PRESCRIPTIA EXTINCTIVA – consilier juridic Tibacu Anda

De către CCJ.Bucuresti

- februarie 2, 2018

1. NOTIUNE SI REGLEMENTARE.

Noul Cod Civil reglementeaza normele juridice care formeaza institutia prescriptiei extinctive, in
principal, in Cartea a VI a, Titlul I “Despre prescriptia extinctiva, decadere si calculul termenelor”
fiind dedicat integral acestei institutii.

Pana la actuala reglementare, institutia prescriptiei extinctive a fost prevazuta in Decretul 167/1958, iar
normele erau de ordine publica.

Noile norme care formeaza institutia prescriptiei extinctive, au caracater de ordine privata. In
cuprinsul art 2500 alin 1 Noul Cod Civil gasim definitia prescriptiei exctinctive ca fiind sanctiunea
care consta in stingerea, in conditiile stabilite de lege, a dreptului material la actiune care nu a fost
exercitat in termen.

Prin dreptul la actiune, in interpretarea art 2500 alin 2 Noul Cod Civil, se intelege, posibilitatea de a
constrange o anumita persoana, cu ajutorul fortei publice, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o
anumita situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila.

In ceea ce priveste natura juridica a prescriptiei extinctive, aceasta se infatiseaza ca o institutie

complexa, intru cat se aplica mai multor ramuri de drept si nu doar dreptului civil. Insa in materie
civila aceasta este o sanctiune de drept, impotriva pasivitatii titularului dreptului subiectiv civil sau al
altei institutii juridice ocrotite de lege, care in conditiile legii, nu va mai avea posibilitatea de a obtine
protectia judiciara a acesteia prin exercitare dreptului material la actiune.

La baza oricarei actiuni judiciare trebuie sa stea dreptul de a porni actiunea, cu alte cuvinte dreptul la
actiune.[1]

Cand spunem drept la actiune avem in vedere doua aspecte: un aspect in ceea ce priveste dreptul
procesual si un aspect in ceea ce priveste dreptul material.

In ceeace priveste dreptul procesual aceasta se refera la posibilitatea de a se adresa justitiei. Acest
aspect vizeaza admisibilitatea sau inadmisibilitatea efectuarii unui astfel de demers procesual.Acest
drept poate fi oricand exercitat, neexistand o limitare in acest sens.

Dreptul material la actiune presupune posibilitatea titluarului dreptului subiectiv de a apela la forta
coercitiva a statului, respectiv de a se adresa instantelor judecatoresti sau oricarui organ de jurisdictie
pentru a repara si preveni incalcarea dreptului care i-a fost incalcat. Fata de dreptul procesual, dreptul
material vizeazafondul problemei de drept, cu care organul de jurisdictie a fost sesizat. Astfel acesta
aplecandu-se asupra cercetarii fondului va decide daca se incadreaza in termenii si conditiile stabilite
de lege pentru a o admite ca fondata, sau o respinge ca nefondata.

Insa pentru ca titularul dreptului sa-si poata valorifica dreptul, leguitorul i-a impus anumite termene in
care sa actiontioneze. Aceasta limitareeste prevazuta de ceea ce se numeste termen de prescriptie.

In momentul in care termenul de prescriptie a expirat, titularul dreptului subiectiv nu mai poate actiona
impotriva celui care i-a incalcat dreptul pretins.
1
Din cele prezentate anterior rezulta ca prescriptia extinctiva este o sanctiune, prevazuta de leguitor
pentru neglijenta creditorului, in scopul inlaturarii incertitudinii din circuitul civil (G. Boroi, Drept
civil, p. 345)

Dreptul subiectiv civil poate fi valorificat pe cale de actiune, asa cum am aratat mai sus, sau pe cale de
exceptie, ca aparare de fond. Se pune in discutie daca invocarea pe cale de exceptie este sau nu
prescirptibila extinctiv.

Intr-o opinie (G. Boroi, C Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generala – Ed Hamangiu, Bucuresti
2011, p 281) s-a apreciat ca , exceptand situatiile in care prin lege se prevede ca apararea unui drept
subiectiv pe cale de exceptie are caracter imprescriptibil (cum prevede de exemplu art 1095 NCC in
ceea ce priveste exceptia de reductiune a liberalitatii excesive), o asemenea aparare este prescriptibila
extinctive in aceleasi conditii ca si dreptul la actiune in valorificarea dreptului subiectiv pe cale de
actiune.[2]

Normele din Noul Cod Civil care reglementeaza prescrptia extinctiva au adus importante modificari
ale acestei instutii.

1. Astfel, in vechea reglementare din Decretul 167/1958 la art 1 alin 1 era prevazut ca “Orice clauza care
se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula”. Din aceasta dispozitie rezulta ca partile
nu vor putea, prin conventia lor, sa se abata de la normele prescriptiei extinctive, deci nu vor putea sa
prelungeasca ori sa scurteze termenele de prescriptie stabilite de lege, nu vor putea sa modifice
momentul inceperii cursului prescriptiei si nu vor putea sa nesocoteasca cauzele de suspendare si de
intrerupere a prescritptiei.[3]
2. Tot in vechea reglementare exista si obligativitatea aplicarii din oficiu de catre instanta judecatoreasca
sau de catre organul de jurisdictie. Astfel, “Instanta judecatoreasca si organul arbitral sunt obligate ca,
din oficiu, sa cerceteze daca dreptul la actiune sau la executare silita este prescris”.[4]

Din economia celor prezentate anterior reiese ca normele Decretului 167/1958 erau norme imperative.

In actuala reglementare, dispozitiile prescriptiei extinctive sunt cuprinse in Noul Cod Civil, incepand
cu art 2500, optandu-se pentru o contopire a normelor imperative, respectiv cele cu caracter de ordine
publica si normele cu caracter dispozitiv, repectiv cele de ordine privata.[5]

Astfel potrivit art 2512 alin 1 Noul Cod Civil, “ Prescriptia poate fi opusa numai de cel in folosul
caruia curge, personal sau prin reprezentant, si fara a fi tinut sa produca vreun titlu contrar ori sa fi
fost de buna-credinta.” In alineatul 2 al aceluiasi articol se precizeaza ca “Organul de jurisdictie
competent nu poate aplica prescriptia din oficiu.”

