Sunteți pe pagina 1din 16

Prezentarea generală

Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii" este operatorul naţional în domeniul


difuzării programelor de radio şi televiziune în Republica Moldova.
Din iunie 2005, întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii" intră în
componenţa Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al
Republicii Moldova.
Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii" oferă servicii de difuzare a
programelor de radio şi televiziune pe întreg teritoriul ţării, având în administrare
trei reţele publice de televiziune şi două reţele de radiodifuziune cu acoperire
naţională. În dotare tehnică, actualmente întreprinderea de
Stat „Radiocomunicaţii" are 20 emiţătoare TV de mare putere, 9 emiţătoare TV
cu puterea până la 1KW, 63 retranslatoare TV de mică putere şi 27 emiţătoare şi
retranslatoare radio în benzile de unde 66-73 MHz şi 87,5-108 MHz, amplasate la
9 staţii de televiziune şi radiodifuziune.
Activitatea întreprinderii de Stat „Radiocomunicaţii" include difuzarea
programelor publice de televiziune şi radio, transportul programelor
de Televiziune şi Radiodifuziune, difuzarea programelor de radiodifuziune prin
cablu în mun. Chişinău, precum şi difuzarea programelor altor instituţii ale
audiovizualului din ţară şi de peste hotare.

Serviciile prestate de Î.S. “Radiocomunicaţii”


Activitatea Întreprinderii de Stat „Radiocomunicaţii” constă în furnizarea
următoarelor reţele publice de comunicaţii electronice şi servicii de comunicaţii
electronice:
Reţele publice de comunicaţii electronice:
- Reţele publice fixe (Difuzarea/Retransmisia serviciilor de programe
audiovizuale, transmisie de date, acces Internet)
Furnizarea reţelelor publice fixe include.
· difuzare program TV pe reţeaua I TV.
· difuzare program TV pe reţeaua II TV.
· difuzare program TV pe reţeaua III TV.
· difuzare programe RD pe reţeaua I RD.
· difuzare programe RD pe reţeaua II RD.
· transport şi separare programe TV şi RD.
- Reţele fixe prin satelit (transport de programe audiovizuale).
Servicii publice de comunicaţii electronice:
- Servicii de programe TV prin eter;
- Servicii de programe radio prin eter;
- Servicii de programe radio prin cablu în mun.Chişinău;
- Servicii de transmisiuni de date;
- Linii închiriate.
- Servicii folosire spaţii tehnologice (amplasarea pe infrastructura existentă a
întreprinderii a echipamentelor operatorilor de telecomunicaţii şi instituţiilor
audiovizualului din republică).
- Servicii folosire suporturi radioficare(amplasarea pe suporturile de radioficare ce
aparţin întreprinderii a cablurilor şi fibrei optice a diferitor clienţi).
- Servicii amplificare sonoră (amplificarea sunetului la diferite manifestaţii);
- Eliberare condiţii tehnice, expertiză proiecte;
- Servicii locaţiune.
- Alte servicii.
Persoanelor fizice, Î.S. “Radiocomunicaţii” le prestează doar servicii de radio prin
cablu în mun.Chişinău.

Ascensiune prin proiecte majore:

 Începând cu 1996 până în prezent, dezvoltarea Î.S.”Radiocomunicaţii” s-a


caracterizat prin extinderea radiodifuziunii în banda de frecvenţe FM (87,5-
108MHz) şi instalarea retranslatoarelor TV de mică putere în unele localităţi cu
condiţii nefavorabile recepţiei (zonele de umbră);
 În anul 2003 a fost instalată staţia sol de comunicaţii prin satelit prin care până
în anul 2010 au fost prestate servicii de transport a programului TV „Moldova
Internaţional” la satelit pentru IPNA Compania „Teleradio-Moldova”;
 În intervalul anilor 2005-2013, Î.S. „Radiocomunicaţii” a pus în funcţiune
capacităţi de transport date 3 + 1 STM1, pentru prestarea serviciilor de
transport date pe traseul Chişinău-Iaşi (România);
 În 2006, activitatea întreprinderiii a fost marcată de modernizarea emiţătoarelor
de tip TV „Ilmeni” la staţiile Cahul, Căuşeni, Mîndreştii Noi şi Trifeşti, precum
şi realizarea primei etape de modernizare a liniilor de radio releu;
 În 2007 s-au implementat serviciile radio acces în bandă largă la fluxuri de date
( WiMax);
 În 2012-2014 a fost procurat şi instalat echipamentul FM „Radio Moldova
Tineret”, pentru difuzarea acestui post de radio în 6 localităţi din Republica
Moldova (Bălţi, Bender, Copanca, Nisporeni, Sărata Galbenă, Glodeni);
 Întru îndeplinirea „Planului de acţiuni pentru implementarea televiziunii
digitale în Republica Moldova”, Î.S.”Radiocomunicaţii”, care dispune de
infrastructura necesară şi personal calificat, a demarat începând cu anul 2003
şi continuând până în prezent, acţiuni ce ţin de acest domeniu.

