Tumori maligne:

1. Răspunsul mucoasei la agresiunea f de risc locali si generali consta intr-un proces de

epidermizare nespecific, cu dezvoltarea unui strat granular si u nstrat cornos.
2. Mucoasa tractului aero-digestiv superior are caracter hiperplazic, fără modificări
evidente clinic = câmp de cancerizare.
3. Câmp de cancerizare: pot apărea focare de displazie șineoplazie intraepitelială și care
duc la ap. Tumori maligne
4. 75%pacienții cu TM orale sunt fumători cronici
5. Pers fumătoare sex masculin: risc 30x iar foștii fumători risc 9x (după 10 ani
risc=nefumători)
6. Femei fumătoare risc 6x nefumătoare
7. 12 hidrocarburi aromatice policiclice cu efect carcinogenetic:
benz-antracen,benzo-piren, metil-colantren
8. Mestecat de betel in sud-est Asiei-India
9. Fumat pasiv: femei nefumatoare casatorite cu fumatorii cronici: risc 1.2-1.3xcancer
pulmonar
10. Consum cronic de alcool >1L nedistilat/ zi sau >250 ml distilat/zi + impurități
carcinogene
11. Fumatul și consumul cronic de alcool își potențează reciproc efectele
12. Factori dentar: sepsis dentar, ig orală deficitară, microiritații cronice muc orale
13. Radiații solare: 290-320nm maxim expunere: orele11-14
14. Expunere cronică la UVB se asociază cu risc crescut de apariție a TM ale tegumentelor
cervico-faciale de tip carcinom bazocelular și TM ale buzei de tip carcinom spinocelular.
(exp in special in copilarie)
15. Candidoza orală se asociază pe fondul de leucoplazie pătată – formă clinică premalignă
16. Virus papiloma uman – papilomatoze
17. Vârsta: 45-50 ani “uzura tesuturilor”
18. Deficit cronic de fier se asociaza cu un epiteliu subțire, de tip atrofic și vulnerabil la
acțiunea factorilor carcinogeni
19. avitaminoza A
20. leziunile orale din disfagia sideropenică sunt considerate leziuni cu potential de
malignizare
21. Imunodepresia HIV
22. Imunosupresia medicamentoasă: pac cu transplant de organe: risc 25-30x, forma cea
mai frecventă la acesti pacienți: lomfom, apoi carcinom.
23. Expunere la substanțe carcinogene: nichel, crom, asbest, arsenic, formaldehida
24. Leziuni cu potential de malignizare: character reversibil, evoluâddoar uneori către
malignizare
1. Fibroza submucoasă orală clinic: stomatopirozina (senz de arsură) – mestecatul
tutunului
 2. Candidoza cronică hiperplazică – leucoplazia candidozică
3. Leucoplazia omogenă
4. Disfagia sideropenică (sd Plummer-Vinson, Paetterson-kelly)-anemie sideropenica
30-50 ani
5. Lichen plan eroziv
6. Glosita sifilitică – Treponema Pallidum

25. Leziuni premaligne: evoluează în mod cert spre malignizare, caracter ireversibil
1. Leucoplazia= pată sau placard alb >5mm care nu poate fi ;tears[
 Expresia clinică a displaziei mucoasei in diferite grade
 Leucoplazia omogenă: displazie grad I sau II a muc orale-reversibil-pot de
malignizare,nu premlg
 Leucoplazia nodulară
 Leucoplazia verucoasă proliferativă – displazie gr III a muc orale + candidoza
orală
 Eritroleucoplazia (leucoplazia pătată) – displazie de gr III pe care se grefează
carcinom in situ (neoplazieintraepitelială)
26. Leucoplazia pătată-răsunet clinic al evoluției ultrastructurale:
Leucoplazie -> eritroleucoplazie -> eritroplazie -> carcinoma in situ ->ruperea mb
bazale=carcinoma invaziv
27. În forma ulcerativă: Element util in orientarea diagnosticului:apfundului ulcerației:
aspect granular =semn de malignitate
aspect mai neted = ulcerații benigne
28. Tumori maligne ale buzelor:
1. Rpedominant la barbati – raport 30:1
2. 5-70 ani, mai rar sub 30 ani, ceva mai rar sub 20 si exceptional sub 10 ani
3. Localizare la BI88-98%
4. Cel mai important factor de risc este expunerea prelungita la radiatii UV
5. Forme histopatologice:
 Carcinom spinocelular: Peste 95%tumori maligne buza
 Carcinom verucos: forma aparte de carcinom spinocelular cu BI larga, crestere lenta,
integritatea mb bazale, forma extrem de inaziva, mai putin metastazanta, loc la niv
mucoaselor si mai rar la tegument
  Carcinom cu celule fuziforme se poate localiza la niv rosu de buza, cel mai frecvent
BI,limba, mocoasa crestei alveolare; in general foarte agresiva cu o mortalitate 42-
61%
 Carcinom bazocelular
 Melanomul localizat mai frecvent la nivelul mucoasei palatului dur sau ggm
alveolare, mai rar pe FO buzei sau vermilion
 Carcinoamele glandelor salivare mici: pe FO a buzelor, noduli de consist ferma cu
crestere lenta, considerate tumori ale muc labiale
 CEL MAI FRECVENT Tip de TM al gl salivare mici de la ac nivel> carcinom adenoid
chistic urmat de carcinom mucoepidermoid.
6. Debut: cele mai multe ori sub forma ulcerativa, superficiala sau sub forma nodulara in
grosimea buzei
7. Elem ce orienteaza diagnosticul prezumtiv este localizarea paramediana a tumorii
8. Perioada de stare: forme clinice: ulcero-distructivă și ulcero-vegetantă
9. Formă avansată de TMB cu ev lentă si care s-a extins semnificativ=formă terebrantă
29. Tumori maligne ale porțiunii orale a limbii și ale planșeului bucal
1. Limba și planșeul bucal: cele mai frecvente localizări ale TM orale
2. PB=rezervor decliv în care stagnează diverși produși carcinogeni solubili

