Practica in departamente organizationale-Elaborarea unui

proiect de cercetare

ȚII
IMPORTANTA COMUNICARII IN ORGANIZAȚ

Studentă: ​Diana-Adela PUFULETE

Coord​: Obrad Ciprian
​Universitatea de Vest din Timisoara
 Master: MRUAO

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I.​​ ​Cadrul conceptual si teoretic

1.1. Notiuni introductive

1.1.1. Definirea comunicării
1.1.2.Caracteristicile comunicării
1.1.3. Tipologii ale comunicării
1.1.4. Funcțiile comunicării
1.1.5 Teoria glonțului magic

Capitolul II. METODOLOGIE

1
 ​INTRODUCERE

Noi, ca si membrii ai acestei societați, invățăm din primii ani ai vieții sa comunicăm cu
ajutorul cuvintelor, dar pe parcursul anilor ne dăm seama ca nu sunt de ajuns. Atunci cănd ne
dorim să comunicăm, să oferim sau să transmitem informații, ne folosim de limbajul verbal,
dar există momente când cuvintele sunt lipsite de sens. În acest moment, oamenii îsi dau
seama că nu comunică suficient de mult, ci ei transmit informații eronate.

Comunicarea intre oameni este atât voită cât si nevoită prin gesturile, mimica feței, limbajul
corpului, imbracăminte. Unii cercetători au studiat formele comunicării, aceasta fiind una
dintre cele mai complexe stiințe cu ințelesuri multiple aflată intr-o permanența dezvoltare.

Această temă ma duce cu gândul la faptul că, cu cât omul comunică mai bine, mai clar sau
mai repede cu atât îsî poate realiza mai bine scopul propus si a ajunge la rezultatele dorite.
Lumea nu poate fi concepută fără comunicare, acest lucru reiasă din faptul că omul este o
fiintă care trăiește intr-o societate ci nu izolat. Acest lucru m-a incurajat sa mă indrept spre o
cercetare mai amanuntiță in acest domeniu.

Comunicarea în organizații înseamnă punerea de acord a obiectivelor acesteia prin dozarea

optimă între comunicarea internă si externă. Comunicarea internă este principalul element
care leagă departamentele unei companii, tot odată duce la buna desfăsurare a activităților.
Relația dintre comuicarea internă si cea externă reprezintă imaginea pe care aceasta o
transmite mai departe.

Una dintre calitațile de bază a unui manager bun este capacitatea de a comunica, poate fi
considerată ca una dintre cele mai importante calitați și de care depinde cel mai mult succesul
acestuia in organizație.

2
Comunicarea internă intr-o organizație se referă la schimbul de informații intre angajați, ea
are un rol important in dezvoltarea sa, relația comunicare internă-externă trebuie sa fie un
mecanism bine definit și stabilit dacă se dorește ca organazația sa aibe perfomanțe mari.

Un mediu organizațional reprezintă un cadru excelent de desfășurare a unor procese de

comunicare complexe. Nu ne putem imagina o alăturare de resurse materiale si umane care să
coopereze și colaboreze având ca și numitor comun atingerea unor scopuri.

Cu privire la comunicarea internă in organizații, canalele de transmitere a informației, nu

trebuie sa conțina bariere pentru ca mesajul sa fie transmis corect si in intregime către toți
angajații companiei si a departamentelor.

În concluzie, toate aceste schimbări, au stau la baza determinării unor procese complexe de
adaptare al organizațiilor la noul mediu global, prin apariția noilor strategii de comunicare ,
printr-un accent pus managementului comunicării organizaționale.

Ca urmare a celor de mai sus și din dorința de a aprofunda în acest domeniu, urmează să
realizăm o cercetare sociologică, într-o companie din Timișoara, fie ea națională sau
internațională, cercetare care o să aibe la bază ca și instrument de colectare a datelor
chestionarul.

Am ales acestă opțiune metodologică pentru simplu fapt că este ușor de lucrat cu un
chestionar, atât pentru cercetătorul studiului cât și pentru cei care participa la studiu. Consider
că prin chestionar poți obține mai ușor răspunsurile de care ai nevoie într-un timp limitat, nu
este un instrument de cercetare care poate să pună participanții la studiu în dificultate, în
sensul că nu sunt nevoiți să îți vorbească fața în fața sau să fie înregistrați cum se întâmplă în
cazul instrumentrului de cercetare interviu.

Chestionarul acestui studiu va fi format dintr-un anumit număr de întrebări, întrebări care nu
vor fi stânjenitoare pentru cei care îl vor parcuge, ci întrebări care mă vor ajuta să descopăr
rolul comunicării în organizația respectivă.

