I Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid.

Întrucât, conform principiul al doilea al termodinamici, entropia unui sistem nu poate decât să crească,
doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și sursa caldă) este transformată în lucru
mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatura mai mică, numit sursă rece.

II Motor cu ardere externa , la care sursa de căldură este externă fluidului ce suferă ciclul termodinamic:

motorul cu aburi

turbina cu abur

motor Stirling

III motor cu ardere interna, la care sursa de căldură este un proces de combustie suferit chiar de fluidul
supus ciclului termodinamic:

motorul Otto

motorul Diesel

motorul Carnot

motor racheta

statoreactor

pulsoreactor

IV Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă energia termică a aburului
în lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs într-un generator de abur prin fierbere și se destinde
într-un agregat cu cilindri, în care expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a
unui piston, mișcare care de cele mai multe ori este transformată în mișcare de rotație cu ajutorul unui
mecanism bielă-manivelă. Căldura necesară producerii aburului se obține din arderea unui combustibil
sau prin fisiune nucleară.

V Turbina cu abur este o mașină termică rotativă motoare, care transformă entalpia aburului în energie
mecanică disponibilă la cupla turbinei. Transformarea se face cu ajutorul unor palete montate pe un
rotor cu care se rotesc solidar.

VI În familia mașinilor termice, motorul Stirling definește o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis
regenerativ.Există mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparțin
categoriei mașinilor cu piston alternativ. În mod obișnuit motorul Stirling este încadrat în categoria
motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie termică poate fi nu numai arderea unui
combustibil ci și energia solară sau energia nucleară. Un motor Stirling funcționează prin utilizarea unei
surse de căldură externe și a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind menținut în limite de
temperatură prestabilite și o diferență de temperatură suficient de mare între ele.

VIIMotorul Otto a fost conceput ca un motor de staționare și în acțiunea motorului, timpul este mișcare
în sus sau jos a unui piston într-un cilindru. Utilizat mai târziu, într-o formă adaptată, ca un motor de
automobil, sunt implicați patru timpi sus-jos:

1 Admisie descendentă - cărbune, gaz și aer intră în camera pistonului

2 Compresie adiabatică în sens ascendent - pistonul comprimă amestecul

3 Ardere și destindere adiabatică descendentă - arde amestecul de combustibile cu scânteie electrică

4 Evacuarea ascendentă – degajă gaze de eșapament din camera pistonului. Otto l-a vândut doar ca pe
un motor staționar.

VIIIMotorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii
ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa
cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie.

Comprimarea unui gaz conduce la creșterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde
combustibilul în motoarele diesel

Motorul diesel modern este o îmbinare a creațiilor a doi inventatori. În mare, rămâne fidel conceptului
original al lui Rudolf Diesel, adică combustibilul este aprins prin comprimarea aerului din cilindru. Însă,
aproape toate motoarele diesel de azi folosesc așa-numitul sistem de injecție solidă, inventat de Herbert
Akroyd Stuart, pentru motorul său cu cap incandescent