Universitatea “Dunarea de Jos” Galati

“Facultatea de Arhitectura Navala”

TEHNICI DE CALCUL IN ARHITECTURA NAVALA

Proiect

Student: MARIN GEORGIANA

Grupa: 2121 B
VRACHIER-sistem combinat de osatura

L = 240 m; B = 40 m; D = 22,530 m; T = 16 m; vs = 16 Nd.

Învelişul bordajului [6,C]

[6,C.1.1] Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:

t = n2 · a · T  k + tk [mm].

Zona tancului de gurnă şi a tancului antiruliu (sistem longitudinal de osatură):

t = 4,8 · 0,96 · 4 + 2,34= 20,77 mm.

t=t`+tk

tk = 0,1 · t’ + 0,5=0,1·18,43+0,5=2.34 mm

t’= n2 · a · T  k = 18.43 mm

Se adoptă: tb1 = 21 mm.

Centura [6,C.3]
[6,C.3.1] Lăţimea centurii < decât:

b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1675 [mm],

b = 800 + 5·240 = 2000 mm > bmax.

Se adoptă:

bc = 1670 mm.

Învelişul punţii [7,A]

Grosimea punţii superioare între bordaj şi rama longitudinală a gurii de magazie

[7,A.6] nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare dintre

t E  1,26  a p  t K mm  , [7,A.7.1]

unde

p = pD sau pL, şi anume, care este mai mare,

sau

t min  4,5  0,05L  k mm . tmin=16.5

 Notaţii:

10  T
- p = pD  p0   ca [kN/m2] [4, B.1]
10  z  T   H
ca = 1,0 [tabelul 4.1];

z = H = 22,53;

10 16
pD  30,76  1 = 13.21 [kN/m2]
10  22,53  16  22,53
- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].
Obţinem

te=1.26*0.96*3.63+0.93=5,32 mm

tmin=16,5 mm

Conform [7,A.5.2], tcrit = 9.772 mm,

Se adoptă:

tp1 = 16,5 mm.

Grosimea punţii superioare între gurile de magazii [7,A.7] nu trebuie să fie mai mică
decât

t E =5,32mm

t E min  5,5  0,02L mm,

tEmin=5,5+0,02*240=10,3 mm

Se adoptă:

tp2 = 10 mm

Tabla lăcrimară [7,A.5.3]

Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se
va prevedea tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului:

- tp < tc → tl = tc = 16,5 mm;

 - bl = bc = 1670 mm

Racordarea colţurilor gurilor de magazii [7,A.3.2]

Colţurile gurilor de magazii vor fi prevăzute cu table îngroşate, care se vor extinde atât
pe lungime, cât şi pe lăţime cu mărimea unei distanţe intercostale (fig. 1). Grosimea tablei
îngroşate nu va fi mai mică decât grosimea învelişului punţii de lângă ramele longitudinale,
plus grosimea punţii între deschideri (pe zona 0,5L la mijlocul navei)

t = tp1 + tp2 = 16.5 + 10,3 = 26,8 mm. Se adopta 27 mm.

Raza de racordare în colţurile gurii de magazie nu trebuie să fie mai mică decât
[7,A.3.3]

r  n  b1  b / B , rmin  0,1 m

n   / 200 , n min  0,1 , n max  0,25

  lungimea gurii de magazie, în [m]

b = lăţimea gurii de magazie, b/B > 0,4.

Deoarece b/B = 32/40 = 0,8 vom avea rmin  0,1 321  0.8 = 0.64 m şi
rmax  0,25  321  0.8 = 1.6 m.

Se adoptă rgm = 1 m.

Tancul de gurnă [23,B]

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă [23,B.4.4]

[8,B.4] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:

t  1,1 a p  k  t K , mm 
unde

p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], p = max (p1, p2, p3).

Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă se împarte în 4 file de tablă având

următoarele lăţimi: (I) b1 = 1,98 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,014 m.
- p1 = 10 (T – hdf – Δh)

(I) p1 = 10(T – hdf) = 10( 16 – 2,15) = 138,5 kN/m2,

(II) p1 = 10(T – hdf – b1·sinφ) = 10(16 – 2,15– 1,98·sin45°) = 124,7 kN/m2,

(III) p1=10[T – hdf – (b1 + b2)·sinφ]=10[16–2,15–(1,98 + 2,18)·sin45°]=109,4

kN/m2,

(IV)p1=10[T–hdf–(b1+b2+b3)·sinφ]=10[16–2,15–(1,98+2,18+2,18)·sin45°]=94,2
kN/m2;

- p2 = 10·h , h = H – hdf – Δh + hr (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)

(I) p2 = 10( 22,53 – 2,15 + 2,5) = 229,8 kN/m2,

(II) p2 = 10( 22,53 – 2,15 – 1,98·sin45° + 2,5) = 165 kN/m2,

(III) p2 = 10[22,53 – 2,15 – (1,98 + 2,18)·sin45° + 2,5] = 149,7 kN/m2,

(IV) p2 = 10[22,53 – 2,15 – (1,98+2,18+2,18)·sin45° + 2,5] = 134,5 kN/m2;

G
- p3 = pi = 9,81· · h (1 + av), [4,C.2] (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
V

h = H – hdf + hrgm – Δh = 22,53 – 2,15 + 0,8 – Δh = 21,18– Δh,

φ’ = φ – 20° = 25° [23,B.4.4.1]

(I) p3 = 9,81· 1,0·21,18· (1 + 0,11) = 230,6 kN/m2,

(II) p3 = 9,81· 1,0·(21,18 – 1,98·sin25°)·(1 + 0,11) = 221,5 kN/m2,

(III) p3 = 9,81· 1,0·(21,18 – 4,16·sin25°)·(1 + 0,11) = 209,7 kN/m2,

(IV) p3 = 9,81· 1,0·(21,18 – 6,34·sin25°)·(1 + 0,11) = 199,8 kN/m2;

Rezultă presiunea maximă de proiectare pe cele 4 file de tablă:

(I) p = p2 = 229,8=230 kN/m2,

(II) p = p3 = 221,5 kN/m2,

(III) p = p3 =209,7=210 kN/m2,

(IV) p = p3 =199,8=200 kN/m2.

Obţinem:

(I) t I  1,1 0,96 230 1,0  2,06 = 17,71 mm (tI = 18 mm).

Ţinând cont de [8,B.4.4.2], se adoptă tI = 18 mm.

 (II) t II  1,1 0,96 221,5 1,0  2,07 = 17,69 mm.

Se adoptă tII = 18 mm.

(III) t III  1,1 0,96 210 1,0  2,03 = 17,33 mm.

Se adoptă tIII = 17 mm.

(IV) t IV  1,1 0,96 200 1,0  1,99 = 16,92 mm.

Se adoptă tIV = 17 mm.

2. Cadre în tancurile de gurnă [23,B.7]

[12,B.3] Modulul de rezistenţă pentru grinzile de încrucişare, care nu participă la

încovoierea generală, încastrate la ambele capete, nu trebuie să fie mai mic decât:

W1  0,55  a   2  p  k [cm3]

W2  0,44  a   2  p 2  k [cm3] .

Cadrul de gurnă este realizat din 3 elemente structurale:

I - traversa plafonului înclinat;

II - coasta cadru;

III - varanga cadru.

- deschiderea, în [m], conform [3,C],

I -  = 4,05 m;

II -  = 2,75 m;

III -  = 2,7 m.

- p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):

p = p1 = 9,81 · h1 · ρ(1 + av) + 100 · pv ,

I - p1 = 9,81 · 20,28 · 1,025· (1 + 0,12) + 20 = 248,39 kN/m2

II - p1 = 9,81 · 21,5 · 1,025· (1 + 0,12) + 20 = 262,13 kN/m2

 III - p1 = 9,81 · 25,03 · 1,025· (1 + 0,12) +20 =301,88 kN/m2

h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior

tancul, în [m]

I - h1 = H – hdf – (btg/2)·tg45° + 2,5 = 22,53 – 2,15 – (5,2/2)·1,0 + 2,5 = 20,28

m

II - h1 = H – htg/2 + 2,5 = 22,53 –7,0/2 + 2,5 = 21,5 m

III - h1 = H + 2,5 =22,53+ 2,5 = 25,03 m

ρ = 1,025 t/m3 (tanc balast, apă de mare)

av = 0,12 [4,C.1.1]

pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],

pv = 0,2 bar

p = pd = (4 – L/150)·lt·ρ + 100·pv = (4 – 240/150) ·11·1,025 + 20 = 47,06 kN/m2

lt = lmag/2 = 22/2 = 11 m ; bt = btg = 5,2 m.

