I 17 2 P 100 3 2009 Completare PDF

3
ANEXA nr.1
[ANEXA G (informativ) la Reglementarea tehnic „Cod de proiectare seismic –
Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente“,
indicativ P 100-3/2008, aprobat prin Ordinul M.D.R.L. nr. 704/2009]
COMENTARII I RECOMANDRI DE PROIECTARE

4
CUPRINS
Capitolele 1 – 8
C.1. ASPECTE GENERALE

C.2. CERINE DE PERFORMAN I CRITERII DE ÎNDEPLINIRE
C.3. EVALUAREA SEISMIC A STRUCTURILOR I
COMPONENTELOR NESTRUCTURALE (CNS)
C.4. COLECTAREA INFORMAIILOR PENTRU EVALUAREA
STRUCTURAL
C.5. EVALUAREA CALITATIV
C.6. EVALUAREA PRIN CALCUL
C.8. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR
ANEXA B – STRUCTURI DIN BETON ARMAT

ANEXA C – STRUCTURI DIN OEL
ANEXA D – CLDIRI DIN ZIDRIE
ANEXA E – COMPONENTE NESTRUCTURALE (CNS)
ANEXA F – ÎNDRUMTOR DE REABILITARE SEISMIC A
CLDIRILOR EXISTENTE
C1

5
CAPITOLELE 1 – 8
C.1 ASPECTE GENERALE

Reglementarea tehnic „Cod de proiectare seismic – Partea a III-a – Prevederi pentru
evaluarea seismic a cldirilor existente”, indicativ P 100-3/2008, are la baza principiile
recunoscute ale ingineriei seismice actuale i preia elemente eseniale ale metodologiilor de
evaluare prevzute în codurile i ghidurile de proiectare din rile cele mai avansate în acest
domeniu.
În mod firesc, la elaborarea codului în perioada 2006-2008 s-a urmrit o apropiere în cât mai
mare msur de prevederile standardului european (Eurocod) EN 1998 – 3:2005 (denumit, în
continuare, EC 8-3), adoptat ca standard român cu indicativul SR EN 1998-3:2005.
Acest aspect a constituit un reper obligatoriu pentru reglementrile tehnice de proiectare
naionale, având în vedere faptul c, la nivel european, se preconizeaz ca standardele
europene de proiectare cu anexele lor naionale s fie utilizate pe scar larg.
Cu toate acestea, aplicarea metodologiilor din EC 8-3 pe un numr semnificativ de situaii a
întâmpinat numeroase dificulti i a întrit convingerea c standardul european, în versiune
sa actual, mai trebuie îmbuntit.
Printre chestiunile cele mai contestabile trebuie menionate, în primul rând, definirea confuz
a cerinelor de performan i a hazardului seismic asociat acestora, precum i metoda curent
de evaluare, extrem de greoaie i uneori inaplicabil.
În aceste condiii, elaborarea codului P 100-3/2008 a condus la promovarea unui document
tehnic (reglementare tehnic) destul de diferit, pe alocuri, de standardul european, în care s-au
preluat i procedee considerate valoroase din practica tradiional în domeniu, din ara
noastr.
C.2. CERINE DE PERFORMAN I CRITERII DE ÎNDEPLINIRE

C.2.1 Cerine fundamentale
În privina cerinelor fundamentale avute în vedere în evaluarea seismic, codul P 100-3/2008
se distaneaz esenial de EC 8-3.
Se poate remarca, astfel, c cerinele fundamentale prescrise în EC 8-3 difer substanial de
cele din standardul european destinat proiectrii seismice pentru cldirile noi, EN 1998-
1:2004 (denumit, în continuare, EC 8-1), adoptat ca standard român cu indicativul SR EN
1998-1:2004, atât în denumirea i semnificaia strilor limit, cât i ale nivelului de hazard
(cutremurul cu intervalul mediu de recuren) asociat.
Din compararea acestor prevederi se evideniaz, de asemenea, faptul c exigenele
construciilor noi sunt inferioare celor reabilitate.
Întrucât o asemenea abordare este neraional i generatoare de confuzii, codul P 100-3/2008
fixeaz, în mod firesc, aceleai exigene i nivel de hazard cu codul de proiectare seismic a
construciilor noi (codul P 100-1/2006).
Este de remarcat c în standardele americane (vezi, de exemplu, ASCE/SEI 41) selectarea
obiectivelor de performan ale reabilitrii este mult mai nuanat i mult mai complex. Din
acest punct de vedere, se poate aprecia superioritatea metodologiei din standardele
americane.
C2

6
C.2.2 Criteriile de îndeplinire a cerinelor de performan

La evaluarea seismic a cldirilor existente, pentru evaluarea aciunii seismice a structurilor
se utilizeaz prevederile capitolului 3 i ale Anexei A din P 100-1/2006 (extrase prezentate în
continuare).
În EC 8-3, verificrile elementelor structurale sunt, de regul, exprimate în termeni de
deplasri. Chiar i în cazul metodologiei de tip curent, care utilizeaz calculul structural
elastic, verificrile sunt exprimate în termeni de deplasri, pe baza aa numitei reguli „a
deplasrii egale”, potrivit creia deplasrile seismice în rspunsul elastic reprezint o limit
superioar a deplasrilor rspunsului seismic neliniar, adic deplasrile cele mai probabile.
Modul concret de organizare a calculelor i, în special, stabilirea rigiditilor de proiectare,
care difer de la bar (element) la bar (element), funcie de armare i starea de eforturi de
care depinde distribuia curburilor, este atât de complicat încât poate fi considerat inoperabil.
O asemenea apreciere este justificat i de faptul c aplicarea metodei presupune cunoaterea
în întregime a alctuirii seciunilor (la elementele de beton armat, cunoaterea armrii
longitudinale i transversale). Ori, în cele mai multe situaii, la cldirile existente nu se
dispune de planuri de execuie, ceea ce face imposibil, sau extrem de nesigur, determinarea
alctuirii seciunilor.
În cazul EC 8-3, verificarea în termeni de rezistene este tolerat numai în cazul metodei de
calcul simplificate.
Fa de aceast situaie, P 100-3/2008 prevede urmtoarele:
atunci când se efectueaz un calcul neliniar al structurii, verificrile se fac în termeni
de deplasri (sau deformaii), comparând cerinele cu valorile capabile ale deplasrilor
sau deformaiilor: deplasri relative de nivel, rotiri în articulaiile plastice, etc.;
atunci când se efectueaz un calcul structural în domeniul elastic sub forele seismice
de proiectare, verificarea se face în termeni de deplasri, în cazul strii limit de
serviciu, i în termeni de fore, la starea limit ultim.
În acest din urm caz, verificarea const în compararea valorilor de proiectare ale eforturilor
din combinaia seismic de încrcri cu valorile de proiectare ale eforturilor capabile.
În cazul elementelor caracterizate de mecanisme de cedare ductil, rezistenele de proiectare
se stabilesc prin împrirea valorilor medii la factorii de încredere i la coeficienii pariali de
siguran specifici fiecrui material structural.
Valorile de proiectare pot fi, la factori de încredere egali i pentru un acelai nivel de calitate
(rezistena mecanic), mai mari decât valorile de proiectare utilizate la proiectarea
construciilor noi, care se obin prin împrirea valorilor caracteristice la coeficienii pariali
de siguran. Se procedeaz astfel pentru c determinarea rezistenelor pe elemente fizice
prezint un grad de încredere mai mare decât rezistena presupus a unor elemente înc
neexecutate.
În cazul comportrii structurale cu cedare potenial fragil, cazul cel mai semnificativ fiind
cel al elementelor expuse la ruperi la fora tietoare, eforturile de proiectare sunt cele asociate
mecanismului de plastificare. De exemplu, forele tietoare de proiectare dintr-o grind sunt
cele asociate momentelor capabile dezvoltate la capetele grinzii.
În scopul unei asigurri superioare, valorile de proiectare ale rezistenelor materialelor se
obin, prin împrirea valorilor caracteristice la factorii de încredere i la factorii pariali de
siguran.
C3

7
La verificarea la for tietoare, valorile momentelor capabile se determin pe baza acelorai

valori ale rezistenelor ca i cele pe baza crora se evalueaz capacitatea de rezisten la fora
tietoare. Se procedeaz astfel pentru c modelele de calcul la fora tietoare sunt, în general,
mai acoperitoare decât cele utilizate la evaluarea momentului capabil.
Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani
(extras din codul P 100/1-2006)
Tabel cu caracteristicile macroseismice ale principalelor

localiti din România (extras din codul P 100-1/2006)

Localitate T(C) (sec) a(g) pentru IMR = 100 ani

Alba Iulia 0,7 0,08 g

Alexandria 1,0 0,20 g

Arad 0,7 0,16 g

Bac
u 0,7 0,28 g

Baia Mare 0,7 0,12 g

Bârlad 1,0 0,28 g

Bistria N
s
ud 0,7 0,08 g
C4

8

Botoani 0,7 0,16 g

Br
ila 1,0 0,24 g

Braov 0,7 0,20 g

Bucureti 1,6 0,24 g

Buz
u 1,6 0,28 g

C
l
rai 1,0 0,20 g

Câmpulung Moldovenesc 0,7 0,12 g

Câmpulung Muscel 0,7 0,24 g

Caracal 1,0 0,16 g

Caransebe 0,7 0,12 g

Carei 0,7 0,20 g

Cernavod
1,0 0,16 g

Cluj-Napoca 0,7 0,08 g

Constana 0,7 0,16 g

Craiova 1,0 0,16 g

Curtea de Arge 0,7 0,20 g

Dej 0,7 0,08 g

Deva 0,7 0,08 g

Dorohoi 0,7 0,12 g

Drobeta Turnu Severin 0,7 0,12 g

F
g
ra 0,7 0,16 g

F
lticeni 0,7 0,16 g

Feteti 1,0 0,20 g

Focani 1,0 0,32 g

Galai 1,0 0,24 g

Giurgiu 1,0 0,20 g

Hunedoara 0,7 0,08 g

Hui 0,7 0,20 g

Iai 0,7 0,20 g

Lugoj 0,7 0,12 g

Mangalia 0,7 0,16 g

Medgidia 0,7 0,16 g

Media 0,7 0,16 g

Miercurea Ciuc 0,7 0,16 g

Odorheiu Secuiesc 0,7 0,12 g

C5

9
Oneti 0,7 0,28 g

Oradea 0,7 0,12 g

Or
tie 0,7 0,08 g

Orova 0,7 0,16 g

Pacani 0,7 0,20 g

Petroani 0,7 0,12 g

Piatra Neam 0,7 0,20 g

Piteti 0,7 0,20 g

Ploieti 1,0 0,28 g

R
d
ui 0,7 0,16 g

Reghin 0,7 0,08 g

Reia 0,7 0,12 g

Rm. S
rat 1,6 0,28 g

Roman 0,7 0,24 g

Roiori de Vede 1,0 0,20 g

Satu Mare 0,7 0,12 g

Sfântu Gheorghe 0,7 0,20 g

Sibiu 0,7 0,16 g

Sighetu Marmaiei 0,7 0,16 g

Sighioara 0,7 0,12 g

Slatina 1,0 0,16 g

Slobozia 1,0 0,20 g

Suceava 0,7 0,16 g

Târgovite 0,7 0,24 g

Tecuci 1,0 0,28 g

Tg. Jiu 0,7 0,12 g

Tg. Mure 0,7 0,12 g

Timioara 0,7 0,16 g

Tulcea 0,7 0,16 g

Turda 0,7 0,08 g

Turnu M
gurele 1,0 0,16 g

Urziceni 1,6 0,28 g

Vaslui 0,7 0,24 g

Zal
u 0,7 0,08 g

C6

10
C.3. EVALUAREA SEISMIC A STRUCTURILOR I COMPONENTELOR

NESTRUCTURALE (CNS)
C.3.2 Operaiile care compun procesul de evaluare
În aceast seciune se prezint succint grupurile de operaii care alctuiesc metodologia de
evaluare seismic.
Succesiunea detaliat a operaiilor care trebuie efectuate la evaluarea cldirilor se precizeaz
la capitolul 8 din codul P 100-3/2008, dup ce acestea au fost descrise în aspectele lor
eseniale.
C.4. COLECTAREA INFORMAIILOR PENTRU EVALUAREA STRUCTURAL

C.4.1 Informaii generale i istoric
Informaii utile pentru caracterizarea strii construciei mai pot fi obinute din interviurile cu
proprietarii i /sau chiriaii cldirilor, cu proiectanii iniiali i cu executanii lucrrii.
De asemenea, pot fi foarte utile informaiile de diverse naturi referitoare la construciile
similare structurii, situate în vecintate i/sau construite în aceeai perioad de timp.
C.4.2 Informaii iniiale necesare

Informaiile colectate trebuie s fie suficiente pentru a efectua un calcul structural al cldirii.
În categoria informaiilor necesare prezentate la 4.2 sunt mai puin evideniate cele referitoare
la teren i fundaii. Acestea sunt i cel mai greu de obinut, în absena proiectului de execuie
al construciei. Ele se obin prin mijloacele investigrii geotehnice, prin foraje, penetrri, etc.
În mod special trebuie examinate situaiile în care terenul este în pant, instabil, cu tendin
de alunecare, sau prezint risc de lichefiere.
Identificarea sistemului de fundare este o cerin important, având în vedere importana
comportrii acestuia asupra rspunsului seismic.
Cercetarea nu trebuie s se limiteze la construcia obiect al expertizei în mod individual, ci în
interaciunea sa cu cldirile adiacente. De multe ori, aceste construcii au fost construite dup
construcia analizata. Suprasarcinile pe tlpile fundaiilor, sau pierderea local a sprijinului
lateral în unele situaii, datorate construciilor vecine, pot influena negativ rspunsul
construciei la un viitor cutremur.
La construcii mai vechi apar uneori situaii în care un anumit element, de exemplu, un
perete, este comun cldirilor vecine neseparate prin rost. O posibil micare în sens opus a
celor dou cldiri va afecta neîndoios integritatea elementului comun i, eventual, stabilitatea
local a cldirilor.
O alt preocupare a cercetrii trebuie s aib ca obiect componentele nestructurale i msura
în care acestea, fapt dorit, sau nu, de ctre constructor, particip la rezistena lateral a
cldirii. Asemenea informaii pot duce la identificarea unor deficiene poteniale la aciunea
cutremurului, cum sunt discontinuitate în traseul normal al încrcrilor ctre teren, legturi
slabe, neregularitate sau capaciti de rezisten i de deformare insuficiente.
C.4.3 Niveluri de cunoatere
Este de domeniul evidenei c un numr mai mare de informaii sigure despre cldire va
conduce ctre o evaluare cu un grad de credibilitatea mai mare.
C7

11
Pe de alt parte, dac informaiile sunt incomplete, mai cu seam dac alctuirea elementelor
structurale nu este cunoscut în detaliu (de exemplu, dac nu se cunoate armarea elementelor
de beton armat), evaluarea structurii prin metodele avansate ale calculului neliniar static sau
dinamic nu este posibil pentru c aceste metode sunt metode de verificare i vizeaz
structuri complet cunoscute din punct de vedere al alctuirii i al calitii materialelor de
construcie.
Pentru a ine seama de calitatea i cantitatea informaiilor, eseniale pentru calitatea evalurii,
la calculul structural rezistena materialelor (beton, oel, zidrie) este ajustat prin împrirea
la factorul de încredere CF din tabelul 4.1 din cod.
Organizarea tabelului este similar cu cea dat în EC 8-3. Aceasta, la rândul su, este
inspirat din metodologia de colectare a informaiilor dat în standardele americane, de unde
s-au preluat i modul de definire a calitii inspeciei, limitat, extins sau complet, i modul
de testare a proprietilor materialelor, la rândul su, limitat, extins sau cuprinztor.
O discuie anume necesit execuia testrilor pe materiale în teren.
Este recomandabil ca fixarea zonelor care trebuie cercetate s fie fcut în urma unor calcule
simple, care s poat identifica zonele în care este indicat s se efectueze încercrile pentru a
obine rezultate semnificative, precum i zonele în care nu este indicat s se opereze carotri
sau alte operaii care afecteaz elementele (de exemplu, decopertarea armturilor), pentru a
evita eventualele accidente.
Numrul testrilor prevzute în tabelul 4.2 este mult mai mic decât cel prevzut în EC 8-3.
Aceast opiune are în vedere realitatea efecturii investigrii în teren, construciile
expertizate fiind, de cele mai multe ori, funcionale.
În condiiile în care nici acest numr de încercri nu este practic posibil, evaluatorul trebuie
s corecteze adecvat (mrindu-le) valorile factorilor de încredere prevzute în ultima coloan
a tabelului.
În toate cazurile în care informaiile obinute prin teste nu au fost în msur s determine
suficient de exact calitatea materialelor i modul de punere în oper a acestora, în zonele
eseniale pentru asigurarea rezistenei la fore verticale i laterale este indicat ca investigaiile
s fie continuate dup începerea execuiei lucrrilor de intervenie, când cercetarea structurii
a devenit posibil. Pe aceast baz, evaluatorul poate îmbunti valorile factorilor CF i,
dac este cazul, poate relua verificarea structurii existente.
Pentru o comparaie cu prevederile codului P 100-3/2008 în aceast privin, în tabelul C.1 se
reproduc din ASCE/SEI 41 cerinele referitoare la colectarea datelor pentru evaluare,
împreun cu valorile factorilor de încredere. Este de remarcat diferena semnificativ a
acestor factori dintre cele dou coduri. Acetia se aplic, ca un factor de siguran global,
rezistenei elementelor la un anumit efort (M, V, N), i nu valorilor rezistenei materialului.
Factorii sunt subunitari i înmulesc expresia capacitii, spre deosebire de factorii dai în P
100-3/2008, care se afl la numitorul valorilor rezistenelor.
Nivelurile de cunoatere minim, obinuit, cuprinztor (complet), corespund nivelurilor KL1,
KL2 i KL 3 din codul P 100-3/2008.
C8

12
Tabelul C.1 - Cerinele de colectare a informaiilor
NIVEL DE CUNOATERE
DATE MINIM OBINUIT OBINUIT CUPRINZTOR
OBIECTIV DE OBIECTIV DE BAZ SAU OBIECTIV DE BAZ SAU SPORIT COMPLET

REABILITARE INFERIOR ACESTUIA INFERIOR ACESTUIA
PROCEDEU DE LSP, LDP* ORICE PROCEDEU ORICE PROCEDEU ORICE PROCEDEU

CALCUL
TESTE FR TESTE TESTE DE TIP CURENT TESTE DE TIP CURENT TESTE COMPLETE
PLANURI PLANURI DE PROIECT PLANURI DE PROIECT PLANURI DE PROIECT DOCUMENTE DE

(DESENE) SAU ECHIVALENTE SAU ECHIVALENTE SAU ECHIVALENTE CONSTRUCIE
(PROIECT „AS BUILT”)
TIP DE VIZUAL CUPRINZ VIZUAL CUPRINZ VIZUAL CUPRINZ VIZUAL CUPRINZ

EVALUARE TOR TOR TOR TOR
PROPRIETILE DIN VALORI DIN DIN TESTE DIN DIN TESTE DIN DIN TESTE
MATERIALELOR PROIECT FORFETA PLANURI UZUALE PLANURI OBINUITE LISTE CUPRINZ
SAU RE I TESTE I TESTE TOARE
FORFETARE
FACTORUL DE 0,75 0,75 1,00 1,00 0,75 0,75 1,00 1,00

CUNOATERE
k
*LSP reprezint metoda de calcul static neliniar, iar LDP metoda de calcul dinamic liniar.
Factorul k se numete factor de cunoatere, corespunzând factorului de încredere CF din

standardele europene (Eurocoduri).
Valorile stabilite forfetar au în vedere proprietile mecanice ale materialelor aflate în uz la
data construciei.
C.5. EVALUAREA CALITATIV

C.5.1 Obiectul evalurii calitative
Capitolele 11 i 12 din normativul P 100-92, care reprezint reglementarea de proiectare
anterioar codului P 100-3/2008, referitoare la evaluarea i masurile de intervenie asupra
construciilor, cuprindeau practic numai exigene formulate la nivel declarativ pentru
structurile i elementele structurale.
Spre deosebire de acestea, P 100-3/2008 impune criterii detaliate pentru evaluarea în termeni
calitativi a msurii în care o cldire existent îndeplinete condiiile impuse de codurile
moderne de proiectare seismic.
C9

13
C.5.2 – C.5.8 Condiii privind traseul încrcrilor/redundana/configuraia cldirii/

interaciunea structurii cu alte construcii sau elemente/ diferitele categorii de structuri/
diafragmele orizontale ale cldirilor/ infrastructura i terenul de fundare
Sunt avute în vedere dou categorii de condiii, unele referitoare la alctuirea structurii sub
toate aspectele, iar celelalte la starea de uzur fizic a cldirilor. Primele se refer, în special,
la:
traseul continuu i cât mai direct al încrcrilor verticale i al aciunii orizontale ctre
terenul de fundare
redundana structurii
regularitatea, respectiv neregularitile cldirilor din vecintate
interaciunea construciei cu cldirile din vecintate
componentele nestructurale, inclusiv aspectele necontrolate prin concepia cldirii, ale
interaciunii acestora cu elementele structurale
planeele (diafragmele orizontale) ale cldirilor
infrastructura i sistemul de fundaie
terenul de fundare.
Pe lâng caracteristicile care privesc ansamblul structurii cldirii, trebuie analizate
caracteristici specifice structurilor realizate din diferite materiale structurale, beton armat,
oel, zidrie, etc.
Avantajul pe care îl ofer aceast abordare, în raport cu caracterul imprecis al prevederilor
din cap. 11 i 12 din P 100-92, este c se asigur o tratare unitar, în toate situaiile, a
ansamblului de condiii de ordin calitativ.
Spre deosebire de perioada anterioar, în care expertizele tratau opional una sau alta dintre
condiiile de alctuire ale cldirii, P 100-3/2008 impune liste precise cu condiiile i criteriile
care trebuie verificate.
Analiza msurii în care aceste condiii sunt îndeplinite permite caracterizarea global, din
acest punct de vedere, a construciei, printr-un indicator unic, definit la 8.2, adoptat în codul
P 100-3/2008.
Listele de condiii sunt întocmite separat pentru construciile din diferite materiale, în anexele
B, C i D ale codului P 100-3/2008.
În bun msur, aceste liste sunt asemntoare cu listele din standardul american ASCE/SEI
31.
Categoriile de condiii de ordin calitativ menionate mai sus au fost prezentate, pe larg, în
cuprinsul capitolului 5 al codului P 100-3/2008.
C.6. EVALUAREA PRIN CALCUL

C.6.4 Metodele de calcul
Rspunsul seismic la atacul cutremurelor puternice este, în general, un rspuns neliniar, cu
importante incursiuni în domeniul postelastic. Este evident c metodele de calcul neliniar
reflect mult mai fidel comportarea structurilor la cutremur.
Aplicarea metodelor de calcul neliniar presupune ca alctuirea elementelor structurale i a
conexiunilor dintre acestea s fie bine cunoscut, i, de dorit, complet cunoscut. De
exemplu, în cazul structurilor de beton armat trebuie s fie cunoscute armarea longitudinal i
cea transversal ale elementelor i ale nodurilor de legtur ale acestora. În cazul structurilor
C10

14
de oel, trebuie s fie cunoscute seciunile elementelor, care, de multe ori, sunt seciuni
compuse prevzute cu rigidizri ale îmbinrilor, precum i prinderile sudate, bulonate sau
nituite.
Tabelul 4.1 din cod stabilete cu claritate condiiile în care pot fi folosite metodele de calcul
neliniar. Dintre cele dou metode de calcul neliniar, static i dinamic, prima este mai
potrivit, în general, în problemele de evaluare structural, pentru c ofer un control mai
sigur al rezultatelor obinute i pentru c, desigur, este mult mai simplu de aplicat. Asemenea
avantaje, potrivit unui termen tot mai folosit, confer metodei caracterizarea de metod
„robust”. Metoda este prezentat în detaliu la pct. CB 7.
Metoda de calcul dinamic neliniar implic cunotine inginereti la cel mai înalt nivel pentru
o aplicare corect i pentru interpretare sigur a numrului foarte mare de rezultate pe care le
ofer.
Aplicarea metodei este, în general, recomandabil la evaluarea performanelor construciilor
foarte importante, în special pentru variantele consolidate.
Pentru cazurile curente se folosesc metodele de calcul în domeniul liniar, care pot fi
considerate convenionale dac se are în vedere caracterul esenial neliniar al rspunsului
seismic.
Aa cum se arat la 6.8.2, prin organizarea calculului i a relaiilor de verificare se ine
seama, într-un mod indirect i aproximativ, de condiiile rspunsului seismic neliniar.
Opiunea pentru selectarea metodei de calcul, metoda forelor orizontale echivalente sau
metoda de calcul modal cu spectru de rspuns, precum i opiunea pentru adoptarea unui
model spaial sau plan, trebuie s respecte condiiile date în tabelul 4.1, funcie de modul de
îndeplinire al criteriilor de regularitate structural.
C.6.6 Metodologii de evaluare

La evaluarea (expertizarea) seismic a cldirilor este necesar, în egal msur, s se
stabileasc dac structura îndeplinete condiiile de corect conformare de ansamblu i s se
evalueze capacitatea de rezisten i de deformare ale structurii.
Asocierea unui set de condiii de evaluare calitativ cu o metod de evaluare cantitativ
constituie esena metodologiei de evaluare.
Codul prevede 3 metodologii de evaluare. În mod firesc, o evaluare calitativ sumar este
asociat cu o metod de calcul aproximativ, iar o evaluare calitativ complet cu o metod
de calcul mai performant.
Metodologia de nivel 1 este cea mai simpl i se adreseaz construciilor de mai mic
importan din zone cu seismicitate mai mic (seciunea 6.7).
Metodologia de nivel 2 este metodologia de baz utilizat în mod obinuit.
Metodologia de nivel 3 reprezint metodologia de complexitate maxim, folosit la analiza
cldirilor importante la care se urmrete s se stabileasc cât mai fidel rspunsul seismic al
construciei.
C.6.7 Metodologia de nivel 1

C.6.7.1 Domeniul de aplicare
Seciunea precizeaz condiiile în care se aplic metodologia de nivel 1.
C11

15
Din aceast categorie fac parte numai construciile din clasa de importan III, respectiv
construcii de tip curent, situate în zone cu acceleraii de proiectare mici. Numrul de niveluri
admis depinde de sistemul structural.
Metodologia poate fi utilizat pentru o evaluare preliminar, foarte aproximativ în toate
cazurile, în scopul obinerii unor informaii iniiale care s orienteze desfurarea ulterioar a
evalurii.
În cazurile în care rezultatul cercetrii cu metodologia de nivel 1 este nesatisfctoare,
investigarea poate fi continuat prin utilizarea unei metodologii de nivel superior, care poate
dovedi prin mijloace mai performante c structura cldirii respect condiiile necesare.
Metodologia de nivel 1 se poate aplica i în cazul unor cldiri existente, proiectate
gravitaional, cum sunt cele antebelice, cu structura lateral extrem de slab i care, cu
eviden, trebuie consolidate. La aceste cldiri, un efort de investigare mai amplu nu este
justificat i, de multe ori, nici posibil, din lips de informaie, rmânând ca metodele mai
avansate s fie utilizate pentru stabilirea performanelor cldirii consolidate.
C.6.7.2 Evaluarea prin calcul

Metoda de calcul aferent metodologiei de nivel 1 corespunde aproximativ metodei
„factorului q” din EC 8-3. În standardul european, atât metodele de calcul neliniar, cât i
metodele de calcul în domeniul liniar, sunt însoite de verificri în termeni de deplasri.
Metoda „factorului q”, cu verificri în termeni de rezistene, pare oarecum „tolerat” în
ansamblul standardului european.
Motivul principal pare s fie faptul c pentru construciile existente nu se poate stabili un
factor de comportare controlat, având în vedere i faptul c asigurarea diferitelor componente
structurale este extrem de diferit.
Din acest motiv, valorile q recomandate sunt foarte mici, 1,5 pentru structuri de beton armat
i 2,0 pentru construcii de oel, corespunzând structurilor fr ductilitate (DCL, clasa de
ductilitate joas).
EC 8-3 nu prevede limitri pentru utilizarea acestei metode. Metoda implic determinarea
valorilor eforturilor din calculul structural în combinaia de încrcri seismic sub forele
seismice evaluate pe baza valorilor q menionate.
Pentru comparaie, în tabelul C.2 se reproduc condiiile în care se poate aplica metoda
simplificat de evaluare, în conformitate cu prevederile din ASCE/SEI 31 i ASCE/SEI 41.
Tabelul C.2 - Limitri pentru utilizarea metodei simplificate de calcul
Numrul maxim de niveluri, funcie de nivelul

Tipul de structur seismic în amplasament*
jos mediu înalt
1. Cadre de lemn 3 3 2
2. Cadre de oel
- cu planee (diafragme) rigide 6 4 3
- cu planee flexibile 4 4 3
C12

16
3. Cadre contravântuite de oel

- cu planee rigide 6 4 3
4. Cadre de oel cu perei de beton armat 6 4 3
5. Cadre de oel cu panouri de umplutur din
zidrie:
- cu planee rigide 3 3 nepermis
- cu planee flexibile 3 3 nepermis
6. Cadre de beton armat 3 nepermis nepermis
7. Perete de beton armat
8. Cadre de beton armat cu perei de
umplutur din zidrie
- cu planee rigide 3 nepermis nepermis
- cu planee flexibile 3 nepermis nepermis
9. Perei structurali de zidrie armat
10. Perei structurali de zidrie simpl
* Nivelul de seismicitate este definit de valorile spectrale de acceleraii pentru perioade scurte T< Tc:
Nivel de seismicitate ags
- sczut 0,167 m/sec2
> 0,167 m/sec2

- moderat
< 0,500 m/sec2
- înalt > 0,500 m/sec2
Comparaia cu condiiile date în P 100-3/2008 nu se poate face direct, din urmtoarele

motive:
tipurile structurale utilizate în SUA difer de cele folosite în România;
metoda simplificat din ASCE/SEI 41 este mai complex decât cea din codul P 100-
3/2008;
evaluarea este corelat cu reabilitarea, care implic, de asemenea, calcule mai
complexe pentru stabilirea msurilor de intervenie.
Spre deosebire de EC 8-3, codul P 100-3/2008 prevede atât un calcul simplificat al
eforturilor, cât i criterii simple, foarte aproximative, de verificare.
C13

17
Valorile q din tabelul 6.1 din P 100-3/2008 sunt uor mai mari decât cele din EC 8-3 i mai
nuanate, opiuni explicabile prin „preteniile” mai mici fa de aceste metodologii din cod.
a) b)
Fig. C.1
Referitor la excepia menionat la pct. 6.7.2(10), aceasta nu este recomandat a fi aplicat

i, ca atare, va fi eliminat la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008.

C.6.8.2 Principiul metodei de calcul
Metodologia de nivel 2 conine metoda curent de calcul, aplicabil în toate cazurile. Aceasta
difer semnificativ de metoda corespunztoare din EC 8-3, dei ambele reprezint metode de
calcul liniar.
În metoda din standardul european, verificarea se face în termeni de deplasri. Procedeul se
bazeaz pe constatarea statistic c spectrul elastic de deplasare reprezint înfurtoarea
spectrelor neliniare de deplasare pentru domeniul de perioade T > Tc [Tc este perioada de
control a spectrului de proiectare (figura C.1.a)].
De aici rezult regula „deplasrii egale” (figura C.1.b), conform creia deplasarea seismic
(deplasarea în rspunsul neliniar) poate fi aproximat acoperitor prin deplasarea elastic sub
încrcarea seismic neredus prin factorul de comportare q.
Verificrile constau în compararea rotirilor „corzii” (secanta care unete nodul cu punctul de
inflexiune al deformatei) astfel calculate cu rotirile capabile determinate cu expresii empirice,
funcie de parametrii de alctuire ai elementelor structurale.
Având în vedere faptul c în majoritatea rilor europene valorile Tc sunt mici, excluzând din
aceast procedur de verificare un domeniu relativ mic, EC 8-3 nu prevede ajustarea valorilor
cerinelor de deplasare în domeniul 0 – Tc.
Procedeul din EC 8-3 s-a dovedit extrem de minuios i consumator de timp în aplicare. În
plus, este necesar s se cunoasc cu suficient precizie alctuirea elementelor i starea de
solicitare pentru a putea evalua capacitile de deformare.
Spre deosebire de procedeul din EC 8-3, codul P 100-3/2008 prevede verificri în termen de
fore, mult mai familiare inginerilor proiectani.
Eforturile obinute din calculul structural sub încrcrile seismice nereduse se împart la valori
q difereniate de la element la element, funcie de ductilitatea potenial a acestora, de
alctuire i de valoarea normalizat a eforturilor de compresiune i forfecare.
C14

18
Valorile q sunt date în anexele B - E pentru structuri din diferite materiale.

Verificarea rezistenei seciunilor se stabilete din compararea eforturilor însumate din
încrcrile verticale i cele seismice (calculate ca mai sus) cu eforturile capabile (vezi relaia
6.6. din cod).
Referitor la aplicarea regulii „deplasrii egale”, pentru a corela textul cu reprezentarea

grafic precizat la Nota de la pct. 6.8.2(1), figura 6.1 va fi înlocuit la urmtoarea
revizuire a codului P 100-3/2008 cu figura de mai jos:
Fig. C.2
Referitor la modalitatea de determinare a valorilor eforturilor în articulaiile plastice în

cazul cedrilor ductile, prevederea de la pct. 6.8.2(3) va fi modificat la urmtoarea
revizuire a codului P 100-3/2008, dup cum urmeaz:
- valorile eforturilor în articulaiile plastice ale elementelor ductile se determin pe baza
valorilor rezistenelor medii ale materialelor împrite la factorii de încredere CF;
- valorile eforturilor capabile ale elementelor neductile se determin pe baza valorilor
caracteristice ale rezistenelor împrite la factorii de încredere CF i la coeficienii
pariali de siguran.
C.6.8.4 Relaiile de verificare

Referitor la relaia de calcul de la pct. 6.8.4(2) preluat din Anexa E din codul P 100-
1/2006, aceasta poate fi utilizat pentru determinarea valorii coeficientului de amplificare
c numai în cazul cldirilor realizate dup anul 1982. Pentru cldirile existente executate
anterior anului 1982, coeficientul de amplificare c se aproximeaz cu valorile obinute din
figura de mai jos, în funcie de perioada oscilaiilor fundamentale i perioada de control
Tc. Aceast prevedere va fi introdus la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008.
C15

19
c
3,2
Tc = 0,7 s
Tc = 1,0 s
Tc = 1,6 s
1,0
T
0,2 0,3 0,4 0,7 1,0 1,3
Fig. C.3
C.6.9.2 Metoda de calcul static neliniar
C.6.9.2.2 Etapele calculului
Referitor la verificrile, în termeni de rezisten, la ULS pentru ansamblul structurii,
precizate la pct. 6.9.2.2(vi)b), factorul de suprarezisten pentru structuri din beton armat
D D
i oel se poate lua egal cu 1,25 u , unde raportul u este definit în codul P 100-1/2006.
D1 D1
Prevederea privind posibilitatea determinrii factorului de suprarezisten, ca produs între
raportul dintre valorile medii i cele de proiectare ale materialelor i factorul care exprim
redundana specific tipului de structur analizat, va fi eliminat la urmtoarea revizuire a
codului P 100-3/2008.
C.8. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR

C.8.1 Aspecte generale ale activitii de evaluare
În aceast seciune sunt identificate operaiile eseniale ale procesului de evaluare.
Finalizarea evalurii (expertizei) seismice se realizeaz, în primul rând, prin determinarea
vulnerabilitii construciei în raport cu aciunea seismic de proiectare. Practic, aceasta
const în încadrarea cldirii într-una din cele 4 clase de risc seismic.
Este surprinztor c EC 8-3 se limiteaz numai la descrierea operaiilor de evaluare, fr s
prevad nici o finalitate a acestuia. Nu se specific nici în ce condiii este necesar
consolidarea structurii cldirii i nici cum se dimensioneaz aceasta, respectiv ce nivel de
rezisten i deformabilitate în raport cu hazardul seismic trebuie s asigure intervenia asupra
construciei.
La sfâritul capitolului 8 din P 100-3/2008 se d o schem logic a operaiilor de evaluare,
care evideniaz sugestiv succesiunea necesar a acestor operaii. S-a considerat c aceast
abordare este cea mai potrivit, având în vedere c o parte dintre operaii sunt definite abia în
acest capitol.
C16

20
C.8.2 Stabilirea clasei de risc a construciilor

Prevederile codului P 100-3/2008 au înlocuit prevederile cap. 11 i 12 din normativul P 100-
92, care reglementau diferitele aspecte ale aciunii de evaluare (expertizare) a construciilor
din fondul de construcii existent.
Încadrarea construciilor examinate în clasele de risc seismic, care coincid practic cu cele din
P 100-3/2008, se fcea în P 100-92 pe baza gradului de asigurare seismic R, definit ca raport
între Scap „încrcarea seismic convenional capabil a construciei” (fora tietoare de baz)
i Snecesar încrcarea seismic convenional (fora tietoare seismic de baz), determinate
conform seciunii 5.3.
Verificarea structurii era, astfel, fcut în termeni de fore (rezisten).
Definiia factorului R nu era suficient de clar. Calculul valorii Scap presupunea c
mecanismul de disipare de energie era cunoscut, dar calculul structural în domeniul elastic nu
era în msur s-l determine. Pe de alt parte, structura putea s-i piard stabilitatea i dac
unul sau mai multe elemente vitale pentru structura cldirii se rupeau în mecanisme locale,
care nu antrenau toat structura. Snecesar nu se putea evalua decât cu totul aproximativ, având
în vedere c nu se putea stabili o valoare potrivit a factorului de comportare
la o
construcie existent, iar diferitele elemente structurale puteau fi înzestrate cu proprieti de
ductilitate foarte diferite.
Codul P 100-3/2008 stabilete o procedur mult mai cuprinztoare pentru evaluarea
siguranei structurii la aciuni seismice.
Cercetarea msurii în care structura i elementele acesteia respect regulile de corect
conformare i alctuire se finalizeaz printr-un indicator separat. Acest indicator R1, denumit
„gradul de îndeplinire a condiiilor de alctuire în zone seismice”, se cuantific pe baza
condiiilor identificate i strânse în liste de criterii specifice diferitelor tipuri de structuri i
materiale structurale.
Uzura structurii produse de exploatare neadecvat, de lipsa msurilor de întreinere, de
aciuni chimice, climatice, etc., se cuantific prin indicatorul R2 „gradul de afectare
structural”, determinat pe baza verificrii criteriilor din liste specifice fiecrui material
structural.
La acestea se adaug indicatorul cantitativ R3 referitor la capacitatea de rezisten i/sau
deformaii, respectiv gradul de asigurare structural seismic.
Prin natura ei, evaluarea seismic a cldirilor existente nu poate fi, de multe ori, suficient de
precis. Din acest motiv, la redactarea codului P 100-3/2008 a fost necesar introducerea
unor texte de comentariu i interpretare a prevederilor acestuia. Esena aciunii de încadrare a
construciilor existente în clasele de risc seismic este discutat în nota de la finalul seciunii
8.2 a codului.
Se subliniaz i aici importana extrem a competenei i experienei experilor tehnici care
abordeaz problemele de evaluare, fa de complexitatea maxim a acestei activiti.
De asemenea, trebuie menionat faptul c prevederile actualului cod sunt mult mai ample i
mai precise decât cele din ediia anterioar (capitolele 11 i 12 din P 100-92), pentru o cât
mai bun orientare a evaluatorilor tehnici în ceea ce privete natura operaiilor de investigare
i evaluare.
Cele trei metodologii sunt caracterizate de grade diferite de precizie i complexitate în ceea
ce privete aspectele evalurii cantitative a siguranei structurale prin calcul.
C17

21
Primele dou metode, aparinând metodologiilor 1 i 2, au la baz metodologiile din codurile

americane FEMA 178, FEMA 273 i FEMA 274, finalizate în standardele ASCE/SEI 31 i,
respectiv, ASCE/SEI 41.
Din raiuni expuse anterior, în codul P 100-3/2008 s-a preferat expunerea în termeni de
rezisten a condiiei de siguran.
Verificarea din metodologia 1 este una foarte simpl i aproximativ. Se determin msura în
care elementele structurale pot asigura o limitare inferioar a eforturilor unitare convenionale
de forfecare sau axiale, în raport cu mrimea aciunilor de proiectare.
Verificarea prin metodologia de nivel 2 se aplic atât elementelor structurale individuale, cât
i structurii în ansamblu, în msura în care este posibil s exprime echilibrul la limit al
acesteia.
Este de menionat c valorile forelor tietoare VEdj din relaia (8.3) nu trebuie s le
depeasc pe cele corespunztoare cedrii prin încovoiere, atunci când asigurarea la
momentul de rsturnare este inferioar asigurrii la fora tietoare.
Metodologia de nivel 3 utilizeaz metodele de calcul neliniar, iar verificrile se efectueaz în
termeni de deplasri. Detalii suplimentare pentru aplicarea acestei metodologii la structuri de
beton armat se dau în comentariile la Anexa B a codului.
Referitor la determinarea valorilor individuale ale indicatorului R3j, pentru fiecare din
elementele structurale, relaia (8.2) de la pct. 8.2(5)b) va fi modificat la urmtoarea
revizuire a codului P 100-3/2008, dup cum urmeaz:
Rdj
R3j (8.2)
E dj
în care:
E dj , Rdj efortul secional de calcul, determinat cu relaia (6.6) pentru elemente cu
comportarea inelastic i, respectiv, efortul capabil, în elementul j.
Referitor la determinarea valorii indicatorului R3 pentru ansamblul structurii, la
urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008, la relaia (8.3):
R3
¦V Rd j
(8.3)
¦V *
Ed j qj
se va introduce nota:
Pentru un element vertical, de exemplu un stâlp, dac valoarea rezistenei la for tietoare este superioar
celei corespunztoare echilibrului pe mecanismul de plastificare cu articulaii formate, dup caz, în stâlpi
sau grinzi, aceasta din urm reprezint VRd j ,
*
i se va elimina prevederea referitoare la modalitatea de determinare a termenului VEdj /qj
pentru elementele cu cedare fragil.
C.8.4 Necesitatea interveniei structurale

Standardul european EC 8-3 nu face precizri privind nivelul de vulnerabilitate de la care
sunt necesare msuri de intervenie i nici în ceea ce privete nivelul necesar pentru adoptarea
de msuri de consolidare.
C18

22
Din moment ce, în capitolul destinat precizrii cerinelor de performan la evaluarea

construciilor, acestea se asociaz strii limit de degradare semnificativ pentru cutremurul
cu IMR =475 ani i strii limit apropiate prbuirii pentru cutremure cu IMR = 2475 ani, nu
se poate trage decât o singur concluzie i anume aceea c aceste cerine de performan
reprezint reperul adoptat i pentru stabilirea nivelului de intervenie.
În standardul american ASCE/SEI 41, opiunile pentru obiectivele de performan ale
reabilitrii construciei i nivelurile de performan asociate diferitelor niveluri de hazard sunt
cele prezentate în tabelul C.3.
Tabelul C.3 - Obiective de performan conform ASCE/SEI 41

Nivel de performan int
Nivel de hazard
Ocupare Prevenirea
(cutremur cu Operaional Sigurana vieii
imediat prbuirii
IMR în ani) (O) (SV)
(OI) (PP)
72 a b c d
225 e f g h
475 n j k l
2475 m n o p
a, f, k, p – obiective de siguran de baz

b, c, d, g, h, l – obiective limitate
e, n, j, m, n, o – obiective îmbuntite
În standardele americane, nivelurile de performan (strile limit) sunt mai nuanate decât în
cazul standardelor europene (Eurocoduri). Aceste niveluri de performan sunt precizate,
aproximativ, în curba capacitii for – deplasare laterale din figura C.4.
Obiectivele k sau p (oricare dintre ele) reprezint obiective de baz. Cu alte cuvinte,
cutremurele de proiectare pentru strile limit (SV) i (PP) sunt cele pentru construcii noi.
În România, având în vedere numrul foarte mare de construcii cu vulnerabilitate (de diferite
grade) seismic i posibilitile economice existente, nu exist înc o asemenea abordare în
stabilirea nivelului de intervenie structural.
Potrivit practicii inginereti naionale, în codul P 100-3/2008 s-a optat pentru selectarea unui
nivel inferior de siguran pentru construciile consolidate în raport cu construciile nou
proiectate, aa cum se procedeaz i în alte ri cum este, de exemplu, Noua Zeeland.
C19

23
Fig. C.4
inând seama c durata de exploatare a unei construcii existente consolidate este mai scurt
decât cea a unei cldiri noi, P 100 – 3/2008 prevede ca asigurarea cldirilor existente s se
fac la cele dou stri limit, la acceleraia de proiectare reprezentând 2/3 din valorile
precizate pentru construciile noi (codul P 100-1/2006). Aceast valoare redus se aplic
construciilor din orice clas de importan. În felul acesta, construciile eseniale vor fi
consolidate la un nivel apropiat de siguran cu cel prevzut pentru construciile noi, de tip
curent.
Referitor la stabilirea necesitii de intervenie structural funcie de valoarea rezultat
prin calcul a gradului de asigurare structural seismic, la urmtoarea revizuire a codului
P 100-3/2008, la pct. 8.4(2), va fi introdus meniunea c indicatorul R3 se determin
pentru forele seismice stabilite conform codului P 100-1/2006.
Bibliografie
SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur. Partea
1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri
3: Evaluarea i consolidarea construciilor
P 100-1/2006 Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cldiri
FEMA (2006). NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buildings, FEMA
178. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency
FEMA (1997a). NEHRP Guidelines for the Seismic Rehabilitation of Buildings, FEMA 273
FEMA (1997b). NEHRP Commentary on the Guidelines for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, FEMA 274
ASCE/SEI 31-03. Seismic Evaluation of Existing Buildings. Reston, VA: American Society
of Civil Engineers/Structural Engineering Institute
ASCE/SEI 41-06. Seismic Rehabilitation of Existing Buildings.
C20

24
ANEXA B – STRUCTURI DIN BETON ARMAT
CB.1 Domeniu de aplicare

Comentariile privesc câteva aspecte deosebite referitoare la aplicarea prevederilor din Anexa
B a codului cu privire la specificul structurilor de beton armat.
CB.3 Criterii pentru evaluarea calitativ

CB.3.1 Lista de condiii de alctuire a structurilor de beton în zone seismice
Una din normele tehnice internaionale care are în vedere considerarea de seturi de criterii de
ordin calitativ la evaluarea construciilor existente este codul american FEMA 178.
În codul P 100-3/2008, aceste condiii sunt adaptate la practica din ara noastr privind
tipologia structurilor de beton armat i tipurile de soluii pentru alctuirea elementelor de
beton armat, ambele destul de diferite de cele din SUA.
Condiiile avute în vedere în evaluarea calitativ sunt prezentate în liste de condiii specifice
diferitelor tipuri de structuri i elemente structurale uzuale: grinzi, stâlpi, noduri, perei, grinzi
de cuplare.
În mod firesc, lista de condiii este mai scurt i mai puin precis pentru metodologia de
nivel 1, fa de listele de condiii pentru celelalte dou metodologii. Sunt dou motive:
informaiile sunt mult mai srace i sunt i mai puin precise, drept pentru care verificarea se
rezum la câteva criterii eseniale.
Pentru metodologiile de nivel 2 i 3, listele de condiii sunt comune.
Trebuie menionat c unele sau altele dintre condiii au relevan de la caz la caz i, funcie de
tipul particular de construcie, poate fi necesar i considerarea altor condiii pe care expertul
tehnic trebuie s le identifice.
Pe baza analizei atente a alctuirii unei anumite cldiri, expertul tehnic poate da alte ponderi,
mai potrivite, punctajelor propuse în lista de condiii din Anexa B.
CB.5 Valori admisibile ale eforturilor unitare medii în cazul aplicrii metodologiei de
nivel 1
Este totdeauna indicat ca la construciile în cadre „slabe” de beton armat, conlucrând cu
zidria de umplutur a compartimentrilor i închiderilor, construcia s fie verificat nu
numai ca structur în cadre pure, ci i ca structur cu perei de zidrie cu elemente de întrire
din beton armat.
Referitor la valorile admisibile ale eforturilor unitare tangeniale medii în seciunile
stâlpilor i pereilor de beton armat, expresia pentru determinarea acestora (primul
paragraf de la pct. B.5) va fi modificat la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008,
dup cum urmeaz:
W adm fctd pentru stâlpi
W adm 2,5 fctd pentru perei
în care f ctd este rezistena de proiectare la întindere a betonului.
C21

25
CB.6 Coeficienii de reducere pentru elemente structurale în metodologia de nivel 2

Criteriile pentru estimarea factorilor de comportare q pentru diferitele tipuri de elemente,
aflate în situaii diferite din punctul de vedere al alctuirii i al strii de solicitare, au fost
determinate plecând de la valorile propuse în standardele americane, în spe ASCE/SEI 41,
ajustarea lor fcându-se apoi pe baza analizei unui numr limitat de cazuri de construcii
specifice practicii inginereti naionale.
Valorile q din tabelul B.4 au fost obinute din convertirea i ajustarea valorilor rotirilor
capabile în articulaiile plastice ale elementelor de beton armat din ASCE/SEI 41 (tabelele
CB.1 i CB.2).
Referitor la determinarea factorului de comportare q pentru stâlpi i perei structurali, la
urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008 va fi introdus la pct. 1 de la subsolul
tabelului B.4, meniunea urmtoare:
Forele axiale care intervin în calculul valorilorE i E se iau cu valorile din calculul structural în gruparea
seismic.
În standardele americane, comportarea elementelor de beton armat este schematizat sub

forma diagramei „schelet” din figura CB.1.
Fig. CB.1
Din figura de mai sus se pot identifica domeniile comportrii elastice (A, B), ale
deformaiilor postelastice (B, C), reducerea rezistenei intervenite la un anumit prag al
deformaiei (C, D), precum i rezistena rezidual, disponibile pentru susinerea încrcrilor
verticale.
Exemplificativ, se reproduc din standardul ASCE/SEI 41 tabelele cu proprietile de
deformare ale elementelor de beton încovoiate (grinzi) i solicitate la compresiune excentric
(stâlpi), funcie de armarea transversal i de valoarea eforturilor normalizate de compresiune
i de forfecare (tabelele CB.1 i CB.2).
C22

26
Tabelul CB.1 - Parametrii de modelare pentru grinzi de beton armat
Condiii Parametrii modelului

Rotiri plastice (rad) Rezistena
( – ’) bal Armtura a b rezidual c
V/(bwd d f c' )
transversal
0 c 3 0,025 0,05 0,2
0 c 6 0,02 0,04 0,2
0,5 c 3 0,02 0,03 0,2
0,5 c 6 0,015 0,02 0,2
0 nc 3 0,02 0,03 0,2
0 nc 3 0,01 0,015 0,2
0,5 nc 6 0,01 0,015 0,2
0,5 nc 6 0,005 0,01 0,2
unde s-a notat:
, ’ coeficienii armturilor din zona întins i, respectiv, comprimat
bal coeficientul de armare în zona întins a elementelor de beton simplu armate,
corespunztoare situaiei de balans
c, nc armtura transversal este conform, respectiv, neconform; condiiile de
armare transversal privesc distana dintre etrieri
V fora tietoare
bwd, d dimensiunile seciunii
fc’ rezistena (caracteristic) la compresiune a betonului.
NOT:
(1) Se aplic interpolarea liniar între valorile date în tabel.
(2) În expresia V/(bwdd f c' ), valorile V i f c' sunt exprimate în uniti anglo-saxone. Dac aceast
relaie se înlocuiete cu relaia din codurile naionale V/(bwddfctd), în care fctd este rezistena la întindere a
betonului, iar unitile de msur sunt cele din SI, valorile coeficienilor din a treia coloan a tabelelor CB.1 i
CB.2 (respectiv, 3 i 6) devin, aproximativ, 1 i 2.
Tabelul CB.2 - Parametrii de modelare pentru stâlpi de beton armat
Parametrii modelului
Condiii
Rotiri plastice (rad) Rezistena
N/ A f ' Armtura a B rezidual c
c c V/(bwdd f c' )
transversal
0,1 c 3 0,02 0,03 0,2
0,1 c 6 0,016 0,024 0,2
0,4 c 3 0,015 0,025 0,2
0,4 c 6 0,012 0,02 0,2
0,1 nc 3 0,006 0,015 0,2
0,1 nc 6 0,005 0,012 0,2
0,4 nc 3 0,003 0,01 0,2
0,4 nc 6 0,002 0,008 0,2
C23

27
unde:
N este fora axial din stâlp

Ac este aria seciunii de beton a stâlpului.
Valorile tabelare pot fi îmbuntite i numrul de situaii diversificat în msura în care

efectueaz studii suplimentare realizate cu acest obiectiv.
CB.7 Valori de calcul utilizate în cazul aplicrii metodologiei de nivel 3

CB 7.1 i CB 7.2. Expresii empirice pentru determinarea capacitii de rotire plastic.
Model analitic pentru determinarea capacitii de rotire plastic
Metodele de evaluare bazate pe calculul static sau dinamic neliniar prezint un grad de
încredere al rezultatelor superior metodologiilor de nivel 1 i 2. Din acest motiv, utilizarea lor
este întotdeauna recomandabil dac se dispune de datele necesare (proiect tehnic sau releveu
complet al structurii). Totui, pentru utilizarea acestei metodologii este necesar experien în
domeniul proiectrii neliniare a structurilor.
Avantajul major al acestor metode este c permit evidenierea consecvent a comportrii
neliniare a structurii prin identificarea mecanismelor de cedare probabile. Prin exprimarea
condiiei de siguran în termeni de deplasare se pune în eviden parametrul cel mai
semnificativ pentru rspunsul seismic al structurii, deplasarea lateral i deformaiile
corespunztoare, de care depinde direct nivelul de degradare al cldirii (degradarea atât a
elementelor structurale, cât i a celor nestructurale). În prezent, sunt disponibile numeroase
programe de calcul structural care pot efectua acest tip de analiz, atât pentru elementele
liniare (grinzi, stâlpi), cât i pentru elementele de suprafa, pereii de beton armat.
Pentru simplitatea interpretrii rezultatelor, dar i urmând principiul proiectrii capacitii de
rezisten, modelul structural ia în considerare neliniaritatea la încovoiere (cu sau fr for
axial), considerând o comportare elastic la forfecare. În acest fel, verificrile au în vedere
doi parametri de baz ai rspunsului seismic. Unele se refer la verificarea încadrrii rotirilor
din momente încovoietoare în articulaiile plastice în capacitile de rotire ale acestora,
determinate pe baza alctuirii seciunilor de beton armat. Celelalte identific eventualele
cedri fragile din for tietoare, în situaiile în care capacitatea la for tietoare a
elementelor este depit de valorile înregistrate în rspunsul seismic al modelului descris
anterior.
Aciunea seismic luat în considerare va fi, potrivit principiilor de siguran stabilite la 8.4,
cel puin cea corespunztoare unei fraciuni de 0.65 din valoarea de vârf a acceleraiei
terenului pentru proiectare, conform codului P 100-1/2006. Bazele metodei de calcul static
neliniar i procedeele de verificare ale deplasrilor laterale sunt stabilite în anexele D i,
respectiv, E din P 100-1/2006. Se recomand utilizarea rezistenelor medii ale materialelor
pentru estimarea capacitailor de rezisten la moment încovoietor.
Pentru determinarea cerinei de deplasare se recomand, îns, folosirea spectrelor inelastice
construite pentru un set de accelerograme compatibile cu spectrul elastic de acceleraii din
amplasament. Folosirea valorii spectrului elastic de deplasri corectate cu factorul de
amplificare „c” din anexa E a P 100–1/2006 este descoperitoare pentru structurile care au o
rezisten la fore laterale mai mic decât cea prevzut în codul P 100-1/2006.
C24

28
Verificarea cedrilor fragile din for tietoare sau compresiune excentric trebuie fcut la
valorile asociate mecanismului de plastificare (local sau global) i nu la cerina de deplasare,
în general mai mic decât deplasarea corespunztoare atingerii mecanismului de plastificare.
În Anexa B sunt prezentate dou formule de evaluare a capacitii de rotire plastic preluate
din EC 8-3. Prima dintre acestea se bazeaz pe integrarea curburilor în lungul elementelor, în
timp ce a doua, pur empiric, se bazeaz pe rezultatele obinute din teste experimentale.
O prim observaie necesar este c relaia (B1.b) din P 100-3/2008 necesit corecturi. Forma
corect a expresiei, stabilit în urma prelucrrii rezultatelor unui mare numr de încercri de
laborator de tip ciclic, efectuate la Universitatea din Patras (Grecia), în pregtirea
standardului european EC 8-3 pentru estimarea rotirii plastice la rupere în zonele plastice,
este urmtoarea:
0,3 0 , 35 f yw
E §Z' · §L · DU x
T um ¨ ¸ f 0, 2
¨ V ¸ 25 fc
4Q ¨© Z ¸¹
c
© h ¹
Ca urmare a varietii foarte mari a tipurilor de elemente încercate (grinzi, stâlpi, perei cu
seciuni i armri foarte diverse) variabilitatea rezultatelor este ridicat. Prin adoptarea unor
coeficieni de siguran adecvai expresia furnizeaz rezultate convenabile pentru proiectare.
Lungimea plastic Lpl din ecuaia (B.3) nu are o semnificaie fizic (nu corespunde lungimii
între seciunile în care, teoretic, se dezvolt deformaii plastice), ci este calibrat statistic
astfel încât, împreun cu modelul de confinare folosit s furnizeze valori cât mai aproape de
mediana rezultatelor experimentale. Expresia lungimii plastice încorporeaz termeni specifici
fiecrui fenomen ce produce deformaii: termenul proporional cu înlimea seciunii
cuantific deformata din forfecare, cel proporional cu lungimea de forfecare cuantific
efectul încovoierii, în timp ce ultimul termen introduce deformaia datorat lunecrii
armturii în beton.
Verificarea la cedrile fragile provocate de fora tietoare se face utilizând un coeficient
global de siguran egal cu 1.5. Forele tietoare capabile se determin utilizând rezistenele
medii ale materialelor împrite la factorul de cunoatere. Alternativ, se pot utiliza formule de
determinare a forei tietoare capabile obinute experimental.
Deplasarea ultim se obine în urma ruperii unuia sau mai multor elemente importante (de
regul, verticale) ce provoac cel puin o prbuire local prin pierderea stabilitii la aciuni
verticale. Ruperile pot fi ductile, prin depirea rotirilor plastice capabile, sau fragile, prin
depirea rezistenei la fora tietoare (sau compresiune excentric în cazul II). Se recomand
utilizarea programelor de calcul care pot lua în considerare ruperea elementelor i
redistribuirea corespunztoare a eforturilor ctre celelalte elemente. În cazul în care nu se
poate modela ruperea, iar elementele care ies din lucru nu provoac prbuiri (cazul
grinzilor), se recomand utilizarea modelelor de calcul la care aceste elemente lipsesc,
estimând astfel comportarea dup ruperea acestor elemente.
Utilizarea calculului dinamic neliniar se recomand a se face în paralel cu calculul static
neliniar, pentru depistarea eventualelor erori de modelare, iar în lipsa înregistrrilor
accelerogramelor pe amplasament se pot utiliza accelerograme artificiale compatibile cu
spectrul de proiectare. Calculul dinamic neliniar se recomand, în special, structurilor cu
neregulariti pe înlime i în plan. Determinarea factorului R3 este dificil de estimat în cazul
calculului dinamic neliniar. O variant acceptat ar fi ca valoarea lui R3 s fie determinat ca
raportul între acceleraia spectral care produce o prbuire local (sau global) i acceleraia
spectrului de proiectare pe amplasament (0.65 din acceleraia corespunztoare construciilor
C25

29
noi proiectate conform P 100-1/2006). Aceast precizare impune utilizarea analizei IDA
(Incremental Dynamic Analysis), fapt dificil de realizat în cazul folosirii mai multor
accelerograme. Din aceste motive se recomand ca metodele dinamice s fie utilizate cu
precauie, iar rezultatele calculului s fie verificate de ingineri proiectani/verificatori/experi
cu experien în domeniul calculului dinamic.
Referitor la determinarea factorului de eficien al confinrii pentru grinzi i pentru
perei structurali, la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008 va fi introdus
meniunea c valoarea acestuia se ia egal cu 0 pentru grinzi i, respectiv, în conformitate
cu Anexa A a codului CR 2-1-1.1/2013 pentru perei structurali.
Bibliografie
CR 2-1-1.1/2013 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat

ASCE/SEI 41-06. Seismic Rehabilitation of Existing Buildings. Reston, VA: American
Society of Civil Engineers/Structural Engineering Institute.
C26

30
ANEXA C - STRUCTURI DIN OEL
C.C.1 Domeniu de aplicare

Domeniul de aplicare al codului P 100-3/2008 este cel de evaluare seismic a structurilor
metalice pentru construcii existente cu regim de înlime parter sau multietajate, la care
planeele pot fi compozite (grinzi metalice i plac din beton armat) sau omogene (grinzi
metalice, platelaj sau grtare).
C.C.2 Identificarea geometriei structurii, a detaliilor de alctuire i a materialelor din

structura cldirii
Starea tehnic a structurii în urma producerii unui seism se verific prin:
- inspecie vizual;
- releveul degradrilor;
- releveul topometric al structurii pentru a putea determina starea deformat a acesteia în
urma incursiunilor în domeniul inelastic ale unor elemente structurale;
- stabilirea calitii oelului prin încercare de întindere pe epruvete extrase din elementele
structurale, obinute prin sondaj din fiecare tip de element structural (grind, stâlp,
contravântuire, link, perete de forfecare) sau spectrografie, duritate Brinell, analiz chimic a
oelului.
Releveul degradrilor urmrete localizarea fiecrei zone sau element care prezint:
- incursiuni în domeniul inelastic;
- pierderi de stabilitate local în domeniul elastic sau inelastic;
- pierderi de stabilitate general;
- fisuri în îmbinrile sudate;
- uruburi lips sau forfecate;
- coroziune avansat, care se poate determina prin msurarea grosimii elementelor.
Prin releveul topometric se cuantific deformaiile, eventuale, ale elementelor structurale, cât
i de ansamblu ale structurii.
La structuri cu planee mixte se vor analiza elementele metalice (grinzi) acolo unde betonul
este fisurat, strivit sau expulzat.
C.C.3 Criterii pentru evaluarea calitativ

Se va urmri dac linia de rigiditate elastic a structurii este continu, cu salturi mici pe
vertical, pentru a nu apare amplificri dinamice care nu pot fi cuantificate prin calcul.
CC.4 Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale

În urma întocmirii releveului de avarii i degradri în elementele structurale se poate
cuantifica punctajul pentru stabilirea gradului de afectare structural R2.
C.C.6 Factorii de comportare q pentru elemente structurale

Valorile factorilor de comportare se calculeaz funcie de potenialul de deformaii în
domeniul inelastic. Clasele de ductilitate 1 i 2 sunt, prin definiie, caracteristice comportrii
C27

31
ductile, în timp ce clasa 3 este specific comportrii neductile, deoarece apare pierderea
stabilitii locale înainte de plastificarea întregii seciuni.
Pentru elementele care în timpul unui seism au avut incursiuni în domeniul inelastic sau i-au
pierdut stabilitatea local sau general în domeniul elastic sau inelastic, factorul de
comportare q al elementului se alege egal cu 1.
C.C.7 Capaciti de deformare inelastic în elementele structurale în cazul aplicrii

metodologiei de nivel 3
Pentru o structur care a fost supus unui seism i a avut incursiuni în domeniul inelastic,
este dificil cuantificarea rotirilor de bar sau nod. Pentru a avea certitudinea c msurtorile
topometrice indic rotirile reale remanente ale elementelor, este necesar ca la momentul
recepiei structurii s se fac un releveu topometric al fiecrui element structural, care se
ataeaz la Cartea tehnic a construciei.
Pentru stabilirea ductilitii structurii se va efectua calculul static sau dinamic neliniar.
De regul, prin calcul static liniar se poate cuantifica, cu o precizie acceptabil, ductilitatea
structurii prin compararea ariilor trasate de curbele P-' el i P-' pl.
Structura trebuie s fie modelat cu precizarea poziiei potenialelor zone plastice, cât i a
elementelor disipative special amplasate în structur (link-uri, contravântuiri, perei de
forfecare).
Calculul static neliniar se va realiza pe structura omogen, fr considerarea rigiditii la
încovoiere a plcii din beton armat. Curbele de interaciune pentru fiecare tip de element vor
fi trasate în conformitate cu codurile americane FEMA 273 i FEMA 356.
Tot din aceleai documente tehnice se vor stabili i criteriile de acceptan: OI, SV i PP.
Deoarece toate curbele de interaciune din cele dou documente FEMA sunt de tip "Rigid
plastice - simetrice" se pot folosi numai elementele structurale cu seciuni simetrice.
Discretizarea structurii existente va modela poziia deformat a structurii fr a se putea
cuantifica starea de tensiuni remanente, de multe ori semnificativ, din elementele care au
dezvoltat articulaii plastice. Prin articulaii plastice se îneleg: deformaii sub efort constant -
rotiri din moment încovoietor i/sau for tietoare, deformaii axiale din eforturi de întindere,
pierderea stabilitii generale a barei comprimate.
Verificrile tuturor elementelor se vor realizata în domeniul elastic folosind starea de eforturi
din calculul static liniar.
Bibliografie
FEMA (1997a). NEHRP Guidelines for the Seismic Rehabilitation of Buildings, FEMA 273.
Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (2000). Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of Buildings,
FEMA 356.
C28

32
ANEXA D - CLDIRI DIN ZIDRIE
CD.1. Domeniul de aplicare
Necesitatea evalurii siguranei seismice a cldirilor din zidrie existente este evident i
stringent deoarece acestea constituie o parte important a fondului construit i, prin natura
lor constructiv, acestea prezint un nivel ridicat de vulnerabilitate seismic, fapt evideniat
i de datele statistice.
Recensmântul din anul 1992 din România a înregistrat, pentru cldirile de locuit urmtoarele
categorii de cldiri cu perei din zidrie :
x M2 - construcii cu perei din crmid, piatr sau înlocuitori cu planee din beton
armat;
x M3 - construcii cu perei din crmid, piatr sau înlocuitori cu planee din lemn.
În funcie de aceste categorii de materiale, locuinele urbane cu structura din zidrie, raportate
la totalul locuinelor, au fost înregistrate dup cum urmeaz (valori rotunjite):
Locuine cu structura din zidrie
Tabelul CD.1
Locuine în cldiri Locuine în cldiri
Material Total locuine
P, P+1E t P+2E
Total 4.000.000 (100%) 1.100.000 (27.5%) 2.900.000 (72.5%)
M2 900.000 (22.5%) 230.000 (6.0%) 670.000 (16.5%)
M3 500.000 (12.5%) 480.000 (12.0%) 20.000 (0.5%)
Procentele se refer la numrul total de locuine (4.000.000).
Din datele de mai sus rezult c, din punct de vedere al ponderii în fondul construit existent
de locuine, cldirile din zidrie reprezint peste 1/3 din total.
Dintre acestea, repartiia în funcie de perioada de construcie este dat în tabelele CD.2a i
CD.2b. Datele înregistrate indic faptul c o mare parte dintre aceste cldiri au vechime mare
i, implicit, sunt afectate de uzur fizic i moral.
Locuine în cldiri P, P+1E

Tabelul CD.2a
Perioada de construcie
Material Total
< 1944 1945-1960 1961-1980 1981-1991
1.100.000 450.000 250.000 340.000 60.000
Total
100% 41.0% 22.7% 30.9% 5.4%
220.000 85.000 40.000 75.000 20.000
M2
20.0% 7.7% 3.6% 6.8% 1.8%
480.000 220.000 100.000 140.000 20.000
M3
43.6% 20.0% 9.1% 12.7% 1.8%
Procentele se refer la numrul total de locuine în cldiri P, P+1E (1.100.000).
Din tabel rezult c circa 2/3 din totalul acestor cldiri sunt construite înainte de anul 1960
(deci fr msuri de protecie seismic) i, ca atare constituie un obiectiv principal al codului
P 100-3/2008 având în vedere vulnerabilitatea ridicat i numrul mare de persoane
adpostite.
C29

33
Locuine în cldiri t P+2E (tip bloc)

Tabelul CD.2b
Perioada de construcie
Material Total
< 1944 1945-1960 1961-1980 1981-1991
2.900.000 190.000 120.000 1.450.000 1.140.000
Total
100% 6.6% 4.1% 50.0% 39.3%
670.000 120.000 90.000 350.000 110.000
M2
23.1% 4.1% 3.1% 12.0% 3.8%
18.000 15.000 1.100 1.300 600
M3
0.6% 0.5% 0.03% 0.04% 0.02%
Procentele se refer la numrul total de locuine în cldiri P+2E (2.900.000).
Datele din tabelul CD.2b arat existena în orae a unui numr important de locuine în cldiri
cu înlime t P+2E, realizate cu perei structurali din zidrie nearmat i planee din lemn
(M3), alctuire structural dintre cele mai vulnerabile în cazul producerii cutremurului de
proiectare i, în unele cazuri, chiar la cutremure mai puin severe.
Cazul particular al Municipiului Bucureti
Cunoaterea datelor specifice pentru Capital este semnificativ deoarece, din cauza
concentrrii mari de populaie, aceasta prezint i o concentrare deosebit de mare de
construcii de locuine în raport cu celelalte orae din ar i, în special, cele cu peste 200.000
locuitori, astfel încât problema reducerii riscului seismic prin reabilitarea fondului construit
îmbrac aspecte mult mai complexe.
Datele prezentate în continuare sunt preluate din [Georgescu, E.S.: Modele analitice i abordri
integrate de evaluare i reducere a riscului seismic, cu aplicaii în managementul prevenirii dezastrelor. Tez
de doctorat, UTCB, 1999] i se bazeaz, în principal, pe rezultatele recensmântului din anul
1992. Perioadele de construcie avute în vedere în studiul susmenionat pentru oraul
Bucureti sunt, aproximativ, aceleai ca i cele folosite pentru ansamblul rii iar clasificarea
din punct de vedere al materialelor de construcie este identic.
Datorit diversitii tipologiei arhitectural-structurale i a nivelului de protecie seismic
iniial ale fondului existent de cldiri din zidrie, precum i datorit numrului ridicat de
persoane adpostite, riscul seismic al acestei categorii de cldiri este ridicat în special în
mediul urban (mai ridicat decât în mediul rural).
Numrul i ponderea cldirilor din Bucureti cu perei structurali din zidrie în funcie
de perioada de construcie (valori rotunjite)
Tabelul CD.3
Numr/ Numrul i ponderea cldirilor în funcie de
Numr
Material pondere perioada de construcie
locuitori
cldiri <1945 1946-63 1964-70 1971-77 1978-90 1991-92
108.000 2.000.000 52.600 31.900 9.900 6.300 6.700 275
Total
100% 100% 48.9% 29.6% 9.3% 5.8% 6.2% 0.3%
27.500 360.000 17.500 6.000 1.900 1.150 800 100
M2
25.5% 18.0% 16.4% 5.6% 1.8% 1.1% 0.7% 0.1%
33.000 129.000 20.900 8.000 2.050 1.200 860 60
M3
30.7% 6.4% 19.4% 7.4% 1.9% 1.1% 0.8% 0.06%
C30

34
Numrul i ponderea cldirilor cu perei structurali din zidrie i planee flexibile din
Bucureti în funcie de regimul de înlime i de perioada de construcie (valori rotunjite)
Tabelul CD.4.
Numr/ Numrul i ponderea cldirilor în funcie de
Material Înlime pondere perioada de construcie
cldiri <1945 1946-63 1964-70 1971-77 1978-90 1991-92
P 32.300 20.200 7.900 2.100 1.200 860 60
P+1E 97.8% 61.1% 24.0% 6.3% 3.6% 2.6% 0.2%
P+2E y 710 665 27 2 4 6 2
P+4E 2.14% 2.00% 0.08% 0.006% 0.012% 0.018% 0.006%
P+5E y 21 21 --- --- --- --- ---
M3
P+7E 0.06% 0.06% --- --- --- --- ---
3 3 --- --- --- --- ---
> P+7E
0.009% 0.009% --- --- --- --- ---
Total 33.000 20.900 8.000 2.050 1.200 860 60
M3 30.7% 19.4% 7.4% 1.9% 1.1% 0.8% 0.06%
CD.2. Informaii specifice necesare pentru evaluarea siguranei construciilor din

zidrie
CD.2.1. Date generale privind construcia
(C1-a) Informaiile privitoare la data (perioada) execuiei servesc pentru identificarea

premizelor de degradare în timp a calitii fondului construit (inclusiv degradri din cauze
neseismice) i a nivelului de siguran disponibil al cldirilor.
Datele referitoare la anul de construcie sunt grupate, de regul, în cinci etape majore, fiecare
cu anumite elemente caracteristice, eseniale pentru aprecierea nivelului de vulnerabilitate:
A. Protecia seismic iniial (prin proiectare).
B. Numrul i severitatea cutremurelor suportate de la data construciei pân în momentul
expertizrii.
Etapele de construcie sunt:
x Înainte de anul 1944: cldiri fr protecie seismic iniial i care au suportat
cutremurul din 1940
x Între 1945 ÷ 1960: cldiri fr protecie seismic iniial dar care nu au suportat
cutremurul din 1940
x Între 1961 ÷ 1978(80): cldiri cu protecie seismic iniial insuficient,
corespunztoare normativelor P 13-63 i P 13-70 i hrii de zonare seismic din
STAS 2963-63
x Între 1981-1991: cldiri cu protecie seismic iniial satisfctoare corespunztoare
normativului P 100 -78(81) i hrii de zonare seismic din STAS 11100/0-77
x Dup 1992: cldiri cu protecie seismic iniial bun, asigurat prin Normativul P
100-92 i harta de zonare seismic din acesta.
(C1-b) Sistemul de construcie cu perei structurali din zidrie este caracteristic pentru cele
mai vechi cldiri de cult sau laice existente în România.
În domeniul cldirilor laice, ca destinaie, cldirile cu perei structurali din zidrie acoper în
întregime gama funciunilor de locuit, social-culturale i industriale.
În fondul construit existent pot fi identificate câteva categorii distincte de cldiri cu perei
structurali din zidrie care au caracteristici comune i, ca atare, au niveluri de vulnerabilitate
similare, dup cum urmeaz:
C31

35
x Cldiri de locuit modeste, pentru una sau dou familii, cu parter sau parter i etaj
(denumite i locuine ieftine);
Fig. CD.1 Cldire ieftin P+E+M în Bucureti (vil)
x Cldiri de locuit modeste cu mici uniti comerciale la parter (centrul istoric al

Capitalei, de exemplu);
x Cldiri de locuit individuale pentru populaia înstrit (aa numitele "palate", de
exemplu, în Bucureti: tirbei, Ghica, Cantacuzino, etc.)- figura CD.1a.
(a) (b)
Fig. CD.2 Cldiri reprezentative din zidrie
(a) Palatul Kreulescu, str. tirbei Vod, Bucureti (b) Abatorul din Timioara -1905
x Cldiri publice cu dimensiuni mici sau moderate pentru administraie, învmânt,

cultur (colile din programul "Spiru Haret", cldirile administraiilor financiare, etc.);
x Cldiri publice monumentale (de exemplu, în Bucureti: Tribunalul, sediul CEC,
Cercul Militar, etc.);
x Cldiri industriale cu dimensiuni mici sau moderate (figura CD.1b).
Din punct de vedere al conformrii arhitectural-structurale, cldirile cu perei structurali din
C32

36
zidrie se caracterizeaz printr-o mare varietate de forme atât în plan, cât i în elevaie.
Alctuirea structurilor pentru aceste tipuri de cldiri se încadreaz, în general, într-una din
urmtoarele categorii:
x Cldiri cu perei structurali din zidrie simpl (nearmat) i cu planee din:
- boli masive din zidrie;
- profile metalice laminate i boltioare din crmid;
- grinzi din lemn;
- beton armat monolit;
- elemente prefabricate de dimensiuni mici.
x Cldiri cu perei structurali din zidrie cu centuri i stâlpiori din beton armat (zidrie
confinat) cu planee din:
- beton armat monolit;
- elemente prefabricate de dimensiuni mici;
- elemente prefabricate de dimensiuni mari (semi-panouri, panouri, predale cu
suprabetonare).
Clasificarea dat mai sus poate fi asociat cu evoluia în timp a tehnicilor i materialelor de
construcii.
Alctuirea cldirilor cu perei structurali din zidrie realizate la sfâritul secolului XIX i
începutul secolului XX, este bazat în exclusivitate pe conceptul "gravitaional" i se
caracterizeaz, în principal, prin:
x amplasare neuniform a pereilor în plan, ceea ce conduce la disimetrii pronunate;
x alctuire neuniform a pereilor în plan vertical;
x goluri de ui i ferestre care nu se suprapun pe vertical (la perei interiori i, de multe
ori, i la faade);
x discontinuiti în fluxul forelor verticale (perei interiori i exteriori rezemai pe
grinzi - de cele mai multe ori datorit interveniilor ulterioare);
x reduceri ale rezistenei i rigiditii prin goluri verticale (pentru couri de fum sau
ventilaii) sau sliuri orizontale pentru conducte (în cazul unor intervenii ulterioare).
Cldirile susmenionate sunt, în general, cldiri de locuine unifamiliale de dimensiuni mici
dar i cldiri publice curente sau monumentale. Din punct de vedere al alctuirii în plan se
întâlnesc, în general, forme simple, uneori compacte, iar în cazul cldirilor monumentale
forme în plan cu geometrie riguroas. Cele mai simple cldiri au fost realizate în
"autoconstrucie", fr proiecte, în timp ce cldirile monumentale au fost proiectate de
arhiteci binecunoscui (unii chiar din strintate). Din informaiile existente disponibile,
numai pentru foarte puine dintre aceste cldiri au fost efectuate calcule de rezisten.
Cldirile sunt dezvoltate pe subsol general sau parial i au 1÷2 niveluri. Aproape toate aceste
cldiri au poduri înalte. La multe dintre aceste cldiri s-au fcut, în timp, diferite intervenii
(supraetajri, modificri de goluri, desfiinri de perei structurali, în special la faade pentru
crearea de vitrine, etc.) care au constituit surse pentru diminuarea capacitii de rezisten.
Zidurile portante au grosimi mari, care ajung pân la 2÷3 lungimi de crmid (circa 75 ÷ 85
cm), dar sunt executate din materiale cu rezistene slabe sau mediocre. Dei s-au folosit
crmizi din argil ars, rezistena medie de rupere la compresiune a acestora nu depete,
decât rareori, 7.5 N/mm2. Mortarele folosite pentru zidrie sunt mortare de var, dar cu
coninut redus de liant (raport var : nisip de 1:5 sau chiar 1:7), iar la confecionarea lor s-a
folosit, de multe ori, nisip cu coninut ridicat de argil. Din acest motiv, rezistena la
compresiune a mortarelor respective nu depete, decât în cazuri izolate, 0.4 N/mm2
(mortare M4 conform clasificrilor anterioare). Efectul cumulat al rezistenelor slabe ale
C33

37
materialelor i, în multe cazuri, al manoperei necorespunztoare constituie sursa unei

vulnerabiliti ridicate pentru aceast categorie de structuri.
Pereii de subsol sunt executai, în cele mai multe cazuri, tot din zidrie ca i fundaiile.
Uneori se întâlnesc fundaii din piatr i, cu totul izolat la aceast categorie, fundaii din
beton simplu, de calitate slab sau foarte slab. La subsol, cldirile nu au izolaie hidrofug
ceea ce, în multe cazuri, a dus la deteriorarea zidriei aflate în contact cu umiditatea.
Planeele sunt realizate, în cele mai multe cazuri, dup cum urmeaz:
x Planeul peste subsol:
- din boli masive de crmid rezemate pe zidurile portante sau pe arce de zidrie
în zonele în care unele ziduri au fost suprimate pentru a face loc unor funciuni
care necesitau spaii libere mai mari (este cazul cldirilor foarte vechi);
- din profile laminate din oel (de form I sau din in de cale ferat) i bolioare
din crmid; soluia a fost adoptat cu precdere în ultimul deceniu al secolului
XIX i în primele dou decenii ale secolului XX;
- din grinzi din lemn (soluie mai rar folosit deoarece condiiile de umiditate din
subsoluri conduceau rapid la degradarea/putrezirea lemnului).
x Planeele nivelurilor curente:
- din profile laminate i bolioare de crmid;
- din grinzi i podin din lemn.
Fig. CD.3 Tipuri de planee la cldiri vechi

Toate aceste tipuri de alctuire constructiv se încadreaz în categoria planeelor cu rigiditate
nesemnificativ în plan orizontal.
Învelitoarea, din materiale ceramice (igl sau olane) sau din tabl este susinut în toate
cazurile pe arpante de diferite forme din lemn ecarisat. Din alctuirea învelitorii rezult, la
pod, de cele mai multe ori, calcane i/sau frontoane cu înlimi mari, neancorate de arpant,
care prezint un pericol ridicat de cdere în cazul cutremurului.
Fig. CD.4 Cldire avariat prin cderea calcanului alturat (Bucureti, 1977)
C34

38
Cldirile proiectate i realizate dup introducerea betonului armat (orientativ, dup anul
1915) se dezvolt în elevaie cu subsol, parter i 2÷3 niveluri (atingând uneori înlimi chiar
mai mari - P+5E, de exemplu), uneori cu retrageri la nivelurile superioare. Nici aceste cldiri
nu beneficiaz de o concepie general de alctuire adecvat zonelor seismice. În condiiile
evoluiei urbane continue, forma în plan a acestor cldiri a început s devin predominant
neregulat urmrind formele parcelelor de teren disponibile. Toate aceste cldiri au fost
realizate pe baza unor proiecte întocmite de arhiteci iar structurile au fost, în mai multe
cazuri, calculate de ingineri, dar numai pentru efectul încrcrilor verticale, astfel încât
rezistena lor la cutremur se datoreaz numai rezervelor "naturale" de rezisten ale pereilor
structurali.
Din punct de vedere funcional, cldirile sunt atât locuine unifamiliale (bine cunoscutele
"vile") dar i cldiri/blocuri cu mai multe apartamente de locuit sau cu alte funciuni (hoteluri,
de exemplu).
Alctuirea structural cu grinzi i stâlpi de beton armat a reprezentat o posibilitate nou
pentru arhiteci i pentru promotorii cldirilor cu multe apartamente de a obine o flexibilitate
sporit a spaiilor (cerut de multe ori i de dorina de a amenaja magazine la parter) prin
soluii constructive care nu ar fi fost posibile în varianta zidriilor portante.
Structura vertical este realizat în aceast etap, în majoritatea cazurilor, tot din perei
structurali din zidrie simpl (fr centuri i stâlpiori), dispui în special pe conturul cldirii,
i este completat, dup nevoie, cu stâlpi i grinzi din beton armat la interior, destinai s
preia încrcrile verticale în zonele în care nu s-au prevzut perei structurali pentru a se crea
spaii libere mai mari.
Rezistenele materialelor sunt ceva mai bune decât cele de la categoria precedent de cldiri.
Astfel crmizile ajung, aproape întotdeauna, la marca C100 iar mortarul utilizat este, de
multe ori, de tip "var-ciment" ceea ce permite atingerea în mod curent a rezistenei de 10
daN/cm2 (M10) i, izolat, chiar mai mare.
Participarea inginerilor structuriti la proiectarea acestor cldiri a avut ca rezultat reducerea
densitii i grosimii pereilor portani la strictul necesar pentru preluarea încrcrilor
verticale (o parte dintre amintitele rezerve "naturale", care rezultau din grosimea mare a
zidurilor portante, a disprut pe aceast cale). Astfel grosimile pereilor exteriori variaz între
1÷1½ crmizi (28÷42 cm) iar pereii structurali interiori s-au redus pân la grosimea de ½
crmid (14 cm). În multe cazuri, în special atunci când la parter au fost amenajate
magazine, o parte din pereii structurali de la etaje sunt rezemai pe grinzi (de beton armat sau
metalice).
Adesea se întâlnesc i perei structurali din aa numita zidrie american (perete dublu strat
cu gol interior, conform definiiei actuale) constituit din dou straturi de crmid aezat pe
cant (7.0 cm grosime) i gol interior de 14 cm astfel încât, aparent, grosimea peretelui este tot
de 28 cm.
La multe dintre aceste cldiri, pereii subsolului au fost realizai, ca i înainte, din zidrie dar
i din beton slab (de regul, nearmat) iar fundaiile din beton simplu de calitate slab (în fapt
s-a urmrit numai eliminarea zidriei de crmid la care, sub efectul umezelii din pmânt, s-
au constatat degradri rapide).
Pentru aceast categorie de cldiri, planeele au fost executate aproape în exclusivitate din
beton armat monolit, dar fr centuri. În unele cazuri, la cldiri mai vechi, planeul peste
subsol a fost executat din profile metalice i bolioare de crmid iar planeul peste ultimul
nivel din lemn.
C35

39
Învelitorile au fost realizate, de obicei, din materiale ceramice sau tabl (în care caz sunt
susinute pe arpante din lemn) dar, uneori, spre sfâritul deceniului 4 al secolului XX s-au
utilizat i învelitori de tip teras aezate pe planeul din beton de peste ultimul nivel locuibil.
CD.2.2.Date privind starea fizic a construciei
(C1-a) Formele de afectare /degradarea fizic a materialelor structurii menionate în acest

paragraf se produc ca urmare a unui complex de cauze primare:
x Lipsa msurilor iniiale de protecie
- alegerea necorespunztoare a materialelor în raport cu condiiile de solicitare
* materiale cu rezistene slabe;
* materiale foarte deformabile;
* materiale neomogene.
- detalii constructive inadecvate pentru condiiile de solicitare i expunere
* lipsa elementelor de protecie (oruri, ape, etc.)
* lipsa unor elemente de repartiie;
* lipsa de legturi sau realizarea de legturi necorespunztoare între elemente;
* planee cu rezemri insuficiente;
* lipsa hidroizolaiei verticale la subsoluri i a hidroizolaiei orizontale sub
pereii de crmid.
- execuie necorespunztoare
* zidrii cu rosturi neumplute.
x Exploatare necorespunztoare
- condiii higrotermice, care favorizeaz producerea condensului.
x Lipsa lucrrilor de întreinere i/sau de reparaii curente
- pierderi de ap din conducte i canalizri interioare i exterioare;
- lipsa/defeciunile sistemului de jgheaburi i burlane;
- lipsa tencuielilor pe faade.
Cauzele primare ale deteriorrilor structurilor din zidrie provenite din interaciunea cu
terenul de fundare pot proveni din:
x teren de fundare necorespunztor:
- teren în pant supus alunecrilor active;
- teren compresibil sau sensibil la umezire;
- teren cu rezisten insuficient;
- teren neuniform.
x variaia nivelului apelor subterane (inclusiv efectul apelor de infiltraie sau al
pierderilor din reele):
- coborârea nivelului apelor;
- ridicarea nivelului apelor.
C36

40
(a) (b)
Fig. CD.5 Efectul ridicrii nivelului apei subterane
Alura ruperii din figura CD.5(b) indic prezena unei zidrii cu elemente slabe i mortar cu
rezisten ridicat (ruperea prin elemente).
x modificri ale terenului în vecintatea construciei:
- spturi sau demolarea construciilor alturate;
- umpluturi sau executarea unor construcii alturate.
(a) (b) (c)

Fig. CD.6 Avarierea zidriei din cedarea terenului de fundare
(a) Avariere grav produs de o sptur adânc pentru o cldire alturat înainte de subzidire
(b) i (c) Avariere datorat cedrii terenului de fundare prin umezire îndelungat provenit de la reeaua de
canalizare
În multe situaii deteriorarea cldirilor din zidrie se produce din cauza interaciunii
necontrolate între teren i structur, care poate proveni din:
x alctuirea necorespunztoare a fundaiilor:
- fundaii cu dimensiuni insuficiente;
- încrcri neuniforme pe fundaii;
- adâncimi de fundare insuficiente fa de limita de înghe;
- fundare pe terenuri cu caracteristici geotehnice diferite;
- lipsa legturilor între fundaii.
x amenajarea necorespunztoare a spaiului exterior:
- amenajare exterioar care nu asigur îndeprtarea apelor de ploaie de construcie.
x aciuni dinamice asupra terenului de fundare:
- vibraii din trafic;
- vibraii/ ocuri produse de lucrri de construcii (baterea piloilor);
- cutremure.
C37

41
Investigarea fundaiilor existente i, în special, identificarea cotelor de fundare i a naturii

terenului de fundare se realizeaz prin: sondaje geotehnice, gropi deschise sau sondaje geo-
electrice. Se recomand ca sondajele s se execute în subsolul cldirii (pentru a se reduce
volumul de sptur i a se evita acumularea apei din precipitaii în gropi). Poziiile
sondajelor se consemneaz în planuri care fac parte integrant din raportul de expertiz.
Fig. CD.7a - Indicarea poziiei sondajelor (S) la fundaiile unei cldiri cu perei structurali din zidrie
(C2) Releveul avariilor/degradrilor, care face parte integrant din raportul de evaluare,
consemneaz prin reprezentri grafice (desene) constatrile expertului tehnic. Desenele sunt
de regul completate/explicitate prin fotografii (releveu foto).
Fig. CD.7b - Releveul avariilor la subsolul unei cldiri cu perei structurali din zidrie
CD.2.3. Date privind geometria structurilor din zidrie
(C1) Dintre datele privind geometria structurilor din zidrie enumerate în acest paragraf
continuitatea pe vertical a pereilor structurali are o importan deosebit, deoarece:
x definete regularitatea /neregularitatea structural;
x constituie reper privind interveniile în timp asupra structurii (suprimarea/ adugarea
unor perei);
x ofer informaii privind fluxul încrcrilor spre fundaii i zonele/elementele unde se
produc concentrri de eforturi.
Din acest motiv, în cazul în care prin examinarea vizual se constat discontinuitatea pe
vertical a pereilor se recomand întocmirea unor planuri care s materializeze aceste
situaii.
C38

42
Fig. CD.7c - Identificarea continuitii pe Fig. CD.7d - Releveul unei cldiri cu perei structurali din
vertical a pereilor structurali zidrie i planeu din profile metalice i bolisoare de crmid
Releveul trebuie s consemneze i:

x poziionarea, dimensiunile în plan i în elevaie ale golurilor (ui, ferestre) i ale
zonelor de perete cu grosime redus (nie);
x poziionarea în plan i dimensiunile elementelor principale ale planeelor din lemn sau
metalice, grosimea plcilor de beton;
x existena unor planee pariale sau cu goluri mari.
CD.2.4. Detalii constructive specifice structurilor din zidrie
Examinarea vizual a alctuirii i strii de afectare a zidriei se poate face numai dup
îndeprtarea tencuielilor.
Expertul tehnic trebuie s indice executantului condiiile/msurile necesare pentru aceast
operaie dintre care se menioneaz:
x Pentru desfacere nu se vor folosi utilaje care pot deteriora construcia sau pot
transmite vibraii cldirilor învecinate;
x Lucrrile vor începe numai dup debranarea tuturor instalaiilor i, în special, a
instalaiilor electrice i de gaz;
x Molozul rezultat nu se va depozita pe planee;
x Executarea lucrrilor de decopertare se va face cu respectarea tuturor prevederilor
privind protecia muncii, paza i stingerea incendiilor, precum i normele sanitare;
x Constructorul va sesiza, de urgen, expertului tehnic toate anomaliile constatate cu
ocazia decopertrilor i va opri lucrrile pân la examinarea situaiei.
(C1) Informaiile privind detaliile constructive specifice structurilor din zidrie sunt necesare
pentru:
x Identificarea calitii zidriei:
- aspectul crmizilor (omogenitatea culorii care indic i gradul de ardere)
- omogenitate (numai cu crmizi, mixt - crmid i piatr);
- esere/umplerea rosturilor.
Cunoaterea calitii efective a zidriei, exprimat în principal prin aceste caracteristici,
permite expertului tehnic s aprecieze oportunitatea aplicrii unor coeficieni de reducere a
rezistenelor zidriei fa de valorile recomandate în Cod (la paragraful D.3.4.1.3.1).
C39

43
(a) (b)
Fig. CD.8 Zidrie neomogen (crmid i piatr de râu)
(a) Vedere general
(b) Detaliu zidrie realizat cu multe fragmente de crmizi i cu raport de esere necorespunztor
x Identificarea alctuirii buiandrugilor/riglelor de cuplare în cazul pereilor cu goluri:

- materiale (beton/lemn/arc plat din zidrie)
- condiii de rezemare
- starea de afectare (reazeme suprimate, de exemplu)
Pe baza acestor constatri expertul tehnic va aprecia capacitatea efectiv a buiandrugilor /
riglelor de cuplare de a asigura legtura între montani (capacitatea de rezisten la
încovoiere/forfecare) i va decide asupra modelului de calcul (console izolate, legate prin
planee sau cadru echivalent).
(a) (b)
Fig. CD.9 Buiandrugi din lemn cu rezisten nesemnificativ la încovoiere
(a) Buiandrug din lemn cu rezemare insuficient pe zidrie degradat
(b) Buiandrug din lemn rezemat pe montani din lemn (cadrul uii ?)
Existena arpantelor care dau împingeri în pereii de reazem contribuie la cedarea pereilor
prin încovoiere perpendicular pe plan sau prin rsturnare.
C40

44
Fig. CD.10 Efectul împingerilor laterale date de arpante

[Marini, A.,Plizzzari, G., Tecniche di analisi, di rinforzo e di miglioramento sismico di edifici storici,
Corso di perfezionamento, Universita di Brescia , 2007]
Identificarea capacitii de rezisten la încovoiere a buiandrugilor (capacitate de cuplare a

montanilor) este necesar pentru stabilirea modelului de calcul în cazul pereilor cu goluri de
ui/ferestre.
De asemenea, investigarea tipului i calitii legturilor între perei la coluri, ramificaii i
intersecii servete pentru stabilirea modelului de calcul al seciunii transversale a pereilor
structurali.
Fig. CD.11 Modelarea interseciilor de perei pentru calcul
În lunga lor existen, cldirile vechi din zidrie au schimbat de mai multe ori proprietarul.
Din punct de vedere al siguranei, aceste schimbri au generat, aproape în toate cazurile,
intervenii brutale la pereii structurali, în special deschiderea, modificarea dimensiunilor
i/sau poziiei sau închiderea improvizat a unor goluri i, chiar, supraînlarea pereilor.
În figura CD.12 sunt prezentate diferite tipuri de intervenie asupra pereilor structurali
constatate la cldirile existente.
(a) (b)
C41

