IGIENA COPIILOR DE

VARSTĂ ȘCOLARĂ
Farm. Popescu Ileana
Colegiul Universitar Spiru Haret
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
• Dezvoltarea fizică și neuropsihică în perioada celei de a III-a
copilării și a adolescenței.
1.CREȘTERE ȘI MODIFICĂRI CORPORALE: pană la 10-11 ani rata anuală de creștere
a înălțimii este de 4-5cm și în medie 6-7cm pană la 14-15 ani, ca între 17-18 ani să nu
depășească 1-1,5cm. Același fenomen este vizibil și pentru greutate și anume o rată
a creșterii anuale de 2-3 kg la 7-11 ani după care creșterea este mai rapidă ajungand
să depășească 6 kg pe an la 14-15 ani; apoi rata creșterii ponderale scade la 2 kg pe
an între 17-18 ani.Fenomenul este similar atat la fete cat și la băieți, cu deosebirea
că ritmul de creștere se accentuează mai precoce la fete, mai tarziu la băieți și de
asemenea acest ritm se reduce mai rapid la fete și mai tarziu la băieți. Un ritm
asemănător se constată pentru perimetrul toracic și anume rată de creștere anuală
de 1,5-2 cm în perioada de creștere lentă , de 3-4 cm în perioada de creștere intensă
și nu mai mult de 1 cm către 18 ani. Creșterea intensă corporală precede momentul
instalării pubertății ( momentul menarhei și cel al începutului secreției seminale ).
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
• Băieții: pană la 8-9 ani au aspect corporal infantil; după 10-11 ani se accentuează
dezvoltarea organelor genitale interne și externe; către 13 ani odată cu creșterea în
continuare a organelor genitale și a înălțimii apare pilozitatea pubiană de tip feminin, se
schimbă vocea și uneori apar fenomene de ginecomastie; la 15-16 ani se maturizează
celulele gonadice și apare pilozitatea feței; la 16-17 ani dispare ginecomastia, pilozitatea
pubiană capătă caracterul masculin, implantarea perilor capului este de asemenea de tip
masculin și se notează acneea juvenilă. După 17-19 ani începe osificarea cartilagiilor de
conjugare.
• Fetele:pană la 8-9 ani creșterea uterului este lentă, după care creșterea este rapidă; la 10-
11 ani crește intens greutatea, înălțimea și se remarcă modificări funcționale ale mucoasei
vaginale. Între 11-12 ani crește glanda mamară, cresc organele genitale interne și externe,
crește bazinul și începe să se dezvolte pilozitatea axilară. Între 12-14 ani se instalează
primul ciclu lunar care este neregulat și anovulatoriu.După 13-14 ani devine regulat, iar
între 14-15 ani menstrele devin ovulatorii. La 15-16 ani se notează acneea juvenilă. La 16-17
ani începe osificarea cartilagiilor de conjugare.
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
2.DEZVOLTAREA FUNCȚIONALĂ A APARATULUI RESPIRATOR: se trece de la respirația
predominant abdominală la cea de tip toracic; spatele cifotic, toracele înfundat, toracele în
palnie, devierile scoliotice ale coloanei vertebrale, ca și poziția ghemuit,aplecat, stanjenesc
ventilația pulmonară. Ritmul respirator este mai regulat iar amplitudinea mișcărilor
respiratorii se adaptează nevoilor de ventilație.
3.CARACTERISTICI EVOLUTIVE ALE APARATULUI CIRCULATOR: frecvența cardiacă scade
mai intens după instalarea pubertății ajungand la 78/minut la 18 ani, volumul total sanguin
crește, hemoglobina totală crește, minut volumul cardiac crește, tensiunea arterială crește
cu varsta ajungand la 18 ani la 118/65.
4. CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII APARATULUI DIGESTIV : aciditatea secreției gastrice,
exprimată în acid clorhidric liber, crește în adolescență; premolarii definitivi și incisivii
centrali inferiori se schimbă la 6 ani, incisivii centrali superiori la 8 ani, caninii la 9-11 ani,
molarii la 12 ani, molarii de minte apar la 18-25 ani; 3 mese principale și o gustare.