In concescinta, rezulta ca dispozitiile prescriptiei extinctive se aplica numai daca cel interesat le
invoca. De obicei cel interesat este cel in favoarea caruia curge, respectiv paratul, insa mai sunt
persoane care pot invoca, de exemplu: creditorii unei obligatii solidare sau indivizibile si fideiusorii,
chiar daca unul a renuntat la ea, precum si creditorii celui interesat, cat si orice alta persoana
interesata.[6]

Un alt aspect important pe care il presupune aplicarea instutiei prescriptiei extinctive este ca ea nu
opereaza de plin drept (art 2506 alin 1) si nici din oficiu (art 2512 alin 2). Titularul dreptului subectiv
avand in acest sens posibilitatea exercitarii lui sau a renuntarii la el. In cea ce priveste renuntarea
aceasta poate fi expresa sau tacita.[7]

Potrivit art 2508 alin 1 si 2 Noul Cod Civil, renuntarea tacita trebuie sa fie neindoielnica, respectiv prin
manifestari din care sa rezulte vointa celui care o face.

2. NATURA JURIDICA SI DELIMITAREA DE ALTE INSTUTII

2
Prin caracterul complex pe care il are institutia prescriptiei extinctive, natura juridica se stabileste in
cadrul fiecarei ramuri de drept. Astfel pentru dreptul civil, reprezinta sanctiunea aplicata titularului
dreptului subiectiv civil sau al alte institutii juridice ocrotite de lege, care in conditiile legii, nu mai are
posibilitatea de a obtine protectia judiciara a acesteia prin exercitarea dreptului material la actiune, ca
urmare a pasivitatii celor in defavoarea carora curge.

Asadar, prescriptia extinctiva ca sanctiune juridica, priveste numai dreptul material la actiune, adica
posibilitatea titluarului dreptului material la actiune, respectiv posibilitatea titularului dreptului
subiectiv de a cere si obtine, cu ajutorul fortei publice, protectia unui drept al sau incalcat sau
contestat, iar nu si dreptul subiectiv incalcat ori contestat, care nu este afectat de efectul extinctiv al
prescriptiei extinctive si, pe cale de consecinta, nici obligatia civila corelativa. Prin impliniarea
termenului de prescriptie extinctiva o transformare ori o schimbare juridica a lor se produce, astfel:

1. Dreptul subiectiv civil nu mai este aparat pe calea ofensiva a actiunii in justitie, ci numai pe calea
defensiva a exceptiei, daca debitorul si-a executat voluntar obligatia sa;
2. Obligatia civila corelativa nu mai poate fi adusa la indeplinire pe calea executarii, dar este permisa
executarea sa voluntara;[8]

In ceea ce priveste delimitarea prescriptiei extinctive(de alte intitutii), avem:

1. Prescriptia extinctiva si uzucapiunea (prescriptia achizitiva);[9]

Deosebiri:

 Prescriptia exctintiva:
o Stinge dreptul material la actiune;
o Termenele de prescriptie extinctiva sunt mai scurte;
o Reguli proprii care privesc momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie;
 Uzucapiunea:
o Conduce la dobandirea unui drept real principal;
o Exista reguli proprii de la care incepe sa curga termenul uzucapiunii;

Asemanari:

 Sunt sanctiuni de drept civil pentru titularii inactivi ai drepturilor subiective civile;
 Ambele institutii presupun implinirea unor termene;
 Exista reguli comune privind calculul termenului (art 2551-2556 Noul Cod Civil);
 Dispozitiile legale care reglementeaza uzucapiunea se completeaza in mod corespunzator cu cele
privitoare la prescriptia extinctiva, astfel cum stabileste art 934;

1. Prescriptia extinctiva si termenul, ca modalitatea a actului juridic;[10]

Deosebiri

 Prescriptia extinctiva:
o Reprezinta o sanctiune care stinge dreptul la actiune in sens material;
o Dreptul subiectiv exista chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie;
o Durata termenului de prescriptie extinctiva este stabilita de lege, partile avand posibilitatea de
a o modifica in anumite conditii;
o Termenul de prescriptie poate fi suspendat, interupt si poate opera si repunerea in termen
etc.
 Termenul:
o Este un eveniment viitor si sigur ca implinire, de care depinde exercitarea drepturilor
subiective si executarea obligatiilor corelative;
3
 o Termenul extinctiv stinge dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa acestuia;
o Poate izvori din lege, din conventia partilor, sau poate fi acordat de organul de jurisdictie;

Asemanari:

 Durata termenelor poate fi modificata prin acordul partilor;

 Calculul termenelor se face dupa aceleasi reguli;

1. Prescriptia extinctiva si decaderea;[11]

Deosebiri:

 Prescriptia extinctiva:
o Stinge dreptul material la actiune;
o Termenele sunt mai numeroase si mai lungi;
o Are reguli privind intreruperea, suspendarea si repunerea in termen;
 Decaderea:
o Stinge insusi dreptul subiectiv neexercitat in termenul stabilit de lege;
o Termenele sunt mai scurte si mai putine;
o Termenele de decadere nu sunt susceptibile de suspendare ori intrerupere, cu anumite
exceptii;

Asemanari:

 Ambele presupun termene;

 Ambele sunt institutii de drept civil;
 Ambele au efect extinctiv;

3. EFECTE

Prescriptia extinctiva are ca efect stingerea dreptului la actiuni, iar in consecinta dupa implinirea
termenului de prescriptie extinctiva cel obligat poate sa refuze executarea obligatiei.

