
a tasrilor (s) i a modulului de deformaie liniar (E). În Anexa K (informativ) din SR EN
1997-2 sunt prezentate exemple de calcul pentru determinarea EPLT si ks.
În Anexa nr. III care face parte integrant din prezentul ghid sunt prezentate, cu caracter
informativ, rezultatele unor încercri experimentale pentru controlul calitii lucrrilor de tip
pern prin încercri cu placa (STAS 8942/3).
Pentru încercarea pe teren cu placa, în lucrrile de drumuri i de cale ferat, se aplic
prevederile din STAS 2914/4. O alt metod compatibil este cea a încercrilor cu placa
dinamic (Dinaplaca), care poate fi utilizat doar în asociere cu metoda prezentat în STAS
8942/3.

3. Metoda indirect pentru determinarea gradului de îndesare (ID) prin încercarea de

penetrare dinamic (SR EN ISO 22476-2)
Aceast metod se utilizeaz pentru determinarea proprietilor de rezisten i
deformabilitate a pmânturilor necoezive, dar i în pmânturi cu granulaie fin, prin corelaii
adecvate, prezentate în Anexa G (informativ) din SR EN 1997-2.
Exist patru tipuri de procedee funcie de lucrul mecanic dezvoltat:
- încercarea de penetrare dinamic uoar (DPL);
- încercarea de penetrare dinamic medie (DPM);
- încercarea de penetrare dinamic grea (DPH);
- încercarea de penetrare dinamic foarte grea (DPSH).
Alegarea tipului de încercare de penetrare dinamic pentru verificarea calitii
compactrii pmânturilor necoezive se face funcie de natura pmântului i de grosimea
straturilor elementare ale pernei.
Gradul de îndesare (ID) a pmânturilor necoezive din pern se apreciaz funcie de
numrul de lovituri (N10) obinut din încercrile de penetrare dinamic (DP) (ANEXA nr. IV care
face parte integrant din prezentul ghid).

15
20

4. Metoda indirect pentru determinarea caracteristicilor de rezisten prin încercarea de

penetrare standard (SR EN ISO 22476-3).
Principiul încercrii const în înfigerea unui tub carotier prevzut cu un con lsând s
cad un berbec cu mas de 63,5 kg pe o nicoval sau pe un cap de batere, de la o înlime de 760
mm. Numrul de lovituri (N) necesar pentru ptrunderea tubului carotier pe 300 mm reprezint
rezistena la penetrare.
Exemple de corelaii între numrul de lovituri (N) i gradul de îndesare (ID) sunt
prezentate în Anexa F (informativ) din SR EN 1997-2.

7. RAPORTAREA REZULTATELOR I RECEPIA LUCRRILOR

7.1. Efectuarea controlului compactrii se face de ctre laboratoare autorizate/acreditate în

condiiile legii. Controlul se efectueaz în concordan cu parametri impui prin caietul de
sarcini al lucrrii i, subsidiar, cu cei prezentai în acest ghid, precum i cu consultarea
specialitilor în domeniu (geotehnicieni).

7.2. Lucrrile de tip pern vor fi recepionate pe fiecare strat elementar pentru a evita refaceri de
terasamente.

7.3. Rezultatele determinrilor efectuate în laborator sau pe teren sunt prezentate în rapoarte de
încercare.
Rapoartele de încercare se elaboreaz conform SR EN ISO/CEI 17025, cap. 5.10. În
ANEXA nr. I care face parte integrant din prezentul ghid este prezentat un model cadru de
raport de încercare.

7.4. Toate rapoartele de încercare se consemneaz într-un registru al proceselor verbale pentru
verificarea calitii lucrrilor care devin ascunse.

7.5. Rapoartele de încercare întocmite pentru lucrrile de compactare se pstreaz la unitatea

elaboratoare i la beneficiarul lucrrii, care le va include în Cartea construciei.

