Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ver 1.3
Sinoptic
Cuprins Pagina
Sinoptic 2
Tabel cu functii G 3-5
Tabel cu functii M 6
Notiuni de baza in programare 7
Sistemul de coordonate si punctul zero piesa 8
Coordonate absolute si incrementale 9
Programare din deplasarea sculei G00/G01 10
Interpolare circulara in sensul orar G02 11
Interpolare circulara contra sensului orar G03 12
Exemplu de interpolare circulara 13
Corectia de raza a sculei G40 / G41 / G42 14
Regula pentru compensarea razei sculei 15
Corectia de lungime a sculei 16
Stabilirea si introducerea corectiei lungimii de scula 17
Stabilirea si introducerea punctului zero al piesei 18
Pozitii cumulate in ciclul de gaurire 19
Ciclul de gaurire 20-34
Ciclu – sablon gaurire 35
Frezare circulara , ciclu buzunar circular G12/G13 36-37
Ciclu general de frezare buzunar G150 38
Gravare din text G47 P1 39
Gravare din numerotare G47 P0 40
Scalare G51 41
Deservire 42-44
Supravegherea incarcarii pe scula 45
Supravegherea timpului de folosire a sculei 46
Principalii parametrii folositi (Settings) 47
Exemplu de programare 48
Exemplul 1,Interpolare dreapta, absoluta si incrementala 49
Exemplul 2,Interpolare dreapta, interpolare circulara 50
Exemplul 3,Centrare, gaurire,filetare 51
Exemplul 4,Cercuri coplete, tangentiale cu intrari si iesiri 52
Exemplul 5,Frezare,centrare, gaurire, filetare, gauri in cerc 53
Exemplul 6,Frezare filete 54
Rotunjire colturi si taiere sau fasonare colturi (dupa Softw. 11.14) 55
1
Tabel cu Functii G
2
Cod Grupa Functie Format Modal
*= Aceste functii G sunt active dupa cuplarea comenzii numerice, respectiv dupa Reset.
o= Aceste functii G sunt valabile doar ca fraza , in blocul in care sunt puse
4
Tabel cu functii M
5
Notiuni de baza
Un program CNC de prelucrare este alcatuit din unul sau mai mule blocuri de comanda, un bloc este
asemanator cu o linie de text
Cuvinte NC
Interpolare:
La aceasta functie scula urmeaza si executa o linie dreapta , atunci se numeste Interpolare dreapta
Cand scula urmeaza si executa o linie curba, atunci aceasta functie se numeste Interpolare circulara
+ Z (K) +Y (J)
G2
G19
G18 G2
G2
G17
-X +X (I)
-Y
-Z
6
Sistemul de coordonate si punctul zero al piesei
Pe avansul motoarelor se gasesc Encodere , pentru a se putea stabili pozitia mesei respectiv a sculelor
La o intrerupere accidentala a curentului electric se pierde referinta intre pozitia masinii si pozitia in
care se afla in momentul intreruperii curentului. Pentru a se putea restabili aceasta ordine , este
necesara refacerea referintei masinii. La trecerea prin punctele de referinta, comanda ( CNC ) a masinii
primeste un semnal ca un punct determinat si raportat , a fost recunoscut.
Ex. X–300.
Punctul zero al
Ex. Y-250. masinii,respectiv punctul
de referinta in planul XY
Masa masinii
Observatie:
Punctul de referinta , respectiv punctul zero al masinii, este punctul zero absolut
din sistemul de coordonate al masinii.
Punctul zero al piesei , este punctul zero absolut din sistemul de coordonate al
piesei.
7
Coordonate dreptunghiulare– absolut ( G90 )
40
30
20
Punctul zero al
piesei 10 30 45 60
Programarea absoluta se refera la toate masuratorile pe actualul punct zero al piesei Fiecare
pozitie pe o piese este bine stabilita prin propriile coordonate absolute
Avantaj: O masuratoare respectiv o pozitionare daca a fost gresit introdusa, restul masuratorilor
nu vor fi influentate .
10
10
13
7
Punctul zero 20 15 15
al piesei 10
8
Programarea de deplasare a sculei
Prin constructie, masina poate deplasa scula sau masa masinii, pe care este fixata piesa.
La programarea deplasarii, ca idee de baza ne vom gandi ca se deplaseaza scula, dar in realitate masa
masinii este cea care se deplaseaza..
Avans rapid G0 Aceasta functie deplaseaza scula in avans rapid de la pozitia de asteptare (punctul de
start) la pozitia unde trebuie sa ajunga ( punct final )
Este bine sa fim atenti, ca scula dupa ce este in punctul final , sa nu se deplaseze in linie
dreapta la punctul final, dand posibilitate axelor sa se deplaseze cu o miscare de deviere
Pozitie finala
(punc final)
Traseu scula
Pozitia de asteptare
( Start punct )
Interpolare dreapta G1 Aceasta functie deplaseaza scula cu ultimul avans introdus de la pozitia de
Start la pozitia finala ( punct final ) pe drumul cel mai scurt
Pozitia finala
(punct final)
Traseu scula
Pozitia de asteptare
( Start Punct )
9
Interpolare circulara in sens orar G02 (CW)
Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de asteptare (punctul de
start) la pozitia finala ( punct final ), urmand un traseu circular in sesul orar.
