Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Italia
Chişinău 2018
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
Italia
1.Etimologie .............................................................................................................................................. 3
2.Istorie ..................................................................................................................................................... 3
2.1Preistoria şi antichitatea .................................................................................................................. 3
2.2 Evul Mediu....................................................................................................................................... 4
2.3 Începutul Epocii Moderne ............................................................................................................... 5
2.4 Unificarea Italiei, regimul liberal și participarea la Primul Război Mondial .................................... 6
2.5 Regimul fascist................................................................................................................................. 8
2.6 Italia republicană ............................................................................................................................. 9
3. Politica .................................................................................................................................................10
3.1 Guvernul ........................................................................................................................................10
3.2 Justiția ...........................................................................................................................................11
3.3 Forțele polițienești ........................................................................................................................12
3.4 Relații externe ...............................................................................................................................12
3.5 Armata ...........................................................................................................................................13
4. Geografie .............................................................................................................................................14
4.1 Mediul ...........................................................................................................................................15
4.2 Clima ..............................................................................................................................................16
5. Economie .............................................................................................................................................16
5.1 Infrastructura ................................................................................................................................18
5.2 Știința și tehnologia .......................................................................................................................19
6. Demografie ..........................................................................................................................................20
6.1 Grupuri etnice ...............................................................................................................................21
6.2 Limbile ...........................................................................................................................................22
6.3 Educație .........................................................................................................................................22
6.4 Sănătate ........................................................................................................................................24
7. Culură ..................................................................................................................................................24
7.1 Arhitectură ....................................................................................................................................24
7.3 Literatură și teatru.........................................................................................................................26
7.4 Muzica ...........................................................................................................................................27
7.5 Cinematografia ..............................................................................................................................28
7.6 Sport ..............................................................................................................................................29
7.7 Modă și design ..............................................................................................................................30
7.8 Bucătăria .......................................................................................................................................31
2
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
Italia
1.Etimologie
Prezumpțiile privind etimologia numelui de „Italia” sunt numeroase și foarte
variate. Conform uneia dintre cele mai comune explicații, termenul latinesc Italia a
fost împrumutat prin greaca antică din oscanul Víteliú, care înseamnă „țara
vițeilor” (cf. Lat vitulus „vițel”, Umb vitlo „vițel”). Taurul era un simbol al
triburilor din sudul peninsulei și apărea adesea în luptă cu lupoaica romană ca
simbol al sfidării Italiei libere în timpul Războiului Social. Istoricul grec Dionis din
Halicarnas afirmă aceasta odată cu legenda că Italia ar fi fost denumită astfel
după Italus, legendă amintită și de Aristotel și Tucidide. Numele de Italia s-a
aplicat doar la o parte din ceea ce este astăzi Italia de Sud – conform lui Antioh din
Siracuza, porțiunea sudică a peninsulei Bruttium (Calabria de astăzi:
provincia Reggio, și parte din provinciile Catanzaro și Vibo Valentia). Dar până la
vremea sa Oenotria și Italia deveniseră sinonime, și numele s-a aplicat și asupra a
mare parte din Lucania. Grecii au ajuns și ei să folosească denumirea de „Italia”
pentru o regiune mai extinsă, dar abia în timpul domniei lui Cezar August (sfârșitul
secolului I e.n.) termenul s-a extins asupra întregii peninsule până la Alpi.
2.Istorie
2.1Preistoria şi antichitatea
Săpăturile arheologice efectuate în toată Italia au dezvăluit prezența omului
de Neanderthal în perioada paleolitică, acum circa 200.000 de ani, urmată de
sosirea omului modern acum circa 40.000 de ani. Vechile popoare ale Italiei
preromane – cum ar fi umbrii, latinii (care aveau să stea la baza civilizației
romane), volscii, samniții, celții și ligurii, care au locuit nordul Italiei, dar și mulți
alții – erau popoare indo-europene; principalele popoare care nu erau de origine
indo-europeană erau etruscii, elimii și sicanii în Sicilia și sarzii preistorici.
Între secolele al XVII-lea și al XI-lea î.Hr. grecii micenieni au stabilit
contacte cu Italia, iar în secolele al VIII-lea și al VII-lea î.Hr.au fost
înființate colonii grecești de-a lungul coastelor Siciliei și în sudul peninsulei
Italice, teritoriu ce a căpătat denumirea de Magna Graecia. Fenicienii au stabilit și
ei colonii pe coastele Sardiniei și Siciliei.
3
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
Medic din sec. XVII purtând echipament de protecţie. Sub imagine scrie:
Aşa s-au luptat cu moartea în Roma, în anul 1665, cu îmbrăcăminte de
protecţie, împotriva morţii.
