UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI ALE

COMUNICĂRII
SECŢIA – ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR:
conf.univ.dr.

ABSOLVENT:

1
 - 2010 -
UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI ALE COMUNICĂRII
SECŢIA – ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

POLUAREA SONORĂ

COORDONATOR:
conf.univ.dr.
ABSOLVENT:

2
 CUPRINS:

CAPITOLUL I:-------------------------------------------------------------------------------------------------5
I.1. Introducere------------------------------------------------------------------------------------------------5
I.1.1. Aspecte generale vizând poluarea, respectiv poluarea sonoră-------------------------------6
I.1.2. Caracteristicile sunetelor--------------------------------------------------------------------------7
I.1.3. Durata şi efectele zgomotului--------------------------------------------------------------------8
I.2. Surse de poluare sonoră-------------------------------------------------------------------------------10
I.3. Cauzele poluării sonore--------------------------------------------------------------------------------11
I.4. Măsuri de combatere şi diminuare a poluării sonore---------------------------------------------12
I.5. Instrumentele cele mai des folosite în detectarea poluării sonore-------------------------------13
I.6. Metodele de combatere a zgomotului---------------------------------------------------------------14
I.7. Influenţa zgomotului asupra activităţii productive-------------------------------------------------16
I.8. Politica Uniunii Europene de combatere a poluării sonore--------------------------------------17
I.9. Problematica poluării sonore în România-----------------------------------------------------------18
I.10. Managementul şi politica zgomotului--------------------------------------------------------------18
CAPITOLUL II.-----------------------------------------------------------------------------------------------20
II.1. Poluarea sonoră în Cluj-Napoca---------------------------------------------------------------------20
II.2. Analiza Swot-------------------------------------------------------------------------------------------21
II.3. Hartă de zgomot pentru Cluj-Napoca---------------------------------------------------------------22
II.4. Limita decibelilor în Cluj----------------------------------------------------------------------------25
II.5. Impunerea unui alt trafic-----------------------------------------------------------------------------26
II.6. Impactul zgomotului asupra pieţei imobiliare-----------------------------------------------------26
II.7. Centrul Clujului , zona cea mai poluată fonic----------------------------------------------------27
II.8. Soluţii propuse pentru diminuarea poluării sonore în Cluj--------------------------------------28
II.9 Harta de 8 miliarde-------------------------------------------------------------------------------------28
II.10. Clujul, de două ori mai zgomotos-----------------------------------------------------------------28
II.11. Avantajele hărţilor acustice-------------------------------------------------------------------------29
II.12. Sancţiuni----------------------------------------------------------------------------------------------30
CAPITOLUL III:----------------------------------------------------------------------------------------------35
III.1. Metoda de cercetare----------------------------------------------------------------------------------35
III.1.1. Eşantionare--------------------------------------------------------------------------------------35

3
 III.1.2. Analiza datelor----------------------------------------------------------------------------------36
III.2. Concluzii şi recomandări----------------------------------------------------------------------------42
III.3 Aspecte practice--------------------------------------------------------------------------------------44
III.3.1.Concluzii-----------------------------------------------------------------------------------------46
III.3.2. Recomandări------------------------------------------------------------------------------------47
III.3.3. Concluzie finală---------------------------------------------------------------------------------48
BIBLIOGRAFIE----------------------------------------------------------------------------------------------49

4
CAPITOLUL I:

I.1. Introducere
Zgomotul creat de traficul rutier din marile oraşe, duruitul picamerelor de pe şantierele în
construcţii, vecinii gălăgioşi, precum şi alţi factori provoacă zilnic nervi, oboseală şi stres.
Acest vacarm urban este motivul pentru care multe persoane suferă constant de dureri de cap,
stări de anxietate, irascibilitate. Întreg vacarmul poate fi numit simplu: poluare sonoră.
Poluarea sonoră este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă oamenii la ora
actuală, alături de poluarea atmosferică şi managementul deşeurilor. Jumătate dintre persoanele
respective trăiesc într-un zgomot permanent, iar o treime suferă de insomnii din cauza poluării
sonore, conform unor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Lucrarea de faţă încearcă, într-o oarecare măsură, să atragă atenţia asupra poluării sonore din
România (în general) şi din Municipiul Cluj-Napoca, în special.
Cele mai importante surse de poluare sonoră sunt:
 circulaţia sau transporturile, adică traficul rutier;
 industria;
 construcţiile şi montajul utilajelor tehnologice;
 comerţul;
 vecinii gălăgioşi etc.
Primul capitol tratează sursele de poluare sonoră, cauze, măsuri de combatere şi diminuare
a poluării, instrumente de detectare, metode de combatere a zgomotului şi atenuatoare de zgomot.
Tot în capitolul I este tratată şi Politica Uniunii Europene de combatere a poluării sonore precum şi
problematica poluării sonore în România, în vederea aduceri ei la limitele prescrise de OMS.
Al doilea capitol abordează pe larg poluarea sonoră în Cluj-Napoca. Acest capitol prezintă
analiza Swot, Harta de zgomot pentru Cluj, limita decibelilor, impunerea unui alt trafic, impactul
zgomotului asupra pieţei imobiliare, Centrul Clujului – zona cea mai poluată fonic.
Tot aici, în acest capitol sunt tratate următoarele subcapitole: soluţii privind poluarea sonoră
în Cluj, “harta de 8 miliarde”, Clujul de două ori mai zgomotos, precum şi avantajele hărţilor
acustice şi totodată sancţiunile prevăzute de lege.
Partea practică care face parte din capitolul III - conţine metoda de cercetare, concluzii şi
recomandări cu privire la poluarea sonoră şi studiul practic.
Finalul lucrării, adică capitolul IV – reprezintă chestionarul – Anexa, fiind realizat pe un
eşantion de 60 subiecţi.

5
 Scopul acestui studiu este de a găsi şi prezenta metode favorabile privind diminuarea,
combaterea şi cauzele poluării sonore din Municipiul Cluj-Napoca.
Principalele concluzii ale studiului se referă la:
 includerea politicii zgomotului în politica de protecţie a mediului
 dezvoltarea unui management şi a unei politici a zgomotului eficient, diferenţiat pe
zone ale localităţii
 aplicarea şi implementarea adecvată a legislaţiei UE transpuse
 utilizarea sprijinului potenţial oferit de UE şi OMS pentru îmbunătăţirea politicii şi
reglementărilor de mediu; dezvoltarea unui program cu fonduri europene pentru
implementarea prevederilor UE şi difuzarea lor către marii producători de poluare
sonoră
 stabilirea unei metodologii adecvate pentru costurile de transpunere şi implementare
 utilizarea altor surse financiare interne şi externe pentru acoperirea tuturor costurilor
şi activităţilor implicate
 desfăşurarea unor campanii eficiente de informare atât a producătorilor cât şi
utilizatorilor de echipament utilizat în exterior.
 impunerea unor limite pentru echipamentele şi utilajele importate, evidenţiat prin
agrementul ce însoţeşte introducerea în ţară a acestora.

I.1.1. Aspecte generale vizând poluarea, respectiv poluarea sonoră

Omul trăieşte în lumea sunetelor şi a zgomotului.
Zgomotul este un ansamblu de sunete care pun în mişcare de vibraţie aerul sau chiar forme
solide. Zgomotul se mai poate defini ca fiind un sunet puternic, necoordonat.
Sunetul se defineşte prin vibraţiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.
Sunetul ne poate oferi momente de distracţie: când ascultăm o simfonie sau cântecul păsărelelor, ne
permite să comunicăm cu familia şi prietenii noştri prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne
avertizează de apropierea unui automobil, ne atrage atenţia când sună telefonul sau bate cineva la
uşă etc.
Unitatea de măsură a intensităţii sunetelor este decibelul (dB). Studiile arată ca omul
percepe sunete cu o frecvenţă între 16 – 20.000 vibraţii/sec şi cu o intensitate între 0 – 120 dB.
Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele: 30 – 60 dB.1

1
Ridvevici M.N, Pollution sonore, Le Monde Scientifique, Franţa, Toull, nr.3, 1973, p.31

6
 Nivelul de 20 – 30 dB este inofensiv pentru organismul uman. Limita sunetului este de 80 dB.
Sunetele de 130 dB provoacă senzaţia de durere, iar cele de 150 dB sunt insuportabile (în trecut
există temenul de “moarte sub clopot”)2.
În natură sunetele puternice sunt mai rare, zgomotul este slab şi de scurtă durată. Sunete
precum: murmurul apei unui izvor sau freamătul frunzelor sunt întotdeauna plăcute auzului, ele
liniştesc şi diminuează stresul. Dar aceste sunete sunt tot mai rare, în prezent, fiind înlocuite de
zgomotul provocat de industrie şi transport.
Marea majoritate a activităţilor omeneşti este generatoare de zgomote.
Poluarea sonoră poate fi generată de:
a) surse naturale: erupţii vulcanice, cutremure, alunecări de teren, vuietul cascadei etc.
b) surse artificiale (surse generatoare de zgomot în mediul ambiant): sunetul sirenelor,
sonerii, claxoane, zgomotul produs de traficul auto sau aerian.
Măsurătorile efectuate în oraşele mari arată că nivelul zgomotului (în orele de vârf) depăşeşte
cu mult standardele şi normele sanitare.
Zgomotul este interpretat în mod diferit de către fiecare individ, depinzând foarte mult de
vârstă, temperament, starea de sănătate, factorii externi etc.
Sunetele de intensitate mare afectează aparatul auditiv şi centrele nervoase producând reacţii
dureroase sau chiar şocuri. Pe lângă acestea, poluarea sonoră poate provoca, la nivelul
organismului uman, o serie întreagă de efecte începând cu uşoare oboseli auditive până la stări
nevrotice grave sau chiar traumatisme ale organului auditiv.

I.1.2. Caracteristicile sunetelor

Fenomenul care stă la baza producerii sunetelor este vibraţia unei surse sonore. Sunetul se
propagă sub formă de unde elastice numai în substanţe (gaze, lichide şi solide) cu o viteză de 331
m/s, dar nu se propagă în vid.
Caracteristicile lui sunt:
 înălţimea (exprimată în frecvenţa vibraţiei),
 intensitatea (exprimată în energia vibraţiei).
Orice sunet simplu, cum ar fi o notă muzicală, poate fi descrisă în totalitate, specificând trei
caracteristici perceptive:
* înălţime
* intensitate
* calitate (timbru).
Sunetul se mai caracterizează în funcţie de trei factori:

2
www.referat.ro/referate/poluare_sonora

7
 - durata - care se referă la intervalul de timp în care urechea este expusă la sunet
- frecvenţa (tonalitatea) – care este exprimată în cicluri pe secundă sau hertzi
- amplitudinea (intensitatea) unui sunet - care se măsoară în decibeli.

NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL

UNOR SUNETE OBIŞNUITE3

Respiraţia 10 dB
Şoapta 20 dB
Conversaţia 60 dB
Traficul în orele de vârf 80 dB
Mixerul de alimente 90 dB
Un tren în mişcare 100 dB
Fierăstrăul cu lanţ 110 dB
Un avion în mişcare 120 dB
Zgomotul produs de o puşcă 140 dB

I.1.3. Durata şi efectele zgomotului

Durata reprezintă timpul cât excitantul sonor (zgomotul) acţionează asupra analizatorului
auditiv.
Într-un mediu în care intensitatea este de 120 dB, omul poate fi activ doar 2 minute. Acţiunea
zgomotului puternic influenţează negativ nu doar asupra urechii, având urmări neurologice,
binecunoscute, cum ar fi: ameţeli, cefalee, oboseală – generând totodată stări de teamă şi
incomoditate, diminuarea atenţiei şi a siguranţei.
Zgomotul poate provoca şi diminuarea volumului caloric, afectarea funcţiilor circulatorii,
schimbarea ritmului inimii şi a presiunii sangvine, insomnii etc. Muzica puternică poate creea chiar
şi stări depresive.
În lumea medicală, se vorbeşte tot mai des de maladia zgomotului – care se bazează pe
afectarea sistemului nervos şi auditiv.
“Urechea este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroase sunete
din lumea înconjurătoare. În mod sigur, merită să fie ocrotită...”4
Cercetătorul Tony Smith a întocmit şi publicat în revista Scanorama - articolul “Noise Free
America” o “listă de sugestii” destinată cetăţenilor, în scopul atenţionării lor asupra consecinţelor

3
www.google.com. – poluarea sonoră şi consecinţele ei, www.e-referate.ro/referate/Poluarea_sonora2007
4
ibidem

8
nefaste ale zgomotului şi pentru a le oferi câteva modalităţi de acţiune concretă de diminuare a
acestui fenomen atât de nociv, acestea sunt următoarele:
“- Nu utilizaţi alarme la maşini sau sisteme de intrare fără cheie, dacă de cele mai multe ori
acestea nu funcţionează cum trebuie.
- Păstraţi în bună stare de funcţionare sistemul de eşapament.
- Utilizaţi claxonul numai în cazuri de urgenţă.
- Poziţionati-vă radioul şi televizorul astfel încât sunetul să se audă numai în interiorul casei
dvs.
- Antrenaţi-vă câinele să nu latre, nu îl lasaţi niciodată singur în grădină.
- Avertizaţi-vă vecinii dacă intenţionaţi să faceţi zgomot.
- Reduceţi la minim soneria telefonului.
- Luaţi în considerare nivelul de zgomot în momentul în care achiziţionaţi diverse aparate
pentru casa dvs., mai ales aspiratoare şi aparate de aer condiţionat.
- Dacă vă remodelaţi casa insistaţi ca întreaga operaţiune să nu înceapă mai devreme de 8
a.m.
- Dacă cineva înaintează o plângere împotriva dvs., luaţi-o în considerare serios.”5

5
www.envi.ro – Tony Smith, Gazeta zgomotoasă, Scanorama – art. “Noise Free America”

9
 Noise is any unwanted sound. Noise can increase stress. Very loud noise can damage your
hearing, or even make you completely deaf.6
Noise pollution in the home:

I.2. Surse de poluare sonoră

Sursele de poluare sonoră sunt numeroase şi diferite, câteva dintre acestea fiind:
 circulaţia, transporturile; Exemplu: în perioadele de vârf ale traficului, pe unele
artere principale nivelul zgomotului depăşeşte 80 dB,
6
http://www.reneval.net- Noise Pollution – Renewalnet Overview

10
  industria; Exemplu: zgomotele din întreprinderi influenţează nefavorabil rezultatele
economice şi eficienţa producţiei. Nivelul zgomotului industrial se ridică în unele
întreprinderi la 90-100 dB. În nici un caz asemenea activităţi nu trebuie amplasate în
perimetrul centrelor populate, mai ales la distanţă mică de centrele de locuit.
Clădirile acestor întreprinderi trebuie să fie desigur bine izolate fonic,
 activităţile de construcţii şi montaje; Exemplu: compresoarele şi ciocanele
pneumatice utilizate,
 comerţul; Exemplu: în zona pieţelor şi a marilor magazine este mult zgomot, datorat
în primul rând de maşinile care aprovizionează magazinele,
 zgomotele emise de către copii în terenurile de joacă; Exemplu: ţipetele lor
înregistrează între 70 – 80 dB,
 terenurile sportive şi stadioane; Exemplu: zgomotele provenite de pe acestea
înregistrează peste 100 dB,
 animalele (câini, pisici, păsări) care pot tulbura liniştea, mai ales pe timpul nopţii;
Exemplu: lătratul unui câine înregistrează intensităţi sonore între 70 – 80 dB,
 aparatele electrocasnice; Exemplu: zgomotul pe care îl produc acestea. Ar fi de
preferat ca aceste aparate să fie utilizate pe rând, în gospodărie.

I.3. Cauzele poluării sonore

Cu toate că motoarele autovehiculelor sunt tot mai silenţioase (faţă de cele din trecut)
zgomotul pe străzi şi autostrăzi este în continuă creştere, nu numai din cauza creşterii traficului, ci
şi a vitezei autovehiculelor. La viteze mari, zgomotul poate proveni şi din vibraţia carcasei
autovehiculului supus la trepidaţiile roţilor şi la interacţiunea în viteză cu masa de aer. Cea mai
importanta sursa de zgomot este frecarea rotilor pe asfaltul strazii. Nu este vorba numai despre
frecare, ci şi de efecte speciale mecanice şi aerodinamice care iau naştere la impactul pneului (în
rotaţie rapidă, accelerată) cu suprafaţa şoselei. Pe unele autostrăzi moderne nivelul zgomotului
depăşeşte 80 dB. Ca o completare la cele prezentate până acum, se poate spune că poluarea sonoră
este importantă şi în industrie – şi nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere şi
chiar de somn.
La ora actuală se poate vorbi de o extindere a poluării sonore la nivelul global al mediului
ambiant, prin faptul că aviaţia supersonică împrăştie (odată cu gazele de eşapament otrăvitoare) şi
“boom-ul” caracteristic deplasărilor supersonice.
La început, motoarele reactoarelor utilizate în aviaţia comercială aveau tracţiuni de 4 tone, iar
în prezent s-a ajuns la tracţiuni de peste 20 tone / motor. Din puterea motoarelor cu reacţie, o mare

11
parte scapă sub formă de radiaţie mecanică şi anume o cantitate proporţională cu puterea a 8-a a
vitezei de ieşire a jetului de gaze prin duze.
Deci, la viitoarele generaţii de avioane supersonice stratosferice ne putem aştepta la o enormă
“hemoragie” sonoră, care devine periculoasă mai ales la aterizarea şi decolarea avionului, şi în
general când el este obligat a zbura în troposferă, aproape de locuinţele omeneşti.
Situaţia în România din punctul de vedere al poluării sonore este gravă, dar nu din cauza
lipsei unei legislaţii în domeniu, ci a nerespectării acestaia.

I.4. Măsuri de combatere şi diminuare a poluării sonore

Măsurile de combatere a poluării sonore se impun ca o necesitate de prim ordin. Astfel,
diminuarea zgomotului produs de traficul rutier se poate face cu ajutorul perdelelor forestiere
constituite din arbori şi arbuşti care au rolul de a reduce zgomotul cu aproximativ 10 dB.
În faţa flagelului zgomotului nu putem sta impasibili. Cea mai importantă măsură ţine de
disciplina personală şi a colectivelor de lucru. Este vorba despre o atitudine civică - după cum şi
acasă sursele de zgomot (radio, TV, staţii audio, aspirator, mixer, etc) trebuie să fie bine controlate,
atât în timpul zilei cât şi al nopţii, tot aşa la volan trebuie să ne gândim la pietoni atunci când
ambalăm motorul şi apoi punem frâna neverificată temeinic.
Un alt set de măsuri se constituie într-o categorie aparte, măsuri tehnice care privesc pe de o
parte ecranarea sursei de zgomot, iar pe de altă parte protecţia urechii omului şi a locuinţei sale.
Încă din perioada proiectării obiectivelor industriale trebuie să se aibă în vedere următoarele
aspecte: amplasarea judicioasă a maşinilor zgomotoase, tratarea antifonică a încăperilor în care
funcţionează, obligaţia proiectanţilor şi constructorilor de maşini în privinţa insonorizării lor, de
asemenea şi locuinţele trebuie insonorizate prin utilizarea de materiale de construcţie izolante din
punct de vedere fonic.
Una dintre cele mai grave probleme de combatere a poluării sonore se află pe marile artere de
circulaţie, şi în special pe traseul autostrăzilor. S-a ajuns chiar la construcţia unor veritabile ecrane
pe marginea autostrăzilor, aşa cum s-a început, spre exemplu în oraşul Hay-les-Roses din Franţa,
dar şi aceste măsuri instituite prezintă unele dezavantaje. Dintre acestea am putea enumera faptul că
alterează peisajul, accentuează monotonia traseului pe autostradă, îngrădirea fizică a autostrăzii
favorizează acumulările de gaze toxice care au o acţiune nefastă asupra automobiliştilor.
Aceste ecrane nu constituie decât soluţii locale, în preajma ansamblurilor de locuinţe
traversate de autostrăzi.

I.5. Instrumentele cele mai des folosite în detectarea poluării sonore:

Instrumentul cel mai des folosit pentru măsurarea nivelului de presiune acustică (instrument
portabil) este sonometrul.

12
 Acesta este un aparat care poate răspunde semnalului sonor aproximativ în
acelaşi mod ca urechea umană şi permite determinări
obiective si reproductibile ale nivelului de zgomot.
Este cea mai utilă unealtă a specialistului în acustică.
Are o mare capacitate de stocare a datelor măsurate.
Prin acest aparat sunetul de măsurat este convertit într-
un sunet electric identic prin intermediul unui
microfon.7
Valoarea citită pe instrument este nivelul de presiune acustică în
decibeli. Semnalul este disponibil, de asemenea, la o fişă de ieşire,
pentru alimentarea unui înregistrator de nivel.

Pentru măsurarea potenţialului de nocivitate a zgomotului, luând în considerare pe lângă

nivelul presiunii acustice şi durata de expunere la acest factor de risc, se foloseşte dozimetrul.
Un bun dozimetru de zgomot este o unealtă indispensabilă pentru lupta împotriva pierderii
auzului la locul de muncă, altfel spus, este destinat protecţiei împotriva zgomotului de la locul de
muncă.
Dozimetrul calculează expunerea personală la zgomot conform ISO9612.2. Softul său poate
combina mai multe puncte de lucru în timpul unei zile sau a unei săptămâni, simulând astfel
expunerea persoanei la zgomot.

Cele mai răspândite tipuri de dozimetre sunt cele portabile (de buzunar), montate pe subiecţi,
într-un buzunar pe perioada zilei de lucru, microfonul fiind montat în apropierea urechii. Valorile
citite pe afisajul aparatului sunt transformate în decibeli.
Pentru calculul nivelului de zgomot echivalent continu se cunosc două metode:
- metoda europeană, care cere o înjumătăţire a timpului de expunere la fiecare creştere
cu 3 dB a nivelului de zgomot;
7
Alexandru Darabont, Adrian Costin, Dan Vaiteanu, Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în tehnica militară, Ed. Militara, Bucureşti, 1983, p.48

13
 - metoda americană care cere o înjumătăţire a timpului de expunere, la o creştere a
nivelului de zgomot cu 5 dB.

I.6. Metodele de combatere a zgomotului

trebuie încorporate elementelor acestui sistem. Astfel se disting:
- metode de combatere a zgomotului la sursă
- metode de combatere a zgomotului pe căile de propagare
- metode de combatere a zgomotului la receptor.
Combaterea zgomotului este o problemă de sistem de muncă. Sistemul, în acest caz,
reprezintă ansamblul format din sursele de zgomot, mediul de propagare a energiei acustice (căile)
şi receptori.
Înainte de a alege o tehnică de combatere a zgomotului este necesară o definire exactă a
obiectivelor de urmărit:
a) Principalul scop il constituie, în majoritatea cazurilor, asigurarea protecţiei sub
raportul efectelor locale, sau altfel spus, diminuarea pericolului de apariţie a
surdităţii profesionale.
b) Un alt obiectiv îl poate constitui asigurarea protecţiei sub aspectul efectelor generale,
adică pentru evitarea instalării efectului de jenă şi de interferare a atenţiei, în
contextul în care asigurarea inteligibiliăţii comunicaţiilor, este foarte importantă
pentru siguranţa şi securitatea angajaţilor în procesul muncii.
c) Nu în ultimul rând, un obiectiv însemnat îl constituie diminuarea efectelor
extraauditive ale zgomotului (situaţii de stres, sistemul cardiovascular, sistemul
nervos prin oboseală, insomnie, deficienţe de comportament).
Utilizarea atenuatoarelor de zgomot se încadrează în metodele de combatere a zgomotului la
sursă.
Ele constituie o soluţie eficientă şi frecvent folosită pentru diminuarea efectelor surselor de
zgomot de natură aerodinamică.
După principiul care stă la baza funcţionării lor, atenuatoarele pot fi active şi reactive.
Atenuatoarele active sunt construite de regulă sub forma unui canal căptuşit cu material
fonoabsorbant.
Dacă pe un astfel de atenuator sunt dispuse o serie de panouri fonoabsorbante se realizează
atenuatoare active celulare, lamelare şi circulare sau sicane fonoabsorbante.
Atenuatoarele active simple sunt eficace numai pentru zgomotele ale căror lungimi de undă
sunt mai mari decât jumatate din dimensiunea maximă a canalului.

