DETERMINAREA GRADULUI DE FAVORABILITATE PENTRU AMENAJAREA UNOR PÂRTII

DE SCHI ÎN MUNŢII SUHARD

Munţii Suhard sunt situaţi în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali, mai exact în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei.
Altitudinea maximă din această grupă muntoasă se înregistrează în vârful Omu – 1932 m.

Unele pante montane din aceşti munţi, cu expoziţii estice sau nord-estice au configuraţii topografice şi înclinări favorabile
amenajării de pârtii de schi alpin. Aşa se explică intensa valorificare turistică a acestor munţi. Iubitorii practicării sporturilor de iarnă
frecventează pârtia Dealul Negru – cu o lungime de 3000 km, cu o diferenţă de nivel de 400 m şi grad de dificultate mediu; pârtia Parc
– cu o lungime de 900 km, cu o diferenţă de nivel de 140 m şi grad de dificultate mediu, având o înclinare de 28,5o, şi pârtia de schi
fond situată pe Dealul Rotund, unde vara se fac antrenamente cu schi role.

Pentru determinarea arealelor cu favorabilitate ridicată pentru amenajarea unor pârtii de schii în această grupă muntoasă, este
necesară obţinerea unei hărţi care să evidenţieze gradul de favorabilitate al amenajării pârtiilor. Harta obţinută impune un studiu al
arealelor care prezintă gradul cel mai ridicat de favorabilitate al amenajării pârtiilor, un grad mediu, precum şi arealele care nu permit
amenajarea acestora.

Înainte de începe lucrul propriu-zis şi obţinerea datelor necesare pentru a ajunge la rezultatul dorit, este obligatorie verificarea
hărţii pe care lucram să fie georeferenţiată, pentru a nu obţine date eronate.

Obţinerea hărţii gradului de favorabilitate a amenajării unor pârtii de schi în Munţii Suhard, s-a realizat prin intermediul unor
hărţi ajutătoare: harta limitelor teritoriale a Munţilor Suhard, suprapusă peste harta curbelor de nivel, harta pantelor, harta expoziţiei
versanţilor şi harta utilizării terenurilor. Ultimele trei hărţi enumerate, au fost obţinute la rândul lor urmând o serie de paşi.

Prelucrarea datelor puse la dispozitie – harta limitelor teritoriale a Munţilor Suhard şi harta curbelor de nivel – s-a efectuat în
programul Arcgis, mai exact în aplicaţia ArcMap, unde au fost încărcate cele două hărţi accesând comanda Add Files (+). Pe baza
acestora s-a creat o hartă tridimensională (Model 3D) prin accesarea pictogramei semnificând o valiză roşie şi alegerea unor opţiuni
( 3D Analyst Tools – Raster Interpolation – Topo to Raster). Rezultatul acestor mici paşi va fi o fereastră unde va trebui adăugată
harta, în prima căsuţă, şi limitele, în cea de a doua căsuţă (selectăm din listă - Boundery), după care se salvează.

Modelul tridimensional obţinut va ajuta la crearea celorlalte trei hărţi meţionate mai sus - harta pantelor, harta expoziţiei
versanţilor şi harta utilizării terenurilor. Pentru harta pantelor şi a harta expoziţiei versanţilor se accesazează din nou opţiunea
3D Analyst şi se urmează paşii: 3D Analyst – Surface Analysis – Slope, rezultând harta pantelor; iar pentru harta expoziţiilor -
3D Analyst – Surface Analysis – Aspect. Harta utilizării terenurilor se crează accesând opţiunea Spatial Analyst – Convert – Features
to Raster.

Toate hărţile noi obţinute se salvează, ulterior fiind reclasificate, pentru a atinge scopul pe care ni l-am propus iniţial.
Reclasificarea hărţilor reprezintă de fapt stabilirea unor criterii valabile pentru toate cele trei hărţi.

Noi am optat pentru o numerotare de la 0 la 2, fiecare cifră reprezentând gradul de folosire în scopul amenajării unei pârtii în
arealul respectiv. Reclasificarea s-a realizat prin accesarea opţiunii Spatial Analist – Reclassify, ajungându-se la rezultatele prezentate
mai jos.

Pentru pante, clasificarea este următoarea:

0 - pante între 0o şi 10o, nefavorabile pentru amenajarea pârtiilor de schi, sunt plane;

1 - pante între 10o şi 15o şi pante peste 30o, prezintă un grad de favorabilitate redus;

2 - pante între 15o şi 30o, cele mai favorabile pentru pârtiile de schi, gradul de înclinare fiind mai pronunţat.
 Pentru expoziţia versanţilor, clasificarea se prezintă astfel:

0 – expoziţie sudică, sud-estică şi estică a versanţilor, fiind nefavorabile amenajării pârtiilor de schi, datorită topirii rapide a stratului
de zăpadă;

1 – expoziţie vestică şi sud – vestică, grad de favorabilitate redus; stratul de zăpadă se menţine pe o perioadă mai lungă de timp, dar nu
garantează pentru utilizarea lui în scopul amenajării unei pârtii de schi;

2 – expoziţie nord – vestică, nordică şi nord – estică , prezintă un grad de favorabilitate ridicat, deoarece stratul de zăpadă se
menţine mai mult timp şi într-o cantitate mai mare.

