Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea: Psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei

Specialitatea: Psihopedagogie

„ EU ŞI SPECTRUL DE
PREFERINŢE PROFESIONALE

PROIECT DE SCURTĂ DURATĂ

Chişinău 2018
I.Date generale
1. Obiectul de studiu: Psihologia
2. Profesor: Proca Ana
3. Clasa: XII-a
4. Data, durata: 20.04.2018 (45 min.)
5. Tema: Eu şi spectrul de preferinţe profesionale
6. Tipul lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi

Competenţe cheie:
1. Competenţa de autocunoaştere şi autorealizare;
Competenţe transdiciplinare:
1. Copetenţa de
Obiectivele operaţionale:
La finele activităţii didactice elevii vor fi capabili:
O1 – să definească termenii cheie: studii, profesie, ocupaţie;
O2 – să identifice 5 tipuri de domenii de profesii în funcţie de obiectul muncii;
O3 – să analizeze rezultatele testului Anexa 1,2 şi să deducă corectitudinea acestora;
O4 – să să argumenteze atitudinea proprie faţă de stereotipurile privind profesiile “pentru femei” şi “pentru bărbaţi” ;
O5 – să autoevalueze cunoştinţele obţinute în cadrul orei;
O5 – să argumenteze importanţa stimei de sine;

Sarcini didactice:
S.D.1. Definiţi termenii cheie: studii, profesie, ocupaţie;
S.D.2. Lucru în grup. Vă enumeraţi de la 1 la 5 şi formaţi 5 grupuri. Ve-ţi obţine cîte un plic cu 20 de plăcuţe notate cu profesii diverse.
Alegeţi variantele corespunzătoare domeniului şi îndepliniţi sarcina în 4 minute. Prezentaţi în faţa auditoriului şi argumentaţi selecţia.
S.D.3. Răspunde-ţi sincer la întrebările din teste Anexa 1şi 2.
S.D.4. Implică-te şi argumentează afrimaţia! Dacă unele profesii care tradiţional au în denumire forma feminină sau masculină, atunci
consideraţi oare că ele pot fi exercitate numai de bărbaţi sau numai de femei?
S.D.5. Fişă de autoevaluare. Răspunde-ţi la întrebările propuse în fişă.
Strategia didactică:
Metode şi procedee didactice: Conversaţia euristică, problematizarea, descoperirea, jocul didactic, brainstorming, păinjinul, testul, lectura
Forme de organizare a activităţii: Activitatea frontală în alternanţă cu activitatea individuală şi în grup
Resurse materiale: foi A4, fişe, planşe, o rolă de bandă adezivă, coli şi instrumente de scris.
Bibliografie: 1. Curriculum la pedagogie; 2. Cosmovici A., Iacob L., (coord.), Psihologie şcolară, Iaşi: Editura Polirom, 1998.
3.Manual pentru clasele 9- 12 „Deprinderi de viaţă” Chişinău: Editura: Ştiinţa, 2005
4.Preoteasa D. Formarea imaginii de sine şi rolul ei în viaţa cotidiană, pe: www.e-scoala.ro/psihologie
http://www.psihodiagnostic.ro - Portal despre psihologie
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr. Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii

didactice

1 2 3 4 5
1. Moment Salutul.Asigurarea climatului necesar Elevii se pregătesc de oră.
organizatoric bunei desfăşurări a lecţiei.