14
 Pentru a se înlătura acest dezavantaj s-au realizat atenuatoare active celulare, obţinute prin
împărţirea canalului într-o serie de celule identice, fiecare suprafaţă interioară a celulelor fiind
căptuşită.
Un alt tip de atenuator activ se bazează pe pierderea de energie acustică produsă în urma
dilatării şi comprimării undelor la intrarea şi ieşirea din atenuator.
Acesta se prezintă sub forma unei camere ale cărei dimensiuni sunt mari în raport cu
lungimea de undă. Pereţii camerei sunt căptuşiţi cu material fonoabsorbant.
Dacă intrarea şi ieşirea canalului din camera de absorbţie nu au aceeaşi axă de simetrie, se
obţine o atenuare şi mai mare a zgomotelor.
Un alt tip de atenuator activ este cel cu şicane, construit astfel încât să realizeze schimbări de
direcţie a zgomotelor prin intermediul unor pereţi fonoabsorbanţi.
Atenuarea realizată depinde de caracteristicile fonoabsorbante ale materialului utilizat la
căptuşire, fiind direct proporţională cu perimetrul atenuatorului, lungimea atenuatorului şi invers
proporţională cu suprafaţa secţiunii lui.
Atenuatoarele reactive asigură disiparea energiei acustice prin formarea unui „DOP DE
UNDE” care împiedică trecerea sunetului la unele frecvenţe, din cauza influenţei masei şi a
elasticităţii aerului în celulele atenuatorului. Un astfel de atenuator este constituit dintr-o serie de
cavităţi şi tubulaturi astfel montate, încât prin discontinuităţile pe care le creează, să realizeze
reducerea necesară a nivelului de zgomot.
Cercetări recente au confirmat faptul că din punct de vedere practic nu este recomandat să se
utilizeze mai mult de două camere identice, iar tubul de racord dintre camere este avantajos să fie
montat în interior.
Din aceeaşi clasă a atenuatoarelor reactive fac parte şi atenuatoarele de rezonanţă. Acestea
sunt nişte cavităţi cu pereţi rigizi şi care comunică cu conducte printr-un orificiu. Aceste cavităţi
(ramificaţii laterale) pot fi cu secţiune constantă sau cu secţiune variabilă.
Pentru a lărgi plaja de frecvenţe în care se pot obţine valori importante ale atenuării, este
benefică realizarea unor atenuatoare reactive combinate.
Una din cele mai răspândite metode de diminuare a zgomotului pe căile de propagare o
constituie închiderea completă a unei surse de zgomot într-o carcasă fonoizolantă. În cazul unei
asemenea carcase, zgomotul se poate propaga în exteriorul ei, pe următoarele căi:
- prin pereţii carcasei – zgomot aerian;
- prin neetanşeităţi sau prin deschideri tehnologice – zgomot aerian;
- prin structura carcasei – zgomot structural;
- prin elementele componente ale maşinii – zgomot structural.
Atenuarea nivelului de zgomot aerian este cu atât mai mare cu cât absorbţia acustică, a
interiorului carcasei este mai mare.

15
 Pentru reducerea zgomotului structural transmis în exteriorul carcasei – trebuie ca toate
legăturile dintre elementele maşinii şi carcasă, să fie realizate prin elemente vibroizolante.
În aceeaşi categorie de măsuri (prin care se poate combate nivelul de zgomot pe căile de
propagare) se înscrie şi ecranul fonoizolant.
Aceste ecrane fonoizolante sunt bariere acustice între sursa de zgomot şi receptor. Eficienţa
lor variază în funcţie de dimensiunile lor şi de frecvenţa acustică a sursei. Se recomandă ca lăţimea
ecranului să fie de 1,5 – 2 ori mai mare ca înălţimea lui.

I.7. Influenţa zgomotului asupra activităţii productive

Zgomotul se caracterizează prin:
* intensitate
* compoziţie spectrală
* durată.
Aceste caracteristici constituie factorii principali, care influenţează realizarea sarcinilor de
muncă, în condiţiile îndeplinirii unei activităţi productive într-o ambianţă zgomotoasă.
Fie că este vorba de o activitate predominant intelectuală sau motorie, apariţia unui zgomot
intens, neaşteptat, chiar de scurtă durată, duce la o perturbare a acesteia şi la o scădere temporară a
performanţei de lucru. În cazul în care prezenţa zgomotului la locul de muncă se prelungeşte un
timp mai îndelungat, scăderea performanţei se poate constata şi după încetarea acţiunii zgomotului,
chiar şi în cazul unei „obişnuinţe” cu ambianţa zgomotoasă.
În literatura de specialitate se citează numeroase situaţii de ameliorare a indicatorilor
cantitativi şi calitativi privitor la producţia realizată, după reducerea intensităţii nivelului de zgomot
la locul de muncă.
Astfel, într-un atelier mecanic după reducerea zgomotului cu 25 dB s-a constatat o scădere cu
50% a pieselor rebutate. Într-un atelier de montaj scăderea intensităţii zgomotului cu 20 dB a
condus la o creştere a producţiei cu 30%.
Expunerea la zgomote neaşteptate, intermitente, ritmice sau întâmplătoare este situaţia cea
mai nocivă pentru organismul uman. În acest caz apariţia neaşteptată a zgomotului poate declanşa
de fiecare dată, reacţii de scurtă durată din partea organismului, generând dificultăţi în realizarea
sarcinii de muncă. Expunerea la acest tip de zgomot nu produce obişnuinţă. Influenţa negativă, în
ambianţa de lucru, a unui zgomot continu, se constată mai ales atunci când activitatea depusă are
un caracter complex, solicitând memoria imediată şi luarea deciziilor.

Într-o atmosferă zgomotoasă - rezolvarea unor probleme tehnice şi efectuarea unor

calcule, este mult mai dificilă decât într-o ambianţă silenţioasă.

16
I.8. Politica Uniunii Europene de combatere a poluării sonore
Uniunea Europeană a dezvoltat treptat politica sa privind poluarea sonoră şi introducerea unui
plan de reducere a zgomotului bazat pe taxe şi menit a îmbunătăţi calitatea mediului. Acest plan
ambiţios s-a implementat începând cu anul 1970, de când legislaţia comunitară în domeniu a
crescut în importanţă şi sub aspectul consistenţei reglementărilor.
“Conform prevederilor directivelor pentru autovehicule, emisiile de zgomot a autoturismelor
au fost stabilite la un nivel maxim de 80 dB în statele membre, acest nivel descreşte la 77-78 dB şi
după anul 2000 la 70 dB pentru autoturisme şi 75 dB pentru autovehicule grele, în conformitate cu
propunerile OCDE. Cartea Verde privind impactul de mediu al transportului, publicată la 20
februarie 1992 a evidenţiat o creştere considerabilă a zgomotului ca rezultat al sporirii traficului
rutier şi a sprijinit acţiunile luate la sursa de zgomot, în special perfecţionarea tehnică şi
tehnologică a motoarelor şi vehiculelor.”8
O altă directivă propusă de Comisie şi adoptată de Parlamentul European în anul 2000 –
referitoare la Evaluarea şi Managementul Zgomotului de Mediu, are ca scop asigurarea bazei
comune pentru abordarea poluării sonore.

Principiile de bază ale acestei directive sunt:


monitorizarea poluării mediului prin solicitarea autorităţilor competente din ţările
membre de a elabora hărţi strategice ale zgomotului pentru principalele drumuri, căi
ferate, aeroporturi şi aglomerări pe baza unor indicatori de zgomot armonizaţi.
Aceste hărţi au rolul de a determina numărul persoanelor deranjate de zgomot;

informarea şi consultarea publicului privind expunerea la zgomot şi efectele ei,
precum şi măsurile ce urmează a fi implementate;

abordarea chestiunilor de zgomot local prin solicitarea autorităţilor competente de
a elabora planuri de acţiune….

dezvoltarea unei strategii pe termen lung care include obiectivele reducerii
numărului de oameni afectaţi de zgomot pe termen lung…9

8
www.idee.ro/lider, Oportunităţi Europene, Utilităţi, 16-30 mai 2003
9
Petre Prisacaru, Lucia Iordache, Jean Tilly, Impactul implementării în România a standardelor UE pentru protecţia mediului înconjurător cu
privire la zgomot, Pre-Accession Impact Studies, Bucuresti : Institutul European din Romania, 2002, p. 10-12

17
I.9. Problematica poluării sonore în România
În România poluarea sonoră este o parte importantă a poluării generale şi totodată o
ameninţare majoră pentru calitatea mediului comunităţii împreună cu poluarea aerului şi apei,
serviciile publice nedezvoltate şi ineficiente, managamentul inadecvat al gunoiului.
În UE aproximativ 40% din polulaţie este expusă zgomotului traficului rutier la un nivel de
presiune sonoră depăşind 55 dB în timpul zilei şi 20% la niveluri depăşind 65 dB.
În România acest procentaj este mai redus datorită unei intensităţi mai mici în timpul nopţii şi
datorită faptului că un mare procentaj din populaţie (455) locuieşte în zonele rurale unde traficul
rutier este mai redus. Cu toate acestea monitorizarea poluării sonore urbane desfăşurate de către
Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti a evidenţiat o evoluţie ascendentă a nivelurilor de
zgomot de la valori medii de 50 dB la începutul anilor ’80 la valori medii de 70 dB în 1999 pentru
locuinţele din apropierea traficului intens şi mediu şi de 55-60 dB pentru locuinţele din zonele
rezidenţiale. Transpunerea directivelor UE 2000/14/EC, 85/594/EC şi a legislaţiei privind evaluarea
conformităţii, care sprijină legislaţia de zgomot, nu ridică probleme serioase la nivel legislativ.
O problemă majoră o reprezintă implementarea legislaţiei, care implică resurse financiare
importante, infiinţarea de noi agenţii şi organe specializate.
Prima estimarea costurilor totale de transpunere a fost de 228.000 euro.
Costurile implementării directivei vor fi suportate de producători pentru noul echipament.
Prevederile Directivei 2000/14/EC se aplică numai producătorilor de echipament nou şi nu
utilizatorilor de echipament vechi care cad sub incidenţa prevederilor Directivei 2002/49 şi
urmează să fie transpusă în legislaţia română. Nivelul costurilor depinde de tipul de echipament
implicat şi costurile pot reprezenta costuri de verificare a nivelului de zgomot al echipamentului,
marcajul şi etichetarea costurilor, costuri de achiziţie pentru dispozitive de control, costuri pentru
servicii (teste de zgomot) îndeplinite de laboratoare acreditate, costuri pentru îmbunătăţirea
nivelului tehnic şi tehnologic al echipamentului, costuri pentru izolarea părţilor zgomotoase ale
echipamentului, incluzând materiale de izolare interioară şi exterioară.10

I.10. Managementul şi politica zgomotului

Principiile managementului public
- aceste principii au fost prezentate şi recomandate de Agenda ONU şi Cartea Europeană a
Transportului, Mediului şi Sănătăţii, ele fiind următoarele:
 Principiul precauţiei specifică că zgomotul trebuie redus la cel mai scăzut nivel
posibil într-o situaţie particulară, astfel încât să nu afecteze sănătatea publică;

10
Alexandru Darabont, Adrian Costin, Dan Vaiteanu,Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în tehnica militară, Ed. Militara, Bucuresti, 1983, p.48

18
 Principiul poluatorul plăteşte arată că acei responsabili pentru zgomot trebuie să
plătească costurile complete asociate cu poluarea sonoră, incluzând monitorizarea,
managementul, reducerea nivelurilor şi supravegherea;
 Principiul prevenirii specifică că trebuie luate măsuri pentru a reduce zgomotul la
sursă. Totodată planificarea amenajării teritoriului trebuie îndrumată de o evaluare
de impact a mediului asupra sănătăţii.