Format: G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata
G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circulara cu indicarea lui I si J
G90 G02 I-20. F.. Ex.: Cerc complet cu punctul de start la 0°
Start
Final
10
Interpolare circulara contra sensului orar G03 (CCW)
Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de asteptare (punctul de
start) la pozitia finala ( punct final ), urmand un traseu circular in sesul orar.
Format: G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] R.. F.. Definire circulara cu raza indicata
G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F.. Definire circulara cu indicarea lui I si J
G90 G03 I-20. F.. Ex.: Cerc complet cu punctul de start la 0°
Final
Start
11
Exemple de interpolare circulara
R20. R20.
R20. R20.
G90 G02 X30. Y10. R20. G90 G03 X-10. Y10. R20.
G91 G02 X40. Y0. R20. G91 G03 X-40. Y0. R20.
X10 Y10 G90 G02 X30. Y0. I20. [J0] X10 Y10 G90 G03 X-10. Y10. I-20. [J0]
G91 G02 X40. Y0. I20. [J0] G91 G03 X-40. Y0. I-20. [J0]
R20. R20.
G90 G03 X0. Y20. R20. G90 G02 X10. Y30. R20.
G91 G03 X-14.142 Y34.142 R20. G91 G02 X20. Y20. R20.
X0 Y0 G90 G03 X0. Y20. I-14.142 J14.142 X10 Y10 G90 G02 X10. Y30. I20. [J0]
G91 G03 X-14.142 Y34.142. G91 G02 X20. Y20. I20. [J0]
I-14.142 J14.142
R20. R20.
G90 G03 X20. Y0. I-20. [J0] G90 G02 X10. Y30. [I0.] J-20.
G91 G03 X0 Y0 I-20. [J0] G91 G02 X0 Y0 [I0] J-20.
X0 Y0 G90 G03 I-20. X10 Y10 G90 G02 J-20.
G91 G03 I-20. G91 G02 J-20.
complet complet
Cerc Cerc
R20. R20.
G90 G03 X0. Y-20. [I0] J20. G90 G02 X-10. Y10. I20 [J0]
G91 G03 X0 Y0. [I0] J20. G91 G03 X0 Y0. I20. [J0]
X0 Y0 G90 G03 J20. X10 Y10 G90 G03 I20.
G91 G03 J20. G91 G03 I20.
Cerc Cerc
complet complet
12
Corectia de raza a sculelor G40 / G41 / G42 ( Fanuc, Typ A )
Corectia de raza a sculei este o functie,care stabileste automat raza si verticalitatea sculei pentru o
programare automata a liniei respectiv a conturului. Offsetul de scule serveste la inmagazineaza datelor
referitoare la scule.Valoarea efectiva, este suma de la raza sculei (geometrie ) si uzura acesteia. Cu
D…..in offsetul de scule se poate ajunge la corectia de scula ( Nr. ) corespunzatoare.
.
Contur programat
Punctul de mijloc al
cursei frezei la G41
Contur programat
Punctul de mijloc al
cursei frezei la G42
13
Reguli pentru corectia de raza a frezei
La prima deplasare dupa definirea unui G41 sau G42 corectia de raza a frezei alese, se poate efectua cu
succes doar intr-o singura miscare liniara ( G1/ G0 ).
Aceasta miscare va fi denumita alegerea corectiei.
Dupa alegerea corectiei, ( G41 / G42 ), scula va avea punctul de mijloc perpendicular pe punctul de
pornire, transpus pe raza, a urmatorului contur al elementului .
Inainte de alegerea corectiei, scula se afla cu punctul ei de mijloc , perpendicular , pe punctul final, al
ultimului element de contur, inaintea inlocuirii razei.
Cand alegerea corectiei trebuie sa urmeze o miscare liniara, marimea trebuie sa fie ca raza a frezei.
La contururile care nu sunt legate (nu sunt in sir ), corectia razei a fiecarui contur, trebuie / nu trebuie
aleasa.
Alegerea corectiei
Intotdeauna inainte de inceperea delpasarii sculei pe un contur , corectia razei trebuie sa fie de
fiecare data aleasa (activata )
G42
G42 G42
G42
Anularea corectiei
Intotdeauna inainte de inceperea delpasarii sculei, care nu este pe contur , trebuie anulata aceasta
corectia de raza
G42-G40 G42-G40
G42-G40
G42-G40
G41-G40
G41-G40 G41-G40
G41-G40
14
Corectia lungimii de scula
Offsetul de scule serveste la introducerea lungimii de scula..
