13A Poluarea Sonoră

Introducere:
Factorul de mediu permanent, care participă la crearea ambianţei , in care
trăieşte şi munceşte omul contemporan, zgomotul pătrunde din ce in ce mai mult in
viaţa noastră cotideană.
Îi simţim prezenţa din ce in ce mai intensă în casa in care locuim, în uzine , în
instituţii, în parcuri ,în spitale, si pe stradă.
Deşi a jucat intodeauna un rol important in viaţa omului, in epoca noastră
datorită numeroaselor surse care-l produc, zgomotul nu mai apare ca un factor de
mediu ocazional, aşa cum se intâmpla în urmă cu un secol,ci ca un element
permanent ce acţionează continu asupra organismului uman. A trecut vremea
oraselor liniştite cand singurele surse de zgomot erau sirenele fabricilor şi
locomotivelor.
Ca orice alt tip de poluare si poluarea sonoră are numai efecte negative in special
pentru om. Poluarea sonoră produce stress, oboseal , diminuarea sau pierderea
capacitaţi auditive ,instabilitate psihica, randament scazut.
Sunetul reprezintă o vibraţie care se propagă sub formă de unde, iar viteza
sunetului este diferită in funcţie de natura mediului in care acesta se propagă.

Mediu Caracteristicii
Densitatea mediului Viteza sunetului m/s
3
N/m

Aer la 200C 1,2*10-1 344

Apa la 13 0C 1 1441
Plută 25 500
Lemn de brad 51 4700
Zidarie de 180 4000
caramidă
Beton 200 4000
Sticlă 240 6000
Oţel 790 5100
Aluminiu 270 5200
 Zgomotul este un complex de sunete fără un caracter periodic,cu insurgenţă
dezagreabilă, care afectează, starea patologică şi biologică a oamenilor şi a altor
organisme din natură. Aceste noxe acustice afectează întreaga colectivitate umană.
Dimensiunile fizice ale sunetului:
Frecvenţa definită ca număr de oscilaţii complete dintr-o unitate de timp; se
măsoară in Hertz , 1Hz find o perioada /s. Urechea umană percepe sunetele cu
frecvenţe de la 16 Hz(sunete joase) si până la 20000Hz(sunete inalte). Sunetele sub
16Hz se numesc infrasunete , iar cele de peste 20000Hz ultrasunete.Sensibilitatea
maximă a urechii umane este pentru domeniul 2000-5000Hz.
Intensitatea sau presiunea acustică, masurată in Pa(Pascal, 1Pa=1N/m2) . Pentru
sunete intense se lucrează cu valori foarte mari si de aceea s-a adoptat o altă unitate
Bellul notat cu B, unitate logaritmica reprezentând raportul dintre două intensitaţii
sonore sau electromagnetice.Decibelul notat cu (dB) este submultiplul Bellului , şi
reprezintă variaţia ce mai mică a presiunii acustice pe care o poate sesiza aparatul
auditiv uman,
Intensitatea maximă tolerabilă este in jur de 100 de (dB) , dar ea variază în funcţie
de frecvenţă.Pentru a ţine cont de diferenţa de sensibilitate a urechii umane funcţie
de frecvenţa sunt sunete (grave,medii,şi înalte), nivelele sunt reprezentate pe o
curbă, numită curba „A”.
Urechea umană este mai putin sensibilă la frecvenţe joase decât la sunete cuprinse
între 1000-6000Hz. Un sunet de 60 (dB) la 100Hz nu este perceput la fel de puternic
ca un sunet la 60(dB) la 2000Hz.
Timbrul este calitatea care deosebeşte între ele sunete egale ca frecvenţă şi
intensitate.Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor.
Sunetele pure sunt foarte puţine, acestea conţin o singura frecvenţă.(de exemplu
diapazonul).