19
CAPITOLUL II.

II.1. Poluarea sonoră în Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca, resedinţa judeţului Cluj, este al cincilea mare oraş din România,
având o populaţie de 298.000 locuitori.
O spectaculoasă dezvoltare industrială s-a înregistrat după anul 1950, când municipiul Cluj-
Napoca a devenit principalul centru urban din vasta Depresiune a Transilvaniei. Perioada de după
1989 se caracterizează printr-un declin industrial şi o reorientare a întregii indrustrii. A crescut
numărul populaţiei şi astfel s-a resimţit o nevoie acută de spaţii construite. Oraşul s-a extins,
ocupând suprafeţe din împrejurimile oraşului, dar şi spaţiile libere rămase în perimetrul oraşului.
Creşterea numerică a populaţiei a impus o presiune prin sporirea cerinţelor de viaţă, de natura
hranei, locuinţe, mişcare etc.
Astfel, omul a modificat raporturile sale cu mediul trecând de la stadiul de component
obişnuit al naturii la stadiul de component ataşat, iar ulterior la stadiul de contrapus al naturii.
Intervenţiile antropice asupra mediului au fost generate de premisele locale de dezvoltare a
unor activităţi specifice care însă în decursul timpului au suferit modificări importante.
Poluarea mediului constă din introducerea unor substanţe care pot să producă ruperea
echilibrului ecologic, să dăuneze sănătăţii şi stării de confort a oamenilor sau să producă daune

20
economiei prin modificarea factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane. Poluarea începe din
momentul în care substanţele introduse în mediul natural depăşesc, prin cantităţi sau prin
intensitatea acţiunilor lor, anumite praguri de toleranţă, devenind astfel nocive.
Stresul environmental este considerat drept un proces rezultat în urma interacţiunii dintre
oameni şi mediu. Termenul de stres este legat de presiune asupra mediului. De obicei presiunile
sunt corelate cu diferite sectoare ale activităţilor umane, fiind analizate ca şi agenţi care exercită un
stres potenţial asupra mediului pe anumite areale în funcţie de magnitudinea proceselor care
generează stresul. În majoritatea cazurilor stresul environmental este generat de implantarea unor
structuri artificiale în teritoriu, respectiv implantarea unor structuri artificiale antropice în
structurile naturale.

II.2. Analiza Swot

Metoda de analiză utilizată pentru evaluarea stării şi potenţialul natural al municipiului Cluj-
Napoca este analiza SWOT11. Se identifică atât factorii interni ai comunităţii (puncte tari şi puncte
slabe) cât şi factorii externi care influenţează direct sau indirect comunitatea municipiului
(oportunităţi şi ameninţări).

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

* devierea traficului greu în zonele periferice * poluare sonoră datorită aglomerării

ale oraşului
* starea destul de bună a drumurilor în
comparaţie cu alte judeţe
* reînnoirea parţială a parcului de vehicule de
transport în comun cu autobuze şi troleibuze
de ultimă generaţie – Euro 4, mult mai
silenţioase decât cele actuale
* monitorizarea permanentă a factorilor de
mediu de către autorităţile abilitate
traficului
* lipsa unor programe de educare sau informare
a populaţiei privind efectele poluării sonore
asupra stării de sănătate
* absenţa unor centre de informare pe
tematici de poluare sonoră
* locuri de parcare insuficiente
* liniile de troleu şi tramvai ce traversează
centrul oraşului
* aglomeraţia la intrarea şi ieşirea din oraş la ore
de vârf cauzată de lăţimea insuficientă a
benzilor de circulaţie
* zgomot înregistrat peste limite pe arterele
principale şi în marile intersecţii ale oraşului

11
www.google.com – poluarea sonoră, analiza SWOT.

21
 OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

* tendinţe în reducerea poluării sonore * creşterea numărului de îmbolnăviri datorate

* atragerea investitorilor care folosesc
tehnologii nepoluante sonor
* aplicarea principiului “POLUATORUL
PLĂTEŞTE”
* existenţa în sistemul de învăţământ a
specializărilor în domeniul mediului şi
ecologiei
* construirea unei centuri de ocolire a oraşului
* descongestionarea traficului în zona centrală
* devierea circulaţiei de tranzit din zona
centrală a oraşului pe trasee ocolitoare
poluării sonore; cea mai gravă boală produsă
de poluarea sonoră fiind pierderea auzului
* poluarea sonoră excesivă datorată circulaţiei
urbane
* evitarea oraşului de către turişti datorată
traficului aglomerat
* creşterea numărului de autoturisme după anul
1990
* aglomerarea şi supraînălţarea clădirilor

II.3. Hartă de zgomot pentru Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca are, alături de Bucureşti, prima hartă de zgomot. Realizarea acesteia
este o cerinţă a Uniunii Europene pentru toate oraşele care depăşesc 250.000 de locuitori, fiind o
operaţiune care se practică în prezent pe întreg continentul.
În România există nouă oraşe care până la data de 30 aprilie 2007 trebuiau să depună la sediul
Ministerului Mediului aceste hărţi pentru a fi implementate la nivel naţional, după care rezultatele
trebuiau trimise mai departe, la forurile europene de la Bruxelles. Primaria Cluj-Napoca a încheiat
recent un contract de 700.000 lei cu o firmă specializată – “Enviro Consult”, privind realizarea
acestei hărţi, precum şi a documentaţiei necesare, cu toate măsurătorile şi analizele culese de pe
teren. Această societate este reprezentantă în România a celei mai autorizate companii în branşa din
Europa – “Bruel & Kjaer” din Danemarca.
“Vrem, nu vrem, trebuie să facem această hartă, deşi nu este prioritatea noastră zero, însă
este importantă din perspectiva integrării europene”, a declarat în august 2006 primarul din Cluj-
Napoca12.
Proiectul realizării acestor hărţi de zgomot cuprind 3 etape, “după reguli standardizate la nivel
european”, a declarat directorul “Enviro Consult” din Bucureşti, astfel:

12
Daniel Sarbu, România Liberă, Ediţia Transilvania, Banat, 18.08.2006, art. „Harta de zgomot din Cluj-Napoca”

22
 1. prima etapă – avea ca dată de finalizare 30 august 2007, când Primăria trebuia să
aibă realizată:
a) harta vectorizată a municipiului în format 3 D (tridimensional)
b) harta acustică în format 3 D prin simulare informatică
c) stabilirea pe harta acustică a punctelor de monitorizare a zgomotului
d) achiziţionarea de staţii fixe de monitorizare, tehnică de calcul şi programe
aferente
e) o staţie meteo şi GPS plus mijloace de transmitere
2. etapa secundară – având ca termen sfârşitul anului 2007, propunea validarea hărţii
acustice de către o comisie din cadrul Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului
(ARPM), apoi realizarea sistemului de monitorizare a zgomotului în municipiu,
precum şi a unei staţii mobile de monitorizare.
3. etapa a treia – viza depunerea hărţii de zgomot, cu documentaţia la Autoritatea
Naţională de Protecţia Mediului, etapa avea termen de validare data de 30 martie
2008.
Reprezentantul Enviro Consult, susţine că harta de zgomot a fost realizată conform înţelegerii
la finalul anului trecut. Între timp a apărut o modificare legislativă, care a dat peste cap planurile
Primăriei.
“Garda de Mediu a avertizat Primăria că trebuie să finalizeze harta până la finalul acestei luni
şi că aceasta trebuie să conţină şi harta de zgomot a Aeroportului, precum şi îmbinarea hărţii de
zgomot pentru tramvaie cu cea pentru căi ferate din interiorul oraşului.” 13
Ca urmare, Primaria este nevoită să încheie un nou contract cu Enviro Consult, urmând ca
noua hartă de zgomot să fie finalizată în termen de o lună. Purtatorul de cuvant al Primariei Cluj, a
asigurat că până la sfârşitul lunii februarie, municipalitatea va trimite Agenţiei de Protecţia
Mediului Cluj, noua hartă. În cazul unei noi întârzieri, Primăria Cluj va fi pasibilă de amendă.
“Cazul Clujului nu este singular, probleme similare existând şi la celelalte primării care
trebuiau să contribuie la harta naţională de zgomot.”14
Anexa 5 alin.1 din H.G. 321/14.04.2005, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental, descrie cerinţele minime pentru elaborarea hărţilor strategice de zgomot, astfel:
1. Harta strategică de zgomot15 este o reprezentare a informaţiilor referitoare la unul
din aspectele de mai jos:
- “starea, din punct de vedere acustic, existenţa anterioară sau viitoare, în funcţie
de un indicator de zgomot;

13
Daniela Şerban, Informaţia Cluj...pune punctul pe i!, vineri 25.01.2008, nr.55, pag.4, art. „Harta de zgomot a Clujului, întârziată de legislaţia
haotică”
14
Ibidem
15
H.G. nr.321/14.04.2005, art.1

23
 - depăşirea unei valori limită;
- estimarea numărului de locuinţe, şcoli şi spitale dintr-o anumită zonă, expuse
la anumite valori ale unui indicator de zgomot;
- estimarea numărului de persoane stabilite într-o zonă expusă la zgomot”
2. Următorul articol16 arăta sub ce formă pot fi prezentate publicului aceste hărţi:
“- grafice
- date numerice organizate în tabele
- date numerice în format electronic.”
3. Hărţile de zgomot pentru aglomerări trebuie să pună accent pe zgomotul emis de:
“- traficul rutier
- traficul feroviar
- aeroporturi
- zonele industriale, inclusiv porturi.”17
Ordonanţa de urgenţă nr.195 din 22.12.200518 – privind protecţia atmosferei, schimbările
climatice, gestionarea zgomotului ambiental, la art.61 - prevede că autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează
aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului ambiental.
În acest scop, articolul de mai sus19 descrie următoarele:
- la lit.”a” se dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de
poluare, în vederea aplicării măsurilor de urgenţă,
- la lit.”b” se solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor/interdicţiilor în
scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi,
- iar lit.”c” prevede luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al
zgomotului ambiental.
Un alt articol prevede20:
“Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri sunt obligaţi să întreţină perdelele şi aliniamentele de
protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a
atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.”
Hotărârea Guvernului nr.321/14.04.2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr.358/27.04.2005 – prevede evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental.

16
H.G. nr.321/14.04.2005, art.2
17
Idem, art.3
18
O.U.G. nr.195/22.12.2005, Cap. X, art.61
19
Ibidem
20
Ibidem, art.62

24
 Prezenta hotărâre abordează unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea
efectelor dăunătoare de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului prin implementarea măsurilor
următoare:
a) determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de zgomot
b) punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental, precum
şi efectele sale
c) adoptarea pe baza datelor din hărţile de zgomot a planurilor de acţiune, având ca
scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, a nivelurilor de expunere care
pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane.

II.4. Limita decibelilor în Cluj

Nivelul zgomotului general admis în oraş, atât ziua cât şi noaptea, nu trebuie să depăşească 60
– 65 decibeli. Respectând anumiţi parametri impuşi de legislaţia europeană, autorităţile locale vor
fi obligate să ia măsuri de protejare a populaţiei împotriva poluării fonice datorate traficului urban,
feroviar, aerian şi zgomotul industrial.
Primarul Clujului, a declarat la finele anului 2007, că există deja un proiect european de 3
milioane Euro, pentru refacerea şi modernizarea linieri de tramvai care uneşte cartierul Mănăştur cu
Gara CFR şi zona industrială a Combinatului de Utilaj Greu.
Evoluţia nivelului de zgomot datorat traficului auto din Cluj – la nivelul general pentru
judeţul Cluj, se constată o evoluţie ascendentă a valorilor nivelului de zgomot determinat în special
în mediul urban, de-a lungul arterelor de circulaţie intensă auto, fapt explicat prin dezvoltarea
parcului auto a agenţilor economici şi creşterea nivelului de confort al populaţiei.
În judeţul Cluj, în anul 2007 s-a urmărit nivelul de zgomot din principalele localităţi: Cluj-
Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin şi Aghireş.
Prin urmare s-a constatat că mediile anuale ale nivelului de zgomot, din judeţul Cluj,
depăşesc limita admisă de 65 dB, conform STAS 10009/1988 şi STAS 100144/1-90 în municipiile
Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin.
În Cluj-Napoca, pe parcursul anului 2007 s-a urmărit nivelul de zgomot produs de traficul
rutier, prin determinări de 30 min în următoarele puncte: Piaţa Mihai Viteazu, sens giratoriu cartier
Mănăştur, sens giratoriu Zorilor, Piaţa Baba Novac, str. Fagului – cartier Gheorgheni, str. Oaşului –
B-dul Muncii, sens giratoriu Mărăşti şi Piaţa Unirii şi prin determinări de 24 h la sediul APM Cluj.
S-au remarcat depăşiri ale nivelului de zgomot în toate punctele de măsură, îndeosebi în Piaţa
Mihai Viteazu cu o valoare medie anuală – 77,92 dB în sensul giratoriu din cartierul Zorilor cu o
valoare medie anuală de 74,07 dB şi pe str. Fagului – cartier Gheorgheni unde s-a înregistrat o
valoare medie anuală de 74,88 dB, datorită traficului rutier intens din zonă şi a traficului greu.

