Tratatul de alianta dintre Romania si Antanta

Tratatul de alianță a României cu Antanta a fost un acord internațional, secret încheiat

între guvernul român și guvernele Antantei având ca obiect principal intrarea României în război,
de partea acestei alianțe, pe timpul Primului Război Mondial. Acordul a fost semnat la 4/17
august 1916 la București, în locuința lui Vintilă Brătianu. de către Ion I.C. Brătianu, președintele
Consiliului de Miniștri al României și reprezentanții diplomatici ai puterilor Antantei la
București.

Principalele prevederi ale acordului prevedeau recunoașterea de către Antanta a

drepturilor României asupra teritoriilor locuite de românii
din Transilvania, Crișana, Maramureș, Bucovina și Banat, precum și de a fi tratată similar în
cadrul conferințelor de pace ca și ceilalți aliați. În schimb România se obliga de a declara
război Imperiului Austro-Ungar în termen de două săptămâni. Tratatul era însoțit de o convenție
militară. De asemenea părțile se obligau să țină un secret absolut asupra existenței și conținutului
acordului.