45
(c) (d)
Fig. CD.12 Intervenii în timp asupra pereilor structurali din zidrie
(a) Supraînlarea pereilor (la schimbarea funciunii cldirii)

(b) Modificarea golurilor la faad cu deteriorarea bolilor plate de peste goluri
(c) Închiderea unui gol cu materiale eterogene (elemente din BCA + crmizi)
(d) Micorarea înlimii unui gol
(C2) Numrul minim al elementelor de construcie dintr-o anumit categorie care se

inspecteaz este stabilit prin reglementrile tehnice specifice. Valorile date în EC 8-3 sunt
superioare celor din codul P 100-3/2008. Este evident c sporirea numrului de
verificri/încercri, dei reprezint costuri suplimentare în faza de expertizare, asigur
premizele unei cunoateri mai exacte a proprietilor cldirii i posibilitatea de a adopta valori
CF mai mici
Procentajul elementelor care trebuie verificate pentru detalii
Tabelul CD.5a
Tipul inspeciei
Documentul
Limitat Extins Complet
Standard EN 1998-3 20 50 80
Cod P 100-3/2008 15 30 50
Numrul elementelor care trebuie testate pentru fiecare nivel al cldirii

Tabelul CD.5b
Tipul testrii
Documentul
Limitat Extins Cuprinztoare
Standard EN 1998-3 1 2 3
Cod P 100-3/2008 0 1 3
CD.2.5. Proprietile materialelor
Operaiile de relevare a structurii i de testare a materialelor sunt dificil de realizat în condiii

corespunztoare (uneori chiar imposibil de executat) deoarece la faza întocmirii expertizei
cldirile sunt, de regul, în exploatare, iar structura este acoperit de finisaje care nu pot fi
desfcute fr a afecta funcionarea cldirii. În aceste condiii, expertul tehnic recurge la
folosirea datelor obinute la cldiri presupuse "similare" din punct de vedere al
caracteristicilor constructive fr posibilitatea de a verifica în ce msur aceast similitudine
exist cu adevrat.
Calitatea zidriei poate fi apreciat numai dup îndeprtarea finisajelor (tencuieli, placaje,
lambriuri).
Îndeprtarea limitat pentru examinarea prin sondaj poate conduce la informaii incomplete
C42

46
mai ales în cazul cldirilor vechi pentru care s-au folosit materiale eterogene, fie la
construcia iniial, fie la interveniile ulterioare.
Obinerea datelor privitoare la caracteristicile zidriei se poate face prin:
x examinare vizual;
x extragerea carotelor i încercarea lor în laborator;
x încercri in-situ.
Alturi de cercetarea vizual în prezent, pe plan mondial, exist numeroase procedee
tehnologice avansate pentru cercetarea instrumental a calitii zidriei.
Principalul avantaj al acestor metode este posibilitatea de a extinde rezultatele investigaiilor
locale (punctuale) privitoare la proprietile mecanice, determinate pe epruvete, pe arii mai
mari (prin corelare, pe baze experimentale) dând astfel o imagine mai complet a
caracteristicilor structurii. De asemenea, prin astfel de metode este posibil i urmrirea
eficienei lucrrilor de intervenie (de exemplu, prin verificarea modificrii densitii
materialului, dac se execut injectarea crpturilor/golurilor).
x Radiografiere (cu raze gamma): permite identificarea neomogenitilor /
discontinuitilor profunde în zidrie (identificarea golurilor, armturilor, altor
elemente înglobate în zid); în general sunt necesare aparate cu radiaii puternice ceea
ce implic i msuri corespunztoare de protecie;
x Termografie în infrarou: permite identificarea stratificaiei (de exemplu straturi vechi
de tencuial) i existena unor goluri sau discontinuiti (de exemplu, stare de fisurare,
fracturi sau goluri incomplet umplute); permite i verificare operativ în faza de
intervenie prin vizualizarea traseului materialelor introduse în fisuri/crpturi;
x Metode magnetice: permit poziionarea elementelor metalice înglobate în zidrie
(armturi, ancore, etc.);
x Metode radar: se bazeaz pe recepionarea energiei electrice, transmis sau reflectat
i permit identificarea diferitelor straturi de zidrie (mai ales în cazul zidurilor mixte,
groase) a golurilor i a altor elemente înglobate în zidrie (beton, de exemplu);
x Încercri cu ultrasunete: se folosesc cu precdere pentru materiale omogene cum este
zidria din piatr natural; în cazul zidriei de crmid adâncimea de ptrundere este
insuficient pentru a furniza informaii concludente;
x Endoscopie: permite verificarea alctuirii interne a zidriei prin minicamere introduse
în goluri de mici dimensiuni (cu diametrul de 10y20 mm) practicate în perete;
adâncimea pe care se face cercetarea este de circa 1000y1200 mm în funcie de tipul
aparatului folosit; zonele cu fisuri mari pot fi investigate cu aparate prevzute cu tub
flexibil care se adapteaz traseului; aceste aparate, dotate cu fibra optic, furnizeaz
fotografii sau imagini video ale structurii interioare a zidriei.
C43

47
(a) (b)
Fig. CD.13 Procedee de cercetare nedistructiv a zidriei
(a) Imaginea în infrarou a unei cldiri din zidrie (b) Exemplificare instalaie pentru încercri cu ultrasunete
(a) (b) (c)

Fig. CD.14 Cercetarea zidriei prin endoscopie
(a) Vederea general a încercrii
(b) Zon de zidrie cu degradare în dreapta sus (c) Zon de zidrie fr degradri
Totodat, prin aceast abordare nu se pot cpta informaiile necesare referitoare la
omogenitatea calitii materialelor pe ansamblul cldirii.
Pe de alt parte, este evident c sporirea numrului de teste i extinderea acestora la un numr
mai mare de elemente conduce la creterea gradului de încredere în valorile obinute. Nivelul
de cunoatere a proprietilor mecanice ale zidriei determin i tipul metodelor de calcul
care pot fi folosite.
De exemplu, precizia rezultatelor obinute prin folosirea metodelor de tip element finit, cu
urmrirea comportrii postelastice a structurii, depinde de cunoaterea cât mai exact a
legilor constitutive V-H i W -J ceea ce nu se poate realiza fr executarea unui numr suficient
de mare de încercri in-situ i/sau în laborator.
Sporirea numrului de teste este necesar i în cazurile în care împrtierea rezultatelor
obinute pe numrul minim de teste prevzut de reglementrile tehnice este mare (orientativ,
cu coeficient de variaie t 25%).
Din acest motiv stabilirea planului de investigare este o problem deosebit de dificil pentru
inginerul evaluator deoarece inspeciile i testele trebuie s furnizeze informaii cât mai multe
i cât mai precise în condiiile unor intervenii asupra cldirii care se doresc a fi cât mai
limitate.
În lipsa încercrilor, sau cu un numr mic de încercri, valorile de calcul folosite nu sunt
individualizate pentru a ine seama de proprietile efective ale materialelor din cldire i de
omogenitatea acestora i, în consecin, erorile care rezult pot fi în ambele sensuri i din
acest motiv reglementrile tehnice prevd penalizarea valorilor forfetare cu factori de
încredere care conduc la reduceri substaniale, acoperitoare, ale rezistenelor de calcul.
Subestimarea rezistenelor efective poate conduce la msuri mai ample de intervenie, i deci
C44

48
mai costisitoare, în timp ce supraestimarea acestora poate ascunde vulnerabilitatea real a

cldirii.
În codurile americane [FEMA 356 Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, 2000] nivelurile de cunoatere i factorii de cunoatere (k) care amplific valorile
medii ale proprietilor mecanice, se determin în funcie de:
x obiectivele de performan stabilite pentru lucrrile de intervenie;
x procedeele de calcul;
x condiiile de evaluare;
x sursele de informare privind detaliile i materialele.
În cazul încercrilor uzuale, numrul minim de probe pentru cazul în care nu este cunoscut
rezistena de proiectare a zidriei este de cel puin ase probe pentru întreaga cldire, dar cel
puin câte una pentru fiecare tip de element de construcie. Numrul încercrilor se dubleaz
dac valoarea medie a rezultatelor încercrilor este mai mic decât valoarea forfetar dat în
tabelul 6 din codul FEMA 356 [Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of Buildings,
2000]. Dac se realizeaz cel puin numrul minim de încercri, factorul de cunoatere se ia
k=1.0. În absena testelor pe materialele din lucrare, valorile forfetare sau cele din
documentaie se corecteaz prin reducere cu factorul de cunoatere k = 0.75. Tot
reglementrile americane [FEMA 310 Handbook for the Seismic Evaluation of Buildings, 1998] impun
obligaia ca pentru cldirile cu perei structurali din zidrie nearmat i cu planee cu
rigiditate nesemnificativ în plan orizontal (de regul, planee din lemn) valorile de calcul ale
rezistenei medii la forfecare în rost orizontal vte i cele ale rezistenelor ancorelor s se
stabileasc prin încercri (nu se admite folosirea valorilor forfetare date în text).
Teste specifice pentru evaluarea proprietilor mecanice ale zidriei
Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie se utilizeaz cu precdere încercri de tip
nedistructiv, care sunt definite astfel pentru c nu afecteaz echilibrul static al elementului
sau al cldirii din care acesta face parte. Extragerea de carote este considerat tot încercare
nedistructiv dac dimensiunile acestora sunt nesemnificative în raport cu dimensiunile
elementului respectiv.
Încercrile pentru determinarea proprietilor mecanice ale zidriei, necesare pentru evaluarea
prin calcul a rezistenei i rigiditii acesteia, se pot executa in-situ sau în laborator.
Ambele categorii de încercri permit determinarea valorilor rezistenelor la compresiune, la
întindere din încovoiere i la forfecare precum i a legilor constitutive ale zidriei (V-H i/sau
W-J), i, implicit, a modulilor de elasticitate E i G.
În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie nearmat, EC 8-3, Anexa C, prevede în
exclusivitate teste in-situ i nu menioneaz posibilitatea unor teste de laborator pe epruvete
de zidrie extrase din lucrare sau confecionate cu elemente din lucrare, fapt care reprezint o
practic curent în multe ri. Preluarea standardului european EC 8-3 ca standard naional
(SR EN 1998-3) impune cunoaterea acestor procedee, însuirea i utilizarea lor.
Încercri de laborator
Încercri pentru determinarea rezistenei la compresiune
Forma i dimensiunile epruvetelor care se extrag prin carotare din zidria existent i
procedeul de încercare se stabilesc prin reglementrile tehnice specifice fiecrei ri sau prin
documente tehnice internaionale (standardele europene de proiectare, de exemplu).
C45

49
Fig. CD.15 Piesele componente ale carotierei

[Brencich, A Tecniche diagnostiche et loro analisi critiche Universita degli Studi di Genova , DISEG -
Dipartamento di Ingegneria Strutturale et Geotecnica, 2003]
Epruvetele extrase prin carotare permit, de asemenea, identificarea structurii interne a zidriei
(de exemplu, straturile din care aceasta este alctuit).
În SUA, reglementrile [FEMA 274 NEHRP Commentary on the Guidelines for the Seismic Rehabilitation
of Buildings, 1997] i [FEMA 310 Handbook for the Seismic Evaluation of Buildings, 1998] permit
determinarea rezistenei la compresiune i prin încercri pe prisme confecionate cu crmizi
extrase din construcie i cu mortar proiectat pe baza rezultatelor analizei chimice a
mortarului existent [TMS 602-08/ACI 530.1-08/ASCE 6-08 Building Code Requirements and Specification
for Masonry Structures, Section 1.4.B.3] soluie care evit degradarea inerent a mortarului la
extragerea din perete. Acest tip de încercare nu poate ine îns seama de efectele reologice
sau fizice care au afectat zidria originar.
Încercri pentru determinarea rezistenei la întindere din încovoiere
Încercrile pentru determinarea rezistenei la întindere se efectueaz pe epruvete (fragmente

de perete) alctuite din mai multe elemente pentru zidrie suprapuse, solicitate la încovoiere
perpendicular pe plan. Proba este solicitat la încovoiere în raport cu axa minor i ruperea se
produce prin depirea aderenei între mortar i elementul de zidrie în zona întins din
încovoiere. Încercarea furnizeaz date mai exacte decât încercarea de întindere direct care
este influenat, în mare msur, de neomogenitatea contactului între mortar i element i de
comportarea fragil a ansamblului încercat.
În SUA încercarea este reglementat prin standardele ASTM C1072-99 i ASTM E518-00.
Fig. CD.16 Schema încercrii la întindere din încovoiere (wrench bond)

Dei încercrile pe epruvete extrase din lucrare sunt cele mai simple, trebuie menionate i
unele limitri ale utilizrii acestora care sunt determinate de urmtoarele considerente:
x epruvetele trebuie s fie de dimensiuni mari pentru a fi reprezentative pentru
comportarea de ansamblu a zidriei; aceast condiie nu poate fi realizat în toate
cazurile (în special în cazul monumentelor istorice pentru care interveniile trebuie s
fie cât mai puin invazive);
x încercrile pe epruvete extrase din cldire implic i costuri legate de transportul la
laborator, regia laboratorului i, nu în ultimul rând, costurile pentru refacerea pereilor
din care s-au extras epruvetele;
C46

50
x în zidriile vechi, datorit rezistenei sczute a mortarului (sau degradrii acestuia în

timp), prelevarea epruvetelor fr a fi deteriorate implic folosirea unor procedee
complicate i, în consecin, costisitoare.
Încercri in-situ
Încercri cu prese plate (engl. flatjacks)
Încercrile de laborator pe epruvete extrase din lucrare pot fi înlocuite cu încercri in-situ de
tip nedistructiv cu prese plate (procedeu preluat din geologie).
Aceste încercri permit determinarea urmtoarelor caracteristici ale zidriei existente:
a. Efortul unitar de compresiune într-un punct oarecare al peretelui;
b. Rezistena de rupere la compresiune;
c. Proprietile de deformabilitate (legea constitutiv V-H i modulul de elasticitate);
d. Rezistena de rupere prin forfecare în rost orizontal.
Încercrile se pot face în orice zon a elementului de construcie (perete, stâlp, arc) i, astfel,
permit obinerea unei imagini cuprinztoare a strii de eforturi pentru ansamblul cldirii.
În raport cu încercrile în laborator pe epruvete extrase din lucrare, încercrile in-situ cu
prese plate prezint, în primul rând, avantajul rapiditii de execuie a încercrii propriu-zise
i de obinere a rezultatelor. Aceste avantaje, la care se poate aduga i faptul c încercarea se
poate repeta imediat dac rezultatele apar ca fiind mult diferite, fac posibil utilizarea acestui
tip de încercri atât în etapa de expertizare, cât i pe parcursul lucrrilor de intervenie, de
exemplu, dac în urma decopertrilor se constat existena unor zone de zidrie cu
caracteristici mecanice inferioare celor medii pe cldire.
Pentru determinarea efortului unitar de compresiune în zidrie se folosete o singur pres i
dou linii de repere pentru msurarea deformaiilor verticale.
Presa se introduce într-o fant creat în rostul orizontal al zidriei existente, în poziia în care
se dorete msurarea efortului unitar de compresiune. La tierea fantei, ca urmare a eliminrii
efortului interior din rostul respectiv, se produce o deformaie a peretelui care este înregistrat
de reperele de msurare. Presiunea la pres care anuleaz deformaia produs la tierea fantei
msoar efortul unitar de compresiune în zidrie. În cazul pereilor cu forme complexe (I, L,
U) încrcai neuniform la nivelul planeelor, procedeul permite evaluarea corect a
distribuiei eforturilor unitare de compresiune în inima i în tlpile profilului.
Fig. CD.17 Încercare cu presa plat pentru determinarea efortului unitar de compresiune
Pentru determinarea efortului unitar de rupere la compresiune i a legii V-H se folosesc dou
prese plate paralele dispuse la o distan de circa 50 cm pe vertical.
Zidria aflat între cele dou prese este supus la compresiune axial cu efort unitar
determinat de presiunea la prese iar între punctele de msurare se citesc deformaiile laterale
i axiale. Repetând operaia pentru mai multe valori ale forei axiale se poate trasa curba V-H
C47

51
pe care se determin modulul de elasticitate la compresiune. Presiunea în prese poate fi

sporit pân la ruperea zidriei determinând, astfel, rezistena ultim a acesteia.
Rezistena zidriei la forfecare în rost orizontal în prezena unei fore de compresiune se
poate determina folosind montajul cu dou prese plate i o pres cilindric sau plat care
"împinge" un element de zidrie legat în masiv numai prin mortarul din rosturile orizontale
(Shove test).
Exist trei variante ale acestui procedeu în funcie de elementele pentru zidrie care sunt
afectate de intervenie. Cea mai redus intervenie asupra peretelui implic numai desfacerea
rosturilor verticale adiacente elementului care se încearc. Într-unul din rosturile desfcute se
introduce o pres plat care împinge elementul, generând astfel forfecarea rosturilor
orizontale (rupere prin lunecare în rost orizontal) iar cellalt rost este desfcut pentru a
permite deplasarea elementului fr a fi împiedicat de cel alturat. Cunoscând efortul unitar
de compresiune (V0), determinat tot cu prese plate, se poate determina direct, cu una din
formulele cunoscute, efortul unitar tangenial.
(a) (b)
Fig. CD.18 Încercri cu dou prese plate
(a) Încercare pentru determinarea rezistenei la compresiune
(b) Încercare pentru determinarea rezistenei la forfecare
Încercare in-situ la compresiune diagonal
Încercarea este, de fapt, o încercare distructiv care impune izolarea unui panou de zidrie de
dimensiuni semnificative i solicitarea lui cu fore aplicate pe una sau pe ambele diagonale
Fig. CD.19 Încercare in-situ la compresiune diagonal

În SUA desfurarea încercrii este reglementat prin standardul ASTM E519-81.
Rezultatele obinute reprezint numai aproximativ proprietile peretelui real deoarece, spre
deosebire de acesta, starea de eforturi normale i tangeniale din panoul încercat este în
general neuniform, iar redistribuia eforturilor dup amorsarea fisurrii nu se poate produce.
C48

52
Ca atare, valorile obinute prin acest procedeu nu pot fi folosite pentru evaluarea comportrii
postelastice.
Trebuie menionat i faptul c, pentru a se obine rezultate cât mai exacte, panoul încercat
trebuie s aib dimensiuni importante (peste 1.20 x 1.20 m) ceea ce este greu de realizat
pentru un numr semnificativ de probe. În plus operaia este costisitoare deoarece implic i
lucrri importante de refacere a continuitii peretelui.
Evaluarea rezistenei mortarului prin proba de smulgere
Const în introducerea în mortarul din rost a unui urub cu diametrul de circa 6 mm i

msurarea forei necesare pentru extragerea acestuia. Valoarea forei la care se produce
smulgerea permite calculul rezistenei mortarului la compresiune, încovoiere i întindere
folosind relaii stabilite pe baza experimentrilor.
Fig. CD.20 Încercarea rezistenei mortarului prin proba de smulgere (pull-out)
CD.3. Evaluarea siguranei seismice
Evaluarea siguranei seismice a cldirilor trebuie fcut pentru:

x aciunea seismic aplicat succesiv pe ambele direcii principale ale cldirii;
x pentru efectele aciunii seismice în planul peretelui i perpendicular pe plan.
Fig. CD.21 Efectul aciunii seismice asupra unei cldiri simple

[Tomaževi , M Earthquake Resistant Design of Masonry Buildings - Imperial College Press, 2006]
CD.3.3. Evaluarea calitativ a cldirilor din zidrie
Evaluarea calitativ urmrete s stabileasc msura în care regulile de conformare general a

structurilor i de detaliere a elementelor structurale i nestructurale sunt respectate în
construciile analizate. Natura deficienelor de alctuire i împrtierea/amploarea acestora
reprezint criterii eseniale pentru decizia i soluiile de reabilitare seismic.
Principalele componente ale evalurii calitative privesc urmtoarele categorii de condiii:
C49

53
x Condiii privind traseul încrcrilor

Aceste condiii au în vedere existena unui sistem structural continuu i suficient de puternic
care s asigure un drum neîntrerupt, cât mai scurt, în orice direcie, al forelor verticale
(permanente i utile) i al forelor seismice din orice punct al structurii pân la terenul de
fundare.
Fig. CD.22 Etaje slabe (exemplificare)
x Condiii privind redundana

Evaluarea trebuie s stabileasc dac exist pericolul ca la atingerea rezistenei de rupere într-
unul din elementele structurii, sau în câteva elemente, cldirea s prezinte riscul de pierdere a
stabilitii generale sau pariale (de exemplu, numai la un etaj).
x Condiii privind regularitatea / neregularitatea configuraiei cldirii
Evaluarea trebuie s evidenieze lipsa sau existena unor abateri de la condiiile de
compactitate, simetrie i regularitate, care pot afecta negativ rspunsul seismic. Astfel vor fi
identificate discontinuitile în distribuia rigiditii i a rezistenei la fore laterale (etaje
slabe), a geometriei i a maselor.
Aceste condiii se verific, separat, în plan i pe vertical.
x Condiii pentru planeele cldirilor
Evaluarea seismic trebuie s stabileasc msura în care planeele pot distribui, în condiii
sigure, forele seismice orizontale la elementele structurale verticale (de exemplu, la pereii
structurali).
Comportarea planeelor este optim atunci când acestea sunt realizate ca diafragme rigide i
rezistente pentru fore aplicate în planul lor. Aceste condiii sunt îndeplinite, la nivel
maximal, de planeele de beton armat monolit.
În figura CD.23 sunt prezentate dou cazuri în care planeele nu respect condiia de
indeformabilitate în plan orizontal:
x planee mixte constituite atât din plci din beton armat, cât i din grinzi i podin din
lemn;
x planee cu goluri mari (AGol > 0.5 XY).
Fig. CD.23 Planee cu rigiditate nesemnificativ în plan (exemple de alctuire)
x Condiii privind infrastructura i terenul de fundare

Se identific, în aceast etap, urmtoarele elemente:
- sistemul fundaiilor i al infrastructurii i se evalueaz rigiditatea acestuia;
- natura terenului i eventualele efecte ale acestuia asupra structurii.
C50

54
CD.3.3.1. Evaluarea calitativ preliminar (pentru metodologia de nivel 1)
(C1) Evaluarea calitativ preliminar are în vedere caracteristicile alctuirii arhitectural

structurale care, conform experienei acumulate cu ocazia cutremurelor anterioare,
influeneaz decisiv caracterul rspunsului seismic al cldirii:
1. Regimul de înlime
2. Rigiditatea planeelor în plan orizontal
3. Regularitatea geometric i structural.
Pentru metodologia de nivel 1 condiiile de regularitate geometric i structural se identific
prin prezena/absena deficienelor de alctuire general/de ansamblu a construciei:
x Cldiri cu deficiene de alctuire în elevaie (DAE)
- discontinuiti flagrante ale structurii pe vertical care conduc la formarea unor etaje "slabe"
(parter flexibil, sli mari susinute pe "grinzi cadru", etc.);
- etaje în consol (bowindow-uri);
- retrageri din planul faadelor cu rezemri de ordinul II (stâlpi rezemai pe grinzi).
x Cldiri cu deficiene de alctuire în plan (DAP)

- forme complexe în plan (convexe, concave, neregulate);
- cldiri cu excentriciti mari între centrul maselor i centrul de rigiditate (care au pereii structurali
sau nucleele dispuse excentric fa de centrul de greutate al planeului);
- forma alungit în plan (raport lungime/lime > 4y5, de exemplu);
- planee incomplete (supante) sau planee cu goluri mari.
x Cldiri fr deficiene importante de alctuire (FDA )

- cldiri care se apropie de prevederile generale de alctuire din codul P 100-1/2006.
(C6) Avariile caracteristice în pereii din zidrie, care se iau în considerare pentru evaluarea
calitativ preliminar efectuat conform acestui paragraf, depind în mare msur de alctuirea
geometric a pereilor i de dispunerea golurilor.
În figura CD.24 sunt exemplificate tipuri de avarii caracteristice identificate în pereii de
zidrie.
(a) (b)
(c)
C51

55
(d) (e)
Fig. CD.24 Avarii caracteristice în pereii de zidrie
(a) Perete plin (b) Perei cu goluri dispuse neregulat (c) Perei cu goluri dispuse regulat
(d) Perete cu un montant suprimat la parter
(e) Perete cu montani cu dimensiuni diferite i elemente orizontale cu deschidere mare
Avariile planeelor cu grinzi metalice i bolioare de crmid pot fi avarii grave,
caracterizate prin fisuri cu deschidere peste 1 mm în bolioare, paralele cu grinzile i însoite
de multe fisuri transversale.
.
Fig. CD.25 Avarierea unui planeu cu grinzi metalice i bolioare din zidrie
CD.3.3.2. Evaluare calitativ detaliat (pentru metodologia de nivel 2 i 3)
(C2) Criteriile de evaluare calitativ prezentate au fost selecionate, în principal, pe baza

experienelor acumulate dup cutremurele severe, care s-au manifestat în ultimele decenii.
În acest sens, au fost luate în considerare atât experiena rilor avansate din punct de vedere
tehnologic, cât i experiena rilor în curs de dezvoltare în care nivelul de calitate al
materialelor i al punerii în oper sunt similare cu cele din ara noastr.
S-a considerat c prevederile din codul P 100-1/2006 reprezint nivelul general acceptabil în
condiiile actuale din România atât din punct de vedere tehnic i tehnologic, cât i din punct
de vedere al efortului material.
În particular, se recunosc efectul favorabil al:
x calitii alctuirii generale arhitectural-structurale în plan i în elevaie;
x calitilor zidriei (materiale componente i execuie),
precum i efectele negative provenite din mediul natural i antropic.
Valorile punctajelor acordate sunt fr îndoial orientative. Judecata expertului tehnic, bazat
pe experiena sa, trebuie s intervin pentru a "personaliza" nivelul notelor acordate fiecrui
criteriu (de exemplu, acordarea unui punctaj maxim pentru elemente nestructurale într-o
cldire în care acestea reprezint un procent minim din valoare, modific " birocratic" scorul
general dar nu contribuie la evidenierea vulnerabilitii reale a cldirii).
C52

56
CD.3.4. Evaluarea prin calcul a siguranei cldirilor din zidrie
CD.3.4.1. Sigurana fa de efectele aciunii seismice în planul peretelui
CD.3.4.1.1. Determinarea forei tietoare de baz pentru ansamblul cldirii pentru

metodologiile de nivel 1 i 2
(C3) Dei din punctul de vedere al criteriilor generale, calculul modal bazat pe spectrul de
rspuns trebuie efectuat dac sunt îndeplinite condiiile pentru care procedeul de calcul static
cu fore laterale statice echivalente nu mai este acceptabil, expertul tehnic trebuie s analizeze
cazurile în care adoptarea acestui procedeu este absolut necesar. Printre criteriile de analiz
trebuie avute în vedere:
x nivelul hazardului seismic la amplasament;
x clasa de importan i de expunere a cldirii la cutremur;
x nivelul performanelor seismice impus prin tema de proiectare.
CD.3.4.1.2. Distribuia forelor seismice orizontale
(C4) Cele trei modele de calcul menionate la acest paragraf se difereniaz prin contribuia
riglelor de cuplare la preluarea forelor laterale.
CD.3.4.1.3. Calculul capacitii de rezisten pentru aciunea seismic în planul

pereilor
CD.3.4.1.3.1. Rezistenele de proiectare ale zidriei
(C1-1) Referitor la modalitatea de determinare a valorii rezistenei de proiectare la

compresiune pentru pereii solicitai la încovoiere cu fora axial, aceasta va fi modificat
la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008, dup cum urmeaz:
Valoarea rezistenei de proiectare (fd) se ia egal cu rezistena medie de rupere la
compresiune a zidriei (fm) împrit la factorul de încredere CF stabilit conform tabelului
4.1.
(C1-2) Referitor la modalitatea de determinare a valorii rezistenei de proiectare pentru

pereii solicitai la for tietoare pentru cazul ruperii prin lunecare în rost orizontal (fvd),
aceasta va fi modificat la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008, dup cum
urmeaz:
fvm
fvd (D.3)
J M CF
unde fvm este rezistena medie de rupere la forfecare în rost orizontal iar M se ia conform
(2).
Rezistena medie de rupere la forfecare în rost orizontal (fvm) se obine din rezistena
caracteristic la forfecare (fvk) cu relaia:
fvm = 1,33 fvk (D.3a)
în care
fvk fvk 0 0 ,7V d (D.3b)
unde valorile fvk0 i d au semnificaiile date în Codul CR 6.
C53

57
Standardele de proiectare bazate pe calculul în stadiul de rupere (STAS 1031-50, STAS

1031-56 i STAS 1031-71 - standarde anulate) dau direct valorile rezistenelor medii de
rupere la forfecare în rost orizontal (fvm).
Pentru zidriile vechi cu crmizi pline i cu mortar de var, fvk se calculeaz cu relaia
(D.3b) în care rezistena unitar caracteristic la forfecare a zidriei se ia fvk0 = 0,045
N/mm2.
În condiiile investigrii construciilor pe baza unui numr limitat de teste, în unele ri care
dispun de baze de date importante privitoare la rezistenele zidriei din cldirile existente,
reglementrile tehnice specifice prevd utilizarea de valori forfetare, acoperitoare, ale
principalelor caracteristici mecanice ale zidriei. În continuare sunt citate prevederi din cele
mai importante reglementri tehnice în domeniu.
Prevederi ale reglementrilor din Italia
Reglementarea italian [Norme tecniche per il progetto, la valutazione e l’adeguamento sismico degli
edifici. Testo integrato dell’Allegato 2 – Edifici – all’Ordinanza 3274 come modificato dall’OPCM 3431 del
3/5/05] include un tabel de valori minime i maxime ale caracteristicilor mecanice ale
zidriilor de diverse alctuiri de zidrie specifice cldirilor existente în aceast ar.
Spre exemplu, în cazul zidriilor cu crmizi pline i mortare slabe de var i esere
neregulat, sunt date valorile din tabelul CD.6.
Caracteristicile mecanice ale zidriilor vechi în Italia
Tabelul CD.6
Valoare (N/mm2)
Caracteristica mecanic Notaie
minim maxim
Rezistena medie la compresiune fm 1.80 2.80
Rezistena medie la forfecare W0 0.060 0.092
Modulul de elasticitate longitudinal E 1800 2400
Modulul de elasticitate transversal G 300 400
Pentru a se ine seama de calitatea zidriei puse în oper, valorile de calcul pot fi determinate,
la aprecierea expertului tehnic, prin multiplicarea valorilor din tabel cu factori supraunitari,
astfel:
x d 1.5 - dac se constat existena unui mortar de bun calitate;
x d l.3 - dac eserea este apropiat de cea corect.
Valorile de proiectare ale rezistenelor medii se aleg în funcie de nivelurile de cunoatere
dup cum urmeaz:
x KL1 valorile tabelare minime
x KL2 valorile tabelare medii
x KL3 valori stabilite în funcie de numrul de probe încercate, astfel:
- pentru trei probe valorile rezistenelor i ale modulilor de elasticitate se iau egale
cu media rezultatelor încercrilor; alternativ, valorile modulilor de elasticitate se
iau egale cu mediile tabelare;
- pentru o singur prob încercat, dac valoarea rezultat este cuprins în intervalul
din tabel sau este mai mare, valoarea rezistenei medii se ia egal cu media
valorilor din tabel; dac valoarea rezultat este mai mic decât limita inferioar
din tabel, valoarea medie se ia egal cu valoarea experimental.
Prevederile de mai sus încurajeaz, astfel, efectuarea unui numr mai mare de încercri
pentru cunoaterea cât mai exact a datelor de intrare pentru calcul.
C54

58
Reglementarea italian permite autoritilor locale s stabileasc valori diferite de cele din
tabele pe baza datelor constructive identificate ca fiind specifice fondului construit din zon.
Prevederi ale reglementrilor din SUA
În standardul american [Building Code Requirements and Specification for Masonry Structures - TMS 602-
08/ACI 530.1-08/ASCE 6-08] sunt date valori forfetare, considerate limite inferioare pentru principalele
caracteristici mecanice ale zidriei. Valorile sunt difereniate în funcie starea în care se
gsete zidria, stabilit prin examinarea vizual:
x bun, dac degradrile nu depesc nivelul nesemnificativ sau uor;
x acceptabil, dac degradrile nu depesc nivelul moderat;
x slab pentru care degradrile sunt grele sau extreme.
Definirea nivelului degradrilor este detaliat în [FEMA 306, FEMA 307 i FEMA 308 Evaluation of
Earthquake Damaged Concrete and Masonry Wall Buildings, 1998].
Valorile medii probabile ale caracteristicilor respective (N/mm2) se deduc din valorile
forfetare prin înmulire cu factorul 1.3. Folosirea valorilor forfetare este permis numai
pentru calcule liniar elastice.
Caracteristicile mecanice ale zidriilor vechi în SUA
Tabelul CD.7
Starea zidriei
Caracteristica mecanic Notaie
bun acceptabil slab
Rezistena la compresiune fme 8.2 5.5 2.7
Rezistena la întindere din încovoiere fte 0.18 0.09 0.00
Rezistena la forfecare vme 0.25 0.18 0.12
Modulul de elasticitate longitudinal Eme 4500 3000 1500
Modulul de elasticitate transversal Gme 1800 1200 600
În cazul absenei testelor, pentru obiectivele de performan de baz, valorile din tabel se
înmulesc cu factorul de cunoatere k = 0.75; idem, în cazul obiectivelor de performan
superioare, în condiiile în care nu se dispune decât de încercri uzuale.
Valorile ridicate ale rezistenelor medii forfetare ale zidriei existente sunt explicabile, în
primul rând, prin rezistena mare a crmizilor folosite în SUA chiar din primele dou decenii
ale secolului XX. Astfel, un raport din 1929, bazat pe datele productorilor, arta c 92% din
producia naional de crmizi avea media rezistenelor la compresiune de 50 N/mm2 (circa
7.200 psi) [FEMA 274, sect.7.2.2]
CD.3.4.1.3.2 Capacitatea de rezisten a pereilor structurali pentru fore în plan
(C1) Fora tietoare asociat cedrii prin compresiune excentric (Vf1) a unui perete din
zidrie nearmat solicitat de o for axial date (Nd) se poate exprima mai exact decât prin
utilizarea relaiei (D.5) din Cod, prin folosirea de relaii analitice care in seama de forma
legii la compresiune -H specific zidriei respective, precum i de parametrii acestei legi.
Astfel, fora tietoare Vfl se poate exprima prin relaia:
M d ( Nd )
Vf 1 (CD.1)
H echiv
unde
x Md este momentul încovoietor capabil asociat forei axiale Nd
C55

59
x Hechiv este înlimea la care se aplic rezultanta forelor seismice de etaj (fora
tietoare de baz) pentru a se obine momentul Md.
În cazul cldirilor monotone, care au aceeai înlime (het) i aceeai mas (m) la fiecare nivel
i pentru care forma de vibraie a modului fundamental se poate aproxima printr-o linie
dreapt, astfel încât distribuia forei tietoare se face cu relaia (4.6) din codul P 100-1/2006,
valoarea Hechiv este dat în tabelul CD.8.
Înlimea Hechiv pentru cldiri cu nniv 5
Tabelul CD.8
nniv n=2 n=3 n=4 n=5
1.666 het 2.33 het 3.00 het 3.66 het
Hechiv
0.833 Htot 0.777Htot 0.75 Htot 0.733 Htot
Valoarea adimensional a momentului încovoietor (Md) se definete prin relaia:
Md
md (CD.2)
M izr ,d
unde valoarea de proiectare a momentului izorezistent ultim pentru un perete dreptunghiular
din zidrie cu lungime lw i grosime t, se calculeaz cu relaia:
tlw2
M izr ,d fd (CD.3)
6
În expresia de mai sus fd este valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a zidriei

calculat cu relaia (D.3) de mai sus - vezi i (C1-1) de la CD.3.4.1.3.1.
Intensitatea relativ a efortului axial de compresiune pe perete se calculeaz cu relaia:

V0 Nd
sd (CD.4)
fd tl w f d
În graficul din figura CD.27 este dat variaia valorii md în funcie de intensitatea relativ a
efortului axial de compresiune sd i pentru urmtoarele categorii de zidrie:
x zidrie cu legea -H de tip liniar (la care Hm1 Huz) - de regul zidrie cu elemente
ceramice din grupa 2S;
x zidrie cu legea -H de tip "liniar-dreptunghiular" cu ductilitatea convenional
H uz
2 .5 .
H m1
Aceast lege este denumit în literatura de specialitate i lege de comportare "elastic-perfect
plastic, cu ductilitate limitat"
C56

60
Fig. CD.26 Relaii - H pentru zidrie cu elemente din argil ars din grupele 1 i 2
Fig. CD.27 Variaia momentului capabil asociat unei fore de compresiune date (perete dreptunghiular)
Din examinarea graficului de mai sus rezult urmtoarele concluzii:

x Pentru valori sd 0.25 valorile md calculate pe baza relaiei (D.5) din Cod sunt practic
egale cu cele calculate pentru cele dou legi constitutive de referin;
x În cazul zidriilor cu lege constitutiv de tip liniar (fr palier de deformare post
elastic) pentru valori 0.40 < sd 0.70 valorile obinute pe baza relaiei (D.5) din Cod
supraevalueaz momentul capabil cu procente care variaz între 20 ÷ 40%;
x În cazul zidriilor cu lege constitutive de tip"liniar-dreptunghiular" pentru valori sd
0.45 relaia (D.5) din Cod subevalueaz momentul capabil cu 20 ÷ 30%.
Ca atare, se recomand ca rel.(D.5) din Cod s fie utilizat numai pentru pereii cu sd 0.25.
(C2) Referitor la modalitatea de determinare a valorii de proiectare a forei tietoare de

rupere prin lunecare în rost orizontal, relaia (D.7) va fi modificat la urmtoarea revizuire
a codului P 100-3/2008, dup cum urmeaz:
I. Valoarea rezistenei de proiectare de cedare prin lunecare în rostul orizontal se
determin cu relaia:
1.33 § l ·
V f 2l ¨¨ f vk 0 ad 0.7V d ¸¸tlc (D.7)
CFJ M © lc ¹
C57

61
unde
x lc este lungimea zonei comprimate a seciunii care ine seama de efectul alternant
al forei seismice, determinat cu relaia:
Md
lc 1.5lw 3 (D.7a)
Nd
unde
x Md este momentul încovoietor de proiectare
x Nd este fora axial de proiectare
x lad este lungimea pe care aderena este activ, determinat cu relaia:
lad 2lc lw (D.7b)
Dac lad 0 valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere se calculeaz cu relaia:
N N
V f 2 l 1,33x 0 ,7 d 0 ,93 d (D.7c)
CFJ M CFJ M
Relaia (D.7) are în vedere caracterul alternant al aciunii seismice la calculul valorii de
proiectare a forei tietoare de cedare prin lunecare în rostul orizontal. Pentru clarificare, în
figura CD.28(a) este artat situaia de echilibru pentru aciunea seismic orizontal
"stângadreapta". Pe zona comprimat lc rezistena este asigurat atât de aderena mortarului
(fvk0), cât i de frecare (0.40). La inversarea sensului aciunii seismice "dreaptastânga" pe
zona care a fost fisurat în ciclul precedent (lw - lc) aderena a fost rupt i acioneaz numai
frecarea.
(a) (b)
Fig. CD.28 Echilibrul seciunii orizontale a peretelui solicitate de for tietoare produs de cutremur
În aceste condiii:
Md 1
x Pentru d , întreaga seciune este comprimat i, astfel, lc lw i d = 0
lw N d 6
1 Md 1
x Pentru d , lungimea redus (lad) pe care acioneaz aderena (fvk0) dup
6 lw N d 3
inversarea excentricitii (zona care pe care nu s-a produs fisurarea rostului orizontal),
este dat de relaia:
§ M ·
lad lc lw lc 2lw ¨¨ 1 3 d ¸¸ (CD.5)
© lw N d ¹
C58

62
Md 1
x Pentru ! , lungimea redus este lad < 0, ceea ce înseamn c rostul orizontal a
lw N d 3
fost fisurat în totalitate prin aciunea alterant a momentului i, prin urmare, fora
tietoare este preluat numai prin fora de frecare corespunztoare efortului unitar
mediu (d) pe zona comprimat (lc) care satisface egalitatea dtlc 0tlw = Nd .
Aspectele privind modul de determinare a lungimii comprimate se regsesc i în [ATC 43-

FEMA 306 Evaluation of Earthquake Damaged Concrete and Masonry Wall Buildings, 1998] care
recomand modelul Mohr-Coulomb ca fiind mai potrivit pentru estimarea rezistenei înainte
de fisurare deoarece, dup fisurare, aderena este deteriorat i rezistena este, probabil,
asigurat numai prin frecare. Fenomenul de degradare semnificativ a rezistenei s-a constatat
experimental pentru valori ale deplasrii relative de nivel (drift) de 3÷4 ‰ care corespund,
probabil, anihilrii complete a aderenei. Deoarece conform prevederilor din mai multe
coduri de proiectare seismic (inclusiv P 100-1/2006) deplasarea relativ de nivel pentru
cutremurul de serviciu (SLS) este de 5‰, aceast observaie va trebui luat în considerare
pentru evaluarea cldirilor din zidrie care au suferit mai multe cutremure severe [Petrovici,R.,
2008].
II. Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin fisurare diagonal (în scar) se
bazeaz pe ipotezele din lucrarea [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of
brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156 ]:
1. se neglijeaz anizotropia zidriei (permite s se foloseasc un singur parametru de
rezisten: rezistena convenional la întindere a zidriei ftu;
2. se admite c panoul este suficient de zvelt pentru a se accepta ipoteza lui Saint –
Venant;
3. ruperea se produce când efortul principal de întindere în zidrie atinge valoarea limit
ftu .
În aceste ipoteze, pentru panouri zvelte rezult formula:
f tu Ap V0
Vu 1 (CD.6)
b f tu
N
în care V 0 este efortul unitar mediu de compresiune pe seciunea transversal a
Ap
peretelui (Ap = lwt) iar b este un coeficient care depinde de proporiile panoului h/l.
Pentru aplicarea formulei la panouri scunde, în [Turnšek,V., Sheppard, P The shear and flexural
resistance of masonry walls Proc.of the Intern. Research Conference on Earthquake Engineering, Skopje,1980,
pp.517-573] [Benedetti, D.,Tomaževic, M. Sulla verifica sismica di costruzioni in muratura Ingegneria
Sismica, vol.1 no.2 ,1984] se propune corectarea rezultatelor obinute cu formula pentru panouri
zvelte prin folosirea unor valori "b", difereniate în funcie de raportul h/lw dup cum
urmeaz:
x b = 1.5 pentru h/lw t1.5
x b = 1.0 pentru h/lw < 1.0
x b = h/lw pentru 1.0 d h/lw < 1.5
Rezistena convenional la întindere (ftu) se poate lua aproximativ ftu = 0.05fk, unde fk este
rezistena caracteristic la compresiune a zidriei.
C59

63
Ruperea în scar se poate produce:

x prin rosturi verticale i orizontale (mortar slab în raport cu elementele)
x prin rosturi i elemente de zidrie (elemente slabe).
(a) (b) (c)

Fig. CD.29 Ruperea zidriei din eforturi principale de întindere
(a) Vedere general a unei cldiri avariate (b) Zidrie cu mortar slab în raport cu elementele
(c) Zidrie cu elemente i mortar cu rezistene apropiate
CD.3.4.1.4 Verificarea preliminar prin calcul a capacitii de rezisten pentru

ansamblul cldirii (metodologia de nivel 1)
Referitor la determinarea valorii qplaneu prevederea de la ultimul paragraf al pct.
D.3.4.1.4(4) va fi modificat la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008, dup cum
urmeaz:
Valoarea qplaneu include, în afara încrcrilor permanente, i fraciunea cvasi-permanent
din încrcarea variabil (de exploatare) stabilit conform codului CR 0.
CD.3.4.1.5 Verificarea capacitii de rezisten pentru cldiri cu planee fr rigiditate

semnificativ în plan orizontal (metodologia de nivel 2)
Referitor la determinarea valorii indicatorului R3 pentru ansamblul cldirii în funcie de

capacitile de rezisten ale pereilor, la urmtoarea revizuire a codului P 100-3/2008
condiiile de luare în calcul a capacitilor pereilor se vor modifica, dup cum urmeaz:
- Vfd,i (Vff,i) = 0 dac R3i < 0,3 (a se vedea D.3.4.1.6(4));
- Vfd,i (Vff,i) d 1,5 Snec,i.
CD.3.4.2. Sigurana fa de aciunea seismic perpendicular pe planul pereilor
(C1) Avarierea pereilor de zidrie sub efectul aciunii seismice perpendiculare pe planul
peretelui este un fenomen constatat în special în urmtoarele situaii:
x la cldirile cu planee susinute de elemente liniare (grinzi metalice sau din lemn);
x la panourile de umplutur la cadre de beton armat sau metalice i, în special, la pereii
dublu strat cu gol interior;
x la toate categoriile de panouri de zidrie în consol (elemente majore de tip
fronton/calcan/timpan i la elemente minore de tip parapet).
Cedarea se produce, cel mai adesea, prin ieirea din plan sau rsturnarea unui perete întreg
sau a unor fragmente de perete.
C60

64
Fig. CD.30 Mecanismul de avariere de etaj prin aciunea seismic perpendicular pe planul peretelui
Comportarea zidriei nearmate la aceast solicitare este deosebit de complex i reprezint un
domeniu insuficient cunoscut al proiectrii seismice, aa cum se subliniaz i în lucrarea de
referin [Paulay T., M.J.N. Priestley, Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings John
Wiley & Sons, 1992].
Spre exemplu, în prezent sunt insuficient cunoscute i verificate experimental influenele

condiiilor efective de fixare pe laturile verticale i la nivelul planeelor, efectul de
amplificare dat de micarea planeului în timpul cutremurului (în special în cazul planeelor
cu rigiditate nesemnificativ în plan), caracteristicile mecanice ale zidriei pe cele dou
direcii, etc.
În ultimele decenii s-au desfurat, în multe ri, cercetri pentru elucidarea acestor aspecte.
Unele dintre primele cercetri în acest domeniu au avut ca scop practic stabilirea raional a
raportului limit între înlime/grosime în cazul solicitrii cu fore de inerie perpendiculare
pe plan date de aciunea seismic [ABK – A joint venture, Methodology for Mitigation of Seismic
Hazards in Existing Unreinforced Masonry Buildings: Wall Testing, Out-Of-Plane, Topical Report 04, El
Segundo, California, 1981].
Introducerea în practica de proiectare a unor metode de calcul mai exacte, de exemplu, cele
bazate pe rotirea de corp rigid a fragmentelor de perete, a fost facilitat de încercri mai
complexe, pe modele la scar mare (1:2), desfurate în ultimii ani [Doherty K., B. Rodolico,
N.T.K. Lam, J.L. Wilson, M.C. Griffith, Displacement-based seismic analysis for out-of-plane bending of
unreinforced masonry walls Earthquake Engineering and Structural Dynamics, 2002, Vol. 31, pp. 833-
850][Griffith M.C., N.T.K. Lam, J.L. Wilson, K. Doherty, Experimental investigation of unreinforced brick
masonry walls in flexure, Journal of Structural Engineering, 2004, Vol. 130, No. 3, pp. 423-432 (2004)].
Cea mai frecvent situaie de încrcare cu fore perpendiculare pe planul peretelui este dat
de aciunea "direct" a cutremurului care se exercit asupra tuturor pereilor dintr-o cldire.
Aceast solicitare, care rezult din acceleraia imprimat peretelui în timpul cutremurului,
afecteaz pereii exteriori i interiori din cldire cu consecine care privesc atât starea limit
ultim (avarii care ajung pân la rsturnare), cât i starea limit de serviciu (se produce
fisurare mai mult sau mai puin extins).
Pierderea stabilitii (rsturnarea) pereilor structurali de zidrie este un fenomen care se
produce, în special, în cazul pereilor care nu sunt ancorai corespunztor de planee sau în
cazul elementelor majore de zidrie care lucreaz în consol (calcane, frontoane înalte).
Aceste avarii sunt tipice pentru cldirile vechi, cu planee care au rigiditate nesemnificativ
în plan orizontal.
Trebuie menionat, îns, faptul c în cldirile mai vechi la care zidurile portante aveau
grosimi importante (2÷3 crmizi), modulul de rezisten, proporional cu ptratul grosimii
peretelui, asigura peretelui o rezisten satisfctoare pentru fore seismice relativ ridicate.
Schemele de rupere indicate în figura CD.31 arat variantele posibile ale mecanismului de
rsturnare dintr-o cldire (rsturnare parial sau a întregului fronton - figura CD.31a).
C61

65
Probabilitatea cea mai ridicat de rsturnare exist în cazul pereilor care, în cazul planeelor
care descarc pe dou laturi, sunt paraleli cu grinzile principale (figura CD.31b).
(a) (b)
Fig. CD.31 Mecanismul de avariere de ansamblu prin aciunea seismic perpendicular pe planul peretelui
În cazul pereilor nestructurali din cldirile noi, reglementrile moderne de proiectare au în
vedere faptul c solicitarea seismic perpendicular pe plan poate avea drept consecine
deteriorri cu diferite niveluri de severitate, de la fisurarea superficial a pereilor pân la
distrugerea complet a acestora. Aceste deteriorri pot avea consecine minore, care s
impun numai refacerea finisajelor, sau mai grave mergând pân la rnirea persoanelor din
încpere. În încperile cu funciuni speciale (sli de operaii, de exemplu) deteriorarea
pereilor nestructurali poate avea drept consecin întreruperea activitii.
Mai multe studii menionate în literatura de specialitate pun în eviden existena unui
fenomen de "rezonan" între oscilaiile corespunztoare celor dou categorii de excitaii (în
plan i perpendicular pe planul peretelui). Acest fenomen poate fi cuantificat cu suficient
precizie numai prin procedee de calcul dinamic neliniar, ceea ce este imposibil de realizat
pentru practica curent de proiectare. [Paulay,T.,Priestley,M.J.N. Seismic design of Reinforced Concrete
and Masonry Buildings, John Wiley& Sons, Inc, 1992]. Din acest motiv toate reglementrile tehnice
disociaz cele dou verificri stabilind cerine i proceduri specifice pentru fiecare situaie în
parte.
Calculul momentelor încovoietoare în pereii solicitai de încrcri perpendiculare pe

plan
Sub efectul încrcrilor perpendiculare pe planul lor, pereii de zidrie se deformeaz luând
forma unei suprafee cilindrice sau cu dubl curbur în funcie de:
x dimensiunile panoului;
x condiiile de rezemare de pe cele patru laturi;
x poziia i forma golurilor (dac acestea exist).
În cazul general, ruperea se produce pe trasee care sunt dictate de aceti parametri i care
parcurg zonele cu rezistena cea mai redus.
Fig. CD.32 Traseul liniilor de rupere pentru perei solicitai perpendicular pe plan (exemplificare)
C62

66
Alura liniilor de rupere identificate mai sus este artat, în detaliu, în figura CD.33.
Fig. CD.33 Detalii ale traseelor posibile ale liniilor de rupere

Figura CD.33A corespunde ruperii pe un plan paralel cu rosturile orizontale iar figurile
CD.33B i C corespund ruperii pe un plan perpendicular pe rosturile orizontale (acestea sunt
mecanismele de rupere fundamentale menionate în SR EN 1996-1-1+A1:2013).
Detaliile de rupere pe trasee înclinate sunt artate în figurile CD.33D i E.
Ruperile pe traseele indicate în figurile CD.33C i D sunt specifice zidriilor cu mortare slabe
în raport cu elementele iar ruperile din figurile CD.33B i E sunt specifice zidriilor în care
elementele i mortarul au rezistene apropiate.
Pereii care sunt rezemai numai la partea inferioar i partea superioar i sunt liberi pe cele
dou laturi verticale se deformeaz în plan vertical dup o suprafa cilindric. Încovoierea în
plan vertical sub aciunea forelor perpendiculare pe plan produce momente încovoietoare
care dau natere la eforturi unitare de întindere/compresiune perpendicular pe rosturile de
aezare. În acest caz, comportarea pereilor este liniar elastic pân în momentul depirii
rezistenei unitare la întindere a mortarului sau a rezistenei de aderen a acestuia la
elementele pentru zidrie, când, de regul, deformaiile cresc brusc (rupere fragil).
Valoarea de proiectare a acestor momente, pentru unitatea de lungime a peretelui, este cea
mai mare dintre valorile momentelor încovoietoare calculate folosind teoria grinzilor drepte
cu considerarea condiiilor de reazem respective:
x reazeme simple la ambele extremiti moment maxim la jumtatea înlimii etajului
f wh 2
Mw (CD.7a)
8
x reazeme cu continuitate total la ambele extremiti moment maxim în seciunile de
la nivelul planeelor
f wh2
Mw (CD.7b)
12
x reazem cu continuitate total la una din extremiti i reazem simplu la cealalt
extremitate moment maxim în seciunea cu continuitate
f wh 2
Mw (CD.7c)
8
Tot o deformat cilindric se realizeaz dac peretele este rezemat numai lateral. Aceast
situaie poate fi întâlnit în cazul unui perete care nu este fixat la partea superioar iar la
partea inferioar este rezemat pe un strat de rupere a capilaritii (situaia este foarte rar
întâlnit la proiectarea cldirilor curente).
Examinarea modului de rupere în acest caz are, îns, o valoare metodologic deoarece
încovoierea cu plan vertical de rupere reprezint o component a comportrii reale a pereilor
rezemai pe toate cele patru laturi.
În cazul pereilor rezemai pe trei sau pe patru laturi, forma deformat este o suprafa cu
dubl curbur (se produce încovoiere atât în plan vertical, cât i în plan orizontal).
C63

67
În aceast situaie calculul momentelor încovoietoare prezint dificulti care provin din dou
surse principale:
x anizotropia zidriei face ca rezistena i rigiditatea peretelui s fie diferite pe cele dou
direcii ortogonale (paralel cu rosturile de aezare i perpendicular pe acestea);
x modelarea condiiilor de margine.
Din cauza anizotropie zidriei, reprezentarea mai exact a comportrii la încovoiere
perpendicular pe plan implic folosirea unui model mai complex.
Astfel reprezentarea comportrii bidirecionale se poate face prin:
x momentele principale i unghiul T al axelor principale cu axele peretelui;
x cele trei componente ale momentului (Mxx, Myy, Mxy).
În cazul pereilor rezemai pe trei sau patru laturi, conform standardului SR EN 1996-1-
1+A1:2013, momentele de calcul date de încrcarea lateral WEd se determin, astfel:
x dac planul de rupere este paralel cu rosturile de aezare, respectiv în direcia fxk1,
momentul încovoietor pe unitatea de lungime:
M Ed1 D 1 WEd lw2 (CD.8a)
x dac planul de rupere este perpendicular pe rosturile de aezare, respectiv în direcia
fxk2 momentul încovoietor pe unitatea de înlime:
M Ed2 D 2 WEd lw2 (CD.8b)
în care:
x D1 i D2 sunt coeficieni care in seama de:
- anizotropia zidriei (raportul rezistenelor pe cele dou direcii
μ = fxd1/fxd2 fxk1/fxk2);
- condiiile de fixare pe laturile peretelui;
- raportul între înlimea i lungimea peretelui.
x lw este lungimea peretelui între reazeme;
x WEd este încrcarea lateral de proiectare pe unitatea de suprafa; în cazul încrcrii
din cutremur WEd fa,E
În anexa E (informativ) a SR EN 1996-1-1+A1:2013 sunt dai coeficienii D1 i D2 în funcie
de raportul între rezistenele de proiectare μ = fxd1/fxd2.
Se precizeaz faptul c utilizarea acestor coeficieni este permis numai pentru:
x perei cu grosimea 250 mm;
x perei din zidrie cu mortar de utilizare general (G) cu toate rosturile verticale
umplute.
C64

68
Fig. CD.34 Coeficieni D pentru calculul momentelor încovoietoare

la perei încrcai perpendicular pe planul median
Aceste valori s-au determinat folosind metoda "liniilor de rupere" (a se vedea comentariul C8
de mai jos)
În cazul pereilor nestructurali, condiiile de margine pot fi:
x încastrate: perete nestructural legat prin esere cu un perete structural cu grosime cel
puin dubl;
x cu continuitate: perete nestructural intersectat de un alt perete perpendicular;
x cu simpl rezemare: în aceast situaie se afl marginea inferioar a peretelui
(rezemat pe planeul inferior) i marginea superioar (fixat de planeul superior); de
asemenea marginile verticale ale panourilor de zidrie de umplutur alturate stâlpilor
/ pereilor de beton;
x laturi libere: marginea superioar a pereilor parial dezvoltai pe înlime i marginile
laterale lâng goluri (chiar dac golul nu se dezvolt pe toat înlimea panoului).
(C2) Modelele de calcul pentru identificarea efectelor aciunii seismice perpendiculare pe
planul peretelui se stabilesc, pentru fiecare mecanism de avariere al panoului de perete, în
primul rând în funcie de caracteristicile constructive ale peretelui i, în particular, în funcie
de legarea panourilor pe marginile verticale:
1. existena sau lipsa pereilor perpendiculari, la ambele extremiti sau la o singur
extremitate;
2. geometria peretelui: raportul între lungime (distana între pereii perpendiculari "l") i
înlime (distana între planee "h").
(a) (b)
Fig. CD.35 Condiii de fixare pentru perei nestructurali
(a) Perete rezemat pe ambele laturi verticale
(b) Perete rezemat pe o latur vertical i liber pe cea de a doua
Pereii care nu sunt fixai la partea superioar, de exemplu cei de la grupurile sanitare sau de
la coridoarele cu supralumin, prezint riscul cel mai ridicat de rsturnare.
C65

69
Fig. CD.36 Perete liber (nerezemat) la partea superioar

(C3) Verificarea prin calcul a stabilitii i rezistenei pereilor la aciunea seismic
perpendicular pe plan este stabilit de diferite reglementri tehnice în funcie de:
x poziia panoului pe înlimea cldirii;
x modul de fixare a panoului de structura principal a cldirii;
x nivelul acceleraiei seismice de proiectare la amplasament.
Totodat, în funcie de concepia fundamental de "performan seismic" stabilit de fiecare
reglementare, rspunsul seismic al pereilor la aciunea perpendicular pe plan se difereniaz
în funcie de:
x categoria de importan i de expunere a cldirii sau a zonei din cldire în care se afl
peretele;
x comportarea cerut pentru cutremurul "moderat" (SLS) sau pentru cutremurul "sever"
(ULS):
- nefisurat;
- fisurat dar reparabil (necesit/nu necesit înlocuirea);
- fisurat/crpat dar stabil în poziia din proiect.
(C5) Mecanismele de rsturnare sub aciunea seismic perpendicular pe planul peretelui
depind, în primul rând, de:
x alctuirea peretelui/zonelor slbite de goluri (materiale, zveltee, dimensiunea
golurilor);
x prezena unor solicitri neseismice (împingeri date de boli, arpante, alte elemente
similare);
x modul de fixare la nivelul planeelor sau de ali perei structurali.
(a) (b)
Fig. CD.37 Ruperea pereilor în funcie de modul de prindere
(a) Prindere numai la baz (b) Prindere la ambele extremiti
(C7) Pentru starea limit ultim (ULS), momentul capabil al seciunii transversale a peretelui
la rupere din compresiune excentric perpendicular pe plan se poate calcula acceptând
diagrama de eforturi de compresiune dreptunghiular, cu valoarea de proiectare egal cu
0.85fd (neglijând rezistena la întindere a zidriei). Aceast situaie de echilibru implic
C66

70
acceptarea unei stri avansate de fisurare a peretelui. În cazul zidriilor cu elemente din
argil ars cu perei subiri (grupa 2S) aceast ipotez nu mai este integral aplicabil (în
zonele marcate cu ptrate din figura CD.38 este posibil ca limea zonei comprimate (0.1t) s
fie superioar grosimii peretelui exterior al elementului pentru zidrie.
Fig. CD.38 Starea limit ultim pentru un perete solicitat perpendicular pe plan
(C8) Pentru evaluarea capacitii unui perete la aciunea seismic perpendicular pe plan în
starea limit ultim (ULS), se poate lua în considerare formarea liniilor de rupere pe trasee
compatibile cu geometria i condiiile de fixare pe contur ale peretelui).
Fig. CD.39 Linii de rupere pentru perei solicitai normal pe plan
Coeficientul momentului încovoietor D2 se obine din relaia:

O2 ª 1.5 E E 2 º
D2 (CD.9)
6 «¬ 1 O2 E »¼
în care, coeficientul definete poziiile liniilor de rupere (figura CD.39):
1 .5 O 2 1 1
E (CD.10)
O2
În cazul zidriei, metoda "fâiilor" (folosit pentru plcile din beton armat) poate fi
particularizat pentru a ine seama de ortotropia zidriei, folosind valori diferite ale rigiditii
zidriei pentru fâiile verticale i orizontale.
ph + pv = p
pE z ,h I h h 4
ph
E z ,h I h h 4 E z ,v I v lw4
pE z ,v I v lw4
pv
E z ,h I h h 4 E z ,v I v lw4
Fig. CD.40 Metoda fâiilor pentru perei din zidrie încrcai normal pe plan
C67

71
Încrcrile pe cele dou categorii de fâii se pot determina, egalând sgeile în centrul
peretelui, pe baza relaiilor din figura CD.40, unde:
x Ez,h i Ez,v sunt modulii de elasticitate ai zidriei pe orizontal i, respectiv, pe
vertical;
x Ih i Iv momentele de inerie ale zidriei pe orizontal i, respectiv, pe vertical;
x lw i h , lungimea i, respectiv, înlimea peretelui.
Pentru proiectarea pereilor cu forme neregulate sau a celor cu goluri se poate folosi un calcul
bazat pe o metod recunoscut de determinare a momentelor încovoietoare în plcile plane,
de exemplu, metoda elementului finit, sau pe analogia liniilor de rupere, inând seama, dup
caz, de anizotropia zidriei. Pentru aplicarea metodei liniilor de rupere inând seama de
anizotropia zidriei nu sunt date nici un fel de indicaii în standardul SR EN 1996-1-
1+A1:2013.
Bibliografie
SR EN 1996-1-1+A1:2013 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli
generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat
FEMA (1997a). NEHRP Guidelines for the Seismic Rehabilitation of Buildings, FEMA 273
FEMA (1997b). NEHRP Commentary on the Guidelines for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, FEMA 274
FEMA (1998). NEHRP Evaluation of Earthquake Damaged Concrete and Masonry Wall
Buildings, FEMA 306, FEMA 307 i FEMA 308
FEMA (1998). NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Buildings, FEMA 310
FEMA (2000). Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of Buildings,
FEMA 356
ASCE/SEI 31-03. Seismic Evaluation of Existing Buildings. Reston, VA: American Society
of Civil Engineers/Structural Engineering Institute
ASCE/SEI 41-06. Seismic Rehabilitation of Existing Buildings. Reston, VA: American
Society of Civil Engineers/Structural Engineering Institute
ASCE 6-08. Building Code Requirements and Specification for Masonry Structures.
C68

72
ANEXA E - COMPONENTE NESTRUCTURALE (CNS)
CE.1. Generaliti
Principalele realizri obinute în ingineria seismic în ultimele decenii s-au canalizat, în
special, ctre îmbuntirea siguranei structurale. Dei s-au înregistrat unele progrese,
preocuprile privind sigurana seismic a componentelor nestructurale (CNS) ale cldirilor
nu s-au dezvoltat la nivelul celor relative la sigurana structural cu toate c avarierea
acestora poate avea, chiar dac la scar mai redus, aceleai categorii de consecine.
Primele coduri de proiectare seismic nu au insistat asupra proteciei CNS deoarece aveau ca
obiectiv declarat asigurarea proteciei vieii, inclusiv prin msuri care s permit evacuarea în
siguran a cldirii. Aceste coduri nu aveau în vedere nivelul de avariere care putea, în multe
cazuri, s conduc la ieirea din funciune, pe durate de timp mai mici sau mai mari, i/sau s
fac inacceptabile din punct de vedere economic operaiile de reparare.
CE.1.1. Obiectivele evalurii seismice

Evaluarea riscului seismic al CNS din cldirile existente i stabilirea msurilor de intervenie
necesare pentru reducerea riscului sunt probleme importante crora expertul tehnic trebuie s
le dea un rspuns bazat pe criterii obiective. Examinarea în profunzime a acestor categorii de
probleme nu a constituit, pân în ultimul deceniu, o preocupare consecvent a specialitilor
acetia concentrându-se, aproape în exclusivitate, pe domeniul siguranei seismice a
structurii i având în vedere numai obiectivele legate de protecia vieii, în principal, evitarea,
prin msuri de consolidare, a colapsului parial sau total al cldirii. În acest context, au fost
neglijate, aproape complet, preocuprile referitoare la fundamentarea msurilor pentru
eliminarea sau reducerea celorlalte categorii de consecine directe i/sau indirecte care sunt
asociate în exclusivitate avariilor CNS. În prezent, pe plan mondial, se fac eforturi susinute
pentru gsirea unor rezolvri adecvate tehnic i, mai ales, economic, ale acestor probleme.
În literatura de specialitate au început s apar lucrri care trateaz problemele evalurii i
reducerii riscului seismic al CNS dintre care se menioneaz publicaiile americane FEMA
[FEMA Reducing the Risks on Nonstructural Earthquake Damage – A practical Guide FEMA 74. September
1994; FEMA NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buildings Building Seismic Safety
Council, FEMA 178/June 1992; FEMA NEHRP Handbook of Techniques for the Rehabilitation of Existing
Buildings Building Seismic Safety Council, FEMA 172/June 1992 FEMA 412 Installing Seismic Restraints for
Mechanical Equipment, December 2002; FEMA 413 Installing Seismic Restraints for Electrical Equipment
january 2004 FEMA 414 Installing Seismic Restraints for Duct and Pipe january 2004 FEMA 460 Seismic
Considerations for Steel Storage Racks Located in Areas Accessible to the Public september 2005 FEMA 461
Interim Testing Protocols for Determining the Seismic Performance Characteristics of Structural and
Nonstructural Components, June 2007], reglementarea canadian [Travaux publics et services
gouvernementaux Canada Lignes directrices pour l'évaluation sismique et la protection parasismique des
éléments non structuraux des bâtiments. Décembre 1995] i documentul specializat destinat evalurii
riscului seismic al spitalelor, inclusiv ca urmare a avarierii CNS [World Health Organization
Principles of Disaster Mitigation in Health Facilities. Washington D.C., 2000 ].
În România, normativul P 100-92, inclusiv completarea i modificarea Cap.11 i 12 din anul
1996, nu a fcut decât precizri sumare la evaluarea i reducerea riscului seismic al CNS.
Astfel, în art. 11.3.3, din capitolul "Evaluarea calitativ", se stipula c evaluarea calitativ
are ca obiect :
".. i elementele nestructurale interioare i exterioare care pot produce accidente în caz de
cutremur (perei despritori, parapei, ornamente,calcane, couri de fum, etc.)"
i, de asemenea, c:
C69

73
"se va analiza dac, în caz de cutremur, fluxurile de evacuare (scri, culoare, lifturi) sunt
corespunztoare i dac exist pericolul de producere de explozii, incendii i/sau degajri de
noxe"
Anexa E a codului P 100-3/2008 are ca scop stabilirea unui cadru normativ unitar pentru
evaluarea siguranei seismice a CNS iar cap. F.7 din Anexa F are ca scop prezentarea i
comentarea celor mai rspândite procedee de intervenie pentru reducerea riscului seismic al
CNS. Comentariile au, pe de o parte, rolul de explica raiunea unor prevederi din textul
Codului iar, pe de alt parte, urmresc informarea specialitilor privind modul de abordare a
acestor probleme în rile avansate.
(C2) Primul pas care trebuie fcut de ctre expertul tehnic se refer la stabilirea, împreun cu
investitorul, a obiectivelor (cerinelor) de performan seismic reglementate pentru cldirea
în ansamblu, sau numai pentru unele subsisteme ale cldirii, urmrite de ctre acesta pentru
perioada de exploatare "post-intervenie" cu respectarea legislaiei în vigoare. Pentru alegerea
acestora se pot folosi, ca reper, obiectivele de performan pentru cldirile noi, aa cum
acestea sunt prezentate în codul P 100-1/2006. Într-o prim etap se sugereaz utilizarea
procedurii propuse pentru CNS în documentul ATC [ATC 3-06 Tentative Provisions for the
Development of Seismic Regulations for Buildings. U.S. Department of Commerce, National Science
Foundation, National Bureau of Standards, 1978], care are avantajul simplitii. Obiectivele de
performan pentru anumite componente similare pot fi difereniate în funcie de consecinele
previzibile ale avariilor componentelor respective. Astfel, pentru unele componente
arhitecturale (tavane false sau placaje ale pereilor, de exemplu) amplasate pe cile de
evacuare din cldire se pot impune obiective de performan mai severe decât pentru
componentele similare situate în încperi cu un numr redus de personal sau în depozite
pentru produse/mrfuri de uz curent. În cazul în care unele componente arhitecturale -
zidriile de placare, de exemplu - condiioneaz i alte condiii de calitate (protecia termic a
cldirii, de exemplu) obiectivele de performan pot fi, de asemenea, difereniate.
Fixarea prealabil a acestor obiective este util expertului tehnic pentru a rspunde la dou
categorii de probleme:
x În ce msur nivelul de performan disponibil al diferitelor componente nestructurale
asigur satisfacerea obiectivelor stabilite;
x Care sunt msurile de intervenie cele mai raionale în cazul în care nivelul de
performan disponibil este inferior celui necesar pentru satisfacerea acestor obiective.
Pentru a rspunde la prima categorie de probleme este necesar, în primul rând, evaluarea
nivelului de performan disponibil al componentelor nestructurale.
Aceasta implic, mai întâi inventarierea, pe tipuri i numr de componente similare din
fiecare tip i localizarea acestora pe planurile cldirii.
Obiectivele de performan seismic impuse cldirii i, în particular CNS, în raport cu care
se face evaluarea trebuie s fie corelate cu intervalul mediu de recuren al cutremurelor
stabilit pentru proiectarea cldirilor noi.
Un exemplu în acest sens este dat de propunerile SEAOC [Performance –Based Seismic
Engineering. Vision 2000 Committee, Sacramento, 1995], care grupeaz / difereniaz obiectivele de
performan în trei categorii:
x obiective de baz: se refer la cldirile curente
x obiective suplimentare
x obiective speciale: se refer la cldirile cu funciuni eseniale.
C70

74
Valorile intervalului mediu de recuren (IMR) pentru care se asigur obiectivele de

performan definite la CE.2.1 sunt date în tabelul urmtor:
Tabelul CE.1
Categoria obiectivelor de Nivelul de performan al cldirii
performan OP OI SV PC
Obiective de baz frecvent ocazional rar foarte rar
Obiective suplimentare ocazional rar foarte rar
maxim
maxim
Obiective speciale rar foarte rar credibil
credibil
Intervalul mediu de recuren (IMR) se determin, în funcie de probabilitatea de depire
(pd) i de durata de referin/exploatare Te, prin relaia:
Te
IMR (CE.1)
ln(1 - pd )
În tabelul CE.2 sunt date denumirile curente folosite pentru cutremure, din punct de vedere al
frecvenei de repetare, i valorile IMR asociate conform ATC 1997, SEAOC 1999 i FEMA
2003.
Tabelul CE.2
Categoria Parametrii de calcul
IMR (ani)
cutremurului pd Te (ani)
Frecvent 50 % 30 43
Ocazional 50% 50 72
Rar 10% 50 475
Foarte rar 10% 100 970
Maxim credibil 2% 50 2500
Conform SR EN 1998-1 limitarea degradrilor este cerina impus pentru un cutremur cu

IMR = 95 de ani (probabilitate de depire de 10% în 10 ani) iar evitarea prbuirii
corespunde cutremurului cu IMR = 475 de ani (probabilitate de depire de 10% în 50 de
ani).
În reglementrile japoneze obiectivele de performan se bazeaz pe conceptul de
reparabilitate a avariilor, care reprezint un nivel intermediar între cerinele de siguran a
vieii i de limitare a avariilor. Acest criteriu trebuie asigurat atât cldirilor noi cât i, prin
lucrrile de reducere a riscului, cldirilor existente. Câteva precizri privitoare la acest nivel
de performan sunt citate în continuare.
"Avarii reparabile (engl. Reparability): cldire al crui nivel de afectare este limitat la
avarii reparabile cu uurin din punct de vedere tehnic i tehnologic i fr cheltuieli
exagerate.
x elementele nestructurale de construcie, interioare i exterioare, nu au suferit avarii, manifestate prin
pierderea capacitii portante i/sau prin deformaii excesive, pentru care reparaiile necesare depesc
un nivel prestabilit din considerente tehnice i economice;
x instalaiile i echipamentele nu au suferit, datorit deformaiilor sau vibraiilor structurii, avarii pentru
care reparaiile necesare depesc un nivel prestabilit;
x mobilierul i dotrile din cldire nu au suferit, datorit deformaiilor sau vibraiilor structurii, avarii
pentru care reparaiile necesare depesc un nivel prestabilit.
CE.1.2. CNS care sunt supuse evalurii seismice
CE.1.2.1. Criterii pentru stabilirea CNS care sunt supuse evalurii seismice
C71

75
(C1) Nivelul de vulnerabilitate potenial al CNS depinde în mare msur de condiiile de

protecie seismic iniial asigurat la proiectare prin prevederile reglementrilor tehnice.
Pentru orientarea experilor tehnici în ceea ce privete nivelul de protecie disponibil al CNS
reamintim c în reglementrile anterioare din România prevederile referitoare la proiectarea
seismic a CNS au avut urmtoarea cronologie:
x P 13-63 : a stabilit fora seismic de calcul SCNS = cCNSQCNS unde coeficientul global cCNS era multiplu
al coeficientului Ks (Ks = 0.05 pentru gradul seismic 8 MSK); s-a dat un numr foarte restrâns de
prevederi referitoare la "elemente care nu fac parte din structura principal de rezisten"
x P 13-70 : a pstrat, în principal, acelai nivel de fore seismice de proiectare ca i P 13-63; idem în ceea
ce privete prevederile constructive
x P 100-78 : a prevzut unele sporuri ale nivelului de fore seismice de proiectare dar prevederile
constructive pentru CNS lipseau complet
x P 100-81 : a meninut nivelul forelor seismice din P 100-78; a aprut un capitol important Msuri
privind proiectarea i execuia instalaiilor pentru construcii
x P 100-92 : a meninut nivelul forelor seismice din P 100-81 (cu unele precizri) iar capitolul referitor
la proiectarea instalaiilor a cptat o dezvoltare mai mare (inclusiv o anex explicativ).
În ceea ce privete consecinele avarierii seismice a CNS (riscul potenial), acestea trebuie s
fie examinate în raport cu obiectivele de performan seismic stabilite pentru cldire.
Din acest punct de vedere, CNS se pot clasifica în patru mari categorii, dup cum urmeaz:
a) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate afecta sigurana vieii persoanelor din
exteriorul cldirii, poate bloca accesele în cldire i/sau poate provoca pagube materiale
cldirii i terilor:
x perei exteriori nestructurali (faade grele i uoare/perei cortin), inclusiv
placajele/finisajele i decoraiile ataate acestora, copertinele de la intrri;
x elemente de protecie termic de pe pereii structurali din beton armat;
x elemente decorative sau ataate pe faade: parapei, jardiniere, firme, antene i
similare;
x elemente de construcie aflate la nivelul acoperiului: lucarne, cornie, atice, couri de
fum i de ventilaie, piese ale învelitorilor ceramice;
x garduri de incint.
b) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate afecta sigurana vieii persoanelor din
interiorul cldirii, poate împiedica accesul echipelor de intervenie sau evacuarea în
siguran a cldirii:
x perei de compartimentare, mai ales cei de pe cile de acces/evacuare;
x tavane suspendate, inclusiv corpurile de iluminat;
x instalaii sau echipamente a cror avariere poate provoca accidente: boilere, cazane
sub presiune, transformatoare electrice, etc.
c) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate conduce la scoaterea din funciune a
unor cldiri cu funciuni eseniale (de exemplu, în cazul spitalelor, centrelor de
comunicaii, etc.). CNS din aceast categorie (aparatura specific, reelele de alimentare,
mobilierul tehnologic) trebuie s fie identificate, în fiecare cldire în parte, de ctre
specialitii utilizatori;
d) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate provoca numai pagube materiale
legate de înlocuirea/repararea lor i/sau de întreruperea activitii în cldire pe durate
diferite de timp.
Consecinele negative ale avarierii seismice a CNS pot fi grupate, în funcie de criterii
obiective de apreciere a gravitii lor, în mai multe categorii situate între producerea de
pierderi care sunt evident ireparabile/irecuperabile i producerea de pagube materiale care
C72

76
sunt recuperabile prin sistemele de asigurri sau irecuperabile pentru cei care nu sunt
asigurai.
1. Riscul pentru sigurana vieii:
Riscul pentru sigurana vieii este cel mai important dintre toate cele care pot fi asociate
cutremurelor. Acest risc se manifest prin:
x pierderi de viei omeneti;
x persoane rnite;
x epidemii (în unele situaii cu inciden rar).
Pierderile de viei omeneti i rnirea persoanelor se pot produce ca efect direct al
ruperii/cderii unor CNS sau, în anumite situaii, ca urmare a unor consecine indirecte
(întreruperea surselor de alimentare de rezerv, incendii, explozii, etc.).
Observaie: Experienele cutremurelor din ultimele decenii ilustreaz potenialul de producerea a victimelor în
rândul persoanelor aflate în interiorul sau în exteriorul cldirilor.
Cutremurul de la San Fernando, SUA - 1971
x Singura victim din Los Angeles (la peste 30 km distan de epicentru) a fost un pieton ucis de un
parapet care a czut de pe o cldire veche din centrul oraului.
Cutremurul Miyagiken-oki, Japonia -1978
x Au fost avariate garduri de incint din zidrie pe o lungime total de circa 21 km care, în cdere, au
ucis 18 persoane ( din totalul de 28 de victime înregistrate la acest cutremur).
Cutremurul de la Northridge, SUA -1994
x La una din colile din districtul Los Angeles, tavanele din slile de clas au czut acoperind pardoseala
cu fragmente de panouri. Se apreciaz c nu s-au înregistrat rnii printre elevi numai datorit faptului
c seismul s-a produs la o or la care coala era neocupat (ora 4.31 a.m.) [Staff of Los Angeles Times.
1994. 4.31, Images of the 1994 Los Angeles Earthquake. Los Angeles Calif.: Los Angeles Times].
x Un pacient dintr-un spital, aflat la terapie intensiv, a decedat deoarece s-a întrerupt alimentarea cu
energie electric a aparaturii medicale. [Reitherman, Robert , et al. 1994 Nonstructural Components In
"Northridge Earthquake, January 17, 1994 Preliminary Reconnaissance Report. Edited by John Hall ,
Oakland, Calif.: Earthquake Engineering Research Institute]
Cutremurul din prefectura Niigata, Japonia - 2004
x Circa 50 de persoane au fost rnite de sticl sau de alte obiecte czute din rafturile din magazine în
oraele Tokamachi i Ojiya.
În multe cazuri, avarierea CNS poate avea i alte consecine, care conduc la riscuri pentru
sigurana vieii sau amplific acest tip de risc:
x contribuie la amplificarea panicii deoarece cderea unor CNS pe coridoare sau pe
scri împiedic locatarii s prseasc rapid cldirea;
x provoac incendii, explozii sau scurgeri de substane periculoase pentru
sntatea/viaa oamenilor.
Observaie:
Cderea tavanelor grele (finisaje din tencuial, ipsos) din slile de spectacole constituie un pericol pentru
sigurana vieii [Rihal,S.S., Freeman,S.A., Gates,W. i Sabol,T Lessons and seismic design implication of non-
structural componnt damage during the 1994 Northridge earthquake - selected case studies. Proceedings of the
NEHRP Conference and Workshop on Research on the Northridge Earthquake of Jan.17, 1994, Vol.3-8,
CUREE, Richmond,CA, 1998].
Avarierea dispozitivelor de fixare ale instalaiilor de iluminat sau ale rafturilor, lipsa de lumin într-un
amfiteatru care poate cauza panic, sunt exemple de periclitare a vieii în cldiri care pot fi complet neafectate
C73

77
din punct de vedere structural [P.C.Jennings & D.A.Foutch: Recorded response of buildings during strong
earthquake motions - Simpozion UNESCO – Bucureti, 1974 ].
2. Pierderea valorilor culturale
O categorie special de pierderi sunt cele legate de avarierea/distrugerea unor valori culturale.
Acestea, chiar dac sunt evaluate în preurile curente de pia, sunt de fapt "de nepreuit",
înlocuirea unor piese distruse sau degradate fiind practic imposibil. Din acest motiv,
pierderile valorilor culturale pot fi asemnate, forând puin comparaia, cu pierderile de viei
omeneti.
Exist numeroase cazuri în care, în muzee i în alte cldiri care adpostesc valori culturale
semnificative, s-au produs pierderi importante.
Observaie:
Cutremurul de la Loma Prieta, SUA -1989
Verificrile fcute la opt muzee din zona Golfului San Francisco au artat c peste 150 de exponate, dintr-un
total circa 500.000, au suferit avarii cu grade diferite de importan, cifrate la suma de 10 milioane de dolari. La
o singur unitate - Asian Art Museum din San Francisco, pierderile rezultate din avarierea a 26 de exponate s-au
ridicat la 3 milioane de dolari reprezentând circa 1‰ din valoarea de pia a patrimoniului (3 miliarde de dolari).
Este de subliniat faptul c toate aceste opt muzee adoptaser, înainte de cutremur, msuri specifice de reducere a
riscului seismic ceea ce a fcut ca valoarea pierderilor s rmân relativ redus [Ding Day, Christofer Arnold, et
al. 1990 Loma Prieta Earthquake Reconnaissance Report: Architecture, Building Contents, and Building
System Earthquake Spectra, Supplement to Volume 6] [Nigbor,Robert, L. 1993 Seismic Protection of Museum
Contents" presented at the fall seminar of the Structural Engineers Association of Northern California, San
Francisco; Structural Engineers Association of Northern California].
3. Pierderea valorilor materiale
Pierderile de valori materiale se refer atât la valoarea de înlocuire a componentelor

arhitecturale, a instalaiilor i a echipamentelor avariate, cât i la bunurile adpostite în
cldire care sunt distruse sau degradate.
Valoarea pierderilor provocate de avarierea CNS (inclusiv a bunurilor adpostite în cldire)
poate fi important deoarece acestea reprezint o pondere major în costul total al cldirii. În
ceea ce privete pierderile materiale provocate de distrugerea sau degradarea bunurilor
adpostite în cldire se poate aprecia c acestea reprezint circa 1/3 din totalul pierderilor
cauzate de cutremur [FEMA, 1981, An Assessment of the Consequences and Preparations for a
Catastrophic California Earthquake: Finding and Actions Taken Washington D.C.].
Pierderile directe i indirecte cauzate de afectarea seismic a CNS la unele cutremure din
SUA dein o pondere ridicat în ansamblul cheltuielilor generale de reabilitare post-seism i
justific atenia pe care specialitii au început s o acorde proiectrii seismice a CNS.
Observaie:
Dup cutremurul de la San Fernando (1971) bilanul mediu al avariilor pentru un numr de 25 de cldiri
comerciale a artat urmtoarea structur a pierderilor materiale:
x avarii structurale: 3%;
x avarii la instalaiile electrice i la echipamentele mecanice: 7%;
x avarii ale finisajelor exterioare: 34%;
x avarii ale finisajelor interioare: 56%.
La acelai cutremur, examinarea unui numr de 50 de cldiri înalte aflate la o distan relativ mare de falia care
a generat cutremurul, astfel încât au fost solicitate la un oc de intensitate relativ mic, a artat urmtoarea
structur a avariilor:
C74

78
x nici o cldire nu a suferit avarii structurale majore;

x 43 de cldiri au suferit avarii la pereii despritori uori;
x 18 cldiri au suferit avarii la ascensoare;
x 15 cldiri au avut geamurile sparte;
x 8 cldiri au suferit avarii la sistemul de condiionare a aerului.
[Steinbrugge, Karl,V & Eugene E. Schader, 1973, "Earthquake Damage and Related Statistics" In "San
Fernando California, Earthquake of February 9, 1971. Edited by Leonard Murphy . Vol. 1A, pp.709-710 and
713. Washington D.C.: National Oceanic and Atmospheric Administration].
De asemenea, în multe cazuri, consecinele unor avarii ale CNS pot amplifica mult costurile
directe, legate de valoarea de înlocuire.
Câteva situaii de acest tip au fost semnalate dup unele cutremure importante din trecut:
x ca urmare a pierderilor de ap provocate de avarierea unui rezervor sau chiar numai a
unei conducte de ap sub presiune poate fi necesar refacerea unor suprafee mari de
finisaje degradate; din aceeai cauz se poate produce degradarea documentelor aflate
în dulapuri sau pe rafturi sau distrugerea calculatoarelor împreun cu bazele de date
respective;
x în cazul producerii unui incendiu urmare ruperii unei conducte de gaz, pagubele totale
pot fi incomparabil mai mari decât valoarea de înlocuire a conductei;
x rsturnarea calculatoarelor poate provoca pierderea informaiilor stocate cu consecine
deosebit de grave pentru desfurarea activitii întreprinderilor mergând pân la
blocarea activitii pe o perioad important de timp.
CE.1.3. Niveluri de performan seismic pentru CNS
inând seama de caracterul aleator al aciunii seismice i al proprietilor mecanice ale

structurilor i ale componentelor nestructurale, caracterizarea obiectivelor de performan
descrise în cele ce urmeaz trebuie îneleas în sens probabilistic (nivel de performan
seismic probabil).
Obiectivul de performan seismic reprezint reperul/inta de proiectare i cunoaterea sa
prealabil fundamenteaz, pentru o anumit cldire sau pentru o anumit clas de cldiri, i
determin nivelul de performan proiectat.
Nivelul de performan proiectat (corespunztor prevederilor din proiect, inclusiv în ceea ce
privete calitatea materialelor) este, în general, mai mare decât nivelul de performan iniial
(efectiv realizat la intrarea în exploatare) datorit posibilelor influene ale variaiilor negative
ale calitii materialelor i ale manoperei.
Nivelul de performan disponibil al unei cldiri, la un moment dat, pe parcursul duratei de
exploatare, devine inferior nivelului de performan iniial datorit uzurii fizice normale în
timp a materialelor sau unor evenimente cu caracter excepional (cutremure, incendii, etc.).
inând seama c obiectivele de performan legate de meninerea funcionalitii sunt
asociate unor cutremure relativ frecvente este posibil ca, în timpul duratei de exploatare, CNS
s fie solicitate la capacitatea proiectat de dou sau chiar mai multe cutremure de intensitate
moderat.
Prin urmare, nivelul de performan disponibil al cldirii în ceea ce privete comportarea
CNS trebuie s fie meninut aproximativ constant pe întreaga durat de exploatare a cldirii.
Acest deziderat se poate realiza prin efectuarea, cu regularitate, a lucrrilor de întreinere,
precum i a lucrrilor de remediere/ înlocuire a CNS avariate de cutremure.
C75

79
CE.2.Evaluarea siguranei seismice a CNS

(C1) Analiza calitativ trebuie s pun în eviden premizele unei eventuale comportri
nefavorabile în cazul cutremurului, cum ar fi:
x lipsa unor legturi eficiente cu structura, în planul elementului sau perpendicular pe
acest plan (armturi de continuitate, piese sudate, buloane de ancoraj, etc.), sau
deteriorarea acestor legturi;
x deteriorarea materialelor ca urmare a unor suprasolicitri precedente sau datorit
aciunilor diferiilor ageni fizici, chimici sau biologici;
x raportul "înlime/dimensiunea minim a bazei" pentru elementele simplu rezemate pe
planee (parapei, atice, couri de fum, etc.);
x lipsa unor spaii de separare între elementele nestructurale i structura principal a
cldirii (de exemplu, situaia panourilor vitrate în cazul structurilor alctuite din
cadre);
x existena unor rosturi antiseismice care nu traverseaz componentele arhitecturale (de
exemplu, prezena pereilor despritori continui peste rost) sau de instalaii (de
exemplu, conducte fr dispozitive de compensare a deplasrilor la rost);
x existena unor legturi rigide, necontrolate, între elementele nestructurale i structura
principal care pot crea premizele unor avarii structurale (de exemplu, "scurtarea"
stâlpilor prin buiandrugi sau centuri din beton armat);
x existena unor materiale/utilaje/echipamente care pot produce incendii sau explozii.
CE.2.1. Criterii de evaluare calitativ a CNS

Unul dintre parametrii în raport cu care se judec nivelul disponibil de siguran seismic al
CNS este starea de avariere care se constat în momentul evalurii (expertizrii). Din acest
motiv este util s se stabileasc criterii unitare pentru definirea strii de avariere a CNS.
În general, starea de avariere a CNS se definete pe o scar cu 4y5 trepte între 0 o nici o
avarie i 4(5) o distrugere total dar, în prezent, nu exist o definire unitar i unanim
acceptat a diferitelor trepte de avariere caracteristice pentru CNS. De asemenea, nu exist o
relaie exprimat explicit între nivelul de avariere individual al unor elemente ale sistemului
CNS i caracterizarea comportrii ansamblului CNS. Asemenea relaii sunt propuse numai
pentru aprecierea gradului de avariere constat dup cutremur.
Pentru a putea fi folosit ca instrument de proiectare pe baza conceptului de performan
seismic, descrierea avariilor CNS ca amploare i gravitate trebuie s in seama de
urmtoarele criterii:
1. Starea de afectare fizic a CNS i numrul componentelor afectate, separat, pentru:
x Componentele arhitecturale
x Instalaii i echipamente.
2. Consecinele probabile ale avarierii CNS pentru sigurana vieii persoanelor din
interiorul i din exteriorul cldirii.
3. Msurile de intervenie necesare pentru reluarea funcionrii cldirii, inclusiv
estimarea duratei i a costurilor lucrrilor.
4. Considerente privind utilizarea preconizat a cldirii.
În literatura de specialitate se gsesc mai multe propuneri de caracterizare a strii de avariere
a CNS care difer, în mod esenial, unele de altele.
Astfel, în funcie de cele patru criterii menionate mai sus, în documentele FEMA se definesc
patru niveluri de performan seismic pentru CNS, dup cum urmeaz:
C76

80
Nivel de performan seismic A:

A1.1. Componentele arhitecturale sunt practic neafectate.
A1.2. Cele mai multe sisteme de instalaii i echipamente necesare pentru folosirea normal
a cldirii – inclusiv iluminat, sanitare, înclzire i ventilaie, sistemele informatice - sunt
funcionale.
A2. Riscul pentru sigurana vieii provocat de avarierea CNS este practic inexistent.
A3. Pot fi necesare lucrri minore de curire sau reparare pentru unele componente.
A4. Cldirea poate fi utilizat imediat în condiii normale de exploatare.
Not. Funcionalitatea sistemelor de instalaii este condiionat, în afar de realizarea corespunztoare a
msurilor de montare/fixare pe structura cldirii – de care rspund constructorii (ingineri i arhiteci), de:
x capacitatea echipamentelor eseniale de a funciona în timpul sau dup un oc puternic (asigurarea
calificrii seismice a componentei respective);
x funcionarea utilitilor sau a surselor de rezerv.
Nivel de performan seismic B:
B1.1. Se pot produce spargerea unui numr redus de geamuri i alte avarii uoare la câteva
componente arhitecturale.
B1.2. În general, componentelor sistemelor mecanice i electrice îi menin rezistena i
stabilitatea i trebuie s fie capabile s funcioneze dac utilitile necesare sunt disponibile.
Unele componente ale acestor sisteme pot suferi deplasri din poziia iniial sau avarii
interne i din aceste motive funcionarea sistemelor poate fi întrerupt temporar.
B2. Riscul pentru sigurana vieii provocat de avarierea CNS este foarte sczut.
B3. Pot fi necesare unele lucrri de curire, inspectare i remediere pentru unele
componente.
B4. În cazul în care din punct de vedere structural cldirea este sigur, ocupanii pot rmâne
în cldire în siguran chiar dac folosirea normal poate fi afectat datorit întreruperii
utilitilor necesare (energia electric, apa, gazul natural, liniile de comunicaii, etc.).
Nivel de performan seismic C:
C1.1. Se produc avarii semnificative i costisitoare ale CNS, îns acestea nu sunt dislocate i
nu cad. Cile de ieire din interiorul cldirii nu sunt blocate extensiv îns pot fi parial
afectate prin cderea tencuielilor i a altor finisaje.
C1.2. Sistemele de înclzire/ventilaie, sanitare i de stingere a incendiilor pot fi avariate
rezultând, astfel, inundaii locale i ieirea lor din funciune.
C2. Dei se poate produce rnirea unor persoane în timpul cutremurului prin cderea /
ruperea unor CNS, în general, riscul pentru sigurana vieii este foarte sczut.
C3. Refacerea CNS poate cere un efort mare (intervenii extinse).
C4. Posibilitatea de ocupare a cldirii este limitat de severitatea avariilor structurale.
Nivel de performan seismic D:
D1.1 Se produce avarierea extins a CNS dar piesele de dimensiuni mari i/sau grele, care
pot pune în pericol un mare numr de persoane – cum sunt parapeii, panourile de zidrie,
tavanele grele din tencuial sau rafturile de depozitare, rmân asigurate împotriva cderii.
C77