Astfel, tinand cont ca prescriptia extinctiva are ca efect stingerea dreptului material la actiune, daca nu
a fost exercitat in termenul stabilit de lege, solutie dedusa din art 2500 alin 1 Noul Cod Civil, precum
si faptul ca prescriptia extinctiva nu opereaza de plin drept (art 2506 alin 1 Noul Cod Civil) si nici din
oficiu de catre organul de jurisdictie competent, ci numai la cererea celui in favoarea caruia curge
prescriptia, personal sau prin reprezentant (art 2512 alin 1 si 2 Noul Cod Civil), decurge o importanta
concescinta juridical si anume: supravietuirea dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile corelative.
Prin implinirea termenului de prescriptie extinctive opereaza o metamorfozare, transformare a
dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative, retrogradandu-le, din perfecte (asigurate prin actiune)
in imperfect (naturale, asigurate prin exceptiune).[12]

Insa, in cazul in care cel in folosul caruia curge prescriptia extinctiva poate renunta la beneficiul
termenului scurs, in mod expressau tacit, cu exceptia celui lipsit de capacitate de instrainare sau dupa
caz de a se obliga. In consecinta renuntarea la prescriptia extinctiva scursa conduce la curgerea unei
noi prescriptii de acelasi fel si produce efecte numai in privinta celui care a facut-o.

Principiile efectului prescriptiei extinctive.

Potrivit art 2503 alin 1 Noul Cod Civil “Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept
principal, se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, in afara de cazul cand prin lege
s-ar dispune altfel”

4
Pe cale de exceptie, avem dreptul la actiunea ipotecara. Astfel creditorul ipotecar va putea urmari in
conditiile legii bunurile mobile sau imobile ipotecate, insa numai in limita valorii acestor bunuri.Spre
exemplu: daca a intervenit prescriptia unei creante de 10.000 de lei garantate prin ipoteca, creditorul
ipotecar este indreptatit sa execute silit bunul ipotecat, iar daca din valoarea acestuia se obtine o suma
de 6.000 lei, creditorul nu va putea solicita si urmarirea altor bunuri neipotecate pentru a-si acoperi
intreaga creanta. [13]

4. DOMENIUL

Domeniul prescriptie extinctive reprezinta sfera drepturilor subiective civile ale caror actiuni cad sub
incidenta acesteia.

Cand facem aceasta afirmatie avem in vedere urmatoarele categorii de drepturi subictive civile:

 Drepturi patrimoniale sub incidenta carora intra:

 Drepturile de creanta;

Potrivit art 2501 alin 1 Cod Civil drepturile la actiune avand un obiect patrimonial sunt supuse
prescriptiei extinctive, afara de cazurile cand prin lege s-ar dispune altfel.

De regula, drepturile de creanta, indiferent de izvorul lor (acte juridice, fapte juridice licite, fapte
juridice ilicite), sunt supuse prescriptiei extinctive,[14] insa pot exista si exceptii. Cu titlu de exemplu
avem art 2237 Cod Civil, drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezervele tehnice care se
constituie la asigurarile de viata pentru obligatii de plata scadente in viitor.

 Drepturile reale accesorii;

Drepturile accesorii sunt si ele supuse prescriptiei extinctive, ca regula, in acelasi conditii ca si dreptul
de creanta principal pe langa care exista.

Pornind de la aceasta particularitate rezultata din art 2504 alin 1 Cod Civil, nu trebuie trasa concluzia
imprescriptibilitatii dreptului de ipoteca, ci doar ca in privinta acestuia nu se aplica principiul
accesorium sequitur principale, insa dreptul de ipoteca ramane suspus prescriptiei extinctive, in
termenul prevazut de art 2518 pct 1 Cod Civil, deoarece el este un drept patrimonial pe care legea nu il
declara in mod expres imprescriptibil.

 Drepturile reale principale;

In aplicarea art 2501 alin 1 Cod Civil ar rezulta ca si drepturile reale principale sunt supuse prescriptiei
extinctive, daca legea nu dispune altfel, insa regula o reprezinta imprescriptibilitatea, dupa cum ne
spune si art 2502 alin 1 “Dreptul la actiune este imprescriptibil in cazurile prevazute de lege, precum
si ori de cate ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exercitiul sau nu poate fi limitat
in timp”

Astfel, cu titlu de exemplu avem urmatoarele actiuni reale imprescriptibile extinctiv[15]:

1. Actiunea in revendicare (mobiliara sau imobiliara), intemeiata pe dreptul de proprietate private, afara
de cazul cand prin lege se dispune altfel ( art 563 alin 2 Cod civil );
2. Actiunea in revendicare imbobiliara sau mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate publica,
indiferent ca titularul dreptului de proprietate publica este statul sau o unitate administrativ
teritoriala;
3. Actiunea care are ca obiect stabilirea dreptului de trecere pe fondul vecinului in favoarea
proprietarului fondului care este lipsit de acces la calea publica;
4. Actiunea de partaj, adica actiunea prin care se cere impartirea bunurilor aflate in proprietate comuna;
5
 5. Actiunea negatorie;
6. Actiunea confesorie, prin care se urmareste apararea unui drept de superficie;
7. Actiunea in granituire;
8. Petitia de ereditate;

Insa de la acest principiu legiutorul face unele exceptii:

1. Actiunea in anulabilitatea (respectiv nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial – art 1249 alin 2
Cod Civil);
2. Actiunea in nulitate relativa a casatoriei (art 301 alin 1 Cod Civil – termen 6 luni);
3. Actiunea in tagaduirea paternitatii introdusa de sotul mamei sau in caz de deces de mostenitorii
acesuia, de mama sau de mostenitorii acesteia, precum si de mostenitorii tatalui biologic (art 430,431,
432 alin 2 teza a II a Cod Civil);
4. Actiunea in anulabilitatea recunoasterii filiatiei (419 Cod Civil);

 Drepturi nepatrimoniale

Potrivit art 2502 alin 2 pct 1 Cod Civil consacra principiul imprescriptibilitatii drepturilor
nepatrimoniale, care insa admite si exceptii pentru care trebuie sa existe dispozitie legala expresa.

Imprescriptibilitatea sub aspect extinctiva acestor drepturi consta in aceea ca protectia lor prin forta de
constrangere a statului poate fi solicitata si obtinuta oricand, indiferent de durata neexercitarii dreptului
de a cere o asemenea protectie. Principiul avut in vedere se intemeiaza pe caracterul perpetuu al
drepturilor personale nepatrimoniale si pe imprejurarea ca sunt inseparabile de calitatea de subiect de
drept, persoana fizica sau juridica.