Valoarea efectiva este suma de la lungimimea sculei( Geometrie ) si uzura.
Cu H...in offsetul de scule va fi posibila alegerea lungimii de scula ( Nr.)
Corectia lungimii de scula este activa atata timp cat corectia de lungime este selectata (G43 H.. )
G E
A B
C
Taster de
F Piesa masura
Masa
1. Piesa va fi atinsa cu scula, drumul parcurs de la punctul zero al masinii, pana la punctul de atingere
( A ) se introduce in offsetul de scule (negativ). A se vedea pagina urmatoare.
Decalare punctului zero a axei Z - valoare - 0.
2. Un alt mod este acela de a atinge cu scula, un ceas palpator ( taster de masura ), drumul parcurs de
la punctul zero al masinii pana la punctul de atingere ( B ) se introduce in offsetul de scule
(negativ). A se vede pagina urmatoare.
Punctul de decalare a axei Z este diferenta de inaltime de la taster la piesa ( C ). Atentie: La
introducerea manuala se va avea grija la semnul din fata.
Introducerea decalarii punctului zero: Cu scula, sau cu un taster 3 D, se va atinge piesa
cursorul se pozitioneaza in offset pe coloana Z pe punctul zero corespunzator
Se apasa tasta PART alaturi de corectia lungimii sculei , respectiv valoarea tasterul 3-D cu
ZERO
SET WRITE
semnul din fata inversat, dupa care se apasa tasta ENTER
3.Lungimea sculei va fi determinata cu ajutorul unui aparat de prereglare ( positiv, D ).
Decalarea punctului zero , este diferenta de inaltime de la varful arborelui si piesa ( E )., unde
E = G - F . La fiecare masina G ramane constant si trebuie stabilit o singura data!
Introducerea decalarii punctului zero: La fel ca la punctul 2.
15
Stabilirea si introducerea corectiei lungimii de scula
A B
C
Taster de
Piesa masura
Masa
Inainte de a se putea masura scula se avea grija ca punctul zero activ al axei Z sa fie = 0 , !!!
( G54 – G59 )
MDI
1. Schimbarea in arbore a sculei dorite, pentru aceasta apasati tasta DNC , cu ajutorul tastaturii
ATC
introduceti T..... dupa care apasati tasta FWD
.
HANDLE
2. In modul JOG - atingeti scula cu ajutorul rotii de mana.
3. Intrati in OFFSET (Corectia lungimii de scula) , daca este necesar pozitionati cursorul in coloana
geometrie, pe locul numarului corespunzator de scula
Tool
OFSET
4. Tastati MESUR . Corectia lungimii de scula (vezi A sau B ) va fi automat inregistrata si memorata.
MDI ATC
5. Dupa care tastati DNC , FWD pentru schimbarea urmatoarei scule in arbore.
6. Incepand de la punctul 2, se repeta aceeasi operatie pentru fiecare scula in parte pentru memorarea
datelor in offset
16
Determinarea si introducerea punctului zero piesa (Decalarea punctului zero)
Desenul unei piese corespunde cu o forma de element, ca un punct zero absolut raportat ( Punct zero)
.De obicei un colt al piesei, un centru, sau o gaura ( scobitura )
Daca desenul piesei nu este masurat just NC , atunci alegeti o pozitie sau un colt al piesei , ca punct
zero, de unde urmatoarele masuratori sa se poata determina in continuare.
Ex. X–300.
Masa masinii
1. Preluarea datelor despre scula cu un taster cu muchie, Taster 3-D-, sau o scula prinsa in arbore
HANDLE
2. In modul JOG cu ajutorul tasterului respectiv a sculei se atinge piesa.
3. Accesare OFFSET (Decalare punct zero.) si cu ajutorul cursorului in coloana axei respective
(X sau Y) se pozitioneaza punctul zero (G54 , G55 s.a.m.d.)
PART
4. Se apasa tasta ZERO. Decalarea punctului zero se inregistreaza ( salveaza ) automat
SET
4. Mai ramane de scazut sau de adaugat raza sculei de palpare ( cu care s-a atins piesa ),in acelasi
timp de tastat valoarea pozitiva sau negativa a razei. Dupa aceea se apasa tasta WRITE
ENTER
Valoarea razei la atingerea axei X : partea stanga = pozitiva, partea dreapta = negativa
Valoarea razei la atingerea axei Y : spate= negativa, in fata = pozitiva
17
Ciclu de gaurire
Ciclurile de gaurire sunt pentru simplificarea programarii.. Cand ciclul de gaurire este selectat,el
ramane activ pana cand printr-un G80, G01 sau G0 il va dezactiva.
Cand ciclul de gaurire este activ, acesta va fi executat de fiecare data cand urmeaza o pozitionare
,respectiv o deplasare pe axa X sau Y. aceasta deplasare va fi automat executata in avans rapid.
Daca un ciclu de gaurire dintr-o propozitie nu are definite coordonatele pe X si Y atunci acesta va fi
executat pe pozitia momentana.
