Yasunari Kawabata - Vuietul muntelui

Language: Română Length: 90 pages

Atunci când atep!i doar moartea" s-ar putea să #ină $n locul ei

dragostea% Atunci când nu spui ce te &rământă" #ise'i% Atunci
când #uiete muntele" se $ntâmplă $ntotdeauna lucruri
neateptate% (ând $mbătrâneti po!i să descoperi $ntr-o 'i că n-ai
urcat $ncă pe )u*i-Yama% i să consta!i că &ericirea nu se a&lă"
poate" decât $n clipa care 'boară%
+atăl nu-i $n!elege &iul" &iul $i negli*ea'ă ne#asta" nora se simte
mai aproape de tatăl so!ului ei decât de to!i ceilal!i" o &iică se
simte negli*ată" o amantă este" dacă #rea ,dar nu #rea" mai
puternică decât o &amilie% .n copil sau doi sau nici unul% .n
bărbat care se *oacă de-a bătr$nețea aude #uietul muntelui" care
acoperă i stinge #uietul &amiliei% /au poate că #uietul &amiliei
$i găsete ecou $n #uietul $ndepărtat al muntelui%
YA/.AR1 KA2A3A+A ,4599-4967
Laureat al 8remiului obel pentru Literatură -495%


YA/.AR1 KA2A3A+A V.1;+.L <.+;L.1 +raducere

de
8;R1(L; <AR+1;/(. =.<A1+A/ 3.(.R;+1
(operta colecției:
1>AA ?RA@><1R;/(. <AR?AR; ?escrierea (18 a
3ibliotecii aionale Kawabata" Yasunari
Vuietul muntelui  Yasunari KawabataB trad%:
8ericle <artinescu% - ;d% a 7-a% re#% - 3ucureti: =umanitas"
7000
7C0 p%B96D-E0-00C-
1/3: 45 cm% - ,(artea1% de pe noptierăB
<artinescu" 7 ,trad%
8ericle
574%E74-D4F4DE%4 YA/.AR1 KA2A3A+A YA<A > >+>
$ 49EC" <otenitorii lui Yasunari Kawabata $ =umanitas" 7000"
pentru pre'enta ediție 8rima ediie a acestei traduceri a apă rut
la ;ditura <iner#a" $n 496D
1/3: 96D-E0-00C- 
Vuietul muntelui 4
(u spr$ncenele puțin $ncruntate" cu gura $ntredeschisă"
>gata /hingo părea ad$ncit $n g$nduri% ?ei mai cur$nd ai &i
cre'ut că e abătut" dec$t că meditea'ă%
/huichi" &iul lui" $i dădea seama $ dar nu se mai alarma" $ntruc$t
se obinuise cu asta $ că bătr$nul" departe de a medita" nu &ăcea
dec$t să-i adune amintirile%
+atăl $i scoase pălăria de pe cap i o puse pe genunchi" lăs$ndu-
si m$inile peste ea" dar &iul lui o luă i o ae'ă $n plasa de baga*e
a #agonului ce-i ducea spre peri&erie% $ ;i" naG &ăcu /hingo"
găsindu-i cu greu cu#intele% /er#itoarea aceea" care a plecat nu
de mult" cum o chema oareă $ Vorbeti de KaHoă $ Ah" da% KaHo%
($nd a plecat de la noiă $ Ioia trecutăB acum cinci 'ile%
$ (inci 'ile%%% /ă nu-ti mai aduci aminte nici chipul" nici
#emintele unei ser#itoare care te-a pă ră sit acum cinci 'ile%%%
?e necre'ut%%%
>binuit acum cu lapsus-urile tatălui său" /huichi nu le mai lua
$n seamă" dar /hingo" cu toate că i el era obinuit" simțea că-4
cuprinde un &ior de spaimă" $n ciuda strădaniilor sale" nu-i
putea aminti deloc chipul &etei aceleia% Jadarnica &răm$ntare a
creierului său abia dacă-i aducea $n &aă o imagine ce-4
impresionase c$nd#a" demult%
La &el se $nt$mpla i acum% /er#itoarea se spri*inise cu
am$ndouă palmele pe prag" $n semn de plecăciuneB apoi $i
$nclinase trupul $nainte de a-i #orbi%
E
KaHo $l slu*ise timp de aproape ase luni" dar ea nu mai stăruia
$n memoria lui dec$t printr-un gest" printr-o plecăciune pe
pragul casei% Asta $l &ăcea să simtă că #iața se detaea'ă de el%
7
Yasuo" soția lui /hingo" a#ea ai'eci i doi de ani% ;ra deci cu
un an mai mare ca el% A#eau un băiat" pe /huichi" i o &ată"
)usao" care a#ea la r$ndul ei doi copii%
Yasuo pă rea $ncă t$nă ră% Vă'$nd-o" n-ai &i cre'ut că e mai $n
#$rstă dec$t bărbatul ei% i nu &iindcă acesta ar &i ară- tat chiar
at$t de bătrân% Ai &i cre'ut-o mai tânără deoarece aa se cu#enea"
iar aparențele acestei perechi nu de'min țeau o ast&el de
supo'iție% ?e altminteri" &emeia asta" scundă i robustă" nu se
pl$ngea niciodată de sănătate%
Yasuo nu era &rumoasă" $n tinerețea lor se #edea c$t de colo că
ea era cea mai $n #$rstă dintre am$ndoiB de aceea nici nu-i plăcea
să iasă $mpreună cu bărbatul ei%
/hingo
o&ereau nu putea să să
ei $ncetase spună
mai de c$nd anume
contra#ină simțimaginea
ului comun"pe care o
con&orm
căruia soțul trebuia să &ie cel mai $n #$rstă% /ă &i &ost după ce a
$mplinit el cinci'eci de aniă $n general &emeile $mbătrânesc mai
repede" la ei $nsă era tocmai pe dos%
Anul trecut" c$nd intrase $ntr-al ai'eci i unulea an" /hingo
scuipase puțin s$nge% Asta $i #enea probabil de la plăm$ni" dar n-
a găsit de cu#iință să &acă un eamen mai serios" ba nici măcar
nu si-a $ngăduit un ră ga' de ade#ărată odihnă%
u-i #orbă" de atunci sănă tatea nu 4-a mai supărat cu nimic%
(eea ce nu $nsemna chiar că ar &i $mbătrânitB dimpotri#ă" obra*ii
$i pă reau mai sănătoi ca oric$nd% ?upă două săptăm$ni de
edere la pat" ochii i bu'ele lui recăpă taseră coloritul tinereii%
/hingo nu a#usese niciodată mai $nainte #reun semn de boală
care să-4 &acă să se g$ndească la tuberculo'ă%
/ă scuipe s$nge" la ai'eci de ani" asta i se pă ruse destul de
tristG ?e aceea" re&u'ase să &ie consultat de un medic% /huichi
socotise că nu era dec$t o $ncăpă ț$nare de bătrân%

Yasuo dormea &oarte bine" desigur datorită sănătății sale
'dra#ene% /&orăiturile ei $l tre'eau uneori din somn pe /hingo%
>binuia să s&oră ie de c$nd era adolescentB pă rină ii ei $n-
cercaseră s-o #indece de acest de&ect" dar nu i'butiseră% /că-
pase de meteahnă atunci c$nd se căsătorise" $nsă pe la cinci'eci
de ani a $nceput să s&oră ie din nou% $n ast&el de situaii /hingo o
apuca de nas pe so ția lui i o 'g$l ț$ia uor" iar dacă asta nu a*uta
la nimic o str$ngea de cea&ă% Aa cel puin po#estea el $n 'ilele
lui bune% $n cele rele" trupul soției" alături de care trăise at$ta
amar de #reme" $i producea de'gust%
>r" $n seara aceea" bătrânul era prost dispus% Aprinsese lumina"
pri#ise cu coada ochiului spre &ața lui Yasuo" o apucase de g$t"
o 'g$lă$ise% ;ra transpirată% /oțul nu-i mai atingea ne#asta dec$t
atunci c$nd #oia s-o tre'ească din s&o- ră it $ constatare ce-i ră
scolea un &el de uoară compă timire% Luă o re#istă lăsată l$ngă
marginea pernei" dar căldura *ila#ă $l &ăcu să se scoaleB $mpinse
ua glisantă i se ae'ă $n genunchi l$ngă ea%
;ra o noapte cu lună%
> rochie era $ntinsă a&ară" la uscat" alburie la lumina lunii si
de'agreabilă la #ă'ut% /e g$ndi mai $ntii că ru&a &usese ui- tată
pe &r$nghie" apoi că &usese anume lăsată acolo" ca să se '#$nte
de sudoare%
Au'i un *$r$it $h gră dină B un $r$it de greier l$ngă trunchiul
cireului" la st$nga lui% $@reiere să &ie oare 'gomotul sta at$t de
lugubruM se $ntrebă el% ?a" era un greiere% $@reierii se tre'esc
oare si ei din somn atunci c$nd #isea'ă ur$tM
.nul intrase $n cameră i se ae'ase pe marginea cu#erturiiB
/hingo $l prinse cu m$na" dar g$ngania nu tipa deloc% $; mut" $i
'ise el" nu e sta%M
(a să nu mai &ie atras iară i de lumina din casă" $l aruncă cu
putere spre #$r&ul cireului" dar i se pă ru că nu intise bine%
in$nd
insectaua cu m$na"
a*unsese $i rotea pri#irile spre pom" &ără să tie dacă
la destinaie%
(e ad$ncă e noaptea la lumina luniiG /imăea $n el $nsui această
ad$ncime" care se $ntindea la ori'ont" p$nă departe de tot%
6
u era $ncă 'ece august" dar g$'ele de toamnă $ncepuseră să
c$hte% /e au'ea de asemenea cum picăturile de rouă cădeau de
pe o &run'ă pe alta%
?eodată" #uietul muntelui a*unse p$nă la urechile lui /hingo%
u se simăea nici o adiere de #$nt% Luna" aproape plină" era
luminoasă" noaptea puin umedă" iar conturul arborilor care
desenau $n aer mici mună i era #aporos" $nsă nemicat $n
#ă'duhul $ncremenit%
)run'ele de &erigă" din *osul #erandei" stteau neclintite" $n
unele nopă i" $n &undul #ăii Kamaura se distingea murmurul
#alurilorB /hingo se $ntrebă dacă nu aude cum#a marea" dar nu"
nu era dec$t #uietul muntelui%
.n #uiet ca al #$ntului $ndepă rtat" $nsă un 'gomot de o &oră ă
ad$ncă" un muget pornit din măruntaiele pă m$ntului% (um lui
/hingo i se pă ru că 'gomotul nu ră sună dec$t $n t$mplele lui i
că s-ar putea să &ie un #$*$it al urechilor" $i scutură de c$te#a ori
capul%
Jgomotul $ncetă deodată%
1n aceeai clipă" /hingo &u cuprins de o mare spaimă% +remura
ca i cum i s-ar &i #estit ceasul moră ii%
Acest uierat de #$nt" sau acest murmur al mării" sau acest #$*$it
din ureche" /hingo era con#ins că-4 au'ise de-a binelea% ?ar
dacă nu ră sunase nimică
+otui acest #uiet al muntelui se au'ise cu ade#ărat" ca si cum
un dia#ol oarecare ar &i trecut pe acolo i 4-ar &i &ăcut să ră sune%
$n &aa lui" #ersantul abrupt &orma un 'id sumbru $n lumina
acestei nopă i umede% ;ra un munte mic" o colină ce pornea
parcă din curtea casei% /e pro&ila $n noapte ca o *u- mătate de ou
cu coa*a tare% <ai erau i alte coline asemă- nă toare" alături sau
$n dosul acesteia" $nsă $n mod sigur asta era aceea care #uise%
($te#a stele licăreau printre arborii de pe creastă%
1nchi'$nd din nou ua glisantă" $i aminti de o $nt$mplare
ciudată%
5
(u #reo 'ece 'ile mai $nainte ateptase un prieten $ntr-o ceaină
rie deschisă de cur$nd% 8rietenul $nt$r'ia" o singură gheiă se a&la
acolo" altele" una sau două" nu #eniseră $ncă% $ /coatei-#ă
cra#ata% ; cald i 'ăpueală" spusese &emeia%
/hingo o ascultase% > cunotea destul de puin" totui ea $i luase
cra#ata i o #$r$se $n bu'unarul hainei lui" agă ată l$ngă
toonoma% Apoi se apropie de el i $ncepu să-i spună po#estea
#ieii sale%
(u două luni mai $nainte" $ncercase să se sinucidă $mpre- ună cu
unul din dulgherii care construiseră ospă tria% ?ar $n clipa c$nd
să $nghită cianura o stră bătu o $ndoialăB dacă otra#a n-are să-i
ucidă
$ <i-a spus că do'a e su&icientă% ?o#adă că erau două
pacheele% +ocmai c$t trebuia%
?ar ea nu credea că e destulă" i cu cit se g$ndea mai mult la
asta" cu at$t se $ndoia mai tare% $ (ine a do'at pacheeleleă 8oate
că n-a pus dec$t at$ta c$t să ne &acă pe am$ndoi să ne chinuim%%%
($nd $i cer să-mi spui numele medicului care i le-a dat" nu
#rei să-mi ră s- pun'i% ?ar te &ereti degeaba% ?upă ce-om muri"
rumeni nu o să mai tie nimic%
/hingo &u ispitit să $ntrebe: $$mi depeni o po#esteM dar se
mulăumi să tacă%
@heia susăinea că după ce #eri&icaseră do'ele" re$nce- puseră
discuia% $ Le am la mine" iat-le%
/hingo gă si toată po#estea asta cam dubioasă% /ingur cu#$ntul
$dulgherM i se pă ru #erosimil%
@heia scoase pliculeele cu otra#ă din geantă i le deschise%
$ 8rea bine" eclamă arunci /hingo" numai să &ie cu ade- #ărat
cianură G
Acum" $n timp ce $nchidea ua glisantă" $i aduse aminte de
gheia aceea%
/e $ntoarse să se culce" &ără a $ndră 'ni să-si tre'ească ne#asta
de ai'eci i doi de ani pentru a-i spune c$t de tare se speriase că
au'ise muntele #uind%
9
D
/huichi lucra la aceeai societate cu tatăl săuB pe deasupra" el $l
a*uta să-si aducă aminte ceea ce-i dispă ruse din memorie"
&uncăiune la care $i dădea contribuia Yasuo" bine$n- eles" i
chiar Kiuo% ;rau ast&el trei persoane $n &amilie care #eneau $n
spri*inul bătrânului%
> secretară anga*ată *uca de asemenea rolul de memento%
/huichi intră $n biroul tatălui său" scoase o carte din mica
bibliotecă instalată $ntr-un colă al $ncăperii i $ncepu s-o ră s-
&oiască%
$ 1ată ce scrie aiciG &ăcu el" apropiindu-se de masa tinerei &ete"
căreia $i ară tă paginile deschise% $ (e esteă $ntrebă /hingo
'$mbind%
/huichi $i $ntinse cartea &ără s-o $nchidă% $ u-i #orba" aici" de
pierderea sentimentului de castitate% 3ărbatul nu poate suporta
plictiseala de a iubi #enic aceeai &emeie" după cum &emeia nu
se poate mulăumi să iubească un singur bărbat% 8entru ca
am$ndoi să &ie &ericii si să poată continua să se iubească un
timp c$t mai $ndelungat" ei recurg" &iecare la r$ndul său" la
căutarea unui alt partener% ;ste" de &apt" un procedeu de a $ntri
uniunea dintre ei%%% 1ată pasa*ul $n chestiune% $ .nde se petrec
toate asteaă $ La 8aris%%% ; *urnalul de călătorie $n ;uropa al
unui romancier%
<intea lui /hingo nemaiput$nd &i sensibilă la glume i la
paradouri" re&lecăia de mai sus i se pă ru a nu &i nici una" nici
alta" ci o obser#aie sinceră i &irească%
/huichi pesemne
nu era dec$t că nuspre
un iretlic luasea-icitatul prea $n&etei%
da $nt$lnire seriosB
(elpoate
puin"căasta
nici
era impresia bătrânului%
(obor$nd $n gara din Kamaura" /hingo se g$ndi că ar &i trebuit
să se $nă eleagă cu /huichi asupra orei c$nd se $ntoarce el" $n aa
&el ca să a*ungă acasă $n urma &iului său% Autobu'ele erau tiite
de muncitori ce #eneau de la +oHo% /hingo porni agale pe *os%
$n dreptul maga'inului de pete 40
se opri% /tp$nul pră #ăliei $l salută dină untru% /hingo intră $n
#orbă cu el%
Apa din h$rdăul de lemn $n care se a&lau homarii pă rea cam
tulbure" cam sttută% /hingo atinse cu #$r&ul degetului un
crustaceu care" dei &ără $ndoială #iu" nu mai &ăcea nici o
micare%
/e gă seau un soi de scoici care se #indeau mult" ast&el că se
g$ndi să cumpere i el c$te#a% $ ($te
$ntrebarea negustorului $l &ăcu să o#ăie o clipă% $ =m%%% trei%
Acelea care par mai pline% $ Vi le prepară m" domnuleă 3unG
egustorul de pete i &iul lui $n&ipseră #$r&ul cuitelor $n scoici"
ca să le scoată carnea" iar scr$snetul lamei de oel pe cochilia de
os &ăcu să-4 treacă &iori pe /hingo% Le spă lară cu apă la robinet"
apoi le tiară mărunt" cu micări iui% 1ntre timp" două &emeiuti
se opriseră $n &aa pră #ăliei% $ (e doritiă le $ntrebă negustorul"
continu$ndu-i treaba la scoicile lui% $ Vreau nite scrumbie% $
($teă $ .na%
$ Vrei un $peteMă $ ?a%
$ .nul singură
$ 8e-aia% i-ară tă o scrumbie de mărime mi*locie%
)emeia nu luă seama la mo*icia pescarului% Acesta $i dădu
scrumbia" după ce o $mpacheta $ntr-o h$rtie% $nsoitoarea ei o
str$nse uor de braă" de la spate: $ Am putea să ne lipsim%
8rima" $n timp ce lua scrumbia" trase cu ochiul la homari% $
/$mbătă o să mai a#eiă 8rietenul meu se omoară după astea%
(ea din spatele ei tcea%
/hingo $i aruncă o ocheadă pe &uriă" cu luare-aminte% ;ra o
prostituată cu umerii de'golii" bine &ăcută" cu sandale de piele%
44
8escarul adună carnea tiată" &ăcu trei gră mă*oare pe mi*locul
mesei" apoi le puse $n cele trei cochilii de scoică% $ )emei de
teapa asta se gă sesc acum c$te #rei la Kama- ura" &ăcu el" ca si
cum ar &i scuipat $n ce#a%
+onul lui $l surprinse &oarte mult pe /hingo% $ ?ar s$nt destul de
bine crescuteG ripostă el" &ără să prea tie de ce%
8escarul punea carnea $n scoici cu un gest nepă sător%
/hingo urmărea un singur amănunt: carnea &iecărei molute nu
mai a*ungea să umple scoica din care &usese scoasă% $A'i e *oi"
g$ndi /hingo% 8$nă s$mbătă mai s$nt trei 'ile" dar acum pescarii
au homari din belăug%M $(um o să prepare &ata aia homarul
pentru americanul eiă >ricum" e uor" &ie că $l &ierbe" &ie că $l
&rige sau $l $nă buă $n aburi% A pră *i un homar e o treabă
simplă" dar aceea"
pentru &ata barbară%M
$nsă3ătrânul $ncerca
mai pe urmă un putu
nu-si sentiment de simpatie
$nlătura o
anumită tris- tee%
Acasă la el erau patru persoaneB iar el cumpă rase doar trei
scoici% (eea ce nu era un semn de delicateă &aă de Kiuo"
deoarece asta do#edea că /huichi nu #a #eni la masă% (eruse
trei" &ără să se g$ndească: $l omisese pur i simplu pe /huichi% $n
drum se opri la negustorul de legume si mai cumpă ră nite nuci
de gingo4%
C
/hingo #enise acasă cu un pachet de scoici" ceea ce nu era $n
obiceiul lui%
ici Yasuo" nici Kiuo nu se ară tară mirate" poate ca să nu se
mire nici$mpreună
$ntoarcă de &aptul cu
că /huichi
tatăl său%lipsea" dei ar &i trebuit să se
?upă ce-i dădu plasa cu t$rguieli nurorii sale" bătrânul o urmă $n
bucătrie%
@ingo- arbore cu &run'ele $n e#antai" cu &ruct comestibil"
culti#at i ca plantă ornamentală ,subramura gHmnospermelor%
47
$ Vrei să-mi aduci un pahar cu apă i 'ahră $ umaidec$t" ră
spunse Kiuo" dar bătrânul deschise el $nsui robinetul%
$n bucătrie se a&lau i cre#ei" precum i homari% (e co-
incidenă : bătrânul simăise" $ntr-ade#ăr" o uoară po&tă de
crustacee" dar nu inuse cu tot dinadinsul să cumpere nici din
unele" nici din altele%
/e uita la homari" la coloritul lor #iu: $/$nt &rumoiM" 'ise el%
Kiuo spă rgea o nucă cu muchea cuitului de bucătrie% $ $mi
pare ră u" dar nucile astea nu-s bune de m$ncat% $ ?a% +ocmai mă
g$ndeam că nu e timpul lor% $ /ă-i tele&onă m băcanului" să-i
spunem% $ u merită osteneala" $n schimb" scoicile s$nt rude cu
crustaceele% Am adus apă la r$uG $ A" &ac prinsoare că asta $ti
amintete de ceaină riile din ;noshima% i Kiuo se linse uor
cu limba pe bu'e: )iindcă scoicile de la ;noshima s$nt bune mai
ales ca tsuboHai4" cre- #eii o să-i &rigem" iar homarii o să-i
pră *im% <ă duc să cum- pă r nite ciuperci uscate" $ntre timp"
tată" eti bun să culegi c$te#a pă tlăgele #inete din gră dină ă $
?a%%% ră spunse /hingo% $ i c$te#a &run'e de mentă% $ ?ar ce"
homarii nu ne-a*ungă Kiuo aduse numai două scoici la masă%
/hingo o#ăi puin" apoi $ntrebă: $<i se pare că mai este unaM
$ ?a" dar &iindcă tata-mare i mama-mare au dină ii slabi" m-am
g$ndit că le-ar con#eni să $mpartă una $ntre ei% $ ?e ce $tat-
mareM de #reme ce nu #ăd nici un nepot pe aici
Yasuo r$dea cu &aa aplecată $n *os% $ lart-mă% ora se ridică
repede de la masă i aduse i a treia scoică%
4 +suboHai $ scoici &ierte $n cochilie" cu condimente i stropite
cu sae%
4D
$ (um spunea Kiuo" inter#eni Yasuo" noi am putea prea bine
să $mpă ră im una am$ndoi%
3ătrânul admira $n sinea lui pre'enă a de spirit a tinerei &emei%
@luma ei risipise *ena pe care putea s-o producă &aptul că nu
a#eau destule scoici la masă% ?e &apt" ea #orbise cu un aer
&oarte ne#ino#at% (eea ce era demn de reinut%
Ar &i putut să spună că ea nu măn$ncă" spre a-i opri lui /huichi
o poră ieB sau că #a $mpă ră i una cu soacra sa% ?ar probabil nu-i
dăduse aa ce#a prin cap%
+otui" Yasuo" &ără a bănui g$ndurile lui /hingo" strui ca o
netoat:
$ (e" noi
c$nd n-aus$ntem
&ost dec$t trei scoici $n pră #ălieă Ai cumpă rat trei"
patru
$ /huichi nu #ine la masăB atunci de ce-aă &i luat i pentru elă
Yasuo r$se cu un aer &$st$citB gestul ei nu semăna de &apt a r$s"
dar asta poate că din pricina #$rstei%
Kiuo nu se mohor$ la chip i nici nu $ntrebă măcar unde se
dusese /oțul ei%
)usese cea mai tânără dintr-o &amilie cu opt copii% (eilalăi apte
mai mari dec$t ea erau căsătorii i a#eau ei $nă ii multi copii%
Asta $l &ăcea pe /hingo să aducă mereu #orba despre marea
&ecunditate a pă rină ilor lui Kiuo%
La r$ndul ei" aceasta se pl$ngea adesea că /hingo nu i'butise să
rețină numele &ra ților si surorilor sale" i cu at$t mai puin pe
cele ale droaiei de nepo ți i nepo țele%
La naterea tinerei &emei" mama sa" care nu mai #oia să aibă
copii i se credea scăpată de lehu'ie" cuprinsă de ruine $ la
#$rsta eiG $ $i blestemase chiar trupul" $ncercase să a#orte'e" dar
$n 'adar% aterea &usese grea i copilul a trebuit să &ie tras de
cap" cu cletele%
Kiuo $i po#estise lui /hingo aceste amănunte" pe care le tia
de la mama eiB dar el nu $nă elegea nici ca o mamă să-i $mpă
rtească asemenea lucruri &iicei sale i nici ca &iica să i le spună
socrului ei%
?$hdu-si pă rul la o parte" Kiuo $i ară tase o mică cicatrice pe
&runte% ?e c$nd 'ărise această cicatrice" /hingo resimăea 4C
0 uoară atracție pentru nora lui" pe care o socotea demnă de a
&i iubită%
4 se pă rea anume că Kiuo &usese ră s&ă țată" ca &iind cea mai
mică dintre copii" sau" mai degrabă" că a#ea darul de a
se &ace iubită% ;ista $n ea un nu tiu ce plin de gingă ie% ($nd
intrase $n casa lui" /hingo &usese i'bit de tinuta ei grațioasă" de
&elul plăcut $n care-si mica umerii" ce-i dădea un &armec nou $n
ochii lui% i apoi" Kiuo" mărună ică si albă la chip" $i amintea
de sora mai mare a lui Yasuo% $n adolescenă ă /hingo simăise o
puternică atracție &aă de acea &emeie% ?upă moartea ei"
Yasuo" ce#a mai t$nă ră" intrase $n &amilia ei pentru a &ace
mena*ul i a se $ngri*i de copilul pe care-4 lăsase sora ei"
dedic$ndu-se
$nlocuiască $n$ntoate
$ntregime
pe soraacestei
sa" căcisarcini%
$l $ndră;agea
ar &ipe#rut s-o $ un
cumnat
bărbat &rumos $ dar o iubise prea mult pe sora sa" o ade#ărată
&rumusețe" despre care nu s-ar &i 'is că &usese 'ămislită de
aceeai mamă% 8entru Yasuo" sora i cumnatul ei erau două
&iințe născute ca să &acă parte dintr-o lume ideală%
Yasuo $i era de &olos cumnatului ei din cau'a copilului" dar el
se pre&ăcea că nu băga de seamă ade#ăratele intenă ii ale tinerei
&ete i ducea o #iaă &oarte de'ordonată% Yasuo pă rea a se
mulăumi cu o eistență ă de &iină ă de#otată" c$nd /hingo $ care
era la curent cu toate aceste $mpre*ură ri $ o luă $n căsătorie%
Ast'i" după trei'eci de ani" el nu se mai g$ndea că această
căsătorie a &ost poate o eroare% > căsătorie bună nu depinde
totdeauna de un punct de pornire bun sau ră u%
(u toate acestea" imaginea surorii lui Yasuo le ră măsese $n
inimă i" &ără să #orbească nici unul" nici celălalt despre ea" n-o
puteau uita% imic surprin'ător deci că apariția lui Kiuo
re$nsu&lei" ca lumina unui &ulger" amintirile lui /hingo%
/huichi" $nsurat doar de doi ani" a#ea de*a o metresă" spre marea
uimire a tatălui său% ?eosebindu-se $n această pri#ină ă de tină
rul pro#incial care &usese /hingo" /huichi nu părea &răm$ntat
nici de pasiunile" nici de sentimentele sale $ acestea nu puneau
pentru el nici o problemă% ?e
4E
c$nd data prima eperienă ă amoroasă a &iului săuă /hingo
habar n-a#ea%
;l bănuia că actuala metresă a băiatului trebuie să &ie o
pro&esionistă" un &el de prostituată% 8e secretarele de la
$ntreprindere /huichi se mulțumea să le in#ite doar la dans"
poate numai ca să-4 pă călească pe tatăl său% 8artenera lui
probabil că nu era o tinerică" $i spunea /hingo" &ără #reun
temei #alabil" ci numai &iindcă se g$ndea la Kiuo%
?e c$nd /huichi a#ea o metresă" #iaa con*ugală a tinerei
perechi luase o $ntorsătură nouă% $nsui trupul lui Kiuo
se schimbase% 1n noaptea ce urmă incidentului cu scoicile"
/hingo" tre'indu-se din somn" au'i #ocea lui Kiuo $ntr-un
&el cum n-o mai au'ise niciodată%
$u tie nimic despre ibo#nica bărbatul ui eiM" g$ndi bă-
tr$nul%
$(u o scoică" tatăl a ceră it iertareaM" era să spună el cu glas
tare%
?ar" dacă Kiuo nu bănuia ceea ce urca spre ea ca #alurile
mării" de la cealaltă &emeie" /hingo" la r$ndul lui" se minuna:
$(e-a &ost oareM
3ătrânul nu mai a#ea somn% /e cră pa de 'iuă% ;l se ridică din
pat si se duse să ia 'iarele% Luna era sus pe cer% $i aruncă ochii
peste titluri i adormi din nou%
E
$n gara +oHo" /huichi se urcă repede $n tren ca să ocupe un loc"
spre a-4 ceda apoi tatălui său" care #enea după el% $i dădu 'iarul
de seară"bu'unar%
dintr-un dimpreună cu o pereche
3ătrânul $i a#eadeochelarii
ochelarilui"
pe dar
care-i
cumscosese
$i uita
adesea" lăsa o pereche de re- 'er#ă la /huichi" să-i pă stre'e el%
Acesta" aplec$ndu-se puin $nainte" #orbea pe deasupra 'iarului%
$ Ast'i" 'ise el" am rugat-o pe +ani'ai să ne aducă pe una din
colegele ei de coală" o &ată care #rea să lucre'e ca ser#itoare%
4
$ >G > prietenă de-a lui +ani'aiă ?ar nu te g$ndeti că asta s-ar
putea să pre'inte un incon#enientă $ (are
$ > ser#itoare instruită de +ani'ai ar putea s-o in&orme'e pe
ne#astă-ta% $ ;hG i ce-ar putea să-i spună ă $ <ă rog" o să
#edem după ce #om cunoate persoana $n chestiune%
(obor$ră $n stația Kamaura% /huichi #ru să se lămu- rească%
$ +ani'ai i-a spus ce#a despre mineă $ u mi-a spus nimic%
Ai aran*at $n aa &el ca să nu su&le o #orbă" nu-i aa
$ (e ideeG ?acă" din $nt$mplare" ar &i ce#a $ntre secretara
dumitale si mine" asta ar &i &oarte *enant pentru dumneata% Ar
r$de lumea" recunoti
$ (rede ce #reiG ?ar bagă de seamă" descurcă-te cum poți"
numai Kiuo să nu tie nimic%
/huichi părea că nici nu a#ea de g$nd să se ascundă% $ ?e la
+ani'ai ai a&lat
$ >are ea dorete să se distre'e cu tine tiind că ai o prietenă 
$ 8robabil% ; la mi*loc un &el de gelo'ie% $ (umplitG
$ ?ar am s-o rup cu &emeia aceea% ?a" da" am s-o rup% $ u
pricep nimic din ce-mi spui% Va trebui să te ascult c$nd #oi &i cu
mintea limpede%
$ > să #orbim $n linite despre asta după ce o #oi pă ră si%
$ >ricum" nu-i spune nimic lui Kiuo%
$ 3ine% ?ar dacă tie
/hingo mormăi ce#a" apoi tăcu" m$hnit%
Acasă" bătrânul ră mase tot timpul $ncruntat% /e sculă de la
masă $nainte de a termina i se retrase $n camera lui% Kiuo
intră să-i aducă o &elie de pepene% $ Kiuo" ai uitat sarea" 'ise
Yasuo #enind $n urma ei%
(ele două &emei se ae'ară" &ără #reo treabă deosebită" $n
#erandă%
$ -ai au'it-o pe Kiuo strig$nd: pepenele" pepeneleă 46
$ u" n-am au'it nimic% ?ar tiam că l-a pus să se ră - cească" ră
spunse bătrânul%
$ Ve'i" Kiuo" n-ai strigat destul de tareG 'ise Yasuo
$ntorc$ndu-se către nora ei%
$ 8esemne că pe tata $l supă ră ce#a" ră spunse aceasta%
/hingo tăcu un ră stimp%
$ Am neca'uri cu urechile" de la o #reme $ncoace% 1eri noapte
am ieit să mă ră coresc pe pragul uii i am au'it un 'gomot ca
i cum muntele #uia% (u toate astea" maică-ta dormea dusă%
Yasuo i Kiuo $i $ntoarseră &eele către munte% $ ; cu putină
ă ca muntele să #uiascăă $ntrebă Kiuo% $ntr-o 'i" mama ne-a
po#estit că dumneata ai au'it muntele #uind tocmai $nainte de
moartea
/hingo &usurorii ei% de
cuprins ?umneata
groa'ă% 1ne-ai
se păpo#estit" nu-i aa"
rea de neiertat că mamă
uitase aa
ce#a% Vuietul muntelui a*unsese p$nă la el" dar el nu-i mai
aducea aminte%
Kiuo pă rea si ea tulburată după ce adusese #orba despre asta%
.merii ei &rumoi erau neclinti ți%
45
Aripile de greiere
4
)usao" &iica lor" #eni $n #i'ită cu cele două &etițe ale sale: cea
mare era de trei ani" cea mică era $ncă ne$nățărcată% ?acă #a
respecta această periodicitate" #iitorul nou-nă scut nu #a putea
să apară prea repedeB totui /hingo o $ntrebă" cu un aer distrat:
$ <ai e #reunul pe drumă
$ (e idee" tatăG u de mult mi-ai mai pus aceeai $ntrebare%
> $ntinse pe cea mică pe spate" ca s-o schimbe% $ ?ar Kiuoă
&ăcu ea la &el de distrată%
Kiuo" care pri#ea de aproape &etița" se $ntunecă uor la &aă%
$ <ai lasă plodul la $n paceG
$ /pune-i Kunio" dacă nu te superi" nu plod% La urma urmei"
dumneata i-ai dat numele sta" tată%
/hingo pă rea a &i singurul care obser#ase schimbarea de pe
&aa nurorii sale" dar" absorbit de gesticulaia picioruelor goale
eliberate din &aă" nu dădu importană ă acestei schim- bări%
$ Las-o $n pace% <ititica e cuminte% /e $nă buea de căl- dură"
'ise Yasuo apropiindu-se de &etiă i băt$nd-o uor cu palmele
pe burtă i pe e'ut% ?u-o mai bine pe cea mare $n baie i
terge-o cu prosopul" că e leoarcă de sudoare% $ Ai prosoapeă
$ntrebă Kiuo" re#enindu-si puin% $ Am" ră spunse )usao%
,8robabil că a#ea de g$nd să stea c$te#a 'ile la ei%
/atoo" &etia cea mai mare" nu se de'lipea o clipă de &usta
mamei sale" care scotea $n tcere prosoapele i hinuele 49
din bocceaua ei% (opila nu deschisese deloc gura de c$nd
#eniseră aici% Vă'ută din spate" $i $nc$nta $nsă pri#irea cu pă rul
ei negru i &rumos%
3occeaua $n care se a&lau lucrurile &iicei lui i se pă ru cu-
noscută lui /hingo" dar el nu-i amintea dec$t că ea plecase din
casa lor% 8oate că t$nă ra &emeie #enise de la gară pe *os"
duc$nd-o pe Kunio $n spate" cu o m$nă tin$nd-o pe /atoo" iar
$n cealaltă m$nă a#$nd bocceaua% $(e călătorieGM $i 'ise /hingo%
/atoo nu era o &etiă prea asculttoareB desigur" mama ei
a#usese mult de &urcă cu ea pe drumB a#ea darul să &acă greuti
tocmai c$nd )usao era la str$mtoare i trecea prin momente de
descura*are%
/hingo se $ntrebă dacă Yasuo nu era *enată s-o #adă pe nora ei
mai $ngri*ită dec$t propria sa &iică% $n timp ce )usao se dusese
la baie" Yasuo ră mase cu cea mai mică i-i tampona o roeaă
ce-i apă ruse pe popo- neaă%
$ Am impresia că asta #a &i mai cuminte dec$t sora ei mai mare%
$ 8ă i aceasta s-a nă scut c$nd pă rină ii $ncepuseră de*a să nu se
mai $nătueleagă%
$ (re'i că un Lucrurile astea
copil de trei aniau$ilăsat urme de
dă seama asupra lui /atoo%
aa ce#a
$ 3ine$nă eles" si o in&luenă ea'ă%
$ (red mai cur$nd că e ce#a $nnă scut% Această mică
/atoo%%%
3ebeluul" cu o micare nepre#ă'ută" se $ntoarse cu &aa $n *os"
se spri*ini $n patru labe i se ridică $n picioare" in$n- du-se cu
m$inile de perete%
$ =aG haG Kiuo" cu braele des&ăcute" se repe'i spre &etiă" o
prinse $n palme i o a*ută să pă ească $n camera de alături% 1ntre
timp" Yasuo se ridică repede i luă portmo- neul lui )usao"
lăsat l$ngă baga*e" spre a-4 cerceta pe &uriă% $ (e &aci acoloă
/hingo #orbea $ncet" dar glasul $i era plin de m$nie% Lasă aiaG $
?e ceă &ăcu Yasuo moale%
70
$ $i spun să lai aia *os% (e-ai de g$ndă V$r&urile degetelor $i
tremurau ner#os% $ -o &ur%
$ ; mai ră u dec$t dacă ai &uraG
Yasuo puse portmoneul la loc" dar nu se dădu bătut: $ Am
dreptul să mă interese' de &iica mea% (e #e'i ră u $n astaă <i-ar
&i ruine s-o tiu la mine i să n-aibă cu ce să cumpere
bomboane &etielor% i apoi" #reau să cunosc situaia%
/hingo $i aruncă o pri#ire &urioasă%
)usao se $ntoarse de la baie% <ama ei $i iei $nainte" hot- r$tă
să-i spună totul%
$ tii" )usao" mi-am aruncat ochii $n portmoneul tu i taică-tu
m-a certat% ?acă asta te supă ră" $i cer iertare: $ ?acă asta te
supă ră G Ai dres-o bineG
/hingo socotea că e i mai neplăcut s-o #adă pe Yasuo
scu'$ndu-se &aă de )usao" dei $n sinea lui căuta să-i spună
că aa ce#a e normal $ntre mamă i &iicăB dar" pe de altă parte"
tremura de ciudă si simăea cum oboseala #$rstei $i nă pă dea
&iină a din ad$ncuri%
)usao $i aruncă o pri#ire pie'iă" surprinsă mai mult de &uria
lui dec$t de indiscreia mamei sale% J#$rli portmoneul
pe genunchii acesteia% $ 8o&tim" spuse ea" uit-te c$t
#reiG
@estul ei $l i'bi si mai mult pe /hingo% Yasuo nu mai $ndră
'nea acum să $ntindă m$nă spre portmoneu% $ Aihara crede că
dacă n-am bani" n-o să-4 pă ră sesc% 8o&tim" nu-i nici o lescaie
$n elG
8icioruele &etiei pe care o spri*inea Kiuo se muiară deodată%
<icua că'u la pă m$nt% +$nă ra &emeie o ridică $n brae%
)usao $i des&ăcu blu'a" ca să-i dea s$n% (hipul ei era lipsit de
&armec" dar $ncolo era bine &ăcută% 8ieptul nu i se de&ormase
$ncă" s$nul $i era larg i um&lat% $ /huichi a plecat de acasă chiar
i a'i" duminicaă )usao aduse #orba de &ratele ei" spre a
$ncerca să $m- pră tie stinghereala ce domnea $ntre cei doi pă
rină i%
74
$n7drum spre casă i c$nd mai a#ea numai puin de mers" /hingo
$i ridică ochii spre &loarea-soarelui care cretea $ntr-o gră dină%
/e oprise sub coroana plantei i o pri#ea $ndelung% )loarea se
$nă lăa $ntr-o parte a poră ii gră dinii i se apleca spre ea" $n aa
&el că /hingo" st$nd $n loc" bloca pur i simplu intrarea $n curte%
La spatele lui atepta o &etiă care se $ntorcea acasă% u i-ar &i
&ost greu să se strecoare pe l$ngă el ca să $mpingă poarta" dar
&etia $l cunotea" ast&el că atepta ală- turi de d$nsul%
$ (e &lori mari" 'ise el c$nd o obser#ă% @ro'a#e cu ade- #ăratG
;a '$mbi" puin intimidată%
$ Le pli#im" ca să nu crească dec$t o &loare pe tulpină%
.na singură%
$ ?e aceea s$nt aa de &rumoase" $n&loresc mult timpă $ ?a%
$ ($te 'ile
)etia putea să aibă doispre'ece sau treispre'ece ani% $n timp ce
&ăcea socoteala" ea $i ridica &aa spre bătrân" apoi o $ntorcea
către &lori" o dată cu el% )aa $i era rotundă si bron- 'ată" dar
braele i picioarele subăiri%
/hingo $i &ăcu loc să treacă" apoi $i $ndreptă pri#irile mai
departe" pe drum% ($te#a case mai $ncolo" se $nă lăau alte tulpini
de &loarea-soarelui% )iecare tulpină a#ea trei &lori $n #$r&" pe
*umătate mai mici dec$t cele pe care le admirase adineauri%
$nainte de a porni" /hingo $i mai $ntoarse o dată pri#irile spre
acele mari tulpini de &loarea-soarelui% $ +atG ;ra #ocea lui
Kiuo% ;a #enea $n urma lui% 8ă s- tile de soia #erde at$rnau
pe marginea coniei sale% 3ine ai #enitG +e uitai la &lori
/hingo resimăi o anumită s&ială" nu &iindcă &usese surprins
admir$nd o &loare" ci &iindcă se $ntorsese acasă &ără /huichi%
i" aproape a*uns" admira &loarea-soarelui de unul singur% $ /$nt
magni&ice" nu-i aaă Ai 'ice că-s nite capete de oameni mari%
77
Kiuo ridică uor &aa%
Această comparaie: $capete de oameni mariM" $i #enise deodată"
pe neg$ndite" dar" după ce rosti cu#intele" greutatea &lorii-
soarelui $i apă ru ca un lucru &oarte concretB la &el ca i
alcătuirea armonioasă" ordonată" a plantei% 8etalele &ormau o
coroană" un ciucure ornamental" dar cea mai mare parte a &lorii"
tot centrul ei" era plin de o mulăime de semină e alungite"
$ncărcate de mie'" $nsă linitite si ae'ate la r$nd" &ără a e#oca
nici de'ordine" nici $n#ră *bire%
)loarea era mai mare dec$t un cap de omB această impresie de
#olum organi'at putea să tre'ească o comparaie cu un creier"
iar aceea a unei puteri naturale a#ea pentru el sensul unui
simbol de #irilitate% u tia cum s$nt $mpă ră ite organele
bărbăteti i &emeieti pe acest capitul al &lorii" dar pentru bătrân
el simboli'a o &oră ă bărbătească%
Amurgul se lăsa peste această 'i de #ară B era momentul c$nd se
st$rnete adierea ră coroasă a serii%
8etalele ce $ncon*urau &loarea pă reau $ncă galbene" de o culoare
&eminină%
>are imaginaia lui se *uca acum cu d$nsul &iindcă se a&la
alături de Kiuoă /hingo $i $ntoarse ochii de la &loare i $i
reluă mersul pe drum%
$ <intea mi-e at$t de &ragilă că e destul să #ăd ast&el de &lori i
să mă g$ndesc la un cap de om% ?acă ar &i i capul meu la &el de
curat ca &loarea astaG <ai adineauri" $n tren" mă $ntrebam dacă
n-ai putea să-ti trimiti capul la spă lătorie" sau la reparat% /ă-4
tai%%% ar &i poate prea brutalB dar" mă rog" să desprin'i pentru o
#reme capul de trunchi" să dispui de el ca de o ru&ă murdară%
3ună oară" la spitalul uni#ersitar: $Vrei să #i-4 cură măM i i-
ar spă la creierul" i-ar repara stricăciunile" $n timp ce trupul ar
dormi &ără să #ise'e" &ără să se ră sucească%
Kiuo $i aruncă o pri#ire $nnegurată% $ +ată" dumneata eti
obositG
$ ?a" ră spunse el% (hiar a'i" la birou" am primit pe cine#a% Am
tras un &um de igară" am pus-o $n scrumieră" am aprins alta i
am pus-o si pe aia $n scrumieră B i-am obser#at deodată că erau
trei igă ri care se &umau singure" $nă irate la 7D
r$nd" toate la &el de lungi" una l$ngă alta% <-am simăit &oarte
$ncurcat%
$ntr-ade#ăr" $n tren" ideea de a-i spă la creierul $i trecuse la un
moment dat prin minte" $nsă noiunea trupului adormit $l
sedusese mai mult dec$t a unui creier re$nnoit% ?e bună seamă"
era obosit%
A'i dimineaă" $n 'ori" a#usese două #ise i $n am$ndou
$i apă ruse c$te un mort%
$ -ai #rea să-i iei un concediu $n #ara astaă $l $ntrebă t$nă ra
&emeie%
$ 3a da" as #rea să-4 iau% <-aă duce la Kamiochi" &iindcă
nimeni nu #rea să se $mpo#ăre'e cu capul meu% <i-ar plă-
cea să #ăd mună ii%
$ (e idee bună" &ăcu Kiuo" pe un ton cochet% $ ?a" $nsă
deocamdată o a#em pe )usao la noi% A #enit &iindcă si ea are
ne#oie de odihnă% i" pentru ea" e mai bine să ră m$n acasă" ori
să plecă (um cre'i că e mai bine" Kiuo
$ (e pă rinte bun eti dumneataG > in#idie' pe )usao" 'ise
Kiuo" dar i se pă ru că #orbele ei sunau prea &als% 3ătrânul"
spun$ndu-i toate acestea tinerei &emei" sau $n- cerc$nd s-o
amu'e" nu căuta oare s-o &acă să uite că el se $ntorcea acasă &ără
/oțul eiă u a#usese această intenă ie" dar poate că $n inconă
tientul lui%%% $ u cum#a r$'i de mineă Kiuo nu tiu ce să ră
spundă%
$ ?ată &iind situaia $n care se a&lă )usao" nu prea #ăd cum as
putea &i numit un pă rinte bun%
Kiuo" &$sr$cită" se roi p$nă $n #$r&ul urechilor% $ u e #ina
dumitale" tatG 'ise ea" i $n tonul #ocii sale /hingo resimăi o
oarecare consolare%
Lui /hingo nu-i plăcea să bea rece nici chiar $n toiul #erii%
Yasuo nu #oia să-i dea băuturi reci i" $ncetul cu $ncetul"
7C
nu-i mai aducea aminte de c$nd obinuină a de a se abăine
de#enise regulă%
?imineaa" la sculare" apoi seara" c$nd se $ntorcea acasă" bea
mult ceai cald% ;ra o tradiie asupra căreia #eghea Kiuo%
A*ung$nd acasă după ce admiraseră $mpreună &loarea- soarelui"
Kiuo se gră bi să-i dea ceaiul cu#enit% 3ătrânul bău o
*umătate de ceacă" apoi se de'bră că" pun$ndu-i un chimono
uor" de bumbacB după aceea $i luă ceaca i iei pe #erandă"
sorbind c$te o $nghiitură de ceai" din mers% Kiuo $l urmă" cu
un er#et curat i igă ri" $i mai turnă o ceacă de ceai" apoi se
ridică să-i aducă ochelarii i 'iarul de seară%
(e neplăcutgră
(ontempla lucru să-ti pui ochelarii după ce ti-ai ters &aaG
dina%
8a*itea era negli*ată" $n &und" un p$lc de iarbă sălbatică i unul
de tri&oi creteau ca pe c$mp% <ai $ncolo" dădea din aripi un
&luturasB /hingo $l #edea apă r$nd i dispă r$nd printre
&run'iuriB probabil că erau mai mulăi% /hingo ar &i #rut să-4
#adă ridic$hdu-se deasupra ierburilor" sau depă rt$ndu-se" dar
&luturele 'bura numai $n dosul &run'elor%
8ri#indu-4 ast&el" /hingo a#ea impresia că $n dosul acestor
buruieni eistă o lume mică" deosebită de cea obinuită% Aripile
&luturelui" care se 'ăreau printre tri&oiuri" i se pă reau pline de
graie%
$i aminti deodată de stelele care licăreau printre arborii de pe
colină" $n spatele casei" mai alaltseară" c$nd luna era aproape
plină%
Yasuo #eni l$ngă el" pe #erandă%
$ /huichi o să se $ntoarcă t$r'iu ast-seară ă $ntrebă ea"
&ăc$ndu-i #$nt să se ră corească%
$ (red că da" &ăcu /hingo" $ntorc$ndu-i &aa spre gră -
dină% Ve'i &luturele acela care 'boară dincolo de tu&iă $l #e'i
$ ?a%
Acum &luturasii $ erau trei $ o 'bughiseră pe deasupra tri&oiului"
ca i cum nu le-ar &i plăcut că &useseră #ă'ui de Yasuo%
7E
$ .ite" erau trei% /$nt ochi de pă un" 'ise /hingo% u erau &luturi
din aceia prea mari" iar culoarea lor i se pă ru mai cu- r$nd
tearsă%
Reapă rură $n dreptul pinilor de l$ngă casa #ecină" după ce
descriseseră o diagonală peste gard% Jburau $n &ormaie
#erticală" &ără să de#ie'e sau să modi&ice distană a dintre ei%
/e $nă lăară cu #ite'ă printre pini" spre #$r&uri% 8inii aceia nu
&useseră tiai niciodată" căci aa &ac bunii gră dinariB crescu-
seră deci &oarte $nalăi%
> clipă mai t$r'iu" unul dintre &luturi $ni $ntr-o direcăie
nepre#ă'ută% /tră băt$nd curtea $n 'bor *os" el se $ndreptă spre
tri&oi% B
$ A'i dimineaă" $i spuse /hingo lui Yasuo" $nainte de N" a mă
tre'i"
+atsumiam$mi
#isat de două
o&erea ori morti%
soba4% $ i n-ai3ătrânelul
luat de la ceai- nă ria
$ ;h%%% n-ar &i trebuit să iau
/hingo se $ntrebă: $/-ar putea să mori &iindcă ai primit" $n #is"
un blid cu m$ncare de la un mortM $ (e-am &ăcută u" nu cred
c-am m$ncat% ;rau tieei * de hrică pe &unduleă de bambus% B
A#ea impresia că se deteptase &ără să &i m$ncat% )orma #asului
era pă trată" neagră pe dina&ară" de un rou aprins $nă untru" cu
lemn de bambus la &und% 3ătrânul $i amintea limpede culoarea
tieeilor%
Visul era cu ade#ărat $n culori" sau $l colorase el la detep- tareă
u mai tia% $n orice ca'" numai hrică ră măsese precis $n
amintirea lui" restul de#enise ters%
/hingo sttea $n picioare" l$ngă castronelul cu m$ncare pus M*os
pe tatam&-" $n timp ce moul i ai lui erau ae'ai% imeni n-
a#ea pernă% (ă /hingo ră măsese $n picioare" asta era curios%
1ată ce reinuse el din toată scena%
Visul acesta $l tre'ise din somnB la deteptare i-4 amintise
&oarte bine% Apoi adormise din nou% A doua 'i dimineaa
4 /oba $ tieei de hrică%
7 +atami $ rogo*ină%
7
amintirea #isului $i era $ncă i mai #ie" dar seara totul se
tersese" a&ară de imaginea $n care se #edea hricăB restul" ceea
ce &usese
<oul dinmai
#is $nainte i ceea ce
era un t$mplar urmase"
decedat cu intrase
trei sau$npatru
umbră%
ani $n
urmă" la peste apte'eci de ani% /hingo" plăc$ndu-i la el &elul de
a &i al meterilor de altdată" $i dădea bucuros să-i lucre'e c$te
ce#a" dar relaiile dintre ei nu &useseră tocmai at$t de amicale
$nc$t să-4 #ise'e după c$i#a ani%
/cena se petrece parcă $n odăia din dosul atelierului" unde
/hingo sttea de #orbă cu moneagul% 1n realitate $nsă" el nu
intrase niciodată acolo% ?e ce oare" $n #isul acela" +atsumi $i
o&erea tieei de hrică
+$mplarul a#usese ase copii" numai &ete% /ă &i &ost oare una
dintre eleă /hingo n-o mai identi&ica acum" dar $n #is luase $n
brae o &ată%
?espre asta $i amintea cu preci'ie" $nsă c$t pri#ete &aa%%%
8ierduse orice punct de reper% ($nd se tre'ise prima oară" &ără
$ndoială că o cunoteaB după ce adormise din nou" di- mineaa"
poate că i-o mai amintea" $ncă" dar spre seară nu mai tia
nimic%
Acest #is urm$nd după acela cu moă +atsumi" bătrânul se
g$ndise că s-ar putea să &ie una din &etele t$mplarului"
$nsă nu pă stra nici o impresie precisă $n pri#ină a asta%
?e alt&el" nici chipurile acelor &ete nu-i #eneau toate $n minte%
Visul acesta pesemne că era o urmare la cel de mai $nainte" dei
nu era cu putină ă să se stabilească #reo legă tură $ntre el i
scena cu hrică%
La deteptare" /hingo nu-i mai aducea aminte dec$t acest
amănunt% ?e aceea i se pă ru mai pe urmă că" m$ng$ind acea
&ată" ar &i &ost normal să &ie 'buciumat si să se tre'ească din
somn%
+otui el nu resimăise nimic special" iar des&ăurarea #isului $i
scăpase" la &el ca i imaginea tearsă a partenerei sale% u-i ră
măsese dec$t amintirea unei sen'aii &ără #lagă a unui trup &ără
#reo reacăie precisăB o decepă ie" $ntr-un cu- #$nt%
76
/hingo n-a#ea nici o eperienă ă a &emeilor de această #$rstB el
nu tia de cine anume era #orba $ o &ecioară" după toate aparenă
ele" o po#este de neconceput%
La ai'eci i unu de ani" el nu a#ea prea des #ise erotice" dar
uimitor
unui #ispentru el" c$ndcăsenu
care aproape tre'i"
maiera că simăea
putea &i numitgustul
erotic%searbăd al
?upă acel #is adormise din nou" dar a#usese alt #is%
Aita" un bătrân corpolent" urca la el" la /hingo" aduc$nd
0 sticlă cu sael de circa doi litri% >mul pă rea putin a&umat%
)aa-i roie" cu porii dilatai" precum i gesturile lui $i tră dau
beia% 1ată ce reinea /hingo din #isul acesta%
(asa din #is era oare aceea $n care /hingo locuia acum" sau cea
$n care locuise mai de multă Aita" care lucrase la aceeai
societate cu /hingo" ca director" murise la s&$ră itul anului
trecut" $n urma unei hemoragii cerebraleB $n ultimii ani slăbise
mult%
$ 8e urmă am mai a#ut un #is" $i spuse lui Yasuo% $n acesta se
&ăcea că Aita #enea la noi cu o sticlă plină% $ ?omnul Aitaă ?ar
domnul Aita nu bea" e straniuG $ Aa-i% ;ra astmatic% ($nd a a#ut
atacul" mucoasele 4-au $nă buit% >mul sta nu bea" a#ea
totdeauna o doctorie la el% +otui" imaginea lui Aita" aa cum $i
apă ruse $n #is" cu gesturi dega*ate" de mare băutor" $i struise
&oarte #ie $n minte%
$ i tu ai băut cu elă
$ u" n-am băut deloc $mpreună" 'ise /hingo% Abia s-a apropiat
de mine" că m-am i tre'it" &ără ca el să &i a#ut timp să se ae'e%
$ ; groa'nicG /ă #ise'i două persoane" moarte am$n- douG
$ 8oate că au #enit să mă ia" murmură /hingo%
A*unsese la #$rstă c$nd mulăi dintre #echii lui prieteni muriseră%
;ra poate normal ca aceti moră i să-i apară $n #isB totui" nici
Aita" nici moă +atsumi nu apă ruseră $n #isele
4 /ae$ băutură alcoolică din ore'B #in *apone'%
75
lui $n chip de moră iB ci ca oameni #ii% Vă'use bine trupul lor"
&aa" mai limpede chiar dec$t $n amintirile reale pe care le pă
stra despre ei% )aa aceea $mpurpurată de beie" Aita n-o
a#usese niciodată $n #iaă i /hingo i-o amintea &oarte bine"
p$nă $n cele mai mici amănunte: cu porii dilatai%
(um se &ace atunci că chipul &etei pe care o m$ng$iase $n
aceleai #isuri a putut să-i scapeă i că nici nu tia măcar cine
era
/e $ntrebă dacă nu cum#a #reun simăm$nt de #ino#ăie $i
umbrea memoria% u" nu putea să &ie asta" deoarece nu ră
măsese prea mult timp treaă ca să &ormule'e o *udecată moralăB
somnul $l cuprinsese din nou" numaidec$t%
3ătrânul nu reinea din acel #is dec$t amintirea unei de- cepă ii
a simăurilor%
(e #is ciudat totui" #isul unei ast&el de decepă iiG (hiar $n
somn /hingo nu-4 gă sise plăcut i n-a#ea de g$nd să mai
#orbească despre el nimănui" nici măcar soției lui% $n bucătrie
se au'eau sporo#ăind Kiuo i )usao" care pregă teau masa% 1
se pă ru că ele #orbeau puin prea tare%
 C
 