2. Captarea atenţiei Profesorul citeşte poezia „Eu” (Anexa Elevii ascultă cu atenţie. Lectura.
1), după care urmează relatarea Expunerea
„Suntem valoroşi şi unici. Toţi
oamenii au calităţi şi defecte. Nimeni
nu este perfect, dar suntem cu toţii
creaţi cu un sens şi scop anume,însă
pentru a ne simţi împliniţi şi fericiţi
trebuie să ne punem în valoare
calităţile şi să ne estompăm defectele.
Pentru a reuşi acest lucru este imperios
necesar să cunoaştem un personaj
important în viaţa noastră : pe noi
înşine.”
3. Anunţarea Profesorul anunţă subiectul lecţiei şi Elevii ascultă cu atenţie. Expunerea
subiectului lecţiei obiectivele operaţionale.
şi a obiectivelor
operaţionale
1 2 3 4 5
4. Conducerea Prin conversaţie se va stabili ce Conversaţia
învăţării şi înseamnă a te cunoaşte.
dobândirea Autocunoaşterea e necesară, Răspuns posibil:
noilor cunoştinţe fiindcă ea reprezintă primul pas A te cunoaşte - a face lumină în viaţa ta
spre autoeducaţie. sufletească, a deveni conştient de calităţi
Profesorul citeşte povestioara cu tâlc şi lipsuri, a şti ce şi cât să ceri de la tine.
“Cei doi lupi”(Anexa 2). Le propune
elevilor să-şi hrănească lupul potrivit.
Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi
primesc câte o foaie A4 şi creioane
colorate.
Fiecare elev desenează conturul
propriei palme pe foaie, pe care îşi va
trece numele. Pe degetul mare îşi va
trece o calitate proprie (trăsături de
caracter, însuşiri morale; de ex.:
generos, inteligent, simpatic, talentat Activitatea în
etc.). Exerciţiul se continuă cu grup.
precizarea altor calităţi de către colegii Elevii lucrează în grup asupra cerinţelor Brainstorming– ul
de grup – fiecare membru al grupului propuse.
va scrie o calitate a colegului său pe
celelalte “degete” ale conturului
palmei acestuia. În felul acesta, la
sfârşit fiecare membru va avea un
contur al palmei inscripţionat cu
calităţi identificate atât de el, cât şi de
colegii săi. În final se afişează toate
colile cu desene pe tablă.
O variantă a exerciţiului cuprinde
precizarea unui comportament pozitiv
(sau a mai multor comportamente). Se
insistă ca elevii să identifice calităţi
(aspecte pozitive), nu defecte (aspecte
negative) ale propriei personalităţi.

Se va face o analiză comparativă între

ceea ce au scris elevii despre ei înşişi Conversaţia
şi ceea ce au aflat despre ei de la Elevii îşi expun punctul de vedere.
ceilalţi.
Profesorul concluzionează:
„Cel care cunoaşte pe alţii – e
învăţat.
Cel care se cunoaşte pe sine e
înţelept.”
Lao Tse – filosof chinez