Daca la un ciclu de gaurire se introduce L 0, atunci ciclul de gaurire nu se va executa pe aceea pozitie.
Functia G98 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarca in aceeasi pozitie pe axa Z, ca
inainte de activarea ciclului ( G43 H.. Z.. )
Filetare stanga G74 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..
Alezare fina, perforare G76 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..
Perforare de jos G77 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..
Gaurire standard, centrare G81 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Adancire, adancire frontala G82 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..
Gaurire cu rupere de span (Standart) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. F.. L..
Gaurire cu rupere de span (Degressiv) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..
Filetare dreapta G84 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..
Alezare, retragere cu avans G85 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare, retragere in avans rapid G86 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare manuala inapoi G87 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..
Alezare manuala cu temporizare, manual inapoi G88 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..
Alezare, adancire cu temporizare, avans rapid inapoi G89 X.. Y.. Z.. P.. P.. F.. L..
18
G73Gaurire cu rupere de span (I)
Plan de referinta
A
Q Punctul zero Z piesa
Q
Z
Adanc. Finala Z
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu timp de eliminare Q im Avans.
Dupa fiecare eliminare , ridicare in axa Z pana la suma ( A ).
Temporizare la gaurirea finala cu suma P.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Q este mereu pozitiv.
19
G73 Gaurire cu ruperea spanului si descarcare( II )
[ G90]G73 X = Pozitie de gaurire in X
Y = Pozitie de gaurire in Y
Z = Adancimea finala a gaurii
R = Plan de referinta
Q = Adancimea pana la ruperea spanului
K = Adancimea pana la eliberare span
P = Temporizare la bazagaurii
F = Avans
L = Numarul de gauri ( repetari )
Q
K
Q
Z
Q
K
Q
Adanc. Final Z
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu timp de eliminare Q in Avans.
Dupa fiecare eliminare , ridicare in axa Z pana la suma ( A ).
Dupa o gaurire totala ( K ) scula se va deplasa spre planul de referinta , ptr. a elimina spanul
Temporizare la gaurirea finala a sculei cu suma P.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Q este mereu pozitiv.
20
G73 Gaurire degresiva cu ruperea spanului( III )
[ G90]G73 X = Pozitie de gaurire in X
Y = Pozitie de gaurire in Y
Z = Adancimea finala a gaurii
R = Plan de referinta
I = Adancimea primei taieri
J = Reducerea taierii la fiecare pas
K = Adancimea minima de taiere
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de gauriri ( repetari 0
I-J
I-2J
I-3J Z
K
K
K
Adanc.finala Z
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Adancimea primei taieri I in Avans.
Dupa fiecare taiere , ridicare in axa Z ptr. ruperea spanului pana la suma ( A ).
Urmatoarele taieri vor fi reduse in raport de valoarea J
Daca taierea este mai mica decat K, atunci taierea va fi limitata la K.
La gaurirea finala temporizarea sculei in sec. P.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
I , J , si K sunt mereu pozitiv.
21
G74 Filetare stanga [ G90]G74 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
J = Multiplicare de rotatii la retragere
F = Avans
L = Numarul de gauriri ( repetari )
Adancime filet
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Pornire arbore, rotire stanga
Gaurire pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore dreapta, si iesire pana la planul de referinta
Retragere in avans rapid,pe pozitia de masurare (G98).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Arborele va fi pornit automat prin functia G74
Avansul se numara prin rotatii x pasi filet
22
G76 Alezare [ G90]G76 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
P = Temporizare
Q = Valoare schimbabila la retragere
[ I ] = Valoare schimbabila la retragere in X
[ J ] = Valoare schimbabila la retragere in Y
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Desfasurare:
Parcurgerea de la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire pe adancimea de gaurire Z.
Temporizare la gaurirea de baza.
Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Retragere la pozitia de masurare (G98) sau planul de referinta (G99).
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
23
G77 Alezare de jos
[ G90]G77 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
P = Temporizare
Q = Valoare schimbabila la retragere
[ I ] = Valoare schimbabila la retragere pe X
[ J ] = Valoare schimbabila la retragere pe Y
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Adancimea gaurii
Z
Plan de referinta
Desfasurare:
Orientare arbore
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Parcurgerea la planul de referinta in avans rapid.
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore
Gaurire pana la adancimea Z.
Temporirare la gaurirea de baza.
Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Directia de schimbarea valorii Q este posibila in Setting 27.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
24
G81 Gaurire ( Standard )
[G90] G81 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Plan de referinta
Punct zero Z piesa
Z
Adanc. gaurii Z
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
25
G82 Adancire, chamfrenare
[G90] G82 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
P = Temporizare
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Plan referinta
Punct zero Z piesa
Z
Adanc. finala Z
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z
Temporizare la gaurirea de baza P
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
26
G83 Gaurire cu eliminare span ( Standard )
[ G90]G83 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
I = Prima descarcare
J = Suma in descrestere ptr. descarcare
K = Valoare de descarcare mica
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Plan referinta
I Punct zero Z piesa
A
I-J
I-2J
I-3J Z
K
K
K
Adanc. finala Z
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu valoare de descarcare Q in Avans
Dupa fiecare valoare de descarcare, ridicare in axa Z la punctul de referinta ptr. eliminarea spanului.