$n &iecare seară greierii săreau din cireă i intrau $n casă%
A&l$ndu-se $n gră dină" /hingo #oi să cercete'e cireul de
acolo% ;l au'i un mare 'um'et de aripi: erau greierii care
'burau $n toate pă ră ile% /e miră nu at$t de numărul
insectelor" c$t de #olumul etraordinar al acestui 'gomot"
asemă- nă tor" i se pă rea lui" cu cel al 'b$rn$itului unui stol
de #ră bii puse pe &ugă%
$i $ndreptă ochii spre arborele $nalt: era" tot" un b$'$it
ne$ntrerupt%
orii" pe cerul cenuiu" &ugeau spre ră sărit% 3uletinul
meteorologic lăsa să se spere că 'iua de a'i $ a două sute 'ecea
după echinocăiul de primă#ară $ are să scape de tai&unurile de
pomină%
/hingo a#u totui impresia că astă seară un $nceput de &urtună
ar putea să le aducă &rigul%
79
Kiuo se apropie de el:
$ +ată" i s-a $nt$mplat ce#aă Am au'it greierii i m-am speriat%
$$nt$mplat
)ac" $ntr-ade#ăr" o larmă
o nenorocire% /e nemaipomenită" ca ide
#orbete de &onetul cum s-aral &ipă
aripi
sărilor de baltă" dar i sta mi se pare cel puin la &el de
puternic%
Kiuo inea $ntre degete un ac cu aă roie% $ u e at$t
'gomotul de aripi" c$t $r$itul lor" ca i cum le-ar &i &rică de ce#a%
$ -am obser#at asta%
/hingo se uită spre odaia de unde #enea Kiuo% +$nă ra &emeie
cosea o hinuă roie" de copil" croită din sto&a unei blu'e
aruncate de Yasuo%
$ /atoo se mai *oacă si acum cu greieriiă $ntrebă /hingo%
Kiuo ridică &aa% 3ătrânul cre'u că #ede pe bu'ele ei o
$ncu#iină are ce nu putea &i au'ită cu urechile%
)etia
puin% #enea
)usaode$iladăduse
+oHoBunul
greierii
căruiao atră geau"mai
$i tiase dar$ht$i
o iaripile
speriaucu
&oar&ecă% ?e-atunci" de c$te ori copila prindea o ast&el de
insectă" #enea cu ea la Yasuo sau la Kiuo" cer$n- du-le să-i
taie aripile%
Yasuo condamna acest obicei: $)usao nu &ăcea aa c$nd era
micăM" 'icea ea" #r$nd să eplice prin asta reaua in&luenă ă a
/oțului%
1ntr-o 'i pă li c$nd dădu de o colonie de &urnici roii care cărau
un greiere mutilat% /hingo se amu'ă" deoarece Yasuo nu era
&emeia care să se lase impresionată de un asemenea incident%
?ar poate că ea &usese stră punsă de un presentiment" $n cau'ă
nu putea &i numai greierele acela%
/atoo" de o #icleană $ncăpă $nate" continua să &acă obră 'nicii
chiar după ce persoanele mari $i cedau% )u #ă'ută arunc$nd $n
gră dină" cu un gest pre&ăcut" cu un aer per&id"
o insectă care &usese mutilată ast&el" tiind că cei mari o
obser#au%
)usao se pl$ngea $n &iecare 'i mamei de situaia ei" dar &ără să
&ie'e data plecării% Asta" &iindcă nu-i $mpă rtise $n $ntregime
problemele sale%
D0
/eara" $n pat" Yasuo $i raporta lui /hingo pl$ngerile 'ilnice ale
&iicei sale% ;l o asculta $n general cu un aer distrat" dar simăea
că )usao nu spusese $ncă totul%
3ătrânul tia că e de datoria pă rină ilor să pregă tească terenul
pentru destinuiri" $nsă cu o &iică de trei'eci de ani" măritată" e
greu să intri $n inima subiectului% A primi $n casă o &emeie cu
doi copii" asta $nseamnă de asemenea o $ncurcă- tură% (a atare"
am$na mereu discuia" de pe o 'i pe alta" a- tept$nd să se
i#ească o re'ol#are% $ntr-o 'i" la masă" )usao spusese de &aă
cu /huichi i Kiuo:
$ +ata e &oarte dră guă cu Kiuo%
$ /e $nă elege" ră spunse Yasuo% i eu mă silesc să &iu dră -
guă cu ea%
Vorbele spuse de )usao nu cereau numaidec$t un ră s- punsB
Yasuo se eprimase pe un ton #esel" dar replica era totui o
mustrare% $;a $nsăi nu e dră guă cu noiM
Kiuo roi%
Yasuo #orbea probabil &ără ocoliuri" dar cu#intele ei pă reau
să conă ină un g$nd ascuns% ;le lăsau să se sub$nă e- leagă că pă
rină ii o pre&erau pe noră" care pă rea &ericită" mai mult dec$t pe
propria lor &iică" ce pă rea ne&ericită% 1 se putea atribui oare lui
Yasuo at$ta ră utateă (eea ce $ncerca ea era un anumit de'gust
de sine% (el puin aa interpreta lucrurile /hingo" care
descoperea un simăm$nt analog la el $nsui% ?ar ca o &emeie" o
mamă bă- tr$nă" să-4 &i putut mani&esta &aă de ne&ericita ei
&iică" iată ceea ce &u neateptat pentru /hingo% $ ;u" unul" nu s$nt
de pă rerea
/huichi" asta% Kiuo
i gluma nucam
lui sună e dră&als%
guă/huichi"
cu bărbatul
Yasuo ei" si"
'isebine$nă
eles" Kiuo tiau că /hingo ară ta multă simpatie tinerei sale
nurori" dar nu se #orbea niciodată despre asta" iar remarca
&ăcută de )usao a#u darul de a-4 posomori deodată pe /hingo%
8entru el" nora lui era o ra'ă de lumină $n această casă sumbră"
ai cărei membri nu tră iau $n sensul $n care 4-ar &i #oit el" ba nu
i'buteau nici măcar să tră iască după dorină ele lor proprii%
D4
Ast&el" &iină ele 'ămislite din s$ngele i carnea lui $l apă sau
greu pe /hingo" $n timp ce pre'enă a nurorii sale $i adusese o
uurare" o ra'ă de lumină $n singură tatea lui mohor$tă%
/e lăsa $n #oia sentimentalismului său%
1n ce-o pri#ea" t$nă ra &emeie nu se g$ndea c$tui de puin la
sumbrele meandre prin care se t$ră ste psihologia oamenilor
bătrâni i nu se &erea deloc de el%
Re&lecăia &ăcută de )usao" $i spuse /hingo" se apropiase poate
prea mult de taina ascunsă $n inima lui%
1ncidentul ră bu&ni peste trei sau patru 'ile" la ora mesei% /hingo
sttea sub cireă i se g$ndea la toate acestea" precum si la aripile
de greiere i la /atoo% $ )usao se odihnete
$ ?a" ră spunse Kiuo" ridic$nd ochii spre el% /-a dus s-o culce
pe Kunio%
$ (iudat copil e /atoo astaG ?e c$te ori )usao o adoarme pe
cea mică" /atoo le $nsoete i se urcă $n spinarea mamei sale%
Atunci de#ine cuminte% $ ; prea mică%
$ 3unică-sa n-o iubete" dar probabil că #a s&oră i ca ea" c$nd o
să aibă paispre'ece sau cincispre'ece ani%
Kiuo" mirată" nu pă rea că $nă elege%
;a se pregă tea să se $ntoarcă $n camera unde cosea" iar el
$ntr-a luiB tocmai pornise $ntr-acolo" c$nd ea $i spuse din
urmă:
$ <i se pare că ai &ost la dansG $ (umă &ăcu /hingo" $ntorc$ndu-
se spre ea% ;ti la cu- rentă ; uimitorG
(u două 'ile $n urmă" el se dusese la dancing cu &ata care lucra
la biroul lui% ;ra $ntr-o duminică: &ata aceea" +ani'ai ;io"
probabil că-i po#estise lui /huichi $n a*un" iar &iul $i #orbise lui
Kiuo%
1ată ani si ani de c$nd /hingo nu se mai dusese să danse'e%
;io" $n aparenă ă surprinsă de această in#itaie" pretindea că
ieirea cu el #a da loc la cle#etiri la birou" dar /hingo $i spusese
că nu era ne#oie să #orbească nimănui despre asta% (u toate
acestea" se #ede treaba că ea $i po#estise a D7
doua 'i lui /huichi" care" pre&ăc$ndu-se &aă de tatăl său că nu
tie nimic" se gră bise să-i spună torul soției sale% $n toată treaba
asta" bătrânul urma pilda &iului său" care" de bună seamă" o
ducea din c$nd $n c$nd la dans pe această ;io% 8robabil că se
g$ndea s-o #adă la dancing pe metresa lui /huichi% ?ar" odată
a&lat $n acel local" nu mai putuse să-i continue cercetrile i
nici nu a#usese cura*ul s-o $ntrebe despre ea pe $nsoitoarea lui%
Această
#i'ibil pein#itaie cu ea
biata &atB totul
se nepre#ă'ută
ară tă &oarte o$nc$ntată"
intimidase $n ce
ceea mod&ăcu să
pară #ulnerabilă $n ochii bătrânului" care $ncercă un sentiment
de milă &aă de ea%
La dou'eci i doi de ani a#ea nite s$ni mici" că-i puteai
cuprinde $n podul palmei% /hingo $i aminti numaidec$t o
stampă erotică de =arunobu4% ?ată &iind atmos&era localului"
'gomotos i $n#ălmăit" asta era o asociaie de idei destul de
caraghioasă%
$ ?ata #iitoare am să te iau pe tine" Kiuo" 'ise el% $ Ade#ărată
Voi &i $nc$ntată%
(ontinua să-i pă stre'e roeaa ce o nă pă dise $n clipa c$nd $l
chemase din urmă% 3ănuia cum#a că el se dusese la dancing $n
sperană a că o #a $nt$lni acolo pe metresa &iului său
(ă era la curent cu escapada lui" asta n-a#ea importană B dar"
din cau'a preocupă rii tainice $n legă tură cu cealaltă &emeie" se
simăise puin tulburat c$nd nora lui aduse #orba despre acest
subiect%
.rcă pe ua cea mare si se $ndreptă spre camera lui /huichi%
$ Ascultă" &ăcu el &ără să se ae'e" +ani'ai te-a pus la curent
$ .n e#eniment care pri#ete &amiliaă $ .n e#enimentG 8roima
dată c$nd o #ei mai duce la dans" cumpă ră -i măcar o rochie de
#ară G
4 =arunobu" =o'umi Iihai" 'is /u'ui ,467E-4660" gra#or nă
scut $n +oHo" presupus creator al stampei $n mai multe culori%
DD
$ AaG i-a &ost ruine cu ea
$ +ot ce se poate%%% 3lu'a i &usta nu i se armoni'au
delocG
$ Are si altele% ; normal" ai luat-o pe nepregă tite% ?acă i-ai &i
spus dinainte" s-ar &i $mbră cat mai bine% i $ntoarse capul%
/hingo" ocolind camera unde dormea )usao $mpreună cu cele
două &etie ale ei" intră $n odaia alăturată% Ridică ochii către
pendulă% $; ora cinciM" murmură el" ca pentru a se uura%
DC
orii de &lăcări
?ei 'iarele anună aseră că a doua sute 'ecea 'i" adică 'iua c$nd
se produc $n mod obinuit tai&unurile" #a &i linitită $n anul
acela" un tai&un se iscă totui $n a*un%
/hingo citise acele articole $ poate nu tocmai nite ade- #ărate
buletine meteorologice $ cu c$te#a 'ile $n urmă% La apropierea
calamitii" toată presa a publicat" se $nă elege" nenumărate
in&ormaii i a#ertismente% $ Ast'i cred că ai să te $ntorci
de#reme acasăG
/hingo $i propunea &iului său să plece $mpreună cu el%
;io" secretara" $l a*ută pe bătrân să se pregă tească" apoi se
$mbră că i ea la repe'eală" tră g$ndu-i un impermeabil alb si
transparent" prin care pieptul $i apă rea $ncă si mai plat%
?e c$nd" $ntr-o seară" la dancing" obser#ase bustul ei plă- p$nd"
/hingo nu se putea $mpiedica să nu-i arunce ochii spre el" $n
ciuda acestui mic cusur%
;io" aproape alerg$nd" cobor$ scara după ei i-i a*unse la ieire%
)iindcă ploua cu gă leata" &ata nu-i mai &ăcuse bu'ele si obra*ii%
/hingo se pregă tea s-o $ntrebe: $Locuieti departeM dar se
abăinu: $i mai pusese poate de dou'eci de ori această $ntrebare"
&ără să reină niciodată ră spunsul%
1n staia Kamaura călătorii cobor$ră si se re&ugiară sub streini
ca să se &erească de &ichiurile ploii%
($nd /hingo i /huichi a*unseră $n dreptul casei cu &loa- rea-
soarelui" au'iră prin uierul &urtunii o #oce care c$nta /ows 1es
toits de 8aris%
$ ;i nicipenu-i
@autH" pasăGpusese
care-l &ăcu /huichi"
Kiuo%recunosc$nd un disc de LHs
DE
?upă ce discul se termină" c$ntecul re$ncepu% 8e la *umă- tatea
lui" se au'i 'ornă itul uii eterioare" care se $nchidea%
Acompaniind discul" #ocea tinerei &emei" care c$nta $n timp ce
tră gea ua" a*unse p$nă la ei% ;a nu prinsese de #este" din
pricina &urtunii si a c$ntecului" că socrul si bărbatul ei se
$ntorseseră acasă%
$ ; teribil" panto&ii $mi s$nt plini de apă% /huichi $i scoase
ciorapii $n antreu%
/hingo intră $n casă" ud leoarcă% $ lat-#ăG 3ine că ai a*unsG
Kiuo" &oarte bucuroasă" le iei $nainte" /huichi $i dădu
ciorapii pe care-i inea $n m$nă% $ +ată" i dumneata eti udG
?iscul se opri% Kiuo mai puse o dată placa de la $nceput" apoi
se ridică" in$nd pe brae hainele din care curgea apa%
/huichi $i $nnodă un obi peste chimono% $ tii că te aud #ecinii
c$nt$ndă u-i pasă" pe o #reme ca asta
$ Am pus discul să c$nte tocmai &iindcă mi-era &rică%
;ram $ngri*orată din pricina #oastră" nu mai puteam sta locului%
(u toate acestea" t$nă ra &emeie ară ta o #eselie ner#oasă" ca i
cum &urtuna ar &i surescitat-o% ($nta $ntruna" $n timp ce mergea
să aducă de la bucătrie ceaiul lui /hingo%
/huichi era cel care-i cumpă rase c$ntecele acestea pari'iene"
care" de alt&el" $i plăceau i lui% ;l #orbea &rană u'ete" soția lui
nu" $nsă o $n#ăase pronună ia% ;a se a*uta de disc si a*unsese să
c$nte destul de bine% )irete" nu reda $ntocmai sa#oarea pe care
LHs @autH $ o &emeie care $n $mpre*ură ri grele i'butise să iasă
la liman $ o dădea acestor melodii" dar interpretarea st$ngace si
simplistă a lui Kiuo nu era lipsită de &armec%
($nd se măritase" &ostele ei colege de liceu $i &ăcuseră cadou o
colecăie de c$ntece de leagă n din lumea $ntreagă%
La $nceput le punea adeseori la pate&on" iar c$nd era singură"
c$nta ea $nsăi cu *umătate de #oce" urmărind $nregistrarea%
/hingo &usese uor emoionat% /ocotea că acest cadou
&eminin era &oarte &rumos%
D
+$nă ra &emeie"
ad$ncită c$nd asculta
$n amintirile sale dinacele c$ntece
copilărie% de$nmorm$ntare
$ La leagă n" pă rea
aă #rea să-mi c$nte aceste discuri%
<-aă mulăumi cu at$t% )ără predici i discursuri &unebre" $i
spusese $ntr-o 'i /hingo% u era dec$t o #orbă aruncată $n
#$nt" dar ochii ei se umpluseră de lacrimi% (um $nsă
Kiuo nu a#ea nici un copil" probabil că se săturase de
aceste c$n- tece de leagă nB de la o #reme ele nu se mai
au'eau $n casă% <u'ica se opri deodată" $nainte de a se
s&$rsi c$ntecul% $ /-a $ntrerupt curentulG strigă Yasuo din
camera ală- turată%
$ /-a $ntrerupt curentul" nu mai a#em lumină electrică" 'ise
t$nă ra &emeie" $nchi'$nd butonul plăcii de pate&on% $
<amă" să m$ncăm repedeG
$n timpul cinei" curenă ii de aer stinseră de trei sau patru
ori lumină rile aprinse%
8e &ondul sonor al urletului &urtunii se au'ea mugind
marea" iar acest muget pă rea i mai $ngro'itor dec$t
#acarmul #i*eliei%
7
<irosul lum$nă rii stinse" l$ngă pernă" struia $n nă rile
bătrânului%
(asa se cutremură uorB Yasuo" dibuind" căută cutia de
chibrituri pe patB o scutură $ncet" spre a se $ncredină a că
nu era goală i totodată ca să &ie au'ită de /hingo% Apoi $i
căută m$na" pe care o atinse uor &ără să o str$ngă% $ u-i
nici un pericolă
$ ici unul% (hiar dacă #$ntul smulge ce#a a&ară" nu e ca'ul
să &ugim din casă% $ ?ar la )usao ce-o &i
$ La )usaoă /hingo uitase cu totul de ea% 8oate că le
prinde bine% <ăcar $n această noapte de &urtună se #or
culca i ei $mpreună" &ără să se mai certe%
Yasuo ră spunse" mai mult pentru ea: $umai de-ar putea
să doarmăM" apoi tăcu %
D6
/e au'eau #orbind /huichi i Kiuo% )emeia cea tânără
chicotea ca un copil%
8uin mai t$r'iu" Yasuo relu: $ Au două &etie" nu e ca la
noi% $ /i pe urmă" soacră -sa are dureri de picioare% (um stă
cu reumatismulă
$ Ade#ărat% ?acă ies din casă" Aihara #a trebui s-o ducă pe
maică-sa $n spinare% $ u poate să meargă singură 
$ <ai mult se t$ră ste" dar pe o &urtună ca asta%%% +rebuie să
&ie destul de trist la ei%
/hingo g$ndi $n sinea lui că bătrâna lui ne#astă se eprima $ntr-
un mod cam sără cuă cu duhul% $ 8este tot e trist%
$ > &emeie $i schimbă coa&ura de mai multe ori $n #ia- a ei%
/cria $n 'iare% @ă sesc că e destul de interesant ca idee% $ $n ce
'iară
;ra #orba" după Yasuo" de o &emeie care murise de cu- r$nd% ;a
&ăcea
tetul portrete
spunea cumondene% Aa $ncepea
totul altce#a: articolul%
pictoria $n realitate"
aceea nu-si schimba
niciodată coa&ura si" de la #$rsta de dou'eci de ani p$nă la
moarte" la apte'eci i cinci de ani" adică timp de mai bine de
*umătate de #eac" $i pă strase acelai stil: cel mai simplu" cu un
pieptene $n cea&ă%
Yasuo resimăea o admiraie &aă de o persoană at$t de
constantă $n simplicitate" dar $n acelai timp pă rea &oarte
impresionată de o &ra'ă asupra di&eritelor coa&uri care mar-
chea'ă #iaa unei &emei%
A#ea obiceiul să citească 'ilnic ga'etele" apoi să recitească mai
multe ediii succesi#e% La care 'iar se re&erea $n acel mo- mentă
A&ară de asta" seara" asculta cu pioenie tirile de la ora nouă"
ast&el că nu rareori se $ntimpla să deschidă #orba despre
subiecte cu totul nepre#ă'ute% $ )usao ar trebui să-si schimbe
si ea mai des coa&ura" sugeră /hingo%
$ Asta e ade#ărat pentru &emei" dar ast'i coa&urile se schimbă
mai rar ca altdată" c$nd se purta conciul după #e- D5
chea modă% ?acă )usao ar &i tot aa de &rumoasă cum e
Kiuo" asemenea schimbări ar &i interesante% $ ($nd a #enit aici
te-ai purtat ur$t cu ea% 8robabil că a plecat supă rată%
$ ?in pricina ta% /-ar 'ice că nu-i pasă dec$t de Kiuo% $ u-i
ade#ărat" eti nedreaptă% $ icidecum% (hiar i $nainte n-o iubeai
pe )usao" nu te ocupai dec$t de /huichi% Aa eti tu% $n timp ce
nu te simăi $n stare să-4 mustri pe /huichi că are o amantă" o
copleeti cu atenă ii pe Kiuo% (eea ce" la drept #orbind" e
mai ră u%
> $mpiedici să-i arate gelo'ia% ; dureros% Ah" mai bine ne-ar
$nghii potopulG
/hingo" $ncremenit de aceste cu#inte &urtunoase" ră spunse cu
*umătate de glas: $ ; un tai&unG
$ .n tai&un" da% )iica noastră" la #$rsta ei" i $n #remea noastră"
nu este oare o laă tc$nd din gură atunci c$nd ar #rea ca pă rină
ii ei s-o s&ătuiască să di#oră e'eă $ u-i chiar aa" dar se pune
problema di#oră uluiă $ (ă se pune sau nu" #ăd de pe acum
mutra ta conster- nată c$nd o să te pomeneti cu )usao i cu
cele două &etie $n brae%
$ +u eti cea care te sperii mai mult%
$ )iindcă mai e i Kiuo" pre&erata ta% ?ar chiar lă- s$nd-o la o
parte pe Kiuo" situaia asta nu-mi &ace plăcere% ?in c$nd $n
c$nd #orbele lui Kiuo mă $n#eselesc" pe c$nd )usao mă
deprimă" $nainte de a o &i măritat" nu era chiar aa% >are pă rină
ii să se schimbe $ntr-at$taă >ricum" e &iica noastră" s$nt
nepoelele noastre% (e gro'ă#ieG .ite cum mă in&luenă e'iG
$ ;ti mai laă dec$t )usaoG
$ Vorbeam $n glumă% -ai #ă'ut" pe $ntuneric" că scoteam limba
$ Asta mă surprinde% tiu că ai limba scurtă" bunicoG $ $mi pare ră
u pentru )usao% ie nuă D9
$ Am putea s-o lum la noi% (a i cum ar &i &ost i'bit de o
amintire" /hingo continu: Alaltieri #enise cu o stambă $n care
$i $mpachetase
$ ?a" o stambă% ilucrurile%
mi se pă$ >
reastambă
că am mai #ă'ut-o c$nd#a" dar
nu-mi amintesc bine% u era de la noiă $ > bucată lungă de
p$n'ă" nuă ($nd s-a măritat i-am $n&ăurat $n ea oglinda din
trusoul ei% ;ra o oglindă mare% $ Ade#ărată ($nd am #ă'ut acea
p$n'ă" nu mi-a plăcut%
?e ce să se &olosească tocmai de eaă Ar &i putut să ia #ali'a din
timpul călătoriei de nuntă%
$ Vali'a e grea" si mai are i doi copii% u mai e #orba să &acă
impresie% $ ?ar la noi mai e i Kiuo%
$ ;i bine" p$n'ă aceea o adusesem eu c$nd ne-am căsă- torit noi"
ca să &ac o boccea% $ (e spuiG
$ ?ar era i mai #eche% > a#eam" cred" de la sora mea" căci după
moartea ei mi-a ser#it ca să $n&ăor un ghi#eci cu ară ar" c$nd m-
am $ntors la ade#ărata mea casă% ;ra destul de mare ca să
$n#elească un ară ar pitic% $ Au'i" au'iG &ăcu /hingo $ncet%
(oloritul acelui copă cel splendid $i apă ru distinct $n minte"
ilumin$ndu-i tot capul% +atăl lui Yasuo se ocupa cu creterea
arborilor miniaturi'ai i $ndeosebi a ară arilor" $ntr-un oraă din
pro#incie% ;l era a*utat de sora mai mare a lui Yasuo% $n
această noapte de &urtună" /hingo" $n patul lui" $i amintea de ea
re#ă'$nd-o $n picioare" $n &aa r$ndurilor de ară ari%
Acest tată $i o&erise" &ără $ndoială" &iicei sale un arbust c$nd a pă
ră sit casa" ca tânără măritatB sau poate $l ceruse eaă Apoi" după
moartea ei" $ntruc$t era un ghi#eci preios i nimeni n-ar &i &ost
$n stare să se $ngri*ească de el $n noua &amilie a tinerei
căsătorite" a &ost adus $napoi" ori poate bătr$- nul $l ceruse
Ară arul cu &run'ele #er'i care umplea acum mintea lui /hingo
era chiar acela care &usese pus pe altarul &amiliei%
C0
$/ora lui Yasuo a murit deci toamnaM" $i 'ise /hingo% $n
regiunea /inano toamna #ine repede%
?ar #asul a &ost adus $napoi atunci" imediat după moartea
tinerei căsătoriteă Ară arul $n&lorise pe altarul &amiliei%
u" coincidenă a ar &i prea simbolică% 1maginaia lui să se *oace
oare cu amintirileă 3ătrânul ră mase pe g$nduri%
/hingo nu mai tia c$nd murise cumnat-sa" dar se abăinu s-o
$ntrebe pe Yasuo" deoarece aceasta $i spusese $ntr-o 'i: $;u nu
4-am a*utat niciodată pe tata să-i culti#e copă ceii lui $n
ghi#ece% 8oate că aa era &irea mea" dar a#eam impresia că el n-
o iubea dec$t pe sora mea% ?e &apt" si eu o iubeam mult% ;ram
geloasă pe ea" bine$nă eles le &ăcea pe toate mult mai bine ca
mine%M
i" cum nu se putea să #ie #orba de pă rtinirea lui /hingo &aă de
/huichi" &ără a se duce cu g$ndul la aceea a tatălui lui Yasuo
pentru sora ei mai mare" Yasuo spusese $ntr-o 'i: $i eu am &ost
un &el de )usao%M
/hingo se miră că stamba de care se &olosise &iica lui era o
motenire de la cumnata lui" dar &iindcă era #orba despre
această moartă" nu mai spuse nimic% $ /ă dormim" 'ise Yasuo%
+inerii
adăugă #or &i g$ndind
: (um că nici să
poate Kiuo bătrânilor
r$dă aa"nupeleo arde de somn%
&urtună i i
ca astaă
să pună mereu acelai c$ntecă > gă sesc *alnică%
$ <i se pare că" nu de mult" $mi spuneai contrariul% $ (e ră u
etiG
$ Ade#ărat #orbetiG > dată ne culcăm i noi de#reme" i uite ce
pă esc cu tine%
Ară arul miniatural $i struia $ncă $n minte%
1n tineree" /hingo simăise atracăie pentru cumnata lui%
?upă trei'eci de ani de căsătorie" această #eche rană să mai
s$ngere'e oare i acumă Ast&el g$ndea el" $n acea parte a capului
unde struia imaginea ară arului%
Adormi ca la un ceas după otia lui% .n 'gomot puternic $l tre'i
din somn% $ (e este
Au'i paii lui Kiuo" care #enea" pe dibuitele" de la ce- lălalt
capă t al coridorului%
C4
$ V-ai tre'ită strigă ea% <ă tem că acoperiul de tablă
de pe mioshi4 a &ost aruncat de #$nt pe casa noastră% (el pu-
in" aa ni s-a pă rut nouă%
+oate &oile de tablă care acopereau mioshi &useseră luate de
#$nt% apte sau opt dintre ele au &ost gă site $n gră dina lui
/hingo% $ngri*itorul de la templu a #enit să le ia" dis-de-di-
mineaă%
A doua 'i" linia spre Yoosua a &ost restabilită% /hingo se duse
la birou%
$ Ai au'it ce-a &ost ast-noapteă ici dumneata n-ai putut să
dormi" nu-i aaă o $ntrebă el pe secretară $n timp ce aceasta $i
ser#ea ceaiul%
$ u" $ntr-ade#ăr% ;io $i descrise c$te#a stricăciuni pro#ocate de
tai&un" pe care le #ă'use pe &ereastra trenului de suburbie%
$ (e-ar &i să mergem ast'i la dansă 'ise /hingo după ce &umase
două igă ri%
;io ridică ochii spre el i '$mbi% $ Alaltieri" a doua 'i după ce
am &ost $mpreună" m-au durut rinichii% u mai s$nt dec$t un biet
bătrânG
8e &aa tinerei &ete se desenă o cută ră utcioasă" de la pleoapa
in&erioară p$nă la ră dăcina nasului% $ 8oate ai &ost prea
$ncordat%
$ 8rea $ncordată (re'i oare că spinarea mi s-a $nco#oiat de pe
acumă
$ Vă ineai at$t de depă rtat de mine c$nd dansai" de parcă ar &i
&ost o crimă să mă atingei% $ ?aă u-mi dădeam seama%%% u-i
ade#ărat% $ +otui%%%
$ (ăutam să mă in dreptă > &ăceam &ără să #reau% $ Ade#ărat
4 <ioshi $ altar portabilB palanchin s&ină it%
C7
$ ?e alt&el i dumneata ai un &el de a dansa corp l$ngă corp" care
e &oarte incomod% $ /$ntei aspru%
$n timp ce dansa" lui /hingo i se pă ruse că &ata era anormal de
agitată" dar $i &ăcea ilu'ii" el era cel mai $ncordat% $ Altă dată
am să danse' mai aplecat" ca să mă lipesc de dumneata%
)ata $i lăsă &aa $n *os" $ncerc$nd să-i stp$nească r$sul% $ Vă
#oi $nsoi cu plăcere" dar nu ast'i% -am o inută con#enabilă% $
3ine$nă eles" nu a'i%%%
3ătrânul pri#i corsa*ul alb al secretarei lui i panglicua albă cu
care-i legase pă rul la cea&ă%
.n corsa* alb e banal" dar panglicua albă sublima oarecum
albeaa blu'ei% ;ra legată cu &undă mare% > inută po- tri#ită"
orice s-ar 'ice" pentru o 'i de tai&un%
(onturul
locul păacoperit
acela" rului urma
de oobicei"
linie unduitoare $ndără
negrul pă rului tul urechilor"
contrasta $n
puternic
cu albeaa pielii%
)ata purta o rochie bleumarin de colăriă" din l$nă sub- ire"
care nu era nouă i nu lăsa să se obser#e $ngustimea pieptului%
$ /huichi nu te-a mai in#itat din 'iua aceeaă $ u%
$ ?acă &iul te negli*ea'ă din pricină că danse'i cu tatăl " n-ai
noroc" să tiiG
$ u #orbii aaG ;u s$nt cea care am să-4 in#it pe d$nsul% $ Văd
că n-am moti#e să mă nelinitesc pentru dumneata%
$ ?acă mă tachinai" n-am să mai merg să danse' cu
dumnea#oastră%
$ >ricum" eti la curent cu toate" el nu se poate ascunde &aă de
dumneata%
;io tresări%
$ > cunoti pe amanta luiă ; dansatoareă )ata tăcu " $ncurcată% $
; mai $n #$rstă dec$t elă $ <ai $n #$rstă ; mai $n #$rstă dec$t
soția lui%
CD
$ ; &rumoasă
$ ?a" e &rumoasă" b$igui ea" $nsă are o #oce ră guită%
/au" mai bine 'is" spartă% ?omnul /huichi 'ice că e o #oce
erotică% $ AaG
/hingo ar &i #rut să-si astupe urechile ca să nu mai audă restul%
/imăea o ruine &aă de el $nsui i de'gust &aă de natura
metresei lui /huichi" ba chiar &aă de ;io" care era gata să-i
de'#ăluie totul%
)elul cum &ata $i reprodusese #orbele &iului său $l surprindea i
pe el: #ocea $eroticăM a acelei metreseG /huichi nu era dec$t un
prostnac" iar &ata asta nu #alora nici ea mai mult%
;io" desci&r$nd epresia de pe chipul bătrânului" tăcu % $n seara
aceea /huichi se $ntoarse iară i de#reme acasă" $mpreună cu
/hingo% $ncuiară casa i se duseră să #adă" $n patru" un &ilm
&ăcut după o piesă din repertoriul clasic: (arnetul de subscripă
ie%
$n timp ce /huichi $i scosese cămaa ca să se schimbe" /hingo
'ărise nite pete roii $n partea de *os a pieptului i pe braă" mai
*os
 de umăr% /ă le &i &ăcut Kiuo $n noaptea trecută" pe &urtună
+rei dintre actorii &ilmului" Koshiro" .'aemon i Kiu- goro" nu
mai erau $n #iaă% Repre'entaia nu produse aceeai impresie
asupra lui /hingo i asupra tinerei perechi% $ ?e c$te ori 4-am
#ă'ut noi pe Koshiro *uc$nd rolul de 3eneiă $ntrebă Yasuo% $
Am uitat%
$ ?umneata spui totdeauna că ai uitatG
)iindcă lumina lunii scălda oraul" /hingo ridică ochii spre cer%
ite &lăcări mari $ncon*urau luna $ asta simăi el dintr-o dată%
orii din *urul lunii pă reau a &orma &ocul acela care se ridica de
dincolo de )udo" 'eul pă 'itor $n&uriat" sau &ocul din su&letul lui
1nari" 'eul Vulpe $ toate acele &lăcări care stră lucesc $n picturile
budiste% (e &orme ciudate luau norii aceia%%%
CC
i totui" #ăpaia asta $ngheată" lipsită de colorit" luna asta rece"
presimăirea toamnei &ăcură deodată să i se str$ngă inima $n piept
bătrânului%
Luna" suspendată la ră sărit" aproape plină" era aureolată de
acele &lăcări nebuloase" iar ra'ele sale estompau contururile
norilor mai apropiai% 1n a&ară de această pulbere de &oc alb"
restul cerului era curat% ?upă &urtună" $n ră stimp de o noapte" el
de#enise $n $ntregime negru%
8ră #ăliile oraului tră seseră obloanele i pre'entau" după
tai&unul din a*un" un aspect de'olant% La ieirea din cinema"
spectatorii se ră sp$ndeau pe stră 'ile pustii% $ ?upă noaptea
cumplită de ieri" să mergem să ne cul- căm mai de#reme" 'ise
/hingo" simăind cum $l pă trunde un &rig" o tristee &i'ică% Ar &i
#rut să aibă căldura unui alt trup%
1 se pă rea că se apropie momentul crucial al #ieii $ da" acesta
era simăm$ntul ce-4 stp$neaB pă rea că dibuie $n prea*ma unui
imponderabil ce trebuie determinat%
CE(astanele
4
$ .ite" gingo $ncepe să dea iar muguri%
$ ; $nt$ia oară că obser#i asta" Kiuoă ;u am #ă'ut de
mult%
$ )iindcă dumneata" tată" stai totdeauna cu &aa spre el%
+$nă ra &emeie care i se ară ta din pro&il socrului ei" $ntoarse
&aa spre arbore%
?e multă #reme" locul &iecăruia dintre cei patru membri ai
&amiliei era &iat pentru totdeauna la masă% /hingo se ae'a cu
&aa spre ră sărit" soția lui la st$nga sa" pri#ind spre sud" &iul său
la dreapta" spre nord" i nora" $n &aa bătrânului deci pri#ind
spre apus%
@ră dina se #edea la sud i la ră sărit% 8ă rină ii ocupau locurile
mai bune% (ele ale &emeilor erau" $n plus" dictate de
comoditatea ser#iciului la masă% Luaseră obiceiul de a se ae'a
mereu aa" chiar si atunci c$nd nu m$ncau%
Kiuo sttea totdeauna cu spatele la gingo" dar &aptul că ea nu
obser#ase mai cur$nd $nmugurirea arborelui $i pă - rea $ngri*oră
tor lui /hingo%
$ (um de n-ai obser#at c$nd deschideai ua glisantă sau c$nd
măturai #eranda
$ 1ntr-ade#ăr" mă mir si eu" acum" că-mi spui dumneata% $ i" ia
g$ndete-te: c$nd te $ntorci acasă" pă eti drept pe sub arbore"
aa că el $i sare $n ochi% ?ar tu mergi mereu cu &aa $n *os"
preocupatG
$ Ah" s$nt o 'ăpă citG +$nă ra &emeie &ăcu o micare din umeri%
?e-acum $ncolo am să &iu mai atentă" ca să #ăd tot ceea ce #e'i
dumneata%
3ătrânul gă si că ră spunsul ei era puin melancolic%
C $ -o să &ie tocmai uor%
$n #iaa lui /hingo n-a#usese #reo prietenă căreia să-i &i dorit să
#adă tot ceea ce #edea el%
Kiuo sttea cu pri#irile aintite la gingo% $ /pre #$r&ul colinei
mai e un arbore care $nmugurete% $ ?a" mă $ntreb dacă nu i-a
pierdut &run'ele $n tai&un%
(olina care se ridica $n dosul casei lui /hingo se s&$ră ea la
picioarele templului intoist" iar marginea ei &usese nete- 'ită
pentru a se amena*a pa*itea din &aă% Acolo se $nă lăa acel
gingo" $nsă #ă'ut pe &ereastră" din su&ragerie" 4-ai &i luat drept
un arbore de pe colină% )usese de'golit de tai&unul de peste
noapte%
Acest gingo si cireul erau singurii arbori cărora #$ntul le
smulsese &run'ele: ei su&eriseră mai mult dec$t ceilalăi atacurile
&urtunii" poate &iindcă erau cei mai mari din prea*ma casei% >ri
&run'ele lor s$nt mai puin re'istenteă (ireul pă strase la
$nceput c$te#a &run'e #etede" dar acum că'useră i acelea"
ast&el că ră măsese golaă%
8e colină" &run'ele de bambus se #ete*eau i ele% 8oate din
cau'ă că marea era aproape i #$ntul aducea stropi de apă sărată"
$n gră dină" s-au gă sit chiar c$te#a ramuri de bambus" smulse de
&urtună%
<arele gingo $ncepuse aadar să $nmugurească din nouB
/hingo $l pri#ea $n &iecare 'i c$nd se $ntorcea acasă" deoarece de
$ndată ce pă ră sea strada i pornea pe cărare" mergea drept spre
elB si apoi $l #edea din su&ragerie% $ @ingo e totui mai re'istent
dec$t cireul" $l pri#esc si mă $ntreb: arborii $n'estrai cu
longe#itate s$nt oare de o altă natură dec$t ceilalăiă 'ise /hingo%
(e &oră ă trebuie să aibă $n el acest copac bătrân ca să dea
muguri toamnaG $ ; ce#a trist $n asta" rosti Kiuo% $ ?a% i mă
$ntreb dacă &run'ele #or de#eni tot aa de &rumoase ca si cele
din primă#ară B abia cresc%
)run'ele mici si rare nu i'buteau să acopere ramurileB ele pă
reau prea subăiri i" lipsite de cloro&ilă" ră m$neau gă lbi- cioase%
/oarele acestei diminei de toamnă pă rea să lumine'e lemnul
copacului golaă%
C6
8e colină" dincolo de templu" cretea un mare număr de copaci
cu &run'e &urtunii"
asalturile re'istente% Aceia probabil
deoarece că suportau
nu se obser#a maiun
la ei nici bine
&el de
stricăciune% ?easupra acestui desiă" un copac $nalt $i ară ta
mugurii destul de #er'i" aceia despre care adusese #orba
Kiuo%
Yasuo pesemne intrase pe ua de la bucătrie" căci se au'ea
apa de la robinet% ;a spunea ce#a" dar 'gomotul apei $l
$mpiedica pe /hingo să distingă #orbele sale% $ (e spui acoloă
strigă el%
$ Jice că pomul $n&lorete bine" ră spunse Kiuo%
$ ?a
$ Jice că si celălalt la &el" adăugă &emeia cea t$nă ră%
Yasuo #orbea mai departe% $ <ai taci odatG strigă bătrânul% u
$nă eleg nimic%
Kiuo" cu &aa $n *os" era gata să i'bucnească $n r$s% $ /ă-i
ser#esc eu drept interpret% $ 1nterpretă 8entru un monolog de
&emeie bătrână ă $ Jice că aseară a #isat că toată casa pă
rintească din /hinano era distrusă% $ JăuG
$ Asta-i tot ce gă seti dumneata să ră spun'iă $ i ce #rei să ră
spundă
Yasuo $nchise robinetul i o chemă pe nora ei% $ Kiuo" #rei
să te ocupi de &loriă ;rau &rumoase" aa de &rumoase" că nu m-
am putut opri să nu le culeg" dar te-aă ruga să le aran*e'i tu%
$ (u plăcere" $nsă mai $nt$i #reau să i le ară t tatei%
+ânără &emeie le aduse $n brae%
Yasuo se spă lă pe m$ini" apoi #eni $n casă" aduc$nd o #a'ă din
&aiană ă de /higarai" udă de apă% $ (oada-#ulpii din gră dina
#ecinului &ace nite &lori &oarte &rumoase" 'ise ea" ae'$ndu-se% $
(reste $n aceeai curte cu &loarea-soarelui" adăugă /hingo" care
$i aduse acum aminte de splendida plantă &r$ntă de &urtună si
care 'ăcea la pă m$nt" de c$te#a 'ile" pe marginea potecii" cu o
ti*ă de un metru i *umătate% /-ar &i spus că e un cap rete'at de
pe trup%
C5
8etalele &lorii se o&iliseră cele dint$i" apoi marea tulpină $i
pierduse &ră ge'imea" culoarea se stinsese" de#enise pă - m$ntie%
($nd #enea" c$nd pleca" trebuia să pă ească $n &iecare 'i peste
ea" $nsă nu #oia s-o mai #adă%
8artea de *os a tulpinii decapitate ră măsese $n picioare" la
poartă" &ără &run'e% Alături de ea" cinci sau ase &lori de coada-
#ulpii" aliniate" erau de un rou stră lucitor% $ >rice s-ar 'ice" nu
s$nt alte coada-#ulpii pe aici care să se compare cu ale #ecinilor"
constată Yasuo%
7
(asa de#astată pe care o #isase Yasuo nu era alta dec$t #echea
casă a &amiliei sale" care ră măsese pustie după moartea pă rină
ilor ei%
La măritiul &iicei mai mari" tatăl lor se g$ndea" desigur" să lase
această locuină ă motenire lui Yasuo% ;l pă rea să procede'e
$mpotri#a pre&erină elor lui" dar probabil că Yasuo $i inspira
oarecare milă" $ntruc$t cealaltă" &oarte &rumoasă" a#usese mai
mulăi peitori%
(ea mai mică" după moartea surorii sale" se dusese să lucre'e $n
&amilia unde se căsătorise aceasta i unde aproape că o $nlocuia%
+atăl " ad$nc rn$hnit" era pesemne ros de remus- cări" căci dacă
Yasuo putea să nutrească asemenea g$nduri" pă rină ii" &amilia
ei purtau $ntr-o oarecare măsură ră spunde- rea% ?ar el pă ru să
&ie mulăumit de căsătoria ei cu /hingo" ast&el că se resemna să-
i s&$ră ească 'ilele &ără a mai căuta motenitor pentru căsua
lui%
/hingo depă ise acum #$rsta pe care o a#ea socrul lui atunci
c$nd se &ăcuse această căsătorie% <ama lui Yasuo i-o luase
$nainte /oțului ei cu moartea" dar cur$nd $i #enise i lui r$ndul%
?upă #$n'area pă m$ntului arabil" nu-i mai ră măsese dec$t
puin teren muntos i curtea din *urul casei% Aici nu se a&la nici
o clădire mai #eche%
+otul &usese trecut pe numele lui Yasuo% ;a lăsase $ntreaga
motenire pe seama #ecinilor i a rudelor" care trebuiau C9
să plătească cheltuielile i impo'itele cu ceea ce c$tigau din
#$n'area lemnelor de pe terenul muntos% Ast&el" de multă #reme"
această casă nu mai $nsemna o po#ară" dar nici nu aducea #reun
#enit%
>dată" $n timpul ră 'boiului" se i#ise un cumpă ră tor" pe #remea
c$nd se &ăcea e#acuarea populaiei de la oraă" $nsă /hingo #oi să
crue ataamentul soției lui pentru casa pă - rintească%
)ăcuseră nunta aici% +atăl lui Yasuo inuse ca nunta să aibă
loc la el" spre a se consola de &aptul că ultima &iică $l pă ră sea%
;act $n momentul c$nd schimbau pocalele" că'use o castană
din pomB /hingo nu uitase niciodată acest amă- nunt%
(astana că'use pe una din acele pietre mari din gră dină" apoi
se rostogolise mai departe" p$nă $n p$r$u% 8oate &iindcă supra&aa
acelei pietre era $nclinată" rostogolirea castanei &usese de o
&rumusee impresionantă%
)usese c$t pe-aici să scoată un strigă t de uimire% Aruncase o
pri#ire $n *urul lui% imeni nu pă rea să &i obser#at căderea unei
banale i ne$nsemnate castane%
A doua 'i dimineaa" /hingo &ăcu o plimbare p$nă la r$u%
8e malul apei 'ăcea o castană% Alte c$te#a că'useră din pom" ici
i colo" ast&el că aceasta nu era neapă rat cea de ieri% +otui"
/hingo o ridică i o luă cu el% $l stră bătu g$ndul de a-i #orbi
despre ea lui Yasuo" $nsă g$ndul i se pă ru copilăresc% ?e alt&el"
ea i cei din prea*ma ei" 4-ar &i cre'ut oareă > arun- că $ntr-un
tu&iă" tem$ndu-se mai puin de $ndoiala otiei lui" dec$t de
ridicolul $n &aa bărbatul ui &ostei sale cumnate%
?acă acest cumnat n-ar &i &ost acolo" /hingo ar &i putut să atragă
atenă ia că" chiar $n timpul ceremoniei de nuntă" că'use o
castană din pom" $nsă pre'enă a lui $i impuse o t- cere care
semăna cu o umilire" $ntr-ade#ăr" atracăia pe care o simăise
altdată pentru cumnata lui" chiar după căsătoria ei" $i crea un
&el de mustrare de conă tiină ă" iar $nsură toarea cu Yasuo"
după boala isău%
de cumnatul moartea acelei
/ituaia luisurori"
Yasuo $l &ăcea
era" sesă$nă
se elege"
ruine'e &aă
i mai
complicată" deoarece cumnatul ei o &olosise
E0
oarecum ca ser#itoare" &ăc$ndu-se că nu #ede ce se petrece $n
inima ei%
(ă acest cumnat a &ost in#itat la nuntă" nimic mai normal" dar
/hingo simăea că-i #ine ră u numai c$nd se tre'ea $n &aa lui%
;ra" ce-i drept" un bărbat de o &rumusee stră lucitoare% Lui
/hingo i se pă rea că el lumina locul unde se a&la% 8erechea pe
care o &ormase cu sora ei i se pă ruse totdeauna lui Yasuo că
&ace parte dintr-o lume ideală% /hingo" lu$nd-o pe sora pă ră sită"
se situa deci pe un plan de ireme- diabilă inegalitate $n raport cu
cumnatul său" care" i se pă - rea lui" pri#ea cu ră ceală i de sus
căsătoria celebrată $n 'iua aceea%
Acest amănunt pe care /hingo nu $ndră 'nise să-4 dea $n #ileag"
acest incident ne$nsemnat" căderea unei castane" trebuia să ră
m$nă $ngropat $n istoria #ieii celor doi soi%
($nd se nă scu )usao" tatăl ei speră $n taină" &ără s-o măr-
turisească so ției lui" că &ata #a &i &rumoasă i că #a semăna
cu mătua ei% ?ar #ai" )usao a#ea să &ie i mai ur$tă dec$t
mama ei%
/hingo susăinea că $n #inele celor două surori nu cursese
acelai s$nge" iar $n &orul lui interior era de'amăgit de soția lui%
La c$te#a 'ile după ce Yasuo #isase #echea casă pă rin- tească"
o telegramă" trimisă de nite rude apropiate de la ară" le aduse
#estea că )usao se instalase acolo" cu cele două &etie% Kiuo
primi telegrama i ea o transmise soacrei ei% $ Visul meu a &ost
deci o pre#estireG 'ise Yasuo" mai degrabă calmă" adres$ndu-se
/oțului ei" care citea 'iarul% $ A" da" casa de la ară 
8rimul g$nd al lui /hingo &u că &iica lui nu se #a sinucide% $ ?ar
de ce nu s-a $ntors la noiă $ /-o &i temut să nu a&le Aiharaă $
;h%%% a dat el #reun semn de #iaă $ u%
$ Acum" că &aptul e consumat" de #reme ce soția lui i copilele
au plecat%%%
E4
$ ?ar dacă )usao i-a spus că #ine la noi" ca r$ndul tre- cută
(red că lui Aihara nu i-ar #eni uor să #ină să se pl$n- gă la noi%
$ >ricum" &aptul e consumat" nu-i aaă $
<ă miră că ea a putut să plece la ară% $
u putea să #ină la noi
$ u putea%%% Vorbeti ca un om &ără inimă% +rebuie să recunoti
că n-ar &i putut să se $ntoarcă la noi" biata )usao% $i dai seama
c$tă tristee pentru pă rină i" pentru copii%%% /hingo" cu
spr$ncenele $ncruntate" cu bărbia $ntinsă $nainte" $i de'lega
cra#ata%
$ > clipă% .nde-s hainele mele
ora $i aduse lucrurile de schimb" apoi se retrase $n t-
cere cu costumul de oraă al bătrânului%
Yasuo sttea cu capul plecat" cu ochii $ndreptai spre ua
glisantă pe care
#a $mpiedica pe t$nă
Kiuora &emeie o tră
să plece sesemur-
si ea" $n urma
murăei%bătrâna%
$ imic n-o
$ 8ă rină ii nu pot &i responsabili la in&init de #iaa con*u- gală a
&iilor lor%
$ Ah" nu eti $n stare să $nă elegi su&letul &emeilor%%% $n- tr-o
situaie neplăcută" o &emeie reacăionea'ă alt&el dec$t un bărbat%
$ <-ar mira" totui" ca o &emeie să $nă eleagă su&letele tuturor
celorlalte &emei%
$ ici ast-seară /huichi nu #ine acasă% ?e ce n-ati #enit
$mpreună ă u-4 aduci niciodată cu tine i-i dai hainele să i le
pună bine Kiuo% (e metodeG
/hingo nu ră spunse nimic%
$ -ar &i bine să discutm cu /huichi despre ca'ul lui )usao
$ /ă-4 trimitem la ară ă Ar trebui să se ducă s-o aducă% $ 8uin
$i pasă lui de soră -saG (re'i că ea ar &i &ericită să &ie adusă de
elă
$ /ă nu ne pierdem $n mărună iuri% /ă-4 trimitem s$mbătă% $ (e-
au să spună despre noi cei de la ară ă ?ar" mă rog" tiu că noi
n-o să mai dăm pe-acolo%%% u mai a#em nici o legă tură cu ei"
iar )usao nu are pe nimeni căruia să i se % E7
destinuie% (e nesocotină ă din partea ei să se ducă tocmai
acoloG
$ <ă $ntreb cine se ocupă de eaă $ /-ar putea să &ie singură $n
toată casa goală% <ătu- să-mea nu mai e $n stare să-i poarte de
gri*ă%
Această mătuă trebuia să aibă acum peste opt'eci de ani" dar
Yasuo nu mai inea legă tura cu #erii ei% /hingo nici nu tia
măcar c$te persoane număra &amilia aceea% ?upă #isul lui
Yasuo" #echea casă pă rintească era complet dără pă nată%
@$ndul că &iica lui si-a gă sit re&ugiu acolo $l $ngheă pe /hingo
ca o ade#ărată groa'ă%
/$mbătă dimineaa cei doi bărbai porniră $mpreună de acasă
pentru a trece mai $nt$i pe la birou" căci trenul nu pleca prea
de#reme%
/huichi intră la tatăl său% $ Las umbrela aici" 'ise el către
secretară%
;io &ăcu un uor semn din cap" cu ochii pe *umătate $nchii%
$ 8leci pentru #reo a&acereă $ ?a%
/huichi puse #ali'a $ntr-un colă i se ae'ă pe un scaun" $n &aa
lui /hingo% )ata nu-4 slăbea din pri#iri% $ /-ar putea să &ie &rig%
+e rog" &ii atentG $ 8o&timG &ăcu /huichi adres$ndu-se lui /hingo"
dar ui- t$ndu-se la ;io% )ăgă duisem ca ast'i să mă duc la dans
cu &ata astaG $ ?a
$ Roagă -4 pe tata să te ducă el%
;io se $nroi%
/hingo n-a#ea che& de #orbă%
($nd /huichi iei" &ata #ru să-4 $nsoească duc$ndu-i #ali'a% $$
1i mulăumesc" dar o să &im #ă'ui% $i smulse #ali'a din m$nă i
dispă ru pe uă%
ED
/imăindu-se puin pă ră sită" de'amăgită" &ata &ăcu un gest
imperceptibil $n &aa uii" apoi se $ntoarse la locul ei% ;ra cu
ade#ărat supă rată" sau numai se pre&ăceaă /hingo nu $ncercă să
desluească ade#ărul" dar simăi o uurare &aă de această
reacăie &eminină de prisos% $ $mi pare ră u% Ai pierdut prile*ul de
a &i cu el% $ Acum nu se mai poate conta pe el% $ Am să-i in eu
locul% $ >G
$ (e #e'i ră u $n asta
;io ridică ochii $n care se ghicea surprinderea% $ 8rietena lui
/huichi #ine i ea la dancingul acelaă $ u%
+ot ceea ce tia de la ;io era că amanta &iului său a#ea o #oce
$eroticăMB nu #oise să $ntrebe mai mult% /ecretara lui o cunotea
pe aceanormal
poate &emeie"
aa$n$ timp
aa sece$nt$mplă
&amilia $n
luilume
/huichi
$ darn-o cunotea%
/hingo ;ra
nu era
mai puin iritat din pricina asta" mai ales c$nd ;io se a&la
acolo" $n &aa lui%
Vă'$nd-o" nu puneai mare preă pe ea" era o mică &ăptură &ără
importană ă i" totui" $n această $mpre*urare" pă rea că se $nalăă
un 'id greu peste tainele omenetiB nici nu tiai măcar ce e $n
g$ndul ei%
$ /pune-mi" c$nd te-a dus la dans" ai $ntilnit-o acolo pe &emeia
aceeaă $ntrebă bătrânul pe un ton căruia se stră duia să-i dea un
aer de nepă sare% $ ?a%
$ ?e multe oriă $ u prea%
$ /huichi i-a pre'entat-oă $ 8re'entat e prea mult spus" dar" $n
s&$ră it%%% $ u pricep nimic% /ă te in#ite ca să-i arate pe amanta
luiG Voia s-o &acă geloasă
$ > persoană ne$nsemnată ca mine nu -4 interesea'ă pe el" &ăcu
&ata $nă lă$nd umerii%
/hingo tia că ;io nutrea o a&ecăiune pentru /huichi i că era
geloasă pe el%
$ 8robabil că l-ai deran*atG
EC
;io pu&ni cu &aa $n *os% $ i ea
#enise cu o altă persoană% $ (umă
Aduce acolo un bărbată $ >
prietenă" nu un bărbat% $ Ah" asta
mă liniteteG
;io ridică ochii spre /hingo% $ ; o persoană care stă cu ea% $ (u
eaă ?ouă &emei care locuiesc $ntr-o cameră ă $ u" $ntr-o căsuă
micuă" dar &rumuică% $ AaG Ai &ost acolo
;io dădu semne de o#ăială% /hingo &u cuprins de o nouă
uimire%
$ .nde e acea căsuă strui el%
)ata luă deodată un aer st$n*enit% $ <i-e ruine să spun"
murmură ea%
/hingo atepta $n tcere% $ La =ongo%%% L$ngă .ni#ersitatea din
+oHo% $ 3un%
(a pentru a se elibera de apă sarea ce o resimăea" &ata continu:
$(ealaltă
$ntr-o stră duă $ngustă
persoană i $ntunecoasă"
e o ade#ărată dar <ie
&rumusee% casa$mi
e dră - guă%
place %%
&oarte
mult%
$ (ealaltă persoană ă (ea care nu e iubita lui /huichiă $ ;a $mi
&ace o impresie ecelentă% $ Ade#ărată /i aceste două &emei" ce
&acă /$nt am$ndouă celibatare
$ ?a" nu tiu prea bine%%% $ ?ouă &emei singure%%%
$ -am cunoscut o persoană at$t de simpatică% Aă #edea-o cu
plăcere $n &iecare 'i" &ăcu ;io cu o mutră de copil ră s&ăat" ca
i cum &aptul că acea persoană era aa de sim- patică ar &i putut
să &ie o scu'ă pentru ră s&ăul ei%
3ătrânul trecea din surpri'ă $n surpri'ă% ;l cre'u că distinge" $n
laudele despre cealaltă &emeie" o critică indirectă la adresa
metresei &iului său" dar nu i'butea să #adă limpede $n inima lui
;io%
)ata $ntoarse ochii spre &ereastră%
EE
$ /oarele $ncepe să se ridice pe cer% $ ?a% ?eschide puin
geamul%
$ ($nd mi-a lăsat umbrela" mă nelinitisem" acum mă bucur că
#remea se limpe'ete" pentru călătoria lui%
(redea" probabil" că /huichi plecase $n interesul $ntreprinderii%
)ata ră mase o clipă $n picioare" cu m$inile spri*inite de &ereastra
cu două geamuri mobile" dintre care unul era ridicat% Rochia
sttea str$mbă pe eaB reda imaginea $nsăi a nehotr$rii% Re#eni
la locul ei" cu capul plecat% > &uncăio- nară aduse două sau trei
scrisori% ;io le luă i le puse pe biroul lui /hingo%
$ 1ar o $nmorm$ntare% (e plictisealăG murmură /hingo%
?e data asta +oriHama% La două după -masă% (e-o &i cu ne#asta
aia a lui
)ata" obinuită să-4 #adă pe patronul ei monolog$nd" pri#ea cu
un ochi calm gura lui $ntredeschisă" aerul lui absent%
$ -o să putem merge a'i la dans din pricina acestei
$nmorm$ntri%%% 1ată un bărbat pe care ne#ast-sa 4-a maltratat
pur si simplu la bătrânee% u-4 mai hră nea" nu-i mai lăsa
nimic de m$ncare% ?imineaa" doar" $i lua micul de*un acasă"
apoi pleca% ;a nu-i pregă tea nimic" a#ea gri*ă numai de copiiB
el m$nca ce#a repede" pe ascuns% /eara" se temea at$t de mult de
ea" că nu $ndră 'nea să se mai $ntoarcă acasă%
/e plimba" asculta mu'ică" se ducea la cinematogra&" ca să nu
re#ină dec$t după ce ne#asta i copiii se culcau" căci i ia mici
conspirau cu mama lor ca să-i &acă 'ile &ripte% $ ?e ce
$ Aa%%%G 3ătrâneea lui o chinuia% ; groa'nică $mbătr$- nirea%
)ata se $ntreba dacă /hingo nu-i bătea cum#a *oc de ea% $ 8oate
că /oțul ei a#ea niscai#a apucături releă $ 8e #remea de care
#orbesc era $nalt &uncăionar% Apoi a trecut la o societate
particulară% ?upă toate aparenă ele" era un om important"
&iindcă slu*ba de $nmorm$ntare i se &ace $ntr-un templu budist%
($nd lucra la stat" nu era un des- &r$nat%
$ $i $ntreinea &amiliaă E
$$ 3ine$nă eles% %ca$ Atunci"
?a" persoane dumneatanu nu
$năpot
elegsădeloc%
$nă eleagă" dar s$nt domni
de cinci'eci sau ai'eci de ani care se tem de ne#este" nu $ndră
'nesc să se $ntoarcă acasă i umblă haihui toată noaptea%
/hingo $ncercă să-i reamintească chipul lui +oriHama" dar $n
'adar" &iindcă nu-4 mai re#ă'use de 'ece ani% /e $ntreba dacă
+oriHama murise acasă la el%
C
La $nmorm$ntare" cre'$nd că #a $nt$lni pe #reunul dintre &otii
colegi de uni#ersitate" /hingo mai ră mase puin la ua
templului" după ce se aprinseră mirodeniileB dar nu recunoscu
pe nimeni% ?e asemenea" nu #ă'u nici o persoană de #$rsta lui%
?e bună -seamă că #enise prea t$r'iu%
($nd $i aruncase o pri#ire $n interiorul templului" oamenii care
sttuseră la r$nd $n &aa intră rii $n sanctuarul principal" unde se
a&la &amilia" $ncepură să se $mpră tie%
/hingo a#usese dreptate să presupună că soția lui +oriHama tră
ia $ncă% ;a trebuie să &ie &ăptura aceea slabă care edea la căpă
t$iul cociugului" $i #opsea pă rul" dar probabil că acum n-o
mai &ăcuse de c$t#a timp" căci albise la ră dăcină% $n momentul
c$nd se $nclină $n &aa acestei doamne bă- tr$ne" /hingo se g$ndi
că lunga boală a /oțului ei nu-i mai dăduse ră ga'ul să-si
#opsească pă rul" dar $ntorc$ndu-se să pună o boabă de tm$ie la
cociug" &u c$t pe-aci să spună cu *umătate de glas: $/ă ne &erim
de ea%%%M
Asta &iindcă" salut$nd &amilia după ce trecuse pragul cel mare al
sanctuarului" el uitase cu totul po#estea despre &elul cum &usese
tratat +oriHama de către ne#asta luiB i-o aduse $nsă aminte $n
clipa c$nd se $nclină $n &aa mortului" după ce-i &ăcu $ncon*urul%
Acest lucru $l $ngro'i% 1ei din sanctuar" stră duindu-se să nu dea
ochii cu #ădu#a%
E6
(eea ce-l speria mai mult" era uitarea asta ciudată a lui%
u mai era #orba nici de +oriHama" nici de soția lui" dar sim-
ea un &el de ameeală bolnă #icioasă%
8lecă" pă ind pe cărarea pietruită% A#ea sen'aia că moartea i
uitarea $l apă sau pe cretetul capului%
?oar c$te#a persoane mai cunoteau această dramă% ?upă toate
aparenă ele" ea &usese dată uitrii% 8robabil că a &ost lăsată $n
#oia memoriei tendenă ioase a &emeiiB nu mai eista o a treia
persoană care să *udece lucrurile &ără pă rtinire%
>dată" la o reuniune de &oti colegi" unde /hingo se $n- t$lnise
cu cinci sau sase prieteni" #enind #orba despre +o- riHama"
nimeni nu atacase subiectul alt&el dec$t ca să &acă ha'% (el ce
$ncepuse să po#estească despre această dramă
0 pre'entase sub &orma unei caricaturi plină de #er#ă%
?oi dintre bătrânii care &useseră la reuniune muriseră $naintea
lui +oriHama% ?e ce soția să-4 maltrate'e ast&elă (um a putut
să de#ină el omul care să se lase persecutat
% de ne#astă /hingo presupunea acum că nici el" nici ea nu-i
dăduseră seamadusese
Aa că mortul de ceea ce se $nt$mpla%
$n morm$nt o taină a cărei cheie n-o a#ea
nici el $nsui% ($t pentru #ădu#a lui" totul era trecut $ un trecut
pe care ea $l #a retră i &ără to#ară ul ei" i #a muri &ără să
cunoască ade#ărul%
/e 'ice că cel ce po#estise despre nenorocirile lui +oriHama
a#ea $n colecăia lui c$te#a #echi măti no4% +oriHama &ă- c$ndu-i
o #i'ită $ntr-o 'i" acest prieten al lui bine#oi să i le arateB iar
#i'itatorul nu se mai $ndura să plece% ;ra greu de cre'ut că acele
măti" pe care le #edea pentru prima dată" 4 pasionau $n
asemenea gradB mai cur$nd căuta să-i omoare timpul p$nă c$nd
soția lui a#ea să se culce%
(e se petrecea oare $n mintea acestui cap de &amilie cinOua-
genar" care bătea stră 'ile 'iua i noapteaă /hingo $i punea
deseori această $ntrebare%
4 o $ dramă lirică medie#ală *apone'ă" *ucată cu măti"
combin$nd dansul" mu'ica i poe'ia%
E5
)otogra&ia lui +oriHama ae'ată pe altarul sanctuarului se pă rea
că &usese &ăcută la un Anul ou" $ntr-o 'i de săr- bătoare" pe
#remea c$nd era &uncăionar% A#ea redingotă i ară ta bine la
chip" cu &aa rotundă pe care $ mulăumită desigur si retuurilor
&otogra&ului $ nu transpă rea nici o umbră de $ncreitură%
Aerul acesta satis&ăcut al unui +oriHama t$nă r contrasta cu
acela al &emeii ce sttea l$ngă cociug% ?acă te-ai &i luat după
aparente" ar &i trebuit să tragi conclu'ia că $mbătrânise din
pricina tratamentului ră u la care o supusese bărbatul ei%
)emeia era mică de statură B tocmai datorită acestui &apt" /hingo
putuse să obser#e &irele albe la ră dăcină ale pă rului ei% A#ea
apoi un umăr mai ridicat dec$t celălalt i pă rea tare obosită%
3ăieii i &etele ei" precum i alăii $ de bună seamă băr- baii i
soiile acestora $ erau aliniai de-o parte i de alta% /hingo abia
$i obser#ase%
Atept$nd la ua marelui templu pe &otii lui colegi de studii"
/hingo i-ar &i $ntrebat" dacă i-ar &i $nt$lnit: $?umneata cum o
mai duciM Atunci i s-ar &i pus aceeai $ntrebare i lui i el ar &i
ră spuns: $/la#ă ?omnului" am a*uns p$nă aici sănă tos si tea&ăr"
dar" din pă cate" nici &iul meu" nici &iica mea n-o duc bine $n
căsnicie%M i i-ar &i plăcut să discute despre asta%
?estinuirile nu aduc nici o uurare nimănui% ?e alt&el" rumeni
nu dorete să se $mpo#ăre'e cu neca'urile altoraB #orbeti"
#orbeti" p$nă a*ungi la staia de tram#ai" apoi te despară i de
celălalt% +ocmai asta ar &i dorit acuma /hingo% $+oriHama e
mort" nu ne-a mai ră mas nici o do#adă ma- terială că a &ost
persecutat de ne#asta lui%M $?acă mena*ul &iilor si &iicelor merge
bine" sta e un lucru bun ce trebuie pus la acti#ul unor soi%M $1n
lumea noastră de a'i" $n ce măsură pă rină ii pot &i ră s-
pun'ători de #iaa con*ugală a copiilor loră M
Ast&el ar &i #rut să se destinuiască el #echilor săi prieteni i
ecoul murmurat
neateptate al acestor
$nlăuntrul lui% cu#inte imaginare ră sună pe
E9
.n stol de #ră bii cocoate pe acoperiul de la porticul
templului ciripeau &ără $ncetare% 8ă sările 'burau pe sub
streaină" descriind curbe largi" re#eneau pe acoperiă i descriau
mereu alte curbe noi%
E
?upă ceremonia &unebră" $ntorc$ndu-se la birou" /hingo gă si
doi clienă i care $l ateptau% /coase o sticlă cu whisH dintr-un
dulap ae'at la spatele lui i turnă c$te#a picături $n ceaiul din
ceacă% Ast&el memoria i se mai limpe'i puin%
$n timp ce #orbea cu cei doi #i'itatori" $i aduse aminte de alte
#ră bii pe care le #ă'use" acasă la el" $n dimineaa din a*un%
Jburau prin ierburile $nalte ce creteau la poalele colinei" $n
spatele casei" i ciuguleau semină e% (ăutau boabe sau
#iermisoriă /hingo le urmărea cu pri#irea i $i punea această
$ntrebare" c$nd obser#ă mai multe presuri $n stolul pe care-4
cre'use la $nceput &ormat numai din #ră bii%
Atunci le cercetă mai cu luare aminte%
Jborul pă sărilor" din spic $n spic" &ăcea să tremure #$r&u- rile
plantelor% umără printre ele trei presuri% Acestea erau mai
linitite dec$t #ră biile i nu se &oiau de colo-colo ca ele" rareori
treceau de la un spic la altul%
Aripile lor stră lucitoare" g$turile cu pene $n culori #ii" $i ară tau
că erau pă sări de anul sta" $n timp ce #ră biile pă reau murdare
i pră &uite%
; de la sine $nă eles că lui /hingo presurile i se pă rură mai
&rumoaseB cele două specii se deosebeau prin ciripiturile lor" iar
micările li se acordau cu glasurile% 3ătrânul p$ndi c$te#a clipe"
atept$nd să se producă o $ncăierare" dar #ră biile se interpelau
i se $ncruciau $n 'bor" $n timp ce presurile se str$ngeau laolaltă
i &ormau un grup compact% (ele două specii de pă sări ră
m$neau ast&el separate unele de alteleB din c$nd $n c$nd se
amestecau" dar &ără să se nască nici cea mai mică umbră de
#ra*bă $ntre ele%
3ătrânul &usese $nc$ntat de acest spectacol" ieri" pe c$nd $i &ăcea
toaleta de dimineaă% Vederea #ră biilor ce 'bură t- 0
ceau la poarta templului să-i &i adus oare $n memorie pe cele
care 'burau" ieri" $n gră dina lui
$i conduse pe cei doi clienă i p$nă la uă" o $nchise $n urma lor"
apoi" $ntorc$ndu-se către secretara lui" $i 'ise: $ Ai să mă duci la
locuină a amantei lui /huichi%
/e g$ndise la asta tot timpul c$t durase #i'ita celor doi clienă i%
;io &u luată pe nepregă tite% > uoară umbră de $mpotri#ire
trecu peste &aa tinerei &ete" dar ea se supuse numaidec$t% Ră
spunse" totui" cu o #oce seacă: $ (e să &acei acoloă $ -am să-
i cree' nici un neca'% $ A#ei de g$nd s-o $nt$lnii
/hingo nu proiecta chiar o $nt$lnire pentru 'iua aceea% $ Ar &i
poate mai bine să #ă ducei cu domnul /huichi" c$nd se #a
$ntoarce" &ăcudispreă
/hingo simăi ea calm%$n #ocea &etei%
$n tai ea pă rea si mai abătută% /hingo gă sea că e penibil
s-o umilească ast&el" s-o stri#ească" dar nu era totul si mai
umilitor pentru &iul său i pentru el $nsui
3ătrânul se complăcea să #ise'e că o să re'ol#e problema
$n absenă a lui /huichi" d$ndu-i totui seama că planul acesta
al său ră m$nea de domeniul himerelor%
$ ?acă #rei să discutai" 'ise ;io" eu cred că este $n interesul
dumnea#oastră să stai de #orbă cu prietena ei% $ Aceea care
dumitale i se pare mai simpaticăă $ Aceea% Vrei s-o aduc la
birouă $ ?a" &ăcu /hingo" &ără con#ingere% $ ?omnul /huichi
bea la d$nsa% ($nd se $mbată de-a bi- nelea" de#ine brutal%
Atunci o pune să c$nte% ?acă e $n #oce" doamna Kinuo pl$ngeB
doamna Kinuo e bl$ndă cu prietena sa" deoarece c$ntecul ei o
&ace să pl$ngă%
(iudate #orbe%%% Această Kinuo trebuie să &ie amanta lui
/huichi%
3ătrânul nu tia că &iul său a#ea obiceiul să se $mbete% (obor$ră
din maină l$ngă uni#ersitate i apucară pe o stră duă $ngustă%
4
$ ?acă domnul /huichi o să a&le" n-o să mai $ndră 'nesc să dau
ochii cu d$nsul% Va trebui să-mi dau demisia" mur- mură t$nă ra
&ată% 8e /hingo cu#intele ei $l $ngheară%
/e opri deodată din mers:
$Acolo% ?upă colăul 'idului acela de piatră% A patra casă" aceea
pe a cărei plăcuă de la uă e scris numele de 1eda% Au să mă
#adă" nu #reau să merg mai departe% $ +e-am deran*at" dar
pentru a'i e destul% $ (um aa" de #reme ce ai #enit p$nă aiciă
?acă &amilia dumnea#oastră i-ar gă si linitea" ai &i &ericit" nu-
i aaă /hingo discernea un &el de ură $n $mpotri#irea lui ;io de
a merge mai departe%
;a spusese: 'idul de piatră" $nsă era un 'id de ciment" $n curte se
'ărea un ară ar mare% La colă coti% A patra casă" o căsuă #eche
i banală" a#ea o plăcuă cu numele 1eda% .a era orientată
către nord" deci $n umbră% .ile de sticlă de la primul eta*"
$nchise" nu lăsau să ră 'bată nici un 'gomot% /hingo trecu mai
departe de casă" &ără să gă sească nimic deosebit la ea" i simăi
o uoară decepă ie%
Această casă ascundea o parte necunoscută din #iaa &iului său%
1 se pă ru cu neputină ă să dea bu'na $nă untru%
3ătrânul se $ndreptă spre altă stradăB ;io nu mai era nici $n
locul unde se despă ră iseră" nici pe strada cea mare unde
cobor$seră din maină%
($nd se $ntoarse seara acasă nu a#u tria s-o pri#ească pe nora
lui $n &aă%
$ /huichi n-a stat dec$t o clipă la birou" apoi a plecat%
(e noroc că e #reme bună" 'ise el%
/e simăea &oarte obositB se culcă de#reme% $ 8entru c$te 'ile a
plecată $ntrebă Yasuo din su&ragerie% $ u 4-am $ntrebat% ?ouă
sau trei" &ără
)usao" $ndoială"
ră spunse căci
el din pat%n-are altă treabă dec$t s-o aducă pe
$ A'i Kiuo a a#ut bună #oină a să pună bumbac $n &urcă i să
toarcă" iar eu i-am dat o m$nă de a*utor%
/hingo se g$ndea la neca'urile ce #or cădea pe capul lui
Kiuo după ce se #a $ntoarce )usao cu cele două &etie ale
ei% ?acă /huichi s-ar muta $n altă parte%%% @$ndul acesta 7
$i aduse aminte de casa pe care o #ă'use a'i" aceea a
metresei" $n cartierul =ongo% $mpotri#irea lui ;io $i re#eni"
de asemenea" si ea $n minte%
> #edea pe această &ată $n &iecare 'i" dar nu tia să se &i
re#oltat #reodată% $8oate că si Kiuo $mi re'er#ă surpri'a
unei re#olte asemănă toareM" $i 'ise el% Yasuo spunea că
nora $i stp$nea gelo'ia din respect pentru socrul ei%
/hingo adormi repede" dar s&oră iturile lui Yasuo $l tre- 'iră
iar din somn% > ciupi de nas% ;a $ncepu să #orbească
asemenea unei persoane care nici n-ar &i apucat să adoarmă%
$ )usao #a #eni oare cu p$n'a aceea" drept orice baga*ă $
+ot ce se poate% i nu-i mai spuseră nimic%
D
Visul cu insula
4
0 căea abandonată a &ătat pe pă m$ntul gol" chiar sub
#erandă%
$A &ătatM
starea de espirit
spusce
cam cu indi&erenă
domnea $n casă% ă" dar de &apt
(ăeaua asta
a &ătat eraca
&ără
nimeni să bage de seamă%
$ <amă" adusese #orba Kiuo" $n bucătrie" cu apte sau
opt 'ile $n urmă" +eru n-a mai apă rut pe aici nici ieri" nici
alaltieri% u cum#a o &i &ătată $ Acum" că i-ai amintit de ea"
e ade#ărat" n-am mai #ă- 'ut-o pe aici" ră spunse Yasuo"
&ără prea mult interes% /hingo" cu picioarele #$r$te $n
otatsuA" $n care *ratecul era str$ns la mi*locul #asului" $i
&ăcea o ceacă de gHourd7% Luase de ast-toamnă obiceiul
să bea acest soi de ceai" pe care-4 prepara el singur%
Kiuo #orbise de căea $n timp ce pregă tea de*unul" dar
după aceea nu mai pomeniră nimic de ea% ($nd $ngenunche
$n
să &aa socrului
ser#ească ei să-i
puin ceai%o&ere un castronaă cu supă" el o in#ită
$ (u plăcere" 'ise eaB i &iindcă asemenea in#itaie nu era
ce#a obinuit" se ae'ă *os cu oarecare ceremonie%
/hingo se uită la ea i 'ise:
$ Ai un PPaoră i un obi cu desene $n &ormă de cri'anteme%
/e'onul lor a trecut% Anul sta" din pricina neca'urilor cu
)usao" am uitat de ani#ersarea ta%
4 Kotatsu$$ncăl'itor cu cărbuni" acoperit cu o pă tură
groasă" &olosit la $ncăl'irea picioarelor i a m$inilor%
7 @Houro $ sortiment superior de ceai #erde%
D =aori $$ pardesiu *apone' ,cu croială de imono%