81
D1.2. Riscurile asociate cu elementele exterioare ale cldirii aflate în domeniul public sunt
reduse.
D2. Se pot produce rniri serioase pentru persoane din interiorul i/sau exteriorul cldirii
din cauza unor elemente de dimensiuni mici care cad. Exist o probabilitate sczut de cdere
a elementelor grele care pot conduce la pierderea mai multor viei.
D3. Este posibil ca, în corelare cu fezabilitatea lucrrilor de consolidare a structurii,
refacerea CNS s nu se justifice din punct de vedere tehnic i, mai ales, economic.
D4. Avarierea structurii impune prsirea cldirii.
Aa cum s-a menionat mai sus, nivelurile de performan ale CNS trebuie corelate cu
performanele seismice ale cldirii în ansamblu.
În cldirile corect proiectate, nivelurile de avariere pentru CNS trebuie s fie corelate cu
nivelurile de performan pentru cldirea în ansamblu, dup cum urmeaz:
Cldirea în ansamblu CNS
x operaional - complet funcional (OP) avarii uoare
x cu ocupan imediat - funcional (OI) avarii moderate
x nu afecteaz sigurana vieii (SV) avarii extinse
x în stadiul de precolaps – prevenirea prbuirii (PP) avarii generale
Pentru proiectarea seismic a cldirilor pe baza conceptului de performan este necesar
stabilirea corelaiei dintre nivelurile de performan stabilite/definite i tipurile i/sau
amploarea avariilor, inclusiv descrierea calitativ, cât mai amnunit a acestora, astfel încât
inginerul proiectant s poat aprecia suficient de exact msura în care obiectivele de
performan sunt satisfcute.
Un exemplu de descriere detaliat a comportrii structurii i CNS corespunztor celor patru
niveluri de performan seismic este dat în [FEMA 356 – noiembrie 2000], dup cum urmeaz:
1. Nivel operaional avarii foarte uoare
1a. Structura:
x nu s-au produs deplasri permanente;
x structura îi menine, în mare, rezisten i rigiditatea iniiale;
x fisurare minor la câteva elemente structurale.
1b. CNS:
Starea de avariere dup cutremur în care CNS sunt capabile s satisfac funciunile pe care
le îndeplineau în cldire înainte de cutremur.
Se caracterizeaz prin:
x fisuri minore la faade, perei despritori i tavane;
x toate sistemele importante pentru exploatarea normal funcioneaz (cu alimentare
eventual din surse de rezerv).
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural A)
Cele mai multe sisteme nestructurale necesare pentru funcionarea normal a cldirii (iluminat, sanitare,
condiionare, sisteme de calculatoare) sunt funcionale cu toate c pot fi necesare unele lucrri minore de
curire sau reparare. La realizarea acestui nivel de performan, în afara prevederilor din proiectul de structur
referitoare la montarea i ancorarea de structur a CNS, sunt i alte categorii de msuri care trebuie luate,
privind:
x asigurarea surselor de alimentare de rezerv;
C78

82
x efectuarea unor teste riguroase de calificare seismic pentru instalaiile i echipamentele electrice i
mecanice (funcionarea acestora în timpul i dup cutremur); folosirea documentaiei de la productor.
2. Nivel ocupare imediat avarii uoare

2a. Structura:
x nu s-au produs deplasri permanente;
x structura îi menine, în mare, rezistena i rigiditatea iniiale;
x fisurare minor la câteva elemente structurale.
2b. CNS:
Starea de avariere dup cutremur care include avarii la CNS dar în care este asigurat
disponibilitatea i operabilitatea (dac energia electric este disponibil) cilor de acces i
a sistemelor vitale –inclusiv ui, scri, ascensoare, iluminat de siguran, alarma de
incendiu, instalaiile de stingere a incendiului.
Se caracterizeaz prin:
x fisuri minore la faade, perei despritori i tavane;
x ascensoarele pot fi repornite;
x instalaia de stingere a incendiilor este funcional;
x echipamentele i coninutul sunt, în general, în siguran dar nu funcioneaz datorit
avarierii mecanice sau lipsei de utiliti.
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural B)
Se produc avarii minore la unele CNS i spargerea izolat a unor geamuri. Dac din punct de vedere al structurii
nu exist deteriorri care ar putea genera riscuri privind integritatea fizic a acestora, ocupanii pot rmâne în
cldire cu toate c utilizarea normal poate fi diminuat i pot fi necesare anumite verificri i lucrri de
curire. În general, instalaiile i echipamentele electrice i mecanice au rmas fixate în poziiile iniiale i
trebuie s poat funciona dac sursele de alimentare sunt disponibile. Totui unele componente pot fi deplasate
de pe poziia lor sau pot suferi unele avarii interne devenind astfel neutilizabile. Se poate produce întreruperea
alimentrii cu energie electric, ap, gaz, a sistemului de comunicaii i a altor utiliti necesare pentru folosirea
normal a cldirii. Riscul pentru sigurana vieii – rnirea datorit avariilor nestructurale – este foarte sczut.
3. Nivel sigurana vieii avarii moderate

3a. Structura
x se constat unele reduceri de rezisten i rigiditate ale structurii la toate nivelurile;
x s-au produs anumite deplasri laterale permanente;
x elementele portante pentru preluare de încrcri verticale funcioneaz.
3b. CNS
Starea de avariere post seism include avarii importante la CNS dar acestea nu constituie un
pericol pentru sigurana vieii.
x nu s-a produs ieirea din plan a pereilor sau rsturnarea parapeilor;
x avarii la perei despritori;
x riscul de cdere de CNS este redus;
x cele mai multe sisteme de CNS sunt avariate.
Not. La acest nivel de avariere este posibil ca reparaiile s nu fie acceptabile din punct de vedere economic.
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural C)
Starea de avariere dup cutremur este caracterizat prin producerea unor avarii semnificative i costisitoare
pentru CNS dar acestea nu au fost deplasate i nu au czut, afectând sigurana vieii în interiorul sau exteriorul
cldirii. Cile de evacuare din cldire nu sunt blocate în mod deosebit, dar folosirea lor poate fi mai dificil
C79

83
datorit cderii unor fragmente uoare de finisaj. Instalaiile de condiionare, sanitare i de stingere a incendiilor
pot fi avariate i pot produce inundaii locale sau pot fi inutilizabile. Dei se poate produce rnirea ocupanilor în
timpul cutremurului datorit cderii unor CNS, în general, riscul ca acestea s pun în pericol viaa este foarte
sczut. Refacerea CNS poate s cear eforturi mari (tehnice i, mai ales, financiare).
4. Nivel prevenirea prbuirii avarii severe (cldirea este în stadiul de pre-colaps)

4a. Structura
x rigiditatea i rezistena au suferit reduceri drastice dar elementele portante (stâlpi i
perei) asigur preluarea încrcrilor gravitaionale;
x s-au produs deplasri laterale permanente mari.
4b. CNS:
Starea de avariere post-seism include avarii ale CNS care pot conduce la riscul de cdere a
unor elemente/subansambluri îns componentele cu risc ridicat (de exemplu, cele menionate
la Comentariul CE.2.1., aliniatul D1.1 i în comentariul FEMA 356, dat în continuare) sunt
bine fixate i nu pot cdea în spaiile accesibile publicului. Asigurarea cilor de evacuare,
protecia instalaiilor de stingere a incendiului i alte sisteme vitale nu mai sunt asigurate.
x unele ci de evacuare sunt blocate;

x pereii de umplutur i parapeii care nu sunt sprijinii au czut sau sunt pe cale s
cad;
x avarii extinse la toate CNS.
Comentarii FEMA 356 (Nivel de performan nestructural D)
Se produce avarierea extins a CNS dar elementele de mari dimensiuni i grele, care, în caz de prbuire ar
prezint pericol mare pentru un mare numr de persoane (parapei, perei din zidrie, tavane grele din ipsos,
rafturi de depozitare) sunt înc stabile (asigurate împotriva cderii). Riscurile legate de elementele exterioare în
zonele accesibile publicului din jurul cldirii sunt reduse. Dei se pot produce, izolat, rniri grave prin
fragmentele de CNS care cad, este limitat rnirea unui numr mare de persoane din interior / exterior. CNS de
dimensiuni mici, uoare sau aezate aproape de sol pot s cad îns fr a produce rnirea grav. CNS de
dimensiuni mari, amplasate în zone care sunt mai puin probabil s fie populate, pot s cad, de asemenea.
CE.2.3. Criterii de evaluare prin calcul a CNS

Particularitile rspunsului seismic al CNS
Rspunsul seismic al CNS prezint numeroase particulariti care conduc la folosirea unor
concepte i metode de proiectare specifice, diferite substanial de cele folosite curent pentru
proiectarea elementelor structurale.
Diferenele principale provin din:
x Comportarea la aciunea seismic direct: Datorit amplificrii rezultate din rspunsul
dinamic al structurii, acceleraia seismic la care sunt supuse CNS amplasate peste
nivelul de încastrare al suprastructurii este mult superioar acceleraiei seismice a
terenului. Msurtorile efectuate pe diferite tipuri de cldiri arat c acceleraia la
nivelul planeelor crete pe înlimea cldirii ajungându-se pân la amplificri de 3y4
ori ale acceleraiei terenului la ultimul planeu al cldirii. Ca atare, în afar de
caracteristicile micrii terenului i de caracteristicile dinamice ale structurii
principale, rspunsul seismic al unei CNS depinde i de poziia acesteia în cldire.
x Comportarea la aciunea seismic indirect: Elementele subsistemului CNS care au
prinderi multiple de structur sau care se afl în contact direct cu elementele structurii
C80

84
sunt solicitate prin deformaiile impuse de micarea structurii principale în timpul

cutremurului.
x Solicitarea seismic a unei CNS poate conduce la micri diferite ale fiecrui punct de
prindere i, în unele cazuri, defazate (de sens opus) fa de micarea celorlalte;
intensitatea acestei solicitri depinde direct de msura în care distanele între punctele
de prindere se modific în timpul cutremurului.
x Proprietile dinamice ale CNS (masa, rigiditatea i amortizarea proprie ale CNS)
sunt, de regul, mult mai mici decât masa, rigiditatea i amortizarea structurii.
Perioada proprie de vibraie a unei CNS poate fi, uneori, apropiat de perioada unuia
dintre modurile de vibraie ale structurii, rezultând din aceast cauz, favorizat fiind
i de amortizarea proprie redus, o situaie de cvasi-rezonan cu amplificarea foarte
important a micrii la baza CNS (la nivelul unde aceasta este rezemat). În cazurile,
mai rare, în care masa i rigiditatea CNS au mrimi apropiate de cele ale structurii
principale se poate produce un fenomen de interaciune semnificativ ca intensitate,
între CNS i structura principal. Ca urmare sistemul compus "structur + CNS"
poate cpta perioade proprii apropiate astfel încât rspunsul seismic maxim poate
necesita considerarea contribuiei a dou sau chiar trei perioade proprii ale structurii.
x Proprietile mecanice ale materialelor i echipamentelor pot avea unele
particulariti, care pot amplifica efectele aciunii seismice:
- de regul, materialele din care sunt alctuite CNS nu sunt adecvate pentru
preluarea solicitrilor seismice: au comportare fragil (sunt lipsite de ductilitate) i
au rezistene mecanice reduse, în particular la eforturi unitare de întindere;
- componentele echipamentelor i, mai ales, prinderile (asamblrile) dintre acestea
pot fi deteriorate / desfcute cu uurin de micarea construciei în timpul
cutremurului conducând la ieirea din funciune a instalaiei / echipamentului.
Ca atare, rspunsul seismic al fiecrei CNS este diferit în funcie de domeniul de comportare
– fragil sau ductil - al materialului din care aceasta este alctuit.
În cazul echipamentelor electro-mecanice rspunsul seismic depinde i de capacitatea
acestora de a suporta deplasrile individuale diferite ale componentelor sistemului în timpul
cutremurului.
Problemele proteciei seismice a subsistemelor nestructurale din cldiri sunt abordate în mod
complex în codurile de proiectare din multe ri avansate dintre care, pe primul loc, se gsete
SUA. În majoritatea acestor ri, în care hazardul seismic reprezint o ameninare serioas
pentru viaa i bunurile populaiei, au fost promovate reglementri care conin numeroase
prevederi referitoare la protecia iniial, prin proiectare, a componentelor nestructurale din
cldirile noi, precum i la evaluarea gradului de asigurare i la reducerea riscului seismic al
CNS din cldirile existente.
1. Avarierea/ruperea CNS prin efectul direct al cutremurului se produce prin:
x depirea rezistenei materialului;
x rsturnare datorit ancorrii insuficiente sau lipsei de ancorare;
x deplasare prin lunecare, datorit ancorrii insuficiente sau lipsei de ancorare.
Msurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul direct al cutremurului constau, în
principal, în:
x asigurarea unei ancorri corespunztoare;
x prevederea unor msuri constructive speciale pentru asigurarea stabilitii
(elemente/subansambluri care au ca rol asigurarea stabilitii).
C81

85
2. Avarierea/ruperea CNS prin efectul indirect al cutremurului se poate produce din una
dintre urmtoarele cauze:
x deplasarea relativ de nivel excesiv a structurii;
x incompatibilitatea rigiditii CNS cu rigiditatea structurii;
x interaciunile necontrolate între elementele structurii i CNS alturate;
x prinderea CNS de dou structuri (tronsoane) independente;
x prinderea CNS de structur în mai multe puncte.
Msurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul indirect al cutremurului constau,
pentru aceast categorie de elemente, în:
x limitarea deplasrilor relative de nivel pentru structura principal;
x proiectarea CNS pentru a putea prelua deplasrile estimate fr cedarea prinderilor i
fr avarierea componentei respective.
În cazul CNS sensibile la aciunea direct, interaciunea structur/CNS datorat deplasrilor
reazemelor are o importan redus. CNS sensibile la aciunea direct pot fi avariate prin
lunecare, înclinare sau rsturnare (echipamentele mecanice/electrice dar i piesele de mobilier
sunt, de regul, sensibile la aciunea direct).
Intensitatea celor dou efecte asupra CNS depinde i de amploarea incursiunilor structurii în
domeniul post-elastic. Pentru structurile cu ductilitate mare (proiectate pentru valori mari ale
factorului de comportare q) valoarea acceleraiei de nivel este mai mic decât cea
corespunztoare structurilor cu rspuns cvasielastic (orientativ cele proiectate pentru qd
1.5y2.0) i, din acest motiv, CNS care sunt sensibile la aciunea direct a cutremurului sunt
mai puin solicitate. În schimb, în cazul structurilor proiectate cu valori mari ale
coeficientului q, CNS care sunt sensibile la aciunea indirect a cutremurului trebuie s poat
prelua deplasri relative sporite.
(C3) Prevederea se refer la faptul c unele avarii sunt provocate de aciunea seismic
direct. De exemplu, fisurarea rostului orizontal la panourile din zidrie înrmate în cadre sub
efectul încrcrii normale pe plan din cutremurul SLS reduce, în msur important,
capacitatea de rezisten la lunecare în rost orizontal.
Efectul incursiunilor structurii în domeniul postelastic este prezentat în Anexa F7, figura
F.7.1.
Relaia "rspuns structural tip/nivel de avariere structural tip/nivel de avariere

CNS"
Relaia rspuns structural tip/nivel de avariere structural poate fi modelat cu unul
dintre indicatorii de avariere cunoscui (indicele Ang-Park, de exemplu). Aceast relaie
poate fi stabilit pe baza cunoaterii comportrii diferitelor categorii de CNS sub efectul
acceleraiei de nivel i/sau al deplasrii relative de nivel.
O relaie aproximativ dintre indicele de avariere Ang i Park (notat D) i posibilitile de
reparare (condiie de performan în conceptul japonez) este dat în lucrarea [Bracci i colab.
Deterministic Model for Seismic Damage Evaluation of RC Structures, Technical Report NCEER 89-0033,
State University of New York, Buffalo, N.Y., 1989] în care se stabilesc urmtoarele domenii:
x D < 0. 33 cldire funcional

x 0.33 d D < 0.66 cldire reparabil
C82

86
Prin urmare se poate aprecia c dac D < 0.33 avariile pot fi încadrate în categoria "puine",
eventual "distribuite".
Un alt indicator al nivelului de avariere este legat de valoarea maxim a coeficientului de
degradare a rigiditii (softening index, notat Dm) exprimat prin relaia:
Tinitial
Dm 1 (CE.2)
Tmax
În [DiPasquale, E & Cakma, A.S. Relation between global damage indices and local stiffness degradation
Journal of Structural Engineering, ASCE, vol 116, no.5, 1989] se dau curbe de fragilitate din care
rezult, de exemplu, c valoarea Dm = 0.4 implic o probabilitate de avarii nestructurale de
circa 65%.
Fig. CE.1 Curbe de fragilitate pentru CNS

Estimarea strii de avariere a CNS din cldiri trebuie fcut separat, pe tipuri de componente,
în funcie de parametrii care caracterizeaz tipul aciunii seismice, care conduce la avariere:
x În cazul avarierii prin "aciunea seismic direct", parametrul care definete nivelul de
avariere este valoarea de vârf a acceleraie seismice de etaj;
x În cazul avarierii prin "aciunea seismic indirect", parametrul care definete nivelul
de avariere este indicele deplasrii relative de nivel.
Costurile de reparare / înlocuire a CNS avariate de cutremur

Costurile de reparaie / înlocuire a CNS avariate de cutremur, pe întreaga durat de
exploatare, depind de mai muli factori:
1. Volumul /ponderea CNS în cldire;
2. Categoria / particularitile constructive ale CNS avariate;
3. Amploarea i tipul avariilor înregistrate;
4. Evoluia prognozat a preurilor.
În etapa de proiectare, costul total al sistemului de CNS rezultat din volumul, calitatea i
costul iniial al acestora este, în mare, cunoscut.
Not. Gradul de precizie cu care este determinat costul total depinde de nivelul de detaliere al fazei de proiectare
la care se face evaluarea.
În cea ce privete ceilali trei factori menionai, manifestarea acestora are caracter puternic
aleator i pentru estimarea efectului lor este necesar adoptarea unor ipoteze de lucru.
C83

87
Criterii orientative privind aspectele economice ale reabilitrii seismice a CNS
Adoptarea soluiilor de intervenie asupra CNS afectate de cutremur trebuie s in seama,
între altele, de implicaiile economice ale diferitelor procedee propuse/posibile. În acest scop,
este necesar ca expertul tehnic s aib în vedere mai multe considerente, aa cum se prezint,
spre exemplificare i cu titlu informativ, în cele ce urmeaz.
Relaia între tipul structurii i costurile avarierii CNS

Informaiile privind relaia între tipul structurii i costurile avarierii CNS provin din datele
statistice obinute la cutremurele trecute; extinderea acestora pentru a fi folosite pe întreaga
durata de via a cldirii implic acceptarea unor modele specifice de prognoz economic
(preurile materialelor i ale manoperei sunt deosebit de sensibile la evenimente
conjuncturale).
În scopul evalurii costului probabil al reparaiilor Cr,CNS este necesar ca pentru fiecare
categorie de CNS i pentru fiecare tip/amploare de avariere s se stabileasc o valoare a
costului specific.
Un studiu recent [Takahashi, N., Shiohare, H. Life Cycle Economic Loss Due to Seismic Damage of
Nonstructural Elements 13th WCEE- paper no.203,2004] propune un procedeu relativ riguros pentru
estimarea corelaiei între caracteristicile structurii i tipul/valoarea pagubelor suferite de CNS
în timpul cutremurului.
Instrumentul de analiz folosit este "valoarea probabil anual a costului reparaiilor"
(VACR) (cu denumirea în l.englez EARC: Expected value of Annual Repair Cost). Aceasta
este valoarea costului total (Ctot) împrit la durata de exploatare (Texpl) stabilit prin tema
de proiectare i se exprim în "uniti monetare/an"
Pe baza analizelor economice, pentru o anumit construcie, considerat individual,
investitorul poate solicita prin tema de proiectare un obiectiv de performan prin care se
realizeaz un grad de asigurare mai ridicat decât cel minim prevzut de reglementrile
tehnice, dac prin aceasta se obine o minimizare a costului total (Ctot) al cldirii pe durata de
exploatare prevzut [Petrovici,R., Reabilitarea seismic a cldirilor. ase prelegeri pentru arhiteci. Ed.
Universitar "I. Mincu" Bucureti, 2010].
Costul total este constituit din (a se vedea i cap. F.7.3, alin. G din codul P 100-3/2008):
x costul investiiei iniiale (Ci);
x costul lucrrilor de reparaie/consolidare (Cr) care devin necesare dup cutremurele
ateptate pe durata de exploatare prevzut pentru cldire;
x costurile indirecte (Cind) rezultate din întreruperea funcionrii cldirii.
Atunci când se examineaz eficiena economic a proteciei seismice a CNS expresia costului
total poate fi particularizat sub forma:
Ctot,CNS = Ci,CNS + Cr,CNS + Cind,CNS + C0,CNS (CE.3)
în care notaiile sunt:
x Ci,CNS – costul iniial (de investiie) al subsistemului CNS;
x Cr,CNS – costul total al reparaiilor/înlocuirii elementelor subsistemului CNS ca
urmare a avarierii produse de cutremure pe toat durata de exploatare a cldirii
(aceast valoare nu include costurile legate de reparaiile/înlocuirile rezultate necesare
din uzura normal a cldirii);
x Cind,CNS - costul indirect al avarierii CNS (pierderi de beneficii i alte costuri, în
funcie de durata probabil de nefuncionare a cldirii);
C84

88
x C0,CNS - costurile legate de rnirea sau pierderea vieii locatarilor, care, de fapt, nu pot
fi cuantificate în valori monetare, ci pot fi numai asociate unor costuri sociale i
valorilor de asigurare.
Reprezentarea grafic a relaiei (CE.3) indic valoarea optim a nivelului de asigurare care
trebuie adoptat prin proiectare (în fapt este vorba de o "zon/domeniu optim" în vecintatea
valorii teoretice) excluzând costurile indirecte.
Fig. CE.2 Stabilirea domeniului optim de asigurare în funcie de costul total

Rezult deci c estimarea valorii (Ctot) implic analizarea influenelor specifice costurilor
legate de cutremur.
Pentru estimarea acestei valori sunt necesare date de intrare privind:
1. Scenariul seismic: cunotinele privind hazardul seismic la amplasamentul cldirii permit
prognoza statistic a producerii cutremurelor de o intensitate dat (exprimat prin
acceleraia seismic de vârf a terenului) pe durata de exploatare prevzut.
Not În cazul amplasamentelor care pot fi afectate de cutremure din mai multe surse – de suprafa i/sau de
adâncime – este necesar i cunoaterea caracteristicilor spectrale ale acestora.
2. Rspunsul seismic structural: cunotinele de inginerie seismic permit prognozarea
parametrilor rspunsului seismic structural care afecteaz CNS:
x pentru aciunea direct: acceleraia de nivel
x pentru aciunea indirect: deplasarea relativ de nivel.
Evaluarea acestor parametri trebuie s fie fcut complet (de la solicitarea "zero" pân la
ruperea structurii) – deci în domeniul elastic domeniul postelastic.
Datorit incertitudinilor legate de manifestarea cutremurelor i de rspunsul seismic al
structurii i al CNS, costurile reparaiilor pe durata de exploatare i pierderile indirecte
trebuie concepute ca mrimi definite pe baze probabilistice (cost total probabil) asociate cu
probabilitile respective de realizare, astfel încât costul mediu probabil rezult din relaia:
Cmediu = 6(Ci,CNS*Pi,CNS + Cr,CNS*Pr,CNS + Cind,CNS*Pind,CNS + C0,CNS*P0.CNS) (CE.4)
unde Pi,CNS, Pr,CNS, Pind,CNS, i P0,CNS, sunt probabilitile de producere a pierderilor Ci, Cr, Cind
i C0. Suma se refer la toate cutremurele cu probabilitate rezonabil de a se produce în
perioada de exploatare prevzut de investitor.
Deoarece avariile componentelor nestructurale sunt, de regul, proporionale cu severitatea
avariilor structurale, între costurile necesare pentru reabilitarea acestora exist o corelare
evident.
Costurile reabilitrii/înlocuirii componentelor nestructurale, precum i cele asociate, necesare
pentru refacerea finisajelor, depind direct de valoarea iniial a acestora. Se menioneaz,
îns, i o concluzie logic simpl: sporirea valorii componentelor nestructurale i a finisajelor
în cldirile noi sau în cele reabilitate oblig la îmbuntirea performanelor structurii dar i a
C85

89
CNS pentru a asigura o protecie sporit a acestora la cutremur i, deci, pentru reducerea
cheltuielilor de reabilitare/înlocuire.
Examinarea costului pierderilor seismice (exprimat prin costul lucrrilor de reabilitare
structural) trebuie fcut în raport cu nivelul de siguran obinut, care determin i
cheltuielile probabile asociate avariilor pe care le-ar putea produce cutremurele urmtoare.
Evident, prin msuri iniiale mai ample, nivelul de siguran crete i, implicit, cresc i
costurile investiiei. În acelai timp, realizarea unui nivel de siguran superior reduce
vulnerabilitatea cldirii i, pe aceast cale, reduce costurile de reparare/consolidare necesare
dup urmtoarele cutremure. În consecin, pentru fiecare intensitate seismic, se poate
determina un nivel de siguran care corespunde costului probabil minim pe durata de
exploatare (de fapt, este vorba de un domeniu de valori în care se realizeaz un cost apropiat
de valoarea minim teoretic).
Fig. CE.3 Costul total minim dup intervenie

[Petrovici,R., Reabiltarea seismic a cldirilor. ase prelegeri pentru arhiteci. Ed.Universitar "I.Mincu"
Bucureti, 2010]
I1- reparaii; I2 - consolidare la nivelul de siguran dinainte de cutremur (mai mic decât cel iniial); I3 - consolidare peste
nivelul de siguran iniial
Dac se iau în considerare toate cutremurele care au o probabilitate rezonabil de a se

produce pe durata de exploatare prevzut de investitor, pentru costul probabil corespunztor
nivelului de risc admisibil rezult o valoare intermediar, din cumularea principalelor
cheltuieli previzibile.
CE.2.3.1. Verificarea prin calcul a CNS pentru efectul direct al aciunii seismice
În cazul proiectrii pentru efectul direct, este necesar atât verificarea condiiilor de
stabilitate, de rezisten i de rigiditate ale CNS componentelor nestructurale, cât i a
condiiilor de rezisten, de rigiditate i de ductilitate ale prinderilor acestora de structura
principal. Aceast verificare se poate face folosind regulile de baz ale mecanicii i ale
rezistenei materialelor din care sunt alctuite CNS componentele respective i prinderile lor
de structura principal.
CE.2.3.1.1. Fore seismice de proiectare
CE.2.3.2. Verificarea prin calcul pentru efectul indirect al aciunii seismice

În cazul proiectrii pentru efectul indirect al aciunii seismice, performanele componentelor
nestructurale sunt condiionate decisiv de performanele structurii. Astfel, structurile
proiectate cu niveluri de ductilitate ridicate pentru cutremure rare sunt susceptibile de a avea,
în cazul unor cutremure frecvente sau ocazionale, deplasri laterale incompatibile cu
capacitatea de deformare a componentelor nestructurale. Din acest motiv, în reglementrile
tehnice internaionale se recomand, în primul rând, limitarea driftului (IDI – interstory drift
index) în mod difereniat, în funcie de nivelurile de performan int. Din aceste
considerente este necesar ca expertul tehnic s cunoasc, în prealabil, driftul probabil al
C86

90
cldirii sub aciunea cutremurului pentru care se verific integritatea/stabilitatea CNS.

Orientativ, sunt prezentate în continuare unele câteva dintre valorile recomandate în unele
documente de referin:
x Codul seismic japonez (1998):
- pentru cutremur de nivel L1 (vezi Nota): IDI= 0.5%
- pentru cutremur de nivel L2: IDI= 1.0%
- pentru cutremur de nivel L3: IDI= 2.0%
Not. Codul seismic japonez elaborat de BRI (Building Research Institute) ia în considerare trei niveluri de
severitate ale aciunii seismice:
x cutremur moderat (L1) cu IMR # 30-50 de ani;
x cutremur major (L2) cu IMR # 500 de ani;
x cutremur extrem (L3).
Intensitile cutremurelor de niveluri L1 i L2 sunt stabilite prin codul de proiectare. Intensitatea cutremurului L3
i, implicit, stabilirea IMR al acestuia, sunt lsate la alegerea inginerului proiectant, cu condiia ca intensitatea
seismic s fie mai mare decât intensitatea cutremurului de nivel L2.
x SEAOC [Performance –Based Seismic Engineering. Vision 2000 Committee, Sacramento, 1995]
- nivel de performan funcional: IDI= 0.5%
- nivel de performan sigurana vieii: IDI= 1.5%
- nivel de performan precolaps: IDI= 2.5%
x Bertero, R.D, Bertero, V. [Application of a Comprehensive Approach for the Performance -Based
Earthquake-Resistant Design of Buildings. 12th World Conference on Earthquake Engineering, New Zeeland]
- nivel de performan complet operaional: IDI= 0.3%
- nivel de performan funcional: IDI= 0.6%
- nivel de performan sigurana vieii: IDI= 1.5%
- nivel de performan precolaps: IDI= 2.0%
Valorile de mai sus trebuie considerate în contextul general (tehnic, tehnologic i economic)
din rile în care se propune folosirea acestora.
CE.2.3.3. Alte prevederi privind verificarea prin calcul

Verificarea prin calcul a rezistenei i stabilitii pereilor despritori din zidrie proiectai pe
baza prevederilor normativelor P 13-63(70) i P 2-75(85) este dat în exemplele prezentate în
Anexa H a codului P 100-3/2008.
Valorile coeficienilor seismici globali (raportai la greutatea proprie a CNS), stabilite prin
reglementrile menionate, sunt date în tabelul CE.3.
Tabelul CE.3
Normativul P 13-63 i P 13-70 P 100-78(81)
Grad seismic 7 8 9 7 8 9
Coeficientul Ks 0.025 0.050 0.100 0.120 0.200 0.320
c = 3Ks c = 3Ks c = 3Ks c = Ks c = Ks c = Ks
Perei nestructurali
c = 0.075 c = 0.150 c = 0.300 c = 0.120 c = 0.200 c = 0.320
Parapei i perei în c = 14 Ks c = 14 Ks c = 14 Ks c = 3Ks c = 3Ks c = 3Ks
consol(*) c = 0.350 c = 0.700 c = 1.400 c = 0.360 c = 0.600 c = 0.960
Ornamente, statui, c = 14 Ks c = 14Ks c = 14Ks c = 4Ks c = 4Ks c = 4Ks
turnulee, couri de fum c = 0.350 c = 0.700 c = 1.400 c = 0.480 c = 0.800 c = 1.280
Balcoane, cornie, c= 10 Ks c= 10 Ks c= 10 Ks c = 2.5Ks c = 2.5Ks c = 2.5Ks
alte console minore c = 0.250 c = 0.500 c = 1.000 c = 0.300 c = 0.500 c = 0.800
--- --- --- c = Ks c = Ks c = Ks
Tavane suspendate
--- --- --- c = 0.120 c = 0.200 c = 0.320
C87

91
Not. În normativele P 13-63 i P 13-70 nu au existat prevederi referitoare la proiectarea seismic a tavanelor
suspendate
CE.2.4. Încadrarea CNS în categorii de vulnerabilitate

Încadrarea CNS în categorii de vulnerabilitate permite ca stabilirea msurilor de intervenie
s se fac difereniat, pentru fiecare categorie de CNS componente nestructurale i pentru
fiecare element din cadrul unei categorii inând seama, în principal, de urmtorii parametri:
x consecinele probabile ale neîndeplinirii nivelurilor de performan propuse;
x raportul între nivelul de performan disponibil i nivelul de performan necesar
pentru satisfacerea obiectivelor investitorului;
x raportul dintre "costul lucrrilor de intervenie" (determinat în funcie de
complexitatea tehnic i de amploarea acestor lucrri) i "beneficiul" obinut prin
aceste lucrri (exprimat prin diminuarea pagubelor ateptate, directe i indirecte,
produse de cutremurele ulterioare).
Bibliografie
P 13-63(70). Normativ pentru proiectarea construciilor civile i industriale din regiuni

seismice
P 100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine social-
culturale, agrozootehnice i industriale
P 100-1/2006. Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cldiri
P 2-75(85). Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie
FEMA (1994). Reducing the Risks on Nonstructural Earthquake Damage –A practical
Guide, FEMA 74
FEMA (1992). NEHRP Handbook of Techniques for the Rehabilitation of Existing Buildings
Building Seismic Safety Council, FEMA 172
FEMA (1992). NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buildings Building
Seismic Safety Council, FEMA 178
FEMA (2002). Installing Seismic Restraints for Mechanical Equipment, FEMA 412 FEMA
(2004). Installing Seismic Restraints for Electrical Equipment, FEMA 413
FEMA (2004). Installing Seismic Restraints for Duct and Pipe, FEMA 414
FEMA (2005). Seismic Considerations for Steel Storage Racks Located in Areas Accessible
to the Public, FEMA 460
FEMA (2007). Interim Testing Protocols for Determining the Seismic Performance
Characteristics of Structural and Nonstructural Components, FEMA 461.
C88

92
ANEXA F (informativ) –
ÎNDRUMTOR DE REABILITARE SEISMIC A CLDIRILOR EXISTENTE
La pct. F.4.3.4.4. alin.(2), dupa al patrulea paragraf, se introduce figura F.4.34 cu

urmtorul coninut:
A)CAZULRUPERIIGUSEELOR B)CAZULRUPERIISUDURII C)CAZULDEFORMRII

GUSEELOR
Fig. F.4.34. Soluii de reparare a defectelor guseelor
C89

93
ANEXA nr. 2
[ANEXA H (informativ) la Reglementarea tehnic „Cod de proiectare seismic –
Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente“,
indicativ P 100-3/2008, aprobat prin Ordinul M.D.R.L. nr. 704/2009]
ANEXA H (informativ)
EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE INTERVENIE

STRUCTURAL LA CLDIRI EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

94
CUPRINS
CONSTRUC II CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 1: Structur în cadre de beton armat
Exemplul 2: Structur cu perei de beton armat i parter flexibil
Exemplul 3: Structur cu perei de beton armat
CONSTRUC II CU STRUCTURA DE O EL
Exemplul 1: Structur dual multietajat cu cadre contravântuite centric –
cedare contravântuire
Exemplul 2: Structur dual multietajat cu cadre contravântuite centric –
articulaii plastice în grinzi
CONSTRUC II CU STRUCTURA DE ZID

RIE
Exemplul 1: Cldire P+2E – Zidrie nearmat i planee din grinzi metalice i bolioare de
crmid
Exemplul 2: Cldire P+2E – Zidrie nearmat i planee din beton armat –
Metodologie de nivel 1
Metodologie de nivel 2
Metodologie de nivel 2 – neregularitate geometric i structural
Exemplul 5: Cldire P+2E – Zidrie confinat i planee din beton armat –
Metodologie de nivel 2 – zona seismic de grad 7 MSK
Exemplul 6: Cldire P+2E – Zidrie confinat i planee din beton armat –
Metodologie de nivel 2 – zona seismic de grad 9 MSK
COMPONENTE NESTRUCTURALE
Exemplul 1: Evaluarea siguranei pereilor despritori proiectai conform normativelor
P 13 - 63&70 i P 100 -78(81)
Exemplul 2: Verificarea pereilor despritori din zidrie de crmid
Exemplul 3: Verificarea prinderilor cu buloane pentru un echipament
Exemplul 4: Calculul unei conducte de ap fierbinte

95
CONSTRUCII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT
Exemplul 1: Structur în cadre de beton armat
Cuprins
1. Introducere
2. Prezentarea structurii
3. Evaluarea calitativ a structurii
3.1. Gradul de îndeplinire a condiiilor de alctuire seismic
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale
4. Evaluarea cantitativ a structurii utilizând metodologia de nivel 3
4.1. Ipotezele calculului static neliniar
4.1.1. Rigiditatea de calcul
4.1.2. Modelarea neliniaritii
4.1.3. Rezistenele materialelor
4.1.4. Evaluarea momentelor capabile
4.2. Analiza static neliniar
4.3. Determinarea cerinei seismice de deplasare
4.4. Evaluarea performanelor seismice
4.4.1. Identificarea tipului de mecanism
4.4.2. Verificarea cedrilor fragile din elemente
4.4.3. Evaluarea capacitii de deformaie plastic a elementelor
4.4.4. Încadrarea în clasa de risc conform evalurii cantitative
4.5. Concluzii
4.6. Soluii de consolidare
5. Consolidarea structurii prin soluii ce nu implic modificarea sistemului
structural
5.1. Proiectarea soluiei de consolidare
5.1.1. Rezistena materialelor
5.1.2. Predimensionarea soluiei de consolidare
5.1.3. Dimensionarea soluiei de consolidare
5.2. Evaluarea cantitativ a soluiei de consolidare
5.2.1. Analiza static neliniar
5.2.2. Determinarea cerinei seismice de deplasare
5.3. Concluzii
6. Consolidarea structurii prin soluii ce implic modificarea sistemului structural
6.1. Perei de beton armat
6.1.1. Proiectarea soluiei de consolidare
6.1.2. Evaluarea soluiei de consolidare
6.1.3. Concluzii
6.2. Contravântuiri metalice
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravântuiri metalice cu comportare elastic
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravântuiri metalice ce lucreaz numai la întindere
6.2.4. Concluzii
1

96
1. Introducere
Exemplu de fa prezint aplicarea procedurilor de evaluare seismic i alegere a
soluiilor de intervenie din codul P 100-3/2008 pentru cazul unei structuri tip cadru,
proiectate i executate în anii ’60 ai secolului trecut. Structura analizat este tipic pentru
construciile în cadre din stocul existent realizate înaintea cutremurului distrugtor din 1977.
Proiectarea cldirii a fost efectuat pe baza normativului P 13-70, reglementare tehnic
anulat, complet depit în raport cu nivelul codurilor de proiectare, în vigoare, astzi.
Structurile în cadre din aceast categorie sunt caracterizate de o rigiditate i rezisten
laterale insuficiente în raport cu cerinele seismice ale teritoriului României, fr un control
eficient al mecanismelor structurale de disipare de energie.
Exemplul trateaz atât aspectele evalurii seismice, cât i pe cele ale reabilitrii
structurale, investigând mai multe soluii posibile de intervenie. Analizele utilizeaz
instrumentele de calcul cele mai performante, care evideniaz caracterul spaial, neliniar i
dinamic al rspunsului seismic al construciilor de beton armat.
2. Prezentarea structurii
Sistemul structural al construciei evaluate corespunde cunotinelor de inginerie
seismic/inginerie structural i practicii timpului în care a fost realizat cldirea, respectiv
mijlocul anilor ’60 din secolul trecut.
Primele prescripii de proiectare seismic, P 13–63, aprute cu numai un an înainte de
anul întocmirii proiectului, dei au reprezentat prin elaborarea lor un pas înainte semnificativ
în aciunea de proiectare seismic a cldirilor, erau departe de codurile de proiectare
moderne, atât conceptual, cât i la nivelul regulilor de detaliere.
Cu toate acestea, din examinarea planurilor de execuie ale structurii construciei
rezult c proiectul a fost întocmit cu un spirit ingineresc remarcabil i cu luarea în
considerare a aspectelor eseniale ale proiectrii seismice a structurilor de beton armat.
Structura prezint un subsol parial situat între traveele centrale i are un regim de
înlime parter + 6 etaje. Înlimea subsolului este de 3,30 m, a parterului de 3,25 m, iar cea a
nivelului curent de 3,13 m.
Structura vertical de rezisten prezentat în figura 2.1 este constituit din cadre
ortogonale de beton armat monolit. Stâlpii sunt dispui în punctele de intersecie ale celor 16
axe transversale (15 travee de 3,6 m) i ale celor 2 axe longitudinale (2 deschideri de 6,00 m).
Stâlpii, atât cei interiori, cât i cei marginali, au seciune variabil pe înlime, pornind
de la 35x70 sau 30x60 cm la parter i subsol pân la 30x40 sau 30x50 cm la ultimul nivel.
Stâlpii sunt orientai cu latura lung pe direcia transversal.
Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile seciunii transversale variind pe
vertical: 30x65 cm la parter, 30x60 cm la primele 2 etaje, 30x55 cm la etajele 3 i 4 i 35 x
50 cm la ultimele 2 niveluri.
Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile seciunii 30x40 cm, la toate
nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faade, 30x45 cm, de asemenea pe toat
înlimea cldirii.
2

97
Din compararea proprietilor de rigiditate i rezisten ale celor 2 serii de cadre apare,
cu eviden, faptul c structura principal este mai puternic în direcia transversal decât în
direcia longitudinal.
Structura vertical este completat cu nucleul de perei care delimiteaz golurile
ascensoarelor. Legtura acestuia cu planeul de nivel este realizat numai pe una dintre laturi,
astfel încât transmiterea forelor ineriale, care acioneaz la nivelul planeelor, la pereii
lifturilor, este una limitat.
Placa planeului este completat de grinzile secundare care susin peretele
longitudinal al culoarului. Acestea au seciunea 30x40 cm pe toat înlimea cldirii. Placa
planeului are grosimea de 10 cm.
Armarea este realizat cu oel cu suprafaa neted OB37.
Examinarea planurilor de armare evideniaz prezena unei cantiti substaniale de
armtur atât în stâlpi, cât i în grinzi. Aceasta se datoreaz i faptului c încrcrile
considerate, 350 kgf/m2, pentru încrcarea permanent, i 300 kgf/m2, pentru încrcare util,
sunt sensibil mai mari decât cele efective, cât i, posibil, inteniei de a obine o asigurare
suficient fa de aciunile orizontale. Aceast ipotez este dovedit de reducerea armrii
grinzilor de la baz ctre partea superioar a construciei.
Pe de alt parte, prevederea unei cantiti importante de armtur continu la
reazemele grinzilor reprezint, de asemenea, o caracteristic de alctuire favorabil pentru
comportarea la cutremur.
Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea mai
mic de armare transversal, prevzut în grinzi i stâlpi, în raport cu practica actual
rezultat din cerinele mai ridicate prevzute de codurile de proiectare în vigoare astzi.
Subsolul este dezvoltat pe suprafaa definit de axele 5 i 13, respectiv A i C.
Pereii de contur ai subsolului sunt realizai din beton, fiind dublai de o zidrie de
crmid, cu rol de protecie termic superioar.
Fundaiile stâlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaie de tip cuzinet de
beton armat i tlpi de beton simplu. Fundaiile tuturor stâlpilor sunt situate la aceeai
adâncime, stâlpii din afara subsolului coborând pân la cota de fundare a stâlpilor zonei cu
subsol a cldirii.
Atât dimensiunile elementelor, cât i armarea longitudinal i transversal din grinzi
i stâlpi sunt prezentate sintetic în tabelul 2.1.
3

98
Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent
4

99
Tabelul 2.1: Dimensiuni elemente i procente de armare longitudinal/transversal

Grinzi
Amplasare b [cm] h [cm] Plong. superior [%] Plong. inferior [%] Ptrans. [%]
Curent 30 50-65 1.25-1.63 0.42-0.75 0.17
Cadru
transversal Stâlpi
curent
Amplasare b [cm] h [cm] Ptotal [%] Ptrans. [%]
Marginal 30 40-60 2.43-2.53 0.28
Central 30-35 50-60 1.94-3.00 0.24-0.28
Grinzi
Amplasare b [cm] h [cm] Plong. superior [%] Plong. inferior [%] Ptrans. [%]
Curent 30 45 0.74-1.17 0.30-0.73 0.14
Cadru
longitudinal Stâlpi
de faad
Amplasare b [cm] h [cm] Ptotal [%] Ptrans. [%]
Marginal 40-60 30 2.60-2.90 0.28
Central 40-60 30 2.43-2.53 0.28
Din datele prezentate se poate observa c structura prezint o rigiditate mai mare pe
direcia transversal, având stâlpii orientai pe aceasta direcie i grinzile mai înalte. De
asemenea, armarea longitudinal, cât i cea transversal sunt mai consistente pe direcia
transversal a structurii decât pe cea longitudinal. Înc din acest stadiu al evalurii se poate
anticipa comportarea nesatisfctoare a structurii la aciuni seismice, în special pe direcia
longitudinal. Analiza modal prezentat în tabelul 2.2, confirm faptul c direcia mai
flexibil este cea longitudinal. Astfel, primul mod de vibraie este translaie pe direcia
longitudinal, al doilea este tot un mod preponderent de translaie, îns pe direcia
transversal, iar cel de-al treilea este un mod de torsiune.
Tabelul 2.2: Perioada de vibraie i factorii de participare modali pentru primele trei moduri
Factori de participare modali
Mod T [s]
UX UY RZ
1 1.35 0.75 0.00 0.00
2 1.15 0.00 0.72 0.00
3 1.07 0.00 0.00 0.72
3. Evaluarea calitativ a structurii

3.1. Gradul de îndeplinire a condiiilor de alctuire seismic
Evaluarea calitativ a structurii de rezisten prin determinarea "Gradului de
îndeplinire a condiiilor de alctuire seismic - R1" stabilete msura în care sunt respectate
regulile de conformare general a structurilor i de detaliere a elementelor structurale i
nestructurale, reguli care sunt prezentate în Codul de proiectare P 100-1/2006.
5

100
Pentru structurile de beton armat criteriile i condiiile utilizate la determinarea

factorului R1 sunt enunate în tabelul B.2 din Anexa B a codului P 100-3/2008.
În continuare sunt detaliate criteriile de evaluare i sunt fcute observaii i comentarii
lmuritoare pentru stabilirea punctajelor componente ale indicatorului R1.
(i) Condiii privind configuraia structurii
Criteriul este îndeplinit - punctaj maxim 50
Criteriul este neîndeplinit în msur moderat - punctaj 30-49
Criteriul este neîndeplinit în msur major - punctaj 0-29
(i1) traseul încrcrilor este continuu.
La fiecare nivel exist o grind secundar în dreptul holului. Doar casa scrii de la
nivelul acoperiului are stâlpiori rezemai pe grinzi principale.
(i2) sistemul este redundant.
Structura de rezisten este format din cadre de beton armat pe ambele direcii (16
cadre transversale cu câte dou deschideri i 3 cadre longitudinale cu câte 15 travee) i tubul
liftului. Stâlpii au capaciti de rezisten, în general, mai mari decât grinzile i exist multe
zone plastice poteniale. Construcia are subsol i nu este în pericol de rsturnare.
(i3) nu exist zone slabe din punct de vedere al rezistenei.
(i4) nu exist niveluri flexibile.
(i5) nu exist modificri importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului structural de
la un nivel la altul.
Atât stâlpii, cât i grinzile îi reduc înlimea succesiv pe vertical. În general stâlpii
pornesc de la nivelul fundaiei cu dimensiuni de 30x60 cm i se termin la ultimul nivel cu
dimensiuni de 30x40 cm. Grinzile transversale peste subsol au dimensiuni 35x70 cm i ajung
la ultimul nivel 30x50 cm. Grinzile longitudinale sunt constante, 30x45 cm la faade i 30x40
cm la interior.
(i6) nu exist discontinuiti pe vertical; toate elementele verticale sunt continue pân la
fundaii.
Atât stâlpii, cât i tubul liftului sunt continui pe toat verticala pân la nivelul
fundaiilor.
(i7) nu exist diferene între masele de nivel mai mari de 50%.
Ultimul nivel este mai înalt cu 1.3 m decât nivelul curent i, în consecin, masa
acestuia este mai mare decât cea a etajului inferior, iar parterul este ceva mai înalt decât
nivelul curent.
(i8) efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.
Raportul laturilor este de 12 m la 54 m deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale
sunt dezvoltate pe direcia transversal, rigiditatea construciei în ansamblu este net mai mic
pe direcia longitudinal decât pe direcia transversal. În consecin, efectele torsiunii de
ansamblu sunt semnificative.
(i9) infrastructura (fundaiile) este în msur s transmit la teren forele verticale i
orizontale.
6

101
Toi stâlpii reazem pe fundaii cu caracteristici de rezisten i rigiditate net

superioare.
Terenul de fundare i fundaia liftului (un radier local cu dezvoltare redus) nu au
capaciti portante i de rezisten corelate cu capacitatea de rezisten a tubului liftului. Pe de
alt parte, angajarea tubului liftului prin intermediul planeelor este redus, contactul direct
fiind fcut doar în dreptul uilor, pe trei din cele patru laturi ale tubului fiind amplasat scara
principal.
Pentru încrcrile de lung durat presiunea medie este 250 kPa, valoare moderat
pentru terenul de fundare.
Pentru criteriul (i) gradul de neîndeplinire este moderat i se evalueaz punctajul ca
fiind 40 din maximul de 50.
(ii) Condiii privind interaciunea structurii
(ii1) distanele pân la cldirile învecinate.
Pe latura dreapt exist o cldire învecinat cu regim de înlime parter.
(ii2) planeele intermediare (supantele) au structur lateral proprie sau sunt ancorate
adecvat de structura principal.
Nu sunt supante.
(ii3) Pereii nestructurali sunt izolai sau sunt legai flexibil de structur.
Pereii de compartimentare sunt realizai din zidrie de crmid sau gips-carton. Nu
sunt vizibile detalii de execuie care s confirme modul corect de ancorare de structur. În
practica vremii, aceti perei erau realizai fr msuri speciale de „izolare structural” de
rezisten.
(ii4) nu exist stâlpi scuri captivi.
La nivelul subsolului, datorit ferestrelor din dreptul curilor de lumina i la ultimul
nivel, exist stâlpi scuri.
Pentru criteriul (ii) gradul de neîndeplinire este moderat i se evalueaz punctajul ca
fiind 5 din maximum de 10.
(iii) Condiii privind alctuirea (armarea) elementelor structurale
Structuri tip cadru de beton armat.
(iii1) ierarhizarea rezistenelor elementelor structurale asigur dezvoltarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale
stâlpilor este mai mare decât suma momentelor capabile ale grinzilor.
7

102
Din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale în stâlpi cumulat cu reducerea

înlimii seciunilor acestora pe vertical, la ultimele niveluri aceast condiie nu este
îndeplinit consecvent.
(iii2) încrcarea axial de compresiune a stâlpilor este moderat <0.55
Stâlpii din axul central B nu îndeplinesc aceast condiie.
(iii3) în structur nu exist stâlpi scuri; raportul între înlimea seciunii i înlimea liber
a stâlpului este <0.30.
Stâlpii, de la subsol, din dreptul curilor de lumin sunt scuri; la fel i cei de la
ultimul nivel situai între grinda de la cota planeului de acoperi i grinda de deasupra
ferestrelor.
(iii4) rezistena la fora tietoare a elementelor cadrelor este suficient pentru a putea
mobiliza rezistena la încovoiere la extremitile grinzilor i stâlpilor.
Aceast condiie este, în general, îndeplinit.
(iii5) înndirile armturilor în stâlpi se dezvolt pe 45 diametre, cu etrieri la distan de 10
Ø pe zona de înndire.
Înndirea armturilor verticale ale stâlpilor este deficitar, mai ales pentru barele cu
diametrul mai mare. Aderena redus a barelor netede din OL38 este parial compensat de
prezena cârligelor la capete.
(iii6) Înndirile armturilor în grinzi se realizeaz în afara zonelor critice.
Aceasta condiie este realizat, cu consecven, de ctre grinzile principale.
(iii7) etrierii în stâlpi sunt dispui astfel încât fiecare bar vertical se afl la colul unui
etrier sau agrafe.
Modul de armare transversal asigur, parial, îndeplinirea acestei condiii. Barele de
pe latura scurt sunt, în general, situate la un col de etrier, în timp ce barele intermediare de
pe latura lung sunt la colul unui etrier cu unghi obtuz foarte mare, între 130o i 145o, prin
urmare legtura col etrier-bar vertical nu funcioneaz corect. O parte dintre stâlpii de la
subsol i parter au bare verticale nesituate la colul vreunui etrier.
(iii8) distanele dintre etrieri în zonele critice ale stâlpilor nu depesc 10Ø, iar în restul
stâlpului 1/4 din latur.
Etrierii nu sunt îndesii decât pe lungimile de înndire, în rest sunt situai la pas de 20
cm, ceea ce reprezint între 2/7 i 1/2 din latura stâlpilor pe direcia transversal, respectiv
între 4/7 i 2/3 din latura stâlpilor pe direcia longitudinal.
(iii9) distantele între etrieri în zonele plastice ale grinzilor nu depesc 10Ø i 1/2 din
înlimea grinzii.
Etrierii grinzilor nu sunt îndesii la capete, în zonele plastice poteniale. Pasul
etrierilor este de 20 cm pe toat deschiderea grinzilor, ceea ce reprezint 2/7 pân la 2/5 din
înlimea grinzilor transversale, respectiv 1/2 din înlimea grinzilor longitudinale.
(iii10) armarea transversal a nodurilor este cel puin cea necesar în zonele critice ale
stâlpilor.
Pe înlimea nodurilor, etrierii sunt poziionai la acelai pas de 20 cm, nu sunt
îndesii.
8

103
(iii11) rezistena grinzilor la momente încovoietoare pozitive este cel puin 30% din
rezistena la moment încovoietor negativ în aceeai seciune.
Aceast condiie nu este îndeplinit de grinzile transversale de la nivelurile superioare.
În general, la faa stâlpilor armtura inferioar este sub 50% din armtura superioar. O
problem este i ancorarea insuficient a armturilor inferioare ale grinzilor longitudinale.
(iii12) la partea superioar a grinzilor sunt prevzute cel puin 2 bare continue, neîntrerupte
în deschidere.
Condiie îndeplinit de toate grinzile principale.
Pentru criteriul (iii) gradul de neîndeplinire este major, estimându-se un scor de 10
puncte dintr-un maxim de 30.
Aplicarea criteriului (iii) pentru tubul de beton armat al liftului conduce ctre acelai
punctaj redus, mai ales din cauza capacitii la for tietoare care nu este corelat cu
capacitatea tubului la moment încovoietor, cedarea acestuia fiind casant pentru ambele
direcii principale.
(iv) Condiii referitoare la planee
(iv1) placa planeelor are o grosime de minim 100 mm i este realizat din beton armat
monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvat.
Condiie îndeplinit la limit, plcile din beton armat monolit având grosimea de 100
mm, inclusiv deasupra subsolului.
(iv2) armturile centurilor i armturile distribuite în plac asigur rezistena necesar la
încovoiere i la for tietoare pentru forele seismice aplicate în planul planeului.
Condiie îndeplinit.
(iv3) forele seismice din planul planeului pot fi transmise la elementele structurii verticale
prin eforturi de lunecare i compresiune în beton i/sau prin conectori i colectori din
armtur cu seciune suficient.
Stâlpilor le revin fore seismice relativ reduse la nivelul fiecrui planeu. Tubul
liftului are contact limitat cu plcile planeelor i transmiterea forelor orizontale din planee
ctre tubul liftului este deficitar.
(iv4) golurile în planee sunt bordate de armturi suficiente, ancorate adecvat.
Golurile scrilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalaii au dimensiuni reduse i
nu au efect practic în comportarea planeelor.
Pentru criteriul (iv) gradul de neîndeplinire este minor i apreciat cu punctajul 9 din
maxim de 10.
În consecin, punctajul total pentru indicatorul R1 este:
40 (i) + 5 (ii) + 10 (iii) + 9 (iv) = 64 (din maximul de 100 de puncte)
Valoare indicatorului R1 este 64 puncte din maxim 100 i este asociat clasei de
risc seismic II, din punct de vedere al îndeplinirii condiiilor de alctuire seismic.
9

104
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale

Evaluarea calitativ a structurii de rezisten prin determinarea "Gradului de
degradare a elementelor structurale – R2" stabilete dac integritatea materialelor din care
este realizat structura a fost afectat pe durata de exploatare a construciei i, dac este cazul,
msura degradrii. La cercetarea construciei trebuie s se aib în vedere c degradrile pot fi
ascunse sub finisaje bine întreinute.
Pentru structurile de beton armat criteriile i condiiile utilizate la determinarea
factorului R2 sunt enunate în tabelul B.3 din Anexa B a codului P 100-3/2008.
(i) Degradri produse de aciunea cutremurelor.
Sunt vizibile fisuri înclinate la colturile unor goluri de u i în unele panouri de
zidrie din ochiurile cadrelor. Eventualele fisuri în stâlpi sau grinzi sunt ascunse de finisajele
noi.
Punctaj estimat din punctajul maxim 35/50.
(ii) Degradri produse de încrcrile verticale.
Nu au fost identificate fisuri longitudinale în stâlpi sau fisuri normale la intradosul
grinzilor sau plcilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate.
(iii) Degradri produse de încrcarea cu deformaii.
Nu sunt vizibile defecte din tasri de reazeme le elementele structurale de la parter i
subsol. La nivelul terasei este marcat poziia plcii prin apariia unei crpturi orizontale la
baza aticului ca martor al fenomenului de dilataie-contracie difereniat.
(iv) Degradri produse de o execuie defectuoas.
În unele dintre zonele de înndire a armturii, îndeosebi la unii dintre stâlpii de la
parter, lipsete betonul de acoperire, armtura fiind descoperit i ruginit. Exist local i la
alte elemente structurale defecte în ceea ce privete grosimea stratului de acoperire cu beton
i omogenitatea betonului turnat.
De-a lungul timpului s-au efectuat intervenii locale care nu au fost rezolvate
corespunztor: s-au practicat goluri în pereii de închidere i în placi fr msuri de
consolidare local.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.
(v) Degradri produse de factorii de mediu.
La elementele de acoperi i în zona casei scrii sunt degradri produse de infiltraia
apei meteorice, cu probabile influene asupra strii armturii i a betonului de acoperire.
În zona grupurilor sanitare lipsa de etaneitate a instalaiilor a condus la umiditate
excesiv i corodarea local a armturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost
corespunztoare i s-au practicat goluri în plci, fr msuri de protecie.
La subsol, local, pereii exteriori din zidrie de crmid placat cu beton simplu
prezint igrasie.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.
10

105
Tabelul 3.1: Evaluarea indicatorului R2
CRITERII Punctaj estimat /

Punctaj maxim
Degradri produse de aciunea cutremurelor 35 / 50

Degradri produse de încrcrile verticale 18 / 20
Degradri produse de încrcarea cu deformaii 8 / 10
Degradri produse de o execuie defectuoas 7 / 10
Degradri produse de factorii de mediu 7 / 10
Total 75/100
Valoarea indicatorului R2 este 75 puncte din maxim 100 i este asociat clasei de
risc seismic III.
4. Evaluarea cantitativ a structurii utilizând metodologia de nivel 3

Pentru o evaluare cât mai riguroas a structurii se propune, ca principal metod de
evaluare, metodologia de nivel 3 prezentat în P 100-3/2008, bazat pe analize neliniare ale
structurilor. Acest tip de analize permit o evaluare global a structurii i o corelare mai exact
între cerinele impuse de aciunea seismic i capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitri. Metodologia de nivel 3 reprezint cea mai avansat metod de evaluare prezentat
în codul P 100-3/2008. Metodologia este recomandat, îns, numai în situaia în care exist
proiectul original al structurii, având în vedere necesitatea cunoaterii cu precizie ridicat a
armrii elementelor structurale.
Se recomand ca prim modalitate de evaluare, analizele static neliniare, întrucât acest
tip de analize sunt relativ uor de realizat, timpul de analiz este mic, iar informaiile oferite
au un grad sporit de transparen.
4.1. Ipotezele calculului static neliniar

În continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum
i cele luate în calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru seciunea de perete considerat.
4.1.1. Rigiditatea de calcul
Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate în domeniul fisurat egal cu
jumtate din rigiditatea în domeniul nefisurat.
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale.
4.1.2. Modelarea neliniaritii
Pentru modelarea elementelor de tip bar (grinzi i stâlpi) s-au utilizat modelele de
articulaie plastic punctual de tip moment (M) pentru grinzi i de tip for axial moment
(PMM) pentru stâlpi. Pentru ambele tipuri de articulaii plastice s-a optat pentru o lege de tip
elastic - perfect plastic fr consolidare post-elastic.
Structura a fost considerat încastrat la cota inferioar a subsolului. S-a preferat acest
tip de modelare datorit rigiditii reduse a subsolului, acesta fiind parial i realizat din perei
de zidrie înrmat. Zidria a fost modelat prin intermediul unor diagonale echivalente ce
11

106
pot prelua numai compresiune. Pentru determinarea grosimii diagonalelor, în absena unor
prevederi în codurile naionale, s-au utilizat prevederile din codul FEMA 356. Planeele au
fost considerate diafragme rigide.
4.1.3. Rezistenele materialelor
La evaluarea structurilor existente se utilizeaz rezistenele medii ale materialelor.
Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos pentru beton i armtur.
Tabelul 4.1: Rezistenele materialelor

Material Tip Solicitare Rezisten Notaie Valoare U.M.
de calcul fcd 11.07 N/mm2
Compresiune caracteristic fck 16.60 N/mm2
Beton B250 medie fcm 19.37 N/mm2
de calcul fctd 0.95 N/mm2
Întindere caracteristic ftk 1.43 N/mm2
medie fctm 1.66 N/mm2
de calcul fyd 210 N/mm2
Oel OL 38 Compresiune/întindere caracteristic fyk 242 N/mm2
medie fym 284 N/mm2
4.1.4. Evaluarea momentelor capabile

Pentru evaluarea momentelor capabile ale elementelor modelului de analiz neliniar
s-au utilizat rezistenele medii ale materialelor. Se recomand utilizare unui program de
calcul secional ce aplic metoda general de calcul.
4.2. Analiza static neliniar

Analiza static neliniar a fost realizat cu ajutorul unui program de calcul structural
spaial.
Pentru analiza static neliniar s-a considerat o distribuie a forelor laterale asociat
primului mod de translaie în direcia respectiv (modul 1 pentru direcia longitudinal,
respectiv modul 2 pentru direcia transversal).
În figurile urmtoare se prezint curba for adimensionalizat-deplasare pân la o
deplasare la vârf de 0.8m.
12

107
Fig. 4.1: Curba for adimensionalizat – deplasare pe direcia longitudinal
Fig. 4.2: Curba for adimenisonalizat – deplasare pe direcia transversal
4.3. Determinarea cerinei de deplasare

Cerina seismic de deplasare se determin cu metoda spectrelor neliniare de rspuns
pentru modul principal de vibraie în direcia de calcul. Metoda este prezentat în anexa D a
codului P 100-1/2006.
Direcia longitudinal
Prin biliniarizarea curbei prezentat în figura 4.1 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 5015 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.09 (unde cy reprezint raportul între
fora de curgere i greutatea total a structurii).
Cerina seismic de deplasare impus structurii de aciunea cutremurului de cod
asociat SLU (Starea limit ultim), cu IMR = 100 ani, s-a determinat cu ajutorul unui
program specializat i s-au considerat 10 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul de
13

108
proiectare. În tabelul 4.2 se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare

accelerogram.
Direcia transversal
cu Fy = 9308 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.16. În tabelul 4.3 se prezint cerinele
de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Cerina seismic de Cerina seismic de

deplasare SLU deplasare SLU
Acc.01 0.375 Acc.01 0.377
Acc.02 0.465 Acc.02 0.278
Acc.03 0.515 Acc.03 0.372
Acc.04 0.606 Acc.04 0.521
Acc.05 0.440 Acc.05 0.489
Acc.06 0.532 Acc.06 0.397
Acc.07 0.374 Acc.07 0.262
Acc.08 0.475 Acc.08 0.290
Acc.09 0.423 Acc.09 0.355
Acc.10 0.396 Acc.10 0.340
Media 0.460 Media 0.368
Tabelul 4.2: Cerina seismic de Tabelul 4.3: Cerina seismic de

deplasare pe direcia longitudinal [m] deplasare pe direcia transversal [m]
4.4. Evaluarea performanelor seismice

La evaluarea performanelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmresc:
x Identificarea tipului de mecanism (mecanism de grind, mecanism de stâlp)
x Verificarea cedrilor fragile din elemente
x Evaluarea capacitii de deformaie plastic a elementelor.

Figurile 4.3, 4.4 i 4.5 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei seismice de
deplasare pe direcia longitudinal. Se poate observa un mecanism global favorabil de
plastificare cu grinzi slabe-stâlpi puternici, îns nu unul ideal datorit apariiei unor
mecanisme locale de stâlpi slabi la partea superioar a etajului 4. Mai mult, mecanismul de
plastificare nu se dezvolt pe întreaga înlime a suprastructurii. Acest lucru are ca efect
concentrarea deformaiilor induse de ctre cutremur într-un numr mai redus de etaje ce
conduce la creterea rotirilor plastice în elementele din mecanism. Acest fenomen cuplat cu
rezistena redus la fore laterale pe direcia longitudinal conduce la rotiri plastice ridicate în
grinzi la cerina seismic de deplasare indus de cutremurul de cod asociat SLU.
14

109
Fig. 4.3: Rotiri plastice în grinzile i stâlpii cadrului longitudinal A

la cerina seismic de deplasare [radiani]
Fig. 4.4: Rotiri plastice în grinzile i stâlpii cadrului longitudinal B

15

110
Fig. 4.5: Rotiri plastice în grinzile i stâlpii cadrului longitudinal C

Direcia transversal
Figura 4.6 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei de deplasare pe direcia
transversal. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare care se dezvolt
pe întreaga înlime a structurii, cu grinzi slabe-stâlpi tari. Datorit capacitii mari la
încovoiere, atât a grinzilor, cât i a stâlpilor la cerina seismic de deplasare asociat
cutremurului de cod pentru SLU, stâlpii nu se plastific la baz. O mare parte din grinzi se
plastific, îns rotirile plastice sunt reduse.
16

111
Fig. 4.6: Rotiri plastice în grinzile i stâlpii cadrelor transversale de fronton i, respectiv,
cadrul curent la cerina seismic de deplasare [radiani]

Forele tietoare sunt asociate mecanismului de plastificare la cerina seismic de
deplasare în valori absolute, având în vedere c la determinarea capacitii la încovoiere a
elementelor s-au folosit rezistenele medii ale materialelor.
Evaluarea capacitii la fora tietoare s-a realizat conform prevederilor din STAS
10107/0-90. Anexa B din codul P 100-3/2008 prevede utilizarea rezistenelor medii ale
materialelor; rezultatul obinut este afectat de un coeficient global de siguran = 1.5 i un
factor de cunoatere CF. Pentru structura analizat exist planurile originale de armare,
precum i rezultatele unei expertize mai vechi efectuate dup cutremurul din 1977, drept
pentru care s-a considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a structurii, iar factorul de
cunoatere s-a considerat CF = 1.
Vcap ef. = Vcap med / (CF * )

unde: Vcap ef. – efortul capabil efectiv;
Vcap med. – efortul capabil obinut cu rezistene medii;
CF – factorul de cunoatere;
– factorul global de siguran.
17

112
Etaj Vcerina Vcapabil Vcapabil/g Cedare Etaj Vcerina Vcapabil Vcapabil/g Cedare
S 102 141 94 Fragil S 15 252 168 Ductil
P 137 206 138 Ductil P 72 257 172 Ductil
E1 114 188 125 Ductil E1 88 277 185 Ductil
E2 114 188 125 Ductil E2 80 280 187 Ductil
E3 91 177 118 Ductil E3 64 290 193 Ductil
E4 91 177 118 Ductil E4 54 292 195 Ductil
E5 76 168 112 Ductil E5 28 339 226 Ductil
E6 76 168 112 Ductil E6 22 347 231 Ductil
Tabelul 4.4: Fore tietoare grinzi cadru Tabelul 4.5: Fore tietoare stâlpi marginali
longitudinal de faad [kN] cadru longitudinal de faad [kN]
S 21 248 166 Ductil S
P 120 251 167 Ductil P 93 171 114 Ductil
E1 98 266 178 Ductil E1 93 171 114 Ductil
E2 104 269 179 Ductil E2 76 120 80 Ductil
E3 90 281 188 Ductil E3 76 120 80 Ductil
E4 65 283 189 Ductil E4 70 114 76 Ductil
E5 60 324 216 Ductil E5 70 114 76 Ductil
E6 36 355 237 Ductil E6 70 114 76 Ductil
Tabelul 4.6: Fore tietoare stâlpi centrali Tabelul 4.7: Fore tietoare grinzi cadru
cadru longitudinal de faad [kN] longitudinal central [kN]
S 22 266 178 Ductil S 21 248 166 Ductil
P 122 287 191 Ductil P 120 251 167 Ductil
E1 109 290 193 Ductil E1 98 266 178 Ductil
E2 107 336 224 Ductil E2 104 269 179 Ductil
E3 89 340 227 Ductil E3 90 281 188 Ductil
E4 68 382 255 Ductil E4 65 283 189 Ductil
E5 61 387 258 Ductil E5 60 324 216 Ductil
E6 33 391 260 Ductil E6 36 355 237 Ductil
Tabelul 4.8: Fore tietoare stâlpi Tabelul 4.9: Fore tietoare stâlpi centrali
marginali cadru longitudinal central [kN] cadru longitudinal central [kN]
18

113
Din tabelele de mai sus se poate observa c pe direcia longitudinal, în general,

elementele au o comportare ductil. Exist îns i grinzi longitudinale cu o comportare fragil,
îns acestea reduse ca numr i amplasate izolat în structur. Mai mult, fora tietoare
capabil este depit, de regul, cu cel mult 10%.
Direcia transversal
S 190 298 199 Ductil S 110 283 188 Ductil
P 190 298 199 Ductil P 180 288 192 Ductil
E1 179 280 186 Ductil E1 180 347 231 Ductil
E2 179 280 186 Ductil E2 162 350 233 Ductil
E3 156 261 174 Ductil E3 135 380 253 Ductil
E4 156 261 174 Ductil E4 134 383 255 Ductil
E5 138 242 161 Ductil E5 108 453 302 Ductil
E6 105 203 135 Ductil E6 55 461 307 Ductil
Tabelul 4.10: Fore tietoare grinzi cadru Tabelul 4.11: Fore tietoare stâlpi marginali
transversal de fronton [kN] cadru transversal de fronton [kN]
S 150 333 222 Ductil S 216 350 233 Ductil
P 250 392 261 Ductil P 204 330 220 Ductil
E1 210 397 264 Ductil E1 192 309 206 Ductil
E2 225 449 299 Ductil E2 192 309 206 Ductil
E3 190 454 302 Ductil E3 168 289 192 Ductil
E4 175 496 331 Ductil E4 168 289 192 Ductil
E5 140 501 334 Ductil E5 149 267 178 Ductil
E6 60 504 336 Ductil E6 105 203 135 Ductil
Tabelul 4.12: Fore tietoare stâlp Tabelul 4.13: Fore tietoare grinzi
central cadru transversal de fronton [kN] cadru transversal curent [kN]
19

114
S 110 278 186 Ductil S 150 330 220 Ductil
P 180 281 188 Ductil P 250 382 255 Ductil
E1 180 333 222 Ductil E1 210 386 257 Ductil
E2 162 336 224 Ductil E2 225 436 291 Ductil
E3 135 369 246 Ductil E3 190 441 294 Ductil
E4 134 371 247 Ductil E4 175 487 325 Ductil
E5 108 436 291 Ductil E5 140 507 338 Ductil
E6 55 448 299 Ductil E6 60 563 375 Ductil
Tabelul 4.14: Fore tietoare stâlpi marginali Tabelul 4.15: Fore tietoare stâlp central
cadru transversal curent [kN] cadru transversal curent [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa c pe direcia transversal, în general,

elementele au o comportare ductil, cedrile din fora tietoare fiind împiedicate.
În vederea determinrii capacitii de rotire plastic în grinzi i stâlpi s-a utilizat
formula empiric din Anexa B din P 100-3/2008. Rotirea plastic maxim (diferena între
rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii în armtur) pe care se poate conta în verificrile la
SLU în elemente solicitate la încovoiere, cu sau fr fora axial (grinzi, stâlpi i perei), în
regim de încrcare ciclic se poate determina cu expresia:
0,3 0 , 35 f yw
E § Z' · §L · DU x
T pl
¨¨ ¸¸ f 0, 2
¨ V ¸ 25 fc
4Q ©Z¹
um c
© h ¹
în care:
E este un coeficient cu valoarea 0,01 pentru stâlpi i grinzi i 0,007 pentru perei;
h este înlimea seciunii transversale;
Lv = M/V braul de forfecare în seciunea de capt;
N
Q limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv în
bhf c
cazul compresiunii;
Z ' ,Z coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv întinse, incluzând
armtura din inim; în cazul în care valorile Z i Z’ au valori mai mici decât
0,01, valoarea este 0,01;
fc i fyw rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite
prin împrirea valorilor medii la factorii de încredere corespunztori nivelului
de cunoatere atins în investigaii;
Us x
Asx (bw sh ) coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x (sh = distana
dintre etrieri)
D factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia
20

115
§ sh ·§ sh ·§¨ ¦ bi ·¸
2
D ¨¨1 ¸¸¨¨1 ¸¸ 1
¨ ¸
© 2bo ¹© 2ho ¹© 6ho bo ¹
bo, ho sunt dimensiunile miezului confinat msurat la axul etrierilor;
bi distana interax între armturile longitudinale aflate în colul unui etrier sau al
unei agrafe, în lungul perimetrului seciunii.
În continuare este prezentat modul de calcul al rotirii plastice capabile pentru o grind
curent din cadru longitudinal. Seciunea de calcul este prezentat în figura de mai jos.
Fig. 4.7: Seciune de calcul grinda de faad direcia longitudinal
Calculul prezentat este realizat pentru moment negativ, unde:

E 0.01
h 450 mm
Lv = M/V 1780 mm (se determin din echilibru static al grinzii aplicând momentele
capabile la capete i încrcarea uniform distribuit pe grinda din gruparea
special ca distana între punctul de moment 0 i captul unde se face
verificarea).
N
Q 0 (fora axial în grind se consider egal cu 0)
bhf c
f ymed
inf
Ay
Z' = 0.068
Ac f cmed
f ymed
sup
Ay
Z = 0.133
Ac f cmed
s 0.0013
D 0.084 (pentru grinzi valoarea lui D poate s fie considerat egal cu 0).
Astfel, rotirea capabil se calculeaz cu relaia :
0, 3 0, 35 284.50
0.01 § 0.068 · § 1780 · 0.0840.0013
T pl
um ¨ ¸ 19.37 0, 2
¨ ¸ 25 19.37
= 0.024 radiani
4 0 © 0.133 ¹ © 450 ¹
21

116
Rotirea obinut trebuie, conform prevederilor din Anexa B a codului P 100-3/2008,

afectat o serie de coeficieni subunitari în funcie de:
x Geometria suprafeei armturii: armtura neted, coeficient 0.5.
x Detalierea zonelor critice: nu sunt aplicate reguli de armare transversal ale
zonelor critice, coeficient 0.8.
x Ancorajul barelor longitudinale: barele nu sunt ancorate suficient la noduri;
coeficientul de reducere se determin ca raport între lungimea de ancoraj
efectiv i lungimea de ancoraj necesar. În cazul seciunii alese pentru
exemplificare, barele sunt ancorate corespunztor, ca atare coeficientul de
reducere este 1.
În concluzie, rotirea plastic capabil se va reduce cu 0.5 0.8 1 0.4 i va fi egal cu
0.010 radiani.
În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetizat rotirile plastice capabile minime,
maxime i, respectiv, medii pe înlimea structurii ale grinzilor cadrului transversal curent i
ale cadrelor longitudinale de faad. Semnele + sau – se refer la modul în care este
încovoiat grinda (cu + întinderea este la partea inferioar, iar cu – la partea superioar).
Rotire + - Rotire + -
plastic pl 0.4pl pl 0.4pl plastic pl 0.4pl pl 0.4pl
Minim 0.030 0.012 0.022 0.009 Min 0.023 0.009 0.019 0.008
Maxim 0.054 0.022 0.027 0.011 Max 0.042 0.017 0.026 0.010
Med 0.039 0.016 0.025 0.010 Med 0.035 0.014 0.024 0.009
Tabelul 4.16: Rotirile plastice capabile Tabelul 4.17: Rotirile plastice capabile ale
ale grinzilor cadrului transversal curent grinzilor cadrelor longitudinale de faad
[radiani] [radiani]
Un exemplu similar de calcul al capacitii de rotire plastic pentru un stâlp este

prezentat în continuare. Seciunea de calcul este cea din figura de mai jos.
Fig. 4.8: Seciune de calcul stâlp marginal curent

Direcia de calcul a stâlpului este paralel cu latura lung, unde:
E 0.01
h 600 mm
22

117
Lv = M/V 1490 mm (se determin din echilibru static al stâlpului aplicând momentele de
calcul la capete ca distana între punctul de moment 0 i captul unde se face
verificarea)
N
Q 0.30
bhf c
f ymed
comp
Ay
Z' = 0.20
Ac f cmed
f ymed
int insa
Ay
Z = 0.31
Ac f cmed
s 0.0029
§ 20 ·§ 20 ·§ 6 8 2 4 27 2 ·
D ¨1 ¸¨ 1 ¸¨¨1 ¸ 0.252 (dimensiunile pentru
© 2 23 ¹© 2 53 ¹© 6 23 53 ¸¹
calculul factorului de eficien a confinrii sunt prezentate în figura de mai jos).
Fig. 4.9: Distante bi pentru calculul factorului de eficien a confinrii
Astfel, rotirea capabil se calculeaz cu relaia:

0, 3 0 , 35 284.50
0.01 § 0.20 · § 1490 · 0.2520.0029
T umpl ¨ ¸ 19.37 0, 2 ¨ ¸ 25 19.37
= 0.015 radiani
4 0.30 © 0.31 ¹ © 600 ¹
Rotirea capabil a stâlpilor trebuie i ea afectat cu coeficienii subunitari descrii la
calculul rotirii plastice capabile a grinzilor, având în vedere c i stâlpii sunt armai tot cu
armtur neted, nu au detaliate corespunztor zonele plastice iar, în general, armtura la baza
stâlpilor este continu din subsol peste primul etaj.
În concluzie, rotirea plastic capabil va fi egal cu 0.006 radiani.
În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetizat rotirile plastice capabile la baza
stâlpilor cadrului transversal de fronton i, respectiv, curent i ale cadrelor longitudinale de
faad i, respectiv, ale cadrului central.
23

118
Cadru fronton Cadru curent Cadru faad Cadru central

Element Element
pl 0.4pl pl 0.4pl pl 0.4pl pl 0.4pl
Stâlp Stâlp
0.017 0.007 0.015 0.006 0.020 0.008 0.018 0.007
central curent
Stâlp Stâlp
0.019 0.008 0.018 0.007 0.022 0.009 0.021 0.008
marginal marginal
Tabelul 4.18: Rotirile plastice capabile la Tabelul 4.19: Rotirile plastice capabile la
baza stâlpilor cadrelor transversale baza stâlpilor cadrelor longitudinale
[radiani] [radiani]
Rotirile plastice în grinzi i stâlpi la cerina seismic de deplasare impus de ctre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate în form grafic în figurile 4.3, 4.4 i 4.5.
Dac se compar rotirile plastice capabile, în special ale grinzilor, cu rotirile plastice la
cerina seismic de deplasare, se poate observa cu uurin o depire generalizat a rotirilor
capabile, în special la încovoiere la partea superioar a grinzilor.
În figurile 4.10 i 4.11 este prezentat curba for adimensionalizat – deplasare pe
direcia longitudinal. Pe curba sunt marcate atât cerina seismic de deplasare impus de
cutremurul de cod, cât i deplasrile asociate ruperii primului stâlp, respectiv, primei grinzi,
ca urmare a depirii rotirii capabile.
Fig. 4.10: Curba for adimensionalizat – deplasare i deplasrile asociate ruperii primului
stâlp i, respectiv, primei grinzi, considerând rotirile capabile nereduse,
pe direcia longitudinal
24

119
stâlp i, respectiv, primei grinzi, considerând rotirile capabile reduse cu 60%,
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunztoare ruperii primului element i cerinele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.24/0.46 = 0.52,
dac nu se reduc rotirile capabile i, respectiv,
R3 = 0.16/0.46 = 0.35,
dac se reduc rotirile capabile cu 60%.
În ambele cazuri depirea capacitii de rotire se produce la nivelul stâlpilor.
Direcia transversal
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate în form grafic în figura 4.6.
Datorit capacitii mari la încovoiere, atât a grinzilor, cât i a stâlpilor la cerina
seismic de deplasare, stâlpii nu se plastific la baz. O mare parte dintre grinzi se plastific,
îns rotirile plastice sunt reduse.
direcia transversal. Pe curb sunt marcate atât cerina seismic de deplasare impus de
cutremurul de cod, cât i deplasrile asociate ruperii primului stâlp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depirii rotirii capabile.
25

120
Fig. 4.12: Curba for adimensionalizat – deplasare i delsrile asociate ruperii primului
pe direcia transversal
stâlp i, respectiv, primei grinzi, considerând rotirile capabile reduse cu 60%,
pe direcia transversal
R3 = 0.51/0.37 = 1.38,
R3 = 0.24/0.37 = 0.65,
dac se reduc rotirile capabile cu 60%.
În ambele cazuri depirea capacitii de rotire se produce la nivelul stâlpilor.
26

121
4.4.4. Încadrarea în clas de risc conform evalurii cantitative

În concluzie, valoarea minim a indicatorului R3 este 0.35, asociat clasei de risc
seismic II.
4.5. Concluzii
Cldirea evaluat are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectat într-o perioad în
care cunotinele inginerilor proiectani în domeniul ingineriei seismice erau foarte limitate;
prima reglementare de proiectare seismic (P 13 - 63 aprut înainte de proiectarea
construciei expertizate) avea valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. În aceste
condiii, construcia a fost proiectat într-o concepie preponderent gravitaional, reflectat în
planurile de execuie ale construciei.
Într-o perioad de exploatare relativ lung, pe amplasamentul construciei s-au
manifestat trei cutremure importante, în anii 1977, 1986 i 1990.
Dei degradrile vizibile ale structurii i ale elementelor nestructurale sunt limitate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fr îndoial, efecte mai extinse, neevideniate prin
finisajele existente, asupra integritii elementelor structurale i nestructurale.
Structura prezint i o serie de deficiene de alctuire (sintetizate de indicatorul R1),
precum i de rezisten i de deformabilitate în raport cu prevederile codurilor de proiectare
actuale.
O alt deficien major a structurii este flexibilitatea înalt la fore orizontale de tip
seismic, în special pe direcia longitudinal.
Pe baza celor prezentate mai înainte construcia se încadreaz în clas II de risc
seismic (Rs II), ceea ce implic necesitatea consolidrii acesteia în vederea aducerii ei la
nivelul de siguran impus de codurile de proiectare actuale.
4.6. Soluii de consolidare

Soluiile de consolidare urmresc s elimine principalele neajunsuri semnalate în cazul
fazei de evaluare a structurii, i anume lipsa de rigiditate i rezisten la încrcri laterale, în
special pe direcia longitudinal, precum i creterea capacitii de deformabilitate a
elementelor structurale. În cazul prezenei de elemente cu cedare fragil se va urmri
eliminarea acestora prin creterea capacitii la fora tietoare.
Consolidarea structurii se poate face în dou moduri:
1. Prin soluii ce nu implic modificarea sistemului structural de preluarea a încrcrilor
laterale.
Acest mod de consolidare presupune pstrarea sistemului existent de preluare a
încrcrilor laterale i corectarea neajunsurilor acestuia. Aceast soluie se utilizeaz, de
regul, pentru structurile în care se folosete cmuirea stâlpilor i/sau a grinzilor,
introducerea de noi elemente (de exemplu grinzi suplimentare, adiacente). În cazul de fa se
recomand cmuirea tuturor stâlpilor cu beton, pentru creterea rigiditii i a rezistenei la
aciuni laterale i rezolvarea unor probleme de ancoraj al barelor longitudinale din grinzi. De
asemenea, pentru a compensa deficitul de rezisten pe direcia longitudinal, se vor introduce
grinzi adiionale exterioare la nivelul cadrelor de faad.
27

122
2. Prin soluii ce implic modificarea sistemului structural de preluarea a încrcrilor

laterale.
Acest mod de consolidare presupune introducerea unui sistem nou de preluarea a
forelor laterale i descrcarea sistemului existent. Astfel, consolidarea se poate realiza fie
prin introducerea de perei de beton armat, fie prin introducerea de alte elemente disipative,
cum ar fi diagonale metalice, linkuri metalice, diagonale cu flambaj împiedicat.
3. Prin soluii ce implic izolarea seismic a sistemului structural de preluare a
încrcrilor laterale
Acest mod de consolidare presupune izolarea sistemului structural existent, prin
introducerea sub fiecare stâlp a unui izolator i, respectiv, a unui numr de amortizori.
5. Consolidarea structurii prin soluii ce nu implic modificarea sistemului

structural
5.1. Proiectarea soluiei de consolidare
În vederea limitrii spargerilor în structura existent i a limitrii dezvoltrii exagerate
a elementelor structurale la interior, se propune o soluie de consolidare a cadrelor
longitudinale de faad prin cmuirea stâlpilor i prevederea unei grinzi noi la exteriorul
structurii existente. Singurele intervenii vor fi la nivel de plac i vor fi detaliate în cele ce
urmeaz. Stâlpii cadrului central vor fi cmuii i ei pentru a corecta problemele de ancoraj
ale grinzilor transversale i, mai mult, pentru a crete rigiditatea structurii pe direcia
transversal.
Pentru dimensionarea soluiei de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizând factorul de comportare q, prevzut de P 100-1/2006, i anume
5x1.35=6.75.
5.1.1. Rezistena materialelor
În proiectarea soluiei de consolidare se vor folosi rezistenele de calcul atât pentru
materialele existente, cât i pentru cele nou introduse. Rezistenele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate în tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse în tabelul 5.1.
Tabelul 5.1: Rezistenele materialelor nou introduse

medie fcm 28.00 N/mm2
Beton C20/25
Compresiune
Oel PC52 caracteristic fyk 345 N/mm2
/Întindere
medie fym 405 N/mm2
28

123
5.1.2. Predimensionarea soluiei de consolidare

Predimensionarea se realizeaz, în principal, pe criterii de rigiditate structural la
aciuni laterale. Pentru început se propune c dimensiunea grinzii existente este egal cu cea a
grinzii curente de faad, i anume 25x45cm. Cmuirea stâlpilor se realizeaz pe
considerente constructive, judecat inginereasc, intruziuni minime la interior i realizarea
unor detalii adecvate de conectare a elementelor noi introduse, precum i conlucrarea acestora
cu cele existente. Astfel, stâlpii de faad se cmuiesc cu 20 de cm de beton pe laturile lungi
i cu 15cm, respectiv 25cm pe laturile scurte. Cmuirea de 25 cm este necesar pentru a
putea realiza grinda de consolidare fr a sparge stâlpii. Stâlpul central se va cmui uniform
pe fiecare latur cu 15cm.
Analiza modal a structurii consolidate este prezentat în Tabelul 5.2. Se poate
observa c, în urma consolidrii cadrelor de faad, primul mod de translaie este pe direcia
transversal, al doilea mod este torsiune, iar al treilea mod este translaie pe direcia
longitudinal.
Modul T [s]
UX UY RZ
1 0.92 0.00 0.72 0.00
2 0.79 0.00 0.00 0.73
3 0.73 0.75 0.00 0.00
Tabelele de mai jos prezint deplasrile relative pe înlimea structurii dup

consolidarea elementelor. Se poate observa c drifturile pe direcia longitudinal sunt sub
valorile acceptate de P 100-1/2006, atât pentru SLS, cât i pentru SLU. Pe direcia
transversal, îns, la SLS deplasrile relative de nivel depesc deplasarea limit impus de
codul P 100-1/2006. Creterea seciunilor de stâlp, îns, nu se justific având în vedere c
depirea deplasrilor este de maxim 12%.
Tabelul 5.3: Deplasri relative pe direcia longitudinal [m]
Deplasare Deplasare Depl.rel. Depl.adm. Depl.rel. Depl.adm. Depl.adm.SLS/ Depl.adm.SLU/
Etaj Hnivel Solicitare
elastica relativa SLS SLS SLU SLU Depl.rel.SLS Depl.rel.SLU
E6 2.4 SXP 0.219 0.018 0.007 0.012 0.022 0.060 1.63 2.76
E5 4.43 SXP 0.201 0.022 0.009 0.022 0.026 0.111 2.52 4.26
E4 3.13 SXP 0.179 0.028 0.011 0.016 0.033 0.078 1.39 2.35
E3 3.13 SXP 0.150 0.034 0.013 0.016 0.040 0.078 1.16 1.97
E2 3.13 SXP 0.117 0.037 0.015 0.016 0.044 0.078 1.06 1.80
E1 3.13 SXP 0.080 0.038 0.015 0.016 0.045 0.078 1.04 1.75
P 3.52 SXP 0.042 0.042 0.017 0.018 0.050 0.088 1.04 1.76
Tabelul 5.4: Deplasri relative pe direcia transversal [m]

Deplasare Deplasare Depl.rel. Depl.adm. Depl.rel. Depl.adm. Depl.adm.SLS/ Depl.adm.SLU/
Etaj Hnivel Solicitare
elastica relativa SLS SLS SLU SLU Depl.rel.SLS Depl.rel.SLU
E6 2.4 SYP 0.302 0.047 0.019 0.012 0.047 0.060 0.63 1.27
E5 4.43 SYP 0.255 0.040 0.016 0.022 0.040 0.111 1.39 2.79
E4 3.13 SYP 0.215 0.043 0.017 0.016 0.043 0.078 0.92 1.83
E3 3.13 SYP 0.172 0.045 0.018 0.016 0.045 0.078 0.87 1.74
E2 3.13 SYP 0.128 0.044 0.018 0.016 0.044 0.078 0.88 1.77
E1 3.13 SYP 0.083 0.040 0.016 0.016 0.040 0.078 0.97 1.94
P 3.52 SYP 0.043 0.043 0.017 0.018 0.043 0.088 1.02 2.05
29

124
5.1.3. Dimensionarea soluiei de consolidare

5.1.3.1. Proiectarea grinzii de consolidare
Având în vedere urmtoarele aspecte: armarea similar a grinzilor existente între
deschideri, reducerea armrii longitudinale pe înlime i faptul c grinzile existente au un
deficit de armtur la partea inferioar, se propune ca grinda de consolidare s fie armat
simetric i constant pe înlime. Acest mod de armare are avantaje atât din punct de vedere al
comportrii elementului la aciuni ciclice, cât i din punct de vedere tehnologic i de detaliere.
Tabelul 5.5: Momente pozitive în grinzile de faad [kNm]
Moment din M capabil Moment Moment mediu
Etaj Solicitare combinaie grind necesar necesar grind
seismic existent grind nou nou
E6 GSXNP 76 43 33 75
E5 GSXNP 84 43 41 75
E4 GSXNP 128 68 60 75
E3 GSXNP 163 68 96 75
E2 GSXNP 193 106 87 75
E1 GSXNP 209 106 103 75
P GSXNP 199 106 94 75
S GSXNP 155 68 87 75
1208 607 601 601
Tabelul 5.6: Momente negative în grinzile de faad [kNm]

Moment din M capabil Moment Moment mediu
Etaj Solicitare combinaie grind necesar necesar grind
seismic existent grind nou nou
E6 GSXNP -111 -80 -30 -64
E5 GSXNP -109 -80 -29 -64
E4 GSXNP -153 -98 -55 -64
E3 GSXNP -189 -98 -91 -64
E2 GSXNP -219 -126 -92 -64
E1 GSXNP -235 -126 -109 -64
P GSXNP -226 -184 -42 -64
S GSXNP -187 -125 -61 -64
-1429 -919 -510 -510
Din tabelele de mai sus se poate observa necesitatea unui spor de capacitate la
încovoiere doar la partea inferioar a grinzilor. Îns, trebuie avut în vedere faptul c
elementele existente nu au detaliere corespunztoare pentru aciunile seismice i, mai mult,
exist probleme de ancoraj al barelor atât la partea inferioar, cât i la partea superioar.
Astfel, având în vedere aspectele amintite anterior i urmrind s se reduc solicitarea
30

125
seismic asupra structurii existente, grinzile se vor arma simetric cu câte 4 bare de Ø20.
Momentul capabil rezultat este de 143kNm. Armarea transversal a grinzii se va realiza la
fora tietoare asociat mecanismului local de plastificare a grinzii. Trebuie precizat faptul c
grinda de consolidare nu are încrcri gravitaionale întrucât acestea sunt transmise, prin
proiect, prin grinda existent. Astfel, fora tietoare de calcul se evalueaz, dup cum
urmeaz:
Armarea la fora tietoare se realizeaz conform STAS 10107/0-1990 i va consta într-

un etrier Ø8 dispus la 100 mm în zonele critice i la 200 mm în zonele necritice. Figura de
mai jos prezint seciunea grinzii de consolidare.
Fig. 5.1: Seciune grind de consolidare
5.1.3.2. Consolidarea stâlpilor marginali

În cazul stâlpilor se propune armarea din figura 5.2. Armarea se pstreaz constant pe
întreaga înlime.
Armarea stâlpilor marginali va fi confirmat prin verificarea mecanismului de
plastificare i prin verificarea la for tietoare. Verificarea mecanismului de plastificare este
pentru direcia longitudinal sens pozitiv fiind prezentat în tabelul de mai jos. Se poate
observa c raportul între capacitatea stâlpilor i a grinzilor depete cu mult valoarea de 1.3,
indicat de P 100-1/2006, pentru asigurarea unui mecanism favorabil de plastificare.
Tabelul 5.7: Verificarea mecanismului de plastificare pentru stâlp marginal curent [kNm]
Momentecapabilegrinzi(kNm) Momentecapabilestalpi(kNm) Mcapstalpi/
Mcap Mcap
Etaj Stanganodului Dreaptanodului
SubNod Pestenod grinzi stalpi Mcapgrinzi
Existenta Consolidare Existenta Consolidare
E6 80 143 32 143 797 398 797 2.00
E5 80 143 32 143 831 805 398 1636 4.11
E4 98 143 50 143 871 838 434 1709 3.93
E3 98 143 50 143 901 879 434 1779 4.10
E2 126 143 78 143 950 908 491 1859 3.79
E1 126 143 78 143 980 958 491 1939 3.95
P 184 143 119 143 1100 988 589 2089 3.54
S 125 143 50 143 1223 1109 461 2332 5.05
31

126
Pe direcia transversal verificarea mecanismului de plastificare nu mai este necesar

pentru situaia de fa, având în vedere ca din analizele realizate la partea de evaluare s-a
observat dezvoltarea unui mecanism favorabil de plastificare. Cmuirea stâlpilor nu a fcut
decât s sporeasc capacitatea acestora i, implicit, pstrarea mecanismului favorabil având în
vedere c nu s-a intervenit la nivelul grinzilor.
Tabelul 5.8 prezint verificarea unui stâlp marginal curent la fora tietoare. Fora
tietoare de calcul a fost determinat conform prevederilor din P 100-1/2006, fiind asociat
mecanismului global de plastificare. Capacitatea la fora tietoare a fost calculat conform
prevederilor din STAS 10107/0-90, utilizând rezistenele de calcul ale materialelor.
Tabelul 5.8: Verificare for tietoare pentru stâlp marginal curent
Momentecapabile Momentdecalcullaforta
Hliber Fortataietoarede Fortataietoare
Etaj (kNm) taietoare(kNm)
(m) calcul(kN) capabila(kN)
Jos Sus Jos Sus
E6 3.93 805 797 245 498 189 685
E5 2.63 838 831 266 253 197 687
E4 2.58 879 871 268 277 211 709
E3 2.53 908 901 300 275 227 711
E2 2.53 958 950 303 314 244 730
E1 2.48 988 980 349 310 266 732
P 2.63 1109 1100 1386 388 674 785
S 2.57 1353 1223 335 431 298 840
5.1.3.1. Consolidarea stâlpilor centrali

În cazul stâlpilor se propune armarea din figura 5.2. Armarea se pstreaz constant pe
întreaga înlime. În cazul stâlpilor centrali verificrile necesare sunt limitate având în vedere
c nu se consolideaz grinzile care intr în stâlpi; cerinele asupra stâlpilor asociate
mecanismului de plastificare rmân neschimbate, mai puin la baza acestora.
32

127
a) Seciune orizontal prin planeu
b) Seciune orizontal curent

Fig. 5.2: Seciuni consolidare stâlpi marginali
33

128
a) Seciune orizontal prin planeu
b) Seciune orizontal curent

Fig. 5.3: Seciuni consolidare stâlpi centrali
5.2. Evaluarea cantitativ a soluiei de consolidare

Evaluarea performanelor seismice ale structurii consolidate se va realiza în mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate în
continuare.
5.2.1. Analiza static neliniar
primului mod de translaie în direcia respectiv (modul 1 pentru direcia transversal,
respectiv modul 3 pentru direcia longitudinal).
34

129
În figurile urmtoare se prezint curba for adimensionalizat-deplasare pân la o

deplasare la vârf de 0.8m.
Fig. 5.5: Curba for adimensionalizat – deplasare pe direcie transversal
5.2.2. Determinarea cerinei de deplasare

Prin biliniarizare curbei prezentat în figura 5.4 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 15782 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.28 (unde cy reprezint raportul între
fora de curgere i greutatea total a structurii). În tabelul 5.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.
35

130
Direcia transversal
Prin biliniarizarea curbei prezentat în figura 5.5 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 20935 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.37. În tabelul 5.10 se prezint cerinele
Cerina seismic Cerina seismic
de deplasare SLU de deplasare SLU
Acc.01 0.279 Acc.01 0.333
Acc.02 0.177 Acc.02 0.246
Acc.03 0.160 Acc.03 0.235
Acc.04 0.181 Acc.04 0.240
Acc.05 0.222 Acc.05 0.283
Acc.06 0.211 Acc.06 0.269
Acc.07 0.161 Acc.07 0.216
Acc.08 0.182 Acc.08 0.243
Acc.09 0.213 Acc.09 0.291
Acc.10 0.242 Acc.10 0.299


Figurile 5.6, 5.7 i 5.8 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei de deplasare
pe direcia longitudinal. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare cu
articulaii plastice în grinzi i la baza stâlpilor, de tip grinzi slabe-stâlpi tari.
36

131


37

132

Direcia transversal
Figura 5.9 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei de deplasare pe direcia
transversal. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolt pe
întreaga înlime a structurii, de tip grinzi slabe-stâlpi tari.
Fig. 5.9: Rotiri plastice în grinzile i stâlpii cadrele transversale de fronton i, respectiv,
cadrul curent la cerina seismic de deplasare [radiani]
38

133

Tabelul 5.11: Fore tietoare grinzi cadru longitudinal de faad [kN]
Grinda existent Grinda de consolidare
Etaj Cedare
Vcerina Vcapabil Vcapabil/g Vcerina Vcapabil Vcapabil/g
S 112 141 94 133 335 223 Fragil
P 152 206 138 133 335 223 Fragil
E1 125 188 125 133 335 223 Ductil
E2 125 188 125 133 335 223 Ductil
E3 99 177 118 133 335 223 Ductil
E4 99 177 118 133 335 223 Ductil
E5 82 168 112 133 335 223 Ductil
E6 82 168 112 133 335 223 Ductil
S 14 1060 707 Ductil S 90 1051 701 Ductil
P 440 1064 710 Ductil P 300 1053 702 Ductil
E1 200 1108 739 Ductil E1 420 1086 724 Ductil
E2 260 1111 740 Ductil E2 335 1088 725 Ductil
E3 180 1133 755 Ductil E3 320 1116 744 Ductil
E4 160 1135 757 Ductil E4 235 1117 745 Ductil
E5 120 1227 818 Ductil E5 205 1199 799 Ductil
E6 50 1233 822 Ductil E6 160 1277 851 Ductil
Tabelul 5.12: Fore tietoare stâlpi Tabelul 5.13: Fore tietoare stâlpi
marginali cadru longitudinal de faad [kN] centrali cadru longitudinal de faad [kN]
S S 165 970 647 Ductil
P 93 171 114 Ductil P 170 1013 675 Ductil
E1 93 171 114 Ductil E1 90 1016 678 Ductil
E2 76 120 80 Ductil E2 120 1094 729 Ductil
E3 76 120 80 Ductil E3 75 1098 732 Ductil
E4 70 114 76 Ductil E4 70 1166 777 Ductil
E5 70 114 76 Ductil E5 5 1170 780 Ductil
E6 70 114 76 Ductil E6 -53 1172 782 Ductil
Tabelul 5.14: Fore tietoare grinzi Tabelul 5.15: Fore tietoare stâlpi
cadru longitudinal central [kN] marginali cadru longitudinal central [kN]
39

134
Etaj Vcerina Vcapabil Vcapabil/g Cedare

S 80 963 642 Ductil
P 330 996 664 Ductil
E1 110 999 666 Ductil
E2 135 1072 714 Ductil
E3 80 1075 717 Ductil
E4 75 1148 765 Ductil
E5 25 1237 825 Ductil
E6 25 1267 845 Ductil
Tabelul 5.16: Fore tietoare stâlpi centrali cadru longitudinal central [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa c pe direcia longitudinal, în general,
elementele au o comportare ductil. Unele grinzi de faad prezint o comportare fragil, îns,
ele sunt dublate cu grinzile de consolidare. În situaia cedrii fragile a unei grinzi existente,
momentul încovoietor va fi redistribuit grinzilor de consolidare care prezint rezisten
suficient la fora tietoare.
Direcia transversal
S 197 298 199 Ductil S 225 350 233 Ductil
P 196 298 199 Ductil P 212 330 220 Ductil
E1 185 280 186 Ductil E1 199 309 206 Ductil
E2 183 280 186 Ductil E2 199 309 206 Ductil
E3 162 261 174 Ductil E3 174 289 192 Ductil
E4 161 261 174 Ductil E4 174 289 192 Ductil
E5 143 242 161 Ductil E5 154 267 178 Ductil
E6 108 203 135 Ductil E6 107 203 135 Ductil
Tabelul 5.17: Fore tietoare grinzi cadru Tabelul 5.18: Fore tietoare stâlpi
transversal de fronton [kN] marginali cadru transversal de fronton [kN]
40

135
S 220 1342 894 Ductil S 216 350 233 Ductil
P 520 1275 850 Ductil P 204 330 220 Ductil
E1 150 1280 853 Ductil E1 192 309 206 Ductil
E2 275 1377 918 Ductil E2 192 309 206 Ductil
E3 220 1381 921 Ductil E3 168 289 192 Ductil
E4 190 1466 978 Ductil E4 168 289 192 Ductil
E5 140 1471 981 Ductil E5 149 267 178 Ductil
E6 80 1474 983 Ductil E6 105 203 135 Ductil
Tabelul 5.19: Fore tietoare stâlp central Tabelul 5.20: Fore tietoare grinzi cadru
cadru transversal de fronton [kN] transversal curent [kN]
S 75 1361 907 Ductil S 260 1331 888 Ductil
P 90 1125 750 Ductil P 650 1254 836 Ductil
E1 325 1254 836 Ductil E1 180 1258 839 Ductil
E2 225 1256 837 Ductil E2 300 1348 899 Ductil
E3 225 1333 889 Ductil E3 230 1353 902 Ductil
E4 190 1335 890 Ductil E4 210 1443 962 Ductil
E5 155 1479 986 Ductil E5 170 1476 984 Ductil
E6 70 1503 1002 Ductil E6 80 1609 1073 Ductil
Tabelul 5.21: Fore tietoare stâlpi Tabelul 5.22: Fore tietoare stâlp central
marginali cadru transversal curent [kN] cadru transversal curent [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa c pe direcia transversal, în general,

elementele au o comportare ductil.

Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidat.
Probleme speciale apar în evaluarea capacitii la rotire a grinzilor din cadrele
longitudinale consolidate. Grinzile se compun din grinda existent i grinda de consolidare.
Aceste dou elemente au capaciti de rotire substanial diferite datorit folosirii armturii
netede i a nedetalierii corespunztoare ale grinzilor existente. Modul prudent i acoperitor de
evaluare a capacitii la rotire a ansamblului de grinzi este s se considere, ca rotire capabil,
rotirea capabil a grinzii existente.
Evaluarea capacitii la rotire a stâlpilor cmuii se realizeaz similar cu evaluarea
prezentat pentru stâlpii neconsolidai. În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetizat rotirile
plastice capabile la baza stâlpilor cadrului transversal de fronton i respectiv curent i ale
41

136
cadrelor longitudinale de faad i central. în cazul evalurii capacitii de rotire a stâlpilor

consolidai apar probleme la reducerea capacitii de rotire datorit utilizrii de armtur
neprofilat i detalierii necorespunztoare a zonelor plastice în stâlpul existent. Astfel,
reducerea capacitii de rotire datorit utilizrii de armtur neprofilat în stâlpul existent se
recomand a fi 0.75 în loc de 0.5, având în vedere faptul c momentul capabil este dat, în
principal, de armtura din cmuire. Reducerea asociat cu nedetalierea corespunztoare a
zonei plastice din stâlpul existent se recomand a fi 0.9 în loc de 0.8, având în vedere
detalierea corespunztoare a cmuirii. În concluzie rotirile plastice capabile ale stâlpilor se
vor reduce cu un coeficient egal cu 0.75 0.90 1 | 0.70 .
Cadru fronton Cadru curent Cadru faad Cadru central

Element Element
pl 0.7pl pl 0.7pl pl 0.7pl pl 0.7pl
Stâlp Stâlp
0.022 0.015 0.019 0.013 0.019 0.013 0.020 0.014
central curent
Stâlp Stâlp
0.022 0.015 0.020 0.014 0.022 0.015 0.024 0.017
marginal marginal
Tabelul 5.23: Rotirile plastice capabile la Tabelul 5.24: Rotirile plastice capabile la
baza stâlpilor cadrelor transversale [radiani] baza stâlpilor cadrelor longitudinale [radiani]
Cerina de rotire în articulaiile plastice indus de cutremurul de cod asociat SLU este
redus, unele grinzi neavând incursiuni în domeniul plastic. Rotirile plastice capabile ale
grinzilor i stâlpilor sunt, în general, mai mari decât rotirile la cerina seismic de deplasare
asociat cutremurului de cod pentru SLU.
direcia longitudinal. Pe curb sunt marcate, atât cerina seismic de deplasare impus de
cutremurul de cod, cât i deplasrile asociate ruperii primului stâlp, respectiv primei grinzi, ca
urmare a depirii rotirii capabile.
42

137
stâlp i, respectiv, primei grinzi, considerând rotirile capabile reduse cu 30% pentru stâlpi i
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe direcia longitudinal
R3 = 0.46/0.20 = 2.30,
R3 = 0.31/0.20 = 1.55,
dac se reduc rotirile capabile.
În ambele cazuri depirea capacitii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
43

138
Direcia transversal
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate în form grafic în figura 5.9. Datorit
capacitii mari la încovoiere, atât a grinzilor, cât i a stâlpilor la cerina seismic de deplasare
asociat cutremurului de cod pentru SLU, stâlpii nu se plastific la baz. O mare parte din
grinzi se plastific, îns rotirile plastice sunt reduse cu mult sub capacitatea grinzilor de rotire
plastic.
În figurile 5.12 i 5.13 este prezentat curba for adimensionalizat-deplasare pe
direcia longitudinal. Pe curb sunt marcate atât cerina seismic de deplasare impus de
cutremurul de cod, cât i deplasrile asociate ruperii primului stâlp, respectiv primei grinzi, ca
urmare a depirii rotirii capabile.
stâlp i, respectiv, primei grinzi, considerând rotirile capabile reduse cu 30% pentru stâlpi i,
respectiv, 60% pentru grinzile existente, pe direcia longitudinal
44

139
corespunztoare ruperii primului element i cerinele de deplasare seismice, sunt:
R3 = 0.44/0.27 = 1.63,
dac nu se reduc rotirile capabile i respectiv
R3 = 0.30/0.27 = 1.11,
În ambele cazuri depirea capacitii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
5.3. Concluzii
Astfel, în urma aplicrii soluiei de consolidare valoarea minim a indicatorului R3,
principal în evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, în cazul structurii iniiale, la 1.11, în
cazul structurii consolidate. Având în vedere i valorile indicatorilor R1 i R2, construcia
consolidat se încadreaz în clasa a III-a de risc seismic. Chiar dac din punct de vedere al
evalurii calitative, construcia consolidat ar putea fi încadrat în clasa a IV-a de risc seismic,
absena unor detalieri corespunztoare a elementelor antrenate în preluarea aciunii seismice,
în special la nivelul grinzilor, precum i faptul c structura a trecut prin 3 aciuni seismice
importante, fac ca aceasta s fie declasat, în clasa a III-a de risc seismic.
6. Consolidarea structurii prin soluii ce implic modificarea sistemului

structural
6.1. Perei de beton armat
O modalitate eficient de a utiliza punctele forte ale structurii existente, i anume
procentele mari de armare longitudinal din stâlpi, este s se realizeze un sistem structural cu
perei din beton armat la care stâlpii existeni s aib rol de bulbi. Vor fi introduse inimi de
beton cu grosime de 30 cm în ochiurile de cadru, atât pe direcia longitudinal, cât i pe
direcia transversal. Pe direcia longitudinal, pentru a nu afecta funcionalitatea structurii i
a pstra configuraia acesteia, pereii pot fi introdui doar în ochiurile cadrului central. În
aceast situaie este indicat consolidarea structurii i pe direcia transversal pentru a crea o
structur cu torsiune împiedicat i cu rezistene comparabile pe cele dou direcii principale.
Amplasarea pereilor de consolidare este prezentat în figura 6.1.
existente utilizând factorul de comportare q, prevzut de P 100-1/2006, i anume
4x1.15=4.60.
45

140
Fig. 6.1: Plan amplasare perei de consolidare
46

141
6.1.1.1. Rezistena materialelor

În proiectarea soluiei de consolidare se vor folosi rezistenele de calcul, atât pentru
Tabelul 6.1: Rezistenele materialelor nou introduse
medie fcm 33.00 N/mm2
Beton C25/30
Otel PC52 Compresiune/Întindere caracteristic fyk 345 N/mm2
medie fym 405 N/mm2
6.1.1.2. Predimensionarea soluiei de consolidare

Predimensionarea grosimii pereilor se face pe criteriul limitrii forei tietoare din
perei. În urma predimensionrii s-au propus perei cu grosimi de 30 cm pe ambele direcii,
sensibil mai mari decât valorile rezultate la predimensionare, în principal din considerente
tehnologice, i anume pentru a se realiza cofrajul la fata stâlpului, dar i din considerente
arhitecturale.
Tabelul 6.2 prezint rezultatele analizei modale în urma soluiei de intervenie. Se
observ c structura devine mult mai rigid în direcia longitudinal, perioada sczând de la
1.35s la 0.72s.
Modul T [s]
UX UY RZ
1 0.72 0.64 0.00 0.00
2 0.66 0.00 0.61 0.00
3 0.58 0.00 0.00 0.63
Tabelele de mai jos prezint deplasrile relative pe înlimea structurii dup

consolidarea elementelor. Se poate observa c drifturile pe ambele direcii sunt sub valorile
acceptate de P 100-1/2006, atât pentru SLS, cât i pentru SLU.
47

142
Tabelul 6.3: Deplasri relative pe direcia longitudinal [m]

DeplasareDeplasare Depl.rel. Depl. Depl.rel. Depl. Depl.adm.SLS/Depl.adm.SLU
Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
elastic relativ SLS adm.SLS SLU adm.SLU Depl.rel.SLS /Depl.rel.SLU
E6 2.4 SXP 0.03 0.203 0.041 0.016 0.012 0.049 0.060 0.73 1.21
E5 4.43 SXP 0.0239 0.161 0.030 0.012 0.022 0.036 0.111 1.82 3.04
E4 3.13 SXP 0.0194 0.131 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E3 3.13 SXP 0.015 0.101 0.030 0.012 0.016 0.036 0.078 1.32 2.20
E2 3.13 SXP 0.0106 0.072 0.027 0.011 0.016 0.032 0.078 1.45 2.42
E1 3.13 SXP 0.0066 0.045 0.022 0.009 0.016 0.026 0.078 1.81 3.02
P 3.52 SXP 0.0034 0.023 0.023 0.009 0.018 0.028 0.088 1.92 3.20
Tabelul 6.4: Deplasri relative pe direcia transversal [m]

Deplasare Deplasare Depl.rel. Depl. Depl.rel. Depl. Depl.adm.SLS/ Depl.adm.SLU
Etaj Hnivel Solicitare Deplasare
elastica relativa SLS adm.SLS SLU adm.SLU Depl.rel.SLS /Depl.rel.SLU
E6 2.4 SYP 0.0257 0.173 0.039 0.016 0.012 0.053 0.060 0.77 1.14
E5 4.43 SYP 0.0199 0.134 0.027 0.011 0.022 0.053 0.111 2.05 2.10
E4 3.13 SYP 0.0159 0.107 0.026 0.011 0.016 0.053 0.078 1.49 1.48
E3 3.13 SYP 0.012 0.081 0.025 0.010 0.016 0.053 0.078 1.57 1.48
E2 3.13 SYP 0.0083 0.056 0.022 0.009 0.016 0.053 0.078 1.76 1.48
E1 3.13 SYP 0.005 0.034 0.017 0.007 0.016 0.053 0.078 2.32 1.48
P 3.52 SYP 0.0025 0.017 0.017 0.007 0.018 0.053 0.088 2.61 1.67
6.1.1.3. Dimensionarea soluiei de consolidare

Având în vedere faptul c stâlpii existeni reprezint bulbii pereilor de consolidare
acetia vor fi doar verificai la încovoiere i dimensionai la fora tietoare. Verificarea
pereilor la încovoiere este prezentat în tabelul de mai jos. Având în vedere faptul c
armtura vertical de pe inima peretelui se conecteaz prin grinzile existente, aportul acesteia
a fost neglijat în favoarea siguranei la evaluarea capacitii la încovoiere a pereilor.
Armarea la fora tietoare se predimensioneaz pe considerente de asigurare a
ancorajului la capete prin ancoraj chimic. Rezult, astfel, un diametru maximal al barelor,
precum i o distan minimal între acestea. Astfel, se dispun dou rânduri de bare orizontale
cu diametru de Ø14 pe primele 3 niveluri i Ø12 în rest. Distana între barele orizontale pe
întreaga înlime este de 200 mm.
Tabelul 6.5: Verificare la încovoiere perete central pe direcia longitudinal [kNm]

Momentdin
Momentde Moment Momentdecalcul/
Etaj Zona combinaie
calcul capabil Momentcapabil
seismic
E6 B 711 1045 10913 10.45
E5 B 1815 2665 14541 5.46
E4 B 5259 7724 17874 2.31
E3 B 10200 14981 24695 1.65
E2 B 16304 23945 27833 1.16
E1 B 23069 33882 34995 1.03
P A 33638 33638 38004 1.13
S I 22236 27635 38401 1.39
48

143
Tabelul 6.6: Verificare la fora tietoare perete central pe direcia longitudinal [kN]
Foratietoare Foratietoarecapabil
Foratietoaredin Foratietoare
Foratietoare Foratietoare capabilasociat asociatcedriibielei
Etaj Zon combinaie capabil/Fora
decalcul capabil cedriibielei comprimate/Fora
seismic tietoaredecalcul
comprimate tietoaredecalcul
E6 B 408 612 5330 6795 8.71 11.10
E5 B 1294 1942 5501 6795 2.83 3.50
E4 B 1703 2555 5663 6795 2.22 2.66
E3 B 2151 3227 5822 6795 1.80 2.11
E2 B 2519 3778 5986 6795 1.58 1.80
E1 B 2835 4252 6145 6795 1.45 1.60
P A 3361 5042 4848 6795 0.96 1.35
S I 1100 1840 4848 6795 2.64 3.69
Detalierea peretelui longitudinal este prezentat în figura 6.2, iar conectare barelor este
prezentat în figura 6.3.
Direcia transversal
Tabelul 6.7: Verificare la încovoiere perete marginal pe direcia transversal [kNm]
Momentdin
Momentde Moment Momentdecalcul/
Etaj Zon combinaie
calcul capabil Momentcapabil
seismic
E6 B 1676 2204 6371 2.89

E5 B 2241 2948 8425 2.86
E4 B 4207 5534 10430 1.88
E3 B 7312 9618 12352 1.28
E2 B 10729 14113 14196 1.01
E1 B 14446 14446 15901 1.10
P A 19198 19198 19426 1.01
S I 14699 16361 18710 1.14
Tabelul 6.8: Verificare la fora tietoare perete marginal pe direcia transversal [kN]
Foratietoare Foratietoarecapabil
Foratietoaredin Foratietaore
Foratietoare Foratietoare capabilasociat asociatcedriibielei
Etaj Zon combinaie capabil/Fora
decalcul capabil cedriibielei comprimate/Fora
seismic tietoaredecalcul
comprimate tietoaredecalcul
E6 B 576 864 4028 6000 4.66 6.95
E5 B 452 678 4157 6000 6.13 8.85
E4 B 966 1449 4286 6000 2.96 4.14
E3 B 1306 1959 4413 6000 2.25 3.06
E2 B 1435 2153 4538 6000 2.11 2.79
E1 B 1578 2367 4656 6000 1.97 2.53
P A 1544 2315 3547 6000 1.53 2.59
S I 218 327 3470 6000 10.62 18.37
Detalierea peretelui longitudinal este prezentat în figura 6.4, iar conectare barelor este
prezentat în figura 6.5.
49

144
Fig. 6.2: Detaliere armare inim perete de consolidare central pe direcia longitudinal
50

145
Fig. 6.3: Detaliere conectare armare inim perete de consolidare central pe direcia
longitudinal
51

146
Fig. 6.4: Detaliere armare inim perete de consolidare marginal pe direcia transversal
52

147
Fig. 6.5: Detaliere conectare armare inim perete marginal pe direcia transversal
53

148
6.1.2. Evaluarea soluiei de consolidare

Evaluarea performanelor seismice ale structurii consolidate se va realiza în mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate în
continuare.
6.1.2.1. Analiza static neliniar
primului mod de translaie în direcia respectiv (modul 2 pentru direcia transversal,
respectiv modul 1 pentru direcia longitudinal).
Fig. 6.7: Curba for adimensionalizat – deplasare pe direcia transversal
54

149
6.1.2.2. Determinarea cerinei de deplasare
Prin biliniarizarea curbei prezentate în figura 6.6 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 11605 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.185 (unde cy reprezint raportul între
fora de curgere i greutatea total a structurii). În tabelul 6.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.
Direcia transversal
Prin biliniarizarea curbei prezentat în figura 6.7 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 14741 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.235. În tabelul 6.10 se prezint cerinele

de deplasare SLU de deplasare SLU
Acc.01 0.251 Acc.01 0.222
Acc.02 0.170 Acc.02 0.127
Acc.03 0.152 Acc.03 0.119
Acc.04 0.217 Acc.04 0.191
Acc.05 0.303 Acc.05 0.249
Acc.06 0.248 Acc.06 0.139
Acc.07 0.193 Acc.07 0.186
Acc.08 0.159 Acc.08 0.145
Acc.09 0.255 Acc.09 0.174
Acc.10 0.208 Acc.10 0.175

6.1.2.3. Identificarea tipului de mecanism

Figurile 6.8,6.9 i 6.10 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei de
deplasare pe direcia longitudinal. Pe lâng „curgerea pereilor”, se pot observa rotiri plastice
la nivelul grinzilor îns acestea sunt relativ mici. Local se dezvolt i mecanisme de stâlp slab,
îns, datorit prezenei pereilor acestea sunt nesemnificative în evaluarea comportrii de
ansamblu. Trebuie, îns, acordat o atenie deosebit grinzilor care intr în perei, care au la
cerina seismic de deplasare rotiri mari. În situaia în care nu se intervine pentru consolidarea
acestora - pentru creterea capacitii de rotire, la aciunea unui cutremur major acestea vor fi
avariate ca urmare a rotirilor mari impuse de deformaia pereilor.
55

150


56

151

Direcia transversal
Figura 6.11 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei de deplasare pe
direcia transversal. Plastificrile la nivelul stâlpilor sunt inexistente, iar la nivelul grinzilor
sunt limitate, cu cerine de rotire plastic redus.
Fig. 6.11: Rotiri plastice în grinzile i stâlpii cadrelor transversale de fronton i, respectiv,
cadrului curent la cerina seismic de deplasare [radiani]
57

152
6.1.2.4. Verificarea cedrilor fragile din elemente

Având în vedere c introducerea pereilor de consolidare modific tipul de sistem
structural, din structur în cadre în structur cu perei, intereseaz în special ca pereii s nu
fie „depii” la for tietoare. În tabelele de mai jos este prezentat verificarea la for
tietoare a unui perete longitudinal i a unuia transversal.
Tabelul 6.11: Fore tietoare perete longitudinal

Etaj Vstatic neliniar Vcerina Vcapabil Vcapabil/g Vcap. max Vcap.max/g Cedare
E6 114 172 8675 5784 14723 9815 Ductil
E5 2234 3351 8847 5898 14723 9815 Ductil
E4 2589 3883 9009 6006 14723 9815 Ductil
E3 3111 4666 9167 6112 14723 9815 Ductil
E2 3708 5563 9331 6221 14723 9815 Ductil
E1 3845 5767 9490 6327 14723 9815 Ductil
P 3208 4812 6137 4091 14723 9815 Fragil
Direcia transversal
Tabelul 6.12: Fore tietoare perete transversal

Vstatic
Etaj neliniar Vcerina Vcapabil Vcapabil/g Vcap. max Vcap.max/g Cedare
E6 909 1364 6755 4504 13000 8667 Ductil
E5 349 524 6885 4590 13000 8667 Ductil
E4 1295 1942 7014 4676 13000 8667 Ductil
E3 1849 2774 7141 4760 13000 8667 Ductil
E2 2010 3014 7265 4844 13000 8667 Ductil
E1 2436 3655 7384 4923 13000 8667 Ductil
P 1477 2215 4315 2877 13000 8667 Ductil
Din tabele de mai sus se poate observa c pe direcia transversal pereii au o

comportare ductil, în timp ce pe direcia longitudinal se recomand creterea armrii
orizontale pe primele dou niveluri.
6.1.2.5. Evaluarea capacitii de deformaie plastic a elementelor
Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidat.
Probleme speciale apar în evaluarea capacitii la rotire a pereilor de consolidare.
De aceea, în continuare, se va detalia calculul rotirii plastice a peretelui din axul 2. Se
presupune c seciunea peretelui respect ipoteza lui Bernoulli; rotirea efectiv se va calcula
58

153
ca diferena dintre deplasrile verticale ale capetelor peretelui de la primul nivel raportat la
înlimea de nivel. Procedeul se aplic pentru primul nivel deoarece forma deformat arat
clar c deformaiile plastice au fost localizate numai în aceasta zon.
Fig. 6.12: Seciune de calcul rotire capabil perete
Fig. 6.13: Calculul rotirii plastice a peretelui
Se va detalia calculul rotirilor plastice pentru peretele din axul 2 cu metoda empiric.
Se vor lua în calcul numai armturile longitudinale din bulbi din motivele specificate anterior.
Caracteristicile de confinare se vor calcula numai pentru zonele de capt. Calculul se
realizeaz conform anexei B din P 100-3/2008. Etapele de calcul sunt urmtoarele:
1) Se calculeaz caracteristicile geometrice ale bulbului
b0 b 2 c Isw 35 2 2 0.8 30.2cm

h0 h 2 c Isw 60 2 2 0.8 55.2cm
2 2
§ 30.2 · § 55.2 ·
¦b i
2
6¨
© 3 ¹
¸ 4¨
© 2 ¹
¸ 3633.03cm2
2) Se calculeaz factorul de eficien al confinrii al bulbului comprimat
59

154
D
§
¨¨1
s · §
¸¸ ¨¨1
s · §¨
¸¸ 1 ¦ bi2 ·
¸ §
¨1
20 · §
¸ ¨1
20 ·
¸
¨ ¸
© 2 h0 ¹ © 2 b0 ¹ © 6 b0 h0 ¹ © 2 55.2 ¹ © 2 30.2 ¹
§ 3633.03 ·
¨1 ¸ 0.819 0.669 0.637 0.349
© 6 30.2 55.2 ¹
3) Se calculeaz armarea transversal de confinare

S 0.82 S 0.82
Aswx 2 2 0.932 1.94cm2
4 4
S 0.8 2
S 0.82
Aswy 2 2 0.36 1.37cm2
4 4
4) Se calculeaz coeficientul de armare transversal. Se va considera coeficientul mediu de
armare.
Aswx 1.94
U swx 0.00277
bs 35 20
Aswy 1.37
U swy 0.00114
h s 60 20
U swx U swy 0.00277 0.00114
U sw 0.00196
2 2
5) Se calculeaz aria de armtur întins i comprimat
S 2.5 2 S 22
As 12I 25 2I 20 12 2 65.18cm 2
4 4
S 2.5 2
S 22
As ' 8I 25 2I 20 8 2 45.55cm 2
4 4
6) Se calculeaz coeficienii mecanici de armare
As f ym 65.18 283.5
Z 0.047
Ac f cm 60 35 2 540 30 19.37
As ' f ym 45.55 283.5
Z' 0.033
Ac f cm 60 35 2 540 30 19.37
7) Se calculeaz fora axial normalizat. Se consider, în mod acoperitor, c fora axial de
calcul este cea datorat încrcrilor gravitaionale, fr a lua în calcul cuplajul „moale” dat de
grinzile existente.
N Ed 3665.5 103
X 0.06
¦ Ac fcm 5400 300 33 2 600 350 19.37
8) Pereii sunt uor cuplai, deci se va considera c braul de forfecare este egal cu înlimea
peretelui de la planeul peste subsol.
Lv 23.36m
9) În final, rezult urmtoarea rotire plastic capabil:
60

155
0.3 0.35 f ywm 0.3 0.35

E § Z' · 0. 2 § L ·
D U sw 0.007 § 0.033 · 0.2 § 23.36 ·
T pl

X ¨ ¸ f cm ¨ v ¸ 25 f cm
¨ ¸ 19.37 ¨ ¸
4 ©Z ¹
um 0.06
© h¹ 4 © 0.047 ¹ © 6 .6 ¹
283.5
0.3490.0020
25 19.37
0.01686 rad | 1.7% rad
În zona de capt distana dintre etrieri este de 200 mm, iar distana dintre 2 bare
longitudinale aflate la col de etrier este mai mare de 200 mm. Rezult c aceast zon nu
respect prevederile codurilor actuale de proiectare. De aceea, conform anexei B din P 100-
3/2008 rotirea plastic capabil se va multiplica cu 0.8. Mai mult, pentru c se folosesc bare
netede tip OB37, aderenta dintre armtura i beton este sczut i rotirea plastic va fi
multiplicat cu 0.5. Astfel, rotirea plastic capabil se va reduce cu 0.5 0.8 1 0.4 i va fi
egal cu 0.007 radiani.
Tabelul 6.13: Rotirile plastice capabile [radiani]

Direcia Direcia
Element longitudinal transversal
pl 0.4pl pl 0.4pl
Perete 0.0149 0.006 0.017 0.007
cutremurul de cod, cât i deplasrile asociate ruperii primului perete.
Fig. 6.14: Curba for adimensionalizat – deplasare i deplasarea asociat ruperii primului
perete, considerând rotirile capabile nereduse, pe direcia longitudinal
61

156
perete, considerând rotirile capabile reduse cu 60%, pe direcia longitudinal
R3 = 0.44/0.22= 2.00,
R3 = 0.24/0.22 = 1.10,
Direcia transversal
cutremurul de cod, cât i deplasrile asociate ruperii primului perete.
62

157
perete, considerând rotirile capabile nereduse, pe direcia longitudinal
perete, considerând rotirile capabile reduse cu 60%, pe direcia longitudinal
R3 = 0.44/0.17= 2.59,
R3 = 0.24/0.17 = 1.41,
63

158
6.1.3. Concluzii
Astfel, în urma aplicrii soluiei de consolidare valoarea minim a indicatorului R3,
principal în evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35 în cazul structurii iniiale, la 1.10 în
cazul structurii consolidate. Având în vedere i valorile indicatorilor R1 i R2, construcia
consolidat se încadreaz în clas a III-a de risc seismic. Chiar dac din punct de vedere al
evalurii calitative, construcia consolidat ar putea fi încadrat în clasa a IV-a de risc seismic,
absena unei detaliere corespunztoare a elementelor antrenate în preluarea aciunii seismice,
în special la nivelul grinzilor, precum i faptul c structura a trecut prin 3 aciuni seismice
importante, fac ca aceasta s fie declasat în clasa a III de risc seismic.
6.2. Contravântuiri metalice

Soluia consolidrii structurii prin introducerea de contravântuiri metalice aduce un
impact minor asupra funcionrii cldirii pe durata execuiei lucrrilor, limiteaz spargerile în
structura existent i limiteaz dezvoltarea exagerat a elementelor structurale la interior.
Contravântuirile metalice pot fi folosite în diferite configuraii în funcie de
mecanismul de plastificare dorit.
Astfel o modalitate eficient de a utiliza punctele Fore ale structurii existente este de a
introduce în ochiurile de cadru diagonale metalice în X cu comportare în domeniul elastic.
Diagonalele vor fi introduse în locul pereilor de consolidare din figura 18. Modul de
comportare al structurii consolidate se va apropia foarte mult de cel al structurii consolidate
cu perei de beton armat. Disiparea de energie se va realiza prin intermediul curgerii armturii
din bulbi existeni, iar diagonalele metalice sunt proiectate astfel încât s rmân în domeniul
elastic la formarea mecanismului global de plastificare.
Un alt mecanism de plastificare se poate obine prin dirijarea disiprii de energie în
diagonalele nou introduse. Acest tip de sistem structural aprea mai avantajos în prim faz
având în vedere faptul c articulaiile plastice vor fi dirijate în elemente noi, detaliate
corespunztor disiprii histeretice de energie. Se propune introducerea de diagonale centrice
atât pe direcia longitudinal, cât i pe direcia transversal. În funcie de modul de
comportare histeretic se disting dou configuraii structurale.
- Un prim sistem structural este cel în care se va conta doar pe aportul diagonalelor
întinse la preluarea solicitrilor seismice, diagonalele comprimate flambând în
domeniul elastic.
- Un al doilea sistem structural este cel în care se vor folosi diagonale cu comportare
simetric la întindere i compresiune, flambajul diagonalei comprimate fiind
împiedicat.
existente utilizând factorul de comportare q prevzut de P 100-1/2006, i anume 4x1.15=4.60,
pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice cu comportare elastic, 4.0 pentru
sistemul de consolidare cu diagonale metalice la care conteaz doar aportul diagonalei întinse.
6.2.1.1. Rezistena materialelor
În proiectarea soluiei de consolidare se vor folosi rezistenele de calcul, atât pentru
64

159
Tabelul 6.14: Rezistena materialelor nou introduse
Oel S355 Compresiune/Întindere de calcul fy 355 N/mm2
6.2.1.2. Dimensionarea soluiei de consolidare

În cazul urmririi unei comportri elastice a diagonalelor, valorile de proiectare ale
forei axiale din diagonale se obin prin multiplicarea solicitrii seismice de cod cu factorul
1.1xgovxW. Acesta are valoarea 1.39 pe direcia transversal i, respectiv, 1.55 pe direcia
longitudinal. Se asigur, astfel, dimensionarea diagonalelor la solicitarea maxim, asociat
mecanismului de plastificare.
Pentru celelalte dou soluii de consolidare, când disiparea de energie are loc în
diagonale, eforturile de dimensionare se obin în mod direct din solicitrile seismice, urmând
ca pentru verificarea elementelor structurii existente aciunea seismic s fie multiplicat cu
factorul 1.1xgovxW.
Diferenele între cele dou abordri privind disiparea de energie sunt semnificative, în
special, la nivelul eforturilor din structura existent. Dac în cazul comportrii elastice a
diagonalelor eforturile din structura existent se reduc mult, având în vedere rigiditatea i
capacitatea sporit a diagonalelor, în cazul comportrii neliniare a diagonalelor eforturile din
structura existent sunt semnificative, cadrele din beton armat având o rigiditate comparabil
cu cea a sistemului de contravântuire. Prin creterea participrii structurii existente la
preluarea forelor laterale se pierde un avantaj esenial al consolidrii structurii prin soluii ce
implic modificarea sistemului structural, i anume descrcarea structurii existente i limitarea
cerinelor seismice asupra acesteia. Din acest motiv consolidarea structurilor în cadre de beton
armat prin intermediul sistemelor de contravântuire cu disipare de energie în diagonale apare
ca o soluie neviabil, într-o prim evaluare.
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravântuiri metalice cu comportare elastic

6.2.2.1. Dimensionarea i modelarea contravântuirilor
Dimensiunile secionale ale contravântuirilor au rezultat dintr-un proces iterativ de
verificare a eforturilor efective de compresiune, rezultate din analiza static neliniar, cu
eforturile capabile de compresiune ale seciunilor, calculate dup STAS 10108/0-78 astfel:
65

160
Calculul C.V., cadrul longitudinal, Ax B, P, Tv 244.5x25:
L 4.38m
Definirea seciunii:
D 244.5mm
t 25mm
Definirea materialului folosit (S355JR):
N
R 355
2
mm
N
E 2.1105
2
mm
Verificarea supleii (clasa 1):
N
Rol37 240
2
mm
0.5
§ Rol37·
¨
H ¸ H 0.822
© R ¹
D D
50H 41.111 9.78 50H
t t
Caracteristici secionale:
2 2
D ( D 2t)
A S A 0.017m
2
4
4 4
D ( D 2t)
1.052 u 10 4 m
4
Iy S Iy
64
4 4
D ( D 2t)
1.052 u 10 4 m
4
Iz S Iz
64
66

161
Iy
iy iy 0.078m
A
Oz
Orz
Oe iz 0.078m
lfy L lfy 4.38m
L
lfz lfz 2.19 m
2
lfy
Oy Oy 56.077
iy
lfz
Oz Oz 28.039
iz
E Oe
Oe S 76.409
R
Oy
Ory Ory 0.734
Oe
Orz 0.367
VERIFICAREA DE ZVELTEE
1.30 Ory Orz 2.0
pe axa y-y, z-z se va alege curba A
2
§¨ 0.6465
3621 · § 0.6465 3621 · 7242
Iy
2¸ ¨ 2¸ 2 Iy 0.834
© Oy ¹ © Oy ¹ Oy
2
§¨ 0.6465
3621 · § 0.6465 3621· 7242
Iz
2¸ ¨ 2¸ 2 Iz 0.966
© Oz ¹ © Oz ¹ Oz
I min( Iy Iz ) I 0.834
Nc I AR Nc 5.102 u 106 N
Nt AR Nt 6.12 u 106 N
67

162
Pentru contravântuirile verticale din cadrul longitudinal central amplasate la parter,

efortul de compresiune maxim are valoarea de 4630 kN. Fora axial de compresiune capabil
a seciunii este de 5102 kN.
Legea ce definete comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezisten de 20% la solicitri de întindere i o pierdere de rezisten cuprins
în intervalul de 70%-80% pentru solicitrile de compresiune. Pentru determinarea
deformaiilor plastice capabile (alungire/comprimare) i a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.
Fig. 6.18: Curba for-deformaie diagonal metalic, parter, cadru longitudinal
Aceeai procedur de dimensionare, ca în exemplul de mai sus, a fost aplicat la

fiecare etaj al cldirii, atât pe direcia longitudinal, cât i pe cea transversal. Au fost
dimensionate, mai întâi, contravântuirile de pe cadrul longitudinal, unde s-a urmrit mrirea
rigiditii astfel încât rotirile efective s aib valori mai mici decât cele capabile. Pe direcia
transversal, acolo unde rotirile efective nu depesc cu mult valorile rotirilor capabile, s-a
urmrit mrirea rigiditii astfel încât perioadele de vibraie pe cele 2 direcii s fie
asemntoare.
Dimensiunile finale ale diagonalelor metalice sunt prezentate în figurile 6.19 i 6.20.
68

163
Fig. 6.19: Dimensiunile diagonalelor de pe cadru longitudinal
Fig. 6.20: Dimensiunile diagonalelor de pe cadru transversal
69

164
Tabelul 6.15 prezint rezultatele analizei modale în urma aplicrii soluiei de

intervenie. Se observ c structura devine mult mai rigid pe direcia longitudinal, perioada
sczând de la 1.35s la 0.83s.
Tabelul 6.15: Perioada de vibraie i factorii de participare modali pentru

primele trei moduri
Datori de participare
Modul T [s] modali
UX UY RZ
1 0.833 0.688 0.00 0.00
2 0.826 0.00 0.704 0.00
3 0.715 0.00 0.00 0.69
6.2.2.2. Evaluarea soluiei de consolidare

6.2.2.2.1. Analiza static neliniar
În figurile urmtoare se prezint curbele for adimensionalizat - deplasare pentru
direcia longitudinal i, respectiv, direcia transversal.
70

165
Fig. 6.22: Curba for adimensionalizat – deplasare pe direcia transversal
6.2.2.2.2. Determinarea cerinei de deplasare

Prin biliniarizarea curbei prezentate în figura 6.21 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 12240 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.215 (unde cy reprezint raportul
între fora de curgere i greutatea total a structurii).
Direcia transversal
Prin biliniarizarea curbei prezentate în figura 6.22 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 14518 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.255.

71

166
6.2.2.2.3. Identificarea tipului de mecanism

Figurile 6.23, 6.24 i 6.25 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei de
deplasare pe direcia longitudinal. Se poate observa un mecanism de plastificare ce se
dezvolt pe întreaga înlime a structurii, fapt având ca efect scderea cerinei de deformaie a
articulaiilor plastice din mecanism. Cu toate acestea, rotirile plastice rmân ridicate, în
cadrele A i C la partea superioar a stâlpilor de la ultimul nivel, i în cadrul B la extremitile
grinzilor adiacente cadrelor contravântuite. În cadrul A, în axele 8, 9 i 10, apar mecanisme
locale de stâlpi.


72

167

Se poate observa o îmbuntire a mecanismului de plastificare al structurii

consolidate i o reducere generalizat a rotirilor plastice.
Direcia transversal
direcia transversal. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolt pe întreaga înlime a structurii. Valoarea rotirilor plastice ale grinzilor din cadrele
necontravântuite a sczut sub 0.010 rad, iar în cadrele contravântuite rotirile plastice au
crescut uor în grinzile adiacente. Datorit capacitii mari la încovoiere, cât i a cerinei de
deplasare care a sczut, nu se mai formeaz articulaii plastice la baza stâlpilor.
73

168
Fig. 6.26: Rotirile plastice în grinzile i stâlpii cadrului transversal de fronton, cadrului
curent i cadrului contravântuit la cerina seismic de deplasare [radiani]
6.2.2.2.4. Verificarea cedrilor fragile din elemente

S 102 141 94 Fragil S 145 258 172 Ductil
P 137 206 138 Ductil P 90 171 114 Ductil
E1 114 188 125 Ductil E1 90 171 114 Ductil
E2 114 188 125 Ductil E2 75 120 80 Ductil
E3 89 177 118 Ductil E3 75 120 80 Ductil
E4 85 177 118 Ductil E4 67 114 76 Ductil
E5 76 168 112 Ductil E5 67 114 76 Ductil
E6 55 168 112 Ductil E6 65 114 76 Ductil
Tabelul 6.18: Grinzi cadru longitudinal de Tabelul 6.19: Grinzi cadru longitudinal
faad [kN] central [kN]
74

169
S 31 252 168 Ductil S 8 266 178 Ductil
P 61 257 172 Ductil P 38 287 191 Ductil
E1 72 277 185 Ductil E1 57 290 193 Ductil
E2 76 280 187 Ductil E2 54 336 224 Ductil
E3 52 290 193 Ductil E3 43 340 227 Ductil
E4 62 292 195 Ductil E4 42 382 255 Ductil
E5 25 339 226 Ductil E5 32 387 258 Ductil
E6 73 347 231 Ductil E6 38 391 260 Ductil
Tabelul 6.20: Stâlpi marginali cadru Tabelul 6.21: Stâlpi marginali cadru
longitudinal de faad [kN] longitudinal central [kN]
S 70 248 166 Ductil S 34 248 166 Ductil
P 125 251 167 Ductil P 118 251 167 Ductil
E1 115 266 178 Ductil E1 97 266 178 Ductil
E2 110 269 179 Ductil E2 84 269 179 Ductil
E3 85 281 188 Ductil E3 68 281 188 Ductil
E4 85 283 189 Ductil E4 67 283 189 Ductil
E5 60 324 216 Ductil E5 58 324 216 Ductil
E6 95 355 237 Ductil E6 48 355 237 Ductil
Tabelul 6.22: Stâlpi centrali cadru Tabelul 6.23: Stâlpi centrali cadru
Din tabelele de mai sus se poate observa c pe direcia longitudinal elementele au o

comportare ductil, cedrile din fora tietoare fiind evitate.
75

170
Direcia transversal
S 185 298 199 Ductil S 225 350 233 Ductil
P 185 298 199 Ductil P 210 330 220 Ductil
E1 175 280 186 Ductil E1 190 309 206 Ductil
E2 175 280 186 Ductil E2 190 309 206 Ductil
E3 155 261 174 Ductil E3 165 289 192 Ductil
E4 155 261 174 Ductil E4 165 289 192 Ductil
E5 135 242 161 Ductil E5 140 267 178 Ductil
E6 80 203 135 Ductil E6 110 203 135 Ductil
Tabelul 6.24: Grinzi cadru transversal de Tabelul 6.25: Grinzi cadru transversal
fronton [kN] contravântuit [kN]
S 190 283 188 Fragil S 215 278 186 Fragil
P 150 288 192 Ductil P 210 281 188 Fragil
E1 185 347 231 Ductil E1 215 333 222 Ductil
E2 140 350 233 Ductil E2 165 336 224 Ductil
E3 120 380 253 Ductil E3 135 369 246 Ductil
E4 148 383 255 Ductil E4 170 371 247 Ductil
E5 102 453 302 Ductil E5 120 436 291 Ductil
E6 65 461 307 Ductil E6 135 448 299 Ductil
transversal de fronton [kN] transversal contravântuit [kN]
S 227 333 222 Fragil S 222 330 220 Fragil
P 223 392 261 Ductil P 165 382 255 Ductil
E1 223 397 264 Ductil E1 180 386 257 Ductil
E2 187 449 299 Ductil E2 120 436 291 Ductil
E3 155 454 302 Ductil E3 95 441 294 Ductil
E4 177 496 331 Ductil E4 125 487 325 Ductil
E5 130 501 334 Ductil E5 110 507 338 Ductil
E6 78 504 336 Ductil E6 50 563 375 Ductil
Tabelul 6.28: Stâlp central cadru Tabelul 6.29: Stâlp central cadru
76

171
transversal de fronton [kN] transversal contravântuit [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa c, pe direcia transversal, în general,
elementele au o comportare ductil. Exist i elemente cu o comportare fragil îns acestea
sunt reduse ca numr i amplasate izolat în structur. Mai mult, fora tietoare capabil este
depit, de regul, cu cel mult 10%.
6.2.2.2.5. Verificarea rotirilor plastice i a deformaiilor

În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetizat rotirile plastice efective i capabile
minime, maxime i respectiv medii, pe înlimea structurii, ale grinzilor cadrului transversal
contravântuit i de faad i ale grinzilor cadrului longitudinal central i de faad. Semnele +
sau – se refer la modul în care este încovoiat grinda (cu + întinderea este la partea
inferioar, iar cu – la partea superioar).
Rotire Rotiri capabile + Rotiri efective + Rotiri capabile - Rotiri efective -
plastic pl cap 0.4pl cap pl ef pl cap 0.4pl cap pl ef
Minim 0.030 0.012 0.006 0.022 0.009 0.004
Maxim 0.054 0.022 0.020 0.027 0.011 0.018
Medie 0.039 0.016 0.013 0.025 0.010 0.011
Tabelul 6.30: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului transversal
contravântuit [radiani]
Minim 0.033 0.013 0.003 0.023 0.009 0.002
Maxim 0.051 0.021 0.010 0.026 0.010 0.009
Medie 0.04 0.016 0.007 0.025 0.010 0.006
Tabelul 6.31: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului transversal de faad
[radiani]
Minim 0.029 0.012 0.0075 0.022 0.009 0.0035
Maxim 0.041 0.016 0.027 0.026 0.010 0.025
Medie 0.037 0.015 0.017 0.024 0.009 0.014
Tabelul 6.32: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]
Minim 0.023 0.009 0.0035 0.019 0.008 0.004
Maxim 0.042 0.017 0.013 0.026 0.010 0.012
Medie 0.035 0.014 0.008 0.024 0.009 0.008
77

172
Tabelul 6.33: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului longitudinal de
faad [radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravântuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minim a rotirii este mai mare decât ceea din tabelele de mai sus rezultând în final o
valoare medie mai mare.
Cadrul longitudinal Cadrul transversal
Rotire plastic Rotiri efective + Rotiri efective - Rotiri efective + Rotiri efective -
pl ef pl ef pl ef pl ef
Minim 0.013 0.012 0.012 0.009
Maxim 0.027 0.025 0.020 0.018
Medie 0.020 0.019 0.016 0.014
Tabelul 6.34: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravântuite [radiani]
În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetizat rotirile plastice efective i capabile la
baza stâlpilor cadrului transversal de fronton i respectiv contravântuit i ale cadrelor
longitudinale de faad i respectiv central.
Cadrul fronton Cadrul contravântuit

Element
pl cap 0.4pl cap pl ef pl cap 0.4pl cap pl ef
Stâlp central 0.013 0.005 elastic 0.012 0.005 0.0042
Stâlp marginal 0.015 0.006 elastic 0.014 0.006 elastic
Tabelul 6.35: Rotirile plastice capabile i efective la baza stâlpilor cadrelor transversale
[radiani]
Cadrul fronton Cadrul central
Element
Stâlp marginal 0.018 0.007 elastic 0.017 0.007 elastic
Tabelul 6.36: Rotirile plastice capabile i efective la baza stâlpilor cadrelor longitudinale
[radiani]
În cadrele de faad, rotirile plastice de la extremitile grinzilor nu depesc valorile rotirilor
capabile, iar în cadrul central valorile rotirilor plastice capabile sunt depite doar în grinzile
adiacente ochiurilor de cadru contravântuite.
Rotirile capabile de la baza stâlpilor sunt depite local, numai în cadrul central B, la
stâlpii din axul 6 i 12. în cadrele de faad, la partea superioar a stâlpilor de la ultimul etaj,
se formeaz articulaii plastice ce depesc uor valoarea rotirii plastice capabile de 0.009 rad
(0.4pl cap ).
78

173
Direcia transversal
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate în form grafic în figura 6.26. Valoarea
rotirilor plastice capabil este depit doar în grinzile adiacente ochiurilor de cadru
contravântuite, la partea superioar. La baza stâlpilor de la parter, cât i în grinzile cadrelor
necontravântuite, valorile rotirilor efective nu depesc valorile capabile.
În figurile 6.27 i 6.28 este prezentat, pentru articulaia de la baza stâlpului din axul
B6, graficul Fora axial – deformaie i graficul Moment – rotire obinut din analiza static
neliniar.
Deformaia ultim, asociat SLU, are valoarea de 6,5 ‰ i corespunde unei fore
axiale de întindere în stâlp de 1292 kN. Rotirea efectiv are valoarea de 0.014 rad, i
reprezint valoarea maxim monitorizat la baza tuturor stâlpilor din structur.
corespunztoare ruperii primului stâlp la întindere i capacitatea de deformare sunt:
R3 = 0.100/0.065= 1.53,
dac nu se reduc deformaiile capabile i respectiv
R3 = 0.050/0.065 = 0.92,
dac se reduc rotirile capabile cu 0.5.
Fig. 6.27: Fora axial i deformaia Fig. 6.28: Momentul i rotirea maxim la
maxim de întindere la baza stâlpului din baza stâlpului din cadrul contravântuit
cadrul contravântuit central [kN] central [kNm]
6.2.2.3. Concluzii
Introducerea în structura a sistemului de contravântuiri cu comportare elastic are ca
efecte scderea perioadei proprii de vibraie pe direcia longitudinal de la 1.35sec. la 0.83sec.
i creterea capacitii de preluare a Forelor laterale. Factorul cy se majoreaz, pe direcia
79

174
longitudinal, de la valoarea de 0.09 la 0.215, iar pe direcia transversal, de la valoarea de

0.16 la valoarea de 0.255.
Elementele cu o comportare fragil, atât de pe direcia transversal cât i de pe cea
longitudinal, sunt reduse ca numr i amplasate izolat în structur, iar Forele tietoare
capabile din acestea sunt depite cu cel mult 10%. Majoritatea cedrilor sunt de natur
Ductil, datorate momentului încovoietor.
Valorile rotirilor efective din grinzi i stâlpi au sczut drastic (0.025rad), i în general
nu depesc valorile rotirilor plastice capabile. Local, la partea superioar a stâlpilor de la
ultimul nivel i în grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravântuite, rotirile efective le
depesc, cu valori reduse, pe cele capabile. Aceste zone, de la extremitile grinzilor,
trebuiesc atent detaliate astfel încât s li se mreasc ductilitatea i capacitatea de rotire.
Astfel se poate aprecia conform valorii indicatorului R3, c structura consolidat se
încadreaz în clasa a III-a de risc seismic, sistemul de consolidare reducând cerinele de
deformare plastic asupra sistemului existent. Trebuie îns acordat o atenie deosebit
grinzilor adiacente ochiului de cadru consolidate.
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravântuiri metalice ce lucreaz numai la

întindere
6.2.3.1. Dimensionarea i modelarea contravântuirilor
Dimensiunile preliminare ale contravântuirilor au rezultat din eforturile axiale de
întindere din diagonalele grinzii cu zbrele. Aceast grind cu zbrele s-a format între stâlpii
B6 i B7 i diagonala întins dintre acetia. Efortul de întindere în diagonal a fost obinut,
din echilibrul de nod, considerând ca stâlpul B6 este solicitat la fora axial capabil de
întindere.
Dimensiunile finale ale contravântuirilor au rezultat prin scderea progresiv a
seciunilor preliminare, în modelul de calcul, pân în momentul în care în stâlpul din axul B6,
la parter, s-a obinut fora axial capabil de întindere. Contravântuirile au fost verificate dup
STAS 10108/78. S-a urmrit ca toate diagonalele metalice nou introduse s se plastifice la
întindere, iar aceste deformaii au fost monitorizate astfel încât s nu depeasc valorile
capabile determinate cu ajutorul prescripiilor din FEMA 273.
80

175
Calculul C.V., cadrul longitudinal; Ax B; P; Tv 114.3x8.8:
L 4.38m
Definirea seciunii:
D 114.3mm
t 8.8mm
Definirea materialului folosit (S355JR):
N
R 355
2
mm
N
E 2.1105
2
mm
Verificarea supleii (clasa 1):
N
Rol37 240
2
mm
0.5
§ Rol37·
¨
H ¸ H 0.822
© R ¹
50H 41.111 D D
12.989 50H
t t
Caracteristici secionale:
2 2
D ( D 2t)
2.917 u 10 3 m
2
A S A
4
4 4
D ( D 2t)
4.086 u 10 6 m
Iy S
4 Iy
64
Iy iy
A
4 4
D ( D 2t)
4.086 u 10 6 m
4
Iz S Iz Iz
64 iz
A
iy 0.037m
iz 0.037m
81

176
lfy
Oy Oy 117.02
iy
lfz
Oz Oz 58.51
iz
Oy
Ory Ory 1.531
Oe
Oz
Orz Orz 0.766
Oe
E
Oe S Oe 76.409
R
lfy L
L
lfz lfz 2.19m
2
VERIFICAREA DE ZVELTEE 1.30 Ory Orz 2.0

pe axa y-y, z-z se va alege curba A
2
§¨ 0.6465
3621 · § 0.6465 3621 · 7242
Iy
2¸ ¨ 2¸ 2 Iy 0.362
© Oy ¹ © Oy ¹ Oy
2 Iz
§¨ 0.6465
3621 · § 0.6465 3621 · 7242 0.816
Iz
2¸ ¨ 2¸ 2
© Oz ¹ © Oz ¹ Oz
I min( Iy Iz ) I 0.362
Nc I AR Nc 3.752 u 105 N
Nt AR Nt 1.035 u 106 N
2
S EIy
Ncr Ncr 4.415 u 105 N
2
lfy
82

177
Pentru contravântuirile din cadrul longitudinal central amplasate la parter, deformaia

la întindere se afl în jurul valorii de 0.006. Deformaia capabil la întindere înainte de
pierderea de rezisten este de 0.0203.
Legea ce definete comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezisten de 20% din fora de întindere capabil a seciunii, la solicitri de
întindere. Pentru solicitrile de compresiune s-a modelat flambajul seciunii ca o pierdere
drastic de rezisten pân la valori de 0.01 din fora critica de flambaj. Pentru determinarea
deformaiilor plastice capabile (alungire/comprimare) i a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.
Fig. 6.29: Curba for-deformaie diagonal metalic, parter, cadru longitudinal
Acelai mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare

etaj al cldirii, atât pe direcia longitudinal cât i pe ceea transversal. În final, deformaiile
efective la întindere din diagonalele de pe cadrul longitudinal se afl în intervalul 0.005-
0.0125, iar cele de pe cadrele transversale în intervalul 0.004 - 0.008, în timp ce valoarea
capabil a deformaiei înainte de pierderea de rezisten este de 0.0203.
Au fost dimensionate mai întâi contravântuirile de pe cadrul longitudinal, iar mai apoi
cele de pe cadrul transversal, unde s-a urmrit mrirea rigiditii astfel încât perioadele de
vibraie pe cele 2 direcii s fie asemntoare.
În final diagonalele de metal au rezultat cu urmtoarele dimensiuni:
83

178
Fig. 6.30: Dimensiunile diagonalelor de pe cadru longitudinal central
Fig. 6.31: Dimensiunile diagonalelor de pe cadrele transversale consolidate
84

179
Tabelul 6.37 prezint rezultatele analizei modale în urma soluiei de intervenie. Se

observ c structura devine mai rigid pe direcia longitudinal, perioada sczând de la 1.35s
la 1.017s.
Factori de participare
Modul T [s] modali
UX UY RZ
1 1.017 0.728 0.00 0.00
2 0.955 0.00 0.703 0.00
3 0.845 0.00 0.00 0.712
Tabelul 6.37: Perioada de vibraie i factorii de participare modali pentru primele trei
moduri
6.2.3.2. Evaluarea soluiei de consolidare

6.2.3.2.1. Analiza static liniar
Pentru analiza static neliniar s-a considerat o distribuie a Forelor laterale asociat
În figurile urmtoare sunt prezentate curbele for adimensionalizat-deplasare
obinute pentru direcia longitudinal i, respectiv, direcia transversal.
85

180
Fig. 6.33: Curba for adimenisonalizat – deplasare pe direcia transversal
6.2.3.2.2. Determinarea cerinei de deplasare

cu Fy = 7914 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.139 (unde cy reprezint raportul între
fora de curgere i greutatea total a structurii). În tabelul 6.38 se prezint cerinele de
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Direcia transversal
cu Fy = 11671 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.205. În tabelul 6.39 se prezint
cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
86

181

de deplasare de deplasare
SLU SLU
Acc.01 0.350 Acc.01 0.291
Acc.02 0.241 Acc.02 0.227
Acc.03 0.349 Acc.03 0.259
Acc.04 0.520 Acc.04 0.397
Acc.05 0.454 Acc.05 0.290
Acc.06 0.419 Acc.06 0.336
Acc.07 0.263 Acc.07 0.297
Acc.08 0.266 Acc.08 0.280
Acc.09 0.314 Acc.09 0.249
Acc.10 0.327 Acc.10 0.262
Tab. 6.38: Cerinta seismica de deplasare Tab. 6.39: Cerinta seismica de deplasare
pe direcia longitudinala [m] pe direcia transversala [m]
6.2.3.2.3. Identificarea tipului de mecanism
Figurile 6.34, 6.35 i 6.36 prezint mecanismul de plastificare asociat cerinei de
deplasare pe direcia longitudinal. Introducerea contravântuirilor metalice, ce lucreaz numai
la întindere, nu a putut schimba mecanismul global de plastificare al structurii, deformaiile
plastice concentrându-se în continuare în primele 5 nivele ale structurii. Singura schimbare
notabil, a acestei soluii de consolidare, este scderea generalizat a rotirilor plastice cu
aproximativ 0.015 rad.
87

182


la cerina seismic de deplasare în radiani [radiani]
88

183

Figura 6.37 prezint raportul dintre deformaia plastic efectiv i ceea capabil, a
contravântuirilor metalice din cadrul longitudinal central B, la cerina seismic de deplasare
asociat SLU. Deformaiile plastice se concentreaz în primele 6 nivele ale structurii, iar
valoarea raportului de utilizare a contravântuirilor nu depete 0.65. Contravântuirile de la
ultimul etaj rmân în domeniul elastic de comportare.
Mrirea seciunilor contravântuirilor de la etajele 3 i 4, duce la schimbarea
mecanismului de plastificare al structurii în cel ideal, în care deformaiile se dezvolt pe toat
înlimea structurii. Atât în contravântuirile metalice, cât i în grinzile de la ultimele 2 nivele
ar aprea articulaii plastice, îns în seciunile de la baza stâlpiilor de la parter ar exista fore
axiale de întindere mai mari decât cele capabile, ca urmare a seciunilor prea mari ale
diagonalelor. În aceast soluie de consolidare se urmrete disiparea de energie numai în
elementele nou introduse.
Fig. 6.37: Deformaiile plastice în contravântuirile metalice ale cadrului longitudinal B

la cerin, prezentate ca raportul dintre deformaia efectiv i deformaia capabil
89

184
Direcia transversal
direcia transversal. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolt pe întreaga înlime a structurii.
Fig. 6.38: Rotirile plastice în grinzile i stâlpii cadrelor transversale de fronton, cadrului
curent i cadrelor contravântuite la cerina seismic de deplasare [radiani]
Figura 6.39 prezint raportul dintre deformaia plastic efectiv i cea capabil a
contravântuirilor metalice din cadrul transversal 13 i 15, la cerina seismic de deplasare
asociat SLU. Valoarea raportului de utilizare a contravântuirilor nu depete 0.40.
90

185
Fig. 6.39: Deformaiile plastice în contravântuirile metalice ale cadrului transversal 13 i 15

la cerina seismic de deplasare, prezentate ca raportul dintre deformaia efectiv i
deformaia capabil
6.2.3.2.4. Verificarea cedrilor fragile din elemente
S 95 141 94 Fragil S 165 258 172 Ductil
P 175 206 138 Fragil P 100 171 114 Ductil
E1 110 188 125 Ductil E1 100 171 114 Ductil
E2 110 188 125 Ductil E2 80 120 80 Ductil
E3 90 177 118 Ductil E3 80 120 80 Ductil
E4 90 177 118 Ductil E4 67 114 76 Ductil
E5 73 168 112 Ductil E5 65 114 76 Ductil
E6 32 168 112 Ductil E6 50 114 76 Ductil
Tabelul 6.40: Grinzi cadru longitudinal de Tabelul 6.41: Grinzi cadru longitudinal central
faad [kN] [kN]
91

186
S 25 252 168 Ductil S 92 266 178 Ductil
P 72 257 172 Ductil P 78 287 191 Ductil
E1 90 277 185 Ductil E1 78 290 193 Ductil
E2 82 280 187 Ductil E2 62 336 224 Ductil
E3 65 290 193 Ductil E3 56 340 227 Ductil
E4 50 292 195 Ductil E4 55 382 255 Ductil
E5 34 339 226 Ductil E5 25 387 258 Ductil
E6 32 347 231 Ductil E6 10 391 260 Ductil
S 15 248 166 Ductil S 135 248 166 Ductil
P 146 251 167 Ductil P 140 251 167 Ductil
E1 120 266 178 Ductil E1 150 266 178 Ductil
E2 115 269 179 Ductil E2 105 269 179 Ductil
E3 90 281 188 Ductil E3 102 281 188 Ductil
E4 73 283 189 Ductil E4 70 283 189 Ductil
E5 65 324 216 Ductil E5 50 324 216 Ductil
E6 40 355 237 Ductil E6 25 355 237 Ductil
Tabelul 6.44: Stâlpi centrali cadru longitudinal Tabelul 6.45: Stâlpi centrali cadru longitudinal
de faad [kN] central [kN]
Direcia transversal
S 185 298 199 Ductil S 220 350 233 Ductil
P 185 298 199 Ductil P 210 330 220 Ductil
E1 170 280 186 Ductil E1 195 309 206 Ductil
E2 170 280 186 Ductil E2 195 309 206 Ductil
E3 150 261 174 Ductil E3 170 289 192 Ductil
E4 150 261 174 Ductil E4 170 289 192 Ductil
E5 135 242 161 Ductil E5 140 267 178 Ductil
E6 80 203 135 Ductil E6 105 203 135 Ductil
Tabelul 6.46: Grinzi cadru transversal de Tabelul 6.47: Grinzi cadru transversal
92

187
S 96 283 188 Ductil S 95 278 186 Ductil
P 190 288 192 Ductil P 225 281 188 Fragil
E1 185 347 231 Ductil E1 220 333 222 Ductil
E2 160 350 233 Ductil E2 185 336 224 Ductil
E3 130 380 253 Ductil E3 175 369 246 Ductil
E4 140 383 255 Ductil E4 162 371 247 Ductil
E5 90 453 302 Ductil E5 122 436 291 Ductil
E6 60 461 307 Ductil E6 115 448 299 Ductil
Tabelul 6.48: Stâlpi marginali cadru transversal Tabelul 6.49: Stâlpi marginali cadru
de fronton [kN] transversal contravântuit [kN]
S 140 333 222 Ductil S 215 330 220 Ductil
P 260 392 261 Ductil P 285 382 255 Fragil
E1 230 397 264 Ductil E1 280 386 257 Fragil
E2 225 449 299 Ductil E2 240 436 291 Ductil
E3 190 454 302 Ductil E3 220 441 294 Ductil
E4 160 496 331 Ductil E4 170 487 325 Ductil
E5 135 501 334 Ductil E5 155 507 338 Ductil
E6 65 504 336 Ductil E6 75 563 375 Ductil
Tabelul 6.50: Stâlp central cadru transversal de Tabelul 6.51: Stâlp central cadru transversal
Din tabelele de mai sus se poate observa c atât pe direcia longitudinal, cât i pe cea
transversal elementele au o comportare ductil, cedrile din fora tietoare fiind împiedicate.
Exist i elemente cu o comportare fragil îns acestea sunt reduse ca numr i amplasate
izolat în structur. Mai mult fora tietoare capabil este depit de regul cu cel mult 10%.
6.2.3.2.5. Verificarea rotirilor plastice i a deformaiilor

În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetizat rotirile plastice efective i capabile
minime, maxime i respectiv medii, pe înlimea structurii, ale grinzilor cadrului transversal
contravântuit i de faad i ale grinzilor cadrului longitudinal central i de faad. Semnele
(+) sau (–) se refer la modul în care este încovoiat grinda (cu + întinderea este la partea
inferioar, iar cu – la partea superioar).
93

188

Minim 0.030 0.012 0.007 0.022 0.009 0.005
Maxim 0.054 0.022 0.019 0.027 0.011 0.015
Medie 0.039 0.016 0.013 0.025 0.010 0.010
Tabelul 6.52: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului transversal
contravântuit [radiani]

Minim 0.033 0.013 0.007 0.023 0.009 0.004
Maxim 0.051 0.021 0.018 0.026 0.010 0.015
Medie 0.04 0.016 0.013 0.025 0.010 0.010
Tabelul 6.53: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului transversal de faad
[radiani]

Minim 0.029 0.012 0.009 0.022 0.009 0.007
Maxim 0.041 0.016 0.031 0.026 0.010 0.027
Medie 0.037 0.015 0.020 0.024 0.009 0.017
Tabelul 6.54: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]

Minim 0.023 0.009 0.009 0.019 0.008 0.005
Maxim 0.042 0.017 0.027 0.026 0.010 0.025
Medie 0.035 0.014 0.018 0.024 0.009 0.015
Tabelul 6.55: Rotirile plastice capabile i efective ale grinzilor cadrului longitudinal de
faad [radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravântuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minim a rotirii este mai mare decât ceea din tabelele de mai sus rezultând în final o
valoare medie mai mare.
94

189
Cadrul longitudinal Cadrul transversal

Rotire
Rotiri efective + Rotiri efective - Rotiri efective + Rotiri efective -
plastic
pl ef pl ef pl ef pl ef
Minim 0.012 0.010 0.007 0.005
Maxim 0.031 0.027 0.019 0.015
Medie 0.022 0.019 0.013 0.010
Tabelul 6.56: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravântuite [radiani]
În tabelele de mai jos sunt prezentate sintetizat rotirile plastice efective i capabile la
baza stâlpilor cadrului transversal de fronton i respectiv contravântuit i ale cadrelor
longitudinale de faad i respectiv central.
Cadrul fronton Cadrul contravântuit

Element
Stâlp marginal 0.015 0.006 elastic 0.014 0.006 0.001
Tabelul 6.57: Rotirile plastice capabile i efective la baza stâlpilor cadrelor transversale
Cadrul fronton Cadrul central

Element
Stâlp central 0.015 0.006 0.008 0.015 0.006 0.013
Stâlp marginal 0.018 0.007 0.002 0.017 0.007 elastic
Tabelul 6.58: Rotirile plastice capabile i efective la baza stâlpilor cadrelor longitudinale
Rotirile plastice în grinzi i stâlpi, la cerina seismic de deplasare impus de ctre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate în form grafic în figurile 6.34, 6.35 i 6.36.
Rotirile plastice efective din grinzi, la încovoiere la partea superioar i inferioar, depesc
rotirile plastice capabile.
Atât în cadrul central, cât i în cel de fronton, exist stâlpi izolai, unde rotirile plastice
efective depesc valorile rotirilor plastice capabile.
Direcia transversal
Rotirile plastice în grinzi i stâlpi, la cerina seismic de deplasare impus de ctre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate în form grafic în figura 6.38. În grinzi, la
partea superioar, rotirile plastice efective depesc valorile rotirilor plastice capabile.
În cadrele de fronton, la baza stâlpilor de la parter nu se formeaz articulaii plastice;
în cadrul central se formeaz articulaii plastice îns valoarea rotirilor este foarte mic.
95

190
corespunztoare ruperii primei diagonale la întindere i capacitatea de deformare sunt:
R3 = 1.54
6.2.3.3. Concluzii
Aportul de rigiditate al sistemului de contravântuiri cu comportare în domeniul plastic
a sczut perioada proprie de vibraie a structurii, de la 1.35sec. la 1.02sec pe direcia
longitudinal i a crescut uor capacitatea de preluare a forelor laterale. Astfel factorul cy s-a
majorat de la 0.09 la 0.139 pe direcia longitudinal, iar pe direcia transversal de la valoarea
de 0.16 la 0.205.
Mecanismul de plastificare al structurii rmâne asemntor cu cel din structura
neconsolidat, deformaiile plastice concentrându-se în primele 5 nivele ale structurii. În
elementele ultimelor 2 etaje nu se pot realiza articulaii plastice din cauza limitrii forelor
axiale de întindere în stâlpi.
La fel ca i în cazul sistemului de consolidare cu contravântuiri în domeniul elastic,
elementele cu o comportare fragil sunt limitate ca numr, iar forele tietoare capabile din
acestea sunt depite cu maxim 10%.
Comparând valorile rotirilor plastice din figurile 4.3, 4.4 i 4.5 cu cele din figurile
6.34, 6.35 i 6.36 se poate observa c, în general, valorile rotirilor efective din grinzi i stâlpi
au sczut cu 0.015rad, o valoare care nu este suficient, astfel încât rotirile capabile s nu fie
depite de cele efective. Valorile capabile ale rotirilor sunt drastic afectate de lipsa detalierii
corespunztoare a zonelor potenial plastice i de folosirea armturilor netede.
Astfel cu toate c valoarea minim a indicatorului R3, pentru elementele de
consolidare este ridicat, clasa de risc seismic este Rs II, ca urmare a incapacitii sistemului
de consolidare de a reduce rotirile plastice din elementele neconsolidate, manifestându-se o
depire generalizat a rotirilor plastice capabile, în special la nivelul grinzilor de pe direcia
longitudinal. Valoarea indicatorului R3 asociat depirii rotirii capabile pentru grinzile de pe
direcia longitudinal este egala cu:
R3 = 0.024/0.017= 1.41,
dac nu se reduc deformaiile capabile i respectiv
R3 = 0.009/0.017 = 0.53,
dac se reduc rotirile capabile cu 0.4.
6.2.4. Concluzii privind soluiile propuse

Diferenele între cele dou abordri privind disiparea de energie sunt semnificative în
special la nivelul eforturilor din structura existent. Dac în cazul comportrii elastice a
diagonalelor solicitrile din structura existent se reduc mult, având în vedere rigiditatea i
capacitatea sporit a diagonalelor, în cazul comportrii neliniare a diagonalelor solicitrile
asupra structurii existente sunt semnificative, cadrele din beton armat având o rezisten
comparabil cu cea a sistemului de contravântuiri. Prin creterea participrii structurii
existente la preluarea forelor laterale se pierde un avantaj esenial al consolidrii structurii, i
anume descrcarea structurii existente i limitarea cerinelor seismice asupra acesteia.
96

191
Exemplul 2: Structuri cu perei de beton armat i parter flexibil
Cuprins
1. Descrierea cldirii
2. Evaluare seismic a cldirii
3. Obiectivele soluiei de consolidare i strategii de intervenie
4. Proiectarea soluiei de reabilitare seismic
În acest exemplu se prezint analiza prin calcul efectuat în vederea implementrii unei
soluii inovative pentru consolidarea blocurilor cu parter flexibil i a detalierii soluiei de
intervenie [1, 3 i 4].
1. Descrierea cldirii
Cldirea situat în municipiul Bucureti a fost construit în anii 1960 i are 11 etaje
(S+P+10E). Destinaia principal a cldirii este de bloc de locuine cu spaii comerciale la
parter. Sistemul structural este format din cadre de beton armat la parter (Figura 1) i perei
structurali de beton armat la etaje (Figura 2). Parterul formeaz, astfel, un nivel slab i
flexibil, fr perei structurali de beton armat. Cldirea este format din trei tronsoane (A, B
i C) din care, în cele ce urmeaz, este analizat doar corpul A. Acest tronson se încadreaz
într-o baz rectangular cu dimensiunile de 11,42 x 32,85 m. Casa scrii unete cele doua
corpuri A i B, lsând loc unui rost seismic de doar 3 cm [1] i [4].
Înlimea de nivel a parterului este de 4,80 m în timp ce înlimea etajelor curente este de
2,73 m. Terenul de fundare este constituit din straturi de nisip cu pietri care asigur, conform
studiului geotehnic, o presiune convenional de 3 daN/cm2.
Seciunea grinzilor de beton armat variaz de la 15 x 55 cm pân la 37,5 x 60 cm. Seciunile
stâlpilor de beton armat variaz de la 40 x 55 cm pân la 80 x 50 cm. La parter exist doi
stâlpi alungii, de 170 x 50 cm, amplasai în axele 9 i 10. Betonul utilizat este B250
(echivalent cu C16/20) i oelul folosit este OB37 i TOR47.
Grosimea pereilor structurali de beton armat variaz între 15 i 20 cm. Plcile de beton armat
au între 8 i 11 cm grosime. Infrastructura este de tip cutie rigid care reazem pe un sistem
de fundaii continue sub toate elementele structurale verticale. Greutatea total a cldirii este
de 5528 tf. Perioada fundamental de vibraie a cldirii este de 0,68 s, a doua perioad este
0,56 s i a treia perioad este 0,45 s. Primul mod de vibraie este o translaie în direcie
longitudinal, al doilea mod este o translaie în direcie transversal asociat cu o rotaie iar
modul trei este o rotaie în jurul axei verticale (Figura 3).
EBA21

192
Figura 1: Plan parter
Figura 2: Plan etaj curent
T1=0.68s T2=0.56s T3=0.45s
Figura 3: Formele modale i perioadele de vibraie ale cldirii
EBA22

193
2. Evaluare seismic a cldirii

Evaluarea seismic a cldirii a fost efectuat în dou etape. Prima etap, evaluarea calitativ,
a scos în eviden punctele slabe ale sistemului structural. Tipologia cldirii este foarte
vulnerabil la cutremure datorit parterului flexibil i slab. Seciunile transversale ale stâlpilor
sunt, în general, mai mici decât cele din practica curent de proiectare din România pentru o
cldire cu 10 etaje. Procentele de armare longitudinal a stâlpilor sunt între 1,3% i 1,5%, mai
mari decât prevederile minime din codurile actuale de proiectare. Cu toate acestea, etrierii nu
sunt îndesii la capetele stâlpilor i exist barele longitudinale care nu se situeaz la col de
etrier. Grinzile prezint un deficit evident de armtur în zona momentelor pozitive de pe
reazeme, în unele cazuri procentul de armare sczând pân la 0,2%. Lungimile de ancorare a
barelor sunt mai mici de 40 – 50d. Armarea la for tietoare a pereilor structurali de beton
armat nu corespunde normelor de proiectare în vigoare.
Figura 4: Plan etaj curent cu indicarea seciunilor pereilor
În etapa a doua a evalurii seismice s-a efectuat analiza static neliniar (de tip „push-over”)
a structurii. Pentru evaluarea capacitaii seismice a cldirii au fost efectuate analize de tip
„push-over” pentru fiecare direcie principal a cldirii folosind, în paralel, dou programe de
calcul specializate. Pentru fiecare direcie a aciunii seismice au fost analizate dou distribuii
ale forei seismice, o distribuie triunghiular i o distribuie uniform. Figura 5 i 6, respectiv
Figura 7 i 8, prezint rezultatele analizei de tip „push-over” pe cele dou direcii principale
ale cldirii obinute cu fiecare dintre cele dou programe de calcul.
Evaluarea seismic a cldirii conform metodologiei de nivel 3 a condus la determinarea
du
indicatorului R3 - gradul de asigurare structural seismic -, cu relaia R3 din codul P
ds
100-3/2008, unde:
ds deplasarea lateral impus structurii de cutremur la vârful construciei, i
du deplasarea lateral ultim (capabil) a structurii la acelai nivel.
EBA23

194
Figura 5: Curba „push-over” - direcie Figura 6: Curba „push-over” - direcie transversal,

longitudinal, distribuie triunghiular (punctat) i distribuie triunghiular (punctat) i distribuie
distribuie uniform a forei seismice (linie uniform a forei seismice (linie continu) -
continu) - rezultate „R” rezultate „J”
Figura 7: Curba push-over - direcie longitudinal Figura 8: Curba push-over - direcie transversal
Pentru cazul particular al acestei structuri, pentru care au fost efectuate o serie de analize
dinamice liniare, deplasarea lateral impus structurii de cutremurul de proiectare (ds) se
2 2
§ T · § T ·
determin cu relaia d s cSe ¨ ¸ modificat prin înlocuirea termenului Se ¨ ¸ cu
© 2S ¹ © 2S ¹
valoarea deplasrii obinute la vârful cldirii în urma calculului dinamic liniar. Astfel, valorile
indicatorului R3 sunt:
- Direcie longitudinal
du = 12 cm c = 1,94 ds = 1,94x8.9=17.2 cm R3=0,69
- Direcie transversal
du = 7 cm c = 2,00 ds = 2,00x5.3=10.6 cm R3=0,66
EBA24

195
Valorile obinute pentru indicatorul de performan R3 sunt orientative; având în vedere cazul
particular al acestei cldiri, o mare parte din degradrile provocate de cutremur se vor
concentra la nivelul parterului, valoarea real a indicatorului R3 putând fi mult mai mic.
În urma analizelor efectuate se constat insuficienta capacitate de ductilitate a structurii la
nivelul parterului. Aceast lips de ductilitate poate fi foarte uor evideniat i prin cedarea
la fora tietoare a stâlpilor întini. Astfel, o fisur inclinat la 45 de grade printr-un stâlp
intersecteaz 3,41x2 ramuri de etrieri cu diametrul de 8 mm, ceea ce produce o capacitate la
for tietoare de 4,83 tone (utilizând rezistena medie a oelului), valoare cu mult mai mic
decât fora tietoare asociat plastifierii ambelor capete ale stâlpilor de la nivelul parterului.
3. Obiectivele soluiei de consolidare i strategii de intervenie

Obiectivul principal al soluiei de consolidare este îmbuntirea performanei seismice a
cldirii cu o afectare cât mai mic a funciunii rezideniale. Din acest motiv s-a avut în vedere
ca orice intervenie structural s fie concentrat la nivelul parterului i subsolului limitând,
astfel, interveniile în apartamentele locatarilor. Pereii structurali de la etajele superioare
prezint un deficit de capacitate de preluare a forei tietoare, în timp ce stâlpii de la parter nu
au suficient capacitate de ductilitate.
Au fost considerate mai multe strategii de reabilitare seismic:
1. creterea capacitii de preluare a forelor seismice prin extinderea pereilor structurali
de la etajele superioare la parter i subsol, eliminând astfel diferenele de rigiditate de
pe înlimea cldirii;
2. reducerea cerinei seismice pentru suprastructur prin izolarea bazei (izolarea seismic
s-a propus a se realiza la nivelul superior al stâlpilor de la parter);
3. creterea capacitii de preluare a forelor seismice prin cmuirea metalic a
stâlpilor de la parter i a pereilor structurali din suprastructur i reducerea cerinei
seismice prin utilizarea de disipatori de energie (amortizori cu fluid vâscos).
Cele trei soluii de reabilitare seismic, (1), (2) i (3) de mai jos, au fost analizate comparativ
din punct de vedere tehnic, social i economic.
Pentru evaluarea soluiilor de reabilitare seismic au fost efectuate analize dinamice liniare
utilizând un program de calcul structural spaial. Micarea seismic a fost reprezentat prin
componenta N-S a accelerogramei înregistrate la INCERC Bucureti pe data de 4 Martie
1977 i scalat pentru o valoare de vârf a acceleraiei terenului de 0,24g.
Figura 9 prezint modificarea calitativ a rspunsului cldirii exprimat în acceleraii spectrale
pentru cele trei strategii de reabilitare seismic.
Extinderea pereilor de beton armat la parter i subsol (soluia 1) duce la o cretere a forelor
tietoare în pereii structurali din suprastructur.
Creterea perioadei fundamentale a cldirii prin izolarea bazei (soluia 2) conduce la cea mai
drastic diminuare a forei tietoare în pereii structurali din suprastructur dar i la o cretere
a deplasrii absolute la vârf a cldirii.
Introducerea amortizorilor cu fluid vâscos la nivelul parterului (soluia 3) conduce atât la o
diminuare a forei tietoare în pereii din suprastructur, cât i la o diminuare a cerinelor de
ductilitate pentru stâlpii de la parter.
EBA25

196
Figura 10 i Figura 11 prezint efectele celor trei soluii de reabilitare seismic analizate
asupra forei tietoare în pereii structurali de peste nivelului parterului.
Soluia clasic, extinderea pereilor structurali la parter i subsol (1), nu a fost adoptat
deoarece determin o cretere a forei tietoare în pereii din suprastructur. Aceast cretere
a forei tietoare necesit consolidarea pereilor, fapt care nu corespunde obiectivelor
reabilitrii seismice, i anume, un deranj cât mai mic pentru ocupanii cldirii.
Soluia de izolare a bazei (2), cu toate c este cea mai spectaculoas i eficient din punct de
vedere al reducerii eforturilor i deformaiilor, a fost eliminat din cauza rostului seismic
foarte mic între corpurile A i B, cât i din cauza faptului c este cea mai scump.
Soluia de reabilitare seismic ce îndeplinete obiectivele propuse este soluia (3) care
presupune cmuirea metalic a stâlpilor de la parter, cmuirea metalic a pereilor de
beton armat de la etajele superioare i folosirea amortizorilor cu fluid vâscos ca disipatori de
energie la nivelul parterului.
SA Continuarea pereilor
Introducere
amortizori Izolarea Bazei
T
Figura 9: Reprezentarea schematic a modificrii acceleraiilor spectrale
pentru soluiile de reabilitare seismic analizate

Figura 10: Variaia forei tietoare pe direcia Figura 11: Variaia forei tietoare pe direcia
principal în pereii structurali de la etajul 1 pentru secundar în pereii structurali de la etajul 1 pentru
diferite soluii de reabilitare seismic diferite soluii de reabilitare seismic
EBA26

197
4. Proiectarea solu iei de reabilitare seismic

Soluia de reabilitare seismic adoptat pentru corpul A al cldirii este soluia (3) prezentat
la pct. 3 i const în introducerea de amortizori cu fluid vâscos în parter, cmuirea metalic
a stâlpilor de la parter i cmuirea pereilor structurali din suprastructur. Odat stabilit
soluia de reabilitare seismic au fost efectuate analize dinamice liniare detaliate ale cldirii
echipate cu amortizori cu fluid vâscos cu comportare liniar i neliniar utilizând, respectiv
analize dinamice neliniare folosind cele dou programe de calcul.
Atât pentru analizele liniare, cât i pentru analizele neliniare ale cldirii consolidate, micarea
seismic a fost reprezentat printr-un set de cinci accelerograme artificiale compatibile cu
spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componentele orizontale ale
micrii terenului pentru Bucureti, conform codului P 100-1/2006.
Amplasarea în plan a amortizorilor cu fluid vâscos a fost stabilit luând în considerare poziia
pereilor structurali la etajele superioare. Unul sau cel mult doi amortizori sunt amplasai sub
fiecare perete structural. Motivul acestei amplasri este asigurarea unui transfer
corespunztor al forei tietoare între amortizori i sistemul structural existent în
suprastructur. Astfel, amortizorii sunt amplasai în cadrele de sub pereii structurali. Pentru a
se evita apariia de fore axiale suplimentare în stâlpii de la parter, amortizorii au fost
amplasai orizontal în contravântuiri de tip „chevron” la partea superioar a parterului. Figura
12 prezint, cu linii îngroate, poziiile amortizorilor de la nivelul parterului.
Figura 12: Amplasarea amortizorilor în parter (linii îngroate)
Dup stabilirea poziiei amortizorilor, urmtoarele probleme ce necesit rezolvare se refer

la: stabilirea caracteristicilor amortizorilor (a) i identificarea altor msuri de
consolidare ce trebuie luate pentru reabilitarea seismic a cldirii (b).
(a) Pentru stabilirea caracteristicilor amortizorilor s-a efectuat o analiz comparativ
privind utilizarea de amortizori liniari vâscoi vs. amortizori liniari neliniari vâscoi la nivelul
parterului.
Astfel, în prima etap, s-a efectuat o analiz dinamic liniar a structurii echipate cu
amortizori liniari cu fluid vâscos în vederea calibrrii caracteristicilor acestora.
Constanta de amortizare a fost variat intre 5 kN*s/mm i 25 kN*s/mm. Figura 13 i Figura
14 prezint variaia forei tietoare în pereii structurali de la etajul 1 pentru diferite constante
EBA27

198
de amortizare (C5-C25), pentru structura existent (C=0) i pentru structura consolidat prin
prelungirea pereilor de beton armat la nivelul parterului (Perei).
Figura 13: Fora tietoare maxim pe direcia Figura 14: Fora tietoare maxim pe direcia
principal a pereilor structurali de la etajul 1 pentru secundar a pereilor structurali de la etajul 1 pentru
diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru
structura existent (C0) i pentru structura structura existent (C0) i pentru structura
consolidat prin continuarea pereilor la nivelul consolidat prin continuarea pereilor la nivelul
parterului (Perei) parterului (Perei)
Pentru elemente disipative de tip amortizor liniar cu fluid vâscos relaia între constanta de
amortizare C i fraciunea din amortizarea critic [s este [2]:
T ¦ C jIrj cos 2 T j
2
[s j
4S ¦ mi si
2
unde [s este fraciunea din amortizarea critic vâscoas adiional provenit din utilizarea
elementelor vâscoase de disipare a energiei, T este perioada proprie fundamental de vibraie
a structurii, Cj este constanta de amortizare a amortizorului j, Irj este deplasarea relativ pe
direcie orizontal a amortizorului j corespunztoare primei forme proprii de vibraie, si este
componenta formei fundamentale de vibraie pe direcia gradului de libertate dinamic de
translaie la nivelul i, mi este masa nivelului i i
j este unghiul fcut de amortizorul j cu
orizontala.
Pentru structura echipat cu 8 amortizorii identici pe fiecare direcie, amplasai orizontal
(j=0) în contravântuiri de tip chevron la nivelul parterului, relaia anterioar devine:
T ¦ C jIrj 2
[s j
4S ¦ mi si 2
i
Componentele formei fundamentale de vibraie si i masele de nivel mi sunt prezentate în

tabelul 1.
EBA28

199
Tabel 1. Valorile maselor de nivel i ale componentelor formei fundamentale de vibraie

Nivel mi si
ETAJ10 502,5 0,0643
ETAJ09 502,5 0,0601
ETAJ08 502,5 0,0557
ETAJ07 502,5 0,0511
ETAJ06 502,5 0,0463
ETAJ05 502,5 0,0415
ETAJ04 502,5 0,0367
ETAJ03 502,5 0,0320
ETAJ02 502,5 0,0276
ETAJ01 502,5 0,0235
PARTER 495,5 0,0196
¦m s
i
i i
2
10,75
Pentru o fraciune de amortizare critic adiional (suplimentar) de 30% i un numr de 8

amortizori, constanta de amortizare pentru un amortizor este:
[ s 4S ¦ mi si 2
0,30 4S 10,75
C i
19325kN s / m 19,3kN s / mm
T ¦ Irj 8 0,68 0,0196 2
2
Constanta de amortizare a fost verificat i prin analize dinamice liniare, alegându-se

valoarea C=20 kN*s/mm întrucât din Figurile 13 i 14 se poate observa c pentru C=25
kN*s/mm, fora tietoare în pereii structurali de la nivelul etajului 1 nu mai scade.
Figura 15 i Figura 16 prezint variaia în raport cu timpul a deplasrii relative la nivelul
planeului peste parter pe direcie longitudinal i pe direcie transversal pentru cldirea
echipat cu amortizori cu fluid vâscos i pentru cldirea existent (cldirea în starea iniial).
Se poate observa o reducere de aproximativ 50% a deplasrii maxime, cât i o reducere a
ciclurilor cu amplitudini semnificative.
EBA29

200
Figura 15: Variaia în timp a deplasrii laterale pe Figura 16: Variaia în timp a deplasrii laterale pe
direcia longitudinal a structurii iniiale la nivelul direcia transversal a structurii iniiale la nivelul
planeului peste parter i a structurii echipate cu planeului peste parter i a structurii echipate cu
amortizori vâscoi amortizori vâscoi
În etapa urmtoare a fost analizat posibilitatea utilizrii amortizorilor neliniari cu fluid

vâscos. Caracteristicile amortizorilor neliniari s-au stabilit pe principiul egalitii între energia
disipat de un amortizor liniar i energia disipat de un amortizor neliniar la un ciclu cu
amplitudinea corespunztoare cutremurului de proiectare. În figurile 17 i 18 sunt prezentate,
comparativ, curbele histeretice pentru un amortizor liniar i un amortizor neliniar.
Caracteristicile amortizorilor neliniari sunt exprimate prin constanta de amortizare C i
exponentul vitezei „”. Parametrii amortizorilor exprimai în funcie de constanta de
amortizare i exponentul vitezei sunt: C = 250 kN*(s/mm)^0,3 i =0,3. Caracteristicile
amortizorilor neliniari au fost relaxate datorit faptului c, la deplasri mici, amortizarea
echivalent a unei structuri echipate cu amortizori neliniari este mare.
Figura 17: Curba histeretic a unui amortizor linear Figura 18: Curba histeretic a unui amortizor neliniar
EBA210

201
Pentru confirmarea caracteristicilor amortizorilor au fost efectuate calcule dinamice neliniare

automate utilizând o accelerogram artificial. Analizele au fost efectuate atât pentru
structura existent, cât i pentru structura reabilitat seismic cu amortizori liniari i neliniari.
Figura 19 i Figura 20 prezint relaia între fora tietoare de baz i deplasarea relativ a
parterului pe direcie longitudinal i transversal pentru cldirea existent.
Figura 19: Relaia for tietoare de baz – Figura 20: Relaia for tietoare de baz –
deplasare relativ a parterului pe direcia deplasare relativ a parterului pe direcia
longitudinal a cldirii existente transversal a cldirii existente
Figura 21 i Figura 22 prezint relaia între fora tietoare de baz i deplasare relativ a
parterului pe direcie longitudinal i transversal pentru cldirea echipat cu amortizori
liniari cu fluid vâscos, reprezentarea grafic fcându-se la aceeai scar ca în Figurile 19 - 20.
longitudinal a cldirii echipat cu amortizori transversal a cldirii echipat cu amortizori
liniari (C=20kN*s/mm) liniari (C=20kN*s/mm)
EBA211

202
Figura 23 i Figura 24 prezint relaia între fora tietoare de baz i deplasarea relativ a
parterului pe direcie longitudinal i transversal pentru cldirea echipat cu amortizori
neliniari cu fluid vâscos.
longitudinal a cldirii echipat cu amortizori transversal a cldirii echipat cu amortizori
neliniari neliniari
În urma reabilitrii seismice a cldirii folosind amortizori liniari cu fluid vâscos, valoarea
indicatorului R3 devine:
- Direcie longitudinal
du = 12 cm c = 1,94 ds = 1,94x5,3=10,3 cm R3=1,16
- Direcie transversal
du = 7 cm c = 2,00 ds = 2,00x4,4=8,7 cm R3=0,80
În cazul introducerii amortizorilor la nivelul parterului se elimin deficienele structurale
majore concentrate la acest nivel. Valorile indicatorului de performan R3 pot fi sensibil mai
mari decât cele prezentate mai sus dac se neglijeaz valoarea coeficientului de amplificare a
deplasrilor c, care ine seama c pentru T<Tc (Tc este perioada de control a spectrului de
rspuns) deplasrile seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele
corespunztoare rspunsului seismic elastic deoarece creterea amortizrii diminueaz
efectele acoperite prin acest coeficient.
(b) În cadrul studiului au fost analizate mai multe posibiliti de amplasare a amortizorilor
pe direcie orizontal. Soluia aleas a fost s se conecteze amortizorii de stâlpul central de
beton armat pentru a se evita solicitarea defavorabil a stâlpilor marginali, acetia având o
capacitate slbit de preluare a forelor tietoare datorit eforturilor de întindere provenite din
forele orizontale.
Detaliile de introducere a amortizorilor sub un perete structural de beton armat sunt
prezentate în Figura 25.
EBA212