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
5.CARACTERISTICILE DEZVOLTĂRII APARATULUI URINAR: creșterea rinichilor se face
relativ repede în perioada prepubertară și în adolescență; volumul vezicii urinare la 12-13 ani
este 840-1240 cmᶾ; topografic, raporturile vezicii urinare cu bazinul se modifică în timp, ca la
12 ani să capete poziția caracteristică adultului.
6. DEZVOLTAREA SISTEMULUI OSTEOMUSCULAR ȘI A MOTRICITĂȚII: în perioada de dezvoltare
a școlarului mic, mijlociu și în adolescență, sistemul osos este sediul unor intense procese de
creștere și diferențiere; dezvoltarea masei musculare se face mai ales în perioada pubertară
și relieful muscular constituie o caracteristică sexuală a bărbaților, față de dispoziția specifică
țesutului adipos la nivelul bazinului, coapselor și toracelui la fete.
7. DEZVOLTAREA CREIERULUI: pană la 6 ani creierul atinge aproape greutatea celui adult
(1200-1300 g). Între 13-18 ani se observă o creștere de masă encefalică în regiunea
hipotalamică și în zona lobilor frontali; se dezvoltă legăturile nervoase dintre diferitele zone
corticale și subcorticale; între 15-19 ani zona hipotalamo-hipofizară se vascularizează intens.
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
8. DEZVOLTAREA VORBIRII: în perioada 6-18 ani se realizează importante
perfecționări fonetice ale limbajului vorbit; se perfecționează structura gramaticală
a limbajului vorbit în ceea ce privește morfologia și sintaxa; debitul verbal crește, de
asemenea posibilitățile asociative verbale cresc; se manifestă pasiunea pentru
discuție, pentru dezbaterea unor probleme și se constituie stilul personal în
exprimarea verbală.
9. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI CITIT: învățarea cititului înseamnă un nou mijloc de
comunicare și de cunoaștere și semnifică înțelegerea de către copil a legăturilor
dintre semnele grafice(literele scrise) și vorbit. Copilul poate să ajungă la această
înțelegere de la 5 ani. Învățarea cititului se face simultan cu a scrisului, scrierea
consolidand imaginea grafemelor. Tulburările în dezvoltarea limbajului citit se
numesc dislexii:-inversiunea literelor care se aseamănă într-un cuvant; -permutarea
de silabe sau grupuri de litere; -inversiunea de cuvinte.
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
10. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SCRIS: în activitatea școlară 50% di volumul de sarcini este
activitatea de scriere; scrisul este o formă complexă de activitate umană și constă în esență
în codificarea fonemelor prin semne grafice; însușirea limbajului scris are la bază elaborarea
unor complexe deprinderi motorii, a unor complicate practici și cunoașteri care presupun
intense legături între mari zone ale scoarței fronto-parietale și temporo-occipitale; pentru ca
un copil să-și poată însuși scrisul e necesar ca el să se orienteze în spațiul grafic, să
controleze vizual-kinestezic gestul grafic, să aibă o dezvoltare normală a inteligenței.
Tulburările de scris se numesc disgrafii.
11. DEZVOLTAREA FUNCȚIILOR DE CUNOAȘTERE: perfecționarea sensibilității tactile la
nivelul tegumentelor mainilor și a asocierilor perceptive-tactil-vizuale;perfecționarea vederii
în adancime; se perfecționează auzul fonematic și posibilitățile de diferențiere tonală; între
8-13 ani, deprinderile motorii se perfecționează rapid; activitatea perceptivă este dirijată
activ, subordonată gandirii și capătă caracterul de activitate cu scop-sistematică ce stă la
baza observației; atenția se perfecționează în ceea ce privește dirijarea spre obiect și
concentrarea voluntară; memoria își păstrează caracterul concret, pană la intrarea în
adolescență cand începe a se opera preponderent cu mijloacele memoriei logice. Memoria
activă, pusă în slujba învățării se dezvoltă continuu între 13-17 ani.