25
 O uşoară depăşire s-a înregistrat în Piaţa Mărăşti – 68,3 dB. Acest fapt poate fi explicat prin
lipsa traficului greu precum şi arhitecturii locale, unde există un culoar destul de larg (din sensul
giratoriu spre sediul Bibliotecii Judeţene), acesta permiţând atenuarea zgomotului.

II.5. Impunerea unui alt trafic

Se vor lua măsuri de redirecţionare a traficului auto care să fie redirecţionat pe anumite
porţiuni sau chiar restricţionat la nivelul vitezei şi cel al traficului de zi şi de noapte sau faţă de
tonaj – uşor şi greu.
De asemenea, vor fi realizate sensuri unice, semafoarele vor fi sincronizate, vor exista
interdicţii orare şi închideri de artere pentru redarea doar a traficului pietonal. “Clujul, vechi oraş
medieval, are nevoie de schimbarea traficului” – a subliniat directorul Firmei “Enviro Consult”,
care a realizat câteva măsurători pentru a desena schematic, o hartă a zgomotului în zona de nord a
municipiului.21
“Vor fi făcute măsurători la nivelul autostrăzii Transilvania, când va intra în funcţiune,
precum şi a traficului aerian. Monitorizarea va fi făcută periodic, iar o data la cinci ani aceste hărţi
de zgomot vor fi refăcute” - a precizat în continuare directorul “Enviro Consult”.22

II.6. Impactul zgomotului asupra pieţei imobiliare

“În Cluj se vând deja terenuri şi imobile mai ieftine în zonele puternic poluate din punct de
vedere fonic” – susţine directorul Serviciului Tehnic din cadrul Primăriei Cluj. Harta de zgomot a
Clujului va duce la stabilirea corectă a preţului terenurilor sau al construcţiilor, arată şi directorul
Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj.
Avertizarea “Cod protocaliu” pe străzile Clujului – indică faptul că: cele mai zgomotoase
zone ale Clujului sunt centrul oraşului (zona Catedralei Ortodoxe, Piaţa Avram Iancu), 1 Mai, Calea
Turzii, Gară, traseul tramvaielor – unde se înregistrează peste 70 de decibeli, faţă de un nivel
indicativ de 60 de decibeli.
De asemenea, reprezentanţii autorităţilor competente (respectiv ARPM), au declarat că “pe
traseul tramvaiului şi în zona gării se înregistrează în jur de 70 de decibeli, deci am avea de făcut o
corecţie medie de 15 decibeli”. Potrivit acestor afirmaţii, limitele admise nu au fost încă stabilite
exact, fiind necesară o clasificare pe zone, însă “în Cluj avem depăşiri foarte mari”.
Proiectantul Enviro a precizat: “Clujul este unul dintre cele mai zgomotoase oraşe mari”. El a
mai arătat că în Cluj există, totuşi şi zone “liniştite” unde se înregistrează mai puţin de 35 decibeli,
cum ar fi cartierul Zorilor – Calea Turzii (departe de şosea), Între Lacuri sau în zona pârâului

21
Daniel Sârbu, România Liberă, Ediţia Transilvania, Banat, 18.08.2006, art. „Harta de zgomot în Cluj-Napoca”
22
Ibidem

26
Becaş. O altă zonă monitorizată în vederea elaborării hărţii de zgomot a fost cea industrială – zona
CUG.
Peste 200.000 de clujeni sunt “stresaţi de zgomot” - numărul clujenilor afectaţi de zgomotul
excesiv se ridică, potrivit hărţii, la 202.105 – reprezentând aproximativ 70% din numărul de
locuitori. Aceştia sunt supuşi poluării sonore din zona străzilor intens circulate. În zona industrială,
mult mai slab locuită, sunt afectate doar 1.736 de persoane, pe traseul tramvaielor – 11.173, iar în
zona gării – 10.437 de clujeni.
Soluţii privind diminuarea zgomotului provocat de traficul stradal:
 redirecţionarea traficului,
 stabilirea de sensuri unice
 sincronizarea semafoarelor
 instituirea de restricţii de viteză
 interzicerea circulaţiei unor anumite tipuri de autovehicule în intervale orare de vârf
sau pe anumite artere
 construirea de pasaje subterane şi supraterane
 amplasarea de panouri fonoabsorbante.
Harta de zgomot a oraşului nu cuprinde şi zona aeroportului, în ciuda numeroaselor reclamaţii
ale locuitorilor din apropiere cu privire la poluarea sonică. Directorul ARPM a declarat că “pentru
aeroport nu s-au putut face măsurătorile, pentru că nu se cunoaşte numărul de zboruri”. Harta de
zgomot a Clujului poate fi consultată la Primarie, pe un calculator special instalat în acest scop – a
declarat directorul Serviciului Tehnic, Primăria Cluj.

II.7. Centrul Clujului , zona cea mai poluată fonic

Foto ARPM

27
 Rezultatul studiului privind poluarea sonoră este dezastruos: Clujul este atât de poluat sonor
încât nu ne putem ascunde de zgomot decât în pădurile de la marginea oraşului. Astfel, aproximativ
70% din populaţia municipiului (202.105 persoane) este expusă la zgomot în timpul zilei, iar 65%
pe timp de noapte.
Cele mai “dense” zone din punct de vedere al poluării sonore sunt cele din centrul oraşului:
Piaţa Unirii, Piaţa Avram Iancu, Piaţa 1 Mai – dar şi Calea Turzii sau Bulevardele Nicolae Titulescu
şi 21 Decembrie. De asemenea, străzile străbătute de linia de tramvai sau cele lângă care trece
trenul sunt considerate şi ele cu un grad ridicat de poluare fonică. Nivelul maxim atins aici este de
70 – 80 dB, în condiţiile în care limita normală ar fi de 35 dB.
Deoarece zona Aeroportului este, inevitabil, una puternic poluatoare fonic, aceasta a fost
inclusă la categoria zgomotului industrial. Din păcate, aici nu se pot găsi încă soluţii pentru a
diminua efectul zgomotului produs de avioane, deşi reclamaţiile din partea locuitorilor sunt foarte
numeroase.

II.8. Soluţii propuse pentru diminuarea poluării sonore în Cluj

Directorul ARPM Cluj este de părere că oraşul nostru este afectat de construcţiile noi şi de
traficul greu, acestea fiind principalele cauze ale poluării sonore. „Românii sunt stresaţi şi datorită
poluării”, a precizat acesta. Ca măsuri de ameliorare a fenomenului, firma proiectantă aduce soluţii
ca redirecţionarea traficului, restricţii de viteză, interzicerea totală a circulaţiei unor categorii de
vehicule între anumite intervale orare sau pe anumite artere ori amplasarea locală de panouri
fonoabsorbante şi zone verzi. „Nu există nicăieri în ţară astfel de panouri fonoabsorbante, deşi ele
sunt necesare”, este de părere directorul ARPM Cluj.23

II.9 Harta de 8 miliarde

Studiul a fost realizat de aceeaşi firmă care a realizat harta acustică a Bucureştiului, Enviro
Consult. Licitaţia a fost organizată în iunie 2006, iar caietul de sarcini a fost cumpărat de opt firme,
dar numai patru au depus oferte. Firma Enviro Consult a fost desemnată câştigătoare, oferta
acesteia fiind de 834.000 RON, sumă din care Primăria a achitat o primă tranşă de 746 RON.

23
Daniel Sârbu, România Liberă, Ediţia Transilvania – Banat, 18.08.2006, art. „Harta de zgomot în Cluj-Napoca”

28
II.10. Clujul, de două ori mai zgomotos
Clujenii sunt asediaţi de zgomot chiar şi în timpul nopţii. Conform măsurătorilor realizate de
Primăria Cluj-Napoca pentru harta de zgomot, indicii înregistraţi la miezul nopţii depăşesc de două
ori valorile admise la nivel european pentru această perioadă din noapte.
Astfel, dacă normele europene spun că pe perioada nopţii marile oraşe ar trebui să
înregistreze maxim 40 de decibeli, la Cluj situaţia nu este deloc roz în zona centrală. În noaptea de
duminică spre luni, în data de 16 – 17.12.2007, la ora 00.00, au fost înregistraţi 83 de dB pe strada
Petru Maior, iar la ora 3.00, în cursul aceleiaşi nopţi, indicele a scăzut cu doar şapte puncte.
De asemenea, zgomotul a atins valori foarte mari şi în cursul zilei de duminică, atunci când,
în mod normal, traficul este ceva mai liniştit decât în timpul săptămânii. Duminica, 16.12.2007, la
orele 20.00, Clujul înregistra în zona centrală 80 de dB. Nivelul recomandat pentru perioada zilei
este de maxim 60 de dB.24
Protecţia contra poluării sonice - Clujul va trebui să redevină şi să fie perceput ca un oraş
liniştit (în sens propriu), în special zona centrală, zonele rezidenţiale, zonele de servicii medicale,
de educaţie şi de recreere. În acest sens, politicile de limitare a zgomotului şi vibraţiilor vor viza
sursele cu accent pe traficul auto, feroviar şi aerian, lucrările de construcţii, lucrările la reţelele
edilitare şi sursele de tip disco – concerte în aer liber şi se va face o monitorizare extinsă.
Se vor utiliza toate instrumentele, inclusiv instituirea de limite de zgomot diferenţiate
teritorial şi orar, politici de sancţiuni şi bonificaţii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri
care absorb sau ecranează zgomotul şi tehnologii şi materiale care previn sau reduc producerea sa
cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrări sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului
cert sau potenţial auditiv şi vibrator al unui obiectiv va lua în calcul şi efectele indirecte de tipul
traficului auto suplimentar atras.

II.11. Avantajele hărţilor acustice

1. dezvoltarea de noi zone rezidentiale – la stabilirea amplasamentelor se va putea ţine
cont şi de nivelul de zgomot al zonelor învecinate, prin simularea anterioară
demersurilor de construire, a efectului apariţiei acestei zone (cu traficul rutier asociat
estimat) din punct de vedere al acusticii zonale;
2. pentru zonele deja existente - stabilirea cât mai corectă a preţului caselor,
terenurilor şi locuinţelor. Realizarea hărţii strategice de zgomot permite informarea
populaţiei (a celor interesaţi) asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes.
Aceasta reprezintă o altă cerinţă a legislaţiei europene;

24
http://ziuadecluj , nr.786, marţi, 17. 12.2007, Hărţi acustice

29
 3. zonele de recreere – amplasarea acestora poate fi facută ţinându-se cont de datele
oferite de harta strategică de zgomot, astfel încât să îndeplinescă o dublă menire: să
fie într-adevăr zone de linişte, dar în acelaşi timp să contribuie la diminuarea
nivelului global de zgomot (perdele de copaci, zone verzi etc.);
4. traficul - poate fi redirecţionat, astfel încât poluarea sonoră să fie cât mai mult
diminuată.
Hartile strategice de zgomot vor fi realizate la o scara de 1 : 10000.