Şi anume, a început formarea şi distribuirea semnalului digital MPEG-2 televizat


prin căile de transport programe existente (radiorelee) pentru trei reţele statale şi a
fost lansat un proiect-pilot de experimentare a transmisiilor digitale terestre în
standard DVB-T în or.Chişinău cu un emiţător digital DVB-T.
În anul 2008 pentru a demonstra în continuare avantajele tehnologiilor noi,
dar şi pentru a verifica şi depista problemele tehnice, care pot provoca bruiaje altor
servicii de radiocomunicaţii, a fost pus în funcţiune cel de-al doilea emiţător digital
DVB-T în or.Chişinău. La acel moment, prin intermediul a doua emiţătoare era
posibilă difuzarea a 20 programe în format MPEG-2, cîte 10 programe per
multiplex (emiţător).
În anul 2011 au fost supuse testărilor, echipamentele de formare a semnalului
în format MPEG-4, care au înlocuit modelele de codare vechi MPEG-2, iar unul
din emiţătoarele DVB-T a fost înlocuit cu un emiţător DVB-T2.
În 2014 au fost procurate 8 emiţătoare şi 8 antene pentru 8 staţii de
televiziune, pentru implementarea Televiziunii Digitale în Republica Moldova (cu
o acoperire de cca 60%). Această etapă urmează a fi implementată în 2015.

Descrierea activității desfășurate în cadrul întreprinderii

În timpul celor 4 săptămîni am avut ocazia să mă familiarizez cu activitățile


principale ale inginerilor din cadrul întreprinderii.De asemenea ne-a fost prezentat
întregul ansamblu de sisteme și echipamente tehnice,ocazie cu care am putut
observa atribuțiile și obligațiile angajaților din diferite puncte de lucru.Activitatea
principală ne-am desfășurat-o în cadrul laboratorului de cercetare.Fiecare
prezentare a dispozitivelor electronice a fost precedată de un breviar teoretic însă
explicațiile tehnice și stiințifice au continuat pe întreaga durată a
prezentării.Inginerii,pe lîngă principiul de funcționare ne-au relatat și principalele
probleme cu care se confruntă în munca lor cu aceste echipamente tehnice.Nu au
fost omise nici explicațiile privitoare la locul pe care îl ocupă activitatea lor în
procesul de ansamblu al producției.

Activitățile realizate în perioada practicii

În prima parte a practicii

Am ajuns la 9 dimineața la Î.S. Radiocomunicații de pe str.Drumul Viilor unde am


fost preluați ,eu împreună cu ceilalți stundenți aflați în practică,de către domnul
Covtun N. din deparatamentul de resurse umane . În această zi am fost instructa-ți
în legătură cu protecția muncii după care ne-au fost prezentate regulile de
securitate valabile în cadrul companiei.Am fost repartizați pe grupe dupa care am
intrat în laborator fiind dat startul începutului practicii.Chiar din prima zi am fost
familiarizati cu repartizarea semnalelor prin secțiile întreprinderii.
După ce am intrat în laborator unde l-am întilnit pe inginerul Valentin,cel care s-a
ocupat de noi pe parcursul desfășurări practicii în laborator.În această zi am fost
familiarizați cu echipamentele radio (analogice). Deci,în realizarea unei transmisii
radio intervin două tipuri de echipamente: echipament de emisie și echipament de
recepție.

Echipament de emisie

Echipamentul de emisie are rolul de a emite in eter informația utilă. Acesta, preia
informația de voce sau alta sursă, printr-un microfon, o aplica unui amplificator
pentru ai amplifica semnalul, iar apoi semnalul este direcționat catre un modulator.
Aici are loc un amestec al semnalului util, cu un semnal de radiofrecvență, provenit
de la un oscilator local. Din acest etaj, semnalul este injectat în etajul de
radiofrecvență și apoi direct în antenă.