Se adoptă p = p1.

- p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:

p2 = 9,81 · h2 ,

I - p2 = 9,81 · 20,28 = 198,94 kN/m2

II - p2 = 9,81 · 21,5 =210,9 kN/m2

III - p2 = 9,81 · 25,03 =245,5 kN/m2

h2 = distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea

plin, respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m],

h2 ≡ h1.

Obţinem:

I - W1 = 0,55 · 0,96 · 4,052 · 248,3 · 1,0 = 2150,40 cm3

II - W1 = 0,55 · 0,96 · 2,752 ·262,13· 1,0 = 1046,6 cm3

III - W1 = 0,55 · 0,96 · 2,702 · 301,8· 1,0 = 1161,6 cm3.

Deoarece p2 < p1, nu mai calculăm W2.

 Profilul elementelor cadrului de gurnă:

Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 43015

Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 43015

Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 43015

3. Longitudinalele de bordaj [23,B.5]

Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 34012

Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 34012

Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 37017

Se adoptă profilul longitudinalei L4: HP 37017

Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 34012

4. Longitudinalele plafonului înclinat [23,B.5]

Avem 6 longitudinale ale plafonului înclinat (L1 – L6, numerotate de jos în sus).

[23,B.5] Întăriturile longitudinale din tancul de gurnă se dimensionează conform

modulului de rezistenţă prescris pentru longitudinalele de bordaj → [9,B.3,1] .

Profilul longitudinalelor plafonului înclinat:

Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L4: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 26010

Longitudinalele de fund [9,B.3]

Avem 4 longitudinale de fund în tancul de gurnă (L1 – L4, numerotate de la bordaj).

 Modulul de rezistenţă al longitudinalelor L2 – L4 este acelaşi cu cel determinat pentru
longitudinalele de fund din dublu fund:

Profilul longitudinalelor de fund L2 – L4 HP 43015

Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 430x15

Tancul antiruliu [23,B]

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului antiruliu [23,B.6]

Se adoptă tI = 16 mm.

Întărituri longitudinale ale peretelui înclinat [23,B.5]

Avem 7 longitudinale ale plafonului înclinat (L1 – L7, numerotate de sus în jos).

Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L4: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 26010

Se adoptă profilul longitudinalei L6: HP 26010

3. Longitudinalele de punte [10,B.2]

Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 34030

Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 34030

Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 34030

Se adoptă profilul longitudinalei L4: HP 34030

Se adoptă profilul longitudinalei L5: HP 34030

Se adoptă profilul longitudinalei L6: HP 34030

 Cadre în tancurile antiruliu [23,B.7]

Se adoptă profilul longitudinalei L1: HP 34030

Se adoptă profilul longitudinalei L2: HP 34030

Se adoptă profilul longitudinalei L3: HP 34030

1. INVELISUL FUNDULUI PE 0.4L LA MIJLOCUL NAVEI

Notaţii [6,A.2]

k = coeficient de material paragrafului 2, B.2.

pB = sarcina pe fund, în [kN/m2], conform paragrafului 4, B.3.

ps = sarcina pe bordaje, în [kN/m2], conform paragrafului 4, B.2.1.

n1 = 2 la sistemul transversal de osatură.

n1 = 1,6 la sistemul longitudinal de osatură.

n2 = 5,9 la sistemul transversal de osatură.

n2 = 4,8 la sistemul longitudinal de osatură.

σL = cea mai mare tensiune longitudinală încovoietoare de proiectare, în [N/mm2], conform

paragrafului 5, E.4.

σadm = tensiunea de proiectare admisibilă în [N/mm2]

σadm = 230/k, [N/mm2] pentru L ≥ 90 m

σadm = 230, unde k = 1.

tk = adaos pentru coroziune, conform paragrafului 3, K.1.

●Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai mare nu trebuie să fie
mai mică decât următoarele valori:
10  p B
t  n2  a   t k , [mm]
adm  L

t1  1,26  a  pB  k  t k , [mm]

Unde:

- k = 1 [2, B.2]

- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)

- a = 0,96 m

-p B - sarcina pe fund, [kN/m2], conform paragrafului 4, B.3,

p B  10  T  p 0  0,5  b [kN/m2];

p B = 10·16+30.765· (0,5+ 0 ) = 175.382 kN/m2

unde

T = 16 m (pescajul navei),

p0 = 10,5 c1 = 10,5· 2.93 = 30.765 kN/m2,

c1 = c0/n = 10.286/3.5= 2.93

 300  L 
1, 5

c0 = 10,75   = 10,75-[(300-240)/100]1.5 = 10.286 (90≤L≤ 300m)

 100 

n = 3,5 (L ≥ 90 m)

b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].

- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)

σadm = 230/1 = 230 N/mm2.

- L  120 / k [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,

L  120 N/mm2.

Obţinem

10  p B
t  n2  a   t k = 4.8·0.96·3.992+2.33=20.725=21 mm
adm  L

unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 18.395 + 0,5 = 2.33 mm, [3,K.1]

t=t`+tk =18.395+2.33=20.725 mm

t`=4.608·3.992=18.395 mm

t1  1,26  a  pB  k  t k = 1.26 ·0.96·13.243+2.101=18.119 mm,

unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1·16.018 + 0,5 =2.101 mm

t1 =t`+tk = 16.018+2.101=18.119 mm

t`=1.26·0.96·√175.382=1.26·0.96·13.243=16.018
●Grosimea învelişului fundului:

tf = max (t ; t1) = max (20.725; 18.119) = 20.725 mm.

Conform [1,K] se adoptă:

tf = 20.725=21 mm.

●Grosimea critică a plăcilor [6,B.2]

Pentru navele la care este recomandată, respectiv calculată, confirmarea rezistenţei

longitudinale, grosimea plăcii nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a plăcii,
calculată cu formula:
L
tcrit = c  a   t k [mm]
E  F1

unde

- c = 527 (sistem longitudinal);

- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];

- F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabel 3.2), [3, F.1].

Obţinem:

tcrit = t`+tk =12.142+1.71=13.852 mm

t`=527 · 0.96 ·0.024=12.142 mm

120
527  0,96   1.71
tcrit = 2,06 10 5 1 = 13.852mm,

unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 12.142 + 0,5 = 1.71 mm.

Deoarece tf > tcrit, rămâne în final:

tf = 20.725=21 mm.

2. INVELISUL GURNEI[6,B.4]

[6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai mare
valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:

tg = max (tf ; tb)

tg = max (20.725; 20.772) = 20.772=21 mm.

Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:

t = n2 · a · T  k + tk [mm]
t = 4.8· 0.96 · 4 +2.34 = 20.772 mm

t=t`+tk

t=18.432+tk=18.432+2.34=20.772 mm

t`=18.432

tk=0.1 t`+0.5=0.1·18.432+0.5=2.34 mm

●Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:

b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],

b = 800 + 5·240 = 2000 mm .

Se adoptă:

bg = 1800 mm.

3. CHILA PLATA[6,B.5]

[6,B.5.1] Lăţimea chilei plate nu trebuie să fie mai mică:

b = 800 + 5L [mm], bmax = 1800 [mm],

b = 800 + 5·165 = 2000mm >bmax .

Din considerente tehnologice, cu acordul GL, se adoptă:

bcp = 2000 mm.

Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai mică decât:

tcp = t + 2,0=20.725+2=22.725 [mm],

t = grosimea tablelor adiacente ale învelişului fundului (tf), în [mm].

Se adoptă:

tcp = 22.725=23 mm.

[6,B.5.2] Se recomandă, ca la navele mai lungi de 100 m, a cărui fund este în sistem
longitudinal de osatură, să se întărească suplimentar cu nervuri de rigidizare longitudinale
intercostale, prevăzute la maximum 400 mm de la P.D. Secţiunea transversală a întăriturii
longitudinale va fi

A = 0,2·L = 0,2·240 = 48cm2.

Se adoptă:

HP 280 13 (48.30 , 597.3 , 5,4).

4. STRUCTURA DUBLULUI FUND [23,B.4.1 şi 8,B]

[23,B.4.1] Dimensiunile elementelor constructive ale dublului fund în zona de încărcare

(suport central, varange, longitudinale, etc.) se determină conform paragrafului [8,B]. Pentru
lăţimea navei “B”, conform Fig. 23.1, se va lua lăţimea “B’ ”. Lăţimea “B’ ” nu se va lua mai
mică decât 0,8B. Dimensiunile estimate se vor confrunta cu cele determinate conform 4.2.

1 1
α = 45o → B '  (2 B  b)  (2  40  32)  37.33 ,
3 3

B’ = 0,8·B = 0,8 ·40 = 32 m.

