Vega

148

mai 2015

Jupiter și Sateliții săi Astroclubul

Foto: Elisabeta Petrescu Bucureşti
 Cuprins Vega
148

mai 2015

Foto copertă

Jupiter și sateliții săi

3 Întâmplări Astronomice de Primăvară de Adrian Bruno Șonka Elisabeta Petrescu
17.03.2014, ora 21:26 UT
4 Observarea Astronomică a Soarelui de Alex Burda LX200 300 mm, Canon 450D
Star Analyser 100, București

7 Time-Lapse partea a-ii-a de Zoltan Deak Redactori

Adrian Bruno Șonka
9 România observat din România de Adrian Bruno Șonka
Redactor Șef
11 Pasionat de Astronomie cu Cristi Diaconescu Elisabeta Petrescu

14 Galerie de Imagini - Planeta Jupiter

ISSN 1584 - 6563
24 Calendarul Astronomic și Harta Cerului astroclubul@gmail.com

Vega- mai 2015 Astroclubul București

 Întâmplări Astronomice de Primăvară
Cele mai strălucitoare două planete de pe cer, fără să
știe, străbat constelațiile pentru a se întâlni. Vorbim
aici despre Venus și Jupiter, două obiecte strălucitoare
care se văd în prezent pe cerul de seară.
Pe Venus o puteți vedea în jurul orei 21:30, după ce
se face mai întuneric, înspre locul de apus al Soarelui,
la aproximativ 25° deasupra orizontului. Ceva mai sus
se află și Jupiter, un obiect mai puțin strălucitor decât
Venus, dar totuși ușor de remarcat printre stelele din
preajmă. Venus și Jupiter sunt două planete străluci-
toare, la mijlocul lunii mai având magnitudinea -4,3,
respectiv -2. Planetele rămân pe cer toată seara, Venus
apunând la miezul nopții, iar Jupiter după una-două
ore (depinde de ziua din lună).
Ce este și mai frumos este că aceste două obiecte remar-
cabile din punct de vedere vizual se deplasează prin-
tre stele, traiectoria lor aducându-le una lângă alta la
sfârșitul lunii iunie. Dar cum pasionații de astronomie
trebuie să fie prevăzători, va trebui să urmărească cu
ochiul liber cum distanța aparentă dintre planete scade.
De fapt Venus este cea care se deplasează repede printe
stele, „profitând” de un efect (tot aparent) dat de miș-
carea Pământului. Acesta se mișcă pe orbită în așa fel
încât Venus se deplasează repede pe fundalul stelar.
Iată ce vom vedea în luna mai.
Vor începe luna (5 mai) la 45° una de alta, în constelații
diferite: Venus se află în Taurus (la granița cu Gemi-
ni), iar Jupiter în Cancer (la granița cu Leo). Planetele
apun la ore diferite: Venus la miezul nopții, iar Jupiter
la 3 dimineața. Pe Venus o găsiți între Capella și Be-
telgeuse, iar pe Jupiter între Castor/Pollux și Regulus.
Puteți să le observați și prin lunetă/telescop la putere
mare: Jupiter este... Jupiter, iar Venus ne arată un disc
65% iluminat de Soare.
Vega- mai 2015
Adrian Bruno Șonka
Pe 15 mai vom găsi cele două planete la 36° una de alta.
5 mai 2015, ora 22:30, înspre vest
Dacă priviți acum în vecinătatea planetei Venus veți ve-
dea alte stele. Capella se află la aproape aceeași înălțime
deasupra orizontului ca și Venus. Dacă vă uitați mai
bine veți vedea că planeta se află între Capella (steaua
strălucitoare din dreapta) și Procyon (la stânga), obiecte
fiind pe aceeași linie numai în serile de 15, 16 și 17 mai.
În stânga sus față de planetă se află steaua epsilon Gem-
inorum, botezată și „Mebsuta”. Deasupra lui Venus se
află Castor și Pollux, stele de care planeta se va apro-
pia spre sfârșitul lunii. Faza lui Venus va scădea, fiind
vizibilă 61% din emisfera iluminată de Soare.
Jupiter se află cam în același loc, deplasându-se destul de 15 mai 2015, ora 22:30, înspre vest
încet printre stele. Am ajuns și la sfârșitul lunii mai (30 mai),
când cele două planete se vor afla numai 22° una de alta.
În dreapta planetei Venus se află Castor și Pollux, dar
și mai aproape steaua kappa Geminorum (mag. 3,6).
Faza planetei este mai mică, de 53%.
Față de stelele înconjurătoare, Jupiter se va afla mai
înspre constelația Leo, tot în Cancer, dar mai aproape
de steaua Regulus (alfa Leonis).
După cum vedeți Venus a străbătut o întreagă conste-
lație iar Jupiter doar puțin dintr-una destul de mică. Și în 30 mai 2015, ora 22:30, înspre vest
luna iunie își vor continua drumul una spre alta, și când
se vor întâlni se vor afla în Leo și vor apune la ora 23.
Cele două planete sau mai văzut una lângă cealaltă în
ultimii ani. Ultima conjuncție s-a produs pe 18 august
2014 și fost vizibilă dimineața. Depărtarea dintre planete
a fost de 0,2°.
În seara 1 iulie 2015 se vor afla la 0,5° una de alta și vor
fi vizibile pe cerul de seară.
3 Astroclubul București
 Observarea Astronomică a Soarelui
Alex Burda