3. Histopatologic:
 Carcinom spinocelular diferențiat
 Carcinom nediferenșiat
 Adenocarcinom (baza limbii)
 Sarcom fibrobalstic
 Carcinom adenoid chistic
 Rabdomiosarcom
 Sarcom fuzocelular
4. DEBUT: evoluție relativ asimptomatică, forme extrem de invazive, caracter limfofil
marcat = adenopatii metastatice la primul consult

5. Debut:
 leziuni ulcerative pe fond leucoplazic, nu durere, apoi durere asociată
suprainfectării
 forma vegetantă
 limbă: nodulară intraparenchimatoasă (gl mici, efractionează mucoasa)
  limbă: debut cel mai frecvent:
 mg laterală
 fața ventrală
 șanț pelvilingual
 mai rar: vf limbii
fața dorsală
 Planșeu bucal:
 Paramedian anterior sub formă de leziune ulcerativă/mai
rar proliferativă
 Pe fond leucoplazic – orientează diagnosticul
 Localizări post:spre șanțul amigdaloglos=prognostic
rezervat
6. Tumora este lcoalizată în PB și extinsă la nivelul feței ventrale a limbii (sau invers) este
dificil de stabilit pct de plecare, având caracter de versatilitate, fapt pt care este
considerată o tumoră pelvilinguală – aspectul unei cărți deschide – “in foaie de carte”
7. 75% tumorile maligne linguale afectează 2/3 anterioare și 25% afectează porț inapoia V
lingual
8. Localizările anterioare:
 50% marginile limbii (lateral)
 Fața ventrală
 Vârf
 Intraparenchimatos
 Mai rar fața dorsală
9. Tumorile de limbă – caracter pregnant limfofil
10. Implicare constantă a ganglionului retrodigastric Kuttner I ce este patognomonic în TM
limbă și planșeu, drenează porț post de limbă+PB
11. (alți autori: gg supraomohioidian ce drenează porț ant de limbă+PB)
30. TM mucoasei jugale = 8-12%TM orale + mestecat de betel
31. Un alt factor de risc TM muc jugală: microtraumatizarea cronică a mucoasei pe linia albă
la nivelul planului de ocluzie
32. La nivelul mucoasei jugale carcinomul verucos are oincidență semnificativă pe fond
leucoplazic
33. Extensia tumorii maligne de mucoasă jugală in profunzime duce la infiltrarea m
buccinator si a tegumentelor, ce devin aderente și iau aspectul caracteristic în “coajă de
portocală”, ulterior ajungând să ulcereze la tegument
34. Adenopatii cervicale la primul consult prezente 50% cazuri in cazul TMMJ
35. Profunzimea tumorii – prognostic astfel <6mm profunzime = rată de supraviețuire
semnificativ>
36. TM fibromucoasei palatului dur: relative rare și pot apărea la persoane mai tinere
37. Factori de risc TMFPD: fumatul invers+consumul cronic de alcool
38. De cele mai multe ori TMFMPD au originea in glandele salivare accesorii (carcinom
adenoid chistic)
39. TMFBPD se asociază cu limfofilie relativ scăzută și prognostic mult mai bun
40. TM ale mandibulei: carcinoame si sarcoame
41. Carcinoamele cu debut endoosos isi au originea la nivelul incluziunilor epiteliale si transf
malignă a membranei chisturilor odontogene și neodontogene sau a ameloblastoamelor
42. Incidență mai scăzută la sexul M a tumorilor de mandibulă
43. Factorii de risc implicati in apariția tumorilor maligne endoosoase:
 iradiere
 boala Paget (os mai susceptibil la sarcom)
 displazia fibroasa
 virusul epstein barr -> limfom Burkitt
44. Radioopacitate neomogenăcuaspect neregulat –“arici” “pernă cu ace” “os pieptănat”-
sarcom
45. Osteosarcomul este cel mai frecvent tipde sarcom, are character agresiv si se localizează
RAREORI la nivelul oaselor maxilare
46. Frecventa: barbate, 25-30 ani, corpul mandibulei
47. Etiopatogenie OSTEOSARCOM: retinoblastoma, iradiere, complicatii aparute in boala
Paget
48. Osteosarcom – tumoră agresivă cu caracteristica de neoformare de țesut osteoid
49. Radiologic: distrucție osoasă neregulată cu aspect în raze de soare sau triunghiurile lui
Codman
50. La pac cu osteosarcoma, nivelul fosfatazei alcaline in ser este crescut 50%caz
51. Forme histologice de osteosarcom:
 Osteoblastic
 Condroblastic
 Anaplastic
 Fibroblastic
 Telangiectazic
52. Condrosarcomul
 sarcom cu formare de țesut cartilaginos
 Localizat la nivelul oaselor maxilare 9% cazuri
 Apare mai frecvent la maxilar, in special reg anterioară
 Factori de risc: iradiere si boala Paget
 Clinic: tumori voluminoase, netede sau lobuloate, constituite din arii cu caracter
cartilaginos asociate cu zone mixomatoase, zone de calcificare și zone de osificare.
 Radiologic; radiotransparență largă cu pereți groși, cu zona centrală de calcificare
„în peră de ace”
 Condrosarcomul este rezistent la radio-chimioterapie
53. Tumori maligne de infrastructură: (platoul palato-alveolar)
  Carcinom: cel mai frecvent are loc o invazie din mucoasa gingivală în substratul
osos și extrem de rar debut endoosos
 Sarcom
*Cel mai frecvent carcinoamele de infrastructură se asociază cu adenopatia cervicală
metastatică,comparativ cu cele de mezo sau supra.