Această cercetare sociologică va cuprinde o structură clasică formată din trei mari capitole:
noțiuni introductive, metodologie, rezultatele cercetării și un studiu de caz realizat pe baza
comunicării, toate aceste urmate de concluziile finale ale cercetării.

3
CAPITOLUL 1

ȚIUNI INTRODUCTIVE
1.1. NOȚ

1.1.1. DEFINIREA COMUNICĂRII

Comunicarea își face apariția peste tot in jurul nostru, câteodată nici nu observăm căt de
mulțumiți sau nemulțumiți suntem de rezultatele pe care le obținem in urma comunicării.
Comunicarea trebuie privită prin prisma faptului că dispune de un trecut, prezent si viitor,
conform unei viziuni tranzacționale, comunicarea este determinată de o perspectivă dinamică.

Sociologul Mircea Agabrian (2008) ne oferă o definiție mai amplă a comunicării, afirmând
că: „​comunicarea este un proces prin care informația este schimbată între indivizi printr-un
sistem comun de simboluri, semne, comportamente​.” (Strategii de comunicare eficientă,
Mircea Agabrian, editura Institutul European,2008).

Comunicarea poate fi o funcție socială, o categorie de elemente comportamentale sau un mod

de viață in care există un set de reguli. Comunicarea nu este un răspuns ci un set de relaționari
bazate pe transmiterea unor semne si evocarea răspunsurilor, afirmă Colin Cherry.

Definirea comunicării realizată de Roberts si Hunt este foartă interesantă, precizează că

aceasta este „​dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației.”​(Roberts, Hunt,
1991, p. 225). Introducerea elementului de obținere, de posesie si de căutare a informației în
procesul comunicării reprezintă o contribuție importantă din punct de vedere didactic. Modul
cum este obținută o informație, cum capătă o formă pentru cel care o transmite si cum se
transformă in mesaj reprezintă un factor important in comunicare. Ca și concluzie, receptorul

4
conduce actul comunicațional mai departe decat feedback-ul la mesajul oferit din partea
emițătorului chiar și in lipsa acestuia.

1.1.2. CARACTERISTICILE COMUNICĂRII

1. Emițțătorul

Acest prim element reprezintă un individ, un grup sau o instituție care dețin informații bine
structurate față de receptor.Emițătorului i se atribuie diferite grade de credibilitate, aspecte cu
un puternic impact asupra comunicării.

2. Receptorul

La rândul său este și el un individ, un grup sau o instituție cărora le este adresat un mesaj sau
intră in posesia lui în mod întâmplător sau, primesc mesajul în mod conștient. Receptorul are
un rol important în construcția unei relații de comunicare. Se pot evidenția mai multe feluri de
receptori dupa tipul de ascultare a mesajului: ascultare pentru aflarea informațiilor, ascultarea
critică, ascultarea reflexivă si ascultarea pentru divertisment.

3. Mesajul

Mesajul se află la baza procesului de comunicare si reprezintă un ansamblu de semne, si

simboluri structurate. Prezența mesajului duce la legatura de cooperare între emițător si
receptor.

T.K. Gamble si M. Gamble susține faptul că mesajele „sunt transmise prin mai multe canale,
astfel, nivelul și forma interacțiunii sunt definite de caracteristicile contextului”( Gamble,
Gamble, 1993, p.126).

4. Feedback-ul

Este o componentă extrem de importantă a comunicării. Cei doi autorii, T.K. Gamble și M.
Gamble afirmă că feedback-ul reprezintă” toate mesajele verbale și nonverbale pe care o
personă le transmite în mod conșient sau inconșient ca răspuns la comucarea altei persoane”.
(Gamble, Gamble, 1993, p.151).

5
Alți autori precum Hellriegel, Slocum, Woodman, remarcă unele determinari esențiale ale
feedback-ului cum ar fi:

- feedback-ul ar trebui să se bazeze pe încrederea dintre emițător și receptor

- trebuie să fie mai degrabă specific decât general, de exemplu trebuie sa îi explicăm
persoanei respective si ceea ce a greșit si ceea ce a făcut bine.
- feeback-ul trebuie să fie oferit la momentul potrivit, pentru a primi un raspuns
afirmativ.
- trebuie să conțină acele lucruri pe care receptorul este capabil să le facă

5. Canalul de comunicare și contextul comunicării

​Acest canal de comunicare reprezintă traseul care permite transmiterea mesajului. Ca etape
principale amintim: o coerență de comunicare între emițător și receptor și faptul ca este
principalul spațiu pentru factorii pertubatori.Autorul celebru Myers afirmă faptul că aceste
canale de comunicare reprezintă modul în care „mesajul este oferit – față în față, în scris sau
prin film sau în orice alt fel „(Myres, 1990, p. 249).