IGIENA COPIILOR DE VARSTĂ ȘCOLARĂ
12. MATURIZAREA AFECTIVĂ: problematica maturizării afective este complexă;
perioada prepuberală (11-14 ani) este varsta lecturilor ”interzise” și a informării
sexuale întamplătoare; adolescența este varsta iubirilor tandre, nemărturisite și a
jurnalelor intime;structura personalității se face lent în această perioadă, dar nu fără
aspecte contradictorii generate încă din perioada prepuberală de profundele
transformări psihosomatice ale preadolescentului și care pun sub semnul întrebării
toate certitudinile varstei anterioare; personalitatea adolescentului se structurează
în procesul de confruntare a acestuia cu sistemul de valori acceptat de societate; din
această confruntare rezultă nevoia adolescentului de a-și alege un model de
existență, nevoia de frumos, nevoia de prietenie, nevoia de opțiune pentru idealuri
înalte.
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• NORME PENTRU DURATA ACTIVITĂȚII ÎN CLASĂ:lungimea lecțiilor este indicat să nu
depășească 30 minute pană la clasa a III a și 40-50 minute pentru clasele mai mari. S-a constatat
că după 4 ore de activitate la școlarii de clasele I-IV și de 5 ore pentru elevii mai mari( V-IX )
scade intens capacitatea de lucru. Capacitatea cea mai bună de lucru este dimineața între orele
9-11 pentru elevii mici , între 9-12 pentru elevii din clasele mari, iar după amiază între orele 15-
18. Cea mai redusă capacitate de lucru se observă între orele 13-15. Durata activității zilnice și
săptămanale trebuie să fie apropiată de normele fiziologice.
• NORME PRIVIND DURATA PREGĂTIRII LECȚIILOR ACASĂ: timpul prelungit pentru pregătirea
lecțiilor este luat de elevi din timpul lor pentru odihnă activă sau somn. Cauza principală a
acestui fenomen este volumul mare de teme ce se dau elevilor pentru pregătirea acasă: teme
de scris, teme de învățat. Acest volum însemnat este datorat și conținutului unor manuale
școlare, prea multă informație.Efectuarea temelor nu ar trebui să depășească în nicio zi 1-2 ore
pentru elevii mai mici și 3 ore pentru elevii mai mari.Sunt pedagogi care recomandă să nu se
dea elevilor din primele clase teme pentru acasă, ceea ce se și aplică în unele țări.
• NORME PENTRU SOMNUL DE NOAPTE:au fost stabilite la valori de 11-12 ore la 7 ani și 9 ore la
18 ani.
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011 cu completările și modificările ulterioare, numită LEGEA EDUCAȚIEI
NAȚIONALE ( împreună cu METODOLOGIILE care stau la baza aplicării ei ) ”asigură cadrul pentru
exercitarea sub autoritatea statului roman a dreptului fundamental la învățătură pe tot parcursul
vieții”.
• TITLUL II ÎNVĂȚĂMANTUL PREUNIVERSITAR
• Art.23 precizează: ”(1) Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele
niveluri:a) educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învățământul
preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;b) învățământul primar,
care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;c) învățământul secundar, care cuprinde:(i)
învățământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;(ii) învățământul secundar
superior care poate fi:- învățământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele
filiere: teoretică, vocațională şi tehnologică;- învățământ profesional cu durata de minimum 3 ani; d)
învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal.
(2)Învățământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior
al liceului, format din clasele a IX-a - a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a/a
XIII-a.”
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
”(3)Învățământul liceal, vocațional şi tehnologic, învățământul profesional şi
învățământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de
Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu Registrul național al calificărilor.”
• Așa cum am menționat în cursul anterior Educația antepreșcolară se organizează
în creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi; organizarea unităților de
educație timpurie antepreșcolară,conținutul, standardele,metodologia,asigurarea
personalului didactic, tipurile și modalitățile de finanțare se fac conform
metodologiilor elaborate prevăzute de lege.
