Lucrari practice Limnologie HIDROLOGIE GLOBALA

UNITĂŢILE LACUSTRE

Origine, geomorfometrie, exploatare

Lacul este volumul de apă relativ stagnant, cantonat într-o depresiune de pe

suprafaţa uscatului şi care nu are legătură directă cu Oceanul Planetar (Gâştescu,
1971).
Suprafaţa ocupată de lacuri reprezintă 1,8% din suprafaţa Globului, adică cca.
2.700.000 km2, fiind repartizate în majoritate în emisfera Nordică. Volumul de apă
deţinut de acestea se cifrează la 229.250 km 3 ceea ce reprezintă doar 0,017% din
volumul de apă de pe Terra. Pe teritoriul ţării noastre numărul lacurilor se ridică la
3.450 (din care 1.150 artificiale) ele având diverse roluri (economice, turistice,
peisagistice etc.) şi fiind răspândite pe întreg teritoriul României.
Cercetările privind lacurile cuprind două faze: faza pregătitoare de laborator şi
faza lucrărilor de pe teren.
Prima fază, cea de laborator, constă în analizarea bazelor topografice existente
asupra unităţii lacustre sau a regiunii în care aceasta este cantonată. La cea actuală se
găsesc date bibliografice privind aproape toate lacurile artificiale şi pentru
majoritatea celor naturale, ample cercetări efectuând în acest domeniu I. Pişota,
P. Gâştescu, I. Ujvari ş.a..
De asemenea tot în faza iniţială se pregătesc şi echipamentele şi aparatele ce
urmează a fi luate în teren. Dintre acestea enumerăm, în funcţie de posibilităţi:
busolă, altimetru, GPS, nivelă sau teodolit, sondă ultra-sonică şi ambarcaţiune cu
motor, sondă de mână cu lest, termometre, aparate portabile pentru determinarea
oxigenului dizolvat, pH-ului, conductivităţii, discul Sechi, scara colorimetrică,
recipienţi de sticlă sau de plastic, şi nu în ultimul rând carneţele pentru notiţe.
Lucrările de teren, încearcă să acopere în general următoarele probleme:
determinarea poziţiei lacului, ridicarea topografică şi întocmirea schiţei sale
batimetrice, ridicarea profilelor de mal ca o continuare a celor batimetrice pentru
evaluarea volumului de apă maxim ce poate fi reţinut, mai ales în cazul lacurilor
artificiale, cercetarea reţelei hidrografice secundare (afluente sau defluente acestuia) a
învelişului vegetal din cadrul cuvetei lacustre şi analize asupra regimului hidrologic al
lacului (nivel, debite afluente - defluente, dinamica apei, regim termic şi de îngheţ,
regim chimic şi gazos).
Cercetarea cuvetei lacului în ansamblul condiţiilor fizico-geografice se face în scopul
recizării originii, adică a tipului genetic şi a condiţiilor regimului hidrologic

Geomorfometria lacurilor

În cadrul analizei morfometrice a lacurilor se va urmări detalierea operaţiilor de

întocmirea schiţei de contur şi batimetrice a laculu, determinarea elementelor sale
caracteristice (lungime, lăţime, suprafaţă şi adâncime).
Întocmirea schiţei de contur şi a schiţei batimetrice a lacului, se efectuează pentru lacuri
cu suprafeţe mai mici de 10 ha, sau pentru detalieri ale conturului lacurilor mai mari, a căror

1
Lucrari practice Limnologie HIDROLOGIE GLOBALA

contur a fost iniţial scos, din hărţile topografice (cum ar fi lacurile din Delta Dunării sau din
Câmpia Română).
Pentru lacuri mici ridicarea conturului se poate face cu un aparat de nivelment, dintr-o
singură staţie cu aparatul. Condiţia este doar ca distanţa dintre aparat şi miră să nu
depăşească o lungime mai mare de 500 m (fig. 1).

Fig. 1. Lacul Iezerul Mic

O metodă modernă şi foarte precisă de ridicare a conturului unui lac, este aceea ce
utilizează G. P. S. - ul (un sistem de poziţionare global ce utilizează reţeaua satelitară).
Acest aparat emite un semnal care este primit de reţeaua satelitară special utilizată în
acest sens şi respectiv returnat indicând astfel coordonatele tridimensionale ale
punctului în care ne poziţionăm.
Deplasându-ne pe conturul lacului, pe ecranul aparatului se vor înscrie valorile
coordonatelor străbătute, precum şi forma acestuia. Acestea pot fi descărcate pe un
calculator portabil şi prelucrate corespunzător sau notate pur şi simplu şi reprezentate
ulterior. Pentru ca valorile furnizate de aparat să fie sigure se recomandă ca înaintea
fiecărei operaţii de ridicare să se facă: o calibrare a acestuia, utilizând un punct al
cărei coordonate se cunosc cu precizie.
Odată ce conturul lacului a fost ridicat, şi pentru a vedea cum evoluează
lacul în timp, este necesar să se efectueze şi măsurătorile de adâncime, pentru
trasarea curbelor batimetrice.
În funcţie de caracteristicile de formă ale lacului se stabilesc o serie de
profile situate la o anumită distanţă, care se marchează cu ţăruşi. Între aceşti ţăruşi
se leagă o sfoară pentru a marca profilul sau se fixează o nivelă şi cu ajutorul unor
staţii de emisie-recepţie se poziţionează barca şi se efectuează măsurătoarea de
sondaj.