Clasificarea grupurilor de pete Grupurile tip B: sunt formate din două sau mai
solare: sistemul Zurich multe pete de mici dimensiuni care prezintă bipolari-
tate dar sunt lispite de penumbră.
Una dintre cele mai importante determinări pe care as-
Grupurile tip C: sunt formate din două sau mai multe
tronomul amator, observator al Soarelui, o poate efec-
pete care prezintă bipolaritate, dar numai pata din față
tua (sau trebuie, în funcție de procedura observațională
(dreapta) sau cea din spate (stânga) este înconjurată de
pe care o urmează și de rezultatele pe care intenționează
penumbră.
să le obțină) în observarea vizuală sau fotografică (în
lumină albă) a Soarelui, este identificarea tipurilor din
Grupurile tip D: sunt formate din două sau mai multe
care fac parte grupurile de pete existente pe suprafața
pete care prezintă bipolaritate, atât pata din față cât și
acestuia, la momentul unei observații solare.
cea din spate fiind înconjurate de penumbră. Lungimea
grupului este mai mică de 10º de longitudine pe discul
Pentru a realiza o astfel de identificare,  criteriile cele
solar.
mai importante sunt forma și aspectul petelor din care
este format grupul, poziția petelor în interiorul său și
Grupurile tip E:  au structură complexă, bipolară,
în raport cu direcția de rotație a Soarelui și mărimea
petele de la capete având mai multe nuclee în aceeași
și dezvoltarea grupului în sine. Pe baza acestor criterii,
penumbră, iar lungimea grupului este cuprinsă între
astronomul amator observator al Soarelui, încadrează
10º și 15º de longitudine solară.
fiecare grup de pete solare într-unul dintre tipurile care
alcătuiesc un sistem de clasificare a grupurilor de pete
Grupurile tip F: sunt cele mai mari grupuri de pete
solare.
Ghidul vizual de clasificare a grupurilor de pete solare, solare, au structuri bipolare (asemănătoare cu ale celor
după sistemul Zurich (via Matei Alexescu) de tip E) sau complexe și lungimi de peste 15º de longi-
Sistemul de clasificare a grupurilor de pete solare (încă)
tudine solară.
cel mai utilizat de către astronomii amatori în obser-
Grupurile tip A: sunt formate din pete individuale
varea vizuală a Soarelui, este sistemul Zurich. În forma
de mici dimensiuni (pori), izolate și fără penumbră, sau Grupurile tip G: sunt grupuri mari  formate din
sa actuală a fost conceput în anul 1947, fiind varian-
din mai multe pete de mici dimensiuni,  grupate, fără evoluția celor din tipurile D, E și F, cu o structură bipo-
ta modificată a unui sistem anterior, introdus în anul
bipolaritate  (concentrare în două puncte principale lară dar fără structură complexă (pete intermediare) cu
1901. Conform acestui sistem, grupurile de pete solare
paralele cu direcția de rotație a Soarelui) și penumbre, o lungime de minim 10º de longitudine solară.
se clasifică în 9 tipuri distincte, desemnate cu literele
eventual din fragmente de penumbră izolate, de mici
alfabetului de la A la J și descrise astfel:
dimensiuni. Grupurile tip H: sunt grupuri formate din evoluția
celor din tipurile D, E și F, alcătuite dintr-o singură pată

Vega- mai 2015 4 Astroclubul București

 mare cu unul sau mai multe nuclee înconjurate de acee-
ași penumbră, cu sau fără pete mici în jur și cu un dia-
metru de minim 2,5º grade de longitudine solară.
Grupurile tip J: sunt grupuri similare celor din tipul
H dar cu diametru de maxim 2,5º de longitudine solară.
În practică, identificarea tipului în care poate fi încadrat
un grup de pete se poate face folosind ca ghid fie imag-
inile standard atribuite fiecărui tip de grup, fie descrier-
ile lor. Totuși, soluția optimă, deși mai anevoioasă, este
ca aceste două modalități să fie folosite împreună. Fo-
losind în acest fel sistemul de clasificare Zurich, grupul
din imaginea de mai jos poate fi încadrat în tipul D.
pete solare influențează intensitatea activității Soare- mai viguroasă dar scurtă la finalul acesteia. Perioada
lui, pe diverse intervale de timp sau pe rotații solare. s-a încheiat pe o evoluție descendentă.
Iar acestea sunt numai câteva idei de prelucrare a rezu-
ltatelor clasificării grupurilor de pete solare cu ajutor-
ul sistemului Zurich. La ele se pot adăuga multe altele,
născute din practica astronomilor amatori observatori
ai Soarelui și a fenomenelor sale spectaculoase.
Observarea şi evoluţia activităţii
Soarelui în martie 2015
În luna martie 2015, am efectuat 19 observaţii solare.
Datele culese au fost încărcate, după prelucrare, în ba-
zele de date ale AAVSO şi SOS-PTMA şi se regăsesc
în  Jurnalul Solar AAVSO, numărul 3/2015, volumul În ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui, în ciu-
71, p. 5. da valorilor medii scăzute ale indicatorilor de activitate,
aceasta a fost una intensă, cu valori net superioare celor
înregistrate în luna februarie. Astfel, satelitul GEOS-15
a înregistrat 248 de erupții solare: una de clasă X, 25 de
clasă M, 185 de clasă C și 37 de clasă B.

sursa: Emil Kraaikamp/SpaceWeather.com

În ceea ce privește soluțiile de folosire a rezultatelor
clasificării grupurilor de pete solare, sistemul Zurich
permite realizarea și urmărirea unor eventuale corelații
foarte interesante din punct de vedere științific. Ast-
fel, poate fi stabilită și evaluată eventuala existență a
unei relații între numărul de grupuri de pete solare și
numărul de grupuri din fiecare tip. De asemenea, se
poate stabili și evalua eventuala relație dintre frecvența
apariției petelor din diversele tipuri și evoluția valorii
numărului R al activității solare.
Rezultatele unor astfel de experimente, bazate pe obser-
vații proprii, pot ajuta astronomul amator să își formeze
o imagine asupra felului în care mărimea grupurilor de
În luna martie, activitatea solară și-a încetinit ritmul
de scădere, comparativ cel înregistrat în luna febru-
arie. Valoarea medie a numărului activității solare R
a fost de 49 (-8%), numărul mediu de pete solare în-
registrate a fost de 16,37 (-18%) în timp ce numărul
mediu de grupuri de pete slare a fost de 3,26 (-21%).
Pe parcursul lunii, activitatea solară a înregistrat o
evoluție fluctuantă cu scăderi în prima și a doua parte
a lunii, o revenire ușoară la mijlocul lunii și revenire
Activitatea eruptivă a Soarelui, pe baza datelor culese
de GEOS-15 (via AAVSO)
Pe ansamblu, activitatea solară a fost în continuare una
slabă (și foarte slabă în a doua parte a lunii), practic
la nivelul celei înregistrate în luna septembrie a anului
2013, ca valoare a numărului activității solare R. Totuși,

Vega- mai 2015 5 Astroclubul București

 este încă dificil să se afirme că activitatea solară se în-
dreaptă cu certitudine spre valorile specifice etapei de
minim a ciclului solar.

