MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Referat la disciplina Conflictologia

Subiectul: 1. Analiza unei situaţii de conflict
2. Harta conflictului

Elaborat de: Proca (Craciun) Ana

Facultatea: Psihologie și Științe ale Educației
Grupa: Psihopedagogie anul IV, f/r
Profesor: Inga Rusu

Chișinău, 2018
 1. Descrierea situaţiei conflictuale

Elevul face parte dintr-o clasă cu copii foarte silitori și cu rezultate deosebite. Problema majoră a
acestuia este legată de accesele de violență verbală faţă de profesori și de colegii de clasă. Încă de la
începutul clasei a IX-a s-a dovedit a fi foarte activ în crearea de situaţii conflictuale, perturbând acivitățile
didactice prin comportament ostil și sfidător faţă de profesori. Elevul întrerupe frecvent ora, nu respectă
regulile clasei şi vorbeşte urât cu cei din jur. În permanență atrage atenţia prin gesturi şi limbaj neadecvat,
dorind să fie remarcat și să braveze prin conduita sa. Sarcinile şcolare le consideră ca pe o pedeapsă,
profesorul fiind pentru el un adversar.În ceea ce priveşte situaţia la învăţătură, trebuie să amintesc faptul că
este unul dintre cei mai inteligenţi elevi din clasă, dar nu este constant în pregătire. Starea conflictuală s-a
produs la începutul anului şcolar şi s-a accentuat din ce în ce mai mult, fiind recunoscută de profesori, elevi
şi de părinți.

(De la vârsta de 10 ani copilul locuieşte împreună cu mama şi bunicii din partea acesteia.Tatăl lui a plecat
în Anglia şi mama lui s-a mutat cu serviciul la Cluj, fiind în cea mai mare parte a timpului cu bunica.
Rezultă faptul că elevul X se simte neglijat și lipsit de afecţiune. Părinții încearcă să suplinească acest
aspect oferindu-i sume importante de bani și necontrolându-i programul.
Problema legată de comportamentul agresiv al acestuia a fost adusă la cunoștința dirigintelui de către
colegii de clasă, de unii părinți și profesori.)

2. Determinarea frontierelor conflictului:

a. Temporale .

Conflictul a avut loc la începutul anului şcolar şi s-a accentuat din ce în ce mai mult pe parcursul anului.

b. Teritoriale.

Evoluţia conflictului a avut loc pe teritoriul unei instituţii de învăţământ.

3. Determinarea participanţilor la conflict

Participanţii la acest conflict sunt: elevul X, colegii de clasă al elevului X, profesorii cu care clasa respectivă
participă la diverse activităţi didactice de cultură generală, desfăşurate în cadrul instituţiei.

4. Determinarea tipului de conflict conform mai multor criterii

 După criteriul localizării se identifică un conflict extern intragrupal.

 După criteriul aparenţei definim un conflict manifest.
 După criteriul nivelului descoperim un conflict de criză.
 După criteriul cîştigătorul conflictului depistăm un conflict de sumă 0.
 După criteriul naturii intrinseci identificăm un conflict psihologic.
 După criteriul sistemelor sau a părţilor implicate ne confruntăm cu un conflict endogen.
 După criteriul scopului definim un conflict orientat spre problemă, spre nemulţumirea elevului X faţă
de persoane concrete sau subiecte concrete.
 După criteriul percepţiei adversarului ne confruntăm cu un conflict de tip luptă.

5. Determinarea cauzelor conflictului

De la vârsta de 10 ani copilul locuieşte împreună cu mama şi bunicii din partea acesteia.Tatăl lui a plecat în
Anglia şi mama lui s-a mutat cu serviciul la Cluj, fiind în cea mai mare parte a timpului cu bunica. Rezultă
faptul că elevul X se simte neglijat și lipsit de afecţiune. Părinții încearcă să suplinească acest aspect
oferindu-i sume importante de bani și necontrolându-i programul. Problema legată de comportamentul
agresiv al acestuia a fost adusă la cunoștința dirigintelui de către colegii de clasă, de unii părinți și profesori.

6. Analiza structurii conflictului

După structura conflictului descoperim 3 componente:

 “Contradicţia”

Din perspectiva acestei componente rezultă că contradicţia se manifestă prin accese de violenţă verbală al
elevului X pentru a atrage atenţia sau pentru a-şi demonstra nemulţumirea faţă de sarcinile şcolare şi
neînţelegerea, deranjarea şi inacceptarea de către întregul colectiv precum şi a profesorului a situaţiei date.