203
Figura 25: Detaliu de introducere a amortizorilor vâscoi

Bibliografie
1. Checa, A.B., M. Seki, R. Vcreanu, T. Okada, B. Georgescu, T. Kaminosono, H. Kato, 2007.
Seismic Rehabilitation of an Existing Soft and Weak Groundfloor Building. Case Study,
Proceedings of the International Symposium on Seismic Risk Reduction, ISSRR 2007, Bucharest,
Romania
2. FEMA 356, 2000. Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of Buildings,
Federal Emergency Management Agency, Washington D.C.
3. Seki M., Vacareanu, R., Checa, A.B., Pavel, M., Lozinc E., Coofan D., Georgescu B.,
Kaminosono, T., 2007. Overview on Seismic Evaluation and Retrofitting within JICA Technical
Cooperation Project on Reduction of Seismic Risk in Romania, Proceedings of the International
Symposium on Seismic Risk Reduction, ISSRR 2007, Bucharest, Romania
4. Vcreanu, R., Checa, A. B., Georgescu, B., Seki M., 2007. Case study on the expected
seismic losses of soft and weak groundfloor buildings, Proceedings of the International
Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk Mitigation, p. 388-401, Bucharest,
Romania.
EBA213

204
Exemplul 3: Structur cu perei de beton armat
Cuprins
1 PREZENTARE STRUCTUR
2 PREZENTAREA CONDIIILOR DE AMPLASAMENT
3. EVALUAREA SEISMIC A STRUCTURII
3.1 Prezentarea metodologie de nivel 3
3.2 Evaluarea coeficientului R1
3.4.1 Prezentarea modelului de calcul
3.4.2 Prezentare rezultate calcul static neliniar
3.4.3 Prezentare rezultate calcul dinamic neliniar
3.4.4 Evaluarea coeficientului R3
3.5 Concluzii
4 PROPUNEREA UNOR SOLUII DE CONSOLIDARE
4.1 Consolidare prin metod clasic (cmuire perei)
4.2 Consolidare prin izolare seismic a bazei
5 CONCLUZII
1 PREZENTARE STRUCTUR
Introducere
În exemplul de fa se prezint algoritmul de evaluare a performanelor seismice ale
unei structuri cu perei de beton armat proiectat în anul 1966, conform reglementrilor
tehnice naionale în vigoare la aceea dat.
Problema principal a evalurii const în estimarea capacitii la for tietoare a
elementelor structurale, estimare care s-a fcut conform metodologiei de nivel 3 din codul P
100-3/2008 pe baza prevederilor codului de proiectare pentru calculul pereilor structurali de
beton armat, indicativ CR 2-1-1.1/2005, coroborate cu cele din P 100-3/2008 în ceea ce
privete evaluarea seismic a construciilor din beton armat.
Pentru exemplul de fa s-a determinat, în paralel, capacitatea la for tietoare
determinat i conform prevederilor din standardul european de evaluare a performanelor
structurii la aciunea seismic, indicativ EN 1998-3:2005 adoptat ca standard român (SR EN
EBA31

205
1998-3:2005). Rezultatele calculelor sunt prezentate comparativ în continuare pentru diferite

etape de analiz efectuate.
Exemplul trateaz atât problema evalurii seismice, cât i pe cea a consolidrii
structurii, în condiiile în care soluia de intervenie se poate realiza fie prin metode clasice
(cmuirea pereilor structurali), fie prin metode ce presupun izolarea seismic a bazei
(metod cu caracter de noutate în ceea ce privete implementarea la nivel naional).
Descrierea structurii
Cldirea are o structur cu perei de beton armat, proiectat în anii ’60 i caracteristic
structurilor proiectate în aceea perioad. Regimul de înlime este de P+10E iar conformarea
în plan este prezentat în figura 1.
Modelarea structurii s-a fcut cu ajutorul unui program de calcul spaial specializat în
care au fost modelate, cu o comportare neliniar, toate elementele structurale. Rezultatele
prezentate în exemplu au fost obinute printr-o analiz static neliniar de tip „Push-Over”,
precum i o analiz dinamic neliniar de tip „Time History”.
Din analiza structurii, se constat c sistemul de preluare al forelor laterale induse de
cutremur este dominat de doi perei puternic dezvoltai atât pe direcia X, cât i pe direcia Y.
Cei doi perei au o seciune de tip T i sunt dispui la capetele structurii. Pentru direcia X
acetia sunt practic singurii perei ce particip în preluarea forei laterale iar pe direcia Y mai
apar o serie de perei lamelari. Fiind puternic dezvoltai în plan, aceti perei prezint în mod
natural o capacitate foarte mare în preluarea momentelor încovoietoare. Problema major
care apare const în capabilitatea pereilor de a prelua i fora tietoare asociat acestor
momente încovoietoare.
Considerând c rspunsul acestor perei cu seciune T domin în mare parte rspunsul
la aciuni laterale pentru întreaga structur (în special pe direcia X), pentru exemplul de fa
aceti perei, denumii în continuare perei DT, au fost selectai în evaluarea seismic.
Betonul utilizat pentru realizarea acestor perei este de tip B200 iar armtura este
realizat din oel cu suprafa neted de tip OB37. Planeele de beton armat au o grosime de 9
cm în zona apartamentelor i de 13 cm în zonele de acces.
Din punct de vedere al armrii longitudinale i transversale a acestor perei de tip DT,
în tabelul 1 se prezint procentele de armare utilizate pentru fiecare etaj în parte.
Tabel 1: Procente de armare longitudinal/transversal perete DT
Longitudinal Transversal
Etaje
Bulb (%) Inim (%) Bulb (%) Inim(%)
0.65 0.38 0.188
P 0.497 0.334 0.107 0.223
0.863 0.334 0.134
0.668 0.214 0.094
E1-E2 0.447 0.254 0.188 0.126
0.485 0.254 0.094
E3-E9 0.631 0.048 0.094 nu exist
0.389 0.111 0.188
E10 0.631 0.216 0.094 0.126
0.387 0.246 0.188
EBA32

206
Figura 1 : Plan cofraj etaj curent
Din analiza structurii se constat c, în dreptul etajelor E3 pân la E9, armtura
transversal în inim nu mai este dispus, fapt des întâlnit pentru cldirile proiectate în aceea
perioad. Din figura 2 se poate observa, de asemenea, c inima peretelui DT are o grosime
mic (15cm) raportat la lungimea sa (730cm pe direcia X i 875cm pe direcia Y).
EBA33

207
Figura 2 : Seciune perete DT
În tabelul 2 sunt prezentai factorii de participare modal corespunztori fiecrui mod

de vibraie în parte. Trebuie menionat faptul c, în determinarea caracteristicilor modale ale
structurii, s-a considerat pentru toate elementele structurale o rigiditate fisurat egal cu
jumtate din rigiditatea nefisurat (EbIb=0.5 EI).
Tabel 2: Perioada de vibraie i factorii de participare modal pentru primele trei moduri
Factori de participare modal
Mod T (s) (%)
UX UY RZ
1 0.59 0.02 69.74 0.02
2 0.56 25.06 0.00 45.86
3 0.48 49.66 0.05 23.64
Din tabelul 2 se poate observa c primul mod de vibraie este pur de translaie pe
direcia Y în timp ce modul 2, respectiv, modul 3 sunt caracterizate de un anumit grad de
cuplare între translaie pe direcia X, respectiv torsiune.
Sistemul de fundare a cldiri este pe tlpi continue de beton armat cu o lime medie de
2.2m (sub pereii structurali). Acest sistem este alctuit dintr-un cuzinet de beton simplu
(marc B140), respectiv tlpi continue de beton armat (marca B50). Armtura utilizat pentru
armarea tlpilor este de tip OL 38. Cota de fundare a structurii este de – 3.25, cldirea având
i subsol.
2 PREZENTAREA CONDIIILOR DE AMPLASAMENT
Cldirea selectat este amplasat în Bucureti i, conform codului P 100-1/2006, zona
este caracterizat de o acceleraie de vârf a terenului pentru proiectare ag = 0.24g i o
perioad de control (col) a spectrului de rspuns Tc = 1.6 sec.
Forma spectrului normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii asociat componentelor
orizontale ale micrii terenului pentru municipiul Bucureti este prezentat în figura 3.
EBA34

208
3.5
3 E =2.75
4.4/T
2.5
2
2
8.8/T
1.5
0.5
T B =0.16 T C =1.6s T D =2
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
Figura 3 : Spectrul normalizat de acceleraii pt. Tc=1.60 s, conform P 100-1/2006
Cldirea are un regim de înlime de 10 etaje, funciunea de locuine i este realizat

dintr-un singur tronson. Cldirea a fost proiectat i executat în anul 1966.
Structura are o amprent la sol de form rectangular, cu dimensiunile 24.50 m (pe
direcia longitudinal), respectiv 19.00 m pe direcie transversal. Înlimea total a cldirii
este de 30.35 m.
3 EVALUAREA SEISMIC A STRUCTURII
Evaluarea seismic a structurii const dintr-un ansamblu de operaii care trebuie s

stabileasc vulnerabilitatea acesteia în raport cu natura i modul de manifestare al diferitelor
categorii de hazard seismic pe amplasament. Evaluarea este precedat de colectarea
informaiilor referitoare la geometria structurii, calitatea detaliilor constructive i a calitii
materialelor utilizate în construcie. Pe baza informaiilor prezentate anterior trebuie stabilit
care este nivelul adecvat de cunoatere. Codul P 100-3/2008 definete trei niveluri de
cunoatere: KL1: Cunoatere limitat; KL2: Cunoatere normal; KL3: Cunoatere complet.
Astfel, nivelul de cunoatere selectat determin metoda de calcul permis i valoarea
factorului de încredere (CF).
În cazul structurii prezentate au fost disponibile proiectul tehnic i proiectul de
execuie. Cldirea a fost supus unui proces amplu de urmrire a comportrii în timp iar dup
fiecare eveniment seismic major (1977, 1986, respectiv 1990) a fost fcut un releveu complet
al degradrilor. Având în vedere toate aspectele menionate mai sus, precum i faptul c s-a
dispus de rezultatele obinute în cadrul unui studiu precedent privind comportarea post-
elastic a aceleai structuri, s-a considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a structurii,
grad corespunztor nivelului KL3.
3.1 Prezentarea metodologie de nivel 3
Metodologia de nivel 3 se aplic la construcii importante i complexe la care se dorete

o analiz mai precis a performanelor seismice ale construciei i la construcii care nu
îndeplinesc condiiile de regularitate care s permit utilizarea metodologiei de nivel 2.
EBA35

209
Metodologia de nivel 3 implic evaluarea calitativ constând în verificarea listei

complete de condiii de alctuire structural dat în anexele codului P 100-3/2008
corespunztoare structurilor din diferite materiale i o evaluare prin calcul care ia în
considerare în mod explicit comportarea inelastic a elementelor structurale sub aciunea
cutremurelor severe.
Pentru aplicarea metodologiei de nivel 3 este preferabil s se dispun de proiectul iniial
al cldirii analizate, datorit necesitii unor detalii de execuie precise.
Se pot utiliza dou metode de calcul, i anume:
- metoda bazat pe calculul static neliniar
- metoda bazat pe calculul dinamic neliniar.
În cazul structurii de fa, având în vedere faptul c proiectul complet a fost disponibil,
precum i faptul c armarea pereilor la for tietoare este discontinu pe înlime, s-a
preferat o evaluare de nivel 3 considerat mult mai exact decât celelalte metodologii
prezentate în cod.
Metoda de calcul static neliniar realizeaz:
- evaluarea direct a structurii în ansamblul ei i nu prin intermediul unor verificri pe
elemente structurale considerate individual. Rezultatul evalurii prezint un grad de încredere
superior celui obinut prin aplicarea metodologiilor de nivel 1 i 2;
- verificarea structurii prin intermediul caracteristicii celei mai semnificative pentru rspunsul
seismic, respectiv deformaiile structurii.
Metoda este indicat în cazul structurilor la care contribuia modurilor superioare de
vibraie este puin important pentru comportarea în regim dinamic. În cazul structurilor la
care se ateapt amplificri dinamice majore a deplasrilor la anumite niveluri se recomand
folosirea metodei calculului dinamic neliniar.
Gradul de îndeplinire a condiiilor de conformare structurale, de alctuire a elementelor

structurale i a regulilor constructive pentru structurile care preiau efectul aciunii seismice,
este cuantificat cu ajutorul unui indicator. Acesta se noteaz cu R1 i constituie „gradul de
îndeplinire al condiiilor de alctuire seismic”.
Pentru structurile din beton armat, criteriile i condiiile utilizate pentru determinarea
factorului R1 sunt enumerate în tabelul B.2. din Anexa B a codului P 100-3/2008. Cldirii
analizate i s-au atribuit urmtoarele punctaje:
(i) Condiii privind configuraia structurii – 30 de puncte (dintr-un maxim de 50)
Sistemul este redundant i prezint un traseu clar i continuu a încrcrilor. Nu exist
discontinuiti pe vertical iar efectele de torsiune sunt moderate.
Ca puncte slabe, structura nu prezint un numr suficient de zone potenial plastice i,
cel mai important aspect ce trebuie menionat, structura prezint diferene mari de
rezisten pe înlime. Între etajele 3 i 9 în inima pereilor structurali nu exist
armtur transversal pentru preluarea forei tietoare.
(ii) Condiii privind interaciunile structurii – 5 puncte (dintr-un maxim de 10)
Structura nu prezint stâlpi scuri captivi dar distana pân la cldirile învecinate nu are
dimensiunea minim impus de cod. Pereii nestructurali sunt legai rigid de structura
EBA36

210
de rezisten.
(iii) Condiii privind alctuirea (armarea) elementelor structurale – 15 puncte (din maxim
de 30)
Dei pereii structurali au grosimi egale cu 150mm iar încrcarea axial pe acetia are
valori moderate, structura a fost depunctat în special din cauza faptului c pereii
structurali prezint tlpi extinse i forme complicate în plan.
Distribuia pe înlime a momentelor capabile nu respect variaia cerut în codurile în
vigoare astfel încât s se asigure formarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice. Rezistena la for tietoare este mic i insuficient pentru a
mobiliza rezistena la încovoiere.
Înndirea armturilor nu respect o lungime minim de 45 de diametre iar procentele
minime de armare orizontal, respectiv vertical nu sunt respectate.
(iv) Condiii referitoare la planee – 5 puncte (dintr-un maxim de 10)
Grosimea planeelor de 9 cm nu respect condiia de grosime minim dar, cu toate
acestea, având în vedere faptul c golurile din planeu sunt reduse ca dimensiune se
poate considera c planeul poate îndeplini rolul de diafragm infinit rigid.
Armtura din planeu nu este suficient pentru a transmite forele seismice la
elementele verticale, o serie de fisuri la nivelul acestor planee au fost puse în eviden
dup fiecare eveniment seismic major.
Cumulând punctajul obinut la fiecare criteriu în parte, rezult valoarea indicelui R1=
30+5+15+5 = 55 puncte. Conform tabelului prezentat în P 100-3/2008 i conform indicelui
R1, structura poate s fie încadrat în clasa II de risc seismic. Potrivit codului P 100-3/2008,
în Clasa II de risc seismic se încadreaz construciile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar care, cu o probabilitate înalt, nu-i
pierd stabilitatea.
Tabel 3: Valori R1 asociate claselor de risc seismic (codul P 100-3/2008)

Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R1
< 30 30 – 60 61 – 90 91 – 100
Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se cuantific prin calculul valorii

„gradului de afectare structural - R2”. Determinarea lui se face pe baza punctajului dat
conform tabelului B.3 din Anexa B a codului P 100-3/2008, pentru diferitele tipuri de
degradri identificate. Alte tipuri de degradare pot fi considerate ulterior printr-o reducere a
factorului R2.
Distribuia punctajului din tabelul B.3 pe categorii de degradri este orientativ,
inginerul evaluator putând corecta aceast distribuie atunci când consider c prin aceasta se
poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor tipuri de degradri asupra siguranei
structurale a construciei examinate.
EBA37

211
Astfel, pentru evaluarea factorului R2 s-au stabilit urmtoarele punctaje:

a. Fisuri i deformaii remanente în zonele critice (zonele plastice) ale stâlpilor, pereilor
i grinzilor. Se evideniaz degradri moderate. Punctaj - 6 puncte (dintr-un maxim de
10 atunci când nu exist degradri)
b. Fracturi i fisuri remanente înclinate produse de aciunea forei tietoare în grinzi. Se
evideniaz degradri majore. Punctaj - 0 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu
exist degradri)
c. Fracturi i fisuri longitudinale deschise în stâlpi i/sau perei produse de eforturi de
compresiune. Se evideniaz degradri minore. Punctaj - 15 puncte (dintr-un maxim de
20 atunci când nu exist degradri)
d. Fracturi sau fisuri înclinate produse de fora tietoare în stâlpi i/sau perei. Se
evideniaz degradri majore. Punctaj - 0 puncte (dintr-un maxim de 30 atunci când nu
exist degradri)
e. Fisuri de forfecare produse de lunecarea armturilor în noduri. Nu se evideniaz
degradri. Punctaj - 10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu exist degradri)
f. Cedarea ancorajelor i înndirilor barelor de armtur. Nu se evideniaz degradri.
Punctaj - 10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu exist degradri)
g. Cedarea sau fisurarea pronunat a planeelor. Se evideniaz degradri majore. Punctaj
- 0 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu exist degradri)
h. Cedri ale fundaiilor sau terenului de fundare. Nu Se evideniaz degradri. Punctaj -
10 puncte (dintr-un maxim de 10 atunci când nu exist degradri)
Cumulând punctajul obinut la fiecare criteriu în parte, rezult valoarea indicelui R2=
6+0+15+0+10+0+10 = 41 puncte. Conform tabelului prezentat în P 100-3/2008 i conform
indicelui R2 structura poate s fie încadrat în clasa II de risc seismic.
Tabel 4: Valori R2 asociate claselor de risc seismic (codul P 100-3/2008)

I II III IV
Valori R2
< 40 40 – 70 71 – 90 91 – 100

3.4.1 Prezentarea modelului de calcul
Pentru o evaluarea cât mai riguroas a structurii se propune ca principal metod de
evaluare metodologia de nivel 3 prezentat în P 100-3/2008, bazat pe calculul neliniar al
structurilor. Acest tip de calcul permite o evaluare global a unei structuri i o corelare mai
exact între cerinele impuse de aciunea seismic i capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitri. Metodologia de nivel 3 reprezint cea mai avansat metod de evaluare dintre cele
trei metode prezentate în cod. Metodologia este recomandat, îns, numai în situaia în care
este disponibil proiectul original al structurii având în vedere necesitatea cunoaterii detaliate
a armrii elementelor structurale.
Se recomand ca prim modalitate de evaluare efectuarea de analize static neliniare,
întrucât acest tip de analize sunt relativ uor de realizat, timpul de analiz este mic iar
informaiile oferite au un grad sporit de transparen.
EBA38

212
Ipotezele calculului static neliniar

În continuare se prezint ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum i
cele luate în calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru seciunea de perete considerat.
x Rigiditatea de calcul:
Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate în domeniul fisurat egal cu
jumtate din rigiditatea în domeniul nefisurat.
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale
x Rezistenele materialelor:
Din punct de vedere al rezistenelor materialelor utilizate pentru determinarea
eforturilor capabile ale seciunii de perete considerate s-au ales valorile medii afectate de
factori de siguran specifici fiecrui document tehnic considerat în parte, astfel:
Codul P 100-3/2008 coroborat cu codul CR 2-1-1.1/2005
Conform reglementrilor tehnice susmenionate, rezistenele materialelor luate în calcul
pentru o evaluare a performanelor seismice ale unei structuri pe baza metodologiei de nivel 3
sunt cele medii afectate de un coeficient de încredere i un coeficient de siguran.
Coeficientul de încredere CF este funcie de nivelul de cunoatere al structurii (cunoaterea
planurilor de armare, existena i accesul la proiectul tehnic de execuie, etc.). Pentru
structura analizat exist planurile originale de armare, precum i rezultatele unei expertize
mai vechi efectuate dup cutremurul din 1977; din acest motiv s-a considerat c exist un
grad ridicat de cunoatere a structurii iar factorul de cunoatere s-a ales CF = 1. Anexa B din
P 100-3/2008 prevede ca la determinarea forei tietoare capabile s se utilizeze rezistenele
medii i rezultatul obinut s fie afectat de un coeficient global de siguran = 1.5 :
Vcap ef. = Vcap med / (CF * )
unde: Vcap ef. – efortul capabil efectiv

Vcap med. – efortul capabil obinut cu rezistene medii
CF – factor de cunoatere
– factor global de siguran.
Standardul SR EN 1998-3
Estimarea capacitaii la fora tietoare a elementelor de beton armat i, cu precdere, a
pereilor de beton armat la aciuni ciclice a reprezentat o preocupare constant pe plan
mondial. Din pcate, din cauza complexitii comportrii elementelor de beton armat la fora
tietoare nu exist, la ora actual, un model de calcul unanim acceptat care s ofere valori cu
o precizie acceptabil. În proiectare se prefer estimarea acoperitoare a capacitii la fora
tietoare bazat pe modele simple. Ca o excepie, SR EN 1998-3 de evaluare a
performanelor seismice ale unei structuri existente prevede utilizarea unei relaii empirice
determinate experimental, pe un numr totui restrâns de cazuri.
Pentru exemplul de fa a fost considerat de interes comparaia între valorile
recomandate de P 100-3/2008 i de SR EN 1998-3. Pentru estimarea capacitaii la fora
tietoare, conform SR EN 1998-3, s-au folosit rezistenele medii afectate de coeficieni de
siguran pentru material, s = 1.15 pentru oel, respectiv c = 1.5 pentru beton.
Vcap ef. = funct( fym/ s ; fcm/ c)
EBA39

213
unde: fym – rezistena medie la curgere a oelului

fcm – rezistena medie a betonului.
x Modelarea neliniaritii:
Elementele structurale au fost modelate cu o comportare neliniar utilizându-se diferite
modele neliniare în funcie de tipul elementului structural:
Elemente de tip bar (grinzi i stâlpi)
Pentru acest tip de elemente s-au utilizat modelele de articulaie plastic punctual de tip
moment (M) pentru grinzi i de tip for axial moment (PMM) pentru stâlpi. Pentru ambele
tipuri de articulaii plastice s-a optat pentru o lege de tip elastic perfect plastic fr
consolidare post-elastic (figura 4).
a) b)
Figura 4 : Tipul modelelor neliniare utilizate la grinzi (a) i stâlp (b)
Elemente de tip perete

Pentru acest tip de element structura s-a optat pentru un model de tip fibr. În acest
model fiecare seciune de perete a fost discretizat într-un numr de fibre ce au fost modelate
s aib o comportare neliniar la încovoiere, respectiv o comportare liniar la forfecare.
Pentru fiecare fibr în parte s-a introdus coeficientul de armare longitudinal iar comportarea
aleas a fost de tip elastic perfect plastic fr consolidare s-au cdere de capacitate.
Figura 5 : Model de fibr pentru un element de perete
EBA310

214
Algoritmul utilizat pentru determinarea eforturilor capabile

În continuare sunt prezentai, pe scurt, algoritmii ce au stat la baza determinrii
eforturilor capabile pentru seciunea de perete prezentat. Rezistenele utilizate în calcul sunt
cele susmenionate.
x Moment încovoietor
Pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a utilizat metoda general de
calcul. Calculul a fost fcut cu ajutorul unui program de calcul secional.
x For tietoare
Determinarea forei tietoare capabile a seciunii peretelui pentru cele dou direcii
(direcia X, respectiv Y) s-a fcut utilizând reglementri tehnice româneti i standarde
structurale europene. În continuare se prezint într-un mod sintetic algoritmul de calcul
prezentat în P 100-3/2008, precum i, spre comparaie, algoritmul recomandat de SR EN
1998-3.
Codul P 100-3/2008 coroborat cu codul CR 2-1-1.1/2005
Calculul la for tietoare se face în seciuni înclinate În cazul pereilor structurali cu

raportul între înlimea în elevaie a peretelui i înlimea seciunii H/h>1, determinarea
capacitaii la for tietoare în seciunile înclinate se face pe baza relaiei:
Qcap= Qb + 0,8AaoRa
unde:
Aao = suma seciunilor armturilor orizontale intersectate de o fisura înclinat la 45º,
incluzând armturile din centuri i armtura continu din zona aferent de plac
(înglobând dou grosimi de plac de fiecare parte a peretelui) a planeului, dac
fisura traverseaz planeul
Qb = fora tietoare preluat de beton, care se ia cu valorile:
Qb = 0.3 b h 0 < 0.6 b h Rt în zona A
Qb = b h (0.7 Rt + 0.2 0) > 0 în zona B
0 – efortul unitar mediu în seciune
b, h – limea, respectiv înlimea seciunii de beton.
Conform SR EN 1998-3 rezistena la forfecare a unui perete de beton armat este

determinat în funcie de modul de cedare asociat:
x Rezistena la forfecare ciclic VR
Rezistena la forfecare ciclic, VR , se reduce cu cerina de ductilitate, exprimat în
raport cu factorul de ductilitate al sgeii transversale, a deschiderii de forfecare sau al rotirii
la captul elementului: P ' pl = P ' - 1. În acest scop P ' pl se poate calcula ca raportul dintre
partea plastic a rotirii, T, împrit la rotirea la curgere, Ty.
Expresia urmtoare se poate folosi pentru determinarea rezistenei la forfecare:
EBA311

215
VR
1
J el
{h2L x min( N , 0.55 A f ) ª¬1 0.05 min(5, P
c c
pl
' ) º¼
v
ª Lv º
« 0.16 max(0.5,100 Utot ) (1 0.16 min(5, h )) f c VW » }
¬ ¼
unde:
Jel - este egal cu 1.15 pentru elemente principale i 1.0 pentru elementele secundare;
h - este înlimea seciunii transversale;
x – este înlimea zonei comprimate;
N – este fora axial de compresiune (pozitiv, luat egala cu 0 pentru întindere);
Lv= M / V reprezint raportul moment / fora tietoare în seciunea din captul
elementului;
Ac – este aria seciunii transversale;
fc - este rezistenade compresiune a betonului (MPa)
Utot – este indicele de armare longitudinal;
VW - este contribuia armturii transversale la rezisten la forfecare, luat egal cu:
VW = UW bW z fyW
în care:
UW – este coeficientul de armare transversal;
bW – grosimea seciunii;
z – este lungimea braului de pârghie intern;
fyW – este limita de curgere a armturii transversale (MPa).
x Rezistena la for tietoare controlat de cedarea inimii VR,max
Rezistena la forfecare a peretelui de beton, VR, nu poate fi luat mai mare decât
valoarea corespunztoare cedrii prin strivirea inimii, VR,max, care, sub încrcri ciclice, se
poate calcula folosind urmtoarea expresie:
0.85 ª¬1 0.06 min(5, P'pl ) º¼ ª N º
VR ,max «1 1.8 min(0.15, )»
J el ¬ Ac f c ¼
L
(1 0.25 max(1.75,100 Utot )) (1 0.2 min(2, v )) f c bw z
h
Rezistena la for tietoare sub încrcri ciclice controlat de zdrobirea inimii peretelui,
anterioar curgerii la încovoiere, este obinut din expresia de mai sus pentru P ' pl = 0.
3.4.2 Prezentare rezultate calcul static neliniar
Analiza static neliniar a fost fcut cu ajutorul unui program de calcul structural spaial
prin care toate elementele structurale au fost modelate ca având o comportare neliniar.
Pentru modelarea pereilor structurali s-a utilizat un model de tip macro cu fâii, fiecare fie
fiind de fapt o anumit zon de perete pentru care s-a atribuit caracteristici geometrice i de
material. Pentru fiecare seciune de perete s-a definit de asemenea i o lege de comportare
EBA312

216
neliniar. Pentru elementele de tip grind i stâlp s-au utilizat modele de articulaii plastice
punctuale dispuse la capetele elementului. Materialele utilizate în analiz au fost beton de tip
B200, respectiv armtur de tip OB37, legile de comportarea pentru fiecare tip de material s-
au ales cele date de ctre standardul european EN 1992-1-1.
Structura analizat prezint un deficit cert de capacitate la for tietoare i o capacitate
mare la moment încovoietor (în principal datorit seciunilor de perei puternic dezvoltate). În
modelul de calcul utilizat elementele structurale au fost modelate astfel încât s fie luate în
considerare o comportare în domeniul neliniar pentru componenta de moment încovoietor i
o comportare în domeniul liniar pentru solicitarea de forfecare. Astfel, în modelare s-a impus
un mecanism de cedare din încovoiere. S-a preferat acest mod de modelare a structurii în
principal datorit faptului c unul dintre dezideratele procesului de consolidare este de a
obine un mecanism de plastificare ductil (din încovoiere). Astfel, din modelul de calcul se
poate obine într-un mod direct fora tietoare asociat plastificrii la încovoiere a peretelui
cu alte cuvinte fora tietoare cerin.
Analiza „Push-Over” s-a fcut pornind de la o distribuie pe înlime a forelor
corespunztoare modului de vibraie fundamental pe direcia în discuie (modul 1 pentru
direcia Y, respectiv modul 2 pentru direcia X).
În figura 6 se prezint, de asemenea, i o propunere de biliniarizare a curbei for –
deplasare. Biliniarizarea s-a obinut prin egalizarea arilor de sub cele dou curbe i
considerarea unei rigiditi iniiale tangente la curb. Prin biliniarizare s-a obinut o for de
curgere egal cu Fy = 8460 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.21 (unde cy reprezint
raportul între fora de curgere i greutatea total a structurii).
Curba PD pt. x
10000
9000
8000
7000
Base Shear
6000
5000
4000
Curba PD
3000
2000 Curba PD(bl)
1000
0
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1
Deplasare (m)
Figura 6 : Curba For - Deplasare pe direcia X
Pornind de la curba biliniarizat prezentat mai sus s-au determinat cerinele de

deplasare impuse structurii pentru trei nivele de performan SLS (Stare limit de serviciu)
caracterizat de un IMR = 50 ani, SLU (Starea limit ultim) cu IMR = 100ani, respectiv
SLSV (Starea limit de salvare a vieii) cu IMR= 475ani.
Determinarea cerinelor de deplasare s-a fcut cu ajutorul unui program structural
specializat în care s-au considerat 5 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul de
proiectare. Aceste accelerograme au fost scalate în PGA pentru a obine gradul de intensitate
corespunztor nivelului de performan considerat. În tabelul urmtor se prezint cerinele de
EBA313

217
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram în parte i pentru fiecare nivel de

performan în parte.
Tabel 5: Cerina deplasare pe direcia X
Cerina deplasare Cerina deplasare Cerina deplasare
(PGA=0.24g) (PGA=0.12g) (PGA=0.36g)
Acc1 0.2043 0.0520 0.4852
Acc2 0.1549 0.0500 0.3149
Acc3 0.1214 0.0448 0.3474
Acc4 0.1075 0.0444 0.2885
Acc5 0.1536 0.0487 0.3069
Average (m) 0.1483 0.0480 0.3486
Drift demand 0.0049 0.0016 0.0115
Cerinele de deplasare prezentate în tabelul 5 sunt date în metri i au fost obinute

considerând o perioad fundamental pe direcia X egal cu Tx = 0.56s. În figura urmtoare
se prezint curba obinut pentru direcia Y.
Curba PD pt. y
10000
9000
8000
7000
Base Shear
6000
5000
4000
Curba PD
3000
Curba PD(bl)
2000
1000
0
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1
Deplasare (m)
Figura 7 : Curba For - Deplasare pe direcia Y
Prin biliniarizare s-a obinut o for de curgere egal cu Fy = 7920 KN , for ce

corespunde unui factor cy = 0.19. În tabelul urmtor se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram în parte i pentru fiecare nivel de performan în parte.
Tabel 6: Cerina deplasare pe direcia Y
Cerinadeplasare Cerinadeplasare Cerinadeplasare
(PGA=0.24g) (PGA=0.12g) (PGA=0.36g)
Acc1 0.2360 0.0687 0.5124
Acc2 0.1818 0.0654 0.3396
Acc3 0.1535 0.0557 0.3847
Acc4 0.1247 0.0480 0.3253
Acc5 0.1768 0.0595 0.3291
Average(m) 0.1746 0.0595 0.3782
Drift demand 0.0057 0.0020 0.0125
EBA314

218
Deplasrile prezentate în tabelul 6 sunt date în metri i au fost obinute considerând o

perioad fundamental pe direcia Y egal cu Ty = 0.59s.
Evaluarea performanelor seismice (Calcul static neliniar)
La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmresc:
x Identificarea tipului de mecanism.
x Verificarea cedrilor fragile din elemente.
x Evaluarea capacitii de deformaie plastic a elementelor.
Având în vedere c mecanismul de cedare la fore laterale este dominat strict de cedarea
la for tietoare a pereilor structurali DT, în continuare se prezint evaluarea prin calcul a
capacitii la for tietoare a peretelui DT conform P 100-3/2008. De asemenea, pentru a
forma o imagine mai ampl asupra capacitii la for tietoare a acestor perei s-a considerat
util ca aceasta s se determine i conform SR EN 1998-3.
La final se face o sintez a rezultatelor i se prezint o concluzie a procesului de
evaluare.
Direcia X
Codul CR 2-1-1.1/2005 coroborat cu codul P 100-3/2008

Evaluarea structurilor existente la aciunea seismic se face conform codului P 100-
3/2008 dar din punct de vedere al evalurii performanei seismice a pereilor de beton armat
codul face trimiteri la codul ce reglementeaz calculul i proiectarea pereilor de beton armat
pentru structuri noi (CR 2-1-1.1/2005).
Rezistenele utilizate în evaluare capacitii de preluare a forelor laterale a peretelui în
discuie (DT) au fost cele medii afectate cu un coeficient de încredere. Având în vedere c
nivelul de cunoatere privind proiectul de execuie al structurii studiate este ridicat (exist
date privind armarea i detalierea elementelor structurale) în procesul de evaluare s-a
considerat un nivel ridicat de încredere ce corespunde unui coeficient de încredere egal cu 1.
În continuare se prezint rezultatele obinute la baza perete DT, considerând aciunea
seismic pe direcia X în ambele sensuri de aciune. Rezultatele sunt prezentate printr-o curb
la baza peretelui unde pe abscis este rotirea () în seciunea de la baza peretelui iar în
ordonat fora tietoare (Ft) în aceeai seciune. De asemenea, pe grafic sunt evideniate i
rotirile la baz corespunztoare fiecrui nivel de performan considerat.
În figura 8 se prezint curbele de for tietoare – rotire la baza peretelui DT pentru
ambele sensuri ale aciunii, compresiune în talpa profilului T (fig.8b), respectiv compresiune
în inima profilului T (fig.8a). De asemenea, pe figur este reprezentat capacitatea la for
tietoare a peretelui funcie de rotirea seciunii de la baz conform CR 2-1-1.1/2005 (notat
cu CR 2), respectiv limita maxim admis de cod pentru nivelul de for tietoare în perete
(2,5bhRt). Se constat c pentru ambele sensuri ale aciunii capacitatea peretelui este depit
înainte de atingere nivelului de rotire corespunztor SLS.
În figura 9 sunt prezentate eforturile efective în perete pe toat înlimea, precum i
capacitatea la forfecare la fiecare etaj pentru nivelul de performan SLU.
EBA315

219
DT-PushX stg-dr(Base) DT-PushX DT dr-stg (Base)
8000 7000
7000 6000
Forta taietoare (KN)

6000 PushX
CR2 5000 PushX
5000 2.5bhRt CR2
SLS(PGA=0.12g) 4000 2.5bhRt
4000 SLU(PGA=0.24g) SLS(PGA=0.12g)
SLSV(PGA=0.36g) 3000 SLU(PGA=0.24g)
3000 SLSV(PGA=0.36g)
2000 2000
1000 1000
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
(rad) (rad)
a) b)
Figura 8 : Curba For – Rotire la baz pentru perete DT
FT_DTc_SLU (CR2-1-1.1) FT_DTi_SLU (CR2-1-1.1)
E10 E10
E9
Qcap (CR2) E9
Qcap (CR2)
E8 E8
FT (IMR 100) FT (IMR 100)
E7 E7
E6 E6
Etaje
Etaje
E5 E5
E4 E4
E3 E3
E2 E2
E1 E1
P P
0 1000 2000 3000 4000 5000 0 2000 4000 6000

Forta taietoare (KN) Forta taietoare (KN)
Figura 9 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru perete DT
Potrivit SR EN 1998-3, capacitatea la for tietoare se consider ca fiind valoare

minim dintre capacitatea considerând o cedare prin armtura dispus pentru preluarea
efortului de forfecare (VR) i capacitatea obinut când se consider o cedare prin diagonala
comprimat de beton (VRmax). În continuare se prezint rezultatele obinute pentru acelai
perete al structurii, peretele DT, respectiv pentru ambele sensuri ale solicitrii.
EBA316

220
DT PushX-DTi (Base) DT PushX-DTc (Base)
7000
8000
7000 6000

PushX
6000 VR 5000 PushX
VRmax VR
5000 SLS VRmax
4000
4000 SLU SLS
SLSV 3000 SLU
3000 SLSV
2000 2000
1000 1000
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
(Rad) (Rad)
a) b)
În figura 10 se observ c pentru sensul aciunii care conduce la o compresiune în talp

(figura 10b) capacitatea peretelui la forfecare este determinat de capacitatea diagonalei de
beton comprimat (VR,max) la o valoare a rotirii asociat nivelului SLS. Pe de alt parte, în
situaia în care solicitarea conduce la o zon comprimat în inima peretelui (figura 10a)
capacitatea la forfecare a peretelui este dictat de componenta de cedare prin armtur (VR)
iar cedarea se produce la o rotire mult mai mic decât rotirea asociat nivelului SLS.
În figura 11 sunt prezentate diagramele de for tietoare efectiv i for tietoare
capabil conform SR EN 1998-3 (EC 8-3) pentru tot peretele DT, asociate Strii Limit
Ultime, pentru ambele sensuri ale solicitrii. Se poate observa cum capacitatea la for
tietoare conform standardului european este influenat de fora axial din perete, dar având
în vedere complexitatea formulelor propuse pentru evaluarea capacitii la forfecare precum
i a multitudinii de factori care intervin în aceste formule, modul în care capacitatea la
forfecare este influenat de fora axial este greu de cuantificat.
FT_DTi_SLU (EC8-3) FT_DTc_SLU (EC8-3)
E10 E10
E9 E9
Vcap (EC8-3)
Vcap (EC8-3)
E8 E8 FT (IMR 100)
FT (IMR 100)
E7 E7
E6 E6
Etaje
Etaje
E5 E5
E4 E4
E3 E3
E2 E2
E1 E1
P P
0 2000 4000 6000 0 1000 2000 3000 4000 5000

EBA317

221
Direcia Y
În continuare sunt prezentate o serie de date obinute pentru aceeai seciune de perete
analizat pe direcia Y de solicitare.
DT-PushY (Base)
4500
4000
3500
3000 PushY
CR2
2500
2.5bhRt
2000 SLS(PGA=0.12g)
1500 SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)
1000
500
0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03
(rad)
Figura 12 : Curba For – Rotire la baz perete DT
Din figura 12 se observ c pentru direcia Y conform codului românesc peretele îi
atinge capacitate (CR 2) la o rotire asociat strii limit de serviciu (SLS). Cu toate aceste
limita de for tietoare admis (2.5bhRt) nu este atins.
FTy_DT_SLU (CR2-1-1.1)
E10
E9 Qcap (CR2)
E8
FT (IMR 100)
E7
E6
Etaje
E5
E4
E3
E2
E1
0 1000 2000 3000 4000

Figura 13 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i For tietoare capabil pentru DT
Din figura 13 se observ c la o rotire la baza asociat Strii limit ultime, pe baza
evalurii capacitii la for tietoare pentru toat înlimea peretelui conform codului CR 2-
1-1.1/2005 capacitatea de preluare a forei tietoare este depit la aproape toate etajele.
EBA318

222
DT PushY-DT (Base)
5000

4000
3000
2000 PushX
VR
VRmax
1000 SLS
SLU
SLSV
0
0 0,005 0,01 0,015 0,02 0,025
(Rad)
Din figura 14 se observ c pentru direcia Y conform SR EN 1998-3 peretele îi atinge
capacitate la o rotire apropiat strii limit de serviciu (SLS). De menionat faptul c înainte
de atingere a rotirii asociat nivelului SLU sunt depite atât valorile forei capabile
controlat de cedarea armturii (VR), cât i valoarea forei capabile controlate de cedare prin
diagonala de beton comprimat (VR,max).
FTy_DT_SLU (EC8-3)
E10
E9 Vcap (EC8-3)
FT (IMR 100)
E8
E7
E6
Etaje
E5
E4
E3
E2
E1
0 1000 2000 3000 4000

Figura 15 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) i

For tietoare capabil pentru perete DT
Din figura 15 se observ c la o rotire la baz egal cu cea asociat strii limit ultim
capacitatea de a prelua for tietoare a peretelui este depit aproape pe toat înlimea
peretelui.
EBA319

223
3.4.3 Prezentare rezultate calcul dinamic neliniar

În aceast faz a analizei s-a efectuat o verificare a rezultatelor obinute prin calculul
static neliniar cu ajutorul unul calcul dinamic neliniar utilizând acelai program specializat.
Ipotezele considerate la calculul static neliniar privind rigiditatea structurii, modelarea
neliniaritii, respectiv rezistenele de calcul considerate sunt valabile i pentru calculul
dinamic.
Pentru a modela comportarea histeretic a elementelor de beton armat s-a optat pentru
un model triliniar cu degradare de rigiditate.
Încrcarea seismic a fost modelat cu ajutorul accelerogramei înregistrate în timpul
seismului din 4.03.1977 la INCERC Bucureti. Pe lâng accelerograma natural i pornind de
la aceasta au fost utilizate i accelerograme scalate în PGA pentru a obine nivelul acceleraiei
corespunztoare strilor limit prevzute de cod: Starea limit de serviciu (PGA = 0.12g),
Starea limit ultim (PGA = 0.24g), respectiv Starea limit de supravieuire (PGA = 0.36g).
În continuare se prezint rezultatele obinute prin analiza dinamic neliniar pentru
accelerograma înregistrat în 1977 i cea scalat pentru nivelul asociat la SLU (figura 17).
Accelerograme Input
3
VN_SLU0.24g
2
VN_Nat
Acc (m/s^2)
-1 0 5 10 15 20 25 30 35 40
-2
-3
Time
Figura 16 : Accelerograme input în analiza dinamic
Direcia X
În figura 17 sunt prezentate diagrame de for tietoare pe direcia X obinute prin

analiza dinamic neliniar atât pentru accelerograma natural (Fig.17a), cât i pentru cea
asociat SLU (Fig.17b). Se observ c prin calculul dinamic neliniar sunt confirmate
concluziile la care s-a ajuns în urma calculului static neliniar (pct.3.4.2). Capacitatea la for
tietoare este depit pe aproape întreaga înlime a peretelui DT.
În figura 18 sunt prezentate diagrame de for tietoare pe direcia Y obinute prin
analiza dinamic neliniar atât pentru accelerograma natural (fig.18a) cât i pentru cea
asociat SLU (fig.18b). De asemenea, rezultatele obinute confirm rezultatele obinute în
calculul static neliniar.
EBA320

224
FT_Max/Min_VN77nat FT_Max/Min_VN77-0.24g
E10 E10
Qcap(neg) Qcap(neg)
Qcap(poz) Qcap(poz)
E8 E8
Ftneg(Natura) Ftneg(0.24g)
E6 FTpoz(Natura) E6
FTpoz(0.24g)
Etaje
Etaje
E4 E4
E2 E2
P P
-7500 -5000 -2500 0 2500 5000 7500 -7500 -5000 -2500 0 2500 5000 7500
a) b)
Figura 17 : Diagram For Tietoare capabil (Qcap), respectiv For tietoare efectiv (Ft)
pe direcia X
Direcia Y
FT_Max/Min_VN77nat FT_Max/Min_VN77-0.24g
E 10 E10
E9
Qcap(neg)
Qcap(neg)
E8 E8
Qcap(poz)
E7 Qcap(poz)
E6 Ftneg(Natura) E6 Ftneg(0.24g)
Etaje
Etaje
E5
FTpoz(Natura) FTpoz(0.24g)
E4 E4
E3
E2 E2
E1
P P
-6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000 -6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000
a) b)
Figura 18 : Diagram For Tietoare capabil (Qcap), respectiv For tietoare efectiv (Ft)
pe direcia Y
3.4.4 Evaluarea coeficientului R3

Concluzia general a evalurii seismice este c peretele analizat este înzestrat cu o
capacitate mare în preluarea momentului încovoietor (în principal datorit faptului c
seciunea este puternic dezvoltat pe ambele direcii) dar cu un deficit clar de capacitate la
for tietoare. Analizele efectuate au artat c capacitatea la for tietoare la baza peretelui
DT este atins pentru rotiri mult mai mici decât cele asociate Strii Limit Ultim.
Conform definiiei din codul P 100-3/2008 indicele R3 se obine din raportarea dintre
deplasarea laterale impuse structurii la vârf de solicitarea seismic asociat strii limit ultime
i deplasarea lateral capabil a întregii structuri. Potrivit rezultatelor procesului de evaluare,
mecanismul de cedare asociat structurii analizate este unul de forfecare deci, în aceast
situaie, raportarea indicelui R3 în deplasri devine irelevant. Din acest motiv valoare
indicelui R3 s-a obinut prin raportarea forei tietoare cerin asociat strii limit ultim, la
EBA321

225
fora tietoare capabile asociat fiecrui caz de solicitare. În cele ce urmeaz sunt prezentai
indicii R3 obinui pentru fiecare situaie de încrcare.
Direcia X
877 877
SLU DTI : R3 0.18(18%) SLU DTC : R3 0.23(23%)
4813 3802
Direcia Y
1048
SLU DT : R3 0.32(32%)
3183
Conform P 100-3/2008, în concordan cu valorile indicelui R3, rezult c structura
poate fi încadrat în clasa I de risc seismic. În aceast clas fac parte construciile cu risc
ridicat de prbuire la cutremurul de proiectare corespunztor strii limit ultime.
Tabel 7: Valori R3 asociate claselor de risc seismic (codul P 100-3/2008)- în procente
I II III IV
Valori R3 (%)
< 35 35 – 65 66 – 90 91 – 100
3.5 Concluzii
Evaluarea seismic a structurii a confirmat presupunerile iniiale privind comportarea

sistemului structural. Având în vedere c pereii de beton armat analizai (DT) sunt puternic
dezvoltai în plan pe ambele direcii, aceste posed în mod natural o capacitate mare la
moment încovoietor. Principala problem ce reiese ca o concluzie a evalurii seismice este
lipsa de capacitate în preluarea forei tietoare impuse de aciunea seismic. Aceast
problem a fost relevat prin evaluare capacitii peretelui conform codului P 100-3/2008,
precum i standardului SR EN 1998-3. Astfel, orice strategie de reabilitare i consolidare a
structurii presupune, în primul rând, asigurarea capacitii de preluare a forelor tietoare de
ctre perei.
De asemenea, se poate observa c pe direcia X a structurii (vezi figura 1) pereii DT
analizai reprezint singurele elemente structurale care preiau forele seismice, fapt care arat
c pe aceast direcie lipsa de capacitate la for tietoare prelevat prin calcul este mult mai
mare decât pentru direcia Y.
Cldirea are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectat într-o perioad de timp în care
cunotinele în domeniul ingineriei seismice erau limitate (prima reglementare de proiectare
seismic P 13 - 63 avea în vedere valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale). În
aceste condiii, construcia a fost proiectat într-o concepie preponderent gravitaional,
reflectat în planurile de execuie ale construciei.
În plus, într-o perioad de exploatare relativ lung, pe amplasamentul construciei s-au
manifestat trei cutremure importante, în anii 1977, 1986 i 1990.
Dei degradrile vizibile ale structurii i ale elementelor nestructurale sunt moderate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fr îndoial, efecte mai extinse, neevideniate prin
finisajele existente, asupra integritii elementelor structurale i nestructurare.
EBA322

226
Structura prezint i o serie de deficiene de alctuire în raport cu prevederile codurilor

de proiectare actuale (sintetizate de indicator R1) i de rezisten/deformabilitate (vezi
valorile indicatorului R3). O alt deficien major a structurii este capacitatea extrem de mic
la for tietoare a pereilor structurali ceea ce conduce la o vulnerabilitate ridicat la aciune
seismice.
Prin evaluarea indicilor R1, respectiv R2 s-a ajuns la concluzia general c structura
evaluat poate s fie încadrate în clasa II de risc seismic. Evaluare indicelui R3 pune, în
schimb, în eviden un mecanism de cedare nefavorabil (de forfecare) i, de asemenea, un
deficit semnificativ de capacitate la for tietoare. Conform acestui indice structura face
parte din clasa I de risc seismic. inând cont c prin lipsa evident de capacitate la forfecare
structura prezint o vulnerabilitate ridicat în cazul unui eveniment seismic major. Ca atare,
se consider c o încadrare în clasa I de risc seismic (Rs I) este mult mai aproape de realitate.
4 PROPUNEREA UNOR SOLUII DE CONSOLIDARE
Conform P 100-3/2008, Anexa F, consolidarea i reabilitarea unei structurii având

sistemul structural realizat din perei de beton armat trebuie s realizeze în funcie de cerin:
- creterea capacitii la încovoiere;
- creterea capacitii la preluarea forei tietoare;
- creterea ductilitii (respectiv ca capacitii de deformaie a structurii);
- cretere rigiditii.
Evaluarea seismic a structurii a confirmat presupunerile iniiale privind comportarea
sistemului structural. Având în vedere c pereii de beton armat analizai (DT) sunt puternic
dezvoltai în plan pe ambele direcii, acetia posed, în mod natural, o capacitate mare la
moment încovoietor. Principala problem, care reiese ca o concluzie a evalurii seismice, este
lipsa de capacitate în preluare forei tietoare impuse de aciunea seismic. Acest aspect a fost
relevat atât prin evaluare capacitii peretelui conform reglementrilor tehnice româneti, cât
i conform standardului structural european. Cu alte cuvinte, orice strategie de reabilitare i
consolidare a structurii presupune în primul rând asigurarea capacitii de preluare a forelor
tietoare de ctre perei.
De asemenea se poate observa c pe direcia X a structurii (vezi fig.1) pereii DT
analizai reprezint singurele elemente structurale care preiau forele seismice, din acest
motiv pe aceast direcie lipsa de capacitate la for tietoare prelevat prin calcul este mult
mai mare decât pentru direcia Y.
Rezolvarea problemei privind preluarea forei tietoare de ctre pereii de beton armat
presupune în esen dou abordri diferite:
1. O abordare „tradiional” ce presupune creterea capacitii peretelui prin
introducerea unor întriri ale elementelor structurale cu rol în preluarea efortului
(cmuirea inimilor pereilor), având îns în vedere ca acestea în cazul acestor
elemente structurale s nu creasc i capacitatea la moment încovoietor (pentru
asigurarea unui mecanism de plastificare corect s nu creasc).
2. O abordare ce presupune reducerea cerinei, respectiv a nivelului de for pe care
structura trebuie s-l preia. Aceast reducere a cerinei se poate realiza prin izolarea
seismic a structurii. Aceast izolare a structurii la aciuni seismice se realizeaz cu
ajutorul unor dispozitive speciale numite izolatori seismici, care împreun cu o
amortizori de diverse tipuri pot s reduc semnificativ nivelul de fore la care este
EBA323

227
supus structura în timpul unui eveniment seismic i, de asemenea, s asigure un

control al rspunsului structural mult mai mare.
În exemplul de fa ambele abordri au fost analizate iar rezultatele obinute, precum i
modul efectiv de realizare a consolidrii acestei structuri, sunt prezentate în continuare.
4.1 Consolidare prin metod clasic (cmuire perei)

Aceast abordare presupune dispunerea unor inimi de beton armat paralele cu inima
deja existen în vederea creterii capacitii de preluarea a forei tietoare a peretelui
existent.
În continuare este prezentat într-un mod sintetic modul de proiectare a unei astfel de
soluii de consolidare, precum i verificarea ei printr-un calcul static neliniar. Pentru
evaluarea capacitii de preluare a forei tietoare s-au utilizat comparativ codurile de
proiectare susmenionate i standardul european.
x Rezistenele materialelor:
În vederea consolidrii s-au ales ca materiale un beton de clas C25/30, respectiv
armtur de clas S500. În calcul s-au utilizat rezistenele medii afectate de coeficieni de
siguran (vezi capitolul 1).
x Rigiditatea elementelor:
Pentru elementele structurale nou introduse s-a considerat o rigiditate în domeniul
fisurat egal cu jumtate din rigiditatea în domeniul nefisurat.
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale
x Modelarea neliniaritii:
Modelarea neliniaritii elementelor nou introduse s-a fcut similar cu modul în care au
fost modelate elementele existente.
Dimensionarea cmuirilor de beton armat
Dimensionarea cmuirilor din beton armat s-a fcut pornind de la deficitul de for
tietoarea capabil a pereilor observat la mecanism. Dimensionarea s-a fcut conform
codului CR 2-1-1.1/2005 i s-a fcut o verificare a soluiei i conform standardului SR EN
1998 – 3.
Algoritmul de dimensionare presupune urmtorii pai, care trebuie s fie parcuri:
1. Stabilirea materialelor utilizate la consolidare (beton clasa C25/30, respectiv oel
S500).
2. Determinarea deficitului de capacitate la for tietoare a peretelui care urmeaz
s fie consolidat (determinarea deficitului de for tietoare s-a fcut la nivelul
de fore asociate SLU).
3. Determinarea unei grosimi a cmuirii necesare, respectiv a unui diametru de
armtur necesar i a pasului la care se dispune aceasta. În situaia de fa s-au
utilizat prevederile din CR 2-1-1.1/2005 pentru a determina capacitatea noului
element introdus, s-a ales o grosime, respectiv un pas de dispunere a armturii,
i s-a determinat diametrul necesar.
EBA324

228
4. Stabilirea modului constructiv de punere în practic a soluiei obinute la punctul

anterior.
5. Reevaluarea seismic a structurii pentru a determina rspunsul sistemului
structural dup consolidare.
În tabelele urmtoare se prezint modul de dimensionare a cmuielii atât pentru
direcia X, cât i pentru direcia Y.
EBA325

Tabel 8: Dimensionarea cmuielii pe direcia X, respectiv pe direcia Y
SLU baz pe direcia Y SLU baz pe direcia X

CR 2-1-1.1/2005 CR 2-1-1.1/2005
FT [KN] 5200 bexistent [mm] 150 FT [KN] 6384 bexistent [mm] 150
Qb [KN] 931.0025 bprop. [mm] 140 Qb [KN] 784.9804 bprop. [mm] 140
Qa [KN] 642.0141 pas prop. [mm] 150 Qa [KN] 531.846 pas prop. [mm] 150
QCap [KN] 1048.678 h [mm] 8750 QCap [KN] 877.8842 h [mm] 7300
2.5bhRt 2.5bhRt
4156.25 Ram [Mpa] 586 3467.5 Ram [Mpa] 586
[KN] [KN]
Diferena NGS[KN] -8393.8 Diferena NGS[KN] -7134.41
-4151.32 -5506.12
[KN] AbVechi [m2] 3.55 [KN] AbVechi [m2] 3.55
AbNou[m2] 2.24 AbNou[m2] 2.24
GLD GS

Vechi [N/mm2] 1.298783
Vechi [N/mm2] 1.103915

GLDnou [N/mm2] 2.364451
GSnou [N/mm2] 2.009692
Rtm (Vechi) [MPa] 1.91 Rtm (Vechi) [MPa] 1.91
Rtm (Nou) [MPa] 2.6 Rtm (Nou) [MPa] 2.6
QbVechi [KN] 511.3957 QbVechi [KN] 362.6362
QbNou [KN] 620.6683 QbNou [KN] 440.1226
Aanec [mm2] 11958.86 Aanec [mm2] 16678.86
Aanec1rand [mm2] 173.3169 Aanec1rand [mm2] 290.5725
anec [mm] 10.50414 anec [mm] 13.60089
aef [mm] 12 aef [mm] 16
QCap [KN] 7316.764 QCap [KN] 8284.674
QCapTot [KN] 6060.562 QCapTot [KN] 6412.853
Diferena [KN] 593 Diferena [KN] 593
EBA326

229
230
Detalierea constructiv a soluiei
Dup cum s-a artat la punctul anterior se propune o soluie de cmuire ce const în
introducerea unei inimi de beton armat de grosime 14 cm ( 7cm de o parte i de alta a inimii
existente), inim ce urmeaz s fie armat cu bare 16/15cm pentru direcia X, respectiv
12/15cm pentru direcia Y. Aceast cmuire trebuie s se realizeze astfel încât s nu
conduc la o cretere de capacitate la moment încovoietor.
În figura 19 este prezentat un detaliu privind modul de dispunere a cmii de beton armat.
Figura 19 : Dispunea elementului de beton armat nou
Figura 20 : Armare pe direcia X transversal
În figura 20 este prezentat un mod posibil de realizare a armturii orizontale pe direcia X

din noul element de beton armat. La intersecia elementului de beton armat nou introdus cu inima
peretelui de pe direcia Y pentru a se evita o perforare în exces a inimii existente s-a preferat
dispunerea unei armturi mai mari ca diametru dar la un pas mai mare (marca 2). Determinarea
EBA327

231
diametrului necesar pentru marca 2 s-a fcut astfel încât s se asigure aceeai capacitate la for
tietoare.
În figura 21 este prezentat un mod posibil de realizare a armturii orizontale pe direcia Y
din noul element de beton armat. La intersecia elementului de beton armat nou introdus cu inima
peretelui de pe direcia X pentru a se evita o perforare în exces a inimii existente s-a preferat
dispunerea unei armturi mai mari ca diametru dar la un pas mai mare (marca 4).
Figura 21 : Armare pe direcia Y transversal
Pentru c nu se dorete o cretere a capacitii la moment încovoietor a peretelui structural,

cmuirea de beton armat introdus în vederea sporirii capacitii la for tietoare se va dispune
discontinuu pe înlimea peretelui fr a se strpunge planeele de etaj. De asemenea, pentru a
evita sporirea capacitii la moment încovoietor armtura vertical din elementul nou (armatur
dispus din procent minim) nu se va ancora la capete.
Trebuie menionat c la evaluarea conform SR EN 1998-3 consolidarea a necesitat o
cmuire de o grosime de h= 300mm (15 cm de o parte i de alta a inimii existente), armare
14/15cm pe direcia X, respectiv 12/15cm pe Y i a necesitat o clas superioar pentru beton
(C30/37).
Verificarea soluiei printr-o analiza static neliniar
Pentru a verifica eficiena soluiei de consolidare propus i detaliat în figurile din

capitolul precedent s-a efectuat un nou calcul static neliniar. Ipotezele utilizate în analiz au fost
aceleai cu cele utilizate la etapa de evaluare.
Elementele noi din beton armat au fost introduse în analiz utilizând aceleai metode de
modelare a neliniaritii. Prin introducerea acestor noi elemente de consolidare, pe lâng
EBA328

232
creterea capacitii la for tietoare a structurii, a fost crescut i rigiditatea sistemului

structural.
În continuare se prezint rezultatele obinute pentru acelai perete structural (DT) care a
fost prezentat la etapa de evaluare seismic.
Direcia X
În figura 22 sunt prezentate curbele For – Rotire la baz pentru peretele DT pe direcia X
unde apare compresiune în inima profilului (fig.22a), respectiv în talpa profilului (fig.22b). În
ambele situaii, soluia de consolidare propus îi atinge scopul de a crete capacitatea la for
tietoare peste cerina impus la nivelul asociat SLU.
DT-PushX stg-dr(Base) DT-PushX dr-stg(Base)
9000 9000
8000 8000
7000 7000
6000 6000
5000 PushX 5000
CR2 PushX
4000 2.5bhRt
4000
CR2
3000 SLS(PGA=0.12g) 3000 2.5bhRt
2000 SLU(PGA=0.24g) 2000 SLS(PGA=0.12g)
SLSV(PGA=0.36g) SLU(PGA=0.24g)
1000 1000 SLSV(PGA=0.36g)
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
(rad) (rad)
a) b)
În figura 23 sunt prezentate curbele obinute pentru peretele DT pentru direcia X pentru
situaia în care apare compresiune pe inima profilului (fig.23a), respectiv compresiune în talpa
profilului (fig.23b). Se poate observa c pentru ambele situaii fora tietoare capabil este mai
mare decât fora tietoare maxim asociat mecanismului de plastificare i, de asemenea, se mai
poate observa c fora tietoare capabil pentru ambele situaii este controlat de componenta de
cedare prin zdrobirea diagonalei de beton comprimat (VR,max).
EBA329

233
DT PushX-DTi (Base) DT PushX-DTc (Base)
10000 10000
9000 9000
8000

8000
7000 7000
6000 6000
5000 5000
4000 PushX 4000 PushX
VR VR
3000 VRmax
3000 VRmax
2000 SLS 2000 SLS
SLU SLU
1000 1000 SLSV
SLSV
0 0
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012
(Rad) (Rad)
a) b)
FT_DTi_SLU (EC8-3) FT_DTi_SLU (EC8-3)
E10
E10
E9
E9
E8 Vcap (EC8-3)
E8
Vcap (EC8-3)
E7 FT (IM R 100)
E7 FT (IM R 100)
E6 E6
Etaje
Etaje
E5 E5
E4 E4
E3 E3
E2 E2
E1 E1
P P
0 2000 4000 6000 8000 0 2000 4000 6000 8000

a) b)
În figura 24 sunt prezentate diagramele de for tietoare capabil conform SR EN 1998-3

i for tietoare efectiv pentru peretele DT la nivelul de fore asociat strii limit ultim SLU,
respectiv pentru ambele situaii de solicitare, compresiune în inima profilului (fig.24a) i
compresiune în talpa profilului (fig.24b). Se poate observa c pentru soluia de consolidare
propus fora tietoare capabil este mai mare decât cerina pentru întreaga înlime a peretelui i
pentru ambele situaii.
EBA330

234
Direcia Y
Pentru direcia Y de solicitare concluziile precizate la direcia X rmân valabile în

continuare se prezint rezultatele obinute.
DT-PushY(Base)
12000
10000
8000
6000 PushX
CR2
4000 2.5bhRt
SLS(PGA=0.12g)
2000 SLU(PGA=0.24g)
SLSV(PGA=0.36g)
0
0 0.004 0.008 0.012 0.016 0.02
(rad)
FT_DT_SLU (CR2-1-1.1)
E10
E9
E8
E7
Qcap (CR2)
E6
FT (IM R 100)
Etaje
E5
E4
E3
E2
E1
0 2000 4000 6000 8000

Trebuie menionat faptul c la evaluare soluiei conform standardului european soluia de

consolidare propus iniial nu a fost suficien pentru a asigura o capacitate mai mare decât
EBA331

235
cerina la starea limit ultim din acest motiv s-a propus o alt soluie de consolidare (grosime
inim 16cm, respectiv armare 12/15 cm, clas de beton C30/37.
În continuare se prezint rezultatele obinute conform standardului european i considerând
în calcul noua soluie de consolidare.
DT PushX-DTi (Base)
9000
8000
7000
6000
5000
PushX
4000 VR
VRmax
3000
SLS
2000 SLU
1000 SLSV
0
0 0.004 0.008 0.012 0.016 0.02
(Rad)
FT_DTi_SLU (EC8-3)
E10
E9 Vcap (EC8-3)
FT (IM R 100)
E8
E7
E6
Etaje
E5
E4
E3
E2
E1
0 2000 4000 6000

EBA332

236
Concluzii
În concluzie, prin introducerea unor noi elementele de beton armat sub forma unei
cmuiri de o parte i de alta a inimilor existente crete capacitatea la for tietoare a întregului
ansamblu structural. Cu toate aceste soluia propus este o soluie ce presupune intervenii
majore la elementele structurale ridicând o serie de dificulti de ordin tehnologic i, nu în
ultimul rând, aceasta este costisitoare din punct de vedere financiar. De asemenea, în cazul
adoptrii unei astfel de intervenii majore funciunea principal a cldirii, aceea de locuine, nu
mai poate fi asigurat.
4.2 Consolidare prin izolarea seismic a bazei
Conceptul de „izolarea bazei”
În esen, izolarea seismic const în instalarea unui sistem special care s decupleze
structura de micarea terenului cauzat de cutremure ce pot provoca pagube materiale i/sau
omeneti. Aceast decuplare se obine prin creterea flexibilitii laterale a sistemului împreuna
cu prevederea unui nivel potrivit de amortizare. În cele mai multe cazuri, dei nu în toate, acest
sistem de izolare seismic este montat sub structur i denumit “sistem de izolare a bazei” (figura
29).
a) b)
Figura 29 : Concept izolarea bazei; a) structura neizolat; b) structura izolat
Izolarea seismic reprezint o soluie eficient pentru o palet larg de probleme de
proiectare antiseismic. De exemplu, în cazul cldirilor cu funciuni deosebite, a cror integritate
pe durata cutremurelor este vital pentru protecia civil (staii de pompieri, sedii de poliie,
spitale, staii de producere i distribuie a energiei, etc.), nivelul redus de avariere a elementelor
structurale i nestructurale impus poate fi obinut prin folosirea unui sistem de izolare seismic
care limiteaz mult deformaiile structurale i cerinele de ductilitate.
În izolarea seismic, principalul scop este reducerea substanial a forelor seismice i a
energiei transmise în structur. Acest lucru este obinut prin aezarea structurii pe un strat
izolator (care în final va fi dispus între structura i fundaie) cu rigiditate lateral foarte sczut
astfel încât, în timpul unui cutremur, când terenul vibreaz puternic sub structur, în aceasta s
fie induse doar micri moderate. Datorit rigiditii laterale sczute a acestui strat de izolare
EBA333

237
structura are o perioad fundamental mult mai mare decât perioada fundamental a aceleiai
structuri dar cu baza fixat.(figura 30).
rigid
flexibil
2 b – Structura izolata
2 a – Izolare ideala seismic Izolator

Figura 30 : Concept izolarea bazei
Creterea perioadei fundamentale peste valoarea perioadei de col, respectiv dup domeniul
de amplificare dinamic, duce la scderea pseudo-acceleraiei i implicit a forelor induse de
ctre cutremur în structur dar, în acelai timp, duce i la creterea deplasrilor.
Aceste deplasri se concentreaz în mare msura la nivelul sistemului de izolare, în
structura dezvoltându-se doar deformaii mici. Valorile reale ale deplasrii maxime, neamortizate
pot atinge i 1 m în cazul unor cutremure severe. Amortizarea poate reduce aceste valori la 50-
400mm. Toate cldirile izolate seismic trebuie prevzute cu un aa-numit “gol seismic” care s
permit aceste deplasri în timpul cutremurelor.
Astfel, un sistem de izolare practic se obine în urma unei negocieri între gradul de izolare
(în alte cuvinte gradul de reducere a forelor seismice transmise în structur) i deplasrile
relative acceptabile la nivelul izolatorilor în timpul unui cutremur. Pe msur ce rigiditatea
lateral a izolatorilor scade, micarea relativ a structurii fa de teren poate deveni problematic
în cazul unor încrcri laterale aplicate deasupra cotei sistemului de izolare, precum aciunea
vântului. Prin prevederea sistemului de izolare cu un nivel de amortizare potrivit i rigiditate
laterala redus se pot obine deplasri acceptabile la nivelul izolatorilor concomitent cu un grad
mare de izolare. Un sistem de izolare seismic cu caracteristici histeretice de amortizare poate
asigura proprietile dorite: rigiditate lateral sczut a izolatorului, amortizare considerabil i
limitare a forelor induse în structur în aciunea seismica precum i rigiditate lateral mare sub
aciunea unor încrcri orizontale reduse pentru a limita micrile induse de aciunea vântului.
Dispozitive utilizate
În exemplu de fa s-a preferat utilizarea unui sistem de izolare clasic alctuit din izolatori
din cauciuc natural i amortizor de plumb (sistem intens utilizat în Japonia). Dei în practica
internaional curent se prefer utilizarea unor izolatori ce conin un miez de plumb în interior,
în lucrarea de fa s-a ales utilizarea acestui sistem pentru a pune în evide, în mod clar,
participarea i influena fiecrui tip de dispozitiv în parte.
EBA334

238
Izolatori
Dispozitivele de izolare trebuie s posede:
- rigiditate lateral redus pentru a obine efectul dorit de terenului;decuplare a structurii de
micarea
- rigiditate vertical mare pentru a permite transmiterea forelor gravitaionale la fundaii în
condiii de stabilitate.
Izolatori din cauciuc natural - NRB (Natural Rubber Bearing)
Figura 31 : Izolatori din cauciuc natural (exemplificare)
Aceti izolatori sunt formai din mai multe straturi de cauciuc natural cu grosimi cuprinse
între 3 i 9 mm, intercalate cu plcute de oel cu grosimi între 2.5 i 4.5 mm. Principalul
parametru care controleaz rigiditatea vertical este coeficientul de form S1 care pentru un
izolator circular de diametru D i grosime a stratului de cauciuc tR este S1= D/4tR.
Valorile uzuale ale lui S1 sunt cuprinse între 30 – 40 i pot merge pân la o valoare maxim
de 45. Rigiditatea vertical asociat cu valorile coeficientului S1 mai sus menionate are valori
cuprinse între 2.5 – 3.0 · 106 kN/m. Al doilea coeficient de form S2 este definit ca S2 = D/ntR (n
este numrul straturilor de cauciuc). Valorile S2 au o influen important asupra comportrii la
flambaj a izolatorului. Valorile uzuale pentru S2 se afl în jurul lui 4 datorit faptului c pentru S2
> 4 nu exist risc de flambaj.
În general, se utilizeaz trei tipuri de izolatori în funcie de proprietile cauciucului folosit.
Modulul de elasticitate transversal poate fi ales dintre 0.35, 0.4 sau 0.45 N/mm2. Efortul unitar de
compresiune de lung durat variaz între 10 i 15 N/mm2 iar cel de scurt durat (sub aciunea
seismic) variaz între 20 i 30 N/mm2. Deformaia de forfecare de proiectare este de
aproximativ 250-300% iar deformaia de forfecare ultim, corespunztoare flambajului sau
cedrii este de aproximativ 400%.
Izolatorii de tip NRB pot fi modelai în analiz structural ca resorturi lineare. Deoarece
NRB nu posed proprieti de amortizare semnificative este obligatoriu cuplarea acestora cu
amortizori.
EBA335

239
Amortizori de plumb
Amortizorii de plumb sunt alctuii dintr-o bara de plumb rsucit i curbat în forma de U
prins la capete de dou tlpi rigide. Forma curbat previne deformaia plastic localizat i
asigur o comportare histeretic stabil pentru un numr mare de cicluri (figura 32).
Figura 32 : Amortizor cu plumb (exemplificare)
Legea de comportare histeretic rezultat este modelat ca o funcie biliniar fr nici un
fel de rigiditate post-elastica. Diametrul barei de plumb variaz între 180 i 260 mm iar înlimea
zonei deformabile este de aproximativ 950 mm. Rigiditatea iniial este destul de ridicat (între
12000 i 32000 kN/m pentru diametru de 180 i, respectiv, 260 mm). Fora tietoare de curgere
este relativ sczut având valori cuprinse între 100 i 230 kN pentru diametre de 180 i,
respectiv, 260 mm.
Un avantaj major al amorizorilor de plumb este c pot susine un numr mare de cicluri cu
deformaii mari fr degradri semnificative, deplasarea maxim este de 600 – 800 mm, nu
necesit reparaii nici în urma unor deformaii mari iar inspecia vizual este suficient.
Datorit forelor de curgere mici amortizarea asigurat de amortizorii de plumb este
modest i deseori acetia sunt utilizai în combinaie cu amortizori histeretici de oel sau cu
amortizori vâscoi. Datorit rigiditii iniiale semnificative amortizorii de plumb sunt proiectai
pentru a prelua frecventele fore laterale mici produse de aciunea vântului.
Proiectarea nivelului de izolare (metoda simplificat)
Proiectarea sistemului de izolare amortizare se face în prim faz printr-o metod

simplificat ce const în modelarea sistemului de izolare biliniar într-un sistem liniar cu rigiditate
secant (figura 33). În prim faz se consider c suprastructura situat deasupra nivelului de
izolare se comport ca un solid rigid.
EBA336

240
Figura 33 : Echivalarea sistemului biliniar cu un sistem liniar echivalent
Aceast metod simplificat poate fi aplicat daca sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
1. Distana de la amplasament la sursa seismic poteniala (falie) cea mai apropiat cu
o magnitudine Ms 6.5 este mai mare de 15 km;
2. Dimensiunea cea mai mare în plan a suprastructurii este de maxim 50 m;
3. Infrastructura este suficient de rigid astfel încât efectele deplasrilor difereniale
ale terenului s fie minime;
4. Toate dispozitivele izolatoare sunt dispuse deasupra elementelor infrastructurii ce
preiau încrcrile verticale;
5. Perioada efectiv, Teff satisface urmtoarele condiii:
3Tf Teff 3s unde Tf este perioada fundamentala a suprastructurii cu baza fixat.
Dac condiiile de mai sus sunt îndeplinite atunci se poate trece la proiectarea efectiv a
sistemului de izolare. Aceast proiectare presupune parcurgerea unui anumit algoritm:
- Predimensionarea izolatorilor pornind de la limitarea efortului axial de compresiune
din gruparea de lung durat : prin limitarea efortului axial în izolator se obine un
diametru necesar iar prin impunerea unui factor de form S2 (vezi subcapitolul
precedent) se determin o înlime a dispozitivului;
N iz
V iz d 150daN V iz .adm
Aiz
N iz Sd2 N iz
Aiz
V iz .adm 4 V iz .adm
diz 4 N iz / SV iz .adm
d
S2 # 4 hiz
hiz
Pornind de la dimensiunile izolatorului se pot determina proprietile mecanice ale

acestuia:
EBA337

241
' F G Aiz
F G Aiz k iz
h ' hiz
- Cu proprietile mecanice ale izolatorilor i propunând un nivel de amortizare se
construiete sistemul biliniar a nivelului de izolare.
- Sistemul biliniar se echivaleaz cu un sistem liniar (vezi figura 33) i cu ajutorul
spectrelor de proiectare recomandate de normative ce determin cerina de
deplasare pentru acest sistem (algoritmul este prezentat în figura 34).
Figura 34 : Algoritm dimensionare izolatori
- Dup determinarea cerinei de deplasare de la nivelul izolatorilor acesta se verific

cu deplasare capabil a izolatorilor; dac cerina este depit se redimensioneaz
izolatorii i se repet algoritmul de calcul.
Pe baza algoritmului prezentat s-a predimensionat sistemul de izolare i amortizare. În
continuare se prezint soluia propus, precum i modul ales de amplasare a dispozitivelor la
nivelul infrastructurii.
Tabel 9: Soluia de izolare i amortizare propus
Soluie de izolare
Numar Iz 28
Diam Iz 500
Numar Am 20
Tip Am U-180
EBA338

242
Tabel 10: Caracteristicile sistemului biliniar i a sistemului liniar echivalent
Sistem biliniar Sistem echivalent
F0(KN) 0 F0(KN) 0
Fy(KN) 2000 Fu(KN) 4021.042
Fu(KN) 4021.042 0(m) 0
0(m) 0 u(m) 0.281412
y(m) 0.008333 keff 14288.65
u(m) 0.281412 Teff(s) 3.527578
kNivAMR=k1 240000
kNivIZ=k2 7400.867
T1(s) 0.860729
T2(s) 4.901522
Sistem Iz-Am
5000
4000
Forta (KN)
3000
2000
Sist em Biliniar
1000 Sist em Echivalent
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
Deplasare (m )
Figura 35 : Sistemul biliniar, respectiv liniar echivalent
În tabelul 10, respectiv în figura 35, este prezentat sistemul biliniar obinut precum i
sistemul liniar echivalent utilizat în algoritmul metodei simplificate. În tabelul 9 este prezentat
într-un mod sintetic soluia de izolare propus (numr de amortizori, respectiv de izolatori).
Amplasarea izolatorilor i amortizorilor la nivelul infrastructurii trebuie s se fac astfel încât s
se evite introducerea unor excentriciti de rigiditate, respectiv de rezisten la nivelul de izolare.
Prezena unor astfel de excentriciti în nivelul de izolare poate s conduc la un rspuns al
structurii izolate în care componenta de torsiune s ocupe un rol important, fapt ce ar conduce la
o cerin de deplasare mult mai mare la nivelul izolatorilor dispui la colurile structurii,
deplasare ce nu a fost cuantificat în nici un mod în etapa de dimensionare.
O modalitate de a dispune izolatorii i amortizorii sub structur este prezentat în figura 36.
EBA339

243
Figura 36 : Amplasare izolatori i amortizori în plan
Evaluarea performanelor seismice ale suprastructurii (metoda simplificat)
Dup proiectarea nivelului de izolare s-a trecut la evaluarea performanelor seismice ale
suprastructurii considerând noul nivel de for obinut prin izolare seismic. În prim etap
evaluarea suprastructurii s-a fcut cu ajutorul metodei forelor statice echivalente.
În urma izolrii seismice se obine o reducere a coeficientului seismic de baz, reducere
cauzat de flexibilizarea structurii, respectiv de introducerea structurii în zona de des-amplificare
a spectrul de rspuns.
Considerarea aciunii seismice
Aciunea seismic a fost modelat cu ajutorul spectrelor de rspuns recomandate de codul

de proiectarea seismic:
a g E T e ff
F J I O K M s tr
unde: q s t r u c .i z
I =1.0 coeficient de importan a cldirii

ag =0.24g acceleraia de vârf a terenului în amplasament
Teff =0.707 coeficient de amplificare a accelerailor
qstruct.iz = 1.5 factor de comportare a suprastructurii izolate
= 1 factor de corecie
= 0.536 coeficient de corecia a spectrului (ine cont de amortizarea efectiv)
Mstruct – masa structurii.
EBA340

244
Având în vedere faptul c modul fundamental al structurii este izolat, cu alte cuvinte pe
modul fundamental structura are o micare de tip „solid rigid” (vezi figura 30), distribuia forei
tietoare de baz de înlimea structurii se face proporional cu masa de etaj:
mi
fi F
¦ i
m
unde mi – masa nivelului i
Valorile utilizate în calcul sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 11: Forele de nivel aplicate pe structura izolat (metoda forelor static echivalente)
Greutate Mas Masa Ftniv
Etaje FTB (KN)
nivel nivel cumulata (KN)
E10 3320.9 338.5219 338.5219 331.96
E9 3690.5 376.1978 714.7197 368.90
E8 3690.6 376.208 1090.928 368.91
E7 3690 376.1468 1467.074 368.85
E6 3691 376.2487 1843.323 368.95
E5 3690 376.1468 2219.47 368.85
4021.00229
E4 3691 376.2487 2595.719 368.95
E3 3690 376.1468 2971.865 368.85
E2 3691 376.2487 3348.114 368.95
E1 3690 376.1468 3724.261 368.85
P 3691 376.2487 4100.51 368.95
Base 3956.86 403.3496 4503.859 395.53
Forele prezentate în tabelul 11 au fost dispuse la nivelul centrelor de greutate ale fiecrei
diafragme de nivel, de ambele direcii ale structurii. Forele tietoare obinute în peretele DT au
fost comparate cu capacitatea la for tietoare a peretelui obinut conform capitolului 4 a
prezentului exemplu. Verificarea s-a fcut la nivelul de fore asociat strii limit ultime (SLU).
Rezultatele obinute sunt prezentate în continuare.
Direcia X
În figura 37 sunt reprezentate fora capabil calculat conform CR 2-1-1.1/2005, respectiv

fora tietoare obinut pentru structura izolat FT (structIZ) pentru situaia în care peretele DT
este comprimat în inim (fig.37a), respectiv în talp (fig.37b). De asemenea pentru comparaie în
diagram a fost reprezentat i fora tietoare obinut pentru structura neizolat FT (IMR 100
ani). Se poate observa c dei fora tietoare cerin pentru structura izolat este semnificativ
redus în raport cu structura neizolat, capacitatea la for tietoare calculat conform codului
este depit. În situaia în care apare compresiune în inima profitului (fig.37a), fora tietoare
EBA341

245
capabil este depit pe primele patru nivele, respectiv pentru situaia în care apare compresiune
în talpa profitului (fig.37b) capacitatea este depit pentru primele dou etaje.
FT_DTi_SLU (CR2-1-1.1) FT_DTc_SLU (CR2-1-1.1)
E10 E10
FT(structIZ) FT(structIZ)
E9 E9
E8 Qcap (CR2) E8 Qcap (CR2)

E7 FT (IMR 100) E7 FT (IMR 100)
E6 E6
Etaje
Etaje
E5 E5
E4 E4
E3 E3
E2 E2
E1 E1
P P
0 1000 2000 3000 4000 5000 0 1000 2000 3000 4000

a) b)
Figura 37 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) structur neizolat,
For tietoare efectiv (SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru perete DT
Se poate considera c în acest caz izolarea structurii nu rezolv pe deplin problema lipsei
de capacitate la for tietoare a peretelui fiind necesare în continuare msuri de cretere a
capacitii. O cretere a eficienei soluiei de izolare este un alt mod de rezolvare a problemei dar
având în vedere caracteristicile micrilor seismice de tip vrâncean (perioade de col mari)
aceast soluie este greu de aplicat (presupune o flexibilizare suplimentar a sistemului de
izolare, fapt ce poate conduce la probleme de stabilitate pentru izolatori).
În figura 38 sunt reprezentate fora capabil calculat conform SR EN 1998-3, respectiv

fora tietoare obinut pentru structura izolat FT (structIZ) pentru situaia în care peretele DT
este comprimat în inim (fig.38a), respectiv în talp (fig.38b). De asemenea, pentru comparaie
în diagram este reprezentat i fora tietoare obinut pentru structura neizolat FT (IMR 100
ani). Se poate observa c în acest caz de evaluare capacitatea la for tietoare a peretelui este
mai mare decât cerina pentru fora tietoare obinut în cazul structurii izolate, spre deosebire de
cazul în care capacitate este calculat conform CR 2-1-1.1/2005.
EBA342

246
FT_DTi_SLU (EC8-3) FT_DTc_SLU (EC8-3)
E10 E10
E9
FT (StructIZ)
E9 FT(StructIZ)
E8 E8 Vcap (EC8-3)
Vcap (EC8-3)
E7 E7 FT (IMR 100)
FT (IMR 100)
E6 E6
Etaje
Etaje
E5 E5
E4 E4
E3 E3
E2 E2
E1 E1
P P
0 1000 2000 3000 4000 5000 0 1000 2000 3000 4000 5000
a) b)
For tietoare efectiv (SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru DT
Direcia Y
Codul CR 2-1-1.1 coroborat cu codul P 100-3/2008
FTy_DT_SLU (CR2-1-1.1)
FT(StrucIZ)
E9
Qcap (CR2)
FT (IMR 100)
E6
Etaj e
E3
P
0 1000 2000 3000 4000

For tietoare efectiv (SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru perete DT
EBA343

247
FTy_DT_SLU (EC8-3)
E10 FT(StructIZ)
E9
Vcap (EC8-3)
E8
E7
FT (IMR 100)
E6
Etaje
E5
E4
E3
E2
E1
0 1000 2000 3000 4000

Figura 40 : Diagram For tietoare efectiv (SLU) structur neizolat, For tietoare efectiv
(SLU) structur izolat i For tietoare capabil pentru DT
Se poate observa c i pe direcia Y apare aceeai situaie ca pe direcia X, respectiv fora

tietoare obinut pentru structura izolat este mult mai mic decât cea pentru structura neizolat
dar în cazul evalurii capacitii conform CR 2-1-1.1.1/2005 aceast capacitate este depit pe
când prin evaluare conform SR EN 1998-3 aceasta nu este depit.
5 CONCLUZII
Soluia de reabilitate la aciunea seismic prin izolarea bazei este o soluie de care trebuie
s se in seama în momentul în care se stabilete strategia de reabilitate i consolidare a unei
cldirii. Dei prin utilizarea unei astfel de soluii de consolidare se reduce semnificativ nivelul de
fore din suprastructur trebuie s se in seama c nu acesta este, în mod necesar, cel mai mare
avantaj al aceste metode.
Cel mai mare avantaj al soluiei de izolare seismic a bazei const în evitarea degradrii
structurale i nestructurale a unei cldiri, cu alte cuvinte structura îi pstreaz funcionalitate atât
în timpul cât i imediat dup evenimentul seismic, fapt extrem de important mai ales în cazul
structurilor a cror funcionalitate este imperios necesar imediat dup seism (spitale, staii de
pompieri, centre administrative de coordonare în cazul calamitilor, etc.). De asemenea, aceast
soluie de consolidare poate reprezenta o msur de intervenie adecvat în cazul reabilitrii
seismice a unor structuri rigide, cu rezistena la fora lateral considerabil, dar cu cedare fragil
fr posibilitatea de disipare a energiei induse de cutremur. Intervenia este totui costisitoare,
deasupra stratului de izolare trebuind construit un sistem de grinzi de fundare, ca sistem de
fundare. Cheltuielile sunt îns justificate în cazul în care se urmrete pstrarea funcionalitii
structurii sau a protejrii coninutului cldirii în cazul atacului unui cutremur important.
EBA344

248
CONSTRUCII CU STRUCTURA DE OEL

Exemplul 1:Structur dual multietajat cu cadre contravântuite centric –
cedare contravântuire
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE
2.1 Elemente generale
2.2 Modelarea structurii
3. EVALUAREA NIVELULUI DE AVARIERE A STRUCTURII
4. EVALUAREA CALITATIV
4.1 Evaluarea gradului de îndeplinire a condiiilor de conformare structural ( R1 )
4.2 Evaluarea gradului de afectare structural ( R2 )
4.3 Evaluarea gradului de asigurare structural seismic ( R3 )
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere
5. EVALUARE CANTITATIVA (prin calcul)
5.1 Evaluarea încrcrilor conform reglementrilor tehnice în vigoare
5.1.1 Evaluarea aciunilor permanente
5.1.2 Evaluarea aciunilor variabile
5.1.3 Evaluarea aciunii seismice (cod P 100-1/2006)
5.3 Determinarea strii de eforturi i deformaii, în domeniul elastic, prin MRS
5.3.1 Evaluarea maselor
6. VERIFICAREA STRUCTURII AVARIATE
6.1 Rezultatele analizei modale
6.2 Calculul static liniar considerând structura omogen în poziie deformat i avariat
6.3 Verificarea deformaiilor
6.4 Starea de eforturi pe structura avariat
6.5 Verificarea de rezisten i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1
6.6 Verificare diagonal ax3/H-I
6.7 Caracteristici geometrice ale diagonalei
6.8 Starea de eforturi
6.9 Verificarea de rezisten
7. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR
8. SOLUIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)
9. VERIFICAREA STRUCTURII CONSOLIDATE
9.2 Calculul static liniar considerând structura omogen consolidat
9.5 Verificarea de rezisten i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1
9.6 Verificare diagonal ax3/H-I - din combinaia cea mai defavorabil
249
9.6.1 Caracteristici geometrice diagonal ax3/H-I

9.6.2 Starea de eforturi
9.6.3 Verificare diagonal ax3/H-I
9.8. Calcul static neliniar al structurii consolidate
9.8.1 Elemente generale
9.8.2 Etapele analizei statice neliniare
9.8.2.1 Definirea tipurilor de articulaii plastice pentru fiecare element
9.8.2.2 Atribuirea articulaiilor plastice pentru fiecare element
9.8.2.3 Definirea ipotezele de calcul static neliniar
9.8.3 Interpretarea rezultatelor analizei statice neliniare
9.8.4 Evaluarea ductilitii
10. CONCLUZII
250
1. INTRODUCERE
Exemplul de calcul conine etapele ce trebuie parcurse la proiectarea consolidrii unei
structuri existente în conformitate cu prevederile din codul P 100-3/2008. Structura evaluat
este de tip dual cu cadre contravântuite centric i cadre necontravântuite.
În urma investigrii structurii metalice, ce a suferit avarii dup un seism, s-au constatat
urmtoarele:
a. structura s-a comportat bine la aciunea seismic; se constat numai elemente i zone
potenial plastice cu incursiuni în domeniul inelastic i pierderi de stabilitate general a
unor contravântuiri;
b. o parte din contravântuiri i-au pierdut stabilitatea general (au flambat) i prezint
deformaii remanente;
c. structura a rmas în poziie deformat datorit incursiunilor în domeniul inelastic ale
zonelor plastice poteniale, la o parte din grinzile cadrelor necontravântuite, cât i ale
diagonalelor întinse. Poziia deformat a fost cuantificat prin msurtori topometrice;
d. contravântuirea care i-a pierdut stabilitatea general i are deformaii remanente de
ordinul centimetrilor a fost depistat în axul 3 la etajul 1;

2.1 Elemente generale.
Construcia analizat (Fig.1) are destinaia de birouri având dimensiunile în plan de:
- 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m
- 6 traveei de 9.0m.
Regimul de înlime considerat în calcule este P+7E+E8partial având:
Hparter=4.8m; HE1=4.5m; Hetaj curent=3.6m, HE8=3.0m, înlimea totala fiind de 33.9m.
Între axele H-K construcia are regimul de înlime P+7E, iar între axele K-L, P+1E.
Construcia analizat, din punct de vedere structural, este realizat în sistem dual format din
cadre contravântuite centric i cadre necontravântuite.
Pe direcia transversala sunt prevzute 4 cadre contravântuite + 3 cadre necontravântuite. Pe
direcia longitudinal exist 2 cadre contravântuite + 3 cadre necontravântuite.
Din încercrile semidistructive s-a constat c oelul folosit în grinzi, stâlpi i contravântuiri se
poate încadra în S355 cu abateri pozitive de +25% ale limitei de curgere.
Contravântuirile verticale sunt proiectate cu diagonale în „X” pe dou nivele, realizate din
evi rectangulare având clasa de seciune 1.
Zvelteea diagonalelor O = 102 se încadreaz în valorile prevzute în codul P 100-1/2006.
Sistemul de prindere a contravântuirilor modeleaz o articulaie teoretica prin prevederea
unui singur bol.
251
Grinzile de cadru (transversale i longitudinale) sunt realizate din profile laminate HEA
având clasele de seciune 1 sau 2. Pe direcie transversal, s-a efectuat o variaie a
dimensiunilor profilelor, inând seama de starea de eforturi, rezultând grinzi cu clase de
seciune 2 pentru ultimele 3 nivele.
Stâlpii sunt cu seciune „Cruce de Malta”, seciune convenabil atât din punct de vedere al
prelurii strii de eforturi, cât i din punct de vedere al realizrii îmbinrii grind-stâlp.
Seciunea stâlpilor este realizat din profile laminate HEB (pe primele 2 nivele) i HEA
(pentru urmtoarele nivele), ambele profile având clas seciune 1.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea i sunt de tip "grind cu zbrele cu tlpi
paralele" dispuse la interax de ~100cm.
Conlucrarea spaial între cadre este realizat, la fiecare nivel, de planeele din beton armat
cu grosimea de 15cm.
Toate îmbinrile elementelor structurale de tip grind – stâlp sunt realizate în sistem rigid, cu
flane i scaune. Prinderea este realizat cu uruburi de înalt rezistent grupa 10.9
pretensionate 50%.
Îmbinrile cu sudur în adâncime cu ptrundere complet sunt realizate în uzin, cu nivel B
de acceptare conform C 150 / 99.
Structura ar fi putut fi încadrat în clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile de la ultimele
nivele au clasa de seciune 2, îns a trebuit s se in seama de degradarea rigiditii i
ductilitii prin incursiunile în domeniul inelastic.
Determinarea strii de eforturi i deformaii în elementele structurale s-a realizat printr-un
calcul spaial, static liniar, prin metoda spectrului de rspuns elastic.

