1.

Plăgi neinfectate:
agenți traumatici ascuțiți,energie cinetică scăzută, lipsa contaminării externe cu pământ, rugină, salivă de animal,
mai recentă de 6h
2. Plăgi infectate (contaminate):
 Energie cinetică crescută ->plăgi contuze/zdrobite
 Plăgi contaminate
 Mai vechi de 12h
 Profunde
 Asociate cu arsuri
 Plăgi în cav orală
3. Spălături abundente cu ser fiziologic steril, soluții antiseptice (iodura de povidonă – Betadine)
4. Se poate folosi si apa oxigenată atunci când plaga nu interesează planurile profunde și nu comunică cu o
cavitate naturală (orală, nazală, sinusuri paranazale)
5. Sutura primară imediată se practică în primele 24h de la producerea acc
6. Cel mai frecvent se utilizează sutura cu fire separate, se poate opta si sutura in U (saltea)
7. Plăgi tăiate, necontaminate, recente, fără lipsă de substanță: sutură intradermică->efect fizionomic maxim
8. Plăgi tegumentare: fir monofilament neresorbabil polipropilen
9. Plăgi mucoasa orală: fire resorbabile multifilament – acid poliglicolic sau resorbabile monofilament (PDS)
10. Copii: fire resorbabile, dar risc de cicatrici inestetice (stau mai mult timp)
11. Plăgi profunde/penetrante: sutura în mai multe planuri
12. Sutura teg faciale va respecta puncte cheie:
 Limita tegument-vermilionul buzei
 Marginea palpebrală
 Pragul narinar
 Conturul pavilionului auricular
 Șanțurile cutanate
13. Tehnici moderne de fixare a mg plagii: clipsuri/capse, pt scalp si reg cervicală
14. Adezivi tisulari pe bază de butil sau cinacrilat – plăgi tăiate recente, mai ales copii
15. Mijloc suplimentar de protectie: benzi adezive perpendicular pe traiectul plăgii, limitează și tensiune în mg plăgii
16. Sutura primară întârziată: mai mult de 24h – 3-7 zile Protejarea plăgii prinsutura de poziție până la prez la med
specialist – fire de sutura la distanta de mg plagii
17. Intr-un interval mai mic de 3-7 zile plăgile nu dezvoltă încă țesut de granulație dar pot prez zone necrotice
18. Sutura secundară: peste 7-10 zile de la traumatism
19. Pac nu s-a prezentat pt ingrijiri de specialitate sau in cazul plăgilor întinse cu zdrobiri ale țesuturilor și lipsa de
substanță.
20. Vindecarea secundara ghidată trebuie evitată pe cât posibil din cauza formării de cicatrici inestetice
21. Plăgile omf: firele de sutura sunt mentinute 7-10zile(carte:7 zile!!)
22. Factori de risc pt vindecarea întârziată a plăgilor:

Locali Generali
Plăgi zdrobite DZ/boli metabolice
Corpi străini restanți Deficite nutritionale
Electrocoagulare excesivă-zone multiple necroză Imunosupresia (medicamentoasa-corticoterapie)
Sutura plăgii in tensiune Vârsta avansată
Hematoame Radio/chimioterapie in antecedente
Suprainfectarea plăgii
 1. 70% fracturile viscerocraniului sunt localizate la nivelul mandibulei deși rezist la impact a md este 4x maxilar
2. Grupe antagoniste musculare ce mobilizează mandibula:

Grup ridicător(posterior) Sus, inainte, spre lateral Grup cpbprâtor(anterior, suprahioidian)deschiderea gurii
Maseter Geniohioidieni
Temporal Milohioidieni
pterigoidieni digastrici