Nivelul relativ al sunetului:

(dB)
10 foşnetul frunzelor
10-20 şoptitul
20-50 conversaţie discretă
50-65 conversaţie cu voce tare
65-90 tren
80-90 camioane
90-100 stadioane, incinte industriale
90-100 tunetul
110 ferăstrăul cu lanţ
130 pragul senzaţiei dureroase
110-140 avioane cu reacţie la decolare
140 zgomotul produs de o puşcă
140-190 decolarea unei rachete spaţiale
Impactul asupra mediului:
Pentru ca o persoană să se înteleagă bine cu o altă persoană, trebuie ca zgomotul
de fond (generat de circulaţie) să fie cu 10(dB) sub nivelul convorbirii. În privinţa
zgomotului de fond trebuie menţionat că în marele oraşe, Paris, New-York ,Londra
Bucureşti , Praga, acesta variază între 80-85(dB).
Traficul stradal generează zgomot cu o anumită intensitate produsă de camioane,
autobuze,miile de autoturisme,motociclete etc.Un camion cu remorcă generează un
zgomot de 90(dB), iar o coloană de camioane depăşeste 100 de (dB). Aceste valori
sunt relativ mari având în vedere faptul că într-un cartier de locuinţe, pragul
zgomotului ar trebui sa fie de 50(dB).

Pentru exemplificare prezentăm harta acustică a orasului Praga, referitoare numai

la trafic:
 - Exemplu de măsurători ale nivelului de zgomot din oraşul Piteşti. (informaţie
preluată din Revista de Educaţie Ecologică şi Ocrotire a Naturii)ECOS20/2008

Mii de maşini străbat zilnic oraşul Piteşti. Este una din cele mai mari surse de
poluare fonică. Una dintre cele mai poluate zone din Piteşti este aceea a Târgului
din Vale, unde este amplasată si Universitatea. Acest lucru sa datorat tranzitării
autovehicolelor de mare tonaj care, înainte de finalizarea lucrărilor la centura de
ocolire a oraşului, influenţează nivelul de zgomot prin presiunile exercitate.S-au
efectuat măsurători de zgomot, nivelul acestora depăşind limitele admise de normele
în vigoare . În jurul Universitaţii s-au înregistrat următoarele valori:
E- 70-77(dB).
V- 55-61(dB).
S- 79-84(dB).
N- 79-84(dB).
O valoare mai mare sa înregistrat în intersecţia , Târgul din Vale, colţ cu Costache
Negri sa înregistrat o valoare cuprinsă între 86-90(dB).Determinările au fost
efectuate cu sonometre tip Cirrus 253 si Delta 2010. Avându-se în vedere efectele
produse de zgomot, se recomandă dezvoltarea unei activitaţi de o mai mare
amploare. În vederea obţinerii unor statistici care să permită realizarea unei hărţi
complete de nivel ştiinţific,cu referire la o formă de poluare neglijată până în
prezent şi căutarea unor soluţii de reducere spre valoarea impusă de legislaţia în
vigoare 50 (dB).

Impactul zgomotului asupra sănătăţii umane:

Cea mai grava boală produsă de poloarea fonică este pierderea auzului. Expunerea
prelungită la sunete de intensitate de numai 85(dB) poate afecta temporar sau chiar
definitiv structura fragială a urechi umane. Sunetele puternice , cum ar fi sunetul
armelor de foc la un poligon pot duce la pierderea imediată a auzului.
Alte probleme de sănătate cauzate de zgomot sunt:

- dificultăţi în comunicare si concentrare

- stress şi irascibilitate
- tulburări ale somnului
- probleme cardiovasculare şi efecte negative asupra sistemului
endocrin.
Combaterea Poluarii Sonore:

Poloarea sonoră mai poate fi diminuată prin plantarea arborilor pe marginea

strazilor şi folosirea materialelor izolante fonic pentru construcţii.
La acestea se pot adăuga eforturile noastre (a societaţi) de a respecta orele de
linişte şi de odihnă ale celorlanţi, de a asculta la intensitate mai redusă muzică, si de-
a ne izola garaju în care ne încercăm automobilul, eforturi care sa contribuie la
evitarea a ceea ce se numeşte poloare sonoră.

CONCLUZIE:
Diminuarea orcărui fel de poluare depinde numai de OM!!!

Bibliografie:-„Poloarea Sonoră şi Consecinţele ei” de C. URSONIU şi C.

DUMITRESCU.
-„Revista de Eeducaţie Ecologică şi Ocrotire a Naturii” ECOS20/2008
de Alina Andronescu
-www.referat.ro