Pentru determinarea eforturilor în elementele structurale s-au folosit elementele finite pentru:
- stâlpi i grinzi – element finit de tip beam;
- contravântuiri - element finit de tip truss;
- placa din beton armat - element finit de tip membran.
Nu s-a considerat planeul infinit rigid (ca opiune a programului de calcul), rigiditatea
planeului este cea real, respectiv a plcii din beton i a grinzilor metalice (planeu
compozit).
Determinarea strii de eforturi i deformaii s-a realizat pe structura în poziie deformat cu
un program de calcul spaial.
În Figurile 1y13 se prezint modelarea structurii în programul de calcul spaial.
252
Fig.1 - Vederi 3D ale structurii
ECM1-5
Fig.2 – Eleva ie ax 1 Fig.3 – Eleva ie ax 2 Fig.4 – Eleva ie ax 3
Fig.5 – Eleva ie ax 4
Fig.6– Eleva ie ax 5 Fig.7– Eleva ie ax 6
ECM1-6
253
254
Fig.9 – Eleva ie ax H Fig.10 – Eleva ie ax I

Fig.11 – Eleva ie ax J Fig.13– Eleva ie ax L

Fig.12 – Eleva ie ax K
ECM1-7
255
(1) În vederea evalurii construciei, s-au interpretat datele din sursele avute la dispoziie:
- documentaia tehnic de proiectare i de execuie a construciei (inclusiv documentele referitoare
la eventualele intervenii pe durata exploatrii);
- reglementrile tehnice în vigoare la data realizrii construciei;
- rezultatele investigatigatiilor pe teren;
- msurtorilor i testelor în situ i/sau în laborator.
(2) În urma analizrii factorilor de cunoatere:
- investigaie vizual;
- relevee ale tuturor elementelor structurale pentru a stabili dimensiunile reale ale seciunilor;
- inventarierea tuturor avariilor i degradrilor;
- msurtori topometrice ale structurii i elementelor structurale pentru a stabilii geometria real a
structurii existente i eventualele deformaii remanente;
- încercri semidistructive pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale oelului;
- documentaia tehnic a construciei,
s-a constatat c nivelul de cunoatere al structurii, conform tabel 4.1 din P 100-3, este KL3 – cunoa tere
complet, factorul de încredere fiind CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezisten prin calcul, în conformitate cu P 100-3/2008 capitolul 6, se vor
utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru construcii obinuite de
orice tip) i nivel 3 (metodologie ce utilizeaz calcul neliniar pentru construcii importante i complexe).
4.1 Evaluarea gradului de îndeplinire a condi iilor de conformare structural ( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaz punctajul dup Lista de Cerine a metodologiilor de
nivel 2 i 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, P 100-3/2008, care cuprinde condi iile de alctuire
a structurii de oel analizate.
TABEL 1
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit
Criteriu este Neîndeplinire Neîndeplinire
îndeplinit moderat major
(i) Condiii privind configuraia structurii Punctaj maxim: 50 puncte
Conform criteriu (i) din Tabelul C.1 50 30 - 49 0 - 29
Punctaj total realizat 50 puncte
(ii) Condiii privind interaciunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte
Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1 10 5-9 0 -4

(iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte
ECM1-8
256
Structuri duale cu cadre necontravântuite i cadre

contravântuite centric
- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel încât plastificarea diagonalelor întinse
s se produc înainte de formarea articulaiilor plastice sau de
pierderea stabilitii generale / locale în grinzi i stâlpi.
(a) Structuri cu cadre necontravântuite
- Grinzi:
x zonele potenial plastice (de la capetele grinzilor) au
seciuni din clasa 1 sau 2 de seciune
x prinderea grind-stâlp este de tip rigid, de capacitate
total, putând transmite la stâlp întregul moment
încovoietor dezvoltat la captul grinzii
- Stâlpi
x zonele potenial plastice de la baza stâlpului aflat la
ultimul etaj au seciuni din clasa 1 sau 2 de seciune, în
rest pot fi seciuni de clasa 2.
x grosimea inimii stâlpului în zona nodului de cadru 30 20 - 29 0 - 19
(eventual suplimentat cu plci de dublare) are supleea
suficient de mic (conform P 100-1/2006) astfel încât
este evitat pierderea stabilitii locale
x in dreptul nodului de cadru stâlpul este prevzut cu
rigidizri de continuitate la nivelul tlpilor (superioar i
inferioar) grinzilor adiacente care asigur continuitatea
transmiterii tensiunilor normale de la o grind la alta.
(b) Structuri cu cadre contravântuite centric
- Prinderile grind-stâlp sunt de tip rigid astfel încât cadrele,
cu sau fr contravântuiri, pot prelua cel puin 25% din
aciunea seismic în ipoteza în care contravântuirile verticale
au ieit din lucru.
- Diagonalele dispuse în “X” au zvelteea
1.3Oe>O<2Oe
- Zvelteea stâlpilor în planul contravântuit este

O ൑ ͳǤ͵ඨ ൌ ͳǤ͵ୣ
୷

(iv) Condiii referitoare la planeu Punctaj maxim: 10 puncte
- Placa planeelor are grosimea de 120mm 100 mm i este
realizat din beton armat monolit. Armturile distribuite în
plac asigur rezistena necesar la încovoiere i fora
tietoare pentru forele seismice aplicate în planul planeului
- Forele seismice din planul planeului pot fi transmise la
elementele structurii (grinzi principale i secundare) prin 10 6-9 0-5
intermediul conectorilor elastici (gujoane)
- Golurile în planeu sunt bordate cu armturi suficient

ancorate adecvat

Punctaj total realizat R1 = 100 puncte
ECM1-9
257
(i) Condi ii privind configurarea structurii (conf. criteriu "i" din Tabelul C1 din P 100-3/2008)
- Traseul încrcrilor este continuu
- Sistemul este redundant
- Nu exist niveluri slabe din punctul de vedere al rezistenei
- Nu exist niveluri flexibile
- Nu exist modificri importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului structural de la un nivel
la altul
- Nu exist diferene între masele de nivel mai mari de 50% pentru parter i etajele 1-3
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse
- Legtura între suprastructur i infrastructur are capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor.
În concluzie, criteriul (i) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este maxim, de 50 puncte.
(ii) Condi ii privind interac iunile structurii (conf. criteriu "ii" din Tabelul C1 din P 100-3/2008)
- Distanele pân la cldirile vecine depesc dimensiunile minime de rost
- Nu exist supante
- Pereii nestructurali sunt legai flexibil de structura principal.
În concluzie, criteriul (ii) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este de 10 puncte.
(iii) Condi ii privind alctuirea elementelor structurale (conf. criteriu "iii" Tabelul C2 din P 100-3)
a) Structura dual: cadre necontravântuite i cadre contravântuite centric
- Cldirea, din punct de vedere structural, este realizat în sistem dual fiind format din cadre
contravântuite centric i cadre necontravântuite
- Structura este conformat astfel încât asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor în vecintatea îmbinrilor
grind-stâlp
- Condiiile referitoare la alctuirea i conformarea grinzilor sunt îndeplinite
- Condiiile referitoare la alctuirea i conformarea stâlpilor sunt îndeplinite
- Condiiile referitoare la alctuirea i conformarea contravântuirilor sunt îndeplinite.
În concluzie, criteriul (iii) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este de 30 de puncte.
(iv) Condi ii referitoare la plan eu (conf. criteriu "iv" din tabelul C2 din P 100-3/2008)
- Placa planeelor are grosimea de 15 cm i este realizat monolit
- Forele seismice din planul planeului se transmit la elementele structurii prin intermediul
conectorilor elastici
- Golurile în planeu sunt bordate corespunztor.
Ö În concluzie, criteriul (iv) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este 10 puncte.
Punctajul total pentru ansamblul condi iilor de alctuire a structurii de oel analizate (gradul de
îndeplinire a condi iilor de alctuire seismic) este R1=100 puncte.
Conform Tabel 8.1 structura se încadreaz în clasa de risc seismic IV.

Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului ob inut în
tabelul 2 (realizat conform tabel C3 din P 100-3/2008) pentru diferitele tipuri de degradri
identificate.
ECM1-10
258
TABEL 2
Tipul de degradare este Neîndeplinire Neîndeplinire
(i) Degradri produse de ac iunea cutremurului Punctaj maxim: 50 de puncte
1. Grinzi: deformaii extinse, voalarea pereilor seciunii,

formarea de articulaii plastice, fisuri i ruperi pariale
2. Stâlpi: deformaii moderate, voalri ale tlpilor,
incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)
3. Prindere grind / bare disipative – stâlp: deformaii

pronunate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea
rezistenei capabile (fr a fi afectate îns mijloacele de
prindere care transmit fora tietoare)
4. Nodul de cadru: deformaii pronunate, voalare în
domeniul plastic, fisuri i ruperi pariale ale sudurilor
5. Prinderi de continuitate ale stâlpilor i grinzilor:
incursiuni în domeniul plastic fr ruperi ale elementelor
de continuitate sau a mijloacelor de prindere
20
6. Contravântuiri verticale: flambaj, deformaii plastice,
cedarea prinderilor – pierderea stabilit ii generale a
unei bare de contravântuire
7. Baza stâlpilor: deformaii plastice ale plcii de baz,
traverselor, deformaii plastice / ruperea uruburilor de
prindere în fundaii
8. Diafragme orizontale:
metalice: deformaii pronunate, flambajul unor bare de
contravântuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor contravântuirii i /sau panourilor metalice de
structur de rezisten
din beton armat: fisurarea sau ruperea planeelor.
Distrugerea prinderii plcii din beton armat de structur
metalic (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor)
(ii) Degradri produse de încrcri verticale Punctaj maxim: 20 de puncte

- Nu exist fisuri i degradri în plcile planeelor
- Nu exist pierderea stabilitii locale a stâlpilor i 20
grinzilor
Punctaj maxim: 10 puncte

(iii) Degradri produse de încrcarea cu deforma ii
(tasarea reazemelor, contrac ii, ac iunea temperaturii,
curgerea lent a betonului) 10
(v) Degradri produse de o execu ie defectuoas Punctaj maxim: 10 puncte

(dezaxri ale stâlpilor, contravântuirilor, defecte în
îmbinri sudate, defecte în îmbinri cu uruburi) 10
(vi) Degradri produse de factori de mediu: agen i
corozivi chimici sau biologici etc., asupra o elului 10
(coroziune, exfolieri)
Punctaj total pentru ansamblul condi iilor de lucru Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj realizat R2: 70puncte
ECM1-11
259
NOTA:
1. Tipurile de degradri considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de aciunea seismic. Dac în urma examinrii
structurii se constat c aceasta prezint degradri produse de alte cauze, de exemplu, degradri de material produse de
coroziune, de incendii sau degradri produse de încrcarea cu deplasri, cum sunt cele din tasarea difereniat a reazemelor
sau variaia de temperatur, efectul acestora asupra siguranei structurale se ia în considerare prin reducerea suplimentar a
punctajului R2, funcie de natura i efectul structural al acestor degradri.
2. Distribuia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradri este orientativ. Expertul tehnic evaluator poate corecta
aceast distribuie atunci când consider c prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor tipuri de
degradare asupra siguranei structurale.
În urma evalurii calitative a structurii s-au constatat urmtoarele:

Contravântuirea situat în ax 3, etaj 1 este avariat prin pierderea stabilit ii generale.
Conform tabel 2, gradul de afectare structural este R2=70 de puncte.
Rezult, conform tabel 8.2 din P 100-3/2008, structura se încadreaz în clasa de risc seismic II.

Dup metodologia de nivel 2 se determin valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare din
elementele structurale cu expresia general:
‫ܒ܌ ܀‬
‫܀‬૜ ൌ ‫ܠ‬૚૙૙ሺሺͺǤʹሻ െ ͳͲͲ െ ͵ሻ
۳‫ܒ܌‬
൘‫ܒܙ‬
în care:
Edj , Rdj - efortul secional de proiectare i, respectiv, efortul capabil, în elementul j
qj - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4) din codul
P 100-3/2008.
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza datelor
ob inute în tabelul 3 (conform tabel C4, din P 100-3/2008)
TABEL 3
Element structural q
Grinzi:
-- Comportare ductil 1)
clasa 1 de seciuni 8
Bare disipative:
-- Comportare ductil
Stâlpi:
Contravântuiri verticale cu diagonale în “X”:
6
clasa 1 de seciuni
Îmbinri rigl-stâlp:
-- Comportare ductil1) 4
ECM1-12
260
1) Comportare ductil înseamn c stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinrile rigl-stâlp, prinderile îndeplinesc toate
condiiile de alctuire i de detaliere prevzute în codurile de proiectare a construciilor noi, specifice acestor tipuri de
structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiiile privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei printr-o comportare histeretic cât mai stabil. Se admit interpolri ale valorilor q corespunztoare
comportrii ductile, respectiv neductile pentru cazul îndeplinirii pariale a condiiilor prevzute în codurile de
proiectare a structurilor noi.
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se obine

din tabelul 3 (conform tabel C4, din P 100-3/2008) numai dac din expertiza tehnic se poate stabili cu
precizie c elementul nu a avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situa ii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1 deoarece nu
se pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru determinarea coeficientului R3 în exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al

elementului nu se poate obine din Tabelul 3 deoarece contravântuirea a rmas cu deforma ii
remanente mari, deci a avut incursiuni în domeniul inelastic. În acest situaie se estimeaz q=1.
Calculul strii de eforturi pentru structura real, cu deforma ii remanente, cu o diagonal ie it
din lucru (din modelul de calcul s-a scos bara respectiv) s-a realizat cu coeficientul de comportare
global q=1.
Aplicând relaia de calcul ((8.2) din P 100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi punctul 8.2.b. din P 100-
3/2008) pentru contravântuirile cele mai solicitate din axul 3/H-I, utilizând rezultatele din calculul
static liniar, se determin valoarea acestuia.
ୢ Ͷ͸͵Ͷǡͺͺ
ଷ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ Ͷ͹Ψ ‫ א‬ሺ͵ͷ െ ͸ͷΨሻ െ
ୢൗ Ͷͻ͵͸ǡͻ͹ʹȀͳǡͲ

ୢ ͶͳͺͲǡͶͺ
ଷ ൌ െൈ ͳͲͲ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ Ͷ͹Ψ ‫ א‬ሺ͵ͷ െ ͸ͷΨሻ െ ʹ
ୢൗ ͶͷͲͻǡͶͷʹȀͳǡͲ

ୢ ͶͳͺͲǡͶͺ
ଷ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ Ͷ͹Ψ ‫ א‬ሺ͵ͷ െ ͸ͷΨሻ െ ʹ
ୢൗ ͶͶ͵ͳǡͲͶʹȀͳǡͲ

unde:
Rd – efortul capabil la întindere al contravântuirii;
Ed – efortul secional de proiectare al contravântuirii;
rezult clasa de risc seismic II conform P 100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.
ECM1-13
5. EVALUARE CANTITATIV (prin calcul)
Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4
Valoarea caracteristic
Tipul aciunilor Relaia de calcul Reglementri tehnice
[kN/m2]
1. Aciuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii --- determinat automat cu ajutorul programului
---
de calcul utilizat
1.2 greutate grinzi secundare estimat 0.15 ---
1.2 pardoseal estimat 1,54 ---
1.3 greutate instalaii suspendate de
estimat 0,20 ---
planee
1.4 plafoane false estimat 0,20 ---
1.5 perei despritori estimat 0,50 ---
2. Aciuni variabile
s J Is u P i u c e u c t u sk
2.1 zpada 1,41 CR 1-1-3/2012
2.2 vânt Presiune: 0,96

we = JIw x cpe x qp(ze) CR 1-1-4/2012
Suciune: 0,60
2.3 încrcri datorit exploatrii:
- util pe acoperi --- 2,0 SR EN 1991-1-1:2004/NA
- util peste etaj 8 5,0
- util pe planeele curente --- 3,0 SR EN 1991-1-1:2004/NA
3. Aciunea seismic
3.1 seism Fb ,k J I e S d Tk m k P 100-1/2006
ECM1-14
261
262
5.1.2 Evaluarea ac iunilor variabile

(1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3/2012)
Valoarea caracteristic a încrcrii din zpada pe acoperi: s = JIs x Pi x ce x ct x sk
în care:
JIs - factor de importan - expunere pentru aciunea zpezii;
JIs =1,1 (pct. 4.1 (11) tabelul 4.2) - clasa II de importan-expunere (tabelul 4.1);
Pi - coeficientul de form al încrcrii din zpada pe acoperi (Capitolul 5);
Pi = P1=0,8 - (Tabelul 5.1);
ce - coeficientul de expunere al construciei în amplasament;
ce = 0,8 - acoperi cu expunere complet (Tabel 4.3);
ct - coeficientul termic;
ct = 1,0 – acoperi cu termoizolaie uzual ((14) pct.4.1);
sk - valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol [kN/m2], în amplasament;
sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Braov (tabel A1, Anexa A);
s = 1,1 x0,8 x0,8x2,0=1,41kN/m2
(2) Evaluarea aciunii vântului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafee rigide exterioare ale cldirii/structurii:
we = JIw x cpe x qp(ze) ((3.1) – CR 1-1-4/2012)
în care:
JIw - factor de importan-expunere la vânt
JIw =1,15 - clasa II - (pct.3.1, tabelul 3.1)
qp(Ze) – valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
qp(Z) = cpq(z) x qm(z) ((2.15)-CR-1-1-4/2012)
cpq(z) - factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea z
cpq(z)=1+2gIv(z) = 1+7Iv(z) ((2.16)-CR-1-1-4/2012)
Iv(z) - intensitatea turbulenei la înlimea z
ξ
୴ ሺሻ ൌ ሺሺʹǤͳͲሻ െ െ ͳ െ ͳ െ ͶȀʹͲͳʹሻ
ʹǤͷ ൈ ሺ ሻ
଴
unde:
ሺሻ - (pct. 2.3, tabelul 2.1)
ξ െ ጔ
ξ ൌ ʹǡͳʹ െ ሺǤ ʹǤͶǡ ʹǤ͵ሻ

z0 - lungimea de rugozitate
z0 = 1,0 - (pct. 2.3, tabel 2.1)
ECM1-15
263
z = 30.9m - înlimea construciei deasupra terenului

rezult:
Iv(z)= 0,24
cpq(z)=2,73
qm(z) - valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea z deasupra terenului
୫ ሺሻ ൌ ୰ଶ ሺሻ ൈ ୠ ((2.7)-CR-1-1-4/2012)
unde:
୰ଶ ሺሻ െ £
୸
୰ଶ ሺሻ ൌ ଶ୰ ሺ଴ ሻ ൈ ሾ ቀ ቁሿଶ ((2.9)-CR-1-1-4/2012)
୸బ
qb - presiunea dinamic a vântului

qb = 0,6kPa - amplasament Braov (Anexa A, tabelul A1)
ଶ୰ ሺ଴ ሻ ൌ ͲǡͲͷͶሺǤ ʹǤ͵ʹǤʹሻ
rezult:
୰ଶ ሺሻ ൌ Ͳǡ͸͵
୫ ሺሻ ൌ Ͳǡ͵ͺ
rezult:
qp(Z) = 1,04kPa
ze - înlimea de referin pentru presiunea exterioar (vezi Capitolul 4);
cpe - coeficientul aerodinamic de presiune/suciune pentru suprafee exterioare (vezi Capitolul 4);
cpe =0,8 (presiune) (tabelul 4.1)
cpe = 0,5 (suciune) (tabelul 4.1)
Presiune: we = 1,15 x 0,8 x 1,04 = 0,96kPa

Suciune: we = 1,15 x 0,5 x 1,04 = 0,60kPa.
(3) Evaluarea încrcrilor datorit exploatrii

Pentru evaluarea încrcrilor datorit exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 4.

Se adopt „Metoda de calcul cu spectru de rspuns” (paragraf 4.5.3.3. din P 100-1/2006).
Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice în modul propriu de vibraie
k este
Fb ,k J Ie S d Tk mk ((4.8) – P 100-1/2006)
ECM1-16
264
unde:
mk - masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k;
Tk - perioada proprie în modul propriu de vibraie k ;

JIe -factorul de importan- expunere al construciei la aciunea seismic;
JIe = 1,2 pentru clasa de importan II (Tabel 4.2);
S d T - spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat în m/s ;
2
Tc=0,7s i TB=0,07s – amplasament Braov (pct. 3.1, fig. 3.2);

E(T )
S d (T) ag deoarece T>TB (T perioada fundamental este estimat la 0 ,75 s y 0 ,85 s );
q
ag =0,2g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraia terenului pentru proiectare;

amplasament Braov ( fig. 3.1);
S-a considerat în calcul:
q=1 - structura avariat (P 100-3/2008)
q=3 - structura consolidat (tabelul 6.1 din P 100-3/2008)
E (T ) - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de col (vezi Fig.14);
TC0.7s
TC=0.7s
Fig.14 - Spectrul normalizat de rspuns elastic ઺ሺ‫܂‬ሻ pentru Tc=0,7s
În programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din
P 100-1/2006.

Se realizeaz un calcul static liniar i neliniar în starea deformat actual a structurii, cu structura în stare
avariat prin modelarea structurii fr contravântuirea care a flambat (se stabilete capacitatea portant a
ECM1-17
265
structurii). Determinarea strii de eforturi i deformaii în elementele structurale s-a realizat cu un

program de calcul spaial, în domeniul elastic.
Modelarea structurii: Stâlpi i grinzi – element finit de tip beam, contravântuiri - element finit de tip
truss, placa din beton armat - element finit de tip membran.
Nu s-a considerat planeul infinit rigid, rigiditatea planeului este cea real, respectiv a plcii din beton i
a grinzilor metalice (planeu compozit). Adoptarea modelului de planeu infinit rigid denatureaz starea
de eforturi i deformaii din contravântuirile verticale i din grinzile solicitate axial.
Structura în stare avariat se modeleaz fr contravântuirea care i-a pierdut stabilitatea (contravântuire
ax 3, etaj 1).
5.3 Determinarea strii de eforturi i deforma ii, în domeniul elastic, prin metoda spectrului de
rspuns (MRS)
Pentru analiza modal a structurii, masele (m) se evalueaz din combinaia de încrcri conform tabel 7.4
din CR 0-2012. Pentru structura analizat evaluarea maselor este prezentat în Tabel 5.
TABEL 5
Încrcarea Coeficient parial de siguran

Greutatea proprie 1,0
Instalaii suspendate de planeu 1,0
Pardoseala 1,0
Plafon fals 1,0
Perei despritori 1,0
Grinzi secundare 1,0
Util 0,4
ECM1-18
266

TABEL 6
Mase modale de translaie pe Suma maselor modale de Mase modale de rotaie pe direciile Mase modale de rotaie pe direciile
direciile principale ale translaie pe direciile principale principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ
1 0,89 73,45 0,03 0,00 73,45 0,03 0,00 0,04 98,07 1,15 0,04 98,07 1,15
2 0,86 0,03 73,46 0,00 73,48 73,48 0,00 99,14 0,04 0,06 99,18 98,11 1,20
3 0,60 1,17 0,03 0,00 74,65 73,51 0,00 0,00 1,35 73,42 99,18 99,46 74,62
4 0,36 0,04 15,36 0,00 74,69 88,88 0,00 0,68 0,00 0,01 99,86 99,47 74,63
5 0,32 15,71 0,05 0,00 90,40 88,93 0,00 0,00 0,30 0,03 99,87 99,77 74,66
6 0,24 0,01 0,26 0,00 90,40 89,19 0,00 0,00 0,00 14,04 99,87 99,77 88,70
7 0,21 0,00 5,40 0,00 90,41 94,59 0,00 0,09 0,00 0,21 99,96 99,77 88,91
8 0,19 2,98 0,00 0,00 93,39 94,59 0,00 0,00 0,13 0,00 99,96 99,91 88,91
9 0,15 0,79 1,45 0,00 94,18 96,04 0,00 0,00 0,02 0,73 99,96 99,92 89,64
10 0,15 1,60 1,06 0,00 95,79 97,10 0,00 0,00 0,01 0,06 99,96 99,93 89,69
11 0,14 0,96 0,06 0,00 96,75 97,16 0,00 0,00 0,00 1,25 99,96 99,93 90,95
12 0,12 0,71 0,25 0,00 97,46 97,41 0,00 0,00 0,02 3,43 99,97 99,95 94,38
Comentarii:
a) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73.45%;
b) modul 2 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73.46%;
c) modul 3 de vibraie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,65% pe direcia X i 73,51% pe direcia Y;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.
ECM1-19
267
6.2 Calculul static liniar considerând structura omogen în pozi ie deformat i avariat (fr
contravântuirea care i-a pierdut stabilitatea general - contravântuire ax 3, etaj 1)
Cu elementele definite la pct. 5 se poate efectua calculul spaial în domeniul elastic pentru stabilirea strii
de eforturi i deformaii în elementele structurale în combinaiile de aciuni la Starea Limit Ultim (SLU)
i Starea Limita de Serviciu (SLS).
Se realizeaz un calcul static în starea deformat actual a structurii, cu structura în stare avariat prin
modelarea structurii fr contravântuirea care a flambat (contravântuire ax 3, etaj 1).
6.2.1 Au fost definite 11 combinaii de încrcri:

- cinci combinaii de încrcare în gruparea fundamental de calcul (SLU- GF),
- patru combinaii de încrcri în gruparea seismic (SLU- GS)
- dou combinaii de încrcri de referin (S.L.S.) - a se vedea CR 0-2012.
Combinaiile de încrcri în conformitate cu CR 0-2012 sunt prezentate în Tabelul 7.
6.2.2 Combinaii de încrcri pentru Starea Limit Ultim TABEL 7
Coeficient
Combinaia Ipoteze parial de Tipul ipotezei
siguran
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
util 1,50 Static

Încrcri gravitaionale
C1 instalaii suspendate de planeu 1,35 Static
(SLU)
pardoseal 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static

Starea Limit Ultim (S.L.U.) – GRUPAREA FUNDAMENTAL
perei despritori 1,35 Static
util 1,5 Static
Încrcri gravitaionale + 1,05 instalaii suspendate de planeu 1,35 Static

C2 vânt pe X
(SLU- VX) vânt X 1,05 Static
util 1,05 Static
Încrcri gravitaionale + 1,50 instalaii suspendate de planeu 1,35 Static

C3 vânt pe X
(SLU- VX) vânt X 1,50 Static
pardoseala 1,35 Static
ECM1-20
268 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 161 bis/5.III.2014
util 1,50 Static

Încrcri gravitaionale+ 1,05
instalaii suspendate de planeu 1,35 Static
C4 vânt pe Y
vânt Y 1,05 Static
(SLU + 1,05VY)
util 1,05 Static

Încrcri gravitaionale + 1,50
C5 vânt Y
vânt Y 1,5 Static
(SLU + 1,50VY)
util 0,4 Static

C6 Seism pe direcia X
(SLU- SX)
seism X 1,0 Spectru

Starea Limit Ultim (SLU) – GRUPAREA SEISMIC
util 0,4 Static
Seism pe direcia Y instalaii suspendate de planeu 1,0 Static

C7
(SLU- SY) pardoseal 1,0 Static
seism Y 1,0 Spectru

util 0,4 Static

Seism pe direcia X + 0.3 pe instalaii suspendate de planeu 1,0 Static
direcia Y
C8 pardoseal 1,0 Static
(SLU- SX0.3Y)
seism X 1,0 Spectru
seism Y 0,3 Spectru

ECM1-21
269
util 0,4 Static

Seism pe direcia Y + 0.3 pe
C9 direcia X pardoseal 1,0 Static
(SLU- SY0.3X)
seism Y 1,0 Spectru
seism X 0,3 Spectru
6.2.3 Combinaii de încrcri pentru starea limita de serviciu în gruparea fundamental

Tipul
Combinaia Ipoteze Coeficient parial de siguran Combinaia
ipotezei

util 1,0 Static
Gruparea fundamental instalaii suspendate de planeu 1,0 Static
Starea Limit de Serviciu (SLS)
C10 normata cu vânt pe direcia X

vânt X 0,7 Static
(SLS-VX)
util 1,0 Static
Gruparea fundamental
C11 normata cu vânt pe direcia Y
(SLS-VY) vânt Y 0,7 Static

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limit de Serviciu) conform P 100-1/2006.
ds Q u q u d e d 0,0075h
Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limit Ultim la seism) conform P 100-
1/2006.
ds c u q u d e d 0,025h
în care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
q = 1 - factorul de comportare structura avariat;
de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinat prin calcul static elastic sub încrcri
seismice de proiectare;
Q =0.4 - factor de reducere care ine seama de intervalul de recurent al aciunii seismice
asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importan (Anexa E; P 100-1/2006);
h – înlimea de nivel (h=3,00m)
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E; P 100-1/2006)

În Fig.15 y Fig.22 sunt prezentate deplasrile de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.
ECM1-22
270
Fig.15 – Deplasarea pe direc ia X- SLU-SX

Fig.16 – Deplasarea pe direc ia X- SLU-SX
la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=16,5cm
la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=15,3cm
Fig.17 – Deplasarea pe direc ia Y -SLU-SY Fig.18 –D eplasarea pe direc ia Y-SLU-SY

la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=14,99cm la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=14,57cm
Rezult:
dex=16,50cm - 15,30cm =1.2cm;
dey=14,99cm - 14,57cm =0.4cm
unde:
d e x ; d ey deplasri relative de nivel; reprezint diferena între deplasarea nivelului superior i
deplasarea nivelului inferior
ECM1-23
271
Verificarea la SLU
direcia transversal: d r X c u q u de X 1u1u 0 ,012 0 ,012m ˺0 ,025h 0 ,075m
direcia longitudinal: dr y c u q u de Y 1u1u 0,004 0,004m˺0 ,025h 0 ,075m
Verificarea la SLS
direcia transversal:
d r X Q u q u d e X 0 ,4 u 1u 0 ,012 0 ,0048m ˺0 ,0075h 0 ,0225m
direcia longitudinal:
dr y Q u q u de Y 0 ,4 u1u 0,004 0 ,0016m ˺0 ,0075h 0 ,0225m
Fig19 - Diagrama deplasrilor maxime la fiecare nivel pentru

Ipoteza seism pe direcia „X” [m]
dex,max=16,0cm
Fig.20 - Diagrama deplasrilor maxime la fiecare nivel pentru

Ipoteza seism pe direcia „Y” [m]
dey,max=15,0cm
ECM1-24
272
Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea seismic SLU-SX Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea seismic SLU-SY
ECM1-25
Fig.23 - Diagrama de moment Ax 3 Fig.24 - Diagrama de efort axial Ax 3 Fig.25 - Diagrama de for a tietoare Ax 3
din gruparea seismic din gruparea seismic din gruparea seismic
direcia X i 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcia X i 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN] pe direcia X i 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]
ECM1-26
273
274
6.5 Verificarea de rezisten i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 exprimat ca raport

SEd / SRd (eforturi maxime / capacitate portant)
Fig.26 – Ax 1 – SEd / SRd în combinaia cea mai defavorabil
ECM1-27
275
Fig.27 –Ax 2 – SEd / SRd în combinaia cea mai defavorabil
ECM1-28
276
Fig.28 –Ax 3 – SEd / SRd în combinaia cea mai defavorabil
ECM1-29
277
Fig.29 –Ax 4- SEd / SRd în combinaia cea mai defavorabil
ECM1-30
278
ECM1-31
279
Fig.31 –Ax 6- SEd / SRd în combinaia de încrcri cea mai defavorabil
ECM1-32
280
Fig.32 –Ax 7- SEd / SRd în combinaia de încrcri cea mai defavorabil
ECM1-33
281
6.6 Verificare diagonal ax3/H-I – la efortul maxim din combina iile de încrcri care con in
seismul
‫ۼ‬۳‫܌‬
൏ͳ
‫ܜۼ‬ǡ‫܌ ܀‬
unde:
Nt,Rd – capacitatea portant la întindere a diagonalei
NEd – efortul de proiectare
Diagonalele se verific la întindere, la efortul din aciunea seismic amplificat cu 2 (la cadrele
contravântuite centric, conform P 100-1/2006 se consider c diagonala comprimat a ieit din lucru i
lucreaz doar bara întins). În program se verific automat la efortul cel mai defavorabil (compresiune).
6.7 Caracteristici geometrice ale diagonalei
eava rectangular 220x220x16, oel S355: fy=355N/mm2, A=130,56cm2

Din calculul static rezult NEd = 4937kN
Se consider diagonala comprimat ieit din lucru. Efortul de calcul devine:
2xNEd =2 x 4937kN = 9874kN
Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN
6.9 Verificarea de rezisten
୉ୢ ͻͺ͹Ͷ
ൌ ൌ ʹǡͳ͵ ൐ ͳǡͲϐ££ǡ £Ǥ
୲ǡୖౚ Ͷ͸͵ͷ

Pe baza rezultatelor obinute din evaluarea calitativ i cantitativ, în urma verificrilor condiiilor de
rezistent, stabilitate i deformabilitate structural s-a constatat vulnerabilitatea construciei în raport cu
cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor
caracteristice amplasamentului asupra construciei analizate, fiind imperios necesar înlocuirea
contravântuirii care i-a pierdut stabilitatea i a rmas cu deformaii remanente majore.
Ca urmare, construcia analizat se încadreaz în Clasa Rs II, în care structurilor sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilitii
generale este puin probabil.

(1) Înlocuirea integral a contravântuirii avariate cu o bar având aceleai caracteristici geometrice cu
cea iniial.
(2) Se va efectua un releveu pentru stabilirea lungimii contravântuirii în poziia deformat a structurii.
(3) Se va verifica starea fizica a îmbinrii (a ecliselor) se vor înlocui organele de asamblare (bolurile).
ECM1-34
282

TABEL 8
direciile principale ale translaie pe direciile principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) principale ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ
1 0,88 73,11 0,00 0,00 73,11 0,00 0,00 0,00 98,11 1,06 0,00 98,11 1,06
2 0,86 0,00 73,48 0,00 73,11 73,48 0,00 99,18 0,00 0,07 99,18 98,11 1,12
3 0,60 1,14 0,03 0,00 74,25 73,51 0,00 0,00 1,28 73,44 99,18 99,39 74,56
4 0,36 0,03 15,39 0,00 74,28 88,90 0,00 0,68 0,00 0,01 99,87 99,39 74,57
5 0,32 16,08 0,03 0,00 90,36 88,93 0,00 0,00 0,36 0,04 99,87 99,76 74,61
6 0,24 0,00 0,26 0,00 90,36 89,19 0,00 0,00 0,00 14,06 99,87 99,76 88,68
7 0,21 0,00 5,40 0,00 90,36 94,59 0,00 0,09 0,00 0,21 99,96 99,76 88,89
8 0,19 3,18 0,00 0,00 93,54 94,59 0,00 0,00 0,15 0,00 99,96 99,91 88,89
9 0,15 0,83 1,49 0,00 94,37 96,08 0,00 0,00 0,02 0,74 99,96 99,93 89,63
10 0,15 1,70 1,02 0,00 96,07 97,10 0,00 0,00 0,01 0,07 99,96 99,94 89,69
11 0,14 0,93 0,06 0,00 97,00 97,16 0,00 0,00 0,00 1,27 99,96 99,94 90,96
12 0,12 0,69 0,25 0,00 97,69 97,41 0,00 0,00 0,02 3,44 99,97 99,96 94,40
Comentarii:
a) primul mod de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 73,11%;
b) modul 2 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 73,48%;
c) modul 3 de vibraie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,25% pe direcia X i 73,51% pe direcia Y;
ECM1-35
283

(s-a înlocuit contravântuirea care i-a pierdut stabilitatea - contravântuire ax 3, etaj 1 )
Cu elementele definite la punctul 5 i în urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial în
domeniul elastic pentru stabilirea strii de eforturi i deformaii în elementele structurale în combinaiile
de aciuni la Starea Limit Ultim i Starea Limit de Serviciu.
Se realizeaz un calcul static pe structura consolidat în pozi ia deformat. Valoarea coeficientului
q de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din P 100-1/2006, diminuat între
25% i 50% func ie de nivelul incursiunilor în domeniul elasto-plastic ce poate fi cuantificat, cu o
aproxima ie acceptabil, prin valorile deforma iilor remanente (rotiri de bare, deforma ii axiale
etc.).
Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare (vezi tabel 6.1 din
P 100-3/2008)
Combinaiile de încrcri în conformitate cu CR 0-2012 sunt date în Tabelul 7.
Suplimentar pentru structura consolidat se iau în considerare înc dou combinaii de încrcri pentru
gruparea seismic prezentate în tabelul 9. Noile combinaii sunt pentru verificarea de rezisten i
stabilitate a stâlpilor i grinzilor cadrelor contravântuite.
TABEL 9
Coeficient
siguran

utila 0,4 Static
Gruparea seismic pe instalaii suspendate de planeu 1,0 Static

direcia X pardoseala 1,0 Static
(SLU:TSX)* seism X 2,0 Spectru
utila 0,4 Static

Gruparea seismic pe
direcia Y
pardoseala 1,0 Static
(SLU:TSY)*
seism Y 2,0 Spectru
*cu :T s-a notat produsul 1,1Jov:
9.3 Verificarea deforma iilor

Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLS (Starea Limit de Serviciu) conform P 100-1/2006
ds Q u q u d e d 0,0075 h
ECM1-36
284
1/2006.
d s c u q u d e d 0,025 h
în care:
ds - deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
Q =0,4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recuren al aciunii seismice
asociat verificrilor pentru SLS; clasa II de importan (Anexa E; P100-1/2006);
h – înlimea de nivel (h=3,00m)
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E; P 100-1/2006)
În Fig.33 y Fig.38 sunt prezentate deplasrile de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.
Fig.33 – Deplasarea pe direc ia X-SLU-SX Fig.34 – Deplasarea pe direc ia X-SLU-SX

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=5,76cm la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=5,30cm
285
Fig.35 – Deplasarea pe direc ia Y-- SLU-SY Fig.36 – Deplasarea pe direc ia Y-- SLU-SY
la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=5,03cm la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=4,87cm
Rezult:
dex=5,76cm – 5,30cm =0,46cm;
dey=5,03cm – 4,87cm =0.16cm
unde:
d e x ; d ey deplasri relative de nivel, reprezint diferena între deplasarea nivelului superior i
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU
direcia transversal: d r X c u q u de X 1u 3 u 0 ,0046 0 ,0138m ˺0 ,025h 0 ,075m
direcia longitudinal: dr y c u q u deY 1u 3 u 0,0016 0,0048m˺0 ,025h 0 ,075m

Verificarea la SLS
direcia transversal: d r X Q u q u de X 0 ,4 u 3 u 0 ,0046 0 ,0055m ˺0 ,0075h 0 ,0225m
direcia longitudinal: d r y Q u q u de Y 0 ,4 u 3 u 0,0016 0 ,0019m ˺0 ,0075h 0 ,0225m
ECM1-38
286
Fig. 37 - Diagrama deplasrii maxime la fiecare nivel pentru

ipoteza seism pe direcia „X” [m]
dex,max=5,36cm

ipoteza seism pe direcia „Y” [m]
dey,max=5,36cm
ECM1-39
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 161 bis/5.III.2014 287
Fig.39 - Diagrama de moment Ax 3 Fig.40 - Diagrama de for a axiala Ax 3 Fig.41 - Diagrama de for a tietoare Ax 3
direcia X i 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcia X i 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN] pe direcia X i 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]
ECM1-40
288
9.5. Verificarea de rezisten i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 exprimat ca raport

SEd / SRd (eforturi maxime / capacitate portant)
ECM1-41
289
ECM1-42
290
ECM1-43
291
ECM1-44
292
ECM1-45
293
Fig.47 –Ax6 - SEd / SRd în combinaia cea mai defavorabil
ECM1-46
294
Fig.48 –Ax7- SEd / SRd în combinaia cea mai defavorabil
9.6 Verificare diagonala ax3/H-I - din combinaia cea mai defavorabil
‫ۼ‬۳‫܌‬
൏ͳ
‫ܜۼ‬ǡ‫܌ ܀‬
unde:
Nt,Rd – efortul capabil la întindere a diagonalei
NEd – efortul de proiectare
ECM1-47
295
Diagonalele se verific la întindere, la efortul din aciunea seismic amplificat cu 2 (la cadrele
contravântuite centric, conform P 100-1/2006 se consider c diagonala comprimat a ieit din lucru i
lucreaz doar bara întins). În program se verific automat la efortul cel mai defavorabil (compresiune).
9.6.1 Caracteristici geometrice diagonal ax3/H-I
eav rectangular 220x220x16, oel S355, fy=355N/mm2, A=130,56cm2
9.6.2 Starea de eforturi
Din calculul static rezult NEd = 1670,65kN.

Se consider diagonala comprimat ieit din lucru. Efortul de calcul devine:
2xNEd =2 x 1670,65kN = 3341,3kN
Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN
9.6.3 Verificare diagonal ax3/H-I
୉ୢ ͵͵Ͷͳǡ͵
ൌ ൌ Ͳǡ͹ʹ ൏ ͳǡͲ
୲ǡୖౚ Ͷ͸͵ͷ
Structura îndeplinete condiiile de rezisten i stabilitate.

‫ܒ܌ ܀‬
‫܀‬૜ ൌ ‫ܠ‬૚૙૙ሺሺͺǤʹሻ െ ͳͲͲ െ ͵ȀʹͲͲͺሻ
۳‫ܒ܌‬
൘‫ܒܙ‬
în care:
qj - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4) din codul
P 100 - 3/2008.
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se ia din
tabelul 3 (conform tabel C4, din P 100-3/2008) numai dac din expertiza tehnic se poate stabili cu
precizie c elementul nu a avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situa ii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele
structurale care au avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Aplicând relaia de calcul ((8.2) - P 100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi punctul 8.2 - P 100-3/2008)
pentru contravântuirea cea mai solicitata din axul 3/H-I- parter rezult:
ECM1-48
296
Din calculul static rezult (conform Fig.50):

‫܌܀‬ ૝૟૜૝ǡ ૡૡ
‫ ܀‬૜ ൌ ൈ ૚૙૙ ൌ ൈ ૚૙૙ ൌ ૚૜ૢΨ ൐ ͳͲ૙Ψ
۳‫܌‬ൗ ૚૟ૠ૙ǡ ૟૞‫ܠ‬૛Ȁ૚ǡ ૙
‫ܙ‬
unde:
Rd – efortul capabil al elementului;
Ed – efortul secional de proiectare al elementului.

Încrcrile gravitaionale din gruparea seismic sunt meninute constante, iar încrcarea orizontal din
aciunea seismica se aplic monoton cresctor, dup primele moduri proprii de vibraie (care au factorii
de participare ai maselor maximi pe dou direcii ortogonale). Încrcarea din fiecare mod propriu de
vibraie se aplic monoton cresctor pân la atingerea deplasrii (orizontale) ultime admisibile
amplificat cu 1,5. Deplasarea ultim admisibil ୙୐ୗ ୟ ൌ ͲǡͲʹͷ , unde H este înlimea construciei
msurata de la nivelul terenului pân la planeul de peste ultimul nivel. Creterea monotona a încrcrilor
orizontale, în unele situaii, poate s continue pana la atingerea forei tietoare de baza calculat cu q=1,0.
Aceast cretere este necesar pentru a putea determina, cu o precizie acceptabil, ductilitatea structurii.
În aceast etap de calcul se urmrete:
- ordinea formrii articulaiilor plastice i distribuia acestora pe structur;
- evitarea formrii articulaiilor plastice în stâlpi, cu excepia bazei stâlpilor de la primul nivel i a prii
superioare a stâlpilor de la ultimul nivel;
- încadrarea rotirilor în limitele admise pentru fiecare tip de bar sau zon disipativ.
Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic în toata literatura tehnic de specialitate. Pentru
încadrarea în limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de ansamblu a structurii.
9.8.2 Etapele analizei statice neliniare:

9.8.2.1 Definirea tipurilor de articulaii plastice pentru fiecare element:
(1) stâlpi – articulaii plastice de tip „P-M2-M3” (fora axiala - moment pe direcia 2 - moment
pe direcia 3)
(2) grinzi – articulaie plastic de tip „M3” (moment pe direcia 3)
(3) contravântuiri – articulaie plastic de tip „P” (for axial)
Nota: Prin „articulaii plastice” se definesc deformaiile sub efort constant de tipul: rotiri de bar, deformaii axiale,
pierderea stabilitii generale a barei (flambaj).

La elementele de tip beam (grinzi i stâlpi) zonele potenial plastice se definesc la faa nodului grind –
stâlp (in program se seteaz valorile relative 0 i, respectiv, 1).
ECM1-49
297
La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singura articulaie plastic pe lungimea barei (se
seteaz 0,0 sau 1,0 sau 0,5).
Pentru elementele i zonele potenial plastice curbele de interaciune sunt de tipul celor prezentate în
Fig. 49.
Coordonatele punctelor A, B, C, D i E care definesc curba de interaciune sunt conform cu FEMA 273
sau FEMA 356.
Pentru „PMM” i „M3” curbele caracteristice sunt generate automat de ctre program, în conformitate cu
FEMA 273 (în tensiuni i deformaii unitare) sau FEMA 356 ( fore i deplasri).
În funcie de deplasarea maxim se definesc criterii de performan (vezi Fig.50).
Fig.49 - Curba caracteristic fora (generalizat) - deplasare (generalizat)
Fig. 50 - Criterii de performan
Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediat (Immediate Occupancy)
(2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)
Valorile deformaiilor (rotiri sau deformaii axiale) acceptate pentru criteriile de mai sus difer în funcie
de tipul de seciune i de tipul de solicitare. Valori orientative pentru o serie de seciuni i tipuri de
solicitare sunt date în cap. 5 din FEMA 273 sau FEMA 350.
În prezentul exemplu de calcul pentru grinzi i stâlpi (încovoiere, respectiv încovoiere cu for axial)
s-au folosit curbele de interaciune implicite furnizate de programul spaial de calcul folosit, care coincid
cu cele date de FEMA273 - programul respectiv nu permite introducerea altor curbe.
ECM1-50
298
Pentru barele solicitate numai axial (contravântuiri) s-a introdus definit curba de interaciune funcie de:
tipul de seciune i suplee. Pentru contravântuirile în „X” la care bara comprimat iese din lucru prin
pierderea stabilitii generale (flambaj) valorile utilizate sunt prezentate în Fig.52, conform valorilor
stabilite experimental i prezentate în FEMA273 cap.5. Pentru zona de compresiune valorile din
FEMA273 se amplific cu coeficientul de flambaj F calculat conform SR EN 1993-1-1.
În Tabelul 10 sunt definite valorile coordonatelor A, B, C, D, E, -A, -B, -C, -D, -E conform FEMA 273
pentru trasarea curbei de interaciune V-H pentru o bara dublu articulat cu comportare nesimetric la
întindere i compresiune Fig.51 i Fig.52.
Tabel 10
Punctul V H
E- -0.2 -10
D- -0.2 -1
C- -0.589 -1
B- -0.589 0
A 0 0
B 1 0
C 1 12
D 0.8 12
E 0.8 15
V H
(Efort-Deformaie)
1,5
V (Efort)
1,0
0,5
0,0 EfortDeformatie
20 10 0 10 20
0,5
1,0
H (Deformaie)
Fig. 51 – Curba de interac iune caracteristic V-H pentru o bara dublu articulat cu comportare nesimetric la
întindere i compresiune
ECM1-51
299
Fig. 52 – Curba de interac iune caracteristic V-H pentru o bar dublu articulat cu comportare nesimetric la
întindere i compresiune (pierderea stabilit ii barei se definete prin setarea valorilor
coordonatelor –E, –D, –C, –B conform FEMA 273)
Valorile pentru Criteriile de Performan în conformitate cu FEMA 273 sunt:

- pentru bara întins: IO = 1,0; LS = 8,0; CP = 10,0
- pentru bara comprimat: IO = -0.8; LS = -2,0; CP = -3,0.
9.8.2.3 Definirea ipotezele de calcul static neliniar

(1) Ipoteza 1 – „PUSH” - este ipoteza care cuprinde încrcrile permanente i încrcrile
gravitaionale cu coeficienii specifici combinaiei care conine aciunea seismic;
(2) Ipoteza 2 – „PUSH X” – structura este preîncrcat cu aciunile din ipoteza –„PUSH” i se
aplic incremental un sistem de fore orizontale afin cu MODUL 1 de vibraie, care este în cazul
analizat pe direcia X. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii „UX”;
(3) Ipoteza 3 – „PUSH Y” – structura este preîncrcat cu aciunile din ipoteza –„PUSH” i se
aplic incremental un sistem de fore orizontale afin cu MODUL 2 de vibraie, care este în cazul
analizat pe direcia Y. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii „UY”.
ECM1-52
300
9.8.3 Rezultatele analizei statice neliniare
Fig.53 – Ipoteza „PUSH X” - pasul 11
Fig. 54 – Ipoteza „PUSH X” - pasul 28
ECM1-53
301
Fig. 55 – Ipoteza „PUSH X” - pasul 104
Fig. 56 – Ipoteza „PUSH Y” - pasul 97
ECM1-54
302
Fig. 57 - Ipoteza „PUSH Y” - pasul 104 (pas final)
Fig.58 - Curba for lateral - deplasare la vârful construc iei P - 'pl-x din ipoteza „PUSH X”
'pl.max-X = 64cm (curba trasat de programul de calcul)
ECM1-55
303
Fig.59 - Curba for lateral - deplasare la vârful construc iei P - 'pl-y din ipoteza „PUSH Y”
'max,Y = 80cm (curba trasat de programul de calcul)
9.8.4 Evaluarea ductilit ii

Pe baza rezultatelor calculului static neliniar se poate stabili calitativ dac structura îndeplinete criteriile
de ductilitate.
(1) Crearea unui mecanism de disipare a energiei avantajos presupune incursiuni în domeniul elasto-
plastic în zonele i elementele special conformate i amplasate în structura. Este recomandabil ca înainte
de apariia incursiunilor în domeniul elasto-plastic, în elementele dimensionate s rmân în domeniul
elastic, cea mai mare parte din zonele potenial plastice i elementele amplasate special în structura cu rol
disipativ s aib incursiuni în domeniul inelastic.
(2) Ordinea apariiei articulaiilor plastice a fost cea preconizat i anume: în diagonale contravântuirilor,
în zonele potenial plastice ale grinzilor cadrelor necontravântuite, apoi în cele contravântuite i, în
ultimul pas, la baza stâlpilor.
(3) Incursiunile în domeniul inelastic s-au produs în elementele proiectate s permit acest lucru.
(4) Prin analiza energiei disipate de structur în domeniul post elastic se poate stabili dac coeficientul de
ductilitate ales q=3,0 a fost corect estimat.
etapa 1 - se efectueaz calculul static liniar cu factorul de comportare q=1. Se traseaz diagrama P-'el i
se calculeaz aria "Ael" delimitata de curba P-'el i abscisa sistemului de referina (sistemul de axe P în
ordonat i ' în abscis)
etapa 2 - se efectueaz calculul static neliniar (structura are incursiuni în domeniul elasto-plastic) - în
exemplul prezentat factorul de comportare ales este q=3. Calculul ststic nelinear se face dup primele
dou moduri proprii de vibraie - a Modului 1 de vibraie („PUSH” pe direcia X , notat "Push X") i a
Modului 2 de vibraie („PUSH” pe direcia Y, notat "Push Y").
etapa 3 - se traseaz diagramele P-'pl pentru fiecare direcie de aplicare a forei monoton cresctoare i
se calculeaz ariile „Apl-x” i respectiv „Apl-y”.
ECM1-56
304
Ariile Apl se calculeaz astfel:

(3.1) Când s-a produs „colapsul” (a aprut o form critic de stabilitate general) înainte ca fora
monoton cresctoare, notat Fpl, s ating valoarea forei tietoare de baz în domeniul elastic, notat Fel
(calculat pentru q=1), se consider valoarea forei i a deplasrii de la penultimul pas.
(3.2) Când fora monoton cresctoare Fpl a atins valoarea forei tietoare de baz Fel înainte de apariia
„colapsului structural" se consider valoarea deplasrii de la pasul la care Fpl | Fel.
(3.3) Când se atinge deplasarea maxim admis amplificat cu 1,5.
Analiza se face prin compararea energiei disipate exprimat prin aria delimitat de curba P-'pl în
domeniul elasto-plastic i de aria delimitat de curba P-'el domeniul elastic i abscisa sistemului de
referin cu aria.
Diagrama P - 'el-X (elastic)

Seism X
40000,00
35000,00
30000,00
Fora[kN]
25000,00
20000,00
15000,00 SeismX(elastic)
10000,00
5000,00
0,00
0,00 0,05 0,10 0,15 0,20
Deplasare[m]
Fig.60 - Diagrama P-'el-X

Curba for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'el-x în domeniul elastic pentru q=1,0.
Aria pentru q=1 este: Ael - X = 2836.
Diagrama P - 'pl-X (elasto-plastic)

Ipoteza "Push X"
40000,00
35000,00
30000,00
Fora[kN]
25000,00
20000,00
15000,00 PushX(elastoplastic)
10000,00
5000,00
0,00
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80
Deplasare[m]
Fig.61 - Diagrama P-'pl-X
ECM1-57
305
DiagramaP 'pl X (elastoplastic)

Ipoteza"PushX"
40000,00
35000,00
30000,00
25000,00
Fora[kN]
20000,00
15000,00 PushX(elastoplastic)
10000,00
Fq=1(pedirectiaX)
5000,00
0,00
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00 1,20
Deplasaea[m]
Fig.62 - Diagrama P-'pl-X cu indicarea for ei tietoare de baz Fel-

Curba for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'pl-X în domeniul elasto-plastic A pl-X = 10890.
Aria Apl-X a fost calculat pentru pasul în care Fpl ~ Fel
Diagrame P - 'x
40000,00
35000,00
30000,00
Fora[kN]
25000,00
20000,00
PushX(elastoplastic)
15000,00
10000,00 SeismX(elastic)
5000,00
0,00
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00 1,20
Deplasare[m]
Fig.63 - Diagramele P-'el-X i P-'pl-X
Din compararea ariilor descrise de cele dou curbe P-' pentru sistemul elasto-plastic i sistemul elastic
echivalent rezult (pe direcia X):
Apl- X > A el- X
ECM1-58
306
Diagrama P - 'el-Y (elastic)

Seism Y
40000,00
35000,00
30000,00
Fora[kN]
25000,00
20000,00
15000,00 SeismY(elastic)
10000,00
5000,00
0,00
0,00 0,05 0,10 0,15 0,20
Deplasare[m]
Fig.64 - Diagrama P-'el-Y

Curba for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'el-Y în domeniul elastic pentru q=1,0.
Aria pentru q=1 este: Ael -Y = 2717
Diagrama P - 'pl-Y (elasto-plastic)

Ipoteza "Push Y"
40000,00
35000,00
30000,00
Fora[kN]
25000,00
20000,00
15000,00 PushY(elastoplastic)
10000,00
5000,00
0,00
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00
Deplasare[m]
Fig.65 - Diagrama P-'pl-Y
ECM1-59
307

Push Y
40000,00
35000,00
30000,00
25000,00
Fora[kN]
20000,00
PushY(elastoplastic)
15000,00 Fq=1(pedirectiaY)
10000,00
5000,00
0,00
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00 1,20
Deplasare[m]
Fig.66 - Diagrama P-'pl-Y cu indicarea for ei tietoare de baza Fel-Y
Curb for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'pl-Y în domeniul elasto-plastic A pl-Y = 17747.
Aria Apl-Y a fost calculat pentru pasul în care Fpl ~ Fel
Diagrame P - 'y
40000,00
35000,00
30000,00
25000,00
Fora[kN]
20000,00
PusxY(elastoplastic)
15000,00
SeismY(elastic)
10000,00
5000,00
0,00
0,00 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00 1,20
Deplasare[m]
Fig.67 - Diagramele P-'el-Y i P-'pl-Y
echivalent rezult (pe direcia Y):
A pl-Y A el-Y
ECM1-60
308
10. CONCLUZII
(10.1) Structura consolidat în pozi ia deformat îndepline te cerin ele impuse de codul P 100-
1/2006.
(10.2) Coeficientul de ductilitate q folosit la verificarea structurii a fost corect ales.
(10.3) În urma calculului static spa ial în domeniul elastic i inelastic se poate constata c structura
consolidat îndepline te condi iile minime/recomandate de rezisten, stabilitate,
deformabilitate i ductilitate.

ECM1-61
309
CONSTRUCII CU STRUCTURA DE OEL
Exemplul 2:Structur dual multietajat cu cadre contravântuite centric –

articula ii plastice în grinzi
CUPRINS
1.INTRODUCERE
2.DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE
2.1 Elemente generale
3.EVALUAREA NIVELULUI DE AVARIERE A STRUCTURII
4.EVALUAREA CALITATIV
4.1 Evaluarea gradului de îndeplinire a condiiilor de conformare structural ( R1 )
4.3 Evaluarea gradului de asigurare structural seismic (R3 )
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere
5. EVALUAREA CANTITATIV (prin calcul)
5.1.2 Evaluarea aciunilor variabile
5.3 Determinarea strii de eforturi i deformaii prin (MRS)
6.2 Calculul static liniar considerând structura omogen în poziie deformat i avariat
6.5 Verificarea de rezistent i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1
6.6 Verificarea stâlpilor de la nivelul parterului ax1/B-C - din combinaia cea mai defavorabil
8.1 Descrierea soluiei de consolidare
310 9.3 Verificarea deformaiilor
9.5 Verificarea de rezistenta i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1
9.6 Verificarea de rezistent i stabilitate.
9.8.2.3 Definirea ipotezelor de calcul static neliniar
9.8.4 Evaluarea ductilitii
10. CONCLUZII
311
1. INTRODUCERE
Exemplul de calcul conine etapele ce trebuie parcurse la proiectarea consolidrii unei

construcii existente în conformitate cu prevederile din codul P 100 - 3/2008.
Structura evaluat este o structur metalic la care, în urma unui cutremur, patru grinzi
prezint deformaii remanente în urma incursiunilor în domeniul elasto-plastic.
În urma investigrii structurii, ce a suferit avarii dup un seism, s-au constatat urmtoarele:
- Structura s-a comportat bine la aciunea seismic; nu prezint cedri locale ci numai
zone cu incursiuni în domeniul inelastic.
- Zonele potenial plastice, amplasate la capetele grinzilor, prezint voalri ale inimii,
vopseaua i protecia la foc desprinse pe zone mari.
- Grinzile au deformaii remanente în ansamblul lor, cât i locale în zonele cu incursiuni
în domeniul inelastic.
- Placa din beton a fost puternic avariat (crpturi, beton strivit, armtura deformat
vizibil) în zonele de grinzi cu incursiuni în domeniul elasto-plastic.
- Structura are deformaii remanente vizibile la inspecia vizual.
Grinzile în care au aprut articulaii plastice sunt situate in axele 1 si 2 între axele transversale
B-C si respectiv E-F la nivelul planeului de peste parter (fig.2 i 3). Structura în ansamblu s-
a comportat bine disipând o parte din energia indus de seism prin formarea de articulaii
plastice în zonele potenial plastice amplasate la capetele grinzilor.
Determinarea strii de eforturi i deformaii s-a realizat pe structura deformat i analiza a
fost efectuat cu un program de calcul spaial.
2.1 Elemente generale.

Construcia analizat (Fig.1) are destinaia de birouri având dimensiunile în plan de:
- 1 deschidere de 13,05m + planee ieite în consol pe 3,10m.
- 5 traveei de 5,80m
Regimul de înlime considerat în calcule este P+3E având:
Hetaj = 3,5m, înlimea total la atic fiind de 15,40m.
Construcia analizat, din punct de vedere structural, este realizat în sistem dual pe direcie
transversal (cadre marginale contravântuite centric i cadre necontravântuite) i în sistem de
cadre necontravântuite pe direcie longitudinal.
Pe direcia transversal sunt prevzute 2 cadre contravântuite + 3 cadre necontravântuite. Pe
direcia longitudinal exist dou cadre necontravântuite cu 5 deschideri (traveei).
În urma încercrilor semidistructive (analiza chimica, spectrografie, încercare la traciune pe
mini epruvete) s-a constatat c oelul folosit în structura de rezisten a fost cel din proiect i
anume OL52 (S355).
Contravântuirile verticale sunt cu diagonale în „X” amplasate între axele 1-2/B i 1-2/F,
realizate din evi rotunde având clasa de seciune 1.
312
Sistemul de prindere al contravântuirilor modeleaz o articulaie teoretic prin prevederea

unui singur bol.
Grinzile de cadru (transversale i longitudinale) sunt realizate cu seciune dublu T din profile
laminate HEA i IPE cu clasele de seciune 1 i 2.
Stâlpii sunt cu seciune „Cruce de Malta”, seciune cu o comportare bun la compresiune i
încovoiere oblic, care are avantajul realizrii facile a îmbinrilor grind-stâlp.
Seciunea stâlpilor este de tip „Cruce de Malta”, realizat din table sudate, nesimetric, astfel:
la Parter:
- pe direcia axei Y (intre axele 1-2) - tlpi 30x370; inima 18x540
- pe direcia axei X (intre axele B-F) - tlpi 30x300; inima 18x658
la celelalte niveluri:
- pe direcia axei X (intre axele 1-2) : tlpi 20x330; inima 15x560
- pe direcia axei Y (intre axele B-F) : tlpi 30x300; inima 15x655
Grinzile secundare sunt dispuse paralel cu traveea (latura scurt) i asigur conlucrarea cu
placa din beton armat. Grinzile secundare se comport asemenea unor nervuri i au rolul de a
mri rigiditatea la încovoiere a planeelor ceea ce permite utilizarea unei plci de grosime
redus. Grinzile secundare au schema static simplu rezemat i sunt calculate ca grinzi
compozite (cu conlucrarea plcii de beton în zona comprimat).
Conlucrarea spaial între cadre este realizat, la fiecare nivel, de plcile din beton armat cu
grosimea de 15cm.
Toate îmbinrile elementelor structurale de tip grind – stâlp sunt realizate în sistem rigid, cu
flane i scaune. Prinderea este realizat cu uruburi de înalt rezisten IP gr. 10.9
pretensionate 50%.
Îmbinrile cu sudur în adâncime cu ptrundere complet, cu nivel B de acceptare conform
C150 / 99, sunt realizate în uzin.
Structura ar fi putut fi încadrat în clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile i stâlpii au
clasa de seciune 1 i 2, îns a trebuit s se in seama de degradarea rigiditii i ductilitii
prin incursiunile în domeniul inelastic.

Pentru determinarea eforturilor în elementele structurale s-au folosit elementele finite pentru:
- stâlpi i grinzi – element finit de tip beam;
- contravântuiri - element finit de tip truss;
- placa din beton armat - element finit de tip membran.
Nu s-a considerat planeul infinit rigid (ca opiune a programului de calcul), astfel încât
rigiditatea planeului este cea real, respectiv a plcii din beton i a grinzilor metalice
(planeu compozit).
Determinarea strii de eforturi i deformaii s-a realizat pe structura în poziie deformat cu
un program de calcul spaial.
În Figurile 1y13 se prezint modelarea structurii în programul de calcul spaial.
Fig.1-Vederi 3D ale structurii
313
314
Fig.3 – Eleva ie ax 2 Fig.4 – Eleva ie ax 3

Fig.5 – Eleva ie ax B Fig.6– Eleva ie ax C Fig.7– Eleva ie ax D

Fig.10 – Plan parter
Fig.8 – Eleva ie ax E Fig.9 – Eleva ie ax F
Fig.11 – Plan etaj 1 Fig.13– Plan etaj 3

Fig.12 – Plan etaj 2
315
316

(1) În vederea evalurii construciei, s-au interpretat datele din sursele avute la dispoziie:
- documentaia tehnic de proiectare i de execuie a construciei (inclusiv documentele referitoare la
eventualele intervenii pe durata exploatrii);
- reglementrile tehnice în vigoare la data realizrii construciei;
- rezultatele investigaiilor pe teren;
- rezultatele msurtorilor i testelor în situ i/sau în laborator.
(2) În urma analizrii factorilor de cunoatere :
-investigaie vizual;
-
relevee ale tuturor elementelor structurale pentru a stabili dimensiunile reale ale seciunilor;
-
inventarierea tuturor avariilor i degradrilor;
-
msurtori topometrice ale structurii i elementelor structurale pentru a stabilii geometria real a
structurii existente i eventualele deformaii remanente;
- încercri semidistructive pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale oelului;
- documentaia tehnic a construciei,
s-a constatat c nivelul de cunoatere al structurii, conform tabel 4.1 (pag. 16) din P 100-3/2008, este KL3 –
cunoa tere complet, factorul de încredere fiind CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezistent prin calcul, în conformitate cu P 100-3/2008 capitolul 6, se vor
utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru construcii obinuite de orice
tip) i nivel 3 (metodologie ce utilizeaz calculul neliniar pentru construcii importante i complexe).
4.1 Evaluarea gradului de îndeplinire a condi iilor de conformare structural ( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaz punctajul dup Lista de cerine a metodologiilor de nivel 2
i 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P 100-3/2008, care cuprinde condi iile de alctuire a
structurii de o el analizate.
TABEL 1
Criteriu este Neîndeplinire Neîndeplinire
(i) Condiii privind configuraia structurii Punctaj maxim: 50 puncte
Conform criteriu (i) din Tabelul C.1 50 30 -49 0 - 29
(ii) Condiii privind interaciunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte
Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1 10 5 -9 0 -4

(iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte
317
Structuri duale cu cadre necontravântuite i cadre

contravântuite centric
- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor structurale
asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice astfel încât plastificarea diagonalelor întinse
s se produc înainte de formarea articulaiilor plastice sau de
pierderea stabilitii generale / locale în grinzi i stâlpi.
(a) Structuri cu cadre necontravântuite
- Grinzi:
x zonele potenial plastice (de la capetele grinzilor) au
seciuni din clasa 1 sau 2 de seciune
x prinderea grind-stâlp este de tip rigid, de capacitate
total, putând transmite la stâlp întregul moment
încovoietor dezvoltat la captul grinzii
- Stâlpi
x zonele potenial plastice de la baza stâlpului aflat la
ultimul etaj au seciuni din clasa 1 sau 2 de seciune, în
rest pot fi seciuni de clasa 2.
x grosimea inimii stâlpului în zona nodului de cadru 30 20 - 29 0 - 19
(eventual suplimentat cu plci de dublare) are supleea
suficient de mic (conform P 100-1/2006) astfel încât
este evitat pierderea stabilitii locale
x în dreptul nodului de cadru stâlpul este prevzut cu
rigidizri de continuitate la nivelul tlpilor (superioar i
inferioar) grinzilor adiacente care asigur continuitatea
transmiterii tensiunilor normale de la o grind la alta
(b) Structuri cu cadre contravântuite centric
- Prinderile grind-stâlp sunt de tip rigid astfel încât cadrele,
cu sau fr contravântuiri, pot prelua cel puin 25% din
aciunea seismic în ipoteza în care contravântuirile verticale
au ieit din lucru.
- Diagonalele dispuse în “X” au zvelteea
1.3Oe>O<2Oe
- Zvelteea stâlpilor în planul contravântuit este

O ൑ ͳǤ͵Ɏඨ ൌ ͳǤ͵ɉୣ
୷

(iv) Condiii referitoare la planeu Punctaj maxim: 10 puncte
- Placa planeelor are grosimea de 120mm 100 mm i este
realizat din beton armat monolit. Armturile distribuite în
plac asigur rezistena necesar la încovoiere i fora
tietoare pentru forele seismice aplicate în planul planeului
- Forele seismice din planul planeului pot fi transmise la
elementele structurii (grinzi principale i secundare) prin 10 6-9 0-5
intermediul conectorilor elastici (gujoane)
- Golurile în planeu sunt bordate cu armturi suficient

ancorate adecvat

Punctaj total realizat R1 = 100 puncte
318
(i) Condi ii privind configurarea structurii (conf. criteriu „i” din Tabelul C1 din P 100-3/2008)
- Traseul încrcrilor este continuu
- Sistemul este redundant
- Nu exist niveluri slabe din punctul de vedere al rezistenei
- Nu exist niveluri flexibile
- Exist modificri importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului structural de la un nivel la altul
(planee în consol)
- Planeele în consol descarc prin intermediul contravântuirilor i grinzilor pe stâlpii principali din
axul 2
- Exist o mic modificare a dimensiunilor în plan de la etajul 1 pân la etajul 3 fa de parter, zona
dintre axele 2 i 3 este în consol
- Nu exist diferene între masele de nivel mai mari de 50% pentru parter i etajele 1-3
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse
- Legtura între suprastructur i infrastructur are capacitatea de a asigura transmiterea eforturilor.
În concluzie criteriul (i) este îndeplinit par ial, iar punctajul acordat este de 40 puncte.
(ii) Condi ii privind interac iunile structurii (conf. criteriu „ii” din Tabelul C1 din P 100-3/2008)
- Distanele pân la cldirile vecine depesc dimensiunile minime de rost
- Nu exist supante
- Pereii nestructurali sunt legai flexibil de structura principal.
În concluzie criteriul (ii) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este de 10 puncte.
(iii) Condi ii privind alctuirea elementelor structurale (conf. criteriu „iii” Tabel C2 din P 100-3)
a) Structura dual: cadre necontravântuite i cadre contravântuite centric
- Cldirea, din punct de vedere structural, este realizat în sistem dual fiind format din cadre
contravântuite centric + cadre necontravântuite pe direcie transversal i cadre necontravântuite pe
direcie longitudinal
- Structura este conformat astfel încât asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a
energiei seismice, zonele disipative fiind situate la capetele grinzilor în vecintatea îmbinrilor
grind-stâlp
- Condiiile referitoare la alctuirea i conformarea grinzilor sunt îndeplinite
- Condiiile referitoare la alctuirea i conformarea stâlpilor sunt îndeplinite
- Condiiile referitoare la alctuirea i conformarea contravântuirilor sunt îndeplinite.
În concluzie criteriul (iii) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este de 30 de puncte.
(iv) Condi ii referitoare la plan eu (conf. criteriu „iv” din Tabel C2 din P 100-3/2008)
- Placa planeelor are grosimea de 15 cm i este realizat monolit
- Forele seismice din planul planeului se transmit la elementele structurii prin intermediul
conectorilor elastici
- Golurile în planeu sunt bordate corespunztor.
Ö În concluzie criteriul (iv) este îndeplinit integral, iar punctajul acordat este 10 puncte.
Punctajul total pentru ansamblul condi iilor de alctuire a structurii de oel analizate (gradul de
îndeplinire a condi iilor de alctuire seismica) este R1=90 puncte.
Conform Tabel 8.1 structura se încadreaz în clasa de risc seismic III.

Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului ob inut în tabelul 2
(realizat conform tabel C3 din P 100-3/2008) pentru diferitele tipuri de degradri identificate.
319
TABEL 2
Tipul de degradare este Neîndeplinire Neîndeplinire
(i) Degradri produse de ac iunea cutremurului Punctaj maxim: 50 de puncte
1. Grinzi: deformaii extinse, voalarea pereilor seciunii,

formarea de articulaii plastice, fisuri i ruperi pariale
2. Stâlpi: deformaii moderate, voalri ale tlpilor,
incursiuni în domeniul plastic (la unii stâlpi)
3. Prindere grind / bare disipative – stâlp: deformaii

pronunate, ruperi ale mijloacelor de prindere cu diminuarea
rezistenei capabile (fr a fi afectate îns mijloacele de
prindere care transmit fora tietoare)
4. Nodul de cadru: deformaii pronunate, voalare în
domeniul plastic, fisuri i ruperi pariale ale sudurilor
5. Prinderi de continuitate ale stâlpilor i grinzilor:
incursiuni în domeniul plastic fr ruperi ale elementelor
de continuitate sau ale mijloacelor de prindere
20
6. Contravântuiri verticale: flambaj, deformaii plastice,
cedarea prinderilor – pierderea stabilit ii generale a
unei bare de contravântuire
7. Baza stâlpilor: deformaii plastice ale plcii de baz,
traverselor, deformaii plastice / ruperea uruburilor de
prindere în fundaii
8. Diafragme orizontale:
metalice: deformaii pronunate, flambajul unor bare de
contravântuire. Ruperea mijloacelor de prindere a
barelor contravântuirii i /sau panourilor metalice de
structur de rezisten
din beton armat: fisurarea sau ruperea planeelor.
Distrugerea prinderii plcii din beton armat de structur
metalic (smulgerea din conectori / ruperea conectorilor)
(ii) Degradri produse de încrcri verticale Punctaj maxim: 20 de puncte

- Nu exist fisuri i degradri în plcile planeelor.
- Nu exist pierderea stabilitii locale a stâlpilor i 20
grinzilor
(iii) Degradri produse de încrcarea cu deforma ii Punctaj maxim: 10 puncte

(tasarea reazemelor, contrac ii, ac iunea temperaturii,
curgerea lent a betonului) 10
(v) Degradri produse de o execu ie defectuoas Punctaj maxim: 10 puncte

(dezaxri ale stâlpilor, contravântuirilor, defecte în
îmbinri sudate, defecte în îmbinri cu uruburi) 10
(vi) Degradri produse de factori de mediu: agen i
corozivi chimici sau biologici etc., asupra o elului 10
(coroziune , exfolieri)
Punctaj total pentru ansamblul condi iilor de lucru Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj realizat R2: 70puncte
320
NOTA :
1. Tipurile de degradri considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de aciunea seismic. Dac în urma examinrii structurii
se constat c aceasta prezint degradri produse de alte cauze, de exemplu, degradri de material produse de coroziune, de
incendii sau degradri produse de încrcarea cu deplasri, cum sunt cele din tasarea difereniat a reazemelor sau variaia de
temperatur, efectul acestora asupra siguranei structurale se ia în considerare prin reducerea suplimentar a punctajului R2, funcie
de natura i efectul structural al acestor degradri.
2. Distribuia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradri este orientativ. Expertul tehnic evaluator poate corecta aceast
distribuie atunci când consider c prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realist a efectelor diferitelor tipuri de degradare
asupra siguranei structurale.
În urma evalurii calitative a structurii s-au constatat urmtoarele:

Grinzile situate în axele 1 i 2 între axele B-C i E-F la parter sunt deformate datorit apari iei
articula iilor plastice la ambele capete.
Conform tabel 2, gradul de afectare structural este R2=70 de puncte.
Rezult, conform tabel 8.2 - P 100-3/2008, structura se încadreaz în clasa de risc seismic II.

elementele structurale, cu expresia general:
‫ܒ܌ ܀‬
۳‫ܒ܌‬
൘‫ܒܙ‬
în care:
qj - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4) din codul P
100-3/2008.
4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza datelor ob inute
în tabelul 3 (conform tabel C4 din P 100-3/2008).
TABEL 3
Element structural q
Grinzi:
-- Comportare ductil 1)
Bare disipative:
8
clasa 1 de seciuni
Stâlpi:
Contravântuiri verticale cu diagonale în “X” :

-- Comportare ductil 6
clasa 1 de seciuni
Îmbinri rigl-stâlp :
-- Comportare ductil1) 4
321
1) Comportare ductil înseamn c stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinrile rigl-stâlp, prinderile îndeplinesc toate
condiiile de alctuire i de detaliere prevzute în codurile de proiectare a construciilor noi, specifice acestor tipuri de
structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiiile privind formarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei
printr-o comportare histeretic cât mai stabil. Se admit interpolri ale valorilor q corespunztoare comportrii ductile,
respectiv neductile pentru cazul îndeplinirii pariale a condiiilor prevzute codurile de proiectare a structurilor noi.
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valoarea coeficientului de ductilitate q pe element se obine din
tabelul 3 (conform tabel C4 din P 100-3/2008) dac din expertiza tehnic se poate stabili cu precizie c
elementul nu a avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situa ii se va considera coeficientul de ductilitate pe element q=1 deoarece nu se
pot decela toate elementele structurale care au avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru determinarea coeficientului R3 în exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al
elementului nu se poate evalua conform tabel 3 deoarece în patru grinzi situate de la nivelul
plan eului de peste parter s-au format articula ii plastice la capetele acestora. În acest situaie se
estimeaz q=1.
Calculul strii de eforturi pentru structura real cu deforma ii remanente (cu articula ii plastice
aprute la capetele grinzilor situate în axele 1 i 2 între B-C i E-F) s-a realizat cu coeficientul de
comportare global q=1.
În modelul de calcul cu structura avariat, în poziie deformat, s-au introdus articulaii la ambele capete (în
axele 1 i 2 între B-C i E-F).
Aplicând relaia de calcul ((8.2) din P 100-3/2008) pentru indicatorul R3 pentru elementul structural cel
mai solicitat, stâlp ax 2/D, rezult:
ୢ ͳ
ଷ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ ൌ ͸ʹΨ ‫ א‬ሺ͵ͷ െ ͸ͷΨሻ
ୢൗ ͳǡ͸ͲͶȀͳ

unde :
Rd – rezistena capabil a elementului;
Ed – efortul secional de proiectare al elementului;
rezult clasa de risc seismic II conform P 100-3/2008, tabel 8.3.
Verificare stâlp ax2D - din combina ia cea mai defavorabil

Din calculul static a rezultat (conform Fig. 27) valoarea 1,604 ceea ce a fost confirmata si prin aplicarea
relatiilor de calcul din SR EN 1993-1-1
ୢ ୉ୢ ୷୷ ୷ǡ୉ୢ ୷୸ ୸ǡ୉ୢ

ൌ ൅ ൅ ൌ ͳǡͷ͹Ͳ ൐ ͳሺሺ͸Ǥ͸ͳሻ െ ͳͻͻ͵ െ ͳ െ ͳǣ ʹͲͲ͸ሻ
ୢ F౯ ୒౎ే ୷ǡୖ୩ ୸ǡୖ୩
ɖ୐୘ ɀ୑ଵ
ஓ౉భ ɀ୑ଵ
în care :
NEd , My,Ed , Mz,Ed - valorile de calcul ale efortului de compresiune i ale momentelor maxime în bar în
raport cu axa y-y i z-z.
NRk , My, Rk , Mz, Rk - eforturile capabile
Fy ; F z - factori de reducere pentru flambajul prin încovoiere
FLT - factor de reducere datorat deversrii
kyy , kyz , kzy , kzz - factori de interaciune.
322
5. EVALUAREA CANTITATIV (prin calcul)

Pentru evaluarea aciunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.
TABEL 4
Valoarea caracteristic
Tipul aciunilor Relaia de calcul Reglementri tehnice
[kN/m2]
1. Aciuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii --- determinat automat cu ajutorul programului de
---
calcul utilizat
1.2 pardoseal estimat 1,00 ---
1.3 spaiu tehnic estimat 0,25 ---
1.4 perei despritori estimat 0,50 ---
1.5 termoizolaie pe teras estimat 1,20 ---
1.6 granit pe teras estimat 0,75
1.7 ap pe teras estimat 1,50 ---
2. Aciuni variabile
2.1 zpada s J Is u P i u c e u c t u s k 1,41 CR 1-1-3/2012
we = JIw x cpe x qp(ze) Presiune: 0,58 CR 1-1-4/2012

2.2 vânt
Suciune: 0,36
2.3 încrcri datorit exploatrii:
- util pe teras 2,0
--- SR EN 1991-1-1/NA
i 5,0 pe zonele situate în B-C/2-3; E-F/2-3
- util pe planeele curente --- 3,0 SR EN 1991-1-1/NA
3. Aciunea seismic
3.1 seism Fb,k J I e Sd Tk mk P 100-1/2006
323
5.1.2 Evaluarea ac iunilor variabile

(1) Evaluarea aciunii zpezii (CR 1-1-3/2012)
Valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe acoperi: s = JIs x Pi x ce x ct x sk
în care:
JIs - factor de importan - expunere pentru aciunea zpezii
JIs =1,1 (pct. 4.1 (11) tabelul 4.2) - clasa II de importan-expunere (tabelul 4.1);
Pi - coeficientul de form al încrcrii din zpada pe acoperi (Capitolul 5)
Pi = P1=0,8 - (Tabelul 5.1);
ce - coeficientul de expunere al construciei în amplasament;
ce = 0,8 - acoperi cu expunere complet (Tabel 4.3);
ct - coeficientul termic;
ct = 1,0 – acoperi cu termoizolaie uzual ((14) pct.4.1);
sk - valoarea caracteristic a încrcrii din zpada pe sol [kN/m2], în amplasament;
sk=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Bucureti (tabel A1, Anexa A);
s = 1,1 x0,8 x0,8x2,0=1,41kN/m2
(2) Evaluarea aciunii vântului (CR 1-1-4/2012)

Presiunea / suciunea vântului ce acioneaz pe suprafee rigide exterioare ale cldirii structurii:
we = JIw x cpe x qp(ze) ((3.1) – CR 1-1-4/2012)
in care:
JIw - factor de importan - expunere pentru aciunea vântului
JIw =1,15 - clasa II - (pct.3.1 , tabelul 3.1)
qp(Ze) – valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
qp(Z) = cpq(z) x qm(z) ((2.15)-CR-1-1-4/2012)
cpq(z) - factorul de rafal pentru presiunea dinamic medie a vântului la înlimea z
cpq(z)=1+2gIv(z) = 1+7Iv(z) ((2.16)-CR-1-1-4/2012)
Iv(z) - intensitatea turbulenei la înlimea z
ξ
୴ ሺሻ ൌ ሺሺʹǤͳͲሻ െ െ ͳ െ ͳ െ ͶȀʹͲͳʹሻ
ʹǤͷ ൈ ሺ ሻ
଴
unde:
ሺሻ - (pct. 2.3, tabelul 2.1)
ξ െ ì
ξ ൌ ʹǡͳʹ െ ሺǤ ʹǤͶǡ ʹǤ͵ሻ

z0 - lungimea de rugozitate
z0 = 1,0 - (pct. 2.3, tabel 2.1)
z = 15,0m - înlimea construciei deasupra terenului
324
rezult:
Iv(z)= 0,31
cpq(z)=3,17
qm(z) - valoarea medie a presiunii dinamice a vântului la înlimea z deasupra terenului
୫ ሺሻ ൌ ୰ଶ ሺሻ ൈ ୠ ((2.7)-CR-1-1-4/2012)
unde:
୰ଶ ሺሻ െ £
୸
୰ଶ ሺሻ ൌ ଶ୰ ሺ଴ ሻ ൈ ሾ ቀ ቁሿଶ ((2.9)-CR-1-1-4/2012)
୸ బ
qb - presiunea dinamic a vântului

qb = 0,5kPa - amplasament Bucureti (Anexa A, tabelul A1)
ଶ୰ ሺ଴ ሻ ൌ ͲǡͲͷͶሺǤ ʹǤ͵ʹǤʹሻ
rezult:
୰ଶ ሺሻ ൌ Ͳǡ͵ͻ
୫ ሺሻ ൌ ͲǡʹͲ
rezult:
qp(Z) = 0,63kPa
ze - înlimea de referin pentru presiunea exterioar (vezi Capitolul 4);
cpe - coeficientul aerodinamic de presiune / suciune pentru suprafee exterioare (vezi Capitolul 4);
cpe =0,8 (presiune) (tabelul 4.1)
cpe = 0,5 (suciune) (tabelul 4.1)
Presiune: we = 1,15 x 0,8 x 0,63 = 0,58kPa

Suciune: we = 1,15 x 0,5 x 0,63 = 0,36kPa
(3) Evaluarea încrcrilor datorit exploatrii

Pentru evaluarea încrcrilor datorit exploatrii a se vedea valorile din Tabelul 4.
Se adopt „Metoda de calcul cu spectru de rspuns” ( paragraf 4.5.3.3.din P 100-1/2006).

Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice în modul propriu de vibraie k
este
Fb,k J Ie Sd Tk mk ((4.8) – P 100-1/2006)

325
unde:
m k este masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k ;
Tk perioada proprie în modul propriu de vibraie k ;

JIe -factorul de importan- expunere al construciei la aciunea seismic;
JIe = 1,2 pentru clasa de importan II (Tabel 4.2);
S d T - spectrul de proiectare pentru acceleraii, exprimat în m/s ;
2
Tc=1,6s i TB=0,16s – amplasament Bucureti (pct. 3.1, fig. 3.2);

E(T )
S d (T) ag deoarece T>TB (T perioada fundamental este estimat la 0 ,75s y 0,85s );
q
ag =0,24g=0,2x9,81=2,16m/s2 - acceleraia terenului pentru proiectare;
amplasament Bucureti ( fig. 3.1);
S-a considerat în calcul :
q=1 - structura avariat (P 100-3/2008)
q=3 - structura consolidat (tabelul 6.1 din P 100-3/2008)
E ( T ) - spectru normalizat de rspuns elastic funcie de perioada de col;
Fig.14- Spectrul normalizat de rspuns elastic ઺ሺ‫܂‬ሻ pentru Tc=1,6s
În programul de calcul utilizat se introduce spectrul de proiectare Sd(T) conform pct. 3.2 din P 100 -1/2006.

Se realizeaz un calcul static liniar i neliniar în starea deformat actual a structurii (poziie stabilit în
urma unui releveu topometric). Determinarea strii de eforturi i deformaii în elementele structurale s-a
realizat cu un program de calcul spaial în domeniul elastic. S-au folosit elementele finite de:
a. tip „beam” pentru stâlpi i grinzi;
b. tip „truss” pentru contravântuiri;
c. tip „membran” pentru placa din beton armat.
Nu s-a considerat planeul infinit rigid, , astfel încât rigiditatea planeului este cea real, respectiv a plcii din
beton i a grinzilor metalice (planeu compozit). Adoptarea modelului de calcul cu planeu infinit rigid
denatureaz starea de eforturi i deformaii din contravântuirile verticale i din grinzile solicitate axial.
326
Structura în stare avariat se modeleaz cu grinzile articulate la ambele capete (cele 4 grinzi amplasate în
axul 1 intre B-C, E-F i axul 2 intre B-C, E-F la nivelul planeului de peste parter).
5.3 Determinarea strii de eforturi i deforma ii printr-un calcul în domeniul elastic cu metoda
spectrului de rspuns (MRS)
Pentru analiza modal a structurii, masele ("m") se evalueaz din combinaia de încrcri conform tabel 7.4
din CR 0 - 2012:
TABEL 5
Încrcarea Coeficient parial de siguran
Greutatea proprie 1,0
Spaiu tehnic 1,0
Pardoseala 1,0
Perei despritori 1,0
Termoizolaie 1,0
Finisajul terasei 1,0
ap la nivelul terasei 1,0
Variabil 0,4
TABEL 6
Mase modale de translaie Suma maselor modale de Mase modale de rotaie pe direciile Mase modale de rotaie pe direciile
pe direciile principale ale translaie pe direciile principale principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
structurii (%) ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ
1 0.77 81.45 0.00 0.00 81.45 0.00 0.00 0.00 99.69 0.03 0.00 99.69 0.03
2 0.35 0.00 83.15 0.00 81.45 83.15 0.00 99.28 0.00 0.00 99.28 99.69 0.03
3 0.27 0.01 0.00 0.00 81.46 83.15 0.00 0.00 0.02 84.07 99.28 99.71 84.10
4 0.25 0.07 0.00 0.00 81.53 83.15 0.00 0.00 0.00 0.20 99.28 99.71 84.30
5 0.20 11.61 0.00 0.00 93.14 83.15 0.00 0.00 0.00 0.00 99.28 99.71 84.30
6 0.15 0.00 0.20 0.00 93.14 83.35 0.00 0.01 0.00 0.00 99.29 99.71 84.30
7 0.14 0.00 0.20 0.00 93.14 83.55 0.00 0.01 0.00 0.00 99.30 99.71 84.30
8 0.13 0.00 12.20 0.00 93.14 95.74 0.00 0.06 0.00 0.00 99.36 99.71 84.30
9 0.12 0.00 0.51 0.00 93.14 96.25 0.00 0.00 0.00 0.00 99.36 99.71 84.30
10 0.10 0.00 3.18 0.00 93.14 99.43 0.00 0.61 0.00 0.00 99.97 99.71 84.30
11 0.10 0.00 0.06 0.00 93.14 99.50 0.00 0.01 0.00 0.00 99.98 99.71 84.30
12 0.10 0.23 0.00 0.00 93.37 99.50 0.00 0.00 0.02 12.92 99.98 99.73 97.22
Comentarii :
a) modul 1 de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 81.45% ;
b) modul 2 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 83.15%;
c) modul 3 de vibraie: torsiune cu factor de participare a maselor 81.46% pe direcia X i 83,15% pe direcia Y;
327
328
6.2 Calculul static liniar considerând structura omogen în pozi ie deformat i avariat
Cu elementele definite la pct. 5 se poate efectua calculul spaial în domeniul elastic pentru stabilirea strii de
eforturi i deformaii în elementele structurale în combinaiile de aciuni la Starea Limit Ultim (SLU) i
Starea Limit de Serviciu (SLS).
Se realizeaz un calcul static în starea deformat actual a structurii cu structura în stare avariat prin
modelarea structurii cu grinzile ce prezint articulaii plastice la capete (ax 1/B-C; ax1/E-F, ax2/B-C, ax 2/E-
F) – grinzi modelate articulat la ambele capete.
6.2.1 Au fost definite 11 combinaii de încrcri:

- cinci combinaii de încrcare în gruparea fundamental de calcul (SLU- GF),
- patru combinaii de încrcri în gruparea seismic (SLU- GS)
- dou combinaii de încrcri de referin (SLS) a se vedea CR 0-2012
Combinaiile de încrcri în conformitate cu CR 0-2012 sunt prezentate în Tabelul 7.
6.2.2 Combinaii de încrcri pentru Starea Limit Ultim TABEL 7

Coeficient
siguran
util 1,5 Static
Încrcri gravitaionale spaiu tehnic 1,35 Static
C1
(SLU) termoizolaie pe teras 1,35 Static
Starea Limit Ultim (SLU) – GRUPAREA FUNDAMENTAL
granit pe teras 1,35 Static

ap pe teras 1,35 Static
util 1,5 Static
spaiu tehnic 1,35 Static
Încrcri gravitaionale + 1,05 vânt pe X
C2 vânt X 1,05 Static
(SLU-VX)
termoizolaie pe teras 1,35 Static
util 1,05 Static
Încrcri gravitaionale + 1,50 vânt pe X
C3 vânt X 1,5 Static
(SLU-VX)
sap pe teras 1,35 Static
329

util 1,5 Static
Încrcri gravitaionale+ 1,05 vânt pe Y
C4
vânt Y 1,05 Static
(SLU + 1,05VY)
util 1,05 Static
Încrcri gravitaionale + 1,50 vânt Y
C5
vânt Y 1,5 Static
(SLU + 1,50VY)
sap pe teras 1,35 Static
util 0,4 Static
C6 Seism pe direcia X
(SLU-SX) granit pe teras 1,0 Static
seism X 1,0 Spectru

util 0,4 Static
Seism pe direcia Y
C7
(SLU- SY)
seism Y 1,0 Spectru
Seism pe direcia X + 0.3 pe direcia Y util 0,4 Static
(SLU- SX0.3Y) spaiu tehnic 1,0 Static

C8
seism X 1,0 Spectru
seism Y 0,3 Spectru
330

util 0,4 Static
Seism pe direcia Y + 0.3 pe direcia X
C9 termoizolaie pe teras 1,0 Static
(SLU- SY0.3X) granit pe teras 1,0 Static
seism Y 1,0 Spectru
seism X 0,3 Spectru
6.2.3 Combinaii de încrcri pentru starea limita de serviciu în gruparea fundamental
Combinaia Ipoteze Coeficient parial de siguran Tipul Tipul ipotezei

ipotezei
util 1,0 Static
Gruparea fundamental normat cu vânt pe
C10
Starea Limit de Serviciu (SLS)
direcia X (SLS-VX) vânt X 0,7 Static

sapa pe teras 1,0 Static
Util 1,0 Static
Gruparea fundamental normat cu vânt pe
C11 direcia Y (SLS-VY) vânt Y 0,7 Static
pmânt pe teras 1,0 Static

ds Q u q u d e d 0 ,0075 h
Verificarea deformaiilor (deplasrilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform P 100-
1/2006.
ds c u q u d e d 0 ,025 h
în care:
q = 1 - factorul de comportare structur avariat;

331
Q =0.4 - factor de reducere care ine seama de intervalul de recurent al aciunii seismice asociat verificrilor
pentru SLS; clasa II de importan (Anexa E; P 100/1-2006);
h – înlimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E; P 100/1-2006).
În Fig.15 y Fig. 18 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.
Fig.15 – Deplasarea pe direc ia X- SLU-SX Fig.16 – Deplasarea pe direc ia X -- SLU-SX

la etaj 3, ax 1F - dx, ax1F=15,19cm la etaj 2, ax 1F - dx, ax 1F=11,85cm
Fig.17- Deplasarea pe direc ia Y-- SLU-SY Fig.18 – Deplasarea pe direc ia Y -- SLU-SY

la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F=3,21cm la etaj 2 ax 1F - dy, ax1F=2,70cm
Rezult :
dex=15,19cm - 11,85cm =3.34cm ;
dey=3,21cm - 2,70cm =0.51cm
unde :
d e x ; d ey deplasri relative de nivel, reprezint diferena între deplasarea nivelului superior i deplasarea
nivelului inferior.
332
Verificarea la SLU
direcia transversal: d r X c u q u de X 1 u 1 u 0 ,0334 0 ,0334 m d 0 ,025 h 0 ,1225 m

direcia longitudinal: d r y c u q u de Y 1 u 1 u 0,0051 0,0051m˺0 ,025h 0 ,1225m
Verificarea la SLS
direcia transversal: d r X Q u q u de X 0 ,4 u 1 u 0 ,033 0 ,013 m d 0 ,0075 h 0 ,037 m

direcia longitudinal: d r y Q u q u deY 0,4 u 1 u 0,0051 0,0020m ˺0,0075h 0 ,037m
Fig.19 - Diagrama deplasrii maxime la fiecare nivel pentru

Ipoteza seism pe direcia „X” [m]
dex,max=17,6cm
Fig.20 - Diagrama deplasrii maxime la fiecare nivel pentru

Ipoteza seism pe direcia „Y” [m]
dey,max=3,85cm

Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea seismic SLU-SX Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea seismic SLU-SY

333
334

Fig.23 - Diagrama de moment Ax 1 Fig.24 - Diagrama de for a axial Ax 1 Fig.25 - Diagrama de for tietoare Ax 1
direcia X i 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcia X i 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN] pe direcia X i 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]
335
6.5 Verificarea de rezisten i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 exprimat ca raport

SEd/SRd (eforturi maxime / capacitate portant)
Fig.26 –Ax 1- SEd/SRd în combinaia cea mai defavorabil

336
Se constat depirea capacitii portante a stâlpilor de la parter în axele 1 i 2 cu aproximativ 50% (vezi
fig.27)
6.6 Verificarea stâlpilor de la nivelul parterului ax1/B-C - din combina ia cea mai defavorabil
୉ୢ ୷ǡ୉ୢ ୸ǡ୉ୢ

൅ ൅ ൏ ͳሺሺ͸Ǥʹሻ െ ͳͻͻ͵ െ ͳ െ ͳǣ ʹͲͲ͸ሻ
ୖୢ ୷ǡୖୢ ୸ǡୖୢ
୉ୢ ୷୷ ୷ǡ୉ୢ ୷୸ ୸ǡ୉ୢ

൅ ൅ ൑ ͳሺሺ͸Ǥ͸ͳሻ െ ͳͻͻ͵ െ ͳ െ ͳǣ ʹͲͲ͸ሻ
F౯୒౎ే ୷ǡୖ୩ ୸ǡୖ୩
ɖ୐୘ ɀ୑ଵ
ஓ౉భ ɀ୑ଵ
୉ୢ ୸୷ ଢ଼ǡ୉ୢ ୸୸ ୸ǡ୉ୢ

൅ ൅ ൑ ͳሺሺ͸Ǥ͸ʹሻ െ ͳͻͻ͵ െ ͳ െ ͳǣ ʹͲͲ͸ሻ
஧౰୒౎ే ୷ǡୖ୩ ୸ǡୖ୩
ɖ୐୘ ɀ୑ଵ
ஓ౉భ ɀ୑ଵ
în care :

Pe baza rezultatelor obinute din evaluarea cantitativ i din evaluarea calitativ, în urma verificrilor
condiiilor de rezistent i deformabilitate structural s-a constatat vulnerabilitatea construciei în raport cu
cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor caracteristice
amplasamentului asupra construciei analizate, fiind necesar înlocuirea integral a grinzilor de la planeul
peste parter din axele 1 i 2 Între B-F i consolidarea stâlpilor de la parter.
Ca urmare, construcia analizat se încadreaz în Clasa Rs II, în care construciile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilitii generale
(colaps structural) este puin probabil.

