Nu sunteți autentificat Discuții Contribuții Creare cont Autentificare

Articol Discuție Lectură Modificare Modificare sursă Istoric Căutare în Wikipedi

Cluj-Napoca Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pagina principală Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).
Schimbări recente
Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul Cluj-Napoca
Cafenea
cotidian Cluj, (în maghiară Kolozsvár, în
Articol aleatoriu
Facebook germană Klausenburg, în idiș ‫קלויזנבורג‬, Kolozsvár
Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latină Klausenburg
Participare Claudiopolis) este municipiul de reședință al — Municipiu —
Cum încep pe Wikipedia județului Cluj, Transilvania, România. La
Ajutor
recensământul din 2011 era al doilea oraș al
Portaluri tematice
României ca populație. Pe plan geografic, se
Articole cerute
află la distanțe aproximativ egale de
Donații
București (458 kilometri), Budapesta (460
Tipărire/exportare km) și Belgrad (464 km). Situat pe valea
Creare carte râului Someșul Mic, orașul este considerat
Descarcă PDF capitala neoficială sau inima regiunii istorice
Versiune de tipărit
Transilvania. Din 1790 până în 1848 și din
În alte proiecte 1861 până în 1867 a fost capitala oficială a

Wikimedia Commons
Marelui Principat al Transilvaniei. Cluj-Napoca

Wikivoyage Conform recensământului din 2011, 324,576

oameni locuiau în cadrul limitelor orașului,
Trusa de unelte
lucru care plasează orașul pe locul doi ca
Ce trimite aici
populație în România, fiind printre puținele
Modificări corelate
Trimite fișier orașe care au înregistrat o creștere de la cifra
Pagini speciale înregistrată la recensământul din 2002.[4] Stemă

Navigare în istoric Zona metropolitană Cluj-Napoca are o Poreclă: „Inima Transilvaniei”[1]

Informații despre pagină populație de 411,379 de oameni,[6] pe când „Orașul Comoară”[2]
Element Wikidata
populația zonei periurbane depășește
Citează acest articol
420,000 de locuitori.[7] Potrivit unei estimări
În alte limbi 2007, furnizată de Direcția Județeană de
Cluj-Napoca
Deutsch Evidență a Persoanelor, orașul găzduiește o
English populație vizibilă de studenți și alți non-
Español rezidenți—o medie de peste 20,000 de
Français oameni pe an în perioada 2004–2007.[8]
Italiano
Hotarele municipalității cuprind o arie de
한국어
179,5 kilometri pătrați.
Русский
Tiếng Việt Orașul este unul dintre cele mai importante Cluj-Napoca (România)
中文 centre academice, culturale, industriale și de Poziția geografică în România

afaceri din România. Printre alte instituții, Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E

Încă 78
Modifică legăturile găzduiește cea mai mare universitate din
Țară România
țară, Universitatea Babeș-Bolyai, cu faimoasa
sa grădină botanică. În 2015, Cluj-Napoca a Județ Cluj
fost Capitala Europeană a Tineretului.[9]
SIRUTA 54975

Cuprins [ascunde] Atestat în 1213[3]

1 Etimologie Reședință Cluj-Napoca[*]

2 Istorie Componență Cluj-Napoca[*]
3 Geografie
Guvernare
3.1 Climă
- Primar Emil Boc[5] (PNL, 2012)
4 Administrație și politică
4.1 Împărțire administrativă Altitudine 410 m.d.m.
4.2 Zona metropolitană Altitudine maximă 405 m.d.m.
5 Demografie
Populație (2011)[4]
5.1 Evoluție istorică
- Municipiu 324.576 locuitori
5.2 Grupuri etnice
- Densitate 1,808 loc./km²
5.2.1 Comunitatea maghiară
- Metropolitană 410.766
5.3 Religie
- Densitate metropolitană 226 loc,/km²
6 Economie
6.1 Comerț Fus orar EET (+2)
6.2 IT&C - Ora de vară (DST) EEST (+3)
6.3 Agricultură Cod poștal 400001–400930
6.4 Turism Prefix telefonic +40 264/364
7 Transport
Localități înfrățite
7.1 Transportul rutier
- 19 orașe înfrățite listă
7.2 Transportul public
7.3 Transportul feroviar Prezență online
7.4 Transportul aerian Primăria Municipiului Cluj-Napoca
8 Patrimoniul arhitectural GeoNames
OpenStreetMap
8.1 Piețe
facebook
8.2 Lăcașuri de cult
8.3 Clădiri istorice
8.4 Monumente și statui
8.5 Muzee și galerii de artă
8.6 Case și conace
8.7 Cimitire
8.8 Cinematografe
8.9 Clădiri culturale
8.10 Palate
8.11 Parcuri
9 Cultură
9.1 Cinematografie
9.2 Festivaluri
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
9.3 Gastronomie
9.4 Viața de noapte Modifică date / text