Codul culorilor în vederea reprezentării pe harta de zgomot a curbelor de nivel de zgomot,

sunt:
Scala de culori pentru harta de zgomot 25
Interval (dB) Culoare RGB*
sub 35 verde deschis 85 – 190 - 71
35 - 40 verde 0 - 114 - 41
40 - 45 verde închis 15 - 77 - 42
45 - 50 galben 228 - 228 - 0
50 - 55 ocru 171 - 162 -0
55- 60 portocaliu 225 - 95 - 0
60 - 65 cinabru 219 - 12 - 65
65 - 70 roşu carmin 174 - 0 - 95
70 - 75 lila 146 - 73 - 158
75 - 80 albastru 79 - 31 - 145
80 - 85 albastru închis 33 - 18 - 101

* RGB (Red - Green – Blue) reprezintă iniţialele culorilor roşu, verde, şi albastru şi este denumirea unui sistem
de atribuire a unor valori cu ajutorul cărora se realizează reglarea şi identificarea culorilor de bază şi a tuturor
nuanţelor şi combinaţiilor de culori în industria IT.

Autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice centrale care în

conformitate cu HG nr.321/2005, realizează hărţile strategice de zgomot pentru aglomerările
urbane, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile civile mari, au obligaţia să
colaboreze şi să pună în mod reciproc la dispoziţie datele necesare pentru realizarea hărţilor
strategice de zgomot.

II.12. Sancţiuni:
Amenda pentru poluarea fonică poate ajunge până la 15.000 lei.
Ministerul Mediului pregăteşte un ghid pentru cei care se simt ameninţaţi de poluare, fie ea şi
fonică, astfel încât “victima” să poată da în judecată, atât făptaşul cât şi autoritatea care ar fi trebuit
să preîntâmpine această poluare.

25
www.google.com – poluarea sonoră, Hărţi acustice

30
 La ora actuală, clujenii sunt deranjaţi de zgomotele maşinilor, barurilor-restaurantelor,
discotecilor şi a celor de aer condiţionat. Cu toate că este unul din principalii factori poluatori,
conform Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Cluj, traficul nu este reclamat decât foarte rar.
Amenda prevazută de lege este cuprinsă între 5.000 şi 15.000 lei. În primele zece luni ale
anului 2007 s-au înregistrat 125 sesizări pentru disconfort fonic.
Cadrul legislativ
Pentru a controla poluarea sonoră, principala lege este Legea pentru Protecţia Mediului -
OUG nr.195/2005, care are prevederi referitoare la :
# Asigurarea calităţii resursei de aer pentru a proteja sănătatea oamenilor;
# Obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a adopta măsuri speciale pentru izolarea
fonică şi protecţia împotriva surselor de zgomot şi de vibraţii;
# Cadrul legal pentru elaborarea de strategii sectoriale şi de politica mediului;
# Baza legală pentru iniţierea de legi, standarde tehnice, proceduri conform practicii
internaţionale;
# Sarcini şi responsabilităţi specializate pentru ministere şi alte autorităţi publice
(de exemplu: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei are obligaţia de a
controla intensitatea zgomotului şi vibraţiilor autovehiculelor).
Pe baza Legii Protecţiei Muncii 90/1996, republicată, Normele Generale pentru Protecţia
Muncii conţin prevederi referitoare la zgomot, iar Normele Metodologice privind certificarea
calităţii echipamentului tehnic legată de securitatea muncii.
Această legistaţie reglementează zgomotul de mediu în timp ce acquisul cuprins în directivele
UE este menit să controleze zgomotul la sursă. Transpunerea directivelor UE 2000/14/EC,
85/594/EC şi a legislaţiei privind evaluarea conformităţii, care sprijină legislaţia de zgomot, nu
ridică probleme sau dificultăţi serioase. O problemă majoră va fi reprezentată de implementarea
legislaţiei transpuse, care implică resurse financiare importante, infiinţarea de noi agentii şi organe
specializate, precum şi instruirea funcţionarilor publici şi altor parteneri interesaţi.
Parlamentul European şi Consiliul au adoptat Directiva 2002/49/EC în 29 iunie 2002, a cărei
principală sarcină este aceea de a creea o bază comună pentru administrarea urbană a zgomotului
ambiental, prin:
- Monitorizarea problemelor de mediu – prin solicitarea autorităţilor competente ale statelor
membre să realizeze hărţi strategice de zgomot pentru drumurile principale, căile ferate principale,
aeroporturile mari şi aglomerările urbane, zonele industriale utilizând indicatori de zgomot
armonizaţi precum: Lden şi Lnight. Aceste hărţi vor fi utilizate atât pentru evaluarea numărului de
persoane afectate de zgomot în întreaga UE, cât şi pentru realizarea planurilor de acţiune pentru
gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia.

31
 - Informarea şi consultarea publicului – despre expunerea populaţiei la zgomot, efectele sale
asupra populaţiei, şi măsurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot.
- Lansarea de teme locale – prin solicitarea autorităţilor publice locale şi a unităţilor
prevăzute la art.4 alin. (3) din HG 321/2005 de a realiza planuri de acţiune pentru gestionarea
zgomotului ambiental şi a efectelor acestuia, ţinându-se cont de hărţile strategice de zgomot.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului elaborează reglementări – privind
valorile limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn, Lnoapte şi, după caz, Lzi şi Lseara, pentru zgomotul
produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din preajma aeroporturilor şi pentru
zgomotul produs în zonele cu activităţi industriale care se aprobă prin ordin comun al ministrului
mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului sănătăţii, al ministrului transporturilor, construcţiilor
şi turismului, al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de 12 luni de la data intrării în
vigoare a HG 321/2005.
Autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile prevăzute la art.4 alin. (3) din HG
321/2005 elaborează planurile de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia,
inclusiv măsurile de reducere a zgomotului.
Indicatori de zgomot26
Definiţii ale nivelului indicatorului de zgomot pentru ziua-seara-noapte Lzsn:
Nivelul indicatorului ziua-seara-noapte (Lzsn) –în decibeli (dB), este calculat cu următoarea
formulă:

în care:
- Lziua este nivelul mediu de presiune acustică ponderat A pe termen lung, măsurat într-un an
(definit în ISO 1996-2:1987, determinat în toate zilele dintr-un an);
- Lseara este nivelul mediu de putere acustică ponderat A pe termen lung, măsurat într-un an, aşa
cum este definit în ISO 1996-2:1987, determinat în toate serile dintr-un an;
- Lnoapte este nivelul mediu de putere acustică ponderat A pe termen lung, măsurat într-un an, aşa
cum este acesta definit în ISO 1996-2:1987, determinat pe perioada tuturor nopţilor dintr-
un an, în care:
- ziua are 12 ore, seara are 4 ore şi noaptea are 8 ore. Statele Membre pot scurta perioada de seara
cu una sau două ore şi pot lungi corespunzător perioada de zi şi/sau de noapte, cu condiţia ca
această alegere să fie aceeaşi pentru toate sursele şi că ele vor furniza informaţii asupra oricărei
diferenţe sistematice care decurge din vina acestei opţiuni.
- Începutul zilei, începutul serii şi începutul nopţii vor fi alese de Statele Membre (această alegere
va fi aceeaşi pentru zgomotul din toate sursele); valorile sunt între 07.00 -19.00, 19.00 - 23.00 şi
26
H.G. nr.321/14.04.2005, Anexa nr.2

32
23.00 – 07.00, ora locală.
- Un an este an de referinţă în ce priveşte emisia de sunet şi an mediu în ce priveşte circumstanţele
meteorologice; şi în care:
- este luat în considerare sunetul incident, ceea ce înseamnă că nu se ţine cont de sunetul reflectat la
faţada unei construcţii (ca regulă generală, aceasta implică o corecţie de 3dB în cazul unei
măsurări).
Înălţimea punctului de evaluare a nivelului Lzsn în funcţie de aplicare:
- în cazul calculului efectuat în scopul întocmirii hărţilor strategice de zgomot referitor la
expunerea la zgomot în şi in apropierea clădirilor, punctele de evaluare trebuie să fie 4,0 ± 0,2 m
(3,8 până la 4,2 m) deasupra solului şi la cea mai expusă faţadă; în acest scop, cea mai expusă
faţadă va fi peretele exterior care se află cel mai aproape şi mai expus sursei de zgomot; în alte
scopuri, pot fi făcute alte alegeri.
- în cazul măsurării pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot legat de expunerea la zgomot în
interiorul şi în apropierea clădiri, pot fi alese alte înălţimi, dar acestea nu trebuie să fie niciodată la
mai puţin de 1,5 m deasupra solului şi rezultatele trebuie corectate în conformitate cu o înălţime
echivalent de 4 m. Cu toate că presiunea sonoră poate fi măsurată direct, percepţia sunetului este
foarte subiectivă, iar reacţia fizica a oamenilor la sunet complică şi mai mult analiza acestuia.
Nivelul de presiune acustică este măsurat şi cuantificat de regulă, cu ajutorul logaritmilor
raportului presiunilor acustice, pe o scală care redă nivelul sunetului în decibeli (dB).
O ilustrare tipică a scalei decibelice este redată în Figura 1 27. Deoarece auzul uman nu este
la fel de sensibil pentru toate frecvenţele, se utilizează o aşa-numită reţea de ponderare în frecvenţă
A, al cărei rol este de a corecta nivelele acustice măsurate în funcţie de această dependenţă în
funcţie de frecvenţă. Unităţile de măsură ale nivelelor acustice ponderate A se notează „dBA” sau
„dB(A)”.

Figura 1. Scară decibelică tipică având indicate reglementările române privind limitele de zgomot
_______________
33
27
www.poluarea sonoră, consideraţii privind zgomotul, Scala decibelică

Dacă sunetul este măsurat pe parcursul unor intervale distincte de timp, se poate obţine o
distribuţie statistică a nivelului acustic general pentru perioada respectivă. Nivelul energetic
echivalent al sunetului (Leq) este cel mai obişnuit parametru asociat unor astfel de măsurători.
Parametrul Leq metric este un descriptor numeric care reprezintă nivelul acustic mediu pe o
perioadă de timp în care nivelele acustice reale suferă o anumită variaţie. Alţi descriptori comuni ai
sunetului sunt Lmax, Lmin, şi Lxx. Lmax şi Lmin reprezintă nivelul acustic minim şi respectiv,
maxim, iar Lxx – cunoscut ca nivel acustic statistic – este nivelul acustic variabil în timp care va fi
depăşit pentru o perioadă de „xx” % din timp. Deşi scala ponderată A este utilizată adesea pentru a
cuantifica domeniul de reacţie al oamenilor la nivele acustice asociate unor evenimente disparate
sau unui cadru comunitar, gradul de disconfort sau alte efecte asociate unor reacţii fizice depind de
câţiva alţi factori de perceptibilitate, incluzând:
� nivelul acustic ambiental (de fond);
� durata evenimentului sonor;
� numărul total de evenimente sonore şi frecvenţa de repetare a acestora;
� ora din zi la care se produce evenimentul sonor.
Perturbările de presiune acustică cu frecvenţe de peste 20 Hz sunt caracterizate în mod
obişnuit ca „zgomote”, iar cele cu frecvenţe mai mici de 20 Hz (adică, sub pragul de percepţie al
omului) sunt caracterizate ca „şoc aerian”. În ceea ce priveşte ultima categorie, activităţile de
puşcare efectuate pe amplasamentul carierelor vor genera unde seismice care se vor propaga în
teren, precum şi potenţiale perturbări atmosferice cu un spectru larg de frecvenţe. Aceste perturbări
(şocuri aeriene) pot interacţiona cu diverse părţi ale construcţiilor (cum ar fi ferestrele şi pereţii),
producându-se un transfer de energie sub forma vibraţiilor sau rezonanţei. Şocul aerian este de
asemenea măsurat în decibeli, dar nefiind folosită nici o scară logaritmică, rezultatele se exprimă
sub forma „dB liniari”.
Din punct de vedere al zgomotului generat de explozie, condiţiile meteorologice exercită o
influenţă semnificativă asupra intensităţii percepute a unei explozii, cu toate că efectele de
amplificare a zgomotului depind în mare măsură de condiţiile specifice ale amplasamentului,
putând înregistra variaţii semnificative. Astfel, puşcările efectuate în timpul nopţii cresc potenţialul
de producere a zgomotului care poate deranja receptorii umani, existând posibilitatea întreruperii
programului de somn.