7.6. Recepionarea lucrrilor de compactare de tip pern se face în conformitate cu prevederile

normativului C 56.

7.7. Recepia compactrii se face la faa locului de ctre reprezentanii beneficiarului,

executantului i proiectantului (geotehnicianul) pe baza rezultatelor tuturor verificrilor efectuate,
care sunt incluse într-un raport (document) care se ataeaz la Cartea construciei.

7.8. Documentele privitoare la execuia terasamentelor i înregistrrile legate de lucrrile

realizate se pstreaz la Cartea tehnic, în msura în care se pstreaz i celelalte documente
potrivit prevederilor legale.

8. SCURT PREZENTARE A ORDINII OPERAIUNILOR DE EXECUIE A UNEI

PERNE DIN PMÂNTURI NECOEZIVE

Operaiunile care trebuie efectuate la execuia unei perne din pmanturi necoezive sunt
urmtoarele:
- execuia excavaiei în terenul natural pân la cota din proiect;
- compactarea bazei excavaiei;
- verificarea portanei terenului de fundare prin încercri cu placa i identificarea
proprietilor fizico-mecanice ale acestuia;

16
 21

- verificarea sursei de balast prin încercri Proctor i alte încercri, precum: gelivitate,
testul Los Angeles, rezistena la abraziune, etc.;
- execuia poligonului experimental pentru stabilirea modului de punere în oper a
balastului pe straturi elementare;
- execuia pernei pe straturi elementare, cu verificarea de calitate prin metoda cu folia de
material plastic pe fiecare strat i efectuarea de încercri cu placa din dou în dou
straturi elementare;
- verificarea final a pernei prin încercri cu placa i prin metode indirecte.

17
22

ANEXA I

MODEL CADRU DE RAPORT DE ÎNCERCARE

LABORATORUL ………………………………………
Autorizare/acreditare laborator nr. ........................

Contract nr.
Termen de predare:

RAPORT DE ÎNCERCARE nr…din data de ...

(Denumire încercare)

1. Denumirea obiectului supus încercrii:

2. Productor (denumire, adres, telefon, fax, e-mail):
3. Solicitantul încercrii (denumire, adresa telefon, fax, e-mail):
4. Descrierea i identificarea obiectului supus încercrii:
5. Data primirii obiectului supus încercrii:
6. Data efecturii încercrii:
7. Identificarea specificaiei sau a procedurii referitoare la încercare:
8. Descrierea procedurii de prelevare:
9. Abateri suplimentare sau omisiuni fa de specificaia de încercare, precum i alte
informaii semnificative:
10. Identificarea metodei sau procedurii de încercare nestandardizate utilizate:
11. Rezultate obinute (msurtori, examinri i rezultate derivate, prezentate prin tabele,
grafice, schie):
12. Declaraie privind incertitudinea msurrii (numai în cazul în care se solicit de ctre
beneficiar): incertitudinea de msurare, I, este ..., determinat pentru un nivel de
încredere de ... având în vedere c pentru ... (se trece aparatul de încercare i/sau de
msurare), incertitudinea standard de tip B extins cu factorul de extindere k=2, conform
Certificatului de etalonare nr..../ ... este …
13. Declaraie c rezultatele încercrii se refer numai la obiectul supus încercrii
14. Raportul de încercare nu poate fi reprodus parial sau total fr aprobarea scris a
laboratorului ce a efectuat încercarea

Aprobat

Verificat, Executat,

Raport de încercare nr... din ... pg... din ...

Exemplar nr...

