Mc 001/2 pct. 2.4.4.

2 Definirea zonelor termice ale clădirii

Din punct de vedere termic, considerăm clădirea divizată în mai multe zone interioare, fară a ţine
cont de cuplajul termic dintre zone, și anume: zona piscinei și restul clădirii
Partiţionarea clădirii în ”zone termice” este necesară în cazul următoarelor situaţii :
a) spaţiile sunt răcite pe cale mecanică şi temperaturile prescrise pentru răcire diferă cu mai
mult de 4 K, deoarece conform I5-2010 cap. 8.6 Piscine, pct. 8.6.1.:

Parametrii aerului interior pentru piscinele interioare sunt :

a) pentru piscine obișnuite:
1. temperatura apei din bazinul piscinei θapă = 26°C;
2. temperatura aerului interior θi = 28°C;
3. umiditatea relativă φi = 60%;

b) pentru situația în care beneficiarul dorește o temperatură mai ridicată:

1. temperatura apei din bazinul piscinei tapă = 30°C;
2. temperatura aerului interior va fi: ti = 32 0C;
3. umiditatea relativă maximă φi = 45%;

b) există mai multe sisteme de încalzire/răcire ce funcţionează simultan şi acoperă arii diferite
în interiorul clădirii climatizate,
c) Există mai multe sisteme de ventilare ce deservesc diferite zone ale clădirii climatizate; dacă
există un sistem de ventilare ce deserveşte mai mult de 80% din volumul clădirii (zonei),
celelalte spaţii se consideră deservite de acelaşi sistem, considerat ca ”sistem principal”,
d) Debitele de ventilare a spaţiilor climatizate, raportate la 1 m2 de pardoseală utilă, diferă între
ele cu mai mult de 4 ori. Aceasta condiţie nu este aplicabilă atunci când uşile de separare
dintre spaţiile ventilate sunt supuse unor deschideri frecvente sau când mai mult de 80% din
aria pardoselii are aceeaşi rată de ventilare (număr de schimburi orare).
Fiecare zonă termică interioară este caracterizată de parametri diferiţi (temperatură) sau
scenarii diferite de temperatură pe durata unei zile. În cazul definirii mai multor zone, bilanţul
termic se efectuează separat pentru fiecare zonă în parte.
Spaţiile neclimatizate de dimensiuni reduse pot fi incluse în cadrul unui spaţiu mare
climatizat dar în acest caz trebuie privite şi ele ca spaţii climatizate.
Decizia cu privire la luarea în considerare sau nu a cuplajului termic dintre zone depinde de
scopul calculului şi de complexitatea clădirii şi a sistemelor sale.
Dacă o clădire este divizată în mai multe zone, fără cuplaj termic între zone, calculul se face
utilizând procedura monozonă pentru fiecare zonă în parte şi presupunând frontiere adiabatice între
zonele adiacente.
PIERDERILE (FLUXUL DE CĂLDURĂ) TERMICE ALE UNEI PISCINE

1. Pierderile prin bazin (cf [1] – 37% din totalul pierderilor) compuse din:
 fluxul de căldură datorat convecţiei la suprafaţa apei – (la contactul cu
aerul din bazin dacă acest aer este mai rece decât apa)
 fluxul de căldură transmis prin pereţii piscinei

Acestor componente li se poate adăuga, în cazul piscinelor deschise, fluxul de căldură

datorat radiaţiei solare. Acest flux de căldură se determină scăzând din fluxul termic
datorat radiaţiei solare directe, fluxul termic reflectat de apa din piscină, pentru că
nu toată căldura datorată radiaţiei solare este înglobată în apă, o parte importantă
fiind reflectată de suprafaţa apei din piscină.
2. Pierderile construcției piscinei compuse din:
 Transmisie prin pereții construcției
 Încălzirea aerului proaspăt
 Pierderi datorate dușurilor (conform 1 pierderile unui singur duș sunt egale cu 1 kWh)

Acestor componente li se poate adăuga, în cazul piscinelor deschise, fluxul de căldură

datorat radiaţiei solare. Acest flux de căldură se determină scăzând din fluxul termic
datorat radiaţiei solare directe, fluxul termic reflectat de apa din piscină, pentru că
nu toată căldura datorată radiaţiei solare este înglobată în apă, o parte importantă
fiind reflectată de suprafaţa apei din piscină.

3. Fluxul de căldură necesar pentru încălzirea apei proaspete (reînoirea apei din piscină??)

4. Fluxul de căldură (pierderile) datorat evaporării apei.

Calculul puterii termice latente pierdute prin evaporarea apei.