Aceasta deoarece, în continuare, evoluția numărului de

grupuri de pete solare pare să susțină încă imaginea unei
încetiniri a ritmului de creștere a activității solare înreg-
istrat încă din anul 2011, fără a se putea afirma că acti-
vitatea scăzută din ultimele luni marchează o trecere la
un ritm descendent. Această situație pare a fi susținută
și de felul în care s-a manifestat activitatea eruptivă a
Soarelui.

Alex Burda
Astronom amator
colaborator al AAVSO şi PTMA
(secţiunile de observare a Soarelui)

Vega- mai 2015 6 Astroclubul București

 Time-Lapse Partea a-II-a
Zoltan Deak

În numărul 145 din Vega, s-au prezentat primele trei

etape din realizarea unui time-lapse: planificarea, lo-
cația /pregătirile și echipamentul pe care trebuie sa-l fo-
losiți. Mai departe, vom continua cu ultime trei stadii.

4. Fotografierea

Se pune trepiedul în stație și se lestează/fixează dacă

este nevoie (vânt de exemplu). Se stabilesc încadra-
rea și parametrii expunerii. Se face focusul. Aparatele
DSLR au ca format proporția dintre latura mare și cea
mică de 3:2 în timp ce formatele video cele mai popu-
lare au 16:9. La editare veți avea de ales între a păstra
proporția de 3:2 și a avea două benzi negre în stân-
ga și în dreapta sau a folosi 16:9 sacrificând puțin din
partea de sus/jos a imaginii. Este bine de avut în ve-
dere aceste deosebiri de formate încă de la început.

Avem de făcut sau verificat o mulțime de setări ale

camerei. Iată cum trebuie să fie:
Pentru focus și inspectarea detaliilor se va folosi Live
View, programul de comandă remote din PC (dacă nu
avem Live View) sau pur și simplu facem o fotografie de
probă și verificăm ce dorim. Stabilim apertura pentru a
avea câmpul de profunzime dorit. Evaluăm expunerea
de probă cu Histogram. De cele mai multe ori subex-
punem pentru a proteja partea luminoasă. Ne ajutăm
de Highlight Alert. Avem grijă ca Auto Lighting Opti-
mizer să fie „Disable”. Recomandăm să fie și Grid (3 x
3) activat.

Vega- mai 2015 7 Astroclubul București

 parametrii pentru fiecare imagine. Este adevărat că fo-
tografiem RAW dar asta nu rezolvă de exemplu proble-
mele încadrării ci cele legate de culoare și expunere.

Înaintea începerii seriei se dezactivează ecranul pentru

a economisi consumul de curent din baterie și a nu de-
ranja colegii la ieșirile astro. Fixăm intervalometrul și
cablul său pentru a preveni balansul datorat vântului.

Seriile în lumină variabilă (apusuri/răsărituri) au nevoie

Setarea intervalometrului cu timpii doriți; sunet dezacti-
vat. Intervalele de timp trebuie să fie mai mari decât timpul
de expunere pentru a lăsa timp suficient aparatului foto
să salveze fiecare imagine (+ 5sec.). Dacă în camera foto
este activată și opțiunea „Long exposure noise reduc-
tion” (din Meniul Custom Functions) timpul dintre două
expuneri se va dubla. Exemplu: timp de expunere de 30
sec. ne obligă la un interval de 30sec. x 2 + 5 sec. = 65 sec.
Verificăm bateria camerei și spațiul pe cardul de date.
Câteva cadre de verificare (încadrare, focus etc.). Evalu-
area imaginii este critică; ce este în cadru și ce nu; ce este
în focus și ce nu; verificăm încă o dată drumul Soarelui/
Lunii în poză dacă este cazul; evaluăm mișcarea umbre-
lor. Fiind în modul manual tot ce urmează va avea aceiași
de o ajustare a parametrilor. Dacă fotografiem cu co-
mandă din laptop putem face mici ajustări din când în
când. Nu ne atingem de apertură căci schimbăm câm-
pul de profunzime!
După ce începem seria nu mai atingem camera; veri-
ficări cât mai rare și cu atingeri foarte ușoare, de prefe-
rat metode vizuale.
Seriile de noapte, mai ales cele de astro au cerințe supli-
mentare: încălzitoare pentru obiectiv; supraveghere
continuă, auditivă și vizuală (de la distanță). Avertizăm
colegii că facem time lapse pentru a evita situțiile ne-
plăcute (lumini puternice în cadru, atingerea voluntară
sau involuntară a trepiedului sau camerei foto, stațio-
narea prelungită în fața camerei etc.).
Recomandarea evidentă este să începeți cu subiecte
ușoare (ceas de exemplu) pe timp de zi. Dacă puteți con-
trola lumina ambientală (cort foto sau ceva asemănător)
și cea folosită pentru subiect aveți șansa de a obține rezu-
ltate bune foarte repede. Un subiect puțin mai dificil sunt
florile dar rezultatele merită efortul. Nu uitați de Grey
Card! Este mare ajutor la stabilirea punctului de alb/gri/
negru. Aș zice că trebuie folosit în ultima imagine a seriei.
Poza de mai sus arată că se poate improviza oriunde
un cort foto. Câteva cartoane, bucăți de catifea neagră,
un mic neon (sau orice alta sursă de lumină aveți) și o
cameră bine camuflată permit obținerea unui time lapse
foarte bun. Rezultatul se poate vedea la:
https://www.youtube.com/watch?v=-2Tg_9XNFGA
5. Stocarea imaginilor
Începem cu o copiere pe HDD de backup (Copy și nu
Move). Utilizăm foldere cu nume semnificative de ti-
pul: data_subiect (de ex. 2014_03_14_zambilă).
Facem și o copiere pe HDD intern al PC/laptop. Se
vizionează și se scot imaginile necorespunzătoare.
Copiere în fișierul de lucru cu o redenumire de tipul
nume_nnn unde nnn este un număr. Este obligatoriu
să fie numere consecutive deoarece ajută programele
de editare video să le recunoască ca o serie continuă
de imagini. Program sugerat: FreeCommander. Este de
dorit să folosim un cititor de carduri rapid și să avem un
HDD cât mai mare și mai rapid.