18
 23

ANEXA II

DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI OPTIMI

Încercri experimentale (anex informativ)
Pern de balast cu grosimea de 2,60 m pentru fundarea unui rezervor de pcur 20.000 mc

Rezultatele încercrilor de laborator asupra materialului granular (balast) - 2 probe

1. Umiditatea natural
Proba 1 - w = 4,7 %
Proba 2 - w = 4,0 %
Conform STAS 1913/13, umiditatea optim de compactare a balastului este wopt =
2...6 %. Rezult c ambele probe de balast se afl la umiditatea optim de compactare.
2. Densitatea
2.1. Densitatea balastului în stare afânat
Proba 1 -  = 1,45 g/cm3
Proba 2 -  = 1,42 g/cm3
2.2. Densitatea balastului îndesat prin vibrare
Proba 1 -  = 1,88 g/cm3
Proba 2 -  = 1,90 g/cm3
2.3. Densitatea maxim în stare uscat (încercarea Proctor)
Proba 1 - dmax = 1,80 g/cm3
Proba 2 - dmax = 1,83 g/cm3
3. Compoziia granulometric
Proba 1
Diametrul ciurului 40 31 16 7 3 1
(mm)
Treceri prin ciur 100 99,2 95,4 83,1 64,6 45,8
(%)
Proba 2
Diametrul ciurului 40 31 16 7 3 1
(mm)
Treceri prin ciur 100 100 95,3 81,1 61,4 43,6
(%)

d 60
Coeficient de uniformitate granulometric C u
d10
Proba 1 - Cu = 9 - curb mediu gradat
Proba 2 - Cu = 7,5 - curb mediu gradat.

Verificarea lucrrilor de compactare. Rezultate obinute

Verificarea lucrrilor de compactare, la realizarea unei perne de balast cu 8 straturi s-a

efectuat prin prelevarea de probe pe fiecare strat elementar. Astfel, au fost prelevate câte 20
probe de balast, din puncte uniform distribuite pe suprafaa stratului.
Determinarea densitii balastului, compact prin cilindrare s-a efectuat conform
STAS 1913/15 prin metoda determinrii volumului de ap i folia de material plastic. Umiditatea
balastului a fost determinat prin ardere la flacar.
Rezultatele determinrilor obinute pe probe de balast prelevate pe fiecare strat sunt
prevzute în tabelele II.1 - II.8.

19
24

Tabelul II.1. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 1

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 25 2,09 1,88 11
2 33 2,11 1,90 11
3 33 2,0 1,80 11
4 32 1,99 1,79 11
5 30 2,13 1,92 11
6 32 2,12 1,91 11
7 32 2,11 1,90 11
8 38 1,91 1,72 11
9 30 2,11 1,90 11
10 30 2,11 1,90 11
11 38 2,11 1,90 11
12 38 2,10 1,89 11
13 38 2,06 1,86 11
14 34 2,05 1,85 11
15 35 2,0 1,80 11
16 35 2,03 1,83 11
17 35 2,0 1,80 11
18 35 2,04 1,84 11
19 35 2,02 1,82 11
20 35 2,01 1,81 11

Tabelul II.2. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 2

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 30 19,2 1,82 5,2
2 30 2,03 1,93 5,2
3 30 1,90 1,81 5,2
4 30 2,0 1,90 6,0
5 30 2,06 1,94 6,0
6 30 2,01 1,90 6,0
7 30 1,96 1,85 6,0
8 30 1,97 1,86 6,0
9 30 1,93 1,82 6,0
10 30 1,94 1,83 5,3
11 30 2,01 1,91 5,3
12 30 2,02 1,92 5,3
13 30 2,03 1,92 5,3
14 30 2,02 1,91 5,3
15 30 2,01 1,91 5,3
16 30 2,04 1,93 5,3
17 30 1,96 1,86 5,3
18 30 1,99 1,89 5,3
19 30 2,01 1,91 5,3
20 30 2,02 1,91 5,3