34
CAPITOLUL III:

III.1. Metoda de cercetare:

Ca metodă de cercetare voi folosi – sondajul de opinie “fiind vedeta cercetărilor
sociale”2728 (metoda cantitativă de cercetare), iar ca instrument de cercetare – chestionarul pentru a
investiga părerile cetăţenilor din zonele poluate fonic.
Am ales această metodă de cercetare pentru că are avantajul culegerii de informaţii mai
rapide şi bogate – la care cu greu s-ar ajunge altfel.
Tehnicile de sondaj sunt:
1. orală sau directă (“faţă în faţă” sau “prin telefon”)
2. indirectă (prin autoadministrarea chestionarului).
Fiecare dintre acestea are avantaje şi dezavantaje. Am ales sondajul prin autoadministrarea
chestionarului, deoarece este mai eficient şi mai uşor de realizat (în ceea ce priveşte timpul de
completare a chestionarului).
Tipurile de întrebări folosite vor fi:
 deschise
 închise
 semi-închise.
Voi cerceta POLUAREA SONORĂ în zona centrală, mai precis str. Dorobanţilor în
perioada: 15.12.2007 – 15.01.2008.

III.1.1. Eşantionare
Respondenţii sondajului prin chestionar fac parte din grupul constituit ai locatarilor de pe str.
Dorobanţilor (Cluj-Napoca).
Cercetarea este selectivă, intrând în contact direct doar cu o parte a locatarilor -“…
întotdeauna o parte reflectă, într-o anumită măsură, întregul.”29
Având în vedere că pe strada Dorobanţilor există un număr redus de locatari (în comparaţie cu
alte străzi) am considerat că un eşantion de 60 subiecţi poate fi reprezentativ.
Ancheta s-a desfăşurat în perioada 15.12.2007 – 15.01.2008, iar subiecţii au fost aleşi în mod
aleator.

27

28
Sorin Dan Sandor – Analiza şi cercetare în Administraţie Publică, Seria Ştiinţe Administrative, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003, p. 58
29
Traian Rotariu – Curs de Metode şi Tehnici de cercetare Sociologică, ediţia a III-a, Cluj-Napoca , [s.n.], 1994, p.293

35
III.1.2. Analiza datelor

În urma analizei şi prelucrării datelor din chestionar s-a ajuns la următoarele rezultate:
Întrebarea nr.1 – Cum se consideră poluarea sonoră actuală pe zona centrală (str.
Dorobanţilor, în cazul de faţă), în comparaţie cu cea de dinainte de ‘89?
- 60% dintre locatari au afirmat că strada Dorobanţilor este mult mai afectată din cauza
lucrărilor de modernizare a străzii, a noilor construcţii, precum şi a traficului auto, mult
mai aglomerat decât în trecut
- 30% au răspuns că e la fel
- 10% consideră că e mai bună

Procentul cel mai mare (60%) arată cât de afectată este zona centrală, din punct de vedere al
poluării sonore.

Întrebarea nr.2 – Calificativele acordate privind descongestionarea traficului şi asigurarea

locurilor de parcare în zona centrală, au fost următoarele:
- 80% dintre respondenţi au acordat calificativul 1
- 10% calificativ 3
- 10% calificativ 5

36
 Dupa cum se vede, la această întrebare respondenţii au raspuns in procent de 80% - ca fiind
nemulţumiţi de inexistenţa centurilor ocolitoare, de lucrările care se execută la modernizarea
arterelor principale şi apreciază că vinovată este Primaria.

Întrebarea nr.3 – Soluţiile oferite de respondenţi privind descongestionarea traficului şi a

locurilor de parcare în centrul Clujului, au fost:
- 50% au fost pentru punctul “a”
- 40% pentru punctele “b” şi “c”
- 10% nu au răspuns

Întrebarea nr.4 – Părerile privind traficul din zona centrală a Clujului, au fost următoarele:
- 90% - că este mult prea aglomerat
- 5% - este OK
- 5% - nu îi interesează/nu răspund

37
 Întrebarea nr.5 – Respondenţii au răspuns la întrebarea privind afectarea prin poluare sonoră
la locul de muncă/zona în care locuiesc, astfel:
- 65% - foarte afectaţi
- 15% - Da
- 10% - Nu
- 5% - Nu ştiu/nu răspund
- 5% - deloc

Întrebarea nr.6 – La această întrebare respondenţii au răspuns:

- 40% - că există hartă de zgomot pentru municipiul Cluj-Napoca
- 40% - că nu există
- 20% - au declarat că nu ştiu şi nu-i interesează

Întrebarea nr.7 – Existenţa hărţii de zgomot a fost interpretată astfel:

- 10% - au afirmat că există de la finele anului 2007
- 30% - ca ea există de după ‘89
- 60% - există de 1 an
Se poate deduce de aici că – populaţia nu cunoaşte responsabilităţile organelor administraţiei
locale în domeniu şi nici gradul de îndeplinire a acestora.

38
 La întrebarea nr.8 – Respondenţii au dat câteva soluţii pentru îmbunătăţirea diminuării
poluării sonore din Cluj, astfel: - 80% - au dat soluţii
- 20% - nu au completat nimic

Întrebarea nr.9 – Procentajul acordat de respondenţi privind afectarea cu poluarea sonoră a

centrului oraşului a fost:
- 70% - au acordat procentul de 80%
- 20% - au acordat procentul de 50%
- 5% - au acordat un procent de 30%
- 5% - au răspuns cu “nu ştiu/nu răspund”

Întrebarea nr.10 – Încrederea acordată de respondenţi pentru instituţiile publice locale a fost:
- 30% - foarte mare
- 20% - mare
- 40% - puţină
- 10% - deloc

39
Întrebarea nr.11 – Respondenţii au răspuns că agenţia care se ocupă cu poluarea sonoră este:
- 30% - AM (Agenţia de Mediu)
- 40% - PM (Protecţia Mediului)
- 20% - ARPM (Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului)
- 10% - nu ştiu

Întrebarea nr.12 – La întrebarea – dacă ştiu cu ce se ocupă APRM-ul s-a răspuns astfel:
- 30% - Da
- 40% - Nu
- 30% - Nu ştiu

40
 Întrebarea nr.13 – Referitoare la: Unde se află sediul ARPM a fost calificată astfel:
- 30% - Zona Centrală
- 10% - Zona Gării
- 40% - la periferia oraşului
- 20% - nu ştiu

Întrebarea nr.14 – Mulţumirea respondenţilor privind informarea şi reducerea poluării

sonore din Cluj-Napoca, a fost astfel:
- 10% - 50%
- 20% - 30%
- 50% - 20%
- 20% - deloc

Întrebarea nr. 15 – Respondenţii au răspuns la această întrebare care priveşte depunerea

vreunei reclamaţii/cereri la ARPM, astfel:
- 5% - Da
- 80% - Nu
- 15% - nu îi interesează/nu răspund

41
III.2. Concluzii şi recomandări

În urma cercetării efectuate am constatat o serie de aspecte care definesc starea actuală a
poluării sonore din Municipiul Cluj-Napoca.
Înainte de toate, consider că este foarte importantă o definire a ipotezei, astfel:
“O ipoteză este o propoziţie care anticipează o stare de fapt, o prezumţie care trebuie
verificată în practică; ea trebuie să fie testabilă empiric.”30
Prima ipoteză: Zgomotul produs de echipamentul utilizat în exterior, în construcţii şi
lucrari publice are un caracter discontinuu şi local şi afectează numai lucrătorii şi oamenii care
locuiesc în zonele urbane învecinate.
Impactul emisiilor de zgomot ale echipamentului utilizat în exterior este foarte mare, dar
limitat în materie de timp, persoane şi zone afectate. El poate cauza probleme grave de sănătate,
cum ar fi:
 neliniştea populaţiei
 interferenţa cu comunicarea
 efecte asupra somnului, sistemului cardiovascular şi psihofiziologic
 efecte asupra performanţei, productivităţii, comportamentului social
 şi chiar afectarea auzului.
Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorări ale clădirilor, aparatelor,
instrumentelor etc. Pentru reducerea zgomotelor se pot utiliza procedee sau tehnici specifice sursei
de zgomot.
Zgomotul produs de echipamentul utilizat în exterior nu afectează mulţi oameni, dar unele
echipamente cum sunt: compresoarele, picamerele manuale, excavatoarele, generatoarele electrice
au un înalt nivel de zgomot care poate afecta serios sănătatea, atât a lucrătorilor, cât şi a persoanelor
din vecinatate. Cea mai mare parte a echipamentelor sunt învechite şi va fi costisitoare orice
perfecţionare a nivelului lor tehnic.
Directiva 2000/14/EC – privind emisia de zgomot în mediu a echipamentului utilizat în
exterior – are ca scop reducerea emisiilor de zgomot pentru toate tipurile de echipament utilizat în
exterior la nivelul celor mai buni performeri de pe piaţa, în două stadii, pentru a permite
producătorilor neconformaţi de a adapta echipamentul la noile valori limită.

A doua ipoteză: În cadrul poluării sonore un factor principal de disconfort este traficul
rutier, urmat de comportamentul necivilizat al vecinilor, comerţul şi activităţile industriale,
construcţiile şi lucrările publice.

30
Mircea Cosma, Curs de metodologie: designul şi practica cercetării sociologice, Cat. de sociologie, 2003

42
 Deoarece poluarea sonoră, combinată cu poluarea aerului, poate deveni de nesuportat se vor
lua anumite măsuri, cum ar fi:
 acţionarea în vederea atragerii de fonduri pentru executarea unor variante ocolitoare
a Municipiului Cluj-Napoca, în acest fel zgomotul traficului rutier (foarte important)
reducându-se considerabil;
 emiterea autorizaţiilor de construire se va face cu impunerea unor măsuri stricte
pentru limitarea surselor de poluare sonoră;
 restrângerea activităţilor generatoare de zgomot în cadrul agenţilor economici şi
instalarea utilajelor în construcţii, care să asigure protecţia fonică.

A treia ipoteză: Zgomotul acţionează asupra întregului organism, deoarece senzaţia

auditivă se transmit sistemului nervos central, prin intermediul căruia influentează alte organe.
Efectele resimţite de om sunt:
 reducerea atenţiei, a capacităţii de muncă, ca urmare creşte riscul producerii
accidentelor
 instalarea oboselii auditive, care poate dispărea odată cu dispariţia zgomotului
 apariţia unor traume ale timpului, ca urmare a expunerii la zgomote intense, un timp
scurt.

Putem concluziona că, în mod regretabil, constatările converg spre faptul că “poluarea
sonoră” nu este prezentată şi analizată locuitorilor.
La problemele identificate se răspunde prin elaborarea unor strategii de dezvoltare a
oraşului, care să cuprindă următoarele direcţii principale, transpuse prin obiective şi măsuri:
 realizarea unui program de educaţie privind poluarea sonoră
 fluidizarea traficului prin:
- crearea unor centuri
- crearea unor sensuri unice
- modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente
- amenajarea unor spaţii de parcare subterane şi/sau supraterane
 realizarea unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediu urban:
- căi de rulaj pentru mijloacele auto de deplasare în comun
- piste de biciclete etc.
 îmbunătăţirea transportului public în comun prin:
- înnoirea parcului auto
- întreţinerea corespunzătoare a acestora
 reducerea emisiilor şi zgomotului prin:
43
 - implementarea unui program de monitorizare a emisiilor datorate traficului
rutier
- implementarea unui program de monitorizare a nivelului de zgomot datorat
traficului rutier.