Actiunile avand ca obiect apararea unui drept nepatrimonial sunt precizate limitative in dispozitiile
Codului Civil, din care cu titlu de exemplu, avem:

1. Actiunile ce apara drepturile personalitatii (art 58);

2. Actiunile privind apararea dreptului la nume sau a dreptului la pseudonim (art 254 alin 2 si 3 Cod Civil);
3. Actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama (art 423 alin 4 Cod Civil);
4. Actiunea in tagada paternitatii intordusa de catre copil ( art 433 Cod Civil);
5. Actiunile ce apara drepturile morale de autor, drepturile care privesc starea civila si capacitatea civila a
persoanei, etc.

Sunt imprescriptibile numai actiunile care apara direct drepturile nepatrimoniale, nu si acelea prin care
se solicita repararea prejudiciului moral sau material, suferit prin incalcarea unui astfel de drept.[16]

Probleme speciale privind domeniul prescriptiei extinctive

 Apararea dreptului subiectiv civil pe cale de exceptie;

Codul Civil reglementeaza anumite cazuri speciale, respectiv, cand exceptia este imprescriptibila, desi
dreptul la actiune este prescriptibil, sau situatii cand rezulta prescriptibilitatea exceptiei la fel ca si
dreptul la actiune. Aceste cazuri speciale sunt[17]:

1. Art 369 alin 4 Cod Civil, potrivit caruia creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului
matrimonial pot invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii
regimului matrimonial facut in frauda lor;
2. Art 1095 Cod Civil in alin 1 stabileste ca dreptul la actiunea in reductiune a liberalitatilor excesive este
prescriptibila, in alin 3 stabileste ca exceptia de reductiune poate fi invocata oricand (imprescriptibila
extinctiv)

6
 3. Art 1249 Cod Civil prevede in alin 1 ca imprescriptibilitatea actiunii in nulitate absoluta, fie pe cale de
actiune, fie pe cale de exceptie, iar in alin 2 se face o distinctie in privinta actiunii in nulitate relativa,
sens in care invocarea nulitatii relative pe cale de actiune se poate face numai in termenul de
prescriptie stabilit de lege, pe cand invocarea nulitatii relative pe cale de exceptie nu este limitata in
timp;

Cazuri speciale, in care Codul civil stabileste in mod expres prescriptibilitatea exceptiei:

1. Art 1223 Cod Civil, dupa ce in alin 1 dispune ca dreptul la actiune in anulare pentru leziune este
prescriptibil, alin 2 deroga de la principiul prevazut in art 1249 alin 2 (care permite invocarea nulitatii
relative pe cale de exceptie), stabilind ca anulabilitatea contractului pentru leziune nu poate fi opusa
pe cale de exceptie cand dreptul la actiune este prescris.

In acele cazuri pentru care nu exista norme speciale referitoare la imprescriptibilitatea valorificarii
dreptului pe cale de exceptie, in doctrina se apreciaza ca valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale
de exceptie este supusa prescriptiei extinctive in aceleasi conditii ca si valorificarea dreptului respectiv
pe cale de actiune [18]

5. TERMENELE

Termenelereprezinta intervalul de timp, stabilit de lege sau de parti, inauntrul caruia trebuie exercitat
dreptul la actiune, sub sanctiunea stingerii dreptului material la actiune.

Fata de reglementarea anterioara, unde termenele erau doar legale, in Codul Civil actual partile pot
modifica durata termenelor, in coditiile art 2515.

Clasificarea termenelor de prescriptie in functie de izvorul lor:

 Termene legale;
o Termene legale generale;

Potrivit dispozitiilor art 2517 Cod Civil termenul general de prescriptie este de 3 ani, daca legea nu
prevede alt termen. Acesta se aplica atat actiunilor patrimoniale cat si actiunilor nepatrimoniale.

 Termene legale speciale[19];

Un caz aparte il reprezinta termenul special de prescriptie de 3 ani. Astfel termenul general de
prescriptie extinctiva nu-si va gasi aplicabilitatea cand printr-o dispozitie legala expresa se instituie un
termen special de 3 ani.

Tot in categoria termenelor speciale de prescriptie extinctiva se incadreaza si termenul de 10 ani

prevazut de art 2518 Cod Civil. Acesta se aplica:

 Drepturilor reale care nu sunt declarate de lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de
prescriptie extincitva, iar cu titlu de exemplu avem actiunea confesorie prin care se apara dreptul de
uz, abitatie, servitute, uzufruct;
 Repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura ori acte de barbarie sau
dupa caz a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale comise contra unui minor sau asupra unei
persoane aflate in imposibilitatea de a se apara ori de a-si exprima vointa;
 Repararea prejudiciului adus mediului inconjurator;

Art 2519 Cod Civil prevede un termen special de prescriptie extinctiva de 2 ani, pentru:

 Dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare;

7
  Dreptul la actiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza
contractului de intermediere;
 Termenul de prescriptie extinctiva de 2 ani aplicabil uzufructului unei creante;

Termenul de prescriptie speciala de 1 an este prevazut de art 2520 Cod Civil si aplica urmatoarelor
categorii de drepturi:

 Dreptul la actiune privitor la restituirea sumelor incasate din vanzarea biletelor pentru un spectacol
care nu a mai avut loc;
 Dreptul la actiune izvorat dintr-un contract de transport de bunuri terstru, aerian sau pe apa,
indreptata impotriva transportatorului, daca prin lege nu se prevede altfel;
 Se aplica si anumitor profesionisti, cum ar fi: notari, avocati, medici, vanzatori cu amanuntul, profesori,
etc;
 Termene legale instutite de Codul Civil;

Cum sunt cele prevazute mai sus;

 Termene legale instituite de acte normative;

Termenele speciale pot fi insituite si de alte acte normative decat Codul Civil, cum ar fi termenul de 6
luni prevazut de art 11 alin 1 din Legea 554/2004.

 Termene conventionale;

Sunt termenele stabilite de parti.

6. CURSUL

Literatura de specialitate defineste cursul prescriptiei extinctive ca fiind inceputul, durata si sfarsitul
termenului de prescriptie extinctiva.