20
 25

Tabelul II.3. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 3

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 30 2,0 1,88 6
2 30 2,01 1,90 6
3 30 2,01 1,90 6
4 30 1,95 1,84 6
5 30 1,91 1,80 6
6 30 1,95 1,84 6
7 30 1,93 1,82 6
8 30 2,0 1,89 6
9 30 1,99 1,88 6
10 30 2,05 1,93 6
11 30 1,98 1,90 4
12 30 2,03 1,95 4
13 30 1,98 1,90 4
14 30 1,92 1,85 4
15 30 1,96 1,85 6
16 30 2,01 1,90 6
17 30 1,98 1,87 6
18 30 1,99 1,88 6
19 30 1,96 1,85 6
20 30 1,98 1,87 6

Tabelul II.4. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 4

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 30 1,93 1,85 4,2
2 30 1,88 1,80 4,2
3 30 1,91 1,83 4,2
4 30 1,95 1,87 4,2
5 30 1,94 1,86 4,2
6 30 1,96 1,88 4,2
7 30 1,98 1,90 4,2
8 30 2,0 1,92 4,2
9 30 2,01 1,94 3,5
10 30 2,0 1,93 3,5
11 30 2,03 1,96 3,5
12 30 1,97 1,90 3,5
13 30 1,91 1,85 3,5
14 30 1,95 1,88 3,5
15 30 1,97 1,90 3,5
16 30 1,93 1,86 3,5
17 30 1,97 1,90 3,5
18 30 1,91 1,85 3,5
19 30 1,88 1,82 3,5
20 30 1,91 1,85 3,5

21
26

Tabelul II.5. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 5

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 30 1,97 1,89 4
2 30 1,98 1,90 4
3 30 1,99 1,91 4
4 30 2,01 1,93 4
5 30 1,99 1,91 4
6 30 2,0 1,92 4
7 30 1,92 1,85 4
8 30 2,03 1,95 4
9 30 1,93 1,86 4
10 30 1,97 1,89 4
11 30 1,99 1,91 4
12 30 1,99 1,91 4
13 30 1,96 1,90 3
14 30 1,96 1,90 3
15 30 1,94 1,88 3
16 30 1,96 1,90 3
17 30 1,90 1,85 3
18 30 1,85 1,80 3
19 30 1,88 1,83 3
20 30 1,87 1,82 3

Tabelul II.6.Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 6

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 30 1,95 1,86 4,7
2 30 1,93 1,84 4,7
3 30 1,96 1,87 4,7
4 30 1,94 1,85 4,7
5 30 1,97 1,88 4,7
6 30 1,99 1,90 4,7
7 30 2,01 1,92 4,7
8 30 1,97 1,88 4,7
9 30 1,93 1,84 4,7
10 30 1,95 1,86 4,7
11 30 1,96 1,90 3,3
12 30 1,94 1,88 3,3
13 30 1,98 1,92 3,3
14 30 2,01 1,95 3,3
15 30 1,91 1,85 3,3
16 30 1,93 1,87 3,3
17 30 1,94 1,88 3,3
18 30 1,96 1,90 3,3
19 30 1,97 1,91 3,3
20 30 1,94 1,88 3,3

22
 27

Tabelul II.7. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 7

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 30 1,98 1,90 4,2
2 30 19,4 1,86 4,2
3 30 1,93 1,85 4,2
4 30 2,0 1,92 4,2
5 30 1,91 1,83 4,2
6 30 1,88 1,80 4,2
7 30 1,93 1,85 4,2
8 30 1,89 1,80 5,2
9 30 1,97 1,87 5,2
10 30 2,03 1,93 5,2
11 30 2,0 1,90 5,2
12 30 2,01 1,91 5,2
13 30 1,94 1,84 5,2
14 30 2,01 1,91 5,2
15 30 2,0 1,90 5,2
16 30 1,94 1,84 5,2
17 30 2,01 1,91 5,2
18 30 1,94 1,84 5,2
19 30 2,0 1,90 5,2
20 30 1,96 1,86 5,2

