ELEMENTE DE

PSIHOSOCIOLOGIA
GRUPURILOR ŞCOLARE

Versavia Curelaru
 Particularităţi ale clasei de elevi ca
grup social

 Grup mic ca număr (25-30 membri), cu scop de

formare a unor capacităţi şi trăsături de
personalitate, de învăţare a unor comportamente.

 Grup primar care satisface cel mai bine câteva

dintre motivele fundamentale ale omului: nevoia
de afiliere, nevoia de participare, nevoia de
securitate, nevoia de afirmare etc.
Versavia Curelaru
 Interacţiune directă, nemijlocită, “faţă în faţă” a membrilor

 Prezenţa scopurilor (de instrucţie şi educaţie)

 Existenţa unei structuri care reprezintă reţeaua de roluri şi

statusuri ale indivizilor din grup

 Existenţa liderilor formali şi nonformali

 Existenţa unui sistem de norme care asigură buna funcţionare a

grupului-clasă

 Un anumit grad de coeziune (rezultatul tuturor forţelor care-l

determină pe individ să rămână în grup.

Versavia Curelaru
 Creşterea coeziunii grupului (sugestii pentru
profesori)
 Să ofere elevilor ocazii pentru cunoaştere reciprocă

 Să stimuleze iniţiativa elevilor

 Să asigure posibilităţi de afirmare a elevilor

 Să practice un stil de conducere democratic

 Să organizeze activităţi bazate pe cooperare şi înţelegere

 Să propună obiective de grup şi să facă evaluări prin

raportarea la aceste obiective
Versavia Curelaru
 Avantaje ale activităţilor în grup
 Simpla prezenţă a celorlalţi în momentul realizării unei activităţi
poate duce la creşterea performanţei individuale. Zajonc (1965) a
numit acest fenomen facilitare socială .

 Resurse acumulate (se cumulează contribuţiile, se vehiculează un

volum mai mare de informaţii şi mai multe idei).

 Soluţiile sunt mai exacte şi se elaborează prin eliminarea erorilor.

 Apare efectul de compensare a competenţelor (fiecare membru

vine cu abilităţile şi competenţele sale).

 “Petele oarbe sunt corectate” (este mai uşor să vezi greşelile

celorlalţi decât pe ale tale)
Versavia Curelaru
 Dezavantaje ale activităţii în grup
 Poate apărea efectul Ringelmann sau lenea socială (se pierde
sau se disipează responsabilitatea individuală).

 Pot apărea dificultăţi de comunicare, de organizare, care

împiedică folosirea la maximum a tuturor resurselor.

 Creşte timpul de elaborare a unei soluţii (din cauza cantităţii

mari de idei vehiculate).

 Pot apărea conformismul şi inhibarea propriilor iniţiative sau

a ideilor originale.

 Pot apărea conflicte legate de resurse sau de observarea

greşelilor altora.

Versavia Curelaru
 Factori care influenţează eficienţa activităţii în
grup
 Mărimea grupului (poate influenţa productivitate prin creşterea
numărului şi a diversităţii ideilor, dar pot apărea dificultăţi de
comunicare şi organizare).

 Opoziţia de scopuri şi interese (poate influenţa coeziunea grupului)

 Dificultăţile de comunicare cresc pe măsură ce grupul creşte (este

împiedicată astfel contribuţia egală a tuturor membrilor la
realizarea sarcinilor).

 Dependenţa excesivă de ceilalţi (unii membri ai grupului lasă toată

responsabilitatea în seama celorlalţi)

 Tendinţa la conformism (individul se supune majorităţii)

Versavia Curelaru
 Cooperarea în clasa de elevi
 Definiţie
 Activitate orientată social
 Colaborare cu ceilalţi pentru atingerea unui scop comun

 Caracteristici:
 Comunicare deschisă şi onestă între parteneri
 Sentimente reciproce de simpatie şi prietenie
 Climat destins, lipsit de tensiuni
 Creşterea încrederii în sine, a stimei de sine şi a valorizării
celorlalţi

Versavia Curelaru
 Competiţia în clasa de elevi
 Definiţie
 Rivalitatea mutuală pentru atingerea aceluiaşi scop.
 Formă motivaţională a afirmării de sine

 Caracteristici
 Interdependenţa potrivnică (succesul unui înseamnă eşecul
celuilalt)
 Creşte motivaţia elevilor
 Creşte atractivitatea sarcinilor şcolare
 Creşte numărul de comportamente agresive şi de conflicte
 Climat tensionat, scade coeziunea grupului
 Slabă interacţiune între colegi
 Comunicare dificilă
Versavia Curelaru
 Efectele competiţiei şi ale cooperării (Johnson, 1980, apud Forsyth, 2001)
(aplicate la clasa de elevi)

Caracteristica Clasa cooperativă Clasa competitivă

Interacţiune, relaţii între Ridicată Scăzută
membri
Interdependenţă Motrice Potrivnică
Susţinerea şi influenţa Ajutor, sprijin, orientare Lipsa ajutorului,
semenilor orientarea spre competiţie
Managementul Eficient, negociere Ineficace, orientat către
conflictului câştig / pierdere
Rezultatele De ordin înalt, creative Necreative
învăţământului
Atmosfera (climatul) Prietenoasă Ostilă
Angajamentul în Ridicat Scăzut
învăţare
Utilizarea resurselor Eficientă, împărţită Ineficientă, individualistă
Frica de eşec Redusă Crescută

Versavia Curelaru
Temă de reflecţie!

Mediul şcolar românesc este

organizat mai mult
cooperativ sau competitiv?

Versavia Curelaru