• Învățămantul preșcolar se organizează în grădinițe cu program normal, prelungit și
săptămanal. Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate juridică sau în
cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică. Crearea condițiilor pentru
generalizarea treptată a învățămantului preșcolar este sarcina autorităților
administrației publice locale și a inspectoratelor școlare.
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• Învățămantul primar și Învățămantul gimnazial funcționează , de regulă, cu
program de dimineață, aceasta deoarece la copii și adolescenți perioada de
randament maxim este în primele ore ale dimineții; în jurul ore 13-14 randamentul
scade și crește din nou după amiază pană la orele 16-17, ca în jurul ore 20 scăderea
să fie evidentă.
• Legea prevede că în clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit varsta de
6 ani pană la data începerii anului școlar, iar” la solicitarea scrisă a părinților, a
tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care
împlinesc varsta de 6 ani pană la sfarșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor
psihosomatică este corespunzătoare.”
• Învățămantul liceal este ,de regulă, învățămant cu frecvență dar poate funcționa și
ca învățămant cu frecvență redusă.
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• În învățămantul preuniversitar se aplică Curriculumul național elaborat în conformitate cu
nevoile specifice dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncă. Curriculumul
național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățămant și al programelor
școlare din învățămantul preuniversitar.
• Planurile –cadru cuprind: disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire
obligatorii și cele opționale, numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
• Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină: domeniul de studiu, finalitățile
urmărite, conținutul de ordin teoretic, experimental și aplicativ.
• Planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinile/domeniile de studiu obligatorii
sunt elaborate de către instituțiile și organismele Ministerului Educației,Cercetării,
Tineretului și Sportului și se aprobă prin ordin de ministru al aceluiași minister. Pentru
disciplinele opționale sarcina revine unității de învățămant.
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit
prin planurile-cadru de învățămant și se aprobă prin ordin de ministru. Aceste ore
sunt alocate atat pentru predare și evaluare, cat și pentru învățarea în clasă,
asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate.
• ” Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din
orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul
alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile
elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul
de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru
învățare remedială, pentru consolidarea cunoştințelor sau pentru stimularea
elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de
învățare elaborate pentru fiecare elev.”
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• ” Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică,
cognitivă, emoțională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor
deficiențe de dezvoltare. CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de
intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea,
depistarea şi asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale
sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale.”
• ” Curriculumul național pentru învățământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:a) competențe de
comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităților naționale;b)
competențe de comunicare în limbi străine;c) competențe de bază de matematică, ştiințe
şi tehnologie;d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de
învățare şi cunoaştere;e) competențe sociale şi civice;f) competențe antreprenoriale;g)
competențe de sensibilizare şi de expresie culturală; h) competența de a învăța să înveți.”
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• ” Educația fizică şi sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul
comun al planurilor de învățământ.”
• ”Disciplina Tehnologia informației şi comunicării constituie o disciplină opțională
pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învățământul gimnazial
şi liceal.”
• ”Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică,
socioemoțională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea
capacităților şi a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către
dezvoltarea celor 8 competențe-cheie.”
• ” Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competențelor-
cheie şi formarea competențelor specifice în funcție de filieră, profil, specializare
sau calificare.”
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• ”Învățământul profesional este orientat pe formarea competențelor specifice calificării
profesionale şi pe aprofundarea competențelor-cheie în contexte reale de muncă.”
• Existența manualelor școlare aprobate de Minister. ( discuții legate de Ordonanța de
Urgență prin care se aduc modificări programelor și manualelor școlare în sensul scăderii
volumului acestora).
• Evaluarea rezultatelor învățării :” Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin
calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul
secundar şi în învățământul terțiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar
testelor internaționale. Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.”
”Controlul utilizării şi al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele
didactice se realizează prin inspecția şcolară.”