1. Inceputul

Prescriptia incepe sa curga de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa
imprejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui (art 2523 Cod Civil).

Astfel, legiutiorul a stabilit doua momente alternative de la care poate incepe sa curga[20]:

 Un moment subiectiv, principal, constand in data de la care titularul a cunoscut nasterea dreptului la
actiune;
 Un drept obiectiv, subsidiar, constand in data la care, dupa imprejurari, titularul trebuia sa cunoasca,
nasterea dreptului sau la actiune.
 Regula generala se va aplica ori de cate ori nu isi gaseste aplicarea o regula speciala.

Reguli speciale privind inceputul cursului prescriptiei:[21]

 Ipoteza dreptului la actiunea in executarea obligatiilor de a da sau de a face;

o Drepturi pure si simple, afectate de un termen extinctiv sau de o conditie rezolutorie,
prescriptita incepe sa curga de la data la care obligatia devine exigibila si debitorul trebuia
astfel sa o execute;
o Drepturi afectate de un termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la implinirea
termenului sau, dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exclusiv in
favoarea creditorului;

8
 o Drepturi afectate de o conditie suspensiva, prescriptia incepe sa curga de la data cand s-a
implinit conditia;

 Ipoteza dreptului la actiunea in restiuirea prestatiilor;

o Cele facute in temeiul unui act anulat ori desfiintat pentru rezolutiune sau alta cauza de
ineficacitate, prescriptia incepe sa curga de la:
 Data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a desfiintat actul;
 De la data la care declaratia de rezolutiune sau reziliere a devenit irevocabila, afara de
cazul cand actiunea in restituirea prestatiei are caracterul unei actiuni reale
imprescriptibile;
o Pentru situatia nulitatilor amiabile, prescriptia incepe sa curga de la data acordului partilor
prin care acestea au constat sau declarat nulitatea;

 Ipoteza dreptului la actiunea in executarea prestatiilor successive;

o Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devine
exigibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar, de la data ultimei prestatii neexecutate;

 Ipoteza dreptului la actiune in materia asigurarilor contractuale;

o Prescriptia incepe sa curga de la expirarea termenelor prevazute de lege ori stabilite de parti
pentru plata primei de asigurare, respectiv pentru plata indemnizatiei sau dupa caz, a
despagubirilor datorate de asigurator
 Ipoteza dreptului la actiunea in repararea pagubei cauzate printr-o fapta ilicita si cazuri asimilate;
o Prescriptia extinctiva a actiunii in repararea pagubei, care a fost cauzata printr-o fapta ilicita,
incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau putea sa cunoasca atat paguba, cat si
pe cel care raspunde de ea;

 Ipoteza dreptului la actiunea in anularea actului juridic;

o Nulitatea relativa invocata de catre partea interesata, termenul incepe sa curga:
 In caz de violenta, din ziua cand a incetat violenta;
 In caz de dol, din ziua cand a fost descoperit;
 In caz de eroare, ori celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel indreptatit,
reprezentantul sau legal ori cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze
actele a cunoscut cauza anularii, insa nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua
incheierii actului;
 In cazul leziunii de la data la care a fost incheiat contractul;

 Nulitatea relativa invocata de terti, termenul de prescriptie incepe sa curga:

o Daca prin lege nu se dispune altfel, de la data cand tertul a cunoscut existenta cauzei de
nulitate;

 Ipoteza dreptului la actiunea in raspundere pentru vicii aparente;

o Prescriptia dreptului la actiune izvorat din transmiterea unor bunuri sau executarea unor
lucrari cu vicii aparente, in cazurile in care legea sau contractual obliga la garantie si pentru
asemenea vici, incepe sa curga de la data:
 Predarii receptiei finale a bunului ori a lucrarii sau dupa caz;
 Implinirii termenului prevazut de lege ori stabilit prin procesul verbal de constatare a
viciilor pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constate;

 Ipoteza dreptului la actiunea in raspundere pentru vicii ascunse;

o Prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la implinirea
termenului de garantie pentru aceste vicii;

1. Suspendarea

9
Supendarea cursului prescriptiei extinctive este mentionata in dispozitiile art 2532 Cod Civil si
presupune modificarea cursului acesteia ce consta in oprirea termenului de prescriptie, pe timpul cat
dureaza situatia limitativa prevazuta de lege, care il pune in imposibilitatea de a actionape titularul
dreptului la actiune.

Pentru a putea interveni suspendarea cursului prescriptiei extinctive, este necesar ca imprejurarile ce
consituie cauze de suspendare sa apara in timp ce prescriptia este in curs. Daca aceste imprejurari
apara inainte ca prescriptia sa inceapa sa curga, efectul nu va fi de suspendare, ci de amanare.

Cauzele de suspendare

Din definitia suspedarii cursului prescriptiei rezulta caracterele juridice ale acestor cauze, respectiv:

 Sunt legale, iar nu conventionale;

 Sunt limitative, ceea ce inseamna ca sunt de stricta interpretare si aplicare;
 Produc efecte de drept, astfel incat organului de jurisdictie ii revine sarcina sa constate producerea lor;

Cauzele generale de suspendare se regasesc in dispozitiile art 2532 Cod Civil, astfel[22]:

1.intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt;

Cursul prescriptiei este suspendat intre soti daca nu sunt despartiti in fapt. Per a contrario, daca a
intervenit separatia faptica a sotilor, prescriptia incepe sa curga, respectiv suspendarea prescriptiei
incepute nu intervine. In schimb aceasta cauza de suspendare nu se poate aplica raporturilor dintre
concubini (CSJ, sect. civ. dec. nr. 2426/1992).

2. Intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa ori intre curatori si cei pe care ii reprezinta, cat timp dureaza ocrotirea si socotelile nu au fost
date si aprobate;

Aceasta operatiune juridica o realizeaza instanta de tutela (art 162 NCC). Acest cauza de
suspendare intervine intre partile mai sus amintite atunci cand persoana ori bunurile celui octrotit au
nevoie de administrare si ocrotire.