 “Atitudinea”

Elevul X dă dovadă de o atitudine iresponsabilă faţă de activităţile şi sarcinile şcolare, ironizează într-un
mod oarecare străduinţa profesorului de a-şi desfăşura activităţile, dorinţa de a depăşi astfel de momente şi
posibilitatea de a creşte în carieră. Elevul X are o atitudine negativă, pesimistă faţă de cee ace se întîmplă
zilnic pe teritoriul instituţiei, văzînd doar limitele posibilului astfel perturbînd liniştea clasei şi inhibînd unii
elevi către exprimare, către dezvoltarea propriului potential.

 “Comportamentul”

Prin comportament agresiv verbal, ostil şi sfidător, prin gesturi şi indicări către anumite situaţii şi fapte care
perturbă activităţile, elevul X îşi demonstrează atitudinea faţă de persoanele pe care le consideră mai prejos
decît el însuşi, demonstrîndu-şi autoritatea şi influenţînd-ui negativ pe cei din jur.

7. Descrierea dinamicii conflictului

Dinamica conflictului evoluează prin 5 etape:

 Apariţia sursei generatoare de conflict.

 Etapa conflictului perceput.

Este vorba despre elevul X care este unul din cei mai inteligenţi elevi din clasă, dar nu este constant în
pregătire.

 Etapa conflictului simţit.

În permanență atrage atenţia prin gesturi şi limbaj neadecvat, dorind să fie remarcat și să braveze prin
conduita sa.

 Etapa conflictului manifest.

Problema majoră a elevului X este legată de accesele de violență verbală faţă de profesori și de colegii de
clasă. Încă de la începutul clasei a IX-a s-a dovedit a fi foarte activ în crearea de situaţii conflictuale,
perturbând acivitățile didactice prin comportament ostil și sfidător faţă de profesori. Elevul întrerupe
frecvent ora, nu respectă regulile clasei şi vorbeşte urât cu cei din jur.

 Apariţia consecinţelor.

Starea conflictuală s-a produs la începutul anului şcolar şi s-a accentuat din ce în ce mai mult, fiind
recunoscută de profesori, elevi şi de părinți. Elevul X este o sursă generatoare de probleme, întreruperi,
comentarii nepotrivite în cadrul orelor astfel provocînd un şir de consecinţe pentru colegii săi spre o reuşită
de success precum şi pentru profesori.

II. Harta conflictului

a. Starea conflictuală s-a produs la începutul anului şcolar şi s-a accentuat din ce în ce mai mult,
fiind recunoscută de profesori, elevi şi de părinți.Elevul întrerupe frecvent ora, nu respectă
regulile clasei şi vorbeşte urât cu cei din jur. Explicația rezidă în lipsa de timp şi afecţiune a
părinţilor precum și anturajul acestuia.

b. Descrierea temerilor şi nevoilor fiecărui participant

Nevoile elevului X Temerile elevului X

*să fie remarcat de colegi şi profesori; *să-şi îndeplinească sarcinile şcolare;

*să-şi descarce starea emoţională; *să nu-şi piardă autoritatea în faţa colectivului;

*să i se acorde atenţia necesară; *să nu piardă deplina încredere a părinţilor;

*să îşi expună propria opinie; *să nu piardă sumele impunătoare de bani pe
care părinţii i le acordă;
*să fie ascultat de către colegi şi profesori
atunci cînd vorbeşte;

Nevoile colegilor elevului X Temerile colegilor elevului X

*să fie linişte în auditoriu pentru a duce la bun *frica la libera exprimare;
sfîrşit orice activitate;
*incapacitatea de a asimila corect materialul
*să aibă un spaţiu cu un climat pozitiv şi didactic;
favorabil desfăşurării activităţilor;
*lipsa de concentrare;
*să se exprime liber privind orice aspect pe
care îl împune activitatea; *incapacitatea de a lucra la dezvoltarea
propriului potenţial;
 Nevoile profesorilor elevului X Temerile profesorilor elevului X