54. Tumori maligne de mezostructură: endosinusale

 Semn caracteristic în perioada de stare: hipoestezia NIO ca urmare a tropismului
perineural al TM

55. Tumori maligne de suprastructură: etmoido-maxilare, etmoido-maxilo-orbitale

 Carcinom suprastructură invadează:
 Orbita
 Sinusul maxilar
 Fosa nazală unilateral
In perioada de stare se exteriorizează:
 Pleoape
 Unghi intern al orbitei
Evoluție extensivă rapidă către:
 Baza craniului – lama ciuruită a etmoidului
 Sarcom
 Adenopatia metastatică TMMaxilar
 Incidență scăzută
 Apare relativ târziu
56. TM ale tegumentelor cervico – faciale repr aprox 85-90% Tmtegumentare , peste 65 ani
57. Cancerele de piele:
 Carcinom bazocelular 60%
 Carcinom spinocelular 30
 Altele 10% (metatipic, keratocantom, neurofibrosarcom,carcinom cel Merkel,
angiosarcom, Kaposi,hemangiopericitom)
 Melanom malign
58. Carcinomul bazocelular localizat la nivelul planurilor de fuziune embriologică precum:
 Zona nazolabială
 Unghi intern sau extern al ochiului
Necesită o atenție deosebită deoarece tumorile cu aceste localizări invadează mai multe
planuri tisulare și au o rată mai mare de recidivă indiferent de conduita terapeutică.
59. Carcinomul spinocelular cu prognostic sever: depaseste 6mm profunzime
60. Factorii de risc asociați cu o incidență crescută a metastazelor pt carcinoamele
spinocelulare:
 Tumorile recidivante
 Profunzimea tumorii >6mm
 Dimensiune tumorii >2cm
 Grad scăzut de diferențiere histologică
 Depresia imună a pacientului
 Localizarea tumorii
 Invazia perinervoasă
 Vitezamare de creștere tumorală

61. Localizările cu risc crescut de metastază:

 Pavilionul urechii
 Regiunea temporală
 Buzele
62. Metastazele apar atât în formele de debut cât și in cele avansate
63. Tumorile cu localizre la nivelul scalpului, regiunii frontale, auriculare metastazează în gg
intraparotidienisi sist limfatic cervical profund
64. TM faciale cu alte localizări metastazează in limfonodulii submenton, submandibuari si
cervicali prof
65. Melanom malign forma lentigo maligna – limitare la niv interfeței derm-epiderm dar
extensia tumorală se face prin foliculii pilosi; crestere verticala mult mai mare in
perioada de stare
66. Melanomul mucoasei orale – localizări cele mai frecvente:
 Mucoasa sept nazalanterior
 Mucoasa palatului dur
 Mucoasa crestei alveolare
 Mucoasa jugală
67. Ciclul de viață al celulelor bazale este de aprox 4 zile , epiteliul are 3-4 straturi celulare
68. Modificările apar după 7-12 zile de la initierea tratamentului
69. Stomatite de iradiere – factori: microtraumatisme si solutii de continuitate la niv
mucoasei orale, pe fondde pragimunitar scăzut
70. In terapia medicamentoasa a mucozitelor se indică:
 Suspensii de anestezice topice (reduc disconfortul) + hidroxid de
magneziu/caolin-pectin
 Sucralfate (antiulceros – strat protector - irigații)
 Zilactina (acid tanic – film ocluziv)
 Aspirina efervescentă – diminuarea durerii
71. Durata de vindecare depinde de doza de radiații, se realizează in maxim 3 sapt de la
terminarea tratamentului.
72. Tratamentul simultan radio-chimio-terapeutic va avea efecte secundare mai severe si de
mai lunga durata.