Q=mevap *ΔhEvap
debitul evaporat:
mevap=fe*Atotal*((pS(θp) – pv(θa))
Când nu cunoaștem pe fe formula empirică este:
mevap=Atotal*((pS(θp) – pv(θi))*((0,089+0,0782*w)/r))
unde:
 mevap – debitul de apă evaporat - [kg/s]
 Atotal – suprafața oglinzii de apă a bazinului - [m2]
 pS(θapă) – presiunea de saturație a vaporilor de apă din aer la temperatura apei din bazin -
(kPa)
 pv(θi) – presiunea parțială a vaporilor de apă din aer la temperatura interioară (ambientală)
– (kPa)
 0,089 – constantă - [W/m2Pa]
  0,0782 – constantă - [Ws/m2Pa]
 w – viteza aerului la suprafața apei [m/s]
 r – căldura latentă de vaporizare a apei la temperatura suprafeței bazinului de cca. 2500
kJ/kg

pv(θi)=φi* pS(θapă)
pS(θapă)=0,61094*exp((17,625* θapă)/(243,04+ θapă))

CONȚINUTUL DE UMIDITATE

x=mv/maus=0,622*pv/(pB- pv) [kgv/kgaus]

x(φ)=0,622* (φ*ps)/(pB - φ*ps) [kgv/kgaus]
unde:
 pB – presiunea barometrică

CONȚINUTUL MAXIM DE UMIDITATE

xs=0,622* ps/(pB -ps) [kgv/kgaus]

ENTALPIA AERULUI UMED

H=Haus + Hv=maus*haus + mv*hv
H – entalpie aer umed
Haus – entalpie aer uscat
Hv – entalpie vapori
haus=cPaus*t=1,006 *t [kJ/kgaus]
hv=r+cPv*t=2500+1,86*t [kJ/kgv]

h=1,006 *t + x*(2500+1,86*t ) [kJ/kgaus]

[°C] xe
Fluxul de căldură transmis prin convecţie

Datorită faptului că suprafaţa apei din piscine este în contact cu aerul din mediul înconjurător,
între apă şi aer se va produce un transfer continuu de căldură. Sensul acestui transfer termic
depinde de temperaturile celor două medii, astfel încât sunt posibile următoarele situaţii:
1. apa este mai caldă decât aerul şi fluxul de căldură se transmite de la apă la aer;
 2. apa este mai rece decât aerul şi fluxul de căldură se transmite de la aer la apă;
3. apa şi aerul au aceeaşi temperatură şi fluxul de căldură este nul.
Valoarea fluxului termic transmis prin convecţie de la apă la aer Qcv se calculează cu relaţia:
Qcv=α*Atotal*( θapă - θi)

unde:
 Atotal – suprafața oglinzii de apă a bazinului - [m2]
 θapă – temperatura apei din piscină - [0C] ;
 θi – temperatura aerului - - [0C];
 α – coeficientul de convecţie, care se calculează cu relaţia - [W/m2K]:
α = 3,1+4,1*w
unde:
 w – viteza aerului la suprafața apei - [m/s] (diferită pentru piscinele închise faţă de cele
deschise)

Fluxul de căldură transmis prin pereţii piscinei

Apa din piscine este în contact termic permanent atât cu pereţii laterali cât şi cu fundul
bazinului. Se poate considera că toţi pereţii piscinei au temperatura egală cu a solului în
care este montată piscina. Deoarece apa din piscină este mai caldă decât temperatura
pereţilor, fluxul termic transmis prin pereţii piscinei contribuie la răcirea apei din piscină şi
trebuie să fie compensat de sistemul de încălzire a apei.
Valoarea fluxului termic transmis prin pereţii piscinei Q p, se poate calcula cu relaţia:

Qp=k*Sp*( θapă – θp)

 Sp – suprafaţa pereţilor;
 θapă – temperatura apei din piscină;
 θp – temperatura pereţilor piscinei;
 k - coeficientul global de transfer termic prin pereţii piscinei, care se poate calcula
cu relaţia:

Unde:
  δ [m] – grosimea pereţilor piscinei;
 λ [W/mK] – conductibilitatea termică a materialului din care sunt realizaţi pereţii piscinei;
 αW - coeficientul de convecţie la transferul termic dintre apă şi pereţi.

Valoarea coeficientului de convecţie αw se poate calcula cu relaţia:

Temperatura solulul la adâncimea x - (până în 3 m) – conf. C 107/5 pct. 5.2 Tabel II

Piscină exterioară

φ=ΔT/(Rse+R)=15/(2,96/2)=10,14 W/m2

θsol,x= θe,k - φ*(0,042+x/2)

unde:
- ww – viteza apei din piscină.

[..temperatura solului se va considerată egală cu a pereţilor piscinei Se va

considera temperatura la o adâncime medie a piscinei sise va considera această
valoare a temperaturii constantă pe toţi pereţii, sau se pot considera temperaturi
diferite pe pereţii laterali şi pe fundul bazinului...]