Temporizare la sfarsitul gauririi cu valoarea P .
Daca descarcarea este mai mica decat K, atunci ea va fi limitata la K.
Temporizarea sculei la sfarsitul adancimii gaurii , dupa suma P.
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
I, J si K sunt mereu positiv.
I, J, K si Q nu au voie sa fie programati in acelasi bloc.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Pozitia de siguranta dupa fiecare eliminare de span (A) se afla in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm )
Planul de retragere R se poate regla prin Setting 52 ( 0 )
27
G84 Filetare pe dreapta [ G90]G84 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
J = Multiplicator pentru rotire la extragere ( iesire )
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Adancime filet
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Pornire arbore, rotire dreapta
Gaurire pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore stanga , si iesire la planul de referinta.
Iesire ( extragere ) in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).
Indicatii :
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Arborele va porni automat prin functia G 84.
Avansul va fi calculat prin rotatie x pas filet
28
G85 Alezare, gaurire
[ G90]G85 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Adancime filet
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.
Alezare inapoi pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).
Indicatie
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
29
G86 Alezare, gaurire [ G90]G86 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )
Adancime filet
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.
Oprire arbore
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).
Indicatie:
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
30
G87 / G88 Gaurire + manual
[ G90]G86 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de gauriri ( repetari )
P = Temporizare la terminarea gauririi
numai la ciclul G88
Plan referinta R
Punct zero piesa in Z
Adanc.gaurii Z
A
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.
Arbore-Stop, Avans-Stop
Indicatie.
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Atentie:
Daca se foloseste roata de mana, trebuie avut grija ca , avansul prin comanda numerica sa nu fi fost
pozitionat pe roata de mana .
31
G89 Alezare, gaurire
Adancime filet
Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare in avans pana la adancimea Z.
Temporizare pe adancimea Z
Alezare inversa in avans, pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98).
Indicatie.
Ciclui va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
32
Ciclu sablon de gaurire
Exista trei moduri de ciclu gaurire sablon. Gaurire in cerc, gaurire in arc de cerc si gaurire in
linie.
Aceste cicluri nu sunt modale, si vor fi utilizate doar legate de ciclii de gaurire.
Scula trebuie sa se afle in centrul cercului la gaurirea in cerc, respectiv pe punctul de start al unei
pozitii de gaurire in linie ,care a fost pozitionata anterior, sau aceasta intrare trebuie sa se afle in X
sau Y din acel ciclu..
La inceput va fi definit un ciclu de gaurire cu functia L0 , si legat de el un ciclu sablon de gaurire .
G90 ( G91 ) G12 X = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
fost pozitionata antrerior
Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
fost pozitionata antrerior
Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.
Degajare in adancime la introducerea lui L-cu G91
I = Cerc respectiv raza buzunarului
D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr. )
F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z
L = Repetari (reluari )pentru degajare in adancime
Exemplu: Exemplu:
Frezare circulara, cu o degajare in Z Frezare circulara, cu trei degajari in Z
G90 G13 Z-5. I30. D01 F300. G91 G13 I30. Z-5. D01 F300. L3
G0 Z3. G90 G0 Z3.
I Fräser I Fräser
Z Z
Indicatie:
Avansul pentru degajarea Z este egal (la fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza , cand materialul
este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material.
Dupa efectuarea ciclului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o
fraza ( un bloc ) pentru executarea retragerii.
Daca este programat in G91,atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara ( de
sus ) a piesei. Daca este programat cu reluare ( repetitie ) L ,atunci degajarea in adancime =
adancimea totala / L.
34
Ciclu de frezare circulara G12-sens orar / G13-contra sensului orar
G90 ( G91 ) G12 X = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
fost pozitionata antrerior
Y = Pozitia de mijloc a buzunarului circular in X, trebuie introdusa, daca nu a
fost pozitionata antrerior
Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.
Degajare in adancime la introducerea lui L-cu G91
I = Raza primului cerc, I nu are voie sa fie mai mare decat raza frezei.
K = Raza buzunarului
Q = Raza in crestere.
D = Freza-Raza-Numar de corectie ( Offset-Nr. )
F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z
L = Repetari (reluari )pentru degajare in adancime
Exemplul: Exemplu:
Frezare buzunar, cu o degajare in Z Frezare buzunar, cu trei degajari in Z
G90 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. G91 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. L3
G0 Z3. G90 G0 Z3.
K I K I
Q Q
Q Q
Z Z
Indicatie:
Avansul pentru degajarea Z este egal (la fel) cu avansul pe X Y, din aceasta cauza , cand materialul
este plin, este necesara efectuarea unei gauri in material.