C
$ u" obi are moti#ul celor patru prină i% /e poate purta tot
anul%
$ (ei patru prină iă (um adică
$ )lorile clasicilor: orhideea" &loarea de bambus" &loarea de
prun" cri'antema" recită Kiuo" cu o #oce limpede% tii prea
bine" tată" e un moti# pe care 4-ai mai #ă'ut de ar$tea ori% ;l se
gă sete $n pictură si e &olosit adesea pentru chi- monouri%
$ ; un moti# de om 'g$rtit" acest moti# pentru patru anotimpuri
G
Kiuo lăsă *os ceaca de ceai% $ ; delicios" &ăcu ea%
$ /pune-mi" de la cine $l a#emă (ine#a ne-a dat acest ceai de
lu ca să-mi mulăumească pentru o&randa de tm$ie" dar nu
mai tiu la care $nmorm$ntare s-a $nt$mplat asta%
Acum am $nceput să beau din el% Altdată a#eam mai mult"
căci nu &oloseam bancha%
$n dimineaa aceea /huichi plecase primul de acasă%
3ătrânul" $n timp ce se-ncălăa pe treptele de la intrare" $ncerca
să-si amintească numele prietenului de&unct a cărui &amilie $i
o&erise ceaiul acesta% ?acă ar strui pe l$ngă Kiuo" &ără
$ndoială că ea ar putea să-4 a*ute" dar nu $ndră 'ni s-o mai
$ntrebe" deoarece omul murise subit $ntr-un hotel termal" unde
era $nsoit de o &emeie t$nă ră% $ $ntr-ade#ăr" +eru n-a mai dat
pe aici" schimbă el #orba% $ u" ră spunse Kiuo% ici ieri"
nici a'i%
?e obicei" căeaua alerga la uă de cum $l au'ea pe /hingo că
ieseB uneori se inea după el p$nă $n stradă%
(u c$te#a 'ile $n urmă" tânără &emeie m$ng$iase căeaua pe
burtă" $n pragul casei% Acum $i aduse aminte de lucrul acesta%
$ (e de'agreabil eG eclamase ea atunci $ncrunt$ndu-i
spr$ncenele% <oale i um&latG +otui pă rea că o palpea'ă"
$n căutarea puilor% ($i or &i oare
+eru se uita la Kiuo $ntr-un &el curios" d$ndu-i peste
cap albul ochilor% Apoi se $ntinse pe o parte" cu burta des-
coperită%
E
u era chiar aa de um&lată" cu toate că t$nă ra &emeie o gă sise
de'agreabilă% 8ielea din partea de *os a p$ntecului" de culoare
ro'" pă rea subăiată" ră dăcina $elor murdară% $ /ă aibă 'ece
(a să ră spundă la $ntrebarea lui Kiuo" /hingo numără i el"
din ochi" mamelele căeleiB perechea din &aă" mai mică" pă rea
atro&iată%
+eru a#ea desigur un stp$n" &iindcă purta o plăcuă la g$t" $nsă"
după c$t se #edea" acolo n-o mai hră nea nimeni%
<ai mult sau mai puin abandonată deci" ea dădea r$rcoale prin
#ecini" de la o bucătrie la alta% ?e c$nd Kiuo $i pă s- tra" $n
a&ară de resturi" o poră ie de m$ncare" #enea tot mai des $n
curtea lui /hingo%
Au'ind-o cum latră noaptea $n gră dină" se putea crede că ea $i
$nsuise obiceiurile casei" dar nu $ntr-at$t $nc$t t$- nă ra &emeie
s-o considere ca &iind a lor% ?e altminteri" că- eaua se ducea
totdeauna ca să &ete la stp$nul ei% 1ată de ce" nemai#ă'$nd-o
nici $n a*un" nici cu două 'ile $n urmă" Kiuo spusese că
probabil s-a $ntors la stp$nul ei%
/ă se ducă să &ete la un asemenea stp$n%%% /hingo socotea acest
&enomen demn de milă%
1n realitate" de data asta" lucrul se produsese la el sub #e-
randă" dar" timp de 'ece 'ile" nimeni nu a prins de #este că
+eru &ătase%
$ +ată" strigă Kiuo c&nd /hingo se $ntoarse de la birou cu
/huichi" +eru are căei la noi% $ (e spuiă .ndeă $ Ios" sub
camera ser#itoarei% N $ Ade#ărat
(um nu a#eau slu*nică" acea mică odaie ser#ea $ndeobăte de
maga'ioară%
$ ($nd s-a strecurat sub podea" mi-am aruncat ochii acoloB mi
s-a pă rut că #ăd nite căei% $ ?aă ($i
$ ; greu de spus" &iindcă e $ntuneric i s$ht tocmai $n &und%
$ Atunci $nseamnă că a &ătat la noiă 
$ <ama 'icea că +eru se rotea de colo-colo" pe l$ngă hambar"
$ntr-un &el ciudatB parcă 'g$r$ia pă m$ntul cu ghearele% 8robabil
$i căuta un loc unde să &ete% ?acă i-am &i pus paie" s-ar &i dus
$n hambar%
$ (e-o să &acem cu at$ia căei c$nd au să creascăă 'ise /huichi%
Lui /hingo nu-i pă rea ră u că +eru #enise să &ete la el" dar $i
aduse aminte de de'gustul pe care-4 $ncerci arunci c$nd trebuie
să te descotoroseti de căei% $ (red că +eru a &ătat" $i dădu cu
pă rerea si Yasuo% $ Aa se pare%
$ i e sub podeaua de la camera ser#itoarei% ; &oarte bine"
&iindcă i aa nu stă nimeni acolo%
Yasuo" cu picioarele $n otatsu" alături de bărbatul ei" ridică
spre el o &aă puin cam mustră toare% $ ?e &apt" ce s-a
$nt$mplat cu &ata aceea pe care" după cum mi-ai spus chiar tu"
+ani'ai a#ea de g$nd să ne-o pre- 'inteă $l $ntrebă el pe &iul
său" după
$i mai ce-i
turnă termină
o poră ie deceaca
ceai% $de; ceai%
scrumiera" tatG $i atrase
atenă ia /huichi%
/hingo $i turnase ceaiul $n scrumieră%
7
$8ă rul mi-a albit &ără să mă &i urcat pe )u*i"M murmură
/hingo" la biroul lui% Această &ra'ă $i #eni $n minte din $n-
t$mplare" dar i se pă rea &oarte pilduitoare% > repetă" o silabisi
de mai multe ori la r$nd%
1n noaptea trecută se #isase la <atsushima% ?e aici pornea"
poate" asociaia de idei ce-i ră sări acum $n minte% ?imineaa i
se pă ru cu totul ciudat acest #is despre o insulă unde nu
călcase niciodată% 3ătrânul constată că" $n po&ida #$rstei lui" nu
&usese nici la <atsushima" nici la Amano-=ashidate" care se
numărau printre cele mai celebre peisa*e din Iaponia% Abia
dacă apucase să treacă prin
6
<iHa*ima" odată" iarna" $ntre două trenuri" pe c$nd se $ntorcea
dintr-o călătorie de a&aceri din KHushu%
Visul" din care la deteptare $i mai amintea c$te#a &r$n- turi" $l
i'bi prin culorile proaspete ale pinilor si ale mării%
u $ncăpea $ndoială că era #orba de <atsushima%
/hingo inea o &emeie $n brae" pe iarbă" la umbra pinilor%
/e &erea parcă" $i era teamă de ce#aB unul dintre $ndră gostii
era ne#oit să se ascundă%
;ra o &emeie &oarte t$nă ră" aproape o adolescentă% (e #$rstă
putea să aibă el $n acel #isă ?e bună seamă trebuie să &i &ost
t$nă r i el" căci alergaseră am$ndoi printre pini%
u-i aducea aminte ca" str$ng$nd $n brae acea &emeie" să &i
&ost conă tient că $ntre ei era #reo di&erenă ă de #$rstă%
/e purtase ca un t$nă r" dar &ără să aibă sentimentul că
$ntinerise" ori că tră ia amintirea unei eperienă e din trecut%
A#ea iară i dou'eci si doi de ani" ră m$n$nd el $nsui" omul de
ai'eci i doi de ani% Asta-i partea &rumoasă a #iselorG 3arca cu
motor a prietenilor lui de călătorie se $ndepă r- tase pe mare%
/ingură" la pupă" o &emeie &lutura &ără $ncetare o batistă" a
cărei albeaă" contur$ndu-se pe apă" $i ră măsese limpede $n
minte a doua 'i dimineaa% )useseră deci lăsai pe acea insulă"
dar asta nu-4 nelinitea cu nimic% Vedea barca depă rt$ndu-se
pe mare" &ără $nsă ca persoanele din ea să-i poată ghici
re&ugiulB si nu se g$ndea dec$t la aceasta" $n timp ce pri#ea
batista albă" se tre'i%
-ar &i putut să spună arunci cine era $nsoitoarea din #isul luiB
nu pă strase despre ea nici o imaginenici o trasă- % tură" nici o
sen'aie% umai coloritul peisa*ului era precis% ?ar de ce
<atsushimaă ?e ce această insulă pe care n-o #ă'use
niciodată 8e deasupra" el nu &usese niciodată $ntr-o insulă
pustie cu o barcă cu motor%
/e g$ndi să-i $ntrebe pe cei din &amilie dacă a #isa $n culori nu
e un semn de ne#ro'ă" dar nu a#u cura*%
)aptul că oroc
ruine'e% $n #is str$nsese
că natura$n#iselor
brae oeste
&emeie $l &el"
de aa &ăcu$nc$t
să seea $i reda
&ără greutate tinereea" lăs$ndu-4 să-i pă stre'e totui
personalitatea din pre'ent%
5
Acest miracol al timpului $l consolase $ntr-o oarecare măsură%
/imăea că miracolul s-ar spulbera dacă ar ti cine era &emeia%
Aa g$hdea" &um$nd la biroul său" c$nd cine#a bătu uor $n uă%
$ 3ună dimineaa% ;ra prietenul lui /u'umoto% <ă temeam că
n-am să te gă sesc aici%
/e descoperi% ;io sări de la locul ei să-i ia pardesiul" $n timp
ce el se ae'a pe scaun% Lui /hingo $i #enea să r$dă de cal#iia
#i'itatorului său% ($te#a p$rdalnice semne de bătr$- nee"
deasupra urechilor" $i accentuaseră mult albeaa% $ (e #$nt te-
aduce $ncoace" aa de dimineaă (a să-si stp$nească accesul
de #eselie" /hingo $i &ia ochii pe m$inile lui" pe care nite
pete negricioase apă reau si dispă reau din timp $n timp% $ tii"
<i'uta" care a murit de o moarte paradisiacă%%% $ A" <i'utaG
/hingo $i aduse $n s&$ră it aminte% Am &ost i eu la
$nmorm$ntarea lui% <i-au datgHouro drept mulău- mire pentru
o&randa de tm$ie% Am reluat obiceiul să beau iar ast&el de ceai%
i e gro'a#% $ (eaiul e bun" nimic de 'is" dar eu n-aă re&u'a să
am o moarte ca a-lui% /$nt po#eti despre care au'isem #orbin-
du-se" $nsă n-aă &i cre'ut niciodată că <i'uta să aibă un
asemenea s&$ră it% $ u" bine$nă eles%
$ > moarte demnă de in#idiat" nu-i aaă $ i tu eti gras si
pleu#" ai anse% $ umai că am tensiune mică% /e pare că
<i'uta se temea de un atac% u dormea niciodată singur c$nd
pleca de acasă%
<i'uta murise subit $ntr-un hotel termal% La $nmor- m$ntare"
bătrânii lui prieteni uoteau că &usese" ca să $ntre- buină m
epresia lui /u'omoto" o $moarte paradisiacăM%
?acă stai i te g$ndesti" $nt$mplarea pare putin suspectă%
Luase cu el o &emeie t$nă ră" e ade#ărat" dar să tragi de aici
conclu'ia că%%%
+otui" $n timpul ceremoniei &unebre" /hingo" curios" o căutase
din ochi pe &emeia aceea% .nii spuneau că ea #a &i
9
de'gustată toată #iaa de acea $nt$mplare" alăii" că trebuie să &ie
copleită de durere dacă inea cu ade#ărat la amantul ei%
?eoarece &ăcuseră studiile $mpreună" aceti seagenari
&oloseau *argonul din studenă ie" ceea ce lui /hingo i se pă -
rea $nsă si epresia ur$eniilor bătrâneiiB $i dădeau p$nă i
poreclele sau diminuti#ele de altdată%
)aptul că se cunoscuseră $n tineree tre'ea $n ei" &irete" o
cordialitate umbrită de nostalgie" dar i oarecare de'agrement"
$ntruc$t simăeau cum egoismul lor capă tă o po*ghiă de
mucegai%
<oartea lui <i'uta" care-si r$sese de +oriHama" decedat
primul" de#enise aadar un subiect de tră ncăneli% /u'umoto
susăinea
radisiacă%$ntruna"
$n ce-4 cu $ncăpă
pri#ea" $nare"$ite'a
/hingo despre&oarte
imagina o moarte
bine opa-
ast&el
de moarte i o socotea con&ormă cu dorină ele lui" dar deodată
$l cuprinse groa'a% $ 8entru un bătrân" nu-i &rumos" b$igui el% $
Ai dreptate% oi nu mai a#em de-a &ace cu &emeile nici măcar
$n #is" 'ise celălalt" $n s&$rsit temperat% $ Ai urcat #reodată pe
)u*iă $ntrebă /hingo% $ 8e )u*iă <untele )u*iă /u'umoto &ăcu
o mutră uimită%
u% ?e ce
$ ici eu% Am $mbătrânit &ără să mă &i urcat pe )u*i%%%
$ u $nă eleg% Are #reo legă tură 
/hingo $ncepu să r$dă% $;ti nebunGM 'ise el%
/ecretara" care $i &ăcea socotelile la abac" ae'ată la o masă"
aproape de uă" pu&ni i ea $n r$s% $ <ai mulăi oameni dec$t ne
$nchipuim noi a*ung la ca- pă tul #ieii &ără să &i #ă'ut cele trei
peisa*e clasice ale Iaponiei% (are o &i procenta*ul *apone'ilor
care au urcat pe )u*iă $ >h%%% 8oate că unu la sută%
/u'umoto $i urma ideea lui:
$ 8rin compensaie" norocul lui <i'uta nu-4 are dec$t un om la
'eci" la sute de mii%%%
$ Lo'ul cel mare" cu alte cu#inteG (u toate astea" &amilia
de&unctului nu cred că e prea mulăumită% $ Apropo de &amilia
de&unctului: doamna <i'uta a #enit i mi-a &ăcut o #i'ită" 'ise
/u'umoto pe un ton ce#a 60
mai pro&esional% ;a mi-a $ncredină at astea" continuă el" de'-
leg$nd p$n'a $n care era $n#elit un pachet destul de mic%
1ată" nite măti% <ăti no% ?oamna <i'uta $mi propune să le
cumpă r% /i am #enit să ti le ară t% $ u mă pricep% Am au'it
despre eistenta lor" dar n-am #ă'ut p$nă acum nici una"
$ntocmai ca i cu cele trei peisa*e celebre ale Iaponiei%
;rau două cutiue" din care /u'umoto scoase mătile $n#elite
$n c$te o pungă%
$ Asta se numete IidoB astlaltă" Kasshii% Am$ndouă s$nt
măti de băiei% $ ?e băiei" 'ău
/hingo o luă pe a lui Kasshii i o cercetă $ndeaproape"
apuc$nd $ntre degete nurul de h$rtie ce trecea prin gaura
urechilor%
$ .ite" #e'i" pă rul pictat pe &runte" $n &ormă de &run'ă
degingo" e o pieptnă tură de adolescent% ; #orba" deci" de un
no#ice" eact $naintea ceremonialului de ma*orat% 8ri#ete" are
chiar i gropie $n obra*i% $ ?a%
/hingo $ntinse braul" cu un gest ce-i era obinuit% $
?omnioară +ani'ai" ochelarii te rogG $ 8o&timG Aa-iG /e 'ice
că mătile trebuie pri#ite de la capă tul braului" ridic$ndu-le
puin% 8re'bitismul e tocmai bun pentru contemplarea mătilor
no% 8un$ndu-le puin $n umbră" niel aplecate%
$ 8arcă recunosc pe cine#a care-i seamănă% ; &oarte realist%
Vi'itatorul $i lămuri că a apleca masca" se numete $a o
$nnouraM% ;presia ei capă tă atunci o urmă de melancolie%
?ar dacă o ră storni pe spate" se numete $a o luminaM" căci
atunci &igura$apare
se numete #eselă%
te ser#iM" sau?acă
mai obine
miti
$a de la st$nga
tiaM" cum sela'ice%
dreapta"
$ $mi
amintete de cine#a" repetă /hingo% <i-e greu să-4 iau drept un
băiat" dar drept un t$nă r" mai cur$nd%%% $ Altdată copiii erau
precoci% ?e alt&el" ceea ce se numete un chip copilăresc" ne-ar
apă rea ridicol aici% .it-te 64
bine la el" e un băiat" pe c$nd Iido e un geniu% (red că sim-
boli'ea'ă pe t$nă rul care nu $mbătrânete niciodată%
/hingo cercetă masca lui Iido" mic$nd-o după indicaiile lui
/u'umoto% <asca a#ea o panglicuă" ca aceea a &etitelor% $ (e
'ici de astaă > ieiă 3ătrânul puse masca pe masă% $ ie ti le-a
o&erit% (umpă ră -le" deci" tu% $ ;u am cumpă rat% (a să-i spun
drept" #ădu#a mi-a adus cinci măti% ;u am pă strat două măti
de &emei% Am mai luat una pentru .nno% Acum" am #enit la
tine% $ Aa" atunci $nseamnă că ai adus ce-a mai ră mas% <ă-
tile de &emei le-ai pă strat pentru tine% Ai socotit bineG $ Le
pre&erai pe acelea
$ ?acă le pre&eramă u" n-am nici o pre&erină ă% $ ?acă doreti"
pot să i le aduc pe ale mele% Ar &i o uurare pentru mine" dacă
le-ai #rea% (unosc$nd modul cum a murit <i'uta" mi s-a &ăcut
milă de #ădu#ă i n-am $ndră '- nit s-o re&u'% ?ar mi s-a
eplicat că aceste măti s$nt mai bune dec$t cele &eminine% .n
etern adolescent" nu e minunat" spune
$ <i'uta e mort% +oriHama" despre care se spune că le-a pri#it
timp $ndelungat la <i'uta" a murit i el alaltieri% u e prea
plăcutG
$ ?ar nu uita" masca asta $ncarnea'ă pe eternul adolescentG
$ Ai &ost la $nmorm$ntarea lui +oriHamaă $ Am dat do#adă de
multă nepolitee" dar m-a $mpiedicat ce#a%
/u'umoto se ridică%
$ >ricum" ti le las% /tudia'ă-le $n linite% ?acă nu-ti plac" poți
să le o&eri altcui#a%
$ u e treaba mea să-mi placă sau să-mi displacă% Am impresia
că aceste măti au o anumită #aloare% Atunci" a le pă stra &ără a
le &olosi" $n altă parte dec$t la no" $nseamnă să le lipseti de
#iaă%
$ +otui%%%
$ i preulă /$nt scumpeă &ăcu /hingo ca i cum ar &i #rut să-l
oprească%
67
$ ?a% 1-am spus doamnei <i'uta să scrie preul pe pan-
glicuele de h$rtie% ;a a 'is că preul repre'intă cam #aloarea
lor% ?ar poate că #a &ace o reducere%
/hingo" pun$ndu-i ochelarii" $ncercă să $ndepă rte'e pan-
glicuele de h$rtie% Ast&el obiectul se #edea mai bine si el &u c$t
pe-aci să scoată o eclamaie" $ntr-at$t de &rumos i se pă ru
desenul pă rului i al bu'elor lui Iido%
?upă plecarea lui /u'umoto" secretara se apropie de birou% $
u e &rumoasă
;io dădu din cap" &ără să spună nimic% $ Vrei s-o pui pe &a
$occidentaleG
(um" euă%%%+otui"
Ar &i caraghiosG i apoi"
c$nd bătrânul s$nt $mbră
$i $ntinse cată
masca" eacu
si-ohaine
puse
singură pe &ată" leg$nd panglicuele la cea&ă% $ <ică $ncet
capul%
;io &ăcu mai multe micări pentru a pre'enta masca din
di&erite po'iii%
$ 3unG 3unG eclamă bătrânul% -ar &i &ost ne#oie de mai mult
pentru ca masca să capete #iaă%
)ata purta o rochie de un rou $nchis" pă rul i se re#ărsa pe
am$ndouă pă ră ileB totui" e&ectul era puternic% $ ; de-a*unsă $
?e-a*uns%
/hingo o trimise imediat să cumpere c$te#a cărti ce tratau
despre mătile no%
(ele două măti a#eau semnă tura artistului% /hingo o căută
$ntr-o carte i descoperi ast&el că ele nu erau opera unui
maestru din epoca $clasicăM" <uromachi" ci a unui artist din
perioada următoare% (u toate că era primul lui contact cu nite
măti no" simăea că acestea nu s$nt &alsuri% $ (e obiect #ră
*itoresc" 'ise Yasuo" care-i pusese ochelarii ca să le
pri#ească%
Kiuo pu&ni $n r$s%
$ (um" mamă" dumneata #e'i cu ochelarii tatii
6D
?a" ră spunse /hingo $n locul soției lui" ochelarii de pre'bit
s$nt ochelari de leneă" poți să-i pui pe oricare%
Yasuo se ser#ea de aceia pe care /hingo $i scosese din
bu'unar%
$ ?e regulă" /oțul $mbătrâneste mai repede" dar la noi soioara
&iind mai $n #$rstă%%%
/hingo se simăea $n #er#ă" $i $ncăl'ea picioarele $n otatsu
&ără să-si ridice pulpanele pardesiului% $ 8artea proastă cu
aceti ochelari" continuă el" este că #edem prost m$ncarea care
ni se ser#ete" mai ales c$nd bucatele s$nt tiate mărunt% ?e
c$nd #ederea a $nceput să-mi slăbească" dacă apropii castronul
cu ore'" uite aa" boabele $i pierd conturul" nu se mai disting
unele de altele $n ochii meiB i asta e neplăcut pentru pri#ireG
1n timp ce #orbea" /hingo admira mătile%
/&$ră i totui prin a obser#a că nora sa $i inea hainele $n &aă"
astept$nd ca el să se schimbeB totodată constată că /huichi era
i $n seara asta plecat%
/hingo se ridică să se schimbe" &ără a-si lua ochii de la mătile
puse pe $ncăl'itor" &erindu-se ast&el să $nt$lnească pri#irile lui
Kiuo% Aceasta aran*a costumul ca i cum nu se #orbise de
nimic" &ără măcar să se uite la măti% $ ?a" s$nt obiecte #ră
*itoreti" repetă Yasuo% 8arcă ar &i nite capete tiate%
/hingo se $ntoarse l$ngă otatsu% $ (are este" după pă rerea ta"
cea mai &rumoasăă $ Asta" ră spunse &ără o#ăire Yasuo" lu$nd
masca lui Kasshii% Ai 'ice că-i un om #iu% $ @ă seti
?e'amăgit de *udecata super&icială a lui Yasuo" /hingo
eplică:
$ Am$ndouă datea'ă din aceeai epocă" &ără să &ie &ăcute de
aceeai m$nă% /$nt contemporane cu +oHotomi =ideHoshi% $i
aplecă &aa tocmai deasupra lui Iido%
Kasshii a#ea tră sături #irile" spr$ncene stu&oase" $n timp ce
Iido" mai aseuat" $i arcuia $n sus spr$ncenele $n &ormă de
semilună" spr$ncene de &ată%
6C
/hingo apropie din ce $n ce mai mult masca $n dreptul ochilor%
8ielea" netedă ca a unei adolescente" apă rea moale la pri#it si
căpă ta" pe măsură ce distană a se micăora" căldura unei
epiderme omeneti% ?eodată" $nsu&leindu-se" masca $i '$mbi"
galeă%
$ =aG /hingo era c$t pe-aci să leine%
La 'ece centimetri de &aa lui" o &emeie #ie $i '$mbea" cu un
sur$s senin i &rumos%
>chii" gura" tră iau aidoma" $n gă urile goale ale pupilelor se
inseraseră iriii negri% 3u'ele #opsite pă reau uor ume'ite%
$n timp ce /hingo" cu ră su&larea tiată" apropia masca"
aduc$nd-o p$nă l$ngă #$r&ul nasului" pupilele negre se $ndreptau
către el" carnea bu'ei in&erioare se um&la% Ar &i #rut parcă să o
sărute% /coase un suspin lung $nainte de a-i retrage &aa din
prea*ma ei%
?e la distană ă" tot ceea ce se petrecuse nu pă rea dec$t o
amăgireB totui" continua să pri#ească masca" g$&$ind%
8osomorit" /hingo băgă la loc masca lui Iido" $n punga de
p$n'ă roie cu &ire aurite" i $ntinse cutiua lui Kasshii soției
sale: $$mpachetea'-oGM
/hingo a#u impresia că 'ărete &undul bu'ei in&erioare" partea
unde roul pronună at se atenuea'ă% @ura $ntredes- chisă era
&ără dină i% 8e masca pictată $n alb" bu'ele ieeau $n e#idenă ă
ca nite &lori roii pe 'ăpadă%
u era prea cu#iincios" o per#ersiune de neiertat" să pri#eti o
mască no #$r$nd-o sub nas% u acesta era modul de a o
eamina pe care-4 pre#ă'use autorul ei% /hingo simăi emoia
secretă a artistului care &ăcuse masca" aa $nc$t" pri- #ită de la
distană ă" pe scenă" să pară $nsu&leită" si totui să &ie i mai
tulbură toare c$nd o apropii p$nă la atingere%
;moia pe care o simăise" acea tresărire ca sub impulsul unei
pri#iri &atale" $l &ăcu să presupună că descoperise taina iubirii
ce-4 stp$nise pe sculptor% ?e altminteri" masca era mai tulbură
toare dec$t o &emeie reală% $ncercă să r$dă i să pună această
impresie pe seama #ederii lui slabe% 8o&tim" str$nsese o &emeie
$n brae" $n #is" o gă sise pe secretara lui &rumoasă cu o mască
pe &aă" era 6E
c$t pe-aci să sărute bu'ele lui Iido% (e de bi'arerii%%% /e $n-
trebă dacă nu se clatină ce#a $n el%
?e c$nd $i slăbise #ederea" /hingo nu mai atinsese cu obra'ul
său &aa unei &ete% Asta să producă oare o plăcere $nduiotoare
unui pre'bit
/hingo
<i'uta"$icel
po#esti soției lui
care murise că această
$ntr-un mască i$i $n
hotel termal apară inuse lui
memoria
căruia primiseră ei un ceai at$t de bun% $ ; un obiect #ră
*itoresc" repetă Yasuo%
/hingo bău o ceacă de ceai obinuit" $n care turnase c$te#a
picături de whisH%
$n bucătrie" Kiuo tia mărunt nite ceapă pentru o m$ncare
de doradă%
C
$ntr-o dimineaă dinspre s&$ră itul anului" $n ultima lună"
/hingo pri#ea" $n timp ce-si ră dea barba" spre +eru" care se
$ncăl'ea la soare cu căeii ei%
ici c$nd acetia $ncepuseră să iasă din culcuul lor de sub
podea" nu se tia $ncă dacă erau patru sau cinci% .neori"
Kiuo $i prindea pe cei care ieeau i-i aducea $n casăB $n
braele ei stteau linitii" dar" &iindcă &ugeau c$nd #edeau pe
cine#a i nu apă reau niciodată toi $mpreună" t$nă ra &emeie
susăinea ba că erau patru" ba că erau cinci% $n dimineaa aceea
$nsorită se puteau număra cinci $n colăul unde /hingo #ă'use
stolul de presuri 'bur$nd printre #ră bii% <ai $nainte" la poalele
colinei" se a&la gră mada de pă m$nt scos pentru construirea
unui adăpost antiaerianB $n timpul ră 'boiului acolo se culti#au
legume% Acum oră tniile #eneau aici să se scalde $n soarele de
dimineaă%
Aproape #etede" bălăriile $nalte" cărora pă sările le ciu-
guliseră spicele" se $nclinau de la poalele colinei către această
mo#ilă de pă m$nt% > iarbă moale crescuse deasupra ei% 3ă-
tr$nul &u micat #ă'$nd că +eru" $n $nă elepciunea ei" alesese
tocmai colăul acesta%
6
$nainte de scularea celor din casă" sau chiar după aceea" $n timp
ce ei $i &ăceau de lucru cu pregă tirile de dimineaă" căeaua
$i aducea aici puii spre a-i alăpta la soare% /e bucura de
momentul acesta matinal" c$nd nu era stingherită de nimeni%
/hingo sur$se pri#ind acest tablou ce amintea re$nnoirea" căci"
dei mai erau trei 'ile p$nă la s&$ră itul anului" soarele din
Kamaura pă rea de pe acum primă#ăratic%
+otui" el obser#ă cum căeii" supun$ndu-se asprei legi a
naturii" se $mbr$nceau $ntre ei ca să apuce o $ă" apoi apă - sau
cu #$r&ul labelor ca să sugă laptele% 1ar +eru" poate &iindcă puii
erau acum mari" căci se cărau pe mo#ilă" $i ră sucea uneori
trupul sau se $ntindea pe burtă" ca i cum ar &i &ost obosită de
at$ta alăptat% $ele ei a#eau urme roii" &ăcute de ghearele i
dină ii celor mici%
$n s&$ră it" căeaua se ridică" se descotorosi de pui i cobor$ $n
&ugă de pe mo#ilă% .nul negricios" care se $ncăpă $na să se
ină după ea" că'u pe spinare" rostogolindu-se p$nă la capă tul
panteiB asta $nsemna o pră #ălire de circa un metru% 3ătrânul
tresări%
(ăeluul se ridică cu greuB ră mase c$te#a clipe ca buimă- cit"
apoi
/hingo$ncepu să alerge
se miră" deodată"atitudine
căci această mai multa micului
t$r$ndu-se pe pă dei
animal" m$nt%o
#edea &ără $ndoială pentru prima dată" tre'ea totui $n el
impresia că o mai #ă'use c$nd#a% $ A" tabloul lui /otatsuG
b$igui el după ce re&lectă c$te#a clipe" $n mărime naturalăG
Arunc$ndu-i odată pri#irea asupra unei reproduceri ce
repre'enta un căel pictat de /otatsu" el cre'use că #ede un &el
de *ucărie stili'ată% ;ra $nsă un realism #iuB această constatare
$l i'bise atunci%
?acă s-ar adăuga puină demnitate" puină elegană ă siluetei
căelului" el ar pă rea eact cel din tablou% /hingo $i anună i că
si masca lui Kasshii i se pă ruse reală i că semăna cu cine#a%
/culptorul acestei măti era un contemporan al pictorului
/otatsu%
66
Acum /hingo ar &i &ost gata să susăină că /otatsu pictase puiul
unei căele oarecare% $ =eiG Venii să-i #edeiG Au apă rut toi
căeiiG
(eilalăi patru coborau $ncet mo#ila" precaui" $mpiedi- c$ndu-
se $n labele lor minuscule%
(ontrar sperană ei lui /hingo" nici negriciosul" nici &raii lui nu
mai reproduceau micarea pe care o imprimase pe p$n'ă
penelul pictorului%
<etamor&o'a unui căel $ntr-un tablou /Etatsu" a unei măti de
teatru $htr-o &emeie reală i in#ers" constituiau poate re#elaia
pe care i-o produsese o pri#ire aruncată la $nt$m- plare%%%
3ătrânul agă ă pe un perete masca lui Kasshii" $n timp ce a
lui Iido &u ascunsă" ca un obiect esoteric" $n &undul unui dulap%
La chemarea lui /hingo" Yasuo i Kiuo #eniră repede $n
camera de toaletă%
$ Voi" &emeile" &iindcă nu #ă bărbierii" nu #edei nimicG
(u o m$nă pusă uor pe umărul soacrei sale" Kiuo pro- test:
$ )emeile au prea multă treabă dimineaa" nu-i aa" mamă
$ Aa-i% .nde e +eruă $ntrebă Yasuo% .nde s-a dus nebuna
abandon$ndu-i căeii" bieii de eiă $ > să ne pară ră u c$nd $i
#om abandona i noi" 'ise /hingo%
$ ?oi am si gă sit cui să-i dăm% $ (e spuiă /-au i i#it amatoriă $
?a% Adică pentru unul e stp$nul lui +eru% Vrea o că- eluă%
$ Au'i coloG /ub pretet că +eru e o căea #agaboandă"
dumnealui #rea să ceară $n schimb una micăă $ Aa se pare"
'ise Kiuo" ră spun'$nd apoi la $ntrebarea de mai $nainte:
<amă" +eru s-a dus să măn$nce prin #ecini% i t$nă ra &emeie
eplică: ?eteptciunea acestei că- ele uimete pe toată lumea
i toi #orbesc despre ea% tie c$nd se pune masa prin casele de
primpre*ur i apare tocmai la momentul potri#it%
65
$ (um aaG &ăcu /hingo" resimăind o uoară de'amăgire" $n
timp ce noi $i dăm de m$ncare dimineaa i seara cre'$nd că s-a
obinuit la noi" dumneaei dă t$rcoale pe la #ecini la ora mesei
$ u at$t la ora mesei" c$t la ora spă latului #aselor" preci'a
Kiuo% +oila#ecinii
+eru a &ătat mă $ntreabă
dumnea#oastră M ic$nd
$mimă
cer#ăd:
#eti$;i" de data
despre ea% asta
(opiii din cartier au #enit $n lipsa dumitale să le ară t căeii%
$ ?upă cum se #ede" *a#ra se bucură de o mare popularitate%
$ (hiar aa" 'ise Yasuo% > doamnă mi-a po#estit ce#a
amu'ant% Ascultai: $?acă +eru a &ătat la dumnea#oastră" asta
$nseamnă că o să #i se nască un copil $n casăGM +eru" 'icea ea" a
&ăcut ca t$nă ra căsătorită din &amilia lor să aibă un copil%
(ăeaua asta poartă norocG $ >" mamăG murmură Kiuo"
roindu-se" i-i retrase m$na de pe umărul bătrânei% $ ;u nu
repet dec$t ceea ce spun #ecinele% $ (e legă tură" $ntre un c$ine
i o &iină ă omeneascăG
Re&lecăia lui /hingo cădea ră u" dar Kiuo ridică &aa pe care
o lăsase $n *os%
$ +atăl domnului AmamiHa $i poartă &oarte mult de gri*ă lui
+eru% A #enit să-mi spună să ne $ngri*im de ea% ;ra at$t de
politicos" $nc$t mă &$sticisem% $ (um să nuG decretă bătrânul% A
#enit la noi" să ră m$nă aiciG
AmamiHa era #ecinul stp$nului lui +eru% $ntreprinderea lui de
negoă dăduse &aliment i el &usese ne#oit să-i #$ndă casa" apoi
se mutase la +oHo% $i $ntreinea cei doi pă rină i bătrâni" care
se ocupau $ncă de micile lor a&aceri" dar &iindcă locuină a de la
+oHo nu era mare" $i lăsase la Kamaura%
1n #ecini" bătrânului nu i se spunea dec$t $tatăl domnului
AmamiHaM% (u acesta +eru se $nă elegea cel mai bine% ?upă ce
se instalase $n noua lui locuină ă" bătrânul #enise s-o #adă% $
3ine" am să-i transmit ră spunsul dumitale" 'ise Kiuo i ră
sucindu-se pe călc$ie" iei%
69
/hingo nu se uită după eaB a#ea ochii aintii la căelul cel
negru% Jări pe &ereastră un mare ciulin că'ut la pă m$nt" cu
petalele des&ăcute" cu tulpina 'drobită $n partea de *os% )loarea
$i era" totui" de un albastru intens% $(e plantă re'istentGM g$ndi
/hingo%
50
(ireul de iarnă
8loaia $ncepu $n a*unul Anului ou i continua să cadă i la l
ianuarie%
$n această 'i intra $n #igoare" $n mod o&icial" calendarul
occidental% ?upă acest calendar" /hingo a#ea ai'eci i unu de
ani" iar Yasuo ai'eci si doi%
La l ianuarie oamenii dorm de obicei mai mult" $nsă /hingo
nu-i putu prelungi somnul din pricina lui /atoo" care tropă ia
de la un capă t la altul al #erandei% $ /atoo" #ino $ncoaceG =ai
să pră *im plăcintele de ore' pentru de*un% /atoo" #rei să mă
a*uiă Aadar" Kiuo se sculase si ea% $ncerca" desigur" să
bage &etia $n bucătrie" mai departe de camera lui /hingo" dar
aceasta se &ăcea pesemne că n-aude" deoarece tropă iturile
continuau%
$ /atooG
#orbă 1ntră
să ră $n casăG )usao o striga din pat" $nsă &etia nici
spundă%
$ > 'i de Anul ou ploioasăG 'ise Yasuo de $ndată ce deschise
ochii% $ ?a" &ăcu /hingo%
$ (um se scoală" /atoo $i dă de lucru lui KiuoG $n timp ce
)usao se $ntoarce pe partea cealaltG Yasuo bolborosi aceste
cu#inte pe *umătate adormită%
Lui /hingo $i #eni să r$dă%
$ ; mult de c$nd nu m-a tre'it un copil $n dimineaa de Anul
ou%
$ ?e-acum $ncolo se #a $nt$mpla asta $n &iecare dimi- neaă" nu
numai a'i%
54
u cred%
pentru eaBAcasă la Aihara
c$nd se n-auprobabil
#a obinui" #erandă"căaan-ocăsă-i
e ce#a
mainou
&acă
plăcere%
(re'iă (are copil de #$rsta ei nu tropă ie pe #erandăă Au'i cum
$i lipă ie tlpileG 'ise Yasuo" $ntin'$nd urechea% (eea ce mi se
pare curios e că această &etiă care se apropie de cinci ani"
acum" deodată" nu are dec$t trei 4%0 ade#ărată scamatorieG
8entru mine" a mă $ntoarce de la ai'eci si patru la ai'eci i
doi" nu $nseamnă o di&erenă ă chiar aa de mare% $ 8ardonG u
e tocmai at$t de simplu" iar ceea ce se $n- t$mplă cu noi e
neobinuit: cum ani#ersarea mea cade $nainte de a ta" #om
a#ea c$t#a timp aceeai #$rsta% ?e la 'iua mea de natere" p$nă
la a ta%
Yasuo pă rea să ia cunotină ă de acest lucru pentru prima
dată%
$ 1ată marea descoperireG .n ade#ărat e#eniment $n #ia- a
noastră G
$ /e poate" mormăi bătrâna% ?ar cu ce ne $nc$ntă asta" la #$rsta
la care s$ntemă
$ /atooG mai strigă o dată )usao% /atooG )etia" probabil
sătulă de alergat" se duse la mama ei: i-au $ngheat picioareleG
/hingo $nchise ochii%
$ ?acă micua asta s-ar *uca si arunci c$nd s$ntem noi de &aă"
ar &i minunat" 'ise după o clipă de tcere YasuoB dar $n
pre'enă a noastră stă bosum&lată si se agaă de rochia maică-si%
)iecare dintre ei $ncerca oare să descopere la celălalt un semn
de ataament &aă de &etiă /hingo" cel puin" cre'u că simte
cum soția lui $l sonda $n acest sens% /e stră duia el oare să &ie
$ngă duitoră Jgomotul tlpilor care lipă iau pe podea nu-i
&ăcuse prea multă plăcere" căci nu -4 lăsase să doarmăB nu se
poate spune că $l ener#a" dar duioia" pe care
4 Iapone'ii socotesc nou-nă scuii ca a#$nd un an" după un
sistem #echi%
57
ar &i trebuit să i-o inspire paii unei nepoele" nu se mani- &estă%
/e pare că a&ecăiunea $i era $n de&icitG
u se g$ndi nici o clipă că pe #erandă" cu obloanele trase" era
$ntuneric% /oția lui se g$ndise $nsă de la $nceput la asta% i de
aici i se nă scu poate compasiunea pentru &etiă%
7
?acă ne&ericita căsătorie a lui )usao" care lăsase o pată
obscură $n &irea micuei /atoo" tre'ea o anumită milă $n inima
bătrânului" ea $i producea mai ales o supă rare continuă" din
cau'ă că" $n &apt" nu putea s-o a*ute cu nimicB mai mult $ncă:
resimăea durerea de a nu putea &ace nimic pentru ea% 3ine$nă
eles" pă rină ii n-au dec$t puteri limitate $n #iaa con- *ugală a
&iilor lor" dar ceea ce-4 $ntrista pe /hingo mai presus de orice"
acum" c$nd situaia a*unsese p$nă la punctul unde di#oră ul pă
rea singura
puteau soluie" era nea*utorarea
s-o adăpostească &iicei luisale"
pe ea i pe &etiele $n- după
săi% 8ă rină ii
di#oră"
dar asta nu #a repara nimic" #iaa ei nu #a putea să apuce din
nou pe calea cea bună%
> &emeie care a &ăcut o căsătorie proastă să nu mai aibă oare
nimic de sperat $n #iitoră
($nd i-a pă ră sit /oțul" $n toamnă" nu s-a re&ugiat la pă rină ii
ei" ci s-a dus la #atra natală" la /hinshu% ?e acolo i-a anună at"
prin telegramă" despre plecarea sa% /huichi $i luase sarcina s-o
aducă acasă%
?upă o lună" plecase din nou" spun$nd că o #a rupe o dată
pentru totdeauna cu Aihara% 8oate că ar &i &ost mai bine ca tatăl
ei" sau &ratele" să se ducă să stea de #orbă cu /oțulB ei $i
propuseseră asta" dar )usao nici nu #oi să audă% ?acă ea nu se
mai $ntoarce" degeaba%
Yasuo se o&erise să ină &etiele la d$nsa% $ ?ar tocmai despre
soarta lor e #orbaG ripostase )usao" adres$ndu-se mamei sale
pe un ton aproape isteric% u tiu dacă mă #oi mai putea $ngri*i
de ele% i odată plecată" )usao nu se mai $ntorsese la ei%
5D
La urma urmei" probleme de genul sta trebuie să &ie de'-
bătute $ntre soă i soie% /hingo i ai lui se $ntrebaseră"
$ngri*orai" c$t timp se cu#enea să atepte $n tcere% Jilele tre-
cuseră $n mare nelinite" &ără ca )usao să le dea #reo #este%
A#ea cum#a de g$nd să-si reia #iaa con*ugalăă $ > să stea
mereu nepă sătoareă $ntrebase Yasuo% $ oi stm nepă sătoriG
ră spunsese /hingo" mohor$t la chip" ca i soția lui%
8e neateptate" $n a*unul Anului ou" )usao reapă ru la ei%
$ (e s-a $nt$mplată o $nt$mpinase Yasuo" arunc$nd o pri#ire
speriată spre &iica i nepoelele ei%
)usao se s&oră a să $nchidă" cu m$inile tremur$nde" umbrela
căreia pă rea să i se &i rupt una sau două #ergele% $ 8louă
continuase Yasuo%
Kiuo #enise $n prag pentru a o lua pe /atoo $n brae%
)usao intrase pe ua de la bucătrie" $n momentul c$nd mama
ei tocmai se pregă tea să pună pe un &unduleă de lemn o
m$ncare tradiională de Anul ou%
/hingo
)usao bănuia că semne
nu dădea &iica luică#enise
acestasăarceară
&i &ostce#a bani"ade#ărat%
moti#ul dar
Yasuo se tersese pe m$ini $nainte de a intra $n cameră" si ră
măsese $h picioare" &ără a-i putea lua ochii de la &iica sa% $
)rumos lucruG +e-a gonit $n a*un de Anul ouG
+$nă ra &emeie se porni să pl$ngă" &ără să rostească nici un
cu#$nt%
$ ; mai bine aaG > ruptură de&initi#ăG spusese /hingo% $ <ăcar
de-ar &i cum spui" aruncă otia lui% -aă &i cre'ut cu putină ă să
goneti pe cine#a $n a*un de Anul ou% $ Am #enit de bună
#oie" declară )usao cu o-#oce su- grumată de lacrimi%
$ Ade#ărată Atunci ai #enit numai să petreci sărbătorile $n
&amilieă $i cer iertare% /ă nu mai #orbim despre asta acum%
0 să discutm pe $ndelete mai t$r'iu%
/i bătrâna se re$ntoarse la bucătrie%
/hingo &usese puin surprins de tonul ei" dar #edea $n el un
anumit &ond de dragoste de mamă% ?e bună seamă" Yasuo
&usese m$hnită de spectacolul o&erit de &iica ei intr$nd
5C
$n casă pe ua din dos i $n a*un de Anul ou" precum i de
'gomotul pailor &etiei pe duumeaua din #eranda scu&un-
dată $n $ntuneric% ?ar /hingo mai simăea că ne#asta lui
ascundea &aă de el o anumită *enă amestecată cu nelinite%
)usao dormi mai mult dec$t ceilalăi $n această 'i de l ianuarie%
La ora c$nd trebuia să &ie la masă" $i &ăcea gargara% +oaleta ei
nu se mai s&$ră ea%
$ /ă bem c$te un pă hrel p$nă #ine ea" 'ise /huichi" care turnă
sae $n paharul tatălui său% 8ă rul dumitale a albit acum
aproape tot%
$ ; i &iresc% La #$rsta mea albete $n &iecare 'i c$te un &ir%
.neori albeti #ă'$nd cu ochii% $ 8o#etiG
$ 3a da% 1a uit-te bineG
Yasuo i /huichi se uitau la capul lui coliliuB Kiuo $l pri#ea
i ea" cu o mină serioasă% 8e genunchi o inea pe cea mai mică
dintre &etitele lui )usao%
1nstalaseră al doilea otatsu pentru )usao i &etie% Kiuo se
duse $n camera lor% Yasuo sttea deoparte" $n timp ce băr-
baii se pri#eau pe deasupra paharelor% /huichi nu prea bea
acasă la el" dar acest An ou ploios D antrena poate mai mult
dec$t capacitatea lui de re'istenă ă" $i umplea pahar după
pahar" uitind de tatăl său% 8ri#irea $ncepea să i se $mpă ien*e-
nească%
.rmărindu-i această pri#ire" bătrânul $i amintea %ceea ce
4 se po#estise: că &iul său se dusese la metresa lui $ntr-o stare
de beie cumplită si că o &ăcuse pe &emeia aceea să pl$ngă"
cer$ndu-i să c$nte pentru el%
$ KiuoG strigă Yasuo% Vrei să aduci i pentru noi nite
portocaleă Kiuo $mpinse ua i" după ce aduse &ructele"
bătrâna continu: Vino să-mi ii de ur$t% /tau la masă cu o
pereche aruncă
Kiuo de bei#i posaciGspre /o țul ei%
o pri#ire
5E
$ u mi se pare că tata a băut prea mult" 'ise ea" ca să
schimbe subiectul de discuie%
$ /tteam si meditam" mormăi /huichi" pe un ton aproape
arogant% <ă g$ndeam la #iaa dumitale" tată% $ La #iaa meaă
(e gă seti deosebit $n eaă $ >" nimic precis% ?acă ar trebui să-
mi re'um cugetrile" iat: #iaa dumitale e o reuită sau un
eecă $ u-i dau #oie să mă *udeci" ripostă /hingo" care pă s-
tră apoi tcere" timp de un minut% 8e urmă continu: <$ncă-
rurile care mi s-au ser#it $n această 'i de Anul ou mi-au
amintit gustul celor de dinainte de ră 'boi% ;i bine" sub acest
raport"
(e rostse
aupoate spune că
m$ncărurile $n #iaa meaastaă
a&acerea e o reuită% $ <$ncărurileă
$ ?a" m$ncărurile% >are
nu totul se reduce la astaă ?acă tu 'ici că ai re&lectat puin
asupra #ieii tatălui tu%%% $ 8utin" mă rog%%%
$ > #iaă mediocră" obinuită" destul de lungă i care se
delectea'ă acum cu o masă bună de l ianuarie% ($i cunos- cui
de-ai lui au murit $ncă de multă $ $ntr-ade#ărG
$ ?ar dacă trebuie să *udeci un pă rinte după reuita sau eecul
con*ugal al copiilor lui" atunci n-am cu ce să mă m$n- dresc%
$ Asta este impresia dumitale sinceră ă $ <ai terminai cu
prostiile asteaG &ăcu Yasuo $nă lă$nd capul% Aa $ncepei #oi
noul ană Apoi" cu #oce *oasă: )usao e alături% /ă nu #ă audăG
?e &apt" ce &ace acoloă $ ?oarme" ră spunse Kiuo% $ i
/atoo
$ ?oarme i ea cu cea mică%
$ 8o&timG ?orm toate treiG Yasuo &ăcu nite ochi mari si pe
&aa ei se citea ce#a din acea sera&ică inocenă ă care #ine o
dată cu #$rsta%
.a de la intrare se deschise% Kiuo se sculă $n picioare%
+ani'ai ;io #enea să pre'inte &amiliei ură rile sale de Anul
ou%
$ 8o&timG 8e o ploaie ca astaG &ăcu /hingo surprins" ca un ecou
la eclamaia scoasă de Yasuo%
6 "
$ Jice că nu #rea să urce" anună ă Kiuo% $ AhG /hingo se
ridică si se $ndreptă spre intrare%
;io $l atepta $n picioare" cu pardesiul pe braă" $mbră cată
$ntr-un taior de cati&ea neagră B cu &aa &ardată din belăug" $ntr-
o atitudine puin stingherită" ea pă rea mai mărună ică dec$t era
$n realitate% /alutul ei a#ea ce#a silit parcă% $ (e dră guă să #ii
aici" pe potopul staG Ast'i nimeni nu iese din casă% ici eu nu
mă g$ndeam să plec unde#a%
Vino sus" să te $ncăl'eti puin" e &rig% $ <ulăumesc%
/hingo nu putu să-i dea seama dacă atitudinea &etei se datora
mersului ei pe *os" prin ploaia rece si pe #$nt" sau #reunei taine
pe care #oia să i-o $ncredină e'e% >ricum" să #ii pe un
asemenea timp" i se pă ru #rednic de laudă%
;io nu se
$ ?acă-i aa"arăo ta
să dornică să urce%si eu a&ară% Asteapt-mă c$te#a
mă a#enture'
minute aici" dacă #rei% Am să te $nsoesc% ?e &iecare l ianuarie
am obiceiul să mă duc cel puin la domnul 1taura" &ostul
director al societii noastre% $ncă de dimineaă /hingo se
g$ndise la această obligaie% Vi'ita lui ;io &ăc$ndu-4 să se
hotrască" se duse repede să se pregă tească%
/huichi se $ntinsese desigur pe pat de $ndată ce tatăl său ieise
din cameră ca să coboare $n antreu" căci acesta" $ntor- c$ndu-se
să se schimbe" $l #ă'u ridic$ndu-se $n capul oaselor% $ A #enit
+ani'ai" 'ise /hingo%
(a i cum această #i'ită nu 4-ar &i pri#it cu nimic" /huichi
re&u'ă să o #adă%
($nd tatăl său iei pe uă" /huichi ridică puin capul i urmări
din ochi silueta care se $ndepă rta: $ Ar &i bine să te $ntorci
$nainte de mie'ul nopă ii% $ ?a" #oi &i acasă de#reme%
(ăeaua $i $nsoti p$nă la poartă% (ăeluul cel negru" apă - r$nd
nu se tie de unde" alergă $naintea lui /hingo" lu$ndu-se după
mama lui% /e $mpiedică" ud$ndu-i tot pă rul de pe o latură a
trupului% $ >" sără cuul de elG
;io se aplecă spre căel%
56
$ A nă scut cinci% ?i#erse persoane ne-au cerut c$te unul i
patru i-am i dat% u ne-a mai ră mas dec$t sta% ?ar 4-am
promis i pe el%
+renul de pe linia Yoosua era mai mult gol%
8ri#ind picăturile de ploaie care lo#eau aproape ori'ontal $n
geamurile #agonului" /hingo $i spunea că e o ade#ărată
per&ormană ă să iasă din casă i $ncercă o reală satis&acăie% $ $n
&iecare an" de 'iua asta" trenul e ticsit de oameni care se duc să
se roage la templul =achiman%
;io $nă lăă din umeri%
$ ?umneata #ii totdeauna de l ianuarie la noi" obser#ă /hingo%
$ ?a% +$nă ra &ată $i inea &aa $n *os% (hiar dacă n-aă mai
lucra la dumnea#oastră" mi-ar plăcea să-mi $ngă duii să #ă &ac
o #i'ită de l ianuarie%
$ -o să mai lucre'i la birou c$nd ai să te mării" 'ise /hingo%
?ar ce aiă Vrei să-mi spui ce#aă $ u%
$ Vorbete deschis% ;u am mintea cam tulbure" s$nt pu- in
ameit%
$ @lumii" &ăcu ;io pe un ton bi'ar% >ricum" aă #rea să pă ră
sesc biroul dumnea#oastră%
/hingo" pe care aceste cu#inte nu-4 surprindeau chiar cu totul"
nu gă si mare lucru să ră spundă% $ /ă #ă #orbesc despre asta la
l ianuarieG%%% -am #enit cu acest scop" continuă ea cu o #oce
limpede i &ermă% > să discutm altă dată% $ 3ine%
3una dispo'iie a lui /hingo se $ntunecă% 1 se pă rea că această
&ată" care lucra la el de circa trei ani" de#enea" pe neateptate"
altă &emeie%
u mai era" se #edea bine" aceeai% ?e &apt" n-o pri#ise
niciodată
mai mult% mai de aproape" căci o considera o secretară si nimic
/imăi deodată ne#oia de a o opri" cu toate că nu a#ea" se $nă
elege" nici o putere asupra ei%
$ ?acă ai să ne pă ră seti" asta #a &i din cau'a mea% +e-am silit
să mă $nsoeti p$nă la casa unde locuiete metresa lui /huichi%
tiu că nu i-a &ăcut plăcere% +e *enea'ă să-l $nt$lneti pe
/huichi la birou
$ <-am simăit &oarte st$n*enită" 'ise" cu sinceritate" ;io%
?ar" g$ndindu-mă bine" am $nă eles că era o acăiune eplica-
bilă pentru un tată% ?e alt&el" mi-am dat seama că eu am greit%
Am &ost măgulită de pildă că domnul /huichi m-a in#itat la
dansB at$t de măgulită" că am acceptat să mă duc la Kinuo%
/$nt de'onoratG $ ?e'onorată (u#$ntul e cam tareG $ Am
procedat ră u" &ăcu ;io $ntristată" cu ochii pe *u- mătate
$nchii% ($nd #oi pleca de la birou" ca să #ă mulăumesc pentru
bună tatea dumnea#oastră" am s-o rog pe doamna Kinuo să
renună e%
/hingo" surprins" era i puin *enat% $ Adineauri am $nt$lnit-o pe
t$nă ra doamnă $n antreu" ea era" nu
$ Vorbeti de Kiuo
$ ?a% <-am simăit &oarte prost% Am hotr$t să stau de #orbă cu
cealaltă" orice-ar &i%
/hingo se simăi cu inima mai uurată% >ptimismul lui ;io i se
transmitea i lui% $1n de&initi# n-ar &i cu neputină ă ca toată
$ncurcătura asta să &ie re'ol#ată de această &atGM $i 'ise $n
sinea lui bătrânul%
$ ?ar nu se cu#ine să-i cer să $ncerci asemenea demers% $ ;u
singură am luat această hotr$re" din proprie ini- iati#ă" ca să
#ă ară t gratitudinea mea%
Aceste cu#inte mari" pe nite bu'e at$t de mici" $i produ- seră
lui /hingo oarecare tulburare% /e g$ndea s-o roage pe &ată să
pună capă t inter#enă iilor ei nesocotite" dar ;io pă rea
emoionată de propriile sale $hotr$riM% $ u-i mai pricep deloc
pe bărbaiG ($nd ai o otie at$t de dră guă%%% <ă supă ră c$nd $l
#ăd că-i pierde timpul cu Kinuo" dar $n ce pri#ete pe soția
lui" oricare ar &i raporturile dintre ei" n-as putea să &iu geloasă
$n nici un &el% $ 8oate că o &emeie care nu inspiră nici un &el de
gelo'ie altor &emei nu-i satis&ace pe bărbaiG &ăcu /hingo cu un
'$mbet puin acru%
$ <i-a spus adesea că soția lui e copilăroasă%
59
$ i-a spus el astaă ?umitale
$ ?a% <ie i lui Kinuo%%% $)iindcă e copilăroasă" $i place tateiM"
ne po#estea adesea% $ 1mbecilulG
Aruncă" &ără să #rea" o pri#ire către t$nă ra &ată" care adău- gă
numaidec$t:
$ ?ar acum nu mai #orbete nimic" nu ne mai spune nimic
despre ea%
/hingo simăi că $l cuprinde un tremur de &urie% 8entru el"
cu#intele &iului
ce se atepta săugăsesească
el să re&ereau la &iină
$n eaă a &i'ică a so
> prostituată (ețieiigno-
lui% ?ar
rană
ă &enomenală" $i spunea bătrânul" dar i ce atro&iere a
calitilor spiritualeG Asta $l $ndreptea oare să să#$ră ească o
asemenea necu#iină ă /ă #orbească despre ne#asta lui cu
Kinuo i chiar cu ;ioG
/hingo $l *udeca pe &iul său ca &iind crud" dar nu numai el" ci i
Kinuo i ;io i se pă rură crude cu pri#ire la Kiuo% /huichi
să nu &ie oare deloc sensibil la puritatea tinerei &emeiă 3ătrânul
se g$ndise la chipul copilăresc" alb si &in al nurorii lui" această
ultimă #enită $n &amilia lor%
/ă simtă o ură &i'ică &aă de &iul său" din pricina soției
acestuia" aa ce#a nu era o reacăie prea normalăB /hingo $i
dădea seama de asta" dar nu putea să-i $nlăture un ast&el de
sentiment%
;l se $nsurase cu Yasuo" dei cu un an mai mare" atunci c$nd
sora acesteia" pentru care simăise atracăie" murise% Aceas- tă
$nclinare puin bi'ară ră măsese ca o umbră $n #iaa luiB era
eact ceea ce-4 $n&uria acum din pricina lui Kiuo% Kiuo $i
$nă buea gelo'ia pentru &aptul că /huichi $i luase at$t de
repede o amantă" dar" $n ciuda de&icienă ei morale a lui
/huichi" $n ciuda cru'imii lui" poate chiar din cau'a aceasta" $n
ea $ncepea să se tre'ească &emeia%
/hingo $i spunea că" sub acest raport" ;io era $ncă i mai
puin de'#oltată dec$t nora lui%
8$nă la urmă" bătrânul simăea că tristeea $i temperea'ă &uriaB
ca atare" tăcu %
;io nu mai 'ise nici ea nimic% )ata $i scoase mănuile i-i
nete'i pă rul%
90
C
$n această li#adă a hanului din Atami era un cireă cu toate
ramurile $n&lorite% )aptul se $nt$mpla $n luna ianuarie%
Asemenea pomi s$nt denumii $cirei de iarnă M%
/hingo au'ise pe cine#a spun$nd că ei $ncepuseră să $n-
&lorească $ncă dinainte de Anul ou" dar a#ea impresia că
redescoperă acum primă#ara" $ntr-o lume di&erită de uni#ersul
lui cotidian%
3ătrânul con&unda &lorile ro'e ale prunilor cu cele ale
piersicilor si se $ntreba dacă &lorile albe nu s$nt cum#a ale unui
cais%
$nainte de a intra să #adă camera" /hingo" sedus de oglindirea
cireilor $n&lorii $n apa unui i'#or" $nainta p$nă la p$- r$u i
acolo se opri o clipă" $n picioare" pe un podeă ce trecea peste
apă" contemplă această re#ărsare de &lori" apoi" a*un- g$nd pe
celălalt mal" admiră prunii tiai $n &ormă de um- brelă i
acoperii cu &lori rocate% +rei sau patru rae ce se bălăceau
acolo se speriară si o luară la &ugă% @albenul ciocului lor" i cel
al labelor" puin mai pronună at" $i aminteau de asemenea că
#enise primă#ara%
A douas-o
#enise 'i $ntreprinderea sa dădea
organi'e'e% +oată treabaaici&usese
o recepă ieB /hingo
să stea de #orbă cu
proprietarul li#e'ii%
Ae'at pe un scaun" $n #erandă" ca să poată pri#i spre gră dină"
obser#ă a'aleele albe% ite nori groi" de ploaie" #enind
dinspre #$r&ul Iiou" se $ndreptau spre elB abia atunci se
$ndură să intre $n camera lui%
8e masă a#ea ceasul de m$nă i ceasul de bu'unar% Acesta din
urmă mergea cu două minute $nainte" $nc$t cele două ceasuri
rareori se potri#eau i asta $l irita totdeauna% $?acă te
ener#ea'ă" mulăumete-te numai cu unulM" spunea Yasuo%
Acest punct de #edere era *ust" se $nă elege" dar de ani de 'ile
/hingo se obinuise să poarte la el două ceasuri% $nainte de a
lua masa" se de'lănă ui &urtuna% (urentul electric se $ntrerupse%
/hingo se culcă de#reme%
94
)u deteptat din somn de un c$ine care urla $n gră dină" de
#$*$itul ploii i al #$ntuluiB ai &i 'is că e mugetul unui ocean pe
un timp hain%
3roboane de sudoare $i stră luceau pe &runteB atmos&era din
cameră i se pă ru grea" umedă" su&ocantă" ca atunci c$hd se
pregă tete o #i*elie la rmul mării" primă#ara%
Respiră ad$nc" cuprins de nelinite" ca i cum ar &i &ost pe cale
să scuipe s$nge% Asta i se mai $nt$mplase atunci c$nd $mplinise
ai'eci de ani" dar nu i mai t$r'iu% $ u-i de la piept" $i 'ise el"
e doar greaă%
/imăea o durere uoară $n urechi" care se re&lecta spre tirn- ple"
p$nă la &runte" $i &recă pieptul si &runtea cu palmele% <ugetul
acela de mare $n&uriată era produs de bătaia grindinii" a
#$ntului i a ploii ce lo#eau $n coasta munteluiB din ad$ncurile
&urtunii se desprindea un #uiet $ndepă rtat% $; un tren care trece
prin tunelul de la +anna" g$ndi elB nu poate să &ie altce#a%M
($nd trenul iei din tunel" ră sună un uierat ascuit% /periat
deodată" /hingo se tre'i de-a binelea%
Vuietul se prelungise peste măsură de mult% +unelul a#ea circa
opt ilometri" ast&el că trenului $i trebuiau apte sau
opt minute ca să-4 stră batB or" lui i se pă ruse că-4 au'ise din
momentul c$nd trenul intrase pe gura cea mai depă rtată" la
Kannami% ;ra posibil oare ca acest #uiet al trenului $n tunel să
se audă p$nă la opt sute de metri de gara dinspre At$rniă
Resimăise $n creier pre'enă a trenului care stră bătea tunelul
$ntunecat i totodată uruitul ce-i ră suna $n urechi" tot timpul
tra#ersării" p$nă la ieirea cea mai apropiatB scoase un suspin
de uurare c$nd trenul iei din tunel%
+otui" lucrul era bi'ar% 3ătrânul ră mase nedumerit% $Am să -4
$ntreb m$ine pe proprietar" hotr$ el" i o să tele&one' la gară%M
1i trebui mult timp p$nă să adoarmă din nou% $/hingo-o-oG
/hingo-o-oGM se au'i chemat prin somn% /ingura care-i pronună
ase #reodată numele $n &elul acesta &usese sora lui Yasuo% ;ra
o tre'ire de o nespusă dulceaă% $/hing-o-oGM Vocea se
strecurase
97 sub &ereastră" $n spatele casei" i-l chema%
/hingo &u $n cur$nd tre'it cu ade#ărat% Ropotul p$r$ului care
curgea prin dosul locuină ei se $nteise% /e au'eau nite glasuri
de copil%
/hingo se sculă i $mpinse obloanele $n a&ară% /oarele de
dimineaă stră lucea cu acea stră lucire căldicică ce urmea'ă
după o ploaie de primă#ară% 8e cărarea ce se $ntindea de partea
cealaltă a p$r$ului" apte sau opt băiei se $nt$lniseră ca să se
ducă $mpreună la coală% ;i să &ie aceia pe care $i au'ise el
strig$ndu-se
/hingo se aplecă pe &ereastră i cercetă cu pri#irea ru&ele de
bambus de pe malul cel mai apropiat%
9D
Apa de diminea
4
($nd &iul său $i spusese" la Anul ou" că pă rul $i albea"
bătrânul ră spunsese că la #$rsta lui pă rul albete de la o 'i la
alta" ba uneori chiar #ă'$nd cu ochii% /e g$ndea la Kitamoto% >
bună parte dintre &otii lui colegi de studenă ie" acum
seagenari" euaseră $n #iaă" $n timpul ră 'boiului sau după
aceea% ;uare teribilă" căci la cinci'eci de ani omul a*unge să
&ie cine#a" iar redresarea e atunci mult mai greaG Aceti oameni
apară ineau apoi generaiei care-i #ă'use &iii pierind $n ră
'boi%
Kitamoto pierduse i el trei copii% ?upă con#ersiunea
industriei de ră 'boi" Kitamoto" care era inginer" s-a pomenit
&ără ser#iciu%
.nul din #echii lui prieteni" &ăc$ndu-i o #i'ită lui /hingo" la
birou" $i po#estise următoarea $nt$mplare: $ /e 'ice că a
$nnebunit tot smulg$ndu-i de pe cap &irele albe de pă r%
emaiduc$ndu-se la slu*bă" deci a#$nd destul de mult timp
liber" $i smulgea &irele albe" desigur ca să se distre'e% (el
puin aa socotea la $nceput &amilia lui" că e o manie &ără
urmări $ un lucru ce nu trebuie luat $n serios% +otui" Kitamoto
se ae'a $n &iecare 'i $n &aa oglin'ii i se studia $ndelung%
Locul pe care-4 cură ase $n a*un" albea din nou a doua 'i% 8ă
rul alb era" de &apt" mult prea numeros ca să poată &i smuls tot"
&ir cu &ir% edină ele $n &aa oglin'ii se prelungeau de la o 'i la
alta% imeni nu-4 mai #edea um- bl$nd prin casă% $Ah" iar s-a
dus la oglindăGM ?acă se retră gea o clipă" se $ntorcea
numaidec$t la loc" nelinitit% i nu mai contenea cu smulsul pă
rului%
9C
$ Atunci cum de n-a ră mas chel completă $ntrebă /hingo"
căruia $i #enea să r$dă%
$ ;h" nu-i de r$sG u i-a mai ră mas nici un &ir negru pe capG
/hingo &ăcu i mai mare ha'%
$ 1a g$hdete-teG u-ti spun bali#erneG 8rietenul $l pri#ea pe
/hingo drept $n ochi: (u c$t $i smulgea perii albi" cu at$t capul
$ialbeau
albea$nmai
*ur%tare" aa michipul
$i scruta s-a spus%
cu o;lpri#ire
smulgeagreuunul" i alte &ire
de de&init%%% 8ă
rul i se ră rise de tot%
/hingo $i stp$ni ilaritatea:
$ i ne#asta 4-a lăsat aa" &ără să-i spună nimică $ncearcă el să
$ntrebe" dar prietenul continuă cu un aer gra#: $ 1at-4 deci pe
Kitamoto al nostru aproape chel% ?e &apt" cele trei &ire care i-au
mai ră mas erau albe ca neaua% $ ?ar nu-4 durea
$ ($nd i le smulgeaă Apuca unul c$te unul" a#$nd gri*ă să nu
prindă #reunul negru" aa că" $n &elul acesta" nu-4 durea% umai
că" după ce-ai smuls at$ta pă r" pielea capului su&eră" de#ine
&oarte sensibilă% u s$ngerea'ă" dar craniul se co*ete" se
$nroete" se um&lă% 8$nă la urmă 4-au internat% 8uinele &ire ce
i-au mai ră mas" Kitamoto i le-a smuls la spital% +e-apucă
&iorii nu-i aaă (e obsesie $ngro'itoareG%%% >mul nu #oia să
$mbătrânească" din contra" #oia să $ntinerească%
u se poate totui spune dacă a $nceput să-i smulgă pă rul
&iindcă $nnebunise" sau dacă a $nnebunit &iindcă $i smulgea pă
rul%
$ ?ar" mă rog" s-a &ăcut bine
$ /-a &ăcut bine% A &ost un miracolB pe cretetul gol-go- luă" au
$nceput să-i crească iar &ire de pă r negru%
/hingo se porni să r$dă% $ /tranică po#esteG
$ u-i po#este" i-o $ntoarse prietenul său" &oarte serios%
/e pare că re$ntinerim mult dacă ne pierdem mină ile% i se uită
la capul lui /hingo% $n ce mă pri#ete" nu mai am anse" dar la
tine toate sperană ele s$nt $ndreptite%
Acest prieten era &oarte chel%
9E
$ Ar trebui" poate" să $ncep i eu să-mi smulg pă rulă 'ise
/hingo%
$ $ncearcă" dar tu n-o să pui at$ta pasiune $n asta" ca să i-4
smulgi de tot%
$ u% ?e altminteri" pe mine pă rul alb nu mă &ace să su&ăr% i
nici nu in moră iă să ră m$n cu pă rul negru% $ Asta &iindcă
situaia ta e stabilă% +u ai plutit linitit printre de'astre i
printre su&erină ele a milioane de oameni% $ u e tocmai at$t de
simplu" 'ise /hingo% 1-ai &i putut spune lui Kitamoto că e mai
uor să-i #opsească pă rul" dec$t să i-4 smulgă la nes&$ră it%
$ Ar &i &ost o minciună% ?acă $i pui $n g$nd să te amă- geti cu
minciuni" atunci miracolul nu se mai produce% $ ?upă c$te tiu"
Kitamoto a murit% Aa că" chiar dacă miracolul de care #orbeti
tu se $nt$mplă" chiar dacă pă rul re$ntinerete%%%
$ Ai &ost la $nmorm$ntarea lui
$ 8e #remea aceea n-am putut &i $nă tiină at% Am a&lat de
moartea lui c$nd situaia s-a mai $ndreptat puin" după ră '-
boi% La drept #orbind" &iindcă era $n perioada cea mai cum-
plită a bombardamentelor" nici nu m-aă &i dus la +oHo% $ .n
miracol $mpotri#a naturii nu poate să dure'e% Kitamoto s-a
re#oltat contra scurgerii anilor" contra &atalitii decăderii% /e
poate"
$nnegritdar
dineunou"
concep &atalitatea
dar $n $ntr-altnu&el%
schimb #iaa 8ăprelungit%
i s-a - rul lui a 3a
chiar" cu c$t a depus o energie mai &antastică pentru ca pă rul
negru să-i crească $n locul celui alb" cu at$t irul 'ilelor i s-a
scurtat% >ricum ar &i" omul sta i-a *ucat #iaa $n această
a#entură" iar noi nu putem să ră m$nem nepă să- tori%
8rietenul lui /hingo dădu din cap ca pentru a-i $ntri #orbele%
8e cretetul lui u#ie subăiri de pă r pieptnate peste chelie
&ormau o mică banderolă albă% $ +oate persoanele pe care le
$nt$lnesc acum au pă rul alb% ;u $nsumi nu a#eam at$ta $n
timpul ră 'boiului" dar pe urmă%%%
9
/hingo nu luase po#estirea prietenului său drept ade#ă- rată
sută la sută" ci mai mult ca o anecdotă pe marginea căreia
celălalt brodase din belăug%
($t despre moartea lui Kitamoto" aceasta era un &apt $mplinit"
deoarece /hingo a&lase despre ea mai demult" din altă parte%
?upă plecarea prietenului său" /hingo" g$ndindu-se la această
$nt$mplare" &ăcu un ir de re&lecăii bi'are% <oartea lui
Kitamoto nu putea &i pusă la $ndoialăB i se pă rea de asemenea
cu putină ă ca pă rul alb al lui Kitamoto să &i &ost $nlocuit cu
unul negru% ?acă e ade#ărat că Kitamoto era nebun" &ără
$ndoială e ade#ărat i că el i-a smuls mai $nainte tot pă rul de
pe cap% ?acă e ade#ărat că i-a smuls tot pă rul" &ără $ndoială e
ade#ărat că pă rul $i albea $n timp ce se pri#ea $n oglindă%
Atunci" de ce n-ar &i i po#estea prietenului său ade#ărată de la
un cap la altulă 3ătrânul se simti stră - puns de un &ior%
$ Am uitat să-4 $ntreb cum ară ta Kitamoto după ce murise i
dacă pă rul $i era negru sau alb% $n timp ce &ăcea aceste
re&lecăii" /hingo $ncepu să r$dă" $nsă nici #orbele lui" nici r$sul
nu puteau &i au'iteB el era singurul care se au'ea #orbind i
r$'$nd%
(hiar dacă cele au'ite erau ade#ărate i ne$n&lorite" aa cum le
spusese prietenul său" se simăea totui parodia% .n bătrân
#orbind despre moartea altui bătrân $n bat*ocură i cu cru'imeG
$nt$lnirea $i lăsă lui /hingo o sen'aie neplăcută% ?intre &otii
colegi ai lui /hingo" doi muriseră de o moarte curioasă: <i'uta
si Kitamoto% 8rimul" mort pe neateptate $ntr-un hotel termal"
$nsoit de o &emeie t$nă ră B la s&$ră itul anului trecut" /hingo se
#ă'use silit să cumpere nite măti no pe care le lăsase
de&unctul% ($t despre Kitamoto" /hingo se pomenise că o are $n
prea*ma sa pe +ani'ai ;io datorită lui%
<i'uta murise după ră 'boi" ast&el că /hingo putuse să asiste la
$nmorm$ntarea lui" dar moartea lui Kitamoto" $n timpul
bombardamentelor" nu-i &usese anună ată dec$t mult mai t$r'iu%
96
($nd +ani'ai ;io se pre'entase cu o scrisoare de
recomandare din partea &iicei lui Kitamoto" /hingo descoperise
că &amilia de&unctului se stabilise $n pro#incia @i&u" după
e#acuare%
;io se dăduseacesteia
recomandarea drept colegă de clasă mult
$l surprinsese cu &iica lui Kitamoto"
pe /hingo" dar
care n-o
$nt$lnise niciodatB nici ;io n-o #ă'use de la ră 'boi $ncoace%
/hingo le gă sea pe &ete cam &luturatice% ?acă ne#asta lui
Kitamoto $i amintise" la cererea &iicei sale" de /hingo" de ce
nu i-a scris ea $nsăi
/hingo nu luase prea $n serios acea scrisoare de recomandare%
($nd se pre'entase ;io" o &ată slăbuă" $i &ăcu impresia că e
cam '#ăpă iată% +otui o anga*a i o reparti'a la biroul său% )ata
a lucrat acolo trei ani% +rei ani e puin" dar pentru #$rsta lui
;io e destul de mult" a#ea să-i spună mai t$r'iu /hingo%
$n aceti trei ani ;io s-a dus să danse'e cu /huichi $ lucru"
alt&el" destul de normal $ dar ea a intrat si $n casa metresei
&iului său% /hingo $nsui s-a dus să #adă acea casă condus de
ea% +oate acestea pă reau să &i de#enit o po#ară pentru &ată"
care din pricina asta #oia să plece de la biroul lor%
/hingo nu discutase niciodată cu ea despre Kitamoto%
;a nu tia probabil nimic despre nebunia ce-4 lo#ise pe ta- tl
prietenei saleB cele două &ete nu puteau &i at$t de apropiate"
$nc$t ;io să se &i amestecat $n &amilia lui Kitamoto% /hingo o
socotea cam '#$nturatecă" dar" după plecarea ei" $i dădu seama
că era $n'estrată cu o bună do'ă de conă tiină ă i de bună
#oină ă% i $n plus cu un &el de puritate" &iindcă nu era $ncă
măritată%
7
$ +ată" te-ai i sculat
Kiuo #ărsă apa pe care o &olosise la spă lat" apoi lăsă să
curgă $n chiu#etă alta rece pentru /hingo%
95
($te#a picături de s$nge că'ură $n această apă" dilu$ndu-se $n
ea" căpă t$nd o culoare spă lăcită%
/hingo $i aminti deodată 'iua c$nd el scuipase s$nge% /$n- gele
lui Kiuo i se pă ru $nsă mai &rumos% (re'u că e o uoa- ră
hemopti'ie" dar nu era dec$t o s$ngerare din nas%
Kiuo apă sa cu un prosop pe nă ri% $ (apul pe spateG (apul
pe spateG /hingo o cuprinse cu braul" $nsă ea" ca i cum s-ar &i
desprins" se aplecă $nainte%
;l o apucă de umăr ca s-o ie" apoi $i puse m$na pe &runte i o
$ntoarse cu &aa $n sus% $ Lasă" tată% /cu'ă-măG
/pun$nd acestea" un &irior de s$nge $i curse din palmă spre cot%
$ u te mica% Aa'ă-te aici" apoi ai să te $ntin'i puin%
/usăinută de socrul ei" Kiuo se lăsă *os" spri*inindu-se de
perete%
$ $ntinde-te" repetă /hingo%
emicată" cu ochii $nchii" cu &aa li#idă" de parcă ar &i
leinat" t$nă ra &emeie pă rea neprihnită" o copilă resem- nată%
/hingo obser#ă mica cicatrice la ră dăcina pă rului" pe &runtea
ei%
$ @ataă ?upă ce se #a opri s$ngele" ai să te duci să te odihneti
$n camera ta%
$(hiu#eta
Acum măe murdară"
simt bine"#reau
'ice ea
s-oterg$ndu-i
cură ă% $ unasul cu prosopul%
e ne#oie%
/hingo se gră bi s-o golească" g$ndindu-se la culoarea s$n-
gelui" descompusă" spă lăcită" de pe &und% )ără a mai &olosi
castronasul" $i #$r$ m$inile sub robinet" să se bărbierească"
$i trecu prin g$nd s-o tre'ească pe so ția lui ca să aibă gri*ă
de Kiuo" dar $i spuse că acesteia nu i-ar &ace plăcere să
se arate $n &aa soacrei sale $n starea asta%
/$ngele aproape tinise din nasul tinerei &emei" dar /hingo
#ă'use parcă $nind $nsăi su&erină a ei%
+recu pe l$ngă bătrân" care se pieptna $n &aa oglin'ii% $
KiuoG $ ?a
99
$ntoarse capul spre el" $n timp ce-i continua drumul spre
bucătrie% Apoi aduse o lopă ică% /hingo #ă'u i'bucnind
c$te#a &lăcărui% ;a punea cărbuni aprină i $n otatsu din
su&ragerie%
/hingo" cutremurat" lăsă să-i scape o eclamaieB $i aduse
aminte că uitase de &iica lui% /u&rageria era $ncă $n $ntuneric
din cau'ă că )usao dormea cu cele două &etie $n camera de
alături" ast&el că nu &useseră deschise obloanele eterioare% u
era ne#oie s-o deran*e'e pe bătrână ca s-o a*ute pe Kiuo"
deoarece )usao se a&la acolo% ?ar el se g$ndise la bătrână i
nu la &ată% ;ra curios%
?upă ce se ae'ă l$ngă otatsu" Kiuo $i aduse ceaiul
&ierbinte%
$ Ai ameeliă $ 8uin%
$ Atunci odihnete-te $n dimineaa asta% ?e alt&el" e $ncă
de#reme%
$ <ai bine să mă mic% /$ngele s-a oprit la &rig" c$hd m-am dus
să iau 'iarele% i apoi" se 'ice că dacă unei &emei $i curge s$nge
din nas" nu e nimic" ră spunse Kiuo pe un ton potolit" $n
dimineaa asta e &rig" tată% ?e ce te-ai sculat aa de- #reme
$ u tiu% <-am tre'it cu mult $nainte de a bate clopotul de la
templu% ;l bate la ora ase" iarna ca i #ara%
(u toate că /hingo se sculase primul" plecă $n oraă $n urma lui
/huichi% Aa a#ea el obiceiul $n anotimpul ur$t%
La pr$n' $l in#ită pe &iul său $ntr-un restaurant din cartierul
european%
$ Ai obser#at cicatricea pe care o are Kiuo pe &runteă $
3ine$nă eles%
$ ?upă cum tii" naterea ei a &ost grea i doctorul a trebuit s-o
tragă cu cletele% -as spune că semnul acela e o urmă a
chinurilor #enirii ei pe lume" $nsă cicatricele apar numai atunci
c$nd ea e supă rată% $ (a a'i dimineaă $ ?a%
400
$ 8robabil era supă rată din pricina s$ngelui care i-a curs din
nas% ($nd are o mină proastă" cicatricea se pronună ă $ntr-
ade#ăr%
Kiuo $i #orbise aadar lui /huichi despre accidentul ei"
&ără ca /hingo
decepă ie% să tie% Asta $i produse bătrânului o oarecare
$ $ncă de aseară Kiuo nu putea să doarmă" &ăcu /hingo%
/huichi $ncruntă spr$ncenele i tăcu timp de o clipă% $ +ată" n-
ai nici un moti# să te $ngri*eti at$ta de eaB la urma urmei" nu e
&iica dumitale% $ u-i &iica mea" 'iciă ?ar e ne#asta taG $
+ocmaiG -ai nici un moti# să te $ngri*eti at$ta de ne#asta
&iului dumitale% $ (e #rei să spui cu astaă /huichi nu ră spunse%
1ntr$nd $n camera de primire de la birou" /hingo o gă si pe
&osta lui secretară ae'ată pe un scaun i o necunoscută stind $n
picioare l$ngă ea%
$ 1ată at$ta #reme de c$nd nu #-am mai #ă'ut" 'ise ;io" $n loc
de orice
8ă alt$mplinită
rea mai preambul%la/-a &ăcut
&aă" cald%%%mai mult ca $nainte%
se &arda
/hingo $i aminti de s$nii ei pe care i-ar &i putut ine $n podul
palmei" atunci c$nd o dusese la dans% $ ?$nsa e doamna 1eda"
de care #-am%%% $n timp ce-o pre'enta pe prietena ei" ;io a#ea
nite pri#iri rugă toare" gata parcă să i'bucnească $n lacrimi $
epresie obinuită $n momentele sale de serio'itate% $ A" daG
>gata%
/hingo n-a#ea totui de g$nd să-i spună acestei &emei: $Vă
mulăumesc pentru gri*a pe care i-o purtai &iului meuGM $
?oamna 1eda nu #oia să #ină% Jicea că n-are nici un rost" dar
am rugat-o eu%
$ Aaă 3ine% Apoi adres$ndu-se lui ;io: Vă con#ine aiciă
8utem să ieim" să mergem $n altă parte%
404
;io se uită la prietena ei cu o pri#ire $ntrebătoare% $ 8utem sta
i aici" ră spunse aceasta &ără bl$ndee% $ntr-ade#ăr" /hingo era
&oarte $ncurcat% /ecretara lui $i propusese odată să i-o pre'inte
pe prietena metresei lui /huichi" dar el n-o luase $n serios%
?upă două luni de la plecarea ei din ser#iciu" ;io se inea de
cu#$nt% /hingo &u luat prin surprindere%
$ndră gostiii se hotr$seră" $n s&$ră it" să rupă legă turaă /hingo
atepta ca ;io sau doamna 1eda să $nceapă să spună ce#a%
$ ?acă am #enit" 'ise aceasta din urmă pe un ton ce lăsa să se
#adă că e nemulăumită" e &iindcă ;io a struit at$t de mult% ;u
nu socoteam necesar% ?ar" de #reme ce s$nt aici" să #ă spun: de
mult o tot s&ătuiesc pe Kinuo mai bine să se despartă de
domnul /huichi% ?acă e #orba să *oc #reun rol $n despă ră irea
lor" o #oi &ace% $ 8er&ect%
$ ;io #ă pă strea'ă multă recunotină ă i apoi e $nduio- ată
de soția domnului /huichi% $ )iindcă e o &emeie cumsecade"
adăugă &ata% $ >rice-ar spune ;io $n con#orbirile ei cu
Kinuo" $n 'ilele noastre s$nt puine &emei care se retrag
&iindcă soția domnului e o persoană cumsecade% $(onsimt să
las bărbatul care nu e al meu" dar să mi-4 redai pe al meu"
care a murit $n ră 'boiM" iată cum $mi ră spundea la $nceput
Kinuo% $?acă el mi-ar &i $napoiat #iu" i-as acorda toată
libertatea"
'iciM 1ată chiar
ce-misăcerea
aibăea%
a#enturiB chiar să-i
/i eu mi-am ia o/ometresă%
pierdut țul $n ră(e
'boi"
aa că o $nă eleg bine% Kinuo spune: $oi am $ndurat absenă a
bărbailor notri c$nd s-au dus la ră 'boi" apoi au murit acolo%
(e-o să de#enim acumă ($nd /huichi #ine să mă #adă" n-are a
se teme de nimic" #iaa nu-i e amenină ată de nimeni" poate să
plece de aici sănă tos i tea&ăr% ; ade#ăratM
/hingo r$se albastru%
$(hiar dacă soția lui e o persoană cumsecade" ea nu si-a
pierdut bărbatul $n ră 'boi" aa că%%% $ ; un &el cam dur de-a
pune problemaG
407
$ Aa spune ea c$nd se $mbată i $ncepe să pl$ngă% 3ea
$mpreună cu /huichi" apoi $i spune: $=ai" du-te acasă" spu- ne-i
ne#estei tale că ea nu tie ce $nseamnă să-i #e'i bărbatul
plec$nd $n ră 'boi% +u" tu ai un soă care e obligat să se $ntoarcă
la tine% Aa să-i spuiGM $ $?a" am să-i spunGM /i eu s$nt $n
aceeai situaie" $n iubirea #ădu#elor de ră 'boi nu intră oare i
o anume cru'imeă $ Adică
$ 3ărbaii" si chiar /huichi" s$nt groa'nici c$nd se $mbată%
;l se poartă &oarte #iolent cu Kinuo% > silete să c$nte" ei nu-i
place% ;u s$nt mai slabă" c$nt uneori cu *umătate de glas" i-4
potolesc% Alt&el ne-ar &ace de r$s &aă de toti #ecinii%%% ($nd mă
pune să c$nt" mă $n&urii pe el" mă simt *ignită% u 'ic că
apucăturile lui ur$te se datoresc numai beiei" poate s$nt
apucături din #reme de ră 'boi% /huichi nu s-a distrat i el cu
tot &elul de &emei pe &rontă ($nd #ăd aceste '#ăpă ieli" ele mă
&ac să mă g$ndesc la propriul meu soă" care se distra poate la
&elB apoi a &ost ucis% 1nima mi se str$nge" mintea mi se
$nceoea'ă% (um să #ă eplică $mi cree' ilu'ia că s$nt o
&emeie cu care petrece bărbatul meu% ($nt c$ntece $ngro'itoare
i pl$ng% <ai t$r'iu i-am po#estit toate astea lui Kinuo% ;a mi-
a ră spuns că nu crede să se &i $nt$mplat aa si cu bărbatul ei"
dar p$nă la urmă%%% ?e-atunci" de c$te ori /huichi mă pune să
c$nt" Kinuo $ncepe să pl$ngă si ea%
(hipul lui /hingo se $ntunecă la au'ul acestei po#esti morbide%
$ Ar trebui să punei capă t la toate astea% 8entru binele
dumitale $nsăi%
$ ; ade#ărat" c$nd /huichi pleacă" Kinuo $mi spune uneori pe
un ton gra#: $> să ne &acem de r$sul lumii dacă o s-o inem
aa%M ?ar dacă $mi #orbete ast&el" atunci de ce n-o rupe cu elă
/e teme cum#a să nu cadă i mai *os după ruptură ă > &emeie%%%
$ ;i" nuG inter#eni ;io%
$ )irete că nu" deoarece ea are de lucru% ;io tie% $ ?a%
$ (eea ce #edei pe mine e &ăcut de ea" 'ise doamna 1eda" ară
t$nd cu o micare $mbră cămintea de pe d$nsa% ; 40D
a*utoarea e&ului de atelier% +oată lumea are o pă rere bună
despre ea" deoarece arunci c$nd a cerut să &ie anga*ată ;io" a
&ost primită imediat%
$ Lucre'i $n acelai atelieră $ntrebă /hingo" surprins" ui- t$ndu-
se la $nă
)ata ;io%
lăă &runtea i roi puin%
1ntrată la acelai atelier de croitorie ca i amanta lui /huichi"
ba chiar datorită acesteia" &ata o aduce a'i la el pe doamna
1eda%% /hingo nu $nă elegea de ce &ăcea aceasta% $ $mi $nchipui
deci că Kinuo nu-i dă prea multe gri*i lui /huichi din pricina
banilor" 'ise doamna 1eda% $ u e o problemă de bani" &ăcu
bătrânul indignat" dar stp$nindu-se%
?oamna 1eda" cu &aa $n *os" cu m$inile puse pe genunchi"
continu:
$ ($nd o #ăd pe Kinuo maltratată de /huichi" iată ce spun:
>mul acesta s-a $ntors i el ră nit% ; un soldat ră nit $n inimă%
Aa că%%% Aici" #orbitoarea ridică &aa% -ar putea tră i departe
de dumne#oastră ă $mi spun uneori" după ce-am stat i-am
re&lectat bine" că dacă ar locui singur cu soția lui" s-ar despă ră
i poate de Kinuo% $ Am să mă g$ndesc la asta" ră spunse
bătrânul $nă ltind capul%
(u toate că era iritat de tonul autoritar al acestei #i'itatoare" nu
se putea $mpiedica să nu-i dea dreptate%
C
/hingo nu #oia să-i ceară nimic acestei doamne 1edaB el nu
a#ea nimic să-i spună" ast&el că se mulăumi numai s-o asculte%
$n ce-o pri#ea pe această &emeie" ea nu inea să-4 #adă pe el $n
po'iia omului care cere ce#a" dar dacă el nu-i ară ta g$ndurile
&aă de ea" inter#enă ia sa ar &i &ost 'adarnică% ;l trebuia să
recunoască măcar că doamna ?ceda #orbise bine% $n aparenă ă
$i ceruse scu'e pentru Kinuo" i totui &ăcuse mai mult dec$t
at$t%
40C
/hingo a#ea impresia că trebuie să le mulăumească celor două
&emeiB #i'ita lor nu tre'ise $n el nici cea mai mică bă- nuială"
nici cel mai mic g$nd ascuns%
+otui" nu era cum#a atins $n orgoliul luiă 8lec$nd de la birou"
se duse la un banchet pe care-4 organi'ase $ntreprinderea sa%
+ocmai se ae'a pe locul lui" c$nd o gheiă $i opti c$te#a
cu#inte la ureche%
$ (umă /$nt surd" n-audG &ăcu el pe un ton $ntr$tat%
> apucă de umăr" dar $i dădu numaidec$t drumul% $ <-ai str$ns
prea tare" mă doare" sc$nci gheia" &rec$n- du-i umărul%
)iindcă /hingo &ăcea o mutră *enată" ea $l trase $n coridor: $
Venii o clipă aici" $i 'ise%
/e $ntoarse acasă pe la orele unspre'ece seara" dar &iul său nu
#enise $nsă% $ A" te-ai $ntorsă
$n odaia de l$ngă su&ragerie" )usao alăpta copilulB ea ridică
&aa" cu capul spri*init $ntr-un cot%
$ ?a" iat-mă%
/hingo $i $ndreptă ochii spre
ea% $ /atoo doarme
$ ?a" cea mare s-a culcat% tii ce m-a $ntrebat: $<amă" ce &ace
mai mult" 'ece mii de Heni" sau un milionă /pune-mi ce &ace
mai multM
bunicul" oi
c$nd s-oam pu&nit $ndarr$s%ea;u
$ntoarce" i-am spus$ 8o&timG
a adormit% să-4 $ntrebe
Jecepe
mii
de Heni dinainte de ră 'boi i un milion de după ră 'boiG rosti
bătrânul" r$'$nd% Kiuo" dă-mi" dacă #rei" un pahar cu apă%
$ ?a% Apă ă i-e seteă i Kiuo se ridică" cu un aer $n- trebător%
$ Apă de puă" nu din aceea $n care s-a pus clor% $ 3ine%
$ /atoo nu era nă scută $nainte de ră 'boi% ;u nu eram
măritată" continuă să #orbească )usao" din patul ei% ?e &apt"
$nainte sau după ră 'boi" ar &i &ost poate mai bine dacă nu mă
măritam%
Au'ind sc$rt$itul puului care se a&la $n spatele casei" soția lui
/hingo strigă :
40E
$ /cr$netul pompeiG ($nd o aud iarna mă ia cu &iori% 8entru
ceaiul tu Kiuto a &ăcut acest tră boi a'i-dimineaă cu
noaptea $n cap" $nc$t am $nceput să tremur p$nă i $n pat% $ Aă
#rea ca /huichi să se ducă să stea $n altă parte cu ne#asta lui"
'ise /hingo" #orbind cu *umătate de glas% $ /ă stea $n altă
parte
$ Ar &i mai bine% <ai ales dacă )usao o să ră m$nă mai multă
#reme la noi%%%
$ ?ar o să plec eu dacă e #orba să #ă despă ră ii" 'ise )usao"
pă ră sindu-i patul pentru a #eni mai aproape% ;u s$nt cea care
trebuie să tră iasc la casa mea" nu-i aaă $ Asta n-are nici o legă
tură cu tine" $i aruncă tatăl ei% $ 3a tocmai" că are% Aihara mi-a
spus că am un caracter ur$t &iindcă tatăl meu nu mă iubete%
<i se ridicase un nod $n g$t i nu-i puteam ră spunde" $nsă
niciodată n-am &ost *ignită mai ră u%
$ $ncetiorG 8uin calm%%% La trei'eci de ani%%% $ Ah" nu pot să mă
calme'G uieră )usao" str$ng$ndu-i chimonoul $n *urul
&rumosului ei piept%
/hingo se ridică $n picioare cu un aer obosit% $ =aidem la
culcare" mamăG
Kiuo" tin$nd o &run'ă mare de copac $ntr-o m$nă" $i aduse
paharul cu apă% /hingo" $n picioare" $l bău cu sete% $ (e-i astaă
o $ntrebă el%
$ > &run'ă tânără de momon% ; lună nouă% Am 'ărit ce#a alb
$n &aa puului i m-am dus să #ăd: erau &run'e de momon"
care au crescut mari% $ (e colăriG o ironi'ă )usao%
40
@lasul $n noapte
4
/hingo se tre'i din somn la au'ul unei #ociB pă rea că geme
cine#a%
>m sau c$ineă u i'buti să &acă distincăie% La $nceput" luă
acest 'gomot drept urletul unui c$ine%
+eru să &ie oare pe moarteă /ă &i &ost otră #ită de care#aă
8ulsul lui /hingo se acceleră brusc: $>hGM gemu el" apă - s$ndu-
i m$na pe piept% /e temea de o cri'ă cardiacă%
>dată tre'it" lucid" bătrânul $nă elese că nu era c$ine" ci un om"
un om parcă str$ns
se cutremură de g$t"
: unde#a cu limbaoparali'ată
se $nt$mpla agresiune%$n$ gură% /hingo
AscultG
AscultG se au'ea #ocea" $ntr-un geamăt $nă bu- it" de'articulat%
$AscultGM $n ghearele moră ii" #ictima #oia să audă rugile sau
poruncile agresorului
+oată 'ar#a asta se petrecea la uă% .n om se 'bătea acolo%
3ătrânul ridică umerii" pregă tindu-se să se scoale% $ KiuoG
KiuoG
Recunoscu glasul lui /huichi" care o chema pe soția lui" cu
limba $mpleticită" &ără a i'buti să-i rostească numele $ntreg%
8robabil că era beat turtă%
>bosit" /hingo $i lăsă capul să-i cadă din nou pe pernă% 1nima
lui bătea ca o tobă% $i ridică uor palma deasupra gurii i
$ncercă să-i controle'e respiraia% $ KiuoG KiuoG
/-ar &i 'is că $n loc să bată cu pumnul $n uă" /huichi o
$mpingea cu tot trupul lui ce se bălăbănea%
/hingo ar &i #rut să-i deschidă" după ce $i recapă tă ră su-
&larea" dar $i dădu numaidec$t seama că n-ar &i &ăcut bine% 406
/huichi o chema pe Kiuo cu o tandree i o melancolie
micătoare" cu o #oce $ndurerat: un geamăt de copil" care" sub
po#ara unei mari su&erină e sau $n prime*die de moarte" o
cheamă pe mama luiB un strigă t ieind din ad$ncurile tulburi
ale pă catului% (u inima de'#ăluită p$nă la de'nă de*- de"
/huichi &ăcea pe copilul ră s&ăat spre a o $nduioa pe soția lui%
8oate si pentru a căuta o iertare $n beia lui" g$ndin- du-se că
ne#asta nu-4 #a au'i% $n &elul lui" a#ea un cult pentru Kiuo% $
KiuoG KiuoG
+risteea lui /huichi se transmitea si tatălui său% $Am chemat-o
oare eu #reodată pe ne#asta mea" cu patima asta de'nă
dă*duitM se $ntrebă /hingo% )irete" el nu cunoscuse niciodată
durerile care trebuie că-4 chinuie uneori pe /huichi pe
c$mpurile de luptă din a&ara &amiliei%
/hingo ainti urechea" dorind ca t$nă ra &emeie să se tre- 'ească
si totodată ruinat la g$ndul că ea aude #ocea asta pl$ngă reaă%
$i spunea că" dacă cea t$nă ra nu se scoală" are s-o detepte pe
Yasuo% ?ar să se scoale odatG
$mpinse cu #$r&ul piciorului sticla cu apă caldă" arunc$nd-o spre
capă tul patului%
u cum#a inima $i bătea at$t de tare &iindcă pusese o sti- clă de
apă caldă la picioare" dei a&ară se '#onea acum de primă#ară 
Această sticlă i-o pregă tea Kiuo% 1-o cerea el $nsui din c$hd
$n c$nd" căci" pregă tită de nuna ei" $i pă stra căldura mai multă
#reme" iar dopul era mai bine pus%
Yasuo" din $ncăpă $nare" sau &iindcă se inea bine chiar la
#$rsta ei" nu &olosea niciodată aa ce#a% 8icioarele ei erau
mereu calde" $ntre cinci'eci si ai'eci de ani /hingo se $ncăl-
'ea lipindu-se de soția lui" dar de c$i#a ani el se depă rta de
d$nsa" iar ea nu-si apropia deloc picioarele de sticla $n- căl'ită%
$ KiuoG KiuoG
/e au'ea $ncă băt$nd la uă% /hingo aprinse lampa de l$ngă
căpă t$i i se.ltimul
dimineaa% uită la tren
ceas%pe;ra aproape
linia douăa*unge
Yoosua si *umătate
$nainte 405
de ora unu la Kamaura% /huichi probabil că a $nt$r'iat $n #reo
c$rciumă din &aa gă rii%
Iudecind după #ocea lui" legă tura cu &emeia de la +oHo n-are
să mai dure'e mult" g$ndi /hingo%
Kiuo se sculă i iei prin bucătrie% .urat" bătrânul
stinse #eio'a si murmură" ca i cum s-ar &i adresat lui Kiuo:
$1at-4GM
8esemne că /huichi s-a agă at de soția lui" ca să poată merge"
căci ea strigă :
$ AuG <ă doareG Lasă-măG <ă tragi de pă r cu m$na stingă G $
AhG
$n bucătrie se $mpiedică i că'ură am$ndoi pe pardo- seală%
$ ;i" hai" stai linititG 8e genunchii meiG ?acă bei prea mult i
se um&lă picioareleG $ 8icioarele meleG <incinoaseG
8robabil că Kiuo inea picioarele lui /huichi pe genunchii
ei" ca să-4 descalăe%
$l iertaG /hingo putea &i linitit $n pri#ină a asta% 8oate că t$nă ra
&emeie se bucura chiar că are prile*ul să-4 ierteG 8oate că ea $nă
elesese &oarte bine chemările de a&ară ale lui /huichiG >ricum
ar &i" /oțul ei se $ntorcea beat din casa metresei lui i" totui" ea
$i inea picioarele $n poală si-4 descălăa% At$ta $ngă duină ă $l
mică ad$nc pe /hingo%
?upă ce-i adormi /oțul" Kiuo se duse să $nchidă ua de la
bucătrie% ite s&oră ituri a*unseră p$nă la urechea lui /hingoB
&iul său dormea butean% i arunci care putea să &ie situaia
acelei Kinuo pe care /huichi o silea să-i ie to#ără ie la
beiile saleă Acea &emeie la care se 'icea că se $mbată el" pe
care o brutali'a i o &ăcea să pl$ngă 
A&ară de asta" de c$nd /huichi o cunotea pe cealaltă" oldurile
lui Kiuo se rotun*iseră" cu toate că uneori se &ăcea palidă la
&aă%
409
7
/&oră itul puternic al lui /huichi se opri deodată" dar /hingo nu
mai putu să adoarmă% ;l se $ntreba dacă obiceiul de a s&oră i al
lui Yasuo nu-4 molipsise i pe &iul lor $ dar nu" nu putea să &ie
asta" ci era pur si simplu e&ectul beiei%
?e c$te#a 'ile" /hingo n-o mai au'ise pe soția lui s&oră ind%
?ormea de bună seamă mai bine c$nd $n casă era mai ră -
coare%
A doua 'i după această noapte de insomnie" memoria lui
/hingo se do#edi $ncă i mai de&icitară" &enomen penibil" ce-i
pro#oca accese de sensibilitate easperantă%
(hiar i $n noaptea aceea" nu oare dintr-un sentimentalism prea
mare i se pă ruse că simte at$ta pasiune $n chemă- rile &iului
săuă /huichi nu #orbea aa numai &iindcă i se $ncurca limba $n
gură G 8oate că el nu ascundea nici o remu- care $n gesturile
lui de bei#% A simăi dragoste" durere" $n acea #oce tulbure si
greoaie" nu $nseamnă
care el dorea să le #adăoare a-i atribui &iului
mani&est$ndu-se său sentimente pe
la /huichi
>ricum" /hingo" au'indu-4 strig$nd ast&el" $l absol#i de orice
pă cat i presupuse că i t$nă ra &emeie $l iartă la r$ndul ei% ;ra"
bătrânul $i dădea seama de asta" o reacăie de egoism pă
rintesc" $n ciuda dorină ei lui de a se ară ta bun &aă de no- ră
-sa" i se pă ru că" de &apt" trec$nd peste toate" lua apă rarea
&iului său%
/huichi era o &iină ă nemernică: după ce se $mbătase la metresa
lui" #enise să bată la ua casei lui%
?acă" din $nt$mplare" i-ar &i deschis /hingo" bătrânul 4-ar &i
&iat cu pri#irea i &iul s-ar &i de'meticit imediat% ; mai bine că
i-a deschis Kiuo% /huichi a putut să intre $n casă spri*inindu-
se de umărul otiei luiB aadar" Kiuo" #ictima" 4-a iertat%
Kiuo n-a#ea mai mult de dou'eci de ani% (a să a*ungă la
#$rsta socrilor ei $mpă ră ind #iaa cu un asemenea soă" c$te
*igniri repetate #a trebui să $ndure din partea luiă Va &i ea $n
stare să-l ierte mereu
440
Viaa con*ugală e o mlatină $ngro'itoare" $n care se
$mpotmolesc acăiunile rele ale unuia sau ale altuia% ?ragostea
lui Kinuo pentru /huichi" dragostea lui /hingo pentru
Kiuo" #or &i ele $nghiite $ntr-o 'i $ &ără să lase urme $ $n
mlatina care era căsătoria lui /huichi i Kiuoă /hingo
socoti că e bună această nouă legislaie con&orm căreia
unitatea &amilială e asigurată de cuplu" iar nu" ca $nainte" de
grupul &ormat din pă rină i i copii%
$8e scurt" mlatina con*ugală" 'ise el% /huichi trebuie să tră
iască la casa lui%M
; semnul caracteristic al #$rstei lui obiceiul sta de a #orbi
singur% ?upă pă rerea lui" la această #$rsta doar otii mai s$nt $n
stare să-i suporte *ignirile reciproceB $n &elul acesta ei $i
ad$ncesc mocirla din *urul lor%
Luarea de atitudine a unei &emei pare să $nceapă arunci c$nd se
$mpotri#ete apucăturilor rele ale /oțului%
/hingo simăi o m$ncărime la spr$ncene i se scarpină cu
degetul% /e apropia primă#ara% 1nsomniile i se pă reau mai
puin chinuitoare dec$t iarna" $nainte de a &i &ost tre'it de #ocea
&iului său" el &usese tre'it de un #is% La $nceput i-4 amintea
bine" dar dimineaa $l uitase cu totul% 3ătile de inimă să-i &i
spulberat oare amintirea $ntregului #isă +otui" reinuse două
amănunte:
> &ată de paispre'ece sau cincispre'ece ani a#ortase" iată
primulB apoi aceste cu#inte: $i copila a de#enit o s&$ntă pentru
totdeauna%M
$n #isul lui" /hingo citea o nu#elă $n care aceste cu#inte
constituiau o conclu'ie i" paralel cu ea" acăiunea se des&ă-
ura ca $ntr-o piesă de teatru sau ca $ntr-un &ilm% 3ătrânul nu
*uca aici nici un rol" era un simplu spectator%
> s&$ntă care a#ortase la paispre'ece sau cincispre'ece ani" e
destul de curios"
ecelentă" aceea adar eraiubiri
unei #orba$ntre
de oun
po#este lungăiiode&ecioară%
adolescent alt&el
($nd termină lectura i se tre'i" se pomeni că era &oarte
emoionat%
Acea &ecioară nu se tia $nsărcinată i nici nu a#ea con- tiină a
că a#ortaseB ea se lăsase doar sedusă de un adolescent 444
de care &usese despă ră ită% Ast&el se $n&ăia acea intrigă" &ără
nimic care să nu &ie &iresc i curat%
.n #is" odată uitat" nu mai poate &i recompus% ?e alt&el"
sentimentul pe care-4 $ncerca bătrânul la lectura acestei po#eti
&ăcea si el parte din #is%
Acea &ecioară #a &i trebuit să ră spundă la un nume" probabil că
i-a #ă'ut i &aa" dar din ea nu mai ră măsese dec$t o #agă
impresie a dimensiunilor corpului ei sau" mai bine 'is" a
micimii staturii sale% 8robabil că purta un chimonou% /hingo se
$ntreba dacă nu $ntre#ă'use $n acea copilă imaginea &rumoasei
surori a lui Yasuo" dar i se pă ru că nu% >riginea acestui #is se
gă sea pur i simplu $ntr-un articol din 'iarul de seară" din a*un:
> )A+ă A+; ?>1 @;<;1% +.L3.Ră + >AR;A
8R1<ăVARă ?1 A><>R1%
/ub acest titlu cu litere mari se puteau citi următoarele: $?upă
ancheta $ntreprinsă de /er#iciul sanitar al 8re&ecturii Aomori"
printre persoanele care au a#ortat $n cadrul legii eugeniste" $n
sus-numita pre&ectură" se numărau cinci &ete de cincispre'ece
ani" trei de paispre'ece ani" una de treispre'ece ani" i patru
sute a#$nd $ntre aispre'ece i optspre'ece ani" adică &iind $ncă
de #$rstă colară% ?intre acestea din urmă" 70Q &rec#entea'ă
liceul% ($t despre ele#ele de gimna'iu" ele au domiciliul: una la
=irosai" una la Aomori" patru la <inamitsugaru" una la
Kitatsugaru% $n plus" din pricina lipsei de cunotină e $n materie
ginecologică" 7Q au decedat" 7"EQ s$nt gra# bolna#e% 1ată"
după datele care se cunosc" cumplitul re'ultat% ?ar s$nt moti#e
de $ngri*orare si mai mare prin aceea că alte tinere mame"
tratate clandestin de persoane necali&icate" $i pierd necontenit
#iaa%
($t despre nateri" s-au depistat patru ca'uri" $n luna &ebruarie
crt%" o ele#ă de paispre'ece ani" $n clasa a doua de gimna'iu" a
&ost apucată subit de dureri i a nă scut doi gemeni% <ama i
copiii se simt bineB t$nă ra &ată s-a $ntors la coală" unde
urmea'ă acum cursurile de clasa a treia% 8ă - rină ii ei nu tiau
nimic despre situaia sa%
> t$nă ra de aptespre'ece ani" studentă $n al doilea an la
colegiul din Aomori" logodită cu unul din colegii ei de 447
clasă" a ră mas $nsărcinată $n #ara trecută% 8ă rină ii de
ambele pă ră i au &ăcut-o să a#orte'e" pe moti#ul că aceti
tineri erau $ncă studenă i% +otui" t$nă rul a declarat: $-a &ost
un *oc%
;u #reau să mă $nsor cu &ata asta% > să ne căsătorim $n cu-
r$nd%$M
Articolul $l tulbură ad$nc pe /hingo" care a#u i un #is" dar
adolescenă
toate astea oiipo#este
din #is nu
de erau
iubirenici ur$i"
pură i onici ră i% ;l &ăcuse
canoni'ase pe &atădin
$
lucru la care" $nainte de a adormi" nici nu s-ar &i g$ndit%
+ulburarea lui &usese trans&ormată $n ce#a &oarte &rumos" dar $n
ce scopă (a s-o absol#e pe &ată" i totodată pe el $n- suiă ?upă
toate aparenă ele" $n acest #is transpă rea o anu- mită intenă ie
bine#oitoare%
/entimentele lui bune" se $ntrebă el" au &ost detestate oare de
această &antasmăă /e lăsa cum#a pradă unui anumit sen-
timentalismă .ltima sclipire de tineree ce p$lp$ia la #$rstă lui
$naintată $l &ăcea oare să se g$ndească la iubirea pură a
adolescenă iloră
Acest sentimentalism să-4 &i pre#enit oare pe /hingo $ntr-un
sens bine#oitor" spre a-4 &ace să distingă" $n chemările lui
/huichi" acel urlet $n care se amestecau dragostea si m$h-
nirea
$n dimineaa următoare" bătrânul o au'i" din patul său" pe
Kiuo scutur$ndu-4 pe /oțul ei ca să se detepte% $n 'ilele
acelea /hingo se tre'ea &oarte de#reme" dei ar &i #rut să mai
doarmă% Yasuo" care a#ea somnul bun" $l ci- călea mereu la
cap: $/culatul sta de dimineaă al bătrânilor nu &ace plăcere
nimănui" $ntocmai ca i obiceiul lor de a-i băga nasul $n toate
celea%M ?e &apt" el $nsui gă sea că nu e cu#iincios să se scoale
$naintea nurorii sale% Aa că deschidea &ără 'gomot ua de la
intrare" lua 'iarele i le citea linitit $n pat%
44D
)iul lui probabil că se dusese la baie să caute periua de dină i%
/au a#ea crampe la stomacă ?eoarece pă rea că #o- mea'ă%
Kiuo alergă la bucătrie% /hingo" scul$ndu-se" o $nt$lni pe
coridor" $n timp ce ea se $ntorcea% $ Ah" tatG
/e opri $n &aa lui" $nroindu-se% ?intr-un pahar pe care-4 inea
$n m$na dreaptă că'ură c$te#a picături" &ără $ndoială de sae
rece pentru /oțul ei" căruia $i era ră u după che&% (hipul &ără
&ard" puin palid" se $mbu*oraB t$nă ra &emeie i se pă rea
bătrânului cu ochii somnoroi" intimidată% .n sur$s pudic
de'golea nite dină i &rumoi $ntre bu'ele naturale" &ără ru*%
/hingo o gă si $nc$nttoare% $n toată &ăptura ei struia $ncă at$ta
graie copilăroasăG /hingo $i aduse aminte de #isul lui din
a*un%
+otui" dacă se g$ndea bine" nu a#ea de ce să &ie mirat de aceste
căsătorii dintre adolescenă i% ;le &useseră numeroase" $n
timpurile de demult% /hingo $nsui simăise o atracăie pentru
sora lui Yasuo pe c$nd era aproape un copil%
Kiuo" surprinsă că-4 #ede pe socrul ei ae'at la masă $n
su&ragerie" deschise obloanele eterioare% Lumina acestei
diminei semiprimă#ăratece nă #ăli $n odaie%
)$st$cită poate de această lumină #ie" dar i &iindcă bă- tr$nul"
a&lat la spatele ei" o pri#ea de acolo" t$nă ra &emeie ri- dică
braele spre a-i potri#i c$te#a &ire ră 'lee de pă r%
<arele
muguriigingo"
noi" dar"copacul de proaspete
cu nă rile l$ngă templu" nu-si ară tai$ncă
de dimineaă graie
calitii luminii" puteai aproape să spui că simăeai de pe acum
mirosul &lorilor%
+$nă ra &emeie" după o toaletă scurtă i rapidă" aduse ceaca
plină cu ceai din cel bun% $ 8o&tim" tată" a'i am $nt$r'iat%
?e cum se scula" /hingo bea o ceacă de ceai &ăcut cu apă
&oarte &ierbinte% 8repararea lui era destul de delicată% 3ătr$- nul
a#ea impresia că nimeni nu se pricepe mai bine dec$t Kiuo la
asta% $Acest ceai" se $ntrebă el" să &ie oare i mai bun ser#it de
m$na unei &eteM
44C
$ /ae" pentru bei#B ceai din cel bun" pentru bătrân% +u eti
dărnicia $ntrupată" KiuoG 'ise el mai mult $n glumă% $ Aadar"
tată" tiai
$ <-a tre'it din somn a'i-noapte% <ai $nt$i am cre'ut că urla
căeaua% $ ?a" daG
)emeii" ae'ată *os" cu &aa aplecată" pă rea că-i #ine greu să se
ridice%
$ i pe mine m-a tre'it" $naintea lui Kiuo" se au'i gla- 1sul lui
)usao din odaia alăturată% /trigă tele acelea cumplite m-au
speriat% +eru nu latră $n halul sta% $nainta spre su&ragerie $n
pi*ama" in$nd-o pe micua Ku- 1nio la s$n i d$ndu-i să sugă%
La &aă era ur$tă" dar a#ea un piept alb i bine &ăcut%
$ (e inutG ;ti cam negli*entG mormăi /hingo% $ ?e ne#oie"
&iindcă aa e i Aihara% (u un bărbat de'-  măat" cum #rei să
&iu
)usao trecu copilul la s$nul celălalt" apoi adăugă : $ ?acă nu
#oiai ca &iica dumitale să a*ungă o 'oioasă" & ar &i trebuit să
alegi mai bine partida pe care i-ai o&erit-o% $ 3ărbaii #ăd alt&el
lucrurile astea% $ Aa-iG .it-te la /huichiG
)usao se $ndreptă spre cabinetul de toaletă%
Kiuo $ntinse am$ndouă braele spre ea% <ama $i dădu
copilaul cu un gest at$t de repe'it" că acesta $ncepu să ipeB dar
ea se $ndepă rtă &ără să ină seama de nimic%
Apă ru i Yasuo" după ce se spă lase pe &aă% $ lat-mă" 'ise ea"
lu$nd copilul $n brae% (e intenă ii mai are taică-suă adăugă
apoi" uit$ndu-se la &eioara de la pieptul ei% ?e c$nd s-a $ntors
)usao" $n ultima 'i a anului trecut" s-au scurs două luni% Jici
că )usao e negli*entă" dar tu eti acela care te ară i nepă sător
$n lucrurile importante" $n a*unul Anului ou spuneai că totul
merge bine" că despă ră irea e ca i &ăcută% (u toate astea" nu s-
a $nt$mplat nimic% Aihara nu ne spune nici el nimic% (um 'ice
/huichi" acea +ani'ai" pe care o a#eai la birou" ar &i o
semi#ădu#ă% /e poate spune că )usao nu e dec$t o semidi#oră
ată% $ > semi#ădu#ăă 44E
$ -a &ost căsătorită" dar iubea un bărbat care a murit $n ră 'boi%
$ 8ă i" $n timpul ră 'boiului nu era dec$t o copilă% $ A#ea" totui"
aispre'ece sau aptespre'ece ani" după #echiul calendar% ;
normal să &i gă sit un bărbat la care să-i &i ră mas inima%
/hingo aprecie$nepresia
ca neateptată gura so ț$un bărbat la care să-i &i ră mas inimaM
iei lui%
/huichi plecă &ără să &i luat micul de*un" probabil din cau- 'ă
că a#ea gura amară" $nt$r'iase" după c$te se putea #edea%
/hingo mai sttu acasă p$hă la ora c$nd #enea prima postă%
8rintre scrisorile pe care i le puse dinainte Kiuo se a&la una
$nchisă" adresată tinerei &emei% $ KiuoG /hingo o luă si i-o
$ntinse%
?e bună seamă" Kiuo o adusese &ără să se uite la numele de
pe plicB ea primea rar scrisori" iar acum se pă rea că nu ateaptă
nici una% A&lă numaidec$t despre ce era #orba% $ ; de la una din
prietenele mele" care a a#ortat i nu se simte bine% /-a internat
$n spitalul uni#ersitar din =ongo%
$ AhG /hingo $i trase ochelarii spre a o #edea mai bine pe
Kiuo la &aă% 8esemne că n-a &ost $ngri*ită de o moaă cu
diplomă% Aa ce#a e periculosG
(e coincidenă ă" articolul acela aseară si scrisoarea asta
dimineaG )u ispitit să-i po#estească #isul său lui Kiuo" dar
nu $ndră 'ni% > pri#ea $ndelung si o ră măiă a tinereii lui
palpită $nlăuntrul său% Apoi o bănuială $i &ulgeră deodată prin
minte: dacă si Kiuo e $nsărcinată" dacă i ea #rea să
a#orte'e%%% Această asociaie de idei $l $ngro'i%
C
$n timp ce trenul stră bătea #alea Kitaamaura" t$nă ra &emeie
pri#ea pomii $n&lorii cu un aer admirati#: $(e superbi s$ntGM
'ise%
$n locul acela prunii s$nt &oarte dei pe marginea căii &erate%
/hingo $i pri#ea $n &iecare 'i" $nsă cu g$ndurile aiurea% 44
8omii trecuseră de momentul de apogeu al $n&loririi" ast&el că
albeaa lor $n bătaia soarelui era acum puin tearsă% $ +ot aa
$n&loresc i $n gră dina noastră" 'ise /hingo" numai că acolo nu
s$nt dec$t doi sau trei% $;" mi se pare $ g$ndi el $ prima dată"
anul sta" c$nd ea #ede asemenea p$lc de pomi $n&lorii%M
Kiuo primea rar scrisori i tot at$t de rar pleca de acasă"
mulăumindu-se să-i &acă t$rguielile pe stră 'ile din Kama-
ura%
Acum #oia să-i #i'ite'e prietena internată la spitalul
uni#ersitar i /hingo o $nsoea acolo% ;l era nelinitit" deoarece
casa amantei &iului său se a&la tocmai $n &aa uni#er- sitii%
8e de altă parte dorea s-o $ntrebe pe Kiuo dacă nu cum#a e
$nsărcinată" $ntrebarea n-ar &i trebuit să &ie greu de pus" dar el
a#ea impresia că nu #a reui s-o pună nici- odată%
>are de c$ti ani soția lui nu-i mai pomenea de indispo- 'iiile
eiă ?e c$nd $ncepuse să $mbătrânească ea nu mai atinsese acest
subiect" iar &eminitatea sa nu se mai mani&esta deloc% (eea ce
ea s&$ră i prin a trece sub tcere" /hingo s&$ră i prin a da uitrii"
dar amintirile i se tre'iră din nou o dată cu dorină a de a o
chestiona pe Kiuo%
?acă Yasuo ar &i tiut că t$nă ra &emeie se duce la ser#iciul de
ginecologie al spitalului" ar &i $ndemnat-o să consulte ea $nsăi
un
-sa"medic% ;a nuose#ă'use
iar bătrânul s&ia săpe
deschidă
aceasta#orba desprecucopii
ascult$nd-o cu *enat%
un aer noră
)ără $ndoială" Kiuo $i mărturisise lui /huichi problemele ei
intime% 3ărbatul căruia o &emeie i se destinuie $n &elul acesta
trebuie să &ie un bărbat de $ncredere% ?acă din $nt$mplare o
soie gă sete altul" atunci ea o#ăie să-i spună totul /oțului ei%
1ată ceea ce unul din prietenii lui $i sptise c$nd#a bătrânului" iar
el $i amintea că ascultase cu admiraie aceste de'#ăluiri
delicate%
> &ată nu-i &ace con&idenă e tatălui ei% /hingo i Kiuo pă
reau a &i e#itat p$nă acum să #orbească despre amanta lui
/huichi%
446
?acă t$nă ra soie e $nsărcinată" asta e la ea o hotr$re luată din
pricina lui Kinuo aceea% Lucru cumplit%%% ?ar" la urma urmei"
ea nu-i dec$t o &emeie ca toate celelalte% +otui" g$ndul acesta
care-4 &ulgeră pe /hingo $l &ăcu să i se pară ade#ărată cru'ime
o chestionare a lui Kiuo% $ i-a spus mama că tatăl domnului
AmamiHa ne-a #i'itat ieriă $ntrebă ea pe neateptate% $ u" nu
mi-a spus nimic%
$ A #enit să-i ia adio" deoarece &iul lui $l mută la el la +oHo%
3ătrânul ne roagă să a#em gri*ă de +eru i ne-a dat două cutii
mari de biscuii% $ 8entru căea
$ 8robabil" dar una #a &i poate pentru ai casei" 'ice mama%
/e pare că negoul &iului său merge bine" căci iSa mărit lo-
cuină a% 3ătrânul era mulăumit" $n orice ca'% $ (red% .n
negustor $i poate reconstrui repede o casă dacă $i sporete
a&acerile #$n'$nd tot" p$nă i proprietatea de la ară% La noi
$nsă" 'ilele se scurg &ără &olos i seamănă unele cu altele" de
'ece ani% /ă iei $n &iecare dimineaă trenul pe linia Yoosua"
asta mă plictisete cumplit% Alaltieri" de pildă" am a#ut o
reuniune la un restaurant" o reuniune de bătrâni% i ne spuneam
că au trecut c$te#a decenii de c$nd repetm aceste $ntilniri% A
de#enit obositorG u mai e mult i o să &im chemai $n altă
parteG
Kiuo pă rea a nu &i $nă eles numaidec$t despre ce &el de
$chemareM era #orba%
$ Am a*uns la conclu'ia că $n 'iua c$nd #om compă rea
dinaintea *udecătorului" #om &i complet ne#ino#ai" deoarece
noi nu s$ntem dec$t nite rotie $n micarea cea mare a #ieii% i
ar &i o cru'ime ca o biată rotiă să &ie os$nditG $ $nsă%%%
$ Asta e% (are om" $n care epocă" a tră it din plină ; o $ntrebare
pe care putem să ne-o punem ori c$nd% /ă lum" bună oară" pă
'itorul de sandale dintr-un restaurant% A scoate papucii clienă
ilor" a-i or$ndui $ntr-un dulap" asta-i treaba lui 'ilnică% 8entru o
rotiă de ni#elul sta" lucrul pare mai de- grabă uor% Aa
susăinea unul dintre bătrâni" #orbind la modul abstract%%% oi
am &ost crescui cu ser#itoare% ;a ne-a
445
spus că i pă 'itorul de sandale are o #iaă grea% $ntr-un &el de
pi#niB cu$ntruna
lustruiete dulapurilapline de $ncăl'indu-se
papuci" $ncălăminte $nla *urul lui" el pe
un otatsu
care-4 ine $ntre picioare% 1arna $i e &rig" #ara $i e cald%%% e-
#esti-mii $i plac po#etile despre a'ilurile de bătrâni" aa-iă $
<amaă 8oate aa ca &emeile tinere care spun că le-ar plăcea să
moară% ?ar nu cred că #orbesc serios% $ ?e &apt" pretenă ia ei
de a-mi supra#ieui e $ntru totul &undată% ?ar despre ce &emei
tinere #orbeti tuă Kiuo o#ăi:
$ i prietene mea" $n scrisoarea ei%%% $ Aceea de a'i-dimineaă $
?a% u era măritată% $ AhG
+cerea bătrânului o $mpiedică pe Kiuo să continue%
+renul trecu prin gara +otsua% 8$nă la următoarea oprire mai
era $ncă mult%
$ Kiuo" $ncepu /hingo% ; un lucru la care mă g$ndesc de
multă #reme%%% Ai #rea cum#a să te mui $n altă parteă +$nă ra
&emeie se uita la chipul bătrânului si atepta urmarea%
$ ?e ce" tată 'ise ea apoi" cu o #oce rugă toare% ?in pri- cină
că s-a $ntors cumnata meaă $ u% -are nici o legă tură cu
)usao% ;a e" ca să 'icem aa" pe *umătate di#oră ată% Asta ar
putea să-ti cree'e ie com- plicaii" dar" chiar dacă se desparte
de&initi# de Aihara" nu cred că are să ră m$nă mult timp la noi%
Lăs$nd-o la o parte pe )usao" e #orba de situaia #oastră" ca
soi% u cre'i că interesul tu ar &i să te separi de noiă $ u% ;u
s$nt ră s&ăată la #oi" pre&er să ră m$n% /ă ne se- pară mă Ar &i
de'olant% $ ;ti prea dră guG
$ >" nu" s$nt un copil ră s&ăat% .ltimii nă scui s$nt totdeauna
ră s&ăai" $n &amilia mea" tata mă copleea cu aten- iile lui%
8oate pentru asta $mi place să ră m$n $n to#ără ia #oastră%
$ $nă eleg că tatăl tu te copleea cu atenă iile lui% 8re'enă a ta
$mi aduce i mie at$ta consolareG Ar &i de'olant să ne 449
pă ră seti% ?ar c$nd /huichi tră iete aa cum tii i c$nd eu n-
am i'butit să-i #orbesc despre asta niciodată%%% nu merit
pre'enă a ta% 8roblema asta nu s-ar re'ol#a oare mai uor dacă
#oi ai tră i singuri am$ndoiă $ u% tiu că dumneata eti bun cu
mine" că te $ngri*eti de mine" chiar dacă nu spui nimic despre
asta% 1ar eu mă agă ă de asta" pot continua" aa că%%% >chii mari
ai lui Kiuo se umplură de lacrimi% /ă mă despart de #oiă
umai g$ndul la aa ce#a mă $nspă im$ntă% u 4-aă mai putea
atepta sin- gură" tristă" de'olată%
$ $nă eleg" să-4 atepă i singură%%% ?ar sta nu e un subiect de
discutat $n tren% @$ndeste-te la ce i-am spus%
+$nă ra &emeie pă rea $nspă im$ntă ta% .merii $i tremurau%
A*unseră $n gara +oHo% /hingo luă un tai spre a o conduce pe
nora lui la =ongo" $ntruc$t ea &usese ră s&ăată de tatăl ei" sau
&iindcă era tulburată $n acele clipe" atenă iile lui nu i se pă rură
nelalocul lor%
;ra prea puin probabil ca amanta lui /huichi să treacă tocmai
atunci pe acoloB totui /hingo" conă tient de un anume risc"
spuse o&erului să oprească" se &eri să coboare i se mul- umi
s-o urmărească pe t$nă ra &emeie din ochi" p$nă la intrarea $n
spital%
470
(lopotele primă#erii
4
; anotimpul &lorilorB clopotele templelor sună toată 'iua pentru
sărbătoarea celei de a apte suta ani#ersări a capitalei budiste
Kamaura%
.neori /hingo nu le au'ea" Kiuo pă rea că le ascultă tot
timpul" cu toate că lucra i #orbea cu ceilalăi" st$nd $n picioare"
pe c$nd bătrânul trebuia să-i aintească bine urechea" ca să le
poată distinge%
$ AscultG +$nă ra &emeie $l &ăcu atent: $ncă unulG $ Ade#ărată
'ise /hingo" sucindu-i capul% +u au'i ce#a" băbuo
$ )irete% +u nu-4 au'i nici pe staă $ntrebă Yasuo" pe un ton
bat*ocoritor% ;a citea pe $ndelete 'iarele #echi de circa cinci
'ile" pe care le inea gră madă pe genunchi% $ ?a" da% Acolo%
Acum audG /ună G > dată ce prinse &irul sonor din aer" $i era
uor să nu-4 mai piardă% $ .ite-4 ce $nc$ntat eG r$se Yasuo"
ridic$ndu-si ochelarii ca să se uite la el%
$ ?omnii bon'i de la templu trebuie să &ie obosii" căci trag
clopotele toată 'iua" &ără $ntrerupere% $ u ei le trag" ci
credincioii" care plătesc c$te 40 Heni pentru &iecare bătaie% $
3ună ideeG
$ Astea s$nt clopotele pentru moră i% ; plani&icat $n aa &el ca o
sută de mii de persoane sau un milion de persoane să le &acă să
sune%
$ $8lani&icatM (u#$ntul i se pă ru curios lui /hingo% $ umai că
cel de la templu e lugubruB nu-mi place să-l aud%
474
$ Lugubruă )ugi de-aiciG
/hingo gă sea sunetul clopotelor mai cur$nd m$ng$ietor" $n
această duminică de aprilie" $n timp ce contempla" pe &ereastra
su&rageriei" cireii din gră dină% $ A apte suta ani#ersare" ce
e#eniment mai celebră m si a'i
$ (ică cei apte sute de ani ai marelui 3uddha% u si cei apte
sute de ani ai lui ichiren" călugă rul care a &undat sec- taă 'ise
pe un ton $ntrebător Yasuo%
/hingo nu tiu ce să ră spundă% Kiuo tcea i ea% $ ; ciudat să
nu tim noi" care locuim la KamauraG $ $n 'iarele pe care le ai
pe genunchi nu scrie nimică $ /-ar putea" &ăcu Yasuo"
$ntin'$nd nurorii sale teancul de 'iare $mpă turite bine% ;a nu
pă stră $n m$nă dec$t unul% $ ?a" am impresia că am #ă'ut ce#a"
unde#a% $ >ricum" eu am citit un articol despre doi bătrâni" soă
i otie" care i-au luat lumea $n capB ca'ul lor m-a micat% u
pot să-i mai alung din minte% L-ai citit cum#a i tuă $ ?a%
$ $Vicepreedintele Asociaiei *apone'e de canota* $ care este
numit bine&ăcătorul canota*ului *apone'M" Yasuo citi o pagină
de la $nceputul articolului" apoi coment: <ai era i
preedintele unei societi de construcăii de bărci cu #$sle i de
iahturi% ;l a#ea ai'eci i nouă de ani" iar soția lui ai'eci i
opt%
$ Au $lăsat
i cenite
te surprinde $n asta
scrisori către &amiliile copiilor lor adopti#i i
către nepoi%
Yasuo reluă lectura:
$ $($nd $ntre#edem o bătrânee demnă de pl$ns" $n care nu #om
&ace dec$t să supra#ieuim" complet uitai de lume" noi g$ndim
că e pre&erabil să nu a*ungem at$t de bătrâni% $n- elegem starea
su&letească a baronului +aagi% /ocotim că e mai bine să dispă
rem atunci c$nd toată lumea ne iubete $ncă% $ncon*urai de
a&ecăiunea ad$ncă a al or notri" de simpatia numeroilor notri
prieteni" de &otii notri colegi i de cei mai tineri ca noi"
socotim că ar trebui să dispă rem%M 1ată ce le spuneau $n
scrisoarea de adio lăsată copiilor lor 477
adopti#i" apoi iată ce le scriau nepoilor lor: $Jiua indepen-
denă ei patriei noastre ocupate se apropie" dar #iitorul e
sumbru% ?acă studenă ii pe care-i amenină ă mi'eria datorată
ră 'boiului aspiră la pace" ei s$nt ne#oii să se mărginească a
practica non#iolenă a pe care o predica @andhi% ($t despre noi"
s$ntem prea bătrâni% ;istenă a noastră prelungită p$nă $n
aceste 'ile s-ar do#edi 'adarnică dacă ar trebui să atep- tm
#$rsta decrepitudinii% <ăcar nepoii notri să pă stre'e despre
noi amintirea unui bunic cumsecade i a unei bunici bl$hde% u
tim $ncotro ne ducem% Vrem numai să ne s&$ră im 'ilele $n
pace%M
Yasuo se opri o clipă din citit% /hingo $ntorsese capul i
pri#ea cireii din gră dină" 3ătrâna $i aplecă ochii /pre 'iar i
continu:
$ $i-au pă ră sit locuină a din +oHoB au &ăcut o #i'ită surorii
lor din >saa" apoi li s-a pierdut urma%%% /ora din >saa e o
persoană $n #$rsta de opt'eci de ani%M $ /oția lui n-a scris
nimică $ (umă Yasuo ridică" tresărind" capul% $ -a ră mas
nici o scrisoare de la soieă $ /oția luiă Vrei să #orbeti de
bătrâna doamnă ă $ 3ine$nă eles% ?acă au plecat ca să moară
$mpreună" ar &i normal ca otia să &i scris i ea ce#a%
1maginea'ă-ti că eu as #rea să mă sinucid $mpreună cu tine" tu
ai a#ea &ără $n- doială ce#a de spus% Ai scrie" nu-i aaă $ -aă
simăi ne#oia" 'ise cu simplitate Yasuo% umai $n sinuciderile
tinerilor scrie si &emeia% Acolo este #orba" de &apt" de o
dragoste ne$mplinită%%% 1n ca'ul a doi oameni că- sătorii" scrie
bărbatul i asta e destul% (e-aă a#ea eu de spus" acumă $
>are
$ ?acă aă muri singură" atunci ar &i altce#aG
$ ?acă ai muri singură%%% Atunci ai a#ea să ne adrese'i
o droaie de $n#inuiri" nu-i aa
$ u m-aă obosi să #i le spun%%% La #$rsta mea%%%
$ (e #orbe simpleG 1ată o &emeie bătrâna care nu #rea să
moară i nici nu-si simte moartea aproape% ?ar tu" Kiuo
$ntrebă bătrânul" cu un '$mbet uor%
47D
$ ;uă ră spunse Kiuo $ncet" cu o #oce o#ăitoare% $ /ă
presupunem că de
nici o scrisoare te-aiadioă
sinucide
;rau $mpreună cu netam-nesam"
#orbe spuse /huichi" n-ai lăsa
dar de
$ndată ce le rosti" /hingo le regretă%
$ u tiu% u tiu ce-aă &ace dacă aă &i hotr$tă să mă sinucid%
(u degetul mare de la m$na dreaptă #$r$t $n obi" ca să-4
de'lege" Kiuo ră mase cu pri#irea $ndreptată către /hingo% $
(red că aă #rea să #ă las c$te#a cu#inte" 'ise ea%
>chii tinerei &emei se ume'iră ca ai unui copil" nă pă dii de
lacrimi% 3ătrânul $nă elese că dacă Yasuo nu se g$ndea la
moarte" Kiuo nu era stră ină de asemenea g$nduri%
> #ă'u $nclin$ndu-se $nainte% /e clătina $ era gata să cadăă ?ar
se $ndreptă i plecă% Yasuo se uită după ea% $ (uriosG ?e ce
pl$ngeă A de#enit isterică% ?a" isterieG
/hingo deschise c$i#a nasturi de la cămaă i-i #$r$ palma la
piept%
$ Ai palpitaiiă $l $ntrebă Yasuo%
$ u% Am nite măncărimi la s$n% V$r&ul e tare si $mi dă
m$ncărimi%
$ ;ti ca o &ată de paispre'ece aniG
/hingo $i &recă s$nul st$ng cu buricul degetelor%
1n acea dublă sinucidere a celor doi soi bătrâni numai bărbatul
lăsase o scrisoare" &emeia nimic% /ă &ie oare din cau- 'ă că ea
se considerase repre'entată de /oțul ei" sau &iindcă-4
$nsărcinase pe el să eprime i g$ndurile ei o dată cu ale luiă $n
timp ce Yasuo citea articolul acela" /hingo se $ntreba asupra
acestui lucru care-4 interesa: pentru că tră iesc $mpreună doi
oameni nu mai &ormea'ă dec$t un singur trup" o singură inimăă
3ătrâna aceea s&$ră ise prin a-i pierde orice personalitate" prin
a abdica de la ultimele ei dorină eă Acea &emeie care nu a#ea
nici un moti# să moară" se *ert&ise totui ca să-i urme'e
bărbatul B $n ultima lui scrisoare el putuse să #orbească i $n
numele ei% /ă nu &i a#ut ea nici o e'itareă (e curiosG
47C
La &el i bătrâna soie a lui /hingo spunea că" $n ca' de
sinucidere" n-ar dori să lase nici o scrisoare i s-ar mulăumi cu
aceea a /oțului ei%%%
> &emeie care $i $nsoete bărbatul pe drumul moră ii" &ără să
spună nimic%%% /-ar putea $nchipui i ca'ul contrar" $nsă $n
general soția se mulăumete să urme'e% /oii de genul aceleia
care" acum $mbătrânită" se a&la alături de el%
3ătrânul simăi o uoară $n&rigurare%
Kiuo i /huichi nu erau de multă #reme $mpreună i totui
a#eau ne$nă elegeri% 8oate &usese crud cu Kiuo" poate o
*ignise $ntreb$nd-o dacă ar lăsa o scrisoare $n urma ei% 3ătrânul
$i dădu seama că nora lui se a&la pe marginea pră pastiei%
$ Kiuo se comportă ca o copilă cu tine" e gata să pl$n- gă
pentru te miri ce" 'ise Yasuo% +u o ră s&ei" dar nu te sileti să
re'ol#i ade#ărata ei problemă% ?e alt&el" tot aa procede'i i cu
)usaoG
/hingo contempla cireii $n&lorii din gră dină% 8e tulpina celui
mai
nu-i mare
plăceasedeloc"
$ncolăcea o #iă
$nainte sălbatică"cireilor
de $n&lorirea plantă care lui /hingo
se g$n- dise s-o
smulgă" dar $n luna martie ninsese mult" iar acum pomii erau
de*a $n &loare%
(u #reo trei ani mai $nainte" /hingo tiase această plantă de la
pă m$nt" ceea ce a a#ut drept e&ect că o $ntri i mai mult% ;l se
g$ndise atunci că nu #a scăpa de ea dec$t smulg$nd-o din ră
dăciniB iată ceea ce ar &i trebuit să &acă%
?upă cum obser#ase odată Yasuo" bătrânul ura mai mult
#erdele crud al &run'elor de Hatsude% $n lipsa acestora"
trunchiul $nalt al cireului se distingea bine" iar ramurile se
$ntindeau $n toate pă ră ile" &ără să &ie $mpiedicate de nimic"
unele a*ung$nd cu #$r&urile p$nă la pă m$nt% u-i #orbă" chiar
cu această Hatsude" ramurile se aplecau &oarte mult $n *os% $ (e
belăug de &loriG
$n lumina după -amie'ii petalele &lorilor de cireă pluteau $n
toată splendoarea lor spre cerul albastru% ici culoarea
pomului" nici &orma lui nu erau prea pronună ate" dar umpleau
#ă'duhul% 8omul se a&la $n apogeul $n&loririi $ cum puteai să
cre'i că toate &lorile astea s$nt sortite pieirii
47E
+otui" ele cădeau" petală cu petală" iar sub cireă era un
ade#ărat omăt de &lori scuturate% $ ($nd citesc un articol despre
tineri care se sinucid i mor" $mi spun: $8o&timG AlăiiGM" dar
c$nd e #orba de bătrâni mă cutremur%
$ $/ocotim că e mai bine să murim at$ta #reme c$t lumea ne
iubete $ncă%M Yasuo probabil că recitise de mai multe ori
acest articol despre cei doi bătrâni care s-au sinucis% $ Acum
două 'ile" un om de ai'eci de ani a pă ră sit pre&ectura +ochigi
cu un parali'at de aptespre'ece ani" pe care #oia să-4
interne'e la spitalul /&$ntul Lucal% L-a luat $n c$rcă i 4-a purtat
prin tot +oHo" dar &iindcă băiatul acela se opunea cu $ncăpă
$nare să intre $n spital" 4-a str$ns de g$t cu un prosop% Ai citit
ca'ul $n 'iară $ A" nu cred" ră spunse /hingo g$ndindu-se la
altce#a" căci studiul despre a#orturile &etelor din pre&ectura
Aomori $l preocupa mai mult% $i aduse aminte că a#use chiar
un #is $n legă tură cu asta%
($t de mult se deosebea de bătrâna lui soieG
7
$ KiuoG strigă )usao% <aina asta de cusut rupe mereu aa%
<erge bineă Vrei să te uii puin la eaă ; un $/ingerM"
mecanismul trebuie să &ie bun% ?ar poate că mi-am pierdut eu
$ndem$narea% /au poate că s$nt prea ner#oasă% $ /e poate să se
$mpiedice" e o maină de oca'ie" pe care ai mei au cumpă rat-o
pe c$nd eram $n liceu% Kiuo se apropie de cumnata ei: ?ar pe
mine mă ascultă% ?ă-te la o parte% /ă $ncerc eu%
$ Ah" /atoo se ine #enic de poalele mele" asta mă ener#ea'ă"
mi-e teamă să nu-i cos m$na% )irete" aa ce#a nu e cu putină ă"
dar ea pune mereu m$na acolo% ($nd mă uit