Echipament de recepție

După ce semnalul a fost astfel transformat in radiație electromagnetică, intervine al


doilea tip de echipament, cel mai cunoscut, și anume echipamentul de recepție sau
mai pe scurt radioul. Aici, semnalul captat de antena receptorului, este demodulat,
și apoi transmis unui amplificator de joasă frecvență. Difuzorul este ultimul
element care mai intervine între radioreceptor si urechea umană.

După tipul de modulație al undei electromagnetice, întâlnim două tipuri de


modulație. Această frecvență modulatoare este asigurată de oscilatorul local al
echipamentului din care face parte. Întâlnim Modulație de amplitudine (AM - din
eng. amplitude modulation), și Modulație în frecvență (FM - din eng. frequency
modulation).

12 februari(miercuri)

În această zi în mod special am studiat echipamentele TV (analogice) și respectiv


ne-au fost prezentate diferite
receptoare,transmodulatoare,modulatoare,multiplexoare și altele.Coordonatorul de
/practică a avut mult timp la dispoziție,astfel încît ne-a prezentat foarte detaliat
aceste echipamente pentru transmisia și recepția analogică a canalelor de
televiziune.A început prin prezentarea și clasificarea echipamentelor și a
problemelor cu care se confruntă în timpul funcționării.După aceea a desfăcut
pereții unor echipamente pentru a vedea ce prezintă în interior și niște principii de
bază în ceea ce privește funcșționarea echipamentului.

2 martie(joi)

În laboratorul întreprinderii am învațat despre echipamentul digital


DVBT(T2).Tehnologia DVB-T a aparut pentru prima data în anul 1997. De atunci
au mai fost progrese tehnologice ce ar fi permis mărirea ratei de transfer, așa că în
anul 2008 s-au scris specificațiile pentru o variantă îmbunătățită a acestui standard.
Noul standard a fost publicat în 2009.

Standardul DVB-T2 aduce câteva îmbunătățiri față de DVB-T, dar cele două
standarde nu sunt compatibile. Un televizor sau tuner care este compatibil cu
DVB-T nu este automat compatibil cu DVB-T2 și nici invers.

Punctul forte al DVB-T este faptul că este un standard matur, adoptat în multe țări
și beneficiază în acest fel de facilitățile unei economii de scară largă. Astfel
prețurile au scăzut foarte mult pentru echipamentele de recepție și din ce în ce mai
multe televizoare au inclus un tuner DVB-T. Beneficiile față de televiziunea
terestră analogică au fost înțelese de majoritatea țărilor europene și astfel există
destul de multe implementări ale acestui standard în Europa.

Standardul DVB-T2 este bazat pe aceleași principii ca și DVB-T, oferind o


flexibilitate foarte mare pentru modurile de transmitere. DVB-T2 oferă o rată de
transfer a informației mult mai mare sau un semnal mult mai rezistent erorilor.
Rata mai mare de tranfer, împreună cu codarea MPEG-4 înseamnă posibilitatea
transmiterii a mai multe de 2 canale HD pe același multiplex.
O mini-comparație între cele două standarde este în tabelul următor:

Fig.1.Standardul DVB-T2 în comparație cu DVB-T

* prețul (în lire sterline) este unul aproximativ bazat pe prețurile receiverelor din
Marea Britanie ** “numărul de țări” -reprezintă numărul de țări care au adoptat sau
au anunțat că vor adopta acest standard în următorii 5 ani .

(luni)

Am continuat practica la stația centrală de procesare și distribuție a semnalelor.


Am fost preluați de un inginer care ne-a familiarizat cu sistemul ISO/IEC.

ISO/IEC 27001:2013 este un standard internațional de securitate a informației,


care a fost publicat pe 25 septembrie 2013. El anulează și înlocuiește ISO/IEC
27001:2005, și este publicat de către Organizația Internațională de Standardizare
(ISO) și Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) în comun cu subcomitetul
ISO și IEC, ISO/IEC JTC 1/SC 27, care este o specificație pentru un sistem de
management al securității informației (SMSI).

Structura standardului

Titlul oficial al standardului este "Tehnologia Informatiei - Tehnici de securitate -


Sisteme de management al securității informației - Cerințe".