7
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
29 aprilie 1945, când forțele germane din Italia au capitulat. Aproape jumătate de
milion de italieni (inclusiv civili) au murit în conflict, iar economia italiană fusese
aproape distrusă; venitul pe cap de locuitor în 1944 era la minimul secolului al
XX-lea.
2.6 Italia republicană
Italia a devenit republică după un referendum ținut la 2 iunie 1946, zi
sărbătorită de atunci ca „Ziua Republicii”. A fost pentru prima oară când femeile
italiene au avut drept de vot. Fiul lui Victor Emmanuel al III-lea, Umberto al II-lea,
a fost obligat să abdice și să plece în exil. Constituția republicană a fost aprobată la
1 ianuarie 1948. În urma tratatului de pace din 1947, mare parte din Veneția
Iuliană a fost cedată Iugoslaviei și s-a înființat o structură statală neutră,
denumită Teritoriul Liber Trieste, care a fost în 1954 împărțit între cele două
țări. Italia și-a pierdut și posesiunile coloniale.
Temerile electoratului italian de o posibilă preluare a puterii de către
comuniști s-au dovedit cruciale pentru rezultatul alegerilor din 18 aprilie 1948,
câștigate detașat de creștin-democrații lui Alcide De Gasperi. Ca urmare, în 1949
Italia a devenit membră fondatoare a NATO. Planul Marshall a contribuit la
refacerea economiei italiene care, până la sfârșitul anilor 1960, s-a bucurat de o
perioadă de creștere economică susținută denumită „Miracolul Economic”. În
1957, Italia a devenit membră fondatoare a Comunității Economice
Europene (CEE), care avea în 1993 să devină Uniunea Europeană (UE). Începând
cu sfârșitul anilor 1960 și până la începutul anilor 1980, țara a trecut prin așa-
numiții Ani de Plumb, perioadă caracterizată de criză economică (mai ales
după criza petrolului din 1973), conflicte sociale pe scară largă și masacre teroriste
comise de grupări extremiste rivale, cu presupusa implicare a serviciilor de
informații american și sovietic. Anii de Plumb au culminat
cu asasinarea liderului creștin-democrat Aldo Moro în
1978 și cu masacrul din gara Bologna din 1980, în care au
murit 85 de oameni. În anii 1980, pentru prima oară după
1945, au fost două guverne conduse de premieri care nu
erau creștin-democrați: unul liberal (Giovanni Spadolini)
și unul socialist (Bettino Craxi); creștin-democrații au
rămas, însă, principalul partid parlamentar. În timpul
guvernului lui Craxi, economia și-a revenit și Italia a
devenit a cincea cea mai mare economie industrializată din
lume, fiind primită în grupul G7. Ca urmare a
Alcide De Gasperi, primul șef de guvern
cheltuielilor publice făcute atunci, datoria publică republican al Italiei, unul dintre Părinții
a Italiei a depășit 100% din PIB. Fondatori ai Uniunii Europene.
10
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
PIB-ul Italiei. Un raport din 2009 a identificat 610 de comune cu prezență mafiotă
puternică, în care locuiesc 13 milioane de italieni și în care se produce 14,6% din
PIB. Gruparea calabreză 'Ndrangheta, astăzi poate cea mai puternică organizație
mafiotă italiană, controlează circa 3% din PIB-ul țării. Cu toate acestea, la 0,013
omucideri la mia de locuitori, Italia are doar a 47-a rată a crimelor dintr-un grup de
62 de țări, clasându-se și pe locul 47 din 65 de țări la rata violurilor, cifre relativ
scăzute comparativ cu alte țări dezvoltate.
sector agricol mare și competitiv. În 2010 Italia a fost cel mai mare producător
mondial de vinuri. Este cunoscută și pentru influența și calitatea ridicată a
industriilor de automobile, construcții de mașini, alimentară și de design
vestimentar.
Italia este a șasea țară din lume la producția industrială, fiind caracterizată de
prezența unui număr mai redus de corporații multinaționale globale decât în alte
economii comparabile ca dimensiune, și de un număr mare de întreprinderi mici și
mijlocii, aglomerate în câteva districte industriale ce reprezintă coloana vertebrală
a industriei italiene. Acestea alcătuiesc împreună un sector al industriei
producătoare adesea concentrat pe exporturi pe piețe de nișă și de produse de lux,
adică pe de o parte mai puțin capabil de competitivitate în ce privește cantitatea,
dar pe de altă parte mai capabil să facă față cu produse de calitate net superioară
concurenței venite din partea Chinei și economiilor emergente asiatice și bazate pe
costul redus al forței de muncă.