4 /pital catolic%
47
la lucru" i c$nd ochii $ncep să-mi obosească" stamba i m$na
&etiei se con&undă una cu alta% $ +rebuie să &ii tare obositG
$ ?e-ar &i numai at$t" dar s$nt cu ner#ii 'druncinai% (ăci" dacă-i
#orba de oboseală" i tu eti" Kiuo% $n casa noastră numai
bătrânii nu s$nt obosii% (e omG La ai'eci de ani tre- cui se
pl$nge că are m$ncărimi la s$nG
La $ntoarcerea de la spital" după #i'ita la prietena inter- nată"
Kiuo cumpă rase un cupon de stambă ca să &acă ro- chie
celor două nepoele% )usao le cosea acum" ceea ce eplica
purtarea plină de dră gă lăenie &aă de cumnata saB dar c$nd
Kiuocr$ncenă
pri#ire $i luă locul la maina de cusut" /atoo $i aruncă o
i $ntunecată%
)usao $i ceru iertareB &etia nu-i semăna deloc% $ Vai" tanti
după ce că ne-a cumpă rat de rochiă acum ne-o i coaseG
$ +e rog să mă ieră i% (opila asta are caracterul lui tai- că-său%
Kiuo puse uor m$na pe umărul lui /atoo% $ Vrei ca bunicul
să te ducă să-4 #e'i pe marele 3uddhaă Acolo #or &i mulăi
copii mici si ai să #e'i dansuri%
/ilit de )usao" bătrânul plecă $n oraă cu ea i cu &etia%
<erg$nd pe strada principală din cartierul =ase" obser#ă $n
&aa unui debit de tutun o camelie $n miniatură% (umpă ră un
pachet de igă ri =iasi i rosti c$te#a laude $n legă tură cu
planta% Aceasta a#ea cinci sau ase &lori duble" deschise%
+utungiul $i ră spunse că specia asta de camelii pitice" cu petale
duble" nu #alorea'ă nimic si că numai camelia săl- batică poate
$nc$nta ochiul atunci c$nd e culti#ată $n ghi#eci% ;l $l duse pe
/hingo $n gră dina sa" $n dosul maga'inului% Acolo" la capă tul
unor straturi de legume ce ocupau o supra- &aă de circa
cincispre'ece metri pă trai" ghi#ecele erau $nă irate pe pă
m$nt% Aceste camelii sălbatice erau nite arbuti bătrâni" cu
trunchiul &oarte #iguros% $ (a să nu se $ngreuie'e prea mult" le-
am cules &lorile" 'ise stp$nul gră dinii% $ <ai $n&loresc i
acumă 476
$ Ar a#ea mult mai multe" dar eu le las c$t mai puineB chiar i
aceea din pră #ălie a#ea dou'eci sau trei'eci de &lori% 1i
&urni'a o serie de eplicaii despre &elul cum s$nt $ngri*ite
plantele miniaturale i-i #orbi despre amatorii din Kamaura%
Ascultihdu-4" bătrânul $i aminti de numeroi arbuti crescui
$n h$rdaie i care se #edeau prin #itrinele de pe stră 'ile
comerciale%
$ <ulăumesc% 3ănuiesc că #ă procură o mare plăcere" 'ise $n
pragul pră #ăliei%
$ -am mare lucru" ră spunse negustorul de tutun" dar cameliile
din gră dină nu s$nt tocmai ur$te% (hiar dacă n-ai dec$t un copă
cel" trebuie o atenă ie etraordinară ca să nu capete o &ormă
pocită i să nu se usuce% .n leac minunat contra lene#ieiG
/hingo" continu$ndu-i drumul" aprinse una din igă rile pe
care le cumpăchipul
$ Au reprodus rase% marelui 3uddha pe pachet% Au &ost
&abricate special pentru Kamaura" 'ise el" d$ndu-i pachetul
&iicei sale%
$ Arat-mi-4G strigă /atoo" ridic$ndu-se $n #$r&ul picioarelor%
$ +oamna trecută c$nd ai &ugit ca să te duci la /hinshu%%% $ u
&ugisem" $l corectă )usao% $ -ai #ă'ut atunci nite miniculturi
$n casa de la ară ă $ -am #ă'ut nimic%
$ $ntr-ade#ăr" căci au trecut patru'eci de ani%%% 3unicului tu $i
plăceau asemenea culturi" dar Yasuo e" după cum tii"
ne$ndem$natică% )ibrele inimii ei s$nt lipsite de delicatee% i
atunci a trebuit ca sora ei" care de alt&el era mai $ndră gită de
tatăl lor" să se ocupe de plante% ;ra o &ată at$t de &rumoasă"
$nc$t nimeni n-ar &i cre'ut că e soră cu Yasuo% > #ăd p$nă i
acum" curată i &rumoasă" $ntr-o dimineaă c$nd ninsese pe
policioara cu ghi#ecele de &lori" $mbră cată $ntr-un chi- mono
rou" după moda #eche" i pieptnată ca o &etiă" ea scutura
'ăpada% i &iindcă era ger la /hinshu" ră su&larea ei era ca un
noruleă alb%
Lui i se pă ruse că su&lul acela albit de ger eala $nsui
&armecul tinerei &ete%
475
)usao" apară in$nd unei alte generaii" ră m$nea cu totul stră
ină la aceste amintiri" dar /hingo se lăsa cu plăcere $n #oia lor%
$ (hiar i la aceste camelii sălbatice au trecut mai bine de
trei'eci sau patru'eci de ani de c$nd s$nt $ngri*iteG
(e bătrâneeG >are c$i ani $i trebuie unui trunchi ca să capete
aspectul unui muchi um&lat prin e&ortă Ară arul miniatural
care $n&lorea l$ngă altar" atunci c$nd murise sora lui Yasuo" o
mai &i eis&$nd oare" graie $ngri*irii #reunor m$ini
necunoscute
A*unseră toi trei $n curtea templului% > procesiune de copii
din cor erpuia pe cărarea pa#ată" prin &aa statuii marelui
3uddha% (opiii probabil că #eniseră de departe" pe *os"
deoarece unii erau trai la &aă% $n dosul mulăimii $ngră -
mădite acolo" )usao o ridică sus pe /atoo" care pri#ea cu
ochi lacomi spre copiii aceia cu lungi m$neci $n&lorate% )iindcă
bătrânul au'ise pe cine#a spun$nd că se $nă lăase un monument
$n cinstea unui poem de Yosano Aio4" &ăcură $ncon*urul
templului% ?e bună seamă că se crestaseră $n piatră" pe
postament" la dimensiuni mărite" cu#inte scrise chiar de m$na
poetei%
$ .ite" scrie i despre /aHamuni7G
?ar )usao nu cunotea aceste #ersuri at$t de celebre" ceea ce-
4 miră pe tatăl ei:
La Kamaura 3uddha" 'eul s&$nt"
; doar /aHamuni:
.n bărbat &rumos%
Ast&el c$nta Yosano Aio%
4 Yosano Aio ,4565-49C7 $ poetă *apone'ă%
7 /aHamuni $ nume dat lui 3uddha" ca &iu al e&ului tribului
/aHa ,aici" iposta'a terestră a lui 3uddha%
479
$ <arele 3uddha nu $nseamnă /aHamuni" adică 3uddha din
istorie" ci Amida" 3uddha din meditaii% 8oeta a să#$rsit o
eroare" apoi a $ndreptat-o" dar poemul de#enise de*a celebru cu
cu#$ntul /aHamuni% ?e alt&el" dacă ai recti&ica" $nlocuind pe
/aHamuni &ie cu Amida 3utsu" &ie cu ?aibutsu" sonoritatea n-
ar &i mai plăcută% >ricum" tetul gra#at pe acest monument
comportă o eroare%
$ntr-un cort
)usao a#ea$nă lăat de
bilete nuintrare
prea departe" se ser#ea
acolo primite de ceai #erde%
la Kiuo%
3ătrânul urmărea re&leele cerului $n ceaiB el se $ntrebă dacă
nepoica #a bea i ea% )etia apucă ceaca cu o singură m$nă"
in$nd-o de margine% ;ra un ceai preparat de cur$nd" ser#it $ntr-
o ceacă obinuită" dar /hingo $ntinse mina s-o a*ute% $ ; amarG
$ Amară
)etia se str$mbă $nainte chiar de a &i gustat% (am *umă- tate
dintr-un grup de mici dansatoare intră si se ae'ară pe bănci"
aproape de uB celelalte ră maseră $n picioare" $ngră - mădite
$n &aa colegelor lor% ;rau &oarte &ardate si $mbră cate toate $n
chimonouri cu m$neci lungi" ce cădeau $n *os% $n spatele lor se
#edeau doi sau trei cirei $n&lorii" $nsă &lorile lor pă leau pe
l$ngă #esmintele $n culori #ii ale dansatoarelor% <ai departe
soarele stră lucea $n &run'iul unor copaci ce#a mai mari%
$ <amă" #reau apă G ceru /atoo" $ndrept$nd o pri#ire ră
utcioasă spre &etiele din grup% $ Aici nu e" ai să bei acasă" 'ise
)usao" $ncerc$nd s-o potolească%
/hingo simăi deodată" si el" ne#oia de apă% $n ce 'i din luna
martie 'ărise din tren o &etiă de #$rsta lui /atoo b$nd apă la
cimea pe peronul gă rii /hinagawaă ;a ră sucise robinetul"
apa $nise" apoi" uimită" $ncepuse să r$dă% (e chip &rumos i
#esel a#eaG <ama ei potri#i robinetul% Vă'$nd copila aceea
b$nd cu atita plăcere" bătrânul sim- ise apropierea primă#eriiB
era o impresie pe care n-a uitat-o niciodată%
4D0
/e $ntrebă dacă eista #reun moti# temeinic ca i &etiei i lui
să li se &acă sete la #ederea dansatoarelor $n chimono% /atoo
se porni să sc$ncească: $ (himonoG (himonoG (umpă ră -mi i
mieG
)usao se ridică $n picioare%
$n mi*locul grupului de mici dansatoare era una care putea să
&ie cu un an sau doi mai mare dec$t /atoo% /pr$n- cenele ei
scurte" groase" &ormau o linie descendentB cu o bo- bită de
rou la coada ochilor &rumoi" mari" pă rea o pă puă% /atoo
n-o slăbea din pri#iri% )usao o trase de m$nă" dar" la ieirea
din cort" /atoo #oi să se $ndrepte spre mica dansatoare%
$un(himonoG
chimonoVreau
pentruun chimonoG
serbarea $ Are 'ise
copiilor" să-i)usao
cumpere tata-mare
$ alu'ie &ăiă
la adresa tatălui ei% /atoo n-a a#ut niciodată haine *apone'e"
de c$nd s-a nă s- cut" $n a&ară de scutece% ?a" nite scutece
&ăcute dintr-un chimono #echi de Huata%
/hingo se odihni $ntr-un maga'in de ceai% Acolo ceru apă%
epoica bău două pahare" cu $nghiituri mari% 8ă ră siră curtea
templului pentru a se mica puin% )etia cu chimono de dans
i mama ei" care o inea de rn$nă" le-o luară $nainte" cu pai gră
biiB copila trecu chiar pe l$ngă /atoo% /hingo pre- simăi un
pericolB o prinse cu braul de umeri pe /atoo" dar prea t$r'iu%
$ (himonoulG /atoo pă ru gata să se repeadă i să smul- gă
m$neca chimonoului%
$ uG (opila &ăcu o micare să se &erească" dar se $mpie- dică
$n m$neca ei lungă si că'u cu &aa la pă m$nt%
/hingo $i acoperi ochii cu palmele% $A călcat-oGM u putu să
audă dec$t propriul său strigă t" dar a#u impresia că mai multe
persoane strigaseră $n acelai timp" cu acelai glas%
.n automobil se opri brusc" cu un scr$net de &r$ne% +re- cătorii
ră maseră pe loc" $nmărmuriiB c$ti#a se repe'iră să sară $n
a*utor%
)etia se ridică repede de *os i se agă ă de chimonoul mamei
sale% Apoi $ncepu să ipe%
4D4
$ (e norocG (e norocG )r$nele au &uncăionat bine% ; o maină
de lu" spuse un trecător% $ $i dai seama" dacă ar &i &ost o tră
sură oarecare" copila ar &i moartG
/atoo" cu &aa crispată" cu ochii albi de spaimă" a#ea o
epresie $ngro'itoare%
)usao se scu'a &ără $ncetare &aă de mamă" $ntreb$nd dacă
&etia nu &usese ră nită" dacă m$neca lungă nu &usese ruptă" dar
&emeia pă rea că nu aude nimic%
($nd mica dansatoare se opri din pl$ns" &ardul i se terse cu
torul" dar ochii $i stră luceau puternic de parcă ar &i &ost
proaspă t spă lai%
/hingo se $ntoarse acasă mai degrabă morocănos% (ea mică se
au'ea ip$nd% Kiuo le iei $nainte $ng$n$nd un c$n- tec de
leagă n%
$ +e rog să mă ieră i" am lăsat-o să pl$ngă% u-s $n stare de
nimic $n asemenea situaii" 'ise ea către cumnata sa%
)ie că ipetele celei mai mici o $ntr$tară" &ie că acasă
$ncordarea &ăcu eplo'ie" /atoo se porni să 'biere c$t o inea
gura%
<aică-sa" &ără să-i dea #reo atenă ie" $i deschise blu'a si
0 luă pe cea mică din braele lui Kiuo% $ 1ată" sudori reciG
/$nii $mi s$nt u'iG
3ătrânul aruncă" $n trecere" o pri#ire spre un pretins manuscris
al lui RHoan4 agă at pe pereteB caracterele $nsemnau:
$)urtună pe cerM" $l cumpă rase c$hd operele lui RHoan erau
$ncă ie&tine" dar acesta nu era dec$t o copie% )usese pre#enitB de
alt&el"
ridicatacum $i poemului
$n sla#a dădea si elluiseama%
Aio"$ Am #ă'utnurorii
$i spuse monumentul
sale% ;
gra#at cu scrisul poetei i e despre /aHamuni% $ A" da
4 RHoan ,46E6-45D4 poet *apone'%
4D7
C
?upă ce terminară masa" /hingo plecă singur să se uite prin
c$te#a maga'ine de $mbră căminte si pră #ălii de haine #echi"
dar nu gă si nimic care să i se pară potri#it pentru /atoo%
?e#eni din această cau'ă i mai $ngri*orat" simăind un &el de
teamă nelămurită%
> &etiă de #$rsta asta poate oare $ncerca o plăcere at$t de
puternică
eiă /atoosăsăposede
aibă ealucrurile &rumoase
po&te" dorină e maipeaccentuate
care le #edea
dec$t$nale
*urul
altoraă /au poate dorină ele ei erau 'g$ndărite $n acest moment
$n mod anormală 3ătrânul a#usese sen'aia că trecuse printr-o
cri'ă de semi-nebunie% ?acă copila aceea cu m$neci lungi ar &i
&ost călcată" ucisă" oare ce-ar &i pe capul lor acumă ?esenele de
pe m$necile acelea $i reapă reau $n minte cu toată limpe'imea%
Vesmintele de sărbătoare de genul acela nu se prea gă sesc $n
maga'ineB totui" $ntorc$ndu-se acasă cu m$inile goale" drumul
$nsui pe care mergea i se pă rea mai $ntunecat%
; cu putină ă ca Yasuo să nu-i &i cedat &iicei sale dec$t un
singur halat de baie ca să &acă scutece din elă +onul din glasul
lui )usao era amar" dar nu mină ise cum#aă <ama ei să nu-i
&i dat oare nici hinue pentru copilai" nici #esminte pentru a
se duce să se roage la templuă 8oate că )usao #oia rochii
europeneti" mai tiiă $ u mi-aduc aminte" 'ise /hingo" cu
glas tare% $ntr-ade#ăr" nu-si mai aducea aminte dacă ne#asta sa
$i ceruse #reun s&at $n acest sens% ?acă s-ar &i ocupat mai
$ndeaproape de &iica lor" această &emeie ur$tă ar &i nă scut oare
o &etiă &rumoasăă .n simăm$nt de neiertată #ino#ăie $i
$ngreuna pasul%
(unoatem #iaa dinainte de a ne nate (unoatem #iaa
dinainte de a ne nate i n-a#em pă rină i pe care să-i $ndră gim
i &iindcă nu ne recunoatem pă rină ii -a#em nici copii
(are să ne iubească i să pl$ngă după noi%
4DD
Acest &ragment dintr-o piesă $i re#eni $n minte" $nsă trunchiat
nu reda deloc inspiraia $nă eleptului% i ast&el: 3uddha care a &
ost" e a'i plecaiB
3uddha care #a &i n-a apă rut $ncă% N%T$ $ncarnai $ntre două
#isuri" $
(a să #isăm $ntre două #iei" U$- (um să cunoatem #iaa %
i s-o deosebim de #isă ?in $nt$mplare ne-a&ost dată : $ntre o
mie de $ncarnă ri $ Această &ormă omenească%%%
/atoo" care era c$t pe-aci s-o atace pe mica dansatoare"
motenea oare de la )usao acest caracter ră u i #iolentă A#ea
$n #ine s$ngele lui Aiharaă /au al lui )usaoă $n acest ca'"
mergea
Yasuo"pelinia
liniamaternă
lui /hingo"
 linia paternă" sau pe cea a lui
?acă bătrânul s-ar &i $nsurat atunci cu sora lui Yasuo" de bună
seamă din uniunea lor nu s-ar &i nă scut o &ată ca )usao i nici
o nepoată ca /atoo%
1ată un g$nd ce-4 stră bătea pentru prima oară%
/hingo o chemă din nou" din ad$ncul inimii" pe aceea pe care o
iubise" $ntr-at$t de mult ar &i dorit să gă sească spri*in $n ea% ;l
a#ea ai'eci si trei de ara" iar acea &emeie moartă $ntre
dou'eci i trei'eci de ani ar &i totui acum mai $n #$rstă ca el%%%
($nd a*unse acasă" )usao se culcase" cu copilul $n braeB o
#edea prin ua glisantă ce era deschisă spre su&ragerie% $
?oarme" $i spuse Yasuo" $n timp ce el pri#ea prin des-
chi'ătura uii% 1nima $i bătea &oarte tare" aa că a luat un
calmant i a adormit%
3ătrânul clătină din cap%
$ ;ti bună să $nchi'i ua aceea
$ (u plăcere" 'ise Kiuo" ridic$ndu-se%
/atoo" ghemuită la spatele mamei sale" pă rea că ine ochii
deschiiB ea a#ea obiceiul să stea uneori aa" linitită i tăcu tă%
/hingo nu #orbi nimic despre colindul lui $n căutarea unui
chimono% A#ea impresia că )usao nu-i po#estise nimic lui
4DC
Yasuo despre capriciile lui /atoo" nici despre prime*dia $n
care era să-i t$rască%
3ătrânul intră $n odaia lui" unde #eni i Kiuo" aduc$nd c$ti#a
cărbuni aprină i% $ Asea'ă-te putin%
$ umaidec$t% ?ar Kiuo iei% /e $ntoarse peste puin cu un
ulcior cu apă pe o ta#ă care ar &i &ost de prisos" dacă nu erau si
nite &lori%
/hingo le luă $n mină% $ (um se numescă 8arcă ar &i
campanule% $ (rini negri% $ Ade#ărat
$ ?a% <i i-a dat adineauri o prietenă care practică arta ceaiului"
$n timp ce #orbea" tină ra &emeie deschise un dulap de la
spatele lui /hingo" de unde scoase o mică #a'ă% $ 8rin urmare
tia s$nt crinii negriG &ăcu /hingo" curios% 8rietena lui Kiuo
$i po#estise că la mu'eul din Rouso" $n cursul ultimei celebră
ri a ani#ersării lui RiHu" crinii negri erau amestecai cu &lori
albe de magnolia" $n colăul re'er#at descendenă ilor direcăi ai
colii din ;nshu% ;i erau ae'ai $ntr-un #as #echi de aramă" cu
g$tul subăire si lung% $ Au'i" au'iG /hingo pri#ea cu atenă ie
crinii negri" care a#eau &iecare c$te două &lori%
$ $n primă#ara asta a nins de 'ece sau douspre'ece ori" nu-i
aa
$ ?a" a nins de multe ori%
$ /e 'ice că la ani#ersarea lui RiHu" care cade la $nceputul
primă#erii" era o 'ăpadă de aproape 'ece centimetri%
1ată pentru ce crinii negri erau rari si pretiosi% ; o &loare de
munte%
$ (uloarea lor seamănă cu a cameliei negre% $ ;act% Kiuo
turnă apă $n scrisorile
ani#ersării" #a'ă% Amtestamentare
au'it spun$n-ale
du-se că" $n timpul
lui RiHu i cuitul de
care s-a &olosit ca să-i s&iie p$ntecele" erau si ele epuse
acolo% $ ?aă 8rietena ta e pro&esoară de arta ceaiuluiă $ ?a% A
$n#ăat asta mai demult% ; #ădu#ă de ră 'boi si acum $i prinde
bine%
4DE
$ ?in ce coală &ace parteă $ ?in cea de la KanHu%
(eea ce nu-i spuse nimic lui /hingo" care era destul de
nein&ormat $n materie%
Kiuo pă rea gata să aran*e'e &lorile" dar /hingo le inea $ncă
$n m$nă%
$ /-au deschis $n timp ce le-am $nclinat putin" ori s-au #este*it
aa" deodată (ampanulele se $ndoaie c$nd se #es- te*escă
$ u tiu% Am impresia că de &apt crinii s$nt altce#a dec$t
campanulele% (e 'iciă $ /$nt de pă rerea ta%
$ La prima pri#ire" ai 'ice că-s negri" dar e o amăgireB
ei s$nt mai degrabă de un #iolet intens" $n realitate" nu e nici
aa: eu cred că $n culoarea lor e un purpuriu aprins% <$ine
am să-i eamine' bine la lumină%
$ La lumină ă Au o transparenă ă purpurie băt$nd $n
rou%
$ ?iametrul corolelor" c$nd s$nt de'#oltate" nu pare să &ie mai
mare de o chioapă% i $n &iecare" capă tul pistilului se $mparte
$n trei" a#$nd c$te patru sau cinci stamine" iar petalele se des&ac
către cele patru puncte cardinale" &orm$nd cupe de circa o
chioapă% ;le au aceeai &ormă ca &lorile de crini obinuii"
care trebuie să se distană e'e ce#a mai mult de o chioapă%
La capă tul acestei eamină ri" /hingo $ndepă rtă &lorile% $
1n&ectG &ăcu el cu un aer glumeă% <iros a &emeie nespă - lată%
u #oia să spună nimic precis prin asta" $nsă Kiuo se $nroi
p$nă $n #$r&ul urechilor i-i lăsă ochii $n *os% $ .n par&um care
m-a de'amăgit" se corectă apoi% <iroase i tu%
$ ;u n-am să le studie' amănună it" ca dumneata%
Kiuo aran*a cum cre'u mai bine &lorile $n #a'ă% $ 8entru o
ceremonie a ceaiului" patru &lori ar &i" desigur" prea mult% Vrei
să le las aa cum s$ntă $ ?a% Lasă-le aa%
4D
+$nă ra &emeie ae'ă crinii $n toonoma% $ Am pus mătile $n
dulapul acela" de l$ngă #a'ă% ;ti bună să le scoiă $ (u
plăcere%
)ragmentul acela din piesa no re#enindu-i $n memorie" $l &ăcu
să-i aducă aminte de ele% > luă pe cea a lui Iido% $ ; un geniu%
($nd am cumpă rat-o mi s-a spus că repre- 'intă pe #enicul
adolescent% i-am #orbit despre eaă $n 'iua aceea o pusesem pe
&aa lui ;io" &ata care lucra la biroul meu% (e &rumoasă mi s-a
pă rut atunciG <ă uluiseG
Kiuo puse masca pe &aă% $ +rebuie să leg cordeluele astea
la cea&ăă ?in &undul ochilor mătii" pupilele lui Kiuo
trebuiau să-4 &ie'e pe /hingo%
$c$nd
+rebuie s-o miti%
o cumpă Alt&el nuera
rase" bătrânul #a căpă ta nici
c$t pe-aci să oatingă
epresie" $n 'iua
cu bu'ele
&rumoasa gură rumenă i $ncercase o $n&iorare la &el cu aceea
pe care i-ar produce-o" desigur" o pasiune &atală%
> &loare să-mi ră m$nă $n inimă"
?ei s$nt lemnul putre'it%%%
Aceste #ersuri &ăceau parte din piesa no%
(ur$nd" /hingo nu mai suportă să o #adă pe Kiuo mi-
c$ndu-i &aa mascată ca un adolescent graios% )igura ei era
destul de mică pentru ca masca să o acopere aproape $n
$ntregime% ?in bărbia abia #i'ibilă" $ncepură să curgă" spre g$t"
o lacrimă" apoi două urme de lacrimi" pe urmă trei%%% (urgeau"
&ără să se mai oprească% $ Kiuo" eclamă /hingo" te-ai
$ntrebat" ast'i" c$nd ai &ost $n #i'ită la prietena ta" dacă n-ai
putea să de#ii o maes- tră a ceremoniilor de ceai" di#oră $ndă
Kiuo-Iido aprobă din cap%
$ Aă &ace-o bucuroasă" dar alături de dumneata" chiar dacă aă
di#oră a" ră spunse ea din dosul mătii" cu o #oce limpede%
/e au'i /atoo ip$nd% (ăeaua se porni să urle deodată" $n gră
dină%
4D6
/hingo a#u sentimentul $ sentimentul" $ntr-ade#ără WW
unei pre#estiri de ră u% Kiuo pă rea că-i $ndreaptă urechea i
că ascultă spre uă" $ntreb$ndu-se dacă /oțul ei se $ntorcea de la
amanta lui" unde probabil că se dusese" dei era du- minică%
4D5
(asa uliului
 4
 