10 Presă
11 Educație
11.1 Învățământ superior
12 Sănătate
13 Calitatea vieții
 14 Sport
14.1 Fotbal
14.2 Baschet
14.3 Rugby
14.4 Handbal
14.5 Polo pe apă
14.6 Fotbal american
15 Relații externe
15.1 Reprezentanțe diplomatice
16 Personalități
17 Note
18 Bibliografie
19 Legături externe

Etimologie [ modificare | modificare sursă ]

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul

Text românesc „Tiperit en Klus
en Anul Domnului 1703”, pe foaia
de titlu a Catehismului tradus de
George Buitul
umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la
mănăstire se zicea Kloster.[10]
Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea
pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc.
Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la situarea
Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul
german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg.
Numele orașului ar putea proveni de la un anume primar sas
Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în

Deși majoritatea locuitorilor orașului ar crede ca numele vechii așezări romane Napoca provine de
la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea fiind doar preluată de către coloniștii
așezați aici de Traian, la început mai ales celți romanizați, cei care au pus bazele primei așezări
romane (ale cărei ruine s-au găsit lângă Piața Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe
teritoriul orașului cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.[11]

Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár, respectiv
Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei
(în germană Siebenbürgen, cu sensul de „Șapte Cetăți”). Primul nume românesc al orașului a fost
Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit
parte a Regatului României în 1918.

Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit
numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii
și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.[12] Nicolae Ceaușescu a acordat totodată
ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I municipiului Cluj-Napoca, „dând o înaltă
apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului
popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a
societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”.[13]

Istorie [ modificare | modificare sursă ]

Articol principal: Istoria Clujului.

 Prima atestare Istoria apartenenței statale
documentară a România 1989–
unei așezări RSR 1965–1989
pe teritoriul de Republica Populară Română 1947–1965
astăzi al Regatul României 1944–1947
Regatul Ungariei 1940–1944
Clujului a fost
Regatul României 1919–1940
făcută de
Ruine romane în Piața Muzeului Republica Democrată Ungară 1918–1919
geograful grec Austro-Ungaria 1867–1918
Claudius Imperiul Austriac 1804–1867
Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai Imperiul Habsburgic 1711–1804
însemnate localități din Dacia, cu numele Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Napuca.[14] Cea dintâi atestare a Napocii romane
Regatul Ungariei –1526
datează din perioada imediat următoare războaielor
de cucerire a Daciei, din anii 107–108, și constă
dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial.
Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine
așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d. Hr., sub numele de
Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca
este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat
de Marc Aureliu sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite
facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane
la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d. Hr., viața urbană
odinioară înfloritoare avea să înceteze.

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub
denumirea Castrum Clus.[15] Cetatea a fost însă distrusă în timpul
marii invazii mongole din 1241. În deceniile 6-7 ale secolului al XIII-
lea s-a remarcat preocuparea puterii centrale de a reîntemeia Clujul,
fapt realizat prin acordarea de privilegii coloniștilor sași.[16] Mari
grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul
regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. În data de 19 august 1316 regele
Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și
a acordat așezării statutul de oraș (civitas).[17] Clujenii obțin dreptul
de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca pricinile
între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către
judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să- Bastionul Croitorilor
(Bethlen), parte a
și plătească impozitele anual, de ziua Sfântului Martin, și să pună la
vechiului sistem de
dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de fortificații
gospodării.[18]

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit

Gravură a Clujului realizată de
flamandul Joris Hoefnagel în 1617
totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile
clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel,
clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu
ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu
șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați
drept consilieri.[19] Treptat, Clujul a devenit un centru pentru
producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea
o suprafață de circa 45 ha. Cei aproximativ 5.000 de locuitori
erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci
populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau
cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite, de asemenea, breslele fierarilor (fabri),
morarilor (molendinatori), berarilor (braxatori), croitorilor (sartori) și șelarilor (nerges).[20] Pe
parcursul secolului al XV-lea au fost înființate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit și
Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de
privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a
decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura
specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”,
dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Datorită
nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514.
Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un
cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile
pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie
publică, o fabrică de hârtie și una de bere.

După împărțirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit un principat
independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și mai ales culturală. În
timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj religios deosebit de complex
– cu patru religii „recepte” și un regim timpuriu de toleranță religioasă – în Transilvania, orașul a
fost un important centru al luteranismului mai întâi, apoi al calvinismului și în cele din urmă al anti-
trinitarianismului (care ulterior avea să fie numit unitarianism).[21] Dinastia Báthory a contribuit
substanțial la creșterea spirituală, economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a
înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la
Cluj-Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat
la Cluj și ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al
orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă.