3. FR MD: sex masculin 60-80% in special adultii tineri 20-45 destul de frecv si copiii (căderi menton)
4. FRMD Se asoc frecv cu lez p moi in special labio-ment, Până la 20% caz FRMD se asociază cu alte fr viscerocraniu
5. Frecvența FRMD Localizare după Haug: Navarro:
21% corp
a. 29% condil 36%condil
b. 26% unghi 20% unghi
c. 25% simfiza ment 14% simfiza + zona parasimfizara
d. 4% ram 4% ram
e. 17% zona parasimfizară 2% proces coronoid
f. 1% proces coronoid 3% proces alveolar
6. Cea mai mare frecventa: corp, unghi, condil
7. Destul de rar: ram, apofiza coronoida
8. Cauze:
Agresiuni umane
Accidente rutiere
Accidente de munca
Caderi accidentale (copii, vârstnici)
Accidente sportive
Agresiuni animale
Alte cauze : fr unghi-odontectomie M3, fr după indep chisturi md voluminoase, rezectii mg extinse- extirpare
tumori
9. Zone de minimă rezistență:
a. Zona parasimfizară (canin inf)
b. Gaura mentoniera
c. Unghi mandibular
d. Colul condilului md
e. Proces alveolar: la md incidenta < maxilar – protective asigurata de marginea bazilara
 Fracturi in os patologic
f locali: (Chisturi, osteomielita, osteoradionecroza,
generali:osteopatii: osteoporozadisplazie fibroasa, cherubism)
 Status dento-parodontal:
Copii: mugurii DP – periost gros- fr incomplete in lemn verde
Vârstnicii edentati partial/total – resorbtie
Implanturi dentare md
 10. Mecanisme de producere a FM

Ce tip de fr produce situație

FLEXIE Fractură directă + indirectă
Zonă de compresie interior:corticala
vestibulară
Zonă de tensiune exterior:corticala
linguală – se va fractura prima
PRESIUNE Fractură directă la locul de aplicare a
forței
TASARE Fracturi indirecte când osul primește
forța în axul lung
FORFECARE Fracturi indirecte: acțiune reacțiune
SMULGERE
Ex: Impact parasimfizar
Fractură Directă:parasimfizar
Indirectă: unghi/condil parte opusă
Ex: Impact menton:
Direct: mediosagital
/+indirect 2 fr subcondiliene bilaterale
Agent vulnerant cu energie cinetică mare: arme de foc
Fractura intracapsulară cap condil prin tasare in cavitatea
glenoidă,impact de jos in sus pe unghi
Impact vertical pe unghiul mandibulei – fr verticală ram
mandibular de la incizura sigmoidă la mg bazilară
Contracție puternică mușchi temporal smulge apofiza
coronoidă

11. Deplasări secundare- factor activ: musculatura; pasiv: localizarea, direcția liniei, statusul dentar
12. Cu cât localizarea liniei de fractură este mai anterioară la nivelul corpului mandibular, cu atât inserțiile
musculare vor fi distribuite mai echilibrat – decalajul dintre fragmente mai redus (fractură mediană-deplasare
minimă.)
13. Fractură corp sau unghi cu traiect oblic corp/unghi cu traiect oblic sus-jos si dinainte-inapoi va fi pe directia de
actiune a rezultantei forțelor musculare si nu se va opune deplasărilor secundare.

14. Clasificarea FRMD după nr liniilor de fractură:

 Unice
 Duble
 Triple
 Cominutive
15. Clasificarea FRMD după gradul de interesare osoasă:
 Incomplete (fisuri)
 Complete (fracturi propriu-zise)
 Partiale (marginale)
 In lemn verde
16. Clasificare FRMD după relația cu mediul extern:
 Inchise/simple
 Deschise/compuse + plăgi penetrante
17. Clasificare FRMD după energia traumatismului și deplasarea fragmentelor:
 Energie scăzută: lemn verde; fără deplasare
 Energie crescută: cu deplasare;cominutive; pierdere de subst ososasă
18. Clasificare FRMD după localizarea anatomică a liniei de fractură:
Corp:
 Mediane
 Paramediane
 Laterale
unghi:

 Inaintea insertiilor musculare (maseter si pterigoidian median)

 In plină masă musculară
Ram:

 Verticale
 Oblice
 Orizontale
Condil:

 Subcondiliene joase (apofiza condiliană)

 Subcondiliene inalte (col condil)
 Cap condilian (intracapsulare) – cominutive
Apofiza coronoidă
19. Clasificare FRMD după statusul dentoparodontal si ocluzal in rap cu trat ortopedic Kruger si Schill:
a. Tip A: SDP favorabil aplicării atelelor
b. Tip B: Edentat total sau parțial cu SDP nefavorabil aplicării atelelor
c. Tip C: dentitie temporară sau mixtă, nefavorabilă aplicării atelelor