Vega- mai 2015 8 Astroclubul București

 România observat din România
Unul dintre asteroizii cu nume românești se află bine
poziționat pentru observații în luna mai. Este vorba de
asteroidul (7986) Romania, care se va afla la opoziție pe
4 mai 2015.
Strălucirea aparentă a obiectului nu este foarte mică
(magnitudinea 16,9), dar este printre cele mai bune pe
o perioadă de 10-20 de ani. La o asemenea magnitudine
asteroidul poate fi prins în imagini luate cu telescoape
mari sau medii, din locuri cu cer fără poluare lumino-
asă.
La inițiativa lui Mirel Bîrlan, cel care a și propus Uniunii
Astronomice Internaționale ca acest nume să fie dat unui
asteroid, s-a realizat un program educațional denumit
„România observat din România”, care constă în efectu-
area de către o rețea de astronomi amatori, în prezența
publicului (de preferință elevi, studenți, profesori).
Astronomii care se implică în proiect, organizați sub
formă de rețea de observatori au fost intitulați „forma-
tori”, se vor ocupa de realizarea observațiilor și de in-
structajul persoanele participante. Rețeaua este consti-
tuită din următoarele observatoare astronomice (private
și de stat), după cum urmează: Maximilian Teodorescu,
Cristian Dănescu, Lucian Hudin, Radu Gherase, Achim
Marian Lucian, Ciprian Vîntdevară – Observatorul As-
tronomic din Bârlad și Elisabeta Petrescu – Obsevatorul
Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. În plus se vor face
observații folosind Isaac Newton Telescope din La Pal-
ma(2,5 m în diametru) și Infrared Telescope Facility din
Hawaii (3 m în diametru). Cu ultimele două instrumente
astronomice se vor lua spectre ale asteroidului, primele
din literatura științifică, iar formatorii vor face observații
de poziție, care vor îmbunătăți orbita asteroidului.
Vega- mai 2015
Practic, asteroidul poate fi observat cu expuneri lungi
(în funcție de mărimea telescopului, montură și cali-
tatea cerului), capabile să arate stele de magnitudinea
17 și vă invităm să îl observați dacă echipamentul vă
permite. Dacă doriți doar să prindeți în imagini aster-
oidul nu mai trebuie să faceți nimic. Dacă însă doriți
să măsurați și poziția lui printre stele, va trebui să aveți
o bază de timp precisă, adică să sincronizați ceasul de
la calculator cu o sursă de timp. Pentru acest lucru vă
recomand Dimension4 sau NetTime, softuri de Win-
dows.
Ce știm până în prezent despre asteroidul
România?
Știm că a fost descoperit în 1981 și s-a numit o perioadă
1981 EG15. După ce s-au acumulat observații obiectul
a primit și un număr: 7986. Îi cunoaștem orbita și știm
că are o perioadă de revoluție de 3,7 ani și că se poate
apropia de Pământ la 124,2 milioane de km. De Soare
nu se apropie mult, fiind un obiect din centura princi-
pală, cu o orbită puțin înclinată.
9 Astroclubul București
Adrian Bruno Șonka
Nu știm prea bine ce mărime are și nu cunoaștem de
loc compoziția suprafeței și perioada de rotație în jurul
axei, însă campania de observare despre care vorbim
va duce la îmbunătățirea orbitei și la determina com-
poziției suprafeței.
De ce observații acum?
Simplu: asteroidul România se află într-o poziție favor-
abilă, când atinge magnitudinea 16,9. Nu este un obiect
foarte strălucitor, dar pentru cât de strălucitor poate de-
veni acum este un moment bun. Știm toți că momentul
favorabil pentru observații este opoziția, când de obicei
se atinge și depărtarea minimă de Pământ. Dar, pentru
că orbitele celor două obiecte intr-o anumită regiune se
apropie mai mult una de alta, unele apropieri sunt mai
mici decât altele, acesta fiind cazul în 2015. Asteroidul
va fi la opoziție pe 4 mai 2015 și va avea strălucirea de
19,6 timp de aproape o săptămână.
La urmtătoarea opoziție, în noiembrie 2016, asteroidul
va atinge doar magnitudinea 18,1. O opoziție mai fa-
vorabilă se va produce 2017 (mag 17,1), iar următoar-
ea opoziție la care asteroidul atinge magnitudinea 16,9
vine în august 2043.
Poți să îl vezi și tu.
Dacă ești profesor/elev sau student poți vedea cu ochii
tăi asteroidul România, într-una dintre sesiunile de ob-
servații pe care formatorii le organizează. Au fost deja
observații de la Cluj Napoca și București, și urmează alte
orașe (Bârlad, București și Vălenii de Munte). Găsești
mai mutle detalii pe site-ul proiectului - http://observ-
er.astro.ro/roro.
 7μ

tic
Eclip
5

5/25

-16° 00'
8α1 9α2 Zuben Elgenubi

5/20

5/15

5/10

5/5

-18° 00'
7986 Romania 5/1

14h 48m 14h 36m 14h 24m

Traiectoria asteroidului România, între 1 mai și 1 iulie. Poziția asteroidului este marcată din zi în zi. Magnitudinea limită stelară 12.