*să realizeze cu succes orice activitate *să nu perturbeze nimeni activitatea didactică;
didactică;
*lipsa motivaţiei de a preda în circumstanţele
*să mobilizeze toţi elevii la participarea şi respective;
implicarea în diverse activităţi;
*gestionarea corectă a propriilor emoţii;
*să aibă rezultate bune în reuşita şcolară a
elevilor astfel promovîndu-şi propria imagine;

*să lucreze într-un spaţiu liniştit, potrivit unui

climat favorabil;

c. Determinarea soluţiilor pentru rezolvarea conflictului

 stabilirea clară a regulilor şi aplicarea lor;

 antrenarea copilului în activităţi care să permită afirmarea sa;
 stimularea şi încurajarea comportamentelor adecvate prin includerea elevului în activităţile extraşcolare
(activităţi sportive, cerc de dezbateri);
 motivaţia pozitivă (formulări de tipul: „dacă vei realiza … vei obţine …”);
 recompensarea celui mai mic progres în evoluţia pozitivă a comportamentului;
 antrenarea părţilor în conflict în proiecte comune;
 discuţii pentru aflarea surselor de manifestare agresivă cu elevul, separat de clasă, cu profesorii din
gimnaziu;
 sesizarea familiei şi stabilirea unor şedinţe de consiliere în comun cu aceasta pentru îmbunătăţirea stimei
de sine;
 obţinerea susţinerii din partea mamei.

d. Determinarea posibilităţilor de implimentare a soluţiilor

Pentru început se va opta pentru soluţiile ce ţin de aspectul familial ( dacă familia este integră, sau cel puţin
un părinte are grijă de copil, sau buneii), astfel încercînd să se lucreze asupra diminuării acestui
comportament din anturajul casei, familiei. Se va face tot posibilul pentru a sensibiliza familia şi presta
consecinţele pe tavă în cazul nonimplicării acesteiea. Apoi, treptat, se va lucra spre aspectul stimei de sine,
stabilirea unor reguli de conduită, desigur toate acestea cu implicarea totală a psihologului instituţiei
respective şi administraţiei pentru a evalua evoluţia soluţionării conflictului.

8. Concluzii

Orice început are şi un sfîrşit şi orice problemă are o soluţie în cazul în care o sesizăm la timpul potrivit.
Orice situaţie de conflict poate fi rezolvată atunci cînd umăr la umăr, lucrăm în colaborare, răspundem
nevoilor şi implicăm cît mai multă dorinţă pentru diminuarea acesteia. Consider că orice aspect menţionat în
acest conflict (presupusele soluţii şi recomandări) totodată şi prin implicarea tuturor părţilor conflictului pot
avea succes, de aceea nu trebuie să fim indiferenţi faţă de anumite siţuaţii ci să încercăm să le sesizăm măcar
către organele competente care au deja o experienţă în spate. Posibilităţi de soluţionare a conflictelor sunt
multe însă ceea ce contează defapt este dorinţa către schimbare, dacă doreşti atunci vei face un pas spre
binele tău.

9. Recomandări

Pentru o mai bună funcţionare şi soluţionare a conflictului respective propun următoarele recomandări:

 Includerea elevului şi a familiei într-un program de consiliere şcolară pentru îmbunăţăţirea stimei de sine
şi a abilităţilor de comunicare în cadrul unui grup;
 În cadrul orelor de consiliere/dirigenţie se stabileşte de exemplu câte o săptămână tematică: săptamâna
prieteniei, a voluntariatului, săptămâna,,Spune NU… astfel încât ceilalţi să nu se simtă jigniţi”;
săptămâna ,,Cel mai bun ascultător”, săptămâna ,,Vreau să-ţi exprimi părerea…” etc. În cadrul acestor
săptămâni tematice elevii vor învăţa să diferenţieze comportamentele pasive şi agresive în comunicare,
să conştientizeze dezavantajele asociate acestor comportamente.

10. Bibliografie

1. https://www.csid.ro/lifestyle/psihologie-si-cariera/atitudinea-este-totul-2780516
2. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/studiu-de-caz-conflict-educational-2
3. https://profesoriitineranti.files.wordpress.com/2013/03/studiu-de-caz-situac5a3ie-
conflictualc483-apc483rutc483-c3aen-clasa-de-elevi.pdf
4. https://ru.scribd.com/document/95183127/conflictprofesor-elev
5. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Conflictele%20scolare.pdf