Se adoptă B’ = 37,33 m.

●Suportul central [8,B.2.2]

- Înălţimea suportului central:

h = 350 + 45·B [mm], hmin = 600 mm,

h = 350 + 45·40 = 2150 mm.

Se adoptă hdf = 2150 mm.

- Grosimea suportului central:

 h 
hdf > 1200 mm → t    3,0 k mm  ,
120 
  2150 
t  3,0 1,0 = 20.91 mm.
 120 

Se adoptă tsc = 21 mm.

●Suporţi laterali [8,B.3]

- [8,B.3.1] Se adoptă 3 suporţi laterali în fiecare bord, dispuşi la 3,6 m (cu acordul GL, care
admite doar 3,5 m).

- [8,B.3.2] Grosimea suporţilor laterali:

k , mm 
h
t
120

2150
t 1,0 = 17.91 mm.
120

Se adoptă tsl = 18 mm.

- Găurile de uşurare în suporţii laterali se dimensionează conform [8,B.3.2.3].

● Învelişul dublului fund [23,B.4.4 şi 8,B.4]

[8,B.4] Grosimea învelişului dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât:

t  1,1 a p  k  t K , mm 
unde:

p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai mare):

p1 = 10 (T – hdf) = 10 ( 16 – 2.15) = 138.5 kN/m2;

p2 = 10·h = 10·22.88 = 228.8 kN/m2,

h - distanţa de la învelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire,

h = H – hdf + hr = 22.530 – 2,15 + 2,5 = 22.88 m,

hr – înălţimea răsuflătorii [m], hr = 2,5 m;

G
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0· 21.18· (1 +0.11 ) = 230.63 kN/m2 , [4,C.2]
V

G - masa încărcăturii din încăpere, în [t]

V - volumul încăperii, în [m3] (fără gurile de magazie)

G/V = ρ = 0,7 t/m3 < 1,0 t/m3 , [vezi 23,B.4.4] , G/V = 1,0 t/m3
h - înălţimea încărcăturii deasupra dublului fund în ipoteza încărcării complete a spaţiului din
încăpere, în [m]

h = H – hdf + hrgm = 22.530– 2.15 + 0,8 = 21.18 m,

hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;

av - factor de acceleraţie

av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11

v0
F = 0,11 · = 0.11·16/15.49=0.11
L

v0 = 16 Nd

m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)

p = max (p1 ; p2 ; p3) = 230.63 kN/m2.

Obţinem: t df  1,1 0,96 230.63 1,0  2.103 = 18.133 mm

Ţinând cont de [23,B.4.4.2], se adoptă tdf = 19 mm.

●Varange cu inimă [8,B.7.3]

- [8,B.7.3.1] Varangele se vor dispune la 3 intervale de coastă.

- [8,B.7.3.4 şi 8,B.6.2.1] Grosimea varangelor:

h 
hdf > 1200 mm → t   df  1,0 k mm  , tmax < 16,0 mm,
120 

 2150 
t  1,0 1,0 = 18.91 mm.
 120 

Se adoptă tvi = 19 mm.

- [8,B.6.2.2] Aria secţiunii varangelor cu inimă nu trebuie să fie mai mică decât:

A w    T    e1  2 y /  k cm ,
2

unde

e - distanţa între varange, în [m],

e = 2.8 m

  B' , (nu există pereţi longitudinali)

 = 37.33 m

y - distanţa de la bordaj (perete longitudinal) la locul considerat, [m], ymax < 0,4 

y = B’ – b = 37.33 – 32 = 5.33 m

ε = 0,3

Obţinem

Awmin  0,3  16  37.33  2.81  2  5.33 / 37.33  1,0 = 501.71·0.72=361.23 cm2.

A w ef  h df  t vi = 215 · 1,9 = 408.5 cm2 > A w min .

- [8,B.7.3.5] Nervuri de rigidizare a varangelor. Se dispun în dreptul fiecărei

longitudinale, având dimensiunile longitudinalelor de dublu fund (înălţimea profilului trebuie
să fie mai mica de 150 mm).