Vega- mai 2015 10 Astroclubul București

 Pasionat de Astronomie
1. Ca să știm cum să dăm de tine, spune-ne te rog id-ul
de pe astronomy.ro (dacă ai), site-ul web personal sau
un alt loc unde te putem găsi.
Id astronomy.ro: dcristi
mail: cristi.diaconescu@gmail.com
2. Îti place mai mult teoria sau partea observațională?
Câte puțin din fiecare. Spun puțin din cauză că fiecare
domeniu este foarte variat. Vizual folosesc destul de
puțin telescopul. Am o mică colecție de oculare dar o
folosesc, în general, doar până îmi centrez obiectul în
câmp. Apoi montez camera video și încep sesiunea foto.
Însă și aici, la partea foto, mă limitez doar la obiectele
din sistemul solar.
Iar despre partea teoretică, evident că nu ratez vreun
articol interesant, însă personal îmi dedic resursele spre
studiul procesării imaginilor astro.
3. Care este instrumentul astronomic pe care îl folos-
ești cel mai des?
Am un singur instrument optic și anume un Skywatch-
er 16’’ pe montură Dobson. Un prieten bun mi-l alintă
spunându-i căldare sau dulap. Până acum doi ani am
avut același sistem dar versiunea de 12’’. Mi-am spus,
că dacă tot schimb prefixul la vârstă, să-mi fac cadou
un telescop puțin mai mare. Ei, puținul ăsta a însemnat
vreo 60 kg în plus și nevoia de scăunel să pot ajunge la
ocular când obiectul are altitudinea peste 50° . Și la cei
aproape 190 cm ai mei nu sunt chiar mititel.
Și cum nu-mi pot face treaba fără camera foto dedicată,
am adunat patru. Aproape în fiecare an se lansează un
senzor mai eficient sau rapid. Te gândești că dacă măreș-
ti eficiența cuantică cu 5%, dacă aduni mai multe cadre
Vega- mai 2015
cu Cristi Diaconescu
pe secundă, sau dacă ai zgomot mai mic atunci o sa-ți 9. Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia?
iasă pozele mult visate.
Aș zice că am devenit mai generos decât eram înainte.
4. Care este cea mai interesantă observație astro- Efortul pentru o poză planetara bună e foarte mare.
nomică pe care ai facut-o? Nopți întregi petrecute în fața laptopului așteptând cele
5 minute de seeing perfect. Apoi petreci încă niște ore
Jupiter ocultat de Luna în 15 iulie 2012. Toate au mers ca să prelucrezi imaginea. În final oferi gratuit poza în-
bine atunci. Seeing-ul a fost bun, telescopul colimat și tregii comunități astronomice.
aclimatizat.
De fapt toți facem asta, nu-i așa?
Atunci am învățat și să folosesc youtube pentru a pos-
ta filme: https://www.youtube.com/watch?v=qc_Cn- 10. Cola sau Pepsi?
V5mZRY
Rece.
5. Cât timp aloci într-un an pentru astronomie?
Mult. Norocul meu este că folosesc telescopul în curtea
casei. Îl montez de fiecare dată când prognoza e favo-
rabilă pentru cel puțin două zile. Am adunat în 5 ani o
arhiva de filme de peste 6 Tb.
6. Care este fotografia astronomică favorită (a ta sau
a altora)?
Pământul văzut noaptea din spațiu.
7. Ce atlas/ program de astronomie folosești cel mai des?
Stellarium. Arată minunat, este ușor de folosit, e gratu-
it. Tot respectul meu pentru dezvoltatori.
8. Ce îți dorești pentru pasiunea ta în viitor?
Un observator. M-am cam săturat să tot car peste 100
kg de echipamente din baracă până în mijlocul curții de
fiecare dată când prognoza e favorabilă. Doar tubul are Cristi Diaconescu
peste 40 kg și trebuie să faci niște mișcări ciudate atunci la prezentare
când îl așezi pe montură.
11 Astroclubul București
 Saturn, foto: Cristi Diaconescu Messier A și B, foto: Cristi Diaconescu

Saturn

Jupiter, foto: Cristi Diaconescu Marte, foto: Cristi Diaconescu Craterul

Venus, foto:
Plato
Cristi Diaconescu

Vega- mai 2015 12 Astroclubul București

 Craterul Plato
23.10.2013
Foto: Cristi Diaconescu

Vega- mai 2015 13 Astroclubul București

 Galerie Foto - Planeta Jupiter
Planeta Jupiter tocmai ce a trecut printr-o opoziție bună
ca înălțime deasupra orizontului, dar nu foarte prielnică
în ceea ce privește distanța față de Pământ. Pe 6 februarie
planeta s-a aflat la opoziție, la 650,2 milioane de km, fiind
poziționată la granița dintre Cancer și Leo, culminând la
62° deasupra orizontului (la București).
Desigur că toată lumea a profitat, anul acesta fiind obțin-
ute imagini cu rezoluție foarte bună, care rivalizează cu
imaginile „greilor” în domeniu. Vă prezentăm o galerie
foto cu imagini culese de pe forumul Astronomy.ro/fo-
rum, imaginile fiind prezentate în ordine cronologică și
orientate în mod clasic cu sudul în sus și sensul de rotație
al planetei de la dreapta la stânga.
Poziția planetei Jupiter în constelații la opoziția din 2015
Vega- mai 2015
Următoarele opoziții îl vor duce pe Jupiter mai depar-
te de Terra și îl vor poziționa mai jos pe cer, urmând o
perioadă mai nepotrivită pentru observații asupra „ju-
pânului”, după cum l-a botezat pe Jupiter unul dintre au-
torii imaginilor următoare.
Veți vedea în imagini detaliile obișnuite aflate pe disc,
precum „Marea Pată Roșie”, sateliți și umbre ale lor, dar
și „barje” (dungi întunecate). Tot în imaginile din galerie
se află și „Ovalul BA”, un pretendent la titlu de „a doua
mare pată roșie”, aflat pe SEB (banda ecuatorială sudică,
mai sus față de Marea Pată Roșie”). Ovalul BA este însoțit
de alte mici pete albe, în succesiune pe aceeași bandă.
Poziția planetei Jupiter în constelații la opoziția din 2016
14
De asemenea, puteți vedea doar privind imaginile și
comparând poziția polilor planetei că cei doi poli sunt
îndreptați în egală măsură înspre Pământ.
Un alt detaliu care se poate vedea este modificarea tur-
bulențelor atmosferice din preajma Marei Pete Roșii,
modificări vizibile prin compararea imaginilor din gale-
ria foto.
În continuare vă invităm să admirați galeria foto și să
intrați pe forumul Astronomy.ro/ forum pentru a vedea
cum evoluează planeta.
Poziția planetei Jupiter în constelații la opoziția din 2017
Astroclubul București
 Mihaly Csere
21.01.2015 ora 22:57 UT, camera ASI 120-
MM-S, Telescop SkyWatcher 150/750, Barlow
Omeagon 3x, Filtre Astronomik Type 2C
Sfântu Gheorghe