Profesorul le propune elevilor să

completeze „păianjenul” - Căi de Elevii completează fişa *Căi de Metoda
autocunoaştere (Anexa 3). autocunoaştere. Răspunsuri posibile: păianjenului
 viaţa însăşi, activitatea, lecturile,
Imaginea personală este propria socializarea cu adulţii, cu cei de o vârstă
noastră părere despre ce fel de cu tine, implicarea în diverse activităţi.
persoană suntem. Ne dăm seama că
imaginea de sine poate fi duşmanul
sau prietenul nostru, depinde dacă se
hrăneşte din eşecurile din trecut pentru
a ne submina în prezent, sau dacă se
hrăneşte din succesele trecute pentru a
ne da curaj să trăim în prezent şi să
progresăm.
Imaginea de sine este modul în care
o persoană îşi percepe propriile Deducţia
caracteristici fizice, cognitive,
Prin conversaţie elevii deduc, dirijaţi de
emoţionale, sociale şi spirituale.
profesor, conceptele: imagine de sine şi
In limbaj curent, imaginea de sine
stimă de sine.
este părerea pe care o avem despre
noi, despre "cine suntem noi" şi "ce
putem face ".
Stima de sine reprezintă
dimensiunea evaluativă a imaginii
de sine şi se referă la modul în care
ne considerăm ca persoane în raport
cu propriile aşteptări şi cu ceilalţi (de
exemplu, mai buni sau mai puţin
buni)
Elevii îndeplinesc cerinţele profesorului
Profesorul propune un test individual
de măsurare a stimei de sine pentru a
evidenţia nivelul şi importanţa
acesteia în viaţa cotidiană a
educabilului.
Profesorul solicită elevilor:
Grupul 1 - să prezinte “Portretul
copilului cu o stima de sine pozitiva”
Grupul 2- să prezinte “Portretul
copilului cu o stima de sine scăzută”
Grupul 3 - să prezinte “Consecinţele
imaginii de sine negative”
Test
Elevii fac testul Scala de măsurare a
stimei de sine a lui M. Rosenberg.
(Anexa 4)
Elevii comunică rezultatele lor, luând
atitudine şi faţă de răspunsurile colegilor,
concluzionează: Răspuns posibil: Dezbaterea
„Încrederea în sine ne propulsează, ne
ajută să înaintăm./ Ar trebui să dăm mai
multă importanţă autoaprecierii şi
valorificării de sine”.
Elevii lucrează în grup asupra cerinţelor Problematizarea,
propuse. Prezintă posterele pe care le lucrul în grup
afişează la tablă. Comunică realizările
lor luând atitudine şi faţă de răspunsurile
colegilor.
Răspunsuri posibile:
Grupul 1 - “Portretul copilului cu o
Grupul 4 - să prezinte “Experienţe ce
determină o stimă de sine scăzută”
Grupul 5 - să prezinte
“Experienţe ce dezvoltă o stimă de
sine pozitiva”
Profesorul monitorizează permanent
activitatea fiecărei grupe, îndrumă
pentru a se asigura că s-au transmis
corect informaţiile.
stima de sine pozitiva”:
 îşi
asumă responsabilităţi;
 se
comportă independent;
 sunt
mândri de realizările lor;
 reali
zează fără probleme sarcini noi;
 îşi
exprimă atât emoţiile; pozitive cât
şi pe cele negative;
 oferă
ajutor şi sprijin celorlalţi;
 se
apreciază obiectiv;
 se
înţelege bine cu ceilalţi;
 are
multe ocupaţii;
 este
calm;
 are
performanţe şcolare.
Grupul 2 - “Portretul copilului cu o
stima de sine scăzută”:
 sunt
 nemulţumiţi de felul lor de a fi;
 evită
să realizeze sau să se implice în
sarcini noi;
 se
simt neiubiţi şi nevaloroşi;
 îi
blamează pe ceilalţi pentru
nerealizările;
 preti
nd că sunt indiferenţi emoţional;
 nu
pot tolera un nivel mediu de
frustrare;
 sunt
uşor influenţabili;
 nu
îşi asumǎ responsabilitǎţi;
 are
sentimentul că nu face ceea ce
trebuie;
 nu
are încredere în forţele proprii;
 îşi
exprimă sentimentele la extreme,
ori în mod agresiv, ori se izolează şi
nu comunică cu cei din jur;
 nu

