Biologie Animala

Curs 2

Regnul Protista (Increngatura Protista)

-include toate organismele eucariote unicelulare

Increngatura PROTOZOA-caracteristici generale

Gr.protos-primul zoon-animal

-35.000 spp (specii)

- organisme microscopice unicelulare, solitare sau coloniale

-dimensiune variabile: maj. 10-20 microni

Celula indeplineste toate functiile: Hranire, miscare, reproducere

Prin organite proprii:

Scheletice, locomotori , excretorii

Majoritatea protozoarelor necesita un mediu umed:

Numeroase specii traiesc in lacuri, rauri ,mari si oceanu, unde formeaza panktonul- organisme
libere care plutesc in masa apei si care constituie baza lanturilor trofice acvatice.

Unele protozoare traiesc in soluri umede

In nisip sau

Materie organica in descompunere

Altele sunt patogene-produc boli la om sau la animal

I. Organizarea protozoarelor

Un protozoar- o celula –membrana , citoplasama si nucelu ( realizeaza toate functiile)

MEMBRANA CELULARA

- Este formata din cateva straturi de macromolecula superficiale, orientate perpendicular pe

suprafata celulei.
- La unele ciliate, membrana poate fi gorasa si rigida : in alte cazuri
CITOPLASMA

-este transparenta cu consistenta fluida sau gelatinoasa

- este diferentiata in ectoplasma, hialina, dispusa la periferie si endoplasma grandulara, dispunsa

central

-este constituita dintr-un amestec de albumine , grasimi si hidrati de carbon

ORGANITE

- Membranare- mitocondrii Ne-Membranare

- Reticul endoplasmatic -ribizomi
- Aparat Glgi - centrioli
- Lizozomo -citoschelet
- Vaculo digestive
- Vaculo Pulsatile

Nucleu De tip eucariot : unic sau multiplu , sferic sau eliptic, cu:

-membrana nucleara dubla – anvelopa nucleara , cu pori

- citoplasma nucleara ( cariolimba sau nucleoplsma)

-filamente de cromatina – din care in tumpul diviziunii se organizeaza cromozomii

- unul sau multi nucleoli

La ciliate exista doi nuclei, cu structura aparent omogena un macronucleu poliploid cu rol trofic
–metabolic –sinteza de proteine

Un micronucleu cu rol de sinteza

II. FUNCTIILE PROTOZOARELOR

Protectia-este asigurata de ectoplasma , care are rol de citoschelet

Nutritia-este asigurata de endoplasma care realizeaza hranirea , respiratia si excretia.

Nutritia de poate realiza diferit:

Autotrof( gr.autos-el insuri trophe-hrana ) este intalnit la unele protozoare flagelate libere (
cu clorofila in plastide)
Heterotrof- este intalnit la protozoare care isi procura hrana din substante organice gata
sintetizate- se intalnesc mai multe subtipuri.

Nutritie Heterotrofa

Subtipuri

De tip fagotrof: hrana este inglobata prin fagocitoza, cu ajutorul unor organite specifice
peudipode , flageli si cili

-la rizipode si ciliate

De tip osmotrof: hrana este absorbita prin osmoza

- La protozoarele parazite – sporozoare, flagelate

De tip mixotrof – euglena verde

Respiratia
Se realizeaza pe toata suprafata celulei si prij intermediul vacuolei contractile.
Excretia – se efectueaza prin difuzie simpla prin memebrana celulara sau cu ajutorul
vacuolelor contractile
( pulsatile) , care au rol osmoreglator

Locomotia- este realizata, la majoritatea grupelor de protozoare prin organite

locomotorii: pseudopode : expansiuni citoplasmatice de forma lobata ( amibe) sau
reticulate

Reproducere-poate fi:
Numai asecuata-prin diviziune binara inalnita la unele flagelate, sarcodine:
Aceasta se separa prin mitoza, in doua organisme
Egale-bipartitie ex. Amoeba spp. Sau inegale- inmugurire ex. Euplotes ssp.

Asexuata si sexuata, cu altenanata de faze:

Faza asexuata ( schizogonie) , care, prin diviziune multipla, conduce la formarae de
schizogonie (merozoiti) in interiorul unui schizont

Faza sexuata-gametogonie- care ajuta la producere de gameti-gameti feminini si

masculini
-sunt haploizi si fuzioneaza
-gametul masculin fecundeaza gametul feminin
 Protozoare-forma vegetativa, care se hraneste si se reproduce- Trofozoid !!
-forma vegetativa a unui protozoar este forma Trofozoidala

Formele de rezistenta
-chisturi
- spori
-----asigura diseminarea protozoarelolor si le protejeaza fata de uscaciune.