Vega- mai 2015 15 Astroclubul București

 Ion Gomoescu
03.02.2015 ora 22:45 UT, Newtonian 150/750
mm, Canon 550D prin proiectie la ocular,
transparență 6/10, stabilitate 7-8/10.
Buzău

Vega- mai 2015 16 Astroclubul București

 Cristi Diaconescu
13.02.2015 ora 21:21 UT
Dobson 16’’ GoTo; DBK 21AU618.as, ASI120
mm, ASI174 mm
Corbeanca

Vega- mai 2015 17 Astroclubul București

 VÁRADI NAGY Pál
17.02.2015
Skywatcher Newton 150/750 + Barlow 2x + ~20 cm tuburi de extensie
Camera: webcam, Scopium Lunar și Planetary Camera
Salistea

Vega- mai 2015 18 Astroclubul București

 Adrian Bruno Șonka
08.03.2015 ora 21:16UT
C9.25 235 mm, f/30, DBK 21AU618.AS
București

Vega- mai 2015 19 Astroclubul București

 Constantin Sprianu
Otopeni

Vega- mai 2015 20 Astroclubul București

 Emil Fruntelată
13.03.2015 ora 19:52 UT, -2.01 mag, 63 deg alt,
43,5 arcsec diam, 12 inch Newtonian, F/25, PM
5x, DBK21 AU618, uv-ir cut
Craiova

Vega- mai 2015 21 Astroclubul București

 Elisabeta Petrescu
21.03.2015 ora 20:36UT
C9.25 235 mm, f/30, DBK 21AU618.AS
București

Vega- mai 2015 22 Astroclubul București

 Florin Marc
10.04.2015
Dobson 38cm, F4.7, barlow GSO ED 3x
ZWO Filter wheel, ZWO RGB filters, RRGB
ASI 120MM, red 425/2045 frames,
green 436/2023, blue 971/2041
Bad seeing, 30sec/channel (app.65fps)
Tg. Mureș

Vega- mai 2015 23 Astroclubul București

 Maximilian Teodorescu
13.04.2015 ora 19:22 UT, 355 mm Newtonian,
F/30, DMK 21AU01 AS, Baader CCD-RGB
filter, seeing 7/10
Măgurele