Contextul comunicării se referă la cadrul în care se produce comunicarea, fiind definită de trei
caracteristici principale: proximitate, similaritate și apartenența la grup.

1.1.3. Tipologii ale comunicării

Literatura de specialitate ne oferă o mare varietate de forme ale comunicării, oferită de

diversitatea criteriilor de clasificare a acestora. Dintre cele mai cunoscute se pot aminti:

1. În funcție de numărul celor implicați:

a) intrapersonală​: manifestată în forul interior al unui individ, acesta devenind emițător și

receptor în formularea unei idei sau gânduri.

b) interpersonală​: se manifestă prin schimbul de informații între doua persoane, poate fi

directă sau indirectă, se realizează prin vorbire, gesturi, etc.

c) de grup: s​ e derulează sub forma dezbaterii in cadrul unei reuniuni de grup; reprezintă o
formă principală de comunicare in cadrul organizațiilor.

6
d) de masă:​ reflectă producerea și difuzarea mesajelor de către un sistem mediatic către un
public numeros.

2. În funcție de contextul comunicării:

a) directă:​ se bazează pe existența unui contact între emițător și receptor.

b) indirectă:​ se realizează prin telefon, scrisori, radio, internet, etc.

3. În funcție de natura mesajului:

a) verbală:​ presupune transmiterea unor informații cu ajutorul limbajului.

b) paraverbală:​ se referă la transmiterea informațiilor codificate prin diferite elemente

(tonalitate, rimă, accente)

c) non-verbală:​ se manifestă prin diferite comportamente ( mimică, gesturi) .

4. În funcție de feed-back :

a) sincronică:​ constă în schimburi de mesaje emise și recepționate în timp real (comunicarea

prin internet).

b) asincronică​: se axează pe transmiterea unor mesaje complexe (scrisori, email)

5. În funcție de rigurozitate:

a) formală​: exprimă specificitatea unor domenii diferite de activitate umană(economic,

juridic,etc)

b) informală​: reprezintă specificul cultural al unui grup sau cumunitate de apartenență.

1.1.4. Funcțțiile comunicării

Sociologul de origine american, Leo Thayer stabilește șapte funcții ale comunicării:

1. Funcția de socializare​: oferă material pentru discuții

2. Funcția de identitate:​ ritmeaza existența cotidiană

7
3. Funcția de mitologizare:​ creează simboluri de profunzime ale culturii

4. Funcția compensare​ : distribuie experiețe afective

5. Funcția de informare:​ împarte date despre realitate

6. Funcția de divertisment​: transmite mesaje care ocupa timpul liber

7. Funcția de educație​: ajută la formarea indivizilor.

Capitolul III: METODOLOGIA

Metodologia acestui studiu numit ” Importanta comunicarii in organizatii”, va fi

operaționalizată prin metoda cantitativă, adică anchetă pe baza chestionarului.

Metoda cantitativă are la bază cercetarea unui număr mare de subiecți, măsurarea obiectivă a
faptelor, iar cercetătorul este detașat de studiu. Datorită cercetării cantitative, datele culese in
urma studiului, pot fi interpretate din punct de vedere statistic.

Pe de altă parte, metoda cantitativă se incadrează epistemologic pe poziția explicației și al

pozitivismului, relația dintre cercetător și subiect este una rece, distantă, o poziție din exterior,
imaginea realității este una statică și exterioară actorului. Ca și metode principale de
cercetare, in cazul metodei cantitative putem folosi, experimentul sau chestionarul standard.

8
Rezultate care reies in urma cercetării cantitative, sunt de natură tari, valide, având o alură de
fidelitate.

Prin folosirea acestei metode de cercetare, se urmarește ipotezele principale ale acestui studiu.
Ipoteza generală a studiului este identificarea modului de colaborare între departamentele unei
companii.

Putem urmării modul in care angajații iși desfășoară activitatea pe baza informațiilor pe care
le primesc, atăt de la colegii de departament, colegii din alte departamente, cât și de la
managerii companiei. Cu toate acestea dorim să aflăm modul prin care este transmisă
informația, fluiditatea acesteia, dar și legatura dintre manageri si subordonați.

Pe langă aceste caracteristici de mai sus, mai putem verifica gradul de mulțumire al
angajațiilor față de munca pe care o prestează în această companie, dar și schimbările care
le-ar aduce in organizația respectivă.