20. Clasificare după localizarea liniei de fractură, raportată la dentiție, in relatie cu posibilitatea tratament
ortopedic(Kazanjan si Convers):
a. Clasa I: dinți prezenți pe ambele fragmente fracturate
b. Clasa II: dinți prezenți numai pe unul dintre fragm fracturate
c. Clasa III: dinți absenti pe ambele fragmente fracturate (ET)
21. Fr laterala corp tip A cls I: tratament orto
22. Fr laterala corp tip A cls II : osteosinteză
23. Metoda Valerian Popescu de apreciere a mobilității os:
miscări plan vertical si orizontal – policele fata ocluzală dinti, celelalte degete tegumentar pe mg bazilară.
24. Manevrele Lebourg
 Caracter orientativ in stabilirea diagnosticului
 Depistare puncte dureroase de la niv focar fr prin presiune exercitata indirect pe md, la distanta de focar
 PRESIUNE SAGITALĂ PE MENTON -> unghi, ram, condil
 PRESIUNE BILATERALĂ TRANSVERSALĂ CĂTRE MEDIAL PE UNGHIURI -> corp (med,paramed,lat)
 PRESIUNE BILATERALĂ VERTICALĂ PE UNGHIURILE MD -> ram sau condil (Relevanță<presiune sag ment)
25. Ocluzie in armonica = deplasari secundare in care fragm fracturate se departeaza la inchidere si se apropie la
deschiderea gurii
26. Fractura in Lambda: linia de fr pornește intre ICI, iar la nivelul simfizei mentoniere se desparte în 2 traiecte oblic
descendente către mg bazilară, delimitând un fr triunghiular cu vf in sus si baza formată din bazilara md
27. Fracturi parasimfizare cu deplasari importante si traiect de fractura oblic – fractura in banduliera
28. Semnul Vincent d’Alger: hipoestezie sau anesteziein terit NAI
29. Fr unghi md: destul de frecvente
30. Fr unghi md in plina masa musculara aproape intotdeaua fara deplasate si cu tablou clinic discret
31. Fracturi vertical de ram – mai rare; mecanism de forfecare; in general fără deplasare/deplasări minime, clinic:
trismus discret, ocluzia nemodificată, dureri la presiune, edem regional.
32. Fracturi orizontale si oblice de ram md: incalecare(telescopare) si scurtarea ram mandibular = ocluzia in 2 timpi:
a. La inghiderea gurii, contactele se produc intai la molarii de partea fracturata si apoi
b. apare cont pe restul arcadei prin efort muscular
33. Linia de fractură trece pe sub spina spix : apare semnul Vincent d’alger.
34. Fr subcondiliana joasa: ocluzia in 2 timpi
35. Fractura subcondiliană înaltă:
Relația fragment mic cu restul mandibulei:
 Fără deplasare (rare)
 Cu deplasare: telescopare m/l ; basculare a/p; fără contact între fragm osoase
Relația cap condil cu fosa glenoidă: fără deplasare; cu deplasare; cu dislocare
36. FR subcondiliene inalte: durere la palpare in regiunea preauriculara si CAE
37. Destul de frecvente cazurile de fractură dublă a colului condilian prin mecanism indirect
38. FR cap condilian (intracapsulare): CAE poate fi perforat – otoragie
39. FR apofizei coronoide: traumatisme laterale violente; mecanismul smulgere
40. FR paramediană/ laterală dublă: fragm intermediar e tractionat in jos si inapoi de suprahioidian si cade
mentonul si apare inocluzie frontală. Apare glosoptoza -> insuficiența respiratorie obstructivă superioară
41. Fracturi duble de condil mandibular: mai frecvent la copii prin căderi accidentale pe menton, scurtarea ambelor
ramuri mandibulare, contact molar bilateral si ocluzie deschisa frontal.
42. Fracturi mandibulă copii: căderi accidentale pe menton, fractură uni sau bicondiliană cu afectarea centrilor de
creștere de la nivelul condilului + anchiloza temporo-mandibulară +micrognație si asimetrii mandibulare
43. Vindecare primară:reducere anatomică precisă, absența mobilității fragmentelor, vascularizație bună,
osteosinteza cu plăcuțe și șuruburi – lipsa etapei de calus fibros
44. Spatiu minim: 100 microni – se obt consolidare primara in cazul osteosintezei cu placute si suruburi
45. Formare os lamelar: 6 saptamani
46. Consolidarea cu contact osos perfect: osteosinteza cu placute de compresie – remodelare haversiană
47. Vindecare secundară: faza initiala, faza calus cartilaginos, faza calus osos, remodelare osoasă
48. Vindecare secundară: imobilizare non rigidă si vindecare spontană în lipsa tratamentului = consolidare vicioasă
49. Durata proces vindecare secundară în condițiile unui tratament adecvat:
a. 4-6 săpt la adulti
b. 3-4 săpt copii+adulti tineri
c. 6-8 săpt la persoane în vârstă
50. Metode terapeutice ce pot asigura vindecarea primar scurteaza timpul de consolidare cu 1-2 săpt
51. Complicațiile fracturilor de mandibulă:
1. Imediate: apar in momentul traumatismului
- Leziuni asociate: extremitatea cefalică, grave, risc vital
-> leziuni neurologice (Coloana cervicală, baza craniu, hemoragia intracraniană, edem
cerebral post traumatic)
-> insuficiența respiratorie obstructivă superioară
-> hemoragia cu risc vital
-> șocul hipovolemic
- complicații locale: in cazul fracturilor cu deplasări importante care duc la lezarea pachet VN
inferior
-> hemoragii, leziuni nervoase (hipo/anestezie NAI), hematoame geniene/planseu bucal
2. Secundare: septice
Cauza: majoritatea fr sunt deschise in CB, prezenta dintilor in focarul de fractură si prezinta leziuni periapicale
3.Tardive:
- consolidare intarziată
-pseudartroza
-consolidare vicioasă
-constricția de mandibulă
-anchiloza temporo-mandibulară
-tulburări de creștere ale mandibulei