27001: 2013 are zece secțiuni scurte, plus o anexă lungă, care acoperă:

1. Domeniul de aplicare a standardului

1
dvbt.ro: dvb-t-vs-dvb-t2
2. Cum se efectuiază referințe în documente

3. Reutilizarea termeni și definiții din ISO/IEC 27000

4. Context organizațional și părțile interesate

5. Sprijin la nivel cel mai înalt al conducerei pentru securitate informației și


politica organizației

6. Planificarea unui sistem de management al securității informației; evaluarea


riscurilor; tratarea riscului

7. Sprijinirea unui sistem de management al securității informației

8. Realizarea unui sistem de management al securității informației operaționale

9. Revizuirea performanței sistemului

10. acțiune corectivă

Această structură reflectă structura de alte standarde noi de management, cum ar fi


ISO 22301 (managementul continuității afacerii); acest lucru ajută organizațiile
care au scopul de a se conforma cu standarde multiple, pentru îmbunătățirea
serviciilor IT din punct de veder a perspectivelor diferite.

Modificările standardului ISO/IEC 27001:2005

Noul standard pune accent mai mult pe măsurarea și evaluarea eficienței efectuării
sistemului de management al securității informațieiunei; există o nouă secțiune pe
outsourcing, ceea ce reflectă faptul că multe organizații se bazează pe terțe părți
pentru a furniza anumite aspecte ale IT. Ea nu pune accent pe ciclul Plan-Do-
Check-Act, cum era în standardul vechi 27001:2005. Alte procese de îmbunătățire
continuă, cum ar fi metoda DMAIC(define, measure, analyze, improve, control),
pot fi puse în aplicare. Mai multă atenție este acordată în contextul organizațional
al securității informaționale, și s-a schimbat abordarea de evaluare a riscurilor. În
general, 27001:2013 este conceput pentru a se potrivi mai bine alături de alte
standarde de management , cum ar fi ISO 9000 și ISO 20000, și are mai multe
pyncte comune cu ei.
Măsuri de control și obiective de securitate noi:

A.6.1.5 Securitatea informațiilor în managementul de proiect.

A.12.6.2 Restricții pentru instalarea software-ului.

A.14.2.1 Politici de dezvoltare în condiții de siguranță.

A.14.2.5 Principii de inginerie sigură de sistem .

A.14.2.6 Mediu de dezvoltare în condiții de siguranță.

A.14.2.8 Testare în condiții de siguranță a securității sistemului.

A.15.1.1 Politica de securitate Informații pentru relațiile cu furnizorii.

A.15.1.3 Tehnologia de informație și comunicare cu terți.

A.16.1.4 Evaluarea deciziilor cu privire la evenimentele de securitate a informației.

A.16.1.5 Răspuns la incidente de securitate a informației.

A.17.2.1 Disponibilitatea facilităților de prelucrare a informației.

Măsuri de control și obiective de securitate

Secțiunea 6.1.3 descrie modul în care o organizație poate răspunde riscurilor cu un


plan de tratare a riscurilor; o parte importantă a acestei este alegerea controalelor
corespunzătoare. Aceste măsuri de control și obiective de securitate, sunt
enumerate în anexa A, deși este posibil pentru organizații de a alege alte măsuri de
control și obiective de securitate suplimentare. Există în prezent 114 de măsuri de
control și obiective de securitate în 14 grupe; standardul vechi a avut 133 de
măsuri de control și obiective de securitate în 11 grupuri.

29 decembrie (marți)

Acelaș lucru ca în ziua de luni.Am primit cărți cu informații despre diferite sisteme
din Telecomunicații.În această zi am studiat mai mult sistemul DVB-T și ISDB-T.
Televiziunea digitală terestră (engleză Digital Video Broadcasting – Terrestrial)
(DVB-T) este un sistem de televiziune digitală care folosește normele DVB-T,
ISDB și ATSC în benzile de unde VHF-III / UHF-V deja utilizate la transmisiile
terestre analogice. Aici „terestru” se referă la difuzarea (prin aer) a semnalului pe
baza unor antene amplasate la sol (nu pe sateliți sau altcumva).

Tehnologia DVB-T a apărut pentru prima dată în anul 1997 în Anglia, ca o


necesitate de a transmite mai multe posturi de televiziune într-o calitate superioară,
în același spațiu spectral necesar unui singur program transmis analogic.