Vega- mai 2015 24 Astroclubul București

 CALENDAR ASTRONOMIC
PLANETE
Imediat după apusul Soarelui le avem pe Mercur, Venus și
Jupiter. Saturn răsare după ora 22, rămânând pe cer toată
noaptea.
În primele zece zile ale lunii vom putea vedea și planeta
Mercur, înspre locul de apus al Soarelui, între orele 21 (de când
se mai întunecă) și 22 (până apune). Planeta se vede ca o stea
care nu pâlpâie, nu foarte sus fa�ă de orizont, undeva între Venus
și orizont, mai aproape de cel din urmă.
Planeta începe să se apropie de Soare începând cu 11 mai,
scăzând și în strălucire, și se va vedea diminea�a, în luna iunie.
Există două tipuri de oameni: cei care au văzut și cei care
nu au văzut planeta Venus. Cine face parte din cei care nu au
văzut planeta nu au decât de făcut ceva simplu: să privească
înspre locul de apus al Soarelui cândva între orele 21 și 23, în
orice zi din luna mai. Astrul foarte strălucitor vizibil înspre partea
aceea de cer este Venus!
Pute�i folosi și Luna, care în seara de 20 mai o va avea pe
Venus deasupra, pe 21 mai în dreapta sus și în seara următoare în
dreapta.
Planeta este foarte strălucitoare și rămâne pe cer două
ore, fiind vizibilă chiar și când afară este noapte (un lucru mai rar
pentru planetele aflate între Pământ și Soare). O pute�i vedea
cum de la seară la seară se află în dreptul altor stele, după cum
urmează: pe 1, 2 și 3 mai în dreapta planetei se află o stea relativ
strălucitoare, Elnath sau beta Tauri, în aceste zile Venus aflându-
se în „coarnele taurului”; pe 15, 16 și 17 mai în stânga planetei se
va afla o stea din constela�ia Gemini, Mebsuta sau epsilon
Geminorum; planeta traversează rapid constela�ia Gemini și în
ultimele patru zile ale lunii le va avea în dreapta pe Castor și
Pollux, cele mai strălucitoare stele din această constela�ie.
Viteza rapidă a lui Venus este doar o aparen�ă, datorată de
faptul că și Pământul se deplasează în jurul Soarelui, unghiul de
vedere a lui Venus fa�ă de constela�ii modificându-se rapid.
Privită prin telescop, planeta se va modifica în fază și ca
diametru: faza scade iar diametru crește, strălucirea fiind pe o
pantă ascendentă până în luna iulie.
O altă planetă strălucitoare se vede pe cerul de seară,
OBSERVATORUL ASTRONOMIC "AMIRAL VASILE URSEANU", WWW.ASTRO-URSEANU.RO
Vega- mai 2015
Jupiter, aflată în jurul orei 22 înspre sud-vest, mult mai sus pe cer
decât Venus. Luna, care poate fi folosită la identificare planetei,
se va afla în preajma lui Jupiter în serile de 23 și 24 mai.
Dacă nu vre�i să aștepta�i până atunci, privi�i în jurul orei
22 înspre sud-vest, sus pe cer, și ve�i vedea o stea strălucitoare,
aproape la fel de strălucitoare ca Venus, aceasta fiind Jupiter.
Pentru a vă asigura căuta�i în stânga planetei o stea, mai pu�in
strălucitoare dar ușor vizibilă, denumită Regulus sau alfa Leonis.
Acum că a�i identificat cele două planete strălucitoare, fi�i
aten�i și la depărtarea dintre ele, care se micșorează de la o zi la
alta. Venus se apropie de Jupiter în timp ce, aparent (totul
aparent) Soarele se apropie de ele. Se vor întâlni la sfârșitul lui
iunie, într-o conjunc�ie de „zile mari”.
Sperăm că nu vă sunt de ajuns cele trei planete observate
până acum, căci se mai află una pe cer. Saturn, răsare în jurul orei
22 și se vede mai bine după miezul nop�ii, până diminea�ă. O
pute�i vedea înspre sud-est, în jurul orei 23, destul de jos fa�ă de
orizont. Planeta se află acum într-o zonă unde găsim alte trei
stele din constela�ia Scorpius, dar nu la fel de strălucitoare.
Luna trece prin zonă în nop�ile de 4/5 și 5/6 mai, în seara
de 5 mai, ora 23, aflându-se chiar aproape de planetă (Saturn
este în dreapta Lunii).
Saturn se află pe 23 mai „la opozi�ie”, adică în partea
opusă Soarelui, văzută de pe Pământ. Opozi�ia înseamnă că
planeta se vede toată noaptea și se află la cea mai mică
depărtare de Terra, fiind o perioada propice pentru observa�ii.
Spunem „perioadă” căci planeta se va vedea la fel de bine cam o
lună centrată pe opozi�ie.
Din păcate opozi�ia din acest an găsește planeta în
constela�ia Libra, care nu se ridică foarte mult pe cer, cea mai
mare înăl�ime deasupra orizontului atinsă de planeta fiind de
27°.
Neptun și Uranus pot fi văzute cu greu. Neptun răsare cu
o oră/două înainte de Soare, iar Uranus se află destul de apraoep
de acesta, răsărind înaintea astrului zilei de abia la sfârșitul lunii
mai.și Uranus pot fi văzute cu greu. Neptun răsare cu o oră/două
înainte de Soare, iar Uranus se află destul de aproape de acesta,
răsărind înaintea astrului zilei de abia la sfârșitul lunii mai.
25
MAI 2015
FENOMENE ASTRONOMICE
2 Luna va răsări după ora 18, iar după lăsarea serii, o vom găsi în preajma stelei Spica
(alfa din Virgo)
2 Asteroidul 2015 HQ171 trece la 446.333 km de Pământ. Obiectul are aproximativ 11
metri
4 Lună Plină la ora 6:42. Luna se va vedea pe tot timpul nop�ii și o vom găsi în constela�ia
Libra
5 Căuta�i Luna în jurul orei 23 spre sud. În dreapta ei se află Saturn. Sub planetă se află
una sub cealaltă, trei stele strălucitoare în linie, toate făcând parte din constela�ia Scorpius.
Sub Lună, găsim cea mai strălucitoare stea din acest grup: Antares, o gigantă roșie. Prin
compara�ie cu cele trei de sub Saturn, pute�i observa că Antares este întradevăr roșie iar
celelalte trei alb-albastre
7 Mercur se află la elonga�ie vestică maximă de Soare, la 22,2° de acesta. Planeta se vede
pe cerul de seară
11 Ultimul Pătrar la ora 13:36. Luna răsare după ora 1 diminea�a. Se află în constela�ia
Capricornus
15 Luna se află la cea mai mică depărtare de Terra, la „numai” 365.998 km
17 Luna se va vedea ca o seceră foarte sub�ire aproape de orizont, înainte de răsăritul
Soarelui
18 Lună Nouă la ora 7:13. Luna se află în preajma Soarelui și nu poate fi observată câteva
zile
20 Putem observa secera sub�ire a Lunii, luminată opus fa�ă de ultima oară când a�i văzut-
o înainte de faza de Lună Nouă. O găsi�i spre vest după apusul Soarelui
21 și 22 Luna se află în constela�ia Gemini. În dreapta secerii observăm un astru
strălucitor care nu pâlpâie (nu scintilează). Astrul este Luceafărul de seară, pentru unii
O.Z.N., pentru al�ii sora Pământului sau Ishtar. Numele său real: planeta Venus
23 Saturn se află la opozi�ie (în partea opusă Soarelui văzută de pe Pământ). Tot în aceeași
zi planeta se va afla la cea mai mică depărtare de Terra (la perigeu), la 1,34 miliarde de km
23 și 24 În aceste seri Luna se află în preajma planetei Jupiter
27 Luna se află la cea mai mare depărtare de Pământ, la 404.283 km
28 Primul Pătrar la ora 20:19. În stânga jos fa�ă de Lună se află steaua Spica din constela�ia
Virgo. Deasupra Lunii se află altă stea, Porrima tot din această constela�ie
30 Mercur se va afla în conjunc�ie inferioară cu Soarele, adică între noi și Soare
31 Mercur se va afla la cea mai mică depărtare de Terra (la perigeu), la 82 milioane de km
depărtare
Astroclubul București
 HARTA CERULUI MAI 2015
Harta arată aspectul
CONSTELAŢII VIZIBILE, PLANETE ȘI LUNA ERTA
LAC
Schedar cerului în luna:
Cerul nop�ilor de mai este dominat de steaua stralucitoare, de culoare gălbuie, Arcturus din  
US aprilie, ora 00:00
SE
constela�ia Bootes (Bouarul). Magnitudinea ei este 0, acest lucru însemnând ca este una din cele mai 