8.1 Descrierea solu iei de consolidare
(1) Înlocuirea integral a grinzilor deformate de peste parter cu altele noi având aceeai seciune i acelai
material (HEA360, S355) deoarece structura a avut o comportare foarte bun la seismul major. Se va efectua
un releveu topometric stabilindu-se dimensiunile i poziiile reale ale elementelor ce urmeaz a fi înlocuite.
(2) Înlocuirea tuturor organelor de asamblare a grinzilor avariate.

337
(3) Consolidarea stâlpilor de la parter prin completarea seciunii "cruce de Malta" cu platbande sudate de
grosime 30mm pe toat înlimea parterului (vezi fig.28). Se va efectua un releveu în vederea stabilirii cu
exactitate a dimensiunilor platbandelor. Consolidarea este necesar deoarece structura în urma micrii
seismice, aa cum s-a artat anterior, a rmas în poziie deformat ceea ce conduce la apariia efectului de
ordinul 2 în elementele solicitate axial (stâlpi) i, deci, la o majorare a strii de eforturi în stâlpi.
Fig. 28 – Sec iune "Cruce de Malta" consolidat

338

TABEL 8
direciile principale ale structurii translaie pe direciile principale principale ale structurii (%) principale ale structurii (%)
(%) ale structurii (%)
Mod Perioada
SUM SUM SUM
UX UY UZ
1 0.70 77.93 0.00 0.00 77.93 0.00 0.00 0.00 99.37 0.04 0.00 99.37 0.04
2 0.35 0.00 81.47 0.00 77.93 81.47 0.00 99.14 0.00 0.00 99.14 99.37 0.04
3 0.27 0.02 0.00 0.00 77.94 81.47 0.00 0.00 0.03 81.97 99.14 99.40 82.01
4 0.25 0.05 0.00 0.00 77.99 81.47 0.00 0.00 0.00 0.29 99.14 99.40 82.30
5 0.19 13.28 0.00 0.00 91.27 81.47 0.00 0.00 0.15 0.00 99.14 99.55 82.30
6 0.15 0.00 0.14 0.00 91.27 81.61 0.00 0.01 0.00 0.00 99.16 99.55 82.30
7 0.14 0.00 0.11 0.00 91.27 81.72 0.00 0.01 0.00 0.00 99.16 99.55 82.30
8 0.12 0.00 9.16 0.00 91.27 90.87 0.00 0.04 0.00 0.00 99.21 99.55 82.30
9 0.12 0.00 1.95 0.00 91.27 92.82 0.00 0.02 0.00 0.00 99.22 99.55 82.30
10 0.10 0.00 0.08 0.00 91.27 92.91 0.00 0.02 0.00 0.00 99.24 99.55 82.30
11 0.10 0.00 5.95 0.00 91.27 98.85 0.00 0.71 0.00 0.00 99.95 99.55 82.31
12 0.09 0.04 0.00 0.00 91.31 98.85 0.00 0.00 0.00 11.65 99.95 99.55 93.96
Comentarii :
e) modul 1 de vibraie: translaie pe direcia X cu factor de participare a maselor 77,93% ;
f) modul 2 de vibraie: translaie pe direcia Y cu factor de participare a maselor 81,47%;
g) modul 3 de vibraie: torsiune cu factor de participare a maselor 77,94% pe direcia X i 81,47% pe direcia Y;
h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraie este mai mare de 90%.
339

(s-au inlocuit grinzile din axele 1/B-C, 1/E-F, i 2/B-C, respectiv 2/E-F i s-au consolidat stâlpii pe
înl imea parterului)
Cu elementele definite la pct. 5 i în urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaial pentru stabilirea
strii de eforturi i deformaii în elementele structurale în combinaiile de aciuni la Starea Limit Ultim i
Starea Limit de Serviciu.
Se realizeaz un calcul static pe structura consolidat în pozi ia deformat. Valoarea coeficientului q
de ductilitate al structurii consolidate se va lua din Tabelul 6.3 din P 100-1/2006, diminuat Între 25% i
50% func ie de nivelul incursiunilor în domeniul elasto-plastic ce poate fi cuantificat, cu o aproxima ie
acceptabil, prin valorile deforma iilor remanente (rotiri de bare, deforma ii axiale etc.).
Pentru calculul structurii consolidate se alege q=3 - factorul de comportare (vezi tabel 6.1 din P 100-3)
Combinaiile de încrcri în conformitate cu CR 0 - 2012 sunt date în tabelul 7.
Suplimentar pentru structura consolidat se iau în considerare înc doua combinaii de încrcri pentru
gruparea seismic prezentate în tabelul 9. Noile combinaii sunt pentru verificarea de rezisten i stabilitate a
stâlpilor i grinzilor cadrelor contravântuite.
TABEL 9
Coeficient
siguran

Starea Limit Ultim (SLU) – GRUPAREA SEISMICA

util 0,4 Static
Gruparea seismic pe spaiu tehnic 1,0 Static
direcia X termoizolaie pe teras 1,0 Static
(SLU:TSX)* granit pe teras 1,0 Static
seism X 3,0 Spectru
util 0,4 Static
Gruparea seismic pe spaiu tehnic 1,0 Static
direcia Y
(SLU:TSY)* granit pe teras 1,0 Static
seism Y 2,0 Spectru
*cu :T s-a notat produsul 1,1Jov:
9.3 Verificarea deforma iilor

d s Q u q u d e d 0 ,0075 h
1/2006.
ds c u q u d e d 0 ,025 h
340
în care:
de - deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinat prin calcul static sub încrcri seismice de
proiectare;
Q =0,4 - factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren al aciunii seismice, asociat verificrilor
pentru SLS; clasa II de importan (Anexa E ; P 100/1-2006);
h – înlimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P 100/1-2006)
În Fig.29 y Fig.32 sunt prezentate deplasrile relative de nivel pe direcia X, respectiv direcia Y.
Fig.29 – Deplasarea pe direc ia X-SLU-SX Fig.30– Deplasarea pe direc ia X- SLU-SX

la etaj 3 ax1F - dx, ax1F = 4,24cm la etaj 2 ax 1F - dx, ax 1F = 3,17cm
Fig.32 – Deplasarea pe direc ia Y SLU-SY

Fig.31 – Deplasarea pe direc ia Y SLU-SY la etaj 2 ax 1F - dy, ax1F = 0,91cm
la etaj 3 ax 1F - dy,ax1F = 1,19cm
Rezult :
dex=4,24cm –3,17cm =1,07cm ;
dey=1,19cm – 0,91cm =0.28cm
unde :
d e x ; d ey deplasri relative de nivel, reprezint diferena între deplasarea nivelului superior i deplasarea
nivelului inferior.
341
Verificarea la SLU
direcia transversal: d r X c u q u de X 1 u 3 u 0 ,0107 0 ,0321 m ˺ 0 ,025 h 0 ,1225 m
direcia longitudinal: d r y c u q u deY 1 u 3 u 0,0028 0,0084m˺0 ,025h 0 ,1225m
Verificarea la SLS
direcia transversal: d r X Q uq ude X 0 ,4 u 3 u 0 ,0107 0 ,01284 m ˺ 0 ,0075 h 0 ,03675 m
direcia longitudinal: d r y Q u q u deY 0 ,4 u 3 u 0,0028 0 ,00336m ˺0 ,0075h 0 ,03675m

ipoteza seism pe direcia „X” [m]
dex,max=5,04cm
Fig. 34 - Diagrama deplasrii deplasrii maxime la fiecare nivel pentru

ipoteza seism pe direcia „Y” [m]
dey,max=1,27cm
342

Fig.35 - Diagrama de moment Ax 1 Fig.36 - Diagrama de for a axiala Ax 1 Fig.37 - Diagrama de for a tietoare Ax 1
din gruparea seismic pe din gruparea seismic din gruparea seismic
direcia X i 0.3Y – SLU3SX0.3Y [kNm] pe direcia X i 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN] pe direcia X i 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]
343
9.5 Verificarea de rezistenta i stabilitate în conformitate cu SR EN 1993-1-1 exprimata ca raport

SEd/SRd (eforturi maxime/capacitate portant)

344

345
9.6 Verificarea de rezisten i stabilitate.

Se vor folosi rela iile de verificare în domeniul elastic din SR EN 1993-1-1
۳‫܌‬
൏ͳ
‫܌܀‬
unde:
Rd (SRd) – efortul capabil
Ed (SEd ) – efortul de calcul.
Verificrile de rezisten i stabilitate conform SR N 1993-1-1 efectuate cu eforturile determinate printr-un

calcul static liniar sunt toate îndeplinite (vezi fig. 38 i 39). Elementele structurale îndeplinesc condiiile de
rezisten i stabilitate în domeniul elastic.

‫ܒ܌ ܀‬
۳‫ܒ܌‬
൘‫ܒܙ‬
în care:
qj - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4) din codul P
100 - 3/2008.
9.7.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q pe element) se face pe baza

datelor ob inute din tabelul 3 (vezi tabel C4 din P 100-3/2008).
Pentru determinarea valorii coeficientului R3 valorile coeficientului de ductilitate q pe element se iau din
tabelul 3 (conform tabel C4 din P 100-3/2008) dac din expertiz se poate stabili cu precizie c elementul nu
a avut incursiuni în domeniul elasto-plastic.
Pentru toate celelalte situa ii se va considera q=1 deoarece nu se pot decela toate elementele structurale
care au avut incursiuni în domeniul elasto-plastic. Elementele sunt deformate i rmân cu tensiuni
remanente.
Aplicând relaia de calcul ((8.2) din P 100-3/2008) pentru indicatorul R3 pentru stâlpul cel mai solicitat din
axul 2/E rezult:
ୢ ͳ
ଷ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ ൈ ͳͲͲ ൌ ͳͲʹΨ ൐ ͳͲͲΨ
ୢൗ ͲǤͻͺͳȀͳǡͲ

unde :
Rd – rezistena capabil a elementului;
Ed – efortul secional de proiectare al elementului;
rezult clasa de risc seismic II conform P 100-3/2008, tabel 8.3.
346
Verificare stâlp ax2D - din combina ia cea mai defavorabil

Din calculul static a rezultat (conform Fig. 39) valoarea 0,981 ceea ce a fost confirmata si prin aplicarea
relatiilor de calcul din SR EN 1993-1-1

ୢ ୉ୢ ୷୷ ୷ǡ୉ୢ ୷୸ ୸ǡ୉ୢ
ൌ ൅ ൅ ൌ Ͳǡͻ͸Ͳ ൏ ͳሺሺ͸Ǥ͸ͳሻ െ ͳͻͻ͵ െ ͳ െ ͳǣ ʹͲͲ͸ሻ
ୢ F౯ ୒౎ే ୷ǡୖ୩ ୸ǡୖ୩
ɖ୐୘ ɀ୑ଵ
ஓ౉భ ɀ୑ଵ
în care :

a. Încrcrile gravitaionale din gruparea seismic sunt meninute constante, iar încrcarea seismic se aplic,
folosind rezultatele analizei modale, dup primele moduri proprii de vibraie (care au factorii de participare ai
maselor maximi pe dou direcii ortogonale).
Încrcarea din fiecare mod propriu de vibraie se aplica monoton cresctor pân la atingerea deplasrii
(orizontale) ultime admisibile amplificat cu 1,5. Deplasarea ultim admisibil ୙୐ୗ ୟ ൌ ͲǡͲʹͷ, unde H este
înlimea construciei msurat de la nivelul terenului pân la planeul de peste ultimul nivel.
Creterea monoton a încrcrilor orizontale, în unele situaii, poate s continue pân la atingerea forei
tietoare de baz calculat cu q=1,0. Aceast cretere este necesar pentru a putea determina, cu o precizie
acceptabil, ductilitatea structurii.
b. În aceast etap de calcul se urmrete:
- ordinea formrii articulaiilor plastice i distribuia acestora pe structur;
- evitarea formrii articulaiilor plastice în stâlpi, cu excepia bazei stâlpilor de la primul nivel i a prii
superioare a stâlpilor de la ultimul nivel;
- încadrarea rotirilor în limitele admise pentru fiecare tip de bar sau zon disipativ.
c. Dirijarea articulaiilor plastice în elementele i zonele conformate în acest scop se realizeaz prin:
- " jocul " rigiditilor grind - stâlp la cadre necontravântuite (mrirea caracteristicilor geometrice ale
stâlpilor)
- mrirea rigiditii stâlpilor i/sau realizarea continuitii grinzilor pe stâlpi.
Rotirile maxime admisibile au aceleai valori, practic în toata literatura tehnic de specialitate. Pentru
încadrarea în limitele admisibile ale rotirilor se mrete rigiditatea de ansamblu a structurii.

(1) stâlpi – articulaii plastice de tip „P-M2-M3” (for axial-moment pe direcia 2-moment pe
direcia 3)
347
(2) grinzi – articulaie plastica de tip „M3” (moment pe direcia 3)

(3) contravântuiri – articulaie plastica de tip „P” (for axial)
Nota: Prin „articulaii plastice” se definesc deformaiile sub efort constat de tipul: rotiri de bara, deformaii axiale,
pierderea stabilitii generale a barei (flambaj).
La elementele de tip beam (grinzi i stâlpi) zonele potenial plastice se definesc la faa nodului grind – stâlp
(în program se seteaz valorile relative 0 i respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se definete o singur zona potenial plastic pe lungimea barei (se
seteaz 0 sau 0,5 sau 1).
9.8.2.3 Definirea ipotezelor de calcul static neliniar

(1) Ipoteza 1 – „PUSH” - este ipoteza care cuprinde încrcrile permanente i încrcrile datorate
exploatrii cu coeficienii specifici combinaiei care conine aciunea seismic;
(2) Ipoteza 2 – „PUSH X” – structura este preîncrcat cu aciunile din ipoteza „PUSH” i se aplic
incremental un sistem de fore orizontale afin cu MODUL 1 de vibraie, care este, în cazul analizat
pe direcia X. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii „UX”;
(3) Ipoteza 3 – „PUSH Y” – structura este preîncrcat cu aciunile din ipoteza „PUSH” i se aplic
incremental un sistem de fore orizontale afin cu MODUL 2 de vibraie, care este, în cazul analizat,
pe direcia Y. Se selecteaz direcia de monitorizare a deplasrii „UY”;
Pentru zonele potenial plastice cu comportare ductil, curba caracteristic este dat în Fig. 40.
Pentru zonele cu comportare ductil s-au luat valorile implicite din programul de calcul care coincid cu cele
indicate în FEMA 273.
Pentru contravântuirile în „X” punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor i deformaiilor
specifice limit.
La elementele încovoiate sau încovoiate cu fora axial (grinzi, respectiv stâlpi) zonele potenial plastice se
definesc la capetele barei.
La diagonalele contravântuirilor încruciate în „X” este suficient s se considere zona potenial plastic
amplasat la unul dintre capetele barei.
Pentru „PMM” respectiv „M3” curbele caracteristice sunt generate automat de ctre program, în conformitate
cu FEMA 273 (vezi Fig. 40).
Fig.40 - Curba caracteristic for (generalizat) - deplasare (generalizat):
unde:
T - rotire
' - deplasare.
348
În funcie de deplasarea maxim se definesc criterii de performan (vezi Fig. 41).

Fig. 41 - Criterii de performan
Criteriile de performan pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediat (Immediate Occupancy)
(2) LS - Sigurana Vieii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention).
Valorile deformaiilor (sau rotirilor de bar) acceptate pentru criteriile de mai sus difer în funcie de tipul de
seciune i de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaiile sunt date în cap. 5 din FEMA 273.
În prezentul exemplu de calcul pentru grinzi i stâlpi (încovoiere, respectiv încovoiere cu for axial) s-au
considerat valorile implicite furnizate de programul de calcul, care coincid cu cele date de FEMA 273.
Valorile setate în program pentru contravântuirile în „X” la care bara comprimat iese din lucru prin
pierderea stabilitii generale (flambaj) sunt date în Fig.43 conform valorilor stabilite experimental i
prezentate în FEMA 273 cap.5 funcie de tipul seciunii i supleea elementelor seciunii. Pentru compresiune
valoarea dat în FEMA 273 se amplific cu coeficientul de flambaj (F calculat conform SR EN 1993-1-1).
În tabelul 10 sunt definite valorile coordonatelor A, B, C, D, E, -A, -B, -C ,-D, -E conform FEMA 273 pentru
trasarea curbei de interaciune V-H pentru o bar dublu articulat cu comportare nesimetric la întindere i
compresiune Fig.42 si Fig.43.
TABEL 10
Punctul V H
E- -0.18 -5.18
D- -0.18 -1
C- -0.747 -1
B- -0.747 0
A 0 0
B 1 0
C 1 12
D 0.8 12
E 0.8 15
349
V H
(efort-deformaie unitar)
V
1,50
1,00
0,50
0,00 EfortDeformatie
10,00 5,00 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00
0,50
1,00
H
Fig. 42 – Curba de interac iune caracteristic V-H pentru o bar dublu articulat cu comportare nesimetric la întindere i
compresiune
Fig. 43 – Curba de interac iune caracteristic V-H pentru o bar dublu articulat cu comportare nesimetric la întindere i
compresiune (pierderea stabilit ii barei se definete prin setarea valorilor
coordonatelor –E, –D, –C, –B conform FEMA 273)
350
Valorile pentru Criteriile de Performan în conformitate cu FEMA 273 sunt:

- pentru bara întins: IO = 1,0; LS = 8,0; CP = 10,0
- pentru bara comprimat: IO = -0.8; LS = -2,6; CP = -3,79

Fig.44 - Ipoteza „PUSH X” - pasul 12

Fig. 45 - Ipoteza „PUSH X” - pasul 20

351

Fig. 46 - Ipoteza „PUSH X” - pasul 22
Fig. 47 - – Ipoteza „PUSH Y” - pasul 12

352


353

Fig. 50 – Curba for lateral - deplasare la vârful construc iei P - 'pl-X din ipoteza „PUSH X”
'max,X = 50cm (curba trasat de programul de calcul)

Fig.51 – Curba for a laterala - deplasare la vârful construc iei P - 'pl-Y din ipoteza „PUSH Y”
'max,Y = 48cm (curba trasat de programul de calcul)
9.8.4 Evaluarea ductilit ii
(1) Cu toate c metoda de calcul static neliniar are un caracter calitativ i mai puin cantitativ se
poate totui cuantifica, cu o aproximaie acceptabil, ductilitatea structurii. Este evident c
ductilitatea aproximat ine seama, parial i necuantificabil, de incursiunile în elasto-plastic
pe care le-a parcurs structura înainte de a fi consolidat. Singurul parametru cuantificabil i
real introdus în calculul static neliniar este poziia deformat a structurii identificat pe baz
de releveu topometric.
(2) Ariile Apl se calculeaz, astfel:
(2.1) Când s-a produs „colapsul” (a aprut o forma critica de stabilitate general) înainte ca
fora monoton cresctoare, notat Fpl, s ating valoarea forei tietoare de baz în domeniul
354
elastic, notat Fel (calculat pentru q=1), se consider valoarea forei i a deplasrii de la
penultimul pas.
(2.2) Când fora monoton cresctoare Fpl a atins valoarea forei tietoare de baz Fel înainte de
apariia „colapsului structural" se consider valoarea deplasrii de la pasul la care Fpl | Fel.
(2.3) Când se atinge deplasarea maxim admis amplificat cu 1,5.
(3) Ductilitatea structurii se estimeaz prin compararea ariilor calculate în domeniul elastic Ael cu
cele din domeniul inelastic Apl.
(4) Se consider c structura îndeplinete criteriile de ductilitate dac Apl Ael respectiv:
Apl-x Ael-x
Apl-y Ael-y
Diagrama P - 'el-X (elastic)

Seism X
9000
8000
7000
6000
Fota[kN]
5000
4000
3000 CurbaseismX(elastic)
2000
1000
0
0 0,05 0,1 0,15 0,2
Deplasare[m]
Fig. 52 - Diagrama P-'el-X

Curba for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'el-x în domeniul elastic pentru q=1,0.
Aria pentru q=1 este: Ael - X = 1270
Diagrama P - 'pl-X (elasto-plastic)

Push X
16000,00
14000,00
12000,00
Fora[kN]
10000,00
8000,00
6000,00 CurbaPushX(elastoplastic)
4000,00
2000,00
0,00
0,00 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60
Deplasare[m]
Fig.53 - Diagrama P-'pl-X

Fora tietoare de baz a crescut pân la atingerea unei forme critice de stabilitate general a structurii.
355
Diagrama P -'pl-X (elasto-plastic)

Push X
16000,00
14000,00 Push X(elasto-plastic)
12000,00
Forta [kN]
10000,00
8000,00 Fq=1 (elastic)
6000,00
4000,00
2000,00
0,00
0,00 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60
Deplasare [m]
Fig. 54 - Diagrama P-'pl-X cu indicarea for ei tietoare de baz Fel-X

Curba for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'pl-X în domeniul elasto-plastic A pl-X =1250. Aria
Apl-X a fost calculat pentru pasul în care Fpl ~ Fel
echivalent rezult (pe direcia X):
Apl- X > A el- X
Diagrama P - 'el-Y (elastic)

Seism Y
10000,00
9000,00
8000,00
7000,00
Fora [kN]
6000,00
5000,00
4000,00 Curba Seism Y (elastic)
3000,00
2000,00
1000,00
0,00
0,00 0,01 0,02 0,03 0,04
Deplasare [m]
Fig. 55 - Diagrama P-'el-Y

Curba for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'el-Y în domeniul elastic pentru q=1,0. Aria pentru
q=1 este: Ael -Y =164
356

Push Y
16000,00
14000,00
12000,00
Fora [kN]
10000,00
8000,00
6000,00 Curba Push Y (elasto-plastic)
4000,00
2000,00
0,00
0,00 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60
Deplasare [m]
Fig. 56 - Diagrama P-'pl-Y
Curba P - 'pl-Y (elasto-plastic)

din ipoteza Push Y
16000,00
14000,00 Push Y (elasto-plastic)
12000,00
Forta [kN]
10000,00
Fq=1 (pe directia Y)
8000,00
6000,00
4000,00
2000,00
0,00
0,00 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60
Deplasare [m]
Fig. 57 - Diagrama P-'pl-Y cu indicarea for ei tietoare de baz Fel-Y
Curb for lateral - deplasare la vârful construciei P - 'pl-Y în domeniul elasto-plastic

A pl-Y = 139. Aria Apl-Y a fost calculat pentru pasul în care Fpl ~ Fel
Ael-Y | Apl-Y se poate accepta aproximaia inând seama de forma diagramei P-'pl-y care arat c fora
monoton cresctoare Fpl depete valoare forei tietore elastica Fel dup care coboar sub aceast valoare în
momentul apariiei incursiunilor în domeniul elasto-plastic într-un numr mare de elemente structurale.
10. CONCLUZII
(10.1) Structura consolidat îndepline te, la limit, cerin ele de conformare, ductilitate, rezisten
i stabilitate impuse de reglementrile tehnice în vigoare.
(10.2) Varianta de consolidare analizat este una din solu iile posibile. Se poate analiza i solu ia,
alternativ, a introducerii unor contravântuiri verticale pe cele dou iruri longitudinale de
stâlpi.
357
CONSTRUCII CU STRUCTURA DE ZIDRIE
Cuprins
Exemplul nr.1 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

ZIDRIE NEARMAT I PLANEE DIN GRINZI METALICE I BOLIOARE
DE CRMID
1.1. DATE GENERALE
1.2. REZISTENELE ZIDRIEI
1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLDIRII I STRUCTURII
1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI
1.5. CALCULUL FOREI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE
1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR (DE
RSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREI Z1÷Z9
1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI NCOVOIETOR
CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREILOR TRANSVERSALI I LONGITUDINALI
1.8. CALCULUL REZISTENEI PEREILOR STRUCTURALI LA FOR TIETOARE
1.9 CALCULUL PEREILOR STRUCTURALI PENTRU ACIUNEA SEISMIC
PERPENDICULAR PE PLAN
1.10. ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC
1.11. LUCRRI DE INTERVENIE

ZIDRIE NEARMAT I PLANEE DIN BETON ARMAT
2.1. DATE GENERALE
2.2. CALCULUL ÎNCRCRILOR I FORELOR AXIALE PE PEREII
STRUCTURALI
2.3. FORE AXIALE PE PEREII STRUCTURALI
2.4. VERIFICAREA CONDIIILOR DE REGULARITATE
2.5. DETERMINAREA FOREI TIETOARE DE BAZ PENTRU ANSAMBLUL
CLDIRII.
2.6. VERIFICAREA PRELIMINAR A CAPACITII DE REZISTEN CU
METODOLOGIA DE NIVEL 1

3.1. DATE GENERALE
CLDIRII.
3.3. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE BAZ PE ÎNLIMEA CLDIRII
3.4. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE ETAJ ÎNTRE PEREII STRUCTURALI
358
3.7 ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC


4.1 DATE GENERALE
4.2. RECALCULAREA POZIIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE
4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE
4.4 RAZELE DE GIRAIE LA TORSIUNE
Exemplul nr. 5 - CLDIRE DE LOCUIT P+2E CU PEREI STRUCTURALI DIN

ZIDRIE CONFINAT I PLANEE DIN BETON ARMAT
5.1. DATE GENERALE
5.2. DATE PRIVIND PROIECTAREA SEISMIC INIIAL A CLDIRILOR
5.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100-81
5.4. ÎNCADRAREA SISTEMULUI STRUCTURAL
5.5. PREVEDERILE NORMATIVULUI P 2-85
5.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMIC
5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI DE
PEREI (ZONE)
5.8. CALCULUL FORELOR SEISMICE DE PROIECTARE PENTRU PEREII
STRUCTURALI
5.9. METODOLOGII DE EVALUARE
5.10. DETERMINAREA EFORTURILOR SECIONALE DE PROIECTARE
(NECESARE) ÎN PEREII STRUCTURALI
5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3
5.12. ÎNCADRAREA CLDIRII ÎN CLASE DE RISC
5.13. PROPUNEREA LUCRRILOR DE CONSOLIDARE

6.1. DATE GENERALE
6.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100 -81
6.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA SEISMIC
STRUCTURALI
STRUCTURALI
359

6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3
360

ZIDRIE NEARMAT I PLANEE DIN GRINZI METALICE I BOLIOARE
DE CRMID
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de evaluare pentru cldiri cu planee fr

rigiditate în plan orizontal
1.1. DATE GENERALE

x Amplasament: Bucureti
x Anul construciei: aprox.1900
x Funciune: cldire de locuit
x Structura: identic la toate nivelurile
x Perei structurali din zidrie simpl nearmat. Crmid plin i mortar de var
x Planee din grinzi metalice i bolioare de crmid fr suprabetonare (cu rigiditate
nesemnificativ n plan orizontal)
x Înlimea nivelului: Hniv = 3.60 m
x Înlimea totala cldirii: Htot = 10.80 m
x Grosimea pereilor: t = 42 cm la toate nivelurile
x Starea actual: în exploatare, complet finisat. Nu sunt vizibile deteriorri/degradri
din cauze seismice i/sau neseismice
x Nu exist planurile iniiale ale cldirii i nici informaii privind comportarea cldirii la
cutremurele din secolul XX
x S-a efectuat un releveu de arhitectur al cldirii (figura 1.1).
Figura 1-1. Releveul nivelului curent

Not. În figura 1.1. au fost notate cu “Z” grupurile de perei care conlucreaz pentru preluarea ncrcrilor
verticale i orizontale.

x Cldirea fiind în exploatare nu a fost posibil s se efectueze:
- decopertri pentru identificarea unor eventuale deteriorri anterioare
- teste asupra materialelor.
x Având în vedere nivelul de inspectare i testare limitat s-a considerat:
- Nivel de cunoatere: KL.1. - cunoatere limitat
- Factor de încredere: CF = 1.35
361
x Pentru verificrile analitice rezistenele zidriei au fost luate prin raportare la

rezultatele încercrilor pe construcii similare i prin confruntare cu datele existente în
literatur (conf. P 100-3/2008, D.3.4.1.3.1.):
- rezistena medie a zidriei la compresiune: fm = 3.0 N/mm2 300 tone/m2
- rezistena caracteristic iniial la forfecare (lunecare în rostul de aezare)
fvk0 = 0.045 N/mm2 4.5 tone/m2
- rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal (conf. Comentarii –
Anexa D)
fvm 1.33fvk 1.33൫fvk0 +0.7d ൯
fvd = = =
M CF M CF M CF
x Coeficientul parial de siguran pentru zidrie M = 3.0

Cu valorile de mai sus, rezistenele de proiectare au rezultat:
x rezistena de proiectare la compresiune:
fm 3.00
fd 2.22 N / mm 2 { 222tone / m 2
CF 1.35
x rezistena de proiectare la forfecare în N/mm2

1.33ሺ0.045+0.7d ሻ
fvd = =0.0148+0.23d
3.0×1.35
x rezistena de proiectare la forfecare (rupere în scar)
0.04 f m 0.04 u 3.00
f td 0.0296 N / mm2
J M CF 3.0 u 1.35
1.3. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CLDIRII I STRUCTURII

x Aria nivelului: Aniv = 121.18 m2
x Aria planeelor pe nivel: Apl,niv = 95.70 m2
x Aria zidriei în plan pe nivel (s-au sczut parapeii): Azid,niv = 16.83 m2
x Volumul zidriei pe nivel: Vzid,niv = 75.146 m3
1.4. GREUTATEA DE PROIECTARE A NIVELULUI

x Greutatea volumetric a zidriei: zid = 1.800 tone/m3
x Greutatea zidriei pe nivel: Gzid,niv = 1.8 × 75.146 = 135.2 tone
x Greutatea unitar a planeelor peste parter (nivel 1) i peste etajul I (nivel 2):
- bolisoare de crmid 200 kg/m2
- profile IPN 25 kg/m2
- tavan 50 kg/m2
- umplutur 8 cm moloz (medie) 100 kg/m2
- pardoseala (grinzioare i podin) 50 kg/m2
- perei despritori uori 120 kg/m2
- încrcare util 0.30 × 150 = 45 kg/m2
Total 590 kg/m2
x Greutatea unitar a planeului peste etajul II (nivel 3)
362
- planeu + arpant + învelitoare (estimat): 790 kg/m2

x Greutatea de proiectare a planeelor:
- planeu peste nivelul 1 i peste nivelul 2 Gpl,1 Gpl,2 = 56.5 tone
- planeu peste nivelul 3 Gpl,3 = 75.6 tone
Figura 1-2 Calculul greutii nivelurilor pentru calculul forei seismice echivalente
x Greutatea nivelurilor pentru calculul forei seismice echivalente:
- G1 = 0.5 × (Gzid,1 + Gzid,2) + Gpl,1 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G2 = 0.5 × (Gzid,2 + Gzid,3) + Gpl,2 = 135.2 + 56.5 = 191.7 tone
- G3 = 0.5 × Gzid,3 + Gpl,3 = 0.5 × 135.2 + 75.6 = 143.2 tone
x Greutatea total a cldirii pentru calculul forei seismice echivalente:
- Gtot = G1 + G2 + G3 = 2 × 191.7 +143.2 = 526.6 tone
1.5. CALCULUL FOREI SEISMICE STATIC ECHIVALENTE

x Factorul de importan (cldire de locuit): I = 1.00
x Acceleraia terenului pentru proiectare (Bucureti): ag = 0.24g
x Valoarea spectrului elastic: 0 = 2.75
x Factorul de reducere pentru cldiri cu nniv>2: O = 0.85
x Factorul de reducere pentru amortizare: K = 0.88
x Factorul de comportare (zidrie nearmat): q = 1.5
x Coeficientul seismic (aplicat la greutatea cldirii pentru gruparea seismic):
J I a g E 0 OK 1.0 u 0.24 u 2.75 u 0.85 u 0.88
c 0.329
q 1.5
x Fora seismic total (fora tietoare de baz):
Fb = c × Gtot = 0.329 × 526.6 = 173.3 tone
x Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia:

Gi zi
Fi F
¦ Gi zi b
unde zi este cota planeului "i" peste seciunea de ncastrare.
Din calcule au rezultat valorile:
x F3 = 74.1 tone
x F2 = 66.1 tone
x F1 = 33.1 tone
363
Înlimea echivalent a forei tietoare pentru calculul momentului de rsturnare:
H ech
¦Fz i i 74.1 u 10.8 66.1 u 7.20 33.1 u 3.6
8.05 m
Fb 173.3
Încrcarea vertical de proiectare pe grupurile de perei s-a stabilit ca sum a ncrcrii
provenite din greutatea proprie a pereilor i din ncrcrile aduse de planee.
Figura 1-3 Distribuia ncrcrilor din planee pe pereii structurali
1.6. CALCULUL FOREI SEISMICE I AL MOMENTULUI NCOVOIETOR

(DE RSTURNARE) LA BAZA GRUPURILOR DE PEREI Z1÷Z9
Valorile rezultate din calcul sunt date n tabelul 1.1.

Tabelul 1.1
Gzid Apl Gpl Gpl Gtotal Gtotal
NRd d
nivel nivel nivel nivel nivel nivel Azid Fb Mb
Elem. baz baz
1,2,3 1,2,3 1,2 3 1,2 3
tone m2 tone tone tone tone tone m2 t/m2 tone tm
Z1 9.551 5.715 3.372 4.515 12.923 9.291 39.912 1.191 33.51 11.6 93.4
Z2 13.852 9.728 5.740 7.686 19.592 14.612 60.722 1.854 32.75 17.7 142.5
Z3 3.947 --- --- --- 3.947 1.974 11.841 0.357 33.17 3.2 25.8
Z4 18.298 19.253 11.359 15.21 29.657 24.359 92.822 2.432 38.17 27.5 221.4
Z5 14.216 11.635 6.863 9.189 21.079 16.297 65.563 1.802 36.38 19.2 154.6
Z6+Z7 17.142 16.203 9.560 12.801 26.702 21.372 83.347 2.169 38.43 24.6 198.0
Z8 16.778 10.686 6.305 8.442 23.083 16.831 71.386 2.222 32.13 20.7 166.6
Z9 12.478 6.278 3.704 4.960 16.182 11.199 49.802 1.558 31.97 14.3 115.1
1.7.CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI

NCOVOIETOR CAPABIL (MRD) LA BAZA PEREILOR TRANSVERSALI I
LONGITUDINALI
Calculul s-a fcut, pentru ambele direcii principale (T i L), cu relaia (D.5) din codul P 100-
3/2008 scris sub forma:
( 1 1.15X d )
M Rd N d lw
2
Fora tietoare (Vf1) corespunztoare atingerii valorii MRd s-a calculat cu relaia:
364
M Rd
Vf 1
H ech
Valorile sunt date n tabelele 1.2a i 1.2b.
Transversal
Tabelul 1.2a
d lwT NdT MRdT Vf1T
Elem. d=d/fd 1-1.15d
t/m2 m tone tm tone
Z1T 33.51 0.151 0.826 1.92 27.0 21.4 2.65
Z2T 32.75 0.148 0.830 3.50 48.1 69.9 8.68
Z3T 33.17 0.149 0.829 --- --- --- ---
Z4T 38.17 0.172 0.802 3.96 63.5 100.8 12.52
Z5T 36.38 0.164 0.811 2.46 37.6 37.5 4.65
Z6T&Z7T 38.43 0.173 0.801 2.46 39.7 39.1 4.85
Z8T 32.13 0.145 0.833 3.50 47.2 68.8 8.55
Z9T 31.97 0.144 0.834 1.92 25.8 20.7 2.56
Longitudinal
Tabelul 1.2b
d lwL NdL MRdL Vf1L
Element d=d/fd 1-1.15d
t/m2 m tone tm tone
Z1L 33.51 0.151 0.826 1.335 18.8 10.4 1.29
Z2L 32.75 0.148 0.830 1.335 18.4 10.2 1.27
Z3L 33.17 0.149 0.829 0.85 11.8 4.1 0.52
Z4L 38.17 0.172 0.802 2×1.335 2×21.4 2×11.5 2×1.42
Z5L 36.38 0.164 0.811 2×1.335 2×20.4 2×11.0 2×1.37
Z6L&Z7L 38.43 0.173 0.801 3.125 50.4 63.1 7.84
Z8L 32.13 0.145 0.833 2.21 29.8 27.4 3.41
Z9L 31.97 0.144 0.834 2.21 29.7 27.4 3.40
1.8. CALCULUL REZISTENEI PEREILOR STRUCTURALI LA FOR

TIETOARE
Pentru dezvoltarea calculului a se vedea i Comentarii – Anexa D privind propunerea de
modificarea a codului P 100-3/2008. Calculul s-a fcut cu relaia (D.6).
Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin lunecare în rost orizontal s-a calculat
cu relaia (D.7- a se vedea Comentarii – Anexa D) având n vedere caracterul reversibil al
aciunii seismice.
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaia (D.7a). iar lungimea zonei pe care este
activ aderena (lad) s-a calculat cu relaia (D.7b).
Rezultatele sunt date n tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
TRANSVERSAL LONGITUDINAL
Elem. NdT lc lw lad Vf21 NdL lc lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
Z1 27.0 0.686 1.92 0.00 6.21 18.8 0.464 1.335 0.00 4.32
Z2 47.9 1.182 3.50 0.00 11.02 18.3 0.451 1.335 0.00 4.21
Z3 --- --- --- --- --- 11.8 0.291 0.85 0.00 2.71
Z4 63.5 1.566 3.96 0.00 14.61 2×21.4 0.528 2×1.335 0.00 2×4.92
Z5 37.6 0.927 2.46 0.00 8.65 2×20.4 0.503 2×1.335 0.00 2×4.69
Z6&Z7 39.7 0.979 2.46 0.00 9.13 50.4 1.243 3.125 0.00 11.59
Z8 47.2 1.164 3.50 0.00 10.86 29.8 0.735 2.21 0.00 6.85
Z9 25.8 0.636 1.92 0.00 5.93 29.7 0.733 2.21 0.00 6.83
365
Din tabelul 1.3 se observ c lad 0 pentru toi pereii structurali de pe ambele direcii.
Prin urmare valoarea Vf21 a rezultat din relaia simplificat (D.7c):
0.93 0.93
V f 21 N Nd 0.23 N d
J M CF d 3.00 u 1.35
Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin fisurare diagonal s-a calculat cu
relaia (D.8). Valorile rezultate sunt date n tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
d ࣌ࢊ
Elem ඨ૚ ൅ AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 ࢌ࢚ࢊ m2 tone m2 tone
Z1 33.51 3.510 0.806 5.58 0.561 3.89
Z2 32.57 3.465 1.470 10.05 0.561 3.84
Z3 33.17 3.494 --- --- 0.357 2.46
Z4 38.17 3.728 1.663 12.23 2×0.561 2×4.13
Z5 36.38 3.646 1.033 7.43 2×0.561 2×4.04
Z6&Z7 38.43 3.739 1.033 7.62 1.313 9.69
Z8 32.13 3.443 1.470 9.99 0.928 6.28
Z9 31.97 3.435 0.806 5.46 0.928 6.29
Cu valorile din tabelele 1.3 i 1.4 s-au determinat forele tietoare capabile i modul de rupere
"ductil " (D) sau "fragil" (F) (tabelul 1.5). Valorile de proiectare sunt date în casetele poate.
Tabelul 1.5
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22
Elem. Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
Z1 2.65 6.21 5.58 D 1.29 3.25 3.89 D
Z2 8.68 11.02 10.05 D 1.27 3.17 3.84 D
Z3 --- --- --- --- 0.52 2.04 2.46 D
Z4 12.52 14.61 12.23 F 2×1.42 2×3.70 2×4.13 D
Z5 4.65 8.65 7.43 D 2×1.37 2×3.53 2×4.04 D
Z6&Z7 4.85 9.13 7.62 D 7.84 8.72 9.69 D
Z8 8.55 10.86 9.99 D 3.41 5.15 6.28 D
Z9 2.56 5.93 5.46 D 3.40 5.14 6.29 D
Verificarea siguranei pentru fiecare perete (pe ambele direcii) s-a fcut cu relaia (D.14).
Valorile indicatorului R3i sunt date n tabelul 1.6 în care sunt poate valorile R3i 0.30 care
se iau în considerare pentru calculul indicatorului R3 cu relaia (D.15).
Tabelul 1.6
Fora TRANSVERSAL LONGITUDINAL
de proiectare Fora Fora
Element
Fbi capabil R3i capabil R3i
tone tone tone
Z1 11.6 2.65 0.228 1.29 0.111
Z2 17.7 8.29 0.468 1.27 0.071
Z3 3.2 --- --- 0.52 0.163
Z4 27.5 10.99 0.400 2.84 0.103
Z5 19.2 4.65 0.242 2.74 0.143
Z6&Z7 24.6 4.85 0.197 7.84 0.319
Z8 20.7 8.17 0.395 3.41 0.165
Z9 14.3 2.56 0.179 3.40 0.238
= 47.01 tone = 23.6 tone
366
Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii calculat cu relaia (D.15) în care se introduc numai
elementele care au R31 0.3 (casetele poate din tabelul 1.6) are valoarea:
8.29+10.99+8.17
R3 = =0.158
173.3

1.9 CALCULUL PEREILOR STRUCTURALI PENTRU ACIUNEA SEISMIC
PERPENDICULAR PE PLAN
În absena sondajelor pentru determinarea condiiilor de fixare la nivelul planeelor pentru
pereii paraleli cu profilele IPN (axele A÷D) nu se poate stabili cu exactitate nivelul
solicitrilor produse de aciunea seismic perpendicular pe planul acestora.
Având n vedere c soluia de consolidare (a se vedea 1.11) prevede suprabetonarea
planeului existent i deci posibilitatea ancorrii pereilor respectivi la nivelul planeelor
(reazeme simple), s-a efectuat verificarea peretelui de la nivelul 3 (etajul II) de pe axul A
ntre axele 1 i 2 pentru aciunea perpendicular pe plan.
(a) (b)
Figura 1-4. Schema de calcul pentru aciunea perpendicular pe planul peretelui
Încrcarea seismic normal pe planul peretelui se calculeaz conform P 100-1/2006, formula
(10.1) i P 100-3/2008, D.3.4.2. (3):
ag J w E w K z
fw( z ) gw
g qw
luând valorile:
x qw = 1.5
x w = 2.0 (element fixat pe dou laturi)
x w = 1.0
z
x Kz 1 2
H
x acceleraia seismic este ag = 0.24g
x greutatea peretelui este gw = 0.42 × 1.800 = 0.756 tone/m2
Coeficientul Kz s++a calculeaz pentru pereii fixai sus i jos, cu relaia:
zinf z sup
z z med
2
367
unde "zinf" este cota de rezemare (z = 7.20 m) iar "zsup H" este cota acoperiului
(H = 10.80 m).
Rezult zmed = 9.00 m i Kz = 2.66.
Cu aceste valori ncrcarea seismic pe perete este fw = 0.644 tone/m2. Având n vedere
zonele aferente montantului ntre ferestre ncrcarea perpendicular pe perete este artat n
figura 1-4(b).
Momentul ncovoietor maxim (la mijlocul nlimii spaletului) este Mmax = 1.21 tm.
Modul de rezisten al spaletului n seciunea de moment maxim este:
85 u 42 2
Ww 24990 cm 3
6
Fora axial de compresiune n elementul Z3 la ultimul nivel este N3 = 0.5 × 3.947 = 1.975
tone.
Adâncimea zonei comprimate se calculeaz cu relaia:
1.15 u N 3 1.15 u 1975
xc 2.47cm
bf d 85 u 2.19
Momentul capabil perpendicular pe plan MRd! este deci:
MRd = 0.5 × (42.0 - 2.47) × 1975 39000 kgcm 0.39 tm
Indicatorul de siguran este:
M RdT 0.39
R3T 0.322 0.35
M maxT 1.21
1.10. ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Din punct de vedere calitativ cldirea expertizat prezint deficiene importante concretizate
prin:
x nlimi de etaj prea mari pentru cldiri din zidrie simpl
x absena planeelor rigide plan orizontal
x pereii structurali paraleli cu grinzile planseelor (axele A÷D) nu sunt ancorai.
Valorile indicatorilor R3 calculate pentru pereii structurali de pe direcia transversal sunt n
mare majoritate mai mici de 0.30 i indicatorul R3 pentru ansamblul cldirii calculat cu relaia
(D.15) este R3 =0.158. Pentru direcia longitudinal toi montanii au indicatorii R3i <0.3
astfel încât indicatorul R3 nu poate fi calculat cu relaia (D.15).
Dac se face ipoteza, optimist, a conlucrrii tuturor montanilor în stadiile avansate de
solicitare rezult indicatorii:
x transversal R3,max = 0.271
x longitudinal R3,max = 0.136
În consecin, cldirea expertizat se ncadreaz n clasa I de risc seismic.
368

Având n vedere nivelul foarte redus de siguran exprimat prin indicatorul R3 se propun
urmtoarele lucrri de consolidare:
x suprabetonarea planeelor cu o plac de beton monolit cu grosime de 6 cm armat cu
o plas de oel ductil #6/150 mm
x ancorarea pereilor de plcile de beton armat nou create
x solidarizarea profilelor IPN la faa inferioar prin sudarea unor diagonale din oel
beton
x consolidarea pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, ctre interior, cu
perei din beton armat cu grosime de 12 cm executai prin torcretare.
1.11.1. Reevaluarea greutii proprii a cldirii
Deoarece msurile de consolidare propuse sporesc n mod semnificativ greutatea permanent

a cldirii este necesar reevaluarea acesteia.
x Greutatea suprabetonrii este de 0.06 × 2500 = 150 kg/m2 planeu
x Greutile unitare de proiectare ale planeelor devin:
- planeele peste nivelurile 1 i 2: gpl1 = gpl2 = 590 + 150 = 740 kg/m2
- planeul peste nivelul 3: gpl3 = 790 + 150 = 940 kg/m2
x Greutile totale ale planeelor devin:
- Gpl1 = Gpl2 = 70.9 tone
- Gpl3 = 90.0 tone
x Greutatea placrii cu beton este de gplacare = 0.12 × 2500 = 300 kg/m2perete. Adugând
aceast greutate la greutatea zidriei gzid = 0.42 × 1800 = 756 kg/m2 rezult greutatea
zidriei consolidate gzid,cons = 1056 kg/m2 perete. Pentru calculul greutii zidriei
consolidate valorile din tabelul 1.1 se vor multiplica cu factorul cgcons = 1056/756
1.40.
x Rezult greutatea zidriei pe nivel Gzid,cons = 1.4 × 135.2 = 189.3 tone/nivel
x Greutile supuse aciunii seismice, dup consolidare, sunt:
- G1,cons = G2,cons = 70.9 + 189.3 = 260.2 tone
- G3,cons = 90.0 + 0.5 × 189.3 = 184.7 tone
- Gtot,cons = 2 × 260.2 + 184.7 = 705.1 tone
1.11.2. Recalcularea forei seismice statice echivalente
Factorul de comportare se va lua q = 2.25 conform prevederilor din codul P 100-1/2006.

Coeficientul seismic (aplicat la greutatea cldirii pentru gruparea seismic):
J I a g E 0 OK 1.0 u 0.24 u 2.75 u 0.85 u 0.88
c 0.219
q 2.25
Fora seismic total (fora tietoare de baz) dup consolidare:
Fb,cons = c × Gtot,cons = 0.219 × 705.1 = 154.7 tone
Distribuia forei seismice pe nlimea cldirii se face cu relaia:
369
Gi zi
Fi F
¦ Gi zi b
unde zi este cota planeului "i" peste seciunea de ncastrare.
x F3,cons = 66.2 tone
Valoarea total a forei seismice de proiectare static echivalente pentru cldirea consolidat
este 89% din fora static echivalent calculat pentru cldirea neconsolidat. Diferena
provine în special din adoptarea unei valori mai mari pentru factorul q (q = 2.25 în loc de
1.5).
1.11.3. Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali consolidai
Pentru calculul forei tietoare de baz i pentru distribuia forelor seismice în pereii
consolidai se ia n considerare grosimea transformat a pereilor de zidrie placai cu beton
armat. Transformarea se face n funcie de raportul modulelor de elasticitate ale celor dou
materiale.
Grosimea peretelui echivalent de zidrie se determin cu relaia:
‫ܧ‬௕
‫ݐ‬௘௖௛ǡ௭ ൌ ‫ݐ‬ ൅ ‫ݐ‬௭௜ௗ
‫ܧ‬௭௜ௗ ௕௘௧௢௡
Placarea se execut cu beton C16/20 pentru care Eb = 27000 N/mm2
Modulul de elasticitate al zidriei Ez = 1000 fk = 1000 × fm/1.3 2310 N/mm2
Grosimea echivalent (de calcul) a peretelui de zidrie este:
27000
t ech ,z u 12 42 # 182.0 cm
2310
În continuare calculul eforturilor secionale n structura consolidat se conduce ca n
EXEMPLUL NR.3 având în vedere c, prin suprabetonarea prevzut i prin solidarizarea
grinzilor cu diagonale de oel, planeele pot fi considerate rigide în plan orizontal.
1.11.4. Calculul rezistenei pereilor placai cu beton armat
Pentru calculul rezistenei pereilor placai cu beton se neglijeaz capacitatea de rezisten a

zidriei i a betonului (art.F.5.3.1.1.2.) i fora tietoare capabil este asigurat numai de
rezistena oelului.
Pentru detalierea etapelor calculului a se vedea EXEMPLUL NR 3.
1.11.5. Detalierea lucrrilor de intervenie
Proiectarea de detaliu a lucrrilor de intervenie se face numai dup decopertarea complet a

structurii pentru evidentierea eventualelor deficiene ascunse de tencuieli.
Pentru detalierea lucrrilor de intervenie se folosesc prevederile generale i de detaliu ale
Anexei F5 la codul P 100-3/2008, dup cum urmeaz:
- Suprabetonarea planeelor cu o plac de beton monolit cu grosime de 6 cm armat cu
o plas de oel ductil #6/150 mm (Art. F.5.6.1.3.1. din P 100-3/2008)
370
- Ancorarea pereilor consolidai de plcile de beton armat nou create

- Legtura stratului de placare din beton armat de stratul de suprabetonare al planeului
se realizeaz prin continuitatea armturilor.
- Solidarizarea profilelor IPN la faa inferioar prin sudarea unor diagonale din oel
beton (Art.F.5.6.2.1.3.2. din P 100-3/2008 i Figura F5.51)
- Consolidarea pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, ctre interior, cu
perei din beton armat cu grosime de 12 cm executai prin torcretare (Art.F.5.6.1.1.1.
din P 100-3/2008).
Înainte de placare:
A. Se reface continuitatea aparent a zidriei prin injectare (Art. F.5.5.3. din P 100-
3/2008)
B. Se execut, dac este necesar, lucrri pentru asigurarea conlucrrii între
pereii de pe direciile principale ale cldirii (Art.F.5.6.2.1.1. din P 100-3/2008).
Exemplul nr.2 - CLADIRE DE LOCUIT P+2E CU PERETI STRUCTURALI DIN

ZIDARIE NEARMATA SI PLANSEE DIN BETON ARMAT
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 1
2.1. DATE GENERALE

x Amplasament: zona seismic: ag = 0.12g
x Anul construciei: 1925
x Funciune: cldire de locuit
x Structura: identic la toate nivelurile
x Perei structurali din zidrie simpl nearmat
x Planee din beton armat monolit rezemate pe perei (fr centuri)
x Buiandrugii nu constitue grinzi de cuplare
x Grosimea pereilor (fr tencuial): t = 42 cm la pereii exteriori i t = 28 cm la pereii
interiori (toate nivelurile)
x Starea actual: în exploatare, complet finisat. Nu sunt vizibile deteriorri/degradri
din cauze seismice i/sau neseismice
x Nu exist planurile iniiale ale cldirii i nici informaii privind comportarea cldirii la
cutremurele din secolul XX.
x S-a ntocmit un releveu de arhitectur al cldirii (figura 2.1) i s-au efectuat
investigaii limitate in situ pentru determinarea proprietilor materialelor.
371
Figura 2-1. Planul nivelului curent
2.2. CALCULUL ÎNCRCRILOR I FORELOR AXIALE PE PEREII

STRUCTURALI
2.2.1.Date generale
x Aria construit pe nivel: 10.56 x 10.56 = 111.5 m2
x Aria util (aria planeului) pe nivel: (5.72+3.72) x (4.22 + 5.22) = 89.1 m2
x Înlimea nivelurilor het = 3.30 m
x Înlimea total a cldirii: P + 2E Htot = 9.90 m.
2.2.2. Date referitoare la zidrie:

x Elemente pline din argil ars (zid=1.80 t/m3) cu dimensiunile 67 × 130 ×270 mm
x Rezistena medie la compresiune a elementelor 7.5 N/mm2 (75 daN/cm2)
x Mortar var-ciment M2.5 (25 daN/cm2)
x Tencuial pe ambele fee 2 cm greutate total 2 x 0.02 x 2.0 = 0.08 t/m2 perete
x Greutate perete tencuit pe m2 perete
- perete t = 28 cm gz = 0.28 ×1.80 + 0.080 # 0.58 t/m
2
- perete t = 42 cm gz = 0.42 ×1.80 + 0.080 # 0.84 t/m

2
2.2.3. Greutate total din planeu în gruparea seismic

x Greutate permanent:
- placa b.a. - 15 cm 0.375 t/m2
- tencuiala 2 cm 0.040 t/m2
- pardoseala + ap 0.140 t/m2
- pereti despritori 0.125 t/m2
Total 0.680 t/m2
x Încrcare de exploatare:
- locuine 0.30 × 0.150 t/m2
x Încrcare total
372
- 1.00 x 0.680 + 0.3 x 0.150 = 0.725 t/m2

x Greutate total planee/nivel
- 89.1 × 0.725 # 64.6 tone/nivel
2.2.4. Greutatea proprie a zidriei pe nivel

x Zidrie cu grosime t = 42 cm
Ax 1 10.56 × 3.30 - 2.50 × 1.80 - 2.00 × 1.80 = 26.75 m2
Ax 3 10.56 × 3.30 - 2 × 1.50 × 1.50 = 30.35 m2
Ax A (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.50 × 1.50 - 1.00 × 1.50 = 27.40 m2
Ax C (5.72 + 3.72) × 3.30 - 2.00 × 1.50 - 1.50 × 1.50 = 25.90 m2
Total 110.40 m2
x Zidrie cu grosime t = 28 cm
Ax 2 10.56 × 3.30 - 1.02 × 2.10 - 1.52 × 2.40 = 29.1 m2
Ax B (5.72 + 3.72) × 3.30 - 1.52 × 2.40 - 1.02 × 2.10 = 25.40 m2
Total 54.50 m2
x Greutate total pe nivel
Gz = 110.40 × 0.84 + 54.50 × 0.58 # 124.0 tone
2.2.5. Greutate total supus aciunii seismice

x Greutate pe nivel: Gniv = 124.0 + 64.6 = 188.6 tone/nivel
x Greutate echivalent (uniform distribuit) gniv = 188.6/ 10.56 × 10.56 = 1.69 tone/m2
x Greutate total a cldirii Gtot = 3 × Gniv # 566 tone.
2.3. FORE AXIALE PE PEREII STRUCTURALI
2.3.1. Încrcarea vertical din planee pe pereii structurali

Planeele alctuite din plci de beton armat transmit încrcrile pe dou direcii, indiferent de
tehnologia de realizare (monolit, prefabricat din panouri mari, mixt- predale cu
suprabetonare). Asupra pereilor se transmit efectele încrcrilor aplicate pe poriunile de
plac aferente, determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plcilor (l1 d l2).
Încrcrile se consider uniform distribuite pe lungimea peretelui respectiv i se determin cu
relaiile cunoscute:
qtot l1 § l ·
p1 p2 p1 ¨¨ 2 1 ¸¸
4 © l2 ¹
unde l1 este lungimea laturii mici a panoului de plac.
Încrcarea total pe perete s-a obinut prin înmulirea încrcrii p1 sau p2 cu lungimea
spaletului respectiv, la care, în cazul pereilor cu goluri de ui i/sau ferestre, s-a adaugat câte
½ din limea golurilor care mrginesc spaletul.
373
(a) (b)
Figura 2-2. Încrcri din planee
2.3.2. Fore axiale i eforturi unitare de compresiune n perei pe nivel

Tabelul 2.1
Azid Gzid Gplanee Ncalcul
0
Zona (axe)
m2 tone tone tone tone/m2
Z1 (1&A) 2.16 16.95 10.95 27.90 12.9
Z2 (1 &B) 1.43 12.75 8.10 20.85 14.6
Z3 (1&C) 1.74 14.25 5.00 19.25 11.1
Z4 (2&A) 1.43 11.75 6.25 18.00 12.6
Z5 (2&B) 2.30 17.20 17.80 35.00 15.2
Z6 (2&C) 1.78 15.00 7.60 22.60 12.7
Z7 (3&A) 1.53 12.00 3.50 15.50 10.1
Z8 (3&B) 1.85 14.95 6.30 21.25 11.5
Z9 (3&C) 1.11 9.60 2.65 12.25 11.0
6 15.33 124.45 68.15 192.60 12.6
Azid este aria de zidrie în elevaie. Greutatea zidriei s-a determinat înmulind Azid cu
greutatea peretelui pe 1 m2.
A rezultat încrcarea total de referin pe nivel:
qetaj = Ncalcul / 10.56 × 10.56 = 1.727 tone/m2
(valoarea poate fi considerat reprezentativ pentru aceast clas de cldiri).
2.3.3.Fore axiale i eforturi unitare de compresiune la baza pereilor structurali (cota ±

0.00)
Tabelul 2.2
Azid Ncalcul
0(mediu)
Zona
m2 tone tone/m2
Z1 2.16 83.70 38.8
Z2 1.43 62.60 43.8
Z3 1.74 57.80 33.2
Z4 1.43 54.00 37.8
Z5 2.30 105.00 45.7
Z6 1.78 67.80 38.1
Z7 1.53 46.50 30.4
Z8 1.85 63.80 34.5
Z9 1.11 36.80 33.2
6 15.33 578.0 37.7
374
2.4. VERIFICAREA CONDIIILOR DE REGULARITATE

Verificarea condiiilor (4.1a) i (4.1b) din codul P 100-1/2006:
x Centrul de greutate al maselor se afl în centrul geometric al planeului i are
coordonatele xG = 5.28 m i yg = 5.28 m fa de originea sistemului de axe de
referin.
x Centrul de rigiditate al nivelului este "centrul de greutate" al rigiditilor pereilor
structurali ai unui nivel. Poziia acestuia, este definit prin coordonatele (xCR,yCR)
în raport cu sistemul de axe de referin (O,X,Y) i se obine folosind rigiditatea
geometric a pereilor (Kgxi i Kgyi) cu relaiile:
ny nx
¦x K
i 1
i gyi ¦ yi K gxi
i 1
xCR yCR
K gy K gx
unde
x xi sunt coordonatele centrelor de greutate ale seciunilor orizontale ale pereilor
paraleli cu axa "y";
x yi sunt coordonatele centrelor de greutate ale seciunilor orizontale ale pereilor
paraleli cu axa "x".
Figura 2-3. Notaii pentru calculul poziiei centrului de rigiditate
Pereii structurali paraleli cu cele dou direcii principale sunt artai în figura 2.4.
Figura 2-4 Perei activi transversal (T) i longitudinal (L)

375
Având în vedere c toi pereii unui nivel sunt executai cu acelai tip de zidrie (cu acelai
modul de elasticitate) pentru calculul caracteristicilor de rigiditate ale cldirii se va folosi
rigiditatea geometric a pereilor (Kg) definit prin relaia:
Kg >
t O p 3 O2p @1
în metri
het
unde Op
lw
Calculul valorilor xCR i yCR este sistematizat în tabelele 2.3a i 2.3b.
Transversal (pereii paraleli cu axa OY)
Tabelul 2.3a
t lw Az KgMu102 xi xiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.050 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
6 7.968 49.5 311.6
Rezult:
x densitatea pereilor structurali:
ptr % = 7.968/10.56×10.56 = 7.1 %
x poziia centrului de rigiditate fa de originea sistemului de axe:
xCR = 3.116/0.495 =6.29 m
x excentricitatea centrului de rigiditate:
e0x = xCG - xCR = 6.29 - 5.28 = 1.01 m
x excentricitatea relativ a centrului de rigiditate:
e0x/Lx = 0.908/ 10.56 = 0.085 < 0.10
Longitudinal (pereii paraleli cu axa OX)

Tabelul 2.3b
t lw Az KgMu102 yi yiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 1.587 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.020 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 1.260 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.167 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.260 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 0.537 2.578 1.688 10.28 17.352
6 8.574 57.3 289.1
376
Rezult:
x densitatea pereilor longitudinali:
plong% = 8.574/10.56 × 10.56 # 7.70%
x poziia centrului de rigiditate:
yCR = 2.891/0.573=5.045 m
e0y = yCG - yCR = 5.28 - 5.045 = 0.235m
e0y/Ly = 0.235/ 10.56 = 0.022 < 0.10
VERIFICARE
Se reface calculul excentricitii considerând numai elementele a cror rigiditate este

30% din rigiditatea celui mai puternic element de pe fiecare direcie (codul P 100-3/2008,
D.3.4.1.1).
x Transversal T8 = 11.446×102 m 0.3 × 11.446 ×102 = 3.433× 102 m
x Longitudinal L1 = 12.789 × 102 m 0.3 × 12.789 × 102 = 3.836 × 102 m
Tabelul 2.4a
t lw KgMu102 xi xiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m) (m) (m2)
T1 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T2 0.42 2.50 1.320 6.680 0.28 1.870
T3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
T4 0.28 1.78 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 1.853 3.523 10.28 36.216
6 KgM(T) = 0.472 m 6xiKgM(T) = 2.969 m2
Tabelul 2.4b
t lw KgMu102 yi yiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m) (m) (m2)
L1 0.42 3.78 0.873 12.789 0.28 3.580
L2 0.42 2.50 1.320 6.710 0.28 1.878
L3 0.42 1.78 1.853 3.523 0.28 0.986
L4 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L5 0.28 4.50 0.733 10.802 5.78 62.435
L6 0.28 1.78 1.853 2.348 5.78 13.571
L7 0.42 2.78 1.187 8.027 10.28 82.517
L8 0.42 3.00 1.100 9.069 10.28 93.229
L9 0.42 1.28 2.578 1.688 10.28 17.352
6 KgM(L) = 0.443 m 6yiKgM (L) = 2.437m 2
Cu aceste valori coordonatele centrului de rigiditate devin:

x Transversal xCR = 2.969/0.472 = 6.29m (diferena 0%)
x Longitudinal yCR = 2.437 /0.443 = 5.50 m (diferena 9%).
377

CLDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) din P 100-3/2008 pentru metodologiile de nivel 1 i 2 fora tietoare
de baz se determin conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaia (6.1) cu urmtoarele
precizri:
x factorul de suprarezisten se ia: u/1 = 1.0 (zidrie simpl)
x factorul de corecie pentru amortizare $ = 8.0% se ia K = 0.88
x perioada proprie a cldirii (relaia 6.2) cu kT = 0.045 este:
0.045 u H tot 0.045 u 13.20 0.75

0.75
T 0.31 sec
x factorul de corecie pentru numrul de niveluri supraterane: = 0.85
x ordonata spectrului elastic: Se (T= 0.31sec) = 0.12g × 2.75 = 0.33g
x factorul de comportare pentru zidrie nearmat: q = 1.5 (tabelul 6.1)
x factorul de importan: I = 1.0 (cldire de locuit)
x ordonata spectrului de proiectare: Sd = Se/q = 0.33g/1.5 = 0.22g
x fora tietoare de baz pentru proiectare este:
566
Fb KJ I S d ( T1 )mO 0.88 u 1.0 u 0.22 g u u 0.85 0.164 u 566.0 92.8 tone
g
2.6. VERIFICAREA PRELIMINAR A CAPACITII DE REZISTEN CU
METODOLOGIA DE NIVEL 1
Cldirea îndeplinete cerinele din codul P100-3/2008 aliniatul D.3.2.(2) pentru utilizarea
metodologiei de nivel 1:
x cldire din zidrie nearmat, cu regularitate în plan i în elevaie, cu planee din beton
armat monolit, având înlime d P+2E în zone seismice cu ag = 0,12g.
2.6.1. Evaluarea calitativ preliminar prin metodologia de nivel 1
Conform D.3.3.1. rezult urmtoarele valori ale parametrilor de control:

x Regimul de înlime P+2E 1.1
x Planee rigide în plan orizontal 2.1
x Cldire cu regularitate geometric i structural în plan i în elevaie 3.1
Din tabelul D.1a rezult indicatorul R1 = 100.
2.6.2. Verificarea preliminar prin calcul prin metodologia de nivel 1
Din relaia (D.9) rezult:

3 u 1.727 u 111.50
V0 35.0tone / m 2
7.968 8.574
Pentru mortarul de var-ciment s-a luat valoarea medie @k = 9.0 tf/m2. S-a apreciat o reducere
de 15% pentru avariile uoare de la cutremurele anterioare (1940 i 1977) despre care exist
informaii orale.
Rezult:
calc = 0.85 × 9.0 = 7.65 t/m2
378
Din relaia (D.11), Az,min Az,transv = 7.968 m2 a rezultat:

2 u 35.0
Fb ,cap 7.968 u 7.65 u 1 122.7.1tone
3 u 7.65
Cu aceste date indicatorul R3 este:
122.7
R3 1.322 ! 1.0
92.8
Condiia de siguran este satisfcut. Nu este necesar aplicarea unei metode superioare de
evaluare.

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2
3.1. DATE GENERALE

x Se verific cldirea din EXEMPLU NR.2 considerat ca fiind amplasat în zona
seismic ag = 0.20g.
x Nu sunt satisfcute condiiile de la D.3.2.(2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.
x Se folosete metodologia de nivel 2.
x Structura este modelat cu perei cu seciune dreptunghiular (figura 2.4) considerai
console independente.
x Încrcrile verticale i caracteristicile geometrice ale structurii sunt cele din
EXEMPLUL NR.2.
Calculul din EXEMPLUL NR.2 se continu începând cu determinarea forei tietoare de

baz pentru ansamblul cldirii.

CLDIRII.
Conform D.3.4.1.1.(1) pentru metodologiile de nivel 1 i 2 fora tietoare de baz se
determin conform prevederilor de la 6.7.2 cu relaia (6.1) cu urmtoarele precizri:
x factorul de suprarezisten s-a luat: u/1 = 1.0 (zidrie simpl)
x factorul de corecie pentru amortizare $ = 8.0% s-a luat K = 0.88
x perioada proprie a cldirii (relaia
T 0.045 u H tot 0.045 u 13.20 0.31sec 6.2) cu kT = 0.045 este:
0.75 0.75
x factorul de corecie pentru numrul de niveluri supraterane: = 0.85

x ordonata spectrului elastic: Se (T= 0.31sec) = 0.20g × 2.75 = 0.55g
x factorul de comportare pentru zidrie nearmat: q = 1.5 (tabelul 6.1)
x factorul de importan I = 1.0 (cldire de locuit)
x ordonata spectrului de proiectare: Sd = Se/q = 0.55g/1.5 = 0.366g
x fora tietoare de baz pentru proiectare este:
379
566
Fb KJ I S d ( T1 )mO 0.88 u 1.0 u 0.366 g u u 0.85 0.273 u 566.0 154.4 tone
g
3.3. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE BAZ PE ÎNLIMEA CLDIRII
S-a utilizat relaia (4.6) din P 100-1/2006.
Fora seismic la nivelul "i" s-a calculat cu relaia:
mi zi
Fi Fb n
¦ mi zi
i 1
unde zi = i×het i mi = m.
Pentru nniv = 3 rezult 6 zi = 1+2+3 =6 i forele seismice de etaj (Fi) i forele tietoare de
etaj (Vi) sunt date în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Fora i=1 i=2 i=3
Fi (tone) 0.166 Fb = 25.7 0.333Fb = 51.5 0.5Fb = 77.2
Vi (tone) V1 = Fb = 154.4 V2 = 0.833Fb = 128.7 V3 = 0.5Fb = 77.2
3.4. DISTRIBUIA FOREI TIETOARE DE ETAJ ÎNTRE PEREII

STRUCTURALI
3.4.1. Rigiditatea la torsiune
Rigiditatea geometric la torsiune a cldirii la un nivel oarecare se calculeaz cu relaia:

ny nx
J gR ¦ xCR xi 2
K gyi ¦ yCR yi 2 K gxi
i 1 i 1
Din EXEMPLUL NR.2 tabelele 2.1 i 2.2., poziia centrului de rigiditate are coordonatele:
x xCR = 6.29 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul 3.2.
Tabelul 3.2
KgM(T)u KgM(L)u
KgM(T) KgM(L)
xi |xCR-xi| 102 u yi |yCR-yi| 102 u
Elem. u102 Elem. u102
(xCR-xi)2 (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
T1 3.523 127.25 L1 12.789 290.98
T2 6.680 0.28 6.01 241.28 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
T3 3.523 127.25 L3 3.523 80.16
T4 2.348 ---- L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 0.01 ---- L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 ---- L6 2.348 1.25
T7 5.628 89.60 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 3.99 182.54 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 56.09 L9 1.688 46.17
6 49.6 6 824.01 6 57.30 1045.85
A rezultat valoarea momentului de inerie de torsiune:

JR # 1870.0 m3
380
3.4.2. Razele de giraie la torsiune
Razele de torsiune pe cele dou direcii se obin din relaiile:

JR J gR JR J gR
rx ry
Kx K gx Ky K gy
Au rezultat valorile:
JR 1870.0 JR 1870.0
r0 x # 6.14m r0 y 5.71m
¦ Kx 49.60 ¦ Ky 57.30
Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din codul P 100-1/2006:

x Transversal e0x = 1.01 m < 0.3r0x = 0.3 × 6.14 = 1.84 m
x Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 5.71 = 1.71 m
Concluzie: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.
3.4.3. Excentricitate accidental (relaia 4.2 din codul P 100-1/2006)
e1i = ± 0.05 L1 = ± 0.05 × 10.56 # 0.53 cm
3.4.4. Distribuia forei tietoare de etaj între pereii structurali
Se utilizeaz relaiile (4.7) din codul P 100-1/2006 transformate pentru simplificare, dup
cum urmeaz:
Fora lateral aferent fiecrui perete "i", la un nivel oarecare "j", se calculeaz cu
urmtoarele relaii condensate (pentru simplificarea scrierii s-a omis indicele "j" care se
refer la identificarea etajului):
x pentru aciunea seismic pe direcia x:
K ix § d iy e y ·
Vix Vx ¨¨ 1 ¸ Vix ( tr )>1 'Vix ( rot )@
Kx © rox2 ¸¹
x pentru aciunea seismic pe direcia y:
§ d e ·
Viy
K iy
>
V y ¨ 1 ix x ¸ Viy ( tr ) 1 'Viy ( rot )
K y ¨© roy2 ¸¹
@
în care
K ix Kiy
x Vix ( tr ) Vy sunt componentele forelor tietoare care rezult din
Vx i Viy ( tr )
Kx Ky
egalitatea deplasrilor de translaie pe direcia "x" i respectiv "y"
diy dix
x 'Vix ( rot ) e y i 'Viy ( rot )
ex sunt factorii de corecie care in seama de
r 2
ox roy2
compatibilitatea deplasrilor din rotire ale pereilor asigurat de planeul infinit rigid
în plan orizontal
x Kix i Kiysunt rigiditile relative de nivel ale pereilor pe direcia x i, respectiv, y,
381
nx ny
x Kx ¦i 1
K ix i Ky ¦K
i 1
ij sunt rigiditile laterale ale structurii pe direcia "x"
i respectiv "y" la nivelul "j"

x nx, ny este numrul pereilor paraleli cu axa "x" i, respectiv cu axa "y"
x Vix , Viy sunt forele tietoare pentru peretele "i" la nivelul "j" în direcia x, respectiv y,
x Vx ,Vy , sunt forele tietoare seismice pentru ansamblul structurii la nivelul "j" în
direcia x, respectiv y,
nx ny
x JR ¦ Kix diy2 ¦ Kix dix2 este momentul de inerie la tosiune la nivelul "j"
i 1 i 1
x d ix , d iy sunt distanele în direcia x, respectiv y, care definesc poziia peretelui "i" în

raport cu centrul de rigiditate de la nivelul "j"; dac în raport cu sistemul general de
axe (OXY) se noteaz cu:
- xCR , yCR - coordonatele centrului de rigiditate de la nivelul"j"
- xi , yi - coordonatele centrului de greutate al peretelui "i" la nivelul "j"
x cu relaiile d ix xCR xi i d iy yCR yi
Semnele mrimilor dix i diy se stabilesc dup cum urmeaz:

x dac xCG > xCR rezult:
- dix > 0 pentru toi pereii cu xi < xCR
- dix < 0 pentru toi pereii cu xi > xCR
x dac xCG < xCR rezult:
- dix < 0 pentru toi pereii cu xi < xCR
- dix > 0 pentru toi pereii cu xi > xCR
Pentru mrimile diy semnele se stabilesc în mod analog.
x ex , ey , sunt distanele în direcia x, respectiv y, care definesc poziiile deplasate ale
forelor seismice, aplicate în centrul maselor, fa de centrul de rigiditate calculate cu
relaiile :
ex e0 x r eax ey e0 y r eay
unde:
eox xCR xCG eoy yCR yCG
sunt distanele în direcia x, respectiv y, dintre centrul de mas (CG) i centrul de rigiditate
(CR) la nivelul "j"
x eax ,eay , sunt excentricitile accidentale în direcia x, respectiv y, la nivelul "j",
Pentru parterul cldirii calculul este sistematizat în tabelele 3.3 i 3.4.

Pentru cldirea P+2E momentul de proiectare (Md) la baza peretelui s-a determinat în funcie
de fora tietoare la baz cu relaia:
382
Mcalc = 2.33Vtot het # 7.70 Vtot
Transversal
Tabelul 3.3a
Perete K K/6K Vi(transl) d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T2 6.68 0.135 20.84 -6.01 -5.10 15.73 -1.59 19.24 148.1
T3 3.52 0.071 10.95 -2.68 8.26 -0.83 10.11 77.9
T4 2.35 0.047 7.25 ---- 7.25 ---- 7.25 55.8
T5 9.16 0.185 28.56 ---- 28.56 ---- 28.56 219.7
-----
T6 3.75 0.076 11.72 ---- 11.72 ---- 11.72 90.2
T7 5.63 0.114 17.44 2.85 20.45 0.88 18.49 142.3
T8 11.47 0.231 35.66 3.99 5.81 41.47 1.80 37.46 288.2
T9 3.52 0.071 10.95 1.78 12.74 0.55 11.51 88.6
Longitudinal
Tabelul 3.3b
Perete K K/6K Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 12.79 0.223 34.42 3.85 38.27 -1.18 33.24 255.5
L2 6.71 0.117 18.06 4.765 2.01 20.08 -0.62 17.44 134.2
L3 3.52 0.061 9.41 1.06 10.47 -0.32 9.09 70.0
L4 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L5 10.80 0.188 29.02 -0.735 -0.50 28.52 0.15 29.17 224.4
L6 2.35 0.041 6.33 -0.11 6.22 0.03 6.36 49.0
L7 8.03 0.140 21.61 -2.65 18.96 0.81 22.42 172.4
L8 9.07 0.158 24.39 -5.235 -3.00 21.38 0.92 25.31 194.7
L9 1.69 0.029 4.47 -0.56 3.97 0.17 4.69 36.1
Valorile de proiectare ale forei tietoare sunt valorile maxime notate V(tot) pentru ambele
valori ale excentricitii totale (ex i ey). Aceste valori sunt date în casetele poate. Valorile
momentelor (Mcalc) corespund valorilor de proiectare ale forelor tietoare. Atenie ! Suma
forelor de proiectare V(tot) este mai mare decât fora tietoare de baz (Fb) deoarece
cuprinde valorile maxime ale componentelor datorate rotirii de ansamblu corespunztoare
celor dou valori ale excentricitii accidentale (valorile din tabel nu se realizeaz simultan).
3.4.5. Refacerea distribuiei forei seismice în pereii structurali folosind ipoteza

consolelor legate prin planeele de beton armat
Calculul s-a refcut luând în considerare efectul planeului rigid, impunând egalitatea
deformaiilor laterale la nivelul tuturor planeelor. S-a folosit pentru calculul componentelor
din translaie un program pentru cadre plane iar pentru calculul componentelor din rotaie s-
au folosit, pentru simplificare, rigiditile geometrice determinate mai sus.
Transversal
Tabelul 3.4a
Perete Vi(transl d=xR-xi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
T1 8.68 -2.32 6.36 -0.66 8.02 51.6
T2 19.6 -6.01 -4.41 15.19 -1.50 18.1 129.4
T3 8.68 -2.32 6.36 -0.66 8.02 51.6
T4 5.8 ---- 5.8 ---- 5.8 36.7
T5 35.7 ---- 35.7 ---- 35.7 321.0
-----
T6 10.5 ---- 10.5 ---- 10.5 72.7
T7 15.8 2.47 18.27 0.76 16.56 126.9
T8 41.0 3.99 5.04 46.04 1.55 42.55 400.0
T9 8.68 1.54 10.22 0.47 9.15 63.9
383
Longitudinal
Tabelul 3.4b
Perete Vi(transl) d=yR-yi Vi1 (rot) Vi1(tot) Vi2(rot) Vi2(tot) Mcalc
L1 38.6 4.09 42.69 -1.24 37.36 354.4
L2 15.9 4.765 1.68 17.58 -0.52 15.38 118.8
L3 7.1 0.76 7.86 -0.23 6.87 46.8
L4 4.7 -0.08 4.62 0.02 4.72 28.2
L5 36.5 -0.735 -0.63 35.87 0.19 36.69 336.3
L6 4.7 -0.08 4.62 0.02 4.72 28.2
L7 20.1 -2.46 17.84 0.75 20.85 147.4
L8 23.7 -5.235 -2.92 20.78 0.89 24.59 180.5
L9 3.0 -0.36 2.64 0.11 3.11 17.3
În tabelul 3.5a sunt prezentate, comparativ, rezultatele obinute prin cele dou modele.
Rezultatele din modelul cu console legate (M2) sunt prezentate i procentual în raport cu
modelul console indepentente (M1).
Transversal
Tabelul 3.5a
Fora tietoare la baz Moment încovoietor
M1 M2 _% M1 M2 _%
T1 10.11 8.02 -20.6 77.9 51.6 -33.8
T2 19.24 18.1 -5.9 148.1 129.4 -12.6
T3 10.11 8.02 -20.6 77.9 51.6 -33.8
T4 7.25 5.8 -20.0 55.8 36.7 -34.2
T5 28.56 35.7 +25.0 219.7 321.0 +46.1
T6 11.72 10.5 -10.4 90.2 72.7 -19.4
T7 20.45 18.27 -10.6 142.3 126.9 -10.8
T8 41.47 46.04 +11.0 288.2 400.0 +38.8
T9 12.74 10.22 -19.88 88.6 63.9 -27.9
Longitudinal
Tabelul 3.5b
Fora tietoare la baz Moment încovoietor
M1 M2 _% M1 M2 _%
L1 38.27 42.69 +12.2 255.5 354.4 +38.7
L2 20.08 17.58 -12.0 134.2 118.8 -11.5
L3 10.47 7.86 -24.5 70.0 46.8 -33.1
L4 6.36 4.72 -25.8 49.0 28.2 -42.4
L5 29.17 36.69 +25.8 224.4 336.3 +49.9
L6 6.36 4.72 -25.8 49.0 28.2 -42.4
L7 22.42 20.85 -7.0 172.4 147.4 -14.5
L8 25.31 24.59 -2.8 194.7 180.5 -7.3
L9 4.69 3.11 -33.7 36.1 17.3 -97.0
Deoarece diferenele între rezultatele date de cele dou modele sunt semnificative, pentru
verificarea siguranei vor fi folosite rezultatele obinute cu modelul M2 care ine seama de
efectul planeelor rigide (egalitatea deformatiilor laterale la toate nivelurile).

În urma investigaiilor efectuate s-a considerat c s-a realizat nivelul de cunoatere KL2
(cunoatere normal) pentru care s-a luat CF = 1.2 (tabel 4.1 din P 100-3/2008).
384
3.5.1. Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei
Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei cu elemente fmed = 7.5 N/mm2 i M2.5, cu

rost longitudinal, s-a calculat astfel:
x Pentru dimensiunile crmizilor pline din lucrare cu rezistena medie la compresiune
fmed (marca), rezistena standardizat la compresiune (fb) se calculeaz suficient de
exact cu relaia:
fb # 0.8 × fmed = 0.8 × 7.5 = 6.0 N/mm2
Coeficientul de transformare 0.8 s-a luat din SR EN 772-1.
x Rezistena caracteristic a zidriei (fk) s-a calculat conform CR 6-2006/SR EN 1996-
1-1 (zidrie cu rost longitudinal) cu relaia:
fk = 0.8 × K × fb0.7 × fm0.3 = 0.8 × 0.55 × 6.00.7 × 2.50.3 = 2.03 N/mm2
x Rezistena medie la compresiune a zidriei:
fm = 1.3fk =1.3 × 2.03 = 2.63 N/mm2
x Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei:
fm 2.63
fd # 2.19 N / mm 2
CF 1.20
3.5.2. Rezistena de proiectare la forfecare a zidriei
3.5.2.1. Cedare prin lunecare în rostul orizontal
Utilizând valorile rezistenelor din STAS 1031-51(56)(71) pentru M2.5 i efortul unitar
mediu de compresiune 0= 0.377N/mm2, a rezultat Rf = 0.25 N/mm2:
x Rezistena unitar medie:
fvm Rf(0) = Rf + 0.7 0 = 0.25 + 0.7 × 0.377= 0.51 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare a rezultat (cu relaia D.3 din P 100-3/2008 –
Comentarii – Anexa D):
f vm 0.51
f vd 0.155 N / mm 2
J M CF 2.75 u 1.2
3.5.2.2. Cedare prin rupere pe diagonal
Rezistena unitar de proiectare s-a obinut cu relaia (D.4) din P 100-3/2008:

0.04 f m 0.04 u 2.63
f td # 0.031 N / mm 2
J M CF 2.75 u 1.2
3.6. REZISTENELE DE PROIECTARE ALE PEREILOR STRUCTURALI
Momentele capabile ale pereilor i forele tietoare asociate sunt date în tabelele
3.6a i 3.6b.
385
3.6.1. Fora tietoare asociat cedrii prin compresiune excentric
Înlimea echivalent (a se vedea Comentarii – Anexa D) este:

Hechiv = 0.75 Htot = 0.777×9.90 = 7.692 m
Transversal
Tabelul 3.6a
d Azid lw Nd MRd Vf1
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
T1 38.8 0.747 0.177 0.796 1.78 29.0 20.5 3.18
T2 43.8 1.050 0.200 0.770 2.50 46.0 44.2 6.18
T3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 29.0 21.3 3.30
T4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.5 2.13
T5 45.7 1.114 0.209 0.760 3.98 50.9 77.1 8.58
T6 38.1 0.638 0.174 0.800 2.28 24.3 22.1 3.19
T7 30.4 0.957 0.139 0.840 2.28 29.1 27.9 4.04
T8 34.5 1.470 0.158 0.818 3.50 50.7 72.4 8.63
T9 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 2.88
6Vf1=42.05 tone
Longitudinal
Tabelul 3.6b
d Azid lw Nd MRd Vf1
tone/m2 m2 (m) tone tm tone
L1 38.8 1.587 0.177 0.796 3.78 53.6 80.6 9.76
L2 43.8 1.020 0.200 0.770 2.50 44.7 43.0 6.41
L3 33.2 0.747 0.152 0.825 1.78 24.8 18.2 3.07
L4 37.8 0.498 0.173 0.801 1.78 18.8 13.4 2.24
L5 45.7 1.260 0.209 0.760 4.50 57.6 98.5 10.75
L6 38.1 0.498 0.174 0.800 1.78 19.0 13.5 2.26
L7 30.4 1.167 0.139 0.840 2.78 35.5 41.4 5.86
L8 34.5 1.260 0.158 0.818 3.00 43.5 53.4 7.28
L9 33.2 0.537 0.152 0.825 1.28 17.8 9.4 1.68
Vf1=49.31 tone
3.6.2. Fora tietoare asociat cedrii prin lunecare în rost orizontal
Determinarea zonei comprimate a peretelui corespunztoare momentului capabil s-a fcut

inând seama de alternana sensului de aciune al forei seismice (a se vedea Cod P 100-
3/2008, Comentarii - Anexa D).
Lungimea zonei comprimate (lc) s-a calculat cu relaia (D.7a – Comentarii - Anexa D) iar
lungimea pe care este activ aderena s-a calculat cu relaia (D.7b – Comentarii - Anexa D)
Din tabelul 3.7 rezult lad = 0.0 atât pentru pereii transverali cât i pentru cei longitudinali.
Fora tietoare Vf21 s-a calculat cu relaia (D.7c – Comentarii - Anexa D).
ܰௗ ܰௗ
ܸ௙ଶଵ ൌ ͲǤͻ͵ ൌ ͲǤͻ͵ ൌ ͲǤʹͺʹܰௗ
‫ߛܨܥ‬ெ ͳǤʹ ൈ ʹǤ͹ͷ
Valorile corespunztoare sunt date în tabelul 3.7.

386
Tabelul 3.7
Elem. NdT lc lw lad Vf21 Elem NdL lc lw lad Vf21
tone m m m tone tone m m m tone
T1 29.0 0.725 1.78 0.00 8.18 L1 53.6 1.340 3.78 0.00 15.12
T2 46.0 1.150 2.50 0.00 12.97 L2 44.7 1.117 2.50 0.00 12.61
T3 29.0 0.725 1.78 0.00 8.18 L3 24.8 0.620 1.78 0.00 6.99
T4 18.8 0.705 1.78 0.00 5.30 L4 18.8 0.705 1.78 0.00 5.30
T5 50.9 1.909 3.98 0.00 14.35 L5 57.6 2.160 4.50 0.00 16.24
T6 24.3 0.911 2.28 0.00 6.85 L6 19.0 0.713 1.78 0.00 5.36
T7 29.1 0.727 2.28 0.00 8.21 L7 35.5 0.888 2.78 0.00 10.01
T8 50.7 1.268 3.50 0.00 14.30 L8 43.5 1.087 3.00 0.00 12.27
T9 24.8 0.620 1.78 0.00 6.99 L9 17.8 0.445 1.28 0.00 8.02
3.6.3. Fora tietoare asociat cedrii prin rupere pe seciuni înclinate
Valoarea forei tietoare asociat cedrii prin rupere pe seciuni înclinate s-a calculat cu
relaia (D.8) în care rezistena unitar s-a luat egal cu valoarea determinat la 3.5.2.2.
ftd = 3.1 tone/m2
Din tabelul 2.6 (EXEMPLUL NR.2) rezult pentru toi pereii valorile p> 1.5 deci în relaia
(D.8) s-a luat valoarea b = 1.5. Calculul este detaliat în tabelul 3.8.
Tabelul 3.8
d ࣌ࢊ
Elem ඨ૚ ൅ AwT Vf22 AwL Vf22
tone/m2 ࢌ࢚ࢊ m2 tone m2 tone
T1 & L1 38.8 3.676 0.747 5.68 1.587 12.05
T2&L2 43.8 3.889 1.050 8.44 1.020 8.20
T3&L3 33.2 3.422 0.747 5.28 0.747 5.28
T4&L4 37.8 3.632 0.498 3.74 0.498 3.74
T5&L5 45.7 3.968 1.114 9.13 1.260 10.32
T6&L6 38.1 3.646 0.638 4.81 0.498 3.74
T7&L7 30.4 3.287 0.957 6.50 1.167 7.93
T8&L8 34.5 3.483 1.470 10.58 1.260 9.07
T9&L9 33.2 3.422 0.747 5.28 0.537 3.80
Determinarea forei tietoare de rupere i a modului de rupere sunt prezentate n tabelul 3.9
conform criteriilor stabilite la D.3.4.1.3.2.
Tabelul 3.9
Vf1 Vf21 Vf22 Vf1 Vf21 Vf22
Elem. Elem.
Rupere Rupere
tone tone tone tone tone tone
T1 3.18 8.18 5.68 D L1 9.76 15.12 12.05 D
T2 6.18 12.97 8.44 D L2 6.41 12.61 8.20 D
T3 3.30 8.18 5.28 D L3 3.07 6.99 5.28 D
T4 2.13 5.30 3.74 D L4 2.24 5.30 3.74 D
T5 8.58 14.35 9.13 D L5 10.75 16.24 10.32 F
T6 3.19 6.85 4.81 D L6 2.26 5.36 3.74 D
T7 4.04 8.21 6.50 D L7 5.86 10.01 7.93 D
T8 8.63 14.30 10.58 D L8 7.28 12.27 9.07 D
T9 2.88 6.99 5.28 D L9 1.68 8.02 3.80 D
387
Calculul indicatorului R3i pentru fiecare perete structural în parte este sintetizat n tabelele
3.10a i 3.10b.
Tabelul 3.10a
e0x+eax e0x-eax
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
tone tone tone
T1 3.18 6.36 0.500 8.02 0.397
T2 6.18 15.19 0.407 18.1 0.341
T3 3.30 6.36 0.519 8.02 0.397
T4 2.13 5.8 0.367 5.8 0.367
T5 8.58 35.7 0.240 35.7 0.240
T6 3.19 10.5 0.304 10.5 0.304
T7 4.04 18.27 0.221 16.56 0.193
T8 8.63 46.04 0.187 42.55 0.203
T9 2.88 10.22 0.282 9.15 0.315
Indicatorul R3 pentru ansamblul structurii se calculeaz cu relaia (D.15) în care se introduc

numai pereii pentru care valorile Ri > 0.3 (casetele poate).
x pentru e0x+eax R3= 17.98/154.4= 0.116
x pentru e0x-eax R3= 20.86/154.4= 0.135
Tabelul 3.10b
ey = e0y+eay ey=e0y-eay
Fcap
Elem. Fbi Fbi
R3i R3i
tone tone tone
L1 9.76 42.69 0.229 37.36 0.261
L2 6.41 17.58 0.365 15.38 0.417
L3 3.07 7.86 0.391 6.87 0.447
L4 2.24 4.62 0.485 4.72 0.475
L5 10.32 35.87 0.288 36.69 0.281
L6 2.26 4.62 0.489 4.72 0.479
L7 5.86 17.84 0.328 20.85 0.281
L8 7.28 20.78 0.350 24.59 0.296
L9 1.68 2.64 0.636 3.11 0.540
Au rezultat valorile indicatorului R3 pentru ansamblul structurii:
x pentru e0y+eay R3= 28.8/154.4= 0.186
x pentru e0y-eay R3= 15.66/154.4= 0.101
3.7 ÎNCADRAREA CLDIRII N CLASE DE RISC SEISMIC

Pe baza indicatorilor R3 calculai mai sus cldirea se ncadreaz n clasa de risc seismic I
conform tabelului 8.3.