(lopotul de la templu bătea la ora ase &i" iarna ca i #ara%
i iarna ca i #ara" /hingo se socotea matinal dacă-4 au'ea%
<arinai" pentru el" nu $nsemna să se scoale de#reme" ci să se
tre'ească de#reme% umai că" ora ase dimineaa pe timp de
#ară i ora ase dimineaa pe timp de iarnă nu $n- seamnă
desigur acelai lucru% /hingo tia c$t e ceasul" deoarece
clopotul bătea $n toate dimineile cu punctualitate" $nsă #ara
la ora aceea se &ăcea de mult lumină%
;l ae'a un ceasornic destul de #oluminos 1a căpă t$i" dar ca
să #adă ora trebuia să aprindă lampa i să-i pună ochelarii"
aa că se uita destul de rar la el% ?e alt&el" abia dacă
distingea" cu ochiul liber" limba cea mare de limba cea mică%
$n general" /hingo nu prea a#ea moti#e să se ină de orar" iar
deteptrile lui pretimpurii mai degrabă $l plictiseau dec$t $l
a*utau%
1arna" la ora ase e $ncă de#reme% /hingo" neput$nd suporta
să stea linitit $n pat" se scula i se ducea să ia" bună - oară"
'iarele%
?e c$nd
scula cealedintii
plecase
din ser#itoarea"
casă% Kiuo era aceea care se
$ Vai" tată" te-ai i sculată $l $ntrebă ea" i lucrul acesta pă rea
că-4 intimidea'ă puin% $ Ai dreptate" am să mă mai culc%
$ )oarte bună idee% ?e altminteri" apa nu s-a $ncăl'it $ncă%
)aptul că nora lui era de*a $n picioare $l linitea parcă%
?e c$t#a timp se tre'ea noaptea i se simăea trist" mai ales
iarna% 8rimă#ara" aceste deteptri erau mai plăcute%
4D9
$ntr-o dimineaă din a doua *umătate a lui mai" bătrânul au'i"
puin după $ncetarea clopotului" un croncănit de uliu% $ A"
$nseamnă că a dormit pe aici pe aproape" murmură el"
aintind urechea &ără să se ridice din pat%
1apoi
se pă
s-aru$ndreptat
că pasărea
sprea descris
mare% un arc larg pe deasupra casei"
/e sculă i" $n timp ce-i spă la dină ii" căută să #adă pa-
sărea pe cer" dar $n 'adar% (roncănitul acela subăire ca un
sc$ncet de copil i se pă ru că puri&icase atmos&era deasupra
casei lor%
$ Kiuo" strigă el spre bucătrie" tu ai au'it uliul nos- tru
+$nă ra &emeie #ărsă $ntr-un #as de lemn nite ore' din care
ieeau aburi%
$ 8robabil că mă g$ndeam la altce#a" nu 4-am au'it% $ <i se
pare că si-a &ăcut cuibul la noi% $ /e poate%
$ Anul trecut 4-am au'it de mai multe ori croncănind" dar $n
ce lună" $n ce anotimpă u-mi mai aduc bine aminte%
)iindcă /hingo" $n picioare" se uita la ea" &$nă ra &emeie $i
de'legă panglica ce-i inea pă rul% ;l a#ea impresia că nora lui
doarme adesea cu pă rul legat%
Lăs$nd descoperit #asul cu ore'" Kiuo pregă ti repede ceaiul
pentru socrul ei%
$ ?acă uliul stă la noi" $nseamnă că i presurile #or ră - m$ne%
$$ 8oate si corbii
$ (orbiiă &ăcu /hingo" '$mbind% ?acă uliul e al nostru" apoi i
corbii s$nt tot ai notri% /e poate spune că $n casa asta nu s$nt
dec$t oameniB dar uite că aici locuiesc i nite pă sări% $ $n cur$nd
#or apă rea i puricii" i $nă arii% $ +aci din gură G ia nu &ac
parte dintre-ai casei" deoarece nu stau aici tot timpul anului% $ 3a
poate că stau" căci gă sim purici si iarna% $ u prea cunosc
durata de #iaă a puricilor" dar nu cred ca cei de care #orbeti tu
să &ie purici din #ara trecută%
Kiuo $ncepu să r$dă" uit$ndu-se #oioasă la /hingo% $ ; timpul
să-i &acă apariia i arpele%
4C0
$ Acela care te-a speriat at$t de tare anul trecută $ ?a%
$ ;l e stp$nul casei" generalul nostru $n albastru%
Vara trecută" $ntorc$ndu-se de la cumpă ră turi i intr$nd $n
bucătrie" Kiuo se speriase #ă'$nd acolo un arpe mare% La
ipetele sale" +eru sări numaidec$t din culcuul eiB căeaua lătra
ca o nebună" aci repe'indu-se $nainte" cu botul $n *os" gata să
mute" aci d$ndu-se $napoi cam p$nă la un metru" pentru a se
apropia apoi din nou" ca de atac% arpele" cu capul puin ridicat"
$i scotea limba roie" &ără să se uite la căeaB apoi $ncepu să se
t$rască a&ară" trec$nd peste pragul bucătriei%
?upă spusele lui Kiuo" reptila era de două ori mai lun- gă
dec$t lărgimea uii de la bucătrie" adică a#ea aproape doi metri%
+rupul $i era mai gros dec$t m$na tinerei &emei%
;a spunea toate acestea cu inima la gură" $n timp ce Yasuo o
asculta c$t se poate de calmă%
$de;l#enirea
e stp$nul casei% Locuiete
ta" Kiuo% $ i dacăde ani4-ar
+eru de 'ile aici% ; aici
&i mucat" dinainte
ce s-ar &i
$nt$mplată $ (ăeaua nu i-ar &i $n&ipt colăii $n el% arpele ar &i
ple'nit-o cu coada% +eru tie asta" de aceea se mulăumete doar
să latre%
+$nă ra &emeie &u at$t de speriată o bună bucată de timp" $nc$t nu
mai $ndră 'ni să treacă pragul bucătrieiB intra i ieea de acolo
pe ua cea mare ce da direct din casă%
@$ndul că uriaul arpe se a&la sub duumea" sau poate sus" $n
pod" o $nspă im$nta" $nsă mai probabil era că el $i a#ea culcuul
unde#a pe colină i nu #enea aici dec$t $n #i'ită% (olina nu apară
inea lui /hingo" care nici măcar nu tia cum se numete
proprietarul terenului% (oasta $nclinată pornea chiar de l$ngă
casă" ast&el că pentru #ieuitoarele de acolo nu eista nici un &el
de hotar $ntre lăcaul lor i gră dina lui /hingo% )lorile i
&ructele de pe colină cădeau" i ele" cele mai multe" $n gră dină% $
.liul s-a $ntors" murmură /hingo" apoi repetă tare:
Kiuo" mi se pare că uliul s-a $ntors% $ ?aă Acum $l aud i eu%
4C4
Kiuo $i ridică ochii" amu'ată" spre ta#an% (roncănitul pă sării
se prelungi timp de c$te#a clipe% $ Adineauri s-a dus spre mare
$ ?a" croncănitul lui ară ta că se ducea $n direcăia aceea% $ 8oate
că a prins un pete i s-a $ntors% Ascult$nd-o #orbind ast&el"
bătrânul se g$ndi că poate aa s-a si $nt$mplat% (e-ar &i să lăsăm
nite peti $ntr-un loc anumit unde el să-i #adă din 'boră $ +eru
i-ar terpeli% $ ;u 'ic $ntr-un loc" unde#a" sus%
Anul trecut" ca i mai $nainte" bătrânul" au'ind c$nd se tre'ea din
somn croncănitul uliului" resimăea un &el de simpatie pentru el%
/i nu pă rea a &i singurul" căci epresia $uliul nostruM intrase $n
#ocabularul &amiliei%
+otui" /hingo se $ndoia că era o singură pasăre% > dată cre'use
c-a #ă'ut 'bur$nd două pe deasupra casei% /ă &i au'it oare el" de
ani de 'ile" unul i acelai uliu croncănind mereuă u era #orba
cum#a de generaii succesi#e" pă rină ii murind &ără ca el să
prindă de #esteă Această idee $l stră bătu pentru prima dată $n
dimineaa aceea%
?acă uliul cel bătrân a murit anul trecut" /hingo si ai lui $l
ascultau acum pe cel t$nă r c$nd se tre'eau dimineaa din somn"
&ără să bănuiască nimic" ră m$n$nd con#ină i că acesta e singurul
i unicul lor uliu% Ar &i caraghiosG
?acă stai i te g$ndeti" pare ciudat că pasărea si-a &ăcut cuibul
pe colină" $n spatele casei" c$nd ar &i gă sit at$tea alte locuri $n
Kamaura%
u tiu sigur" dar poate că l-am #ă'ut"
u tiu sigur" dar poate că l-am au'it%%% spune pro#erbul%
8robabil la &el e i cu uliul%
?a" această pasăre locuia cu ei" dar se mulăumea să-si arate
pre'enă a numai prin croncănitul ei moale i plăcut%
7
Kiuo i /hingo &iind singurii care se sculau de#reme $n toată
casa"
4C7 a#eau prile*ul să schimbe $ntre ei c$te#a #orbe%
(u /huichi bătrânul sttea de #orbă $n timpul călătoriei lor cu
trenul spre oraă%
$/$ntem aproape a*ună iM" 'icea $n sinea lui /hingo" după ce
treceau peste podul de &ier de la Rougo" unde le ră sărea $n &aă
pă durea de la 1egami% > pri#ea $n &iecare dimineaă" $n timp ce
trenul trecea pe l$ngă ea%
;rau ani de c$nd călătorea pe această linie i pri#ea aceas- tă pă
dure" dar abia de cur$nd descoperise acolo doi pini% /inguri din
specia lor" se distingeau prin $nă lăimeB $i $nclinau trunchiurile
ca pentru a se $mbră ia" iar #$r&urile" apropiindu-se unul de
altul" erau gata să se unească acolo" sus%
u mai erau i alăi copaci la &el de $nalăi $n acea pă dure%
Aa c-ar &i trebuit să-i #adă de la $nceputB totui /hingo nu-i
băgase de seamă p$nă acum% Acum $nsă ei $i săreau $n ochi de
&iecare dată%
$n dimineaa aceea" cei doi pini se ghiceau #ag prin p$n'a ploii%
$ /huichi" ce are Kiuoă $l $ntrebă tatăl pe &iul său% $ imic
deosebit%
/huichi ră s&oia un săptm$nalB cumpă rase două" dintre care
unul pentru tatăl său" care-4 inea $n m$nă &ără să ci- tească%
$ /pune-mi" ce areă strui /hingo% $ 8robabil dureri de cap%
$ <ira-m-aă% <ama ta 'ice c-a &ost ieri la +oHo% /eara" c$nd s-a
$ntors" s-a culcat numaidec$t% u pă rea $n apele ei% <aică-ta
bănuiete că i s-a $nt$mplat ce#a" acolo" la oraă% Kiuo nici n-a
m$ncat nimic aseară" $n plus" c$nd te-ai $ntors tu" pe la ora nouă"
si ai intrat $n cameră" ea pl$ngea cu suspine $nă buite%
$ > să se $n'dră #enească $n c$te#a 'ile" nu-i nimic gra#% $ Asta
m-ar surprinde% > durere de cap n-ar &ace-o să pl$ngă aa% i a'i
dimineaă" $n 'ori" am au'it-o suspin$nd% /huichi m$r$i ce#a
ne$nă eles%
$ ($nd )usao i-a dus cina" Kiuo pă rea &oarte supă - rată c-o
#ede intr$nd la ea% $i ascundea &aa ca să n-o #adă% )usao mi s-
a pl$ns de asta% Aa că #oiam să-i cer eplicaii% 4CD
$ (e de po#etiG +oată lumea din casă stă cu ochii intii la
ne#ast-meaG /huichi $l scrută cu pri#irea pe tatăl său: (hiar si
Kiuo se poate $mbolnă #i din c$nd $n c$nd% $ $mbolnă #iG
eclamă /hingo" re#oltat% ?ar despre ce &el de boală e #orbaă $
.n a#ortG scr$ni /huichi%
/hingo" uimit" ră mase cu pri#irile $ntoarse spre banca unde
stteau doi soldai americani% ?eschisese această discuie
bi'uindu-se pe &aptul că soldaii nu cunoteau *apone'a%
$ La un medică $ntrebă bătrânul cu o #oce sugrumată% $ ?a% $
1eriă $ ?a%
/huichi lăsă cititul% $ +u ai $mpins-o la astaă $ ;a s-a $ncăpă $nat
s-o &acă%
$ ?in proprie iniiati#ăă <ină iG $ ; purul ade#ăr% $ ?e ce
$ ?e ceă ?e ce i-ai băgat $n cap asemenea g$ndă /huichi ră mase
tăcu t% $ +u eti de #ină" nu-i aa
$chip"
(reduncăcopil%
da% $nsă ea s-a $ncăpă $nat să n-aibă acum" cu nici un
$ Ai &i putut s-o &aci să se ră 'g$ndească" dacă ai &i #rut% $ $n
momentul de &aă" nu cred% $ $n momentul de &aă (e #rea să
'ică astaă $ ?umneata tii prea bine%%% ?ată &iind situaia mea ac-
tuală" ne#asta mea nu #rea cu nici un chip să aibă un copil% $
Vrei să spui" at$ta #reme c$t tu ai o amantă $ ?acă tii neapă rat%
$ ?acă tinG ; prea multG /hingo simti că-4 $nă buă &uria%
; o semi-sinucidere din partea lui Kiuo% ?esigur" eti de pă
rerea mea% ; #orba mai putin de un protest" c$t de o semi-sin-
ucidere%
/huichi a#u un gest de retragere $n &aa m$niei tatălui său%
4CC
$ 1-ai ucis su&letul% Asta ar putea să nu mai aibă #indecare%
$ Aă spune că are un su&let destul de tare% $ .ii că e &emeie%
e#asta ta% ?epinde de purtrile tale" de atenă iile tale ca să
nască #oioasă" lăs$nd la o parte chestiunea cu amanta ta%
$ u se poate s-o lăsăm la o parte" tii prea bine% $ Yasuo
ateaptă să aibă nepoi% Kiuo $i dă seama de asta% ;a pare
chiar *enată că nu e $ncă mamă" nu-i aaă i iat-o acum silită să
renună e la dorină ele ei" &iindcă tu eti pe cale să-i 'drobeti
su&letul%
$ u-i chiar aa% (red că $n ce-o pri#ete" e mai cur$nd o ne#oie
de-a a#ea ea totul%%% $ > ne#oie
$ u-i place să &ie pusă $n situaia asta% ; prea curată% $ Aa
La urma urmei" $i 'ise /hingo" acestea s$nt chestiuni care-i
pri#esc numai pe soi% >are /huichi a de'gustat-o" a umilit-o $n
asemenea măsură pe Kiuoă $ ; de necre'utG (hiar dacă
Kiuo a spus-o" chiar dacă a mers p$nă la a &ace un simulacru
din asta" nu #oi crede niciodată că acesta este ade#ăratul ei
simăm$nt% .n soă care &ace ca' de cură enia soției lui%%% sta-i
un semn că nu prea are a&ecăiune pentru ea% u se cade să iei" $n
$nă e- lesul riguros al cu#intelor" nemulăumirile unei &emei%
/hingo se simăea puin descumpă nit% $ ?acă Yasuo ar ti că a
pierdut oca'ia de-a a#ea un nepoel" ce-ar spune oare
$ ?e &apt" prin asta Kiuo a do#edit că e &ecundă% <ama
ar trebui să &ie mai degrabă mulăumită% $ (um poti să te
bi'ui pe copiii care au să #ină ă $ <ă bi'ui%
$ u i-e teamă de ră 'bunarea ceruluiă ; o do#adă că nu iubeti
pe nimeni%
$ ?umneata $ncurci totul" chiar i lucrurile cele mai simple%
$ u e at$t de simplu% u% @$ndete-te bine% tii doar c$t pl$nge
soția ta%
4CE
$ i eu doresc un copil" $nsă $n momentul de &aă situaia nu e
prielnică% (red că n-ar &i un copil reuit% $ u pricep ce #rei să
spui prin $situaiaM% Kiuo nu se a&lă $ntr-o situaie neprielnică%
?acă a ta este aa $ si numai a ta este aa $ Kiuo" $n ce-o
pri#ete" nu e &emeia care să se lase t$r$tă $ntr-o $situaie
neprielnicăM% umai tu eti #ino#at% -ai tiut să potoleti
gelo'ia ne#estei
mult dec$t tale%
copilulG 1ată cum
/huichi ti-ai
pă ru pierdut
&oarte copilulG
mirat i poate
de epresia demai
pe
chipul tatălui său%
$ (ontinuă să te $mbei la amanta ta i să te $ntorci beat acasă%
/ă-i pui picioarele cu ghete murdare $n poala lui Kiuo% 8e
urmă să-i ceri să te descalăe% /i-o să #e'i tuG 'ise /hingo%
$n aceeai 'i" /hingo se duse la bancă pentru o treabă ce pri#ea
$ntreprinderea" iar de acolo ră mase să ia masa de pr$n' cu un
prieten% /tatură de #orbă p$nă aproape de ora două" apoi /hingo
tele&ona la birou" de la restaurant" că plea- că direct acasă%
Kiuo sttea $n #erandă" cu &etia cea mică $n brae% /ur- prinsă
de $ntoarcerea lui $nainte de #reme" t$nă ra &emeie dădu să se
ridice%
$ /tai linitită% 8oți să mai ră m$i puin a&ară ă $ntrebă /hingo
ieind si el pe #erandă% $ ?a% +ocmai #oiam s-o schimb pe-asta
mică% $ ?ar )usao unde eă $ /-a dus p$nă la postă cu /atoo% $
(e &ace la potă si de ce i-a lăsat ie copilulă $ Ateaptă putin"
'ise Kiuo adres$ndu-se &etiei" să-4 a*ut mai $nt$i pe bunicul
tu să-i schimbe hainele% $ <ulăumesc" mulăumescG (opilul
mai $nt$iG
Kiuo ridică spre el o &igură '$mbitoare% $ntre bu'e i se 'ărea
un r$nd de dină i albi i &rumoi% $ ?$nsul #rea să $ncepem cu
tine" Kunio%
4C
+$nă ra &emeie era $mbră cată ca de casă" $ntr-un halat larg de
mătase" legat doar cu un cordon la mi*loc% $ i la +oHo a stat
ploaia
$ ?acă a stat ploaiaă ($nd m-am urcat $n tren" ploua" dar c$nd am
cobor$t era &rumos% -am obser#at c$nd s-a $nseninat cerul%
$ Adineauri ploua pe Kamaura" dar pe urmă s-a opritB cumnata
mea a putut deci să plece% .ite" colina e udă $ncă% (opila cea
mică" $ntinsă pe #erandă" $i ridică tlpile i apucă #$r&ul
degetelor mari" mic$ndu-i cu mai multă uurină ă picioarele
dec$t m$irale% $ )oarte bine" &oarte bineG 1a uit-te tu la colină G
&ăcu Kiuo" terg$ndu-i coapsele cu prosopul%
.n a#ion militar american trecu pe acolo" 'bur$nd *os% Au'ind
'b$rn$itul motorului" &etia ridică ochii% Aparatul nu se #edea"
$nsă umbra lui mare aluneca pe #ersantul co-  linei" apoi dispă
ru $ dacă &usese $ntr-ade#ăr umbra lui% P )etia trebuie s-o &i
#ă'ut%
>chii aceia ne#ino#ai" sclipind de uimire" $l &ăcură pe bătrân să
tresară deodată%
$ (opilita asta nu tie ce s$nt acelea bombardamente%
/$nt ast'i destui ca ea" care nu le-au cunoscut" nu-i aaă /hingo
$i $ncrucia pri#irea cu aceea a &etiei" dar sclipirea acesteia se
potolise acum mult% $ Ar &i trebuit să &otogra&iem aceti ochi% (u
umbra a#ionului $n ei% 8e &otogra&ia următoare%%%
%%%.n copil 'ăc$nd la pă m$nt%%% s&$iat" mitraliat%%% iată ce-ar &i
#rut să adauge /hingo" dar" la g$ndul a#ortului din a*un" tăcu %
($i
douăcopii" c$i nenumărai
&otogra&ii imaginare% copii ar &i putut să $n&ăie'e aceste
Kiuo o luă pe Kunio $n brae% (u o m$nă ră suci scutecele
ude &ăc$ndu-le sul i le duse $n camera de baie%
/hingo se $ntoarse $n su&ragerieB el $i aduse acum aminte că"
dacă #enise atit de de#reme acasă" era din cau'a nelinitii $n
legă tură cu Kiuo% $ (e repede te-ai $ntors a'iG
Yasuo $i iei $nainte%
4C6
$ .nde erai
$ <ă spă lam pe cap% ?upă ploaie soarele a $nceput să ardă
deodată" si mă m$nca $n cap% ($nd $mbătrâneti" capul te
măn$ncă din nimica toată% $ Al meu nu mă măn$ncă aa des% $
)iindcă al tu e un cap deosebit" 'ise ea r$'$nd% tiam c-ai #enit"
dar mă temeam să nu mă ceră i dacă i-aă &i ieit $nainte cu pă
rul 'burlit% +e-ai &i $ngro'it% $ 8ă rul 'burlit al unei &emei
bătrâne%%% (e-ar &i să-4 tai de tot
$ Ar &i o idee bună" ră spunse Yasuo% ?ar o ast&el de coa&ură nu
e pentru doamnele $n #$rstB ea se purta $n epoca lui ;do" at$t la
bărbai c$t i la &emei% /e tia pă rul scurt si se $nnoda la cea&ă ca
un pă mătu&% Am #ă'ut o asemenea coa&ură la teatru" $n Kabui%
$ ;u mă g$ndeam la aceea $n care pă rul cade drept" &ără să
&ie $nnodat la cea&ă%
$ /-ar putea%%% umai că al meu e &oarte des" ca i al tu%
$ Kiuo era sculată" 'ise bătrânul" căut$nd să #orbească
$ncet%
$ ?a%%% de la un timp%%% arată cam prost% $ Ar &i &ost bine să
nu-i lase copila pe cap% $ ($nd a plecat )usao" a lăsat-o pe
patul lui KiuoB &etia dormea dusă% $ ?e ce n-ai luat-o tuă
$ ;ram cu pă rul ud c$nd a $nceput să tipe%
Yasuo se ridică pentru a aduce hainele /oțului ei% $ <ă
$ntrebam dacă nu eti cum#a bolna# i tu" c$nd te-am au'it
#enind aa de#reme%
Lui /hingo i se pă ru că &emeia cea tânără ieea de la baie
si se $ndrepta spre camera ei% $ KiuoG o strigă el% KiuoG
$ ?a
$ ?ă-ne-o nouă pe cea mică% $ V-o dau% umaidec$t%
Reapă ru tin$nd &etia de m$nă" ca s-o a*ute să meargă%
?e astă dată se schimbase" era $ncinsă cu obi%
4C5
epoica se spri*ini de umărul bunicii" care peria pantalonii
bătrânului i care" $ndrept$ndu-i spinarea" o puse pe
genunchii ei% +ânără noră luă hainele de oraă ale lui
/hingo" le ae'ă $ntr-un dulap din camera alăturată" apoi
$nchise ua cu o micare $nceată% 8ă ru mirată de &elul cum
ară ta la chip" #ă'$ndu-se $n oglinda prinsă $n dosul uii" si
era #ă- dit că se $ntreba dacă să re#ină $n su&ragerie sau să
se ducă să se culce din nou%
$ Kiuo" &ăcu /hingo" n-ar &i mai bine să te $ntin'i pe pată
$ ?a%
($nd
umerii$i$ncepură
dădu seama ce $nă eles
să-i tremure% a#eau
1ntră cu#intele
$n camera ei" bătrânului"
&ără să mai
$ntoarcă &aa%
$ (e aer ciudatG u gă seti
Yasuo $i $ncruntă spr$ncenele% /hingo nu ră spunse nimic%
$ u tiu ce are" continuă bătrâna% .mblă $ncoace si $ncolo"
&ără să se culce% <i-e teamă să nu cadă deodată de pe
picioare% $ /-ar putea%%%
$ Ar trebui să &aci ce#a" $n pri#ină a &iului tu% 3ătrânul
dădu din umeri%
$ ?acă ai sta de #orbă cu Kiuoă ;u mă duc după cum- pă
ră turi pentru masa de seară% > iau cu mine si pe KunioB
ne ducem s-o $nt$lnim pe maică-sa% i aia" ce mamăG
3ătrâna se ridică tin$nd &etia $n brae%
$ ?e &apt" ce treabă are ea la postă $ Asta mă $ntreb si euG
Yasuo se $ntoarse din drum%
/ă-i &i scris oare /oțului eiă u 4-a mai #ă'ut de ase luni% ?a"
s-au $mplinit ase luni de c$nd a #enit la noi" &iindcă era $n
a*unul Anului ou%
$ ?acă ar &i #orba numai de o scrisoare" e o cutie pe aici pe
aproape%
$ /i-o &i spus pesemne că o scrisoare a*unge mai repede si mai
sigur dacă o pui la pota mare% <i-e teamă că g$ndul la Aihara"
pun$nd stp$nire pe ea" să nu aprindă p$r*olul%
4C9
3ătrânul a#u un r$s amar% > socotea pe soția lui prea opti-
mistă% >ptimismul prinde uor ră dăcini" g$ndi el" $ntr-o &emeie
care si-a dus &amilia p$nă la 'ilele bătrâneii%
/hirigo luă un teanc de 'iare prin care a#ea" probabil" de g$nd să
se uite otia lui% Le &run'ări" &ără intenă ia de a le citi cu
ade#ărat" c$nd un titlu $i atrase atenă ia: $enu&ari de două mii
de ani care au $n&loritM% $$n primă#ara trecută s-au descoperit la
Kemigawa" $n pre&ectura (hiba" trei semină e de nenu&ari $ntr-o
barcă scoa- să la i#eală de nite săpă turi arheologice pe un
antier din epoca YaHoi% /e crede că aceste semină e ar a#ea o
#echime de două mii de ani%
$n luna aprilie" un sa#ant" doctor $n nenu&ari" a ră sădit semină
ele $n trei locuri di&erite: la laboratorul agronomic din (hiba" $n
lacul din parcul (hiba si $n curtea unui &abricant de sae din
=arae ,oraă din aceeai pre&ectură " care" se pare" a luat parte
la săpă turi% Acesta a pus două mlădie $ntr-un h$rdău mare" plin
cu apă" pe care 4-a lăsat $n gră dina lui% enu&arul său a &ost
primul care s-a de'#oltat%
Anună at" doctorul $n nenu&ari a alergat la &aa locului" $$n&loriiG
Au $n&loritG$ strigă el" m$ng$ind cu palma sa &rumoasa &loare%
Aceasta a#ea la $nceput &orma unei sticle de sae" apoi a unei
ceti de ceai" pe urmă aceea a unui crater deschis" $n cele din
urmă" atinse apogeul $n&loririi" semăn$nd cu o &ar&urie circulară"
după care petalele au că'ut $n apă%M
1ată ce scria 'iarul% /e mai spunea" de asemenea" că &loarea a#ea
dou'eci
&otogra&iesiapatru de petale%
sa#antului" $n *osul i
cu ochelari articolului eradupă
pă r cărunt reprodusă
c$te seopă
rea" tin$nd cu m$na ti*a nenu&arului $n&lorit% /hingo" recitind
articolul" a&lă că acel specialist a#ea ai'eci i nouă de ani% ;l
pri#i $ndelung &otogra&ia nenu&arului" apoi se duse cu 'iarul $n
camera lui Kiuo%
;ra camera celor doi tineri căsătorii% 8e o măsuă adusă ca
'estre de Kiuo se a&la pă lăria /oțului ei%
+$nă ra &emeie se pregă tea oare să scrie ce#aă > mapă cu h$rtie
i plicuri era ae'ată l$ngă pă lărie% > sto&ă cusut
4CC pe margini acoperea sertarul% 3ătrânului i se pă ru că
simte un uor miros de par&um plutind $n aerul din odaie% $ (um
te simăiă u-i #ine uor să te ridici" nu-i aaă /hingo se ae'ă
$n &aa măsuei%
+$nă ra &emeie $l pri#ea acum cu ochii &oarte larg deschii%
8robabil că el intrase tocmai c$nd ea se pregă tea să se dea *os
din pat% 1ntimidată" &ără $ndoială" roi uor% )runtea $i ră m$nea
palidă" $nsă spr$ncenele $i pă reau si mai &rumoase% $ Ai citit
articolul acesta despre semină ele de nenu&ari #echi de dou'eci
de secole" care au &ăcut &loriă $ ?a%
$ A" 4-ai citit%%%" murmură el% Atunci intră direct $n subiect: -ai
&i a#ut ne#oie să te supui tratamentului acela ră u" dacă ai &i stat
de #orbă cu noi% /ă te $ntorci $n aceeai 'i acasă" cre'i că asta e
sănă tosă Kiuo pă ru luată prin surprindere% $(red că doar luna
trecută am #orbit despre copil% Atunci c$nd ai pus masca lui
Iido% $n momentul acela $ti dădeai seama" aa e
$ $n momentul acela" &ăcu ea cu o micare de negare pe pernă" nu
tiam nimic% ?ar chiar dacă aă &i tiut" n-aă &i putut să #ă
#orbesc" mi-era ruine% $ ;iG /huichi mi-a moti#at că eti prea
curată%
3ătrânul obser#ă lacrimile care stră luceau $n ochii tinerei &emei
i nu mai putu continua% $ Ai ne#oie să te mai duci la doctoră $
<$ine" poate%
A doua 'i" c$nd bătrânul se $ntoarse din oraă" soția lui pă - rea
neră bdătoare să-4 #adă%
$ tii că Kiuo s-a dus acasă la ai eiă (redeam că doarme% 8e la
ceasurile două" cred" a tele&onat cine#a de acolo%
A ră spuns &iică-ta% $Kiuo" mi-a spus ea" s-a dus la pă rină ii ei"
nu se simte bine" #rea să se odihneascăB s$ntem rugai s-o lăsăm
$n pace" ni se dau asigură ri că se #a $ntoarce aici $n c$te#a 'ile"
după ce se #a simăi mai bine%M $ A" da
$ Am pus-o pe )usao să spună că &iul nostru se #a duce s-o
#adă% )usao mi-a spus că la tele&on era mama lui 4E4
Kiuo% Aadar Kiuo s-a dus la +oHo special ca să doar- mă
la mama eiă $ u" nu-i asta% $ Atunci" ce are
/hingo $i de'bră că haina" apoi se $ndreptă din spate ca să-i
de'lege mai uor cra#ata% $ A &ăcut un a#ort%
$ (umăG 3ătrâna pă ru ca tră 'nită% AhG%%% 8e ascuns de noi%%% /$nt
teribili" tinerii tia de a'i%%% $ ?umneata nu obser#i nimic"
mamă" 'ise )usao" in- tr$nd $n su&ragerie" cu &etia $n brae% ;u
$nsă
$ (umeram
aaălaeclamă
curent% bătrânul%
$ u $ndră 'nesc să spun% ?ar tii bine că &emeile lasă un semn
$n urma lor" $n anumite locuri%%%
)usao nu &u $n stare să mai adauge nimic%
4E7
8arcul din capital 
4
$ (urios om mai e i tataG 'ise )usao" str$ng$nd cu ciudă
&ar&uriile din care tocmai luaseră cina% <i se pare mai re'er#at
cu &iica lui" dec$t cu noră -saG u-i aa" mamăă $ +aciG &ăcu
Yasuo pe un ton mustră tor% $ i totui" asa-iG ?acă n-am &iert
destul de bine spanacul" să-mi spună G (ă doar n-am să-4 &ierb
p$nă s-o &ace chi- săliă pentru pă săreleG L-am lăsat puin mai
tareG 8oate ar #rea să-4 &iarbă $ntr-un i'#or termal% $ 1'#or
termală (e legă tură are cu astaă $ Acolo se prepară oule la
pahar si turtele de man*u" pe c$t mi se pare% ?umneata mi-ai dat
odată" nu tiu c$nd" ouă &ierte la sursă radioacti#ă: albuul era
bine ră scopt" gă l- benuul moale%%% u mi-ai spus dumneata că
plăcintria =echimatei e renumită pentru aa ce#aă $ 8lăcintria
=echimatei
$ /au =Hotei" cum #rei să-i spui% >ric$t de săracă as &i" at$ta lucru
tiu i eu% u e ne#oie de prea mare sa#antl$c" ca să &ierbi nite
spanac%
Yasuo $ncepu să r$dă%
$ ?acă tata ar pune să &iarbă spanacul la sursă radio- acti#ă"
măsur$nd temperatura si timpul" cred că ar de#eni la &el de
#$n*os ca 8opeHe" chiar $n lipsa lui Kiuo" 'ise )usao" &ără să
r$dă% $n ce mă pri#ete" nu mai pot să $ndur" e prea de tot%
/e ridică" susăin$nd cu genunchiul ta#a grea" i adăugă : $ u
mai are nici po&tă de m$ncare" c$nd lipsete podoaba lui de &iu si
minunea de noră -sa%
/hingo $nă lăă capulB pri#irea lui o $nt$lni pe a lui Yasuo%
4ED
$ VorbeteG VorbeteG ?ă-i $nainteG $ 3a bine că nuG <-am
stp$nit destul" ca să nu #orbesc i să nu pl$ng%
$ 8e copii nu-i po ți opri să pl$ngă%%%
/hingo sttea cu gura $ntredeschisă% $ u-i #orba de nici un
copil" ci de mine" i-o $ntoarse )usao" ieind cu pai $mpleticii%
/e au'i un 'ăngă nit de #ase tr$ntite $n lighean%
Yasuo &ăcu o micare să se ridice% )usao $ncepu să suspine%
/atoo $i aruncă o pri#ire bunicii ei i porni $n &ugă spre
bucătrie% /hingo $i spuse că pri#irea &etiei era prea tioasă%
Yasuo" ridic$ndu-se" o luă cu am$ndouă m$inile pe Kunio" care
&usese lăsată *os" l$ngă ea" si o puse pe genunchii lui
/hingo%
$ Vrei s-o ii puină
i se $ndreptă spre bucătrie%
/hingo luă &etita $n brae% )iindcă era &oarte mlădioasă" o ae'ă
$n poala lui% > inea de piciorue% /cobitura gle'nelor i tlpile
durdulii
)etia nuabia umpleau
pă ru palma bătrânului% $ +e g$dili
să se g$dile%
($nd )usao era $ncă o &etiă de $ă" el o $ntindea goală pe pat
i" $n timp ce-o schimba" o g$dila la subăiori% (opila r$dea i
nasul i se pierdea $ntre obra*ii dolo&aniB dădea #e- selă din murii%
; ade#ărat $nsă" bătrânul nu-i mai aducea prea bine aminte de
asta%
/hingo se &erea altdată să #orbească despre lipsa de &ru-
musee a &iicei sale% Ar &i $nsemnat să-si reamintească imaginea
&emeii seducătoare care &usese sora lui Yasuo% Ateptase $n
'adar" $n mai multe r$nduri" ca micul chip să se schimbe $n bine
i asta c$nd &ata a*unsese la #$rsta adul- tă" dar" cu timpul"
sperană ele lui se spulberaseră%
+ră săturile lui /atoo pă reau mai &rumoase dec$t ale mamei
sale i se mai putea $ncă trage nă de*dea ca micua Kunio să &ie
i mai dră gă laă%
4EC
$ ; oare cu putină ă să caut imaginea surorii lui Yasuo p$nă i
$n nepoelele meleă se $ntrebă bătrânul i &u cuprins de un
simăm$nt de ruine%
/e surprinse" cu uimire" lăs$ndu-se pradă unei #isări $n care mica
&iină ă" #ictimă a a#ortului" copilul pierdut al lui Kiuo"
de#enea o re$ncarnare a surorii lui Yasuo $ o &emeie &rumoasă"
căreia nu-i #a &i hră 'it niciodată să tră iască $n această lume%
?upă ce dădu drumul picioruelor &etiei" micua Kunio cobor$
de pe genunchii lui i porni spre bucătrie% <ergea bălăbănindu-
se" cu braele $ntinse $nainte% $ Ai gri*G Abia apucă să strige că
&etia i că'u *os%
/ttea $ntinsă pe duumea" ră sturnată pe o parte" &ără a &i
$nceput $ncă să pl$ngă%
/atoo agă ată de &usta mamei sale" Yasuo in$nd-o pe cea
mică $n brae" re#eniră toate patru $n su&ragerie% $ ; de necre'ut
c$t de distrat e tata" 'ise )usao adres$n- du-se mamei sale" $n
timp ce tergea masa% ($nd a #enit de la birou i s-a schimbat ca
să-i pună chimonoul" tii că a $n- &ăurat chimonoul i *uban-ull
$n sens greit" iar c$nd a #rut să $nnoade cordonul a ră mas
$ncurcat" cu un aer nedumerit% /-a mai #ă'ut oare un asemenea
omă ; prima oară c$nd $n- &ăori chimonoul ast&elB asta
$nseamnă că nu eti $n apele dumitale%
$ u" e a doua oară" replică /hingo% .ltima oară" Kiuo mi-a
spus că $n insula RHuHu oamenii $n&ăoară chimonoul pe o
parte sau pe alta" indi&erent cum%
$ =a" haG $n insula RHuHuG (ine poate să creadă una ca astaă
)usao $i schimbă deodată epresia &eei%%% ($nd e #orba să-i
&ie pe plac" Kiuo $i pune la contribuie toată imaginaia% tie
cum i ce să-i spună G $n insula RHuHuG Au'i coloG
/tp$nindu-i ener#area cresc$ndă" /hingo $i 'ise: $
(u#$ntul*Nwb&ln #ine din portughe'ă% (ine poate să tie cum se
$ncheie portughe'ii la haine