Chestionarul conține și întrebări deschise, pentru a oferi posibilitatea și libertatea fiecărui

angajat al companiei să își exprime dorințele, de exemplu își pot exprima opiniile cu privire la
ce și-ar dori să schimbe în primul rând la acestă companiei dacă ar fi managerul ei.

Obiectivele studiului:

1. Identificarea modului de colaborare între departamente

2. Investigarea fluidității informației
3. Identificarea transmiterii informației către angajați
4. Investigarea relației dintre timpul eficient si sarcinile atribuite
5. Identificarea modului în care personalul își îndeplinește activitățile comunicate:

Ipoteze studiului:

9
1. Daca transmiterea informatilor de la un departament la altul este eficienta, atunci rezultate
vor fi pozitive.
2. Cu cat informatiile sunt mai precise si detaliate, cu atat sarcinile vor fi indeplinite in timp
util.
3. Daca reteaua de telecomunicatii nu este afectata in timpul programului de lucru, atunci
informatiile pot ajunge in timp util la ceilalti angajati.
4. Cu cat organizatia se focalizeaza mai mult pe legatura dintre departamente, cu atat

comunicarea este mai deschisa si lipsita de bariere​.

5. ​Dacă angajații companiei își îndeplinesc obiectivele propuse, atunci gradul de mulțumire
este ridicat.

Organizația pe care am ales-o pentru a realiza acest studiu de cercetarea a fost compania Profi
Room Food. Această companie, deține un lanț mare de magazine Profi în toată țara, având
sediul central în localitatea Timișoara din județul Timiș.

Acest lanț de magazine Profi a fost deținut de Polish Enterprise Fund, urmând ca în cursului
anului 2009, afacerea Profi România constituită din 67 de magazine să fie achiziționată de
către Enterprise Investors.

Rețeaua de magazine Profi este prezentă în cele 41 de județe plus municipiul București, având
ca structură magazine în format Standard, City și Loco,cel din urmă fiind formatul în care
PROFI, primul retailer care se adrezează consecvent zonelor rurale. Având peste 9000 de
angajați la începutul anului 2016, la care se vor adauga încă cel puțin 2000 până la sfârșitul
acestui an, PROFI România se află printre primii mari angajatori de retail ai României.

10
Chestionarul:

1. In aceasta organizatie, canalele de comunicare intre departamente sunt lipsite de bariere.

1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru
4. Acord
5. Total de acord

2. Aceasta organizatie se axeaza pe intalnirile dese, sedintele, in care toti angajatii

impartasesc ideile si opinile proprii.
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru
4. Acord
5. Total de acord

3. Informatiile detaliate si precise venite din partea colegilor ne ajuta la indeplinirea

sarcinilor
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Acord
5. Total de acord

4. Exista o colaborare stransa si eficienta intre colegii departamentului.

1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Acord
5. Total de acord

5. Managerii superiori sunt deschisi in ceea ce priveste comunicarea cu subordonatii

1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Acord
5. Total de acord

6. Cele mai importante informatii legate de aceasta companie nu sunt intotdeauna transmise
de catre manageri tuturor angajatiilor.
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Acord
5. Total de acord

11
7. Primesc in timp util informatiile necare pentru a finaliza cu succes sarcinile.
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru
4. Total de acord
8. De cele mai multe ori, informatiile sunt transmise angajatiilor prin intermediul
telecomunicatilor (mail, telefon, fax).
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Acord
5. Total de acord
9. In departamentul meu comunicarea este un element important care ne ajuta pe fiecare
dintre noi sa ajungem la un obiectiv comun.
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Acord
5. Total de acord
10. Majoritatea informatiilor comunicate sunt de incredere si folositoare pentru fiecare
angajat al companiei.
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Acord
5. Total de acord

11. Celelalte departamente transmit informatia cu usurinta departamentului meu.

1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Neutru.
4. Total de acord

12. Dintro-o perspectivă generală cât de mulțumit sunteți de activitatea pe care o desf. în
această companie

1. foarte nemulțumit

2.nemultumit

12
 3.neutru

4.multumit

5. foarte mulțumit

13. Dacă ați fi managerul acestei companii care ar fi principala schimbare pe care ați
implementa-o?

R: …………………….

14. În activitatea dvs. profesională folosiți mai mult comunicarea directă sau comunicarea
mediată tehnologic?

3.1. preponderent comunicare directă

3.2. mai mult com directa

3.3. în egala măsura

3.4. mai mult com mediata

3.5. prepond comunicare mediată

13