Având n vedere nivelul foarte redus de siguran exprimat prin indicatorul R3 se propun
urmtoarele lucrri de consolidare:
x consolidarea tuturor pereilor structurali de zidrie prin placarea acestora, pe ambele
fee cu perei din beton armat cu grosime de 6 cm executai prin torcretare.
388
3.8.1. Recalcularea greutii proprii a zidriei
Prin placarea fiecrui perete cu dou straturi de beton de 6 cm grosime, greutatea proprie a
zidriei sporete dup cum urmeaz:
x Perete de 42.0 cm grosime
gw = 0.42 × 1800 + 2 × 0.06 × 2500 + 80 = 1136 kg/m2
x Perete de 28.0 cm grosime
gw = 0.28 × 1800 + 2 × 0.06 x 2500 + 80 = 884 kg/m2
x Greutatea total a zidriei pe nivel (a se vedea EXEMPLUL NR.2)
Gzid = 110.4 × 1.136 +54.50 × 0.884 = 173.6 tone (cretere de 40%)
x Greutatea total pe nivel supus aciunii seismice (a se vedea EXEMPLUL NR.2)
Gzid = 173.6 + 64.6 = 238.2 tone (cretere de 26%)
x Greutatea total a cldirii supus actiunii seismice
Gtot = 3 × 238.2 715.0 tone.
3.8.2. Recalcularea forei seismice de proiectare
x Soluia de consolidare propus cu placarea zidriei pe ambele fee permite

considerarea factorului de comportare cu valoarea adoptat pentru zidria cu inim
armat (ZIA)
x Se va adopta valoarea q = 3.50 (conform tabel 8.4 din codul P 100-1/2006) redus cu
factorul 0.75 pentru a ine seama de neomogenitatea probabil a stratului de placare i
a condiiilor de aderen. Deci s-a luat q = 0.75 × 3.50 = 2.625
x Fora seismic de proiectare este prin urmare:
- ordonata spectrului de proiectare Sd = Se/q = 2.75 ×0.20g/2.625 = 0.210g
- fora tietoare de baz pentru proiectare este:
715
Fb KJ I S d ( T1 )mO 0.88 u 1.0 u 0.210 g u u 0.85 0.157 u 715.0 112.3tone
g
(valoarea reprezint 73% din fora de proiectare pentru cldirea din zidrie nearmat).
Valorile maxime ale forelor tietoare de proiectare în pereii structurali consolidai se
detemin proporional cu valorile din tabelele 3.10a i 3.10b i sunt date în tabelul 3.11.
Tabelul 3.11
Fbi Fbi
Element Element
tone tone
T1 5.85 L1 31.16
T2 13.2 L2 12.83
T3 8.85 L3 5.73
T4 4.23 L4 3.45
T5 26.1 L5 26.78
T6 7.67 L6 3.45
T7 13.34 L7 15.22
389
T8 33.61 L8 17.95
T9 7.46 L9 2.27
3.8.3. Verificarea condiiei de siguran pentru pereii consolidai
x Conform codului P100-3, art. F.5.6.1.1.2. în cazul pereilor placai cu beton armat se
neglijez capacitatea de rezisten a zidriei existente i a betonului de placare (fora
tietoare se preia numai prin armturi)
x Armarea fiecruia dintre cele dou straturi se face cu o plas #6/20 cm din oel OB37
cu fyd = 2.100 daN/cm2 2.1 tone/cm2
x Capacitatea de for tietoare se calculeaz cu relaia:
Vcap, placat / m= (0.8 Ash + 0.2Asv) fyd
x Ariile de armtur sunt Ash = Asv = 2 × 0.283 /0.20 = 2.83 cm2/m
x Fora tietoare preluat de armturi pe metru liniar de perete este:
Vcap,placat /m= 2.1 × 2.83 = 5.94 tone/m
x Pentru pereii cu lw > hniv Vcap = 5.94 × hniv = 19.6 tone
x Pentru pereii cu lw < hniv Vcap = 5.94 × lw
În tabelul 3.12a. sunt date valorile forelor tietoare capabile i indicatorii R3,consolidat pentru
pereii transversali.
Tabelul 3.12a
lw Fcap,consolidat Fbi
Element R3i,consolid
tone tone
T1 1.78 10.6 5.85 >1.0
T2 2.50 14.85 13.2 >1.0
T3 1.78 10.6 8.85 >1.0
T4 1.78 10.6 4.23 >1.0
T5 3.98 19.64 26.1 0.752
T6 2.28 13.6 7.67 >1.0
T7 2.28 13.6 13.34 >1.0
T8 3.50 19.64 33.61 0.584
T9 1.78 10.6 7.46 >1.0
Din tabel se constat c pentru pereii T5 i T8 armtura aleas este insuficient i trebuie
majorat (casetele poate).
A. Pentru peretele T5 se folote plas #6/15cm
Asv = Ash = 2 × 0.283/0.15 = 3.77 cm2
Pentru aceasta armare rezult:
Vcap,placat/m = 2.1 × 3.77 = 7.92 tone/m
Vcap,placat (T5) = 3.3 × 7.92 = 26.1 tone Fb(T5) R3,consolidat (T5) 1.0
B. Pentru peretele T8 se folosete plasa #6/ 10

Asv = Ash = 2 × 0.283/0.10 = 5.65 cm2
Pentru aceasta armare rezult:
Vcap,placat/m = 2.1 × 5.65 = 11.87 tone/m
Vcap,placat (T8) = 3.3 × 11.87 = 39.2 tone > Fb(T8) = 33.6 tone R3,consolidat (T8) >1.0
390
În tabelul 3.12b. sunt date valorile forelor tietoare capabile i indicatorii R3,consolidat pentru
pereii longitudinali.
Tabelul 3.12b
lw Fcap,consolidat Fbi
Element R3i,consolid
tone tone
L1 3.78 19.63 31.16 0.630
L2 2.50 14.85 12.83 >1.0
L3 1.78 10.57 5.73 >1.0
L4 1.78 10.57 3.45 >1.0
L5 4.50 19.63 26.78 0.733
L6 1.78 10.57 3.45 >1.0
L7 2.78 16.51 15.22 >1.0
L8 3.00 17.85 17.95 1.0
L9 1.28 7.6 2.27 >1.0
Pentru pereii L1 i L5 pentru care, cu armtura propus, rezult indicatorul R3,consolid <1.0
(casetele poate) se adopt armturile urmtoare:
A. Pentru peretele L5 se folosete plas #6/15cm
Vcap,placat (L5) = 3.3 × 7.92 = 26.1 tone Fb(L5)= 26.78 R3,consolidat (L5) 1.0
B. Pentru peretele L1 se folosete plasa #6/10 cm

Vcap,placat (L1) = 3.3 × 11.87 = 39.2 tone > Fb(L1 ) = 31.6 tone R3,consolidat (L1) >1.0
Înainte de placare:
A. Se reface continuitatea aparent a zidriei prin injectare (Art. F.5.5.3. din codul P 100-
3/2008).
B. Se execut, dac este necesar, lucrri pentru asigurarea conlucrrii între pereii de pe
direciile principale ale cldirii (Art.F.5.6.2.1.1. din P 100-3/2008).
Exemplul nr.4 - CLADIRE DE LOCUIT P+2E CU PERETI STRUCTURALI DIN

ZIDARIE NEARMATA SI PLANSEE DIN BETON ARMAT
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 la cldiri cu neregulariti

geometrice i structurale
4.1 DATE GENERALE

Se consider partiul folosit la EXEMPLELE NR.2 i NR.3. în condiiile în care peretele
structural de pe axul 1 este perete de calcan (nu are goluri). Situaia aceasta se întâlnete în
multe cazuri la cldirile existente (plombe) i genereaz neregularitate structural n plan.
391
(a) (b)
Figura 4-1. Cldirea "plomb"
(a) Planul nivelului (b) Pereii transversali
Modificarea afecteaz numai pereii activi n direcie transversal (T) care sunt artai în
figura 4-1b. Pereii longitudinali (L) rmn identici cu cei din EXEMPLUL NR.3.
4.2. RECALCULAREA POZIIEI CENTRULUI DE RIGIDITATE
S-a recalculat poziia centrului de rigiditate pentru pereii transversali (T).

Poziia CR pentru pereii longitudinali (L) nu se modific.
Transversal (pereii paraleli cu axa OY)
Tabelul 4.1
t lw Az KgMu10 2
xi xiKgMu102
Elem. p
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1a 0.42 10.56 4.435 0.312 43.4 0.28 12.152
T4 0.28 1.78 0.498 1.853 2.348 6.28 14.745
T5 0.28 3.98 1.114 0.829 9.156 6.28 57.499
T6 0.28 2.28 0.638 1.453 3.752 6.28 23.562
T7 0.42 2.28 0.957 1.453 5.628 10.28 57.885
T8 0.42 3.50 1.470 0.942 11.466 10.28 117.87
T9 0.42 1.78 0.747 1.853 3.523 10.28 36.216
6 9.859 79.273 319.93
Rezult:
x densitatea pereilor structurali:
ptr % = 9.859/10.56×10.56 = 8.8 %
x poziia centrului de rigiditate fa de originea sistemului de axe:
xCR = 3.196/0.793 =4.035 m
e0x = xCG - xCR = 4.035 - 5.28 = -1.245 m
e0x/Lx = 1.245/ 10.56 = 0.117 > 0.10
392
4.3. RIGIDITATEA LA TORSIUNE

S-a recalculat rigiditatea la torsiune cu valorile obinute pentru coordonatele centrului de
rigiditate:
x xCR = 4.035 m yCR = 5.05 m
Calculul este detaliat în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
KgM(T)u KgM(L)u
KgM(T) KgM(L)
xi |xCR-xi| 102 u yi |yCR-yi| 102 u
Elem. u102 2 Elem. u102
(xCR-xi) (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
L1 12.789 290.98
T1a 43.4 0.28 3.755 611.8 L2 6.710 0.28 4.77 152.67
L3 3.523 80.16
T4 2.348 11.833 L4 2.348 1.25
T5 9.156 6.28 2.245 46.146 L5 10.802 5.78 0.73 5.75
T6 3.752 18.910 L6 2.348 1.25
T7 5.628 219.49 L7 8.027 219.56
T8 11.466 10.28 6.245 447.2 L8 9.069 10.28 5.23 248.06
T9 3.523 137.4 L9 1.688 46.17
6 79.3 6 1192.8 6 57.30 1045.85
A rezultat valoarea momentului de inerie de torsiune:
JR # 2238.6 m3
4.4 RAZELE DE GIRAIE LA TORSIUNE

Razele de torsiune pe cele dou direcii se obin din relaiile:
JR J gR JR J gR
rx ry
Kx K gx Ky K gy
Au rezultat valorile:
JR 2238 .6 JR 2238.6
r0 x # 5.31m r0 y 6.25m
¦ Kx 79.30 ¦Ky 57.30
Verificarea relaiilor (4.1a) i (4.1b) din P 100-1/2006:

x Transversal e0x = 1.245 m < 0.3r0x = 0.3 × 5.31 = 1.59 m
x Longitudinal e0y = 0.235 < 0.3 r0y = 0.3 × 6.25 = 1.875 m
CONCLUZIE: Condiiile pentru folosirea calculului cu modele plane sunt îndeplinite.
Calculul structurii poate fi continuat ca la EXEMPLUL NR.3 folosind dou modele plane.
393

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea siguranei

seismice a unei cldiri proiectate conform normativului P 2-85 pentru zona seismic de
grad 7 MSK conform normativului P 100-81
5.1. DATE GENERALE
5.1.1. Descriere
x Cldire etajat curent cu 3 niveluri (P+2E)

x Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice (figura 5-1)
x Funciune: locuine, 4 apartamente cu dou camere la scar, pe fiecare nivel
x Structura: perei structurali din zidrie confinat cu elemente ceramice (GVP)
grosime t = 300 mm
Figura 5-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)
x Materiale pentru zidrie: Crmid C75 i mortar M25

x Beton pentru elementele de confinare: B150 echivalent Bc10 conform
normativului C140-86 i echivalent C12/15.
x Oel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
x Planee din beton armat monolit
x Teren normal de fundare
x Amplasament, zona seismic (conform P 100-1/2006): ag = 0.12g.
x Înlimea nivelului: 2.75 m
x Proiectarea iniial: conform normativelor P 2-85 i P 100-81 pentru zona seismic de
grad 7 MSK.
394
5.1.2. Dimensiuni i greuti
5.1.2.1. Arii de referin
x Anivel = 18.00 × 11.10 + 4 × 1.80 × 3.90 = 227.88 m2

x Aplaneu (încperi) = 8 × 3.30 × 5.10 + 2 × 3.00 × 5.10 = 165.24 m2
x Aplaneu (balcoane) = 4 × 1.80 × 3.90 = 28.08 m2
x Aplaneu (total) = 193.32 m2
x
Azid (seciunea orizontal) = Anivel - Aplaneu = 227.88 - 193.32 = 34.56 m2
x Azid,str (aria pereilor structurali) = Azid - Azid,0 = 34.56 - 8.73 = 25.83 m2
Aria pereilor structurali (care satisfac condiiile din CR 6-2006 art.1.3.4.) se calculeaz ca
diferena între aria de zidrie Azid i aria seciunilor orizontale în dreptul golurilor de ferestre
i ui (Azid,0).
Din figura 5-1, rezult aria seciunilor orizontale a golurilor de ui i ferestre (Azid,0):
x Ferestre (4 × 2.10 + 6 × 1.20 + 4 × 0.90) × 0.30 = 5.76 m2
x Ui (4 × 0.90 + 4 × 1.20 + 1 × 1.50) × 0.30 = 2.97 m2
Total 8.73 m2
5.1.2.2. Volumul i greutatea zidriei
x Vzid,b (volum brut) = Azid × hetaj

- hetaj = 2.75 m Vzid,b = 34.40 × 2.75 = 94.6 m3
x Volum goluri în perei
- Ferestre
2
* 4 × 2.10 × 2.40 = 20.16 m
2
* 6 × 1.20 × 1.50 = 10.80 m
2
* 4 × 0.90 × 0.90 = 3.24 m
Total 34.20 m2
- Ui
2
* 4 × 0.90 × 2.10 = 7.56 m
2
* 4 × 1.20 × 2.10 = 10.08 m
2
* 1 × 1.50 × 2.10 = 3.15 m
Total 20.79 m2
x Volum total goluri: Vgol = (34.20 + 20.79) × 0.30 = 16.50 m3
x Volum zidrie (net): Vzid,n = Vzid,b - Vgol Vzid,n = 94.60 - 16.50 = 78.1 m3
În tabelul 5.1 este dat greutatea pereilor cu grosime t = 300 mm, cu mortar pentru utilizare
general (G) pentru elemente ceramice cu 25% goluri (clasa C2 conform STAS 5185/1).
Tabelul 5.1
Densitatea Greutate perete Greutate perete Greutate
aparent netencuit tencuit volumetric
kg/m3 kg/m2 kg/m2 kg/m3
1500 450 530 1770
S-au considerat perei tencuii pe ambele fee cu 2 cm de mortar de var-ciment (` = 2000

kg/m3). Greutatea tencuielii s-a luat gtenc = 2 × 0.02 × 2000 = 80 kg/m2
395
5.2.1 Reglementri de referin
S-a considerat c proiectarea seismic s-a realizat pe baza urmtoarelor documente tehnice,
care, nu mai sunt în valabilitate:
x STAS 11100/1-77 - Zonarea seismic. Macrozonarea seismic a teritoriului
Republicii Socialiste România
x Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale, indicativ P 100-81
x Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie, indicativ P
2-85
x STAS 10109/1-82 - Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Lucrri de
zidrie. Calculul i alctuirea elementelor
5.2.2. Condiii seismice la amplasament
S-au considerat condiiile de amplasament conform STAS 11100/1-77 i P 100-81:

x Cldire amplasat în zona seismic de grad 7 MSK cu coeficientul de intensitate
seismic ks = 0.12.
5.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100-81
Conform P100-81, tabelul 4, pentru "cldiri cu perei portani de zidrie, cu o dispoziie
ordonat a structurii pe vertical, cu înlime pân la parter + 4 etaje", se admite
determinarea simplificat a încrcrilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic:
c = 0.45ks
Pentru amplasamentul din zona de grad 7 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.12 = 0.054.
Not. În Normativul P 100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplic coeficientul de intensitate seismic ks a
fost calculat considerând coeficientul de reducere a efectelor aciunii seismice = 0.30 (tabelul 3) independent
de alctuirea zidriei (zidrie simpl sau confinat).

Standardul STAS 10109/1-82 stabilea urmtoarele moduri de alctuire a zidriei:
x Zidrie simpl - zidrie simpl alctuit numai dintr-un singur tip de crmid sau
bloc de zidrie
x Zidrie complex - alctuit din crmizi sau blocuri în asociere cu elemente de beton
armat monolit (stâlpiori, centuri, centuri-buiandrugi) executate astfel încât s
conlucreze la preluarea încrcrilor
x Zidrie armat - alctuit din crmizi sau blocuri i armturi din oel beton prevzute
în mortarul din rosturile orizontale ale zidriei
Normativul P100-81, Cap.7 Construcii i elemente din zidrie, prevedea c pentru

proiectarea cldirilor din zidrie portant se vor respecta prevederile normativului P 2-85
privind alctuirea i calculul structurilor din zidrie.
5.5.1. Clasificarea cldirii din punct de vedere al dispunerii pereilor structurali

396
Conform art. 3.4.2. cldirea examinat este de tip fagure care are:
x distana maxim între axele pereilor:
- transversal 3.60 m < 5.00 m
- longitudinal 5.40 m # 5.00 m
x aria delimitat de axele preilor structurali: 3.60 × 5.40 = 19.44 m2 < 25.0 m2
x înlimea nivelului hniv = 2.75 m < 3.00 m
Cldirea examinat respect i limitele dimensionale impuse de normativul P 2-85:
x lungimea maxim a tronsonului, prevzut în tabelul 3
x înlimea i numrul maxim de niveluri, prevzute în tabelul 4.
5.5.2. Poziionarea stâlpiorilor de beton armat
S-a presupus c stâlpiorii de beton armat au fost realizai în poziiile prevzute în tabelul 7,
i figura 12 din normativul P 2-85 pentru cldiri cu nniv = 3 i H < 9.00 m.
Figura 5-2. Poziionarea stâlpiorilor din beton armat conform P2-85

pentru cldiri amplasate în zona de grad 7 MSK
Pentru evaluarea analitic a siguranei s-a presupus c:

x armarea stâlpiorilor a fost realizat cu 4#12 PC52 i etrieri #6/20 cm ;
x nu exist armare în rosturile orizontale ale zidriei.
5.5.3. Stabilirea rezistenelor de proiectare ale zidriei pentru evaluarea

siguranei seismice
Codul P 100-3/2008, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabilete condiiile de evaluare a rezistenei

materialelor pentru zidrie în cazul cldirilor recente (orientativ, dup 1950):
(4) Pentru construciile proiectate i executate dup anul 1950, în cazurile în care
exist planuri i/sau piese scrise care menioneaz calitatea elementelor pentru zidrie
397
i a mortarului, i dac inspecia vizual, efectuat conform D.2.4. i D.2.5, nu arat

existena unor defeciuni majore de punere în oper, rezistenele zidriei pot fi luate din
standardele în vigoare la data proiectrii/execuiei (începând cu STAS 1031-50
inclusiv modificrile ulterioare). În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20 fr a
se face încercri in-situ.
Pentru evaluarea analitic a siguranei cldirii s-au folosit valorile rezistenelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienilor de material M asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75)
A. Rezistena unitar la compresiune
x Rezistena unitar medie la compresiune se determin înmulind rezistena de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.0 pentru a se obine valorile
medii din STAS 1031-75.
- pentru zidrie cu C75 i mortar M25 fm = 2 × 1.10 = 2.20 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la compresiune se determin împrind rezistena
unitar medie la factorul de încredere CF = 1.2 (atenie ! se folosete formula D.3
corectat în Comentarii – Anexa D)
- pentru zidrie cu C75 i mortar M25 fd = fm/CF = 2.20 / 1.20 = 1.83 N/mm2
B. Rezistena la lunecare în rost orizontal (conform Comentarii - Anexa D)
x Rezistena medie la lunecare în rost orizontal se determin înmulind rezistena de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.2 pentru a se obine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenele depind numai de marca mortarului.
Rezult pentru mortar M25:
fvm =2.2 × 0.110 = 0.242 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determin
împrind rezistena unitar medie la lunecare în rost orizontal (fvm) la coeficientul
parial de siguran (M) i la factorul de încredere (CF)-relaia (D.3). Pentru zidriile
recente (dup 1950) se ia M = 2.5.
fvd = 0.242/1.2/2.5 = 0.081 N/mm2
C. Rezistena de proiectare la cedare pe sectiune înclinat (ruperea în scar)
x Se calculeaz în funcie de rezistena medie la compresiune (fm) calculat la A. cu
relaia (D.4).
Rezult pentru crmid C75 i mortar M25:
ftd = 0.04 × 2.20 / 1.20 /2.5 = 0.030 N/mm2
5.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA

SEISMIC
5.6.1. Încrcri verticale
Conform Codului CR0 pentru gruparea seismic de încrcri valorile de proiectare ale
efectelor cumulate ale încrcrilor verticale, permanente i utile, se determin cu relaia:
Ed = G + Q
398
unde
x G - este suma efectelor încrcrilor permanente
x Q - este suma efectelor încrcrilor variabile (utile/de exploatare)
x = 0.3 pentru cldiri de locuit
Efectele totale de proiectare pentru gruparea seismic se obin prin însumarea efectelor
încrcrilor verticale cu efectele încrcrilor seismice determinate conform P 100-1/2006 i
CR 6-2006.
5.6.2 Greutatea zidriei pe nivel (gruparea seismic)
x Gzid,niv (total) = Vzid,n × greutate volumetric perete tencuit

- Gzid,niv(total) = 138.2 tone
x Gzid,niv (unitar) = Gzid,niv / Anivel
- Gzid,niv(unitar) = 0.607 tone/m2
5.6.3. Greutatea planeului de beton (gruparea seismic)
x Încrcare util (locuine) conform CR 0-2005 i Anexa naional la SR EN 1991-1-

1:
- încperi 1.50 kN/m2 (150 kg/m2)
- balcoane 2.50 kN/m2 (250 kg/m2)
x Greutate total încperi:
- Placa hpl = 13 cm 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) 40 kg/m2
- Perei despritori uori 150 kg/m2
- Încrcare util 0.3 × 150 = 45 kg/m2
Total 685 kg/m2
x Greutate total balcoane:
- Placa 0.13 × 2500 = 325 kg/m2
- Pardoseala 125 kg/m2
- Tencuiala intrados (2 cm) 40 kg/m2
- Parapei beton t = 60 mm 220 kg/m2
- Încrcare util 0.3 × 250 = 75 kg/m2
Total 785 kg/m2
x Greutate de proiectare pe nivel pentru gruparea seismic:
- Gpl(nivel) = 165.24 × 685 + 28.08 × 785 = 135240 kg # 135.2 tone
5.6.4. Greutatea total pentru calculul la cutremur (gruparea seismic)
x Greutatea total a nivelului:

Gniv = Gzid,niv + Gpl(nivel) Gniv = 138.2 + 135.2 = 273.4 tone
x Greutatea unitar a nivelului:
399
G niv
g niv gniv = 1.200 tone/m2
Aniv
x Greutatea total pentru cldirea P+2E este:

Gtotal = 3 × 273.4 # 820 tone
x Efortul unitar mediu de compresiune la parter (în seciunea de încastrare):
Gtotal 820
V 0, P 32.0tone / m 2 o 0.32 N / mm2
Azid , str 25.64
5.6.5. Calculul forelor seismice
Din examinarea condiiilor de alctuire prezentate la 5.5.2. rezult urmtoarele concluzii:

x Cldirea proiectat pentru zona seismic de grad 7 MSK trebuie considerat cldire
din zidrie simpl deoarece poziionarea elementelor de confinare nu satisface
cerinele din codul P 100-1/2006 pentru a fi considerat zidrie confinat.
Calculul forei tietoare de baz s-a fcut cu relaia (6.1) din P 100-3/2008 considerând
urmtoarele valori:
x factorul de comportare q = 1.5 (conform tabel 6.1, pentru zidrie simpl) cu factorul
de suprarezisten u/1 = 1.00 (art. D.3.4.1.1.)
x factorul de corecie pentru amortizarea structural K = 0.88
x cldire P+2E = 0.85
x pentru spectrul elastic s-a luat valoarea maxim 0 = 2.75
x factorul de importan I = 1.00 (cldiri de locuit).
Rezult:
Fb = 1.0 × 0.12 x (2.75/1.50) × 0.88 × 0.85 G = 0.165 G
Valoarea este de circa trei ori mai mare decât valoarea de proiectare iniial- diferena
provine, în principal, din modificarea valorii factorului de comportare q = 1/.
Pentru cldirea analizat:
x G = 820 tone
x Fb,nec # 135.0 tone
5.7. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE DE COMPRESIUNE PE GRUPURI

DE PEREI (ZONE)
Eforturile unitare de compresiune din încrcrile verticale au fost determinate pentru grupuri
(zone) de perei structurali care, în seciunea de la baz (cota ± 0.00), pot fi considerate ca
având eforturi uniforme de compresiune din încrcrile verticale. Delimitarea zonelor de
perei i a suprafeelor aferente de planeu este artat în figura 5-3.
400
Figura 5-3. Grupuri de perei (zone)

Pentru fiecare zon s-au determinat:
x Greutatea pereilor în elevaie pe înlimea etajului (Gzid,etaj)
x Aria seciunii orizontale a pereilor structurali (Azid) -
x Încrcrile totale date de planeu pe element (qpl) - conform CR 6-2006, figura 6.1
Valorile sunt date în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
Gzid,etaj qpl Ntotal,etaj Azid 0
Element Nr. elemente
tone tone tone m2 tone/m2
ZA 4 6.46 6.66 13.12 1.170 11.21
ZB 4 8.14 10.56 18.70 1.485 12.59
ZC 4 8.36 7.12 15.48 1.485 10.42
ZD 2 23.24 18.86 42.10 4.635 9.08
138.26 135.28 273.50
Fora axial la baz (parter), în tone, i valoarea de proiectare a efortului unitar de
compresiune 0,P pentru zonele ZA ÷ ZD - valori rotunjite - sunt date în tabelul 5.3.
Tabelul 5.3
Numr N0 0,P
Element
elemente tone tone/m2
ZA 4 39.4 33.6
ZB 4 56.1 37.8
ZC 4 46.4 31.3
ZD 2 126.3 27.2
Greutate cldire 820 tone

STRUCTURALI
5.8.1. Identificarea pereilor structurali
Au fost identificai pereii structurali pe cele dou direcii principale ale cldirii
Toi pereii au fost considerai dreptunghiulari (s-a neglijat contribuia tlpilor).
401
Figura 5-4a. Perei structurali transversali
Figura 5-4b. Perei structurali longitudinali
5.8.2. Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali

Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali sunt date n
tabelele urmtoare.
x Perei transversali
Tabelul 5.4a
Tip Numr lw T Azid Izid 0,P
Zona Elemente
elem. elem. m M m2 m4 N/mm2
T1 ZA 4 Tr1A,Tr1C; Tr6A,Tr6C; 3.30 0.30 0.990 0.898 0.336
T2 ZB 4 Tr2A,Tr2C,T5A Tr5C 3.30 0.30 0.990 0.898 0.378
T3 ZC 4 Tr3A,Tr3C,Tr4A,Tr4C 3.00 0.30 0.900 0.675 0.313
T4 ZD 6 Tr1B,Tr2B,Tr3B,Tr4B,Tr5B,Tr6B 2.70 0.30 0.810 0.492 0.272
402
x Perei longitudinali
Tabelul 5.4b
Tip Numr lw t Azid Izid 0,P
Zona Elemente
elem. elem. m m m2 m4 N/mm2
L1 ZA 4 LA1,LA6,LC1,LC6 0.90 0.30 0.270 0.018 0.336
L2 ZB 4 LA2,LA5,LC2,LC5 1.95 0.30 0.585 0.185 0.378
L3 ZC 4 LA3,LA4,LC3,LC4 2.25 0.30 0.675 0.285 0.313
L4 ZD 2 LB1-3,LB4-6 8.25 0.30 2.475 14.04 0.272
5.8.3. Verificarea condiiilor de regularitate în plan i pe vertical
Cldirea expertizat satisface în totalitate condiiile de regularitate în plan i în elevaie date

în codul P 100-1/2006.
5.8.4. Verificarea densitii pereilor
Verificarea condiiilor din codul P 100-1/2006, tabel 8.5:

x Transversal
6 Azid,tr = 8 × 0.99 + 4
× 0.90 + 6 × 0.810 = 16.38 m2
6Azid ,tr 13.68
ptr % u 100 8.47% > 5.5% (valoare necesar)
Aplanseu 193.32
x Longitudinal
6Azid,long = 4 × 0.270 + 4 × 0.585 + 4 × 0.675 + 2 × 2.475 = 11.07m2
6Azid ,long 11.07
plong % u 100 5.73% > 5.5%
Aplanseu 193.32
Verificarea raportului între ariile golurilor i ariile plinurilor în peretele longitudinal de faad
(grosimea fiind constant se compar lungimile golurilor cu lungimile plinurilor) conform
CR 6-2006, tabel 5.2.
x 6Lplin = 2 × 0.90 + 2 × 1.95 + 2 × 2.25 = 10.20 m
x 6Lgol = 18.0 - 6Lplin = 7.8 m
6Lgol 7.80
x U 0.765 0.80 OK
6L plin 10.20
5.8.5. Calculul rigiditilor laterale ale pereilor
În modelul "console independente", rigiditatea geometric a peretelui s-a calculat cu relaia:
t
R

O p 3 4 O2p
cu notaiile
H
x Op
lw
x t - grosimea peretelui
x lw - lungimea peretelui
403
x H - înlimea peretelui
Factorii de distribuie a forei tietoare de baz între pereii structurali s-au calculat cu relaia:
Ri
UV ,i
¦ Ri
Pentru cldirea expertizat cu H Htot = 3 × hniv = 3 × 2.75 = 8.25 m, valorile rigiditilor
pereilor transversali i longitudinali i ale factorilor de distibuie `V,i sunt date în tabelele
5.5a i 5.5b.
Tabelul 5.5a
Numr lw t Ri
Element `V,i
elemente m m m
T1 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T2 4 3.30 2.50 0.30 0.00429 0.0692
T3 4 3.00 2.75 0.30 0.00328 0.0528
T4 6 2.70 3.06 0.30 0.00243 0.0392
6RT = 0.06202 m
Tabelul 5.5b
Numr lw t Ri
Element `V,i
elemente m m M
L1 4 0.90 9.17 0.30 0.000096 0.001
L2 4 1.95 4.23 0.30 0.000951 0.010
L3 4 2.25 3.67 0.30 0.001437 0.015
L4 2 8.25 1.00 0.30 0.042857 0.448
6RL = 0.09565 m
5.9.1. Metodologia de nivel 1
Cldirea îndeplinete criteriile de la art. D.3.2. pentru aplicarea metodologiei de evaluare de

nivel 1 deoarece:
x are înlimea P+2E
x se afl în zon seismic cu ag = 0.12g
x pereii structurali sunt executai din zidrie simpl.
5.9.1.1. Evaluarea calitativ preliminar pentru metodologia de nivel 1
Pentru evaluarea calitativ preliminar, încadrarea cldirii este urmtoarea:

x Regim de înlime: P+2E cod 1.1
x Rigiditatea planeelor în plan orizontal: rigide cod 2.1
x Regularitatea geometric i structural: cu regularitate în plan i în elevaie cod 3.1
Cu aceti parametri, din tabelul D.1a rezult R1 = 100 puncte.
Din informaiile existente, la cutremurele din 1986 i 1990 cldirea a suferit avarii
nesemnificative la elementele verticale i orizontale.
Se poate considera indicatorul R2 = 100 puncte.
404
5.9.1.2. Verificarea preliminar prin calcul a capacitii de rezisten pentru ansamblul

cldirii.
Sunt îndeplinite condiiile de la D.3.4.1.4. (2) pentru folosirea metodologiei de nivel 1.

Efortul unitar mediu de compresiune în peretii structurali este:
Gtot 820.0
V0 29.9tone / m 2 # 0.30 N / mm 2
¦ AT ¦ AL 16.38 11.07
Fora tietoare capabil a cldirii se calculeaz cu relaia (D.11) considerând @k = 0.10 N/mm2
i Az,min AL = 11.07 m2 (apreciind raportul var:ciment = 0.25):
2 30
Fb ,cap 11.07 u 10.0 u 1 u 191.7 tone ! Fb ,nec 135.0tone
3 10
Concluzie. Cldirea expertizat satisface condiia de siguran conform metodologiei de
nivel 1.
5.9.2.1. Evaluarea calitativ detaliat
5.9.2.1.1.Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind alctuirea arhitectural-structural
1. Calitatea sistemului structural

x Conform prevederilor normativului P 2-85 pentru zona seismic de grad 7 MSK
x Corespunde cerinelor actuale pentru clduiri din zidrie simpl (nearmat).
Punctaj: 10
2. Calitatea zidriei
x Conform prevederilor normativului P 2-85
Punctaj: 10
3. Tipul planeelor
Punctaj: 10
4. Configuraia în plan
x Form compact, simetric în raport cu ambele direcii principale
Punctaj: 10
5.Configuraia în elevaie
x Forma în plan i structura sunt constante în elevaie
Punctaj: 10
6. Distane între perei
x Distana între axele pereilor longitudinali depete cu 8% distana limit prevzut
pentru structurile cu perei dei
Punctaj: 8
405
7. Elemente care dau înpingeri laterale

x Nu exist elemente care dau împingeri laterale
Punctaj:10
8. Tipul terenui de fundare i al fundaiilor
x Teren de fundare normal
x Fundaii continue din beton armat sub pereii structurali
Punctaj: 10
9. Interaciuni posibile cu cldirile adiacente
x Cldire izolat; nu exist risc de coliziune cu cldirile adiacente
Punctaj: 10
10. Elemente nestructurale
x Nu exist elemente nestructurale majore (frontoane/calcane)
x Elemente nestructurale curente pentru cldiri de locuit.
Punctaj:10
Punctaj total: R1 = 98 puncte
5.9.2.1.2. Îndeplinirea criteriilor de evaluare privind starea de avariere
x Cldirea a suferit numai avarii nesemnificative la cutremurele din 1986 i 1990.

Punctaj: 100
5.9.2.2. Evaluarea prin calcul a siguranei cldirii
5.9.2.2.1. Capacitatea de rezisten a pereilor la compresiune excentric
Se calculeaz considerând peretele în consol solicitat de fore orizontale distribuite

triunghiular.
Pentru cldirea P+2E înlimea echivalent la care se aplic ansamblul forelor laterale este:
7 7
H ech H tot u 8.25 6.42m
9 9
Rezistena de proiectare la compresiune:
fd = 1.83 N/mm2 183.0 tone/m2
Fora axial (Nd) s-a calculat cu formula:
Nd = 0,P lw t
Momentul capabil (MRd) s-a calculat cu formula:
Nd
M Rd ( 1 1.15X d )lw
2
Fora tietoare asociat cedrii la compresiune excentric este:
406
M Rd
V f ,as
H ech
Rezultatele sunt date în tabelele 5.6a i 5.6b.
Tabelul 5.6a
Nr. 0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m m tone tm Tone
T1 4 33.6 3.30 0.30 33.3 0.184 0.789 43.4 6.76
T2 4 37.8 3.30 0.30 37.4 0.207 0.760 46.9 7.30
T3 4 31.3 3.00 0.30 28.2 0.171 0.803 34.0 5.30
T4 6 27.2 2.70 0.30 22.0 0.149 0.829 24.6 3.83
Tabelul 5.6b
Nr. 0,P lw t Nd MRd Vf,as
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m m tone tm tone
L1 4 33.6 0.90 0.30 9.1 0.184 0.789 3.2 0.50
L2 4 37.8 1.95 0.30 22.1 0.207 0.762 16.4 2.56
L3 4 31.3 2.25 0.30 21.1 0.171 0.803 19.1 2.98
L4* 2 27.2 8.25 0.30 67.3 0.149 0.829 375.5* 58.5*
Pentru elementele L4 * care sunt mrginite la ambele capete de stâlpiori de beton armat s-a
adugat momentul capabil al armturilor longitudinale din stâlpiori, calculat cu valoarea
medie a rezistenei oelului - conform D.3.4.1.3.1 (3).
M Rd As ls As f yd ,med MRd = (8.25 - 0.30) × 4 × 1.13 × 1.35 × 3000 = 145.5 tone
5.9.2.1.2. Capacitatea de rezisten la for tietoare
Se calculeaz cu relaia (D.6).
5.9.2.1.2.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal
Rezistena la lunecare în rost orizontal s-a calculat cu relaia (vezi Comentarii - Anexa D).
I. Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin lunecare în rostul orizontal:
1.33 § l ·
V f 2l ¨¨ f vk 0 ad 0.7V d ¸¸tlc (D.7)
CFJ M © lc ¹
unde
x lc = este lungimea zonei comprimate a seciunii care ine seama de efectul alternant al
forei seismice, determinat cu relaia:
Md
lc 1 .5 l w 3 (D.7a)
Nd
unde
- Md este momentul încovoietor de proiectare
- Nd este fora axial de proiectare
407
x lad este lungimea pe care aderena este activ calculat cu relaia:

lad 2lc l w (D.7b)
Dac lad 0 valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere se calculeaz cu relaia:
ே೏ ே೏
ܸ௙ଶ௟ ൌ ͳǤ͵͵ ൈ ͲǤ͹ ൌ ͲǤͻ͵ (D.7c)
஼ிఊಾ ஼ிఊಾ
Cu CF = 1.2 i M = 2.5 din relaia (D.7c) rezult valoarea:

Vf2l = 0.31 Nd
Valorile de proiectare Md sunt valorile de proiectare Mbaz date în tabelele 5.7a i 5.7b.
Din relaiile (D.7a) i (D.7b) au rezultat valorile din tabelele urmtoare.
Tabelul 5.7a
Nr. Md Nd lw lad Vf21
Elem.
elem tm tone m m tone
T1 4 60.0 33.3 3.30 0.00 10.3
T2 4 60.0 37.4 3.30 0.00 11.6
T3 4 45.8 28.2 3.00 0.00 8.7
T4 6 34.0 22.0 2.70 0.00 6.8
Tabelul 5.7b
Nr. Md Nd lw lad' Vf21
Elem.
elem tm tone m m tone
L1 4 0.9 9.1 0.90 0.00 2.8
L2 4 8.7 22.1 1.95 0.00 6.9
L3 4 13.0 21.1 2.25 0.00 6.5
L4* 2 388.3 67.3 8.25 0.00 24.6
Pentru elementele L4 * care sunt mrginite la ambele capete de stâlpiori de beton armat s-a
adugat rezistena la for tietoare a unui stâlpior conform D.3.4.1.3.2.(7).
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.13 ×1.35 × 3000 = 3.7 tone
5.9.2.1.2.2. Rezistena la rupere pe seciune înclinat
Se calculeaz cu relaia (D.8) în care:

H ech
Op
lw
x ftd = 0.030 N/mm2 3.0 tone/m2

Au rezultat valorile din tabelele 5.8a i 5.8b.
Tabelul 5.8a
lw t 0,P Vf22
Nr. tlw V 0 ,P
Elem.
elem m m t/m2
b f td 1 tone
b f td
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 1.98 3.49 6.91
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 1.98 3.69 7.31
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 1.80 3.38 6.09
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 1.62 3.17 5.14
408
Tabelul 5.8b
Nr.
lw t 0,P
tlw V 0 ,P Vf22
Elem. b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.54 3.49 1.89
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.17 3.69 4.32
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.35 3.38 4.56
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 7.43 3.17 27.25*
Rezistena la for tietoare a fiecrui element este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i Vf22.

Fora tietoare de baz (Fb,nec) a fost distribuit pereilor structurali de pe ambele direcii
proporional cu rigiditatea lor. Vnec = `V,I × Fb,nec (valorile ` sunt date n tabelele 5.6a i
5.6b).
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricitii accidentale (care are o
valoare redus deoarece tronsonul este scurt).
5.11. CALCULUL INDICATORULUI R3
5.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistena pereilor la compresiune excentric
S-au comparat valorile Mbaz din relaia Mbaz = Fb,nec × Hech cu valorile MRd. Rezultatele
sunt date în tabelele 5.9a i 5.9b.
Tabelul 5.9a
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 9.34 60.0 43.4 0.723
T2 4 0.0692 9.34 60.0 46.9 0.782
T3 4 0.0528 7.13 45.8 34.0 0.742
T4 6 0.0392 5.29 34.0 24.6 0.724
Mbaz = 867.2 tm MRd = 644.8 tm R3med = 0.744
Tabelul 5.9b
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.14 0.9 3.2 >1.0
L2 4 0.010 1.35 8.7 16.4 >1.0
L3 4 0.015 2.03 13.0 19.1 >1.0
L4* 2 0.448 60.48 388.3 375.5* 0.967*
Mbaz = 867.2 tm MRd = 905.8 tm R3med >1.00
5.11.2. Indicatorul R3V pentru rezistena pereilor la for tietoare
S-au comparat valorile Vcap cu Vnec pentru determinarea fractorului R3V .

S-au comparat valorile Vcap cu valorile Vas pentru determinarea modului de rupere
409
Rezistena la for tietoare a fiecrui element (Vcap) este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i
Vf22 .Rezultatele sunt date în tabelele 5.10a i 5.10b.
Tabelul 5.10a
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element R3V Rupere
elemente tone tone tone tone tone
T1 4 9.34 10.3 6.91 6.91 0.740 6.76 Ductil
T2 4 9.34 11.6 7.31 7.31 0.783 7.30 Ductil
T3 4 7.13 8.7 6.09 6.09 0.854 5.30 Ductil
T4 6 5.29 6.8 5.14 5.14 0.970 3.83 Ductil
Vnec = 135.0 tone Vcap = 112.0 tone R3med = 0.830
Tabelul 5.10b
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vcap Vas
Element R3V Rupere
L1 4 0.14 2.8 1.89 1.89 >1 0.50 Ductil
L2 4 1.35 6.9 4.32 4.32 >1 2.56 Ductil
L3 4 2.03 6.5 4.56 4.56 >1 2.98 Ductil
L4 2 60.48 24.6* 27.25* 24.6* 0.407 58.5* Fragil
Vnec = 135.0 tone Vcap = 92.3 tone R3med = 0.683

Încadrarea cldirii în clase de risc s-a fcut în conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3.
x Îndeplinirea condiiilor de alctuire seismic
R1 = 0.98 Clasa de risc seismic IV
x Gradul de afectare structural
x Capacitatea de rezisten a structurii
R3,min = 0.683 Clasa de risc seismic III.
5.13.1. Criterii pentru adoptarea msurilor de consolidare
x Pentru pereii transversali, deoarece indicatorii R3M (sigurana pereilor la încovoiere)

i R3V (sigurana pereilor la for tietoare) sunt > 0.65 nu sunt necesare lucrri de
consolidare
x Pentru pereii longitudinali:
- Deoarece toi indicatorii R3M > 0.65, nu sunt necesare în mod obligatoriu lucrri
de consolidare pentru sporirea capacitii de rezisten la încovoiere
- Deoarece pentru elementul L4 indicatorul R3V = 0.407 sunt necesare lucrri de
consolidare pentru sporirea rezistenei la for tietoare.
x Se propune consolidarea structurii prin placarea elementelor L4 cu tencuieli armate cu
grosime de 50 mm pe ambele fee cu mortar M10.
410
5.13.2.Calculul rezistenei elementelor de consolidare
Se face conform prevederilor paragrafului F.5.6.1.1.2.

Rzid , placat § R placare ·
Vcap , placat Vcap ,existent Vcap ,existent ¨¨ 1 ¸
¸
Rzid ,existent © Rzid ,existent ¹
1 Gzid Azid 1 G placare Aplacare

Rzid ,existent R placare
k H k H
unde:
x Gzid este modulul de elasticitate transversal al zidriei peretelui existent
x Gplacare Gmortar este modulul de elasticitate transversal al mortarului
x Azid este aria seciunii transversale a peretelui
x Aplacare este aria seciunii transversale a straturilor de placare
Prin urmare, exprimând ariile în funcie de grosimea zidului i, respectiv, de grosimea
placrii, rezult:
R placare G placaret placare
Rzid ,existent Gzid t zid
În cazul cldirii expertizate rezistena caracteristic a zidriei s-a calculat din rezistena medie
cu relaia:
fm 2.20
fk 1.41N / mm 2
1.3 u CF 1.3 u 1.2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaia:
Gzid =0.4Ezid = 0.4 × 1000fk = 564 N/mm2
Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaia:
Gmortar = 0.4 Emortar = 0.4 × 1000 Rmortar = 4000 N/mm2
Factorul de amplificare a rezistenei este:
R placare 4000 u 2 u 50
2.36
Rzid ,existent 564 u 300
Prin urmare rezistena peretelui consolidat este 19.4 × 2.36 = 45.9 tone
Indicatorul de rezisten devine:
45.9
R3V 0.758
60.48
Rezistena total la for tietoare pentru direcia longitudinal, dup consolidare, este:
Vcap = 4×(1.89+4.32+4.56) + 2 × 45.9 = 134.9 tone R3med 1.0
Concluzie. Prin consolidarea propus se realizeaz nivelul de asigurare corespunztor

cldirilor noi.
411

Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei de nivel 2 pentru evaluarea siguranei

seismice a unei cldiri proiectate conform normativelor P 2-85 i P 100-81 pentru zona
seismic de grad 9 MSK
6.1. DATE GENERALE
6.1.1. Descriere
x Cldire etajat curent cu 3 niveluri (P+2E)

x Toate nivelurile (inclusiv parterul) sunt identice
x Funciune: locuine, 4 apartamente cu dou camere la scar pe nivel
x Structura: perei structurali din zidrie confinat cu elemente ceramice (GVP)
t = 300 mm
Figura 6-1. Planul nivelului curent (inclusiv parter)
x Materiale pentru zidrie: crmid C100 i mortar M50

x Beton pentru elementele de confinare B150 echivalent Bc10 conform normativului
C 140-86 i echivalent C12/15.
x Oel pentru elementele de confinare
- PC52 pentru barele longitudinale
- OB37 pentru etrieri
x Teren normal de fundare
x Amplasament, zona seismic (conform P 100-1/2006) ag = 0.32g
x Înlimea nivelului: 2.75 m.
Proiectarea iniial conform normativelor P 2-85 i P 100-81 pentru gradul seismic 9 MSK.
412
6.1.2.Dimensiuni i greuti
6.1.2.1. Arii de referin
A se vedea EXEMPLUL NR.5. par.5.1.2.1.
6.1.2.2. Volumul i greutatea zidriei
A se vedea EXEMPLUL NR.5 par.5.1.2.2.
6.2.1 Reglementri de referin
A se vedea EXEMPLUL NR.5, par.5.2.1.
6.2.2. Condiii seismice la amplasament
S-au considerat condiiile de amplasament conform STAS 11.100/1-77 i P 100-81:

x Cldire amplasat în zona seismic de grad 9 MSK cu coeficientul de intensitate
seismic ks = 0.32
6.3. FORA SEISMIC DE PROIECTARE CONFORM P 100 -81

Conform P 100-81, tabelul 4, pentru "cldiri cu perei portani de zidrie, cu o dispoziie
ordonat a structurii pe vertical, cu înlime pân la parter + 4 etaje", se admite
determinarea simplificat a încrcrilor seismice orizontale direct pe baza valorii
coeficientului seismic:
c = 0.45ks
Pentru amplasamentul din zona de grad 9 MSK a rezultat c = 0.45 × 0.32 = 0.144.
Not. În normativul P 100-81 valoarea factorului 0.45 care multiplic coeficientul de intensitate seismic ks a
fost calculat considerând coeficientul de reducere a efectelor aciunii seismice = 0.30 (q = 3.33) indiferent de
alctuirea zidriei (zidrie simpl sau confinat).
A se vedea EXEMPLUL NR.5, par 5.4.
6.5.1. Clasificarea cldirii din punct de vedere al dispunerii pereilor structurali
6.5.2. Poziionarea stâlpiorilor de beton armat

413
Figura 6-2 Poziionarea stâlpiorilor pentru cldirea proiectat pentru gradul 9 MSK
S-a presupus c:
x stâlpiorii de beton armat au fost realizai în poziiile prevzute în tabelul 7 i figura
13 din P2-85 pentru cldiri cu nniv = 3 i H < 9.00 m n zona seismic de grad 9 MSK
x armarea stâlpiorilor a fost realizat cu 4#14 PC52 i etrieri #8/20 cm
x nu exist armare în rosturile orizontale.
6.5.3. Stabilirea rezistenelor de proiectare ale zidriei pentru evaluarea siguranei

seismice
Codul P 100-3/2008, Anexa D, art. D.2.5.(4) stabilete condiiile de evaluare a rezistenei

materialelor pentru zidrie în cazul cldirilor recente (orientativ dup 1950):
(4) Pentru construciile proiectate i executate dup anul 1950, în cazurile în care
exist planuri i/sau piese scrise care menioneaz calitatea elementelor pentru
zidrie i a mortarului, i dac inspecia vizual, efectuat conform D.2.4. i D.2.5, nu
arat existena unor defeciuni majore de punere în oper, rezistenele zidriei pot fi
luate din standardele în vigoare la data proiectrii/execuiei (începând cu STAS 1031-
50 inclusiv modificrile ulterioare). În acest caz factorul de încredere se ia CF=1.20
fr a se face încercri in-situ.
Pentru evaluarea siguranei cldirii analizate s-au folosit valorile rezistenelor din
STAS 10109/1-82 (provenite din aplicarea coeficienilor de material M asupra valorilor
medii din seria de standarde STAS 1031-50÷75).
414
A. Rezistena unitar la compresiune

x Rezistena unitar medie la compresiune s-a determinat înmulind rezistena de calcul
din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.0 pentru a se obine valorile
din STAS 1031-75.
Rezult pentru zidrie cu C100 i mortar M50:
fm = 2 × 1.50 = 3.00 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la compresiune se determin împrind rezistena
unitar medie la factorul de încredere CF = 1.2 (formula D.3 Comentarii - Anexa D).
Rezult pentru zidrie cu C100 i mortar M50:
fd = 3.00/1.20 = 2.50 N/mm2
C. Rezistena la lunecare în rost orizontal (conform Comentarii - Anexa D)
x Rezistena medie la lunecare în rost orizontal se determin înmulind rezistena de
calcul din STAS 10109/1-82 cu coeficientul de material m =2.2 pentru a se obine
valorile medii din STAS 1031-75. Rezistenele depind numai de marca mortarului.
fvm =2.2 × 0.160 = 0.352 N/mm2
x Rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal (fvd) se determin
împrind rezistena unitar medie la lunecare în rost orizontal (fvm) la coeficientul
parial de siguran (M) i la factorul de încredere (CF) - relaia (D.3). Pentru zidriile
recente (dup 1950) se ia M = 2.5.
fvd = 0.352/1.2/2.5 = 0.117 N/mm2
D. Rezistena de proiectare la cedare pe sectiune înclinat (ruperea în scar)
x Se calculeaz în funcie de rezistena medie la compresiune (fm) calculat la A. cu
relaia (D.4)
Rezult pentru crmid C75 i mortar M25:
ftd = 0.04 × 3.00 / 1.20 /2.5 = 0.04 N/mm2
6.6. CALCUL ÎNCRCRILOR DE PROIECTARE PENTRU GRUPAREA

SEISMIC
6.6.1. Încrcri verticale
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par.5.6.1.
6.6.2 Greutatea zidriei pe nivel (gruparea seismic)
6.6.3. Greutatea planeului de beton (gruparea seismic)
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par. 5.6.3.
6.6.4. Greutatea total pentru calculul la cutremur (gruparea seismic)

415
6.6.5. Calculul forelor seismice de proiectare pentru cldirea amplasat în zona

seismic de grad 9
Din examinarea condiiilor de alctuire rezult urmtoarele concluzii:

x Cldirea proiectat pentru zona seismic de grad 9 MSK poate fi considerat cldire
din zidrie confinat deoarece poziionarea elementelor de confinare satisface cerinele
din codul P 100-1/2006. Atragem atenia c elementele longitudinale de pe axele A i C
(figura 6-2) trebuie s fie considerate elemente de zidrie simpl deoarece nu sunt
mrginite la ambele extremiti de stâlpiori din beton armat. Aceste elemente preiau,
mpreun, numai 10.4% din fora seismic total i pot fi considerate elemente
structurale secundare.
Calculul forei tietoare de baz se face cu relaia (6.1) din P 100-3/2008 considerând
urmtoarele valori:
x factorul de comportare q = 2.0 (conform tabel 6.1, pentru zidrie confinat) cu
factorul de suprarezisten u/1 = 1.20 (art. D.3.4.1.1.) q = 2.0 × 1.20 = 2.40
x factorul de corecie pentru amortizarea structural: K = 0.88
x cldire P+2E = 0.85
x pentru spectrul elastic se ia valoarea maxim: 0 = 2.75
x factorul de importan: I = 1.00 (cldiri de locuit)
Rezult:
Fb = 1.0 × 0.32 x (2.75/2.40) × 0.88 × 0.85 G = 0.274 G
Valoarea este de circa dou ori mai mare decât valoarea de proiectare iniial.
Pentru cldirea analizat:
x G = 820 tone
x Fb # 225.0 tone
6.6.6. Calculul eforturilor unitare de compresiune pe grupuri de perei (zone)

STRUCTURALI
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par.5.7.

STRUCTURALI
6.8.1. Identificarea pereilor structurali
A se vedea EXEMPLUL NR.5, par. 5.8.1.
6.8.2. Caracteristicile geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor structurali

416
6.8.3.Verificarea condiiilor de regularitate în plan i pe vertical
6.8.4. Verificarea densitii pereilor
Valorile sunt cele calculate în EXEMPLUL NR.5, par. 5.8.4.
6.8.5. Calculul rigiditii laterale a pereilor
Nu sunt îndeplinite condiiile pentru aplicarea metodologiei de nivel 1.
6.9.2.1. Capacitatea de rezisten a pereilor structurali pentru fore în plan
6.9.2.1.1. Capacitatea de rezisten la compresiune excentric pentru zidria confinat
Se calculeaz considerând peretele în consol solicitat de fore orizontale distribuite

triunghiular.
Pentru cldirea P+2E înlimea echivalent la care se aplic ansamblul forelor laterale este:
7 7
H ech H tot u 8.25 6.42m
9 9
Rezistena de proiectare la compresiune: fd = 2.50 N/mm2 250.0 tone/m2
Fora axial (Nd) se calculeaz cu formula:
Nd = 0,P lw t
Momentul capabil (MRd) pentru zidria confinat se calculeaz cu formula:
Nd
M Rd ( 1 1.15X d )lw Asc f yd ,med ls { M Rd 1 M Rd 2
2
Produsul Asc × fyd,med = 4 × 1.54 × 1.35 × 3000 = 24.9 tone
Fora tietoare asociat cedrii la compresiune excentric este:
M Rd
Vf 1
H ech

417
Tabelul 6.1a
Nr. 0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
T1 4 33.6 3.30 33.3 0.134 0.846 46.8 3.00 74.8 121.6 18.9
T2 4 37.8 3.30 37.4 0.151 0.826 51.0 3.00 74.8 125.8 19.6
T3 4 31.3 3.00 28.2 0.125 0.856 36.2 2.70 67.4 103.6 16.1
T4 6 27.2 2.70 22.0 0.109 0.875 26.0 2.40 59.9 85.9 13.4
Tabelul 6.1b
Nr. 0,P lw Nd MRd1 ls MRd2 MRd Vf1
Elem. d 1-1.15d
elem t/m2 m tone tm m tm Tm tone
L1 4 33.6 0.90 9.1 0.134 0.846 3.5 --- --- 3.5 0.5
L2 4 37.8 1.95 22.1 0.151 0.826 17.8 --- --- 17.8 2.8
L3 4 31.3 2.25 21.1 0.125 0.856 20.3 --- --- 20.3 3.2
L4 2 27.2 8.25 67.3 0.109 0.875 242.9 7.95 198.0 440.9 68.7
6.9.2.1.2. Capacitatea de rezisten la for tietoare
Se calculeaz cu relaia (D.6).
6.9.2.1.2.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal
Având în vedere observaiile de la EXEMPLUL NR.5, rezistena la lunecare s-a calculat

direct numai în funcie de componenta datorat frecrii la care s-a adaugat rezistena
armturilor din stâlpiorul comprimat.
VRd(Asc) = 0.2 Aascfyd VRd (Asc) = 0.2 × 4 × 1.54 ×1.35 × 3000 = 5.0 tone
Tabelul 6.2a
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
T1 4 33.3 10.3 5.0 15.3
T2 4 37.4 11.6 5.0 16.6
T3 4 28.2 8.7 5.0 13.7
T4 6 22.0 6.8 5.0 11.81
Tabelul 6.2b
Nr. Nd Vf21z VRd(Asc) Vf21
Elem.
elem tone tone tone tone
L1 4 9.1 2.8 --- 2.8
L2 4 22.1 6.85 --- 6.85
L3 4 21.1 6.54 --- 6.54
L4 2 67.3 20.9 5.0 25.9
Valorile Vf21z corespund rezistenelor zidriei nearmate (a se vedea tabelele 5.8a i 5.8b).
6.9.2.1.2.2. Rezistena la rupere pe seciune înclinat

H ech
Se calculeaz cu relaia (D.8) în care O p i ftd = 0.040 N/mm2 4.0 tone/m2
lw
418
Tabelul 6.3a
Nr.
lw t 0,P
tlw V 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone tone tone
T1 4 3.30 0.30 33.6 1.50 2.64 3.06 8.1 5.0 13.1
T2 4 3.30 0.30 37.8 1.50 2.64 3.23 8.5 5.0 13.5
T3 4 3.00 0.30 31.3 1.50 2.40 2.97 7.1 5.0 12.1
T4 6 2.70 0.30 27.2 1.50 2.16 2.79 6.0 5.0 11.0
Tabelul 6.3b
Nr.
lw t 0,P
tlw V 0 ,P Vf22z VRd(Asc) Vf22
Elem. b f td 1
elem m m t/m2 b f td tone tone tone
L1 4 0.90 0.30 33.6 1.50 0.72 3.06 2.2 --- 2.2
L2 4 1.95 0.30 37.8 1.50 1.56 3.23 5.0 --- 5.0
L3 4 2.25 0.30 31.3 1.50 1.80 2.97 5.3 --- 5.3
L4* 2 8.25 0.30 27.2 1.00 9.91 2.79 27.6 5.0 32.6
Valorile Vf22z corespund zidriei nearmate (a se vedea tabelele 5.9a i 5.9b).

Rezistena la for tietoare a fiecrui element este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i Vf22.

Fora tietoare de baz (Fb,nec) a fost distribuit pereilor structurali de pe ambele direcii
proporional cu rigiditatea lor. Vnec = V,I × Fb,nec (valorile ` sunt date n tabelele 5.6a i
5.6b).
Pentru simplificarea calculului s-a neglijat efectul excentricitii accidentale (care are o
valoare redus deoarece tronsonul este scurt).
6.11. CALCULUL INDUCATORULUI R3
6.11.1. Indicatorul R3M pentru rezistena pereilor la compresiune excentric
Se compar valorile Mbaz calculate din relaia Mbaz = Fb,nec × Hech cu valorile MRd
Tabelul 6.4a
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
T1 4 0.0692 15.57 100.0 121.6 >1
T2 4 0.0692 15.57 100.0 125.8 >1
T3 4 0.0528 11.88 76.3 103.6 >1
T4 6 0.0392 8.82 56.6 85.9 >1
419
Tabelul 6.4b
Numr Vnec Mbaz MRd
Element `V,i R3M
elemente tone tm tm
L1 4 0.001 0.3 1.9 3.5 >1.0
L2 4 0.010 2.2 14.1 17.8 >1.0
L3 4 0.015 3.4 21.8 20.3 >1.0
L4 2 0.448 100.8 647.1 440.9 0.681
6.11.2. Indicatorul R3 pentru rezistena pereilor la for tietoare
Se compar valorile Vcap cu pentru determinarea fractorului R3V . Se compar valorile Vcap cu
valorile Vas pentru determinarea modului de rupere.
Rezistena la for tietoare a fiecrui element (Vcap) este valoarea cea mai mic dintre Vf21 i
Vf22.
Tabelul 6.5a
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
T1 4 15.57 15.3 13.1 13.1 0.822 18.9 Fragil
T2 4 15.57 16.6 13.5 13.5 0.867 19.6 Fragil
T3 4 11.88 13.7 12.1 12.1 0.976 16.1 Fragil
T4 6 8.82 11.81 11.0 11.0 >1 13.4 Fragil
Vnec = 225 tone Vcap = 220.8 tone Rmed = 0.981
Tabelul 6.5b
Numr Vnec Vf21 Vf22 Vf2 Vf1
Element R3V Rupere
L1 4 0.3 2.8 2.2 2.2 >1 0.5 Ductil
L2 4 2.2 6.85 5.0 5.0 >1 2.8 Ductil
L3 4 3.4 6.54 5.3 5.3 >1 3.2 Ductil
L4 2 100.8 25.9 32.6 25.9 0.257 68.7 Fragil
Vnec = 225.0 tone Vcap = 101.8 tone Rmed = 0.452

Încadrarea cldirii în clase de risc se face în conformitate cu prevederile paragrafului
D.3.4.3. folosind tabelele 8.1÷8.3 pentru indicatorii R1 ÷ R3.
x Îndeplinirea condiiilor de alctuire seismic:

x Gradul de afectare structural:
x Capacitatea de rezisten a structurii:
R3,min =0.452 >0.35 Clasa de risc seismic III.
420
6.13.1. Criterii pentru adoptarea msurilor de consolidare
x Pentru pereii transversali:

- deoarece indicatorii R3M (sigurana pereilor la compresiune excentric) sunt >
1.00 nu sunt necesare msuri de consolidare pentru sporirea capacitii de
rezisten la compresiune excentric
- deoarece indicatorii R3V > 0.65 nu sunt necesare msuri obligatorii de consolidare
pentru creterea rezistenei la for tietoare.
x Pentru pereii longitudinali:
- deoarece indicatorii R3M > 0.65 nu sunt necesare msuri obligatorii de
consolidare pentru sporirea rezistenei la compresiune excentric
- pentru elementele L4, care preiau 90% din fora seismic de proiectare, deoarece
indicatorul R3V = 0.257 sunt necesare lucrri de consolidare pentru sporirea
rezistenei la for tietoare.
x Se propune consolidarea structurii prin:
- placarea elementelor L4 cu perei din beton armat cu grosimea de 8 ÷10 cm
(executai prin torcretare) armai cu plas #8/20 cm PC52.
6.13.2.Calculul rezistenei elementelor de consolidare
6.13.2.1. Calculul elementelor de consolidare prin placare cu perei din beton armat.
6.13.2.1.1. Consolidare pentru creterea capacitii de rezisten la for tietoare
Conform art. F.5.6.1.1.2. se neglijeaz aportul zidriei i al betonului de placare i rezistena

peretelui placat se determin numai în funcie de rezistena armturilor din straturile de
placare cu relaia:
Vcap , placat ( 0.8 Ash 0.2 Asv ) f yd
Pentru armarea cu plas #8/20 PC52 la peretele cu Hhot = 8.25 m i lw = 8.25 m rezult c
fisura la 45o intersecteaz toate barele orizontale i verticale.
Rezult, deci, pentru cele dou straturi de placare (o singur plas n fiecare strat):
Ash = Asv = 2 × 8.25 × 5 × 0.50 = 41.25 cm2
i
Vcap,placat = (0.8 × 41.25 + 0.2 × 41.25) × 3.0 =123.8 tone Vnec = 100.8 tone
Condiia de siguran este satisfcut.

421
COMPONENTE NESTRUCTURALE
Cuprins
EXEMPLUL CNS 1: Evaluarea siguranei pereilor despritori proiectai conform

normativelor P 13 - 63&70 i P 100 -78(81) 2
1.1.Etapele procesului de evaluare a siguranei seismice
1.2. Calculul forei seismice de proiectare
1.2.2. Calculul conform reglementrilor anterioare Normativului P 100-92(96)
1.3. Rezistena pereilor nestructurali din zidrie cu elemente din argil ars
1.4. Încadrarea pereilor nestructurali în clase de risc
EXEMPLUL CNS 2: Verificarea pereilor despritori din zidrie de crmid

CNS 2.1 - PERETE PLIN
2.1.1. Date generale
2.1.2. Materiale i rezistene de calcul
2.1.3.Caracteristicile de rezisten ale peretelui
2.1.4.Calculul forei seismice static echivalente
2.1.6. Încadrarea peretelui în clase de risc
2.1.7. Propuneri de intervenie
CNS 2.2 - PERETE CU GOL DE U
2.2.2. Calculul momentelor încovoietoare în perete
2.2.3. Calculul forei seismice i al momentului încovoietor
EXEMPLUL CNS 3: Verificarea prinderilor cu buloane pentru un echipament

3.1. Date generale
3.2. Calculul forei seismice
3.3.Eforturi de proiectare în buloane
EXEMPLUL CNS 4: Calculul unei conducte de ap fierbinte

4.1. Date generale
4.2. Materiale i rezistene de calcul
4.3. Determinarea distanei între prinderi pentru realizarea T0 d 0.06 sec
4.5. Verificarea rezistenei conductei
422
EXEMPLUL CNS 1
EVALUAREA SIGURANEI PEREILOR DESPRITORI PROIECTAI
CONFORM NORMATIVELOR P 13 - 63&70 I P 100 -78(81)
Obiectul exemplului: Aplicarea metodologiei generale de evaluare a siguranei seismice a
pereilor nestructurali
1.1. Etapele procesului de evaluare a siguranei seismice
Procesul de evaluarea a siguranei pereilor nestructurali solicitai de aciunea direct a
cutremurului necesit parcurgerea urmtoarelor etape:
Calculul forei seismice de proiectare

Calculul momentelor încovoietoare în perete

Calculul rezistenei de proiectare a peretelui

Verificarea siguranei peretelui pentru SLU

Verificarea siguranei peretelui pentru SLS
1.2. Calculul forei seismice de proiectare.
1.2.1. Greutatea proprie a pereilor nestructurali din zidrie cu elemente din argil ars
Pentru zidrie s-au considerat greutile specifice cele mai dezavantajoase date de STAS
10101/1-78 Aciuni în construcii - Greuti tehnice i încrcri permanente (în prezent
abrogat).
Pentru tencuial s-a considerat grosimea fiecrui strat de 2 cm i greutatea volumetric
maxim (pentru tencuiala din mortar de ciment întrit - J = 2000 daN/m3).
Valorile greutii proprii pentru zidria cu crmid plin i cu crmizi GVP în producia
curent la acea dat sunt date în tabelul 1.
Tabelul 1.1
gtotal (x)
Tipul crmizii Poziia t (cm)
(daN/m2)
Crmid plin pe cant 6.5 205.0
6.5 x 11.5x24.5 pe lat 11.5 300.0
Crmid GVP 24 x 11.5 pe lat 11.5 270.0
(x) - valori rotunjite
1.2.2. Calculul conform reglementrilor tehnice anterioare (normativele P 100-92(96))

Aceste reglementri au prevzut calculul forei seismice de proiectare normal pe planul
peretelui cu relaia:
S = Cq
în care
x c este coeficientul seismic global cu valorile c = 3ks în normativele P 13-63 i P 13-70
i c = ks în normativul P 100-78(81); valorile ks sunt cele din harta de zonare seismic
asociat normativului;
x Q este greutatea peretelui pe unitatea de suprafa.
423
Coeficient seismic global / încrcri de proiectare (daN/m2) pentru perei cu grosime

nominal t = 12.5 cm conform normativelor P 13-63, P 13-70 i P 100-78(81)
Crmizi pline gperete = 300 daN/m2
Tabelul 1.2
Normativ / harta seismic Gr. seismic 7 Gr. seismic 8 Gr. seismic 9
P 13-63 /STAS 2923-63 0.075 / 22.5 0.150 / 45.0 0.300 / 90.0
P 13-70 /STAS 2923-63 0.090 / 27.0 0.150 / 45.0 0.240 / 72.0
P 100-78(81)/ STAS 1100/1-77 0.120 / 36.0 0.200 / 60.0 0.320 / 96.0
Verificarea rezistenei prin calcul nu a fost obligatorie pentru pereii nestructurali care se
încadrau în limitele maxime stabilite prin normativele de proiectare (a se vedea tabelul 1.3).
Din acest motiv necesitatea evalurii siguranei lor în raport cu nivelul de protecie seismic
constituie o problem de interes general.
Dimensiunile maxime ale pereilor nestructurali din zidrie nearmat

conform normativului P 2-85
Tabelul 1.3
Grosime Înlime maxim (m) Suprafa maxim (m2)
(cm) Gr.6 &7 Gr.8 Gr.9 Gr.6 &7 Gr.8 Gr.9
7.5 2.70 2.40 2.00 9.00 8.10 6.75
12.5 3.50 3.15 2.60 21.00 18.90 15.60
Pentru pereii cu o latur liber (gol de u) s-a prevzut reducerea suprafeelor maxime cu
50%. Pentru pereii despritori de 7.5 cm marca mortarului a fost M50 i pentru cei de 12.5
cm marca M25.
1.2.3. Calculul momentelor încovoietoare conform CR 6-2006 i SR EN 1996-1-1
Valorile din tabelul 1.4 sunt date pentru = 0.5 (valoarea folosit de CR 6 i Anexa
Naional la SR EN 1996-1-1). Momentele încovoietoare se calculeaz cu relaiile:
MEx1 = lw2FE i MEx2 = lw2FE
Valorile coeficienilor D pentru perei rezemai pe trei i patru laturi.
Tabelul 1.4
Raportul laturilor h/lw
Rezemare
0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
Simplu rezemat
0.014 0.028 0.044 0.057 0.066 0.074 0.080 0.085
pe patru laturi
Simplu rezemat
0.018 0.042 0.077 0.113 0.153 0.195 0.237 0.280
pe trei laturi
1.3. Rezistena pereilor nestructurali din zidrie cu elemente din argil ars
Rezistena pereilor nestructurali la încovoiere perpendicular pe plan se calculeaz în
domeniul liniar elastic cu formulele:
‫ܯ‬ோ௫ଵ ൌ ܹ ൈ ݂௫ௗଵ ‫ܯ‬ோ௫ଶ ൌ ܹ ൈ ݂௫ௗଶ
Modulul de rezisten W pentru perei

Tabelul 1.5
Tipul crmizii Poziia t (cm) Wperete(cm3/m)
Crmid plin pe cant 6.5 0.70 × 103
6.5 x 11.5x24.5 pe lat 11.5 2.20 × 103
Crmid GVP 24 x 11.5 pe lat 11.5 2.20 × 103
424
Rezistenele medii de rupere (fxm1 i fxm2) corespunztoare rezistenelor caracteristice

(fxk1 i fxk2) din Anexa Naional la standardul SR EN 1996-1-1
Tabelul 1.6
Marca mortarului (daN/cm2)
Tipul efortului
M25 M50 &M100
fxm1 = 1.3fxk1 2.30 3.10
fxm2 = 1.3fxk2 4.60 6.20
Rezistenele de proiectare conform P 100-3/2008 se calculeaz, dup cum urmeaz:

x Pentru perioada de utilizare menionat (dup 1950) se va lua M = 1.0 pentru SLS
(limitarea degradrilor) cu excepia cldirilor din clasa de importan I pentru care se
va lua M = 1.5 (conform CR 6-2006, Art.6.6.1.4(2).
x În condiiile de mai sus, se consider CF = 1.2 conform P 100-3/2008, D.2.5(4).
Pentru verificarea la limitarea degradrilor rezistenele de calcul se determin cu relaiile:
f xm1 f xm 2
f xd 1 f xd2
J M CF J M CF
Valorile de calcul sunt date în tabelul 1.7.
Tabelul 1.7
Tipul efortului
M25 M50 &M100
fxd1 1.28 1.72
fxd2 2.55 3.44
Pentru verificarea la sigurana vieii cu încrcarea dat de relaia (E.1) din P 100-3/2008,
rezistenele de calcul se determin, astfel:
f xm1 f xm 2
f xd 1 f xd2
CF CF
Tabelul 1.8
Tipul efortului
M25 M50 &M100
fxd1 1.90 2.60
fxd2 3.80 5.20
Valorile momentelor capabile de proiectare (în daN.cm/m) pentru verificarea condiiei de
limitare a degradrilor sunt prezentate în tabelul 1.9.
Tabelul 1.9
M25 M50 & M100
Tipul crmizii t (cm) Wperete(cm3/m)
Mxd1 Mxd2 Mxd1 Mxd2
Crmid plin 6.5 0.70 × 103 900 1800 1200 2400
6.5 x 11.5x24.5 11.5 2.20 × 103 2820 5640 3780 7560
Crmid GVP 24 x 11.5 11.5 2.20 × 103 2820 5640 3780 7560
Valorile momentelor capabile de proiectare (în daN.cm/m) pentru verificarea condiiei de

sigurana vieii sunt prezentate în tabelul 1.10.
425
Tabelul 1.10
M25 M50 & M100
Tipul crmizii t (cm) Wperete (cm3/m)
Mxd1 Mxd2 Mxd1 Mxd2
Crmid plin 6.5 0.70 × 103 1350 2700 1800 3600
6.5 x 11.5x24.5 11.5 2.20 × 103 4230 8460 5670 11340
Crmid GVP24 x 11.5 11.5 2.20 × 103 4230 8460 5670 11340
1.4. Încadrarea pereilor nestructurali în clase de risc

Calculând rapoartele
M Rxd 1
R3
M Ed 1
încadrarea peretelui în clase de risc, în funcie de seismicitatea amplasamentului este dat
conform tabelului 8.3. din Codul P 100-3/2008.
RS IV RS III RS II RSI
R3 =0.91÷1.00 R3 = 0.66÷0.90 R3 = 0.36÷0.65 R3 0.35
În cazul în care clasa de risc corespunztoare este considerat inacceptabil i, ca atare,
trebuie s se prevad lucrri de reducere a riscului, este necesar identificarea etajelor pentru
care acestea trebuie s fie executate.
EXEMPLUL CNS 2
VERIFICAREA PEREILOR DESPRITORI DIN ZIDRIE DE CRMID
Obiectul exemplului: Verificarea pentru cerina LIMITARE A DEGRAD
RILOR
Exemplul CNS.2.1 Exemplul CNS.2.2
EXEMPLUL CNS 2.1 - PERETE PLIN

x Perete despritor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda
structurii, la partea superioar rezemare simpl pe contur)- nu condiioneaz
continuarea funcionrii.
x Cldire P+3E (nniv= 4). Perete amplasat la etajul 3 (nivelul 4).
x Înlimea parterului : Hparter = 4.20 m
426
x Înlimile etajelor Hetaj = 3.60 m

x Cota planeului de reazem z3 = 4.20 + 2 x 3.60 = 11.40 m
x Cota planeului superior z4 = 15.00 m (acoperi)
x Destinaia cldirii: spital
x Amplasament: toate zonele ag = 0.08g ÷ 0.32g.
2.1.2. Materiale i rezistene de calcul
x Crmid plin C100 (fmed = 10 N/mm2), mortar M5
x Greutatea volumetric a zidriei 1850 daN/m3, greutatea volumetric a mortarului
1900 daN/m3
x Rezistenele de proiectare ale zidriei la încovoiere perpendicular pe planul peretelui
pentru cerina de limitare a degradrilor (cu CF = 1.2 i M = 1.5), pentru perei
nestructurali la cldiri din clasa de importan I)
- rupere paralel cu rostul orizontal fxd1 = 1.72 daN/cm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 3.44 daN/cm2
2.1.3. Caracteristicile de rezisten ale peretelui
100 x11.5 2
x Modulul de rezisten elastic Wel 2205 cm 3 /m
6
x Rezistena de proiectare fxd1 = 1.72 daN/cm2
x Momentul capabil MRd1 = 2205 × 1.72 = 3790 daN.cm/m 37.9 kgm/m
x Rezistena de proiectare fxd2 = 2 × 1.72 = 3.44 daN/cm2
2.1.4. Calculul forei seismice static echivalente
x Greutatea proprie a peretelui g = 0.115 x 1850 + 2 x 0.02 x 1900 # 290 daN/m2
x Acceleraia terenului pentru proiectare ag =0.08g ÷ 0.32g
x Coeficientul de importan al peretelui Jperete = Jcldire = 1.4 (spital nu condiioneaz
continuarea funcionrii clasa de importan IV
x Coeficientul de amplificare dinamic al peretelui Eperete = 1.00
x Coeficientul de reducere a efectului aciunii seismice qperete = 2.50
x Coeficientul mediu de amplificare a acceleraiei terenului pe înlimea cldirii la etajul 3
(nivelul 4) :
11.40
- K z 3 1 2 2.52
15.00
- K z 4 3.00
- K (4) = 0.5 x (2.52 + 3.00) = 2.76
x Momente încovoietoare în perete sub aciunea încrcrilor seismice (SR EN 1996-1-1) cu
= 0.50
- raportul laturilor O =hw/lw = 300 / 500 = 0.60
- valoarea 2 se obine prin interpolare din Anexa G la SR EN 1996-1-1
427
* pentru = 0.50 2 = 0.028 (tabel)

* pentru = 0.75 2 = 0.044 (tabel)
* pentru = 0.60 2 = 0.034 (interpolare).
x Fora seismic de proiectare, uniform distribuit normal pe suprafaa peretelui, pentru

nivelul de performan limitarea degradrilor:
1.4 u a g u 1.0 u 2.76 290
FE cg u
2.5 g
Valorile c i F sunt date în tabelul 2.1.1
Tabelul 2.1.1
ag 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g
c 0.123 0.185 0.247 0.309 0.370 0.432 0.494
F (daN/m2) 35.7 53.7 71.6 89.6 107.3 125.3 143.3
Pentru cazul studiat, hw = 3.0 m i lw = 5.0 m, valorile momentelor încovoietoare rezultate

sunt date în tabelul urmtor.
Tabelul 2.1.2
ag 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g
FE (daN/m2) 35.7 53.7 71.6 89.6 107.3 125.3 143.3
MEx1 15.2 22.8 30.4 38.1 45.6 53.3 60.9
R3=MRd1/MEd1 > 1.0 0.99 0.83 0.71 0.62

Cu aceste valori încadrarea peretelui în clase de risc este dat conform tabelului 8.3. din
Codul P 100-3/2008.
Tabelul 2.1.3
RS IV RS III RS II
R3 =0.91÷1.00 R3 = 0.66÷0.90 R3 = 0.36÷0.65
ag 0.20g ag = 0.24g,0.28g ag = 0.32g

Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS II
(ag = 0.32g) sunt obligatorii lucrri de intervenie pentru reducerea riscului. Aceste lucrri pot
fi:
x Înlocuirea peretelui din crmid cu un perete uor de tip "gips-carton"
x Placarea peretelui de zidrie cu tencuial armat cu polimeri armai cu fibre sau cu
grile polimerice de înalt rezisten
x Placarea peretelui de zidrie cu tencuial armat cu plase din oel inoxidabil (pentru a
se evita petele de rugin).
Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS III
(ag = 0.24g, 0.28g) sunt recomandate lucrrile de intervenie pentru reducerea riscului
menionate pentru zona ag = 0.32g.
428
EXEMPLUL CNS 2.2 PERETE CU GOL DE U

x Perete despritor 11.5 x 300 x 500 cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda
structurii, la partea superioar rezemare simpl pe contur) - nu condiioneaz
continuarea funcionrii.
x Peretele are un gol de u cu dimensiunile 100 × 210 cm situat la 100 cm de extremitatea
din dreapta.
x Se menin toate celelalte condiii de proiectare din Exemplul CNS.2.1
2.2.2. Calculul momentelor încovoietoare în perete
x Panoul situat lâng golul de u are dimensiunile 3.00 × 3.00 m (lw = 3.0 m)
x Panoul este rezemat pe trei laturi i liber pe cea de a patra latur (lâng u)
x Raportul laturilor pentru panou este =1
x Coeficientul = 0.056.
2.2.3. Calculul forei seismice i al momentului încovoietor
A se vedea Exemplul CNS 2.1.
Încadrarea în clase de risc în funcie de zona seismic este dat în tabelul urmtor.
Tabelul 2.2.1.
ag 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.24g 0.28g 0.32g
FE (daN/m2) 35.7 53.7 71.6 89.6 107.3 125.3 143.3
MEx1 18.0 27.0 36.0 45.2 54.1 63.2 72.2
R3=MRd1/MEd1 > 1.0 0.84 0.70 0.60 0.52
Clasa de risc RS IV RS III RSII

Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS II
(ag = 0.28g i ag = 0.32g) sunt obligatorii lucrri de intervenie pentru reducerea riscului.
Aceste lucrri pot fi:
x Înlocuirea peretelui din crmid cu un perete uor de tip "gips-carton"
x Placarea peretelui de zidrie cu tencuial armat cu polimeri armai cu fibre sau cu
grile polimerice de înalt rezisten
x Placarea peretelui de zidrie cu tencuial armat cu plase din oel inoxidabil (pentru a
se evita petele de rugin).
Pentru zonele seismice în care în care peretele este încadrat clasa de risc RS III
(ag = 0.20g, 0.24g) sunt recomandate lucrrile de intervenie pentru reducerea riscului
seismic, menionate pentru zonele ag =0.28 i 0.32g.
429
EXEMPLUL CNS 3
VERIFICAREA PRINDERILOR CU BULOANE PENTRU UN ECHIPAMENT
3.1. Date generale
x Echipamentul fixat rigid cu buloane pe planeul peste ultimul nivel al unui spital amplasat
în Bucureti (anul construciei circa 1970) - cldire din clasa I de importan.
x Spitalul este o cldire cu P+5 E având înlimea parterului de 4.50 m i înlimile etajelor
curente 3.60 m.
x Echipamentul nu este esenial pentru continuarea în siguran a activitii spitalului.
x Echipamentul cântrete, în exploatare, G =120 kN cu centrul de greutate situat la
înlimea hG =1.80 m fa de suprafaa planeului.
x Prinderea este realizat cu patru buloane #20mm din OL38 dispuse la interax de
l0=1.10m pe fiecare direcie (în colurile plcii de baz).
x Nu se cunoate adâncimea de încastrare a buloanelor i nici marca betonului de la soclu.
Se ia, acoperitor, factorul de încredere CF = 1.35
x Fora admisibil în bulon pentru sarcini de baz + suplimentare N = 25.6 kN (conform
Fluture, Em., Otescu.,I, Cristea,P., Îndreptar pentru construcii metalice Ed. Tehnic,
1964, tabelul 6.6).
x Fora de calcul capabil pentru verificarea siguranei echipamentului
Ncap = 25.6/1.35 # 19.0 kN.
3.2. Calculul forei seismice
3.2.1. Parametri de calcul
x Acceleraia terenului pentru proiectare (componenta orizontal) ag = 0.24g (IMR = 100 de

ani)
x Coeficientul de importan pentru echipament JCNS = 1.4 - echipament amplasat într-un
spital fr a fi esenial pentru continuarea activitii în siguran
x Coeficientul de amplificare dinamic al echipamentului neizolat împotriva vibraiilor
ECNS = 1.0
x Coeficientul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5
x Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe înlimea construciei
Kz = 3 (cota de prindere "z" este egal cu înlimea cldirii "H").
3.2.2. Calculul forei seismice de proiectare
x Fora seismic static echivalent:

J CNS a g E CNS K z 1.4 x0.24 gx1.0 x3.0 § 120 ·
FCNS ( H ) mCNS ¨¨ ¸¸ # 48.4 kN
qCNS 2.5 © g ¹
x Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice:
§ 120 ·
FCNS = 48.4 kN < 4J CNS a g m CNS 4x1.4 x 0.24g¨¨ ¸¸ 161.3kN
© g ¹
430
§ 120 ·
FCNS = 48.4 kN > 0.75 JCNSagmCNS = 0.75x1.4x 0.24g¨¨ ¸¸ 30.2kN
© g ¹
3.3. Eforturi de proiectare în buloane
x Ancorajele se verific pentru fora seismic static echivalent (FCNS) majorat cu 30%:
Fd = 1.3 x 48.4 = 62.9 kN
x Fora tietoare de proiectare într-un bulon:
Tbulon = ¼ Fd = 0.25x 62.9 # 15.7 kN
x Momentul de rsturnare dat de fora seismic în raport cu seciunea de prindere:
Mr = FCNShg = 62.9 x 1.80 = 113.2 kNm
x Fora de întindere într-un bulon:
Mr 113.2
Nb 51.5 kN
2l 0 2 x1 . 1
x Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15% -{o10.5.2 (5)}

§G· § 120 ·
Ng 0.85¨ ¸ 0.85¨ ¸ 25.5kN
©4¹ © 4 ¹
x Valoarea de proiectare (necesar) a forei axiale de întindere într-un bulon:
Nd,nec = Nb - Ng = 51.5 - 25.5 = 26.0 kN
N cap 19.0
x Indicatorul R3 0.73 permite încadrarea echipamentului în clasa de risc
N d ,nec 26.0
seismic RS III.
EXEMPLUL CNS 4
CALCULUL UNEI CONDUCTE DE AP FIERBINTE
4.1. Date generale
x Conduct de ap la temperatur ridicat care servete un spital dintr-o localitate cu ag =
0.28g (cldire din clasa I de importan)
x Conducta este plasat la tavanul centralei termice (construcie cu un nivel)
x Instalaie esenial pentru continuarea activitii spitalului
x Dimensiunea conductei Dext= 162 mm, Dint = 156 mm, t = 3 mm
4.2. Materiale i rezistene de calcul
x Oel OLT35, cu Ra = 2100 daN/cm2 i E = 2100000 daN/cm2
x Momentul de inerie al conductei I # 473.5 cm4
431
x Modulul de rezisten al conductei W # 59.5 cm3

x Greutatea proprie a conductei # 11.8 daN/m
x Greutatea apei din conduct # 19.0 daN/m
x Greutatea total g # 31.0 daN/m.
4.3. Determinarea distanei între prinderi pentru realizarea T0 d 0.06 sec
x Se consider conducta articulat la capete pe ambele direcii (pentru simplificarea
expunerii)
x Distana între prinderi este l0 = 500 cm
x Perioada proprie a modului fundamental de vibraie pentru o bar dreapt de lungime l0
dublu articulat
2l02 g
T
S EI
x Cu datele de la 4.2, rezult T=2.81 sec > 0.06 sec - component flexibil
x CNS = 2.5 .
4.4.1. Parametri de calcul
x Acceleraia seismic de proiectare ag = 0.28g

x Coeficientul de importan stabilit de investitor JCNS = 1.8
x Coeficientul de amplificare E CNS = 2.5 (pentru T0 > 0.06 s)
x Prindere ductil, coeficient de comportare qCNS = 2.5
x Coeficientul Kz = 3 (z { H).
4.4.2. Fora seismic orizontal
J CNS a g E CNS K z 1.8 x0.28 gx2.5.0 x3.0 § 31.0 ·

FCNS ( H ) mCNS ¨¨ ¸¸ # 47.0 daN / m
qCNS 2.5 © g ¹
4.4.3. Fora seismic vertical
x Acceleraia seismic vertical : avg = 0.7 ag 0.7 x 0.28 g = 0.196 g # 0.2 g

x Fora seismic vertical: FCNS(V) = 0.7 FCNS(H) 0.7 x 47.0 = 32.8 daN/m.
4.4.4. Combinarea forelor seismice pe cele dou direcii
x Pentru verificarea rezistenei conductei, încrcrile de pe cele dou direcii se determin

dup cum urmeaz:
Ipoteza 1:
- FCNS(V1) = g + FCNS(V) = 31.0 + 32.8 = 63.8 daN/m
- FCNS(H1) = 0.3 FCNS(H) = 0.3 x 47.0 = 14.1 daN/m
432
- FCNS ( 1 ) 2
FCNS ( V1 ) FCNS
2
( H1 ) 63.8 2 14.12 65.3 daN/m
Ipoteza 2:
- FCNS(V2) = g +0.3 FCNS(V) = 31.0 + 0.3 x 32.8 # 40.8 daN/m
- FCNS(H2) = FCNS(H) = 47.0 daN/m
- FCNS ( 2) 2
FCNS ( V2 ) FCNS
2
(H 2 ) 40.8 2 47.0 2 62.2 daN/m < FCNS(1)
x Încrcarea total de calcul este cea mai mare dintre cele dou valori
FCNS = 65.3 daN/m.
4.5. Verificarea rezistenei conductei
0.653 x500 2
x Momentul încovoietor M 20406 daNcm
8
M 20406
x Efortul unitar în oel este V # 353.0 daN / cm 2 < Ra
W 59.5
4.6. Concluzie
Conducta satisface cerina de rezisten sub aciunea cutremurului de proiectare.

I 17 2 P 100 3 2009 Completare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I 17 2 P 100 3 2009 Completare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3

COMENTARII I RECOMANDRI DE PROIECTARE

C.1. ASPECTE GENERALE

ANEXA B – STRUCTURI DIN BETON ARMAT

C.1 ASPECTE GENERALE

C.2. CERINE DE PERFORMAN I CRITERII DE ÎNDEPLINIRE

C.2.2 Criteriile de îndeplinire a cerinelor de performan

La verificarea la for tietoare, valorile momentelor capabile se determin pe baza acelorai

Tabel cu caracteristicile macroseismice ale principalelor

One ti  0,7  0,28 g 

C.3. EVALUAREA SEISMIC A STRUCTURILOR I COMPONENTELOR

C.4. COLECTAREA INFORMAIILOR PENTRU EVALUAREA STRUCTURAL

C.4.2 Informaii iniiale necesare

Tabelul C.1 - Cerinele de colectare a informaiilor

DATE MINIM OBINUIT OBINUIT CUPRINZTOR

OBIECTIV DE OBIECTIV DE BAZ SAU OBIECTIV DE BAZ SAU SPORIT COMPLET

PROCEDEU DE LSP, LDP* ORICE PROCEDEU ORICE PROCEDEU ORICE PROCEDEU

PLANURI PLANURI DE PROIECT PLANURI DE PROIECT PLANURI DE PROIECT DOCUMENTE DE

TIP DE VIZUAL CUPRINZ VIZUAL CUPRINZ VIZUAL CUPRINZ VIZUAL CUPRINZ

FACTORUL DE 0,75 0,75 1,00 1,00 0,75 0,75 1,00 1,00

Factorul k se numete factor de cunoatere, corespunzând factorului de încredere CF din

C.5. EVALUAREA CALITATIV

C.5.2 – C.5.8 Condiii privind traseul încrcrilor/redundana/configuraia cldirii/

C.6. EVALUAREA PRIN CALCUL

C.6.6 Metodologii de evaluare

C.6.7 Metodologia de nivel 1

C.6.7.2 Evaluarea prin calcul

Tabelul C.2 - Limitri pentru utilizarea metodei simplificate de calcul

Numrul maxim de niveluri, funcie de nivelul

jos mediu înalt

3. Cadre contravântuite de oel

Nivel de seismicitate ags

- sczut 0,167 m/sec2

> 0,167 m/sec2

- înalt > 0,500 m/sec2

Comparaia cu condiiile date în P 100-3/2008 nu se poate face direct, din urmtoarele

Referitor la excepia menionat la pct. 6.7.2(10), aceasta nu este recomandat a fi aplicat

C.6.8 Metodologia de nivel 2

Valorile q sunt date în anexele B - E pentru structuri din diferite materiale.

Referitor la aplicarea regulii „deplasrii egale”, pentru a corela textul cu reprezentarea

Referitor la modalitatea de determinare a valorilor eforturilor în articulaiile plastice în

C.6.8.4 Relaiile de verificare

C.8. EVALUAREA FINAL I FORMULAREA CONCLUZIILOR

C.8.2 Stabilirea clasei de risc a construciilor

Primele dou metode, aparinând metodologiilor 1 i 2, au la baz metodologiile din codurile

C.8.4 Necesitatea interveniei structurale

Din moment ce, în capitolul destinat precizrii cerinelor de performan la evaluarea

Tabelul C.3 - Obiective de performan conform ASCE/SEI 41

a, f, k, p – obiective de siguran de baz

ANEXA B – STRUCTURI DIN BETON ARMAT

CB.1 Domeniu de aplicare

CB.3 Criterii pentru evaluarea calitativ

CB.6 Coeficienii de reducere pentru elemente structurale în metodologia de nivel 2

În standardele americane, comportarea elementelor de beton armat este schematizat sub

Tabelul CB.1 - Parametrii de modelare pentru grinzi de beton armat

Condiii Parametrii modelului

Tabelul CB.2 - Parametrii de modelare pentru stâlpi de beton armat

N este fora axial din stâlp

Valorile tabelare pot fi îmbuntite i numrul de situaii diversificat în msura în care

CB.7 Valori de calcul utilizate în cazul aplicrii metodologiei de nivel 3

CR 2-1-1.1/2013 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat

ANEXA C - STRUCTURI DIN OEL

C.C.1 Domeniu de aplicare

C.2.2 Criteriile de îndeplinire a cerinelor de performan

La verificarea la for tietoare, valorile momentelor capabile se determin pe baza acelorai

Oneti 0,7 0,28 g

C.4.2 Informaii iniiale necesare

Tabelul C.1 - Cerinele de colectare a informaiilor

Factorul k se numete factor de cunoatere, corespunzând factorului de încredere CF din

C.5.2 – C.5.8 Condiii privind traseul încrcrilor/redundana/configuraia cldirii/

Tabelul C.2 - Limitri pentru utilizarea metodei simplificate de calcul

Numrul maxim de niveluri, funcie de nivelul

3. Cadre contravântuite de oel

- sczut 0,167 m/sec2

Comparaia cu condiiile date în P 100-3/2008 nu se poate face direct, din urmtoarele

C.6.8.4 Relaiile de verificare

C.8.2 Stabilirea clasei de risc a construciilor

Primele dou metode, aparinând metodologiilor 1 i 2, au la baz metodologiile din codurile

C.8.4 Necesitatea interveniei structurale

Din moment ce, în capitolul destinat precizrii cerinelor de performan la evaluarea

Tabelul C.3 - Obiective de performan conform ASCE/SEI 41

a, f, k, p – obiective de siguran de baz

CB.3 Criterii pentru evaluarea calitativ

CB.6 Coeficienii de reducere pentru elemente structurale în metodologia de nivel 2

În standardele americane, comportarea elementelor de beton armat este schematizat sub

Condiii Parametrii modelului

N este fora axial din stâlp

Valorile tabelare pot fi îmbuntite i numrul de situaii diversificat în msura în care

CB.7 Valori de calcul utilizate în cazul aplicrii metodologiei de nivel 3

CR 2-1-1.1/2013 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat

C.C.2 Identificarea geometriei structurii, a detaliilor de alctuire i a materialelor din

C.C.3 Criterii pentru evaluarea calitativ

CC.4 Evaluarea strii de degradare a elementelor structurale

C.C.7 Capaciti de deformare inelastic în elementele structurale în cazul aplicrii

Locuine în cldiri P, P+1E

Locuine în cldiri t P+2E (tip bloc)

Cazul particular al Municipiului Bucureti

CD.2. Informaii specifice necesare pentru evaluarea siguranei construciilor din

CD.2.1. Date generale privind construcia

(C1-a) Informaiile privitoare la data (perioada) execuiei servesc pentru identificarea

Fig. CD.1 Cldire ieftin P+E+M în Bucureti (vil)

x Cldiri de locuit modeste cu mici uniti comerciale la parter (centrul istoric al

x Cldiri publice cu dimensiuni mici sau moderate pentru administraie, învmânt,

materialelor i, în multe cazuri, al manoperei necorespunztoare constituie sursa unei

Fig. CD.3 Tipuri de planee la cldiri vechi

CD.2.2.Date privind starea fizic a construciei

(C1-a) Formele de afectare /degradarea fizic a materialelor structurii menionate în acest

Investigarea fundaiilor existente i, în special, identificarea cotelor de fundare i a naturii

CD.2.3. Date privind geometria structurilor din zidrie

Releveul trebuie s consemneze i:

x Identificarea alctuirii buiandrugilor/riglelor de cuplare în cazul pereilor cu goluri:

Fig. CD.10 Efectul împingerilor laterale date de arpante

Identificarea capacitii de rezisten la încovoiere a buiandrugilor (capacitate de cuplare a

Fig. CD.11 Modelarea interseciilor de perei pentru calcul

(a) Supraînlarea pereilor (la schimbarea funciunii cldirii)

(C2) Numrul minim al elementelor de construcie dintr-o anumit categorie care se

Numrul elementelor care trebuie testate pentru fiecare nivel al cldirii

CD.2.5. Proprietile materialelor

Operaiile de relevare a structurii i de testare a materialelor sunt dificil de realizat în condiii

mai costisitoare, în timp ce supraestimarea acestora poate ascunde vulnerabilitatea real a

Teste specifice pentru evaluarea proprietilor mecanice ale zidriei

Încercri pentru determinarea rezistenei la compresiune

Încercri pentru determinarea rezistenei la întindere din încovoiere

Încercrile pentru determinarea rezistenei la întindere se efectueaz pe epruvete (fragmente

Fig. CD.16 Schema încercrii la întindere din încovoiere (wrench bond)

x în zidriile vechi, datorit rezistenei sczute a mortarului (sau degradrii acestuia în

Încercri cu prese plate (engl. flatjacks)

pe care se determin modulul de elasticitate la compresiune. Presiunea în prese poate fi

Încercare in-situ la compresiune diagonal

Fig. CD.19 Încercare in-situ la compresiune diagonal

Evaluarea rezistenei mortarului prin proba de smulgere

Const în introducerea în mortarul din rost a unui urub cu diametrul de circa 6 mm i

Fig. CD.20 Încercarea rezistenei mortarului prin proba de smulgere (pull-out)

CD.3. Evaluarea siguranei seismice

Evaluarea siguranei seismice a cldirilor trebuie fcut pentru:

Fig. CD.21 Efectul aciunii seismice asupra unei cldiri simple

CD.3.3. Evaluarea calitativ a cldirilor din zidrie

Evaluarea calitativ urmrete s stabileasc msura în care regulile de conformare general a

x Condiii privind traseul încrcrilor

x Condiii privind redundana

Fig. CD.23 Planee cu rigiditate nesemnificativ în plan (exemple de alctuire)

x Condiii privind infrastructura i terenul de fundare

CD.3.3.1. Evaluarea calitativ preliminar (pentru metodologia de nivel 1)