Profesorul le propune elevilor un
concurs de ingeniozitate. Timp de 2
minute fiecare grup să formuleze cât
mai multe enunţuri ce dezvoltă stima
de sine a celorlalţi.
Profesorul afişează posterul „Vom
evita să rostim”(Anexa 5):
- Arăţi îngrozitor
- Iar ai dat-o în bară
- Ti-am spus eu că se va întâmpla aşa
- Ştiam eu că nu eşti în stare să faci
are prieteni.
Grupul 3 - să prezinte ““Consecinţele
imaginii de sine negative”:
 Relaţ
ii nearmonioase în cadrul familiei;
 Relaţ
ii deficitare cu cei de aceeaşi
vârstă;
 Probl
eme emoţionale;
 depr
esie, anxietate, iritabilitate;
 Probl
eme de comportament; Lucrul în grup
 Scăd
erea performaţilor şcolare.
Grupul 4 - “Experienţe ce determină o
stimă de sine scăzută”
 critic
ile;
 ignor
area de către părinţi;
 abuz
ul emoţional şi fizic;
 stand
arde exagerate ale părinţilor privind
performanţele copiilor;
asta
- Pur si simplu nu o să reuşeşti ş
- Eşti total inutil
- Nu pot să mă bazez pe tine
- Nu trebuie să faci greşeli.
Profesorul propune elevilor să
întocmească un Cod de reguli
„Creşterea stimei de sine”
 eşec
urile în activităţile şcolare sau
extraşcolare;
 com
paraţii frecvente între fraţi
Grupul 5 - “Experienţe ce dezvoltă o
stimă de sine pozitiva Argumentarea
• laude, încurajări;
• consolările în situaţii de eşec;
• încurajarea iniţiativei;
• acordarea încrederii;
• implicarea în luarea unor decizii;
• relaţii bune cu colegii.
Răspunsuri posibile ale elevilor:
Putem dezvolta stima de sine a
celorlalţi spunând:
- Arăţi într-adevăr fantastic!
- Ai făcut un lucru minunat!
- Ai putea să faci asta, te rog, pentru că
ştiu că te pricepi foarte bine
- Pot să mă bazez pe tine
Elevii receptează ideile expuse.
 Elevii lucrează în grup asupra cerinţei
propuse, făcând notiţe.
Stabilesc Codul de reguli.
Răspuns posibil:
• Decide ce poţi controla şi ce nu;
• Acceptă responsabilitatea;
• Orice greşeală e o oportunitate de a
învăţa şi de a lua lucrurile de la
capăt, mai bine;
• Fii o persoană ambiţioasă, urmează
visele tale;
• Gândeşte şi vorbeşte pozitiv.
• Aleargă, cazi, ridică-te. Ridică-te şi
luptă din nou.

5. Asigurarea feed- Are loc pe parcursul conducerii La îndrumarea profesorului corectează Conversaţia
back-ului învăţării, întărirea făcîndu-se treptat eventualele greşeli. euristică
prin aprecieri verbale.
Profesorul atîrnă pe tablă o coală de Elevii notează. Joc didactic
hîrtie „Roadele învăţăturii” , pe care
este desenat un copac cu elementele
sale. “Ce am învăţat eu azi? ”Elevii
vor primi cîte o „fructă” decupată din
hîrtie pe care vor scrie un gînd sau o
învăţătură cu care pleacă de la lecţie.
„Fructele” se vor lipi cu ajutorul
bandei adezive pe copacul desenat pe
planşă. (Anexa 6).
Profesorul încheie activitatea
comentînd gîndurile scrise.
Profesorul: Elevii receptează.
1. Încrederea în sine este fundaţia
fără de care nu ai nici o şansă să te
bucuri de succes, în niciunul din
aspectele vieţii.
2. Încrederea în sine vine în urma
experienţelor trăite, a eşecurilor şi a
lecţiilor învăţate.
3. Nu există eşec, ci doar lecţii
învăţate
4. Perseverenţa este atotputernica.
5. Curajul este esenţial şi oricine
poate da dovadă de curaj.
6. Gândirea influenţează până şi
ultima celulă a unei fiinţe umane. Ai
grijă ce gândeşti, căci gândurile tale,
 bune sau rele, sigur se vor
materializa.

6. Asigurarea Tema pentru acasă. Se propune Notează tema pentru acasă.

retenţiei şi a elevilor să se supună din când în când
transferului unei analize asupra stimei lor de sine,
pentru ca fiecare elev să dobândească
mai mare încredere în sine, să fie sigur
pe sine, să-şi formeze o imagine de
sine adecvată, să fie mulţumit de sine.
Dat fiind faptul că stima de sine nu ne
este dată pentru totdeauna, este mai
mult sau mai puţin stabilă, ea are
nevoie să fie stimulată mereu cu
“sentimentul de a fi apreciaţi” aşa cum
suntem şi cu “sentimentul că suntem
competenţi”.