La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație austriacă. După un acord silit semnat
de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena,
asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au
cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populație de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă

în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea
acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români.
Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și
Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut
contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul
de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de
Piața centrală din Cluj în 1840
popularizarea acesteia. Orașul a găzduit tratativele dintre
Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru unirea revoluției
române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a
dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost
mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai
mare asupra autorităților. Mai târziu Clujul a devenit unul
dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând Uzinele de Material Rulant,
un teritoriu de 400.000 de locuitori. monument de arhitectură
industrială[22]
În urma Ausgleich-ului (compromis) prin care a fost
constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au
fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă
orașul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și
reședința comitatului Cluj.

În perioada Belle Époque au fost construite Universitatea

„Franz Josef”, Biblioteca Centrală Universitară, clădirea
Liceului Unitarian, Teatrul Național, Palatul de Justiție,
Vedere aeriană a Clujului în
Palatul Primăriei, Palatul de Finanțe etc.
1930
În anul 1870 a fost dată în folosință calea ferată Oradea–
Cluj, care asigura legătura spre Budapesta, iar în 1873 calea ferată Cluj–Cucerdea Secuiască
(redenumită după 1918 în „Războieni”), care asigura legătura spre Târgu Mureș și spre Alba Iulia.
Tot în acea perioadă și-au început activitatea Uzinele de Material Rulant.

După încheierea Primului Război Mondial și unirea Transilvaniei cu Regatul României primarul
Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate față de noile autorități, iar în
locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop. Municipiul Cluj a fost reședința județului
Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul a revenit sub administrație
maghiară. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele
române și sovietice în octombrie 1944.

Clujul avea o populație de 16.763 de evrei în 1941. La începutul anului 1944 evreii au fost
concentrați în Ghetoul Iris, unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea
ghetoului a fost efectuată prin șase deportări la Auschwitz în perioada mai–iunie 1944. Episcopul
Áron Márton s-a pronunțat public la Cluj, în mai 1944, în favoarea evreilor, ceea ce a dus la
expulzarea sa. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți evrei au reușit să
scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate și a unei rețele
conduse de Raoul Șorban.[23] Atât episcopul Áron Márton, cât și scriitorul Raoul Șorban, au primit
titlul de „Drept între popoare” pentru eforturile lor.

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. Prin Tratatul
de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În 1974 autoritățile
comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca. După Revoluție, timp de 12 ani, primar a
fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice
controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc
(PD), reales în anii 2012 și 2016 din partea PNL.

Geografie [ modificare | modificare sursă ]

Articol principal: Geografia Clujului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a

Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona
de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și
Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția
paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile
râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe
văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și
Dealul Cetățuia din cartierul
Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe
Gruia se află la o înălțime de 405 m
versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei
 și oferă o panoramă spectaculoasă părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La
orașului.
sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea
maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei.[24] La est, în
continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului,
cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m).[24]
Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m)
ș.a.[24] Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia,
pe amplasamentul cărora sunt importante obiective istorice și turistice de interes național:
fortificația de la Cluj-Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv
garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea) și punct de belvedere.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și

Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul
Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor,
Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri

și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei,
stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații
botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor. În Malurile râului Someșul Mic
pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau
Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea,
iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie
destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în
care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Climă [ modificare | modificare sursă ]

Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat
pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier.
Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557
mm.[25] Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la
toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de
viscole.

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23 ianuarie 1963,

temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie
1985 (–26°C).[25] Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012
(38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007).[25] În medie, cea mai caldă lună este
august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din
ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai
puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima
depășește 30°C).

Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea
mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente,
direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având
intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.
Date climatice pentru Cluj-Napoca (1971–1990) [ascunde]
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima 0.3 3.2 9.9 15 20.3 22.6 24.5 24.3 20.7 14.6 6.3 1.8 13,6
medie °C (32,5) (37,8) (49,8) (59) (68,5) (72,7) (76,1) (75,7) (69,3) (58,3) (43,3) (35,2) (56.5)
 (°F)
Media −3.4 −1.2 4.1 9 14.2 16.6 18.2 17.8 14.1 8.5 2.4 −1.5 8,2
zilnică °C (25,9) (29,8) (39,4) (48) (57,6) (61,9) (64,8) (64,0) (57,4) (47,3) (36,3) (29,3) (46.8)
(°F)
Minima −6.5 −4.7 −0.6 3.9 8.6 11.3 12.7 12.2 8.9 3.8 −0.7 −4.2 3,7
medie °C (20,3) (23,5) (30,9) (39,0) (47,5) (52,3) (54,9) (54,0) (48,0) (38,8) (30,7) (24,4) (38.7)
(°F)
Ploaie mm 24 20 22 48 69 95 81 60 36 31 30 32 548
(inches) (0.94) (0.79) (0.87) (1.89) (2.72) (3.74) (3.19) (2.36) (1.42) (1.22) (1.18) (1.26) (21,57)
Zăpadă cm 6 11.5 5.8 1.3 0 0 0 0 0 0.5 2.6 5.8 33,5
(inches) (2.4) (4.53) (2.28) (0.51) (0) (0) (0) (0) (0) (0.2) (1.02) (2.28) (13,19)
Umiditate [%] 87 82 74 72 74 77 76 76 78 81 86 88 79
Nr. mediu de
6 5 5 9 11 11 10 8 6 6 7 7 91
zile ploioase
Ore însorite 70.9 98.8 165.2 174.7 230.8 238.6 273.8 261.6 204.8 166.2 74.9 54.7 2.015
Sursa nr. 1: Hong Kong Observatory,[26] NOAA[27]
Sursa nr. 2: Deutscher Wetterdienst (umiditate, 1973–1993)[28]

Administrație și politică [ modificare | modificare sursă ]

Municipiul Cluj-Napoca este administrat de un primar și un consiliu

local compus din 27 consilieri. Primarul, Emil Boc, de la Partidul
Național Liberal, a fost ales în 2012. Începând cu alegerile locale din
2016, consiliul local are următoarea componență pe partide
politice:[29]

Emil Boc, primarul

Clujului din 2012

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Național Liberal 17
Alianța Electorală PSD +
5
ALDE
Uniunea Democrată Maghiară
5
din România

Viceprimarii municipiului sunt Emese Oláh (UDMR) și Dan Tarcea (PNL).[30]

Vezi și: Componența istorică a Consiliului Local Cluj.

Împărțire administrativă [ modificare | modificare sursă ]

Articol principal: Listă de cartiere din Cluj-Napoca.

Clujul este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt
dispuse circular, în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o extindere majoră în ultimii ani, mai ales
până în 2009, când pe baza construcțiilor masive care au avut loc s-au format noi cartiere sau
zone de locuit la case sau blocuri – ansambluri rezidențiale.

Cartierele orașului sunt:

Grigorescu Zorilor

Mănăștur Mărăști
 Dâmbul Rotund Sopor, definit în
Gheorgheni 2005
Gruia Borhanci, definit
Bună Ziua în 2005
Iris Becaș, definit în
Andrei Mureșanu 2005
Bulgaria Făget, definit în

Centru 2005

Gară Zorilor Sud (inițial

Între Lacuri denumit

Observatorului
Someșeni
Sud sau Europa) Dispunerea cartierelor clujene în 2006
Grădini Mănăștur
Tineretului
Hidelve, cel mai
Pata-Rât sau,
vechi cartier al
neoficial, Dallas
Clujului[31]
(colonie de romi)

Zona metropolitană [ modificare | modificare sursă ]

Articol principal: Zona metropolitană Cluj.

Inel A
Inel B

Harta zonei metropolitane Cluj

Populație Suprafață Densitate

2011[32] 2016[33] ↑ 2016/2011 (km²) (loc./km²)

Cluj-Napoca 324.576 321.687 ▼ 0,9% 179,5 1.792

Florești 22.813 28.144 ▲ 23,4% 60,8 462

Apahida 10.685 11.921 ▲ 11,6% 107 111

Baciu 10.317 10.810 ▲ 4,8% 87,5 123

Gilău 8.300 8.701 ▲ 4,8% 116,8 74

Aghireșu 7.116 6.785 ▼ 4,7% 105,7 64

Bonțida 4.856 4.878 ▲ 0,5% 80,3 60

 Jucu 4.270 4.319 ▲ 1,1% 85,1 50

Cojocna 4.194 4.187 ▼ 0,2% 129,3 32

Săvădisla 4.392 4.174 ▼ 5% 110 37

Feleacu 3.923 3.765 ▼ 4% 48,4 77

Chinteni 3.065 3.143 ▲ 2,5% 96,5 32

Căpușu Mare 3.295 3.109 ▼ 5,6% 58,4 53

Căianu 2.355 2.384 ▲ 1,2% 55,1 43

Gârbău 2.440 2.315 ▼ 5,1% 72,1 32

Sânpaul 2.382 2.272 ▼ 4,6% 93,2 24

Tureni 2.278 2.235 ▼ 1,9% 74 30

Băișoara 1.940 2.059 ▲ 6,1% 111 18

Râșca 1.446 1.494 ▲ 3,3% 65,6 22

Ciurila 1.594 1.460 ▼ 8,4% 72,2 20

Borșa 1.600 1.380 ▼ 13,7% 61,6 22

Aiton 1.085 1.042 ▼ 4% 40,9 25

Total 428.922 410.766 ▲ 0,8% 1.911 226

Demografie [ modificare | modificare sursă ]

Componența etnică a municipiului Componența confesională a
Cluj-Napoca municipiului Cluj-Napoca
Români (75,71%) Ortodocși (65,61%)
Maghiari (15,27%) Romano-catolici (4,6%)
Romi (1%) Reformați (9,73%)
Necunoscută (7,13%) Penticostali (2,49%)
Altă etnie (0,87%) Greco-catolici (4,36%)
Baptiști (1,11%)
Necunoscută (7,9%)
Altă religie (4,17%)
Conform
recensământului
efectuat în 2011,
populația municipiului
Cluj-Napoca se ridică la
324.576 de locuitori, în
creștere față de
recensământul anterior
din 2002, când se
înregistraseră
317.953 de locuitori.[34]
Majoritatea locuitorilor
sunt români (75,71%).
Principalele minorități
sunt cele de maghiari
(15,27%) și romi
(1,01%). Pentru 7,14%
din populație nu este
cunoscută apartenența
etnică.[4]

Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și
minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali
(2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație nu este cunoscută apartenența
confesională.[35]

Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul este pe locul doi în țară
după București.[36] Populația activă economic a orașului a fost în 2016 de 330.923 de
persoane.[37] Potrivit unor estimări ale Institutului Național de Statistică, la începutul lui 2015
municipiul Cluj-Napoca avea 322.108 de locuitori cu domiciliul acolo, la acest capitol fiind al
patrulea oraș ca populație din România după municipiile București, Iași și Timișoara.[38]

Structura populației pe grupe mari de vârstă[39]

0–14 ani 15–29 ani 30–59 ani 60+
Masculin 18.323 44.561 65.230 24.383
Feminin 17.949 49.053 71.421 33.656
36.272 / 324.576 93.614
(11%) / 324.576 136.651
(29%) / 324.57658.039
(42%)/ 324.576 (18%)
Total

Evoluție istorică [ modificare | modificare sursă ]

Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în decurs de
100 de ani crescând de peste cinci ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de-a
doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației
din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel:

Recensământ[40][41] Structura etnică

Alte
An Populație Români Maghiari Germani Evrei Romi Ucraineni Sârbi Slovaci
etnii
1850 19.612 4.116 12.317 1.587 535 585 472
1880 32.831 5.821 24.446 1.484 4 24 129 923
1890 37.184 5.637 29.396 1.357 8 21 115 650
1900 50.908 7.185 41.311 1.785 9 22 83 513
1910 62.733 8.886 51.192 1.678 6 41 107 823
1920 85.509 29.644 42.168 2.075 10.638 984
1930 103.840 37.029 48.271 2.526 13.094 1.168 267 57 266 1.162
1941 114.984 11.255 98.502 1.618 2.669 618 36 11 46 229
1956 154.723 74.033 74.155 990 4.530 444 32 31 34 474
1966 185.663 104.914 76.934 1.333 1.689 178 42 50 34 489
1977 262.858 173.003 86.215 1.480 1.009 628 50 28 32 413
1992 328.602 248.572 74.871 1.149 344 3.201 84 23 27 331
2002[42] 317.953 252.433 60.287 734 217 3.029 146 12 25 1.070
2011[43] 324.576 245.737 49.565 544 155 3.273 127 20 33 25.122

Grupuri etnice [ modificare | modificare sursă ]

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, distribuția pe baza criteriului etnic a populației din
Cluj-Napoca este următoarea:[44]

români: 245.737, adică 75,7%;

maghiari: 49.565, adică 15,3%;
 romi: 3.273, adică 1%;
germani: 544, adică 0,16%;
evrei: 155, adică 0,04%;
ucraineni: 127, adică 0,039%.

Restul etniilor declarate din Cluj-Napoca numără sub 100 de locuitori.

În ultimii ani, Clujul înregistrează o creștere a numărului de azilanți, refugiați, imigranți, dar și a
numărului de angajați ai unor firme internaționale.[45] Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din
113 țări ale lumii, locuiesc în prezent în Cluj.[46] Cei mai mulți provin din Franța (1.009), Italia
(723), Germania (516), Republica Moldova (447) și Tunisia (297).[46]

Comunitatea maghiară [ modificare | modificare sursă ]

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După

Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare
comunitate maghiară urbană din România, cu o viață
culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere,
Clujul este centrul comunității maghiare din România. În oraș
funcționează Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat. Tot
aici învață și studiază peste 10.000 de studenți de etnie
maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din Teatrul și Opera Maghiară de
județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile Stat

școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de

prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj. Postul Radio Cluj transmite
zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare
de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghiară Tehnico-
Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai etc. În Cluj își au sediul Eparhia Reformată,
Episcopia Unitariană și Episcopia Evanghelică Luterană.

Religie [ modificare | modificare sursă ]

Articol principal: Religia în Cluj-Napoca.

Viața religioasă cunoaște

vechi tradiții și o mare
diversitate în municipiul
Cluj. Aici își au sediul o
mitropolie, patru episcopii
ale diferitelor culte, un
vicariat romano-catolic, mai
multe sinagogi evreiești,
dintre care una vie până în
prezent.

Datele finale ale

recensământului din
octombrie 2011 arată că
din totalul populației stabile
a municipiului Cluj-Napoca Biserica Sf. Mihail (romano- Catedrala Mitropolitană (ortodoxă)
catolică)
distribuția în funcție de
religii și confesiuni este următoarea:[47]

ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;

romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
reformați: 31.597, adică 9,7%;
penticostali: 8.083, adică 2,4%;
greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
baptiști: 3.603, adică 1,1%;
adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
musulmani: 879, adică 0,2%;
unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%.

Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din populația
stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.

Numărul ateilor la recensământul din 2011 se ridica la aproape 1.900 de persoane, adică 0,27%
din totalul locuitorilor.[48] Alți 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio religie. Potrivit sociologului
Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de locuitori cu studii superioare
„sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică decât în cazul altor orașe cu aceleași
caracteristici culturale”.[49]

Economie [ modificare | modificare sursă ]

Articol principal: Economia Clujului.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele atuuri, din
punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă specializată,
infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă de servicii sunt în
extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata
scăzută a șomajului, care se situează sub 3%.[50]

Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria prelucrătoare fiind
predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă,
metalurgică, constructoare de mașini, farmaceutică și cosmetică.[51] Forța de muncă relativ ieftină
și înalt calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini
în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei
parcuri industriale – Tetarom I, II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de
firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m².[52]

În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din
România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat
și o rețea de agenții.[51] De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăților de
asigurare-reasigurare din țară, precum și fonduri de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului
în aceste servicii a început în anii '90, aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a
dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind arhicunoscute la
nivel național. Tot în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf,
liderul pieței de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar
„Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu același nume, care este singura bancă cu capital
autohton din topul primelor bănci din țară. Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset
Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT
Operational Leasing și BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor
companii românești importante precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie),
Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și
accesorii) și altele.

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe

plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața
rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în
2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți
ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se
stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a
muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un
birou în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe
au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în
creștere cu aproape 50% față de 2015.[53] Cele mai multe
dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor
Central Park Residence, unul
mass și middle market, fiind amplasate în proiecte precum dintre cele mai scumpe imobile din
Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.[53] Cluj-Napoca

Comerț [ modificare | modificare sursă ]

În Cluj-Napoca sectorul comerțului este cel mai dezvoltat,

având înregistrate 6.389 firme. Dintre acestea 3.266 practică
tipul de comerț cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.[52]

Comerțul auto are o pondere importantă în sectorul

comercial clujean, aici activând firme recunoscute la nivel
regional precum Autoworld, RMB Inter Auto, EVW Holding,
UNIX Auto.
VIVO! Cluj-Napoca
În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază
de prezența unor importante magazine de tip cash and carry
(Metro, Selgros), hipermarketuri și supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa).
Pe piața de bricolaj sunt prezente magazinele companiilor bauMax, Praktiker, Dedeman,
Arabesque, Leroy Merlin și Ambient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.

Cele mai importante centrele comerciale din municipiu sunt:

Iulius Mall – inaugurat în 2007, în partea estică a orașului, cu o suprafață totală de 147.000
m², cuprinde 210 magazine, restaurante, hipermarketul Auchan, cafeneaua Starbucks,
cinematograful multiplex Cinema City cu 10 săli, food court cu 15 fast food-uri, patinoar în aer
liber sezonier, o parcare subterană și una terană cu un total de 2.200 de locuri. Mall-ul are
peste 11 milioane de vizitatori/clienți anual.[52]
VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center)[54] – inaugurat tot în 2007, în partea vestică a
orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproape 28 ha, are o suprafață închiriabilă
de 61.000 m², 200 de magazine și 2.500 de locuri de parcare. VIVO! Cluj-Napoca atrage
anual peste 9 milioane de vizitatori.[52]
Central – complex situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, care a fost extins și modernizat
în 2008–2010, găzduind actualmente magazine de mici dimensiuni, majoritatea ale unor
companii autohtone. Cu o suprafață comercială de 20.000 m², el este vizitat de peste 5
milioane de clienți anual.[55]
Sora Shopping Center – este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca din perioada
interbelică și a fost, pentru mult timp, unul dintre cele mai populare centre comerciale ale
 Clujului. Complexul are 5.000 m², iar gradul de ocupare actual este redus.
Winmarkt Someș (fostul Big) – este situat în cartierul Mănăștur, construit în perioada
comunistă și modernizat în ultimii ani. Are o suprafață de 7.800 m² și găzduiește un
supermarket, magazine de haine și încălțăminte, farmacii etc.

IT&C [ modificare | modificare sursă ]

Potențialul IT a fost valorificat prin înființarea clusterului „Cluj IT Innovation Cluster”[56] care
include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de angajați, o cifră de afaceri totală
de peste 82 de milioane de euro (aproape 80% provenind din export) precum și importante
organizații publice și universități.[52]

Agricultură [ modificare | modificare sursă ]

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. Suprafața
agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile,
2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi.[51] Prin tradiția universitară și cea de
centru economic al județului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură,
precum Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală a
Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Direcția Generală pentru Agricultură și
Alimentație, sucursala Institutului Național de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci piețe
agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră
într-un amplu proces de modernizare.[51]

Turism [ modificare | modificare sursă ]

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes

național și internațional, municipiul Cluj-Napoca a
constituit în permanență un centru de atracție
turistică, atât datorită monumentelor aparținând
trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural-
științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în
muzee și biblioteci de rezonanță națională, de Biserica Sf. Mihail, una dintre
principalele atracții ale Clujului
existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă
audiență și pe plan internațional și nu în ultimul rând
de existența Grădinii Botanice – așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și
un valoros muzeu botanic.

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de
4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de
pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.[52]

Transport [ modificare | modificare sursă ]

Articol principal: Transportul în Cluj-Napoca.

Transportul rutier [ modificare | modificare sursă ]

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne
(structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul este traversat de drumul european
E60 (București–Oradea–Budapesta–Viena), de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-
Constanța) sau de DN1 (Borș-București).
Transportul public [ modificare | modificare sursă ]

Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin

intermediul a 60 linii de autobuz, din care 41 urbane și 19 metropolitane, care leagă localitătile
invecinate de oraș, 7 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de microbuz. Compania este dotată
cu 243 de autobuze (tip: Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98
de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora long, AstraBus sau Iveco Astra Town 118), 29 de
tramvaie (tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM sau PESA 120NaR) și 10 microbuze. Recent, au fost
achiziționate mai multe autobuze diesel de tip Mercedes-Benz Conecto, iar Clujul a devenit primul
oraș din România care folosește pentru transportul urban autobuze electrice tip Solaris Urbino
12.[57]

Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi foarte util. De asemenea, în oraș sunt și firme de
închirieri auto. De curând au apărut și firme private de transport ca Uber.

În 2011 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca și achiziția de

tramvaie, precum și extinderea traseelor de autobuz în comunele din zona metropolitană Cluj.
CTP Cluj transportă circa 150 de milioane de pasageri anual.[52]

Din 2015, orașul dispune de 42 de stații self-service de închiriere de biciclete.[58] Proiectul, numit
Cluj Bike, a fost finanțat cu fonduri europene. Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card
eliberat de primăria orașului.

O nouă alternativă discutată pentru combaterea aglomerației din trafic ar fi metroul, pentru care in
2018 se vor aloca 3,4 milioane de euro pentru studiul de prefezabilitate. Acesta ar urma să aibă
40 de kilometri și ar urma sa lege Floreștiul sau Apahida, unde locuiesc 50 de mii de oameni, de
oraș, acolo unde lucrează o mare parte din locuitori.[59]

Transportul feroviar [ modificare | modificare sursă ]

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată

cu darea în folosință a căii ferate Oradea–Cluj. Această linie
a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea nedublată
și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri
internaționale pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” și „Ady
Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul Gara Centrală
feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia
este dublă și electrificată.

Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă de CFR pentru
că nu mai era rentabilă. În anul 2017, aceasta a fost transformată într-un Carrefour Market.[60]

Transportul aerian [ modificare | modificare sursă ]

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea

estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului
Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul
2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de Terminalul de pasageri al
Aeroportului Internațional Cluj
750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă
pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de
balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de
noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo,
realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție
spectaculoasă a traficului, ajungând în prima jumătate a anului 2017 la numărul record de
1.230.357 de pasageri, cu 63% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, când
traficul de pasageri a fost de 735.517 persoane. [61]

Patrimoniul arhitectural [ modificare | modificare sursă ]

Clujul deține un amplu ansamblu de clădiri, cimitire, edificii religioase, monumente, statui, muzee,
piețe sau poduri, de o mare importanță istorică, au adus orașului renumele de „Oraș Comoară”.
Diversitatea arhitecturală, reprezentată de baroc, gotic, bizantin, clasicist sau romanic reprezintă
multitudinea de religii si influențe din oraș.

Probabil cel mai important curent arhitectural care influențează orașul este cel gotic, o mulțime de
edificii fiind construite după acest stil. Cel mai bun exemplu este Biserica Sfântul Mihail realizată
în stil gotic, fiind unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri
lungime (locul al cincilea în țară după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din
Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea) și cu o
înălțime maximă a turlei de 80 de metri (locul al doilea, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara de
90,5 metri).

Piețe [ modificare | modificare sursă ]

Piața Avram Iancu

Piața Baba Novac
Piața Gării
Piața Muzeului
Piața Mihai Viteazul
Piața Păcii
Piața Ștefan cel Mare
Piața Timotei Cipariu Piața Muzeului

Piața Unirii

Lăcașuri de cult [ modificare | modificare sursă ]

Biserica Bob
Biserica Calvaria
Biserica cu Cocoș
Biserica Evanghelică-Luterană
Biserica Franciscană
Biserica Minoriților
Biserica Ortodoxă din Deal Biserica "Calvaria"
Biserica Piariștilor
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor
Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos
Biserica Romano-Catolică „Sfinții Petru și Pavel”
Biserica „Sfântul Mihail”
Biserica Unitariană
Catedrala Greco-Catolică (în construcție)
Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”
Sinagoga Neologă
 Clădiri istorice [ modificare | modificare sursă ]

Bastionul Croitorilor
Camera de Comerț și Industrie
Casa Piariștilor
Claustrul dominican-franciscan
Clădirea fostului Liceu Piarist
Clădirea Primăriei vechi
Colegiul Reformat
Gara
Hotelul Biasini
Hotelul New York
Palatul Primăriei
Palatul Telefoanelor
Prima cetate medievală a Clujului
Turnul Pompierilor Bastionul Croitorilor

Monumente și
statui [ modificare | modificare sursă ]

Ansamblul monumental Matia Corvin

Crucea de pe Cetățuie
Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan
Grupul statuar Școala Ardeleană
Monumentul „Glorie ostașului român”
Monumentul Memorandiștilor
Ansamblul statuar Matei Corvin
Monumentul Rezistenței Anticomuniste
Monumentul Stâlpii Împușcați
Obeliscul Carolina
Statuia lui Avram Iancu
Statuia lui Baba Novac
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul
Statuia Fecioarei Maria
Statuia Lupa Capitolina
Statuia Sfântului Gheorghe

Muzee și galerii de
artă [ modificare | modificare sursă ]

Muzeul Apei
Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe
Muzeul de Artă
Muzeul Botanic
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Muzeul Farmaciei, singurul din țară
Muzeul de artă
Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai
Muzeul Memorial „Emil Isac”
 Muzeul de Mineralogie
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie
Muzeul de Speologie „Emil Racoviță”
Muzeul Zoologic
Vivariul (singurul din țară)

Case și conace [ modificare | modificare sursă ]

Casa Argintarului
Casa Báthory-Apor
Casa Benkő
Casa Bolyai
Casa Filstich-Kemény
Casa Învățătorului
Casa Heltai
Casa Hintz
Casa Învățătorului
Casa Kendeffy
Casa Kovary
Casa Matia
Casa Mikes
Casa Monetăriei
Casa Petrechevich-Horvath
Casa Piuariu-Molnar
Casa Schleunig
Casa Tauffer
Casa Wolphard-Kakas
Casa Zeyk

Cimitire [ modificare | modificare sursă ]

Cimitirul Crișan
Cimitirul Hajongard, supranumit „Panteonul Transilvaniei”
Cimitirul Israelit
Cimitirul Lombului
Cimitirul Mănăștur
Cimitirul Militar

Cinematografe [ modificare | modificare sursă ]

Cinema Arta
Cinema Florin Piersic
Cinema Mărăști
Cinema Victoria
Cinema Dacia
Odeon Cineplex (VIVO!)
Cinema City (Iulius Mall)

Clădiri culturale [ modificare | modificare sursă ]

 Academia de Muzică „Gheorghe Dima”
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”
Casa Universitarilor
Centrul de Artă și Cultură Japoneză
Centrul Cultural German
Fabrica de Pensule
Filarmonica de Stat „Transilvania”
Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Institutul de Istorie „George Barițiu”
Institutul de Iudaistică și Istorie Evreiască „Dr.
Moshe Carmilly”
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil
Cinema Arta
Pușcariu”
Institutul Teologic Protestant
Opera Maghiară de Stat
Opera Română
Teatrul Maghiar de Stat
Teatrul Național „Lucian Blaga”
Universitatea de Artă și Design
Universitatea Babeș-Bolyai
Una din clădirile Universității Tehnice
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu
Hațieganu”
Universitatea Sapientia
Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară
Universitatea Tehnică

Palate [ modificare | modificare sursă ]

Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe

Palatul Babos
Palatul Bánffy
Palatul Beldi
Palatul Berde
Palatul Elian
Palatul de Finanțe
Palatul Jósika, poreclit „Casa cu picioare”
Palatul de Justiție Casa Universitarilor

Palatul Poștei
Palatul Prefecturii
Palatul Reduta
Palatul Regionalei de Căi Ferate
Palatul Rhédey
Palatul Széki
Palatul Telefoanelor
Palatul Teleki