PER
mai, ora 22:00
 
M


stralucitoare stele de pe cer. Compara�i culoarea lui Arcturus cu cea a stelei Spica din Virgo. Ve�i vedea PEIA
39
u
M52 CASSIO rse k
irfa
iunie, ora 20:00
Pe blu
din ul du 
diferen�a dintre o stea galbuie și un albă.
M
  Ro
i



Ald
De
Înspre sud, nu foarte departe de orizont, se afla o parte din Virgo dar și constela�ia ne 
b CEPHEUS

era 
Libra. Aproape de miezul nop�ii răsare Antares, o stea roșie-portocalie din constela�ia

min


Scorpius. Numele de „Antares” vine de la „rivalul lui Ares” adica Marte, culoarea roșie a stelei

di num viz
C ste

n
a ea


a

an ite bilă
YG


st
cu


fiind asemanatoare cu cea a planetei Marte.
pla
N

m
ne

la
om în
US tă

el
 CAMELOPARDALIS

en
Deasupra constela�iei Scorpius întâlnim pe Ophiucus, „omul cu șarpele”.

ap
te


A

A


lb
Este o constela�ie mare, cu pu�ine stele strălucitoare, dar cu un numar mare de roiuri

ire

G
 URSA MINOR

I
o

UR
Steaua Polară
globulare. Hercules se află înspre est, sus pe cer la miezul nop�ii. La est de Hercules se

A
 37
M

afla stralucitoarea stea Vega. Este cu pu�in mai slabă ca strălucire decât Arcturus și

olară
DRA
Ve

36


M
M57

ga


 
face parte din constela�ia Lyra. Stelele aflate la est și sud de Vega, nu foarte departe


LY

CO

ua P

37


M
RA
de aceasta, constituie instrumentul muzical lira.

stea
 M82
Mai sus de Vega întâlnim pe Draco, Dragonul. Capul sau este un


M81 

5
M92

spre

M3
patrulater aflat chiar la nord de Lyra, corpul șerpuind printre Hercules, Ursa

HERCULE


S
NU
LYNX
Thuban 
Minor și Ursa Major.

VE




Mizar
La sfârșitul scurtelor nop�i de mai, Hercules se va afla înspre sud, rul
Ca re



M101 şi Alcor

r


sto
Ma

S

în meridian, iar triunghiul de vară (format din stelele Vega, Deneb și Altair)
M13
 

Ca



Rasalgheti


I
 URSA MAJOR

GEMIN

CORONA


va domina cerul de sud-est. Antares se va afla înspre sud iar constela�ia   

x


ste llu

ne u
tă
BOREALIS

pla a c
M51
Sagittarius rasare înspre est.

Po
CA ATIC
VE


N
M94

NE I
  M63
La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete:   
NO
R

ER
 BOOTES Cor MI

44
Jupiter înspre sud-vest, în constela�ia Cacner, Venus înspre vest în Geminiși Alphekka LEO

NC
M
Caroli 

CANIS


R
Iza

Saturn înspre sud-est în Libra, nu foarte departe de steaua  Scorpii.

CA
M3

MINO


OPHIU

r
 a
SERPENS COMA ieb

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA Alg M67 


R

n
Arcturus BERENICES TE

cyo
CAPUT  I 
 M64
UP

CUS
 J
O
LE

Pro
i

M12
 a
alh Denebola

M14
us
Iesiţi afară cam cu o oră inainte de ora afişată pe hartă noastră. Ţineţi Un
uk
M60 
 gul
 Re
harta ridicată în faţa voastră, având grijă să o orientaţi după punctele cardinale de M87

M5


48
pe teren. Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele, sudul este locul unde
M49

M
se află Soarele la mijlocul zilei. 


ar
d
 VIRGO ph
Marginea hărţii reprezintă orizontul iar centrul hărţii este zenitul, punctul de  Al
stele

LIB

deasupra capului.

RA
stele duble
Dacă vre�i să privi�i înspre sud, orienta�i harta cu sudul în acea direc�ie: este foarte  SATURN Zu  Spica
b
RA
SC

M104
 ene galaxii
important să orientaţi harta după punctele cardinale.  l CRATER   D
O

ge
ECLIP TICA nu  HY
RP

 bi roiuri globulare
După ce orientaţi harta, căutaţi o stea mai strălucitoare pe cer și fi�i aten�i la 
IU

CORVUS
S

înăl�imea ei desupra orizontului (fa�ă de zenit) și la stelele vecine. Căutaţi-o şi pe hartă, roiuri deschise




păstrând propor�iile de distan�ă fa�ă de orizon. După ce aţi găsit-o, cautaţi, pe hartă, stele din nebuloase
apropierea stelei identificate. Dupa ce aţi ales aceste stele, cautaţi-le şi pe cer. Astfel, din stea în M83
nebuloase planetare
stea puteţi învăţa toate constelaţiile vizibile la un moment dat. Constelaţiile sunt formate de stelele A
TLI Magnitudini stelare
unite cu linii, pe harta noastra. AN
Stele
Harta este realizata pentru latitudinea medie a ţării noastre. Dacă încercaţi să observaţi de la latitudini  Stele
strălucitoare
mai puin
strălucitoare
nordice, stelele din sudul hărţii vor coborî sub orizont iar cele din nordul hărtii vor fi situate mai sus pe cer. Pe
CENTAURUS
hartă, stelele strălucitoare sunt cele reprezentate prin disc mare.
-1 0 1 2 3 4

OBSERVATORUL ASTRONOMIC "AMIRAL VASILE URSEANU", WWW.ASTRO-URSEANU.RO

Vega- mai 2015 26 Astroclubul București

 Astroclubul
Bucureşti
ISSN 1584 - 6563