Pentru utilizarea terenurilor, clasificarea este următoarea:

0 – terenuri nefavorabile, reprezentate prin stâncării, intravilane, cursuri de apă;

1 – terenuri cu un grad de favorabilitate redus – areale cu păduri, terenuri agricole, areale cu vegetaţie subalpină, cu culturi
complexe, zone de tranziţie;

2 – terenuri cu grad de favorabilitate ridicat, reprezentate prin: păşuni, areale fără vegetaţie, pajişti naturale, paşijti secundare.

La amenajarea pârtiilor de schi, fiecărei hărţi dintre cele nou obţinute i se va acorda o anumită importanţă, după cum urmează:
o importanţă de 50% hărţii pantelor reclasificată, o importanţă de 20% hărţii expoziţiei vesanţilor reclasificată şi o importanţă de 30%
hărţii utilizării terenurilor reclasificată. Aceasta se datorează gradului mai ridicat de însemnătate pe care fiecare dintre aceste hărţi le
are în amenajarea unor pârtii de schi, astfel că harta pantelor este cea mai importată, deoarece înclinarea reprezintă un prim pas pentru
realizarea unei pârtii. Trebuie căutată înclinarea cea mai favorabilă, pentru a nu apărea incidente, în cazul unei pante prea abrupte, sau
a imposibilităţii de a desfăşura o activitate ce implică schiatul. Hărţii expoziţiei versanţilor îi este acordată cea mai mică importanţă,
presupunându-se că stratul de zăpadă în regiunea aceasta oricum se menţine pe o perioadă mai lungă din an sau poate fi creat si
artificial. În ceea ce priveşte harta utilizării terenurilor, şi această prezintă o importanţă ridicată, deoarece un areal cu intravilan, nu
poate fi mutat după bunul plac, pentru a se amenaja o pârtie de schi, sau un areal cu pădure nu poate fi despădurit, cât s-ar bate din
palme. De aceea se caută arealele care îndeplinesc toate condiţiile cele mai favorabile amplasării unor pârtii de schi, pentru a nu
întâmpina dicultăţi de-a lungul timpului.

Pentru a se obţine harta gradului de favorabilitate pentru amenajarea unor pârtii de schi în Munţii Suhard, mai trebuie efectuat
un pas. Acesta constă în realizarea unui calcul, folosind cele trei hărţi reclasificate şi gradul de importanţă acordat fiecăreia. Prin
accesarea opţiunii 3D Analyst – Calculation, a apărut o fereastră unde a trebuit introdusă formula

pante * 0,5 + expoziție * 0,2 + utilizarea terenului * 0,3, apoi folosind comanda Evaluation s-a creat harta dorită.

Harta obţinută ne sugerează următoarele aspecte:

- culoarea roşie indică arealele cele mai nefavorabile amenajării unor pârtii de schi. Ea aproape înconjoară Munţii Suhard, fiind
mai pronunţată în partea sud – vestică a hărţii, îngustându-se sub forma unei fâşii în partea de est şi în cea de nord, ca apoi să
dispară aproape complet în partea de nord – vest. Această culoare reprezintă arealele din apropierea cursurilor de apă,
intravilanele, arealele cu stâncării.

- culoarea galben, reprezintă arealele cu un grad de favorabilitate redus pentru amenjarea unor pârtii de schi, fiind
reprezentativă pentru: arealele cu păduri, terenurile agricole, arealele cu vegetaţie subalpină, cu culturi complexe, zonele de
tranziţie. Această culoare are cea mai mare extindere, însemnând că arealele enumerate mai sus au o extindere vastă.

- culoarea albastru reprezintă arealele cu gradul de favorabilitate cel mai ridicat. Aceasta se prezintă sub forma unor petice de
culoare pe hartă, dispuse neregulat. Sunt mai pronunţate pe latura nordică a versanţilor, pe cea nord-vestică si mai redus pe
latura nord-estică. Prin intermediul acestei culori sunt reprezentate: păşunile, arealele fără vegetaţie, pajiştile naturale, paşijtile
secundare, precum şi pantele cele mai favoarbile pentru o pârtie de schi. E culoarea care are cea mai redusă extindere la nivel
hărţii, însemnând ca în teren situaţia să se desfăşoare la fel sau aproape la fel.
 Dar pentru amenajarea pârtiilor de schi, trebuie luate în calcul şi căile de acces spre acestea. Conform hărţii realizate, cele mai
favorabile areale pentru amenajarea unor pârtii de schi sunt:

- partea nord-estică a munţilor, unde culoarea albastru e mai pregnantă. Arealul respectiv este traversat de râul Bistriţa, ceea ce
ar putea uşura accesul către pârtia de schi amenajată în regiune;
- partea sudică, ce se suprapune peste actualele pârtii de schi din regiune, fiind în apropierea Depresiunii Dornelor;
- partea vestică, unde de asemeni culoarea albastru este mai pronunţată, fiind favorizat de cusrul râului Someşul Mare, care de
asemeni ar purtea uşura acesel către pârtia de schi din cadrul acelui areal.

Studente:
Specializarea: Geografia Turismului
Anul: II
Grupa: a II-a