Să completeze fişa „Oglindă, Elevul de serviciu distribuie fişele.

oglinjoară…” (Anexa 7)
 ANEXE

Anexa 1

Eu

Mulţumesc Doamne că m-ai creat…

Ştiu că sunt special.
Tu m-ai creat cu dragoste şi grijă…
diferit de oricine altcineva.
Nu va fi un altul ca mine…
eu sunt singurul!
Sunt un original… unic…
valoros si preţios.
Nici o persoană din toată lumea nu arată exact ca mine
Nimeni nu zâmbeşte ca mine ,
nu râde ca mine, nu iubeşte ca mine.
Nimeni altcineva nu are darurile şi abilităţile mele speciale.
Am fost creat într-un mod foarte special…
O unică combinaţie de idei şi talente.
 Anexa 2.
Povestioară cu tîlc

Cei doi lupi

Un bătrîn indian stătea împreună cu nepotul său şi-l învăţa:
“În viaţa fiecărui om de pe pămîntul acesta se dă o luptă formidabilă, o luptă între doi lupi. Unul
rău care întruchipează frica, mînia, invidia, lăcomia, aroganţa, viclenia, resntimentele. Celălalt e
unul bun. El aduce bucuria, liniştea, smerenia, încrederea, dărnicia, adevărul, blîndeţea, mila şi
iubirea”.
La care copilul priveşte întrebător spre bunicul lui:
-“Şi care dintre el va învinge?”
Bătrînul privindul în ochi ii răspunde:
-“Cel pe care îl vei hrăni”!!!
Anexa 3.

Căi de autocunoaştere
 Anexa 4.

SCALA DE MĂSURARE a stimei de sine a lui M. Rosenberg

1. Cred, simt ca sunt o persoana valoroasa, cel puţin ca alte persoane

 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
2. Cred, simt ca am un număr de însuşiri bune
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
3. Una peste alta, sunt înclinat să cred că sunt un ratat
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
5. Cred, simt ca nu am cu ce sa mă mândresc prea mult
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
6. Am o atitudine pozitiva faţă de mine însumi
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
7. Aş dori să pot avea mai mare respect fata de mine însumi
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
8. Câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic
 total de acord
 de acord
 dezacord
  total dezacord
9. Per ansamblu, sunt satisfăcut de mine însumi
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
10. Cu siguranţă, mă simt nefolositor
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord

Rezultatul obţinut_______________________.
Interpretare:
Această scală a fost elaborată iniţal pentru a măsura sentimentul global al valorii personale
şi autoacceptării. Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilitaţi de răspuns între total dezacord
(1 punct), dezacord (2puncte), de acord (3 puncte) şi total de acord (4 puncte). Itemii
2,5,6,8,9 se coteaza invers, adică total dezacord (4 puncte), dezacord (3puncte), de
acord (2 puncte) şi total de acord (1 punct). Scorurile pot fi cuprinse între 10 si 40;

La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:

10-16 puncte - stima de sine scăzută
17-33 puncte - stima de sine medie
34-40 puncte - stima de sine înaltă
 Anexa 5.

- Arăţi îngrozitor
- Iar ai dat-o în bară
- Ti-am spus eu că se va
întâmpla aşa
- Ştiam eu că nu eşti în stare
să faci asta
- Pur si simplu nu o să
reuşeşti
- Eşti total inutil
- Nu pot să mă bazez pe tine
- Nu trebuie să faci greşeli.
 Anexa 6.
ROADELE ÎNVĂŢĂTURII
 Anexa 6.
ROADELE ÎNVĂŢĂTURII
 Anexa 7.
Oglindă, oglinjoară…

Cum te vezi?

_________________
_________________
________________

Cum te văd ceilalţi?

_______________________
_______________________
_______________________

Cum ai vrea să fii văzut?

___________________
____
__________________
______
__________________
_______