Zeii

In perioada straveche, locuitorii Greciei si ai insulei Creta par sa fi adorat Pamantul Mama, ca
zeita a fecunditatii dar si a reintoarcerii finale. Din cercetarile savantilor putem spune ca
exista un cult la Cnossos si Pylos si ca era adorata o divinitate a naturii si a animalelor,
Potnia Teron. Apar treptat date despre zeitati ca Zeus, Hera, Poseidon, Demeter, Atena,
Ares, Hermes, Dyonisos.

Zeus era zeul suprem al grecilor, parintele zeilor si al oamenilor. Ca zeu al cerului, el
locuieste pe varful muntelui Ohmp, varf care era socotit a fi in cer, si tot ca zeu al cerului, el
este stapanul norilor, al ploii, al zapezii, al tunetului si al fulgerului, fiind reprezentat cu un
fulger in mana. Ca zeu al luminii, Zeus vede toate, nu-i scapa nimic. El supravegheaza
implinirea justa a angajamentelor, respectarea dreptatii, implinirea obligatiilor conjugale. El
protejeaza familia, fratria, cetatea. Mitologia a intunecat figura mareata a lui Zeus,
atribuindu-i o seama de aventuri amoroase cu totul imorale.

Hera este personificarea feminina a cerului, in special a cerului nocturn. Ea este sora si sotie
in acelasi timp a lui Zeus, impartind cu acesta puterea. Este zeita femeilor si a casatoriei.

Atena (Athena, numita si Palas Athena) este, dintre toate zeitatile panteonului grecesc, cea
mai apropiata de Zeus, ca una ce este nascuta, fara mama, direct din capul lui si intrupand o
parte din insusirile tatalui sau. Ea conduce armatele la victorie si tot ea prezideaza la
incheierea pacii. Si Ares este zeul razboiului, dar acesta este un zeu sangeros, iubind
varsarea de sange pentru varsarea de sange insasi. Atena este inteleapta, prudenta, duce
luptele la bun sfarsit, apoi prezideaza operele din timp de pace: adunarile din agora (piata
publica), sedintele senatului etc. Ea protejeaza munca, meseriile, artele.

Apolo (Apollo) este unul dintre cei mai importanti zei ai grecilor. Numele sau inseamna
soarele „stralucitor". De la inceput Apolo a fost o zeitate pastorala. In general insa el este
cunoscut ca zeu al poeziei si al artelor.

Artemis este zeita fecunditatii, a castitatii si a iubirii legitime. Ca sora a lui Apolo
impartaseste unele din insusirile acestuia, ca de exemplu aceea de a feri pe oameni de boli,
dar este in stare si sa provoace epidemiile si sa omoare cu repeziciune mai ales femei.
Identificandu-se cu zeitatile lunare Hecate si Selene, ea apare ca zeita a luminii nocturne,
zeita care iubeste locurile retrase, intunecoase.

Hermes era socotit zeu al vantului, alcomertului, al castigului rapid, al artei de a trage profit
in dauna altuia. Tot el este si zeul drumurilor.

Hefaistos este in panteonul grecesc zeul focului, in special al focului din adancul
pamantului. Mai tarziu, in poemele homerice, apare ca mesterul iscusit care cladeste palatele
zeilor si faureste toate obiectele de confort si de podoaba ale zeilor; la care, fireste, se
foloseste in primul rand focul.

Afrodita, sotia lui Hefaistos, dupa alta versiune sotia lui Ares, zeul razboiului, este zeita
iubirii senzuale.

Poseidon, zeul marilor, fratele Iui Zeus, este de asemenea una dintre zeitatile importante
ale panteonului grecescca si Atena zeita a intelepciunii .

In lumea subpamanteana locuiau: Hades (fratele lui Zeus), zeitele Persefona si Hecate.

Eroii. In secolele al Vll-lea si al Vl-lea i. Hr. a luat un mare avant cultul eroilor, care erau fie
personaje omenesti indumnezeite, fie zei decazuti. Ei erau socotiti in general ca fiind nascuti
din casatoria intre un zeu si o pamanteanca sau un pamantean si o zeita. Majoritatea eroilor
proveneau din personalitati istorice de mare insemnatate, stramosi care au intemeiat o
colonie ori au adus importante servicii cetatii si a caror amintire a luat cu vremea infatisarea
unei apoteoze. Unii dintre eroi ajungeau sa fie asimilati intru totul cu zeii.
Cel mai cunoscut este eroul Prometeu, care la origine a fost un zeu al focului. Prometeu fura
focul din fieraria lui Hefaistos si-1 aduce oamenilor. Pentru toate acestea, Zeus il pedepseste
sa stea incatusat de o stanca in Caucaz si un vultur sa-i manance zilnic ficatul, care crestea la
loc in timpul noptii.

Mitul prometeic a fructificat o intreaga literatura in antichitate si in epocile moderna si

contemporana, Prometeu devenind simbolul eroului care se sacrifica pentru binele omenirii.

Dintre ceilalti eroi amintim pe Teseu, care a omorit Minotaurul - monstru caruia atenienii
trebuiau sa-i sacrifice din noua in noua ani cite sapte tineri si sapte fecioare - pe Ahile, pe
Menelau, pe Diomede, etc.