Țara era în 2009 al șaptelea cel mai mare
exportator din lume. Cele mai strânse legături
comerciale ale Italiei sunt cu celelalte țări ale
Uniunii Europene, cu care efectuează circa 59% din
comerț. În cadrul UE, cei mai mari parteneri
comerciali sunt Germania (12,9%), Franța (11,4%)
și Spania (7,4%). Turismul este și el unul dintre cele
mai profitabile și mai rapid crescătoare sectoare ale
Noul Ferrari 488 GBT. economiei naționale: cu 47,7 milioane de turiști sosiți
Italia este unul dintre cei
din întreaga lume, și cu venituri estimate la 43,9
mai mari fabricanți și
miliarde de dolari în 2013, Italia a fost a cincea cea mai
exportatori de autovehicule.
vizitată țară din lume și a șasea ca venituri din turism.
Italia a fost însă lovită puternic de recesiunea de la
sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-lea și de criza datoriilor suverane
care a urmat, ceea ce i-a exacerbat problemele structurale. După o creștere
puternică de 5–6% pe an din anii 1950 până în anii 1970, și o încetinire progresivă
în anii 1980-90, țara a stagnat practic în anii 2000. Eforturile politice de
revitalizare a creșterii cu investiții masive de stat au produs o gravă creștere a
datoriei publice, care în 2014 se ridica la peste 135% din PIB, a doua din UE după
cea a Greciei (174%). Cu toate acestea, cea mai mare parte din datoria publică a
Italiei aparține unor entități private, o diferență majoră față de situația Greciei, iar
nivelul datoriilor personale este mult mai scăzut față de media OCDE.
17
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
5.1 Infrastructura
În 2004, sectorul italian al transporturilor a generat venituri de
119,4 miliarde de euro, și a angajat 935.700 de persoane în 153.700 de agenți
economici. În ce privește rețeaua de drumuri, în
2002 existau 668.721 km de drumuri la nivel
național, între care 6.487 km de autostrăzi, în
proprietatea statului dar administrate privat de
către Atlantia. În 2005, prin rețeaua națională de
drumuri au circulat 34.667.000 de automobile (590
de vehicule la mia de locuitori) și 4.015.000
vehicule de marfă.
Tren de mare viteză Frecciarossa
Rețeaua feroviară națională, deținută de 1000 al FS, care atinge viteza
stat și operată de Ferrovie dello Stato, totaliza în maximă de 400 km/h, cel mai rapid
2013 16.752 km de cale ferată, dintre care tren din Italia și din Europa.
11.969 electrificați.
Rețeaua de navigație fluvială cuprindea în 2002 1.477 km de canale și râuri
navigabile. În 2004, funcționau circa 30 de aeroporturi principale (inclusiv cele
două huburi Malpensadin Milano și Leonardo da Vinci din Roma) și 43 de mari
porturi (inclusiv portul maritim Genova, cel mai mare din țară și al doilea cel mai
mare port la Marea Mediterană). În 2005, Italia avea o flotă aeriană civilă de circa
389.000 unități și o flotă comercială de 581 de nave.
18
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
20
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
21
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
22
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
6.4 Sănătate
Statul italian derulează un sistem universal public de asigurări sanitare
începând cu anul 1978. Sistemul de ansamblu este unul mixt public-privat. Partea
publică este reprezentată de Servizio Sanitario Nazionale, organizat sub egida
Ministerului Sănătății și administrat prin instituții deconcentrate la nivel regional.
Cheltuielile sanitare din Italia reprezentau peste 9% din PIB în 2008, puțin peste
media țărilor OCDE de 8,9%.
Sistemul sanitar italian a fost clasat în 2000 pe locul 2 în lume, după ce în
1997 fusese pe locul 3. Italia are a opta speranță de viață din lume, conform datelor
din 2013. Ca și în multe alte țări occidentale, Italia se confruntă cu o creștere a
proporției persoanelor supraponderale sau obeze, 34,2% dintre italieni declarându-
se supraponderali și 9,8% considerându-se obezi. Ponderea fumătorilor era în 2008
de 22%. Fumatul în spațiile publice (baruri, restaurante, cluburi de noapte și
birouri) este restricționat din 2005 la zone special ventilate.
7. Culură
Divizată politic și geografic de secole până la unificarea din 1861, Italia și-a
dezvoltat o cultura unică, modelată de o multitudine de obiceiuri regionale și de
centre locale de putere și patronaj. În Evul Mediu și în Renaștere, mai multe curți
concurau pentru atragerea celor mai buni arhitecți, artiști și cărturari, producând
astfel un imens patrimoniu de monumente, picturi, muzică și literatură.
Italia are mai multe situri în patrimoniul mondial UNESCO (51) decât orice
altă țară din lume, și are bogate colecții de artă, cultură și literatură din multe
perioade diferite. Țara a avut o influență culturală foarte largă pe plan mondial, și
datorită numeroșilor italieni emigrați în alte țări. Mai mult, în toată țara se află
circa 100.000 de monumente de orice fel (muzee, palate, clădiri, statui, biserici,
galerii de artă, vile, fântâni arteziene, case istorice și situri arheologice).