Tabelul II.8. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 8

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm)  (g/cm3) d (g/cm3)
1 30 1,89 1,80 5,2
2 30 1,94 1,84 5,2
3 30 1,97 1,87 5,2
4 30 2,0 1,90 5,2
5 30 1,94 1,84 5,2
6 30 2,01 1,91 5,2
7 30 1,94 1,84 5,2
8 30 1,92 1,83 5,2
9 30 1,91 1,80 6,0
10 30 1,95 1,84 6,0
11 30 1,93 1,82 6,0
12 30 1,99 1,88 6,0
13 30 1,91 1,80 6,0
14 30 2,0 1,89 6,0
15 30 1,96 1,85 6,0
16 30 1,93 1,82 6,0
17 30 1,98 1,87 6,0
18 30 1,96 1,85 6,0
19 30 1,93 1,82 6,0
20 30 1,91 1,80 6,0

În general, se constat c umiditatea balastului a fost cuprins între 2% i 6%, adic

corespunztoare valorii umiditii optime de compactare pentru balast.
Valorile mai mari s-au datorat unor precipitaii czute dup compactarea stratului
respectiv.

23
28

În ceea ce privete densitatea în stare uscat a balastului (d), se constat c aceasta are
valori egale sau mai mari decât valoarea minim prescris prin proiect d = 1,80 g/cm3, adic s-a
realizat un grad de îndesare ID > 98% (valoare stabilit de proiectant).

Concluzii

Se apreciaz c perna de balast realizat pentru rezervorul de pcur s-a executat în

condiii bune, densitatea balastului în stare uscat (d) având valori mai mari decât valoarea
stabilit prin proiect.

ANEXA III

CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE TIP PERN

PRIN ÎNCERCRI CU PLACA
Încercri experimentale efectuate conform STAS 8942/3 - 90 (anex informativ)

Încercrile cu placa pentru controlul calitii lucrrilor au fost efectuate conform STAS
8942/3. Perna de balast cu grosime total de 2,75 m a fost executat în dou straturi. Pentru
verificarea calitii lucrrilor de tip pern s-au realizat urmtoarele încercri:
a) msurtori radiometrice pentru determinarea densitii în stare uscat a balastului
compactat;
b) încercri cu placa în vederea determinrii modulului de deformaie liniar a pernei de
balast.

Efectuarea încercrilor cu placa

Încercrile au fost efectuate pe fiecare strat elementar. Cu acceptul proiectantului, s-au
efectuat 12 încercri, distribuite aa cum sunt prezentate în tabelul III.1.
La perna de balast realizat au fost executate câte o încercare pe primul strat, respectiv,
dou încercri pe cel de-al doilea strat.
Încercrile au fost efectuate pe balast la starea de umiditate din lucrare, de regul, foarte
redus.
Încrcarea pe placa a fost executat în trepte uzuale de 100, 200 i 300 kPa, pân la
stabilizarea acestora în timp, conform STAS 8942/3.

Tabelul III.1. Valorile modulului de deformaie liniar (E) determinate

prin încercri cu placa pe strate
STRATUL I (1) (4) (7) (10)
p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa p = 250 kPa
s = 2,41 mm s = 2,60 mm s = 3,93 mm s = 1,79 mm
E = 51400 kPa E = 47700 kPa E = 37800 kPa E = 57300 kPa
STRATUL II (2) (5) (8) (11)
P = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa
s = 2,01 mm s = 1,35 mm s = 4,60 mm s = 2,41 mm
E= 61600 kPa E = 91800 kPa E = 26900 kPa E = 51400 kPa
STRATUL III (3) (6) (9) (12)
p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa
s = 1,69 mm s = 1,53 mm s = 2,29 mm s = 2,21 mm
E = 73300 kPa E = 81000 kPa E = 51400 kPa E = 56700 kPa
(n) – numrul de ordine al încrcrii