52. Tratament de urgență

Pacient în stare gravă: ABC (eliberare căi aeriene, respirație asistată, asigurarea funcției circulatorii)
Indicațiile puncției traheale/cricotirotomiei/traheotomiei:
-glosoptoză (apare in fractură dublă interforaminală/cominutivă cu pierdera inserțiilor anterioare ale limbii,sub
actiunea gravitatiei si a muschilor suprahioidieni – Padigastric, mm genioglosi, mm geniohioidieni)
-repoz maxilar fracturat + edem marcat al faringelui și glotei
-hemoragie nazo-faringiană ce inundă CAS
-dispnee de cauză periferică/centrală
53. Traheopuncția (punctie traheală):punctia mb cricotiroidiene – mentinuta maxim 45 min
54. Cricotirotomie: canulă endotraheală la niv mb cricotiroidiene
55. Traheotomie: introducere canula endotraheală, incizia nu va fi niciodată orizontală.
56. Respirația asistată: gură la gură/gură la nas, 10-12 insuflații/minut
(1insuflatie la 5 compresii-2pers/ 2insuflatii la 15 compresii toracice-1pers realizează resuscitarea si ventilatia)
57. Functiile circulatorii se mentin prin masaj cardiac extern
58. De citit 339 + scor Glasgow!
59. Pt eliberarea de urgenta a pasajului aerian este necesara mentinerea limbii in protractie cu fir gros, ac tip
agrafă, pensă en coeur sau prin reducerea si imobilizarea de urgență a gracturii duble de mandibulă.
60. Hemoragia cu risc vital aăare in 1-3%cazuri de fracturi ale viscerocraniului
61. Seroprofilaxia antitetanică (ATPA) nu este necesară dacă pac a fost imunizat cu mai putin de 6 luni in urmă.
62. Imobilizarea provizorie (de urgență) – dispozitive:
- Bandaj mentocefalic
- Capelină cu frondă mentonieră
- Ligaturi interdentare monomaxilare din sârmă – ligatură hipocratică in 8
- Ligaturi dentare intermaxilare din sârmă Ivy, Le Blanc, Ernst – cea mai indicata si sigura
metoda daca avem unități masticatorii
- Legături intermaxilare fixate cu implanturi monocorticale
63. Tratamentul ortopedic definitiv al fracturilor de mandibulă constă în imobilizarea intermaxilara prin atele fixate
cu ligaturi de sârmă circumdentare pt 4-6 săptămâni la adulti si 6-8 săpt la vârstnici
64. Pacientul necesită maxim 24-48h spitalizare dacă nu apar complicații.
65. Atitudinea față de dinții din focarul de fractură!!! De citit 346 dreapta
66. Metode chirurgicale – ocluzia habituală intre dintii maxilarului si mandibulei trebuie restabilită complet in
cadrul tratamentului cirurgical, aceasta fiind cheia sau reperul de control al reducerii si imobilizării perfecte a
fragmentelor fracturate.
67. Osteosinteza constă în descoperirea chirurgicală a focarului de fractură, reducerea fragmentelor in pozitie
anatomică sub control vizual direct și solidarizarea lor in această poziție prin ligaturi de sârmă transosoase sau
miniplăcute de osteosinteza (titan/materiale resorbabile) sau placi de reconstructie (titan)
68. Indicatiile osteosintezei!!!! 350
69. Fracturile de mandibulă la copii:
 Mult mai rare, mai ales in perioada 0-5 ani (Supraveghere)
 Deformări faciale tardive – interferenta centrilor de crestere osoasa de la nivelul mandibulei (fr. Condiliene)
 Duc la dezvoltarea osoasa insuficienta a mandibulei, anchiloze TM, anomalii dento-max
 Procesul de vindecare este rapid (rata metabolica crescuta, potential osteogenic al periostului)