3. Intre orice persoana care, in temeiul legii, al unei hotarari judecatoresti sau al unui act juridic,
administreaza bunurile altora si cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, cat timp administrarea nu
a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate;

Aceasta cauza de suspendare se aplica oricaror raporturi de administrare a bunurilor altuia,

altele decat cele prevazute de art 2532 pct 2 Cod Civil, indiferent de izvorul acestora (lege, hotarare
judecatoreasca, contractul) si dureaza pana cand, persoana fizica sau juridica este descarcata de
gestiune, adica pana cand socotelile sunt date si aprobate.

4. In cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, cat timp nu are
reprezentant sau ocrotitor legal, in afara de cazurile in care exista o dispozitie legala contrara;

In cazul lipsei reprezentantului sau a ocrotitorului legal al titularului dreptului la actiune

(creditor) intervine de asemena suspendarea prescriptiei extinctive. Este considerat lipsit de capacitate
de exercitiu si debitorul impotriva caruia s-a deschis procedura insolventei, atunci cand este lipsit de
dreptul de administrare, de dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si
de a dispune de acestea.

5. Cat timp debitorul, in mod deliberat, ascunde creditorului existenta datoriei sau exigibilitatea acesteia;

10
Acest caz de suspendare este aplicabil in cazul in care debitorul, fiind de rea-credinta, ascunde
creditorului fie existent datoriei, fie exigibilitatea.

6. Pe intreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe cale amiabila a neintelegerilor dintre
parti, insa numai daca acestea au fost tinute în ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de
prescriptie;

Este necesar ca negocierile sa fi fost purtate in vederea solutionarii amiabile a litigiului, iar nu pentru
alte considerente, si ca acestea sa fi avut loc in ultimele 6 luni ale termenului de prescriptie, fiind
indiferenta imprejurarea cand aceste negocieri au fost initiate.

7. In cazul in care cel îndreptatit la actiune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, sa foloseasca o
anumita procedura prealabila, cum sunt reclamatia administrativa, incercarea de impacare sau altele
asemenea, cat timp nu a cunoscut si nici nu trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, însa nu mai
mult de 3 luni de la declansarea procedurii, daca prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen;

Acest caz se aplica in ipoteza in care legea prevede obligativitatea sau posibilitatea parcurgerii unei
proceduri prealabile, in scopul rezolvarii amiabile a litigiului, situatie in care suspendarea opereaza de
la data initierii unei astfel de proceduri si pana la momentul in care partea interesata a aflat sau trebuia
sa afle rezultatul procedurii, dar nu mai mult de 3 luni de la declansarea procedurii.

8. In cazul in care titularul dreptului sau cel care l-a incalcat face parte din fortele armate ale Romaniei,
cat timp acestea se afla in stare de mobilizare sau de razboi. Sunt avute în vedere si persoanele civile
care se gasesc in fortele armate pentru ratiuni de serviciu impuse de necesitatile razboiului;

Aceasta cauza presupune ca una din parti (creditor sau debitor), sa participe la fortele armate care sunt
in stare de mobilizare sau de razboi.

9. In cazul in care cel impotriva caruia curge sau ar urma sa curga prescriptia este impiedicat de un caz de
forta majora sa faca acte de intrerupere, cat timp nu a incetat aceasta impiedicare; forta majora, cand
este temporara, nu constituie o cauza de suspendare a prescriptiei decat daca survine in ultimele 6 luni
inainte de expirarea termenului de prescriptie;

Este necesar ca cel care invoca un caz de forta majora sa produca dovezi din care sa rezulte ca
indeplineste conditiile art 1351 alin 2 Cod Civil si ca a fost in imposibilitate sa savarseasca un act de
intrerupere a prescriptiei.

10. in alte cazuri prevazute de leg;

Codul Civil mai prevede si alte cazuri de suspendare a prescriptiei, cum ar fi:

 Pe intervalul de timp cuprins intre momentul punerii sub interdictie si cel al ridicarii interdictiei sotului
mamei, indiferent daca este desemnat ca tutore sau nu;
 Pe timpul cat autorul lucrarii este lasat de proprietar sa detina imobilul, in materia accesiunii
imobiliare, in cadrul careia se recunoaste dreptul la actiunea in plata indemnizatiei al autorului lucrarii
(art 951 alin Cod Civil);

Cazurile de suspendare produc urmatoarele efecte:

 Dupa ce suspendarea a incetat, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se pentru implinirea ei timpul
scurs inainte.
 Prescriptia nu se va implinim mai inainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data cand
suspendarea a incetat. De la aceasta regula fac exceptie prescriptiile de 6 luni sau mai scurte, care nu
se implinesc mai inainte de expirarea unui termen de 1 luna;
11
Intreruperea

Cand intervine o cauza de intrerupere a prescriptiei extinctive se anuleaza, se indeparteaza prescriptia

scursa inainte de aparitia acelei cauze.

Cauzele de intrerupere a prescriptiei extinctive sunt:

 Legale, sunt asemanatoare celor de la suspendare, art 2515 permite partilor ca prin accord sa modifice
cauzelele legale de intrerupere, in schimb nu le pot suprima, inlocui sau crea altele noi;
 Limitative;
 Produc efecte de drept, organul de jurisdictie urmand sa constate producerea lor;

Astfel, potrivit art 2537 Cod Civil, prescriptia se inrerupe:[23]

1. Printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea, in orice alt mod, a dreptului a carui actiune
se prescrie, facuta de catre cel in folosul caruia curge prescriptia;

In cazul in care debitorul recunoaste datoria prescriptia se intrerupe, daca recunoasterea

intervine in cursul termenului de prescriptie (ICCJ s.com. dec. nr. 332/2005). Pentru a avea acces efect
este nevoie ca recunoasterea sa fie facuta personal de debitor.

2. Prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare, prin inscrierea creantei la masa
credala in cadrul procedurii insolventei, prin depunerea cererii de interventie in cadrul urmaririi silite
pornite de alti creditori ori prin invocarea, pe cale de exceptie, a dreptului a carui actiune se prescrie;

Prin mijloacele procesuale de invocare a dreptului de creanta se intrerupe cursul prescritptiei

extinctive.Acestea se pot concretiza printr-o cerere de chemare in judecata, o cerere arbitrala,
inscrierea creantei la masa credala in cadrul procedurii insolventei, etc.

3. Prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau în fata instantei de judecata pana la
începerea cercetarii judecatoreşti; in cazul in care despagubirile se acorda, potrivit legii, din oficiu,
inceperea urmaririi penale intrerupe cursul prescriptiei, chiar daca nu a avut loc constituirea ca parte
civila;

Aceasta cauza de intrerupere arata iesirea din starea de expectativa a titularului dreptului, astfel
ca din acest moment, lipseste justificarea intervenirii prescriptiei.Per a contrario, un simplu denunt
penal nu are caracter intreruptiv de prescriptie, avand in vedere caracterul limitativ al cazurilor de
intrerupere a prescriptiei extinctive.

4. Prin orice act prin care cel în folosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere;

Potrivit art 1521 si urm. Cod Civil, punerea in intarzierea a debitorului este de natura a
determina o intrerupere a prescriptiei extinctive, cu conditia ca cererea de chemare in judecata, sa fie
introdusa in termen de cel mult 6 luni de la realizarea punerii in intarziere.

5.In alte cazuri prevazute de lege.

Intrucat partile pot institui pe cale conventionala noi cauze de intrerupere a prescriptiei extinctive,
conform art 2515 alin 3, rezulta ca prescriptia extinctivava fi intrupta si in cazul instituirii unor
asemenea cauze.

Intreruperea produce urmatoarele efecte[24]:

 sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit cauza de intrerupere;

12
  Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie;
 Daca intreruperea a avut loc prin recunoastere dreptului de catre cel in folosul caruia curia curgea, va
incepe sa curga o prescriptie de acelasi fel;
 In cazul in care prescriptia a fost intrerupta printr-o cerere de chemare in judecata ori de arbitrare,
noua prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita nu va incepe sa curga cat timp hotararea de
admitere a actiunii nu a ramas definitiva;
 Daca intreruperea rezulta din interventia facuta in procedura insolventei sau a urmaririi silite,
prescriptia va reincepe sa curga de la data la care exista din nou posibilitatea legala de valorificare a
creantei ramase neacoperite;

Repunerea in termen

Potrivit art 2522 alin 1 Cod Civil “cel care, din motive temeinice, nu si-a exercitat in termen
dreptul la actiune supus prescriptiei poate cere organului de jurisdictie competent repunerea in
termen si judecarea cauzei”

Repunerea in termen este un beneficiu al legii si in acelasi timp o piedica in calea producerii
efectelor prescriptiei extinctive.

Aceasta se distinge prin urmatoarele trasaturi:[25]

 Generalitate, in sensul art 2522 alin 1 Cod Civil, este de aplicatie generala atat in categoria drepturilor
patrimoniale, cat si a celor extrapatrimoniale, care sunt supuse prescriptiei extinctive;
 Caracterul exceptional, in sensul ca este admisibila doar in cazurile in care depasirea termenului de
prescriptie se datoreaza unor motive temeinice, neimputabile titularului dreptului material la actiune;
 Caracter jurisdictional, repunerea in termen nu opereaza ope legis, ci numai in baza hotararii adoptate
de organul jurisdictional competent, adica fie de catre instanta judecatoreasca, fie de catre organul
arbitral, dupa caz.

Termenul de repunere in termen este prevazut la art 2522 alin 2 Cod Civil, repectiv “Repunerea in
termen nu poate fi dispusa decat daca partea si-a exercitat dreptul la actiune inainte de implinirea
unui termen de 30 de zile, socotita din ziua in care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca incetarea
motivelor care au justificat depasirea termenului de prescriptie.”

Ca si efect, repunerea in termen consta in anihilarea prescriptiei, desi termenul de prescriptie a expirat.

Implinirea

Este momentul in care expira termenul de prescriptie.

Elementele in functie de care se stabilest momentul la care se implineste prescriptia, se stabileste

astfel:[26]

 Termenul de prescriptie extinctive aplicabil in speta;

 Data la care incepe sa curga acest termen;
 Daca a intervenit sau nu vreo cauza de suspendare sau de intrerupere a prescriptiei extinctive;
 Regulile in functie de care se determina momentul la care se implineste prescriptia extinctiva;

Regulile de stabilire a momentului implinirii prescriptiei extinctive sunt:

 Termenele stabilite pe saptamani, luni sau ani se implinesc in ziua corespunzatoare din ultima
saptamana ori luna sau din ultimul an (art 2552 alin 1);

13
  Termenele stabilite pe zile se implinesc la ora 24:00 a ultimei zile (art 2553 alin 2), iar cand actul
trebuie indeplinit intr-un loc de munca, termenul se va implini la ora la care inceteaza programul
normal de lucru (art 2553 alin 3);
 Termenele stabilite pe ore se implinesc la expirarea intervalului de timp fixat ca ore;

7. DECADEREA

Potrivit art 2545 Cod Civil alin 1“Prin lege sau prin vointa partilor se pot stabili termene de decadere
pentru exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte unilateral, iar alineatul 2“Neexercitarea
dreptului subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar in cazul actelor unilaterale,
impiedicarea, in conditiile legii, a savarsirii lor”.

Asa cum rezuta din textul citat, decaderea reprezinta intervalul de timp stabilit de lege sau de parti,
inauntrul caruia trebuie exercitat un drept subiectiv sau savarsit un act unilateral.[27]

Termenele de decadere se clasifica:

 Dupa izvorul lor:

o Legale;
o Conventionale;
 Dupa interesul ocrotit:
o De ordine publica;
o De ordine privata;

Limita stabilirii termenelor de decadere

Este lovita de nulitate absoluta clauza prin care se stabileste un termen de decadere ce ar face excesiv
de dificila exercitarea dreptului sau savarsirea actului de catre partea interesata.

Dispozitiile art 2546 Cod Civil au un caracter imperativ, astfel ca partile, prin conventia lor, nu pot
inlatura sanctiunea nulitatii.

Daca din lege sau din conventia partilor nu rezulta in mod neindoielnic ca un anumit termen este de
decadere, sunt aplicabileregulile de la prescriptie.

Astfel ori de cate ori, din interpretarea legii sau a conventiei, nu rezulta caracterul univoc al unui
termen de decadere, respectivul termen va fi calificat ca fiind un termen de prescrptie cu toate
consecintele ce decurg dintr-o atare calificare. In acest sens s-a decis, ca termenul de la art 21 din
Legea 10/2001, pentru formularea notificarii, reprezinta un termen de decadere, intrucat ratiunea
pentru care a fost instituit, ca fiind termen de decadere, rezulta din dorinta leguitorului de a dinamiza
procedurile de punere in aplicare si finalizare a operatiunilor de retrocedare in natura sau prin
echivalent a bunurilor trecute in proprietatea statului sau preluate in orice mod de acesta.[28].

Regimul termenelor de decadere

Alin1: Termenele de decadere nu sunt supuse suspendarii si intreruperii, daca prin lege nu se dispune
altfel.

Alin 2: Cu toate acestea, forta majora impiedica, in toate cazurile, curgerea termenului, iar daca
termenul a inceput sa curga, el se suspenda, dispozitiile Art. 2534 alin. (1) fiind aplicabile in mod
corespunzator. Termenul de decadere nu se socoteste insa implinit decat dupa 5 zile de la data cand
suspendarea a incetat.

14
Alin 3: De asemenea, atunci cand realizarea dreptului presupune exercitarea unei actiuni în justitie,
termenul este intrerupt pe data introducerii cererii de chemare în judecatasau de arbitrare ori de
punere in intarziere, dupa caz, dispozitiile privitoare la intreruperea prescriptiei fiind aplicabile in
mod corespunzator.

Spre deosebire de termenele de prescriptie extinctive, termenele de decadere sunt mai

riguroase, fiind in principiu, nesusceptibile de suspendare, intrerupere sau repunere in termen.[29]

Renuntarea la beneficiul decaderii

Potrivit art 2549 Cod civil:

Alin 1 “Renuntarea la beneficiul decaderii Cand termenul de decadere a fost stabilit prin contract sau
instituit printr-o dispozitie legala care ocroteste un interes privat, cel în favoarea caruia a fost stipulat
ori instituit poate sa renunte, dupa implinirea termenului, la beneficiul decaderii. Daca renuntarea
intervine inainte de implinirea termenului, sunt aplicabile regulile privitoare la intreruperea
prescriptiei prin recunoasterea dreptului.”

Alin 2“Partile nu pot insa renunta, nici anticipat si nici dupa inceperea cursului lor, la termenele de
decadere de ordine publica si nici nu le pot modifica, micsorandu-le sau marindu-le, dupa caz.”

Renuntarea la decadere sau la beneficiul termenului decaderii nu este posibila in cazul decaderii
stabilite printr-o dispozitie legala, care ocroteste un interes public. De asemenea, in acest caz, partile
interesate nu pot renunta, in mod valabil, la termenele de decadere de ordine publica si nici nu le pot
modifica, micsorandu-le sau marindu-le dupa caz.[30]

[1]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012

[2] Noul Cod Civil – Comentariu pe articole art 1-2664 – Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici,
I. Macovei – Ed. C.H. Beck 2012

[3]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 294

[4]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 294

[5]A se vedea C.T. Ungureanu, Drept civil.Partea generala. Persoanale, Ed Hamangiu, Bucuresti
2012, p 278

[6]A se vedea C.T. Ungureanu, Drept civil.Partea generala. Persoanale, Ed Hamangiu, Bucuresti
2012, p 278

[7]A se vedea M. Nicoale, Tratat de prescriptive extincitva, Ed Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p
1159.

[8]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 300;

[9]Fise de drept civil – G. Boroi, M.M. Pivniceru – Ed. Hamangiu, Bucuresti 2016, p 159

[10]Fise de drept civil – G. Boroi, M.M. Pivniceru – Ed. Hamangiu, Bucuresti 2016, p 159
15
[11]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 302;

[12] A se vedea Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 306 si G. Beleiu, op. cit. in S.C.J nr 4/1985, pp335-341.

[13]Fise de drept civil – G. Boroi, M.M. Pivniceru – Ed. Hamangiu, Bucuresti 2016, p 158

[14] Cu privire la prescriptia dreptului la actiune privind acordarea de despagubiri ca urmare a unei
fapte ilicte, a se vedea ICCJ s. civ. Si de prop. intelect., dec nr 3378/2005, in Dreptul nr 4/2006, p 273.

[15] Curs de drept civil – Partea generala – G. Boroi si C.A. Anghelescu – Ed Hamangiu 2011, pg 276

[16] A se vedea M. Nicolae, op. cit. 2010, p 1164

[17]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 320;

[18] Curs de drept civil – Partea generala – G. Boroi si C.A. Anghelescu – Ed Hamangiu 2011, p 281

[19] Fise de drept civil – G. Boroi, M.M. Pivniceru – Ed. Hamangiu, Bucuresti 2016, p 171

[20] Fise de drept civil – G. Boroi, M.M. Pivniceru – Ed. Hamangiu, Bucuresti 2016, p 172

[21] Fise de drept civil – G. Boroi, M.M. Pivniceru – Ed. Hamangiu, Bucuresti 2016, p 173

[22] Noul Cod Civil – Comentariu pe articole art 1-2664 – Fl. A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei – Ed. C.H. Beck 2012

[23] Noul Cod Civil – Comentariu pe articole art 1-2664 – Fl. A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei – Ed. C.H. Beck 2012, p 2554

[24]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 361;

[25]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 366;

[26] Fise de drept civil – G. Boroi, M.M. Pivniceru – Ed. Hamangiu, Bucuresti 2016, p 188

[27]Drept Civil Partea Generala – Petrica Trusca, Andrada Mihaela Trusca – Universul
juridic Bucuresti 2012, p 372;

[28]ICCJ, sect. civ. si de prop. int., dec nr 6766/2005

[29]ICCJ, sect. civ. si de prop. int., dec nr 6766/2005

[30]Noul Cod Civil – Comentariu pe articole art 1-2664 – Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici,
I. Macovei – Ed. C.H. Beck 2012, p 2566

16
17