La nivel mondial, există mai multe standarde de televiziune digitală terestră:

 Digital Video Broadcasting (DVB-T) – Europa, Australia, Noua Zeelandă,


Asia, Africa
 Advanced Television System Committee (ATSC) – S.U.A., Canada, Mexic,
Corea de Sud
 Integrated Services Digital Broadcasting (ISDB, ISDB-T) – Japonia, Filipine
și America de Sud
 Digital Terrestrial Multimedia Broadcasting (DTMB) – China, Hong Kong
și Macau
 Digital Multimedia Broadcasting (DMB)— Coreea de Sud; pentru
transmitere multimedia TV, radio, și data casting la dispozitive mobile, cum
ar fi telefoane mobile, laptop-uri și sistemele de navigație GPS.
 Digital Video Broadcasting - Handheld (DVB-H) — Televiziunea digitală
terestră mobilă, transmisie TV terestră pentru utilizatori mobili.
 DVB-T de generația a doua (DVB-T2)

Avantaje

Digitalizarea difuzării are mai multe avantaje:

 în cadrul unui singur canal TV analog, se pot transmite până la 8 programe


digitale.,
 calitatea imaginei este superioară în comparație cu transmisiile actuale,
permițând formate 3/4, 16/9 sau înaltă definiție (HD).
 sunet de înaltă fidelitate (Dolby, 5.1, etc)
 vizionarea programelor Pay-per-view (PPV), care reprezintă vizionarea la
cerere a unor filme sau evenimente programate
 permite adăugarea altor tipuri de servicii de mare viteză (Internet, comerț
electronic) alături de transmisiile TV.

Particularități

 televiziunea digitală terestră utilizează standardul DVB-T în modulația


QPSK (Quadrature Phase Shift Keying), 16-QAM sau 64-QAM (Quadrature
Amplitude Modulation - Modulație de amplitudine în cuadratură)
 lărgimea canalului este de 7 – 8 MHz
 debitul total de informație poate varia între 1,5 Mbit/s și 30 Mbit/s (uzual
este de 2 - 6 Mbit/s)
 transmisia în zona de acoperire locală este de tip OFDM - Orthogonal
Frequency-Division Multiplexing (multiplexare cu diviziune ortogonală de
frecvență); în cadrul acestei metode de transmisie sunt utilizate mai multe
purtătoare de radiofrecvență, de ordinul miilor, ortogonale între ele,
modulate digital și dispuse într-o bandă de transmisie corespunzătoare unui
canal TV analogic de 7 – 8 MHz.

Mod de funcționare

Semnalul analogic al unui canal de TV este digitalizat (numerizat), compresat


(micșorat)în format MPEG-2 sau MPEG-4 și multiplexat (amestecat) cu alte
canale. Semnalul astfel obținut este transmis până la telespectator pe un canal
analog, în principiu la fel ca și în televiziunea analogică, prin atmosferă. Cu
ajutorul unui tuner (selector de canale) digital și decodor integrat deja în
televizoarele moderne, sau și extern în cazul celor mai vechi, telespectatorul
filtrează semnalele canalelor multiplexate și le poate receptiona pe fiecare în parte.
Televiziunea digitală terestră permite și transmisia programelor de înaltă rezoluție
în diverse formate (4:3, 16:9 etc.).

Europa

DVB-T este sistemul european. Semnalul este difuzat în VHF și/sau UHF.
Numărul de canale ce pot fi transmise este în funcție de metoda de modulare
folosită (între 4 și 6). Modularea semnalului în DVB-T este COFDM (64 sau 16
Quadrature Amplitude Modulation, QAM).

În general un multiplex modulat în 64QAM permite difuzarea unui număr mare de


canale, dar este mai sensibil la interferențe. În schimb în 16QAM sensibilitatea la
interferențe scade, dar scade și numărul de canale difuzat.

Cele două metode de modulare 16 și 64QAM pot fi însă combinate într-un singur
multiplex, oferind o scădere controlată a modulației în funcție de tematica
programelor difuzate. Recepția se face printr-un receptor conectat televizorului
clasic, sau direct cu televizoare cu tuner digital integrat.

Începând cu anul 2010 în Republica Moldova, mai exact în Chișinău, a început


difuzarea a 12 canale TV prin tehnologia DVB-T. Canalele sunt transmise în
format MPEG-2, pe 2 multiplexe, unul pe canalul UHF 58 si unul pe canalul UHF
61. Conform Radiocom Moldova, din data de 15 aprilie 2011, toate cele 12 canale
vor fi difuzate în format MPEG-4, pentru a face loc și altor canale.