Inchistarea este intalnita la unele protozoare , in conditii extrerne nefavorabile ( seceta,

variatii, termice, modificari ale chismului de mediu)
Sporii-elemente de rezistenta , cu perete gors ,care se formaeaza in interiorul unui
protozoar
Forma lor poate fii insotita de o multiplicare asexuata (sporogonie)

III. ECOLOGIA- protozoarelor

Rolul ecologic al protozoarelor in biosfera este foarte important

Prin numarul lor imens, protozoarle din bazinele mari reprezinta o veriga imporntata
in numeroase lanturi trofice,
-iar in calitate de consumatori de cadavre, participa la procesul dede reciclare a
materiei.

Grupe ecologice de protozoare:

-Forme libere
In medii acvatice – specii marine (Radiolari-in planction, Foraminifere-
Dinoflagelate)
Unele de apa dulce –Grupul Heliozoarelor, amibe, euglene, ciliate)-indicatori
biologici

In soluri umede
Unele specii traiesc la suprafata ghetii sau a zapezii – Chlamydonoras

Forme simbionte
Exemple:

Flagelate Hypermastigine simbioza Termite ( insecte xilofage)

-Flagelatele gasesc in termite adapost si hrana , iar termitele utilizeaza enzime
celulozolitice, produse de catre flagelate, cu care se hranesc

Protozoare ciliate Fam. Ophryoscolecidae

 Forme comensale : exemple
Flagelatul Chilomastix, gallinarum traieste in intestinul subtire al galinaceelor,
hranindu-se cu bacterii, fungi , resturi intestinale:
- Rhizopoful se intalneste la om , caine, pisica rozatoare de laborator, u localizare in
intestinul gros

Forme parazite
Exemple
-unele flagelate, ciliate, reprezentanti ai claselor Apicomplexa ( cuprinde exclusiv specii
parazite ), Microspora Mixozoa

-Forme detritivore –Descompunatoare

-care descompun materia organica prin procese de mineralizare a acesteia

IV. SISTEMATICA PROTOZOARELOR

I. Subincrengatura-Sarcomastigophora
(Rhizoflagelata):

1. Clasa Mastigophora – Flagelata

2. Clasa Sarcodina

I 1. Clasa Mastigophora ( flagelata)

Grupul Zoomastigophora: protozoare cu 2 sau mai multi flageli; unele au si pseudopode; sau
lipsite de culoare, heterotrofe ( holozoice sau saprozore)

-Giardia intestinalis-parazit in intestin la om si animale

I.2 Clasa SARCODINA

Cu doua subclase: Rhizopoda si Actinopoda

- Subclasa RHIZOPODA: protozoare cu corp deformabil, fara simetrie sau cu simetrie
Cauta exemple

Testacee – ai corpul acoperit de un test pseudochitinos, rezistent

Foraminifere: protozoare cu corpul acoperit cu un test membranos sau chitinos

majoritatea speciilor sunt marine

2.b. Subclasa ACTINOPODA

Include sarcodine cu pseudopode foarte fine, filiforme, dispuse radiar :

Heliozoare

II. Subincrengatura APICOMPLEXA (Sporozoa):

-cuprinde exclusiv protozoare parazite, in celule, tesuturi sau diverse
organe atat la nevertebrate , cat si la vertebrate
- protozoare cu organizare simplificata ( fara organite de miscare)
-au complex apical ( aparat apical), caracteristic

-gregarine: protozoare parazite la nevertebrate ( in intestint)

-coccidii –protozoare parazite in diverse celule organe la vertebrate
- in ciclul biologic se intalnesc fazele:
Schizogonie, gametogonie ( cu microgamonti )

---gametociti-gameti) si sporogonie
--- sporozoti, in oochisturi

Hemosporidii:
-protozoare parazite intracelular
Cu ciclul biologic de tip dixen ( cu doua gazde ):
-faza sexuata ---intr-un artopod hematofag,
-faza asexuata--- in hematiile vertebrate

III. Subincrengatura CILIATA (Ciliophora):

-incadreaza protozoare cu structura cea mai complexa si divers
specializata cu dimensiuni variabile (1-3 microni)
Si cili vibratili, care se misca ritmic,
coorodonat
 -contine 2 nuclei : un micronucleu cu rol in reproducerea sexuata

IV. Subincrengatura Mixozoa

(mixoaporidii – myxobolidae)
-reuneste un grup restrans de protozoare cu spori pluricelulari, de
dimensiuni variate, cu 2 capsule polare si sporoplasma;
-protozoare sunt parazite la vertebrate cu sange rece ( pesti , reptile ,
batracenii)

V. Subincrengatura Microspora ( microsporidii)

-include protozoare de talie mica, unicelulare ;

Exemple
-NOSEMA APIC – parazit in intestinul miflociu la albine noseomoza
(diareea alba la albine)
-parazit intestinul mediu si ovare la adulti si in glandele sericiegene ale
larvelor vermelui de masate