24
 29

Prelucrarea datelor. Rezultate obinute

Cu datele înregistrate s-au trasat graficele centralizatoare cuprinzând:
- variaia presiunii nete pe plac, p, cu timpul, t;
- variaia tasrii, s, a plcii, în funcie de timp;
- variaia tasrii stabilizate fa de presiunea net pe plac.
Modulul de deformaie liniar a terenului de fundare a fost calculat pentru presiunea
uzual p = 300 kPa. În tabelul III.1. sunt prezentate valorile modulului de deformaie liniar (E),
presiunea (p) i tasarea (s) corespunztoare pentru care a fost calculat modulul. Se poate constata
c valorile de compactare, determinate prin încercri pe straturile de balast compactat, sunt
superioare valorii minime indicate prin proiect pentru perna de balast (30000 kPa), ele variind
între 37800 kPa i 81000 kPa, în funcie de gradul de compactare realizat i de compoziia
granulometric a balastului obinut prin amestecul nisip-pietri. O singur încercare a pus în
eviden o zon în care, iniial compactarea era insuficient (E =26900 kPa).

Concluzii
Realizarea pernei de balast în dou straturi, în grosime total de 2,75 m, a condus la
îmbuntirea terenului de fundare, prin înlocuirea stratului iniial cu modulul E
10000 kPa, cu
un strat de balast (compactat) cu modulul E > 30000 kPa.

ANEXA IV

APRECIEREA GRADULUI DE ÎNDESARE ÎN FUNCIE DE REZISTENA

LA PENETRARE DINAMIC
Încercri experimentale (anex informativ)

Încercrile experimentale pe pmânturi necoezive compactate, riguros controlate din

punct de vedere al granulozitii i gradului de îndesare, au permis stabilirea, prin prelucrare
statistic, a unei relaii de calcul pentru aprecierea gradului de îndesare pe baza rezistenei la
penetrare, exprimat prin numrul de lovituri pentru ptrunderea conului de penetrare cu 10 cm,
conform relaiei (IV.1):

ID a1 log N 10  a 2 ˜ J ˜ h  a3 r V (IV.1)

unde:
N10 - numrul de lovituri;
J ˜ h - presiunea geologic la nivelul vârfului penetrometrului;
a1, a2, a3 - coeficieni care depind de natura terenului i tipul de penetrometru;
 - abaterea medie.

În figurile IV.1 si IV.2 sunt prezentate exemple ale diagramelor obinute pe baza relaiei
(IV.1) pentru diferite valori ale gradului de îndesare, determinate pentru nisip mijlociu-fin,
respectiv nisip mare cu pietri, în cazul utilizrii încercrii de penetrare dinamic uoar (DPL) i
a încercrii de penetrare dinamic medie (DPM).

25
30

Figura. IV.1. Variaia gradului de îndesare cu numrul de lovituri pentru nisip mijlociu-fin

Figura IV.2. Variaia gradului de îndesare cu numrul de lovituri pentru nisip mare cu pietri

Pentru aprecierea gradului de îndesare a pmânturilor din lucrrile de compactare,

diagrama obinut din datele sondajului de penetrare se suprapune peste diagramele care
corespund cu natura pmântului i penetrometrul utilizat.
În funcie de poziia diagramei în raport cu diagramele corespunztoare diferitelor grade
de îndesare se poate aprecia gradul de îndesare al lucrrilor de compactare.
Prelucrarea statistic a unor date experimentale efectuate în condiii controlate de
laborator pe nisipuri medii a condus la relaia:
log I D (%) 0,554 log N 10 L  0,98 r 0,25 (IV.2)

În figura IV.3 este reprezentat dreapta de regresie care are ecuaia (IV.2) i care permite
aprecierea rapid a gradului de îndesare.

26
 31

Figura IV.3 - Dreapta de regresie pentru aprecierea gradului de îndesare

Relaia (IV.2) este valabil pân la adâncimea de 3,0 ÷ 4,0 m, pân la care influena
presiunii geologice este foarte mic i pentru sondaje de încercri de penetrare dinamic uoar
(DPL).

27