Ambele emițătoare sunt situate în Chișinău, operate de Radiocom (întreprindere de


stat) și deservesc doar capitala țării.

Mai există de asemena un alt emițător DVB-T în Ungheni, care transmite pe


canalul UHF 32 doar postul Moldova 1.

Lista completă a canalelor ce pot fi recepționate în regim free-to-air în Chișinău


este mai jos.
Canalul 61 Canalul 58
Moldova 1 TVC 21
Prime TV 7
2 Plus Pro TV
N4 Muz TV
Alt TV TV Noroc
NIT Music channel Moldova

30 martie (miercuri)

A fost o zi mai scurtă.Am facut o excursie unde ni s-a explicat pricipiile de bază a
funcționării echipamentelor ce țin de procesarea și redistribuirea semnalelor. Am
profitat de apariția unui defect într-un receptor ca ma apoi să vedem în detalii care
sunt pașii în testarea receptorului.Tot în această zi ni s-au prezentat informații ce
ține de sistemul V-XCAST.

12.02.18 -12.03.2018

În această perioadă am continuat practica de producție la Strășeni.În tot acest


timp(4 zile) am facut cunoștință cu emițătoarele diferitor canale și posturi de Radio
cum ar fi Moldova1,Prime,Publica TV, 2Plus,radio Național,radio Plai și altele.

Fig.2.Canale TV transmise

Fig.3.Posturi de radio transmise

2
focus.net: http://www.frocus.net/main.php?lng=en&rzd=E-TV&pag=area&g=16#emiter_table
Antena TV din Strășeni este una dintre cele mai impunătoare structuri
arhitecturale din Europa și cea mai înaltă din Republica Moldova. Construită în
anii 1984–1985 în centrul republicii, antena reprezintă un turn de 335 m înălțime.
Este situată la aprox. 6 km sud-vest de orașul Strășeni, la jumătate de cale între
acesta și satul Scoreni. Este folosită exclusiv pentru transmiterea undelor FM și
TV.

Fig.4. Baza antenei împreună cu staţia de transmisie


Fig.5. Vârful antenei

Am studiat și despre sistemele de racire a echipamentelor.

Emiţătorul are rolul de a modula un semnal de radiofrecvenţă (frecvenţă înaltă,


purtătoare) cu semnalul de modulaţie (audio şi/sau video), care apoi este
tranformat în câmp electromagnetic prin intermediul sistemului radiant (antene).

În funcţie de varianta constructivă a emiţătoarelor, şi a zonei geografice a


amplasamentelor, este necesară răcirea încăperilor cu sisteme de aer condiţionat.

3
wikipedia.org: https://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_digitală_terestră
În cazul emiţătoarelor de radiodifuziune pe unde lungi, medii şi scurte răcirea este
asigurată cu circuite de răcire cu lichid (apa cu glycol). Emiţătoarele de
radiodifuziune pe unde ultrascurte sunt răcite cu aer.

Emiţătoarele de televiziune sunt de două categorii:

- cu circuite de răcire cu lichid,

- cu aer.

Contorizarea consumului de energie electrică se face în fiecare amplasament.


Consumul de energie electrică se repartizează în funcţie de contorizare pe consum
tehnologic şi consum auxiliar.

Translatoarele sunt echipamente de mică putere care recepţionează programul emis


de un emiţător de televiziune sau de un alt translator TV şi pe care îl retransmite
pe un canal TV diferit de canalul de recepţie, deservind o zonă relativ restrânsă a
teritoriului. Recepţia unui program pe o frecvenţă şi emiterea acestuia pe o alta se
realizează fără efectuarea proceselor intermediare de demodulare şi modulare. Un
translator cuprinde antene de recepţie, receptor, amplificator de medie frecvenţă,
emiţător, antene de emisie. Aceste translatoare sunt nedeservite1 dar sunt
monitorizate de la distanţă. Pentru a funcţiona în condiţii optime ese necesară
asigurarea de energie electrică şi de aer condiţionat.

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Antena_TV_din_Str%C4%83%C8%99eni

http://www.dvbt.ro/dvb-t-vs-dvb-t2/

https://ro.wikipedia.org/wiki/ISO/IEC_27001:2013

http://radiocom.md/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Radio

http://www.radiocom.ro/Materiale/Manual%20Costuri.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_digital%C4%83_terestr%C4%83

http://www.anrceti.md/

http://www.mtic.gov.md/

S-ar putea să vă placă și