7.1 Arhitectură
Italia are un stil arhitectonic foarte larg și
divers, ce nu poate fi clasificat doar după perioadă,
ci și după regiune, având în vedere divizarea Italiei
în mai multe state regionale până la 1861. Aceasta a
creat o diversitate și un eclectism a designului
arhitectural.
Orasul Veneția, construit
pe 117 de insule
24
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
popularitate, mai ales în nordul țării. Echipa națională concurează în Turneul celor
Șase Națiuni, și participă regulat la Campionatul Mondial de Rugby. Conform
clasamentului dat publicității de International Rugby Board la data de 6 iunie 2016,
Italia se clasează pe locul al 14-lea la nivel mondial.
Italia are o lungă tradiție și în sporturile individuale. Ciclismul este un sport
foarte cunoscut în țară. Italienii au câștigat Campionatele Mondiale de mai multe
ori decât cei din orice altă țară cu excepția Belgiei. Giro d'Italia este o celebră cursă
ciclistă pe distanță lungă ținută în luna mai a fiecărui an, și constituie una dintre
cele trei Mari Tururi Cicliste, alături de Tour de France și Vuelta a España, fiecare
durând aproximativ trei săptămâni. Schiul alpin este și el un sport foarte răspândit
în Italia, aici fiind mai multe stațiuni de sporturi de iarnă, destinații populare pe
plan mondial pentru schiori. Schiorii italieni au obținut rezultate bune la Jocurile
Olimpice de Iarnă, la Cupa Mondială FIS de Schi Alpin, și la Campionatele
Mondiale. Tenisul are un public fidel în Italia, și în același timp este al patrulea cel
mai practicat sport la nivel național. Mastersul de la
Roma, inițiat în 1930, este unul dintre cele mai
prestigioase turnee din lume. Tenismenii
profesioniști italieni au câștigat Cupa Davis în 1976
și Fed Cup în 2006 și 2009. Sporturile cu motor sunt
și ele deosebit de populare în Italia, această țară
câștigând de departe cele mai multe mari premii de Mașina lui Felipe
motociclism. Scuderia Ferrari este cea mai veche Massa la Marele Premiu al
echipă de raliuri din lume, concurând din 1948, și cea Italiei din 2008.
mai titrată echipă de Formula 1 din istorie, cu 15 titluri
mondiale la piloți și 16 la constructori.
Istoric, Italia a avut mult succes și la Jocurile Olimpice, luând parte la prima
Olimpiadă modernă și la 47 de ediții din cele 48. Sportivii italieni au câștigat 522
de medalii la Jocurile Olimpice de Vară, și alte 106 la Jocurile Olimpice de Iarnă,
având în total 628 de medalii, dintre care 235 de aur, ceea ce îi clasează pe locul
cinci în istoria olimpică și pe locul șase la numărul de medalii. Țara a găzduit două
Olimpiade de Iarnă (în 1956 și 2006) și una de Vară (în 1960) și concurează pentru
organizarea Olimpiadei din 2024.
7.7 Modă și design
Moda italiană are o lungă tradiție și este considerată a fi una dintre cele mai
importante din lume. Milano, Florența și Roma sunt principalele capitale ale modei
italiene. Conform Top Global Fashion Capital Rankings 2013 realizat de Global
Language Monitor, Roma s-a clasat pe locul șase în lume, iar Milano pe 12. Marile
firme italiene de modă, cum ar fi de
exemplu Gucci, Armani, Prada, Versace, Valentino, Dolce &
Gabbana, Missoni, Fendi, Moschino, Max Mara, Trussardi și Ferragamo sunt
30
„În Italia, majoritatea oamenilor politici nu luptă pentru proiecte, ci pentru
interese.”
ideale pentru gătitul în gospodărie, unul dintre principalele motive din spatele
popularității explozive a bucătăriei italiene din America până în Asia.
Un factor important al succesului bucătăriei italiene este faptul că se bazeaza
pe produse tradiționale; Italia are cele mai multe specialități tradiționale protejate
conform legislației europene. Brânzeturile, salamurile și vinul italian sunt o mare
parte a specificului culinar italian, multe mărci fiind produse de origine protejată
și, alături de cafele (în special espresso) formează o parte foarte importantă a
culturii gastronomice italiene. Deserturile au o lungă tradiție de unificare a
aromelor locale, cum ar fi citricele, fisticul și migdalele cu brânzeturi dulci
ca mascarpone și ricotta sau cu gusturi exotice cum ar fi cacao, vanilie și
scorțișoară. Gelato, tiramisù și cassata se numără printre cele mai celebre deserturi
și prăjituri italiene.
32