4 Iuban $ cămaă de croială specială" purtată sub chimono%

4EE
$ ; tot o idee de-a nurorii dumitaleă Yasuo #ru să inter#ină $n
&a#oarea /oțului ei: $ +aică-tu $mbracă adesea pe dos chimonoul
de #ară% $ /ă $mbraci pe dos chimonoul de #ară" &iindcă eti
distrat" sau din greeală" e una" si să $n&ăori chimonoul $n sens
greit e altce#a%
$ /pune-i lui Kunio să se $mbrace singură" #ei #edea că nu tie
$n ce sens să se $ncheie% $ u e $ncă timpul ca tata să dea $n
mintea copiilor%
)usao nu a#ea aerul că se dă bătută% Ascultă" mamă" e trist" dar
tata n-are ne#oie să-i $n&ăoare chimonoul pe stingă" $n semn de
iidoliu"
ei% ;udinm-am
pricină că nora
$ntors la #oiluides-aase
dusluniG
să stea
Aao era:
'i" două" la păsase
trecuseră rină
luni de la acel ploios a*un de Anul ou%%% ?e atunci" Aihara nu le
dăduse nici un semn de #iaă" iar /hingo nu-4 mai #ă'use deloc
nicăieri% $ /$nt tocmai sase luni" preci'a Yasuo% ?ar asta nu $n-
seamnă că se poate compara ca'ul tu cu al lui Kiuo% $ ($nd e
#orba de tata" daG
$ $i eti &iică" $i este tată si dorim cu toii ca el să poată re'ol#a
greutile tale" $nă elegiă )usao $i lăsă &aa $n *os i nu ră
spunse nimic% $ )usao" spune-mi tot ce ai pe inimă" măcar de
data asta%
Ai să te simăi mai uurată% 8ro&ită că Kiuo nu e aici% $ )iindcă"
$n principiu" eu s$nt cea #ino#ată" nu am nimic de spus: #reau
doar at$t" ca tata să măn$nce m$ncarea &ără să se pl$ngă" chiar
dacă nu e pregă tită de m$na lui Kiuo% i )usao i'bucni $n
lacrimi%
$ Am dreptateă +ata măn$ncă $n tcere" cu un aer de'gustat% 8e
mine asta mă $ntristea'ă cumplit% $ )usao" eu s$nt con#insă că
tu ai să ne spui multe lucruri% 3ună oară" de ce te-ai dus la potă
acum două sau trei 'ileă (a să trimii o scrisoare /oțului tuă
)usao pă ru o clipă st$n*enită% ;a &ăcu un semn de negare din
cap%
$ u #ăd cui altcui#a i-ai &i putut trimite scrisoare% u m-am
$ndoit că lui Aihara i-ai trimis%
(ontrar obiceiului ei" Yasuo #orbea cu o #oce aspră%
4E
$ /au i-ai trimis" poate" bani
?in aceste cu#inte /hingo deduse că Yasuo $i strecura lui
)usao" din c$nd $n c$nd" pe ascuns" bani de bu'unar% $ .nde-i
Aiharaă $ntrebă bătrânul" $ntorc$ndu-se către &iica sa% i după ce
ateptă o clipă ră spunsul continu: /e pare că nu e la ai lui%
+rimit" o dată pe lună" un &uncăionar de la birou" să-mi aducă
#eti de la &amilia Aihara% <ai eact" &ac să-i par#ină doamnei
Aihara o mică sumă de bani" ca să se $ntreină" căci dacă tu ai &i
la ei" ar &i datoria ta să-i poră i de gri*ă%
$ >hG &ăcu Yasuo" uimită% +rimii un &uncăionar de la birou
$ )ii linitită% ; un om serios" care nu ia seama la gurile rele" i
nici
ducenu eutră ncănete
$nsumi de la el%cu?acă
să #orbesc /oțultine"
el despre tu ardarstaaa"
acasă"
la cem-aă
bun să
#i'ite' o bătrână cu picioarele oloageă $ i ce &ace Aihara
$ Am impresia că e amestecat $ntr-un tra&ic clandestin" o a&acere
cu droguri" se pare% Rolul lui e de a doua m$nă% umai beia 4-a
t$r$t $n combinaia asta%
Yasuo $i aruncă o pri#ire $ngro'itB ea pă ru mai speriată de
&aptul că /oțul ei le ascunsese p$nă acum netrebniciile lui
Aihara" dec$t de aceste netrebnicii $n sine% /hingo continu:
$ /e pare că mama lui" care su&eră de picioare" nu mai locuiete
acolo% (asa e ocupată de alte persoane% )amilia lui )usao nu
mai eistă" deci% $ ?ar lucrurile ei
$ /crinul i coul meu de ră chită s$nt goale de mult" ră s- punse
)usao%
$ Aaă Arunci eti o &raieră" &iica mea" tu care te-ai $ntors la noi
cu bocceaua la subăioară% Vai" #ai" #ai%%% suspină Yasuo%
/hingo bănui că )usao a luat legă tura cu /oțul ei%
Asupra cui cădea #ina de a nu-4 &i putut $mpiedica pe Aihara să
intre $n a&acerea aceea compromitoareă Asupra lui )usaoă
Asupra lui /hingoă Asupra lui Aihara $nsuiă /au nimeni nu era
ră spun'ător de astaă /hingo $i punea
4E6
aceste $ntrebări $n timp ce pri#ea spre gră dina peste care se
lăsase $ntunericul%
7
($nd a*unse la birou" pe la ora 'ece" bătrânul gă si un bilet de la
+ani'ai ;io: $As #rea să #ă #ăd $n legă tură cu t$nă ra soie%
Am să re#in%M
$+$nă ra soieM despre care era #orba nu putea să &ie dec$t
Kiuo% /hingo o chestiona pe secretara care-i luase locul lui
;io:
$ La ce oră a &ost +ani'ai aiciă $ 1mediat după sosirea meaB
tocmai tergeam pra&ul de pe birou" deci putea să &ie ora opt
trecute% $ <-a ateptat
$ <da" c$te#a clipe% )elul greoi i prelung $n care această &ată
'icea $mdaM nu-i plăcea lui /hingo% 8robabil că era un accent
pro#incial% $ 8e /huichi 4-a #ă'ută $ u% (red că a plecat &ără
să-4 &i #ă'ut% $ 3un% >ra opt trecute" murmură /hingo% Asta
$nseamnă că a #enit aici $nainte de a se duce la atelierul eiB se #a
$ntoarce desigur către amia'ă%
?upă ce reciti cu#intele scrise cu litere mici de m$na lui ;io pe
colăul unei coli mari de h$rtie" /hingo pri#i pe &e- reastră cerul
&oarte senin" &oarte primă#ăratec" de mai% Acest cer $l
contemplase si pe geamul #agonului% Vă'$nd #ă'du- hul acela
luminos" toi pasagerii deschiseseră &erestrele%
> pă sare care 'bura ra'ant cu m$lul sclipitor al r$ului Rougo
căpă tă un re&le de argintB lui i se pă ru că nu era un amănunt
$nt$mplător" $ntocmai ca i acea goană a unui autobu' rou ce
trecea peste pod $n direcăia nordului% $V$nt mare pe cer" #$nt
mare pe cer%%%M Repet$nd" &ără să-si dea seama" cu#intele ce
&igurau
pri#irilepe manuscrisul
spre său" &alsul
pă durea 1egami% 4E5RHoan" /hingo $i $ndreptă
$ >G eclamă el" i era gata să se aplece pe &ereastră" $n partea
stingă% >G s-ar putea ca pinii să nu mai &ie $n pă dureă 3a s$nt
mai $ncolo%
8inii" care se distingeau de restul pă durii" i se pă rură" $n
dimineaa aceea" mai apropiai% >ri poate ceaa primă#erii"
ploaia" $l $mpiedicaseră p$nă acum să aprecie'e ade#ărata lor
depă rtare
3ătrânul $ncercă să-si dea seama de asta" cercet$ndu-i pe
&ereastră% A#ea chiar po&tă să se ducă să #eri&ice la &aa locului
si să #adă unde anume creteau pinii aceia pe care el $i pri#ea $n
&iecare dimineaă% $$n &iecare dimineaă%%%M La drept #orbind" nu-
i 'ărise dec$t de cur$nd de tot% Ani $n ir trecuse pe acolo &ără să
le dea atenă ie" spun$ndu-i că nu era dec$t o pă dure" pă durea
de la 1egami%
>bser#ase pentru prima dată" $n 'iua aceea" că pinii se $nă lăau
deasupra pă durii% Asta" &iindcă #ă'duhul dimineii era &oarte
limpede%
3ătrânul mai &ăcuse si o a doua descoperire graie acestor pini
ale căror #$r&uri dădeau să se $mbră ie'e $nclin$ndu-se unul
către celălalt%
$n seara din a*un" după cină" c$hd /hingo spusese că
supra#eghea casa ginerelui său si că el contribuia cu putin la
cheltuielile bătrânei mame a acestuia" &uria lui )usao se
potolise deodată%
3ătrânul" $nduioat" cre'use că de'#ăluie ce#a din tainele ei" dar
era ce#a imprecis" nu ca $n ca'ul pinilor din pă durea 1egami%
$ntr-ade#ăr /hingo pri#ise aceti arbori" cu două sau trei 'ile mai
$nainte" $n timp ce" $mpung$hdu-4 pe /huichi cu $ntre- bările" $l
silise să-i &acă mărturisiri despre a#ortul lui Kiuo% ?e arunci"
pinii nu mai erau pentru /hingo nite simpli copaci" deoarece
nu-i mai putea desprinde" $n mintea lui" de a#ort% ?e aici $ncolo"
de c$te ori $i #a #edea" $n drumul spre birou" ei $i #or aduce
aminte de Kiuo% $n dimineaa asta" se $nă elege" nu putuse să
&ie alt&el%
$n 'iua c$nd &iul său &ăcuse mărturisiri" cei doi pini estompai de
perdeaua ploii care cădea se con&undau cu pă durea%
4E9
Ast'i" desprină i de ea" marcai de imaginea a#ortului" ei pă -
reau m$n*ii" murdari% Asta" poate i din pricină că timpul era
&oarte &rumos%
$ (hiar dacă #remea de a&ară e &rumoasă" #remea dină un- trul
omului e ur$tă%
<urmur$nd aceste neghiobii" /hingo pă ră si cerul din cadrul
&erestrei biroului său si se apucă de lucru%
1n cursul după -amie'ii primi un tele&on de la ;io% ;a $i spuse
că" &iind &oarte ocupată cu pregă tirea colecăiei de #ară" n-o să
poată trece $n 'iua aceea pe la d$nsul% $ )oarte ocupată" 'iciă
;ti" prin urmare" o maestră ă $ /ă 'icem% )ata ră mase tăcu tă
c$te#a clipe%
aici" &ăcu ea"$rostind
$mi tele&one'i
&ără ocoldenumele
la atelieră $ ?a%lui
amantei $nsă/huichi%
Kinuo;anuae
plecat% $ =m%
$ Alo" aloG Voi &i la dumnea#oastră m$ine dimineaă% $ <$ine
dimineaă 8e la ceasurile opt" ca ast'iă $ u% <$ine dimineaă
#oi atepta p$nă #ei #eni% $ ;ti cam 'orită%
$ ?a" chestiunea nu pare să &ie presantă" dar" după pă re-
rea mea" este% Vreau să #ă #orbesc c$t mai repede% /$nt &oarte
tulburată%
$ (hiar $ntr-at$tă ; #orba de /huichiă $ Vă #oi spune c$nd o să ne
#edem%
+ulburarea lui ;io $i inspira oarecare ne$ncredere" $nsă dorină a
ei de a-i #orbi" at$t de #ie $nc$t s-o &acă să treacă două 'ile la r$nd
pe la el" $l neliniti pe /hingo%
(opleit de nelinitile ce se $nmulăeau" /hingo tele&ona pe la ora
trei la pă rină ii lui Kiuo% $n timpul c$t ser#itoarea ră spunse la
tele&on i p$nă c$nd nora lui #eni la aparat" $n receptor ră sună o
mu'ică ce se au'ea din cameră%
?e la plecarea tinerei &emei" /hingo nu mai #orbise despre ea cu
/huichi" care pă rea că e#ită acest subiect% 3ătrânul" pentru a nu
agra#a lucrurile" se abăinea s-o #i'ite'e pe Kiuo% ?upă c$t o
cunotea el" probabil că nu le spusese nimic pă - rină ilor ei
despre a#ort% +otui" nimic nu era sigur%
40
La micro&onul $n care se au'ea acea mu'ică plăcută" Kiuo $l
$nt$mpină cu o #oce plină de nostalgie% $ Alo" tatG +ată" iart-mă
că te-am &ăcut să atepă i at$ta la tele&on%
$ 3ineG /hingo se simti uurat% (um o duci cu sănă tateaă $ <ă
restabilesc" tată% $mi #ei putea ierta plecarea asta nepre#ă'ut
$ u-i nimic% At$t putu să spună /hingo% $ +ată Kiuo $l chema
cu o #oce #eselă: Aă putea să #in chiar acumă
$ (hiar acumă +e simăi $n stare să ieiă $ ?a" tată% ?acă te-aă
#edea imediat" m-aă putea $ntoarce la #oi &ără să-mi &ie ruine% $
/-a &ăcut" te atept la birou%%% $n receptor mu'ica de dincolo se
au'ea $n continuare% $ AloG AloG /hingo o silea pe t$nă ra &emeie
să mai ră m$nă la tele&on: ; &rumoasă mu'ica aceea% $ >" am
uitat să opresc discul% ; /il&idele" un balet orchestrat după
mu'ica lui (hopin% ($hd #oi #eni" am să i-4 aduc% $ Vii
numaidec$t
$ ?a" $nsă &iindcă nu-mi place să trec pe la biroul dumi- tale" mă
g$ndesc unde să ne $nt$lnim%
Kiuo $i propuse ca loc de $ntilnire #echiul 8arc imperial
/hin*uu% /urprins" /hingo $ncepu să r$dă" dar t$nă ra &emeie nu
renună ă la ideea ei%
$ Ai să #e'i" tată" #ei simăi ră coarea #erdeii%
$ Am &ost acolo" o dată" $nt$mplător" la o epo'iie de
c$ini%
$ )oarte bine" acum mă #ei #edea pe mineG
Kiuo i'bucni $n r$s" $n timp ce discul continua să c$nte%
D
Aa cum $ipoartă
sub marea spusese
delui Kiuo"
lemn /hingo
dinspre intră $n parc tre- c$nd pe
/hin*uu%
44
La poartă era a&iat regulamentul cu tari&ele: trei'eci de Heni ora
pentru $nchirierea căruciorului" dou'eci de Heni pe 'i pentru o
rogo*ină%
> pereche de americani se plimba pe alee" bărbatul cu o &etiă
$n brae" &emeia tră g$nd după ea un brac german%
u toi oamenii care intrau $n acest parc erau perechi de
americani" $nsă numai americanii se plimbau $n #oie% /hingo se
luă" &ără să #rea" după ei%
3oschetul din st$nga aleii" care pă rea &ormat din 'adă" era $n
realitate construit din crHptomerias de =imalaHa% .ltima oară
c$nd #enise aici" cu prile*ul unei serbări date de societatea pentru
protecăia animalelor" admirase un minunat grup de asemenea
plante" $nsă acum nu mai tia unde se a&lă%
Arborii care se $nă lăau $n dreapta a#eau mici plăcue cu numele
&iecăruia: Konotegashiwa" .tsuushimatsul%
1n timp ce /hingo $nainta cu pai rari" cre'$nd că a sosit primul"
Kiuo $l ateptaB ea sttea cu spatele la un gingo de pe malul
lacului" la capă tul aleii ce ducea spre poarta cea mare%
+$nă ra &emeie se $ndreptă spre el" salut$ndu-4 cu o plecă- ciune%
$ ;ti $nainte cu un s&ert de oră" 'ise bătrânul uitindu-se la ceas%
$ +ele&onul dumitale mi-a &ăcut atita plăcere" că am plecat
numaidec$t% (e bine $mi pareG &ăcu ea" #orbind &oarte repede%
$ ?eci" mă ateptaiă u i-e &rig $n blu'a asta subăireă $ u%
($nd eram ele#ă purtam această &laneluă% i roi: tii" nu mai
am nici o haină acasă i nu $ndră 'nesc să $mprumut un chimono
de la sora mea%
Kiuo &iind cea mai mică dintre cei opt copii" căsătorii toi"
$soraM de care #orbea acum trebuie să &i &ost soția #reunuia
dintre &raii ei%
4 Konotegashiwa" .tsuushimatsu $ <$nă de copil" 8in &rumos%
47
;ra $mbră cată $ntr-o &laneluă de un #erde $nchis" cu m$- neci
scurte% 3ătrânul a#u impresia că #ede pentru prima oară braele
goale ale nurorii lui%
Kiuo se scu'ă" pe un ton ceremonios" că plecase la pă - rină ii
ei% /t$n*enit" /hingo $i spuse" cu un glas bl$nd" doar a&$t: $ 8oți
să te $ntorci
$ ?a" tată" 'ise ea" $ndin$nd capul cu supunere% Asta i #reau%
$l pri#ea cu s&ială" mic$ndu-si uor" aproape imperceptibil"
&rumoii ei umeri plăp$n'i% /hingo nici nu obser#ă mă- car
gestul ei" dar simăi caldele e&lu#ii ce emanau din &iină a tinerei
&emei%
$ /huichi a #enit să te #adăă $ ?a" $nsă dacă nu mi-ai &i tele&onat
dumneata%%%
Voia să spună că nu s-ar &i $ntors at$t de uor acasăă o#ăind să-
i termine &ra'a" Kiuo iei de sub umbra arborelui gingo%
)run'ele #er'i" dese" pă reau prea grele i atingeau silueta ei
subăire" din spate%
Lacul era amena*at $n stil *apone'B un soldat american &lirta cu o
prostituată pe marginea apei% (e#a mai $ncolo se a&la o altă
pereche de tineri" pe o bancă%
<erg$nd $n urma lui Kiuo si trec$nd printre copaci spre a se
$ndrepta către marginea lacului" /hingo strigă deodată" copleit:
$ (e $ntindere mareG
$ ;i" tată" te simăi ră corită $l $ntrebă Kiuo" cu m$ndrie% +otui"
bătrânul nu #oia să meargă mai departe" spre pa*itea largă" i se
opri $n dreptul unui momol ce cretea pe marginea aleii"
$ (e admirabil momolG imic nu-4 stingherete" poate să-si
$ntindă ramurile
#egetaia ciudatădesilanaturală
ba'ă c$ta de departe
acestui dorete%
arbust $ntr-ade#ăr"
$l emoiona%
$ .it-te ce &ormă &rumoasă areG ?a" acum $mi amintesc: $n 'iua
epo'iiei aceleia canine" am #ă'ut un ir de crHpto- merias de
=imalaHa" care $i $ntindeau tot aa" ramurile" $n *os p$nă
departe% )ormau un spectacol &oarte plăcut% .nde s$nt oareă 4D
$ $n partea dinspre /hin*uu% $
Aa-i" am intrat pe acolo%
$ Adineauri" la tele&on" mi-ai spus că ai mai &ost odată aici să
#e'i o epo'iie de dini%
$ ?a" $nsă c$inii erau puini% ;ra o serbare organi'ată de
/ocietatea pentru protecăia animalelor" ca să str$ngă &onduri% /e
a&lau puini *apone'i" dar mulăi stră ini" apară in$nd cred
&amiliilor o&ierilor din armata de ocupaie si ale diploma- ilor%
;ra $n timpul #erii% +inerele &ete indiene mi s-au pă rut &oarte
&rumoase" $n&ăurate $n sari-urile lor subăiri de mătase" roii si
albastre% ;rau multe standuri cu măr&uri americane i indiene" pe
atunci ade#ărate rariti%
Reuniunea aceea trebuie să &i a#ut loc cu doi sau trei ani $n
urmă" nu-i mai putea aduce bine aminte" $n timp ce #orbea" se
depă rta pe nesimăite de momol% $ <ă g$ndesc la cireul din gră
dina noastră% tii că #reau să smulg din ră dăcină #ia sălbatică
ce creste l$ngă tulpina luiă ($nd te-oi $ntoarce să nu uiti să-mi
aduci aminte% $ ?a" tată%
$ $l iubesc &iindcă n-a &ost tiat niciodată%  $ (u toate ramurile
lui mici" are multe &lori%%% Luna tre- cută" c$nd era $n plină
$n&lorire" am ascultat $mpreună clopotul de la templu la a apte
suta ani#ersare% $ (um" $i aminteti toate asteaă $ >" nu le #oi
uita niciodată% ?upă cum nu #oi uita nici croncănitul uliului%
Kiuo pă ea pe l$ngă /hingoB trec$nd pe sub coroana unui
mare ulm de (auca'" se $ndreptară spre pa*itea cea #astă%
3ătrânul a#u sen'aia că respiră mai liber la #ederea imensei
perspecti#e $n#er'ite%
$ (e eliberareG Asta $ntrece pe cele mai multe dintre peisa*ele
Iaponiei% (ine ar crede că eistă un asemenea colă $n +oHoG
/pun$nd acestea" admira co#orul de #erdeaă ce se $ntindea p$nă
departe" $n direcăia lui /hin*uu% $ ; un e&ect de perspecti#ă: de
aici"
$ (umparcul
aa pare mai mare%
4C
$ (hestiune de optică% <arginile pa*itei i cără rile care o stră
bat" &ormea'ă toate nite curbe bl$nde%
Kiuo $i po#estea socrului ei că un pro&esor $i eplicase odată
aceasta" $n timpul unei ecursii colare% $ (o#orul acesta #erde"
plantat ici i colo cu arbori" este" 'ise ea" $n stil engle'esc%
8e pa*ite nu se #edeau dec$t perechi de tineri: unii $ntină i pe
iarbă" alăii st$nd pe loc sau plimb$ndu-se% $n ciuda celor cinci
sau ase grupuri de studenă i sau de copii" /hingo a#ea
sentimentul că se a&lă $ntr-un paradis al $nt$lnirilor de dragoste i
pre'enă a lui aici i se pă rea nelalocul ei%
)ostul 8arc imperial" eliberat" o&eră oare o imagine a tineretului
liber de a'i
/hingo i Kiuo" stră băt$nd pa*itea" $nt$lneau perechi ocupate
cu ale lor" ast&el că nimeni nu-i lua $n seamăB totui ei căutau să
ocolească pe c$t posibil perechile pe l$ngă care treceau%
1ar t$nă ra &emeie" la ce se g$ndea oare" plimb$ndu-se cu elă .n
socru care se plimbă cu nora lui" e ce#a banalB cu toate acestea
bătrânul nu se simăea $n apele lui% $nn+nirea asta pe care Kiuo
i-o propusese la tele&on nu-4 tulburase la $nceput" dar mai pe
urmă ea $i apă ru $ntr-o lumină ciudată% $n mi*locul pa*itii se
a&la un copac mai $nalt dec$t ceilalăi i spre care /hingo se simăi
atrasB se $ndreptă către el% 8e măsură ce se apropia" nobleea"
#olumul acela de #erdeaă compactă $l pă trundeau parcă $n
ad$ncuriB pre'enă a naturii $i spă la tristeea" melancolia" at$t a
lui" c$t i a lui Kiuo% $+e simti ră corit" tată% %%MLa ce bun să
meargă cu g$hdul mai departe
(opacul era un tulipier% ?e aproape" /hingo distinse trei arbori
care &ormau o singură coroană% (iti pe o plăcuă că" deoarece
&loarea acestui copac seamănă cu o tulipă" i se spunea tulipier% ;
srcinar din America de ord i se de'#oltă &oarte repede%
;emplarul de &ată trebuie să aibă $n *ur de cinci'eci de ani%
$ -are dec$t cinci'eci de aniG ; mai t$nă r ca mineG +ulburat"
/hingo $i ridică ochii spre copac%
4E
Ramurile cu &run'e late se $ntindeau $n *urul lor ca pentru a-i
$nlănă ui i a-i ascunde% /hingo se ae'ă pe o bancă" dar simăi
un &el de s&ială i se ridică numaidec$tB Kiuo $l pri#ea cu
uimire%
$ =ai să ne uitm la &lori" 'ise el%
?e *ur-$mpre*ur se 'ăreau" &oarte distinct" grupuri de &lori albe"
ră sp$ndite pe pă m$nt" la $nă lăimea ramurilor de *os aleN
tulipierului%
$n timp ce stră bătea pa*itea" /hingo spuse: $ $n parcul acesta s-a
sărbătorit #ictoria generalilor $n- #ingă tori $n ră 'boiul ruso-
*apone'% A#eam mai putin de dou'eci de ani pe atunci% ;ram
$ncorporat%
?e o parte si de alta a &lorilor se aliniau r$nduri de arbori
minunaiB /hingo
Kiuo" care sttease$nae'ă pe bancă"
picioare $n &aasub
lui"ei%
luă loc alături de el"
spun$nd:
$ <ine dimineaă mă #oi $ntoarce la #oi% /pune-i mamei să nu
mă certe" te rog%
$ Ai să-mi spui ce#a $nainte de a te $ntoarce acasăă $ ?umitale"
tată Aă a#ea multe să-i spun dar%%%
C
A doua 'i de dimineaă" o atepta pe Kiuo" $nsă trebui să
plece $nainte de #enirea tinerei &emei% $ +e roagă să n-o ceră i%%%
$i spuse lui Yasuo% $ ?eparte de mine asemenea g$nd% <ai
degrabă eu trebuie să-i cer scu'e% Yasuo pă rea cu ade#ărat
#oioasă%
;l $i spusese numai despre con#orbirea pe care o a#usese la
tele&on cu Kiuo%
$ (e repede poti tu s-o con#ingiG Yasuo $l conduse p$nă %la
poartă% ?ar nu te condamn" $ncheie ea%
($te#a minute după sosirea lui /hingo" ;io #eni să-i &acă o
#i'ită la birou%
$ 3ună dimineaaG ;ti $nc$nttoare: ce &lori &umoaseG 'ise
bătrânul" &oarte amabil%
4
$ >dată intrată $n atelier nu mai pot să plec% Aa că m-am
plimbat pe stră 'i% )loră riile erau superbe%
+otui" cu un aer gra#" ;io se apropie de masa lui /hingoB trasă
pe ea" cu degetul c$te#a semne: $/ă ne lase singuriGM 3ătrânul
luă mai $nt$i un aer nepă sător" apoi: $ Vrei să ne lai un moment
singuriă $i spuse secretarei sale%
$n timp ce &ata ieea" ;io aduse dintr-un colă o #a'ă i ae'ă $n
ea cele trei &ire de tranda&ir" $mbră cată $ntr-o rochie tipică de
domnioară de maga'in" ea pă rea puin mai grasă% $ Vă rog să
mă iertai că #-am deran*at ieri%%% +onul crispat cu care intră $n
subiect putea să pară ciudat% Am &ost aici două 'ile la r$nd i
am%%% $ u #rei să iei locă
$ <ulăumesc% ?e $ndată ce se ae'ă pe scaun" $i lăsă capul $n
*os%
$ Ast'i te-am &ăcut să $nt$r'ii%
$ u &ace nimic% Ridic$nd din nou capul" ;io pri#i către /hingo
i pă ru că-i stp$nete un suspin: 8ot să #orbescă 8robabil par
cam ner#oasă% $ ?espre ce e #orba
$ ; #orba de nora dumnea#oastră%%% o#ăi putin" apoi:
(red că a a#ortat%
/hingo nu ră spunse nimic% (um de a a&lat &ata astaă /huichi n-a
putut să-i #orbească" asta-i sigur% ?ar ;io lucra $n acelai
maga'in de mode cu amanta &iului său% /hingo simăi $n su&let o
m$hnire apă sătoare% $ A#ortul se poate admite" dar%%%
;io dădu din nou semne de o#ăială% $ (ine i-a spus asta
$ ?omnul /huichi s-a $mprumutat la Kinuo" ca să plă- tească la
clinică%
3ătrânul simăi o săgeată $n&ig$ndu-i-se $n inimă% $ /ocot toată
această
la adresapo#este de netolerat"
&emeilorG $ntreaga
(e om lipsit sa comportare
de simăireG e ootie
+$nă ra lui insultă
su&eră% Aa ce#a e intolerabil% ;u nu pot să-4 mai #ăd $n ochi%
8oate că /huichi i-a dat bani lui Kinuo i că" la o adică" aceti
bani $i apară in" s$nt ai luiB
46
dar mie &elul său de a se purta nu-mi place% >mul sta e de o
condiie socială mai ridicată dec$t a noastră" o sumă ca asta
probabil că nu contea'ă pentru el% ; admisibil să procede'e
ast&el $ntr-o situaie ca a lui
;io abia putea să-i stp$nească tremurul umerilor mici% $ i
Kinuo astaG /ă-i dea bani lui /huichiG ici ea nu e mai brea'ă
ca elG $ntr-ade#ăr" n-o $nă eleg deloc% /$nt &oarte supă rată% +oate
astea mi se par $ngro'itoare% (hiar cu riscul de a-mi pierde
slu*ba $n maga'inul unde lucrea'ă Kinuo" am #rut să #ă anună%
(u orice preG /au poate greesc #or- bindu-#ă despre nite
lucruri care nu mă pri#escă $ u" nuG $i mulăumesc%
$ > &ac &iindcă ai &ost &oarte bun cu mine si &iindcă-i nutresc
multă simpatie tinerei soii pe care am $nt$lnit-o la
dumnea#oastră%
>chii i se udară de lacrimi si-i stră luceau% $ ?espă ră ii-iG
;a se g$ndea desigur la Kinuo" dar bătrânul era at$t de abătut
$nc$t se $ntrebă dacă &ata nu-4 po#ăuia s-o despartă pe Kiuo
de /huichi%
.luit de parali'ia su&letească" de corupă ia spirituală a &iului său"
/hingo a#ea impresia că se bălăcete $n aceeai baltă de noroi% >
spaimă neagră urcă $n el" spaimă care-4 $ngro'ea% /pun$hd ceea
ce a#ea de spus" tină ra &ată #oi să plece% $ <ai stai puin" dacă
#rei" 'ise /hingo" &ără prea multă con#ingere" ca s-o reină%
$ Am să mai trec pe aici% Acum simt $n mine at$ta ruine" că-mi
#ine să pl$ng%
3ătrânul era micat de conă tiincio'itatea" de bună tatea acestei
&ete% > socotise lipsită de sensibilitate" i se mirase c$nd ea
intrase la acelai maga'in unde lucra amanta lui /huichi" la
recomandarea acestuia% ?ar acum" /huichi i el $nsui nu se
do#edeau oare mai lipsii de sensibilitate dec$t eaă $i $ndreptă
pri#irea ră tcită asupra tranda&irilor de un rou aprins pe care-i
lăsase ;io%
/hingo $l au'ise pe &iul său spun$nd că Kiuo era prea curată ca
să aibă un copil" dată &iind situaia actuală a /oțului 45
ei% (um erau călcate $n picioare eigenă ele morale ale tinerei
&emeiG
;a probabil că se $ntorsese la ora asta $n casa din Kama- ura"
&ără să bănuiască nimic% La g$ndul acesta" bătrânul nu se putu
opri să nu $nchidă ochii%
49 Rana  4
$ntr-o duminică dimineaă" bătrânul porni să taie cu &eră s- tră ul
#ia sălbatică ce cretea la picioarele cireului% ?$ndu-i seama
că nu #a putea să scape de&initi# de ea dec$t dacă ar smulge-o
din ră dăcini" el murmură : $Am să-i tai *oardele" c$nd #or crete
din
> mainou%M
ciuntise o dată" mai $nainte" dar abia că-i dăduse o
#igoare nouă ca să se $ntindă si mai mult" ast&el că" de data asta"
nu se mai obosi degeaba: de alt&el" nici n-ar &i a#ut putere s-o
smulgă din pă m$nt%
(oardele #iei" &oarte mlădioase" nu opuneau re'istenă ă la dină
ii &eră stră ului" $nsă erau at$t de multe" $nc$t pe bătrân $ncepură
să-4 treacă sudorile%
$ /ă-i dau o m$nă de a*utor" 'ise /huichi" care se apropiase &ără
ca tatăl lui să-4 obser#e% $ u" mulăumesc" ră spunse acesta pe
un ton sec%
/huichi ră mase l$ngă el% $ /oția mea m-a trimis $ncoace" ca să
te a*ut% $ A" daă umai că aproape am terminat%
Ae'at pe gră mada de *oarde tiate" /hingo $i $ndreptă ochii
spre casă: Kiuo sttea re'emată de ua de sticlă de la #erandă
$n picioare" cu talia $ncinsă $ntr-un dbi de un rou aprins%
$ Vrei să le tai pe toateă $ntrebă /huichi lu$nd &eră stră ul de pe
genunchii tatălui său% $ ?a%
/hingo pri#ea micările &iului său" micări de om t$nă r%
?upă ce tie ultimele *oarde dintr-o '#$cnitură de m$nă" /huichi
se $ntoarse către tatăl său%
460
$ i pe asta
$ /tai" ateaptă o clipă" &ăcu /hingo" ridic$ndu-se $n picioare%
?ouă sau trei mlădie de cireă pă reau să crească din ră -
dăcinile celui mareB ramuri sterpe mai cur$nd" iar nu ade- #ărai
pomi% La picioarele trunchiului cel gros ieeau de asemenea din
pă m$nt c$i#a lăstari ce semănau cu nite butai i care
$n&loriseră de*a%
/hingo se dădu un pas $napoi" ca să-i cercete'e mai atent% $ Ar &i
mai bine" 'ise el $n cele din urmă" să tiem toti lăstarii%
$ (um cre'i dumneata%
?ar /huichi nu trecu numaidec$t la acăiuneB lui i se pă ru &ără
$ndoială ridicol că tatăl său dădea atita importană ă acestor
mărună iuri%
Kiuo cobor$ $n gră dină" #enind spre ei% $+ata stă $n cumpă nă
dacă să-i tiem sau nu" rosti /huichi pe un ton uor" ară tind cu
&eră stră ul spre copă ceii &rage'i% $ ; mai bine să-i tiai" ră
spunse t$nă ra &emeie cu simplitate%
$ i aa cresc alandala" &ăcu bătrânul adres$ndu-se nurorii sale%
$ Ramurile nici nu ies din pă m$nt%
$Atunci ce s$nt astea care pornesc din ră dăcina cea mare
3ătrânul r$se%
/huichi tia lăstarii" $n tcere%
$ $n orice ca'" #reau să cruă toate ramurile cireului" 'ise /hingo%
Vreau să le las să se de'#olte c$t mai liber cu putină ă" c$t mai
natural% Am dat #ia la o parte" ca să nu le stinghe- rească% Aa
că lasă ră murica aia de la picioarele trunchiului% $ Ră murelele
astea" care nu s$nt mai mari dec$t nite scobitori" a#eau &lori% i
erau &oarte &rumoase" 'ise Kiuo" ui- t$ndu-se la /hingo% $
)loriă (e unele
trei &lori: spuiă a#eau
;u n-am obser#at%
chiar $ ?a%una%
numai c$te (iorchini de c$te464
$ Ade#ărată două"
$ ?ar c$nd #or crete lăstarii tiaă > să &iu eu bătrână c$nd #or
a*unge ei ca momonii i piersicii din #echiul 8arc imperial
/hin*uu%
$ -a#ea gri*ă" cireii cresc &oarte repede" 'ise bătrânul
$n#ăluind-o cu pri#irea pe nora lui%
/hingo nu-i #orbise nici soției" nici &iului său despre plimbarea
lui cu Kiuo" dar aceasta $i mărturisise" se pare" so- ului ei" la
$ntoarcerea sa acasă% $<ărturisiseM%%% termenul e prea tare% $i
#orbise" &ără $ndoială" ca despre un &apt &ără importană ă%
/huichi s-ar &i putut osteni să spună : $<i se pare că te-ai $nt$lnit
cu Kiuo $n #echiul 8arc imperialM" si bătrânul ar &i trebuit să
ia iniiati#a" $nsă nici unul din ei nu &ăcu #reo alu'ie la asta%
$ntre ei ră m$nea o anume $ncordare% )iul" dei pre#enit de soția
lui" pre&era probabil să se pre&acă a nu ti nimic%
8e &aa lui Kiuo nu se obser#ă nici un &el de stinghe- reală%
/hingo pri#ea trunchiul cireului% ;l $ncercă să-si imagine'e
&orma pe care o #a căpă ta pomul atunci c$nd slabele lui ramuri"
ce puteau &i luate $ncă drept nite lăstari apă rui pe neateptate"
#or crete asemeni acelor crengi *oase" din #echiul 8arc imperial
/hin*uu%
(e spectacol admirabil" c$nd ele #or atirna p$nă la pă m$nt"
$ncărcate de &loriG La drept #orbind" /hingo nu #ă'use nici-
odată un cireă de-o asemenea amploare%%% $ .nde să pun *oardele
de #iă pe care le-am tiată $n- trebă /huichi%
$ Aruncă-le unde#a" $ntr-un colă%
/huichi le srr$nse i le cară $n brae% /oția lui $l a*uta" du- c$nd
c$te#a #reascuri" dar /huichi #oia să o mena*e'eG $ u te obosi"
Kiuo% +rebuie să te $ngri*eti $ncă% $ >" lucrea'ă i ea $n gră
dină G Yasuo $i scoase ochelarii de pe nas% ;a scurta o
cu#ertură #eche" ca să acopere copilul c$nd doarme% Rar se
$nt$mplă să-i petreacă duminicile lao- laltă" $n gră dină% Am
impresia că de c$nd s-a $ntors Kiuo" e mai multă apropiere
$ntre ei% (am ciudat" nuă $ ;a pare tristă%
467
$ u prea" strui Yasuo" are un '$mbet dră gă laă" iar acum
sur$de cu ochi #eseliB de mult n-am mai #ă'ut-o aa%
+u ce 'iciă ($nd #ăd epresia asta #oioasă pe &aa ei slăbită"
aă%%% $ =mG
$ ?e c$te#a 'ile /huichi #ine de#reme de la birouB iar duminica
stă acasă% ?upă ploaie" timp &rumosG spune pro#erbul%
/hingo ră mase tăcu t% /huichi i Kiuo intrară $mpreună $n
casă" spun$nd:
$ +ată" /atoo i-a rupt ramura cireului" aceea la care ineai mai
mult% /huichi a#ea ramura $n m$nă% $n timp ce noi credeam că se
a*oacă cu *oardele de #iă" ea rupea cireul% $ u-i nimic% Acolo
unde crescuse" această ramură era sortită să &ie ruptă de un
copil" 'ise /hingo%
Kiuo se a&la l$ngă /huichi" puin $n spatele lui%
($nd
7 re#eni de la pă rină ii ei" Kiuo aduse socrului său un
aparat de ras electric" de &abricaie *apone'ăB lui Yasuo" o pa&ta
pentru obiB lui )usao" hinue de copii pentru cele două &etie
ale sale%
(e#a mai t$r'iu" /hingo o $ntrebă pe ne#ast-sa: $ Lui /huichi i-a
adus ce#a
$ > umbrelă pliantă i" mi se pare" un pieptene american" $ntr-un
toc cu oglindă pe una dintre &ee% ?upă pă rerea mea" nu trebuie
să-i o&ere pieptene: se 'ice că aduce ceartă% 8esemne că Kiuo
nu tie asta% $ 8robabil că americanii nu cred nici ei $n asemenea
po#etiG
$ A#usese unul i pentru ea" de acelai model" $nsă pu- tin mai
mic i de altă culoare% ?e cum 4-a #ă'ut" )usao i-a 'is: $(e dră
guă eGM i Kiuo i 4-a dat ei% >r" Kiuo trebuia să-4 pă stre'e"
&iindcă $l alesese la &el cu cel al bărbatul ui ei%
)usao n-a &ăcut bine că i 4-a luat% u e #orba dec$t de un
pieptene" dar nu e &rumos din partea ei%
46D
Yasuo pă rea ruinată de gestul &iicei sale% $ Rochiele pe care
le-a adus pentru &etie s$nt din mă- tase de calitate bună B #or
putea să le $mbrace c$nd ies din casă% )usao n-a primit nici un
cadou" e ade#ărat" dar" de &apt" cele aduse &etielor s$nt pentru
ea% )usao" lu$nd pieptenele" probabil că a m$hnit-o pe Kiuo%
?e alt&el" nici nu era ne#oie să se atepte la un cadou din partea
lui Kiuo$dacă ne g$ndim la moti#ul plecării ei% $ Aa-i%
/hingo era de aceeai pă rere cu Yasuo" dar $n sinea lui simăea
o tristee pe care ea n-o ghicea% ora lor $i putuse pune pă rină
ii $n $ncurcătură" ca să cumpere acele cadouri%
/e spunea că &iul lui plătise a#ortul soției sale cu bani de la
amanta luiB se putea crede" deci" că i el i ea duceau lipsă de
bani% Kiuo ceruse" &ără $ndoială" bani de la pă rină ii ei"
&iindcă se socotea datoare &aă de /oțul ei cu cheltuielile &ă- cute
la spital%
/hingo se mustra că nu-i mai dăduse de mult timp bani de
bu'unar lui Kiuo% /e g$ndise la asta" bine$nă eles" dar pe
măsură ce #iaa con*ugală a tinerei perechi mergea tot mai prost"
iar intimitatea lui cu nora sa cretea" considera că e un lucru
delicat să-i strecoare acesteia c$i#a bănui de cheltuială%
1n schimb" Kiuo putea să pună pe acelai plan abăine- rea
socrului ei si lăcomia cumnatei sale% /e $nă elege" t$nă ra &emeie
n-ar &i a#ut dreptul să -4 hrtuiască pe socrul ei ca să obăină bani
de la el" deoarece numai des&r$ul /oțului o ducea la str$mtorare"
dar dacă bătrânul s-ar &i ară tat mai bine#oitor" el ar &i scutit-o de
ruinea de a a#orta pe cheltuiala ri#alei sale%
$ ;u aă &i &ost mai bucuroasă dacă nu ne-ar &i o&erit nimic" 'ise
Yasuo pe un ton meditati#% +oate astea pot să $nsemne o sumă
destul de măricică% +u cam c$t cre'i că au cos- tată 1a spuneG
$ 8ă i%%% /hingo $ncerca să re'ol#e această problemă prin- tr-un
calcul mintal% .n aparat de ras electric%%% ($t costă aa ce#aă
=abar
46C n-am%
$ $ntr-ade#ăr% Yasuo &ăcu un gest de $ncu#iină are% ?acă ar &i o
loterie" tu poți spune că ai c$tigat lo'ul cel mare" &ără discuie%
?e alt&el" e normal" mai ales c$nd cadoul #ine de la KiuoG
>biectul sta &ace 'gomot i se $n#$rtete% $ Lama nu se
$n#$rtete% $ 3a bine că nu% Alt&el" cum te-ai mai radeă $ $mi place
s-o pri#esc" i nu se $n#$rtete niciodată% $ u 'ăuG &ăcu Yasuo"
bat*ocoritoare% 1ată lo'ul cel mare" eti &ericit ca un copil care a
primit o *ucărie" $l pui să 'b$r- n$ie $n &iecare dimineaă" ba chiar
si $n timpul meselor" $i pipă i mereu bărbia cu m$na" cu un aer
de satis&acăie% Kiuo se simte puin ruinată" cu toate că e
mulăumită% $ Am să i-4 $mprumut i ie" 'ise el r$'$ndB Yasuo
dădu din cap%
$n 'iua re$ntoarcerii lui Kiuo" bătrânul #enise de la birou
$mpreună cu /huichi% /eara" $n su&ragerie" aparatul electric de
ras o&erit de t$nă ra &emeie a#u un succes deplin% ;l $nlătură
stinghereala ce domnea $ntre ei i le prile*ui o uurare: t$nă ra
&emeie plecase la pă rină ii ei &ără $ngă duină a ce- lorlalăi" iar
socrii ei o lăsaseră să a#orte'e% 8rima lor re$ntil- nire putea să
&ie" deci" destul de $ncordată%
)usao $ncercă chiar arunci rochiele &etielor i se ară tă &oarte
$nc$ntată" lăudă elegană a broderiilor din *urul girului i de la
m$neci% /hingo studie prospectul aparatului de ras" #r$nd să-4
pună $n &uncăiune pe loc% +oi ceilalăi $i ainteau pri#irile la el"
curioi să tie cum o să meargă maină ria asta% (u bărbia
$ntinsă $nainte" /hingo inea aparatul $ntr-o m$nă" iar prospectul
$n cealalt: $ Aici scrie" 'ise el" că pot &i rase cu uurină ă tuleile
de pe cea&a &emeilor%
/e uită la Kiuo% <arginea coa&urii ei" $ntre urechi i &runte"
era &oarte &rumoasă% 3ătrânul a#u impresia că o #ede pentru
prima oară B &irele de pă r care creteau acolo &ormau o linie
delicată i marcau un contrast desluit $ntre pielea netedă i
pieptnă tura bine ordonată% +$nă ra &emeie a#ea de data asta
obra*ii $mbu*oraiB ochii $i stră luceau% $ (e *ucărie &rumoasă
pentru tataG 'ise Yasuo%
46E
$ u-i o *ucărie" ci un instrument al ci#ili'aiei moderne" un
instrument de preci'ie% /eria aparatului e indicată aiciB i apoi"
responsabilii tuturor secăiilor i-au pus pecetea lor: de la
inspecăie" de la regla*" de la &inisare%
(u o mare bună dispo'iie" /hirigo $ncercă să se radă" tră - g$nd
ba $n sensul pă rului" ba contra% $ /e pare că nu rupe pielea" n-o
irită si că nu e ne#oie nici de apă" nici de săpun" 'ise Kiuo% $
?a" briciul obinuit taie adesea ridurile bătrânilor% 8oți să-4
&oloseti i tuG /hingo &ăcu gestul de a $nm$na aparatul soției
sale" care se dădu repede $napoi" $ngro'it: $ ;u n-am barbă" 'ise
ea%
/hingo eamina cu atenă ie lama aparatului de ras electric" lucru
pentru care $i puse ochelarii de pre'bit" ca să #adă mai bine%
$se;$n#$rtete"
curiosG (um poate să radă
$ntr-ade#ăr" &ără castălama
$nsă lama să se
pe loc% miteă
$ /ă <otorul
#edemG
/huichi $ntinse m$na" $nsă trecu numaidec$t obiectul mamei sale%
$ Aa-iB s-ar 'ice că lama nu se mică% +rebuie să &ie acelai
principiu ca la aspiratorB suge pra&ul%
$ u se #ede nici un &ir de pă r tiatG 'ise /hingoB Kiuo r$se"
lăs$ndu-si &aa $n *os%
$ (e bine i-ar prinde lui Kiuo" dacă i-ai cumpă ra un aspirator"
sau o maină de spă lat" $n semn de mulăumire pentru cadoul eiG
$ /-a &ăcutG ră spunse /hingo%
$ oi" aici" duceam lipsă de asemenea ustensile ale ci#i- li'aiei"
iar c$t despre &rigider" ne promii $n &iecare an că ai să cumperi
unulB uite" pe #remea asta am a#ea mare ne#oie de el% tii că
eistă i un aparat de pră *it p$ine &oarte comod" unde curentul se
$ntrerupe automat c$nd p$inea" bine pră *ită" sare din elă
$ 8o&tim" &emeile bătrâne nu mai pot &ără electri&icarea
căminuluiG
$ $n #orbe" eti &oarte galant cu Kiuo" dar nu-i aduci nici un
obiect &olositor%
46
/hingo des&ăcu aparatul de ras electric" $n cutiuă se a&lau două
piese" una semăn$nd cu o periuă de dină i" cealaltă cu un mic pă
mătu&% 3ătrânul le $ncercă pe am$ndouă" sterg$nd cu ele micile
pete de pe dosul lamei% Abia atunci" lăs$ndu-i ochii $n *os" #ă'u
că genunchii săi erau presărai cu &irioare de pă r alb" tiate
&oarte mărunt% i toate albe% /hingo le scu- tură &ără să se bage
de seamă%
A $nceput cu aspiratorul% ($nd au'ea 'b$rn$ind $n acelai timp
aparatul de ras electric i cel pe care-4 &olosea Kiuo" bătrânul
a#ea" &ără să-i eplice de ce" impresia că totul e tare amu'ant%
Acesta era probabil 'gomotul re$nnoirilor din &amilie% Lui
/atoo $i plăcea aspiratorul i o urmărea pe Kiuo peste tot
prin casă%
8oate din cau'a aparatului de ras" /hingo #isă o barbă" $n #is" el
nu *uca $nsă dec$t rolul unui spectator% +otui" distinc- ia dintre
persona* i spectator nu era netă" aa cum se $n- t$mplă $n orice
#is% 8o#estea se petrecea $n America" ară unde /hingo nu
&usese niciodată% <ai t$r'iu $i spuse că pieptenele american al
lui Kiuo suscitase pesemne această e#ocare%
8rin urmare" $n #isul său /hingo deosebea $n America mai multe
state di&erite" unele unde se gă seau numeroi engle'i" altele
unde dominau spaniolii" $n aa &el că &iecare se distingea printr-
un gen particular de barbă% ($nd s-a tre'it" #arietatea culorilor i
a &ormelor nu-i mai era limpede $n minte" $nsă $n somn putea să
&acă bine legă tura $ntre bărbi i state" adică $ntre rase% $ntr-un
loc" al cărui nume $l uitase la deteptare $ dar asta n-a#ea
importană ă $ un om $ntrunea $n bărbia lui particularitile
tuturor statelor" $n plus" acest ansamblu pă ros" departe de a
&orma un talme-balmeă rasial" se $mpă ră ea $n mai multe
sectoare"
tip sectorul
se alăturau% &rance'"/tatelor
@u#ernul indian etc%"
.niteunde smocurile
decretă această&iecărui
barbă
+e'aur naional"
466
aa &el că bietul om nu-i mai putea tia i nete'i barba după
bunul plac%
Asta era tot% 3ătrânul #ă'use barba aceea $mpă unată" o
resimăise chiar ca &iind a lui% ;l luase parte" $ntr-o anumită
măsură" la m$ndria" la uimirea indi#idului $n cau'ă%
.n #is &ără acăiune% /hingo #ă'use omul acela si nimic mai
mult% 3ărbile lui erau lungi" bine$nă eles% 8oate &aptul de a se
rade $n mod &oarte migă los" $n &iecare dimineaă" cu aparatul lui
electric" plămădise un #is contradictoriu" un #is cu bărbi lungi"
$n
i seorice
pă ruca'" aceste
&oarte bărbi /e
amu'ant% declarate
bucură+e'aur naional"
la g$ndul iată ce#a ce
că #a putea
po#esti dimineaa acest #is cu totul ne#ino#at% umai că" un alt
#is" erotic" a#ea să-4 tre'ească din somn peste puin%
/hingo se *uca cu nite s$ni niel lăsai" care ră m$neau moi%
?ehG +ot degeabaG ;i nu se $ntreau" deoarece &emeia nu #oia să
ră spundă la m$ng$ierile lui% $n ciuda acestor &amiliariti" el nu
putu identi&ica &emeia sau" mai bine 'is" n-a#ea nici
0 dorină ă s-o identi&ice% /-ar &i putut spune că s$nii erau
suspendai $n aer" &ără legă tură cu #reo &igură sau cu #reun trup%
Apoi c$nd" $n &ine" se $ntreba cine era &emeia" ea de#eni sora
unui prieten de al lui /huichi% ?ar /hingo nu simăi $n acest #is
nici o reacăie a conă tiină ei sale morale" si nici cea mai mică
ecitare% Apropierea de această &ată ră m$nea #agă" &igura ei
neconturată% /$nii ară tau că ea nu a#usese copil p$nă acum" dar
bătrânul n-o credea #irgină% ($nd el descoperi urmele &ecioriei
&etei pe degetele sale se minună" se simăi puin ruinat" dar" $n
&ond" nu #ă'u un ră u prea mare $n asta%
$Vei spune că erai &oarte sporti#ăM" murmură el" i surprinderea
pe care i-o produse această epresie $l tre'i din somn%
/hingo recunoscu eclamaia: $?ehG +ot degeabaGM ;rau
ultimele cu#inte ale scriitorului <ori >gai4% /e #ede treaba că
le citise $ntr-un 'iar% ?ar" dacă &ăcuse legă tura cu acest citat" la
deteptare" era numai spre a ocoli &ondul problemei%