Se adoptă (vezi profilul longitudinalelor de dublu fund): HP 24011 (34.90 , 375.7 ,

3.7). :

●Varange etanşe [8,B.6.3]

- [12,B.2] Grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât:

t1  1,1 a  p  k  t k mm 
t 2  0,9  a  p2  k  t k mm 
unde

p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):

p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100 · pv = 9,81 · 23.955 · 0,7·(1 + 0,12) = 184.23 kN/m2

h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul, în [m]

h1 = H – hdf/2 + 2,5 = 22.530– 2,15/2 + 2,5 = 23.955 m

ρ = 0,7 t/m3

av = 0,12 [4,C.1.1]

pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,

pv = 0

pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 184.23 kN/m2.

p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:

p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 23.955 = 234.99 kN/m2 ,

h2 = H – hdf/2 + 2,5 = 22.530 – 2,15/2 + 2,5 = 23.955 m.

Obţinem:

t1  1,1  0,96  184.23  1,0  1,93 = 16.25 mm,

t2  0,9  0,96  234.99  1,0  1,82 = 15.03 mm.

[8,B.6.3.1] Grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât cea obţinută
pentru varangele cu inimă (tvi = 19 mm)

Se adoptă tve = 19 mm.

- [12,B.3] Nervuri de rigidizare a varangelor etanşe. Modulul de rezistenţă nu trebuie

să fie mai mic decât:

W1  0,55  a   2  p  k = 0,55·0,96·2,152·184.23·1,0 = 449.64 cm3

W2  0,44  a   2  p 2  k = 0,44·0,96·2,152·234.99·1,0 = 458.82 cm3

unde

 = hdf = 2,15 m;

p = 184.23 kN/m2 [4,D.];

p2 = 234.99 kN/m2 [4,D.1.2].

Se adoptă HP 26011 (38.70 , 455.7 , 4,5).

●Longitudinale de fund şi de dublu fund [8,B.7.2]

Modulele de rezistenţă se vor calcula după [9,B].

[9,B.3] Modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai mic decât:

W  m  a   2  p [cm3 ] .

●Longitudinale de fund

-  = 3·a = 3·0,96 = 2.88 m;

 83,3 83,3
- m = = 0,44 ; mmin = 0,7
 zul 185.9

Se adopta: m=0.7

B  D
 zul   t   B  z  = 305.9 – 120 = 185.9 N/mm2 (zonă de sub axa neutră a secţiunii
H
transversale rezistente), unde

 t  0,8  L / 450 230 / k = (0,8 + 240/450)·230/1,0 = 305.9 N/mm2 >  t max ,

 t   t max  230 N/mm2;

 B  0,8  L max = 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]

6 6
 L max   p = 175 = 150 N/mm2 [5,E.4.1]
7 7

σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]

cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)

σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);

 D   L max = 150 N/mm2 [9,B.2];

z=0

mmin  k  n = 1,0 · 0,7 = 0,7

n = 0,7 (p ≡ pB)

- p ≡ pB = 175.382 kN/m2 [4, B.3] (vezi calculul de la învelişul fundului)

Rezultă:

Wlong fund  0,7  0,96  2,882  175.382 = 977.55 cm3.

Alegem din catalogul de profile: HP 34015 ( 68.90 , 1035.7, 8.7 )

te = tf ·a/610 = 21 ·960/610 = 32.97 mm,

Wef = 1035.7 + 8,7 (32.97 – 21) = 1139.83 cm3.

Se adoptă profilul longitudinalelor de fund HP 34015 (Wef = 1139.83 cm3).

●Longitudinale de dublu fund

-  = 3·a = 3·0,96 = 2.88 m;

 83,3 83,3
- m = = 0,65 > mmin = 0,55
 zul 126.29

B  D 120  150
 zul   t   B  z  = 230  120  1,36  = 126.29 N/mm2
H 22.530

mmin  k  n = 1,0 · 0,55 = 0,55

n = 0,55 (p ≡ pi)

G
- p ≡ pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·21.18· (1 + 0,11) = 230.63 kN/m2 [4, C.2] (vezi şi
V
calculul de la învelişul dublului fund),

Rezultă

Wlong df  0,65  0,96  2,882  230.63 = 1193.67 cm3.

Alegem din catalogul de profile: HP 37014 (73.30, 1219.9, 10.9)

te = tdf ·a/610 = 19 ·960/610 = 29.83 mm,

Wef = 1219.9 + 10.9 (29.83 – 19) = 1337.94 cm3.

Se adoptă profilul longitudinalelor de dublu fund HP 37014 (Wef = 1337.94 cm3).