2
Lucrari practice Limnologie HIDROLOGIE GLOBALA

Deplasarea de-a lungul profilului se face cu ajutorul unei ambarcaţiuni (de

cauciuc sau fibră de sticlă) iar măsurătoarea se face în cazul lacurilor cu o adâncime
mică, prin intermediul unui fir gradat la capătul căreia este o greutate. În cazul
lacurilor de mari dimensiuni şi atunci când se dispune de un motor pentru
ambarcaţiune pentru a se efectua o deplasare de-a lungul profilului cu o viteză
constantă şi de o sondă ultrasonică se poate efectua ridicarea cu o precizie mult
mai mare.
Pentru exemplificarea modului de lucru se redă măsurătoarea de adâncime
a lacului Vulturilor din Siriu din Muntele Siriu- Mălaia ( tab. 1).
Cu cât măsurătorile de adâncime de pe liniile de profil sunt mai dese, cu atât
ridicarea batimetrică este mai exactă. Adâncimea maximă se reprezintă printr-un
punct pe schiţă în locul în care s-a măsurat. Punctele cu aceeaşi valoare a adâncimii
se unesc între ele rezultând astfel curbele batimetrice. În cazul analizat s-a trasat
curbele cu adâncime de 0,5, 1,0 şi 1,5 m (fig. 3).
O altă metodă de ridicare batimetrică ce se utilizează mai ales în cazul
lacurilor de mari dimensiuni, mai ales în cazul celor artificiale, unde apar modificări
frecvente ale cuvetei, şi unde sunt necesare ridicări mai dese, se utilizează sonda
sonică. Principiul utilizat poartă numele de Doppler şi constă în emiterea unei unde
sonice cu o anumită frecvenţă f1 care se reflectă de fundul cuvetei şi este
recepţionată apoi cu o altă frecvenţă f2. Emisia şi recepţia undei se face de acelaşi
senzor, care se află scufundat în apă. Avantajele pe care le prezintă această
metodă sunt acelea că se poate lucra în regim continuu ridicat cu exactitate
profilul respectiv şi determinând

Tabel 1. Valorile adâncimilor pe profile în cazul lacului Vulturilor (Siriu)

Nr. Profil A-B Profil 1 Profil 2 Profil 3
crt. Distanţe parţiale - Distanţe parţiale- Distanţe parţiale - Dist.anţe parţiale -
Adâncime Adâncime Adâncime Adâncime
1 0 0 0 0 0 0 0 0
2 1,0 0,25 3,0 0,5 1,0 0,5 2,0 0,40
3 4,0 0,95 3,0 1,10 4,0 1,55 3,0 1,70
4. 5,0 1,00 4,0 1,12 5,0 1,63 5,0 1,75
5. 5,0 1,07 5,0 1,20 5,0 1,70 5,0 1,80
6 5,0 1,25 5,0 1,40 5,0 18,0 5,0 1,85
7 5,0 1,40 5,0 1,40 5,0 1,85 5,0 1,90
8 5,0 1,45 5,0 1,45 5,0 1,85 5,0 1,90
9 5,0 1,55 5,0 1,40 5,0 1,90 5,0 1,95
10 5,0 1,65 5,0 1,40 5,0 1,90 5,0 1,90
11 5,0 1,70 5,0 1,30 5,0 1,70 5,0 1,70
12 5,0 1,80 5,0 1,30 5,0 1,70 5,0 1,70
13 5,0 1,85 5,0 1,10 5,0 1,55 5,0 1,60
14 5,0 1,90 5,0 0,30 5,0 1,45 5,0 1,40
15 5,0 1,97 1,0 0,0 5,0 1,10 5,0 1,05
16 5,0 2,00 5,0 0,40 5,0 0,55
17 5,0 1,97 5,0 0,0 7,0 0,0

3
Lucrari practice Limnologie HIDROLOGIE GLOBALA

18 5,0 1,95
19 5,0 1,90
20 5,0 1,50
21 5,0 1,90
22 5,0 0,50
23 5,0 0,20
24 2,0 0,0

astfel diverse fenomene hidraulice de fund; viteză mare de ridicare. Inconvenientele

sunt că necesită alimentare electrică şi o deplasare cu viteză constantă de-a lungul
profilului şi nu în ultimul rând un cost ridicat.
În exemplificarea acestei metode s-au prezentat profilele obţinute în urma
ridicării batimetrice a lacului de acumulare Siriu, din bazinul râului Buzău (fig. 2).