4 <ori >gai ,457-49DD $ scriitor *apone'%

465
u simăise nici dragoste" nici plăcere" nici chiar erotism $n acest
#is erotic% +otul a &ost" $ntr-ade#ăr" $degeabaM% .n #is searbăd%
8oate că nu &ăcuse dragoste cu acea &ată" poate că $ncepuse doar"
căci" dacă ar &i mers p$nă la capă t" măcar sen'aia pă catului i-
ar &i ră mas #ie $n memorie%
3ătrânul căută să-i amintească #isurile sale erotice din ultimii
aniB aproape $n toate ca'urile" partenerele lui erau &emei $de
nimicM" cum se 'ice" iar &ata din noaptea aceasta nu &ăcea ecepă
ie de la regulă% /e temuse chiar i $n somn de remucările
morale care urmea'ă după adulteră $ncercă să-i aducă aminte
cum ară ta sora prietenului lui /huichi% 1 se pă rea că a#ea s$nii
rotun'i i tari% $nainte de a se $nsura cu Kiuo" /huichi parcă se
g$ndise s-o ceară $n căsătorie pe acea &atB tinerii se i #ă'useră
$n acest scop% $>hGM .n g$nd $l &ulgeră pe /hingo% )ata din #is
nu era oare $ntruchiparea lui Kiuoă u cum#a ea luase altă $n-
&ăiare &iindcă simăm$ntul moral lucrea'ă chiar i c$nd dormiă
u cum#a el procedase la această substituire cu o &iină ă lipsită
de atracăie" de o categorie in&erioară" spre a-i ascunde
depra#area i a-i amăgi remucărileă ?acă i s-ar $ngă dui să-i
satis&acă &ără opreliti dorină a" dacă ar putea să-i re&acă #iaa
după placul său" n-ar r$#ni el oare să se $nsoare cu Kiuo
&ecioară" cu Kiuo dinaintea căsătoriei cu /huichi
)ondul
#isul inimii
său% >arelui" re&ulat"
i $n de&ormat"
#is căuta să i-4apă rea i mai
ascundă" să selamentabil
mintă pe el$n
$nsui
?acă se oprise la imaginea acelei &ete pe care &iul său a#usese
de g$nd s-o ia căsătorie $ imagine &oarte imprecisă" de alt&el $
asta nu se eplica oare prin teama pe care o simăea ca &emeia
din #is să nu &ie Kiuo $nsăiă ($nd se g$ndi la ea mai t$r'iu"
partenera lui din acest #is $i apă ru &ără contur" i" la &el ca i
intriga" amintirile $i erau con&u'e" degetele lui nu simăiseră nici
o plăcere să m$ng$ie s$nii aceia% +oate astea se datorau cum#a
unei iretenii ascunse" ce se eercita cu putere pe pragul tre'iei"
ca să spulbere #isulă 469
$-a &ost dec$t un #is% /ă declari o barbă +e'aur naio- nal%%% ;
absurd%%% u cred $n tlmăcirea #iselor%M $i terse &aa cu
palmele% ?upă acest #is searbăd i lipsit de căldură" se pomeni
totui" la deteptare" nă pă dit de transpiraie% 8loaia" al cărei
$r$it uor $l au'ise după #isul acela cu bărbi" se alia acum cu
#$ntul i biciuia tot mai tare casa% > să a*ungă apa p$nă la tatamil
?ar $n cur$nd 'gomotul ploii pă rea să-i #estească $ncetarea"
după această &urtună subită% /hingo $i aminti de un desen de
2atanabe Ka'an4" pe care-4 #ă'use cu c$te#a 'ile mai $nainte la
un prieten% ?esenul repre'enta un corb agă at $ntr-un copac
uscat% /ub el" c$te#a #ersuri:
(orb $ncăpă $nat din 'ori"
8loaie de iunie% noboru
La lectura acestui hai-u" bătrânul cre'use că pă trunde $n-
elesul desenului" precum i simăm$ntul ce-4 stp$nise pe artist%
?esenul acela" $i spunea el" repre'intă un corb care a- teaptă
'orile pe craca unui copac uscat" $n bătaia #$ntului i a ploii%
V$ntul ploios era redat cu o cerneală alburie% /hingo nu-i
amintea tocmai bine &orma copacului uscat% 8oate că nu era
altce#a dec$t un trunchi mare spintecat de tră 'netă ?ar $i
amintea &oarte bine corbul%
8asărea se um&la puin" &ie pentru că dormea" &ie pentru că o pă
trundea ploaiaB poate i una i alta% A#ea un cioc &oarte mare" a
cărui parte superioară pă rea i mai groasă" deoarece h$rtia
supsese cemala% /ttea cu ochii deschii" dar" mai mult adormit"
pă rea că
>cupa ceapicotete%
mai mare8ri#irea
parte a aspră
coalei$ideerah$rtie%
$nsă plină de ră utate%
/hingo tia" doar at$t" că pictorul Ka'an se sinucisese din cau'a
sără cieiB i se pă ru că acel $corb din 'orii cu &urtună M eprima
starea su&letească a artistului $ntr-un moment anumit%
4 2atanabe Ka'an ,469D-45C4 $ pictor *apone'%
450
/e prea poate ca prietenul lui să &i pus desenul $n toonoma ca
să &ie $n notă cu anotimpul" dar /hingo $ndră 'ni să declare: $(e
$n&ăiare cruntă are corbul staG u-mi place delocGM (elălalt ră
spunse: $?aM ;u 4-am pri#it adeseori $n timpul ră 'boiuluiB i
$mialtă
de spuneam: La dracuGdin
parte" atmos&era 1atăacest
unul tablou
care nue se teme de
panică% nimicG
?ar" 8e
dragul
meu" dacă ar &i să ne sinucidem" $ntr-o situaie ca aceea a lui
Ka'an" de c$te ori ar &i trebuit s-o &acemG (e #remuriG Am
ateptat i noi 'orile%%%M
/hingo $i spuse că acel corb trebuie să &ie agă at pe perete $n
salonul prietenului său" $n noaptea asta &urtunoasă% Apoi se
$ntrebă cum $i #or &i petrecut această noapte uliul i corbul său%
C
/hingo" neput$nd să mai adoarmă după cel de-al doilea #is"
atepta 'orile" $nsă el nu a#ea d$r'enia" $n#eră unarea corbului
lui Ka'an% $ncetul cu $ncetul" $l cuprindea simă- m$ntul că acea
lipsă de orice reacăie interioară" $n #isul lui erotic $ că era #orba
de Kiuo" sau că era #orba de cealaltă &ată $ a#ea o
semni&icaie demnă de pl$ns% > sinistră des- &r$nare% >are asta să
&ie ceea ce se numete ticăloia bătr$- neii
$ncetase $n timpul ră 'boiului de a mai a#ea relaii cu &emeile si
nu re$ncepuse după aceea% +otui" nu era tocmai at$t de bătrân%%%
(hestiune de obinuină ă" &irete% ?upă ce &usese stri#it" nu se
mai putuse re&ace% /piritul $i era capti#ul unui lană de
pre*udecăi" pe care le impuseseră e#enimentele%
1spitit adesea să-i consulte prietenii ,mai erau oare mulăi $n
ca'ul lui /hingo se temu să nu &ie luat $n r$s pentru bi- cisnicia
sa" aa că tăcu %
?e ce ar &i un lucru ur$t să-ti iubeti nora $n #isă /au chiar $n
realitateă ?e ce se temea elă (e $ncerca să alunge
$i re#eniră $n minte aceste #ersuri de 3uson:
Vreau s-alung iubirea senilă%
A&ară -i lapo#iă i &rig%
454
Relaiile con*ugale dintre Kiuo i /huichi se ad$nciseră de
c$nd &iul său $i luase o amantă% ?upă a#ortul tinerei &emei"
aceste raporturi căpă taseră pecetea calmului" a căldurii" $n
noaptea tai&unului" Kiuo se lăsă de'mierdată mai mult ca de
obiceiB $n noaptea c$nd /oțul ei se $ntorsese acasă beat turtă" ea
$l iertă" de asemenea mai dră gă stoasă ca de obicei% 3linda
Kiuo se do#edea miloasă" ori toantă Acăiona $n mod conă
tient" sau urmaa cu
cea minunată docilitate"
naturiiă Kiuo&ărăprotestase
să-i dea $mpotri#a
seama de nimic"
purtriicalea
/oțului ei" mai $nt$i re&u'$nd să aibă copil" apoi duc$ndu-se la ai
eiB $i mani&estase prin actele sale ad$nca ei tristee% +otui" după
două sau trei 'ile de absenă ă" se $ntorsese i se apropiase de
/oțul ei" ca spre a-i cere iertare" ca spre a e#ita s$ngerarea
propriei sale ră ni% /hingo putea prea bine să strige" ca $n #isul
lui: $?ehG +ot degeabaGM c$nd" $n realitate" ar &i trebuit să se
simtă uurat%
3ătrânul a*unsese la conclu'ia că ar &i poate mai bine să lase
lucrurile să-i urme'e cursul lor c$t#a timp" &ără a mai ine
seama de problema cu Kinuo%
/huichi era &iul său% (ele două &iină e &ormau ele o pereche
predestinată" ast&el $nc$t Kiuo să ră m$nă legată de /oțul ei"
chiar cu preul unor asemenea su&erină eă /hingo putea să-i
pună la nes&$rsit această $ntrebare%
e#oind s-o tre'ească pe Yasuo" care dormea l$ngă el" /hingo
se abăinu să aprindă lampa de pe noptieră ca să #adă c$t e
ceasul" dar a#ea impresia că se cră pa de 'iuă% (lopotul de la
templu $ncepu să bată% /hingo $i aduse aminte de cel care bătea
seara $n #echiul 8arc imperial /hin*uu" anună $nd $nchiderea
gră dinilor% $Ai 'ice că-i un clopot de biserică" $i spusese el lui
Kiuo% u i se pareM A#ea impresia că se duce la biserică" pe
sub o boltă de copaci" $ntr-un parc european" $mpreună cu nite
grupuri de oameni%
3ătrânul se sculă" &ără să &ie destul de odihnit% /tingherit de
perspecti#a unei $nt$lniri cu Kiuo" plecă de#reme de acasă"
$mpreună cu /huichi% ?eodată" $l $ntrebă: $ +u ai ucis oameni $n
ră 'boiă 457
$ u tiu% (ei care primeau gloană ele din mitraliera mea
probabil că mureau% ?ar s-ar putea spune că nu eram dec$t o
maină $n dosul altei maini" si că nu eu eram cel care tră gea%
/hingo &ăcu o str$mbătură i $ntoarse &aa%
8loaia se potoli peste 'i" dar se st$rni o a#ersă spre seară i
+oHo &u acoperit de o ceaă deasă%
/hingo" ieind dintr-un restaurant unde $ntreprinderea sa dăduse
un banchet" se #ă'u obligat să ia un tai spre a duce acasă
gheiele% ?ouă dintre &emei" cam trecute" se ae'ară de o parte i
de alta a luiB celelalte trei" mai tinere" se $ngră - mădiră pe
genunchii lor% /hingo cuprinse cu braele mi*locul &etei care se
a&la $n &aa lui i o trase spre el% $ ; bine aa
$ <ulăumesc% /cu'ai-mă%
@heia se ae'ă cu $ncredere pe genunchii lui% 8ă rea să &ie cu
patru sau cinci ani mai tânără dec$t Kiuo% 3ătrânul a#u un
$nceput de intenă ie să-i note'e numele $n agenda sa" c$nd o să
&ie $n tren" spre a i-l $ntipă ri $n memorie" dar nu &u dec$t un
impuls trecătorB presimăi că #a uita%
45D
$n ploaie
4dimineaa aceea" Kiuo &u prima care $i aruncă ochii peste
$n
*urnal% 8e cutia de scrisori de la poartă ploua" i 'iarul se udase%
Acum $l usca deasupra ga'ului la care &ierbea ore'ul" citindu-4
$ntre timp% /hingo" care $n general se tre'ea mai de#reme" citea
uneori 'iarul $n pat" dar sarcina de a -4 aduce intra de obicei $n
atribuiile lui Kiuo%
?e regulă" ea $l citea după ce-i conducea pe /hingo i pe
/huichi p$nă la poartă%
$ +atG +atG strigă Kiuo" cu #oce $nă buită de dincolo de uă%
$ (e este
$ ?acă te-ai tre'it" aă #rea%%% $ (e i s-a $nt$mplat
3ătrânul cre'use" $ntr-ade#ăr" după tonul ei" că i se $nt$m- plase
ce#a
'iarulră$nuBm$nă%
se sculă
$ (enumaidec$t%
ai Kiuo sttea pe coridor" cu
$ ; #orba de Aihara% $n 'iar% /crie despre el% $ ; arestată 8oliiaă
$ u%
Retră g$ndu-se cu un pas" $i $ntinse 'iarul% $ 8o&tim% ; $ncă ud%
/hingo $ntinse m$na" &ără prea mare che& să ia un 'iar ud" care se
mototolea% Kiuo inea &oile pe am$ndouă palmele des&ăcute%
$ u #ăd nimic% (e i s-a $nt$mplată $ > sinucidere% (u o &emeie% $
/inucidereă A murit
45C
$ /crie că s-ar putea ca el să scape% $ Ateaptă aici puin% /hingo
lăsă 'iarul i se depă rta% $ )usao e acasă" doarmeă $ ?a%
)iica lui" care $n a*un se culcase la ei cu cele două &etie" nu
putuse" desigur" să se sinucidă cu bărbatul ei% ?e alt&el" nici n-
ar &i &ost timp să se publice $n 'iarul de dimineaă% /hingo
pri#ea ra&alele ploii pe &ereastra camerei de baie i se stră duia
să-i pă stre'e calmul% 8e &run'ele mari de ti- mo&tică" de la
poalele colinei" se prelingeau" una c$te una" picături lucitoare de
apă%
$ (e potopG Ai 'ice că-i musonul" bombăm el" către Kiuo%
3ătrânul se ae'ă pe un scaun $n su&ragerie i luă 'iarul" dar c$nd
#oi să $nceapă lectura" $i alunecară ochelarii% )ăcu o micare de
ener#are" $i scoase i-i &recă apă sat" cu un gest iritat" ră dăcina
nasului" p$nă la coada ochilor% A#ea o sen- 'aie neplăcută de
asudare" $n timp ce citea tirea" ochelarii $i că'ură din nou%
$ncercarea aceea de sinucidere se petrecuse la Rendai*i" staiune
balneară $n peninsula 1'u% )emeia murise% 8robabil că era o
ser#antă de bar" de dou'eci i cinci" dou'eci si ase de ani" dar
nu putuse &i identi&icată% ;l pă rea drogat%
/-ar putea să scape% )aptul că nu lăsase nici o scrisoare" dă- dea
de bănuit că era doar o simulare%
Lui /hingo $i #enea să apuce i să arunce c$t colo ochelarii tia
care-i tot alunecau pe nas% Această dublă sinucidere $l agasaB
ochelarii $l agasauB bătrânul nu mai tia ce anume $l agasa" $i
&ricăionă &aa cu palma" cu un gest &urios" si trecu $n camera de
baie%
?upă cum scria $n 'iar" pe &ia de la hotel a lui Aihara era
trecută
nicăieri%o)amilia
adresă din YoohamaB
lui /hingo nu eranumele
pusă $n&emeii
cau'ă%nu &igura
Adresa din Yoohama putea să &ie o adresă &alsăB Aihara
probabil că nu mai a#ea o reedină ă &iă" iar )usao probabil că
nu mai era soția lui%
/hingo se spă lă pe &aă" apoi pe dină i" g$ndindu-se la probleme
practice: $)iica mea mai e oare ne#asta lui AiharaM
45E
se $ntreba elB surpri'ele astea neplăcute" neca'urile ce-i că- deau
pe cap" se datorau cum#a unui eces de nehotr$reă $ 1ată cum
aran*ea'ă timpul lucrurile" mormăi el%
8e c$nd bătrânul tot am$na să ia o hotrire" timpul $i &ăcea
datoria" $nainte ca ginerele său să &i a*uns aici" /hingo n-ar &i
putut gă si oare un mi*loc să-4 a*uteă )usao $l dusese cum#a la
catastro&ăă /au omul acesta o nenorocise pe )usaoă%%% imeni
nu tia nimic% ?acă unele &iină e le $mping pe altele la
catastro&ă" altele se lasă t$r$te spre nenorocire%
/e $ntoarse $n su&ragerie i $i bău ceaiul aa &ierbinte cum era%
$ Kiuo" 'ise el" acum cinci sau sase 'ile Aihara ne-a trimis
prin potă o $nă tiină are de di#oră" $i amintetiă $ ?a" tată" si
erai &oarte m$nios% $ <$nios" daG i &iica mea" de asemenea%
$>rice *ignire are o limitM" spunea ea% +otui" să nu &i &ost oare
#reo $nă e- legere $ntre ei" $nainte de moartea lui Aiharaă $n ceea
ce-4 pri#ete pe el" e o sinucidere premeditată" nu o simulare%
)emeia s-a lăsat dusă de bună #oie $n acea călătorie%
Kiuo $i $ncrei &rumoasele ei spr$ncene" &ără să spună nimic%
;ra $mbră cată $ntr-un chimono de mătase $n dungi% $ ?u-te i
scoală-4 pe /huichi" 'ise /hingo%
> pri#ea din spate" $n timp ce ea se ridică să &acă ceea ce-i
spusese% /ă &ie oare din cau'a chimonouluiă 1 se pă ru că e mai
$naltă dec$t o tia%
$ Aiharaă A &ăcut el una ca astaă eclamă /huichi" $nh- $nd
'iarul%
$ $nă tiină area de di#oră a soră -mi a &ost depusăă $ u% $ncă nu%
$ $ncă nuG strigă /huichi" ridic$nd capul% /i de ce" mă rogă ?ar
mai e timp" ar trebui dusă chiar a'i" &ără $nt$r'iere% ?acă Aihara
nu scapă cu #iaă" $nseamnă că di#oră ul #a &i cerut de un
cada#ruG
$ ?ar cum ră m$ne cu starea ci#ilă a celor două &etieă Aihara n-
a lăsat nici un cu#$nt $n legă tură cu ele" iar ele s$nt prea mici ca
să aleagă%
45
=$rtia o&icială semnată de &iica lui se a&la $n ser#ieta sa i &ăcea
drumul dus i $ntors" $ntre casă si birou%
/hingo" care-i trimitea din c$nd $n c$nd c$te o sumă de bani
bătrânei doamne Aihara" se g$ndea să depună acest document
prin acelai mesager" dar" $n timp ce el se g$ndea la asta" 'ilele
treceau%
$ )etiele s$nt aici" cu at$t mai ră uG scr$ni /huichi% $ Au să #ină
de la comisariată $ (e să caute
$trebuit
8ă i noi
să s$ntem garană
ne trimită ii lui
a#i'ul de Aihara%
di- #oră"$ -au
ca să să
se #ină%
e#ite ;l
aaarce#a%
&i
.a se deschise deodată si apă ru )usao $n pi*ama%
Abia dacă $i aruncă ochii peste articol si" &ără să-4 ci- tească"
rupse cu &urie 'iarul i-4 aruncă la pă m$nt% $i pusese toate
puterile ca să-4 rupă" dar c$nd $l aruncă" bucăile de h$rtie nu
'burară prea departeB $i că'ură la picioare i ea le $mbr$nci cu
obidăB s-ar &i spus că se ră 'buna pe ele% $ Kiuo" $nchide ua
aceeaG 'ise /hingo%
8rin deschi'ătură se #edeau chipurile adormite ale celor două
&etie% <ama lor s&$ie din nou 'iarul" cu m$ini tremu- r$nde%
/huichi si Kiuo nu rostiră o #orbă% $ )usao" n-ai #rea să te
duci să-4 caui pe Aiharaă $ u%
)usao" spri*inită $n coate pe tatami" $ntoarse deodată &ata i-4
&ulgeră pe tatăl său cu o pri#ire sălbatică% $1a spune" tatG ?rept
cine mă ieiă ; o laitate să mă lai să &iu tratată ast&elG Asta nu
te $n&urie delocă ?u-te dumneata" dă-te dumneata $n spectacolG
;primă-ti ruineaG (ine m-a dat acestui om $ngro'itoră M
Kiuo se retrase $n bucătrie%
Aceste cu#inte $i re#eniseră $n minte lui /hingo" care lăsase să
&ie rostite atunci" &ără g$nduri ascunse% ?acă acum )usao s-ar
duce să-i $ntilnească /oțul" cele două &iină e despă ră ite s-ar
uni din nouB perechea ar apuca pe un alt drum% La oameni" aa
ce#a nu e cu neputină ă" $i 'ise el" $n re#eria lui% 4567
(ă Aihara e mort sau e #iu" 'iarul nu spunea nimic% (ă s-a
$nregistrat di#oră ul la primărie" asta $nsemna doar că el nu era
mort pentru starea ci#ilă%
1ar dacă e mort" ar putea &i $ngropat &ără să se aibă in- &ormaii
precise despre elă (u neputină G >mul acesta a#ea o mamă"
bătrâna aceea cu picioarele betege% ?acă ea n-a citit 'iarul"
altcine#a trebuie să-4 &i citit $n orice ca'% /hingo $i spunea că
ginerele lui poate n-a murit%
?ar" după ce luase la sine cele două &etie" mai era oare $ngă duit
să #ise'eă /huichi raiona la rece" $n timp ce /hingo $i mai
&ăcea $ncă probleme% ?e &apt" cele două &etie ră m$- neau $n
sarcina luiB /huichi nu pă rea să pre#adă că" mai cur$nd sau mai
t$r'iu" această po#ară #a cădea asupra lui% Lăs$nd la o parte gri*a
educaiei" &ericirea lui )usao i a &etielor ei pă rea de aici
$ncolo compromisă% ?ar numai /hingo să &ie ră spun'ător de
astaă $ncă de c$nd primise anună ul de di#oră" bătrânul bănuise
că Aihara a#ea o amantă% Acea &emeie murise" &ără discuie%
Viaa ei" moartea ei" ce-au $nsemnat oareă $ /-ar putea să
renască sub o altă $n&ăiare" re&lectă /hingo" #orbind cu #oce
tareB i ră mase el $nsui surprins de ceea ce spusese% $ (e
eistenă ă nenorocitG
?acă #iaa casnică a &iicei lui ar &i &ost panică" cealaltă &emeie
nu s-ar &i omor$tB trebuie să se tragă de aici conclu'ia că /hingo
ar &i" &ără #oia sa" ucigaul eiă La g$ndul acesta" un simăm$nt
religios se tre'i $n inima lui $ndoliată%
1n &aa ochilor $i ră sări o imagine" dar aceasta nu era a &emeii
necunoscute" ci a copilului
&ăuri o repre'entare a aceluiluicopil
Kiuo% )irete"
a#ortat" dar $iel$nchipuia
nu-i putea
că
trebuia să &ie o &iină ă minunată%
/hingo nu era oare" indirect" i ucigaul copilului care n-a mai
apucat să #adă lumina 'ileiă Jilele treceau una după alta" $nă
buitoare" grele" iritante" ca si ochelarii care-i alunecau pe nas%
3ătrânul simăea o apă - sare dureroasă $n partea dreaptă a
pieptului%
455
$n plină perioadă a musonului" soarele $ncepu să stră lu- cească
cu putere%
$ >amenii care au pus #ara trecută &loarea-soarelui" anul sta au
sădit%%% cum li se spuneă%%% &lorile acelea care sea- mănă cu
cri'antemele de ;uropa%%% &lorile acelea albe%%%
/ă &ie o coincidenă ă 8atru sau cinci anotimpuri la r$nd au
culti#at aceleai plante" e curiosG i #ara trecută" &loa- rea-
soarelui%%% g$ndea bătrânul tră g$ndu-i pantalonii%
Kiuo $i aduse #estonul i sttea $n picioare" $n &aa lui% $
+ai&unul din #ara trecută probabil că a distrus &loa- rea-soarelui%
$ 8robabil% /pune-mi" Kiuo" tu ai mai crescut $n ultimul timpă
$ ?a" am mai crescut de c$nd am #enit aici" $n casă% <ai $nt$i"
puin" dar $n ultimul timp mai mult% (ă s-a mirat si /huichi% $ (u
ce prile* 
Kiuo roi brusc i trecu la spatele lui" ca să-i ină haina% $ Aa
mi se pare i mieB nu e numai chimonoul care te &ace mai $naltă%
?upă c$i#a ani de căsătorie" creti $ncă%%%
; &oarte bineG
$ 8oate că s$nt $nt$r'iată%
$ (e #orbetiG ;ti $nc$nttoare%
/hingo o gă sea" $ntr-ade#ăr" pe nora lui proaspă tă i $n-
c$nttoare% ;a crescuse $ntr-at$ta" că /oțul ei" lu$nd-o $n brae"
obser#ase aceasta%
Viaa ră pusă a copilului probabil că se prelungete $n trupul
mamei" g$ndea /hingo" $n timp ce ieea din casă%
/tind pe #ine pe marginea drumului" /atoo se uita la copiii din
#ecini" care se *ucau de-a tata i de-a mama% ($te#a &run'e #er'i
de #iă i bucăi de scoară ă de ulm ineau loc de &ar&uriiB
tiaseră mărunt nite &ire de iarbă i &ăcuseră din ele gră mă*oare
aran*ate metodic% 3ătrânul se opri să-i admire%
8etale de dalii si de margarete" tiate de asemenea mă- runt" se
amestecau cu iarba" schimb$nd coloritul% (opiii $n- tinseseră o
&aă de masă pe pă m$nt i deasupra ei cădea umbra
margaretelor%
459
$ AhG Astea-s margarete" $i spuse /hingo" aduc$ndu-i aminte
cu#$ntul care nu-i re#enea $n memorie%
1n &aa a trei sau patru case $n&loreau margarete" $nlocuind
&loarea-soarelui din #ara trecută%
/atoo" &iind prea mică" se pă rea că nu &usese admisă $n cercul
celor ce se *ucau%
/hingo $i reluă
$ 3uniculeG drumul%
)etia alerga după el" $l strigaB /hingo o luă de
m$nă B ea $l $nsoi p$nă la stradă" apoi se $ntoarse $n bucă- trie"
$n &ugă" i umbra ei sălt$ndă eprima pentru el bucuriile #erii%
La birou" secretara" cu braul alb" $ntins" tergea geamurile%
$ Ai #ă'ut *urnalul de ast'iă o $ntrebă el pe un ton uor% $ <da%%%"
&ăcu ea $ncet%
$ /e spune totdeauna: *urnalulB dar nu se tie niciodat
de care e #orba% ?umneata pe care-4 cumperiă $ Vorbii
de *urnală
$ u-mi mai amintesc unde am citit un articol despre nite
sociologi de la =ar#ard" din 3oston" care au anchetat o mie de
secretare din sectorul particular% La $ntrebarea: (e #ă &ace cea
mai mare plăcereă toate au dat" se pare" acelai ră spuns: să li se
&acă complimente de &aă cu o teră ă per- soană% )emei din
>rient" &emei din >ccident" toate s$nt la &elG ?umneata ce 'ici de
astaă $ ;u mă $ntreb dacă aa ce#a nu le ruinea'ăă $ 8lăcerea si
&aptul de a se ruina%%% Aceste două simă- minte nu se eclud"
ba dimpotri#ă% <ai ales c$nd un bărbat $ti &ace curteG
)ata $i lăsă &aa $n *os" &ără să ră spundă% /hingo $i spunea că
$n 'ilele noastre nu se $nt$lnesc prea des &emei ca $ aceasta%
$ ?omnioara +ani'ai e de genul sta% Ar &i trebuit să-i &ac
complimente $n public%
$ A &ost aici" domnioara +ani'ai% 8e la opt si *umătate" spuse
secretara cu un aer care nu era al ei% &i $ A" daă iă U
$ A spus că poate #a re#eni către amia'ă%
490
/hingo &u stră puns de o presimăire% La ora indicată se ho- tr$
să nu plece i o ateptă% Vi'itatoarea deschise ua" se opri"
tin$ndu-si ră su&larea" ca i cum ar &i pl$ns" i $n aceeai clipă $l
#ă'u pe /hingo%
$ A'i nu mi-ai adus &loriă 'ise el" ascun'$ndu-si nelinitea%
)ata" ca i cum 4-ar &i mustrat pentru uurină a lui" se apropie
cu un aer gra#%
$ +rebuie să dau iară i toată lumea a&ară ă $ntrebă el" cu toate că
secretara plecase la masă i nu mai erau dec$t ei singuri%
($nd a&lă că amanta &iului său era $nsărcinată" /hingo ră - mase
ca $ncremenit%
$ 1-am spus că nu trebuie să pă stre'e copilul" 'ise t$nă ra &ată"
ale cărei bu'e tremurau uor% 1eri" c$nd am plecat de la maga'in"
am oprit-o pe Kinuo i i-am spus-o pe leau% $ Aa deciG
$ +otui" e ade#ăratG Asta $ntrece orice măsură G
/hingo nu tia ce să ră spundă i &aa i se $ntunecă%
/e g$ndea la Kiuo%%% /oția i amanta &iului său ră mă- seseră
$nsărcinate cam $n acelai timp% /e tie că asemenea lucruri se
pot $nt$mpla oricui" dar tocmai &iului său%%% /hingo nu i-ar &i
$nchipuit niciodată una ca asta% 1ar Kiuo a#ortaseG
$ )iul meu e aiciă ?u-te i #e'i" te rog% ?acă-4 gă seti" spune-i
să #ină $ncoace două minute% $ 3ine%
;io scoase o oglin*oară din geantă i continuă cu o #oce
o#ăitoare:
$ <i-e ruineB am un cap caraghiosG i apoi" Kinuo $i #a da
seama că am #enit să #ă spun% $ ?a
$ 3ine$nă elesB poate că $n cur$nd #oi &i obligată să plec de la
maga'in% $ /ă nu &aci astaG
494
/hingo $l chemă pe tele&onul interiorB alte c$te#a persoane
lucrau $n biroul lui /huichi" &aă de care el nu #oia să #or-
bească% /huichi $nsă nu era acolo%
3ătrânul o in#ită pe &ată să ia masa cu el $ntr-un restaurant
european din apropiere% 8e c$nd ieeau din birou" ;io" mică de
statură" $i ridică ochii spre /hingo ca să-i #adă mai bine
epresia chipului%
$ ($nd lucram la dumnea#oastră" m-ai dus $ntr-o seară la dans%
Vă mai amintiiă $ ?a" a#eai pă rul legat cu o panglică albă% $
u" &ăcu t$nă ra &ată d$nd din cap% 8anglica albă a &ost a doua 'i
după tai&un% Atunci mi-ati #orbit pentru prima dată despre
Kiuo i eram groa'nic de $ncurcată% -am uitat% $ /e poate%
/hingo $i aduse aminte că" &ără $ndoială cam $n #remea aceea"
;io de&inea #ocea ră guită a lui Kinuo drept $ero- ticăM%
$ Asta s-a petrecut $n septembrie trecut% Am cerut prea mult de la
dumneata%
/hingo ieise &ără să-i ia pă lăria% Ra'ele soarelui ce-i că- deau
$n cretetul capului i se pă reau &oarte &ierbină i% $ u #-am &ost
de &olos cu nimic% $ 3a eu n-am tiut să te &olosesc% Am o &amilie
de care mi-e ruineG
$ ;u $nsă #ă stime' mult% ?e c$nd am plecat de la birou" regret
din ce $n ce mai tare" 'ise ;io pe un ton ciudat% Apoi $ncepu să-
i turuie gura: 1-am demonstrat că nu trebuie să aibă acest copil%
;a m-a pri#it cu un aer dispreuitor: $Asta nu te pri#ete pe tine%
<ă prind că n-ai să $nă elegi mare lucru% u te amesteca" &iindcă
nu slu*ete la nimic%M $ Vai de mineG
$ i tii ce mi-a mai spusă $?in partea cui #ii să-mi $ndrugi toate
bali#ernele asteaă +u #rei să mă despară i de /huichi% ?acă mă
pă ră sete" nu pot &ace nimic" dar copilul" eu" numai eu $l #oi
aduce pe lume% imeni n-are dreptul să se amestece aici% ?ar ca
să tii c$t de necesară sau nu este această natere $ntreabă copilul
pe care-4 port $n mine" dacă poi%M <-a &ăcut $&etiM i s-a supă
rat pe mine% +otui" ea
497
era aceea care-mi cerea să nu r$d de d$nsaG ?acă mă g$ndesc
bine" #oia oare să pă stre'e copilul &iindcă nu putuse să aibă
unul cu /oțul ei" care a murit $n ră 'boi
/hingo nu ră spunse dec$t cu un semn din cap" &ără să se
oprească din mers%
$ <i-a #orbit aa &iindcă au iritat-o #orbele mele% 8$nă la urmă
poate că a#ortea'ăă $ ($t a trecut de atunci
$ 8atru luni% ;u nu băgasem de seamă" dar cei de la maga'in
obser#aseră toi% $nsui directorul era la curent% /e 'ice că si el a
s&ătuit-o
regrete% să nu-4 pă stre'e% ; o &emeie &oarte pricepută" o să
;io ridică m$na p$nă la obra'% $ 8entru mine e de ne$nă eles% V-
am spus toate astea ca să-i putei #orbi lui /huichi% $ ?a%%%
$ Ar trebui s-o $nt$lnii pe Kinuo i c$t mai repede cu putină ă%
i /hingo se g$ndea la asta" $nsă &ata o spusese%
$ ?ar &emeia aceea care a #enit la birou" acum c$t#a timpă
/tau tot $mpreună 
$ ?oamna 1eda
$ ?a% (are e mai $n #$rst
$ Kinuo cred că e cu doi sau trei ani mai t$nă ră%
?upă ce luară masa" ;io $l $nsoi pe /hingo p$nă la ua
biroului% /ur$dea ca i cum ar &i &ost gata să pl$ngă% $ 1ertai-mă
că #-am deran*at% $ <ulăumesc% Acum te duci la maga'ină $ ?a%
Jilele astea Kinuo pleacă mai de#reme" iar maga'inul e
deschis p$nă la ase i *umătate% $ (re'i că #a trebui s-o caut la
maga'ină ;io pă rea să-4 implore s-o $nt$lnească pe Kinuo
chiar $n 'iua aceeaB el se simăea &oarte deprimat" dar dacă s-ar &i
$ntors la Kamaura &ără să &i &ăcut nimic" n-ar mai &i $ndră '- nit
s-o pri#ească pe nora lui $n &aă% $n timpul legă turii lui /huichi
cu cealaltă" Kiuo &usese nenorocită că e $nsărcinată" poate din
cau'a $gustului ei de 49D
absolutM% A#ortul ei se eplica oricum prin asta% ?ar Kiuo era
departe de a bănui că i cealaltă a ră mas $nsărcinată%
?upă ce bătrânul a&lase despre aceste &apte" nora lui plecase
pentru două sau trei 'ile la pă rină ii ei% La $ntoarcere" /hingo
constatase că raporturile dintre soă i soie de#eni- seră mai
călduroase% /huichi #enea $n &iecare seară de#reme acasă" i-i
purta mai mult de gri*ă lui Kiuo% (e putea să $nsemne asta
8entru cine #rea să interprete'e &aptele cu bună #oină ă" la
rigoare s-ar putea admite că /huichi" nemulăumit de si- tuaia
amantei lui" se $ndepă rta $ncet de ea i ceră ea iertarea lui
Kiuo%
/hingo $nsă #edea $n toate astea un i' de corupă ie" de
imoralitate" ce-i $ntorcea inima pe dos% ?e unde #enea" $n
de&initi#" s$ngele acestui &etus" care i se pă rea at$t de mon-
struosă
$?acă se nate" #a &i nepotul meuGM $i 'ise bătrânul" #orbind
singur%
49C
Valul de $nă ari
4
/hingo urca strada principală din =ongo" pe partea dinspre
curtea .ni#ersitii%
Lăsase taiul $n dreptul maga'inelor" socotind" cum era i
normal" ca de acolo s-o apuce pe stră dua unde locuia KinuoB
$nsă intenă ionat tra#ersă linia tram#aiului pentru a trece pe
partea cealaltă a stră 'ii" căci a#ea de $n#ins o mare silă $nainte
de a se hotr$ să intre la amanta &iului său% Va putea el să-i ceară"
de la prima $ntre#edere" să nu dea natere copilului care tră ia
de*a $n eaă
produce &ără$$ncă o moarte" m$inile
să m$n*ească $i spunea
unuiel%bătrână
>are nu?ar
s-arnuputea
eistă
nici o soluie care să nu &ie crudă" aa cred%M
;ra datoria &iului să re'ol#e această problemăB tatăl n-ar &i
trebuit să inter#ină% +otui" bătrânul se ducea s-o $ntilneas- că pe
Kinuo" &ără să-i &i spus o #orbă lui /huichiB ceea ce do#edea
că-i pierduse $ncrederea $n el%
/hingo se $ntreba totodată" cu uimire: de c$nd se săpa această
pră pastie $ntre ei doiă u cum#a demersul lui de a'i e moti#at
mai puin de dorină a de a re'ol#a această di&icultate $n locul i
$n numele lui /huichi" dec$t de amarnica milă ce-4 cuprindea
c$nd se g$ndea la c$t de mult su&erise Kiuo
Văpă ile apusului incendiau coama copacilor din parcul
.ni#ersitii% +rotuarul era $n umbră% 8e alei" studenă i $n că-
maă" stteau de #orbă cu studenteleB era o scenă de #oioie
luminoasă" $n plină perioadă a musonului%
/hingo $i duse palma la obra*i% ;&ectul celor c$te#a pă h- rele
de sae se $mpră tia%
49E
?ată &iind ora c$nd această &emeie pleca de la lucru" el in#itase
pe unul din prietenii lui" de la o altă $ntreprindere" să ia masa
$mpreună la un restaurant european" dar" cum nu-4 mai #ă'use
de multă #reme" uitase ce băutor era ce- lălalt% Am$ndoi se
cinstiră la repe'eală" a&ară" $nainte de a intra la masăB apoi" după
masă" se $ntoarseră să mai stea puin la bar%
$ (um" pleciă se miră prietenul% 8resupun$nd că" la re- $nt$lnirea
lor" a#eau multe să-i spună" con#i#ul re'er#ase o masă $ntr-un
local din cartierul gheielor" $n +sui*i% /hingo plecă de la
restaurant spun$nd că a#ea o #i'ită de &ăcut" că nu #a lipsi poate
dec$t o oră% 8rietenul $i scrise pe o carte de #i'ită adresa i
numărul de tele&on al locului de $nt$lnire% /hingo n-a#ea de g$nd
să se ducă acolo%
$nainta pe l$ngă 'idul .ni#ersitii" p$ndind pe celălalt trotuar
intrarea $n stră duB se bi'uia pe nite #agi amintiri i
memoria nu-4 $nă ela%
$n #estibulul sumbru" orientat spre nord" se 'ărea o ur$e- nie de
ladă pentru $ncălăminte% ?easupra ei" o plantă $ntr-un ghi#eci
de &actură europeană" de care era at$rnată o umbrelă de ploaie%
> &emeie cu oră la br$u iei din bucătrie% /coase o ecla-
maie" apoi se $ntunecă la &aă% $i smulse oră ul" lăs$nd să se
#adă o &ustă bleumarinB era cu picioarele goale% $ ?oamna 1eda"
nu-i aaă e-ai onorat odată cu o #i- 'ită la birourile noastre%
$ $ntr-ade#ăr% 8utea să pară $ndră 'neă din partea mea" dar ;io
m-a &ăcut să #in acolo%
(u oră ul str$ns $n m$nă" a#ea o pri#ire $ntrebătoare% 8ete de
rocată i se urcau p$nă la pleoape" cu at$t mai #i'ibile cu c$t &aa
nu-i era pudrată% .n nas ascuit" ochi $nguti i melancolici" o
piele albă" &ormau o &i'ionomie plăcută% 3lu'a ei $ nouă $
probabil că &usese cusută de prietena sa% $ /peram s-o gă sesc pe
doamna Kinuo" 'ise el" ca i cum ar &i ceră it o &a#oare% $ A"
daă
?in +rebuie
bucătriesănă#ină i ea%
#ălea un 1ntrai"
miros de#ăpete
rog% &iert%
49
3ătrânul socotea că e mai bine să re#ină după ce Kinuo" sosită
acasă" #a &i terminat de m$ncat% +otui" supun$ndu-se insistenă
elor acestei doamne 1eda" intră% $n toonoma dintr-un salon de
mărime mi*locie era un #ra& de re#iste de modă" din care multe
stră ineB alături" două pă pui &rană u'eti cu 'or'oane
multicolore" ce contrastau cu pereii sără căcioi% La maina de
cusut at$rna o bucată de material de mătase" al cărei desen
luminos i $n&lorat scotea de asemenea $n e#idenă ă nite tatami
*igă rite%
La st$nga mainii" un mic birou" pe care se a&lau c$te#a cără i de
coală si &otogra&ia unui băiat% $ntre maină i birou se $nă lăa un
manechin si" ae'ată eact $n &aa dulapului" o oglindă mare" cu
picior% Kinuo se &olosea de ea $n munca sa de croitoreasă" ori
pentru probele clientelor particulareă 1ar $n apropiere atepta o
sc$n- dură lungă de călcat%
)emeia aduse" din bucătrie" un suc de portocale% ;a ob- ser#ă
pri#irea lui /hingo &iată asupra &otogra&iei i 'ise &ără să se mai
codească: $ ; &iul meu% $ <erge la scoală
$ u stă cu noi% L-am lăsat $n &amilia /oțului meu% (ăr- ile% %%
;u n-am o ocupaie regulată" ca Kinuo" i atunci dau meditaii%
<ă duc ast&el $n cinci sau sase case% $ Văd% (hiar $mi spuneam
că s$ht prea multe cără i pentru un singur copil%
$ Am colari din clase i de #$rste di&erite" dar a'i coala primară
nu mai e ca aceea dinainte de ră 'boi% u s$nt o pro- &esoară
prea bună" dar c$nd $i $n#ăă pe copii" am impresia că s$nt cu &iul
meu%
3ătrânul $ncu#iină ă cu un semn din cap% u a#ea ce să discute
cu această #ădu#ă de ră 'boi% Kinuo muncea si ea% $ (um ai
nimerit drumulă $l $ntrebă ea% Vi 4-a spus /huichi
$ u% Am mai &ost o dată p$nă la uă" dar n-am a#ut cura*ul să
intru% Asta s-a $nt$mplat $n toamna trecută%
496
$ Ah" daă Anul trecută ;a ridică &aa spre d$nsul" apoi o cobor$
din nou" pă str$nd tcere% 8e urmă aruncă" cu o #oce aspră :
/huichi nu mai #ine pe aici de c$t#a timp%
/hingo se g$ndi că ar &i poate mai bine să-i spună scopul #i'itei
sale%
$ /e pare că Kinuo e $nsărcinată" daă )emeia dădu uor din
umeri i-i $ntoarse &aa către imaginea copilului ei%
$ tii cum#a dacă doamna Kinuo #rea să-4 pă stre'eă ;a
pri#ea mereu spre &otogra&ie% $ 8e ea trebuie s-o $ntrebai%
$ 3ine$nă eles% ?ar mă tem să nu &ie o nenorocire la &el de mare
pentru mamă" ca i pentru copil% $ ?upă concepă iile de a'i" se
poate spune că e o nenorocire%
$ ?ar dumnea#oastră cred că ai s&ătuit-o să rupă cu /huichi%
$ ?a" asta e i pă rerea mea" $nsă ea e mai tare ca mine%
u pot să-i dau s&aturi% A#em caractere di&erite" dar ne $n-
elegem bine%
'boi" ea mă ?e c$nd ne-am
$ncura*ea'ă &oartecunoscut"
mult% Amlapăclubul #ădu#elor
ră sit am$n- douăde ră
&amiliile soilor notri" &ără să ne re$ntoarcem la pă rină i%
/$ntem libere" ca să 'ic aa% e-am hotr$t să g$ndim prin noi $nă
ine% Am $napoiat chiar &otogra&iile soilor notri% 3ine$nă eles"
eu am pă strat-o pe a &iului meu% 8e de altă parte" Kinuo citete
multe re#iste americaneB 'ice că" a*ut$ndu-se cu un dicăionar" se
descurcă si $n &rană u'ete" $n &ond e #orba de croitorie" nu
trebuie at$tea cu#inte% Ambiia ei este să aibă o pră #ălie proprie%
i apoi ne g$ndim că" dacă ni s-ar i#i oca'ia" am &i pregă tite să
ne remăritm% Aa că nu $nă eleg de ce 4-a pă strat pe /huichi $n
#iaa ei $n toată această #reme%
.a de la intrare se deschise% ?oamna 1eda se ridică repede i o
'bughi $n #estibul%
$ $ 3ună seara% ; aici tatăl domnului >gataG 'ise ea destul de
tare ca să &ie au'ită de /hingo% $ i trebuie să-l #ădă ră spunse o
#oce ră guită%
495
7
Kinuo se duse mai $nt$i la bucătrieB probabil a băut apă" căci s-
a au'it robinetul curg$nd% $ Ră m$i i tu" 'ise ea intr$nd $n cameră
i adres$ndu-se prietenei sale% ;ra $mbră cată $ntr-o rochie de un
colorit #esel% $8oate din cau'ă că e $naltă nu i se #ede sarcinaM"
$i 'ise /hingo% ;l numai cu greu putea crede că această #oce
guturală ieea din nite bu'e at$t de delicate%
?eoarece toate oglin'ile erau agă ate pe pereii din salon"
probabil că se aran*ase puin la chip ser#indu-se de oglin*oara
pudrierei%
8rima impresie a bătrânului nu &u deloc de&a#orabilă%
)aa rotundă" cu obra*i puin scobii" nu tră da acea #oină ă
puternică pe care" după cele ce-i spusese doamna 1eda" se
atepta s-o gă sească la ea% <$inile $i erau mici i durdulii%
/hingo se pre'ent: $>gata%M
Kinuo nu ră spunse%
?oamna 1eda se ae'ă pe scaunul biroului scund" cu &aa
$ntoarsă către bătrân% $ e-ai &ăcut să te ateptm" 'ise ea%
Kinuo tcea mereu% (hipul ei" &ăcut pentru #oioie" nu putea
probabil să eprime nici dumănie" nici *enă% 8ă rea mai degrabă
gata să i'bucnească $n lacrimi% /hingo $i aminti că" tot $n
această casă" &iul său" c$nd se $mbăta" o &ăcea să c$nte pe doamna
1eda" iar pe amanta lui să pl$ngă%
Kinuo" #enind repede pe stră 'ile #$nturate de muson" a#ea
obra*ii roiiB respiraia &ăcea să-i tresalte pieptul bine de'#oltat%
$ Vi'ita mea trebuie să #i se pară ciudată" $ncepu /hingo" care nu
$ndră 'nea să atace subiectul &rontal" dar cred că ghicii ce mă
aduce aici%
Kinuo nu ră spunse nici de data aceasta%
$ ; #orba de /huichi" bine$nă eles%
$ ?acă e #orba de /huichi" eu n-am nimic să #ă spun%
Apoi" deodată" pe un ton mucător: Vrei cum#a să-mi cer
scu'e
$ ($tui de puin" eu ar trebui să #ă cer iertare%
499
$ e-am despă ră it% ?e acum $ncolo n-o să #ă mai produc
nici un neca'% i se $ntoarse către doamna 1eda: /-a spus
tot ce era de spus" nu-i aa
/hingo căuta cu#intele i s&$ră i prin a le gă si:
$ Va mai ră m$ne de reglementat chestiunea copilului%
Kinuo pă li deodatB pă ru a-i aduna toate puterile spre a le
pune $n cu#intele pe care le rosti: $ u $nă eleg la ce anume #ă
re&erii% Apoi #ocea ei" co- bor$tă cu un ton" de#eni i mai ră
guit: +rebuie oare să ră s- pund la acest soi de $ntrebareă ($nd
o &emeie #rea să aibă un copil" cine ar putea-o $mpiedica" din
a&ară" să-4 aibăă e $nă eleg oare bărbaii #reodată pe noi"
&emeileă Vorbise repede i glasul $i pă rea $ncărcat de lacrimi% $
?in a&ară" spuneiă ?ar eu s$nt tatăl lui /huichiB copilul acesta
trebuie să aibă i el un tată" aa cred% $ -o să aibă% > #ădu#ă de
ră 'boi s-a hotr$t să aducă pe lume un bastard" asta-i tot%%% u #ă
cer nimic" dec$t să mă lăsai să-mi am copilul meu" $n linite i
pace% Vă rog" uitai restul% (opilul e $n mine" e al meu% $ ?a"
$ntr-un sens" aa-i" dacă o să se $nt$mple să #ă re- măritai" o să
mai a#ei i alăii%%% Atunci" $n acest ca'%%% oarecum anormal%%% $
Anormal să ai un copilă $ <ă rogG
$ imeni nu garantea'ă că mă #oi remărita" că #oi a#ea i alăi
copii% ?umnea#oastră proorocii ca un pro&etG ($nd am &ost
măritată" n-am a#ut%
$ u #a eista o legă tură normală de la tată la &iu% sta e un
lucru principal% (opilul #a a#ea de su&erit de pe urma atitudinii
dumitale i chiar dumneata $nsăi #ei su&eri% $ ($i bărbai au
murit $n ră 'boi lăs$nd $n urma lor at$ia copii si at$tea mame
care su&eră%%% $nchipuiti-#ă deci că a plecat $n /ud" că a &ăcut
acolo #reun metis i că o &emeie $l creteG , $ ; #orba de copilul
lui /huichi% $ u #ăd nici o di&erenă ă" at$ta #reme c$t nu #ă
stingheresc cu nimic% -am să #in niciodată să #ă cer ce#a" #-o
*ur% +otul $ntre mine i /huichi s-a terminatG
700
$ Lucrurile nu se #or petrece aa cum spui dumneata%
(opilul #a tră i mult i legă tura cu tatăl său" chiar dacă
dumneata o cre'i ruptă pentru totdeauna" poate să se re$nnoade% $
Vă spun că acest copil nu e al lui /huichi% $ Ai a&lat probabil i
dumneata că soția lui /huichi i-a pierdut copilul%
$ ;a #a a#ea at$ia copii c$i are să #rea% ?acă" din $nt$m- plare"
n-o să mai aibă" ei bine" cu at$t mai ră u pentru ea% (re- dei că o
&emeie care nu se 'bate cu greutile #ieii poate să $nă eleagă
ceea ce simt euă $ ici dumneata nu tii c$t su&eră Kiuo%
3ătrânul rosti acest nume &ără să #rea% $ /punei-mi" /huichi #-a
trimis aiciă reluă ea" ca i cum ar &i procedat la un interogatoriu%
;l mi-a poruncit că nu trebuie să pă stre' copilulB m-a lo#it" m-a
bătut" m-a călcat $n picioare" m-a t$r$t pe scări" p$nă la uă" ca să
mă ducă cu &oră a la un doctor% Violenă e sau &arse" /huichi i-a
$ndeplinit"
/hingo &ăcucred" toateacră%
o mutră obligaiile &aă de &emeia lui%
$ Am a#ut parte de un spectacol &rumos" nu-i aaă adău- gă ea"
adres$ndu-se doamnei 1eda" care $ncu#iină ă din cap% $ Kinuo
str$nge de pe acum petice să &acă scutece i hinue%
$ ?upă scandalul acela" m-am dus la un doctor" căci după toate
lo#iturile pe care le-am $ncasat" mi-era teamă pentru copil" urmă
Kinuo% 1-am spus lui /huichi că acest copil nu era al lui% $i-o
declar" copilul nu e al tuM" i-am 'is-% i cu asta am rupt-oB de
atunci" n-a mai dat pe-aici% $ (opilul e al altuiaă $ (redei asta i
#oi &i &ericită%
Kinuo $nă lăă semeaă capulB pl$nsese i mai $nainte" dar acum
alte lacrimi $i curgeau pe obra*i%
(hiar $n această clipă" după epui'area oricăror argumente i
do#e'i" /hingo o gă sea &rumoasă% /tudiind-o amănună it" tră
săturile ei nu erau desă#$ră ite" dar din ele se desprindea o
impresie generală de &rumusee" $n po&ida aparentei sale
bl$ndei" nu era &emeia care să-4 lase pe /hingo să se amestece
$n #iaa ei%
704
/hingo pă ră si casa lui Kinuo cu pri#irile $n pă m$nt% ;a
acceptase să primească un cec%
$ ?acă ai rupt-o de-ade#ăratelea cu /huichi" ai &ace% bine să-4
primeti" 'isese doamna 1eda" &ără ocol" iar cealaltă $ncu#iină ă
cu o micare din ochi% $ 1n &ond" mă cumpă rai%%% 1ată p$nă unde
am decă'utG
Vrei o chitană 
.rcat $n tai" /hingo se $ntreba dacă era mai bine să respecte
ruptura" sau să $ncerce să-i $mpace pe cei doi amană i cu scopul
de a o con#inge pe &emeie să a#orte'e%
8urtarea lui /huichi pă rea s-o &i easperat pe Kinuo" iar #i'ita
de a'i nu $ndreptase cu nimic lucrurile% Apoi" această
$nduiotoare dorină ă de-a a#ea un copil e &oarte puternică la o
&emeie%
> re$mpă care ar pre'enta unele prime*dii" dar dacă nu se #a
&ace nimic" copilul oricum are să se nască%
Admi$nd că el ar &i al altuia" aa cum pretinde Kinuo" totul ar
&i cum nu se poate mai bineB numai că /huichi" $n ce-4 pri#ete"
nu putea să &ie sigur de nimic% ?acă Kinuo &ăcea această
a&irmaie din m$ndrie" dacă /hingo consimăea s-o creadă" totul
ar &i $n regulă" lucrurile ar &i $n ordine i nimeni nu s-ar mai
teme de complicaii% $+otui" $i 'ise bă- tr$nul" după ce copilul
se #a nate" c$nd el #a eista cu ade- #ărat% %% iar eu #oi muri $ntr-
o bună 'i" lăs$nd unde#a" pe lume" un nepot pe care nu 4-am
#ă'ut niciodată%%% (um #ine astaM
)amilia >gata se gră bise să $nregistre'e $nă tiină area di- #oră
ului $n momentul $ncercării de sinucidere a lui Aihara% /hingo"
de &apt" se $nsărcina să o ia $n gri*a lui pe &iica sa i pe cele două
nepoele%
?acă /huichi
treilea se ind
copil" tră despă
nu ră
se ea
tiedeunde%%%
amanta$nlui" mai ră
ambele m$neasoluiile
ca'uri" un al
pe care le propunea el nu re'ol#au nimic" erau doar nite c$rpeli
de moment% $1ar eu" $i spunea /hingo" n-am &ost $n stare să
contribui cu nimic la &ericirea cui#a%M
707
A&ară de asta" $ntre#ederea cu Kinuo $i lăsase un gust penibilB
$i amintea de ea &ără nici o satis&acăie deosebită%
/e g$ndise să se $ntoarcă direct acasă" lu$nd un tren din @ara
centrală" $nsă dădu $n bu'unar de cartea de #i'ită a prietenului
său i chemă un tai să-4 ducă $n +sui*i%
/hingo dorea să-i ceară s&atul acestui om" dar $l gă si mai mult
beat" $n to#ără ia a două gheieB nu era chip să se stea de #orbă
cu el% $i aduse aminte de &ata pe care o inuse pe genunchii
3ătrânul
lui" $n tai" după un banchet% Acum" c$nd ea apă ru $n &aa lor"
prietenul se lansă $n nite &ra'e &ără noimă: că nu trebuie să-4
subaprecie'e pe /hingo" că el are $ochiM etc% ($t despre /hingo"
care uitase cu totul &igura acestei gheie" &u o ade#ărată
per&ormană ă pentru el să-i aducă aminte numele% ?e &apt" &ata
era elegantă i &rumoasă%
/hingo se retrase cu ea $ntr-o mică $ncăpere separată" dar acolo
nu &ăcu nimic deosebit% 8este puin" simti că t$nă ra $i lăsa uor
obra'ul pe pieptul lui% ;l cre'u că $ncearcă să-4 atie" dar ea pă
rea că aipise% $?ormiM o $ntrebă cobor$n- du-i pri#irile spre
ea" dar &ata era prea aproape de el" ast&el că nu-i putea #edea
&aa%
/hingo '$mbi% (e plăcere ad$ncă să ii $n brae o &ată care
doarme linitită% u a#ea $ncă dou'eci de aniB era cu #reo patru
sau cinci ani mai tânără dec$t Kiuo%
8robabil că $n ceea ce simăea el intra i oarecare milă pentru
soarta tristă a prostituatei% ?ar oricum ar &i &ost" bătrânul a#ea
sen'aia că plutea $ntr-o tihnă dulce" acea plăcere pe care o
$ncerci arunci c$nd dormi l$ngă o &ată t$nă ră% $)erici- rea" $i 'ise
el" poate că nu se a&lă dec$t $n clipa care 'boară%M /e g$ndi" ca
$ntr-un #is" că i $n dragoste s$nt oameni bo- gai i oameni
săraci" unii norocoi i unii nenorocoi% /e retrase pe nesimăite"
gră bindu-se să prindă ultimul tren% Yasuo i Kiuo $l ateptau
$n su&ragerie% ;ra trecut de unu%
$ i /huichiă $ntrebă el" &erindu-se să $nt$lnească pri#irile nurorii
lui% $ /-a culcat% $ ?aă i )usaoă 70D
$ i% ,Kiuo $i $mpă turea hainele% +oată 'iua a &ost timp
&rumos" 'ise ea" dar se pare că cerul s-a $ntunecat din nou% $ -
am obser#at%
$n timp ce se ridică" t$nă ra scăpă costumul din brae% ;a
potri#i din nou pantalonii pe dungă% /hingo $i obser#ă pă -
rul" era mai scurtB probabil că &usese la un institut de $n&ru-
museare%
Alături de el" Yasuo respira greu" tulbur$ndu-i somnul%
u peste mult" $ncepu să #ise'e%
+$nă
sabierlao&ier
old $n armata
i cu de uscat"laera
trei pistoale $mbră/abia
centură% cat $ntrebuie
uni&ormă"
să &icu&ost
o motenire din &amilie" pe care i-o dăduse lui /huichi $n
#ederea plecării la luptă% /hingo mergea pe o cărare de munte" $l
$nsoea un pă durar%
$?rumurile s$nt prime*dioase noaptea" spunea acesta% ?e aceea"
eu nu prea circul pe $ntuneric% Ai &ace bine să inei pe dreapta"
e mai sigurGM
/hingo inea dreapta" dar" nelinitit" aprinsese lanterna de
bu'unar% > mulăime de diamante prinseră să sc$nteie'e $n *urul
becului" &ăc$nd lanterna să stră lucească orbitor% Lumina
de'#ălui o mog$ldeaă $ntunecată $n be'na din *ur: pă - reau
două sau trei trunchiuri de copaci tr$htite unele peste altele% ?ar"
pri#ind-o mai de aproape" mog$ldeaă se do#edea a &i un #al de
$nă ari care lua această &ormă% $(e-i de &ăcută se $ntrebă el%
+rebuie să-mi croiesc drum pe aici%M $i scoase sabia si $ncepu să
lo#ească obstacolul cu tiul i cu #$r&ul spadei%
$ntorc$nd capul" el #ă'u pe pă durar &ugind ca un nebun%
?in uni&orma lui /hingo $niră &lăcări% 8artea stranie era că se
a&lau acolo doi /hingo" unul adulmec$ndu-4 pe celălalt" a cărui
tunică $ncepuse să ardă% )ocul se $ntindea de la man- etă spre
cusătura de la umăr" cuprindea apoi epoleii i dis- pă rea &ără să
mistuie cu ade#ărat ce#a% /e au'eau p$r$ituri slabe" $nsoite de
mici sclipiri &ugare" ca nite tciuni aprină i% $n s&$ră it" /hingo se
pomeni la el acasă" de bună seamă $n casa din copilăria lui" la
/hinshu% /ora cea &rumoasă a lui Yasuo era acolo% /hingo" ră
pus de oboseală" nu resimăea totui nici o m$ncărime de pe urma
$nă epă turilor de $nă ari%
70C
?upă ce o luase la &ugă" se #ede treaba că pă durarul nimerise i
el drumul ce ducea la casa de altdată% Abia a*unse acolo" că
leină% 1 se scoase din trup o gă leată plină de $nă ari% /hingo nu
tia prin ce procedeu" dar c$nd se tre'i" #ă'u insectele care
umpleau acum un h$rdău $ntreg%%%
.n $nă ar să &i pă truns oare sub cu#ertură ă Voi să tragă cu
urechea" dar $i simăea capul greu i nă clăit% A&ară ploua%
70E
>ul de arpe
8oate din cau'ă că o dată cu apropierea toamnei oboseala
adunată $n timpul #erii $l apă sa tot mai greu" /hingo adormea
uneori $n tren" pe drumul de la birou spre casă%
1n orele de #$r&" pe linia Yoosua trenurile plecau din s&ert $n
s&ert de ceas% (ompartimentele de clasa a doua nu erau prea
aglomerate%
8e c$nd picotea ast&el" $n minte $i apă ru un p$lc de salc$mi%
(u puine 'ile mai $nainte" trecuse pe sub aceti copaci" mi-
r$ndu-se că ei puteau să $n&lorească pe stră 'ile din +oHo%
<ergea atunci pe strada care ducea la picioarele colinei Kudan"
p$nă la ană ul din *urul 8alatului imperial% ;ra o 'i ur$tă de
augustB unul
umai bura%dintre copacii aceia $i scuturase &lorile" care erau
$mpră tiate pe as&alt% 8ri#ind pe &ereastra din spate a taiului"
/hingo se $ntrebase de ce% ;l pă stra imaginea unor &lori
delicate" de un galben pal băt$nd $n #erde" &lori multe si mici%
(hiar $n ciuda acestui arbore" singurul care se #ete*ea" p$lcul de
salc$mi $n&lorii i se imprimase bine $n memorie% 8oate din
pricină că se $ntorcea de la un spital unde se dusese să-si #adă
un prieten bolna# de cancer la &icat" mai precis un &ost coleg de
&acultate" pe care $nsă nu -4 mai #edea dec$t &oarte rar%
8rietenul acela pă rea &oarte slăbit% ?oar o in&irmieră $i mai
inea to#ără ie% /hingo nici nu tia măcar dacă soția lui mai tră
ia sau nu%
$?acă
$l main-ai
#e'i cum#asă-l
prile*ul pe $nt$lneti"
<iHamotoă #rei$l să-i
$ntrebă bolna#ul%
tele&one'i i să-i spuiă
70
$ (e să-i spună
$ ;i" tii tuG ?espre ceea ce #orbeam noi la reuniunea &otilor
colegi% La Anul ou%
/hingo $i aminti% (ianura% 8rietenul său probabil că se simăea
$ncă de pe atunci atins de cancer%
La orice reuniuni de seagenari" discuiile se $n#$rtesc de obicei
$n *urul in&irmitilor" a bătrâneii i a &ricii de boli incurabile%
tiind că la &abrica lui <iHamoto se lucra cu cia- nură" unul
dintre comeseni spusese că" dacă s-ar $nt$mpla să se $mbolnă
#ească $ntr-o 'i de un cancer inoperabil" el ar cere să i se dea o
do'ă de otra#ă% A prelungi su&erină ele unei maladii $ngro'itoare
e un lucru lamentabil% ?acă s-ar ti condamnat" ar #rea cel puin
să-i aleagă singur s&$ră itul%
/hingo" destul de $ncurcat" ră spunse:
$ ;ra o discuie de oameni cherchelii" #orbe aruncate $n
#$nt%
$ u mă #oi &olosi de cianură% u" nu mă #oi &olosi% Vreau
numai să-mi asigur acea libertate de care #orbeam noi atunci%
<ă simt $n stare să $ndur toate durerile" cu condiia să tiu că am
o portiă de scăpare% +u mă $nă elegi" nu-i aaă 1ată tot ce-mi
mai ră m$ne: ultima mea libertate" singura mea ră '- #ră tire% ?ar
$i &ăgă duiesc că n-am să mă &olosesc de ea%
> lucire stră bătu ochii bolna#ului% 1n&irmiera" care tricota un
pulo#er de l$nă albă" lucra alături" $n tcere%
Rugă mintea nu putea &i" &irete" $ndeplinitB /hingo o lăsă $n
suspensie" dar considera $ngro'itoare ideea că muribundul acela
se putea bi'ui pe el%
La oarecare distană ă de spital" bătrânul a&lă o uurare la #ederea
acelor salc$mi $n&lorii% 1ar acum" moind $n tren" $i #edea reapă
r$nd $n &aa ochilor $nchii% ?e-ar putea alunga din mintea sa
imaginea acelui prieten bolna#G
AdormiB c$nd se tre'i" trenul sttea pe loc" dar nu $ntr-o gară%
.n rapid" care se $ndrepta spre +oHo" trecea cu un uruit
puternic pe linia cealaltă% ?esigur" 'gomotul acesta $l tre'ise din
somn%
+renul lui /hingo mergea puin" se oprea" mai mergea puin i
iar se oprea%
706
.n grup de copii alerga la #ale" de-a lungul unui drum $ngust"
spre linia &erată% <ai mulăi călători" aplecai la &erestre" pri#eau
spre locomoti#ă% 1n &aa &erestrelor" la st$nga" se ridica 'idul de
beton al unei u'ine" despă ră it de tren prin- tr-un ană umplut cu
apă murdară" sttută% .n miros greu" ur$t" nă #ălea $n #agon%
La dreapta se a&la drumeagul pe care alergau copiii% 8e marginea
lui" un c$ine" st$nd pe labe" $i &reca botul $n iarba #erde% La
pasa*ul de ni#el se $nă lăau două sau trei bară ci reparate cu
sc$nduri #echi" bătute $n cuie% 8e o &ereastră" care nu era altce#a
dec$t o gaură de &ormă pă trată" o &ată care locuia desigur acolo"
&ăcea semne cu gesturi lente" languroase" spre tren%
$ /e pare că trenul dinaintea noastră a a#ut un accident $n gara
+surumi" 'ise un impiegat% u mai poate porni% e cerem scu'e
pentru această $nt$r'iere%
8e banca din &aa bătrânului un călător stră in $l scutură pe un
t$nă r *apone' care dormea l$ngă el" cer$ndu-i" $n en- gle'ă" să-i
traducă cele ce spusese impiegatul%
3ăiatul $i spri*inise obra'ul de umărul #ecinului său i se inea
cu am$ndouă m$inile de braul lui gros% ($nd se tre'i" nu-i
schimbă po'iia" dar $i aruncă stră inului o pri#ire $n- cruntată%
>chii $i erau puin iritai" $nroii" $ncon*urai de cearcăne
negre% 8ă rul rocat" care-i crescuse de c$nd $l #opsise ultima
oară" ră m$n$nd negru la ră dăcini" crea un e&ect general de
castană murdară B numai pe cretet pă stra acel rou ciudat%
/hingo bănui că băiatul trebuie să &ie un prostituat speciali'at $n
clientelă americană%
% +$nă rul $ntoarse $n sus palma lată ce sttea pe genunchiul stră
inului" o lipi de ea pe a lui i o apă să $ncet" cu micări de &emeie
care se gudură%
Labele $nsoitorului său" ce ieeau din m$necile scurte" pă reau
nite labe de urs sur" pă ros% 3ăiatul" &ără să &ie prea mic" 'iceai
că e un copil pe l$ngă acest uriaă cu un abdomen mare" cu g$t
gros% amila gă sea pesemne că e prea obositor să $ntoarcă &aa
i parcă nici nu se sinchisea de băiatul ghe- mult l$ngă el% Aerul
lui sălbatic" robusteea lui #$n*oasă sco-
705
teau i mai mult $n e#idenă ă paloarea pă m$ntie a chipului t$nă r
i obosit%
; greu să preci'e'i #$rsta stră inilor% (apul mare" pleu#" cea&a
$ncreită" petele negre de pe braă $l &ăceau pe /hingo să creadă
că acesta nu putea să &ie cu mult mai t$nă r dec$t el% i c$nd te
g$ndeti că un asemenea indi#id a #enit dintr-o ară depă rtată ca
să pună stp$nire pe băiatul acestaG +$nă rul a#ea o cămaă
cenuie" al cărei nasture de la g$t" deschis" lăsa să se #adă un
torace osos% $ -are s-o mai ducă mult" $i 'ice bătrânul"
$ntorc$nd ochii%
ană ul loc%
stea pe mocirlos era nă pă dit de sălcii" #er'i% +renul continua să
7
/hingo spunea că plasa contra $nă arilor e grea i $nă bui- toare
i n-o mai &olosea% /oția lui se pl$ngea aproape $n &iecare seară
c-o dădea deoparte i punea o d$r'enie nemaipo- menită an #$nă
toarea $nă arilor% $ Kiuo i /huichi se acoperă cu plasa% $ ?u-
te i culcă-te cu eiG 'ise el" ridic$ndu-i ochii spre ta#anul acum
liberat de $mpletitura aceea groasă% $ ; niel cam greu" dar cred
că m$ine seară am să mă mut la )usao%
$ ?e ce nuă Ai să dormi cu una din nepoele an brae% $ 8oți să-
mi eplici de ce /atoo se ine mereu de &usta maică-si" acum
că o are i pe cea micăă u i se pare că e cam ciudată .neori
are o pri#ire stranie%
/hingo nu ră spunse%
$ <ă $ntreb dacă absenă a unui tată poate să $nr$urească $ntr-at$ta
un copil 
$ Ar & i poate bine să &ii mai apropiată de ele% $ Aă putea să-i
spun acelai lucru i ie% ;u" personal" o pre&er pe cea mică%
$ i nici un semn de la Aihara" ca să tim dacă mai tră - iete sau
nuG
709
$ Ai trimis $nă tiină area de di#oră% (u asta am scăpat de bucluc%
$ (re'iă u mai a#em nici un cu#$nt de spusă $ $nă eleg la ce te
g$ndeti% /ă presupunem că tră iete" noi $nsă n-a#em nici un
mi*loc să dăm de el% +rebuie să ne resemnă m: căsătoria asta e o
greeală% ?ar trebuia să se $n- t$mple aaă Ai &ăcut doi copii"
apoi te despară iG Asta distruge orice $ncredere $n instituia
căsătoriei% $ (hiar c$nd o căsnicie se strică" 'ise el" urmările ar
putea să &ie mai puin neplăcute% )usao $i are i ea #ina ei%
;l e un neispră #it" nu tiu c$te a a#ut de $ndurat" $nsă mă
g$ndesc că nici ea nu s-a ară tat destul de $nă elegă toare% $ ($nd
un bărbat se lasă $n gheara de'nă de*dii" &emeia nu mai poate să
&acă mare lucru pentru el% <ai $nt$i o pă - ră sete% ?acă &iica ta
a acceptat &ără cr$cnire să &ie pă ră sită ast&el" poate că asta a
&erit-o de sinucidere" pe ea i &etiele sale% .n bărbat gă sete
totdeauna o &emeie care să moară $mpreună cu el% ($t despre
/huichi" continuă Yasuo" el s-a dat pe bra'dă de c$t#a timp" dar
cine poate ti dacă n-are s-o ia de la $ncepută .ltimele $nt$mplări
n-au &ost prea plă- cute pentru Kiuo% $ Vorbeti de copil%%%
$n mintea lui /hingo aceste #orbe e#ocau două lucruri di&erite:
&aptul că nora lui re&u'ase să pă stre'e copilul i acela că &emeia
cealaltă se hotr$se să nască% ?ar despre asta Yasuo nu tia
nimic%
$ La urma urmei" aă &ace mai bine să mă duc să dorm sub
pologul lui /huichi% 8oți să tii ce mai s$nt $n stare să mai pună
la caleă <i-e teamă% $ (e #rei să 'ici
Yasuo" care era culcată pe spate" se $ntoarse spre el i #oi să-i
apuce m$na" dar el nu i-o $ntinse% Atunci ea se apropie uor de
$marginea
-ar &i depernei
mirarei ca
murmură"
ea să ră ca i cum
m$hă i-ar &i de'#ăluit
$nsărcinată din nou% o taină :
/hingo &u uluit%
$ <ie mi se pare cam de#reme" dar )usao mi-a $mpă r- tit
bănuielile ei%
740
;l nu mai #edea $n Yasuo pe &emeia care altdată $i #orbea
despre sarcinile sale% $ i-a spus )usao asta
$ ; prematur" ră spunse Yasuo% ?ar se 'ice că după" #ine
numaidec$t altul%
$ Kiuo i /huichi au stat de #orbă cu ea
$ u% ; #orba de cercetrile lui )usao%
$(ercetriM" i se pă ru straniu% )iica lui" care-i pă ră sise
propriul ei bărbat"
c$nd era #orba de sopățiarea&ratelui
să mani&este
ei% o curio'itate deplasat
$ Ar trebui să #orbeti tu $nsui cu ea" reluă Yasuo% /-o
con#ingi să-4 pă stre'e de data asta%
/hingo simăi că i se pune un nod $n g$t% Vestea asta &ăcea să i se
pară i mai apă sătoare sarcina celeilalte% $n de&initi#" că două
&emei au ră mas $nsărcinate de la acelai bărbat" $n acelai timp"
asta nu este ce#a chiar at$t de neobinuit% ?ar c$nd era #orba de
propriul lui &iu" &aptul producea o teamă ciudată% u-i cum#a un
blestemă u-i cum#a o ră 'bunare a iadului
/-ar &i putut ca toate aceste $nt$mplări să &ie socotite nite
mani&estri &i'iologice &oarte naturale" dar /hingo era prea
departe de a atinge o asemenea libertate de spirit%
Kiuo ar trece pentru a doua oară prin această $ncercare" $n
momentul c$nd ea a a#ortat" cealaltă era $nsărcinată" $nainte ca a
doua să nască" prima se a&lă din nou $n aceeai si- tuaie" $nsă
&ără să tie nimic de starea ri#alei sale" care trebuie să &ie acum
groasă i să simtă copilul mic$ndu-se $n p$ntecul ei%
$ ?acă prinde de #este că noi tim" atunci n-o să mai &acă aa
cum #rea ea" ca r$ndul trecut%
$ Aa presupun i eu" 'ise /hingo $ncet% Ar trebui să #orbeti tu
cu ea%
$ .n nepot din partea lui Kiuo i-ar prinde bine%
/hingo nu mai putu să adoarmă% +ot &elul de g$nduri haine $i
hră uiau minteaB se $ntreba cu obidă dacă" lu$nd-o din scurt"
ce#a mai tare" n-ar putea-o determina pe Kinuo să renună e la
acel copil%
744
;a pretindea că /huichi nu era tatăl copilului% ?acă bă- tr$nul ar
cerceta #iaa particulară a acestei &emei" ar descoperi oare ce#a
care să-i aducă #reo uurareă A&ară" $n gră dină" se au'ea un
'gomot ne$ntrerupt% (easul era două trecute% ;l nu recunotea $n
'gomotul acela b$'$itul obinuit al insectelor din &iecare noapte%
Jb$rn$itul acesta $n&undat" neprecis" $l &ăcea să se g$ndească la
somnul pă m$ntului *ila# i $ntunecat%
$n ultimul timp #isase de &oarte multe ori" iar acum" către 'iuă"
a#u un nou #is" mai lung dec$t celelalte%
u
&aatia pe cedouă
ochilor drumouă
apucase" dar c$nd
albe" puse se tre'i
alături% mai #edea
8e o c$mpie $ncă $n$
nisipoasă
nisipul se $ntindea c$t #edeai cu ochii $ două ouă 'ăceau laolaltă
deasupra colbului: unul era mare" un ou de struB celălalt mic" un
ou de arpe% (oa*a celui mic se sparse i din el $i scoase capul"
clătin$ndu-se" un pui de arpe% Lui /hingo i se pă rea &oarte dră
guă%
)ără nici o $ndoială" toate g$ndurile sale se $n#$rteau $n *urul lui
Kiuo si Kinuo% 1ată srcinea #isului săuB $nsă nu a#ea cum să
tie care era copilul struului si care al arpelui%
$ erpii s$nt o#ipari sau #i#ipariă se $ntrebă el deodată%
A doua 'i" duminică" simtindu-se sleit de puteri" /hingo ră mase
$n pat p$nă lalanouă%
?imineaa" detepare" oul de struă si puiul de arpe ce scotea
capul din gă oacea lui $i creau o stare de nelinite ad$ncă% /e spă
lă pe dină i" amăr$t" i se duse $n su&ragerie% Kiuo ae'a $n
pachete 'iarele #echi pregă tindu-le" &ără $ndoială" să le #$ndă%
;ra una din atribuiile ei să r$nduiască" pentru soacra sa" 'iarele
de dimineaă i cele de seară" $n ordine cronologică%
/e duse să aducă ceaiul%
747
$ +ată" ai #ă'ut articolele despre nenu&ariă 'ise ea pu- n$nd două
'iare pe masă" $n &aa lui% /crie $n am$ndouă% i le-am pă strat%
$ <i se pare c-am citit ce#a despre asta" ră spunse el" dar luă
totui 'iarele%
Apă ruseră două tiri noi despre semină ele de nenu&ari #echi de
două milenii% .na ară ta cum doctorul $n nenu&ari separase
#lăstarii spre a-i ră sădi $n lacul de la /anschiro" de pe domeniile
.ni#ersitii din +oHo" al cărei absol#ent era% (ealaltă tire
#enea din America% .n sa#ant de la .ni#ersitatea din +ohou gă
sise două semină e de nenu&ari" la prima #edere &osili'ate" $ntr-
un strat argilos din <anciuria" pe care-4 trimisese $n /tatele
.nite% ?upă $nlăturarea pă ră ii eterioare pietri&icate" la @ră
dina botanică din 2ashington" semină ele au &ost puse $ntre
două aternuturi de bumbac hidro&il umed" sub o placă de sticlă%
Anul trecut" semină ele germinaseră d$nd nite muguri &oarte
&ragiliB anul acesta" ră sădite $n lac" ele dăduseră doi lăstari" care
se de'#oltaseră" trans&orm$ndu-se $n &lori de culoare ro'%
/pecialitii de la @ră dina botanică apreciau că semină ele
puteau să aibă $ntre o mie i cinci'eci de mii de ani%
$ ;ste tocmai ceea ce cred că am citit i prima dată% $ntre o mie
i cinci'eci de mii de ani $ iată un inter#al de timp destul de
con#enabil%
$l amu'ă i mai mult declaraia unui erudit *apone' că" *udecind
după natura stratului geologic" semină ele ar &i #echi de c$te#a
'eci de mii de aniB $n schimb" datarea după elementul carbon nu
le acorda dec$t o mie de ani%
Articolul era o relatare transmisă de corespondenă ii din
2ashington%
$$ndoială"
Ai terminată
dacă $ntrebă
putea săKiuo"
le #$ndă%str$ng$nd 'iarele% Voia să tie" &ără
/hingo &ăcu un semn de $ncu#iină are% $ > mie sau cinci'eci de
mii de ani%%% /emină ele de lotus au o #iaă lungă G $n
comparaie cu eistenă a omenească" asta $nseamnă aproape
eternitatea% i ridică ochii spre Kiuo:
Ar &i minunat să poți sta $n pă m$nt o mie sau două mii de ani
&ără să moriG
74D
$ $n pă m$ntă repetă Kiuo" cu glas stins% $ u $n morm$nt% i
&ără să mori% /ă te odihneti" pur si simplu% ?acă ai putea să te
odihneti $n pă m$nt i să te tre'eti după cinci'eci de mii de ani
i să gă seti toate problemele tale" toate problemele societii"
re'ol#ateG Lumea ar &i poate" atunci" un paradisG $ Kiuo" e ora
c$nd măn$ncă tataG Vrei să-i pregă teti masaă strigă )usao din
bucătrie" unde urma să le dea de m$ncare &etielor%
Kiuo se $ntoarse numaidec$t" aduc$nd micul de*un% $ A'i
măn$nci singur% oi am terminat de mult% $ i /huichi
$ /-a dus să peascuiască la eleteu% $ ?ar Yasuoă $ ; $n gră dină%
$ (red că dimineaa asta n-am să măn$nc ouG 'ise el i $mpinse
&ar&uria pe care se a&la un ou ră scopt" care-i amintea $n mod
neplăcut de oul de arpe%
)usao $i aduse o bucată de pete pră *it" o puse pe masă i" &ără
să scoată o #orbă" se $ntoarse la &etiele ei%
8ri#ind-o pe Kiuo drept $n ochi" /hingo o $ntrebă" $n timp ce
lua castronaul cu ore' pe care i-4 $ntindea ea: $ /pune-mi"
atepă i un copilă
$ u" ră spunse ea numaidec$t si nu pă ru surprinsă dec$t ce#a
mai t$r'iu% ici #orbă de aa ce#a" adăugă apoi" d$nd din cap%
$ Atunci" nu-i ade#ărat
$ u" i $l pri#i cu un aer $ntrebător" roindu-se% $ /per că data
#iitoare ai să-4 trate'i mai bine% (e discuii am a#ut cu /huichi
$n legă tură cu primulG L-am $ntrebat dacă poate garanta că o să
mai ai altul i el mi-a ră spuns că da" at$ta i nimic mai mult% 1ată
do#ada că nu i-e &rică de ră '- bunarea cerului" i-am ripostat eu%
(ine poate garanta că o să mai &ie $n #iaă peste o 'iă 3ine$nă
eles" copilul #a &i al tu i al lui /huichi" dar #a &i i nepoelul
nostru% .n copil 'ă- mislit de tine trebuie să &ie un copil &rumos%
74C
$ $mi pare ră u" &ăcu Kiuo" lăs$nd capul $n *os" i /hingo &u
con#ins că ea spunea ade#ărul%
Atunci" ce nă scocise )usaoă )iica lui ducea $cercetrileM ei
cam prea departe% (um putea ea să cunoască o situaie despre
care pesemne cea mai interesată nu tia nimică 1mposibilG
/hingo aruncă o pri#ire $n *ur" tem$ndu-se ca &iica lui să nu-i &i
au'it% ?ar )usao era probabil a&ară" cu &etiele% $ /huichi n-a
mai &ost niciodată la pescuit la eleteu% $ u% 1-a #orbit despre
asta unul din prietenii lui" 'ise Kiuo%
3ătrânul se g$ndi că &iul său $i pă ră sise $n s&$ră it amanta" căci
duminica se ducea de obicei acolo% $ u i-ar plăcea să te duci i
tu cu el iei
/hingo la pescuită $ >" daG
$n gră dină% Yasuo pri#ea" cu &aa ridicată $n sus"
cireul% $ (e s-a $nt$mplat
$ imic" dar i-au că'ut aproape toate &run'ele% <ă $ntreb dacă n-
o &i a#$nd cum#a para'iiă @reierii de #ară $r$ie $ncă i iată că
pomul nostru e aproape gol%
(hiar $n timp ce #orbea" &run'ele $ngă lbenite cădeau una c$te
una" bră 'd$nd aerul linitit" &ără să se ră sucească% $ /e pare că
&iul nostru e la pescuit% <ă duc i eu cu Kiuo" să #edem ce
&ace acolo% $ La eleteuă Yasuo aruncă o pri#ire $n *urul ei% $ 1-
am #orbit despre chestiunea aceea" dar ea mi-a spus că nu-i
ade#ărat" $mi &ace impresia că )usao are #edenii" cu
presupunerile ei%
$ Ai $ntrebat-oă Yasuo pă ru puin de'um&lată% 8ă catG $ ?e ce
pune )usao at$ta struină ă $n $cercetrileM eiă $ ?e ceă $ ;u te
$ntreb pe tine%
$n casă" o gă si pe Kiuo care-4 atepta $mbră cată $ntr-o blu'ă
albă i cu sandale" $i dăduse puin ru* pe obra' i pă rea &oarte
#ioaie%
74E
C
$ntr-o 'i" $n &erestrele trenului se oglindiră deodată iraguri de
&lori: erau crini roii ce creteau de-a lungul an- ului" at$t de
aproape" $nc$t pă reau că se clatină la trecerea trenului%
/hingo $i contemplă $n acelai timp i pe cei care creteau pe
malul r$ului +otsua" plantat cu cirei% Acetia se des-
chiseseră i a#eau un colorit minunat%
;ra $ntr-una din acele diminei c$nd &lorile aduc aminte de
linitea c$mpului" toamna% oile spice ale tu&elor de gra- minee
$ncepeau să prindă &ormă%
/hingo se descălăă" $i puse piciorul drept pe genunchiul
st$ng i se &recă pe talpă%
$Ai pă it ce#aă $l $ntrebă /huichi%
$ Le simt at$t de greleG .neori" c$nd urc treptele gă rii"
picioarele mi se $ngreuia'ă% u tiu" dar mă simt tare slăbit
anul sta% 8arcă se scurge #laga din mine%
$ Kiuo e nelinitită% Jice că eti obosit%
$ ?aă Asta &iindcă i-am spus c-aă #rea să mă odihnesc
$n pă m$nt timp de cinci'eci de mii de ani%
/huichi $i aruncă o pri#ire nedumerită% $ ; #orba de semină ele
de nenu&ari" $i amintetiă ?e acele semină e &oarte #echi" care
au germinat" care au &ăcut chiar &lori%
$ >G /huichi $i aprinse o igară% Ai $ntrebat-o dacă a- teaptă un
copilă /-a simăit &oarte ruinată% $ ?e &apt" ateaptă sau nuă $
(red că e prea de#reme ca să tim% $ ?ar cu al lui Kinuo ce se
audeă (u toate că el era cel $ncolăit" /huichi luă o&ensi#a% $ /e
pare că ai &ost la ea ca să-i o&eri o despă gubire pentru ruptură%
;ra de prisos% $ ($nd ai a&lat
$ <i-a spus altcine#a% tii doar că $ntre noi nu mai e nimic%
$ (opilul e al tu
74
$ Kinuo susăine" cea dint$i" că nu%
$ ;a susăine" dar conă tiină a ta ce 'iceă &ăcu /hingo cu
o #oce ridicată% (e ai de ră spuns la asta
$ $n acest domeniu conă tină a nu prea e $n stare să dea
indicaii%
$ (umă
$ i dacă eu aă su&eriă (re'i că asta ar putea s-o mite pe o
&emeie care #rea să aibă un copil cu orice preă $ ;u cred că ea
su&eră mai mult dec$t tine% Kiuo de asemenea%
$ Acum" că ne-am despă ră it" #ăd că ea a &ăcut aa cum a tiat-o
capul%
$ i asta i-e de-a*unsă u #rei" $ntr-ade#ăr" să tii dacă eti tatăl
copilului eiă <ai ales c$nd conă tiină a ta te-a pre- #enit
/huichi nu ră spunse% >chii lui mari" nite ochi aproape prea
&rumoi pentru un bărbat" clipeau des%
.n anună $ncon*urat de un chenar negru atepta pe biroul lui
/hingo% (ancerosul murise" dar ce#a mai repede dec$t ar &i lăsat
să se pre#adă cursul normal al bolii% >are să-i &i dat cine#a
otra#aă 8oate că /hingo nu era singurul căruia i-o ceruse% A&ară
doar dacă nu gă sise un alt mi*loc de sinucidere%%%
3ătrânul deschise o scrisoare de la +ani'ai ;io% ;a lucra acum
$ntr-un alt maga'in% Kinuo plecase i ea de la atelier $ după
;io" se ară ta $n scrisoare $ pentru a se retrage la uma'u%
/pera să deschidă acolo o pră #ălioară" $i declarase tinerei &ete"
deoarece la +oHo s-ar &i lo#it de prea multe greuti% (u toate
că ;io nu spunea nimic despre asta" probabil că Kinuo se
ascunsese la uma'u" ca să atepte acolo naterea copilului% /ă
&ie deci ade#ărat" cum susăinea /huichi" că ea &ăcea aa cum o
tia capul" &ără să ină seama de sim- mintele nimănui" ale lui
/huichi" sau chiar ale bătrânuluiă /hingo ră mase mult timp pe
scaun" absent" cu pri#irile pierdute $n lumina albă a &erestrei%
1ar acea doamnă 1eda" ce se $nt$mplă cu ea acum" că a
ră mas singură 
746
3ătrânul se g$ndi dacă n-ar &i ca'ul s-o #adă" pe ea sau pe ;io"
pentru a căpă ta tiri despre Kinuo% $n cursul după -amie'ei se
duse să-i pre'ipte condo- leană ele% Arunci a&lă că soția
prietenului său murise de apte ani% ?e&unctul probabil că
sttuse la &iul săuB $n casa acestuia erau cinci copii mici% )iul nu
pă rea să semene cu tatăl " cu at$t mai puin nepoeii%
Lui /hingo $i mirosea a sinucidere" dar acestea s$nt chestiuni
despre care nu se $ntreabă% ite minunate cri'anteme atră geau
pri#irile printre celelalte &lori care $mpodobeau cosciugul%
$ntors la birou" $n timp ce se ocupa de corespondenă ă" $mpreună
cu secretara" /hingo primi un tele&on nepre#ă'ut de la Kiuo%
/e temu să nu se &i $nt$mplat ce#a ră u% $ .nde eti" la +oHo
$ ?a% $n #i'ită la pă rină ii mei% A#ea o #oce #eselă% <ama mi-a
trimis #orbă că are să-mi spună ce#a% Am #enit" dar ade#ărul e
că nu s-a $nt$mplat absolut nimic% /e simăea sin- gură si #oia să
mă #adă%dulceaă
> mare $ At$tă $ $lAt$t%
pă trundea" $i nă pă dea inima" iar #ocea
agreabilă care-i #orbea la tele&on nu era singura cau'ă a acestei
sen'aii%
$ +e $ntorci de#reme acasăă $ntrebă Kiuo% $ ?a% +oată lumea e
bine la pă rină ii tiă $ )oarte bine" mulăumesc% <ă g$ndeam că
ar &i plăcut să mă $ntorc i eu $mpreună cu dumneata% i ca atare"
ti-am tele&onat%
$ )iea'ă tu ora" de #reme ce eti aici% /ă-4 pre#in si pe bărbatul
tu% $ ;u plec imediat% $ (e-ar &i să #ii aici" la birouă $ -o să te
deran*e'ă <ă g$ndeam să te atept la gară% $ u" mai bine #ino
aici% Vrei să i-4 dau pe /huichiă Am putea merge să lum masa
toti trei $mpreună% $ +ele&onista de la centrală mi-a spus că nu-i
la birou%
706 $Aa
$ Atunci pot să #ină /$nt gata%
/hingo simăea cum o căldură i se urca $n trup" p$nă la pleoape"
iar oraul i se pă ru" pe &ereastră" mai $nseninat%
749
8etii de toamnă
4
$ntr-o dimineaă de octombrie" $nnod$ndu-si cra#ata"
/hingo simăi deodată că nu mai e stp$n pe m$inile lui% $ aG i
se opri% > epresie $ngri*orată $i apă ru pe &aă%
(um naiba se &ace nodul sta
?es&ăcu nodul" $ncercă a doua oară" dar nu reui mai
bine%
Ridică cele două capete $n dreptul ochilor i le pri#i cu un aer
uimit%
$ (e s-a $nt$mplată La spatele bătrânului" dar ce#a mai $ntr-o
parte" Kiuo $i inea haina% )ăc$nd ocolul lui" t$nă ra &emeie
trecu $n &aă%
$ u pot să-mi $nnod cra#ata% Am uitat% ; &oarte curiosG
(u un gest $ncet i stingaci" $n&ăură unul dintre capetele
cra#atei $n *urul unui deget" apoi $ncercă s-o tragă prin bu- clă"
dar nu i'buti să &acă dec$t un nod &oarte bi'ar% $3i'arM" cu#$ntul
se potri#ea &oarte bine cu stră dania asta ne$mpli- nită" dar teama
i de'nă de*dea $i $ntunecară pri#irea%
Această epresie pă ru s-o sperie pe Kiuo% $ +atG eclamă ea%
$ (e să &acă /hingo ră mase neclintit" secătuit de orice &oră ă ce
i-ar &i putut reanima aducerea aminte%
+ulburată" dar i compă timitoare" Kiuo se apropie cu haina
pe braă%
$ (um se apucăă ?egetele ei nu tiau cum să ră sucească
cra#ata" $n &aa pupilelor bătrâne ale lui /hingo" ele pă reau stră
#e'ii%
$ +ocmai asta-i" că nici eu nu mai tiu%
770
$ ?ar o $nno'i singur $n &iecare 'iG $ $ntr-ade#ăr%
?e ce oare nu-i mai aducea aminte acea succesiune de micări
repetate $n &iecare
birouă <$inile 'i" desăpatru'eci
trebuiau eecutede ani de c$nd
gesturile cu unseautomatism
ducea la
desă#$ră it% +rebuia să-i $nnoade cra#ata &ără să se g$ndească
măcar la ce &ace%
3ătrânul a#u deodată o sen'aie de pră buire" de pierdere a unei
pă ră i din el $nsuiB &u cuprins de groa'ă% $ +e #ăd &ăc$ndu-4 $n
&iecare dimineaă" 'ise Kiuo pe un ton gra#" ră sucind cra#ata"
apoi $ntin'$nd-o din nou%
/e lăsă de bună #oie $n gri*a ei% $nceputul unui sentiment curios
lua natere $n el: acela al unui copil care e ră s&ăat c$nd e
bolna#% <irosul pă rului lui Kiuo $i de'mierda plăcut nă rile%
$ ; prea scurtă" 'ise Kiuo" $nrosindu-se la &aă% $ -ai $nnodat-
o niciodată pe a lui /huichiă $ u%
$ > de'nodai doar" c$nd se $ntorcea acasă beat%
;a se dădu puin $napoi" cu bustul eapă n" ca să eamine'e
nodul%
$ <ama poate că tie" 'ise $n cele din urmă" ră su&l$nd uurată%
<amăG strigă ea% Vrei să #ii putin $ncoaceă +ata 'ice că nu poate
să &acă nodul la cra#ată% $ (um nu poateă Yasuo #eni" cu un aer
bat*ocoritor%
?e ce nu poate să i-o $nnoade singură $ Jice că nu mai tie%
$ Am uitat dintr-o dată totul% ; &oarte straniu% $ )oarte straniu"
$ntr-ade#ăr%
Kiuo se dădu la o parte% Yasuo trecu $n locul ei% $ 8oate că
am uitat si eu% ?ar să $ncerc% Ridică uor băr- bia bătrânului cu
m$na care inea cra#ata% ;l $nchise ochii% Yasuo pă ru a reui să
&orme'e un &el de nod%
8oate din cau'a unei uoare presiuni la ba'a craniului"
/hingo simăea că i se $n#$rteste capul i un nor de 'ăpadă aurită
stră lucea $n &aa pleoapelor sale $nchise% > pulbere 774
de 'ăpadă după a#alană ă" prin care se &iltrea'ă aurul luminii de
la as&ină it% 3ătrânul cre'u că aude un #uiet prelung% ?eschise
ochii" speriat% /ă &ie o hemoragie cerebralăă Kiuo $i inea ră
su&larea" pri#irile nu i se de'lipeau de m$inile soacrei sale%
;ra imaginea unei a#alană e pe care o #ă'use c$nd#a" $n casa de
la munte unde tră ise pe c$nd era copil mic% $ (apă tul sta poate
să treacă aa" pe aiciă ?upă ce $nnodă cra#ata" Yasuo $ncercă s-
o potri#ească la g$t% ?egetele ei le atinseră pe ale lui /hingo
c$nd el ridică m$na ca să #eri&ice%
3ătrânul $i aduse aminte că la terminarea uni#ersitii" atunci
c$nd lăsase" pentru prima dată" uni&orma de student cu guler
tare" sora cea at$t de &rumoasă a lui Yasuo $i legase cra#ata% /e
$ntoarse către dulapul cu oglindă" &erindu-se să $nt$lnească
pri#irile celor două &emei% $ Aa cred că merge% 3ătrâneea mi-a
*ucat renghiul de data asta% ; groa'nic să constai deodată că nu
mai tii să-i &aci nodul la cra#atG
/oția lui $i $nnodase destul de bine cra#ata" $l a*uta la aceasta pe
#remea c$nd erau tineri căsătoriiă u-i mai amintea nimic% >
$nnodase cum#a pe a seducătorului ei cumnat atunci c$nd $i
&ăcea mena*ul după ce acela ră măsese #ădu#ă 8un$ndu-i
sandalele $n picioare"
socrul ei p$nă Kiuo"
la poartă% &oarte $ngri*o-
$ (e proiecte ai pentrurată" $l conduse
diseară pe
ă $ imic
deosebit% Am să mă $ntorc de#reme% $ Atunci" pe cur$nd%
$n timp ce admira muntele )u*i" $n #ă'duhul albăstrui al
toamnei" pe c$nd trenul trecea prin >&una" /hingo $i pipă i
nodul de la cra#ată% (onstată că era &ăcut pe dos% )iindcă sttea
$n &aa lui" Yasuo petrecuse capă tul din st$nga pe deasupra%
?e'nodă" apoi legă din nou" &ără nici o greutate" această cra#ată
&atidică% @$ndul că putuse să uite" cu c$te#a clipe mai $nainte"
cum se &ace un nod" i se pă ru aproape de necre'ut%
777
7
?e data asta /hingo i /huichi luau acelai tren ca să re#ie
acasă%
+renurile de pe linia Yoosua plecau $n general din *u- mătate
$n *umătate de oră" dar $n perioadele de a&luenă ă" ca- denă a se
accelera" ele plecau din s&ert $n s&ert de ceas% .neori" $n orele de
a&luenă ă" #agoanele erau mai puin aglomerate ca $n orele cu
tra&ic redus%
La +oHo" o &ată se ae'ase $n &aa lor% $ /$ntei bun să spunei
că-i ocupată i se adresă ea lui /huichi" lăs$nd o geantă de atla'
roie pe banchetă% $ Am$ndouă locurile
)ata murmură un ră spuns din care nu se $nă elegea mai nimic%
+otui" c$nd se ră suci ca să iasă" nu se citea nici un &el de s&ială
pe &aa ei pudrată din belăug% .merii strimăi ai mantoului se
ridicau $ntr-un mod &oarte plăcut" haina $i că- dea &oarte bine%
A#ea o siluetă de o elegană ă &oarte &eminină% /hingo resimăi
oarecare mirare% (um de putuse ghici &iul său că &ata #oia să
re'er#e ambele locuriă (e pre'enă ă de spiritG ?e ce nu bănuise
i el că t$nă ra atepta pe cine#aă )iul său $nă elesese asta de la
$nceput" iar acuma bătrânul admitea că to#ară a lor de călătorie
ieise ca să-i caute $nsoitorul%
8e de altă parte" ae'ată $n colăul de la &ereastră" chiar $n &aa lui
/hingo" ea nu i se adresase lui% $n micarea ei de a se ridica" se
tre'i &aă $n &aă cu /huichi" lucru normal" dar pentru o &emeie
&iul său nu pă rea oare cel mai abordabil dintre ei am$ndoi
/hingo $i acoperi pe *umătate &aa" aplecat asupra 'iarului de
seară%
)ata se urcă din nou $n tren% Agă ată de barele uii deschise" ea
măsura cu pri#irea peronul% ?e bună seamă" persoana care-i
dăduse $nt$lnire $i tră gea chiulul% /e $ntoarse la locul ei cu
mantoul de culoare deschisă ce-i &$l&$ia uor" ritmic" de la umeri
p$nă la poale% .n nasture mare $l $ncheia la g$t% 3u'unarele erau
croite *os" aduse mult $n &aă% ;a mergea dătin$ndu-se" cu m$na
$ntr-un bu'unar% <odelul hainei" dei puin banal" o prindea
&oarte bine%
77D
1nstal$ndu-se de data asta $n &aa lui /huichi" t$nă ra $i aruncă
de trei ori ochii spre uă% /-ar &i 'is că $i alesese anume locul
acela" deoarece de acolo putea să #adă mai bine pe culoar%
@eanta
geantă $nde&ormă
m$nă de
ră măsese
cilindrupe celălalt
turtit" loc"&ermoar
cu un $n &aamare%
lui /hingo $o
(erceii
de la urechi" de diamant" desigur &alăi" a#eau $nsă o stră lucire
plăcută% asul c$rn se pro&ila bine pe &aa dreaptă" regulatB gura
ei mică era &rumoasă% /pr$ncenele dese" scurte i &oarte negre"
tindeau să se $nalăe spre r$mpleB curba pleoapelor lungi" de
asemenea graioasă" se estompa $nainte de a a*unge la coada
ochilor% >bra'ul dădea impresia de sănă - tate si #igoare% +oate
aceste tră sături di#erse alcătuiau laolaltă un chip destul de
&rumos $n genul său% >chii tră dau o anu- mită obosealăB
bătrânul aprecia cu greu #$rsta acestei &emei% La uă se au'iră
deodată c$te#a #oci gă lăgioase% 8ri#irile lui /hingo se
$ndreptară $ntr-acolo $n acelai timp cu ale &emeii% (inci sau ase
bărbai" #oioi ca la $ntoarcerea dintr-o ecursie" se urcară $n
#agon" cu ramuri mari de ară ar pe umeri% Roul ad$nc al
&run'elor amintea 'onele reci ale 'ă- pe'ilor% /hingo $nă elese
repede" din con#ersaia lor slobodă" că #eneau de departe" din
mună ii ;chigo% $ La /hinshu" $i spuse /hingo &iului său" ară arii
trebuie să &ie acum $n toată splendoarea lor%
/e g$ndea" totui" mai puin la ară arii sălbatici de la munte" c$t
la pomiorul din h$rdău" cu &run'ele lucioase" din &aa altarului
&amilial" $n 'iua c$nd a murit sora lui Yasuo% 8e atunci" &irete"
/huichi nu se nă scuse $ncă%
/hingo $i inea ochii aintii la &run'ele roii" care" at$r- n$nd
deasupra băncilor" aduceau $n #agon ce#a din &armecul iernii%
/e re$ntoarse la clipa pre'entă% +atăl &etei sttea $n &aa lui%
Aadar pe tatăl ei $l ateptaG /hingo gă si o anumită uurare la
g$ndul acesta%
+atăl a#ea un nas la &el de gros" semăn$nd at$t de mult cu al ei"
că pă rea aproape comic% Linia de unde $i cretea pă rul pe &runte
era identică cu a &eteiB bătrânul purta ochelari cu rama neagră%
77C
1ndi&erenă i unul &aă de celălalt" tatăl i &iica nu schimbară nici
un cu#$nt" nici o pri#ire% +atăl adormi $nainte ca trenul să &i
a*uns la marginea +oHoului% )ata $nchise si ea ochii" iar genele
lor pre'entau aceeai mare asemănare% /huichi era departe de a-i
semăna $ntr-at$ta lui /hingo%
(u toate că dorea să audă un schimb de cu#inte $ntre aceti doi
călători" /hingo resimăea un &el de in#idie &aă de admirabila lor
placiditate% (e &amilie potolită" de bună seamăG
?e aceea &u &oarte surprins c$nd &ata cobor$ singură la
Yoohama% $n realitate" departe de a &i tată i &iică" erau cu totul
stră ini unul de altul% /hingo a#u sentimentul că a &ost pă călit%
3ărbatul $ntredeschise ochii la plecarea din Yoohama" apoi
adormi din nou" $n hainele lui boite% (ăci dintr-o dată" după
plecarea tinerei &emei" bărbatul acesta $ntre două #$rste pă rea
un om boit%
/hingo $i dădu cu cotul lui /huichi% $ Aadar nu erau tată i &iică"
$i opti el%
/huichi
ai #ă'utănu/huichi
ară tă interesul
$nclină dinpecap"
carede
4-ar &i dorit
&ormă% $ ;tatăl
&oartelui% $ +otui"
curiosG
/huichi nu pă rea să gă sească &aptul at$t de curios% $ /emănau
&oarte mul&c $ 8arcă" $ntr-ade#ăr%
3ărbatul dormea i 'gomotul trenului acoperea #ocea lui
/hingo" dar cu toate acestea nu era indicat să discute cu glas tare
despre persoana care se a&la $n &aa lor%
/hingo $ntoarse capul socotindu-se #ino#at că se uitase cu prea
multă struină ă la cei din *ur i ast&el $l cuprinse o anumită
tristee% <ai $nt$i" o tristee &aă de acest om" apoi una care se
raporta la el $nsui% +renul parcurgea lungul
77E
traseu dintre =odogaHa i +otsua% (erul de toamnă se $n-
tunecă%
/tră inul era mai t$nă r dec$t /hingo" dar totui mai aproape de
ai'eci de ani dec$t de cinci'eci% 1ar acea tânără să aibă oare
#$rsta nurorii luiă imic la ea nu-i amintea puritatea din ochii
lui Kiuo%
$/-ar putea ca ea să nu &i &ost &iica luiM" g$ndi /hingo% .imirea
lui cretea din ce $n ce%
;istă pe lume unele persoane care se aseamănă $ntr-at$t" $nc$t
pot &i luate drept pă rină i i copiiB totui" ast&el de ca'uri nu se
poate să &ie prea multeB $n lumea $ntreagă abia dacă se gă sete
un bărbat care să se potri#ească cutrei &ete" sau o &ată care să se
potri#ească cutrui bărbat% .nul singur pentru &iecare dintre ei%
1n lumea $ntreagă poate că nu eistă dec$t o pereche la &el% ;i tră
iesc ca nite stră ini" &ără ca ce#a să indice măcar cea mai mică
legă tură $ntre ei% 8oate că &iecare nici nu tie de eistenă a
celuilalt% i iată că $nt$mplarea $i aduce $h acelai #agon" $i
alătură pentru prima dată" sortii &ără $ndoială să nu se mai $nt$l-
nească după aceea niciodată% > *umătate de ceas" pe parcursul
unei lungi #iei% ?upă aceea s-au despă ră it" &ără a-i &i spus
două #orbe% Ae'ai unul l$ngă altul" nici măcar nu s-au pri#it%
>r &i obser#at oare c$t de mult se aseamănă ă ?ar s-au despă ră
it după ce au &ost participană ii unui miracol de care ei habar nu
au%
/ingurul căruia ciudăenia acestei coincidenă e i-a atras luarea
aminte era un stră in%
$?ar el" martorul acesta $nt$mplător" a luat i el parte la
miracolăM se $ntreba /hingo%
(ine este deci cel ce a creat un bărbat i o &emeie care se
aseamănă ca un tată cu &iica lui" i i-a ae'at unul l$ngă altul"
timp de o *umătate de ceas" $n &aa lui /hingo
;a se ae'ase acolo" cu genunchii lipii unul de altul" l$ngă
un bărbat care pă rea să nu &ie altcine#a dec$t tatăl ei" si asta
numai &iindcă cel pe care-4 atepta nu #enise%
$Asta să &ie #iaaM At$t i'buti să murmure /hingo%
77
($nd trenul se opri $n gara +otsua" somnorosul se tre'i i plecă"
puin $mpleticindu-se% 8ă lăria $i că'u din plasa de baga*e chiar
la
i-opicioarele lui /hingo"
puse pe cap &ără a secare o ridică
osteni măcaris-o
i-o scuture%
dădu% $ <ulăumescG
$ /$nt unele lucruri etraordinare" 'ice /hingo" care putea să
#orbească acum cu glas tare% ici nu se cunoteauG $ /emănau"
$nsă nu la inută% $ La inută 
$ )emeia era scoasă ca din cutie" dar bărbatul pă rea *erpelit%
$ 8ă i aa se $nt$mplă adesea" &iicele s$nt elegante" $h timp ce pă
rină ii poartă 'drenă e% $ Vemintele lor nu erau &ăcute $n acelai
stil%
3ătrânul dădu din cap%
$ )ata a cobor$t la Yoohama% Abia a plecat ea" că omul acesta
mi s-a pă rut dintr-o dată pră buit% $ ;ra o ruină de la $nceput%
$ i eu am băgat de seamă numaidec$t% Asta m-a &rapat%
>mul m-a emoionat" cu toate că mi s-a pă rut mai t$nă r dec$t
mine%
$ )ără nici o $ndoială% i /huichi &ăcu o glumă: .n bă- tr$n e
totdeauna a#anta*at cu o &ată &rumoasă l$ngă el% Asta e ade#ărat
i pentru dumneata" nu-i aa
$ Voi" tinerii" ne pri#ii cu in#idie" ră spunse bătrânul" schimb$nd
subiectul%
$ ($tui de puin% > pereche &rumoasă nu-i sare totdeauna $n
ochi" dar ti se &ace milă de un tip slut c$nd &ata e &rumoasă% /ă
lăsăm deci &rumuseile pentru bătrâni%
+otui" ciudăenia acelei perechi $nt$mplătoare $l obseda $ncă pe
/hingo%
$ ?ar poate că s$nt cu ade#ărat tată i &iică% 1deea asta mi-a #enit
acum% /-ar putea să &ie o &iică pe care el a &ăcut-o si a lăsat-o de
i'belite% u s-au cunoscut niciodată" habar n-au ce legă tură e
$ntre ei%
776
/huichi $ntoarse capul% /hingo &u puin speriat de remarca pe
care o &ăcuseB putea &i luată drept o alu'ie% u-i mai ră mase
dec$t să adauge:
$ 8este dou'eci de ani" acelai lucru i s-ar putea $n- t$mpla i
ie%
$ Aadar" asta #oiai să-mi spuiă ;i bine" eu nu &ac parte dintre
&atalistii sentimentali% >bu'ele mi-au uierat pe la ureche" dar
nici unul nu m-a atins% 8oate că am lăsat i eu $n urma mea" $n
insulele din sud sau $n (hina" un copil sau doi% A te $nt$lni cu
propriul tu bastard i a-4 pă ră si &ără să-4 recunoti nu
$nseamnă nimic c$nd ai au'it obu'ele uie- r$ndu-i la ureche%
8rin asta" #iaa nu i-e amenină ată cu nimic% i apoi" ce do#adă
a#em că Kinuo #a nate o &etiă 1ar dacă ea spune că nu e a
mea" nici eu n-am s-o descos mai mult%
$ $n timp de ră 'boi i $n timp de pace $ s$nt două lucruri
deosebite%
$ 8oate că ne p$ndete un nou ră 'boiG i poate că ultimul ne
obsedea'ă $ncăG Ră 'boiul e totdeauna $n noi" ca un spectru" 'ise
/huichi" m$nios% Această &emeie era puin ciudată" ea ti-a plăcut
i de aici ai trecut la po#etile dumitale bi'are% 3ărbaii s$nt
totdeauna atrai de)iindcă
$ i asta e normală &emei care se deosebesc
o &emeie puin de
se deosebete ei% de tine"
puin
tu trebuie s-o lai $nsărcinată i cu po#ara de a-si crete copilulă
$ u eu am #rut asta% ;a a #rut%
/hingo nu mai a#ea ce să ră spundă% $ )emeia asta" care a
cobor$t la Yoohama" e o &emeie liberă% $ Liberă 
$ u-i căsătorită" te-ar &i urmat dacă i-ai &i &ăcut semn% $i dă
poate aere de mare doamnă" dar n-are din ce tră i cu#iincios i a
obosit să se tot 'bată ca s-o ducă de pe o 'i pe alta%
>bser#aiile lui /huichi $l uimiră pe bătrân% $ ;ti etraordinar"
'ise el" dar c$tă per#ersitateG
776 $ ici Kiuo nu e alt&el" scr$ni /huichi pe un ton de
dispreă% ;a nu e nici soldat" nici pri'onier" e cu ade#ărat li- beră%
$ Libertatea soției taleG (e #rei să spuiă 1-ai #orbit i ei ast&elă
$ /pune-i-o dumneata%
$ Vrei s-o gonesc din casăG /hingo $i stp$ni &uria cu preul
unui mare e&ort%
$ ($tusi de puin% /huichi se stp$nea i el% oi #orbim aici că
&ata care a cobor$t la Yoohama e liberă%%% )iindcă e de #$rsta lui
Kiuo" dumneata te-ai i g$ndit că s$nt tată i &iică%
/hingo &u at$t de surprins" că ră mase $ncremenit% $ +ocmai
&iindcă nu erau tată i &iică" semănau at$t de bine" $nc$t &aptul pă
rea un miracol% $ u e nimic $n asta care să te emoione'e% $
8entru mine este%
?ar acum" după ce &iul său $i spusese că se g$ndea la Kiuo"
simăi că i se pune un nod $n g$t%
3ărbaii cu ramuri de ară ar cobor$ră la >&una% $ (e-ar &i să ne
ducem la /hinshu să #edem ară ariiă 'ise /hingo" uit$ndu-se
după oamenii cu ramurile" care se $nde- pă rtau pe peron% (u
Yasuo i Kiuo" bine$nă eles% $ 8e mine personal nu mă
interesea'ă &run'ele de ară ar" dar%%%
$ Aă #rea să mai #ăd o dată mună ii din locul meu de batină%
Yasuo mi-a spus că a #isat casa de acolo" care se dără pă na%
$ ; $ntr-o stare destul de proastă% $ Ar trebui s-o repară m c$t mai
e $ncă timpul% Alt&el #a putre'i de tot%
$ Lemnă ria e $ncă bună" iar casa nu e chiar dără pă nată%
?acă e #orba de reparaii%%% ?ar la ce bună $ > să dorim poate o
casă" ca să a#em unde să ne retragem% i poate că i tu #ei pleca
de la oraă%
779
$ ;u am să ră m$n la Kamaura" ca să pă 'esc locuină a% Kiuo
n-are dec$t să meargă să #adă #echiul nostru sălaB i aa" nu-l
cunoate% $ (um s-a simăit 'ilele astea
$ ;i bine" pare că se cam plictisete" acum" după ce-am rupt-o cu
cealaltă%
/hingo schiă un '$mbet amar%
C
;ra iară i duminică i" după c$te se pă rea" /huichi se dusese
iară i la eleteu să pescuiască%
8un$nd cap la cap un r$nd de perne ce se aeriseau pe #e- randă"
/hingo se $ntinse
+eru" căeaua" la soarele
sttea si ea lacald" de pe
soare" toamnă" cu m$na
o treaptă sub*os
mai de cea&ă%
a
scării de piatră%
1n su&ragerie" Yasuo &run'ărea un teanc de 'iare pe care le
ae'ase pe genunchi si dintre care cel mai #echi trebuie să &i &ost
de-o săptm$nă% ($nd dădea de un pasa* interesant" i-4 comenta
lui /hingo" dar asta se $nt$mpla at$t de des" $nc$t el nu mai ră
spundea dec$t de &ormă% $ <-aă bucura să #ăd că renună i la
mania asta de a citi 'iarele duminica" 'ise el" ră sucindu-se
lene#os pe perne% $n salon" Kiuo era ocupată să aran*e'e nite
trtăcu e roii $n toonoma% $ Le-ai cules pe colină ă $ ?a"
&iindcă mi s-au pă rut &oarte &rumoase% $ <ai s$nt i alteleă $
umai c$te#a% (inci sau ase%
+rei trtăcu e at$rnau de pe ramura pe care nora o inea $n
m$nă%
$n &iecare dimineaă" $n timp ce-i &ăcea toaleta" /hingo putea să
admire aceste trtăcu e roii" pe munte" deasupra ierburilor%
Acum" $n casă" coloritul lor era i mai stră lucitor% +$nă ra &emeie
apă rea ast&el $n c$mpul #i'ual al bătrânului%
La ea" linia ce cobora de la bărbie spre piept era de o nespusă
7D0
&ră ge'ime% Au trebuit să treacă mai multe generaii ca să se
a*ungă aici" g$ndi /hingo" pe care această idee $l $ntrista pu-
in% 8ieptnă tura $i lăsa libere g$tul i cea&a" iar &aa $i pă rea
puin slăbită%
)irete" bătrânul aprecia de multă #reme &rumuseea acestei
curbe i a g$tului lung i subăire" dar $ să &ie $n raport cu distană
a" cu unghiul din care o pri#eaă $ acum ieea i mai mult $n
e#idenă ă% 8oate că i lumina s&$ră itului de toamnă contribuia la
e&ectul acesta%
Această linie de la bărbie p$nă la piept scotea $n relie& $ncă un
&armec *u#enil i $ncepea să indice uor o alcătuire trupească
minunatB dar gingă ia ei #irginală nu #a $nt$r'ia să se o&ilească
si ea%
$ u mai am dec$t un 'iar" ultimul" $l tre'i din re#eria sa Yasuo%
1ată ce#a &oarte interesant% $ (e
$ ; #orba de /tatele .nite% ?e un oraă care se numete 3u&&alo"
$n statul ew Yor% 3u&&alo% .n om a cărui ureche st$ngă a &ost
rete'ată $ntr-un accident de automobil" se duce la un doctor%
Acesta se repede la locul accidentului" gă sete urechea $ncă
s$nger$ndă" o ia i o lipete la loc% ?e-atunci ine per&ect%
$ /e pare că poate &i pus la loc i un deget" cu condiia s-o &aci
repede%
$ ?aă ;a $i mai continuă o clipă lectura" apoi pă ru &ulgerată de
o idee: <ă g$ndesc că aa ce#a s-ar potri#i i pentru soi si soii%
?acă treaba nu se $n#echete" pot &i pui la locul lor i totul se
lipete din nou% ?ar dacă trece prea mult timp%%%
$ (e #rei să spuiă &ăcu /hingo distrat% $ u cre'i că ar &i #alabil
i pentru )usaoă $ umai că Aihara a ters-o" 'ise /hingo cu
glas moale% i pe urmă" nu tim dacă mai tră iete% $ Am putea să
tim" dacăsăam
?ar ce-o #rea$nt$mple
se mai să ne dăm osteneala%
$ 3unica are $ncă regreteG u te mai g$ndi la astaG 1ată at$ta
#reme de c$nd am introdus noti&icarea de di#oră%
7D4
$ ?e c$nd eram copilă" m-am $n#ăat să renună B dar le am mereu
$n &aa ochilor" pe ea i cele două &etie" i mă $ntreb ce trebuie
să &acem pentru eleă /hingo nu ră spunse%
$ )usao nu e cea mai &rumoasă &emeie din lume% Admi- tind că
se recăsătorete" o să &ie niel cam greu pentru Kiuo" care o să
se tre'ească deodată cu două &etie $n brae% $ 1ntr-un asemenea
ca'" ar &i mai bine ca /huichi i Kiuo să se mute $n altă parte%
i atunci o să cadă $n sarcina bunicii creterea &etielor% $ u c-aă
#rea să &ug de muncă" dar" ia spune" ce #$rstă cre'i că amă
$ Vom tră i i #om #edeaG .nde e )usaoă $ /-au dus să-4 #adă
pe marele 3uddha% (opiii s$nt &oarte ciudai% >dată" /atoo era
c$t pe-aci să &ie călcată de o ma- ină" $n timp ce se $ntorcea de-
acolo" si totui $l adoră pe marele 3uddha% Vrea mereu să &ie
dusă acolo% $ <ă $ndoiesc &oarte mult că 3uddha e cel care o
atrage% $ Ar spune" dacă ar &i altce#a% $ 3ineG 3ineG
$ u cre'i că )usao s-ar putea stabili $n pro#incieă Ar moteni
casa de la ară%
$ ;i n-au ne#oie de motenire" ră spunde /hingo" sec%
Yasuo $i reluă lectura" $n tcere% $ 8o#estea asta cu urechea"
despre care #orbea mama" $mi amintete de ce#a% ,?e data asta
#orbea Kiuo% $i aduci aminte ce mi-ai spus odată" că ai #rea
să-i lai capul la spital" ca să &ie reparat si cură ată $ ($nd ne
uitam la &loarea-soarelui din *osul stră 'ii%%%
Am impresia că ne#oia asta se &ace mai simăită acum c$nd s-a
$nt$mplat să nu-mi mai pot $nnoda cra#ata% 8este putin" am să
citesc 'iarul pe dos" &ără să-mi dau seama% $ <ă g$ndesc ades la
asta si mă $ntreb ce s-ar $nt$mpla după ce i 4-ai lăsa acoloă
/hingo se uită lung la ea%
$ ;i bine" $n &iecare seară e ca i cum omul i-ar lăsa capul la
spitalul somnuluiG 8oate că aa ce#a ine de #$rstă mea $naintată"
$nsă eu #ise' $n permanenă ă% $($nd s$nt trist"
7D7
#isurile-mi prelungesc realitateaGM (red că-mi amintesc să &i
citit asta unde#a% (eea ce nu $nseamnă că #isurile mele au #reo
legă tură cu realitateaG
+$nă ra &emeie eamina sub toate unghiurile aran*amentul
trtăcu elor pe care tocmai $l terminase% /hingo se uita i el% $
KiuoG ?e ce nu #ă mutai" tu si /huichi" $n altă parteă 'ise
deodată%
;a se ră suci repede pe călc$ie i se apropie de d$nsul% $ <i-e
&rică" 'ise cu o #oce *oasă" ca să nu &ie au'ită de Yasuo% /huichi
mă sperie% $ Ai de g$nd să te despară i de elă $ 1n acest ca'" aă
putea să mă ocup de dumneata at$t c$t mi-ar plăcea" ră spunse ea
cu gra#itate% $ (e nenorocire pentru tineG $ u e nenorocire să
&aci ceea ce-i placeG
3ătrânul &u stră bătut
ast&el de a&irmaie nu de un &ior"oare
seamănă ca lacuunmani&estarea
semnal de alar-
uneimă% >
porniri
*u#enileă 8resimăi că aici se ascundea o prime*die%
$ +u pui mult 'el $n a te ocupa de mine" dar nu trebuie să
con&un'i lucrurile" eu nu s$nt /huichi% <i-e teamă ca asta să nu
&acă dec$t să-4 $ndepă rte'e i mai mult de tine% $ ; ce#a $n el pe
care nu-4 $nă eleg% )aa ei albă i se pă ru bătrânului rugă toare:
$n unele 'ile" mi-e &rică pur i simplu i nu tiu ce să &ac%
$ $nă eleg% /-a schimbat de c$nd a &ost la ră 'boi% .neori pare că
se poartă dinadins $ntr-un anume &el" ca să nu pot ghici ce se
petrece $nă untrul lui% ?ar cred că dacă te ii de el" ca $n ca'ul cu
urechea aceea s$nger$ndă" lucrurile se #or aran*a p$nă la s&$ră it%
Kiuo tcea" nemicată% $ i-a #orbit cum#a despre libertatea
taă $ u" ră spunse ea pri#indu-4 cu un aer nedumerit% Libertatea
mea
$ ;u $nsumi 4-am $ntrebat ce $nă elegea prin asta% ?upă o
chib'uire $ndelungată" s-ar putea $nă elege cam acestea: tu
trebuie să te dega*e'i de mine $ eu trebuie să te elibere' pe tine%
7DD
$ ;u%%% chiar de dumneata #orbetiă $ ?a" /huichi m-a $nsărcinat
să-i spun că eti liberă" $n acea clipă se au'i un mare &reamăt $n
#ă'duh% 8entru /hingo era ca i cum ar &i au'it un bubuit din
cer% Ridică ochii% (inci sau ase porumbei stră băteau gră dina"
$n diagonală" 'bur$nd *os%
Kiuo $i au'i si ea% $nainta p$nă la marginea #erandei% $ Aadar"
s$nt liberă G rosti $ncet" cu lacrimi $n glas" pri#ind porumbeii care
se depă rtau $n 'bor%
+eru sări de pe treapta de piatră i se repe'i $n gră dină" $n
urmărirea acelui &$l&$it de aripi%
E
(ei apte locatari ai casei se $nt$lniră la masa de seară%
)usao i &etiele ei &ăceau acum" &irete" parte din &amilie% $ -
am mai gă sit dec$t trei pă stră #i la pescărie" 'ise Kiuo% .nul
e pentru /atoo% $i ser#i unul lui /hingo" unul lui /huichi" unul
nepoelei%
$ 8ă stră #ii nu s$nt pentru copii" 'ise )usao $ntin'$nd
m$na% Lasă-4 pentru bunica%
$ u" ipă /atoo" care se agă ă de &ar&urie%
$ (e pă stră #i &rumoiG obser#ă Yasuo pe un ton potolit%
.ltimii de anul sta" probabil% Am să iau o bucăică din al
bunicului" sta de-aiciB nu #reau de la tine% Kiuo poate
să guste puin din al lui /huichi%
lat-i deci că alcătuiau trei grupe% +rebuiau oare să aibă
trei case
/atoo nu-i $n&igea betioarele dec$t $n pă stră #" lăs$nd la o
parte ore'ul%
$ ; bună o $ntrebă )usao" $ncreindu-i spr$ncenele%
>h" ce murdărie &aciG
i adună laptii ca să-i dea lui Kunio" cea mititică% /atoo nu
protestă%
$iiLaptiiG
pă stră mormăi
#ului dinYasuo"
&ar&uria$n&ig$ndu-i
/o țului ei% &urculia $ntr-unul din lapă
7DC
$ ($nd#a sora lui Yasuo mă $ndemnase să scriu nite hai-u-uri%
8entru pă stră #i s$nt tot &elul de epresii" bună - oară : pă stră #i
de toamnă" pă stră #ul care coboară" pă stră #ul ruginit%
/hingo $i aruncă o pri#ire soției lui" apoi continu: $ 8ă stră #ul
care coboară i pă stră #ul ruginit s$nt cei care i-au depus icrele%
1sto#ii" la capă tul puterilor" pier'$ndu-i toată &rumuseea" ei se
lasă dui de curent spre mare% $ La &el ca i mine" ră spunse
numaidec$t )usao% (u toate că n-am a#ut niciodată o &rumusee
de pierdut" chiar c$nd eram un pă stră # $n putere%
/hingo se &ăcu că n-aude% ;l continu: $ .n pă stră # de toamnă"
lăs$ndu-se $n #oia apei% 8ă stră # $not$nd spre marile ad$ncuri"
&ără să tie că-4 ateaptă moartea% 1ată un model de #ersuri% ;le
mi se potri#esc mie% $ 3a mie" 'ise Yasuo% u mor c$nd coboară
$n mare" după ce i-au depus icrele
$ (red că aa suna #ersul% ?ar" bine$nă eles" uneori c$i#a pă stră
#i $i petrec iarna $n #reo scobitură de st$ncă% Aceia se numesc
pă stră #i care ră m$n% $ sta e genul meuG
$ ;u nu cred că am să pot ră m$ne" 'ise )usao% $ ?ar ai crescut
$n greutate" de c$nd te-ai $ntors" si ai o mină &oarte bună" obser#ă
Yasuo% $ -am che& să cresc $n greutate% $ A te $ntoarce acasă"
$nseamnă a te ascunde $n apele adinei" declară /huichi%
$ u socot că am să ră m$n prea mult timp aici% Aă pre&era să
cobor spre mare% /atooG strigă )usao" cu o #oce ascuit: u
mai ai dec$t oase% +ermină G $ 8o#etile #oastre cu pă stră #ii mi-
au alungat po&ta de pete" 'ise Yasuo" pe &aa căreia apă ru o
epresie de 'e&lemea%
)usao lăsă ochii $n *os% @ura i se schimonosi ner#os%
Apoi" lu$nd un ton ceremonios" i'buti să spună : $ +ată" nu #rei
să-mi deschi'i un mic maga'ină > pră - #ălie cu articole de
podoabăă > papetrie%%% nu contea'ă undeG (hiar o baracă pe
stradăB un colăior unde se bea%
7DE
$ +e simăi tu $n stare să &aci un ast&el de negoă o $ntreabă
/huichi" cu un aer surprins%
$ ?esigur% (lienă ii nu #in să-i soarbă chipul% ;i #in pentru
sae% +u spui aa" &iindcă ai o ne#astă &rumoasă% $ u la asta mă
g$ndeam%
$ 3ine$nă eles că e $n stare" inter#eni Kiuo" spre surprinderea
tuturor: căci toate &emeile pot să #$ndă saeB i dacă ea ar #rea
să-i $ncerce norocul" aă putea s-o a*ut si eu" dacă $mi $ngă duie%
$ >" la" laG (e idee nobilăG &ăcu /huichi" cu un aer uimit% /ingură
Kiuo roi% /e $mpurpura p$nă la #$r&ul urechilor%
$ Atunci" ce &acem duminica #iitoareă <ă g$ndesc că
ar & i un lucru bun dacă ne-am duce la ară" să #edem ară arii"
'ise /hingo%
8ri#irile lui Yasuo scap arară% $ Ară ariiă ?a" eu #reauG
$ i Kiuoă ;a $ncă n-a #ă'ut locul nostru de batină% $ (u
plăcere"
/huichi irosti Kiuo%
)usao tceau" nehotr$i% $ (ine #a ră m$ne acasăă
$ntrebă pe urmă )usao% $ ;u" ră spunse /huichi%
)usao se opuse cu trie:
$ u" euG ?ar $nainte de a te duce acolo" aă #rea să-i cunosc ră
spunsul%
$ $i #oi spune la timp care e hotr$rea mea" 'ise /hingo%
/e g$ndea la Kinuo" despre care se 'icea că deschisese un mic
atelier de croitorie la uma'u" $n timp ce era $ncă $n- sărcinată%
?upă ce terminară de m$ncat" /huichi se sculă de la masă i
plecă%
/hingo se ridică i el" $i &recă cea&a care-4 $n*unghia pu- in" $i
$ndreptă o pri#ire absentă spre salon" aprinse lumina% $ Kiuo"
trtăcu ele tale $ncep să se lase $n *osG spune el cu #oce tare%
8esemne că-s prea greleG
?ar 'ăngă nitul &ar&uriilor o $mpiedică pe t$nă ra &emeie
să-l audă%