 Consolidare osoasa precoce: 3 saptamani, in lipsa trat aparand consolidari vicioase rapide
 Consolidarea intarziata sau pseudartroza la copii sunt aproape inexistente.
 Rareori este necesara indepartarea mugurilor dentari permanenti afectati, cel mult pot aparea eruptii intarziate
 Dispozitiv de electie: dina gutiera din acrilat
Anestezie generala, supraveghere 24h postoperator
70. Fracturile mandibulare la edentati:
 Destul de frecvente fracturile in regiunea condiliană (uni/bi)
 Tratamentul definitiv: cât mai putin invaziv, metoda ortopedica poate duce la rezultate bune fara riscuri si
complicatii tardive.
 Pac edentati sunt mai putin apti in a dezvolta forte masticatorii normale, asadar riscul deplasărilor după
reducerea si imobilizarea prin metode ortopedice a fr de mandibulă scade considerabil.
 In cazul fr cu deplasări importante, a căror contentie nu poate fi asigurata prin aceste metode, pt reducerea si
imobilizarea fracturii se va folosi o metodă chirurgicală, osteosinteza cu fir de sârmă sau miniplăcute si suruburi.
71. Fracturile crestelor alveolare: dispozitiv monomaxilar de imobilizare (atela fixata pe dd port de arcada integră
sau sina linguala din acrilat confectionata pe model redus, fixata cu ligaturi de sarma circumdentare).
72. Fracturile de condil: instituirea imediata a mecanoterapiei – pp metoda de tratament profilactic a anchilozei
temporo mandibulare.
73. Osteosinteza condilului este indicata doar atunci cand condilul nu mai este situat in cav glenoidă, iar ramul scurt
induce tulburări de ocluzie (oclz in doi timpi) – in rest metode ortopedice.
74. Complizații secundare: cele mai frecvente: infectioase (supurații periosoase, supurațiile spațiilor fasciale
primare) mai rar: spatii fasciale secundare, supuratii difuze. Alte complciatii secundare: osteita sau
osteomielita mandibulei.
75. O complicatie secundara infectioasa mai rara este cea pulmonara datorata aspirațiilor secrețiilor septice de la
nivelul focarelor de fractură, la bolnavii cu prag imunitar scăzut sau politraumatizati imobilizati in decubit
dorsal. => (bronhopneumonii de aspiratie/abcese pulmonare)
76. Compicații tardive:
a. Leziunidento-parodontale (necroze pulpare)
b. Consolidare întârziată = persistenta mobilitatii la niv focarului de fractură după 6-8 săptămâni de la
aplicarea tratamentului orto/chirurgical
c. Pseudartroza = “falsă articulație”(pseudoarticulație) dată de persistența mobilitatii la niv focar de
fractură după 6 LUNI de la instituirea tratamentului. 3 forme: strânsă, laxă, balantă.
d. Consolidare vicioasă: necsară refracturarea
e. Constrictia mandibulei = limitare a deschiderii cav orale prin bride cicatriceale ale părților moi
(periarticulare, cutaneo-mucoase sau musculare perimandibulare) retractile, sau prin dezvoltarea unor
focare de miozită osificantă.
Tratament: profilactic-fizio si mecanoterapie
f. Anchiloza temporo-mandibulară (fr intracapsulare cap condilian – mai ales la copii)
g. Tulburări de creștere a mandibulei: se asociază de obicei cu anchiloza TM, rezultatul distrugerii centrilor
de creștere condilian
Tratament: artroplastia, si in a doua etapă alungirea mandibulei prin interventii de chirurgie ortognată
sau prin elongare osoasă dirijată.