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
• Art.83 din Legea educației naționale prevede: ”(1)Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din
unitățile şcolare de stat şi particulare autorizate/acreditate beneficiază de asistență medicală,
psihologică şi logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în
unități medicale de stat.(2) La începutul fiecărui an şcolar se realizează examinarea stării de
sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Sănătății.(3) Autorizarea sanitară necesară
funcționării unităților de învățământ de stat se obține fără taxe.”
• În acest caz metodologia comună este Ordinul 1668 din 09/12/2011, care pentru elevi stabilește
următoarele obiective:
1.evaluarea stării de dezvoltare fizică și neuropsihomotorie și aprecierea stării de sănătate;
2.Depistarea precoce a bolilor: -depistarea tulburărilor în dezvoltarea fizică și neuropsihică; -
depistarea deficiențelor și/sau a bolilor specifice varstei;
3.depistare precoce a factorilor și comportamentelor cu risc: - nutrițional; -alcool; -tutun; -
droguri, inclusiv etnobotanice; - BTS ( boli cu transmitere sexuală); -sedentarism; -violență; -alți
factori de risc.
 IGIENA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE
4. orientarea școlară și profesională în funcție de starea de sănătate individuală;
5. formarea unui stil de viață sănătos.
ART.9 din Ordin prevede:” Copiii şi tinerii depistați, în urma examinărilor medicale, cu boli
sau deficiențe vor fi luați în evidență specială şi, după caz, vor fi dispensarizați de medicul
colectivității împreună cu medicul de familie şi/sau cu medicii de alte specialități, în vederea
recuperării stării lor de sănătate.”
ART.10 se referă la periodicitate:” Etapele examinărilor medicale periodice şi de bilanț ale
stării de sănătate sunt următoarele:
a) examinările medicale periodice ale stării de sănătate efectuate anual pentru toți
preşcolarii din colectivități; ...
b) examinările medicale periodice ale stării de sănătate efectuate anual pentru toți elevii; ...
c) examinările medicale periodice de bilanț ale stării de sănătate efectuate pentru toți elevii
din clasele I, a IV-a, a VIII-a/a IX-a, a XII-a/a XIII-a şi din ultimul an al şcolilor profesionale.”
Elevii beneficiază de tarif redus cu 50% la transportul în comun pe tot parcursul anului
calendaristic;
 IGIENA ȘCOLII
• Condiții de igienă a microclimatului în școală: se consideră că temperatura aerului
din încăperi asigură confortul termic al elevilor cand oscilează între 17-19ᴼ în clase. Pentru
sala de gimnastică, sala de recreație, atelierul școlii, temperatura poate să fie de 15-17ᴼ.
Pentru sălile de dușuri și băi 22ᴼ, pentru WC-uri 18ᴼ, pentru luftclosete 15ᴼ. Umiditatea
relativă poate să oscileze între 30 și 60%, iar viteza curenților de aer, între 0,02 și
0,4m/secundă.
• Reguli de igienă privind iluminatul natural și artificial în clasă: aparatul vizual
este intens solicitat în cursul procesului instructiv-educativ. În condiții de iluminare
nesatisfăcătoare, efortul vizual prelungit duce la supraancordarea aparatului vizual. Efortul
vizual al copiilor este crescut atunci cand iluminarea nu este omogenă, cand pe suprafața
de lucru apar umbre ale mainii( cand lumina vine din dreapta) sau ale capului și trunchiului,
cand iluminarea se face preponderent indirect și cu surse insuficiente ca intensitate și
număr sau așezate în campul vizual al elevilor. Iluminarea naturală-C.i.n.= coeficient de
iluminare; Iluminarea artificială- sursele să asigure o iluminare omogenă, fără umbre și fără
strălucire, să nu încălzească aerul și să nu elimine gaze de ardere.Normele cele mai
acceptate sunt 151-200 lucși pentru iluminatul incandescent și 300-400 lucși dacă
iluminatul este fluorescent.