(uprins
Vuietul muntelui%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%E
Aripile de greiere%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%49
orii de &lăcări%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%DE
(astanele%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%CE
Visul cu insula%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%C
(ireul de iarnă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%54
Apa de diminea%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%9C
@lasul $n noapte%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%406
(lopotele primă#erii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%474
(asa uliului%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%4D9
8arcul din capitală%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%4ED
Rana%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%460
$n ploaie%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%45C
Valul de $nă ari%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%49E
>ul de arpe%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%70
8etii de toamnă %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%770

Redactor
A?R1AA 1R1<1A
Apă rut 7000
3.(.R;+1 - R><$1A
(ără ile sunt ca oamenii% 8e multe le $nt$lneti la tot pasul" dar nu-i produc nici o
impresie: le uii imediat% (u unele te $nt$lneti de ne#oie% /unt altele pe care $i
aminteti că le-ai iubit" dar nu-i mai spun nimic" i c$te#a care pur i simplu n-au #rut
să te iubească% ?ar sunt i cără ile de care ră m$i cum#a $ndră gostit: cre'i că le-ai uitat
i totui le duci at$t de tare dorul%% %% /au cără ile cărora le-ai presimăit miracolul" &ără
să le &i cunoscut #reodată% (ără i gata să te iubească" adunate pentru tine $n colecăia
(artea
de pe noptieră%

Alte apariii $n aceeai colecăie:
Yasushi 1noue" 8uca de #$nă toare

1/33: 96D-E0-00C-

7D4 pag%

Recommended
KHoto bH Yasunari Kawabata
Yasunari Kawabata - > mie de cocori%doc
Yasunari Kawabata - )rumusete si intristare
?an-<arius /abau - ?incolo de realitate Xngeri i
demoni ?an 3rown Rodica >*og-3rao#eanu -
/ă nu ne uităm la ceas (ristian +udor 8opescu -

(opiii )iarei