Fig. 2. Lacul de acumulare Siriu de pe râul Buzău

Elementele de geomorfometrie lacustră

După ce s-a ridicat conturul lacului şi s-a realizat schiţa batimetrică se pot
stabili, în laborator, caracteristicile morfometrice ale lacului respectiv, caracteristici
care se referă la: suprafaţă, lungime, lăţime maximă, lăţime medie, gradul de
sinuozitate al ţărmului, perimetrul lacului, adâncimea maximă, adâncimea medie,
volumul de apă etc.
Precizia indicilor morfometrici calculaţi depinde de precizia ridicării topografice a
conturului lacului, a ridicării batimetrice şi a modalităţii de lucru.
Lungimea lacului (L) este distanţa dintre două puncte situate la extremităţile
cuvetei lacustre. Ea poate fi dreaptă sau frântă în funcţie de forma lacului, trasată
prin interiorul suprafeţei lacului. Iniţial ea se determină prim măsurare cu rigla în cm,
după care se efectuează operaţia de transformare a acestora în metri sau kilometri în

4
Lucrari practice Limnologie HIDROLOGIE GLOBALA

funcţie de scara de reprezentare. Lacul Vulturilor are o lungime de 107 m, definitor

şi prin linia profilului A-B.
În ceea ce priveşte lăţimea lacului (B), aceasta se determină ca fiind
perpendiculara pe lungime ce uneşte punctele cele mai îndepărtate ale cuvetei
lacustre. Astfel lăţimea maximă a lacului Vulturilor este de 72 m.
Lăţimea medie (Bmed) a lacului este raportul dintre suprafaţa lacului şi lungimea
acestuia.
Bmed= F/L =6800 m2 /107 m = 63,55 m

Fig. 3. Lacul Vulturilor. Schiţa batimetrică şi geomorfometrică

Suprafaţa (F) sau oglinda lacului se determină prin planimetrare şi în funcţie

de scara reprezentării se calculează valoarea acesteia în m 2, ha sau km 2. Dacă în
interiorul lacului există insule, suprafaţa acestora se scade. Suprafaţa lacului
analizat fiind de 6800 m2. O metoda mai simplă constă în scoaterea conturului lacului
pe o coală de calc milimetric, determinându-se prin numărare câţi centimetri pătraţi
sunt cuprinşi în interiorul acesteia (atenţie, se vor număra şi fracţiunile de cm 2 care
sunt intersectaţi de perimetrul lacului şi rămân poziţionate în interior). După
determinarea valorii suprafeţei în cm2 aceştia sunt transformaţi în m2 sau km2 în
funcţie de scara de reprezentare.

Perimetrul lacului sau lungimea liniei de ţărm (P) este lungimea reală a
ţărmului care rezultă din măsurarea directă pe hartă şi exprimată, în funcţie de
valoare, în metri sau kilometri. Perimetrul ţărmului lacului Vulturilor s-a determinat prin
măsurare cu compasul distanţier având o deschidere de 7 mm, care la scara de
reprezentare a schiţei înseamnă 6 m. Valoarea rezultată fiind de 270 m.

5
Lucrari practice Limnologie HIDROLOGIE GLOBALA

Coeficientul de sinuozitate (Cs) al ţărmului este în funcţie de perimetrul acestuia,

de forma şi suprafaţa lacului. Se determină conform formulei:

Volumul de apă (V) se obţine prin stabilirea valorii fiecărei izobate, a

adâncimii dintre izobate şi a suprafeţei dintre acestea (tab. 2). Relaţia de calcul se
prezintă astfel:

Tabel 2. Date cantitative ale Lacului Vulturilor (Siriu)

Valoar Distanţa Suprafeţe Δh/2 Volume Volume
ea dintre parţiale (m2) parţiale cumulate
izobate izobate(
li0,0 0,0
m) 6800 0 3050 7851,5
0,5 0,5 5400 0,25 2467,5 4801,5
1 ,0 0,5 4470 0,25 1726 2334
1,5 0,5 2434 0,25 608 608
2,0 0,5 - 0,25 - -

Aplicând formula şi cunoscând suprafeţele dintre izobate, rezultă:

V = (6800 + 5400) x 0,25 + (5400+4470) x 0,25 + (4470+2434) x 0,25 +
(2434 x 0,25) = 3050 + 2467,5 + 1726 + 608 = 7851,5 m 3
Panta medie a fundului (I) se calculează după formula:

, unde Δh – echidistanţa dintre izobate,

ΣI - suma lungimilor izobatelor de pe schiţa batimetrică,
F - suprafaţa lacului.

Adâncimea maximă (Hmax) a lacului se determină în timpul efectuării ridicării

batimetriei lacului, în cazul de faţă ea fiind de 2 m. De asemenea se poate calcula şi
adâncimea medie (Hmed) a lacului care se determină prin împărţirea volumului de
apă din lac la suprafaţa acestuia.