Dupa efectuarea ciclului, scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o
fraza ( un bloc ) pentru executarea retragerii.
Daca este programat in G91,atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara ( de
sus ) a piesei . Daca este programat cu reluare ( repetitie ) L ,atunci degajarea in adancime =
adancimea totala / L.
35
Cicluri de frezare buzunare –generale- G 150
Exemplu:
Pe pozitia X0Y10 este deja efectuata o gaura 2 10
3
. 1 9
O0400
T1M06 (FREZAREA UNEI GAURI DE NUT) 8
4
G54G90G0X0Y10 S600 M3 Lung. 80, lat. 50, Adanc. 10mm
G43 H1 Z2. M8 Punct.zero este in mijloc
G150 X0 Y10. Z-10. R0 J5.
5 7
K0.2 P401 Q5. D01 G41 F300 6
G0 G90 G53 Z0
G53 Y0
M30
O0401
G01 Y25
X-30.
G3 X-40. Y15. R10.
G1 Y-15.
G3 X-30. Y-25. R10.
G1 X40. Desfasurare:
G3 X50. Y-15. R10. Buzunarul si insula se vor ocoli ( fiecare plan).
Daca K este introdus sau K >0, atunci partile buzunarului si a insulei vor fi frezate la
G1 Y15. adancimea totala
G3 X40. Y 25. R10.
G1 X0
M99
Indicatie!
Sub-programul nu are voie sa contina mai mult de 19 elemente de contur.
Trebuie practicata inainte o gaura pentru pozitia de start . ( G83..Z..R..Q..F..)
G90 sunt G91posibile in sub-program.
Prima pozitie dupa punctul de start si ultima poz. a conturului exterior trebuie sa
fie identice ( fara insula )
Cu insula:
Pozitia de plecare si sosire a conturului exterior si a insulei trebuie cel putin sa
se intersecteze cu raza frezei.
Rotirea sistemului de coordonate (G68) nu este posibil !
36
Gravarea unui text ( P0 )
G47 P0 X = Punctul de start al gravarii in X. (punctul stang cel mai de jos al primei litere)
Y = Punctul de start al gravarii in Y. (punctul stang cel mai de jos al primei litere)
Z = Adancimea gravarii ( absolut )
R = Planul de intoarcere ( absolut )
I = Unghiul
J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului)
F = Avans
(....) = Textul ce urmeaza gravat
Exemplu: G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (TEXIMP. 15)
J
TEXIMP 360° CNC
30
20
37
Gravarea numerelor ( P1 )
G47 P1 X = Punctul de start al gravarii in X. (punctul stang cel mai de jos al primei cifre)
Y = Punctul de start al gravarii in Y. (punctul stang cel mai de jos al primei cifre)
Z = Adancimea gravarii ( absolut )
R = Planul de intoarcere ( absolut )
I = Unghiul
J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului)
F = Avans
Exemplu: G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (####)
5OO
30
20
Observatie:
Numarul de inceput poate fi introdus direct in paranteza, Ex. G47 P1 .... (10).
Pe aceasta pozitie nu va fi gravat nici o cifra, ci doar numarul de inceput va fi pozitionat.
Pentru ca numarul atasat sa fie gravat, este necesar ca blocul urmator G47 P1–sa contina
(###).
La fiecare bloc urmator G47 P1– care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat
Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.
Daca numarul de inceput este introdus direct in Variabila #599, atunci acest numar care se gaseste in
blocul urmator G47 P1 , la (###) va fi gravat.
La fiecare bloc urmator G47 P1– care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat
Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.
38
Scalare G51
Functionare:
Linia de legatura de la originea scalarii la punctele unice ale piesei, respectiv a conturului ,vor fi
prelungite la factorul de scalare
Noile puncte finale vor da fiecare, punctele finale a noii piese.
Centrul scalarii
Piesa originala
Piesa dupa marire, Factor 2
Observatii:
Daca X , Y sau amandoua sunt abandonate, atunci originea scalarii pentru axele abandonate va fi
fiecare in parte pe punctul zero al piesei.
Daca P este abandonat, atunci valabila este valoarea din Setting 71 [1]
39
Deservire
Introducerea unui nou program , respectiv construirea lui :
LIST
Tasta , Introducere Nr-program ( O...), Tasta WRITE
PROGR ENTER
LIST
Introducerea disketei , Tasta PROGR , Amplasarea cursorului pe programul dorit
SELECT WRITE
Apasarea tastei PROGR sau ENTER , Introducerea numelui fisierului ,in programul care va fi
( Numele fisierului poate fi Program-Nr. O... sau oricare alt nume ales, format din 8 pozitii)
LIST
Introducerea disketei, Tastati PROGR , Introducerea numelui programului, Apasati tasta F3
LIST
Tasta PROGR , Tasta F4 Va aparea Progr.-Nr. 8999 (DIR LIST), Tasta EDIT
Stergere programe.
WRITE SEND
EDIT LIST
, PROGR , Cu ajutorul cursorului selectarea programului dorit, ENTER , RS232
Daca va fi selectat ALL, atunci toate programele salvate vor putea fi citite.
40
Simularea grafica a programului :
SETTING CYCLE
Tasta MEM , dupa care se apasa de 2 ori GRAPH , Tasta START
- Cu ajutorul tastelor cursorului grafica poate fi deplasata, a se vedea fereastra mica dreapta jos, care
afiseaza masa de lucru.
MEM PRGRM
In functionare automata selectarea afisarii programului CONVRS
Introducerea nr. de program, Tastare F4 doar programul care va fi editat trebuie afisat, daca
programul nu este existent , atunci acesta trebuie introdus.
( Daca nu este in arbore scula potrivita, atunci se va schimba scula necesara, Turatia,
si avansul vor fi automat selectate. Iar deplasarea se va face automat pe pozitie. )
( Setting 36, derularea numerelor de blocuri trebuie sa fie pe ON, pentru ca programul complet sa fie
numerotat ,altfel cursorul sare pe numarul blocului care a fost introdus, fara a mai trece prin
desfasurarea numerelor ).
Pozitionarea cursorului pe pozitia respectiva, Tasta F2 , cu ajutorul rotii de mana se deruleaza in sus
sau jos,Tasta F2
(Portiunea de program este marcata si copiata). Cu ajutorul cursorului se pozitioneaza pe poz. dorita, se
apasa tasa WRITE ( portiunea de program marcata este introdusa )
ENTER
41
Stergerea blocurilor NC
Tasta F2 , F2 , DELETE
F2
Amplasarea cursorului pe pozitia dorita , Tasta , cu ajutorul rotii de mana se deruleaza in sus
sau jos, Taste F2 ( portiunea de program este marcata ).Dupa care se apasa tasta DELETE
Vor fi afisate doua ferestre cu cate un program fiecare. Cu tasta EDIT se poate schimba de la un
program la altul. Exista posibilitatea de a se copia dintr-o fereastra in alta.
Printr-o schimbare scurta a modului de lucru , se poate indeparta ( anula ) fereastra dreapta.
42
Supravegherea incarcarii pe scula
Incarcare scula
Linia de sus
MAX % LIMIT % Loc scula
1 90 100
Incarcare actuala arbore, in %
2 77 0 SPLOAD %
3 23 35
Actual. incarc a avans. X, in %
4 28 0 X LOAD %
Actual. incarc a avans Y, in %
5 14 0 Y LOAD %
Actual. incarc a avans Z, in %
6 50 0 Z LOAD %
Actual. incarc a avans A, in %
7 0 0 A LOAD %
8 0 0
9 0 0
10 0 0
Numarul sculei
Pentru stergerea completa a unei coloane, trebuie mutat cursorul pe linia cea mai de sus a coloanei
Respective si dupa aceea apasrea tastei ORIGIN
O valoare poate fi stearsa cu tasta ORIGIN.
Ton de alarma: (BEEB) Cand apare o supra-incarcareapare un ton de alarma,totusi masina lucreaza
mai departe
Autofeed: Avansul va fi potrivit respectiv redus , pentru ca incarcarea pe arbore sa se afle in valoarea
scrisa in coloana ‚LIMIT %’
43
Supravegherea timpului de utilizare a sculei
1 0:54:37 2:48:57 45 50
3 0:00:00 0:00:00 0 0
4 0:00:00 0:00:00 0 0
5 0:00:00 0:00:00 0 0
6 0:00:00 0:00:00 0 0
7 0:00:00 0:00:00 0 0
8 0:00:00 0:00:00 0 0
9 0:00:00 0:00:00 0 0
Pentru stergerea completa a unei coloane, trebuie mutat cursorul pe linia cea mai de sus a coloanei
Respective si dupa aceea apasrea tastei ORIGIN
O valoare poate fi stearsa cu tasta ORIGIN.
In coloana ‚ALARM’ se poate trece numarul schimbari de scula, pana va aparea o alarma
Daca in coloana ‚IN SP’ este valoarea din coloana ‚ALARM’ masina se opreste si apare o Alarma.
44
Principalii parametrii folositi (Settings)
In Setting sunt parametrii folositi, pe care utilizatorul ii poate schimba dupa necesitati.
Setting 82:
Aici se poate modifica limba. (Engleza ,Germana, Franceza , Spaniola, Italiana)
Setting 77: [ ON ]
(Scale Integer F) Introducerea avansului este posibil fara punct zecimal.
Setting 2: [ OFF ]
Masina se decupleaza singura dupa citirea M30 daca in Setting 1 este trecut un timp.
Setting 130: [ 1 ]
Multiplicator pentru viteza de intoarcere ( extragere ) la filetare (G84/G74). Daca in ciclu este introdus
un J , atunci acest parametru este ineficace.
Setting 8: [ OFF ]
Protectie de salvare a programelor
Setting 23: [ ON ]
Protectia programelor 9000.Aceasta este o setare ON/OFF. Daca este OFF masina opereaza
normal.Daca este ON ,seria programelor 9000 ( seria macro programelor) sunt invizibile ptr. operator
si nu pot fi incarcate sau descarcate.Nu pot fi listate, editate, sau sterse.
Setting 74 [ ON ]
Cand Setting 74 este setat pe ON,controlul va afisa toate blocurile care sunt executate in program si au
un O si numar 9000 si mai mare de acesta
Setting 75 [ ON ]
Cand Setting 75 este setat pe ON,si controlul masinii opereaza in SINGLE BLOK, acesta va opri
fiecare bloc din seria 9000, si va astepta ca operatorul sa apese tasta CYCLE START
45
Exemplu de programare
70
X0/Y0
P2 P3
50
P1/P5 P4
Start P6
46
Exemplul 1: A. Interpolare dreapta absolut, cu corectie de raza a sculei
B. Interpolare dreapta incrementala, cu corectie de raza a sculei
70
X0/Y0
20
50
Start 40
Plan de lucru:
Frezarea piesei pe contur
Absolut Incremental
47
Exmplul 2: Interpolare dreapta, Interpolare circulara
150
50
20
R25
15
30 R15 R20
80
R70
R50
60
110
Plan de lucru:
Frezarea conturului piesei
Program:
48
Exemplul 3: Centrare, Gaurire, Filetare
Sectiune A -B
25 20
M12
15
A
45
M12
B
15
100
Plan de lucru:
Centrare, Gaurire ,Filetare
Scule:
T1: NC-Centruitor Ø14 mm
T2: HSS-Spiral de gaurire Ø10,5 mm
T3: Tarod M12
Program:
O0003(Exemplul 3)
T01 M06 (NC-Centruitor 14 MM) X15. Y-15. R1.
G54 G90 G0 X15. Y-15. S1000 M03 G80
G43 H01 Z2. M08 T3 M06 (Tarod de M12)
G81 Z-6.3 R1. F120. G54 G90 G0 X15. Y-15. S400
X100. Y-45. R-7. G84 Z-20. R3. F800.
G80 X100. Y-45. R-5.
T2 M06 (HSS-Spiral de gaurire G80
10mm) G53 Z0 M09
G54 G90 G0 X100. Y-45. S900 M03 G53 Y0 M05
G43 H2 Z2. M08 M30
G83 Z-25. R-7. I6. J1. K3. F100.
49
Exemplul 4: Frezare in cerc, cu intrare si iesire tangentiala
77
∅ 60
∅ 38
Sectiunea A-B
R20
R46
R14
71 A B
Program:
O00004(Exemplul 4) Z3.
T1 M06 (Freza Ø20) X0 Y0
G54 G90 G0 X50. Y0 S900 M03 G1 Z-5. F40.
G43 H01 Z-5. M08 G1 G41 X14. Y5. D01 F300.
G1 X46. F300. G3 X0 Y19. R14.
G2 I-46. G3 J-19.
G0 X50. Y0 G3 X-14. Y5. R14.
G0 G41 Y20. D01 G0 G40 X0 Y0 M09
G3 X30. Y0 R20. F200 G53 Z0
G2 I-30. G53 Y0
G3 X50. Y-20. R20. M30
G0 G40 Y0
50
Exemplul 5: Frezare, Filetare, Cicluri gauri circulare, Schimbare de scula
Sectiunea A - B
25 15 10
30
6xM12
57
45
Plan de lucru:
Frezare partiala in adancime, R30
Filetare M12
Scule:
T1: Port freza colt ∅50
T2, NC-Centruitor HSS ∅16
68 52
T3, VHM-Spiral ∅10,2
T4, HSS-Tarod M12
A B
4xM12 44 44
55 55
Program: 64 64
51
Exemplul 6, Frezare filet
Frezare filet
Scule:
1 2
T1 M6
G90 G54 G0 X50. Y50 S1500 M3 14 x 2
G43 H01 Z3. M8 Miscarea pe Z = = 0,291
24 x 4
G01 Z-30. F300 (Adancime totala)
G91 G01 G41 X10. Y-14. D01 F150.
G03 X14. Y14. Z0.291 R14.
G03 I-24. Z2. L6 ( L=Numarul complet al gangurilor, se adapteaza dupa scula )
G03 X-14. Y14. Z0.291 R14. ( entfällt la scula. 2, este in raport cu piesa )
G1 G40 X-10. Y-14. ( La scula 2, G1 G40 X-24, este in raport cu piesa )
G90 G0 Z3.
G53 G0 Y0
G53 Z0
M30
52
Rotunjiri si tesiri de colturi ( dupa Software M 11.14 )
Intre doua deplasari pe linii drepte, la colt se pot executa rotunjiri ( Cerc tangential ) sau
tesiri
53
54