III.3 Aspecte practice

Zgomotul este una dintre formele de poluare sonoră cel mai frecvent intâlnită în mediul
urban. Existenţa sa pune probleme de adaptare, sănătate şi poluare.
În ultimul deceniu, municipiul Cluj-Napoca şi-a mărit substanţial parcul auto, a devenit un şi
mai puternic centru comercial (cu trafic intens) şi-a restructurat economia, astfel încât problema
poluării sonore este de mare actualitate.
Lucrarea de faţă îşi propune o analiză a situaţiei poluării prin zgomot în municipiul Cluj-
Napoca, cu evaluarea nivelului acestuia în câteva intersecţii importante din zona str.Dorobanţilor,
precum şi cunoaşterea impactului asupra cetăţenilor urbei, inclusiv a celor care muncesc “în stradă”
– lucrători de poliţie, cei de la salubritate etc.
Astfel, s-a urmărit zgomotul de fond constant minimum 5 secunde, diferenţiindu-se vârfurile
date de surse de altă etiologie (zgomot din locuinţe, zgomot provenit din intreprinderi vecine).
Măsurile de zgomot au fost efectuate la o înălţime de 1,5 m de sol, în apropierea zidurilor
locuinţelor sau instituţiilor (la maximum 3 metri distanţă de zid). Determinările au durat între 3
min - 10 min şi s-a urmărit zgomotul de fond constant minimum 5 secunde.
Acest studiu s-a realizat în perioada: 18.02 - 22.02.2008 măsurându-se zgomotul (dB) cu
aparatul numit “Sonometru”.

44
 Tabel – Determinari “momentane” de zgomot stradal

Nr. LOCUL MĂSURĂTORII CONDIŢII DE ORA DE TEMP. UMIDIT. ZGOMOT

crt MĂSURARE MĂSURARE (10C) (%RH) (dB)
1. Intersecţia P-ţa Avram Iancu cu ZS (A + 1830 1,9 35,56 79,76
Calea Dorobanţilor (Clădirea troleibuze +
-Administraţia Finanţelor Publice autobuze+ 2000 1,1 35,78 78,95
a jud. Cluj) microbuze)*

2. Calea Dorobanţilor ZS (A + 730 1,8 37,36 78,76

colt cu str. Piteşti autobuze)** 83,6
SZ (A) 030 1,1 37,40 76,60
ZS (A + zgomot 30
3. 3.1. Clădire nou construită (P+6) 7 2,1 37,20 72
finalizare
pe str.Dorobanţilor nr.16 – construcţie)
“Power Business Center” ZS (A + 1800 1,2 37,00 75,02
(clădire în curs de finalizare) autobuze)*** 84,05
3.2. Clădire nou construită (P+8)
str.Dorobanţilor nr.14 – “Euro ZS – raliuri 2230 2,0 37,40 99,50
Trend – Cluj City Center” stradale
(clădire în curs de finalizare) nocturne
4. Clădire Biblioteca “Lucian ZS (A) 1800 1,7 35,5 71
Blaga” – str. Dorobanţilor (în
apropiere de magazinul Profi)
5. Biserica str. Dorobanţilor colţ cu ZS (zgomot 1000 2,2 34,2 75,68
str.Aurel Suciu (sunt instalate slujba – in zile
de sărbătoare, 1800 3,2 33,2 72,84
difuzoare în timpul slujbelor) – la
care se asociază şi zgomotele inclusiv
duminica)
stradale obişnuite
ZS- raliuri 000 2,0 35,4 98,25
stradale
nocturne

LEGENDA
ZS = zgomot stradal
A = autoturisme
* = 48 maşini mici şi 4 microbuze
** = 15 maşini mici şi 1 autobuz
*** = 29 maşini mici, 6 microbuze şi 1 autobuz

În această perioadă s-au putut determina următoarele:

- la maşinile mici zgomotul/ore şi zile a avut o valoare medie înregistrată de 79,76 dB
- la microbuze media a fost 81,83 dB.
S-a determinat poluarea sonoră pe o singură arteră principală (Calea Dorobanţilor) şi în
câteva intersecţii, ziua, la orele: 730, 1000, 1800, 1830, 2000, 2230 şi respectiv 000 şi 030 noaptea.
Chestionarul (instrumentul de cercetare) a fost întocmit şi analizat pentru a afla părerile
cetăţenilor din zona centrală – Calea Dorobanţilor, privind poluarea sonoră.

45
 Acest chestionar (Anexa de la sfârşitul lucrării) a fost aplicat unui număr de 20 de subiecţi
(trecători, locatari, voluntari) ales în mod aleator. Astfel, au fost intervievaţi 12 femei şi 8 bărbaţi.
Vârsta subiecţilor a fost cuprinsă între 22 şi 72 de ani.
Toţi cei chestionaţi locuiesc în apartamente de bloc. Privitor la pregătirea profesională
menţionăm că 12 persoane erau cu studii superioare, iar 8 persoane din cei intervievaţi aveau studii
medii.
Făcând o analiză a chestionarelor s-au identificat următorii factori corespunzatori poluării
sonore de pe str. Dorobanţilor (în ordinea frecvenţei şi intensităţii apariţiei):
1. autovehicole, alarme auto, alarme firme
2. intersecţii prea aglomerate
3. instalaţiile vecine locuinţei:
- de aer condiţionat
- şi cele de centrale termice
4. edificări de construcţii
5. sirenele de: - pompieri
- salvare
- poliţie, jandarmerie.
Fiind o arteră principală a Clujului aceste sirene se aud mereu datorită faptului că în această
zonă se află:
o spitale (Clinica de Ortopedie şi Spitalul Militar),
o pe strada paralelă cu Dorobantilor este sediul Pompierilor – B-dul 21 Decembrie
o pe str. Dorobanţilor se află Jandarmeria
6. animale de curte (prezente în blocuri/construcţiile vechi, care au şi curţi interioare.
De aici se poate deduce că cel mai agresiv şi intens zgomot (potrivit unei aprecieri
subiective), dăunător sănătăţii este zgomotul exterior locuinţelor.

III.3.1.Concluzii
Clujul este un oraş cu poluare sonoră importantă, în special pe arterele aglomerate.
Măsurătorile efectuate la ora prânzului, în zilele lucrătoare din săptămână, evidenţiază valori
între 71 – 99,50 dB la punctele de măsurare.
Analiza spectrală a zgomotului pune în evidenţă clar faptul că în intersecţii (luate în studiu)
valorile zgomotelor se situează peste limitele admise la toate frecvenţele. Măsurătorile au fost
efectuate când circulau numai autoturisme şi microbuze (nu tramvaie sau troleibuze) în intersecţie
sau în apropierea ei.
Chestionarul aplicat relevă importanţa zgomotului ca poluant pentru populaţie.

46
 Pe primele locuri declarate ca surse de zgomot în centrul Clujului, se situează:
 autovehicolele
 alarmele auto
 intersecţiile aglomerate
 construcţiile.
În municipiul Cluj-Napoca principala sursă de de zgomot este cea identificată în reţeaua
stradală, datorită traficului rutier în permanenţă creştere. (Avem de-a face cu surse mobile de
zgomot).

III.3.2. Recomandări
- pentru îmbunătăţirea/diminuarea poluării sonore în Cluj:
 impunerea de restricţii de viteză în sensul reducerii impactului propus de traficul
rutier
 amplasarea de panouri fonoabsorbante şi plantarea perdelelor de vegetaţie
 impunerea aplicării unor sisteme de izolare fonică la unităţi ce desfăşoară activităţi
productive sau de alimentaţie publică (generatoare de zgomot)
 proiectarea şi realizarea lucrărilor de “bypass” rutier
 elaborarea unor propuneri de limitare a traficului prin devierea traseelor, limitarea
orelor de acces etc.
 elaborarea studiilor de fezabilitate privind traseele de ocolire a oraşelor
 informarea publicului cu privire la zgomotul ambiental şi efectele sale

47
  adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune care au ca
scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental.

III.3.3. Concluzie finală

Poluarea sonoră constituie un factor perturbator puternic, mai ales în cazul oraşelor mari,
unde avem de-a face cu o multitudine de funcţiuni (economice, de locuire, trafic etc.), de proporţii
semnificative (şi impact asupra mediului!). În aceste spaţii poluarea – în ansamblul componentelor
sale – este extrem de periculoasă, fenomenul cuprinzând şi extinzându-se pe arii ce depăşesc
perimetrul construit al acestora.
Protejarea mediului artificial (ca şi element constitutiv al mediului uman) se va putea realiza
de o manieră mult mai eficientă după completarea cadrului legislativ din domeniu cu reglementări
noi, armonizate cu cele existente în UE; un pas important îl constituie însă – pe moment –
respectarea întocmai a dispoziţiilor în vigoare existente. O creştere a interesului pentru ocrotirea
mediului s-ar putea obţine dacă s-ar derula acţiuni sistematice, permanente de educare a populaţiei
(la toate nivelurile), în spiritul respectului pentru tot ceea ce natura ne oferă, demararea unor
activităţi de “salubrizare”, de ecologizare a unor zone urbane şi periurbane.

Administraţiei locale îi revine rolul principal în a înţelege sursele de poluare, a stabili strategii
de emitere şi combatere, şi mai ales în a face cunoscută problema şi legislaţia care o guvernează
tuturor locuitorilor, societăţilor comerciale şi celor ce crează noi mijloace tehnologice – proiectare
si arhitecte.
O direcţie care va avea urmări, nu imediate ci, de durată ar fi abordarea constantă a problemei
poluării la disciplinele ce-i instruiesc pe tineri şi copii asupra comportamentului civic şi a
responsabilităţilor faţă de semenii noştri şi faţă de ei înşişi.

48
Bibliografie

Cărţi / articole:
1. Cosma Mircea, Curs de metodologie: Designul şi practica cercetării sociologice, 2003
2. Dărăbonţ A., Iorga I., Ciodaru M., Măsurarea zgomotului şi vibraţiilor în tehnică, Editura
Tehnica, Bucureşti, 1983
3. Dărăbonţ A, Costin A, Văiteanu D, Combaterea zgomotului şi vibraţiilor în tehnica
militară, Editura Militară, Bucureşti, 1983
4. Duţu Mircea, Dreptul Mediului, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2007
5. Gafitanu M, Merticaru V, Focşa V, Biborosch L., Vibraţii şi zgomote, Editura Junimea,
Iaşi, 1980
6. Manolescu A., Economia şi organizarea ergonomică a muncii, ASE, Bucureşti, 1974
7. Marinescu Daniela, Tratat de dreptul mediului, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008
8. Prisăcaru P, Iordache L, Tilly J., Impactul implementării în România a standardelor UE
pentru protecţia mediului înconjurător cu privire la zgomot, Pre-Accession Impact
Studies, Bucuresti : Institutul European din Romania, 2002,
9. Ridvevici M.N, Poluarea mediului, Le Monde Scientifique, Franta, Toull, 1973, nr.3
10. Rotariu Traian, Curs de Metode şi Tehnici de cercetare Sociologică, ediţia a II-a, 1991,
Cluj-Napoca , [s.n.], 1994
11.Sandor Sorin Dan, Analiză şi cercetare în Administraţie Publică, Seria Ştiinţe
Administrative, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2003

Surse „Media”:
12. Information Bulletin “Epa Victoria”, Assessment of air quality, traffic noise and
community health perceptions survey, Francis street – Yarraville, Publication 895, April
2003
13. Sârbu D., România Liberă, Ediţia Transilvania – Banat, 18.08.2006
14. Şerban D., Informaţia Cluj ... pune punctul pe i!, vineri 25.01.2008, nr.55, pag.4, art.
„Harta de zgomot a Clujului, întârziată de legislaţia haotică”

49
Adrese internet:
15. www.enfo.ie, ENFO, NP2, NOISE POLLUTION, information on the environment/eolas
ar an gcomhshaol
16. www.envi.ro, Tony Smith, “Gazeta zgomotoasă”, Scanorama
17. www.google.com, poluarea sonoră
18. www.idee.ro/lider, Oportunităţati Europene, Utilităţi, 16-30 mai 2003
19. www.referat.ro/referate/poluare_sonora
20. www.renewal.net, Noise Pollution, Renewal.net Overview
21. http://ziuadecluj , nr.786, marţi, 12.17.2007

Bibliografie legislativă:
22. Monitorul Oficial nr.358/27.04.2005, anexa 5 – privind evaluarea şi gestionarea
zgomotului ambiental
23. Hotărârea Guvernului nr.321/14.04.2005 - privind întocmirea hărţilor strategice de
zgomot pentru aglomerările urbane
24. Legea pentru Protecţia Mediului - OUG nr.195/2005
25. Legea Protecţiei Muncii nr.90/1996

50