 IGIENA ȘCOLII
• Condițiile igienice ale mobilierului pentru școli: o bancă școlară igienică se
construiește, potrivit cu dimensiunile corporale ale elevilor, cat mai simplă și mai
solidă în același timp, fără colțuri ascuțite și balamale proeminente, fără să ocupe
un volum mare și să îngăduie curățarea comodă a clasei.Existența băncilor din
schelet metalic și lemn, cu dimensiuni reglabile. Băncile se construiesc după 6
dimensiuni, fiecare din ele corespunzand unei grupe de copii de înălțime care are o
întindere ce variază cu 10 cm. În fiecare clasă este necesară repartizarea a cel puțin
3 mărimi de bănci potrivite înălțimii elevilor.
• Reguli igienice pentru confecționarea materialului didactic: manualele școlare
vor fi tipărite pe hartie de bună calitate, care să asigure contrastul suficient pentru
tipar, fără transparență, să nu se deterioreze ușor prin manuire; dimensiunea
literelor să ajungă la 2,75 mm pentru primele clase;caiete, creioane,stilouri,toc???
PREVENIREA ACCIDENTELOR LA COPII
ȘI TINERI
• Accidentele sunt a doua cauză de deces ca prevalență la varsta de 1-2 ani și prima
cauză de deces între 3-20 ani. Trebuie avută în vedere proporția mare de cazuri de copii
accidentați care dacă nu mor, răman purtători ai unor serioase atingeri corporale și
funcționale ca urmare a accidentelor.
• Frecvența și formele de accidentare sunt dependente de varstă:
-la copiii sub un an preponderente sunt accidentele prin sufocare
- accidentele prin arsuri : apă fiartă, flacără deschisă, șoc electric(de la un an la 20 ani)
- accidentele prin înnecare (varste mai mari)
- accidentele prin intoxicații(varsta preșcolară, iar cele voluntare-perioada pubertății)
- accidentele de circulație(varste mai mari)
PREVENIREA ACCIDENTELOR LA COPII
ȘI TINERI
• PREVENȚIE: la copii sub 5 ani , cca 2/3 din accidente se produc acasă, iar la cei sub
un an 87% au acest loc de producere, ceea ce presupune rolul supravegherii atente
de către adulți a copiilor pentru prevenirea accidentelor.
• Supraveghere atentă a jocului copiilor în instituțiile de învățămant.
• Supravegherea copiilor în drumul spre și de la școală.
• Păstrarea unei locuințe curate și ordonate, atenție la depozitarea materialelor de
curățenie, dezinfecție, dezinsecție ; medicamentele păstrate în locuri inaccesibile
copiilor.
• Necesitatea comunicării în familie, a educației pentru sănătate fizică și psihică.
 BILIOGRAFIE
• IGIENA- Sergiu Mănescu, Gheorghe Tănăsescu, Sebastian Dumitrache, Manole Cucu –Ed.
Medicală , București 1991
• Lege nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător
• ORDIN Nr. 119 din 4 februarie 2014
pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viață al populației
EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 127 din 21 februarie 2014
• ORDIN Nr. 976 din 16 decembrie 1998
pentru aprobarea Normelor de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea,
pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor
• LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*)educației naționale(actualizată până la data de
23 noiembrie 2016*)
 BIBLIOGRAFIE
• ORDIN NR. 1668 DIN 09/12/2011 (FORMA CONSOLIDATA 04/09/2015)
pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi
elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind
acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos.
EMITENT · MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
· NR. 5298 DIN 07/09/2011
· MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
· NR. 1668 DIN 09/12/2011
PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 25 DIN 12/01/2012
• Regulamentul de organizare si functionare a invatamantului prescolar
O.M. nr. 4464/7.09.2000
• LEGE privind serviciile de îngrijire şi educare a copiilor pe timpul zilei21
April, 2011
 BIBLIOGRAFIE
• Legea nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor
publicată în Monitorul Oficial nr.507 din 30 iulie2007.
• Legea nr.90/2014 pentru modificarea Legii nr. 263/2007 privind înființarea,
organizarea și funcționarea creșelor, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 500
din 04.07.2014.
• HG 1252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a
creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară.