septembrie, 2005, nr.

1 (1)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Cãtre dumneavoastrã... JUSTIFICAREA COSTURILOR ÎN

Domeniul fiscal
- contabil este ºi CONTABILITATE
va fi un domeniu Victoriea Zamfirescu - expert contabil
informaþional vast.
De ce ne punem problema mic la export, prin transferurile
Datele obþinute
justificãrii costurilor? Existã realizate între firme care aparþin
prin intermediul
reglementãri legislative care urmãresc aceluiaºi grup, etc..
a c t i v i t ã þ i i
exact aceastã problemã: vânzarea sub Legislativ problema trebuie tratatã
contabililor susþin
costurile de producþie, de achiziþie ºi
întotdeauna deciziile oricãrei având în vedere trei aspecte:
ca urmare necesitatea justificãrii
companii. comercializarea bunurilor ºi serviciilor,
costurilor în contabilitate. Explicaþia
Expert Contabil îºi doreºte sã constã în unele practici care devin calculul impozitului pe profit, condiþiile
devinã rãspunsul, sprijinul tentante, cum ar fi evaziunea prin concurenþiale.
informaþional al întrebãrilor ce se autoconsum, prin practicarea unui preþ (continuare în pagina 4)
ivesc. Vom realiza structurarea
informaþiei, actualizarea acesteia
din punct de vedere practic ºi LEASING-UL
legislativ, alãturi de o largã formã de finanþare sau de cesiune temporarã a
exemplificare.
Ne propunem sã devenim
dreptului de folosinþã
sursa informaþiilor necesare Anca Buga - director economic mai avantajoasã ºi care sunt criteriile
pentru a vã oferi acel timp de pe baza cãrora se determinã acest
Avantaj contra cost – aceasta ar
care dvs. nu dispuneþi. Vom fi un fapt?
putea fi cea mai concisã definiþie în
colaborator permanent Pentru a putea rãspunde acestor
sens larg a leasing-ului. În þara noastrã
orientându-ne, în timp, conform întrebãri trebuie sã cunoaºtem
în ultimii ani s-a manifestat o puternicã
necesitãþilor cititorilor noºtri. caracteristicile celor douã tipuri de
orientare spre utilizarea contractelor
Colectivul nostru vã invitã la o leasing existente, financiar ºi
de leasing. În acelaºi timp mai existã
comunicare permanentã privind operaþional. Vom determina criteriile
totuºi reticenþe privind utilizarea
temele de dezbatere, modalitatea de comparaþie în raport cu ceea ce
acestui tip de contractare, care se
de prezentare, idei ºi pãreri în oferã piaþa financiarã ºi de capital, cu
considerã a proveni din cunoaºterea scopul de a putea justifica
legãturã cu ceea ce aþi dori sã fie
Expert Contabil pentru limitatã a aspectelor necesare în profitabilitatea deciziei. Totodatã
dumneavoastrã. tratarea acestui subiect. trebuie avute în vedere reglementãrile
Care este motivaþia pentru care o legislative privind operaþiunile de
Mirona Serac persoanã fizicã sau juridicã ar opta leasing din punct de vedere fiscal ºi
pentru leasing în locul unei alte forme contabil.
de creditare? Care este decizia cea (continuare în pagina 6)

CONCEDIILE MEDICALE AMORTIZAREA DEDUCEREA TAXEI PE ASPECTE FISCALE ÎN

– METODOLOGII DE FISCALÃ – VALOAREA ADÃUGATÃ CAZUL AGENÞIILOR DE
CALCUL MODIFICAREA PENTRU PERSOANELE TURISM
NORMELOR IMPOZABILE ÎN REGIM
METODOLOGICE DE MIXT
APLICARE A CODULUI
FISCAL
pag. 9 pag. 13 pag. 15 pag. 20
 Pune-þi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemnelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionala necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro Cd-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
JUSTIFICAREA COSTURILOR ÎN CONTABILITATE
Victoriea Zamfirescu pag. 1
CONDUCERE
LEASING-UL – formã de finanþare sau de cesiune
Dan Miheºan temporarã a dreptului de folosinþã
Dragoº Stoica Anca Buga pag. 1

COORDONATOR
CONCEDIILE MEDICALE – METODOLOGII DE CALCUL
Mirona Serac Victoriea Zamfirescu pag. 9

COLECTIV DE AUTORI FORMAREA DATORIEI VAMALE

Dinu Lilicã pag. 11
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga AMORTIZAREA FISCALÃ – modificarea normelor
Dinu Lilicã
metodologice de aplicare a Codului fiscal
Andrei Dragomir
Victoriea Zamfirescu pag. 13
TEHNOREDACTARE
DEDUCEREA TAXEI PE VALOAREA ADÃUGATÃ
Cristian Videanu PENTRU PERSOANELE IMPOZABILE CU REGIM MIXT
Mihai Gheþu Anca Buga pag. 15
Cristian Opriþ
DEPLASAREA ªI PRIMIREA PRODUSELOR
REDACTARE ªI ACCIZABILE ÎN REGIM MIXT
CORECTURÃ
Andrei Dragomir pag. 17
Diana Moraru
ASPECTE FISCALE ÎN CAZUL AGENÞIILOR DE TURISM
ADRESA REDACÞIEI Mirona Serac pag. 20

Editura “Rezon TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE

Media Grup S.R.L. RECLAMÃ ªI PUBLICITATE
Str. Petru Poni, Nr. 8, Anca Buga pag. 21
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

Mirona Serac pag. 23
expertcontabil@txmail.ro
CONTABILITATEA DE GESTIUNE A STOCURILOR
TELEFOANE ÎN CAZUL UNEI EDITURI
Mirona Serac pag. 26
021/222.70.75
021/222.70.76
EVITAREA DUBLEI IMPUNERI ÎN CAZUL DIVIDENDELOR
Dep. VÂNZÃRI Victoriea Zamfirescu pag. 28

rezon@b.astral.ro FINANÞAREA UNEI AFACERI

Dinu Lilicã pag. 29

Forumul contabilului – propunerea redacþiei pag. 31

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
JUSTIFICAREA COSTURILOR
ÎN CONTABILITATE
Reglementãri privind
comercializarea produselor ºi
serviciilor
Comercializarea produselor ºi serviciilor pe piaþã este
reglementatã prin O.G. 99/2000 aprobat[ cu modificãri de
Legea 650/2002. În sensul acestei ordonanþe, conform
prevederilor articolului 19, “este interzis oricãrui
comerciant sã ofere sau sã vândã produse în pierdere”, cu
excepþia situaþiilor care intrã sub incidenþa articolului 18.
Prin vânzare în pierdere înþelegem “orice vânzare la un
preþ egal sau inferior costului de achiziþie, astfel cum
acesta este definit în reglementãrile în vigoare”. Costul de
achiziþie reprezintã “preþul de cumpãrare, taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare ºi
alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare
de utilitate sau intrarea în gestiune a produsului
respectiv”, conform Normelor metodologice de aplicare a
O.G. 99/2000 aprobate prin H.G. 333/2003. Observãm cã
nu existã nici o referire la preþul de producþie; acesta
reprezintã suma costului de achiziþie al materiilor prime ºi
materialelor consumabile utilizate ºi a cheltuielilor directe
ºi indirecte de producþie, dar nu include cheltuielile
generale de adiministrare (conform Ordinului 306/2002 ºi
Ordinului 94/2001).
Reglementãri privind calculul
impozitului pe profit
În calculul impozitulului pe profit trebuie determinat
cuantumul cheltuielilor deductibile în totalul veniturilor
impozabile. Conform art. 21 alin. (1) din Legea 571/2003
privind Codul fiscal cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare “pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile
efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare”.
H.G. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Codului fiscal precizeazã la punctul 22:
“cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri
impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea ºi
comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau
executarea lucrãrilor, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare.”
În concluzie nici o cheltuialã nu este deductibilã în
situaþia în care nu produce venit.
Articolul 21 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal
4
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
aduce unele completãri privind regimul deductibilitãþii unor
categorii de cheltuieli. Acestea vizeazã orientarea
contribuabililor cãtre anumite decizii de management
(cheltuieli de protocol, reduceri sezoniere de preþ,
gratuitãþi oferite clienþilor), care contribuie la creºterea
cotei de piaþã ºi totodatã a veniturilor.
În completarea consideraþiilor de mai sus, precizãm
faptul cã trebuie avute în vedere situaþiile care implicã
utilizarea preþului de piaþã ºi a preþului de transfer (în cazul
persoanelor afiliate). Asfel H.G. 1840/2004 art. 11
precizeazã faptul cã preþul de transfer între persoanele
afiliate trebuie sã fie preþul de piaþã ºi specificã metodele
de determinare ale acestuia. ªi în aceastã situaþie este
evident faptul cã preþul de transfer nu se poate situa sub
nivelul costului bunurilor sau serviciilor.
Reglementãri privind concurenþa
Legea 21/1996 – Legea concurenþei la art. 6 defineºte
ilegalitatea practicilor anticoncurenþiale prin intermediul
preþurilor de vânzare sub costuri în scopul înlãturãrii
competiþiei pe piaþã. Sancþiunile aplicate în cazul încãlcãrii
acestor prevederi sunt în cuantum de 10% din cifra de
afaceri totalã realizatã în anul anterior sesizãrii
contravenþiei (a se vedea Capitolul VI - Sancþiuni din
Legea 21/1996 republicatã în M. Of. 742/2005).
Considerând reglementãrile legislative menþionate,
devine absolut necesar sã putem justifica la orice moment
de timp costul de producþie, costul de achiziþie, de
aprovizionare.
Categoriile generale de activitãþi care se confruntã cu
aceste aspecte sunt cele de producþie, comercializare,
export-import. La acestea mai putem adãuga situaþiile cu
o anumitã particularitate (cum ar fi operaþiunile de
investiþii) care induc un volum mare de cheltuieli
considerate a fi deductibile fiscal.
Studiu de caz – Activitatea
comercianþilor
În cazul acetui tip de activitate cea mai simplã
modalitate de a verifica respectarea prevederilor legale
constã în compararea rulajului contului 707 “Venituri din
vãnzarea mãrfurilor” cu rulajul contului 607 “Cheltuieli
privind mãrfurile”.
 Expert Contabil

Astfel:
Adaosul mediu înregistrat în lunã este de 11,45%
Rulajul contului 707 trebuie sã fie mai mare decât
rulajul contului 607 MA = (1000x10% + 2000x5% + 5000x9% +
7500x15%)/15500 = 11,45%
Situaþia vânzarilor cu amãnuntul
Apoi se va determina adaosul mediu practicat pe baza
Odatã cu întocmirea notelor interne de recepþie (N.I.R.) datelor din contabilitate, raportând rulajul creditor al
se vor înegistra ºi componentele preþului cu amãnuntul: contului de diferenþe de preþ la mãrfuri la rulajul debitor al
adaosul comercial ºi T.V.A.-ul. contului mãrfuri în unitãþi cu ridicata.

Exemplu: Sã presupunem un produs X pentru care MC = RC 378 / RD 371.1

avem un preþ de achiziþie de 10 lei per bucatã. Pentru
acest produs firma practicã un adaos comercial de 20%. Cele douã valori obþinute MC ºi MA trebuie sã fie egale
Preþul cu amãnuntul va fi: sau cel puþin sensibil apropiate. Dacã aceastã corelaþie nu
Cost 10 lei se verificã, atunci va trebui sã procedaþi la corecþia
Adaos comercial 2 lei înregistrãrilor contabile din luna respectivã conform
T.V.A. 2.28 lei erorilor mãrind sau micºorând adaosul scãzut în luna
Preþ cu amãnuntul 14,28 lei respectivã.

Înregistrarea contabilã: Mãrfuri care necesitã porþionare ºi ambalare

371.2 “Mãrfuri în = % 14,28
unitãþi cu amãnuntul”
371.1 „Mãrfuri în
unitãþi cu ridicata”
378 „Diferenþe de preþ
la mãrfuri”
4428
„TVA neexigibilã”
Astfel putem determina cã rulajul creditor al contului de
venituri din vânzarea mãrfurilor va fi egal cu suma dintre
rulajul debitor al contului de cheltuieli cu mãrfurile ºi rulajul
debitor al contului de diferenþe de preþ la mãrfuri.
RC 707 = RD 607+ RD 378
A doua modalitate de verificare este de a determina pe
baza notelor de intrare recepþie dacã adaosul scãzut din
gestiune, pe o perioadã de referinþã (de exemplu o lunã
calendaristicã), a fost corect determinat ºi totodatã dacã
cheltuielile cu mãrfurile au fost corect determinate.
Astfel se va calcula adaosul mediu practicat la vânzare
pe baza N.I.R.-urilor, iar pentru o mai mare exactitate se
va determina media ponderatã a adaosurilor practicate.
În aceastã situaþie rulajul creditor al contului de venit
10 din vânzarea mãrfurilor va trebui sã acopere ºi rulajul
debitor al contului 608 “Cheltuieli privind ambalajele”.
Sã luãm în considerare faptul cã s-au efectuat inclusiv
2
cheltuieli de transport în plus faþã de costul de achiziþie ºi
al ambalajelor. Astfel, costul de achiziþie final ce trebuie
2,28 recuperat prin preþ are trei componente: costul de achizþie
la bazã, cheltuielile cu ambalajele ºi cheltuielile de
transport.
Cheltuielile de transport ºi cele privind ambalajele vor
fi repartizate asupra valorii sau cantitãþii marfurilor
aprovizionate pe baza unui coeficient de repartizare a
totalului cheltuielilor colectate.
Astfel costul mãrfurilor vândute va fi alcãtuit din:
I rulajul debitor al contului 607 “Cheltuieli privind
mãrfurile” = RC 371 – RD 378;
I la care vom adãuga rulajul debitor al contului 608
“Cheltuieli privind ambalajele” = RC 381;
I ºi de asemenea vom adãuga rulajul debitor al
contului 624.1 “cheltuieli de transport de bunuri”.

Aprovizionare marfã tip 1 în valoare de 1000 lei adaos Regula de verificare este urmãtoarea: toate cele de
înregistrat 10% mai sus, însumate, trebuie sã depãºeascã rulajul creditor
Aprovizionare marfã tip 2 în valoare de 2000 lei adaos al contului 707 “Venituri din vânzarea mãrfurilor”.
înregistrat 5%
Aprovizionare marfã tip 3 în valoare de 5000 lei adaos În numãrul urmãtor vom prezenta studiile de caz
înregistrat 9% privind situaþia producãtorilor ºi a firmelor de export-
Aprovizionare marfã tip 4 în valoare de 7500 lei adaos import, precum ºi cazurile de situaþii particulare ce induc
înregistrat 15% un volum mare de cheltuieli deductibile.

5
septembrie, 2005, nr. 1 (1) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
LEASING-UL
formã de finanþare sau de cesiune
temporarã a dreptului de folosinþã
Noþiuni generale privind contractele
de leasing
Obiectul contractului de leasing, conform prevederilor
O.G. 51/1997 art. 1, alin. (2), îl constituie “bunurile imobile,
precum ºi bunurile mobile de folosinþã îndelungatã, aflate
în circuitul civil, cu excepþia înregistrãrilor pe bandã audio
ºi video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor ºi
a drepturilor de autor“. Alin. (3) prevede prin derogare de
la prevederile alin (2) faptul cã dreptul de utilizare al
programelor pe calculator poate face obiectul operaþiunilor
de leasing, dacã titularul dreptului de autor a autorizat
aceastã operaþiune.
Pãrþile în contractul de leasing sunt
locatorul/finanþatorul – transmite dreptul de folosinþã
asupra unui bun celeilalte pãrþi pe o perioadã determinatã
- ºi utilizatorul – preia dreptul de folosinþã ºi în majoritatea
situaþiilor este partea responsabilã cu alegerea,
comadarea ºi recepþionarea bunului.
Rata de leasing reprezintã suma pe care utilizatorul o
plãteºte periodic, de regulã lunar, cãtre locator, în schimbul
cedãrii folosinþei bunurilor. În cazul leasing-ului financiar,
aceasta reprezintã cota-parte din valoarea de intrare a
bunului ºi a dobânzii de leasing, Rata pentru leasing-ul
operaþional este cota de amortizare calculatã în
conformitate cu reglementãrile în vigoare, plus beneficiul
stabilit de pãrþile contractante.
Dreptul de opþiune acordã utilizatorului posibilitatea, la
sfârºitul contractului de leasing, de a achiziþiona bunul, de
a prelungi contractul sau de a înceta raporturile
contractuale. Acest drept de opþiune al utilizatorului
realizeazã diferenþa între contractul de leasing ºi
contractul de închiriere.
Valoarea de intrare reprezintã costul de achiziþie al
bunului de cãtre finanþator.
Valoarea totalã este valoarea totalã a ratelor de leasing
la care se adaugã valoarea rezidualã.
Valoarea rezidualã este stabilitã în momentul
contractãrii iar la expirarea contractului de leasing
utilizatorul are dreptul de a opta pentru achiziþionarea
bunului la aceastã valoare.
Contractele de leasing conþin de asemenea ºi clauza
de obligativitate a asigurãrii bunului printr-o societate de
asigurare. În acest sens art. 5 din O.G. 51/1997
precizeazã cã „utilizatorul are dreptul de a-ºi alege, cu
acordul societãþii de leasing, furnizorul, precum ºi
societatea care va asigura bunul”.
De asemenea un aspect important este precizat la
articolul 7 care prevede cã durata contractului de leasing
nu poate fi mai micã de un an.
6
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Leasing financiar
Este mai curând o formã de finanþare decât o formã de
cesiune temporarã a dreptului de folosinþã, ceea ce
determinã facilitatea procurãrii bunului de cãtre utilizator.
Din momentul încheierii contractului de leasing
utilizatorul preia asupra sa riscurile ºi beneficiile aferente
bunului ºi, ca urmare, bunul preluat în leasing va fi
înregistrat ca activ fix propriu în contabilitatea acestuia.
Este prevãzut în mod expres ca, la finalizarea
contractului de leasing, dreptul de proprietate asupra
bunului sã fie transferat utilizatorului.
Am menþionat anterior care sunt elementele
componente ale ratei în situaþia leasing-ului financiar.
Aducem o precizare suplimentarã privind leasing-ul
extern: în cazul în care bunul achiziþionat provine din
import, acesta este exceptat de la plata oricãror obligaþii de
import pe durata derulãrii contractului de leasing. Aceste
datorii vor fi achitate de cãtre utilizator în momentul
finalizãrii contractului, baza de impozitare fiind valoarea
rezidualã care nu poate fi mai micã de 20% din valoarea
de intrare a bunului (portivit art. 27 din O.G. 51/1997).
În cazul veniturilor obþinute de nerezidenþi, conform
articolului 25, sub formã de dobândã sau de redevenþã,
acestea se impun în România prin reþinere la sursã. Un
aspect foarte important îl constituie specificarea clarã a
venitului persoanei nerezidente. Dacã dobânda ce revine
nerezidentului este specificatã clar, impozitul se plãteºte
doar pentru valoarea dobânzii practicate, restul sumei din
rata de leasing constituind rambursare de credit. În caz
contrar impozitul se va aplica la rata totalã de leasing.
Aceleaºi prevederi se aplicã ºi în cazul leasing-ului
operaþional unde redevenþa reprezintã beneficiul, respectiv
în cazul neprecizãrii clare a acestuia, cota de leasing. În
ambele situaþii impunerea se va realiza potrivit
prevederilor convenþiilor pentru evitarea dublei impuneri
sau legislaþiei interne.
Leasing operaþional
Scopul principal al alegerii acestui tip de leasing constã
în cesiunea temporarã a dreptului de folosinþã a bunului
cãtre utilizator.
Specific acestui tip de leasing este faptul cã opþiunea
de cumpãrare la finele contractului nu este implicitã, iar
perioada minimã de derulare a contractului de un an
calendaristic reprezintã în unele cazuri doar o fracþiune din
 Expert Contabil

durata normalã de utilizare a bunului respectiv.

Rata de leasing în acest caz se calculeazã pe baza 471 „Cheltuieli 168 „Dobânzi aferente
=
valorii de intrare a bunului respectiv, amortizarea înregistrate în avans” împrumuturilor ºi datoriilor
corespunzãtoare pe duarta leasing-ului ºi rata de profit asimilate”
care revine locatorului. Regimul de amortizare ce va fi cu valoarea dobânzii de leasing aferentã contractului
aplicat bunului ºi implicit cota de amortizare luatã în calcul
va fi cuprins în subiectul contractului, conform modului în Înregistrarea facturii lunare a ratei de leasing
care cele douã pãrþi implicate vor conveni.
În continuare vom prezenta contabilitatea operaþiunilor Înregistrare la locator
de leasing financiar ºi operaþional, conform specificului 411 „Clienþi” = %
fiecãruia. Precizãm cã operaþiunile contabile care intervin
în cazul leasing-ului extern vor constitui subiectul unui
modul diferenþiat. 2673 „Împrumuturi acordate pe
termen lung”

Contabilitatea operaþiunilor de 2674 „Dobânda aferentã

împrumuturilor acordate pe termen
leasing financiar lung”
În cazul leasing-ului financiar bunul preluat va fi 4427 „T.V.A. colectatã”
înregistrat ca activ fix în contabilitatea utilizatorului.
Concomitent se înregistreazã veniturile aferente valorii
dobânzii de leasing
Achiziþionarea bunului de cãtre locator
472 “Venituri = 766 „Venituri din
% = 404 „Furnizori de înregistrate în avans” dobânzi”
imobilizãri”
Înregistrare la utilizator
21 “Imobilizãri
corporale” % = 404 „Furnizori
4426 „T.V.A. de imobilizãri”
deductibilã” 167 „Alte împrumuturi ºi
datorii asimilate”
Predarea bunului cãtre utilizator 168 „Dobânzi aferente
împrumuturilor ºi datoriilor
Înregistrare la locator asimilate”
2673 “Împrumuturi = 21 „Imobilizãri 4426 „T.V.A. deductibilã”
acordate pe termen corporale”
lung”
Concomitent se va evidenþia constituirea cheltuielilor
cu valoarea de intrare a bunului care face obiectul
contractului de leasing 612 “Cheltuieli cu = 471 „Cheltuieli
redevenþele, locaþiile de înregistrate în avans”
ºi în acelaºi timp gestiune ºi chiriile”
2674 „Dobânda 472 „Venituri
=
aferentã împrumuturilor înregistrate în avans”
acordate pe termen Înregistrarea amortizãrii la utilizator
lung”
Se va realiza conform regimului de amortizare ales.
cu valoarea dobânzii de leasing aferentã contractului
6811 “Cheltuieli de = 281 „Amortizãri privind
Înregistrare la utilizator exploatare privind imobilizãrile corporale”
a m o r t i z a r e a
21 “Imobilizãri 167 „Alte împrumuturi imobilizãrilor”
=
corporale” ºi datorii asimilate”
Transferul de proprietate la finele contractului de
leasing
cu valoarea de intrare a bunului care face obiectul
În cazul leasing-ului financiar acesta nu presupune
contractului de leasing
decât achitarea ultimei rate aferente contractului.
ºi în acelaºi timp

7
septembrie, 2005, nr. 1 (1) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

% = 404 „Furnizori
de imobilizãri” De reþinut cã în cazul leasing-ului operaþional
167 „Alte împrumuturi ºi utilizatorul poate opta pentru achiziþionarea bunului sau
datorii asimilate” nu. Vom prezenta înregistãrile contabile atunci când
utilizatorul opteazã pentru achiziþionarea bunului.
4426 „T.V.A. deductibilã”
Înregistrare la locator
Contabilitatea operaþiunilor de
leasing operaþional Acesta va întocmi factura la nivelul valorii reziduale
În cazul acestui tip de leasing trebuie sã reþinem cã consemnatã în contract. Cuantumul acestei valori poate fi
atât riscurile cât ºi beneficiile care decurg din dreptul de diferitã de valoarea rãmasã a bunului cuprinsã în
proprietate se rãsfrâng asupra finanþatorului/locatorului. contabilitatea locatorului.

Achiziþionarea bunului de cãtre locator 411 „Clienþi” = %

% = 404 „Furnizori 7583 „Venituri din vânzarea
de imobilizãri” activelor ºi alte operaþii de
21 “Imobilizãri corporale” capital”
4427 „T.V.A. colectatã”
4426 „T.V.A. deductibilã”

Predarea bunului cãtre utilizator Concomitent se va înregistra scãderea din gestiune a

Se va realiza în baza unor documente contabile bunului.
primare de tipul proceselor verbale de tip predare/primire.
De asemenea locatorul poate utiliza conturi extrabilanþiere % = 21 „Imobilizãri
pentru a pãstra evidenþa clarã asupra valorilor predate corporale”
utilizatorului. 281 „Amortizãri privind
imobilizãrile corporale”
Înregistrarea facturii lunare a ratei de leasing
6583 „Cheltuieli privind
Înregistrare la locator
activele cedate ºi alte operaþii
411 „Clienþi” = % de capital”

766 „Venituri din dobânzi” Înregistrare la utilizator

4427 „T.V.A. colectatã”
În contabilitatea utilizatorului se va înscrie achiziþia de
Înregistrare la utilizator activ fix, dar la valoarea rezidualã convenitã în contract.

% = 401 „Furnizori” % = 404 „Furnizori

612 „Cheltuieli cu de imobilizãri”
21 „Imobilizãri corporale”
redevenþele, locaþiile de
gestiune ºi chiriile”
4426 „T.V.A. deductibilã” 4426 „T.V.A. deductibilã”

Înregistrarea amortizãrii la locator

Se va realiza conform regimului de amortizare ales.
În numãrul urmãtor vom prezenta contabilitatea
6811 “Cheltuieli de 281 „Amortizãri privind operaþiunilor de leasing extern ºi studiile de caz aferente.
=
exploatare privind imobilizãrile corporale” Pe aceastã bazã vom determina elementele principale ce
a m o r t i z a r e a trebuiesc luate în considerare pentru a indentifica cea mai
imobilizãrilor” avatajoasã ofertã de leasing ºi care sunt considerentele
pentru care leasingul este preferat opþiunii de contractare
Transferul de proprietate la finele contractului de de credite.
leasing

8
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)

CONCEDIILE MEDICALE –
METODOLOGII DE CALCUL
În activitatea contabililor tema concediilor medicale a
pus întotdeauna numeroase probleme. Motivul îl
reprezintã amplitudinea subiectului din punct de vedere al
modalitãþii de calcul, þinând cont de reglementarile
legislative privind sistemul de asigurãri sociale (calitatea
de asigurat, condiþii de acordare a indemnizaþiei de
concediu medical, cuantumul acesteia), precum ºi a
procedurii de evidenþiere în contabilitate.
Etapele metodologiei de calcul a
indemnizaþiei de concediu medical
1) Se verificã dacã persoana în cauzã îndeplineºte
condiþiile privind stagiul de cotizare. Dacã acestea nu sunt
îndeplinite conform legii, persoana nu beneficiazã de
concediu medical (a se vedea O.U.G. 150/2002 cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare).
2) Se stabileºte baza de calcul a indemnizaþiei ca
sumã a veniturilor lunare din ultimele ºase luni anterioare
primei zile de concediu medical.
De exemplu dacã o persoanã are un certificat medical
începând cu data de 01.04.2005, baza de calcul este
formatã din veniturile realizate în perioada 01.10.2004 –
30.03.2005.
Veniturile care se iau în calcul sunt atât cele realizate
în timpul efectiv lucrat, cât ºi veniturile cuvenite pentru
concediile de odihnã ºi indemnizaþiile de concediu medical
(atunci când este cazul).
Media zilnicã a bazei de calcul se determinã astfel: se
împarte suma veniturilor din ultimele 6 luni la suma
numãrului de zile lucrãtoare de stagiu din aceastã
perioadã (inclusiv zilele de concediu de odihnã sau de
concediu medical).
3) Se calculeazã cuantumul indemnizaþiei astfel: se
înmulþeºte media zilnicã obþinutã anterior cu numãrul de
zile lucrãtoare de concediu medical ºi cu procentul aferent
codului de boalã înscris pe certificatul de concediu
medical, acesta putând fi de 75%, 85%, 100%.
Indemnizaþia pentru incapacitate temporarã de muncã
se suportã de cãtre angajator sau din bugetul asigurãrilor
sociale de stat.
În primul caz în funcþie de numãrul de angajaþi avut la
data la care s-a ivit situaþia de incapacitate temporarã de
muncã , angajatorul suportã indemnizaþia astfel:
- pâna la 20 de angajaþi, din prima zi pânã în a 7-a zi
de incapacitate temporarã de muncã;
- între 21 ºi 100 de angajaþi, din prima zi pânã în a 12-
septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Expert Contabil
a zi de incapacitate temporarã de muncã;
- peste 100 de angajaþi, din prima zi pânã în a 17-a zi
de incapacitate temporarã de muncã.
În al doilea caz, indemnizaþia se suportã din bugetul
asigurãrilor sociale de stat începând cu ziua urmãtoare
termenelor mai sus menþionate în cazul angajatorului ºi
pânã la data încetãrii incapacitãþii temporare de muncã
sau data pensionãrii.
Din durata de acordare a concediilor medicale,
exprimatã în zile calendaristice, se plãtesc doar zilele
lucrãtoare.
Studiu de caz – incapacitate temporarã de muncã
Modalitate de calcul luna I
Considerãm cã salariatul a lucrat în luna respectivã o
singurã zi ºi are concediu medical 19 de zile. Luna
respectivã are 20 de zile lucrãtoare. Salariul negociat este
de 310 lei. Societatea are 15 angajaþi, deci ar trebui sã
suporte 7 zile din perioada în care se manifestã
incapacitatea temporarã de muncã.
Pentru a determina câºtigul zilnic vom raporta salariul
brut negociat la numãrul de zile lucrãtoare din lunã.
Astfel: 310 / 20 = 16 lei
Pentru a efectua calculul valorii indemnizaþiei de
incapacitate temporarã de muncã, vom calcula media
câºtigului zilnic pe ultimile 6 luni; în cazul nostru este de 17 lei.
Sã presupunem cã salariatul se încadreazã la cota de
85%, conform codului de boalã înscris pe certificatul
medical.
Primele 7 zile lucrãtoare din durata concediului
medical sunt suportate de societate, adicã:
0,85 x 17 x 7 = 101 lei;
Din cele 20 de zile lucrãtoare ale lunii se scade ziua
lucratã în condiþii normale ºi cele 7 zile de concediu
medical suportate de societate. Astfel vom determina un
numãr de 12 zile de concediu medical care vor fi suportate
din C.A.S.
Astfel suma suportatã din C.A.S. va fi de: 12 x 85% x
17 = 173 lei
Venitul total brut = 101 + 173 + 16 = 290 lei
9
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Modalitate de calcul luna II

Reþineri din salariu:
- 1% ºomaj care se aplicã la salariul brut negociat de În continuare se vor efectua înregistrãrile specifice
310 = 3 lei privind contribuþiile sociale datorate de societate.
- 6,5 % C.A.S: se calculeazã numai pentru 16 lei = 1
leu În luna urmãtoare salariatul se aflã în concediu medical
- 9,5% C.A.S. se calculeazã numai pentru 16 lei = 2 leu întreaga perioadã. În acest caz indemnizaþia pentru
incapacitate temporarã de muncã se acordã integral din
Din venitul brut obþinut în lunã de 290 lei se scad C.A.S.
reþinerile ºi deducerea personalã de bazã, presupunem de
250 lei, ºi obþinem suma de 34 lei. Luna are 20 de zile lucrãtoare, iar salariul de încadrare
este de 310 lei. Salariul mediu în ultimele 6 luni este de 16
Asfel, impozitul datorat de salariat va fi de 34 x 16% = lei. Cota de acordare a indemnizaþiei este de 85%,
5 lei conform încadrãrii codului înscris în certificatul medical,
adicã indemnizaþia zilnicã este de 14 lei.
Venitul net obþinut de salariat în lunã va fi de 290 - 3 -
1 - 2 - 5 = 279 lei. Astfel valoarea indemnizaþiei acordate, a venitului brut
este de 14 x 20 = 280 lei
Înregistrarea contabilã
421 = % 117 Reþineri din salariu:
“Personal - 1% ºomaj care se aplicã la salariul brut negociat de
4312 “Contribuþia 2 310 = 3 lei
salarii personalului la asigurãri sociale”
datorate”
4372 „Contribuþia 3 Pentru indemnizaþia acordatã din C.A.S. nu se
personalului la fondul de ºomaj” datoreazã C.A.S. ºi C.A.S.S:
4314 „Contribuþia angajaþilor 1
pentru asigurãrile sociale de Baza de calcul pentru determinarea impozitului pe
sãnãtate” salariu, prin aplicarea deducerii personale de bazã de 250
444 „ Impozitul pe venituri de 5 lei, este de 280 - 3 - 250 = 27 lei.
natura salariilor”
Impozitul aferent este de 27 x 16% = 4 lei
5311 „Casa în lei” 106
Cheltuiala cu salariul brut Venitul net cuvenit salariatului este de 280 – 3 – 4 =
273 lei
641 421 ”Personal salarii 117
=
”Cheltuieli cu datorate”
Înregistrarea contabilã
salariile
personalului”
Indemnizaþia pentru concediul medical din C.A.S.
Indemnizaþia pentru concediul medical din C.A.S.
4311 „Contribuþia = 423 „Personal ajutoare 280
4311 „Contribuþia = 423 „Personal ajutoare 173 unitãþii la asigurãrile materiale datorate”
unitãþii la asigurãrile materiale datorate” sociale”
sociale”
421 “Personal salarii = 4372 “Contribuþia 3
423 „Personal 5311 „Casa în lei”” datorate” personalului la fondul
= 173
ajutoare materiale de ºomaj”
datorate”
421 “Personal salarii = 444 „ Impozitul pe 4
datorate” venituri de natura
C.A.S.S. din B.A.S.S. în cuantum de 6,5% din 2 salarii salariilor”
minime brute pe economie, adicã 6,5% x 620 = 40 lei
423 „Personal = 421 “Personal 3
4311 “Contribuþia 4313 „Contribuþia 40 ajutoare materiale salarii datorate”
=
unitãþii la asigurãrile angajatorului pentru datorate”
sociale” asigurãrile sociale de
sãnãtate” 423 „Personal = 5311 „Casa în lei” 273
ajutoare materiale
datorate”

10
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)

C.A.S.S. din B.A.S.S. în cuantum de 6,5% din 2 salarii
minime brute pe economie, adicã 6,5% x 620 = 40 lei
4311 “Contribuþia 4313 „Contribuþia 40
=
Unitãþii la asigurãrile angajatorului pentru
sociale” asigurãrile sociale de
sãnatate”
La fel ca în luna anterioarã se vor efectua înregistrãrile
specifice privind contribuþiile sociale datorate de societate.
FORMAREA DATORIEI VAMALE
Operaþiunile de import-export constituie obiectul de
activitate al unui numãr din ce în ce mai mare de companii.
Un subiect de interes în cadrul procedurii de vãmuire îl
reprezintã datoria vamalã.
Regimul juridic al datoriei vamale este stabilit prin
art.141-150 din Codul Vamal al României. Pentru
determinarea cuantumului datoriei vamale trebuie stabilite
în mod legal, corect ºi precis elementele de taxare,
respectiv nivelul cotei procentuale, valoarea în vamã ºi
regulile de origine aplicabile. Întrucât la momentul acesta
valoarea în vamã se exprimã în lei, o deosebitã importanþã
o are ºi cunoaºterea cursului valutar, exprimat în lei, în
vederea transformãrii în lei a valorii în vamã, exprimatã în
diferite valute strãine cum ar fi: euro, dolari americani,
forinþi, lire sterline, etc.
Foarte important în formarea datoriei vamale este
momentul când aceasta ia naºtere, deoarece elementele
de taxare enumerate mai sus sunt cele din acel moment,
ºi care se stabileºte în funcþie de situaþie astfel:
- la data înregistrãrii declaraþiei vamale în detaliu la
biroul vamal, pentru operaþiunile de plasare a mãrfurilor în
regim de import sau de admitere temporarã cu exonerare
parþialã de la plata drepturilor de import;
- pentru cazurile în care mãrfurile au fost introduse în
þarã fãrã a se þine seama de îndrumarea lor cãtre un birou
vamal de interior, cãtre alt loc desemnat sau cãtre o zonã
liberã;
- pentru nedepunerea declaraþiei vamale a mãrfurilor
româneºti care se introduc în zonele libere precum ºi
pentru mãrfurile româneºti sau strãine aflate în zonele
libere ºi care intrã în þarã;
- în cazul în care marfa a fost sustrasã de sub
supraveghere vamalã, de la acel moment;
- prin neexecutarea unor obligaþii, care rezultã urmare
a încredinþãrii spre pãstrare a mãrfurilor, cu ocazia
constituirii depozitului necesar cu caracter temporar,
pentru care se datoreazã drepturi vamale de import;
- prin neîndeplinirea uneia din condiþiile stabilite prin
regimul vamal sub care au fost plasate mãrfurile;
septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Expert Contabil
NOTA:
În exemplul dat rezultatele au fost obþinute conform
prevederilor O.U.G. 47/2005 privind modalitatea de
rotunjire a veniturilor ºi obligaþiilor bugetare de naturã
salarialã (rotunjire la leu pentru fracþiunile ce depãºesc
0,50 ºi respectiv la 0 lei pentru fracþiunile care se situeazã
sub nivelul de 0,49 lei)
În numãrul urmãtor vom prezenta modalitatea de
calcul a concediilor medicale pentru sarcinã (prenatal ºi
postnatal), a indemnizaþiei de maternitate ºi a celei pentru
creºterea copilului.
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
- pentru utilizarea mãrfurilor în alte scopuri decât cele
declarate la momentul depunerii declaraþiei vamale pentru
a beneficia de scutiri, exceptãri sau reduceri de taxe
vamale;
- pentru mãrfurile aflate într-o zonã liberã care dispar,
se consumã sau sunt utilizate în alte condiþii decât cele
prevãzute în reglementãrile vamale aplicabile în zonã;
- pentru mãrfurile strãine încorporate în produsele
compensatoare obþinute în regimul de perfecþionare
pasivã;
În situaþia în care nu este posibilã determinarea cu
exactitate a momentului în care ia naºtere datoria vamalã,
momentul luat în considerare pentru stabilirea elementelor
de taxare, proprii mãrfurilor pentru care se datoreazã
drepturi vamale de import/export, este acela în care
autoritatea vamalã constatã cã mãrfurile se aflã într-o
situaþie care determinã crearea datoriei vamale.
Practic este vorba despre data întocmirii actului
constatator. Când la data constatãrii, autoritatea vamalã
dispune de informaþii din care rezultã cã datoria vamalã s-
a nãscut într-un moment anterior, cuantumul drepturilor de
import/export se determinã pe baza elementelor de taxare
existente la data cea mai îndepãrtatã care se poate stabili
pe baza acestor informaþii.
Debitorul datoriei vamale este titularul declaraþiei
vamale acceptate ºi înregistrate sau persoana care a
sãvârºit fapta generatoare de drepturi vamale.
Rãspunderea poate fi ºi solidarã a:
- persoanelor care participã la faptã, cunoscând sau
care trebuiau sã cunoascã aceste neregularitãþi în
derularea operaþiunii;
- persoanele care dobândesc sau deþin mãrfurile în
cauzã, care cunoºteau sau trebuiau sã cunoascã aceste
neregularitãþi în momentul dobândirii sau deþinerii
mãrfurilor în cauzã. În cazul în care nu se mai poate
identifica persoana care a sãvârºit fapta, se considerã
debitor ultima persoanã cunoscutã de autoritatea vamalã
care a avut posesia mãrfurilor.
11
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Aplicarea tratamentului tarifar
favorabil
Atunci când datoria vamalã a luat naºtere pentru o
marfã care beneficiazã sau ar fi putut beneficia la import
de taxa vamalã redusã, suma de platã este cea care
rezultã din aplicarea taxei vamale reduse.
Datoria vamalã ia naºtere ºi în cazul în care se referã
la mãrfuri prohibite sau cu restricþie, de orice naturã, la
import; de exemplu introducerea unor substanþe chimice
psihotrope, arme, muniþie, explozibili etc. În cazul
infracþiunilor vamale, datoria vamalã serveºte la
determinarea temeiului de pornire a urmãririi penale ºi
stabilirea pedepselor penale.
Locul unde ia naºtere datoria
vamalã
Datoria vamalã ia naºtere la locul unde s-au produs
faptele care au generat-o. Imposibilitatea stabilirii locului
în care a luat naºtere datoria vamalã conduce la soluþia
considerãrii locului în care autoritatea vamalã constatã cã
mãrfurile se gãsesc în situaþia de a genera aceasta
datorie.
Prevederea are importanþã în stabilirea jurisdicþiei
organelor de urmãrire, cercetare penalã ºi ulterior de
judecatã în cazul faptelor penale.
Douã sunt situaþiile cele mai frecvente în care se naºte
datoria vamalã ºi anume:
- încheierea din oficiu sau la iniþiativa organelor vamale
a operaþiunilor suspensive, cu întocmirea unui act
constatator ºi cu scoaterea din evidenþa autoritãþii vamale
a operaþiunii în cauzã (a se vedea prevederile art. 155 din
Regulamentul vamal); elementele de taxare sunt cele în
vigoare la data înregistrãrii declaraþiei vamale pentru
acordarea regimului vamal suspensiv.
- modificarea scopului declarat la introducerea
mãrfurilor în þarã dacã acestea au beneficiat, la
introducere, de un tratament favorabil (vezi si prevederile
art. 71 din Codul vamal al Romaniei, coroborate cu art.
394 din Regulamentul vamal). Elementele de taxare în
baza cãrora se calculeazã drepturile de import sunt cele în
vigoare la data schimbãrii destinaþiei, valoarea în vamã
fiind cea declaratã la data importului. Dacã mãrfurile
importate nu au putut fi utilizate pentru destinaþia
declaratã iniþial din motive justificate, datorate
importatorului sau mãrfurilor, restituirea acestora
expeditorului iniþial sau distrugerea sub control vamal,
potrivit legii, nu se considerã schimbare a destinaþiei în
sensul art. 71 din Codul vamal ºi nu se datoreazã drepturi
de import. Dacã mãrfurile au fost sau nu utilizate potrivit
scopului declarat si apoi au fost vândute în vederea
exportului, se considerã schimbare de destinaþie ºi se
încaseazã drepturile de import potrivit art. 394, alin. (2) din
Regulamentul vamal.
12
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Stabilirea datoriei vamale precum ºi debitorului se face
prin întocmirea unui act constatator de reprezentanþii
autoritãþii vamale.
Actul constatator a cãrui metodologie de întocmire,
avizare ºi înregistrare este reglementatã de Ordinul
1566/1995, modificat prin Ordinul 1015/08.05.1996,
constituie titlu executoriu ºi se utilizeazã:
- pentru încheierea din oficiu a regimurilor vamale
suspensive;
- în situaþia în care se constatã diferenþe de taxe ºi alte
drepturi vamale ca urmare a contestaþiilor depuse de
titularii operaþiunilor de comerþ exterior în termenul legal
sau ca urmare a depunerii la autoritatea vamalã a unor
cereri de acordare a preferinþelor tarifare;
- atunci când se constatã de cãtre controlul ulterior,
organizat la nivel de birou vamal sau organe ierarhice
superioare, diferenþe în plus sau în minus faþã de taxele ºi
drepturile cuvenite bugetului statului;
- în orice altã situaþie când se constatã taxe vamale
sau alte drepturi neîncasate sau încasate în plus.
Exemplu de formare a datoriei
vamale
- schimbarea destinaþiei iniþiale declarate organelor
vamale la introducerea în þarã a unui autoturism, în
leasing, prin înstrãinarea acestuia, fãrã anunþarea biroului
vamal care avea operaþiunea în evidenþã, înainte de
îndeplinirea termenului acordat de autoritatea vamalã. În
acest caz se va proceda la întocmirea de cãtre autoritatea
vamalã, reprezentatã prin biroul vamal care are
operaþiunea în evidenþã, a unui act constatator, având la
bazã elementele de taxare de la data depunerii ºi
înregistrãrii declaraþiei vamale în detaliu;
- fãrã dovada de origine (certificat EUR1 sau declaraþie
pe facturã) ºi cu aplicarea taxelor vamale de bazã;
- precizãm cã se iau în calcul elementele de taxare
valabile la data înregistrãrii declaraþiei vamale;
- valoarea în vamã este 10.000 euro;
- cursul de schimb valutar pentru transformarea în lei a
valorii în vamã este 3,5 lei pentru un euro.
Astfel valoarea în vamã în lei este de 35.000 lei.
Procentul de impunere pentru calculul taxei vamale din
prima coloanã a tarifului vamal de import (deci fãrã
aplicarea tratamentului tarifar preferenþial) este de 30%.
Taxa vamalã va fi 35.000 x 30% = 10.500 lei.
Comisionul vamal în procent de 0,5% este de 35.000 x
0,5% = 175 lei.
Accizele în procent de 6% (stabilit în funcþie de tipul
carburantului folosit ºi gradul de poluare) sunt calculate
prin aplicarea procentului la o bazã stabilitã prin
însumarea valorii în vamã cu taxa vamalã calculatã ºi

comisionul vamal.
35.000 + 10.500 + 175 = 45.675.
obþinându-se suma de 2.740,5 lei.
Pentru calculul taxei pe valoarea adãugatã va fi nevoie
de stabilirea bazei de calcul, formatã prin însumarea
valorii în vamã, taxei vamale, comisionului vamal, accizei
calculate,
35.000 + 10.500 + 175 + 2.740,5 = 48.415,5 lei
care se va înmulþi cu procentul 19% stabilit prin lege.
Rezultã un TVA de 9.198,95 lei.
AMORTIZAREA FISCALÃ
modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal
Hotãrârea 610/2005 induce anumite modifcãri asupra
normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal
inclusiv asupra modalitãþii de determinare a profitului
impozabil.
În ceea ce priveºte contractele cu plata în rate
încheiate pânã la data de 30.04.2005, contribuabilii care
au optat pentru impunerea veniturilor pe mãsurã ce
ratele devin scadente, vor beneficia de aceastã facilitate
pânã la finalizarea contractelor respective. Cheltuielile
se vor constitui ca ºi cheltuieli deductibile proporþional
cu valorile ratelor înregistrate.
Tratamentul fiscal al investiþiilor în mijloace fixe
precum ºi al amortizãrilor fiscale implicite se modificã în
funcþie de data la care au fost puse în funcþiune ºi tipul
amortismentului adoptat. Astfel contribuabili care au
realizat investiþii în mijloace fixe amortizabile sau în
brevete de invenþie amortizabile în cazul în care pânã la
data de 30.04.2005, în momentul punerii în funcþiune
aveau opþiunea de a deduce cheltuieli de amortizare în
cuantum de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix
respectiv (conform normelor metodologice de aplicare a
art. 24 din Codul fiscal). În aceastã situaþie, au obligaþia
sã pãstreze mijlocul fix în patrimoniu cel puþin o perioadã
egalã cu jumãtate din durata normalã de funcþionare. În
caz de nerespectare a prevederilor legale, impozitul pe
profit se va recalcula stabilindu-se dobânzi ºi penalitãþi
de întârziere calculate de la data aplicãrii facilitãþilor
respective.
Aceleaºi prevederi sunt valabile ºi pentru investiþiile
ulterioare datei respective, în cazul în care nu s-a optat
septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Expert Contabil
În final, datoria vamalã care se creeazã ca urmare a
înstrãinãrii înainte de îndeplinirea termenului acordat ºi cu
neîndeplinirea obligaþiei de a înºtiinþa organele vamale
despre aceasta, se va obþine prin însumarea taxei
vamale, a comisionului, a accizei ºi a T.V.A.-ului.
10.500 + 175 + 2.740,5 + 9.198,95 ºi va fi de
22.614,45 lei.
Referitor la plata datoriei vamale, achitarea în termen
de 7 zile de la data comunicãrii actului de constatare a
acestei sume, nu antreneazã plata unor majorãri de
întârziere.
În numãrul urmãtor vã vom prezenta garantarea
datoriei vamale, scutiri de la garantarea datoriei vamale,
evidenþa ºi plata datoriei vamale.
Dinu Lilicã – director economic
pentru modalitatea de amortizare acceleratã. Mijloacele
fixe provenite din încheierea unui contract de leasing
financiar intrã sub incidenþa aceloraºi prevederi. Astfel ºi
pentru aceste bunuri existã obligativitatea de a fi
pãstrate în patrimoniul unitãþii cel puþin jumãtate din
perioada aferentã duratei normale de utilizare.
În situaþia achiziþiilor de animale ºi plantaþii,
deducerea de 20% se va acorda astfel:
a) pentru animale, la data achiziþiei;
b) pentru plantaþii, la data recepþiei finale de înfiinþare
a plantatiei.
Intrã sub incidenþa art. 24 din Codul fiscal ºi mijloace
fixe amortizabile de natura construcþiilor. Pentru
mijloacele fixe amortizabile prevãzute la art. 24 alin (3)
lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplicã la
data punerii în funcþiune, în momentul recepþiei finale, la
întreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. În acest caz,
valoarea fiscalã rãmasã de recuperat se determinã
scãzând din valoarea totalã a mijlocului fix amortizabil
deducerea de 20% ºi amortizarea calculatã pânã la data
recepþiei finale, pe durata normalã de utilizare rãmasã.
Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24
alin. (12) din Codul fiscal:
Un contribuabil achiziþioneazã la data de 10 ianuarie
2005 o clãdire pe care o pune în funcþiune pe data de 15
a aceleiaºi luni. Valoarea de funcþionare a clãdirii este
de 30.000 lei. Durata normalã de funcþionare a mijlocului
fix este de 40 de ani. Se va folosi modalitatea de
13
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

amortizare liniarã. Din punct de vedere fiscal se va necorporale, se recupereazã prin intermediul
aplica facilitatea privind deducerea de 20% din valoarea deducerilor de amortizare liniarã pe perioada
de intrare a mijlocului fix la data punerii în funcþiune, contractului sau pe durata de utilizare. Acelaºi tratament
conform prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. fiscal este valabil pentru cheltuielile aferente
achiziþionãrii sau producerii programelor informatice cu
Înregistrãri aferente acestor considerente: precizarea cã acestea se recupereazã pe o perioada de
trei ani. De reþinut este faptul cã în cazul cheltuielilor
-se va deduce din punct de vedere fiscal, în luna ocazionate de achiziþionarea brevetelor de inventie se
ianuarie 2005, o cotã de 20% din valoarea de intrare a poate utiliza ºi metoda de amortizare degresivã sau
mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000 lei = 6.000 lei.; acceleratã.
- din punct de vedere fiscal valoarea rãmasã va fi Încadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria
recuperatã în urmatoarele 480 de luni, începând cu imobilizãrilor necorporale se va realiza în conformitate
februarie 2005, 30.000lei – 6.000 lei = 24.000 lei; cu criteriile prevãzute de reglementãrile contabile
- amortizarea fiscalã lunarã din februarie pânã în aplicabile.
ianuarie 2045, 50 lei (24.000lei / 480 luni). Deducerile de amortizare aferente mijloacelor fixe se
- cheltuielile de amortizare înregistrate, 50 + 6.000 / determinã fãrã a lua în calcul amortizarea contabilã ºi
480 = 50 + 12,5 = 62,5 lei orice reevaluare contabilã a acestora. Câºtigurile sau
pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din
Luna Amortizarea Cheltuielile de funcþiune a acestor mijloace fixe se calculeazã pe baza
fiscalã amortizare valorii fiscale a acestora, care reprezintã valoarea
înregistrate fiscalã de intrare a mijloacelor fixe, diminuatã cu
amortizarea fiscalã.
Ianuarie 2005 6.000 0
Pentru mijloace fixe cu valoarea contabilã
Februarie 2005 50 62,5 evidenþiatã în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea
Martie 2005 50 62,5 se calculeazã în baza valorii neamortizate, pe durata
Aprilie 2005 50 62,5 normalã de utilizare rãmasã, folosindu-se metodele de
Mai 2005 50 62,5 amortizare aplicate pânã la data curentã. Valoarea
rãmasã neamortizatã, în cazul mijloacelor fixe
… ... …
amortizabile vândute, este deductibilã la calculul
Decembrie 2044 50 62,5 profitului impozabil în situaþia în care acestea sunt
Ianuarie 2045 50 62,5 valorificate prin unitãþi specializate sau prin licitaþie
TOTAL: 30.000 30.000 organizatã conform prevederilor legale.
Valoarea fiscalã rãmasã neamortizatã, în cazul
mijloacelor fixe amortizabile vândute, reprezintã
Investiþiile în mijloacele fixe destinate prevenirii diferenþa dintre valorea de intrare fiscalã ºi valoarea
accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale, ºi cele amortizãrii fiscale, din care se scad sumele rezultate în
destinaþe înfinþãrii ºi funcþionãrii cabinetelor medicale urma valorificãrii acestora.
pot fi deduse valoric integral, din baza de calcul a Pentru determinarea valorii rãmase neamortizate, în
profitului impozabil, la data punerii în funcþiune. cazul mijloacelor fixe cu valoare contabilã evidenþiatã în
Valoarea acetor investiþii poate fi recuperatã ºi prin sold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscalã
deduceri de amortizare, potrivit prevederilor articolului se includ ºi reevaluarile efectuate, potrivit legii, pânã la
24 din Codul fiscal în conformitate cu normele data curentã.
metodologice de aplicare. Mijloacele fixe amortizabile Cheltuielile înregistrate ca urmare a casãrii unui
destinate prevenirii accidentelor de muncã ºi bolilor mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizatã
profesionale trebuie certificate de organisme sunt cheltuieli efectuate în vederea realizãrii de venituri
recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si impozabile.
Familiei, potrivit Legii protectiei muncii nr. 90/1996, Casarea unui mijloc fix se defineºte ca operaþia de
republicatã. scoatere din funcþiune a activului respectiv, urmatã de
Cheltuielile aferente achiziþionãrii de brevete, dezmembrarea acestuia ºi valorificarea pãrtilor
drepturi de autor, licenþe, mãrci de comerþ sau fabricã ºi componente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea
alte valori similare, cheltuielile de dezvoltare care din acestora în activitatea curentã a contribuabilului.
punct de vedere contabil reprezintã imobilizãri
Victoriea Zamfirescu - expert contabil

14
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)

DEDUCEREA TAXEI PE VALOAREA
ADÃUGATÃ PENTRU PERSOANELE
IMPOZABILE CU REGIM MIXT
Persoanele impozabile cu regim mixt sunt
persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de taxã
pe valoare adãugatã, care realizeazã sau urmeazã sã
realizeze atât operaþiuni care dau drept de deducere cât
ºi operaþiuni care nu dau drept de deducere.
Pentru exercitarea dreptului de deducere trebuie
îndeplinite urmatoarele cerinþe :
- bunurile respective urmeazã a fi utilizate pentru
operaþiuni care dau drept de deducere;
- persoana impozabilã trebuie sã deþinã o facturã
fiscalã sau un alt document legal aprobat, prin care sã
justifice taxa pe valoare adãugatã aferentã bunurilor
achiziþionate.
Achiziþiile de bunuri si servicii destinate exclusiv
realizãrii de operaþiuni care dau drept de deducere,
inclusiv de investiþii destinate realizãrii de astfel de
operaþiuni se înscriu într-un jurnal de cumpãrãri, care se
întocmeºte separat pentru aceste operaþiuni, iar taxa pe
valoare adãugatã aferentã acestora se deduce integral.
Achiziþiile de bunuri ºi servicii destinate exclusiv
realizãrii de operaþiuni care nu dau drept de deducere,
inclusiv de investiþii destinate realizãrii de astfel de
operaþiuni se înscriu într-un jurnal de cumpãrãri, care se
întocmeºte separat pentru aceste operaþiuni, iar taxa pe
valoare adãugatã aferentã acestora nu se deduce.
Bunurile ºi serviciile pentru care nu se cunoaºte
destinaþia în momentul achiziþiei, respectiv dacã vor fi
utilizate pentru realizarea de operaþiuni care dau drept
de deducere sau operaþiuni care nu dau drept de
deducere ori pentru care nu se poate determina
proporþia în care sunt sau vor fi utilizate pentru
operaþiuni care dau drept de deducere ºi operaþiuni care
nu dau drept de deducere, se evidenþiaza într-un jurnal
de cumpãrãri întocmit separat. Taxa pe valoare
adãugatã aferentã acestor achiziþii se deduce pe baza
de prorata.
În cazul achiziþiilor destinate realizãrii de investiþii,
care se prevãd cã vor fi utilizate atât pentru realizarea
de operaþiuni care dau drept de deducere, cât ºi pentru
operaþiuni care nu dau drept de deducere, este permisã
deducerea integralã a taxei pe valoare adãugatã pe
parcursul procesului investiþional.
Persoanele impozabile înregistrate ca plãtitori de
taxã pe valoare adãugatã pot sã exercite dreptul de
deducere pentru bunuri sau servicii achiziþionate cu cel
mult 90 zile anterior datei de înregistrare ca plãtitor de
septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Expert Contabil
TVA în urmãtoarele cazuri:
- în situaþia în care este o persoanã impozabilã
stabilitã în strãinãtate ºi trebuie sã-ºi desemneze un
sediu permanent în România sau un reprezentant fiscal;
- în caz de reorganizare, când o entitate juridicã se
divide ºi în urma divizãrii iau naºtere mai multe
persoane impozabile;
- în cazul unitãþilor nou înfiinþate, pânã la data
obþinerii codului de identificare fiscalã de plãtitor de taxã
pe valoare adãugatã.
În cazul unor modificãri legislative, în sensul trecerii
de la operaþiuni care dau drept de deducere la
operaþiuni care nu dau drept de deducere, persoanele
impozabile înregistrate ca plãtitori de TVA trebuie sã-ºi
ajusteze dreptul de deducere exercitat iniþial pentru taxa
pe valoare adãugatã aferentã bunurilor de natura
stocurilor constatate pe bazã de inventariere la data
modificãrii intervenite, precum ºi pentru bunuri de
natura mijloacelor fixe care au fost achiziþionate cu cel
mult 90 de zile anterior modificãrii intervenite, care sunt
destinate realizãrii de operaþiuni care nu dau drept de
deducere.
În acest caz, ajustarea reprezintã anularea dreptului
de deducere a taxei pe valoare adãugatã deduse iniþial.
De exemplu, taxa pe valoare adãugatã dedusã
pentru un obiectiv de investiþii, înainte de punerea în
funcþiune a acestuia, se ajusteazã la sfârºitul anului
calendaristic urmãtor celui de punere în funcþiune a
investiþiei astfel :
- dacã bunul obþinut prin investiþie este utilizat
exclusiv pentru operaþiuni care nu dau drept de
deducere, taxa pe valoare adãugatã dedusã iniþial se
anuleazã integral;
- dacã bunul obþinut prin investiþie este utilizat atât
pentru operaþiuni care dau drept de deducere cât ºi
pentru operaþiuni care nu dau drept de deducere, taxa
pe valoare adãugatã dedusã iniþial se recalculeazã pe
bazã de prorata definitivã determinatã la sfârºitul anului
calendaristic urmãtor celui de punere în funcþiune a
investiþiei.
În cursul unui an fiscal este permisã rectificarea taxei
deduse aferente achiziþiilor de bunuri sau de servicii
care se constatã cã ulterior au fost utilizate pentru altã
destinaþie decât cea prevazutã la data achiziþiei. Aceste
rectificãri se evidenþiazã pe rândurile de regularizare din
decontul de taxã pe valoare adãugatã.
15
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Prorata se calculeazã astfel :
PRORATA = Veniturile obþinute din operaþiuni care
dau drept de deducere, inclusiv
subvenþiile legate direct de preþul
acestora
Veniturile obþinute din operaþiuni care
dau drept de deducere, inclusiv
subvenþiile legate direct de preþul
acestora + veniturile obþinute din
operaþiuni care nu dau drept de
deducere + alocaþii, subvenþii sau alte
sume primite de la bugetul de stat sau
bugetele locale în scopul finanþãrii de
activitãþi scutite fãrã drept de deducere
sau care nu intrã în sfera de aplicare
a TVA
Nu se include în calculul prorata:
- veniturile financiare, dacã acestea sunt accesorii
activitãþii principale (nu sunt veniturile financiare din
punct de vedere contabil, ci veniturile din operaþiuni
financiare ºi bancare);
- serviciile efectuate de prestatori stabiliþi în
strãinatate, pentru care beneficiarii au obligaþia plãþii
taxei pe valoare adãugatã.
Prorata se determinã anual, situaþie în care
elementele de la numãrãtor ºi numitor se cumuleazã
pentru întregul an fiscal. Prin excepþie, prorata poate fi
determinatã lunar sau trimestrial, situaþie în care
elementele de la numãrãtor ºi numitor sunt cele
realizate în cursul fiecãrei luni, respectiv trimestru.
Prorata aplicabilã provizoriu pentru un an este:
- prorata definitivã determinatã pentru anul
precedent;
- sau prorata estimatã în funcþie de operaþiunile
prevãzute a fi realizate în anul curent.
Persoanele impozabile trebuie sã comunice
organului fiscal teritorial, la începutul fiecãrui an fiscal
cel mai târziu pânã la data de 25 ianuarie, nivelul
prorata provizorie aplicatã, precum ºi modul de
determinare a acesteia.
Taxa pe valoare adãugatã de dedus se determinã
prin aplicarea prorata provizorie asupra taxei pe valoare
adãugatã deductibile, aferente achiziþiilor destinate atât
realizãrii de operaþiuni care dau drept de deducere, cât
ºi celor care nu dau drept de deducere.
Persoanele impozabile care nu au determinat
prorata provizorie la începutul anului, deoarece nu
realizau ºi nici nu prevedeau realizarea de operaþiuni
fãrã drept de deducere în cursul anului, ºi care ulterior
realizeazã astfel de operaþiuni nu au obligaþia sã
calculeze ºi sã utilizeze prorata provizorie.
16
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
În cursul anului este permisã deducerea integralã a
taxei pe valoare adãugatã. La sfârºitul anului se vor
aplica urmãtoarele reguli:
- dacã pot efectua separarea achiziþiilor de bunuri ºi
servicii (destinate exclusiv realizãrii de operaþiuni care
dau sau nu dau drept de deducere) vor regulariza astfel:
din taxa dedusã în cursul anului se scade taxa de dedus
rezultatã din aplicarea proratei definitive pentru
achiziþiile destinate atât realizãrii de operaþiuni cu drept
de deducere, cât ºi pentru operaþiuni fãrã drept de
deducere, ºi/sau taxa aferentã bunurilor sau serviciilor
destinate exclusiv operaþiunilor cu drept de deducere.
Diferenþa rezultatã se înscrie pe un rând distinct în
decontul din ultima perioadã fiscalã a anului, ca taxã de
platã la bugetul de stat;
- dacã nu se poate efectua separarea achiziþiilor de
bunuri ºi servicii pe destinaþii se aplicã prorata definitivã
asupra tuturor achiziþiilor de bunuri ºi servicii efectuate
în cursul anului. Diferenþa rezultatã se înscrie pe un
rând distinct în decontul din ultima perioadã fiscalã a
anului.
Regularizãrile deducerilor operate dupã prorata
provizorie se realizeazã prin aplicarea proratei definitive
asupra sumei taxei pe valoare adãugatã deductibile
aferente achiziþiilor.
Diferenþa în plus sau în minus faþã de taxa dedusã,
conform proratei provizorii, se înscrie pe un rând distinct
în decontul din ultima perioadã fiscalã a anului.
Prorata definitivã se determinã în luna decembrie, în
funcþie de realizãrile efective din cursul anului.
În situaþiile speciale, când prorata calculatã nu
asigurã determinarea corectã a taxei de dedus,
Ministerul Finantelor Publice, prin direcþiile de
specialitate, poate aproba aplicarea unei prorate
speciale, la cererea persoanelor impozabile în cauzã.
Dacã aprobarea a fost acordatã în cursul anului,
persoanele impozabile au obligaþia sã recalculeze taxa
pe valoare adãugatã dedusã de la începutul anului pe
baza proratei speciale.
La cererea justificatã a persoanelor impozabile,
organele fiscale pot aproba ca prorata sã fie
determinatã lunar sau trimestrial, dupa caz.
În anul în care cererea a fost aprobatã, persoanele
impozabile au obligaþia sã recalculeze taxa pe valoare
adãugatã dedusã de la începutul anului pe baza proratei
lunare sau trimestriale.
Plãtitorii de taxã pe valoare adãugatã cu regim mixt
pot renunþa la aplicarea proratei lunare sau trimestriale
numai la începutul unui an fiscal ºi sunt obligaþi sã
anunþe organele fiscale.
Proratele lunare sau trimestriale efectiv realizate
sunt definitive ºi nu se regularizeazã la sfârºitul anului.
ANCA BUGA - director economic

DEPLASAREA ªI PRIMIREA
PRODUSELOR ACCIZABILE AFLATE
ÎN REGIM SUSPENSIV
Important de subliniat este cã acciza se suspendã pe
durata deplasãrii unui produs accizabil daca sunt
îndeplinite urmatoarele condiþii:
- deplasarea produselor accizabile are loc între douã
antrepozite fiscale;
- produsul trebuie însoþit de minimum 3 exemplare ale
unui document administrativ de însoþire, care rãspund
cerinþelor prevãzute în norme;
- produsul care este deplasat are ambalaj ce prezintã
la exterior marcaje care identificã cu claritate tipul ºi
cantitatea produsului aflat în interior;
- produsul este deplasat într-un container care este
sigilat corespunzãtor, potrivit normelor legale. Toate
ambalajele respectiv containerele în care sunt deplasate
produsele accizabile în regim suspensiv trebuie sã poarte
în mod obligatoriu sigiliile antrepozitului fiscal expeditor.
Potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, prin
container se poate înþelege ca fiind orice recipient sau
orice alt mijloc care foloseste ºi serveºte la transportul în
cantitãþi en-gross al produselor accizabile. Containerele în
care se deplaseazã produsele respective în cazul
deplasãrii în regim suspensiv a alcoolului etilic între douã
antrepozite fiscale sau între un antrepozit fiscal ºi un birou
vamal de ieºire din România, trebuie sã poarte ºi sigiliile
aplicate de supraveghetorul fiscal, desemnat potrivit
titlului VIII din Codul fiscal. În situaþia în care vãmuirea se
efectueazã la un birou vamal de interior, sigiliile aplicate
de supraveghetorul fiscal vor fi înlocuite, dupã caz, cu
sigiliile vamale. Containerele în care se aflã produsele în
cazul deplasãrii produselor accizabile între un birou vamal
de intrare în România ºi un antrepozit fiscal, trebuie sã
poarte ºi sigiliile biroului vamal. Sigiliile menþionate sunt
de unicã folosinþã ºi trebuie sã poarte obligatoriu
însemnele celor care le aplicã.
- autoritatea fiscalã competentã a primit garanþia
prevazutã pentru plata accizelor aferente produsului.
Documentul administrativ de
însoþire
Conform prevederilor legale deplasarea produselor
accizabile în regim suspensiv este permisã numai atunci
când sunt însoþite de documentul administrativ de însoþire.
Conþinutul documentului administrativ de însoþire este
prezentat în norme.
Atunci când deplasarea produselor accizabile are loc
septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Expert Contabil
între douã antrepozite fiscale în regim suspensiv, acest
document se întocmeºte în 5 exemplare, utilizate dupã
cum urmeazã:
- primul exemplar rãmâne la antrepozitul fiscal
expeditor;
-exemplarele 2, 3 ºi 4 ale documentului însoþesc
produsele accizabile pe parcursul miºcãrii pânã la
antrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor în
antrepozitul fiscal primitor, acestea trebuie sã fie
certificate de cãtre autoritatea fiscalã competentã, în raza
cãreia îºi desfãºoarã activitatea antrepozitul fiscal
primitor, cu excepþiile prevãzute în normele metodologice.
La sosirea produselor în antrepozitul fiscal primitor,
exemplarul 2 se pãstreazã de cãtre acesta. Exemplarul 3
este transmis de cãtre antrepozitul fiscal primitor la
antrepozitul fiscal expeditor. Exemplarul 4 se transmite ºi
rãmâne la autoritatea fiscalã competentã, în raza cãreia
îºi desfãºoarã activitatea antrepozitul fiscal primitor;
- la momentul expedierii produselor exemplarul 5 se
transmite de cãtre antrepozitul fiscal expeditor, autoritãþii
fiscale competente în raza cãreia îºi desfºãoarã
activitatea.
1) Se poate reþine cã documentul administrativ de
însoþire este un instrument care constituie un mijloc de
verificare a originii, a ieºirii sau a admiterii într-un
antrepozit fiscal, precum ºi a livrãrii ºi a transportului unui
produs accizabil care este deplasat în regim suspensiv.
2) În acelaºi timp se poate spune cã documentul
administrativ de însoþire conþine date importante ca
numele emitentului, al destinatarului ºi al transportatorului,
datele de identificare ºi informaþii cantitative despre
produsul accizabil care este deplasat conform
conþinutului.
3) Referitor la documentul administrativ de însoþire,
acesta se întocmeºte de cãtre antrepozitul fiscal expeditor
în 5 exemplare, care au urmatoarele destinaþii:
- primul exemplar rãmâne la antrepozitul fiscal
expeditor, iar exemplarul 5 se transmite de cãtre acesta,
la momentul expedierii produselor, cãtre autoritatea
fiscalã teritorialã în raza cãreia îºi desfãºoarã activitatea;
- exemplarele 2, 3 si 4 însoþesc obligatoriu produsul
accizabil pe tot parcursul deplasãrii pânã la antrepozitul
fiscal primitor.
4) În momentul sosirii produsului în antrepozitul fiscal
primitor, este necesar ca acesta sã completeze toate cele
3 exemplare ale documentului administrativ de însoþire la
17
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
toate rubricile aferente primitorului ºi, înainte de
desigilarea ºi descãrcarea produsului, sã solicite autoritãþii
fiscale teritoriale în raza cãreia îºi desfãºoarã activitatea
desemnarea unui reprezentant al finanþelor publice, care
în maximum 24 de ore trebuie sã se deplaseze, sã
constate, sã efectueze verificarea ºi certificarea datelor
înscrise în documentul administrativ de însoþire.
5) Din cele 3 exemplare certificate de cãtre
reprezentantul autoritãþii fiscale teritoriale, exemplarul 3
se transmite de antrepozitul fiscal primitor la antrepozitul
fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autoritatii
fiscale teritoriale în raza cãreia primitorul îºi desfãºoarã
activitatea, exemplarul 2 rãmâne la antrepozitul fiscal
primitor.
6) Important este ca în cazul antrepozitarului autorizat
pentru producþia de alcool etilic ºi pentru prelucrarea
acestuia, toate cele 5 exemplare ale documentului
administrativ de însoþire trebuie sã fie vizate de cãtre
supraveghetorul fiscal desemnat potrivit prevederilor
titlului VIII din Codul fiscal, iar în situaþia în care
antrepozitele fiscale de producþie pentru alcool etilic ºi de
prelucrare a acestuia se aflã în localitãþi diferite, trebuie sã
se procedeze în conformitate cu prevederile ultimelor
douã alineate.
7) Este necesar de subliniat faptul cã atunci când
antrepozitele fiscale de producþie de alcool etilic ºi de
prelucrare a acestuia se afla în acelaºi loc prin excepþie,
documentul administrativ de însoþire se întocmeºte în 3
exemplare, din care primul exemplar se pãstreazã la
antrepozitul fiscal de producþie, exemplarul 2 rãmâne la
antrepozitul fiscal de prelucrare, iar exemplarul 3 se
transmite la autoritatea fiscalã teritorialã în raza cãreia îºi
desfãºoarã activitatea. În situaþia prezentatã mai sus,
exemplarele 2 si 3 se completeazã de cãtre antrepozitul
fiscal de prelucrare în calitate de antrepozit fiscal primitor,
iar certificarea se face în acest caz de cãtre
supraveghetorul fiscal.
8) Atunci când gospodãriile individuale ale populaþiei
vând produse accizabile cãtre un antrepozit fiscal de
producþie, deplasarea produselor în regim suspensiv
trebuie sã fie însoþitã obligatoriu de douã exemplare ale
borderoului de achiziþii, pe care antrepozitul fiscal de
producþie mentioneazã în partea superioarã "utilizat ca
document administrativ de însoþire". Aceastã menþiune se
înscrie prin aplicarea unei ºtampile care va conþine textul
descris mai sus. Antrepozitul fiscal de producþie, la sosirea
produselor, trebuie sã înscrie pe borderou cantitatea
primitã ºi sã solicite autoritãþii fiscale teritoriale în raza
cãreia îºi desfãºoarã activitatea de desemnare a unui
reprezentant fiscal, care în maximum 24 de ore trebuie sã
se deplaseze la faþa locului sã verifice, sã constate ºi sã
certifice datele înscrise în cele douã exemplare ale
borderoului de achiziþii. Din cele douã exemplare
certificate, unul se expediazã gospodariei individuale, iar
al doilea exemplar se pãstreazã în evidenþa contabilã de
cãtre antrepozitul fiscal de producþie. Modelul acestui
borderou de achiziþii se regãseste prezentat în cuprinsul
18
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Ordinului 1.850/2004 privind registrele ºi formularele
financiar-contabile.
Primirea produselor accizabile
aflate în regim suspensiv
Acciza continuã sã fie suspendatã la primirea
produsului în antrepozitul fiscal pentru un produs în regim
suspensiv care este deplasat, dacã sunt satisfacute
urmatoarele cerinþe:
- produsul accizabil în cauzã este plasat în antrepozitul
fiscal sau expediat de cãtre un alt antrepozit fiscal, prin
îndeplinirea cerinþelor prevãzute la art. 186 din Codul
Fiscal;
- pe fiecare copie a documentului administrativ de
însoþire antrepozitul fiscal primitor indicã tipul ºi cantitatea
pentru fiecare din produsele accizabile primite, precum ºi
orice discrepanþã care poate apãrea între produsul
accizabil primit ºi produsul accizabil indicat în scris prin
documentele administrative de însoþire, semnând ºi
înscriind data pe fiecare copie a documentului de însoþire;
- antrepozitul fiscal primitor trebuie sã obþinã de la
autoritatea fiscalã competenþa, certificarea documentului
administrativ de însoþire a produselor accizabile primite,
cu excepþiile care se regãsesc în normele metodologice.
- cu privire la cele prezentate mai sus de menþionat
este faptul cã obligaþia certificarii documentului
administrativ de însoþire de cãtre autoritatea fiscalã
competentã nu este aplicabilã ºi în cazul produselor
accizabile deplasate în regim suspensiv prin sistemul
conductelor fixe.
Antrepozitul fiscal primitor are obligatia ca în termen de
10 zile de la primirea produselor sã returneaze o copie a
documentului administrativ de însoþire persoanei care a
expediat produsul.
Obligaþia de platã a accizelor pe
durata deplasãrii
În cazul oricãrei abateri de la cerinþele prevãzute la art.
186-188, acciza se datoreazã de cãtre persoana care a
expediat produsul accizabil.
Dacã primeºte de la antrepozitul fiscal primitor un
document administrativ de însoþire, certificat în mod
corespunzãtor orice persoanã care expediazã un produs
accizabil aflat în regim suspensiv este exoneratã de
obligaþia de platã a accizelor pentru acel produs.
Dacã nu primeºte documentul administrativ de însoþire
certificat în termen de 30 de zile de la data expedierii
produsului persoana care a expediat un produs accizabil
aflat în regim suspensiv, are datoria de a înºtiinþa în
urmatoarele 3 zile autoritatea fiscalã competentã cu
privire la acest fapt ºi de a plãti accizele pentru produsul
respectiv în termen de cel mult 5 zile de la data expirãrii
termenului de primire a documentului în cauzã

Deplasarea unui produs accizabil
între un antrepozit fiscal ºi un birou
vamal
Este de menþionat faptul cã acciza se suspendã în
cazul deplasãrii unui produs accizabil între un antrepozit
fiscal ºi un birou vamal de ieºire din România sau între un
birou vamal de intrare în România ºi un antrepozit fiscal,
dacã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de normele
metodologice, condiþii care trebuie sã fie în conformitate
cu principiile prevãzute la art. 186-190 din Codul Fiscal.
1) În situatia deplasãrii unui produs accizabil între un
antrepozit fiscal ºi un birou vamal de ieºire din România în
vederea exportului, documentul administrativ de însoþire
se întocmeºte în 5 exemplare. De reþinut cã pe durata
deplasãrii acciza se suspendã numai dacã sunt îndeplinite
urmatoarele condiþii:
- produsul este însoþit de exemplarele 2, 3 si 4 ale
documentului administrativ de însoþire;
- produsul care este deplasat are pe ambalaj, la
exterior marcaje care identificã cu toata precizia atât tipul
cât ºi cantitatea produsului aflat în interior;
- containerul în care este deplasat produsul este sigilat
potrivit prevederilor menþionate în conþinutul capitolului 5 ;
- pentru plata accizelor aferente produsul deplasat este
însoþit de dovada constatãrii unei garanþii de cãtre
antrepozitul fiscal.
2) Primul exemplar al documentului administrativ de
însoþire rãmâne la antrepozitul fiscal expeditor, iar
exemplarul 5 se transmite la autoritatea fiscalã teritorialã
în raza cãreia acesta îºi desfaºoarã activitatea.
3) Exemplarele 2, 3 si 4, dupa scoaterea definitivã a
produselor de pe teritoriul Romaniei ºi întocmirea
declaraþiei vamale de export, se confirmã de biroul vamal
de ieºire din România. Exemplarul 2 rãmâne la biroul
vamal, iar exemplarele 3 si 4 se transmit de cãtre biroul
vamal antrepozitului fiscal expeditor ºi, respectiv,
autoritãþii fiscale teritoriale în raza cãreia îºi desfºãoarã
activitatea expeditorul.
4) Acciza se suspendã în situaþia deplasãrii unui
produs accizabil între un birou vamal de intrare în
România ºi un antrepozit fiscal, dacã sunt îndeplinite
urmãtoarele condiþii:
- este însoþit de 3 copii ale declaraþiei vamale produsul
accizabil pe care biroul vamal menþioneazã în partea
superioarã "utilizat ca document administrativ de insotire".
Menþiunea se face prin aplicarea unei ºtampile care va
conþine textul menþionat:
- produsul are la exterior pe ambalajul în care este
deplasat, marcaje care identificã cu claritate atât tipul cât
ºi cantitatea produsului aflat în interior;
- containerul în care este deplasat produsul este sigilat
potrivit prevederilor menþionate în conþinutul capitolului 5;
- produsul este însoþit de dovada constituirii de cãtre
antrepozitul fiscal primitor a unei garanþii pentru plata
accizelor aferente produsului deplasat.
5) Produsele accizabile sunt însoþite de cele 3 copii ale
septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Expert Contabil
declaraþiei vamale pânã la antrepozitul fiscal primitor.
6) Cele 3 copii au urmãtoarele destinaþii, dupã
certificarea acestora de cãtre antrepozitul fiscal primitor:
- o copie se reþine de cãtre acesta;
- o copie este transmisã înapoi la biroul vamal de
intrare;
- a treia se transmite autoritãþii fiscale teritoriale în raza
cãreia îºi desfãºoarã activitatea antrepozitul fiscal
primitor.
7) Dovada constituirii garanþiei de cãtre antrepozitul
fiscal pentru plata accizelor aferente produsului deplasat
va fi reprezentatã numai de confirmarea scrisã a autoritãþii
fiscale teritoriale privind garanþia depusã, în conformitate
cu prevederile art. 183 lit. a) din Codul fiscal.
Momentul exigibilitãþii accizelor
Acciza devine exigibilã pentru orice produs accizabil la
data când acesta este eliberat pentru consum în
România. Un produs accizabil este eliberat pentru
consum în România, în condiþiile prevãzute la art. 166 din
Codul Fiscal.
În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un
produs accizabil devine exigibilã la data când se constatã
o pierdere sau o lipsã a produsului accizabil.
Prevederea alineatului precedent nu se aplicã ºi plata
accizei nu se datoreazã dacã pierderea sau lipsa intervine
în perioada în care produsul accizabil se aflã într-un regim
suspensiv ºi sunt îndeplinite oricare dintre urmãtoarele
condiþii:
- produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în
România datoritã vãrsãrii, spargerii, incendierii,
inundaþiilor sau altor cazuri de forþã majorã, dar numai în
situaþia în care autoritaþii fiscale competente i se prezintã
dovezi satisfãcãtoare cu privire la evenimentul respectiv,
împreuna cu informaþia privind cantitatea de produs care
nu este disponibilã pentru a fi folositã în România;
- datoritã evaporarii sau altor cauze care reprezintã
rezultatul natural al producerii, deþinerii sau deplasãrii
produsului, acesta nu este disponibil pentru a fi folosit în
România dar numai în situatia în care cantitatea de
produs care nu este disponibilã pentru a fi folositã în
România nu depãºeºte limitele prevãzute în norme.
Acciza devine exigibilã, în cazul unui produs accizabil
care are dreptul de a fi scutit de accize, la data la care
produsul este utilizat în orice scop care nu este în
conformitate cu scutirea.
Acciza devine exigibilã, în cazul unui ulei mineral
pentru care acciza nu a fost anterior exigibilã, la data la
care uleiul mineral este oferit spre vânzare sau la care
este utilizat drept combustibil sau carburant.
Acciza devine exigibilã la data revocãrii sau anulãrii
autorizaþiei în cazul unui produs accizabil, pentru care
acciza nu a fost anterior exigibila ºi care este depozitat
într-un antrepozit fiscal pentru care se revocã sau se
anuleazã autorizaþia.
La momentul în care acciza devine exigibilã accizele
se calculeazã în funcþie de cota ºi rata de schimb în
vigoare. Andrei Dragomir – expert contabil
19
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ASPECTE FISCALE ÎN CAZUL
AGENÞIILOR DE TURISM
Modificãrile asupra Legii 571/2003 privind Codul fiscal,
precum ºi asupra normelor metodologice de aplicare, tind
sã vinã în întâmpinarea dificultãþilor generate de specificul
unor activitãþi economice. Astfel în cadrul capitolului XV –
Dispoziþii tranzitorii art. 161 alin. (4) stabileºte excepþii
privind tratamentul fiscal al operaþiunii de intermediere în
turism. Acest tratament poate fi aplicat doar în mãsura în
care agenþiile de turism acþioneazã în nume propriu ºi în
folosul turistului, prin achiziþionarea de bunuri ºi/sau
servicii de la alte persoane impozabile.
În cazul agenþiilor de turism baza de calcul a
impozitului pe profit o constituie beneficiul realizat, din
care se scade suma taxei pe valoarea adãugatã inclusã în
beneficiul respectiv (a se vedea punctul 68 alin. (4) din
normele de aplicare a Codului fiscal). Cunatumul
beneficiului este dat de diferenþa dintre preþul de vânzare
practicat de agenþia de turism ºi costul real al pachetului
turistic.
Unul din aspectele fiscale, care pune probleme în
cadrul unei agenþii de tursim, este chiar întocmirea facturii
fiscale ºi evidenþa T.V.A.-ului. Conform aliniatului (5),
agenþiile de turism nu au dreptul de a înscrie T.V.A.-ul, în
mod distinct, pe facturile fiscale sau alte documente care
se predau turistului, atunci când acestea reflectã
operaþiuni pentru care existã reguli speciale de determinre
a taxei pe valoarea adãugatã. Pe aceste documente
fiscale trebuie înscrisã menþiunea „T.V.A. inclusã”.
Taxa pe valoarea adãugatã, pentru serviciul unic
furnizat, devine exigibilã doar la data la care preþul de
vânzare al pachetului de servicii turistice ºi costul real al
acestuia devin certe.
Aplicarea regulilor speciale este obligatorie atunci
când turistul este persoanã fizicã sau dacã “pachetul de
servicii turistice conþine componente pentru care locul
prestãrii este considerat a fi în strãinãtate”, (punctul 68,
alin. (9) din norme). În afara acestor situaþii, se poate opta
pentru aplicarea regimului normal de taxã pe valoarea
adãugatã, pentru operaþiunile prevãzute la aliniatul (1).
Astfel se poate factura fiecare componentã a pachetului
de servicii cu T.V.A.-ul aferent.
În cazul în care se efectueazã atât operaþiuni pentru
care se aplicã regimul normal de taxã pe valoare
adãugatã, cât ºi cel special agenþia de turism trebuie sã
întocmeascã evidenþe contabile separate pentru fiecare în
parte.
Exemplul 1 – pentru aplicarea regimului special
Fie un pachet turistic în strãinãtate al cãrui preþ de
vânzare stabilit de agenþia de turism este de 10.300 lei.
Aceastã sumã a fost încasatã la data de 5 iulie 2005.
20
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Pachetul turistic este constituit din urmãtoarele
elemente:
- cheltuieli cu cazarea facturate de persoana juridicã
din þara în care are loc excursia, în valoare de 1750 de
euro, la data de 25 iulie 2005. La aceastã datã rata de
schimb este de 3,5 lei/euro;
- cheltuieli de transport, facturate de o firmã de
transport din strãinãtate, la data de 15 iulie 2005, în
valoare de 600 euro. La aceastã datã rata de schimb este
de 3,4 lei/euro.
Pentru a putea determina T.V.A.-ul ºi baza de
impozitare trebuie sã stabilim data la care toate
elementele componente ale pachetului turistic sunt certe.
Astfel, clientul beneficiazã de serviciile agenþiei de
turism între data de 17 iulie – 25 iulie 2005. Data ultimei
operaþiuni este de 25 iulie 2005.
Vom efectua calculele pentru determinarea costului
real al pachetului de servicii ºi al beneficiului.
Cheltuieli de cazare = 1.750 x 3,5 = 6.125 lei
Cheltuieli de transport = 600 x 3,4 = 2.040 lei
Cost real = cheltuieli de trasport + cheltuieli de cazare
= 8.165 lei
Beneficiul = Preþ de vânzare – Cost real = 10.300 –
8.165 = 2.135 lei
Baza de impozitare = beneficiu / 1,19% = 1.794,12 lei
T.V.A. aferentã = baza de impozitare x 19% = 340,88
lei
Înregistrãri contabile
Factura externã pentru efectuarea transportului la data
de 15 iulie 2005
462 “Creditori = 401 “Furnizori” 2.040
diverºi”
Factura externã de cazare la data de 25 iulie 2005
 Expert Contabil

462 “Creditori = 401 “Furnizori” 6.125

diverºi” Înregistrãri contabile

Factura primitã de la furnizorul de combustibil

Pachetul turistic la data de 25 iulie 2005 % =
401 “Furnizori” 1.190
411 = % 10.300
6022 “Cheltuieli
„Clienþi” 1.000
8.165 privind combustibilul”
462 ”Creditori diveºi”
4426 “T.V.A.
190
704 ”Venituri din lucrãri 1.794,12 deductibilã’
executate ºi servicii prestate”
Factura fiscalã emisã de agenþia de turism aferentã
4427 “T.V.A. colectatã” 340,88 transportului
411 “Clienþi” = % 3.570
Exemplul 2 – pentru aplicarea regimului special ºi a
celui normal concomitent
704 ”Venituri din lucrãri 3.000
Am precizat mai sus cã în acest caz agenþiile de turism executate ºi servicii
trebuie sã conducã evidenþe contabile separate. prestate”

Sã considerãm cazul în care agenþia de turism dispune 4427 “T.V.A. colectatã” 570
de mijloace proprii de transport.
În acest caz T.V.A.-ul trebuie înregistrat la întreaga
Valoarea transportului facturatã de agenþia de turism valoare a serviciului prestat, nu doar cel aferent
este de 3.570 lei pentru care s-au efectuat cheltuieli cu beneficiului obþinut în urma serviciului prestat, ca în
combustibilul de 1.190 lei. exemplul anterior. Mirona Serac - economist

TAXA PENTRU FOLOSIREA

MIJLOACELOR DE RECLAMÃ ªI
PUBLICITATE
Începând cu 1 ianuarie 2006 va intra în vigoare H.G.
797/2005, care modificã anexa la normele metodologice
de aplicare a prevederilor Titlului IX din Codul fiscal,
privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele ºi
taxele locale ºi alte taxe asimilate acestora, precum ºi ale
amenzilor care se indexeazã anual.
În vederea creºterii activitãþii, a cuantumului cifrei de
afaceri companiile recurg la utilizarea mijloacelor de
reclamã ºi publicitate, pentru care se datoreazã taxa
aferentã la bugetul de stat. Nivelul acestei obligaþii
bugetare va fi afectat, începând cu 1 ianurie 2006 prin
modificãrile induse asupra normelor metodologice de
aplicare a Codului fiscal.
Conform prevederilor art. 270 din Codul fiscal, taxa
pentru folosirea mijloacelor de reclamã ºi publicitate se
datoreazã de orice persoanã care beneficiazã de servicii
de reclamã ºi publicitate în România, efectuate în baza
unui contract sau a unui alt fel de înþelegere încheiatã cu
altã persoanã.
Excepþie de la cele menþionate mai sus fac serviciile de
reclamã ºi publicitate realizate prin mijloace de informare
în masã scrise ºi audiovizuale.
Aceastã taxã se plãteºte la bugetul local al unitãþii
administrativ-teritoriale în raza cãreia se aflã persoana
care presteazã serviciile de reclamã ºi publicitate.
Taxa se plãteºte lunar de catre prestatorul de servicii la
bugetul local, pânã la data de 10 a lunii urmãtoare celei în
care a intrat în vigoare contractul de prestãri de servicii
respectiv, începând cu acel moment ºi pe toatã durata
desfãºurãrii contractului.
Calcul taxei pentru folosirea
mijloacelor de reclamã ºi publicitate
Se calculeazã prin aplicarea la valoarea serviciilor de
reclamã ºi publicitate a unei cote stabilite de consiliul local,
cuprinsã între 1% ºi 3% (inclusiv).

21
septembrie, 2005, nr. 1 (1) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Nivelul cotei se stabileºte în cursul lunii mai a fiecãrui
an pentru anul fiscal urmãtor.
Valoarea serviciilor de reclamã ºi publicitate cuprinde
orice platã obþinutã sau care urmeazã a fi obþinutã pentru
serviciile de reclamã ºi publicitate, fãrã TVA.
Taxa pentru afiºaj în scop de
reclamã ºi publicitate
Conform art. 271 din Codul fiscal , aceasta se
datoreazã de orice persoanã care utilizeazã un panou,
afiºaj sau structurã de afiºaj pentru reclamã ºi publicitate
într-un loc public, care nu are la bazã un contract de
publicitate.
Se plãteºte anual, la bugetul local al administraþiei
publice locale în raza cãreia este amplasat panoul, afiºajul
sau structura de afiºaj respectivã.
În cazul în care panoul, afiºajul sau structura de afiºaj
este închiriatã unei alte persoane, taxa va fi datoratã de
cãtre utilizatorul final.
Calcul taxei pentru afiºaj în scop de
reclamã ºi publicitate
Se calculeazã prin înmulþirea numãrului de metri
pãtraþi sau a fracþiunii de metru pãtrat a suprafeþei
afiºajului pentru reclamã sau publicitate cu o sumã
stabilitã de consiliul local:
- pentru un afiºaj situat în locul în care persoana
deruleazã o activitate economicã, suma este de pânã la
20 lei. Nivelul indexat prevãzut pentru anul 2005 este de
pânã la 21,40 lei, iar pentru anul 2006 de pânã la 23 lei.
- pentru oricare alt afisaj, panou sau structurã de afiºaj
suma este de pânã la 15 lei. Nivelul indexat prevãzut
pentru anul 2005 este de pânã la 16,10 lei, iar pentru anul
2006 de pânã la 17 lei.
Suprafaþa pentru care se datoreazã taxa este
determinatã de dreptunghiul imaginar în care se înscriu
toate elementele ce compun afiºul respectiv.
Exemplu
x
INVENT
Lungimea L = 6, 20 m
22
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Lãþimea l = 2.80 m
Suprafaþa pentru care se datoreazã taxa este de:
S = L x l = 6,20 m x 2,80 m = 17,36 m2
Firma instalatã la locul în care o persoanã îºi
desfãºoarã activitatea economicã este asimilatã afisajului.
Taxa se recalculeazã pentru a reflecta numãrul de luni
sau fracþiunea de lunã dintr-un an calendaristic în care se
afiºeazã în scop de reclamã ºi publicitate.
Plata taxei pentru afiºaj în scop de
reclamã ºi publicitate
Se plãteºte anual, astfel:
- integral pânã la data de 15 martie (inclusiv) a anului
curent;
- trimestrial, în 4 rate egale scadente la 15 martie, 15
iunie, 15 septembrie ºi 15 noiembrie inclusiv.
Consiliile locale pot impune persoanelor care
datoreazã taxa sã depunã în termen de 30 zile de la data
amplasãrii o declaraþie anualã la compartimentul de
specialitate al autoritãþii locale.
Scutiri
Taxa pentru serviciile de reclamã ºi publicitate ºi taxa
pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate nu se aplicã
instituþiilor publice, cu excepþia cazurilor când acestea fac
reclamã unor activitãþi economice.
Taxa pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate nu
se aplicã:
- unei persoane care închiriazã panoul, afiºajul sau
structura de afiºaj unei alte persoane;
- pentru afiºele, panourile sau alte mijloace de reclamã
ºi publicitate amplasate în interiorul clãdirilor. Se includ ºi
afiºele expuse în exteriorul clãdirii prin care se fac publice
spectacolele (manifestare artisticã, competiþie sportivã
sau altã activitate distractivã), dar numai cele de la sediul
organizatorilor sau de la locul desfãºurãrii spectacolului.
- pentru panourile de identificare a instalaþiilor
energetice, marcaje de avertizare sau de circulaþie,
precum ºi alte informaþii de utilitate publicã ºi
educaþionalã.
Nu se datoreazã taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclamã ºi publicitate pentru afiºajul efectuat pe mijloacele
de transport care nu sunt destinate prin construcþie
realizãrii de reclamã ºi publicitate.
Anca Buga – director economic
 Expert Contabil

CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalurile deþinute de agenþii economici reprezintã cuprinzând numãrul de pãrþi sociale (acþiuni) subscrise ºi
surse stabile ºi permanente de finanþare a activului valoarea nominalã a acestora, vãrsãminte efectuate,
patrimonial. Datoritã faptului cã se aflã la dispoziþia menþiuni privind vânzarea sau cumpãrarea de pãrþi
agenþilor economici o perioadã mai mare de timp, ele sociale (acþiuni) etc.
poartã denumirea de capitaluri permanente ºi se pot
structura astfel: Capitaluri proprii (pasiv intern); Capitaluri Evaluarea capitalului social
strãine (pasiv extern); Provizioane asimilate capitalurilor;
Capitalul social este divizat în acþiuni la societatile de
Capitalurile proprii cuprind totalitatea capitalurilor aflate
capitaluri ºi în pãrþi sociale la societãþile de persoane.
în proprietatea titularilor de patrimoniu (acþionari ºi
Acþiunile sau pãrþile sociale se pot evalua la urmãtoarele
asociaþi). Acestea se constituie din aportul proprietarilor,
valori:
din profit, din subvenþii etc. Principalele forme de
Valoarea nominalã este datã de raportul dintre
manifestare ale capitalurilor proprii sunt: Capital social;
capitalul social ºi numãrul de titluri emise (acþiuni sau pãrþi
Prime legate de capital; Rezerve din reevaluare; Rezerve;
sociale);
Rezultatul exerciþiului.
Valoarea de piaþã sau cotaþia titlurilor este valoarea de
vânzare-cumpãrare a titlurilor, care se stabileºte, de
Capitalurile strãine sunt împrumuturi ºi datorii pe
regulã, prin negociere la bursa de valori, pe baza
termen mediu ºi lung reprezentate de: Împrumuturi din
raportului dintre cerere ºi ofertã;
emisiuni de obligaþiuni; Credite bancare pe termen mediu
- Preþul de emisiune sau cursul este preþul care trebuie
ºi lung; Datorii legate de participaþii; Dobânzi aferente
plãtit de cãtre persoanele care subscriu acþiunile sau
împrumuturilor.
pãrþile sociale. Preþul de emisiune poate fi egal, mai mare
sau mai mic decât valoarea nominalã;
Provizioanele reglementate ºi cele pentru riscuri ºi
Valoarea financiarã exprimã echivalentul
cheltuieli sunt provizii constituite în scop de autoprotecþie
corespunzãtor capitalizãrii dividendului anual pe o acþiune
faþã de numeroase riscuri ºi deprecieri posibile.
la o ratã medie a dobânzii pe piaþã;
Valoarea financiarã = dividendul distribuit pe acþiune:
Aspecte generale privind rata medie a dobânzii pe piaþã.
contabilitatea capitalului social Valoarea de randament este valoarea
corespunzãtoare profitului net pe o acþiune care se poate
capitaliza în cursul exerciþiului financiar la o ratã medie a
Actul constitutiv este documentul prin care se
dobânzii.Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus
stabileºte modul de organizare ºi funcþionare a societãþii
profitul încorporat în rezerve.
comerciale, cuprinzând informaþii privind: denumirea ºi
sediul societãþii, forma juridicã, obiectul de activitate,
Valoarea de randament = (dividendul distribuit pe
capitalul social subscris, structura acestuia ºi modalitãþile
actiune + cota parte din profit pe actiune încorporatã în
de constituire, organele de conducere ºi administrare,
rezerve) / rata medie a dobânzii pe piaþã.
dizolvarea societãþii etc.
Vãrsarea capitalului social subscris se reflectã în
Valoarea contabilã sau bilanþierã se calculeazã ca un
urmãtoarele tipuri de documente, în funcþie de natura
raport între activul net contabil ºi numãrul de titluri.
aporturilor:
Activul net contabil = activ total – datorii – active fictive
Chitanþa – pentru depunerea aportului la casierie sub
sau activul net contabil = capitaluri proprii – active fictive.
formã de numerar;
Activele fictive sunt formate din cheltuieli de
Foaie de vãrsãmânt – pentru depunerea aportului
constituire, active de regularizare, prime privind
direct în bancã, în contul de disponibil;
rambursarea obligaþiunilor.
Proces verbal de predare-preluare – în cazul
aporturilor în naturã, în care se precizeazã caracteristicile Constituirea capitalului social
ºi valoarea bunurilor aduse ca aport, evaluate de o
comisie sau de cãtre un expert evaluator. Capitalul social este constituit din valoarea pãrþilor
sociale depuse de asociaþi, iar la societãþile comerciale de
Registrul asociaþilor (acþionarilor) þine evidenþa capitaluri, din valoarea acþiunilor deþinute de acþionari.
nominalã a capitalului social pe fiecare asociat (acþionar), Constituirea capitalului social se face prin subscriere

23
septembrie, 2005, nr. 1 (1) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

de aport social de cãtre asociaþi. Prin acþiunea de
subscriere, asociaþii se angajeazã în actul de constituire la
o contribuþie în bani sau în naturã, în vederea înfiinþãrii
sau dezvoltãrii unei societãþi comerciale. Pentru cã între
subscriere ºi depunerea efectivã a capitalului promis
poate exista un anumit decalaj de timp, capitalul social
îmbracã douã forme : capital subscris nevãrsat; capital
subscris vãrsat;
La constituirea societãþilor pe acþiuni trebuie vãrsat cel
putin 30% din capitalul subscris, iar în cazul constituirii
prin subscripþie publicã, cel puþin 50%. Restul de capital
se varsã în termen de 12 luni de la înmatriculare. În cazul
societãþilor cu rãspundere limitatã, capitalul social
subscris se varsã, de regulã, integral înainte de începerea
formalitãþilor de constituire.
Orice modificare a capitalului social se poate face
numai pe baza hotãrârii adunãrii generale a acþionarilor
sau asociaþilor ºi cu îndeplinirea tuturor formalitãþilor
legate de aceastã hotãrâre.
Mãrimea minimã a capitalului social depinde de tipul
de societate.
Creºterea capitalului social
Necesitatea mãririi capitalului social poate sã aparã
atunci când unitatea întampinã dificultãþi financiare, dar ºi
atunci când ea este într-o situaþie prosperã ºi vrea sã-ºi
extindã activitatea. În ambele situaþii societatea are nevoie
de noi fonduri bãneºti sau de anumite bunuri, pe care
preferã sã le procure prin majorare de capital decât sã
recurgã la împrumuturi, care implicã un efort financiar
considerabil. Majorarea capitalului social se poate face pe
mai multe cãi ºi anume:
- noi aporturi în naturã ºi numerar;
- prin operaþiuni interne sau autofinanþare, adicã prin
încorporarea în capitalul social a unor elemente ce aparþin
capitalurilor proprii, cum ar fi: rezervele, primele legate de
capital, profitul;
- conversia unor datorii în acþiuni.
Majorarea capitalului prin noi aporturi în naturã sau
numerar
O asemenea creºtere a capitalului social este
determinatã de necesitatea procurãrii de noi resurse
pentru finanþarea investiþiilor sau pentru întãrirea situaþiei
financiare a unitãþii. Operaþia produce o creºtere a
activelor (mijloace bãneºti, imobilizãri, stocuri etc.) ºi o
majorare corespunzãtoare a capitalului social
capitalului social. Practic majorarea capitalului se poate
face fie prin emisiunea de noi actiuni sau pãrþi sociale, fie
prin creºterea valorii nominale a acþiunilor sau pãrþilor
sociale.
Majorarea capitalului prin compensarea unor datorii
ale societãþii în acþiuni
Motivul acestor operaþiuni este anularea anumitor
datorii fãrã a apela la trezorerie. În aceastã situaþie,
mãrirea capitalului social se face prin conversia unor
datorii în acþiuni sau pãrþi sociale, care se face numai cu
acordul creditorului, care devine acþionar sau asociat.
Reducerea capitalului social
Principalele situaþii în care se impune micºorarea
capitalului social sunt:
- existenþa unui capital supradimensionat în raport cu
activitatea economica a unitãþii;
- vânzarea unei pãrþi din activele unitãþii care nu mai
sunt necesare desfãºurãrii activitãþii;
- acoperirea pierderilor din exerciþiile anterioare, care
se face numai în cazul în care se constatã cã pierderile
sunt prea mari pentru a putea fi absorbite de rezervele
constituite sau de profiturile exerciþiilor viitoare;
- retragerea unor asociaþi sau acþionari, cãrora li se
restituie contravaloarea aportului social depus de aceºtia.
Reducerea capitalului social se poate realiza prin mai
multe cãi:
- reducerea valorii nominale sau a numãrului de acþiuni
sau pãrþi sociale;
- rãscumpãrarea acþiunilor ºi anularea acestora.
Aplicaþii privind capitalul social
Exemplul 1
Se efectueaza înregistrãrile contabile pentru
urmãtoarele operaþiuni:
Se înfiinþeazã o societate comercialã cu rãspundere
limitatã cu un capital social subscris de 2.000 lei, vãrsat în
bancã integral înainte de înmatricularea societãþii la
Registrul Comerþului.
Vãrsarea capitalului subscris:

Majorarea capitalului prin operaþiuni interne 512 Conturi curente la 2.000

bãnci
Motivul creºterii capitalului social este întãrirea
101 Capital social 2.000
credibilitãþii financiare a unitãþii în faþa asociaþilor sau
acþionarilor. Operaþiile conduc la diminuarea rezervelor,
primelor legate de capital, diferenþelor legate de
reevaluare ºi profitului, concomitent cu creºterea

24
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
 Expert Contabil

Exemplul 2
Se înfiinteazã o societate comercialã în nume colectiv
cu un capital social subscris de 4.500 lei, vãrsat integral
înainte de înmatricularea astfel:
- numerar depus la bancã: 1.500 lei;
- un utilaj evaluat la 2.500 lei;
- materii prime în valoare de 500 lei;
Exemplul 4
Adunarea generalã extraordinarã a acþionarilor
hotãrãºte majorarea capitalului social prin emisiunea unui
nou pachet de 5.000 de acþiuni cu valoare nominalã de 1
leu, care se vor achita ulterior în numerar;
Subscrierea acþiunilor:

Vãrsarea capitalului subscris: Decontãri cu asociaþii

456 5.000
privind capitalul (5000*1)
512 Conturi curente la Capital social
1.500 101 5.000
bãnci
212 Mijloace fixe 2.500 Efectuarea vãrsãmintelor de cãtre acþionari:

301 Materiale consumabile 500 531 Casa 5.000

101 Capital social 4.500 456 Decontãri cu asociaþii 5.000
privind capitalul

Exemplul 3 Exemplul 5

Se constituie o societate comercialã sub forma unei Adunarea generalã extraordinarã a asociaþiilor
societãþi pe acþiuni cu un capital subscris de 30.000 lei hotãrãºte majorarea capitalului social prin acceptarea
divizat în 30.000 de acþiuni. La înfiinþare s-a depus la unui nou aport în naturã concretizat într-un utilaj evaluat la
bancã contravaloarea a 18.000 de acþiuni ºi s-au adus 12.000 lei.
aporturi în naturã concretizate în utilaje evaluate la suma
de 10.000 lei, pentru care s-au acordat 10.000 de acþiuni. Subscrierea aportului în naturã:
Restul capitalului social s-a depus în contul bancar în
termen de 12 luni de la înfiinþare. 456 Decontãri cu asociaþii
12.000
privind capitalul
Subscrierea capitalului: Capital social
101 12.000
456 Decontãri cu asociaþii
30.000
privind capitalul
101 Capital social 30.000 Intrarea în patrimoniu a aportului subscris:

212 Mijloace fixe 12.000

Vãrsarea capitalului în momentul înfiinþãrii:
456 Decontãri cu asociaþii 12.000
Conturi curente la bãnci privind capitalul
512 18.000
(18.000 x 1)
Exemplul 6
212 Mijloace fixe (10.000 x 1) 10.000
O societate comercialã hotãrãºte majorarea capitalului
456 Decontãri cu asociaþii 28.000 social prin încorporarea urmãtoarelor elemente din
privind capitalul
capitaluri proprii:

512 Rezerve de
Vãrsarea ulterioarã a capitalului: 1.500
reevaluare
106 Rezerve 1.000
512 Conturi curente la bãnci 2.000
(2.000 x 1) Rezultat reportat
107 200
456 Decontãri cu asociaþii 2.000
privind capitalul Capital social
101 2.700

25
septembrie, 2005, nr. 1 (1) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Achiziþionarea acþiunilor proprii:

Exemplul 7 Alte venituri de plasament
508 2.000
ºi creanþe asimilate
O societate comercialã hotãrãºte prin Adunarea (1.000*1)
Generalã a Asociaþilor, majorarea capitalului social cu
1.600 lei prin compensarea unei datorii faþã de furnizor: 531 Casa 2.000

401 Furnizoril 1.600

Anularea acþiunilor de rãscumpãrare:
101 Capital social 1.600
101 Capital subscris vãrsat 1.000
(1.000 x 1)
Exemplul 8 668 Alte cheltuieli 1.000

Se hotãrãºte prin Adunarea Generalã a Asociaþilor 508 Alte titluri de plasament 2.000
diminuarea capitalului social cu 7.000 lei în vederea ºi creanþe asimilate
acoperirii unor pierderi raportate din exerciþiile precedente
Exemplul 10
Anularea acþiunilor rãscumparate:
Un asociat se retrage din afacere ºi i se restituie în
101 Capital social (1* 7.000) 7.000 numerar contravaloarea aportului social depus în sumã de
3.000 lei.
508 Alte venituri de plasament 6.500
ºi creanþe asimilate Suma achitatã asociatului care se retrage:
768 Alte venituri financiare 500
456 Decontãri cu asociaþii
3.000
privind capitalul
531 Casa 3.000
Exemplul 9

În vederea reducerii capitalului social, o societate Capitalul social retras de asociat:

rãscumpãrã cu numerar 1.000 de acþiuni cu preþul de 2 lei
bucata, pe care, ulterior, le anuleazã. 101 Capital social
3.000
Valoarea nominalã a acþiunilor este de 1 leu.
456 Decontãri cu asociaþii 3.000
Mirona Serac - economist privind capitalul

CONTABILITATEA DE GESTIUNE A
STOCURILOR ÎN CAZUL UNEI EDITURI
În ultima perioadã activitatea de editurã se întâlneºte
destul des în economia româneascã. În general obiectul
de activitate al editurilor conþine realizarea, editarea,
publicarea de cãrþi , reviste ºi alte publicaþii.
În cadrul acestei activitãþi, luând în considerare
considerentele contabile, cel mai important aspect îl
reprezintã contabilitatea stocurilor.
Studiu de caz
La intrarea în patrimoniu stocurile de produse finite
sunt evaluate la preþul de cost. Evidenþa tehnico-operativã
este organizatã pe gestiuni ºi depozite. Stocurile de
produse finite sunt încadrate în conturile sintetice de
gradul I din clasa 3 din planul general de conturi ºi se
folosesc conturi sintetice de grad II.
Evidenþa contabilã analiticã se þine atât valoric cât ºi
cantitativ, în funcþie de natura produselor finite ºi pe locuri
de depozitare.

Fie societatea X care funcþioneazã ca editurã ºi îºi Operaþiuni aferente contabilitãþii

organizeazã stocurile în conformitate cu Legea
Contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã. stocurilor de produse finite

26
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
 Expert Contabil

Intrãri în gestiune:
Livrarea cãrþilor în custodie la terþi
- recepþionarea tirajelor de la tipografii;
- sosirea ºi recepþionarea retururilor de la clienþi; Se face pe baza avizului de expediþie.
- înregistrarea plusurilor cu ocazia inventarierii.
Descãrcarea gestiunii
Ieºiri din gestiune:
- vânzãrile directe ale produselor finite cãtre clienþi; Se face pe baza centralizatorului.
- livrãrile de produse finite aflate în custodie (regimul
de consignaþie), cu întocmirea avizului de însoþire a mãrfii; 345 “Produse finite aflate la terþi” = 345 “Produse finite”
- acordarea cu titlu gratuit a unor lucrãri cãtre
beneficiari;
- tocarea (distrugerea) lucrãrilor nevandabile; Vânzarea cãrþilor aflate în gestiune
- înregistrarea sponsorizãrilor;
- înregistrarea minusurilor cu ocazia inventarierii. Pentru acesta se va întocmi factura fiscalã, conform
situaþiei de vânzari comunicate de cãtre clienþi.
Conform articolului 140, alin. (2), lit.b) pentru “livrarea
de manuale ºcolare, cãrþi, ziare ºi reviste, cu excepþia Înregistrarea cãrþilor aflate în custodie
celor destinate exclusiv publicitãþii” se aplicã cota redusã
de T.V.A. de 9%. 345 “Produse finite aflate la terþi” = 345 “Produse finite”

Înregistrarea operaþiunilor contabile

Înregistrarea cãrþilor vândute
Astfel, vom prezenta operaþiunile privind gestiunea 711 “Variaþia stocurilor” = 345 “Produse finite”
stocurilor de cãrþi ºi alte materiale tipãrite.
Aceste înregistrãri se vor efectua la costul de producþie
Lucrãri primite de la tipografii pe bazã de aviz de
însoþire a mãrfii pentru care s-au întocmit N.I.R.-uri
Înregistrarea creanþelor faþã de clienþi aferente
mãrfurilor vândute
Primirea de lucrãri în gestiunea unitãþii
411 “Clienþi” = %
Înregistrarea acestora se va face la cost de producþie.
701 “Venituri din vânzarea
345 “Produse finite” = 711 “Variaþia stocurilor” produselor finite - cãrþi”
4427 “T.V.A. colectatã”
Facturi sosite de la furnizori (tipografii)
% = Gratuitãþi acordate clienþilor
401 “Furnizori”
628 “Alte cheltuieli cu
Descãrcarea gestiunii de produse finite
serviciile executate de terþi”
4426 “T.V.A. deductibilã’ 6231 “Cheltuieli de = 345 “Produse finite”
protocol, reclamã ºi
Vânzarea tipãriturilor cãtre clienþi publicitate”
Descãrcarea gestiunii
Înregistrarea T.V.A.-ului aferent gratuitãþilor
Înregistrarea acestora se va face la cost de producþie.
T.V.A.-ul este în procent de 9% ºi este nedeductibil.
711 “Variaþia stocurilor” = 345 “Produse finite” 635 “Cheltuieli cu alte = 4427 “T.V.A.
taxe impozite ºi vãrsãminte colectatã”
Înregistrarea creanþelor faþã de clienþi asimilate”
411 “Clienþi” = % Sponsorizãri acordate în baza unui contract
701 “Venituri din vânzarea
Descãrcarea gestiunii de produse finite
produselor finite - cãrþi”
701.1 “Venituri din vânzarea 6231 “Cheltuieli de = 345 “Produse finite”
produselor finite - reviste” protocol, reclamã ºi
4427 “T.V.A. colectatã” publicitate”

27
septembrie, 2005, nr. 1 (1) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Retururi primite de la clienþi

Înregistrarea tipãriturilor tocate
Înregistrarea retururilor
Descãrcarea gestiunii

6711 “Cheltuieli privind
calamitãþile ºi alte
evenimente extraordinare -
tocãri”
Înregistrarea T.V.A.-ului aferent tipãriturilor tocate
635 “Cheltuieli cu alte
taxe impozite ºi vãrsãminte
asimilate”
= 345 “Produse finite” 345 “Produse finite” = 711 “Variaþia stocurilor”
Diminuarea creanþelor faþã de clienþi aferentã
returilor
411 “Clienþi” = %
= 4427 “T.V.A.
701 “Venituri din vânzarea
colectatã” produselor finite - cãrþi”

Înregistrarea creanþelor faþã de clienþii care au 701.1 “Venituri din vânzarea

achiziþionat produsele finite pentru tocat (hârtia) produselor finite - reviste”

411 “Clienþi” = % 4427 “T.V.A. colectatã”

703 “Venituri din vânzarea
produselor reziduale”
Mirona Serac - economist
4427 “T.V.A. colectatã”

EVITAREA DUBLEI IMPUNERI ÎN

CAZUL DIVIDENDELOR
Orice venit obþinut de cãtre un contribuabil nu este
impozitat decât o singurã datã. În practicã apar situaþii în
care acelaºi venit poate fi impozitat de douã ori. Astfel
putem vorbi despre dubla impunere atunci când ne referim
la anumite categorii de venituri, cum ar fi dividendele,
dobânzile sau redevenþele.
În continuare vom stabili care ar fi aceste situaþii ºi cum
am putea evita dubla impunere fãrã riscul de a fi acuzaþi de
evaziune fiscalã, în ceea ce priveºte dividentul ca formã
venit.
Dubla impunere poate fi de douã tipuri: juridicã ºi
economicã. Dubla impunere juridicã are loc atunci când
acelaºi venit al beneficiarului este taxat de fiecare dintre
cele douã state, ºi este cazul întâlnit la veniturile pasive
(dividende, dobânzi sau redevenþe). Dubla impunere
economicã intervine în cazul dividendelor, datoritã faptului
cã dividendul reprezintã profitul care a fost impozitat o datã
în mâinile companiei ºi va fi impozitat, de asemenea, în
mâinile acþionarului.
Un prim aspect care trebuie analizat ºi avut în vedere
este definirea venitului respectiv de cãtre legislaþia
naþionalã a fiecãrei þãri, deoarece în funcþie de acesta vom
ºtii cum sã-l tratãm fiscal.
Modul de definire a dividendelor trebuie tratat cu
atenþie deoarece poate interveni situaþia ca acestea sã fie
reclasificate de legislaþia internã ca dividende ºi alte plãþi
decât distribuirea profitului unei societãþi cãtre acþionarii
sãi.
Vã prezentãm unele exemple care lãrgesc aria definiþiei
dividendului propriu-zis:
- plata unei dobânzi cãtre o persoanã participantã la
persoana juridicã plãtitoare a venitului, la o ratã care
depãºeºte rata dobânzii utilizatã pe piaþã;
- sume plãtite pentru active vândute în grup la preþ mult
mai mare decât preþul pieþei;
- sume plãtite de o persoanã juridicã pentru servicii
furnizate de cãtre un participant la persoana juridicã ºi
care depãºeºte preþul pieþei;
- redevenþe plãtite cãtre un participant la persoana
juridicã ºi care nu respectã preþul pieþei.
Principiul legislativ, conform cãruia tranzacþiile între
douã persoane afiliate trebuie sã se facã la acelaºi preþ la
care s-ar fi fãcut dacã erau independente, este
reglementat atât în plan internaþional cât ºi naþional.
Exemplu - caz de dublã impunere a dividendelor
Presupunem cã beneficiarul venitului, care este
rezident în statul X, obþine dividende dintr-un alt stat
(statul-sursã).
În acest caz poate apãrea un conflict între dreptul de a

28
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)

taxa prevãzut de legislaþia internã a fiecãrei þãri, în sensul
cã fiecare dintre cele douã state considerã cã are dreptul
de a taxa acel venit.
Pentru a stabili dacã existã un conflict pentru dreptul
de a taxa acel venit al celor douã state, apelãm mai întâi
la legislaþia fiscalã aferentã fiecarei þãri implicate.
De cele mai multe ori, în statul-sursã suma plãtitã ca
dividend va fi impozitatã cu un impozit cunoscut la noi în
þarã sub numele de impozitul pe venitul nerezidenþilor.
În statul de rezidenþã, beneficiarul plãtind impozit pe
venitul global, adicã pentru venitul obþinut din orice sursã,
suma primitã ca dividend va fi impusã a doua oarã.
În concluzie, fiecare dintre cele douã tãri îºi alocã
dreptul de a taxa respectiva platã, deci existã conflict.
Pasul al doilea va fi sã verificãm dacã existã convenþie
de evitare a dublei impuneri încheiat între cele douã state
ºi dacã acesta poate fi aplicat.
Tratatul poate fi aplicat dacã sunt îndeplinite
urmãtoarele condiþii:
- plata este consideratã dividend conform prevederilor
statului;
- dividendul este plãtit de o societate rezidentã într-un
stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant;
- primitorul din celãlalt stat contractant este beneficiarul
FINANÞAREA UNEI AFACERI
Investitorul care decide sã porneascã o afacere
doreºte sã gãseascã rãspuns la urmãtoarea întrebare:
care sunt principalele etape care trebuiesc urmãrite în
cazul unei idei la afacere?
În acest context, rolul expertului contabil este
determinant. Prin intermediul consultaþei unui expert
contabil investitorii pot obþine într-un timp relativ scurt
toate informaþiile necesare petru adoptarea în mod
raþional a deciziei de a a inþia ºi dezvolta o afacere de
succes. Ne referim la toate informaþiile deoarece
expertul contabil (care este mai mult decât contabil) este
expert economic, colaboreazã cu o serie de alte
societãþi profesionale, externalizând-ºi prin aceasta o
gamã foarte diversificatã de servicii. Astfel se asigurã
proiectarea problemei în ansamblu având totodatã în
vedere fiecare detaliu.
Pentru ca afacerea sã fie viabilã investitorul trebuie
sã aibã bine conturat domeniul de activitate, situaþia
concurenþialã, obiectivele de realizat pe urmãtorii ani ºi
nevoile financiare. Nevoile financiare ale firmei vor
transpare cu siguranþã din planul de afaceri, cu condiþia
ca informaþiile pe care le conþine sã fie bine
fundamentate. A iniþia o afacere este un act deosebit de
complex, cu implicaþii ºi riscuri financiare foarte mari.
Dar ºi a dezvolta o afacere existentã care presupune noi
septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Expert Contabil
dividendelor (persoana cãreia îi aparþin dividendele) – fapt
care poate fi demonstrat cu certificatul de rezidenþã
fiscalã.
Rolul convenþiei privind evitarea dublei impuneri este,
în general, de a reduce drepturile statului-sursã de a taxa
printr-o cotã mai redusã de impozit decât cota prevãzutã
de legea statului de rezidenþã.
De cele mai multe ori, convenþia poate obliga statul de
rezidenþã sã acorde credit pentru impozitul plãtit în statul-
sursã. Convenþia poate obliga statul de rezidenþã sã
acorde scutire în loc de credit, însã este o situaþie care
intervine extrem de rar.
Creditul fiscal în statul de rezidenþã se acordã la nivelul
impozitului plãtit în statul-sursã ºi nu poate fi mai mare
decât partea de impozit datorat conform legislaþiei statului
de rezidenþã.
Am prezentat câteva aspecte cu caracter general,
fiecare caz particular fiind influenþat de prevederile
legislaþiei statelor implicate, cât ºi de cele ale convenþiei
pentru evitarea dublei impuneri încheiate de acestea, fapt
pentru care se recomandã analiza în detaliu a fiecãrei
speþe.
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
finanþãri pentru investiþii, reprezintã o problemã. De
aceea elaborarea unui plan de afaceri bine documentat
reprezintã parþial cheia succesului.
A doua problemã ce trebuie pusã este ce cuprinde un
plan de afaceri? Orientativ, un plan de afaceri este
structurat pe urmãtoarele capitole:
- date despre firmã;
- date despre activitatea curentã;
- investiþiile care necesitã credit financiar;
- planul de finanþare a afacerii (cu proiecþiile
financiare pe toatã perioada derulãrii creditului);
- cererea de piaþã realã ºi potenþialã;
- riscurile majore care pot apãrea ºi mãsurile de
reducere a lor;
- analiza indicatorilor economico-financiari.
În structura planului de afaceri un capitol important îl
reprezinã planul de finanþare a afacerii, care presupune
alegerea formei de finanþare optime. În alegerea
metodelor de finanþare este recomandat sã se apeleze
la serviciile unui consultant fiscal-contabil, deoarece
acesta poate prezenta avantajele ºi dezavantajele
modalitãþilor de finanþare, oferind decidenþilor baza de
date necesarã luãrii deciziilor eficiente, ºi totodatã poate
selecta metodele de finanþare cele mai adecvate în
29
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
conformitate cu obiectul de activitate ºi dimensiunea
societãþii comerciale.
Practica în domeniul economic a demonstrat cã
datoritã concurenþei economice, înfiinþarea de noi
societãþi ºi dezvoltarea celor existente la nivelul creºterii
permanente a cifrei de afacere sunt din ce în ce mai
greu de realizat utilizând doar capital propriu. În aceeaºi
idee, globalizarea economiei mondiale nu exclude
creºterea concurenþei globale în toate domeniile de
activitate, de aceea investitorii se vãd nevoiþi sã apeleze
la noi modalitãþi de finanþare, puse la dispoziþie de
mecanismele economiei de piaþã.
Existã la ora actualã la dispoziþia investitorilor
instrumente de finanþare deosebite care corespund
cerinþelor flexibile ale solicitanþilor.
Astfel sunt cele pentru finanþarea imobilizãrilor
corporale (maºini, utilaje, instalaþii, clãdiri industriale,
administrative, comerciale etc.). Se pot aminti creditele
de obiect ºi leasingul, iar pentru finanþarea mijloacelor
circulante, în ultimul timp, factoringul a dobândit o
importanþã tot mai mare.
Pricipalele surse de finanþare pot fi structurate dupã
provinienþa lor în:
- capital propriu;
- capital strãin.
Din punct de vedere teoretic, cea mai sigurã ºi
simplã sursã de finanþare a unei afaceri este aceea
exclusiv cu capital propriu permanent. În aceastã
categorie se includ: aportul la capitalul social depus,
rezervele ºi profitul rezultat. Acest capital este pus la
dispoziþia societãþii pe timp nelimitat ºi, evident, situaþia
financiarã a societãþii este cu atât mai sigurã cu cât
aportul de capital propriu este mai mare în structura
capitalului total. Dar pornind de la faptul cã practica
economicã a demonstrat cã aceastã formã de finanþare
este insuficientã ºi societãþile sunt nevoite sã apeleze la
noi ºi noi surse de finanþare, a devenit din ce în ce mai
evidentã necesitatea finanþãrii prin intermediul
capitalului strãin. De aceea acesta reprezintã una din
principalele surse de finanþare.
Din cadrul surselor de finanþare cu capital strãin
menþionãm urmãtoarele:
- creditul bancar;
- creditele de la furnizori ºi clienþi;
- finanþãrile obþinute prin programe speciale de
promovare;
- fondurile de capital de risc;
- leasing-ul;
- factoring-ul;
- scontarea.
30
www.CDc.RezonRomania.net septembrie, 2005, nr. 1 (1)
Toate aceste surse de finanþare se deosebesc între
ele în primul rând prin tehnica de finanþare ºi avantajele
pe care le oferã. În cele ce urmeazã vã prezentãm
foarte pe scurt caracteristicile acestor surse de
finanþare.
Creditul bancar
Este o formã clasicã de obþinere a surselor de
finanþare pe termen scurt, mediu ºi lung. Pe baza
contractului de credit bancar, pentru suma împrumutatã,
se percep dobânzi ºi se solicitã garanþii.
A obþine un credit bancar nu este o treabã deloc
uºoarã. Investitorul trebuie sã se informeze asupra
liniilor de finanþare (de credit) existente, care sunt
condiþiile de finanþare ºi documentele solicitate de
bancã.
În aceste condiþii elaborarea unui plan de afaceri
bine documentat necesitã consultanþa unui expert
contabil. Orice supradimensionare a creditului faþã de
nevoile afacerii sau faþã de posibilitãþile firmei, lipsa
documentaþiei necesare pentru acordarea creditului sau
lipsa garanþiilor solicitate sunt câteva aspecte care pot
elimina posibilitatea de a beneficia de aceastã sursã de
finanþare.
Creditele de la furnizori ºi clienþi
Aceste finanþãri sunt foarte rãspândite în Europa ºi
se utilizeazã frecvent ºi în România. Finaþãrile prin
aceste metode sunt în general pe termen scurt ºi
reprezintã una dintre cele mai simple ºi ieftine tehnici de
finanþare. Finanþãrile se efectueazã numai între
parteneri de afaceri care se cunosc, deoarece presupun
o relaþie de încredere reciprocã, iar suma de bani cu
care se crediteazã nu este foarte mare, dar suficientã
pentru a optimiza cash flow-ul unei firme pentru o
perioadã scurtã de timp.
Creditul de la furnizor este operaþiunea prin care
întreprinzãtorul cumpãrã un produs de la furnizor, pe
care se obligã sã-l plãteascã în perioada urmãtoare. În
tot acest timp investitorul are la dispoziþie suma de platã
aferentã valorii totale a mãrfii pe care o foloseºte în
interesul propriu al firmei sau are posibilitatea ca pe
mãsura vânzãrii sã obþinã aceastã sumã de platã.
Cea de-a doua modalitate de finanþare, cunoscutã
generic sub denumirea de credit de la clienþi, este
operaþiunea prin care un cumpãrãtor achitã unui furnizor
o sumã în avans în schimbul livrãrii unui bun la o datã
ulterioarã. În toatã aceastã perioadã furnizorul dispune
de banii clientului conform planificãrii sale financiare.
 Expert Contabil

realizeazã o infuzie de capital pe o perioadã

determinatã de timp. Investitorul primeºte un partener în
Finanþãrile obþinute prin programe afacere, care aduce o sumã importantã de bani ca aport
speciale de promovare la capitalul social al societãþii.

Acestea sunt ajutoare financiare care provin în principal
din trei surse: bugetul de stat, Uniunea Europeanã sau
alte organizaþii internaþionale. Finanþãrile pot fi
rambursabile, dar în condiþii avantajoase, ºi
nerambursabile.
Fiind finanþãri de promovare, se întocmeºte o
documentaþie specificã care intrã în competiþie cu
documentaþiile altor firme, iar cele mai bune proiecte
primesc finanþare.
ªi în cazul acestui tip de finanþare este necesar sã se
apeleze la serviciile unui expert contabil pentru
întocmirea documentelor solicitate, deoarece în
acordarea de credite se pune accent pe viabilitatea
afacerii, care sã genereze cash-flow. Se analizeazã
portofoliul de clienþi ai întreprinzãtorului, reþeaua de
distribuþie, contractele de export, ritmul încasãrilor,
nivelul lichiditãþilor etc.
Fondurile de capital de risc
Prin sistemul fondurilor de capital de risc se
Acest tip de asociere se caracterizeazã prin
urmãtoarele aspecte:
- Fondul se constituie ca acþionar minoritar pentru a
participa cu o sumã mai micã de bani decât
întreprinzãtorul la capital social;
- asocierea este pe o perioadã de timp determinatã,
de maxim cinci ani, dupã care Fondul îºi retrage aportul
de capital social.
Dintre avantajele oferite de aceasta metodã de
finanþare menþionãm urmãtoarele:
- investitorul primeºte o infuzie de capital pe o
perioadã de timp determinatã, timp în care nu trebuie sã
plãteascã dobânzi, menajâdu-ºi astfel lichiditãþile;
- infuzia de capital nu figureazã în evidenþele firmei
ca datorii, ele reprezentând surse de finanþare proprii
(aport la capital social);
- o datã cu infuzia de capital, Fondul va asista
întreprinzãtorul la managementul firmei, prin intermediul
specialiºtilor sãi.
Dinu Lilicã – director economic

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã se aflã aici

Forumul contabilului se adreseazã, în principal, utilizatorilor produselor firmei Rezon Media Grup, cu
scopul de a minimiza timpul de rãspuns pentru întrebãrile care apar.
În cadrul acestui forum pot fi aduse în discuþie teme privind fiscalitatea, operaþiunile ºi procedurile
contabile, salarizarea, noutãþi legislative etc. Astfel, vã propunem o modalitate de a comunica interactiv, între
dumneavoastrã ca cititori ºi colectivul firmei noastre, care vã asigurã prin intermediul moderatorilor
soluþionarea concretã a problemelor.

Propunerea redacþiei
Expert Contabil se defineºte ca o revistã de specialitate realizatã în sprijinul cititorilor. Vã asigurãm o
deschidere totalã ºi parmanentã catre cerinþele ºi necesitãþile dumneavoastrã.
Pentru a realiza eficient acest lucru vã propunem varianta dialogului direct. Astfel aºteptãm pãrerile,
propunerile, comentariile dumneavoastrã la adresa de e-mail:

expertcontabil@txmail.ro
În acelaºi timp începând cu numãrul urmãtor vom introduce rubrica “Expert Contabil se adreseazã
cititorilor”, în cuprinsul cãreia vom trata în fiecare lunã anumite întrebãri adresate de cãtre dumneavoastrã.

31
septembrie, 2005, nr. 1 (1) www.CDcor.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþa comercialã
 Corespondenþa de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005
Cãtre dumneavoastrã...
Deciziile noastre
trebuie sã fie întot-
deauna prompte ºi
mai ales corecte.
Cum putem realiza
în permanenþã ºi în
cel mai bun mod
acest lucru?
Rãspunsul va fi întotdeauna: având
la dispoziþie "o foarte bunã informare".
ªi realizãm încã o datã faptul cã
activitatea unui contabil, economist,
auditor nu se va restrânge la definiþia
specializãrii.
Expert Contabil devine, aºadar, un
rãspuns foarte bun adresat nece-
sitãþilor dumneavoastrã.
Dispuneþi de prezentarea proce-
durilor contabile în conformitate cu
materia legislativã aplicatã în fiecare
caz în parte, alãturi de o exemplificare
adecvatã (determinarea costurilor de
producþie, decontul de T.V.A. etc).
Beneficiaþi de informaþii precise ºi
clare aferente domeniului financiar, cu
precãdere pe tema instrumentelor
financiare utilizate de dvs. (a se vedea
articolul Incasso).
Aspectele induse de specificul
anumitor activitãþi, care implicã reguli ºi
dispoziþii speciale, cum ar fi activitatea
de consignaþie, regimul zonelor libere,
regimul francizelor etc, sunt tratate pe
larg cu scopul de a elimina orice situaþii
neclare ce pot apãrea.
Astfel, vom rãmâne alãturi de
dumneavoastrã pentru a vã asigura "o
foarte bunã informare".
Diana Moraru
DERULAREA METODOLOGIA DE
ACTIVITÃÞII ÎN REGIM SOLUÞIONARE A
DE CONSIGNAÞIE DECONTURILOR
CU SUME NEGATIVE DE
T.V.A. CU OPÞIUNE
DE RAMBURSARE
pag. 8
10:14 Page 1
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
FRANCIZA
avantaje, obligaþii ºi riscuri
Mirona Serac - economist
În fazã iniþialã, franciza a
reprezentat una din modalitãþile de
pãtrundere a investitorilor strãini pe
piaþa româneascã. Interesul companiilor
româneºti în privinþa acordurilor de
francizã este la ora actulã în continuã
creºtere. Afacerile în acest regim
prezintã un risc modic datoritã
urmãtoarelor aspecte: cost investiþional
scãzut, comercializarea unei mãrci deja
cunoscute, know-how asigurat.
Regimul juridic al acordurilor de
francizã este în prezent într-o etapã de
formare. Din acest motiv, trebuie sã
INCASSO
Diana Moraru - economist
În comerþul internaþional, pentru
vânzarea-recepþia mãrfurilor, un
aspect deosebit de important îl
constituie gãsirea variantelor optime
de platã ºi creditare a operaþiunilor de
import-export. Principala problemã în
cazul unui contract internaþional nu o
constituie preþul, calitatea sau termenul
de livrare, ci modalitatea de
finanþare/de achiziþionare.
Modalitãþile de finanþare sunt
multiple - acreditivul documentar,
factoring-ul, forfetarea, incasso-ul,
leasing-ul. Preocuparea importatorilor
ºi exportatorilor se orienteazã spre
CALCULUL
COSTURILOR DE
PRODUCÞIE UTILIZÂND
METODA PRIN COMENZI
pag. 17
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
acordãm o atenþie deosebitã modalitãþii
de încheiere a contractelor de francizã,
prin prisma implicaþiilor legislative pe
care le poate avea.
Conform acestor considerente,
devine evident faptul cã subiectul
trebuie tratat atât din punctul de vedere
al avantajelor ºi obligaþiilor pe care le
implicã acordul de francizã, cât ºi din
punctul de vedere al legislaþiei antitrust,
al reglementãrilor din materia
concurenþei. (continuare în pagina 4)
alegerea unui instrument de platã în
conformitate cu natura ºi calitatea
relaþiilor dintre parteneri, cu scopul de
a raþionaliza costurile, de a reduce
durata ºi a simplifica procedura de
realizare a tranzacþiilor comerciale
internaþionale.
În cazul în care relaþia cu partenerul
de afaceri este de duratã ºi nu se
considerã a fi necesarã securizarea
tranzacþiilor, un instrument simplu ºi
ieftin de platã ºi de recuperare a
creanþelor îl constituie INCASSO-ul.
(continuare în pagina 4)
CONCEDIILE MEDICALE
METODOLOGII
DE CALCUL (II)
pag. 21 pag. 30
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 2

Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:

Întreaga informaþie profesionalã necesarã

Actualitate permanentã

Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

Structurã elementarã

Utilizare facilã

Descoperirea rapidã a deciziei corecte

Utilizare fãrã instalare

21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 3

Cuprins:
FRANCIZA - avantaje, obligaþii ºi riscuri
Mirona Serac pag. 1
CONDUCERE
INCASSO - modalitate simplã ºi ieftinã de platã ºi de
Dan Miheºan
Dragoº Stoica recuperare a creaþelor în cazul operaþiunilor de import -
export
COORDONATOR Diana Moraru pag. 1

Mirona Serac
DERULAREA ACTIVITÃÞII ÎN REGIM
COLECTIV DE AUTORI DE CONSIGNAÞIE
Diana Moraru pag. 8
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã JUSTIFICAREA COSTURILOR
Andrei Dragomir ÎN CONTABILITATE (II)
Victoriea Zamfirescu pag. 10
TEHNOREDACTARE

Cristian Videanu CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

Mihai Gheþu Victoriea Zamfirescu pag. 12
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI VENITURI DIN DIVIDENDE

CORECTURÃ Andrei Dragomir pag. 14

Diana Moraru
METODOLOGIA DE SOLUÞIONARE
Andreea Bãlãlãu
A DECONTURILOR CU SUME NEGATIVE DE T.V.A.
ADRESA REDACÞIEI CU OPÞIUNE DE RAMBURSARE
Anca Buga pag. 17
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.
ASPECTE PRIVIND ACTIVITÃÞILE
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti DESFêURATE ÎN ZONELE LIBERE
Dinu Lilicã pag. 20
E-MAIL
CALCULUL COSTURILOR DE PRODUCÞIE
expertcontabil@txmail.ro
UTILIZÂND METODA PRIN COMENZI
TELEFOANE Mirona Serac pag. 21

021/222.70.75
PLASAREA MÃRFURILOR ÎN REGIM
021/222.70.76
DE PERFECÞIONARE ACTIVÃ (PA)
Dinu Lilicã pag. 26
VÂNZÃRI

rezon@b.astral.ro
CONCEDIILE MEDICALE - metodologii de calcul (II)
Victoriea Zamfirescu pag 30
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 4
Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
FRANCIZA
avantaje, obligaþii ºi riscuri
Regimul acordurilor de francizã
Regimul juridic al francizei este reglementat prin O.G.
52/1997 aprobatã prin Legea 79/1998 (republicatã în M.
Of. Partea I, nr. 180/1998). Franciza se defineºte ca un
sistem de comercializare între francizor ºi beneficiar
(selecþionat de francizor), cel din urmã având dreptul de a
exploata sau dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie
sau un serviciu.
Pentru selecþia beneficiarului francizorul trebuie sã
asigure o publicitate lipsitã de ambiguitate. Documentele
publicitare oferite trebuie sã fie reale, obiective, verificabile
ºi sã ofere o analizã financiarã previzionatã clarã.
Principiile de selecþie a beneficiarului vizeazã calitãþile
manageriale la nivel decizional, organizatoric, dovada
competenþelor solicitate, capacitatea financiarã necesarã
exploatãrii afacerii.
Francizor ºi beneficiar
Într-o primã etapã francizorul trebuie sã furnizeze
beneficiarului informaþii despre:
- condiþiile financiare ale contractului;
- taxa/redevenþa de intrare în reþea;
- redevenþele periodice ºi din publicitate;
- tarifele privind serviciile ºi produsele;
- obiectivele ºi aria exclusivitãþii,
elemente care permit beneficiarului sã stabileascã
rezultatul previzionat ºi întocmirea planului financiar.
De asemenea, beneficiarul trebuie sã cunoscã, fãrã
ambiguitate, obligaþiile ºi responsabilitãþile care decurg din
contracul de francizã, durata acestuia precum ºi condiþiile
reînoirii, rezilierii, cesiunii.
Aceastã etapã permite fiecãrei pãrþi sã stabileascã clar
decizia de colaborare.
Astfel beneficiarul dispune de mai multe avantaje, cum
ar fi exclusivitate pentru un produs, exclusivitate teritorialã,
know-how preluat "la cheie", asistenþã ºi instruire pe toatã
perioada derulãrii contractului. Francizorul asigurã
pregãtirea iniþialã pentru exploatarea mãrcii înregistrate,
utilizeazã mijloace financiare pentru promovarea mãrcii,
cercetãrii ºi inovaþiei, asigurând viabilitatea ºi dezvoltarea
continuã a produsului/serviciului.
Totodatã, beneficiarul trebuie sã se achite de anumite
obligaþii privind plata taxelor cãtre francizor, respectarea
politicii comerciale a francizorului, a imaginii (prezentarea
produselor/serviciilor, marcã, design), pãstrarea tarifelor ºi
preþurilor stabilite la nivelul reþelei etc. Aceste obligaþii se
traduc în suprimarea libertãþii de decizie a beneficiarului.
4
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Astfel, procesul decizional ºi de management trebuie sã
respecte în permanenþã liniile trasate la nivelul reþelei de
francizã.
Beneficiarul se obligã sã menþinã identitatea comunã a
reþelei de francizã, sã o dezvolte, sã furnizeze toate
infomaþiile necesare pentru a facilita cunoaºterea ºi
analiza preformanþelor financiare reale, pentru a asigura o
gestiune eficientã. Atât pe durata derulãrii contractului, cât
ºi ulterior este interzis beneficiarului sã divulge informaþii
privind know-how-ul furnizat de francizor.
Contractul de francizã
Contractul de francizã trebuie sã reflecte interesele
membrilor reþelei de francizã. Conform prevederilor art. 5
din O.G. 52/1997, acesta trebuie sã conþinã clauze privind:
obiectul contractului, drepturile ºi obligaþiile pãrþilor,
condiþiile financiare, durata contractului, condiþiile de
modificare, prelungire ºi reziliere.
Obligaþiile ºi responsabilitãþile celor douã pãrþi trebuie
sã fie clar precizate. Astfel, francizorul (titularul drepturilor
de proprietate intelectualã ºi/sau industrialã), trebuie sã
asigure beneficiarului pregãtirea iniþialã ºi pe toatã durata
existenþei drepturilor comerciale. Beneficiarul se obligã sã
pãstreze identitatea ºi reputaþia reþelei de francizã ºi sã
îndeplineascã toate cerinþele ce decurg din aceste
considerente.
În primul rând prin contractul de francizã, francizorul
controleazã repectarea tuturor elementelor constitutive ale
mãrcii, care asigurã identitatea reþelei de francizã.
Clauzele de nonconcureþã incluse în contract asigurã
protejarea know-how-ului, care reprezintã garanþia calitãþii
produsului/serviciului furnizat consumatorului.
Durata contractului trebuie astfel stabilitã încât sã
permitã beneficiarului amortizarea investiþiilor specifice.
Francizorul are obligaþia de a înºtiinþa în timp util
beneficiarul, în cazul în care nu doreºte reînnoirea
contractului la data expirãrii acestuia.
În ceea ce priveºte rezilierea contractului, cel mai
important aspect îl reprezintã stabilirea clarã a
circumstaþelor ce pot determina relizilierea fãrã preaviz.
Clauzele de cesiune trebuie sã precizeze exact condiþiile
de stabilire a succesorului.
Francizorul poate propune, la încheierea unui contract
de francizã, semnarea unui contract de exclusivitate. În
cazul în care existã o taxã de intrare în reþeaua de
francizã, taxa perceputã pentru dobândirea dreptului de
exclusivitate va fi proporþionalã cu taxa de intrare ºi se
adaugã acesteia. În caz contrar, taxa de exclusivitate se va
rambursa în cazul rezilierii contractului, modalitãþile de
rambursare fiind clar specificate în contractul de francizã.
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 5
Incidenþa legislaþiei antitrust, a
reglementãrilor din materia
concurenþei
Clauze specifice acordurilor de francizã
Specificul acordurilor de francizã implicã clauze care
cad sub incidenþa prevederilor prohibitive ale
reglementãrilor legislative privind concurenþa comercialã ºi
concurenþa neloialã.
Contractele de francizã prevãd clauze care implicã un
control al preþurilor de vânzare, al producþiei ºi distribuþiei,
al volumului de vânzãri ºi achiziþii. Beneficiarii se pot afla
în situaþia de a fi obligaþi a cumpãra mãrfuri numai de la
anumiþi furnizori sau de a acþiona într-o anumitã arie
teritorialã. Astfel clauzele de exclusivitate incluse în aceste
contracte, presupun o împãrþire a pieþelor de desfacere ºi
aprovizionare. În acelaºi timp, pãrþile se gãsesc în situaþia
de a putea conveni ºi asupra preþului de vânzare.
Toate cele de mai sus reprezintã situaþii, aspecte vizate
de legislaþia antitrust.
Implicaþiile legislative care decurg
Legea 11/1991 privind combaterea concurenþei
neloiale prevede, la art. 1, alin. (a), ca fiind contrarã
utilizarea în mod neloial a secretelor comerciale. În cadrul
reþelelor de francizã, inovaþia, dezvoltarea tehnologicã ºi a
invenþiilor, know-how-ul asigurat pe aceastã cale
reprezintã caracteristica de bazã pentru asigurarea
profitabilitãþii afacerii.
Legea concurenþei nr. 26/1996, precizeazã la art. 5, alin.
(1), lit. (a), faptul cã este interzisã "fixarea concentratã, în
mod direct sau indirect, a preþurilor de vânzare ori de
cumpãrare, a tarifelor, a rabaturilor, adaosurilor, precum ºi
a oricãror alte condiþii comerciale". La lit. (b) se stabileºte
prohibiþia de a limita sau controla producþia, distribuþia,
dezvotarea tehnologicã sau investiþia. Împãrþirea pieþelor
de desfacere sau a surselor de apovizionare pe criterii cum
ar fi volumul vânzãrilor ºi achiziþiilor, aria teritorialã sunt
interzise conform lit. (c). Este prevãzutã de asemenea ºi
interdicþia de a aplica partenerilor comerciali condiþii inegale
la prestãri echivalente, ceea ce determinã unora dinte ei un
dezavantaj în poziþia concurenþialã.
Exceptãri privind aplicarea legislaþiei
Pentru a evita sancþionarea ca urmare a nerespectãrii
dispoziþiilor legale, pãrþile contractante se pot adresa
Consiliului Concurenþei în scopul obþinerii unei exceptãri,
colective sau individuale de la aplicarea legislaþiei, care se
acordã prin decizie. Acest procedeu intrã sub incidenþa art.
5, alin. (2) din Legea concurenþei nr. 21/1996, care
prevede exceptarea de la interdicþiile stabilite la alin. (1), în
cazul în care efectele pozitive ale acestor practici
prevaleazã asupra celor negative. Efectele pozitive trebuie
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
raportate la piaþã ºi la cosumatori ºi nu la beneficiarul
francizei.
Astfel trebuiesc îndeplinite cumulativ anumite condiþii:
- efectele pozitive trebuie sã prevaleze celor negative
într-o mãsurã suficientã pentru a compensa restrângerea
concurenþei, provocatã de punerea în aplicare a clauzelor
respective;
- consumatorilor trebuie sã li se asigure un avantaj
corespunzãtor celui realizat de pãrþile contractului de
francizã;
- pentru obþinerea avantajelor scontate, restrângerea
concurenþei este indispensabilã ºi în acelaºi timp pãrþilor
nu li se impun restricþii ce nu sunt necesare realizãrii
obiectivelor ºi anume: ameliorarea producþiei ºi distribuþiei
de produse ºi servicii, îmbunãtãþirea progresului tehnic,
economic ºi a calitãþii produselor, fortificarea poziþiei
concurenþiale a IMM-urilor pe piaþa internã, practicarea pe
termen lung a unor preþuri substanþial scãzute pentru
consumatori;
- agenþii economici, prin intermediul deciziilor luate, nu
vor avea posibilitatea de a elimina o parte substanþialã a
concurenþei pe piaþa produselor/serviciilor respective.
Agenþii economici sau asociaþiile de agenþi economici
se pot adresa Consiliului Concurenþei pentru a obþine
dispensã, probând îndeplinirea condiþiilor stabilite prin
lege.
Concluzia ce se desprinde este cã pãrþile implicate în
acordul de francizã trebuie sã stabileascã clauzele
contractuale extrem de atent astfel încât sã creeze un
echilibru între prevederile speciale asupra cãrora au cãzut
de acord ºi reglementãrilor din materia concurenþei,
legislaþiei antitrust, dreptului de proprietate intelectualã, a
concurenþei neloiale.
Târguri ºi expoziþii de francize din
întreaga lume 2005

Franchise Expo - 28/09/2005-30/09/2005 - Budapesta,
Ungaria

Franchising & Business Opportunities Expo - 07/10/2005-
09/10/2005 - Melbourne, Australia

SIF & Co. 2005 - 19/10/2005-22/10/2005 - Valencia,
Spania

Franchising & Partnership - 21/10/2005- 24/10/2005 -
Milano, Italia

Mapic 2005 - 16/11/2005-18/11/2005 - Cannes, Franta

Business Startup 2005 - 18/11/2005 -19/11/2005 - Londra,
Marea Britanie
Adrese utile

www.observatorulfrancizei.ro (Oportunitãþi de francize din
Franþa ºi din România)

www.arfr.ro ( Asociaþia Reþelelor de francizã din România)

www.franchise-international.net/calendar (Târguri ºi
expoziþii de francizã din întreaga lume)
5
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 6
Expert Contabil

www.bestfranchiseopportunities.com (Best Franchise
Opportunities - oportunitãþi de francizã din SUA)

www.theukfranchisedirectory.net (Catalog cu francize din
Marea Britanie)

www.franchisePORTAL.de (Portal în limba germanã cu
informaþii despre francize din Germania)

www.gofranchise.de (Oportunitãþi de francize din
Germania)

www.easyeverything.com/franchise/(Site cu oportunitãþi
ºi târguri de francize din Europa ºi SUA)

www.assofranchising.it (Asociaþia italiana de francizã)

www.franchise-fff.com ( Federaþia francezã de francizã)

www.franchise.at (Asociaþia de francizã din Austria)

www.azfranchises.com (Catalog on-line cu oportunitãþi
de francizã)

www.franchise-net.de ( Oportunitãþi de francizã din
(urmare din pagina 1)
INCASSO
modalitate simplã ºi ieftinã de platã ºi de recuperare a
creanþelor în cazul operaþiunilor de import - export
Considerente generale
Incasso-ul, ca modalitate de platã, reprezintã tratarea
de cãtre bãnci a documentelor comerciale ºi/sau
financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri) în conformitate
cu instrucþiunile primite de la ordonator, cu scopul de a
obþine plata ºi/sau acceptarea acestora, de a remite
documentele comerciale contra acceptãrii ºi/sau contra
plãþii, de a remite documentele în alte condiþii. Incasso-
urile sunt supuse "Regulilor Uniforme privind Incasso-urile"
- RUI, emise de Camera de Comerþ Internaþionalã de la
Paris (Publicaþia 522). Incasso-ul, ca modalitate de platã,
constituie o alternativã la acreditiv, însã în acest caz,
banca exportatorului nu îºi asumã nici un risc legat de þarã
sau banca plãtitorului.
Ca exportator, conform condiþiilor contractuale, se va
iniþia operaþiunea de depunere la bancã a documentelor
comerciale ºi/sau financiare, însoþite de instrucþiuni clare
privind modul de eliberare a documentelor cãtre importator
(contra plãþii, acceptãrii, altor condiþii). Incasso-ul
reprezintã garanþia cã importatorul nu va intra în posesia
documentelor (ºi nu va ridica marfa) decât contra plãþii
documentelor sau acceptãrii tratelor.
Ca importator, existã posibilitatea de a verifica
documentele trimise de exportator, înainte de efecuarea
plãþii. Incasso-ul reprezintã siguranþa faptului cã
exportatorul nu îºi va primi plata decât dacã ºi-a îndeplinit
obligaþiile privind livrarea efectivã a produsului sau
prestarea serviciului, fapt ce va fi atestat prin documentele
prezentate bãncii.
6
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Germania)

www.franchise.org/default-flash.asp (Asociaþia
Internaþionalã de Francizã)

www.franchiseexpo.com (Pagina virtualã a târgului de
francizã "International Franchise Expo")

www.cfa.ca (Asociaþia Canadianã de Francizã)

www.british-franchise.com (Oportunitãþi de francizã din
Marea Britanie)

www.british-franchise.org.uk (Asociaþia Britanicã de
Francizã)

www.aafd.org (Asociaþia Francizorilor din SUA)

www.fbf-bff.be (Federaþia Belgianã de Francizã)

www.dk-franchise.dk (Asociaþia Danezã de Francizã)

www.franquiciadores.com (Asociaþia Francizorilor din
Spania)
Putem desprinde, astfel, caracteristicile generale ale
incasso-ului ca instrument de finanþare:
- poate fi simplu sau documentar;
- vehicularea documentelor financiare ºi/sau comerciale
prin canal bancar;
- utilizare frecventã în relaþiile comerciale de duratã,
stabilite între parteneri de încredere;
- costuri reduse;
- mecanism simplu ºi rapid.
Incasso-ul documentar
Incasso-ul documentar constã în faptul cã importatorul
acceptã plata documentelor remise de cãtre vânzãtor.
Remiterea se realizeazã prin intermediul bancilor celor doi
parteneri: banca vânzãtorului, la cererea acestuia depune
documentele de expediþie, ºi cea a cumpãrãtorului care
þine contul acestuia.
În cazul incasso-ului documentar marfa este livratã
cumpãrãtorului fãrã o garanþie de platã. Acesta este
motivul pentru care este considerat mai puþin sigur decât
acreditivul documentar. Neajunsul poate fi înlãturat, cel
puþin diminuat, prin:
- utilizarea tratelor (trase asupra cumpãrãtorului);
- solicitarea unei garanþii bancare înainte de efectuarea
exportului;
- solicitarea unei sume în avans;
- viniculaþie - expedierea mãrfurilor din staþia de destinaþie,
cu menþiunea de a fi eliberate pe baza unei dovezi de
efectuare a plãþii.
În derularea operaþiunilor prin incasso documentar,
exportatorul obþine documentaþia care atestã dovada
îndeplinirii obligaþiilor din contractul de vânzare
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 7
internaþionalã: documente comerciale (aferente
transportului, facturi) ºi/sau documente financiare (bilete la
ordin, cambii, chitanþe , cecuri etc.). Nota: documentele tip
"clean colection" reprezintã totalitatea documentelor
financiare cu excepþia celor comerciale.
Documentaþia va fi verificatã de banca exportatorului,
iar în situaþia în care nu se identificã erori vor fi transmise
bãncii importatorului, care va acþiona conform
instrucþiunilor din ordinul de incasso ºi va remite
documentele contra platã, în moneda specificatã.
În situaþia în care documentaþia cuprinde cambii a cãror
scadenþã este la o datã ulterioarã, acestea vor fi transmise
importatorului spre acceptare. Totodatã acesta va primi
documentele corespunzãtoare pentru a intra în posesia
mãrfurilor. Este situaþia conform cãreia ordinul de încasare
va purta menþiunea de "documente contra acceptare"
(D/A). În cazul în care aceastã menþiune nu este prezentã,
se va lua în considerare automat situaþia "documentele pot
fi eliberate contra platã" (D/P).
Exportatorul poate se poate afla ºi în cazul în care
doreºte întreaga valoare a cambiei, iar banca sa va
prezenta cambia pentru platã în numele sãu. Banca
importatorului va debita contul acestuia, în baza avizului
de efectuare a plãþii ºi va credita contul bãncii
exportatorului. Astfel importatorul va intra în posesia
documentaþiei pentru a putea ridica marfa. În acest
moment banca exportatorului va credita contul acestuia cu
suma reprezentând contravaloarea mãrfii livrate.
Etapele de derulare a incasso-ului
documentar
Etapa 1 - Pãrþile convin prin contractul de comerþ
internaþional termenii operaþiunii ºi plata prin incasso.
Etapa 2 - Exportatorul va livra mãrfurile respectând
termenii contractuali, va obþine documentaþia care atestã
îndeplinirea obligaþiilor de livrare ºi prezintã bãncii sale
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
(banca remitentã) documentele comerciale ºi/sau
financiare, însoþite de ordinul de platã la incasso
(menþionând clar specificaþia privind eliberarea
documentelor contra platã, acceptare, altele).
Etapa 3 - Banca remitentã (a exportatorului) transmite
documentele bãncii prezentatoare (a importatorului),
împreunã cu o scrisoare de remitere, care conþine
instrucþiunile primite de la exportator.
Etapa 4 - Banca prezentatoare (a importatorului)
avizeazã importatorul despre primirea documentelor.
Etapa 5 - Conform instrucþiunilor primite la incasso,
banca prezentatoare elibereazã importatorului
documentele, fie contra plãþii, fie contra acceptãrii unei
trate sau emiterii unui bilet la ordin. În baza documentelor
de livrare, importatorul preia marfa.
Etapa 6 - Dupã achitarea contravalorii documentelor de
cãtre importator, banca prezentatoare realizeazã transferul
sumei bãncii remitente sau, dupã caz, îi remite efectul de
comerþ acceptat, emis sau îi confirmã acceptarea acestuia.
Etapa 7 - Banca remitentã avizeazã exportatorul
despre încasarea exportului sau acceptarea tratei, emiterii
biletului la ordin ºi, dupã caz, îi crediteazã contul sau îi
remite efectul de comerþ.
În concluzie incasso-ul documentar este o modalitate
de platã mai puþin sigurã decât acreditivul documentar. În
utilizarea acestui instrument de platã se recomandã
prudenþã. Exportatorul trebuie sã cunoascã suficient de
bine importatorul, este indicat ca þara importatorului sã
prezinte un grad scãzut de risc, iar marfa trebuie sã poatã
fi revândutã cu uºurinþã. Incasso-ul reprezintã o modalitate
de platã fiabilã mai ales pe pieþele acelor þãri ale cãror
legislaþii comerciale prezintã restricþii în ceea ce priveºte
celelalte modalitãþi de platã.
7
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 8
Expert Contabil
DERULAREA ACTIVITÃÞII ÎN REGIM
DE CONSIGNAÞIE
Activitatea de comercializare a mãrfurilor în regim de
consignaþie prezintã avantaje atât din punct de vedere
financiar cât ºi al finanþãrii.
Reglementãri specifice activitãþii în
regim de consignaþie
Contractul de consignaþie
Contractul de consignaþie este o înþelegere scrisã, între
douã pãrþi, prin care cea numitã consignant încredinþeazã
celelilalte pãrþi numitã consignatar, mãrfuri spre a fi
vândute. Contractul de consignaþie este reglementat prin
Legea 178/1934 modificatã prin Legea 34/1936, Decizia
225/1999 ºi Decizia 75/2000.
Elementele contractului de consignaþie sunt:
- pãrþile - consignantul ºi consignatarul;
- obiectul - mãrfurile;
- condiþiile de pãstrare ºi de vânzare;
- preþurile la care se va efectua vânzarea mãrfurilor;
- datele pentru transmiterea sumelor din vânzarea
mãrfurilor;
- durata contractului;
- drepturile consignatarului pentru activitatea depusã;
- data încheierii contractului, localitatea ºi semnãturile
celor douã pãrþi.
Consignatarul nu poate dispune de sumele de bani sau
valorile rezultate din vânzarea mãrfurilor, bunurilor,
deoarece el este considerat simplu depozitar. Prin
contractul de consignaþie nu se transmite consignatarului
dreptul de proprietate asupra bunurilor, mãrfurilor
încredinþate. Consignantul pãstreazã în continuare toate
drepturile asupra bunurilor, mãrfurilor având posibilitatea
de a dispune oricând de acestea.
Astfel, în situaþia în care mãrfurile aparþin persoanelor
juridice se vor preda pe bazã de aviz de însoþire a mãrfii
(cod 14-3-6/A), pe care se va menþiona "pentru vînzare în
regim de consignaþie".
Pentru deponenþi persoane fizice autohtone se va
întocmi formularul "Bon de primire în consignaþie" (cod 14-
3-2), care înlocuieºte contractul, deoarece în acest caz
acest document are caracter juridic de contract.
Pentru anumite categorii de mãrfuri existã prevederi
speciale, cum ar fi:
- pentru articolele pirotehnice (de ex. arme), agentul
economic trebuie sã deþinã autorizaþie eliberatã de
organele abilitate;
- pentru aparate ºi dispozitive de mãsurã ºi control, se
va prezenta buletinul de verficare eliberat de organele de
8
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
metrologie;
- pentru bunurile de folosinþã îndelungatã se va înscrie
în documentele de vânzare termenul de garanþie. În cazul
deponenþilor persoane fizice, consignatarul va acorda un
termen de garanþie de cel puþin 30 de zile (conform H.G.
394/1995 republicatã, în vigoare pânã la data de
01.01.2007).
În situaþia în care consignatarul nu vinde bunurile în
termenul convenit (de regulã 60 de zile), acesta poate
încasa un comision (taxã de magazinaj), care se
înregistreazã în contul 708 "Venituri din alte activitãþi".
Dacã deponentul nu încaseazã contravaloarea mãrfurilor
vândute în termen de trei ani, sumele se prescriu conform
art. 3, Decret 167/1958 privind prescripþia extintivã.
Obligaþiile consignatarului ºi drepturile consignantului
Faptul cã bunurile primite în consignaþie nu devin
proprietatea consignatarului genereazã anumite obligaþii
ale acestuia:
- pãstrarea ºi conservarea bunurilor;
- asigurarea bunurilor corespunzãtor valorii acestora,
cheltuieli suportate din veniturile proprii;
- în cazul sesizãrii anumitor defecte, disfuncþionalitãþi
ale bunurilor, va înºtiinþa deponentul pentru a lua mãsurile
necesare de remediere, în termen de douã zile. Altfel se va
considera cã bunurile au fost primite în stare bunã;
- sã organizeze evidenþe tehnic-operative ºi financiar-
contabile corepsunzãtoare;
- sã remitã deponentului la termenele stabilite, sau la
vânzare, valoarea bunurilor, cantitatea ºi sortimentele
acestora;
- sã achite deponentului la termen sumele provenite din
vânzarea bunurilor;
- are obligaþia de a restitui bunurile deponentului, total
sau parþial, la cererea acestuia, contra unui comision
perceput.
Drepturile consignantului decurg din pãstrarea
dreptului de proprietate asupra bunurilor pânã în
momentul vânzãrii:
- poate rezilia contractul unilateral, în orice moment
(exceptând situaþiile în care legea prevede altfel);
- poate ridica bunurile depuse total sau parþial, dacã
contractul nu prevede altfel;
- poate verifica bunurile depuse în ceea ce priveºte
pãstrarea ºi conservarea lor;
- are dreptul de a modifica unilateral ºi alte condiþii
contractuale, inclusiv preþul, dar fãrã a încãlca alte
prevederi.
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 9

Expert Contabil

Achitarea sumei datorate deponenþilor

reprezentând contravaloarea mãrfurilor vândute
Înregistrarea contabilã a
principalelor operaþiuni privind 401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bãnci în lei"
derularea activitãþii economice în
sau, dupã caz
regim de consignaþie
462 "Creditori diverºi" = 5311 "Casa în lei"
Studiu de caz - consignatar înregistrat ca plãtitor de
T.V.A. iar deponentul (personã fizicã sau juridicã)
neplãtitor de T.V.A. Regularizarea TVA-ului
4427 "TVA colectatã" = 4423 "TVA de platã"
Primirea ºi repþionarea bunului

- înregistrarea în debitul contului 8033 "Valori materiale

primite în pãstrare sau custodie" Plata TVA-ului

Înregistrarea vânzãrii bunului ºi încasarea sumei în 4423 "TVA de platã" = 5121 "Conturi la bãnci în lei"
numerar
Închiderea conturilor de cheltuieli
Suma încasatã cuprinde preþul de evaluare, comisionul
perceput ºi T.V.A.-ul, determinat potrivit reglementãrilor
legale. 121 "Profit ºi pierdere" = 607 "Cheltuieli privind mãrfurile"

5311 "Casa în lei" = % Închiderea conturilor de venituri

707 "Venituri din vânzarea 707 "Venituri din = 121 "Profit ºi pierdere"
mãrfurilor" - la preþ de achiziþie vânzarea mãrfurilor"
plus adaosul comercial
4427 „T.V.A. colectatã” Studiu de caz - consignantul este persoanã juridicã
platitoare de TVA
Dacã mãrfurile sunt vândute dupã termenul convenit,
sau nu sunt vândute în acest interval, consignatarul
poate încasa de la deponent un comision care va fi Înregistrãri contabile la consignatar
înregistrat în contul 708 "Venituri din activitãþi diverse".
Primirea ºi repþionarea bunului
Încãrcarea ºi descãrcarea gestiunii pentru
mãrfurile vândute - înregistrarea în debitul contului 8033 "Valori materiale
primite în pãstrare sau custodie"
371 "Mãrfuri" = %
401 "Furnizori" sau, dupã caz Vânzarea bunului ºi încasarea sumei în numerar
462 "Creditori diverºi"
5311 "Casa în lei" = %
4427 "T.V.A. colectatã"
378 "Diferenþe de preþ la 707 "Venituri din vânzarea
mãrfuri" - adaosul comercial mãrfurilor" - la preþ de achiziþie
plus adaosul comercial
4427 „T.V.A. colectatã”
% = 371 "Mãrfuri"
Încãrcarea gestiunii
607 "Cheltuieli privind
mãrfurile" Se face în baza notificãrii efectuate de deponent ºi a
378 "Diferenþe de preþ la facturii fiscale primite de la acesta.
mãrfuri"
371 "Mãrfuri" = %
Scãderea din evidenþa conturilor în afara bilanþului
401 "Furnizori"
Credit 8033 "Valori materiale primite în pãstrare sau în
custodie" 378 "Diferenþe de preþ la
mãrfuri" - adaosul comercial

9
octombrie, 2005, nr. 2 (2) www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 10

Expert Contabil

Înregistrarea TVA aferentã facturii deponentului

4426 "TVA deductibilã" = 401 "Furnizori" Înregistrãri contabile la consignant

Scãderea din gestiune a bunurilor vândute Expedierea mãrfurilor ºi emiterea avizului de

însoþire a mãrfurilor
% = 371 "Mãrfuri"
357 "Mãrfuri aflate la terþi" = 371 "Mãrfuri"
607 "Cheltuieli privind
mãrfurile" Întocmirea facturii fiscale
378 "Diferenþe de preþ la
mãrfuri"- adaosul comercial Se face pe baza notificãrii primite de la consignatar.
Concomitent se va realiza scãderea din evidenþa 4111 "Clienþi" = %
conturilor în afara bilanþului - Credit 8033 "Valori materiale
primite în pãstrare sau în custodie" 707 "Venituri din vânzarea
mãrfurilor"
Plata cãtre consignant
4427 „T.V.A. colectatã”

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bãnci în lei"

Scãderea bunurilor din gestiune
sau, dupã caz 607 "Cheltuieli privind mãrfurile" = 357 "Mãrfuri aflate la terþi"
401 "Furnizori" = 5311 "Casa în lei"
Încasarea sumei

Regularizarea TVA 5121 "Conturi la bãnci în lei" = 4111 "Clienþi"

4427 "TVA colectatã"
(continuare din ediþia 1)
= %
4426 "TVA deductibilã"
4423 "TVA de platã"
Prezentarea succintã a operaþiunilor economice ºi
înregistrãrile contabile aferente vã oferã ocazia de a vã
clarifica anumite nelãmuriri produse de specificul
activitãþilor care se desfãºoarã în regim de consignaþie.
Diana Moraru – economist

JUSTIFICAREA COSTURILOR ÎN
CONTABILITATE (II)
Activitatea producãtorilor
În activitatea de producþie, ceea ce ridicã probleme este
maniera complexã de formare a costurilor (a se vedea
structura de costuri reglementatã prin Ordinul 603/2002 ºi
Ordinul 94/2001). Astfel costul mãrfurilor se determinã ca
sumã între rulajul debitor al contului 601 "Cheltuieli cu
materiile prime", 602 "Cheltuieli cu materialele
consumabile", 603 "Cheltuieli cu materiale de natura
obiectelor de inventar", 605 "Cheltuieli cu energia ºi apa",
rulajul debitor al clasei 61 "Cheltuieli cu lucrãri ºi servicii
executate de terþi", o cotã parte din rulajul debitor al clasei
64 "Cheltuieli cu pesonalul", din care se scade variaþia
stocurilor de producþie finitã, producþie în curs ºi
semifabricate. Acest mod de calcul se verificã în situaþia
realizãrii corecte a înregistrãrilor contabile, fãrã corecþii,
stornãri în negru. Dacã ne confruntãm cu aceastã situaþie
devine necesarã eliminarea acestora din rulaj înainte de
efectuarea calculului.
O determinare exactã a costurilor de producþie se poate
realiza doar pe baza datelor din gestiune. Astfel, rulajul
debitor al conturilor din clasa 92 trebuie sã fie egal cu rulajul
debitor al conturilor de cheltuieli din clasa 6, aceasta fiind
corelaþia care asigurã verificarea între contabilitatea
financiarã ºi cea de gestiune. Un alt mod de verificare se
realizeazã însumând rulajele conturilor 931 "cheltuieli ale
producþiei obþinute", 933 "cheltuieli aferente producþiei în
curs de execuþie" ºi 924 "cheltuieli generale de
administraþie", sumã care trebuie sã fie egalã cu suma
rulajelor din clasa 92 ºi ale clasei 6.
Studiu de caz
Presupunem cã societatea X desfãºoarã activitate de
producþie. În perioada de calcul se vor realiza urmãtoarele
operaþiuni:
- aprovizionare cu materii prime în valoare de 30000 lei
- cheltuieli salariale în valoare de 50000 lei, defalcate ca
fiind aferente administrãrii generale - 15000 lei, activitãþii de
bazã - 20000 lei, activitãþilor auxiliare - 15000 lei.
- achitarea chiriei sediului în valoare de 3570 lei.

10
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 11

Expert Contabil

Înregistrarea achiziþiei de materii prime

Conturile de cheltuieli în contabilitatea Rulaje
601 "Cheltuieli cu = 301 "Materii prime" 30000 financiarã debitoare
materiile prime" 30000
601 "Cheltuieli cu materiile prime"
ºi în contabilitatea de gestiune 612 "Cheltuieli cu redevenþele, locaþiile de 3000
gestiune ºi chiriile"
921 "Cheltuieli = 901.1 "Decontãri
aferente activitãþii de interne privind 30000 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" 50000
bazã" cheltuielile"
TOTAL 83000
Înregistrarea cheltuielilor cu salariile
Am realizat astfel verificarea datelor înregistrate în
641 "Cheltuieli cu = 421 "Personal - 50000 contabilitatea de gestiune ºi cea financiarã. Costurile astfel
salariile personalului" salarii datorate" determinate trebuie sã fie recuperate prin preþ.
Un aspect important îl constituie încadrarea cheltuielilor
ºi în contabilitatea de gestiune în conturile de gestiune, în ceea ce priveºte determinarea
= 901.3 "Decontãri naturii lor - de exemplu ne putem afla în situaþia de
%
interne privind 50000 pierdere atunci când se evidenþiazã anumite cheltuieli de
cheltuielile - salarii" valoare mare aferente perioadei.
922 "Cheltuieli
aferente activitãþilor 15000 Activitatea de export
auxiliare"
921 "Cheltuieli O situaþie sensibilã o întâlnim în cazul firmelor care
aferente activitãþii de 20000
realizeazã producþie atât pentru piaþa internã cât ºi pentru
bazã" cea externã. În acest caz este necesar ca preþul de export
924 "Cheltuieli sã acopere costurile, inclusiv cele specifice derulãrii
generale de 15000
acestui tip de operaþiune (ambalare, transport extern, etc.).
adninistrare" Legea concurenþei 21/1996 interzice subvenþionarea
exporturilor pe baza preþurilor practicate la intern.
Înregistrarea achitãrii chiriei În situaþia în care preþul de export nu acoperã costurile,
= soluþia este a identifica acele cheltuieli care pot fi tratate ca
401 "Furnizori" 3570 ºi cheltuieli ale perioadei (marketing extern, pentru
%
producþia de mostre etc.). Astfel în cazul cheltuielilor
612 "Cheltuieli salariale ºi contribuþiile aferente, acestea trebuiesc
3000 introduse numai în situaþii în care este imposibil a fi tratate
cu redevenþele,
locaþiile de gestiune ºi altfel decât strict aferente producþiei de export. În ceea ce
chiriile" priveºte valoarea de inventar a utilajelor utilizate, mai ales
4426 "TVA în cazul valorilor mari, aceasta nu trebuie repartizatã ca ºi
570 cheltuialã de întreþinere ºi funcþionare, ci se poate proceda
deductibilã"
la determinarea exactã a categoriilor de cheltuieli ce
intervin în realizarea producþiei cum ar fi consumul de
ºi în contabilitatea de gestiune
energie electricã, cheltuieli cu reparaþiile efectiv realizate
924 "Cheltuieli = 901.1 "Decontãri etc.
generale de interne privind 3000
adninistrare" cheltuielile" În concluzie pentru a deþine în permanenþã controlul
preþului în raport cu costurile este absolut necesarã o
Conturile de cheltuieli în contabilitatea de Rulaje evidenþã contabilã de gestiune clarã. Realizarea în
gestiune debitoare paralele a celor douã evidenþe, financiarã ºi contabilã, vã
asigurã posibilitatea controlului permanent ºi identificarea
921 "Cheltuieli aferente activitãþii de bazã" 50000
în timp util a eventualelor erori de înregistrare, vã permite
922 "Cheltuieli aferente activitãþilor auxiliare" 15000 identificarea soluþiilor în raport cu situaþiile concrete.
924 "Cheltuieli generale de administrare 18000
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
TOTAL 83000

11
octombrie, 2005, nr. 2 (2) www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 12

Expert Contabil

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR
Provizioanele se definesc ca datorii cu exigibilitate astfel constituite ºi se procedeazã în felul urmãtor:
incertã din punctul de vedere al sumei aferentei sau al - în cazul în care deprecierea este inferioarã
datei. Provizioanele se recunosc în momentul în care firma provizionului, diferenþa se scade ºi se trece la venituri;
are o obligaþie generatã de un eveniment anterior, - în cazul în care deprecierea s-a majorat,
reprezentând cea mai bunã estimare a cheltuielilor pentru corespunzãtor se va majora ºi provizionul;
stingerea datoriilor. Dacã nu este probabil ca ieºirile de - în cazul în care provizionul nu mai are obiect (cu
resurse, necesare pentru stingeraea obligaþiilor sã ocazia ieºirii din patrimoniu), valoarea acestuia se trece la
afecteze beneficiile economice, atunci provizionul nu venituri.
trebuie recunoscut.
La data fiecãrui bilanþ provizioanele trebui revizuite ºi
ajustate pentru a reflecta cea mai bunã estimare curentã,
Contabilitatea provizioanelor pentru
iar dacã ieºirea de resurse nu mai este consideratã deprecierea stocurilor ºi producþiei
probabilã provizionul este anulat.
în curs de execuþie
Contabilitatea provizioanelor pentru La încheierea exerciþiului, cu ocazia inventarierii, se
comparã valoarea de intrare a stocurilor ºi producþiei în
riscuri ºi cheltuieli curs de execuþie cu valoarea de inventar (valoarea
apreciatã în funcþie de preþul pieþei, utilitatea bunului etc.).
Contabilitatea provizioanelor se þine pe feluri de
Diferenþa între cele douã valori reprezintã baza de
provizioane, în funcþie de natura acestora ºi scopul pentru
constituire a provizionului pe baza cheltuielilor exerciþiului
care au fost constituite.
financiar în care se constatã deprecierea. Scopul acestor
De regulã se constituie la finele exerciþiului pentru
provizioane este de a acoperi riscurile cauzate de
elementele de patrimoniu a cãror realizare de platã este
reducerea valorii acestora, cauze ce pot fi reversibile.
incertã sau pentru cheltuieli care devin exigibile în
Înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea
perioadele urmãtoare:
stocurilor ºi a producþiei în curs de execuþie se poate
- provizioane pentru litigii;
realiza prin:
- provizioane pentru garanþii acordate clienþilor;
- metoda generalã - a reluãrii provizioanelor - se
- alte provizioane pentru riscuri ºi cheltuieli.
comparã soldul provizioanelor rezultat din inventariere cu
La sfârºitul fiecãrui exerciþiu financiar, provizioanele
soldul creditor al contului de provizioane. Calculul ºi
constituite în cursul anului sau la sfârºitul anului precedent
totodatã înregistrarea se poate face global sau pe fiecare
se analizeazã ºi se regularizeazã prin:
categorie de conturi;
- creditul contului de venituri în situaþia în care
- metoda anulãrii globale a provizioanelor - anularea
provizionul trebuie anulat sau diminuat, adicã atunci când
soldului iniþial creditor al conturilor de provizioane ºi
obiectul acestuia devine total sau parþial lipsit de obiect
înregistrarea valorilor determinate pe baza inventarului.
- debitul contului de cheltuieli în situaþia când
provizionul trebuie majorat
- în situaþia în care loc cheltuiala sau devine exigibilã, Contabilitatea provizioanelor pentru
conturile de provizioane se închid prin conturile de venituri
ºi în acelaºi timp cheltuielile ºi pierderile respective se
deprecierea creanþelor
înregistreazã, în funcþie de natura lor, în conturile
Aceste provizioane se constituie în cazul constatãrii
corespunzãtoare.
unor deprecieri, asigurând imaginea fidelã a poziþiei
financiare a firmei. Contabilitatea se þine pe tipuri de
Contabilitatea provizioanelor pentru provizioane pentru deprecierea creanþelor, în funcþie de
scopul, natura sau obiectul pentru care au fost constituite.
deprecierea imobilizãrilor
Pentru clienþi neîncasaþi
Se constituie în situaþiile în care valoarea imobilizãrilor
înregistreazã o depreciere, o diminuare a valorii activului
Se pot constitui doar în momentul declarãrii falimentului
din cauze ale cãror efecte sunt ireversibile. Provizioanele
acestora în mod legal, în limita creanþelor neacoperite.
pentru deprecierea imobilizãrilor corporale, necorporale ºi
Anularea, diminuarea acestor provizioane se poate realiza
financiare se constituie la sfârºitul exerciþiului financiar, pe
fie în momentul încasãrii creanþelor, prin trecerea acestor
seama cheltuielilor, cu ocazia inventarierii.
valori la venituri, fie la cheltuieli în momentul în care se
La sfârºitul fiecãrui exerciþiu financiar sau la ieºirea din
certificã imposibilitatea încasãrii creanþei în mod legal
patrimoniu a imobilizãrilor, se analizeazã provizioanele
(hotãrâre judecãtoreascã).

12
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 13

Expert Contabil

Pentru garanþii de bunã execuþie a contractelor externe Înregistrarea contabilã aferentã

Se acordã producãtorilor ºi prestatatorilor de servicii în 4118 "Clienþi incerþi = 4111 "Clienþi" 119
situaþia unor exporturi complexe, proporþional cu cota de sau în litigiu"
participare la realizarea acestora, în condiþiile prevãzute
de lege. O condiþie foarte importantã o reprezintã
obligativitatea înscrierii acestora în facturile emise ºi
6814 "Cheltuieli de = 491 "Provizioane 70
contractele încheiate.
exploatare privind pentru deprecierea
provizioanele pentru creanþelor"
Pentru garanþii de bunã execuþie acordate clienþilor
pentru remedierile care pot interveni în perioada de deprecierea activelor
garanþie circulante"
În urmãtorul exerciþiu financiar, se constatã cã aceastã
Perioada pentru care se constituie o reprezintã creanþã nu va putea fi recuperatã.
semestrul ºi numai pentru bunurile livrate sau serviciile
prestate, pentru care se acordã garanþie ºi la nivelul cotelor Se va înregistra pierderea creanþei
prevãzute în contracte, dar nu în proporþie mai mare decât
cota medie realizatã în exerciþiul financiar precedent. % = 119
401 "Furnizori"
Aceastã cotã medie se determinã ca raport între cheltuielile
cu remedierile în perioada de garanþie efectuate ºi 654 "Pierderi din 100
veniturile realizate din vânzarea bunurilor, din prestarea creanþe"
serviciilor. În situaþia în care agenþii economici au luat fiinþã 4427 "TVA colectatã" 19
în anul respectiv se vor lua în considerare cotele prevãzute
în contracte. Provizioanele astfel constituite se vor
Închiderea contului 6814
înregistra la venituri concomitent cu realizarea cheltuielilor
de remediere sau la expirarea perioadei de garanþie. 121 "Profit ºi = 6814 "Cheltuieli 70
pierdere" de exploatare privind
Contabilitatea provizioanelor pentru provizioanele pentru
deprecierea activelor
deprecierea investiþiilor financiare circulante"
pe termen scurt
Anularea provizionului
Se constituie pentru a evita riscul determinat de
deprecierea investiþiilor financiare la societãþile din cadrul 491 "Provizioane = 7814 "Venituri din 70
grupului, acþiunilor, obligaþiunilor emise ºi rãscumpãrate, pentru deprecierea provizioane pentru
acþiunilor proprii, a altor investiþii financiare ºi creanþe deprecierea activelor
creanþelor"
asimilate. circulante"
Evidenþa contabilã a acestor provizioane se realizeazã
prin intermediul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru
deprecierea conturilor de trezorerie". Soldul conturilor
Închiderea contului 7814 ºi 654
reprezintã valoarea preovizioanelor constituite pentru
deprecierile constatate la sfârºitul perioadelor, în
conformitate cu prevederile legale. 121 "Profit ºi = 654 "Pierderi din 70
pierdere" creanþe"
Studii de caz 7814 "Venituri din = 121 "Profit ºi 70
provizioane pentru pierdere"
Exemplul 1
deprecierea activelor
circulante"
Cosiderãm un provizion constituit pentru o creanþã
înscrisã în contul "Clienþi incerþi sau în litigiu", în exerciþiul
aferent anului N. Valoarea creanþei, inclusiv TVA, este de Exemplul 2
119 lei. Probabilitatea de pierdere a creanþei luatã în calcul
ese de 70%. Fie societatea X care executã lucrãri de construcþii.
Valoarea lucrãrilor executate este de 10.000 lei, cu o cotã,
Provizionul (mai puþin TVA-ul) = Valoarea creanþei x prevãzutã în contract, de 10% ca ºi garanþie de bunã
Probabilitatea de pierdere a creanþei execuþie. Cheltuielile efectuate pentru remedieri în
Provizionul = 100 lei x 70% = 70 lei perioada de garanþie, au fost de 300 lei în prima lunã ºi de
600 lei în a doua.

13
octombrie, 2005, nr. 2 (2) www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 14

Expert Contabil

- înregistrarea facturilor de întocmit pentru execuþia - constituirea provizionului este proporþional cu cota de
lucrãrii garanþie

418 "Clienþi - facturi = % 11900 6812 "Cheltuieli de = 1512 "Provizioane 1000

de întocmit" exploatare privind pentru garanþii
704 "Venituri din provizioanele pentru acordate clienþilor"
lucrãri executate ºi 10000 riscuri ºi cheltuieli"
servicii prestate"
4428 "TVA neexigibilã" 1900 - anularea provizionului conform cheltuielilor de
remediere efectuate în cele douã luni
- înregistrarea facturii emise la îndeplinirea situaþiei de
1512 "Provizioane = 7812 "Venituri din 300
lucrãri, la începutul lunii urmãtoare
pentru garanþii provizioanele pentru
acordate clienþilor" riscuri ºi cheltuieli"
= 418 "Clienþi - 11900
4111 "Clienþi"
facturi de întocmit"
1512 "Provizioane = 7812 "Venituri din 600
ºi concomitent, pentru garanþii provizioanele pentru
acordate clienþilor" riscuri ºi cheltuieli"
4428 "TVA neexigibilã" = 4427 "TVA colectatã" 1900

- se încaseazã valoarea lucrãrilor executate mai puþin - la expirarea perioadei pentru garanþia de bunã
garanþia de 10% execuþie se trece la venituri diferenþa de provizion costituit
rãmasã
5121 "Conturi la =
4111 "Clienþi" 10710 1512 "Provizioane = 7812 "Venituri din 100
bãnci în lei"
pentru garanþii provizioanele pentru
acordate clienþilor" riscuri ºi cheltuieli"
- se înregistreazã valoarea garanþiei de bunã execuþie,
ce este reþinutã distinct într-un depozit, de beneficiarul - încasarea garanþiei de bunã execuþie ºi a TVA
lucrãrii aferentã

5121 "Conturi la = 2678 "Alte creanþe

2678 "Alte creanþe = 1190
4111 "Clienþi" 1190 bãnci în lei" imobilizate"
imobilizate"
ºi concomitent, valoarea TVA aferentã garanþiei reþinute
ºi concomitent, valoarea TVA aferentã granþiei reþinute
4428 "TVA neexigibilã" = 4427 "TVA colectatã" 190

4427 "TVA colectatã" = 4428 "TVA neexigibilã" 190

Victoriea Zamfirescu - expert contabil

VENITURI DIN DIVIDENDE

Dividendele reprezintã orice distribuire în bani ori în
naturã cãtre acþionari ori asociaþi din profitul rezultat pe
baza bilanþului contabil anual ºi a contului de profit ºi
pierderi în raport cu participarea acestora la capitalul
social al societaþii comerciale.
În situaþia distribuirii dividendelor în naturã evaluarea
produselor care se acordã ca platã se determinã:
- la nivelul preþului de vânzare practicat de societate
pentru produsele în cauzã rezultate în urma procesului de
producþie proprie;
- la nivelul tarifelor practicate în cazul prestãrilor de
servicii;
- preþurile tarifare sunt cele practicate în data efectuãrii
efective a plãþii în naturã.
Dividendele mai pot fi definite ca fiind acea parte din
profitul oricãrei societãþi comerciale pe acþiuni care sunt
repartizate acþionarilor în funcþie de acþiunile pe care
aceºtia le deþin în structura capitalului social. Adunarea
generalã a acþionarilor este împuternicitã potrivit legislaþiei
în vigoare sã hotãrascã mãrimea ºi modalitatea practicatã
de platã a dividendelor potrivit prevederilor statutului
societãþii.
Dividendele ce revin unei persoane fizice sau juridice în
calitate de asociat ºi acþionar sunt influenþate de :
- profitul contabil net pe baza cãruia se pot realiza
dividende;

14
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 15
- decizia adunãrii generale a acþionarilor care hotãrãºte
repartizarea profitului contabil net;
- reglementãrile legislaþiei în materie ce precizeazã
repartizarea dividendelor.
Potrivit reglementãrilor în vigoare în cazul societãþilor
comerciale cu capital integral sau majoritar privat,
adunarea generalã poate decide:
- repartizarea profitului net numai pentru dividende;
- alte repartizãri;
- la fondul pentru participarea salariaþilor la profit;
- la fondul de investiþii;
- la alte fonduri.
În situaþia societãþilor comerciale cu capital integral sau
majoritar de stat adunarea generalã a acþionarilor poate
hotãrî repartizarea profitului contabil net numai cu
respectarea prevederilor legale în vigoare care conþin
limite maxime în repartizarea profitului contabil net pe
destinaþii.
În acest sens este important de reþinut faptul cã legea
în vigoare nr. 64/2001 care reglementeazã repartizarea
profitului la societaþile comerciale cu capital integral sau
majoritar de stat, stabileºte repartizarea profitului contabil
net obligatoriu numai pe urmãtoarele destinaþii:
- rezerve legale ºi alte rezerve constituite ca surse
proprii de finanþare;
- acoperirea pierderilor contabile înregistrate în anii
precedenþi;
- maxim 10% pentru participarea salariaþilor la profit;
- minimum 50% vor submite la bugetul de stat sau
local;
- profitul rãmas se repartizeazã la alte rezerve ºi
constituie sursa proprie de finanþare.
Referitor la modalitatea de platã, trebuie precizat cã în
cele mai multe cazuri dividendele se distribuie de regulã în
bani, modalitatea de distribuire în naturã se utilizeazã în
practicã în cazul societãþilor din domeniul agriculturii.
Reþinerea impozitului pe dividende
Trebuie reþinut faptul cã în cazul dividendelor acordate
persoanelor fizice precum ºi cele pentru persoanele
juridice, impozitul pe dividende se calculeazã, reþine ºi
vireazã de cãtre persoana juridicã; în mod concret de cãtre
societatea comercialã care acordã dividendele repartizate.
Potrivit reglementãrilor Codului Fiscal la art. 36 se fac
precizãri cu privire la impozitul pe dividende distribuite.
Persoane juridice
Persoana juridicã românã care plãteºte dividente cãtre
o persoana juridicã românã are obligaþia sã reþinã ºi sã
verse impozitul pe dividende reþinut cãtre bugetul de stat
aºa cum se prevede în lege. Impozitul pe dividende se
stabileºte prin aplicarea unei cote de impozit de 10%
asupra dividendului brut plãtit cãtre o persoanã juridicã
românã. Impozitul care trebuie reþinut se plãteºte la
bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii
urmãtoare celei în care se plãteºte dividendul.
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
Persoane fizice
Referitor la reþinerea impozitului pe dividende
distribuite persoanelor fizice sunt de fãcut urmãtoarele
precizãri.
- veniturile sub formã de dividende, inclusiv sumele
primite ca urmare a deþinerii de titluri de participare la
fondurile închise de investiþii, se impun cu o cotã de 10%
din suma acestora;
- obligaþia calculãrii ºi reþinerii impozitului pe venituri
sub formã de dividende revine persoanelor juridice odatã
cu plata dividendelor cãtre asociaþi sau acþionari;
- termenul de virare a impozitului este pânã la data de
25 inclusiv ale lunii urmãtoare celei în care se face plata.
Pânã la data de 31 decembrie 2004 potrivit
reglementãrilor în vigoare este precizat faptul cã
dividendele distribuite persoanelor fizice se impun cu o
cotã de 5% din suma acestora.
În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plãtite
acþionarilor sau asociaþilor pânã la sfârsitul anului în care
s-au aprobat situaþiile financiare anuale, impozitul pe
dividende se plãteºte pânã la data de 31 decembrie a
anului respectiv.
Dupã 1 ianuarie 2005 dividendele distribuite
persoanelor fizice ºi juridice se impoziteazã cu 10%.
Termenele de platã a dividendelor
Este important de subliniat faptul cã termenele de platã
sunt practic diferite în funcþie de perioadã, datoritã
reglementãrilor fiscale în materie.
Dupã anii 1990 este de menþionat cã legea nu a
prevãzut reglementãri foarte clare ºi precise referitoare la
termenul de platã al dividendelor.
Din aceastã cauzã practic societaþile comerciale au
plãtit dividendele dupã cum au considerat cã ar fi legal la
un moment dat.
Ca urmare a celor precizate au fost situaþii când unele
societaþi comerciale nu au plãtit dividendele repartizate
nici dupã 3 ani de la momentul distribuirii. Din aceastã
cauzã s-a produs prescrierea acestora, situaþie care a
condus la pierderea dreptului legal de a mai fi ridicate de
cãtre acþionari.
În acestã privinþa dupã anul 2003 a fost reglementat în
mod clar termenul de platã a dividendelor.
Astfel au fost aduse modificãri ºi completãri la legea nr.
31/1990 referitoare la societãþile comerciale care prevede:
- cota parte din profit ce se plãteºte fiecãrui asociat
constituie dividend;
- dividendele se plãtesc proporþional cu cota de
participare la capitalul social vãrsat, dacã prin actul
constitutiv nu se prevede altfel;
- ele se plãtesc în termenul stabilit de cãtre asociaþia
generalã a asociaþilor sau, dupã caz, stabilit de legile
speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobãrii
situaþiei financiare anuale, aferente exerciþiului financiar
încheiat;
15
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 16
Expert Contabil
- în caz contrar societatea comercialã va plãti o
penalitate aferentã perioadei de întârziere, la nivelul
dobânzii legale;
- nu se pot distribui dividendele decât din profitul
determinat potrivit legii;
- dreptul la acþiunea de restituire a dividendelor de
prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii.
Exemplu practic pentru calculul
profitului ºi al dividendelor
O societate comercialã cu capital integral privat are
capitalul social deþinut de doi asociaþi din care o persoanã
juridicã ºi o persoanã fizicã.
Venituri totale = 40000 lei
- venituri neimpozabile fiscale = 0 lei
Cheltuieli totale = 35000 lei
- cheltuieli nedeductibile fiscale = 7000lei
Cota de impozit pe profit = 16%
Cota de participare la capitalul social al asociaþilor
- asociatul persoanã juridicã = 40%
- asociatul persoanã fizicã = 60%
Cota de impozit pe dividende pentru dividendele
distribuite:
- asociaþilor persoane juridice = 10%.
- asociaþilor persoane fizice = 10%
Determinarea profitului fiscal impozabil
- venituri totale = 40000lei
- venituri neimpozabile = 0 lei
- cheltuieli totale = 35000 lei
- cheltuieli nedeductibile fiscale = 7000lei
- profit contabil brut = 40000 lei - 35000 lei = 5000 lei
Profitul fiscal impozabil = (venituri totale - venituri
neimpozabile fiscale) - (cheltuieli totale - cheltuieli
nedeductibile) = 40000 - 35000 + 7000 = 12000 lei
Cota de impozit pe profit:
Cota de impozit pe profit persoane fizice = 16%
Impozit pe profit fiscal: 12000 lei x 16% = 1920 lei
Profit contabil net: 5000 lei - 1920 lei = 3080 lei
Repartizarea profitului contabil net
Profitul contabil net = 3080 lei
Este important de precizat cã în cazul societãþilor
comerciale cu capital integral privat reglementãrile fiscale
nu conþin restricþii în ce priveste modul de repartizare a
profitului contabil net. Faþã de cele prezentate trebuie
fãcutã menþiunea, cã profitul net contabil poate fi distribuit
în totalitate pentru dividende. Luãm în calcul cã adunarea
generalã a hotãrât dupã încheierea anului fiscal în
16
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
conformitate cu datele din bilanþul contabil ºi a contului de
profit ºi pierderi ca profitul contabil net sã fie repartizat în
totalitate pentru dividende.
Este necesar de fãcut precizarea potrivit cãreia de la
data în care adunarea generalã a stabilit întregul profit
contabil net sã fie repartizat pentru dividende "profitul
contabil net" se transformã din punct de vedere fiscal in
"dividende brute":
"Dividende brute" = 3080 lei
În acest caz cotele de participare la capitalul social al
celor doi asociaþi sunt:
- pentru asociatul persoanã juridicã = 40%
- pentru asociatul persoanã fizicã = 60%
În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind
societãþile comerciale, dividendele se distribuie asociaþilor
proporþional cu aportul acestora la capitalul social.
Faþã de cele prezentate potrivit elementelor de calcul
rezultã urmãtoarea distribuire a dividendelor brute pentru
fiecare asociat.
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã
juridicã:
3080 lei x 40% = 1232 lei
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã fizicã
3080 lei x 60% = 1848 lei
Referitor la cota de impozitare pentru dividende trebuie
fãcutã precizarea cã pentru dividendele distribuite
asociaþilor persoane juridice aceasta este de 10%, iar
pentru dividendele distribuite asociaþilor persoane fizice
acesta este de 10%.
Calculul impozitului pe dividende
Impozitul datorat de asociatul persoanã juridicã:
- dividendele brute cuvenite asociatului persoanã
juridicã x cota de impozit pe dividende pentru persoana
juridicã = 1232 lei x 10% = 123 lei
Impozitul datorat de asociatul persoanã fizicã:
- dividendele brute cuvenite asociatului persoanã fizicã
x cota de impozit pe dividende pentru persoana fizicã =
1848 lei x 10% = 185 lei
Coform prevederilor OUG 59/2005 impozitele, taxele ºi
contribuþiile se rotunjesc la nivel de leu prin majorare
pentru fracþiunile de 0,50 lei inclusiv ºi prin neglijare pentru
fracþiunile mai mici de 0,50 lei.
Calculul dividendelor nete
Dividendele nete ce revin asociatului persoanã juridicã:
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã
juridicã - impozitul pe dividendele asociatului persoanã
juridicã = 1232 lei - 123 lei = 1109 lei
Dividendele nete ce revin asociatului persoanã fizicã:
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã fizicã
- impozitul pe dividendele asociatului persoanã fizicã =
1848 lei - 185 = 1663 lei
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 17
Atât pentru dividendele ce revin persoanelor fizice cât
ºi pentru dividendele cuvenite persoanelor juridice
impozitul pe dividende se calculeazã, reþine ºi vireazã de
cãtre persoana juridicã, respectiv societatea comercialã
care acordã dividendele.
Orice societate ce are de plãtit dividende cãtre o
persoanã fizicã sau juridicã are obligaþia legalã de a nu
acorda venituri fãrã a calcula, reþine ºi vira impozitul
aferent.
În situaþia în care nu se respectã aceastã dispoziþie
legalã, impozitul se va suporta de cel ce a fãcut plata fãrã
a reþine impozitul datorat. Asadar, acþiunea de stopaj la
sursã presupune oprirea efectuãrii plãþii la locul unde se
METODOLOGIA DE SOLUÞIONARE A
DECONTURILOR CU SUME NEGATIVE DE
T.V.A. CU OPÞIUNE DE RAMBURSARE
Depunerea, înregistrarea ºi
prelucrarea deconturilor de T.V.A.
Deconturile de T.V.A. se depun de cãtre persoanele
impozabile înregistrate ca plãtitori de T.VA la organul fiscal
unde contribuabilul îºi are domiciliul fiscal.
Deconturile de T.V.A. se pot depune:
- prin poºtã;
- direct la compartimentul specializat din cadrul organului
fiscal;
- prin sistemul electronic naþional.
Deconturile de T.V.A. se depun pe suport electronic
însoþite de 2 exemplare listate.
În cazul deconturilor primite direct la organul fiscal,
acestea se înregistreazã la "Registratura electronicã" ºi se
prelucreazã imediat, în momentul primirii în prezenþa
plãtitorului. Deconturile de T.V.A. corecte se preiau în baza
de date.
În cazul deconturilor primite prin poºtã, acestea se
prelucreazã în ziua primirii de la Registraturã.
Plãtitorii care depun deconturi cu sume negative de
T.V.A. cu opþiune de rambursare vor anexa la acestea o
declaraþie pe propria rãspundere referitoare la activitatea
preponderentã, efectiv desfãºuratã, în perioadele din care
provine suma de rambursat. Deconturile respective se
prelucreazã ºi se analizeazã în ordinea cronologicã a
înregistrãrii lor la organul fiscal.
Deconturile de T.V.A. depuse la termenele lunare de
declarare de cãtre plãtitorii cu obligaþii declarative
trimestriale nu se prelucreazã.
Dupã primirea ºi procesarea deconturilor, acestea se
grupeazã pe urmãtoarele categorii:
1. deconturi cu sume pozitive (deconturi cu T.V.A. de
platã);
2. deconturi cu sume negative (deconturi cu T.V.A. de
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
face plata, pânã nu se reþine impozitul datorat.
Particularitatea o reprezintã societaþile pe acþiuni la
care o mare parte din acþiuni sunt la purtãtor, caz în care
nu se cunoaste posesorul acþiunii. În situaþia acestor
societãþi comerciale dividendele sunt plãtite persoanelor
care prezintã acþiunile, persoane care rãmân necunoscute
ºi dupã plata dividendelor.
Este de reþinut faptul cã în situaþia în care chiar ºi din
greºealã s-a efectuat plata dividendelor cãtre acþionari fãrã
reþinerea impozitului de dividende persoanele vinovate vor
fi obligate la plata impozitului nereþinut precum ºi
majorãrilor calculate de la data plãþii dividendelor pânã la
data plãþii efective a impozitului pe dividende datorat.
Andrei Dragomir - expert contabil
rambursat) astfel:
- deconturi cu sume negative cu opþiune de
rambursare;
- deconturi cu sume negative fãrã opþiune de
rambursare (sume care se reporteazã în decontul
perioadei urmãtoare).
Deconturile cu sume pozitive precum ºi cele cu sume
negative fãrã opþiune de rambursare se arhiveazã la
dosarul fiscal al plãtitorului.
Deconturile cu sume negative cu opþiune de
rambursare se înregistreazã în evidenþã, pe plãtitor, într-o
fiºã separatã numitã "Sume de rambursat" , care se
transmit zilnic, pe baza "Notei de predare-primire", la
compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de T.V.A. cu opþiune de rambursare, în vederea
efectuãrii analizei de risc.
Se supun analizei numai deconturile cu sume negative
de T.V.A. cu opþiune de rambursare depuse pânã la
termenul legal de depunere. Plãtitorii care depun astfel de
deconturi dupã expirarea termenului legal de depunere,
vor prelua suma negativã în decontul perioadei fiscale
urmãtoare.
Aceste deconturi se soluþioneazã în ordinea
cronologicã a înregistrãrii lor la organul fiscal ºi în termen
de 45 de zile de la data depunerii.
Procedura de soluþionare a
solicitãrilor de rambursare
Soluþionarea deconturilor cu sume negative de T.V.A.
cu opþiune de rambursare
Procedura are ca scop final încadrarea fiecãrui plãtitor
în parte într-o categorie de risc fiscal, în funcþie de:
17
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 18
Expert Contabil
- comportamentul sãu fiscal;
- riscul pe care îl prezintã pentru administraþia fiscalã.
Aceste deconturi se soluþioneazã în functie de gradul
de risc fiscal pe care îl prezintã fiecare plãtitor astfel:
a) în cazul deconturilor cu risc fiscal mic - prin
emiterea deciziei de rambursare. Sistemul genereazã
automat decizia de rambursare a T.V.A., decizie care se
întocmeste în 3 exemplare, se verificã ºi se vizeazã de
ºeful compartimentului ºi se înainteazã, spre aprobare,
conducãtorului unitãþii fiscale sau directorului coordonator.
b) în cazul deconturilor cu risc fiscal mediu - prin
analiza documentarã. Pentru efectuarea acesteia organul
fiscal va comunica în scris plãtitorului documentele care
trebuie prezentate, data, ora ºi locul întâlnirii, precum ºi
numele persoanei din cadrul compartimentului care se
ocupã de analizã. Neprezentarea în termenul stabilit a
documentelor respective duce la încadrarea decontului în
categoria cu risc fiscal mare.
Termenul legal de soluþionare se prelungeºte cu
perioada cuprinsã între data emiterii înºtiinþãrii pentru
prezentarea documentelor ºi data prezentãrii
documentelor la organul fiscal. În cazuri temeinic
justificate, plãtitorul poate solicita organului fiscal
amânarea termenului de prezentare a documentelor. În
urma efectuãrii analizei documentare, deconturile pentru
care au putut fi justificate sumele solicitate la rambursare
se aprobã ºi se emite decizia de rambursare. Dacã sumele
solicitate la rambursare nu au putut fi justificate cu ocazia
analizei documentare, decontul respectiv se încadreazã în
categoria cu risc fiscal mare.
c) în cazul deconturilor cu risc fiscal mare - prin
inspecþie fiscalã anticipatã. Aceste deconturi se transmit la
compartimentul cu atribuþii de inspecþie fiscalã.
În urma verificãrii, acest compartiment va întocmi
"Raportul de inspecþie fiscalã" ºi în cazul în care T.V.A.
deductibilã sau T.V.A. colectatã se modificã faþã de sumele
înscrise în decontul de T.V.A., se va întocmi "Decizia de
impunere" privind obligaþiile fiscale suplimentare stabilite
de inspecþia fiscalã. În baza acestui raport se întocmeºte
decizia de rambursare a T.V.A..
Procedura de stabilire a gradului de risc fiscal în cazul
rambursãrilor deT.V.A. - stabilirea standardului individual
negativ
Standardul Individual Negativ (SIN) reprezintã suma
maximã a T.V.A. ce poate fi rambursatã fãrã analiza
documentarã sau inspecþie fiscalã anticipatã, riscul
implicat de aceastã rambursare fiind considerat acceptabil
de cãtre administraþia fiscalã. Aceastã sumã este stabilitã
în condiþii de activitate normalã ºi continuã a plãtitorului
þinând cont ºi de comportamentul sãu fiscal.
SIN se stabileºte semestrial, þinând cont de:
- raportãrile contabile;
18
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
- deconturile de T.V.A.;
- modul de îndeplinire a obligaþiilor fiscale în perioada
de referinþã.
La data de 5 februarie se stabileºte SIN-ul pentru
semestrul I, þinându-se cont de:
- perioada de referinþã pentru deconturi de T.V.A. ºi
modul de îndeplinire a obligaþiilor fiscale - perioada
aferentã lunilor ianuarie-decembrie ale anului precedent
(depuse în perioada februarie an precedent - ianuarie an
curent);
- raportarea contabilã semestrialã din anul precedent.
La data de 5 august se stabileºte SIN-ul pentru
semestrul II, þinându-se cont de:
- perioada de referinþã pentru deconturi de T.V.A. ºi
modul de îndeplinire a obligaþiilor fiscale - perioada
aferentã lunilor iulie an precedent - iunie an curent;
- Bilanþul contabil ºi Contul de profit ºi pierdere pentru
anul precedent.
SIN se stabileºte la valoarea de 1 unitate ºi
rambursarea se efectueazã numai în urma controlului
fiscal în urmãtoarele cazuri:
1. pentru plãtitorii ce au înscrise fapte în cazierul fiscal;
2. pentru plãtitorii care au ca obiect principal de
activitate ºi îºi desfãºoarã efectiv activitatea în domeniul:
- producþiei ºi/sau comerþului cu ridicata de bãuturi
alcoolice (cod 159 "Fabricarea bãuturilor" ºi cod 5134
"Comerþul cu ridicata al bãuturilor");
- comerþului cu ridicata a materialului lemnos ºi de
construcþie (cod 5153 "Comerþul cu ridicata a materialului
lemnos ºi de construcþii");
- tutunului (cod 16 "Fabricarea produselor din tutun",
cod 5125 "Comerþ cu ridicata al tutunului neprelucrat", cod
5135 "Comerþ cu ridicata al produselor din tutun", cod
5226 "Comerþ cu amãnuntul al produselor din tutun");
- petrolului (cod 232 "Fabricarea produselor obþinute
din prelucrarea þiþeiului", cod 505 "Comerþ cu amãnuntul al
carburanþilor pentru autovehicule");
- comerþului cu ridicata al animalelor vii (cod 5123
"Comerþ cu ridicata al animalelor vii");
- comerþului cu ridicata al deºeurilor (cod 5157
"Comerþul cu ridicata al deºeurilor ºi resturilor");
- recuperãrii deºeurilor ºi resturilor metalice ºi
nemetalice (cod 3710 ºi cod 3720);
3. pentru plãtitorii care au solicitãri de rambursare
aferente anilor anteriori ºi nesoluþionate;
4. pentru plãtitorii nou înfiinþaþi;
5. pentru plãtitorii pentru care nu existã toate datele
necesare întocmirii fiºei de calcul a SIN;
6. pentru plãtitorii pentru care SIN-ul este negativ
(suma T.V.A. colectatã este mai mare decat suma T.V.A.
deductibilã în perioada de referinþã);
7. pentru plãtitorii care, în decurs de 6 luni, au renunþat
de cel putin 2 ori la opþiunea de rambursare, dupã
încadrarea la categoria de risc mediu sau mare;
8. pentru plãtitorii care au prezentat consecutiv, în cel
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 19
putin 3 perioade de raportare, deconturi negative de T.V.A.
cu sume mai mari de 1 miliard lei ºi nu au solicitat
rambursarea;
9. pentru plãtitorii care nu au nici un salariat;
10. pentru plãtitorii care nu au bunuri imobile sau
mobile în patrimoniu;
11. pentru plãtitorii despre care activitatea de inspecþie
fiscalã deþine informaþii cã prezintã un risc fiscal mare.
Platitorii nou înfiinþaþi sunt acei contribuabili
înregistraþi ca plãtitori de T.V.A. în cadrul perioadei de
referinþã ºi care nu prezintã la data calculãrii SIN-ului 12
perioade de raportare, în cazul celor cu obligaþii
declarative lunare, respectiv 4 perioade de raportare, în
cazul celor cu obligaþii declarative trimestriale.
Pentru plãtitorii nou înfiinþaþi, care prezintã 3 perioade
fiscale consecutive deconturi negative cu opþiune de
rambursare, soluþionate cu control anticipat ºi la care au
fost stabilite diferenþe de taxã mai mici de 2% cu ocazia
acestor controale, SIN-ul se stabileºte ca medie aritmeticã
a sumelor solicitate la rambursare prin deconturile
respective.
Pentru ceilalþi plãtitori, SIN-ul este stabilit în 2 etape:
1. stabilirea SIN-ului brut. SIN-ul brut se stabileºte ca
diferenþã între media T.V.A.-ului colectat ºi media T.V.A.-
ului deductibil din perioada de referinþã. Pentru plãtitorii
care depun deconturi lunare, SIN-ul brut se stabileºte pe
lunã, iar pentru cei ce depun trimestrial se stabileºte pe
trimestru.
2. SIN-ul brut se corecteazã cu indicele de inflaþie ºi se
ajusteazã în funcþie de comportamentul fiscal al fiecãrui
plãtitor. SIN-ul stabilit pentru trimestrul I se ajusteazã cu 1
din indicele de inflaþie realizat la 31 decembrie în anul
precedent ºi 1 din indicele de inflaþie prognozat pentru anul
curent. SIN-ul stabilit pentru trimestrul II se ajusteazã cu
indicele de inflaþie prognozat pentru anul curent.
Comportamentul fiscal se stabileºte pe baza unor
indicatori relevanþi, cum ar fi:
- mãrimea plãtitorului;
- gradul de conformare fiscalã voluntarã.
SIN-ul final se stabileºte prin corectarea SIN-ului brut
cu indicele de inflaþie ºi prin ajustarea sumei astfel
stabilite, în functie de punctajul obþinut pe baza
indicatorilor, astfel:
- majorare cu 30% pentru cei care realizeazã un
punctaj cuprins între 0 - 155 puncte;
- majorare cu 20% pentru cei care realizeazã un
punctaj cuprins între 156 - 200 puncte;
- majorare cu 10% pentru cei care realizeazã un
punctaj cuprins între 201 - 250 puncte;
- 0% pentru cei care realizeazã un punctaj mai mare
decât 251 puncte.
SIN-ul semestrial se actualizeazã lunar pânã la data de
5 a fiecarei luni, numai pentru plãtitorii care se aflã în una
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
dintre urmãtoarele situaþii:
- li se înscriu fapte în cazierul fiscal;
- prezintã cel putin 2 renunþãri la opþiunea de
rambursare în ultimele 6 luni;
- sunt plãtitori nou înfiinþaþi ºi au beneficiat de 3
perioade de raportare consecutive de rambursãri cu
inspecþie fiscalã anticipatã, iar cu ocazia verificãrii nu au
fost stabilite diferenþe faþã de suma solicitatã;
- pe baza informaþiilor deþinute, activitatea de inspecþie
fiscalã le stabileºte risc fiscal mare.
Stabilirea riscului fiscal mare al unui plãtitor se
realizeazã de catre organul fiscal cu atribuþii de inspecþie
fiscalã, pe baza unui referat motivat, aprobat de directorul
coordonator. Acest referat se transmite compartimentului
de specialitate pânã la data de 30 a fiecãrei luni ºi se
înscrie într-o bazã de date specialã.
Schimbarea încadrãrii în categoria de risc fiscal mare ºi
ºtergerea din baza de date specialã se realizeazã tot la
propunerea organului de inspecþie fiscalã, prin referat
motivat, aprobat de directorul coordonator al Activitãþii de
inspecþie fiscalã, transmis compartimentului de specialitate
pânã la data de 30 a fiecãrei luni.
În general, riscul fiscal mare se va stabili pentru:
- acei contribuabili pentru care au fost primite solicitãri
de efectuare a inspecþiei fiscale, în scopul cercetãrii unor
fapte de evaziune fiscalã, de la alte instituþii: Poliþie, Oficiul
Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor,
Parchetul Naþional Anticorupþie;
- acei contribuabili pentru care au fost transmise
organelor de cercetare penalã sesizãri în legãturã cu
constatãrile efectuate cu ocazia inspecþiei fiscale ºi care ar
putea întruni elementele constitutive ale unei infracþiuni.
Aceste sesizãri sunt fãcute de cãtre organele fiscale.
Fluxul operaþiunilor în cazul decontãrilor cu sume
negative de T.V.A. cu opþiune de rambursare soluþionate
cu inspecþie fiscalã anticipatã
Deconturile cu sume negative de T.V.A. cu opþiune de
rambursare, care au fost încadrate în categoria de risc
mare, se transmit zilnic, împreunã cu documentaþia
aferentã cãtre compartimentul de specialitate în vederea
efectuãrii verificãrii.
Dupã finalizarea controlului, compartimentul cu atribuþii
în domeniul inspecþiei fiscale va întocmi "Raportul de
inspecþie fiscalã".
Dacã în urma controlului fiscal se stabilesc diferenþe
care afecteazã suma solicitatã la rambursare,
compartimentul cu atribuþii în domeniul inspecþiei fiscale
emite "Decizia de rambursare", pe care o comunicã
plãtitorului.
Dacã în urma controlului fiscal nu se stabilesc diferenþe
faþã de suma solicitatã la rambursare, "Decizia de
rambursare" se emite de organul fiscal competent.
Compartimentul cu atribuþii de inspecþie fiscalã va
transmite compartimentului de specialitate, în maxim 35
19
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 20
Expert Contabil
zile calendaristice de la data depunerii decontului, dosarul
solicitãrii, împreunã cu "Raportul de inspecþie fiscalã",
precum ºi "Decizia de rambursare" emisã de inspecþia
fiscalã, dacã este cazul.
În cazul în care organele de control fiscal, considerã cã
sunt necesare informaþii suplimentare pentru soluþionarea
solicitãrii de rambursare, termenul de soluþionare se
prelungeºte cu perioada cuprinsã între data solicitãrii ºi
data primirii informaþiilor respective. Prelungirea
termenului de soluþionare se realizeazã pentru întreaga
ASPECTE PRIVIND ACTIVITÃÞILE
DESFêURATE ÎN ZONELE LIBERE
Aspecte generale
Regimul zonelor libere este reglementat prin Legea
84/1992, care pot fi constituite în porturile maritime, fluviale,
în lungul canalelor navigabile ºi în apropierea punctelor de
frontierã, cu scopul de a promova schimburile internaþionale
ºi atragerea de capital strãin. Mãrfurile, mijloacele de
transport ºi alte elemente care intervin în desfãºurarea
activitãþilor în cadrul zonelor libere se supun prevederilor
Legii 144/1997 privind Codul Vamal al României,
supravegherea vamalã intervenind doar în limita zonelor
libere. Persoanele fizice sau juridice, strãine ºi române, care
desfãºoarã activitãþi în zonele libere se numesc operatori.
În perimetrul zonelor libere operatorii pot desfãºura toate
activitãþile prevãzute de Clasificarea Activitãþilor Economice
în România (CAEN), aprobatã prin HG 656/1997.
În cadrul zonelor libere sunt admise mijloacele de
transport, mãrfurile sau bunurile care nu intrã sub incidenþa
restricþiilor sau prohibiþiilor în ceea ce priveºte provenienþa,
þara de origine sau destinaþie. Atât la intrarea în zona liberã
cât ºi la ieºire, acestea trebuie sã fie însoþite de ducumentele
în vigoare prevãzute de legislaþia românã ºi de convenþiile în
vigoare.
Pentru investiþiile efectuate în zonele libere, de cãtre
operatori sau administraþii, în baza contractelor comerciale,
se poate obþine un ajutor de dezvoltare regionalã sau ajutorul
de stat pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, cu condiþia
îndeplinirii criteriilor necesare. Astfel, ajutorul pentru
dezvoltare regionalã este în cuantum de 55% din costurile
eligibile realizate de întreprinderile mari pentru efectuarea
investiþiilor ºi în cuantum de 65% pentru întreprinderile mici
ºi mijlocii. Investiþiile efectuate în zonele libere nu pot fi
expropriate, rechiziþionate, decât în caz de interes public ºi
cu plata promptã a unei despãgubiri corepunzãtoare valorii
investiþiei.
Operaþiunile financiare ocazionate de desfãºurarea
20
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
solicitare de rambursare, nu pentru sume parþiale.
În cazul în care în urma inspecþiei fiscale nu au fost
stabilite diferenþe faþã de suma solicitatã la rambursare,
compartimentul de specialitate va întocmi "Decizia de
rambursare" a T.V.A., în 3 exemplare, cel mai târziu în ziua
urmãtoare primirii dosarului solicitãrii. Decizia va fi
semnatã de ºeful compartimentului ºi aprobatã de
conducãtorul unitãþii fiscale sau de directorul coordonator.
Anca Buga - director economic
activitãþilor în zonele libere se fac în valutele liber convertibile
acceptate de B.N.R. Excepþie de la acest aspect fac
operaþiunile efectuate pentru realizarea construcþiilor ºi
obiectivelor aferente zonelor libere. În acelaºi context se
încadreazã ºi activitãþile comerciale realizate în nume propriu
de administraþiile zonelor libere în afara perimetrelor
delimitate ºi prestaþiile de servicii între rezidenþi, care se pot
efectua ºi în lei.
În cadrul zonelor libere pot fi angajaþi cetãþeni strãini, în
posturi de conducere ºi de specialitate pe baza convenþiei
pãrþilor ºi cu respectarea normelor în vigoare. Salariile
personalului pot fi stablite în lei ºi valutã sau numai în lei ºi
numai în valutã, atât pe baza negocierilor colective cât ºi
inidividuale, dupã caz.
Aspecte privind impozitarea
Veniturile administraþiilor zonelor libere sunt definite la art.
21, alin. (1) din Legea 84/1992, ºi anume:
- din aplicarea tarifelor de acordare a licenþelor de
funcþionare;
- din aplicarea tarifelor de concesionare ºi închiriere;
- din eliberarea permiselor de acces;
- din prestãri servicii ºi comisioane;
- alte activitãþi;
- din penalitãþi de întârziere a plãþilor;
- fonduri de la bugetul de stat;
- resurse atrase prin credite bancare etc.
Nivelul tarifelor se stabileºte întotdeauna prin licitaþie,
negociere directã, fiind concretizate prin contractele încheiate
între administraþiile zonelor libere ºi persoanele fizice/juridice
care desfãºoarã activitãþi în perimetrul delimitat.
Concesionarea bunurilor propietate publicã sau privatã a
statului sau administraþiilor, în cazul zonelor libere, se face
prin licitaþie publicã, în baza unui contract, pe o perioadã de
cel mult 49 de ani ºi în schimbul unei redevenþe, consideratã
venitul propriu al administraþiei.
Contribuabilii care obþin venituri din activitãþile
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 21
desfãºurate pe bazã de licenþã în zona liberã, conform Legii
nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, plãtesc o cotã de
impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care
corespunde acestor venituri, pânã la data de 31 decembrie
2004, conform prevederilor Legii 571/2003 privind Codul
fiscal, Titlul II, Capitolul IV, art. 38, alin. (4).
Aliniatul (3) prevede "Contribuabilii care îºi desfãºoarã
activitatea în zona liberã, pe bazã de licenþã, ºi care pânã la
data de 1 iulie 2002 au realizat investiþii în zona liberã, în
active corporale amortizabile utilizate în industria
prelucrãtoare, în valoare de cel puþin 1.000.000 dolari SUA,
beneficiazã de scutire la plata impozitului pe profit, în
continuare, pânã la data de 31 decembrie 2006. Dispoziþiile
prezentului alineat nu se mai aplicã în situaþia în care survin
modificãri în structura acþionariatului contribuabilului. În
înþelesul prezentului alineat, modificare de acþionariat în
cazul societãþilor cotate se considerã a fi o modificare a
acþionariatului în proporþie de mai mult de 25% din numãrul
acþiunilor, pe parcursul unui an calendaristic".
În cazul în care contribuabilul îºi desfãºoarã activitatea în
zona liberã prin unitãþi fãrã personalitate juridicã, acesta este
obligat sã þinã evidenþã contabilã distinctã pentru veniturile ºi
cheltuielile aferente acestei activitãþi, pânã la nivel de balanþã
de verificare. La determinarea profitului aferent activitãþii se
iau în calcul cheltuielile de conducere ºi administrare,
precum ºi alte asemenea cheltuieli, proporþional cu veniturile
obþinute în zona liberã faþã de veniturile totale realizate de
persoana juridicã. Pierderea realizatã din operaþiunile
realizate în zona liberã nu se recupereazã din profitul
impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmând sã fie
recuperatã din profiturile obþinute din aceeaºi zonã.
Pentru activitãþile desfãºurate într-o zonã liberã existã
scutiri speciale în ceea ce priveºte traficul internaþional de
bunuri (a se vedea Legea 571/2003 art. 144, alin. (c)). Astfel,
este permisã introducerea bunurilor strãine, în zona liberã ºi
scutitã de plata TVA în vederea simplei depozitãri, fãrã
întocmirea formalitãþilor vamale. Sunt scutite de plata TVA ºi
operaþiunile de vânzarea-cumpãrare a mãrfurilor strãine
CALCULUL COSTURILOR
DE PRODUCÞIE UTILIZÂND METODA
PRIN COMENZI
Aceastã metodã îºi gãseºte aplicabilitatea în contabilitatea
de gestiune care reflectã producþie individualã sau de serie iar
la sfãrºitul lunii prezintã producþie în curs de execuþie ºi uneori
semifabricate, ca elemente asamblabile ale produselor. În
acest caz produsul finit se obþine prin ansamblarea pãrþilor
sale componente, produse în perioada anteriorã sau în
paralel.
Aceastã metodã este util a fi folositã ºi totodatã aplicabilã
în gestiunea societãþilor din industria mobilei, a confecþiilor, etc.
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
între operatorii din zona liberã sau între aceºtia ºi alte
persoane din afara zonei libere. Bunurile strãine, dacã se
gãsesc în aceeaºi stare ca în momentul introducerii lor, pot fi
scoase din zona liberã, în afara þãrii, fãrã întocmirea
declaraþiilor vamale de export. De precizat, este faptul aceste
scutiri nu se aplicã pentru bunurile care sunt livrate pentru
utilizare sau consum pe teritoriul þãrii, inclusiv pentru acele
bunuri care dupã plasarea în regim de antrepozit vamal
rãmân în România.
Studiu de caz pentru calculul
impozitului pe profit
a) Societatea nu a investit în zona liberã în active
corporale amortizabile utilizate în industria prelucrãtoare, în
valoare de cel puþin 1.000.000 dolari SUA. În aceastã situaþie
societatea va plãti impozit pe profit de 5%.
b) Venituri obþinute în zona liberã 10000 lei
c) Cheltuieli deductibile aferente realizãrii veniturilor
obþinute în zona liberã (Cheltuieli deductibile fiscal) 6000 lei
d) Determinarea profitului impozabil aferent zonei libere:
10000 lei - 6000 lei = 4000 lei
e) Determinarea impozitului pe profit de platã aferent
zonei libere:
4000 lei x 5% = 200 lei
f) Înregistrarea contabilã:
Impozitul pe profit datorat
691 "Cheltuieli privind =
441 "impozit pe profit" 200
impozitul pe profit"
Dinu Lilicã - director economic
Considerente generale
În contabilitatea de gestiune, producþia lansatã cu
comandã va deveni obiectul de cheltuialã. Obiectul unei
comenzi diferã în funcþie de natura producþiei:
- în situaþia producþiei individuale, evidenþa cheltuielilor
de producþie se va realiza fãrã semifabricate;
21
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 22

Expert Contabil

- în situaþia producþiei de serie, evidenþa cheltuielelor se 2 MATERIALE CONSUMABILE 15000

poate realiza atât fãrã semifabricat, cât ºi cu semifabricat.
ATELIER 1 6800
Costul unitar de producþie se calculeazã în momentul
finalizãrii comenzii, raportând totalul cheltuielilor aferente ATELIER 2 6000
fiecãrei comenzi la cantitatea de produse finite rezultate CHELTUIELI CU CENTRALA APÃ 400
dintr-o comandã. CHELTUIELI CU CENTRALA ELECTRICÃ 800
Modul de calcul al costului unitar, la utilizarea acestei
metode, diferã în funcþie de modul de organizare a producþiei CHELTUIELI CU TESA 1000
ºi în aceaºi timp de modul în care se þine evidenþa
cheltuielilor: se aplicã varianta cu semifabricate sau fãrã Înregistrãrile în contabilitatea de gestiune
semifabricate. = 901 "Decontãri 50000
%
Astfel calcul costului unitar devine: interne privind
- în cazul evidenþei cheltuielilor fãrã semifabricate, prin 921 "Cheltuieli ale activitãþii cheltuielile" 35000
însumarea cheltuielelor directe ºi indirecte, pe articole de de bazã"
calculaþie ºi pe secþii ºi împãrþirea sumei rezultate la
921.A1- C1 10000
cantitatea de produse finite obþinute.
- în cazul evidenþei chletuielilor cu semifabricate, costul
unitar pentru fiecare reper care se asambleazã ºi intrã în 921.A1- C2 9000
structura produsului finit, se calculeazã, prin procedeul
diviziunii simple. 921.A2- C1 9000
Utilizarea acestei metode în contabilitatea de gestiune
implicã: 921.A2- C2 7000
- pentru contul 921 "Cheltuielile activitãþii de bazã" 922 "Cheltuieli ale activitãþilor 1200
utilizarea conturilor analitice pe comenzi, în cadrul fiecãrei auxiliare"
comenzi cheltuielile fiind evidenþiate pe locuri de ocazionare
(secþii, ateliere) ºi pe articolele de calculaþie. 922.C-Apa 400
- pentru contul 923 "Cheltuieli indirecte de producþie",
deschiderea conturilor analitice pe locuri de ocazionare, deci 922. C-Electricã 800
zone sau categorii de cheltuieli (secþii, ateliere), pentru a se
923 "Cheltuieli indirecte de 12800
putea realiza ulterior repartizarea asupra comenzilor
producþie"
executate, adicã asupra conturilor analitice corespunzãtoare
ale contului 921 "Cheltuielile activitãþii de bazã". 923.A1 6800
Dacã la sfârºitul unei perioade de gestiune, existã
comenzi care sunt neterminate, cheltuielile efectuate cu 923.A2 6000
comenzile respective vor fi tratate în totalitate ca producþie în
curs de execuþie. 924 "Cheltuieli generale de 1000
asministraþie"

Studiu de caz
B. Evidenþa cheltuielilor de naturã salarialã
Fie o societate, ce dispune douã ateliere (A1, A2), ºi care
utilizeazã o centralã de apã ºi una de energie electricã, pe SALARII CONTRIBUÞII
care le vom considera ca ºi secþii auxiliare. Totodatã existã ºi SOCIALE
un departament de conducere ºi organizare - TESA, iar
societatea funcþioneazã la capacitate maximã ºi nu CHELTUIELI 50000 16000
desfãºoarã activitãþi de desfacere. 1 ACTIVITATEA DE BAZà 25000 8000
ATELIER 1 15000 4800
A. Evidenþa cheltuielilor cu materiile prime ºi materialele
consumabile COMANDA 1 9000 2880
COMANDA 2 6000 1920
CONSUM MATERII PRIME ªI MATERIALE 50000
ATELIER 2 10000 3200
1 MATERII PRIME 35000
COMANDA 1 5000 1600
ATELIER 1 19000
COMANDA 2 5000 1600
COMANDA 1 10000
2 ACTIVITATÃÞI AUXILIARE 15000 4800
COMANDA 2 9000
CENTRALA ELECTRICÃ 8000 2560
ATELIER 2 16000
CENTRALA APÃ 7000 2240
COMANDA 1 9000
3 PERSONAL TEHNIC - 6000 1920
COMANDA 2 7000 ADMISTRATIV A1 ªI A2

22
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 23

Expert Contabil

ATELIER 1 4000 1280

C. Evidenþa cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe
ATELIER 2 2000 640
4 PERSONAL TESA 4000 1280 TOTAL 46000
NOTA: La calculul contribuþiilor sociale sau considerat
1 AFERENTE ACTIVITATÃÞILOR AUXILIARE 9000
doar CAS, CASS ºi ºomajul datorat.
CENTRALA APÃ 4000
Înregistrarea cheltuielilor cu salariile
CENTRALA ELECTRICÃ 5000
= 901 "Decontãri 50000
% 2 AFERENTE A1 ªI A2 36000
interne privind
921 "Cheltuieli ale activitãþii cheltuielile" 25000 ATELIER 1 20000
de bazã"
921.A1- C1 9000 ATELIER 2 16000
3 AFERENTE TESA 1000
921.A1- C2 6000
Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea
921.A2- C1 5000
= 901 "Decontãri 46000
921.A2- C2 5000 %
interne privind
922 "Cheltuieli ale activitãþilor 15000 922 "Cheltuieli ale cheltuielile" 9000
auxiliare"
activitãþilor auxiliare"
922.C-Apa 7000
922.C-Apa 4000
922.C-Electricã 8000
923 "Cheltuieli indirecte de 6000 922.C-Electricã 5000
producþie"
923 "Cheltuieli indirecte de 36000
923.A1 4000 producþie"
923.A2 2000 923.A1 20000
924 "Cheltuieli generale de 4000
asministraþie" 923.A2 16000
Înregistrarea cheltuielilor cu contribuþiile sociale 924 "Cheltuieli generale de 1000
= 901 "Decontãri 16000 administraþie"
%
interne privind
921 "Cheltuieli ale activitãþii cheltuielile" 8000
de bazã" D. Înregistrarea produselor obþinute la costul standard
921.A1- C1 2880
COST TOTAL
COMANDA CANTITATE
921.A1- C2 1920 STANDARD VALORIC
COMANDA 1 23 3000 69000
921.A2- C1 1600

921.A2- C2 1600 COMANDA 2 20 2900 58000

922 "Cheltuieli ale activitãþilor 4800 TOTAL VALORIC GENRAL 127000

auxiliare"
922.C-Apa 2240
= 902 "Decontãri interne 127000
931 "Costul producþiei
privind producþia
922.C- Electricã 2560 obþinute"
obþinutã"
923 "Cheltuieli indirecte de 1920
producþie" E. Înregistrarea deconturilor privind consumurile
923.A1 1280 reciproce în cazul secþiilor auxiliare

923.A2 640 APA FURNIZATÃ PENTRU CENTRALA ELECTRICÃ 15000

924 "Cheltuieli generale de 1280 ELECTRICITATE FURNIZATÃ PENTRU CENTRALA APÃ 30000
asministraþie"

23
octombrie, 2005, nr. 2 (2) www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 24

Expert Contabil

922.C- Electricã = 922.C-Apa 15000 CHELTUIELI

COEFICIENT
CHELTUIELI SALARIALE
DE
ATELIER INDIRECTE AFERENTE
922.C-Apa = 922.C- Electricã 30000 REPARTIÞIE
TOTALE (X) ACTIVITÃÞII
(X/Y)
DE BAZÃ (Y)
F. Înregistrarea deconturilor privind consumurile de apã A1 43080 19800 2,175757575
ºi electricitate de cãtre A1, A2 ºi TESA
A2 31340 13200 2,374242424

1 APA FURNIZATÃ DE C-apa 8500

Sumele care se vor repatiza se obþin înmulþind
ATELIER 1 4000 coeficientul calculat pentru fiecare atelier cu totalul
cheltuielilor salariale, inclusiv contribuþiile, efectuate pentru
ATELIER 2 3500
fiecare atelier pe fiecare comandã la activitatea de bazã.
TESA 1000
2 ELECTRICITATE FURNIZATÃ DE C-electricã 11000 A1-C1: (9000 + 2880) x 2,175 = 25848
A1-C2: (6000 + 1920) x 2,175 = 17232
ATELIER 1 7000 A2-C1: (5000 + 1600) x 2.374 = 15670
ATELIER 2 3200 A2-C2: (5000 + 1600) x 2.374 = 15670
TESA 800 = 923 "Cheltuieli
921 "Cheltuieli ale activitãþii 74420
indirecte de
de bazã"
Înregistrarea contravalorii apei furnizate producþie"
923.A1 43080
= 922.C-Apa 8500 921.A1- C1 25848
%

923 "Cheltuieli indirecte de 7500

producþie" 921.A1- C2 17232

923.A1 4000 923.A2 31340

921.A2- C1 15670
923.A2 3500

924 "Cheltuieli generale de 1000 921.A2- C2 15670

administraþie"

Înregistrarea contravalorii energiei furnizate

G. Repartizarea cheltuielilor generale de administraþie
= 922.C- Electricã 11000
% Cheltuielile generale de administraþie în sumã de 9080
lei se vor repartiza ºi se vor include în costurile comenzilor.
923 "Cheltuieli indirecte de 10200
Vom obþine coeficientul de repartiþie raportând suma totalã
producþie" a cheltuielilor cheltuielilor generale la baza de repartiþie ºi
anume costul de producþie, cont 921 debitat inclusiv prin
923.A1 7000 repartizarea cheltuielilor indirecte. Obþinem baza de
repartiþie de 142420 lei.
923.A2 3200
Coeficientul de repartiþie = 9080 / 142420 =
924 "Cheltuieli generale de 800 0,063755095
administraþie"
Sumele care se vor repartiza se obþin înmulþind
coeficientul calculat cu suma cheltuielilor aferente
F. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producþie activitãþii de bazã, inclusiv repartizarea cheltuielilor
indirecte, efectuate pentru fiecare atelier pe fiecare
Cheltuielile indirecte de producþie în sumã de 74420 lei comandã.
se vor repartiza ºi se vor include în costurile comenzilor.
Vom obþine coeficienþii de repartiþie raportând suma totalã a A1-C1: 47728 x 2,175 = 3043
cheltuielilor indirecte de producþie la baza de repartiþie A1-C2: 34152 x 2,175 = 2177
calculatã prin însumarea salariilor ºi a contribuþiilor sociale A2-C1: 31270 x 2.374 = 1994
efectuate pe fiecare secþie la activitatea de bazã. A2-C2: 29270 x 2.374 = 1866

24
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 25

Expert Contabil

921 "Cheltuieli ale activitãþii = 924 "Cheltuieli 9080 902 "Decontãri interne = 921 "Cheltuieli ale
privind producþia obþinutã" 131500
de bazã" generale de activitãþii de bazã"
administraþie" 902.C1
921.A1- C1 3043 921.A1- C1 43771

921.A1- C2 2177 921.A2- C1 28264

921.A2- C1 1994 902.C2

921.A1- C2 32329

921.A2- C2 1866
921.A2- C2 27136

H. Înregistrarea costului efectiv al producþiei în curs de I. Calculul ºi înregistrarea diferenþei dintre costul efectiv
execuþie ºi costul standard al producþiei finite

Se va realiza în conformitate cu inventarul realizat fiind C1: 72035 - 69000 = 3035

repartizat pe ateliere ºi pe comenzi. C2: 59465 - 58000 = 1465
TOTAL 20000 = 902 "Decontãri
903 "Decontãri interne
1 ATELIER 1 11000 interne privind 4500
privind diferenþele de preþ"
producþia obþinutã"
COMANDA 1 7000
903.C1 902.C1 3035
COMANDA 2 4000
2 ATELIER 2 9000 903.C2 902.C2 1465

COMANDA 1 5000
J. Decontarea costului efectiv al producþiei finite
COMANDA 2 4000

933 "Costul producþiei în = 921 "Cheltuieli ale 901 "Decontãri interne = 931 "Costul 131500
20000 privind cheltuielile" producþiei obþinute"
curs de execuþie" activitãþii de bazã"
931.C1 72035
933.A1- C1 921.A1- C1 7000
931.C2 59465
933.A1- C2 921.A1- C2 4000

K. Închiderea contului 903 "Decontãri interne privind

933.A2- C1 921.A2- C1 5000
diferenþele de preþ"

933.A2- C2 921.A2- C2 4000 931 "Costul producþiei = 903 "Decontãri interne

4500
obþinute" privind diferenþele de preþ"
931.C1 3035 903.C1 3035
Producþia în Cost complet
Cheltuieli
Simbol cont curs de producþie
totale 931.C2 1465 903.C2 1465
execuþie finitã
921.A1- C1 50771 7000 43771
921.A2- C1 33264 5000 28264 L. Decontarea costului efectiv al producþiei în curs de
C1 84035 12000 72035 execuþie

921.A1- C2 36329 4000 32329 1. Închiderea contului 933 "Costul producþiei în

921.A2- C2 31136 4000 27136 curs de execuþie"
C2 67465 8000 59465 902 "Decontãri interne = 933 "Costul producþiei 20000
TOTAL C1 + C2 151500 20000 131500 privind producþia obþinutã" în curs de execuþie"
933.C1 12000

Cost unitar C1 = 72035 / 23 = 3131,96 lei/buc

933. C2 8000
Cost unitar C2 = 59465 / 20 = 2973,25 lei/buc

25
octombrie, 2005, nr. 2 (2) www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 26
Expert Contabil
2. Contul 933 "Costul producþiei în curs de execuþie"
ºi 901 "Decontãri interne privind cheltuielile" pot sã
rãmânã cu sold la sfârºitul perioadei ºi reprezintã
contravaloarea producþiei în curs de execuþie. La
începerea urmãtoarei perioade de gestiune, contul 933
PLASAREA MÃRFURILOR ÎN REGIM
DE PERFECÞIONARE ACTIVÃ (PA)
În situaþia în care produsele compensatoare obþinute
ºi exportate se returneazã definitiv în România, importul
lor se va realiza în conformitate cu prevederile art.197
ºi art. 215, alin. (1) ºi (2) din Regulamentul vamal al
României, cu plata drepturilor vamale de import
corespunzãtoare mãrfurilor strãine din componenþa
acestora la data înregistrãrii declaraþiei vamale de
plasare sub regimul de PA. Aceste mãrfuri (produsele
compensatoare) nu vor putea fi declarate, prin
depunerea unei declaraþii vamale în sistem informatic,
deoarece calculul drepturilor vamale de import se face
pe baza cantitãþilor sau valorilor aferente materiilor
prime strãine încorporate în ele, fapt pentru care se
evidenþiazã separat într-un "buletin de informaþii"
anexat la declaraþia vamalã în detaliu întocmitã manual.
Regimul vamal de PA se poate acorda ºi materiilor
prime ºi materialelor din import care deºi nu se mai
regãsesc în produsele compensatoare exportate, se
utilizeazã la obþinerea lor (permit sau faciliteazã
procesul tehnologic de fabricaþie, fiind distruse sau
consumate în parte ori în totalitate cu ocazia folosirii
lor).
Un exemplu în acest sens sunt:
- catalizatori, acceleratori sau produse de încetinire
a proceselor chimice;
- materiale auxiliare necesare protejãrii, ambalãrii pe
timpul prelucrãrii sau dupã prelucrare, pe timpul
transportului ºi depozitãrii (umeraºe, ambalaje, pungi
de plastic, hârtie cartoane, suporþi de plastic, ace cu
gãmãlie, agrafe metalice, etc;
- materiale necesare creerii mediului fizic sau chimic
esenþial în cazul unor operaþiuni de procesare.
Nu pot fi plasate în regim de perfecþionare activã
urmãtoarele categorii de mãrfuri:
- sursele de energie, altele decât carburanþii
necesari pentru obþinerea produselor compensatoare
sau pentru detectarea defectelor la mãrfurile importate
în vederea remedierii unor defecte (reparaþii);
- lubrifianþii, alþii decât cei folosiþi la operaþiunile de
calibrare, ajustare sau scoatere din tipare, matriþe, a
produselor compensatoare;
- echipamentele ºi utilajele tehnologice.
26
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
"Costul producþiei în curs de execuþie" se va închide
prin contul 921 "Cheltuielile activitãþii de bazã", pe
analitice.
Mirona Serac - economist
Regimul pierderilor rezultate din
procesul de PA
În urma prelucrãrilor mecanice sau a transformãrilor
pe care le suportã materiile prime din import rezultã
inevitabil pierderi cantitative, teoretic ºi ca urmare a
stabilirii ratei de randament iar practic din constatãrile
autoritãþii vamale, cã din cantitatea totalã de mãrfuri
strãine se exportã doar cantitatea aferentã produselor
compensatoare finite. Aspectele juridice sunt
reglementate de prevederile art. 112 din Codul Vamal al
României.
Soluþionarea aspectelor vamale legate de aceste
pierderi se face în conformitate cu decizia DGV
nr.2287/2000 care stabileºte:
- pierderile recuperabile sunt pãrþi provenite din
mãrfurile supuse procesului de prelucrare care pot fi
utilizate ca atare sau ca materie primã pentru alte
produse ºi cãrora li se acordã un alt regim sau destinaþie
vamalã;
- pierderile irecuperabile sunt deºeurile, cazaturile,
rebuturile, resturile etc, provenite din mãrfurile
prelucrate cãrora nu li se mai poate da o altã
întrebuinþare. Conform acestei decizii, la cererea de
autorizare solicitantul va depune o scrisoare prin care
justificã nivelul ratei de randament, precizând estimativ
felul, cantitatea sau procentajul pierderilor care vor
rezulta din producþie.
Justificarea pierderilor se va face prin depunerea la
biroul vamal a urmãtoarelor documente în termenul de
încheiere acordat ºi înscris în declaraþiile vamale de
plasare sub acest regim:
- declaraþiile vamale corespunzãtoare noului regim
sau destinaþie vamalã acordatã pierderilor recuperabile;
- procesele verbale de distrugere sub supraveghere
vamalã a pierderilor irecuperabile. În cazul mãrfurilor
care dispar în mod natural prin evaporare transformare
chimicã ireversibilã sau alte procese chimice din timpul
prelucrãrii metodologia de justificare nu se aplicã.
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 27
Transferul ºi cesionarea mãrfurilor
aflate sub regimul de PA
Potrivit art. 225, alin (1) din Regulamentul vamal
mãrfurile din import în aceeaºi stare sau produsele
compensatoare pot face obiectul transferului parþial
sau total, înainte de expirarea termenului de
încheiere, de la un operator la alt operator, cu acordul
direcþiei regionale vamale emitente a autorizaþiei.
Transferul poate avea drept scop continuarea
operaþiunilor de prelucrare sau transformare sau de
încheiere a regimului de PA prin export ºi angajeazã
rãspunderea juridicã a titularului autorizaþiei de PA.
Continuarea operaþiunilor de perfecþionare activã
de cãtre alt operator se realizeazã pe baza unui
contract de prelucrare la intern care se finalizeazã
prin returnarea produselor comensatoare la titularul
de autorizaþie.
Transferul poate avea ca obiect ºi încheierea
operaþiunii prin export, atunci când este vorba de un
contract de export în comision, prin care comitentul se
obligã sã obþinã produsele compensatoare, iar
comisionarul se obligã sã încheie contracte de export
în condiþii avantajoase de comun acord cu comitentul.
În derularea regimului de PA putem întâlni ºi
operaþiuni de cesionare a acestuia, tot cu aprobarea
direcþiei regionale vamale, de la titularul autorizaþiei
iniþiale la alt titular de autorizaþie care preia
rãspunderea juridicã, privind derularea ºi încheierea
regimului vamal.
Transferul rãspunderii se realizeazã practic prin
depunerea unei declaraþii vamale de cãtre noul titular,
pe baza cãreia se lichideazã parþial sau total
declaraþiile vamale iniþiale (a se vedea ºi prevederile
art. 226 din Regulamentul vamal).
Încheierea regimului de PA
Regimul de perfecþionare activã se considerã
încheiat pentru mãrfurile strãine, când produsele
compensatoare sau mãrfurile strãine în aceeaºi stare
în care au fost importate primesc o nouã destinaþie
vamalã, prin depunerea unei declaraþii vamale la
biroul vamal de încheiere menþionat în autorizaþia de
derulare a regimului.
La expirarea termenului limitã, toate declaraþiile
vamale prin care s-au plasat mãrfuri sub acest regim
trebuie sã fie lichidate (închise), iar cantitãþile de
produse compensatoare exportate trebuie sã fie în
corelaþie cu ratele de randament declarate în
autorizaþia de regim ºi cu cantitãþile efective de
materii prime importate cu aceastã destinaþie.
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
Regimul de perfecþionare activã
cu suspendare (PAS)
Mãrfurile strãine plasate în regim PAS pot fi importate cu
plata drepturilor vamale de import determinate pe baza
elementelor de taxare în vigoare la data înregistrãrii
declaraþiei vamale de import. Produsele compensatoare
obþinute în urma regimului de perfecþionare activã cu
suspendare (PAS) pot fi importate cu plata drepturilor
vamale de import calculate pentru cantitaþile ºi valorile de
mãrfuri strãine incluse în componenþa produselor
compensatoare ºi evidenþiate într-un "buletin de informaþii".
În completarea declaraþiei vamale de import depusã
pentru importul produselor compensatoare se va avea în
atenþie ca în cãsuþele 15, 16, 34, 41, 42 sã se înscrie
datele referitoare la mãrfurile strãine care au intrat în
componenþa produselor compensatoare.
Regimul de perfecþionare activã cu
restituire (PAR)
Pentru operaþiunile de PAR (perfecþionare cu restituire),
termenul limitã acordat nu are legãturã cu închiderea
regimului vamal, ci se referã la data pânã la care, în cazul
exportului produsului compensator, titularul regimului
vamal este îndreptãþit sã solicite restituirea taxelor vamale.
Dupã depãºirea acestui termen, operaþiunea se considerã
încheiatã ºi se scoate din evidenþa biroului vamal, în ceea
ce priveºte operaþiunile de supraveghere, iar produsele
compensatoare rezultate din prelucrare se pot exporta
normal, fãrã a se mai þine cont de regimul vamal iniþial al
materiilor prime din care sunt confecþionate. Altfel spus,
titularul regimului vamal de PAR, în acest caz descris
anterior, nu mai este îndreptãþit sã solicite restituirea
taxelor vamale plãtite la data plasãrii mãrfurilor strãine în
regim PAR.
Restituirea taxelor vamale de import aferente mãrfurilor
strãine, plasate în regim PAR, se face ºi în cazul când
titularul de regim vamal dovedeºte cã produsele
compensatoare au fost plasate în vederea exportului
ulterior, în regim de tranzit vamal, de antrepozit vamal, de
admitere temporarã, de perfecþionare activã cu
suspendare sau sunt introduse într-o zonã liberã. Dacã în
cazul termenului stabilit, titularul nu solicitã prelungirea
sau acordarea unei alte destinaþii vamale, operaþiunea de
PAS se încheie de cãtre biroul vamal, din oficiu, în baza
unui act constatator iar operaþiunea se scoate din
evidenþele acestuia. În aceastã situaþie, taxele vamale ºi
alte drepturi vamale de import, datorate de titularul
regimului, se determinã pe baza elementelor de taxare în
vigoare la data înregistrãrii declaraþiei iniþiale de acordare
a regimului vamal suspensiv ºi anume: nivelul cotei
procentuale din tariful vamal de import, metodele de
determinare a valorii în vamã ºi regulile de origine
aplicabile. Actul constatator astfel întocmit se constituie în
27
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 28
Expert Contabil
titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale ºi altor
drepturi de import la care se adaugã comisionul vamal,
dacã acesta se datoreazã. Totodatã, actul constatator
stabileºte o obligaþie de platã la bugetul de stat, care dupã
scurgerea celor 7 zile de graþie acordate de autoritatea
vamalã în cuprinsul actului, devine restanþã generând
plata unor majorãri de întârziere calculate pentru fiecare zi
de întârziere pânã la data achitãrii sumei datorate, inclusiv
ziua plãþii, în conformitate cu OG nr.11/1996 privind
executarea creanþelor bugetare.
Determinarea cuantumului taxelor
vamale ºi altor drepturi vamale de
import
Vom lua în considerarea cele douã metode prevãzute de
art. 216-219 din Regulamentul vamal:
- metoda cheii cantitative;
- metoda cheii valorice.
Metoda cheii cantitative
A. Varianta un singur fel de produse
compensatoare (PC), obþinute dintr-un singur fel de
marfã strãinã
- din 10.000 kg de tablã se obþin 9.000 kg diverse
coturi metalicepentru instalaþii industriale de încãlzire (PC).
- rata de randament este de 90%.
- se importã 2.700 kg coturi metalice.
Calculul cantitãþii de tablã (marfã strãinã inclusã în
cantitatea de coturi metalice importate) se face conform
formulei:
Cantitate marfã strãinã x (cantitate PC importatã/
cantitate totalã PC obþinutã) = 10.000 x (2.700 / 9.000) =
3.000 kg tablã.
B. Un singur fel de PC obþinute din mai multe feluri
de mãrfuri strãine
- din 10.000 kg de tablã (marfa A) ºi 300 kg de electrozi
de sudurã (marfa B) se obþin cu aceeaºi ratã de
randament de 90%, 9.000 kg de coturi sudate (PC) pentru
industria producãtoare de energie electricã (o
termocentralã).
- din aceastã cantitate de PC se importã 2.700 kg de
coturi.
Calculul cantitãþilor de tablã, respectiv electrozi de
sudurã se face astfel:
tablã 10.000 x (2.700 / 9.000) = 3.000 kg
electrozi de sudurã 300 x (2.700 / 9.000) = 90 kg
C. Mai multe feluri de produse compensatoare
obþinute dintr-un singur fel de marfã strãinã
- din 1.000 kg de piele bovine se obþin 700 kg de cizme
bãrbãteºti (X) ºi 400 kg de cizme de damã (Y).
- rata de randament este de 90%. în produsul
28
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
compensator X se gãseºte cantitatea de 600 kg de piele ºi
în produsul compensator Y se gãsesc 300 kg de piele.
- cantitatea totalã de piele de bovinã care se gãseºte în
cele douã produse compensatoare este de 900 kg, deoarece
rata de randament este de 90% restul de 10% fiind pierderi
irecuperabile - din cantitatea de produse compensatoare se
importã 400 kg de cizme bãrbãteºti ºi respectiv 100 kg de
cizme de damã.
Calculul cantitãþii de marfã strãinã pentru care se
datoreazã taxe vamale este urmãtorul:
1000 (600 / 900) = 666,7 kg de piele s-au folosit pentru
obþinerea produsului compensator X
1000 (300 / 900)=333,3 kg de piele s-au folosit pentru
obþinerea produsului compensator Y
Obþinem:
- cantitatea de piele în produsul X = 666,7 x (400 / 700) =
380,97 kg
- cantitatea de piele în produsul Y = 333,3 x (100 / 400) =
83,33 kg
D. Mai multe feluri de produse compensatoare
obþinute din mai multe feluri de mãrfuri strãine
- din 1.000 kg de piele box ºi 500 kg talpã bovinã se
obþin 1200 kg cizme bãrbãteºti ºi 400 kg cizme de damã în
cele 1200 de kg cizme bãrbãteºti se gãsesc 750 kg piele
box ºi 250 kg de talpã bovinã, iar în cele 400 kg cizme de
damã se gãsesc 200 kg piele box ºi 150 kg talpã.
- diferenþele de cantitãþi în minus, adicã 50 kg piele box
ºi 100 kg talpã sunt pierderi irecuperabile înregistrate în
procesul de fabricaþie.
- se importã 1.100 kg cizme bãrbãteºti ºi respectiv 200
kg cizme de damã.
- se repartizeazã pielea ºi talpa pe cele douã feluri de
încãlþãminte astfel:
1.000 x (750 / 950) = 789,47 kg de piele box aferentã
sortimentului bãrbãtesc
500 x (250 / 400) = 312,50 kg de talpã bovinã aferentã
sortimentului bãrbãtesc
1.000 x (200 / 950) = 210,53 kg de piele box aferentã
sortimentului de damã
500 x (150 / 400) = 187,50 kg de talpã bovinã aferentã
sortimentului de damã
- cantitatea de piele box aferentã importului celor 1.100
kg cizme bãrbãteºti ºi 200 kg cizme damã, se calculeazã
astfel:
789,47 x (1.100 / 1.200) = 723,68 kg
210,53 x (200 / 400) = 105,27 kg
- cantitatea de talpã bovine aferentã importului celor 200
kg cizme de damã este:
312,5 x (1.100 / 1.200) = 286,46 kg
187,5 x (200 / 400) = 93,75 kg
Totalul celor douã feluri de marfã strãinã încorporatã în
produsele compensatoare ce se importã este:
723,68 + 105,27 = 828,95 kg piele box
ºi respectiv
286,46 + 93,50 = 379,96 kg talpã de bovinã.
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 29
Metoda cheii valorice
A. Mai multe feluri de produse compensatoare
obþinute dintr-un singur fel de marfã strãinã
- din 1.000 kg de tablã se obþin 1200 kg reducþii excentrice
ºi respectiv 100 kg coturi sudate.
- rata de randament pentru cantitatea de tablã este de
1200 kg reducþii ºi respectiv 100 kg coturi.
- preþul reducþiilor este de 60.000 lei pe kilogram, deci
valoarea totalã a reducþiilor este de:
1200 kg x 60.000 lei = 72.000.000 lei
iar a coturilor de 50.000 lei pe kilogram adicã,
100 kg x 50.000 lei = 5.000.000 lei
- vom avea un total al produselor compensatoare obþinute
de 77.000.000 lei.
- se importã 800 kg de reducþii ºi 80 kg coturi.
- repartizarea cantitãþii de tablã pe cele douã sortimente de
confecþii metalice:
1.000 x (72.000.000 / 77.000.000) = 935,06 kg la reducþii
1.000 x (5.000.000 / 77.000.000) = 64,94 kg la coturi
- cantitatea de tablã încorporatã în confecþiile metalice
pentru care se datoreazã taxe este de:
935,06 x (800 / 1200) = 623,37 kg la reducþii
64,94 x (80 / 100) = 51,95 kg la coturi
B. Mai multe feluri de produse compensatoare
obþinute din mai multe feluri de marfã strãinã
- din 100 kg de tablã ºi 50 kg de electrozi de sudurã se
obþin 200 kg de coturi sudate ºi 30 kg teuri reduse, rata de
randament fiind de 200 kg coturi respectiv 30 kg teuri.
- preþurile celor douã produse sunt în ordinea enumerãrii lor
12.000 lei respectiv 5.000 lei pe kilogram.
- din calcule rezultã o valoare a produselor compensatoare
de 2.550.000 lei.
- se importã 180 kg coturi sudate ºi 20 kg teuri reduse.
- repartizarea tablei ºi electrozilor pe cele douã sortimente
de confecþii metalice:
100 x (2.400.000 / 2.550.000) = 94,12 kg tablã pentru coturi
50 x (2.400.000 / 2.550.000) = 47,06 kg electrozi pentru coturi
100 x (150.000 / 2.550.000) = 5,88 kg de tablã pentru teuri
50 x (150.000 / 2.550.000) = 2,94 kg electrozi pentru teuri
- cantitãþile de tablã ºi respectiv de electrozi încorporate în
cele douã sortimente de confecþii metalice sunt urmãtoarele:
94,12 x (180 / 200) = 84,71 kg tablã la coturi
5,88 x (20 / 30) = 3,92 kg tablã la teuri
88,63 kg tablã total
47,06 x (180 / 200) = 42,35 kg electrozi
2,94 x (20 / 30) = 1,96 kg electrozi la coturi la teuri
44,31 kg electrozi total
Decontul de justificare ºi cererea de
restituire a taxelor vamale
Potrivit art. 221 din Regulamentul vamal, în cazul regimului
de PAS, titularul autorizaþiei este obligat sã prezinte autoritãþii
vamale, care are în evidenþã operaþiunea, un decont justificativ
octombrie, 2005, nr. 2 (2)
Expert Contabil
în termen de 15 zile de la depunerea declaraþiilor vamale de
plasare a mãrfurilor pentru altã destinaþie vamalã de încheiere
a regimului.
În cazul exportului anticipat de produse compensatoare
decontul de justificare se depune odatã cu declaraþia vamalã
pentru mãrfurile de import. Decontul de justificare trebuie sã
conþinã referiri la toate produsele compensatoare principale ºi
secundare, precum ºi la pierderile care au primit o destinaþie
vamalã legalã. Pentru fiecare operaþiune vamalã care închide
parþial regimul vamal, declaraþia vamalã de plasare a
mãrfurilor se prezintã la biroul vamal împreunã cu o notã de
consum întocmitã de operator. Decontul de justificare se
întocmeste o singurã datã cu ocazia închiderii totale a unei
declaraþii vamale de plasare în regim de perfecþionare activã.
Nota de consum cuprinde date privind materiile prime
prelucrate, declaraþiile vamale de plasare a mãrfurilor în
perfecþionare activã aferente acestor materii prime (care se
lichideazã parþial sau total), precum ºi date privind materiile
prime ºi materialele aflate în stoc ºi neprelucrate. În nota de
consum se menþioneazã ºi modul de repartizare a cantitãþilor
de materie primã strãinã încorporate în produsele
compensatoare obþinute ºi prezentate la biroul vamal.
În cazul regimului vamal de PAR, titularul operaþiunii poate
solicita rambursarea taxelor vamale printr-o cerere de
restituire, întocmitã conform prevederilor art. 232 din
Regulamentul vamal. Din cererea de restituire trebuie sã
reiasã cã produsele compensatoare, sau o parte din acestea,
au primit o destinaþie vamalã care sã permitã rambursarea
taxelor vamale (vezi ºi prevederile alin. 2 al art. 231 din
Regulamentul vamal).
Cererea de rambursare trebuie sã fie depusã la biroul
vamal de plasare cel mai târziu în termen de 6 luni de la data
depunerii declaraþiei sau declaraþiilor, prin care mãrfurile au
primit o destinaþie ce permite restituirea taxelor vamale, sau în
cazuri temeinic justificate termenul se poate prelungi dar nu
mai mult de încã 6 luni. Dupã expirarea termenului de un an
de la data prevãzutã mai sus dreptul de restituire se prescrie.
În cazul operaþiunii de PAR cererea de restituire se poate
depune dupã fiecare declaraþie vamalã de încheiere a
regimului.
Operaþiuni complementare de
perfecþionare activã
Produsele compensatoare sau mãrfurile neprelucrate
aflate sub regimul de PA pot face obiectul, în totalitate sau
în parte, unui export temporar pentru o operaþiune de
perfecþionare complementarã efectuatã în afara teritoriului
vamal al României, pe baza autorizaþiei ºi cu respectarea
condiþiilor pentru perfecþionarea pasivã.
Art.198 din Regulamentul vamal prin care se permit
astfel de operaþiuni se referã la situaþia în care
perfecþionarea complementarã are loc din dispoziþia
agentului economic persoanã românã ºi toate cheltuielile
sunt suportate de acesta. Atât exportul temporar cât ºi
reimportul trebuie sã se încadreze ca termen de realizare
în perioada de valabilitate a autorizaþiei de PA.
În situaþia în care mãrfurile neprelucrate sau produsele
compensatoare exportate temporar sunt reimportate în
29
www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 30
Expert Contabil
regim de PA, valoarea în vamã a acestora se majoreazã
cu valoarea procesãrii obþinutã în operaþiunea de
perfecþionare pasivã (PP).
Produsele reimportate dupã perfecþionarea în afara
teritoriului vamal al României sunt supuse plãþii taxelor
vamale ºi altor drepturi de import potrivit dispoziþiilor legale
referitoare la regimul de perfecþionare pasivã; datoria
vamalã aferentã va fi suspendatã de la platã în cazul PAS
ºi va fi plãtitã în cazul PAR.
Datoria vamalã aferentã valorii adãugate, garantatã
sau achitatã în funcþie de varianta în care se desfãºoarã
PA rãmâne în vigoare pânã în momentul în care mãrfurile
primesc o altã destinaþie vamalã. Pentru mãrfurile aflate în
(continuare din ediþia 1)
CONCEDIILE MEDICALE
METODOLOGII DE CALCUL (II)
Concediul de maternitate
Instrucþiunile din data de 16.07.2004 privind acordarea
concediilor medicale ºi eliberarea certificatelor de concediu
medical, aprobate prin Ordinul 399/2004, prevãd la alin. B, lit. (c),
pct. 1, faptul cã asiguratele au dreptul pe o perioadã de 126 zile
calendaristice la concediul pentru sarcinã ºi lãuzie (prenatal ºi
postnatal), perioadã în care beneficiazã de indemnizaþie de
maternitate (a se vedea art.118 din Legea 19/2000).
Concediul pentru sarcinã se acordã pentru o perioadã de 63
zile înainte de naºtere, iar concediul de lãuzie, pe o perioadã de
63 zile dupã naºtere.
Concediul medical pentru maternitate se acordã exclusiv
pentru sarcinã ºi nu în cazul afecþiunilor care intervin fãrã legãturã
cu acest aspect.
Concediile pentru sarcinã ºi lãuzie se compenseazã între ele,
în funcþie de recomandarea medicului ºi de opþiunea persoanelor
beneficiare (asiguratele). Astfel, în cazul asiguratelor care nu au
beneficiat de concediu medical prenatal sau de întreaga perioadã
stabilitã prin lege, pot beneficia dupã data naºterii copilului de un
numãr de zile de concediu de maternitate pânã la completarea
celor 126 de zile calendaristice, prevãzute ca numãr maxim prin
lege. Totodatã în cazul situaþiilor care implicã decesul copilului la
naºtere, sau în perioada concediului postnatal, indemnizaþia se
acordã pentru întreaga perioadã a concediului de lãuzie.
Concediul medical pentru sarcinã se poate acorda maxim cu
84 zile calendaristice anterior datei estimate a naºterii. În cazul în
care între data naºterii ºi cea estimatã existã un interval mai mare
de 21 zile calendaristice, asiguratele beneficiazã de un concediu
de sarcinã mai mare de 63 de zile calendaristice. Astfel dupã
naºterea copilului, asigurata nu va mai putea beneficia de un
numãr de 42 zile calendaristice din concediul medical pentru
lãuzie, ceea ce determinã acordarea concediului medical pentru
creºterea copilului numai dupã parcurgerea acestei perioade
(prevãzut la art. 16 din OUG 96/2003 pentru modificarea Legii
19/2000).
În cazul asiguratelor cu handicap concediul medical pentru
sarcinã se poate acorda începând cu luna a 6-a de sarcinã,
30
www.CDc.RezonRomania.net octombrie, 2005, nr. 2 (2)
PAS, exportate temporar în PP garanþia vamalã constituitã
iniþial nu va fi disponibilizatã decât în situaþia în care
operaþiunea se va încheia prin export definitiv.
Dacã operaþiunea de perfecþionare complementarã se
deruleazã din dispoziþia partenerului extern ºi toate
cheltuielile sunt suportate de acesta, operaþiunea de PA se
întrerupe prin exportul materiei prime sau produselor
intermediare, fãrã a fi nevoie de eliberarea unei autorizaþii
de perfecþionare pasivã. Reluarea operaþiunii de PA, în
situaþia în care este necesarã, se poate relua pe teritoriul
României dar se va trata ca o altã operaþiune de PA.
Dinu Lilicã - director economic
solicitarea trebuind sã fie însoþitã de certificatul de persoanã cu
handicap, emisã în condiþiile legii.
Cuantumul indemnizaþiei ºi modalitatea de determinare
Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85%,
conform art. 120 din Legea 19/2000 modificatã ºi completatã, din
baza de calcul stabilitã prin lege la data la care intervine dreptul
respectiv ºi se suportã integral de la bugetul asigurãrilor sociale
de stat. Baza de calcul a indemnizaþiei se stabileºte ca sumã a
veniturilor lunare din ultimele ºase luni anterioare primei zile de
concediu medical, pentru care s-a achitat contribuþia individualã,
a angajatului, la asigurãrile sociale (a se vedea art. 99, alin. (1)
din Legea 19/2000). Veniturile care se iau în calcul sunt cele
realizate în timpul efectiv lucrat ºi veniturile cuvenite pentru
concediile de odihnã ºi indemnizaþiile de concediu medical.
Media zilnicã a bazei de calcul se determinã astfel: se împarte
suma veniturilor din ultimele 6 luni la suma numãrului de zile
lucrãtoare de stagiu din aceastã perioadã (inclusiv zilele de
concediu de odihnã sau de concediu medical).
Indemnizaþia de maternitate nu este un venit impozabil fiind
încadratã conform Legii 571/2003, art. 42, alin. (a), la venituri
neimpozabile.
Contribuþia individualã la asigurãrile sociale (CAS)
Pentru indeminzaþia de matenitate nu se datoreazã cota de
9,5% CAS. Conform art. 23 din Legea 19/2000 contribuþia la
asigurãrile sociale se reþine din venitul brut al asiguratului ºi se
vireazã la bugetul de stat de cãtre angajator. Baza de calcul o
reprezintã salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv
sporurile ºi adaosurile reglementate prin lege. Conform art. 26,
alin. (1), lit. (a), contribuþia la asigurãrile sociale nu se datoreazã
pentru sumele care reprezintã "prestaþii de asigurãri sociale care
se suportã din fondurile asigurãrilor sociale sau din fondurile
angajatorului ºi care se plãtesc direct de acesta".
Contribuþia la Fondul asigurãrilor sociale pentru ºomaj
În cazul acordãrii concediului de maternitate conform
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 31

Expert Contabil

prevederilor art. 50, alin (a) Legii 53/2003 privind Codul muncii,
contractul de muncã se suspendã. Conform art. 27 din Legea
76/2002 angajatorii au obligaþia de a reþine ºi de a vira la bugetul
asigurãrilor sociale pentru ºomaj o cotã de 1% aplicatã salariului
de bazã lunar brut realizat de angajaþi. Datoritã faptului cã în
perioada concediului de maternitate contractul de muncã se
suspendã aceastã cota nu se mai aplicã ºi nu este datoratã la
bugetul de stat.
Contribuþia la asigurãrile sociale de sãnãtate
În cazul concediilor de maternitate ºi de creºtere copil,
contribuþia la asigurãrile sociale de sãnãtate nu este datoratã de
asigurat ºi se suportã din alte surse, conform art. 6, alin. (1) ºi (2)
din OUG 150/2002. Aceasta reprezintã o contribuþie a
angajatorului care se deduce din contribuþia angajatorului la
asigurãrile sociale. Conform art. 54, alin. (2), în cazul concediilor
de maternitate aceastã contribuþie se calculeazã prin aplicarea
cotei de 6,5% la baza de calcul constituitã din valoarea a douã
salarii minime brute pe economie. Lunar aceastã contribuþie poate
sã difere în funcþie de numãrul de zile de concediu de maternitate
care se încadreazã în luna respectivã.
Astfel din totalul contribuþiei sociale datoratã de angajator
(CAS) se va deduce atât valoarea indemnizaþiei de maternitate,
cât ºi contribuþia la bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate
aferentã care se va suporta, de fapt, din Bugetul Asigurãrilor
Sociale de Stat (BASS). Angajatorul când va întocmi formularul
declaraþiei 100 "Declaraþie privind obligaþiile de platã la bugetul
general consolidat" va declara la rândul 42 aceste sume.
Exemplu de concediu medical de
lãuzie
- salariul brut 532 lei în ultimele 6 luni (133 de zile lucrãtoare)
în care a cotizat la bugetul asgiurãrilor sociale de stat;
- venitul mediu zilnic este de (532 x 6) / 133 = 24 lei
- luna pentru care calculãm valoarea inndemnizaþiei este de
23 de zile lucãtoare, astfel avem:
(23 zile x 24 lei) x 85% = 469 lei
- dupã cum am menþionat pentru indemnizaþia de
maternitate nu se datoreazã impozitul pe venit, ºomajul ºi CAS-
ul.
- calculãm valoarea contribuþiei la CASS în cuantum de
6,5% aplicat la 2 x 310, valoarea a douã salarii minime pe
economie, sumã pe care angajatorul o va deduce din
contribuþia la CAS.
(6,5% x 620) x (23 / 23) = 40 lei
Specificare: în cazul în care indeminzaþia nu se calculeazã
pentru o lunã întreagã, de exemplu pentru 15 zile lucrãtoare,
formula de calcul va fi:
(6,5% x 620) x (15 / 23) = 26 lei
În acest caz indemizaþia va fi de asemenea calculatã
conform numãrului de zile lucrãtoare:
(15 zile x 24 lei) x 85% = 306 lei
- sã presupunem cã angajatorul datoreazã la CAS o sumã
de 1200 lei, calculatã aplicând la fondul de salarii realizate cota
de 22%. El va deduce din aceastã sumã în primul rând
valoarea indemnizaþiei de maternitate de 469 lei ºi valoarea
contribuþiei la CASS de 40 lei, cuantumul contribuþiei finale la
CAS-angajator fiind de:
1200 - 469 - 40 = 691 lei
Specificare: în cazul în care indeminzaþia nu se calculeazã
pentru o lunã întreagã, de exemplu pentru 15 zile lucrãtoare,
formula de calcul pentru determinarea CAS-angajator va fi:
1200 - 306 - 26 = 868 lei
Nota: La calculul valorilor indemnizaþiilor ºi contribuþiilor s-a
aplicat rotunjirea prin majoarare la leu a ceea ce se situeazã
peste nivelul de 0,50 lei inclusiv ºi prin neglijare a ceea ce se
situeazã sub nivelul de 0,49 lei inclusiv, conform prevederilor
OUG 59/2005, art. 1, ali. (1).
Victoriea Zamfirescu - expert contabil

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã se aflã aici

Forumul contabilului se adreseazã, în principal, utilizatorilor produselor firmei Rezon Media Grup, cu scopul de a
minimiza timpul de rãspuns pentru întrebãrile care apar.
În cadrul acestui forum pot fi aduse în discuþie teme privind fiscalitatea, operaþiunile ºi procedurile contabile,
salarizarea, noutãþi legislative etc. Astfel, vã propunem o modalitate de a comunica interactiv, între dumneavoastrã
cititorii ºi colectivul firmei noastre, care vã asigurã prin intermediul moderatorilor soluþionarea concretã a problemelor.

Propunerea redacþiei
Expert Contabil se defineºte ca o revistã de specialitate realizatã în sprijinul cititorilor. Asigurãm o deschidere totalã
ºi permanentã cãtre cerinþele ºi necesitãþile dumneavoastrã.
Pentru a realiza eficient acest lucru vã propunem varianta dialogului direct. Astfel aºteptãm pãrerile, propunerile,
comentariile dumneavoastrã la adresa de e-mail:

expertcontabil@txmail.ro

31
octombrie, 2005, nr. 2 (2) www.CDcor.RezonRomania.net
Expert Contabil nr. 2.qxp 26.09.2005 10:14 Page 32

Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

Corespondenþã comercialã

Corespondenþã de afaceri

Formulare privind angajarea

Frazeologie standard

Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia speci-
alizatã în fiscalitate
ºi contabilitate a
revistei Expert
Contabil - de ce o
numim ediþie speci-
alizatã? Datoritã
faptului cã în paginile pe care le veþi
studia în continuare, este concentrat
efortul unei echipe formate din
colegii dumneavoastrã. O echipã
care îºi uneºte forþele pentru a
realiza pas cu pas o idee - dialogul
informaþional al specialiºtilor.
Aºadar, în acest numãr vã
invitãm la dialog pe tema procedurii
de desfãºurare a inspecþiei fiscale, a
anumitor aspecte legate de
avansurile bãneºti ºi facilitãþile
fiscale.
Reglementãrile contabile
cuprind practica operaþiunilor
legate de fuziunea societãþilor
comerciale, de înregistrarea
primelor de capital, de procedurile
contabile utilizate în activitatea de
agriculturã.
De asemenea continuãm ciclul
concediilor, început în prima ediþie
a revistei, ºi vom discuta despre
concediul pentru creºtere copil.
Vã invit, în numele echipei care
a cotribuit la realizarea ediþiei, sã
parcurgem pe larg articolele ce
urmeazã.
Anca Buga
CONCEDIILE FUZIUNEA
MEDICALE SOCIETÃÞILOR
METODOLOGII DE COMERCIALE
CALCUL (III)
pag. 9
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
INSPECÞIA FISCALÃ
Anca Buga - director economic
Inspecþia fiscalã reprezintã acþiunea
prin care organele competente ale
statului au dreptul ºi realizeazã
verificarea corectitudinii ºi mãsura în
care contribuabilii îºi îndeplinesc
obligaþiile privind respectarea legislaþiei
fiscale ºi contabile.
Inspecþia fiscalã poate fi realizatã
exclusiv de cãtre Agenþia Naþionalã de
Adimistrare Fiscalã (A.N.A.F.) sau de
personalul din compartimentele de
specialitate ale administraþiilor publice
locale care administrazã sumele
datorate la bugetul general consolidat.
FACTORING
modalitate de finanþare a activitãþii curente
Mirona Serac - economist
În stadiul actual de dezvoltare a
economiei de piaþã, în cadrul
societãþilor comerciale, gestionarea
optimã ºi eficientã a lichiditãþilor
reprezintã o condiþie obligatorie.
Îndeplinirea acestei condiþii se
manifestã prin necesitatea utilizãrii
unor modalitãþi de finanþare flexibile ºi
moderne.
În acest context, un produs utilizat
frecvent în mediile de afaceri dinamice
este factoring-ul. Ca instrument de
finanþare reprezintã o modalitate
rapidã de eliberare a capitalului de
CONTABILITATEA ÎN
AGRICULTURÃ
pag. 14
noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Registrul contribuabililor
Evidenþa plãtitorilor de contribuþii
sociale este cuprinsã în Registrul
contribuabililor. Aceasta conþine datele
de identificare a contribuabilului,
vectorul fiscal (categoriile de obligaþii
fiscale de platã ºi alte informaþii
necesare administrãrii obligaþiilor fiscale
(conform art. 75, alin. (1) din O.G.
92/2003 privind Codul de procedurã
fiscalã).
(continuare în pagina 4)
lucru blocat în creditul furnizor ºi
asigurã totodatã o utilizare productivã
a resurselor financiare. Mecanismul de
desfãºurare este foarte simplu:
creanþele unei societãþi comerciale
(client) cãtre clienþi eligibili sunt
preluate de cãtre o societate de
factoring, bancã (factor) beneficiind de
finanþare imediatã. Factoring-ul devine
una din sursele de asigurare a
lichiditãþilor de fonduri necesare, având
rolul de fluidizare a creanþelor.
(continuare în pagina 6)
ALTE OPERAÞIUNI
VAMALE
pag. 18 pag. 27
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:

INSPECÞIA FISCALÃ
CONDUCERE
Anca Buga - director economic pag. 1
Dan Miheºan
Dragoº Stoica
FACTORING - modalitate de finanþare a activitãþii curente
COORDONATOR Mirona Serac - economist pag. 1
Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI CONCEDIILE MEDICALE - metodologii de calcul (III)

Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 9
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL
Andrei Dragomir Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 11
TEHNOREDACTARE

Cristian Videanu
FUZIUNEA SOCIETÃÞILOR COMERCIALE
Mihai Gheþu Mirona Serac - economist pag. 14
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI ASPECTE PRIVIND IMPOZITAREA - activitãþi de natura

CORECTURÃ barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor ºi cazinourilor
Anca Buga - director economic pag. 17
Diana Moraru
Andreea Bãlãlãu
CONTABILITATEA ÎN AGRICULTURÃ
ADRESA REDACÞIEI
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 18
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8, ÎNREGISTRAREA AVANSURILOR BÃNEªTI CLIENÞI-
Sector 1, Bucureºti FURNIZORI
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 20
E-MAIL

expertcontabil@txmail.ro
O SCURTÃ TRECERE ÎN REVISTÃ A FACILITÃÞILOR
TELEFOANE FISCALE
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 22
021/222.70.75
021/222.70.76
ALTE OPERAÞIUNI VAMALE
VÂNZÃRI Dinu Lilicã - director economic pag. 27
rezon@b.astral.ro

This product is manufactured on a franchise basis

REGIMUL DE ANTREPOZITARE
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 28
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
INSPECÞIA FISCALÃ
stfel Registrul contribuabililor reprezintã evidenþa
A obligaþiilor de platã ºi a plãþilor efectuate pentru
stingerea acestora, respectiv diminuarea. Conform art. 75,
alin. (3) datele din registru vor fi modificate din oficiu în
momentul în care se constatã cã nu corespund stãrii de
fapt reale, pe baza deciziei emise de organul fiscal ºi care
va fi comunicatã contribuabilului.
Contribuabilii care nu au depus declaraþii fiscale, situaþii
financiare, care nu au efectuat plãþi ºi nu au prezentat
solicitãri pentru o perioadã de 12 luni vor fi trasferaþi într-
evidenþã specialã. Reativarea contribuabililor se produce
începând cu data la care se depune o declaraþie fiscalã,
situaþie financiarã, se efectueazã o platã, se formuleazã o
cerere/solicitare la organele fiscale, sau organul
competent constatã situaþia de desfãºurare a unor
activitãþi supuse legislaþiei fiscale.
Consecinþele transferului în evidenþa specialã a
contribuabililor inactivi constau în efectuarea inspecþiei
fiscale de cãtre organul abilitat ºi suspendarea
certificatului de înregistrare fiscalã.
Atribuþii ºi proceduri în cazul
inspecþiei fiscale
Inspecþia fiscalã are loc în termenul de prescripþie a
dreptului de a stabili obligaþii fiscale. În anumite cazuri
speciale având la bazã dcumente justificative acest
termen de prescripþie se poate extinde. Conform art 88 al
O.G. 92/2003 tremenul de prescripþie este de 5 ani
începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui în
care s-a nãscut creanþa fiscalã.
Inspecþia fiscalã se desfãºoarã pe durata programului
de lucru al contribuabilului iar în afara acestui interval doar
cu acordul scris al acestuia ºi cu aprobarea conducãtorului
fiscal.
Inspecþia fiscalã poate fi generalã - verificarea tuturor
obligaþiilor fiscale pe o perioadã de timp - ºi parþialã -
verificarea uneia sau mai multor obligaþii fiscale pe o
perioadã de timp.
Atribuþiile inspecþiei fiscale sunt urmãtoarele:
- investigarea ºi constatarea fiscalã - presupune
stabilirea corectitudinii întocmirii actelor ºi declaraþiilor
fiscale ºi a exactitãþii îndeplinirii obligaþiilor fiscale pe baza
actelor ºi a faptelor care rezultã din activitatea
contribuabilului;
- evaluarea ºi analiza informaþiilor fiscale - se
realizeazã prin confruntarea informaþiilor de care dispune
organul fiscal cu cele care reies din documentele
contribuabililor;
4
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
- sancþionarea în cazul nerespectãrii prevederilor
legislative - are ca scop reglementarea obligaþiilor fiscale
conform legislaþiei în vigoare ºi combaterea abaterilor, a
evaziunii.
Procedurile de control utilizate sunt:
- prin sondaj - verificarea selectivã a documentelor.
Selecþia se face în funcþie de volumul, valoarea ºi
ponderea în activitate;
- inopinant - verificarea actelor ºi a faptelor ce au
rezultat din activitatea contribuabililor, mai ales în urma
sesizãrilor, fãrã a anunþa în prealabil efectuarea inspecþiei;
- încruciºat - presupune verificarea documentelor ºi
operaþiunilor fiscale în comparaþie cu cele realizate de alte
persoane (poate fi ºi inopinant).
Rezultatul inspecþiei se prezintã sub forma unui raport
scris care va conþine constatãrile obþinute de inspectorii
fiscali. În situaþia sezirãrii unor neregularitãþi se va emite
decizia de impunere, iar în caz contrar contribuabilul va fi
informat în scris.
Drepturi ºi obligaþii în cazul
inspecþiei fiscale
Drepturile ºi obligaþiile în cazul inspecþiei fiscale sunt
reglementate legislativ prin Carta drepturilor ºi obligaþiilor
contribuabililor pe timpul desfãºurãrii inspecþiei fiscale
aprobatã prin Ordinul 713/2004 ºi Carta de comunicare
externã a A.N.A.F. aprobatã prin Ordinul 422/2005 ºi Codul
de procedurã fiscalã.
Contribuabilul are dreptul de a fi înºtiinþat despre
acþiunea de inspecþie fiscalã, printr-un "Aviz de inspecþie
fiscalã" care trebuie transmis de organul fiscal în scris
astfel: pentru marii contribuabili cu 30 de zile înainte iar
pentru ceilalþi cu 15 zile înainte de începerea acþiunii.
Avizul de inspecþie fiscalã trebuie sã conþinã date
referitoare la organul juridic care va desfãºura inspecþia,
temeiul legal, data de începere, obligaþiile ºi perioadele
care vor fi supuse controlului ºi posibilitatea de a solicita
amânarea inspecþiei.
Avizul de inspecþie nu e necesar a fi transmis în situaþia
inspecþiei cu caracter inopinant, când se desfãºoarã
pentru soluþionarea cererilor contribuabililor ºi la
solicitarea expresã a autoritãþilor de drept.
Contribuabilii au dreptul de a solicita amânarea
inspecþiei fiscale o singurã datã ºi pe baza unor motive
temeinice. Astfel, în cazul în care se considerã necesar

acest lucru cotribuabilii vor adresa organului fiscal care a
emis avizul, o cerere în scris. Cererea va conþine
elementele de identificare ale societãþii, numãrul avizului
de inspecþie primit, motivele pentru care se invocã
amânarea acesteia ºi data pânã la care se solicitã
amânarea. În cazul unui rãspuns favorabil din partea
organului fiscal, se va expedia un nou aviz de ispecþie
fiscalã în care va fi precizatã data modificatã a inspecþiei.
Aceastã reavizare va respecta condiþia privind intervalul
de timp existent între data avizãrii ºi cea a inspecþiei
efective.
La începerea acþiunii inspecþiei fiscale organele avizate
sunt obligate sã prezinte contribuabilului legitimaþia de
inspecþie fiscalã ºi ordinul de serviciu semnat de
conducãtorul operaþiunii care va fi consemnatã în Registrul
unic de control.
Organelor de control le revine obligaþia de a desfãºura
activitatea astfel încât sã afecteze cât mai puþin derularea
activitãþilor curente ale contribuabilului. Acesta are dreptul
de a fi informat pe tot parcursul desfãºurãrii inspecþiei
asupra constatãrilor rezultate.
Inspecþia fiscalã se va efectua doar în cadrul
termenului de prescripþie ºi doar o singurã datã pentru
fiecare obligaþie bugetarã ºi pentru fiecare perioadã, în
parte. Dacã dupã finalizarea inspecþiei fiscale ºi înainte de
expirarea termenului de prescripþie, apar date
suplimentare, erori de calcul etc. conducãtorul inspecþiei
fiscale poate dispune reverificarea anumitor perioade.
Organul fiscal poate solicita punerea la dispoziþia sa a
înscrisurilor la sediu sau la domiciliul fiscal al
contribuabilului în cauzã. De asemnea dispune de dreptul
de a reþine documentaþia privind stabilirea înregistrarea ºi
achitarea obligaþiilor fiscale pentru o perioadã de maxim
30 de zile. Dacã se prezintã situaþii excepþionale acestã
perioadã se poate prelungi pânã la maximum 90 de zile cu
aprobarea conducãtorului inspecþiei fiscale. Contribuabilul
are dreptul de a primi o dovadã scrisã pentru documentele
reþinute, în care se vor specifica toate elementele
necesare individualizãrii acestora.
Starea de fapt trebuie examinatã obiectiv în cadrul
inspecþiei, iar organul fiscal are datoria de a îndruma
contribuabilii în vederea corectãrii/depunerii declaraþiilor, a
lator documente, în aplicarea legislaþiei fiscale etc.
Organul fiscal are obligaþia sã asigure contribuabilului
dreptul de a-ºi exprima opinia în legãturã cu faptele luate
în considerare la stabilirea deciziei. În anumite situaþii
acest drept nu poate fi exercitat de cãtre contribuabil, cum
ar fi:
- cuantumul creanþelor fiscale se modificã
nesemnificativ;
noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Expert Contabil
- informaþiile prezentate ºi acceptate reies dintr-o
declaraþie sau cerere;
- amânarea deciziei este inacceptabilã conform situaþiei
fiscale reale ºi necesitatea execuþiei obligaþiilor fiscale ale
contribuabilului;
- decizia ar putea fi urmatã de executarea silitã.
Dupã examinarea documentelor, în funcþie de
constatãrile sale, ispectorul are obligaþia sã le discute ºi
dreptul sã solicite explicatii reprezentanþilor legali ºi
personalului din departamentul financiar-contabil. În cazul
în care aceste întrebãri se prezintã în forma scrisã,
rãspunsurile vor de asemenea în scris utilizând formularul
"Nota explicativã". Contribuabilul poate sã nu rãspundã
acestor întrebãri. În acest caz întrebãrile vor fi trimise
printr-o adresã pentru care termenul de rãspuns este de
cel puþin 5 zile lucrãtoare. Dacã nu se primeºte rãspunsul
solicitat, refuzul va fi consemnat în raportul privind
rezultatul inspecþiei fiscale.
La încheierea inspecþiei fiscale contribuabilul are
dreptul de a-i fi aduse la cunoºtinþã constatãrile ºi
consecinþele lor fiscale. Totodatã acesta are dreptul de a
prezenta în scris punctul sãu de vedere cu privire la aceste
constatãri. Dacã efectuarea ispecþiei se va încheia cu
modificarea bazei de impunere a contribuþiilor se va emite
"Decizia de impunere fiscalã".
Contribuabilul are dreptul de a contesta decizia de
impunere dacã nu este mulþumit de rezultatul inspecþiei
fiscale. Va formula contestaþia în scris incluzând datele de
identificare ale societãþii, obiectul contestaþiei, motivele ºi
dovezile. Contestaþia poate fi formulatã ºi de un
împuternicit iar în acest caz se va anexa actul prin care
titularul contestaþiei este delegat pentru aceastã
operaþiune. Aceasta trebuie depusã în termen de 30 de
zile de la data comunicãrii rezultatelor inspecþiei fiscale,
fãrã a lua în considerare ziua de început ºi cea în care
s-a sfârºit termenul. Dacã termenul de depunere al
contestaþiei se sfârºeºte într-o zi de sãrbãtoare legalã,
depunerea acesteia se poate efectua la termen pânã la
sfârºitul primei zile lucrãtoare.
Exercitarea dreptului de contestaþie nu suspendã
obligaþia de platã. Pentru obþinerea suspendãrii este
necesar ca în cuprinsul contestaþiei sã fie solicitatã
suspendarea actului contestat, invocând motive plauzibile
cum ar fi prejudiciul adus societãþii care nu poate fi
recuperat în cazul executãrii actului.
Soluþionarea contestaþiei constã în pronunþarea prin
decizie sau dispoziþie având un caracter definitiv. Deciziile
astfel emise pot fi atacate la instanþa judecãtoreascã de
contencios administrativ.
5
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
FACTORING
modalitate de finanþare a activitãþii curente
Considerente generale
n faza iniþialã între client (aderent) ºi bancã (factor) se
Î încheie un contract de factoring care cuprinde în
clauze toate funcþiile ce trebuiesc îndeplinite de cãtre
factor pentru creanþele cedate, respectiv cumpãrate. În
baza acestui contract aderentul transferã proprietatea
creanþelor proprii dovedite prin facturile comerciale ºi
documentele de livrare a mãrfurilor / prestare a serviciilor,
cãtre factor. Acesta are, conform contractului de factoring,
obligaþia de a asigura încasarea acestor creanþe,
asumându-ºi riscul de neplatã a acestora. Banca, pe baza
documentelor primite, plãteºte la prezentarea facturilor un
procent stabilit din contravaloarea acestora sub forma de
avans, iar diferenþa la o datã viitoare din care se scade
agio (comisionul de factoring).
Volumul creditului acordat se determinã în conformitate
cu documentaþia prezentatã ºi cu respectarea plafonului
maxim de expunere la risc stabilit la nivelul fiecãrei unitãþi
bancare. Garanþia creditului o constiuie creanþele/facturile
prezentate. Inspectorii de credite vor analiza indicatorii de
bonitate, situaþia economico-financiarã, anumite aspecte
nefinanciare adiacente domeniului de activitate. Pe baza
rezultatelor obþinute în urma analizei debitorii vor fi
acceptaþi sau nu. În anumite situaþii acceptarea debitorilor
se face pe baza scrisorilor de garanþie bancarã eliberate
de bãncile ale cãror clienþi sunt. Inspectorilor de credite le
revine ºi obligaþia de a verifica realitatea operaþiunilor
economice prezentate în facturi: executarea ºi livrarea
bunurilor, faptul cã respectivele creanþe nu sunt refuzate la
platã sau în litigiu, termenul pânã la scadenþã sã fie în
acord cu politica factorului etc.
Funcþiile factoring-ului
Factorul cumpãrã creanþele de la clientul de factoring ºi
le prefinanþeazã prin sontare în baza contractului de
factoring. Din acest circuit se desprind funcþiile principale
ale factorului:
- funcþia de finanþare prin care se asigurã lichiditãþile
necesare clientului de factoring;
- funcþia de delcredere prin care clientul de factoring se
protejeazã contra riscurilor de neplatã;
- funcþia de administrare sau de prestãri de servicii prin
urmãrirea stãrii creanþelor clientului de factoring ºi
comunicarea periodicã a acesteia.
Din punctul de vedere al clienþilor principala funcþie a
factoring-ului este cea de finanþare. Aceasta asigurã
lichiditãþile necesare desfãºurãrii activitãþii prin plata
imediatã a creanþei scontate, conform contractului de
factoring. Avantajul clientului constã în faptul cã paote
încasa contravaloarea mãrfurilor/serviciilor înainte de
6
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
scadenþa facturilor.
Un aspect important este ca factorul sã intre în posesia
creanþelor, conform contractului de factoring, deoarece în
acest mod clientul de factoring se va degreva de
influenþele negative pe care le-ar putea avea cauzele de
sezonalitate ºi conjuncturale asupra lichiditãþilor sale.
În contabilitatea clientului de factoring posturile de
creanþe vor fi înlocuite de posturi de disponibilitãþi
financiare în conturile curente la bãnci/casã. Astfel se
realizeazã eliberarea unui mijloce circulante - creanþele cu
scadenþã - în favoarea unor disponibilitãþi financiare a
cãror lichiditate este imediatã. Finanþarea prin factoring se
pliazã în special dupã necesitãþile financiare ale
societãþilor în faza de expansiune pentru care lichiditãþile
reprezintã o problemã vitalã.
Finanþarea prin factoring se deosebeºte de celelalte
metode de finanþare datoritã modului de precepere
conform: provenienþei mijloacelor financiare - finanþare
externã, utilizãrii mijloacelor - finanþare a cifrei de afaceri,
duratei de finanþare - finanþare pe termen scurt.
Astfel pentru clientul de factoring momentul desfacerii
mãrfurilor, respectiv prestãrii serviciilor coincide cu
momentul realizãrii cifrei de afaceri, a lichiditãþilor.
Factoring-ul intern
Factoring-ul intern reprezintã o modalitate de finanþare
prin cedarea creaþelor din livrãrile de bunuri sau prestarea
de servicii cãtre clienþii interni, pe bazã de comenzi ferme
sau contrate comerciale cu plata la termen. Se obþine,
astfel, o finanþare opþionalã sau sistematicã în funcþie de
necesitãþi, gestiunea eficientã a clienþilor ºi a creanþelor cu
plata la scadenþã. Arendentul poate opta pentru acoperirea
riscului de neplatã a debitorilor (factoring cu sau fãrã
recurs). Prin contractul de factoring se transferã factorului
operaþiunile de urmãrire a încasãrii facturilor, de
administrare ºi încasare a creanþelor, degrevând
arendentul de aceste activitãþi.
Factoring-ul extern
În funcþie de politica societãþii de factoring cu care se
încheie contractul, în cazul exporturilor care depãºesc un
anumit nivel, se poate opta petru finanþarea prin factoring
extern. Astfel se tranferã factorului documentele
justificative privind creanþele din exporturile efectuate
(facturi, documente de transport, DIV) ºi se va încasa în
valuta respectivã procetul maxim acceptat de societatea
de factoring din contravaloarea creanþelor respective. Prin
utilizarea acestui instrument se eliminã riscurile de
insolvabilitate ale clienþilor precum ºi cele specifice
tranzacþiilor internaþionale (riscul de schimb, riscul de
þarã).

Gradul de lichiditate ºi finanþarea
prin factoring
Cunoaºterea gradului de lichiditate este un element
obligatoriu în cadrul oricãrei socetãþi comerciale.
Asigurarea lichiditãþilor necesare desfãºurãrii activitãþii
este un elemet primordial în evitarea riscului de faliment.
Factoring-ul este unul din instrumentele financiare care
poate avea o contribuþie majorã la realizarea acestui
aspect.
Lichiditatea reprezintã posibilitatea de a acoperi
obligaþiile de scurtã duratã cu mijloace de platã disponibile
la un moment dat. În activitatea societãþilor comerciale
obligaþiile comerciale trebuie respectate conform
termenelor contractuale. Lichiditatea optimã depinde de
posibilitatea de procurare a mijloacelor financiare
necesare pentru a asigura derularea normalã a activitãþii.
Determinarea gradului de lichiditate se face pe baza
posturilor bilanþiere de activ ºi de pasiv. În primã fazã
acestea se pot ordona dupã douã criterii: în ordinea
noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Expert Contabil
relevanþei asupra lichiditãþii cu scopul de a se elimina
poziþiile care nu au influenþã relevantã; în ordinea
scadenþei acestora cu scopul de a evidenþia perioada de
timp necesarã pentru transformarea elementelor de
patrimoniu în mijloace de platã.
Indicatorii de lichiditate exprimã, în general, viteza de
timp de transformare a structurilor patrimoniale în mijloace
bãneºti. Astfel putem enumera:
- lichiditatea în mijloace bãneºti;
- lichiditatea cu perspectivã scurtã;
- lichiditatea cu perspectivã medie.
Lichiditatea în mijloace bãneºti
Lichiditatea în = Mijloace de platã curente
x 100
mijloace bãneºti Datorii pe termen scurt
Exprimã gradul de lichiditate în funcþie de mijloacele de
platã ºi datoriile cu scadenþã pe termen scurt - lichiditatea
mijloacelor bãneºti.
7
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Lichiditatea cu perspectivã scurtã
Lichiditatea cu Mijloace de platã +
x 100
perspectivã = Creanþe pe termen scurt
scurtã Datorii pe termen scurt
Exprimã gradul de lichiditate în funcþie de mijloacele
circulante, mai puþin stocurile ºi datoriile cu scadenþã pe
termen scurt - lichiditate condiþionatã de mijloace bãneºti
curente ºi recuperarea/încasarea efectelor de platã ºi a
creanþelor.
Lichiditatea cu perspectivã medie
Lichiditatea cu Mijloace de platã +
x 100
perspectivã = Creanþe pe termen scurt
medie + Stocuri
Datorii pe termen scurt
Exprimã gradul de lichiditate în funcþie de mijloacele
circulante ºi datoriile cu scadenþã pe termen scurt -
lichiditatea condiþionatã de viteza de transformare a
mijloacelor circulante în disponibilitãþi bãneºti.
Pentru gestiunea eficientã a activitãþii economice,
stabilirea sistematicã ºi periodicã a gradului de lichiditate
oferã un control permanent asupra situaþiei financiare a
întreprinderii.
Avantajele finanþãrii prin factoring
cu scopul îmbunãtãþirii lichiditãþii
Factoring-ul oferã aderentului avantaje considerabile,
cel mai important fiind transformarea imediatã a creanþelor
cedate ºi vândute în lichiditãþi. Aceste lichiditãþi permit
achitarea obligaþiilor curente în timp util ºi echilibrarea
balanþei de încasãri ºi plãþi.
Asigurarea lichiditãþilor imediate de cãtre factor se
reflectã în gradul de lichiditate a clientului de factoring
deoarece creanþele care sunt lichiditãþi cu perspectivã
scurtã ºi medie se tranformã în mijloace bãneºti curente.
Se obþine astfel o finanþare adaptatã nevoilor de lichiditãþi
ºi o gestiune îmbunãtãþitã a trezoreriei, în concordaþã cu o
capacitate maximã de mobilizare a creanþelor.
Concluzia ce se desprinde este cã principala funcþie a
factoring-ului este finanþarea.
Funcþiile de delcredere ºi de administrare devin
secundare însã nu mai puþin importante. Acestea oferã
clienþilor de factoring posibilitatea de a reduce costurile de
exploatare datoritã simplificãrii procedurii de administrare
a conturilor de clienþi. Factorului îi revine obligaþia de a
urmãrii încasarea creanþelor ºi de a informa periodic
aderentul despre situaþia realã. Totodata se eliminã ºi
riscul de neplatã, de neîncasare a creanþelor atât la intern
cât ºi la extern o datã cu cedarea creanþelor respective. În
acest mod se diversificã elementele de gestiune ºi se
asigurã creºterea nivelului de rentabilitate.
Lichiditãþile asigurate prin factoring vor fi întotdeauna
8
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
proporþionale cu cifra de afaceri, transpusã în volumul
vânzãrilor de produse ºi prestãrilor de servicii, dovedindu-
se a fi congruent cu volumul activtãþii. Prin asigurarea
lichiditãþilor necesare factoring-ul contrbuie astfel la
creºterea activitãþii, a volumului de desfaceri.
Costurile de factoring ºi reantabilitatea
Costul finanþãrii prin factoring reprezintã diferenþa între
valoarea creanþelor (a facturilor, a contractelor) ºi preþul de
cumpãrare a acestora de cãtre societatea de factoring.
Aceastã diferenþã reprezintã taxele de factoring, care sunt
venituri petru societatea de factoring ºi costuri pentru
aderent.
În general se observã faptul cã aceste costuri sunt în
general în linie cu cele ale finanþãrii bancare. Costul e
constituit din comisionul de factoring la care se adaugã
dobânda practicatã pe piaþa de credite. În cazul unui
contract ce prevede realizarea serviciilor de administrare
ºi asigurare a creanþelor, de informare periodicã a
clientului de factoring se mai adaugã anumite sume la
acest cost. În cazul unui volum mare de operaþiuni costul
acestor comisioane pe unitate va fi redus.
Luând în considerare aceste aspecte, clientul de
factoring va trebui sã realizeze analiza acestor costuri
înainte de încheierea contractului. Scopul analizei rezidã
în determinarea rentabilitãþii ºi eficienþei serviciilor oferite
de factor în comparaþie cu volumul lichiditãþilor necesare ºi
costurile altor instrumente de finanþare.
Factoring-ul în mediul economic românesc
În mediul economic european facoring-ul deþine una din
primele poziþii la capitolul instrumente de finanþare. La noi
în þarã acest instrument de finanþare se situeazã la
începuturile utilizãrii ºi promovãrii atât în rândul societãþilor
de factoring cât ºi în rândul clienþilor de factoring.
Acest lucru îºi gãseºte explicaþia în însãºi natura
operaþiunii: factoring-ul reprezintã cedarea creanþelor
agentului economic cãtre bancã, ceea ce presupune
asumarea de cãtre factor a riscului de neplatã a creaþelor
respective.
Cauza acestei manifestãri o constituie natura
reglementãrilor legislative sub incidenþa cãrora cade
neplata acestor creanþe. Riscul de neplatã pe care ºi-l
asumã societãþile de factoring devine astfel necontrolabil
ºi greu de controlat.
Utilizarea factoring-ului ca instrument de finanþare
modernã în cel mai eficient mod devine condiþionatã de
existenþa unei rigurozitãþi ferme în ce priveºte contractarea
obligaþiilor comerciale, consemnarea clarã a obligaþiilor
pãrþilor în formã scrisã ºi totodatã verificabilã.
Am consemnat astfel, cele mai importante aspecte ale
problematicii finanþare prin factoring, ce trebuiesc luate în
considerare temeinic pentru a determina eficienþa utilizãrii,
costurile implicate ºi riscurile existente.

CONCEDIILE MEDICALE
metodologii de calcul (III)
Concediul pentru creºterea copilului
(CCC)
C.C.C, C.M. ºi C.P.
roblematica concediului pentru creºtere copil este
P necesar a fi abordatã în prima etapã prin realizarea
unei raportãri la concediul de maternitate ºi concediul
paternal pentru a evita eventualele confuzii între acestea.
Astfel concediul pentru creºtere copil se acordã
opþional, la cererea oricãruia din pãrinþii copilului, iar
concediul de maternitate se acordã mamei ºi are
caracterul unui concediu medical. Stagiul de cotizare
pentru CCC este de 10 luni anterior naºterii copilului, iar
pentru CM de 6 luni. Perioada de acordare a CCC este
pânã în momentul în care copilul îndeplineºte 2 ani, iar în
cazul copilului cu handicap pânã acesta împlineºte 3 ani.
CM se acordã în funcþie de recomandarea medicului. Dacã
concediul prenatal are un caracter opþional, concediul
postnatal este obligatoriu pentru o perioadã de 42 de zile
dupã naºterea copilului. CCC se poate acorda doar dupã
ce s-a efectuat CM obligatoriu (cele 42 de zile).
CCC poate fi solicitat ºi efectuat ºi de tatãl copilului ºi
este un concediu de asigurãri sociale. Concediul paternal
nu este un concediu de asigurãri sociale ºi se acordã
conform Legii 210/1999 dupã naºterea copilului, dar nu
mai târziu de 8 sãptãmâni de la naºterea acestuia. Dacã
CCC efectuat de tatãl copilului este pentru creºterea
acestuia, CP se acordã cu scopul de a permite
participarea efectivã la îngrijirea noului nãscut. Conform
art. 1, alin. (2), Legea 210/1999 durata acestuia este de 5
zile lucrãtoare. În cazul în care tatãl satisface stagiul militar
durata permisiei acordate este de 7 zile, iar în cazul în care
a obþinut astestatul de absolvire a cursului de puericulturã
va fi de 15 zile lucrãtoare. Indemnizaþia de CP se acordã
din fondul de salarii al angajatorului ºi nu din bugetul
asigurãrilor sociale de stat.
Beneficiarii C.C.C. ºi perioada de acordare
Concediul pentru creºtere copil se acordã la solicitarea
unuia ditre pãrinþi, care îndeplineºte condiþiile privind
stagiul de cotizare ºi pe baza dovezii cã celãlalt pãrinte nu
beneficiazã de acest drept. Beneficiarii CCC sunt asiguraþii
prevãzuþi la art. 5, Legea 19/2000 ºi anume: salariaþii
încadraþi cu contract individual de muncã, ºomerii aflaþi în
perioada de platã a indemnizaþiei de ºomaj, persoanele
care se aflã în raporturi de serviciu, ºi alþi asiguraþi (membri
A.F, administratori care au contract, asociaþi unici).
Concediul pentru creºtere copil se poate acorda doar
dupã efectuarea concediului de maternitate. Existã
posibilitatea compensãrii CM prenatal ºi postnatal (a se
noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Expert Contabil
vedea Expert Contabil ediþia 2) dar cu obligativitatea
executãrii a 42 de zile concediu postatal (OUG 96/2003).
Astfel se poate opta pentru CCC începând cu a 43-a zi
dupã naºterea copilului, iar în funcþie de situaþie dupã
efectuarea celor 126 de zile de CM. Acestã decizie are la
bazã considerente de naturã financiarã: asiguratele pentru
care cuantumul salariului încris în contractul de muncã
este mare opteazã pentru un concediu de maternitate de
duratã maximã iar cele care nu se aflã în aceastã situaþie
vor prefera varianta de a beneficia de CCC începând cu
cea de-a 43-a zi dupã naºtere.
În situaþia generalã perioadele pentru acordarea CCC
ºi CM se prezintã astfel: concediu medical prenatal de 84
de zile, concediu medical postnatal 42 zile ºi începãnd cu
cea de a 43-a zi dupã naºtere concediu pentru creºtere
copil.
În situaþia în care s-a beneficiat de o perioadã mai
mare de 84 de zile de concediu prenatal se va beneficia
de CCC daor din a 43 zi dupã naºtere iar perioada
cuprinsã de la data încheierii CM pânã în cea de a 43-a zi
dupã naºtere, zile care nu au fost acoperite de CM nu va
fi luatã în considerare ca fiind asimilatã stagiului de
cotizare ºi vor fi considerate absenþe motivate de la locul
de muncã. O soluþie ar putea fi negocierea cu angajatorul
pentru a beneficia de venit salarial în aceastã perioadã ºi
astfel perioada va fi luatã în calcul la stagiul de cotizare.
În cazul în care CCC se va acorda tatãlui, dacã acesta
îndeplineºte condiþia privind stagiul de cotizare, începând
cu cea de a 43-a zi dupã naºterea copilului. CC pentru
tatãl copilului se poate acorda înainte de expirarea
termenului de 43 de zile în situaþia decesului mamei, dacã
mama nu îndeplineºte condiþia de a fi efectuat stagiul de
cotizare de 6 luni anterioare primei zile de CM sau nu este
asigurat în sistemul public de pensii.
Stagiul de cotizare, cuantumul indemnizaþiei ºi
modalitatea detereminare
Stagiul de cotizare necesar a fi efectuat înaintea
naºterii copilului pentru a se putea beneficia de CCC este
de 10 luni în ultimele 12 luni pânã la naºterea copilului.
Astfel aceastã perioadã de cotizaþie de 10 luni nu este
necesar a fi continuã. În cazul naºterii premature a
copilului perioada luatã în calcul a stagiului necesar a fi
efectuat se va diminua cu perioada cuprinsã între data
naºterii efective ºi data prezumtivã a naºterii normale
certificatã de medicul de specialitate.
Stagiul de cotizare se constituie din perioadele pentru
care s-a datorat contribuþia la asigurãrile sociale atât de
angajat cât ºi de angajator la care se adaugã perioadele
asimilate. Perioadele asimilate se vor lua în calcul doar în
mãsura în care nu se suprapun celor contributive. Acestea
reprezintã acele perioade în care nu s-a contribuit efectiv
9
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
la contribuþia pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat dar
nu eliminã faptul de a beneficia de dreptul la asigurãrile
sociale de stat, cum sunt: concediile medicale, CCC
pentru copilul nãscut anterior, perioada în care s-au urmat
cursuri de zi în cadrul sistemului de învãþãmânt universitar,
pe durata normalã cu condiþia absolvirii, iar în cazul tatãlui
perioada în care a satisfãcut serviciul militar.
În cazul în care perioada de cotizare nu este realizatã
conform reglementãrilor legale se poate obþine concediul
dar nu ºi dreptul de a încasa indemizaþia corespunzãtoare.
Aceastã perioadã va fi consideratã absenþã motivatã la
locul de muncã, pe baza dovezii cã celãlalt pãrinte nu
beneficiazã de CCC ºi nu poate fi consideratã de angajator
ca ºi abateri de la disciplina muncii.
Baza de calcul pentru determinarea cuantumului
indemnizaþiei de concediu pentru creºtere copil se
diferenþiazã în funcþie de data la care s-a stabilitã la
naºterea dreptului de încasare a acesteia.
Astfel pentru cele stabilite anterior datei de 31
decembrie 2003 se disting 2 situaþii:
- în cazul în care calitatea de asigurat s-a stabilit
anterior datei de 17 martie 2003, stagiul de cotizare este
de 6 luni în ultimele 12 luni anterior naºterii copilului;
- în cazul în care calitatea de asigurat s-a stabilit dupã
data de 17 marite 2003 trebuia sã se fi realizat un stagiu
de cotizare de 10 luni în ultimele 12 luni anterioare naºterii
copilului (conform OUG 9/2003).
Indemnizaþia reprezintã în acest caz 85% din media
veniturilor pe perioada stagiului de cotizare.
Pentru dreptul care a fost stabilit dupã data de 31
decembrie 2003 conform art. 125 din Legea 19/2000 baza
de calcul a imdemnizaþiei o reprezintã valaorea salariului
mediu brut pe economie.
Cuantumul indemnizaþiei reprezintã 85% din valoarea
bazei de calcul. Valoarea salariului mediu brut pe
economie se stabileºte anual perin legea asigurãrilor
sociale de stat (conform Legii 512/2004 pentru anul 2005
cuantumul este de 9.211.000 ROL pânã la 30.06.2005 ºi
921 RON dupã aceastã datã conform OUG 47/2005 art. 7,
alin. (2)). Astfel începând cu data de 01.07.2005
cuantumul indemnizaþiei este de 783 RON.
Indemnizaþiile îºi pãstreazã valoarea determina în
funcþie de reglementãrile legislative în vigoare la data
obþinerii dreptului
Reluarea plãþii indemnizaþiilor care au fost suspendate
se face la valoarea existentã în momentul suspendãrii.
Indeminzaþia pentru CCC se suportã integral din
bugetul asigurãrilor sociale de stat. Calculul ºi plata
efectivã a indemnizaþiei revine angajatorului. Beneficiarii
trebuie sã prezinte angajatorului o declaraþie pe proprie
rãspundere cã celãlalt pãrinte nu beneficiazã de acest
drept.
Plata indeminzaþiei are loc cel târziu la data lichidãrii
drepturilor salariale pe luna respectivã. Acestã sumã va fi
dedusã de cãtre angajator din contribuþia datoratã de cãtre
acesta la bugetul asigurãrilor sociale de stat.
10
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
În situaþia în care cuantumul indemnizaþiei depãºeºte
contribuþia datoratã de angajator pe baza dispoziþiei de
încasare ºi a documentaþiei necesare depusã la casa de
pensii se va realiza eliberarea sumei datorate din bugetul
asigurãrilor sociale de stat.
În situaþia în care intervine situaþia încheierii unui
contract de muncã pe care asiguratul la încheiat pe
pedioadã determinatã sau angajatorul îºi înceteazã
activitatea sumele reprezentând indemnizaþiile stabilite
anterior acestei date se vor încasa de la casele teritoriale
de pensii din bugetul asigurãrilor sociale de stat.
Contribuþia individualã la asigurãrile sociale (CAS)
Pentru indeminzaþia pentru CCC nu se datoreazã cota
de 9,5% CAS. Conform art. 23 din Legea 19/2000
contribuþia la asigurãrile sociale se reþine din venitul brut al
asgiuratului ºi se vireazã la bugetul de stat de cãtre
angajator. Baza de calcul o reprezintã salariile brute
individuale realizate lunar, inclusiv sporurile ºi adaosurile
reglementate prin lege. Conform art. 26, alin. (1), lit. (a),
contribuþia la asigurãrile sociale nu se datoreazã pentru
sumele care reprezintã "prestaþii de asigurãri sociale care
se suportã din fondurile asigurãrilor sociale sau din
fondurile angajatorului ºi care se plãtesc direct de acesta".
Contribuþia la Fondul asigurãrilor sociale pentru ºomaj
În cazul acordãrii CCC conform prevederilor art. 51, alin
(a) Legii 53/2003 privind Codul muncii, contractul de
muncã se suspendã. Conform art. 27 din Legea 76/2002
angajatorii au obligaþia de a reþine ºi de a vira la bugetul
asigurãrilor sociale pentru ºomaj o cotã de 1% aplicatã
salariului de bazã lunar brut realizat de angajaþi. Datoritã
faptului cã în perioada concediului de maternitate
contractul de muncã se suspendã aceastã cota nu se mai
aplicã ºi nu este datoratã la bugetul de stat.
Contribuþia la asigurãrile sociale de sãnãtate
În cazul concediului ºi de creºtere copil, contribuþia la
asigurãrile sociale de sãnãtate nu este datoratã de
asigurat ºi se suportã din alte surse, coform art. 6, alin. (1)
ºi (2) din OUG 150/2002. Aceasta reprezintã o contribuþie
a angajatorului care se deduce din contribuþia
angajatorului la asigurãrile sociale. Conform art. 54, alin.
(2), în cazul CCC aceastã contribuþie se calculeazã prin
aplicarea cotei de 6,5% la baza de calcul constituitã din
valoarea a douã salarii minime brute pe economie. Lunar
aceastã contribuþie poate sã difere în funcþie de numãrul
de zile de concediu de maternitate care se încadreazã în
luna respectivã.
Astfel din totalul contribuþiei sociale datoratã de
angajator (CAS) se va deduce atât valoarea indemnizaþiei
de maternitate, cât ºi contribuþia la bugetul asigurãrilor
sociale de sãnãtate aferentã care se va suporta, de fapt,
din Bugetul Asigurãrilor Sociale de Stat (BASS).
Angajatorul când va întocmi formularul declaraþiei 100
 Expert Contabil

"Declaraþie privind obligaþiile de platã la bugetul general
consolidat" va declara acest aceste sume.
Considerente
Pentru salariatul aflat în concediu pentru creºtere copul
este interzisã concediere conform art. 60, alin. (1), lit. e). În
situaþia încetãrii activitãþii societãþii sau reorganizãrii
judiciare concedierea este posibilã, iar asiguratul se va
adresa casei teritoriale de pensii pentru plata indemnizaþiei
(art. 129 din Legea 19/2000).
Perioada de CCC se încadreazã la categoria perioade
asimilate în cazul stabilirii pensiei ºi a altor drepturi de
asigurãri sociale.
Pentru anii când se acordã dreptul de a efectua CCC ºi
la revenirea în activitate dupã aceastã perioadã angajaþii
au dreptul la efectuarea concediului de odihnã proporþional
cu perioada lucratã efectiv în acel an.
Victoriea Zamfirescu - expert contabil

CONTABILITATEA PRIMELOR
LEGATE DE CAPITAL
D. Primele de conversie a obligaþiunilor în acþiuni apar
Considerente generale odatã cu realizarea operaþiunii de convertire a
obligaþiunilor în acþiuni ºi reprezintã valoric diferenþa între
valoarea nominalã a obligaþiunilor în cauzã ºi valoarea
rimele legate de capital reprezintã suplimentul de
P aport neîncorporat în capitalul social. In functie de
modul de constituire primele de capital se grupeazã în mai
nominalã a acþiunilor.

Contul Prime de capital, din punctul de vedere al

multe categorii.
conþinutului economic este un cont de surse proprii, iar din
Primele de capital sau capitalul adiþional reprezintã
perspectiva funcþiei contabile este un cont de pasiv, prin
excedentul între valoarea de emisiune ºi valoarea
intermediul cãruia se înregistreazã primele de capital.
nominalã a acþiunilor pãrþilor sociale (primele de
emisiune); între valoarea contabilã sau intrinsecã a
În creditul acestui cont se înregistreazã primele de
acþiunilor stabilite ºi valoarea lor nominalã în urma fuziunii
emisiune, de fuziune sau de aport la capital.
societãþilor (primele de fuziune), între valoarea bunurilor
primite ca aport ºi valoarea nominalã a acþiunilor sau
În debitul acestui cont se înregistreazã valoarea
pãrþilor sociale subscrise (primele de aport) ºi între
primelor de capital, încorporate în capitalul social precum
valoarea nominalã a obligaþiunilor convertite în acþiuni ºi
ºi a celor trecute la rezerve.
valoarea nominalã a acþiunilor (prime de conversie a
obligaþiunilor în acþiuni).
Soldul acestui cont este creditor ºi evidenþiazã primele
existente. Determinarea primelor de capital cu ocazia
Astfel:
emisiunii de acþiuni noi, a fuziunii ºi a aporturilor se face
þinând seama de cele douã valori ale acþiunilor: valoarea
A. Primele de emisiune reprezintã valoric diferenþa
nominalã stabilitã prin statutul societãþii, care nu se
dintre valoarea de emisiune a noilor actiuni/pãrþi sociale
schimbã ºi valoarea actualã sau realã a acþiunilor.
care este mai mare ºi valoarea nominalã a acestora, mai
micã. Primele emisiuni au funcþionalitate dublã:
Operaþiile care se înregistreazã în contabilitate privind
- acoperã cheltuielile de emisiune a acþiunilor;
primele legate de capital sunt cele legate de constituirea
- echilibreazã drepturile acþionarilor noi cu cele ale
lor ca sursã de finanþare ºi de utilizare pentru acoperirea
vechilor acþionari, compensând diferenþa dintre valoarea
cheltuielilor de stabiliment sau de încorporarea lor în
nominalã ºi valoarea contabilã a vechilor actiuni;
rezerve.
B. Primele de aport reprezintã diferenþa dintre
valoarea bunurilor aportate ºi valoarea nominalã a Exemple privind primele legate de
acþiunilor sau pãrþilor sociale atribuite în schimbul capital
contribuþiei. Funcþionalitatea primelor de aport este aceeºi
cu a primelor de emisiune.
Exemplul 1
C. Primele de fuziune reprezintã diferenþa între
Se realizeazã subscrierea aporturilor, valoarea la preþ
valoarea bunurilor primite prin fuziune ºi suma cu care a
de emisiune fiind de 1200 lei, iar valoarea nominalã a
crescut capitalul social.
acþiunilor subscrise de 1000 lei. Primele de emisiune

11
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

constituite au urmãtoarea destinaþie: 60 lei pentru

456 "Decontãri = % 12000
acoperirea cheltuielilor de constituire, 40 lei pentru
cu asociaþii privind 104 "Prime legate de
constituirea de rezerve ºi 100 lei pentru creºterea 2000
capitalul" capital"
capitalului social.
1011 "Capital subscris 10000
Constituirea capitalului social ºi a primelor de nevãrsat"
capital
Exemplul 3
456 "Decontãri = % 1200
cu asociaþii privind 104 "Prime legate de Considerãm situaþia în care se emit 1.000 de actiuni noi
capitalul" 200 cu valoarea de emisiune de 9 lei ºi valoarea nominalã de
capital"
6 lei, care se încaseazã în numerar. Ulterior, primele de
1011 "Capital subscris 1000 emisiune se încorporeazã în capital social.
nevãrsat"
Subscrierea capitalului social ºi înregistrarea
Utilizarea primelor pentru acoperirea cheltuielilor primelor de capital
de constituire
456 "Decontãri = % 9000
104 "Prime legate de = 201 "Cheltuieli de 60 cu asociaþii privind 104 "Prime legate de
capital" constituire" capitalul" 3000
capital"
1011 "Capital subscris 6000
nevãrsat"
Încorporarea primelor de capital în capitalul social
ºi în rezervele întreprinderii
Valoarea acþiunilor încasatã în numerar
104 "Prime = % 140
= 456 "Decontãri cu 9000
legate de capital" 5311 "Casa în lei"
1012 "Capital subscris 100 asociaþii privind
vãrsat" capitalul"
1061 "Rezerve legale" 40
Încorporarea primei în capitalul social

Exemplul 2 104 "Prime legate de = 1012 "Capital 3000

La 5 ani de la înfiinþare o societate cu un capital iniþial
de 50000 lei, format din 10.000 de acþiuni cu valoare
nominalã de 5 lei/acþiune, decide prin hotãrâre AGA
majorarea capitalului cu 10000 lei prin emisiunea de
acþiuni noi.
Pornind de la formula de calcul a capitalului social: CS
= Numãrul de acþiuni x Valoarea nominalã obþinem cã
trebuie emise ºi subscrise 2.000 de acþiuni noi. Dar
vânzarea cãtre acþionari se face la valoarea actualã, care
este de 6 lei/acþiune.
2.000 A x 6 lei/Acþiune = 12000 lei
2.000 A x 5 lei/Acþiune = 10000 lei
capital" subscris vãrsat"
Exemplul 4
O societate are un capital social de 10000 lei format din
10.000 de acþiuni. Activul net este de 1400 lei. Se
hotãrãºte majorarea capitalului social prin emiterea a încã
1000 de acþiuni, care se vând în numerar la valoarea
contabilã, pentru a se compensa sursele proprii acumulate
de societate. Din primele de emisiune încasate se acoperã
suma de 100 lei reprezentând cheltuieli de emisiune a
acþiunilor care au fost achitate în numerar, restul se
încorporeazã în alte rezerve.

Prima de emisiune = 2000 lei Astfel:

Subscrierea unor acþiuni noi cu primã de emisiune,
determinã creºterea dreptului de creanþã asupra
subscriptorilor, o creºtere a capitalului cu valoarea
nominalã a noilor acþiuni ºi o creºtere tot în pasiv cu
diferenþa dintre valoarea actualã ºi cea nominalã a
acþiunilor la elementul prime de emisiune.
- valoarea nominalã a celor 1000 de acþiuni: 1000 x 1 =
1000 lei;
- valoarea contabilã a unei acþiuni: 1400 / 1000 = 1.4
lei/bucata;
- valoarea de emisiune a acþiunilor: 1000 x 1.4 = 1400
lei;
- prima de emisiune: 1400- 1000 = 400 lei;

12
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
 Expert Contabil

Depunerea capitalului subscris

Subscrierea capitalului

456 "Decontãri = % 1400 = 456 "Decontãri cu 2500

cu asociaþii privind 104 "Prime legate de 212 "Mijloace fixe" asociaþii privind
400 capitalul"
capitalul" capital"
1011 "Capital subscris" 1000
Încorporarea primelor de rezerve
104 "Prime legate =
106 "Rezerve" 300
Achitarea în numerar a cheltuielilor de emisiune a de capital"
acþiunilor
Exemplul 6
208 "Alte imobilizari = 9000
5311 "Casa în lei"
necorporale" În urma fuziunii, societatea comercialã absorbantã
preia activul societãþii absorbite reprezentat de mijloace
fixe evaluate la suma de 3000 lei ºi disponibilitãþi bancare
de 3000 lei. Se hotãrãºte ca în schimbul activului preluat
Vânzarea acþiunilor sã se emitã 500 de acþiuni cu valoare nominalã de 10 lei.
Prima de fuziune se integreazã ulterior în capitalul social.
= 456 "Decontãri cu 1400
5311 "Casa în lei" asociaþii privind
Avem:
capitalul"
- valoarea contabilã a activelor preluate: 6000 lei
- valoarea nominalã a acþiunilor: 5000 lei
- prima de fuziune: 6000 - 5000 = 1000 lei
Acoperirea cheltuielilor de emisiune a acþiunilor
Subscrierea capitalului
104 "Prime legate = 208 "Alte imobilizari 100
de capital" necorporale"
456 "Decontãri = % 6000
cu asociaþii privind 104 "Prime legate de
1000
capitalul" capital"

Încorporarea primelor la rezerve 1011 "Capital subscris" 5000

104 "Prime legate = Preluarea activelor aduse prin fuziune

106 "Rezerve" 300
de capital"
% = 456 "Decontãri 6000
cu asociaþii privind
Exemplul 5 212 "Mijloace fixe" capitalul" 3000
5121 "Conturi curente 3000
O societate constituitã ca societate comercialã cu în bãnci în lei"
rãspundere limitatã hotãrãºte majorarea capitalului printr-
un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 2500 lei, care Integrarea primelor la capital social
este remunerat cu 20 de pãrþi sociale în valoare de 100 lei
fiecare. Prima de aport se încorporeazã ulterior la rezerve. 104 "Prime legate = 101 "Capital social" 1000
de capital"
Prima de aport: 2500 - 2000 = 500 lei.
Exemplul 7

Subscrierea capitalului Se majoreazã capitalul social prin conversia unui credit

bancar în suma de 1000 lei în acþiuni în valoare de 750 lei.
456 "Decontãri = % 2500
162 "Credite = % 1000
cu asociaþii privind 104 "Prime legate de
capitalul" 500 bancare pe termen 104 "Prime legate de
capital" 250
lung ºi mediu" capital"
1011 "Capital subscris" 2000
1011 "Capital subscris" 750

Victoriea Zamfirescu - expert contabil

13
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
FUZIUNEA SOCIETÃÞILOR
COMERCIALE
uziunea este operaþiunea prin care douã sau mai
F multe societãþi comerciale decid separat
transmiterea elementelor de activ ºi de pasiv uneia ditre
societãþi sau înfiinþarea unei noi societãþi comerciale cu
scopul de a comasa activitãþile.
Din punct de vedere juridic operaþiunea de fuziune este
reglementatã prin Legea 31/1990 privind societãþile
comerciale, capitolul II - Fuziunea ºi divizarea societãþilor
comerciale. Fuziunea poate avea loc ºi între societãþi de
forme diferite. Totodatã o societate nu îºi înceteazã
existenþa în cazul în care o parte din patrimoniul ei se
transmite cãtre o altã societate sau cãtre mai multe
societãþi sau cãtre o nouã societate care ia fiinþã în acest
mod. Societãþile aflate în situaþia de lichidare pot fuziona
cu îndeplinirea condiþiei de a nu fi început operaþiunea de
repartiþie a pãrþilor sociale între asociaþii de drept.
Fuziunea are ca efect dizolvarea fãrã lichidare a
societãþilor care îsi înceteazã existenþa ºi în acelaºi timp
transmiterea patrimoniului cãtre societatea beneficiarã. În
schimbul atribuirii de acþiuni/pãrþi sociale se poate încasa
o sumã de bani dar aceasta nu poate depãºi 10% din
valaorea nominalã a acþiunilor/pãrþilor sociale (art. 240 din
Legea 31/1990).
Cu ocazia demarãrii procesului de fuziune fiecare
societate comercialã implicatã are obligaþia de a întocmi
situaþiile financiare ºi rapoartele de gestiune, inventarierea
elementelor de activ ºi de pasiv pe ultimele 3 exerciþii ºi cu
trei luni înainte de data proiectului de fuziune (art. 244,
alin. (3) din Legea 31/1990).
Orice creditor al unei societãþi care fuzioneazã are
dreptul de a face opoziþie în situaþia în care creanþa
dateazã anterior publicãrii proiectului de fuziune (art. 243,
alin. (1) Legea 31/1990). Acest lucru se poate realiza cu
respectarea termenului de efectuare a opoziþiei de 30 de
zile de la data publicãrii proiectului. Opoziþia se depune la
Oficiul Registrului Comerþului care în termen de 3 zile o va
înregistra ºi o va înainta instanþei judecãtoreºti
competente. Astfel opoziþia suspendã fuziunea pânã la
data la care hotãrârea judecãtoreascã devine irevocabilã
sau pânã la data la care societatea face dovada plãþii
datoriilor sau oferã garanþii acceptate de creditori sau
convine un aranjament pentru plata datoriilor cu aceºtia
(eºalonare).
Fuziunea societãþilor comerciale se poate realiza în
douã moduri:
- fuziunea prin absorbþie - una sau mai multe societãþi
comerciale sunt absorbite de o altã societate comercialã;
- fuziunea prin contopire - una sau mai multe societãþi
comerciale se contopesc pentru a constitui o nouã
societate comercialã.
14
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Fuziunea societãþilor comerciale
prin absorbþie - preliminar
Reflectarea operaþiunilor contabile privind fuziunea
societãþilor comerciale prin absorbþie este reglementatã
prin Norma metodologicã aprobatã prin Ordinul
1376/2004. Fuzionarea societãþilor comerciale prin
absorbþie presupune urmarea unor etape ºi îndeplinirea
obligatorie a unor situaþii.
Dupã cum am precizat anterior societãþile care
fuzioneazã prin absorbþie trebuie sã efectueze rapoartele
de gestiune - inventarierea ºi evaluarea elementelor de
activ ºi de pasiv ºi sã realizeze înregistrarea rezultatelor
obþinute. Potrivit Legii contabilitãþii 82/1991 ºi normelor
metodologice de aplicare elementele de activ trebuie a fi
resunoscute doar în momentul în care se considerã a fi
probabilã realizarea unor beneficii economice viitoare iar
valoarea sa poate fi evaluatã credibil
Totodatã este necesarã întocmirea situaþiilor financiare
conform reglementãrilor contabile pe care le aplicã fiecare
societate care participã la fuziune (OMFP 94/2001 ºi
OMFP 306/2002). Pe baza situaþiilor financiare astfel
întocmite se va determina activul net contabil (Activ net
contabil = Total active - Total datorii).
Pentru a putea determina valoarea aportului net a
societãþile participante la fuziune este necesar a se realiza
evaluarea globalã a acestora. Evaluarea se paote realiza
prin metoda activului net, metoda bursierã, metode bazate
pe rezultate - rentabilitate, randament, supraprofit -
metoda pe baza cach-flow-ului, metode mixte (de precizat
cã doar în cazul utilizãrii metodei activului net valoarea de
aport va fi egalã cu valoare activului net a societãþii
respective). Diferenþele între valoarea activului net ºi
valoarea globalã a fiecãrei societãþi vor fi tratate ca
pierderi, respectiv câºtiguri din fuziune (pierdere, respectiv
profit). Înregistrarea contabilã a acestora se poate realiza
prin conturile 6583 "Cheltuieli privind activele cedate ºi alte
operaþii de capital", respectiv 7583 "Venituri din cedarea
activelor ºi alte operaþii de capital", urmând ca ulterior sã
se realizeze închiderea conturilor de venituri ºi cheltuieli
prin contul 121 "Profit ºi pierdere", respectiv 117
"Rezultatul reportat".
Valoarea aportului net reprezintã astfel valoarea
globalã stabilitã utilizând una din metodele menþionate
pentru fiecare societate participantã la fuziune în parte.
Determinarea valorii aportului net este necesarã pentru
stabilirea rapotului de schimb a acþiunilor/pãrþilor
sociale cu scopul de a acoperi capitalui societãþilor
 Expert Contabil

absorbite. Astfel în prima etapã se va raporta valoarea alin. (4), lit. (a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
aportului net la numãrul de acþiuni/pãrþi sociale emise de Societatea absorbantã va prelua de la societãþile
fiecare societate absorbitã ºi se va obþine astfel valoarea absorbite valoarea fiscalã a tuturor elementelor de activ ºi
contabilã a acþiunilor/pãrþilor sociale. În a doua etapã de pasiv transferate. În ceea ce priveºte mijloacele fixe
se va raporta valoarea contabilã a unei acþiuni/pãrþi sociale amortizabile se va determina în funcþie de valoarea luatã
a fiecãrei societãþi absorbita la valoarea contabilã a unei în calcul pentru determinarea valorii amortizãrii, urmând sã
acþiuni/pãrþi sociale a societãþii absorbante în codiþiile art. se amortizeze pe durata normalã rãmasã, fãrã a se utiliza
239 din Legea 31/1990 cu trimitere la art. 113 litera (h) ºi datele din contabilitate sau orice reevaluare a acestor
la art. 115 din aceeaºi lege. active.
A efectua reducerea sau anularea oricãrui provizion
Pe baza raportului de schimb obþinut se va determina
sau rezerve care anterior a fost dedusã la determinarea
numãrul de acþiuni ce trebuiesc emise pentru a se
profitului impozabil al societãþii absorbite atrage dupã sine
realiza remunerarea aportului net la fuziune. Acesta se
includerea acestei valori în calculul veniturilor impozabile
obþine înmulþind numãrul de acþiuni al societãþii absorbite
ale acestei societãþi. (conform art. 22, alin. (5) din Legea
cu valoarea raportului de schimb, iar valoarea majorãrii
571/2003). Se poate realiza o excepþie de la aceastã
capitalului social la societatea absorbantã se
situaþie în cazul în care societatea absorbantã preia
determinã înmulþind numãrul de acþiuni obþinut cu valoarea
provizionul sau rezerva respectivã.
nominalã a unei acþiuni/pãrþi sociale la aceastã societate.
Conform art. 34, alin. (8) din Legea 571/2003
Ulterior se va calcula valoarea primei de emisiune ca
persoanele juridice care înceteazã sã existe au obligaþia
diferenþã între valoarea contabilã ºi cea nominalã a
sã depunã declaraþia ºi sã plãteascã impozitul pe profit cu
acþiunilor emise.
10 zile anterior datei de înregistrare a încetãrii existenþei la
registrul comerþului. Astfel, societãþile absorbite trebuie sã
Este necesarã evidenþierea în contabilitatea tuturor
îndeplineascã respectiva obligaþie fiscalã.
societãþilor implicate în fuziune înregistrarea operaþiunilor
efectuate. Societãþile absorbite se dizolvã o datã cu
Art. 26, alin. (2) din Codul fiscal prevede faptul cã
înregistrarea efectuatã la registrul comerþului.
pierderea fiscalã înregistratã de contribuabilii care îºi
înceteazã existenþa prin fuziune sau divizare nu va fi
Proiectul de fuziune ve fi întocmit conform prevederilor
recuperatã de contribuabilii care sunt nou înfiinþaþi sau de
art. 241 din Legea 31/1990 ºi va cuprinde:
societãþile absorbante.
"a) forma, denumirea ºi sediul social al tuturor
Determinarea profitului impozabil pentru societatea
societãþilor participante la operaþiune;
absorbantã pentru activele ºi pasivele preluate se face pe
b) fundamentarea ºi condiþiile fuziunii sau ale divizãrii;
baza valorilor fiscale transmise de societatea absorbitã.
c) stabilirea ºi evaluarea activului ºi pasivului, care se
Situaþia valorii fiscale a mijloacelor fixe amortizabile
transmit societãþilor beneficiare;
preluate se considerã conform tratamentului aplicat de
d) modalitãþile de predare a acþiunilor sau a pãrþilor
societãþile absorbite în cazul în care absorbþia nu ar fi avut
sociale ºi data de la care acestea dau dreptul la dividende;
loc.
e) raportul de schimb al acþiunilor sau al pãrþilor sociale
Provizioanele ºi rezervele preluate de cãtre societatea
ºi, dacã este cazul, cuantumul sumei; nu vor putea fi
absorbantã vor fi tratate cu respectarea prevederilor art.
schimbate pentru acþiuni emise de societatea absorbantã
22 din Codul fiscal.
acþiunile societãþii absorbite al cãror titular este, direct sau
prin persoane interpuse, societatea absorbantã ori însãºi
societatea absorbitã; Formularistica ºi formalitãþile
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare; necesar a fi îndeplinite
g) drepturile care se acordã obligatarilor ºi orice alte
avantaje speciale;
În relaþia cu Oficiul Naþional al Registrului Comerþului
h) data situaþiei financiare de fuziune/divizare, care va
dosarele pentru înregistrarea menþiunilor privind fuziunea
fi aceeaºi pentru toate societãþile participante;
prin absorbþie a societãþilor comerciale trebuie sã conþinã
i) orice alte date care prezintã interes pentru
urmãtoarele documente:
operaþiune."
ETAPA I
Cosiderente privind contabilitatea
societãþilor implicate în procesul de 1. Cerere de depunere ºi menþionare acte, în original,
în 3 exemplare, întocmitã de fiecare din societãþile
fuziune prin absorbþie participante la fuziune;
2. Hotãrârile adunãrilor generale ale asociaþilor /
În cazul unei societãþi care este absorbitã veniturile acþionarilor fiecãreia din societãþile participante la fuziune
care provin în urma transferului de active sunt (original);
neimpozabile iar chetuielile nedeductibile conform art. 27,

15
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
3. Proiectul de fuziune semnat de reprezentanþii
fiecãreia din societãþile participante (original + 2
copii);
4. Declaraþiile fiecãreia din societãþile care înceteazã a
exista, despre modul cum au hotãrât sã stingã pasivul lor
(original);
5. Dacã este cazul, avizele prealabile prevãzute de
legile speciale (original);
6. Dacã este cazul, împuternicire specialã sau
avocaþialã pentru persoanele desemnate sã îndeplineascã
formalitãþile legale (original);
7. Dovezile privind plata taxelor legale: - taxa judiciarã
de timbru, în original;
- timbre judiciare;
- taxa de registru;
- tariful de publicare în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a.
ETAPA A-II-A
1. Cerere de înregistrare, în original, într-un exemplar,
întocmitã de societatea absorbantã;
2. Copie de pe Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, în care s-a publicat proiectul de fuziune;
3. Hotãrârile adunãrilor generale ale asociaþilor /
acþionarilor fiecãreia din societãþile participante privind
aprobarea executãrii fuziunii (original);
4. Actul modificator privind majorarea capitalului social
al societãþii absorbante ºi/sau alte modificãrii intervenite
(hotãrârea adunãrii generale a asociaþilor/acþionarilor
ºi/sau actul adiþional la actul constitutiv) - original + 2 copii;
5. Protocolul de predare - primire a patrimoniului
societãþilor care înceteazã a exista cãtre societatea
absorbantã (copie);
6. Situaþia financiarã de fuziune, care va avea aceeaºi
datã pentru toate societãþile participante la fuziune (copie);
7. Darea de seamã a administratorilor în care se va
justifica din punct de vedere economic ºi juridic
necesitatea fuziunii ºi se va stabili raportul de schimb al
pãrþilor sociale sau acþiunilor (original);
8. Raportul cenzorilor/auditorilor financiari în cazul SA
ºi SCA (original);
9. Certificatul de înregistrare al societãþii absorbante ºi,
dupã caz, anexa/anexele (originale), dacã intervin
modificãri ale elementelor cuprinse în acesta (activitate
principalã, denumire, formã
10. juridicã, sediu, atribut fiscal de plãtitor de TVA);
11. Dacã este cazul, declaraþia - tip pe propria
rãspundere, în original, semnatã de asociaþi sau
administratori, din care sã rezulte asumarea de cãtre
solicitant a responsabilitãþii privitoare la legalitatea
desfãºurãrii activitãþilor declarate;
12. Dacã este cazul: decizia de admitere a notificãrii
privind operaþiunile de concentrare economicã prin
fuziune, emisã de Consiliul Concurenþei, conform Legii nr.
21/1996, cu modificãrile ulterioare (copie);
13. Dacã este cazul, avizele prealabile prevãzute de
legile speciale (copie);
16
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
14. Dacã este cazul, împuternicire specialã sau
avocaþialã pentru persoanele desemnate sã îndeplineascã
15. formalitãþile legale (original);
16. Dovezile privind plata taxelor legale:
- taxa judiciarã de timbru, în original;
- timbre judiciare;
- taxa de registru;
- tariful de publicare în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a.
ETAPA A III-A
1. Cerere de radiere, în original, în 3 exemplare,
întocmitã de fiecare din societãþile care înceteazã a exista
prin fuziune;
2. Certificatele de înregistrare ºi anexa/anexele la
acesta ale societãþilor comerciale care înceteazã a exista
(originale);
3. Copii de pe actele prevãzute la punctele 3, 4, 5, 6, 7
ºi 8 din etapa a II-a;
4. Dacã este cazul, împuternicire specialã sau
avocaþialã pentru persoanele desemnate sã îndeplineascã
formalitãþile legale (original);
5. Dovezile privind plata taxelor legale:
- taxa judiciarã de timbru, în original;
- timbre judiciare;
- taxa de registru.
NOTÃ
Cererile de înregistrare ºi de radiere se vor depune
dupã trecerea termenului de 30 zile de la data publicãrii
proiectului de fuziune / extrasului în Monitorul Oficial.
Dosarele întocmite în etapa a II-a ºi a III-a se depun
concomitent, radierea societãþilor care înceteazã a exista
urmând sã se efectueze la data înscrierii menþiunii privind
majorarea capitalului social al societãþii absorbante.
Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate pentru
conformitate cu originalele, sub semnãturã, cu
menþionarea în clar a numelui, de cãtre persoanele care,
potrivit legii, pot întocmi ºi semna cererea.
În cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente,
actele se vor depune în copii traduse ºi legalizate.
Filele din dosar vor fi numerotate în ordine, începând
de la coperta din dreapta ºi se va completa, în mod
obligatoriu, opisul inclus în cerere.
Soluþionarea cererilor prevãzute în cele trei etape
revine în competenþa judecãtorului delegat care poate
dispune administrarea ºi a altor acte doveditoare decât
cele enumerate.
SPECIFICAÞII
1. Dacã se solicitã publicarea în Monitorul Oficial a
extrasului din proiectul de fuziune, se va depune ºi
extrasul (original +2 copii);
 Expert Contabil

2. Hotãrârile AGA vor fi dactilografiate ºi vor cuprinde:
antetul firmelor, nr. ºi data, semnãturile persoanelor
abilitate, precum ºi ºtampilele societãþilor în cauzã; de
asemenea, în preambul se va preciza modul de convocare
AGA, precum ºi îndeplinirea condiþiilor de validitate a
hotãrârii, conform dispoziþiilor legale sau statutare.
3. Actul modificator al actului constitutiv al societãþii
absorbante poate fi autentificat de notarul public/poate fi
atestat de avocat în condiþiile Legii nr. 51/1995,
modificatã/poate conþine darea de datã certã a notarului
public sau a Serviciului de Asistenþã din cadrul ORC/ poate
fi încheiat sub semnãturã privatã; forma autenticã a actului
modificator este obligatorie în cazul SNC ºi SCS, precum
ºi în cazul în care acesta are ca obiect: majorarea
capitalului social prin subscrierea ca aport în naturã a unui
teren/modificarea formei juridice a societãþii într-o
societate în nume colectiv sau în comanditã
simplã/majorarea capitalului social prin subscripþie publicã;
4. Situaþia financiarã de fuziune va fi certificatã de cãtre
persoanele autorizate, potrivit legii;
5. Taxele legale pot fi achitate în numerar sau cu card
bancar la casieriile ORC.
De asemenea, taxele ºi tarifele pot fi achitate cu
mandat poºtal sau ordin de platã.
Taxele de timbru judiciar se achitã la Trezoreria Statului
din localitatea unde se aflã sediul ORC cu menþiunea cã
beneficiarul acestei sume este Primãria din localitate.
6. Dacã s-a optat pentru transmiterea documentelor
prin poºtã, se percepe un tarif de 55.000 lei/plic, conform
Ordinului Ministrului Justiþiei nr. 2582/C/2004
SURSA
Oficiul Naþional al Registrului Comerþului
În ediþia urmãtoare a revistei vã vom prezenta studii de
caz privind reflectarea în contabilitate a operaþiunilor
aferente fuziunii prin absorbþie.
Mirona Serac - economist

ASPECTE PRIVIND IMPOZITAREA

activitãþi de natura barurilor, cluburilor de noapte, discotecilor ºi
cazinourilor
indiferent de suma impozitului pe profit rezultatã din
n cazul contribuabililor care desfãºoarã activitãþi de desfãºurarea celorlalte activitãþi.
Î natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a
discotecilor ºi a cazinourilor, impozitul pe profit datorat
Valoarea impozitului determinat se va adauga la
valoarea impozitului pe profit pentru veniturile realizate din
conform art. 17 din Legea 571/2003 privind imCodul fiscal celelalte activitãþi.
este de 16%.
Conform prevederilor art. 18 contribuabilii care
desfãºoarã activitãþi de natura barurilor de noapte, a
Studiu de caz
cluburilor de noapte, a discotecilor ºi a cazinourilor sau
Exemplul 1
pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care
realizeazã venituri de acest gen în baza unui contract de
- venituri realizate din desfãºurarea activitãþilor de bar
asociere, impozitul aferent acestei activitãþi, nu poate fi
ºi cluburi de noapte, discoteci, cazinouri, pariuri sportive în
mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitãþi.
valoare de 15000 lei
În situaþia în care impozitul pe profit este mai mic de 5%
- cheltuieli deductibile aferente realizãrii acestor
din veniturile acestei activitãþi, contribuabilul este obligat la
activitãþi, inlusiv repartizarea proporþionalã a cheltuielilor
plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
generale de administraþie 7500 lei
Contribuabilii care desfãºoarã asemenea activitãþi
trebuie sã þinã evidenþã contabilã distinctã pentru veniturile
Calcul impozitului pe profit
ºi cheltuielile aferente acestor activitãþi, pânã la nivel de
balanþã.
a) Determinarea profitului impozabil
Determinarea profitului aferent acestor activitãþi se
calculeazã luând în considerare ºi cheltuielile de
15000 lei - 7500 lei = 7500 lei
conducere ºi administrare ºi alte asemenea cheltuieli ale
contribuabilului, proporþional cu veniturile obþinute din
b) Calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei de
aceste activitãþi.
16%:
În cazul în care impozitul pe profitul datorat pentru
aceste activitãþi aplicând cota de 16% este mai mic de 5%
7500 lei x 16% = 1200 lei
din veniturile din aceste activitãþi, contribuabilul este
obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri,

17
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
c) Calculul valorii de 5% din veniturile realizate din
aceste activitãþii:
15000 lei x 5% = 750 lei
Stabilirea valorii impozitului datorat
Impozitul pe profit calculat în sumã de 1200 lei fiind mai
mare decât 5% din veniturile realizate din aceste activitãþi
cu caracter specific, reprezintã suma datoratã la bugetul
de stat pentru realizarea acestor venituri.
Înregistrare contabilã
691 " Cheltuieli = 441 " Impozit pe 1200
privind impozitul pe profit"
profit"
Exemplul 2
- venituri realizate din desfãºurarea activitãþilor de bar
ºi cluburi de noapte, discoteci, cazinouri, pariuri sportive în
valoare de 11000 lei
- cheltuieli deductibile aferente realizãrii acestor
activitãþi, inlusiv repartizarea proporþionalã a cheltuielilor
generale de administraþie 8500 lei
Calcul impozitului pe profit
a) Determinarea profitului impozabil
CONTABILITATEA ÎN AGRICULTURÃ
ctivitatea agricolã cuprinde o arie consistentã de
A operaþiuni care au la bazã o serie de trãsãturi
comune cum ar fi: schimbarea, transformarea biologicã a
activelor biologice, administrarea acestui proces de
transformare, monitorizarea cantitativã ºi calitativã a
rezultatelor transformãrii.
Activitatea agricolã reprezintã operaþiunile unei
întreprinderi în vederea transformãrii biologice a activelor
biologice cu scopul vânzãrii acestora sau al transformãrii
în produse agricole sau în active biologice nou create. Prin
active biologice întelegem plante sau animale vii.
Transformarea biologicã reprezintã procesul de creºtere,
producþie, degenerare, ºi procreare care se finalizeazã cu
realizarea transformãrilor calitative ºi cantitative a activelor
biologice. Produsele agricole se constituie din rezultatele
obþinute în urma operaþiunii de recoltare de la activele
biologice, care constã în detaºarea acestor produse sau
încetarea vieþii activelor biologice.
Principalele aspecte legate de activitatea agricolã sunt
18
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
11000 lei - 8500 lei = 2500 lei
b) Calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei de
16%:
2500 lei x 16% = 400 lei
c) Calculul valorii de 5% din veniturile realizate din
aceste activitãþii:
11000 lei x 5% = 550 lei
Stabilirea valorii impozitului datorat
Impozitul pe profit calculat în sumã de 400 lei este mai
mic decât 5% din veniturile realizate din aceste activitãþi cu
caracter specific în sumã de 550 lei. Astfel suma datoratã
la bugetul de stat pentru realizarea acestor venituri este de
550 lei.
Înregistrare contabilã
691 " Cheltuieli = 441 " Impozit pe 550
privind impozitul pe profit"
profit"
Anca Buga - director economic
legate de recunoaºterea ºi mãsurarea activelor biologice,
tratamentul pierderilor ºi al câºtigurilor valorice,
tratamentul subvenþiilor guvernamentale.
Recunoaºterea produselor agricole ºi a activelor
biologice se poate face atunci când întrepriderea deþine
controlul asupra acestora, se poate determina costul ºi
valoarea justã, iar beneficiile economice obþinute sunt
asociate activelor respective.
Valoarea justã a activelor biologice se calculeazã în
funcþie de starea, locul în care se gãseºte, încluzând
inclusiv cheltuielile de transport ºi reprezintã suma pentru
care activul poate fi schimbat. Valoarea justã depinde cum
ar fi vârsta ºi calitatea. Aceasta se determinã pe baza
preþului de piaþã. În anumite situaþii valoarea justã poate fi
reprezentatã de costul activelor biologice dar trebuie avute
în vedere aspectele legate de transformãrile survenite
între timp, influenþa acestora asupra preþului.
În funcþie de situaþia în care apar putem înregistra
pierderi ºi câºtiguri. Astfel în sitaþia unei recunoaºteri
 Expert Contabil

iniþiale a unui activ biologic se poate înregistra un câºtig iar

în situaþia în care anumite cheltuieli previzionate depãºesc Numerarul plãtit la achiziþionare
valoarea activelor se înregistreazã pierderi. În concluzie
modificãrile în valoarea justã a activelor pot interveni atât Debit Credit
în momentul recunoaºterii cât ºi pe parcursul vieþii Active biologice (bovine) Numerar
acestora.
Pentru producþia agricolã momentul recoltãrii este 10100 10100
referinþa determinãrii pierderilor sau câºtigurilor.
Activitatea de agriculturã trebuie sã îndeplineascã o
Determinarea valorii juste
serie de cerinþe în ceea ce priveºte forma de prezentare a
situaþiilor financiare. Valoarea contabilã a activelor
Valoarea justã - Cheltuieli de transport - Cheltuieli de
biologice trebuie înscrisã separat în bilanþ ºi totodatã
licitaþie = 10000 - 100 - 1000 = 8900 lei
trebuie inclusã ºi o descriere cantivã sau scrisã a fiecãrui
grup în parte. O evidenþã clarã se poate obþine prin
identificarea elementelor structurale a fiecãrui grup în Debit Credit
parte cum ar fi vârsta, scopul în care este deþinut
(comercial etc.) împreunã cu prezentarea acestor Pierdere faþã de valoarea Active biologice (bovine)
elemente. Este necesarã descrierea activitãþilor ºi iniþialã
cantitãþile de active biologice deþinute la data bilanþului, 10100 1100 (10000 - 8900)
volumul de producþie în cursul perioadei de raportare,
pierderile ºi câºtigurile totale raportat la valoarea stabilitã
prin recunoaºterea iniþialã. Astfel devine necesarã
Înregistrarea cheltuielilor veterinare
prezentarea modalitãþii de determinare a valorii juste a
activelor biologice ºi a produselor agricole. Debit Credit
Toate prezentãrile menþionate se fac fie în bilanþ fie în
contul de rezultate sau în notele de la situaþiile financiare. Cheltuieli veterinare Numerar

50 50
Studiu de caz
O întreprindere achiziþioneazã la 30august 2004 100
bovine la preþul de 10000 lei. Mãsurarea ulterioarã a valorii de piaþã la 31.12.2005
Cheltuielile pentru transportul acestora a fost de 100
lei. Valoarea justã - Cheltuieli de transport - Cheltuieli de
În cazul în care s-ar fi vândut la licitaþie costul ar fi fost licitaþie = 14000 - 100 - 1400 = 12500
de 1000 lei (10%).
Debit Credit
S-au efectuat cheltuieli veterinare de 50 lei.
Active biologice (bovine) Câºtig din modificarea
La data de 31.12.2004 valoarea de piaþã a bovinelor valorii de piaþã
era de 14000 lei. 3600 3600 (10700-8900)

La data 01.04.2005 se vând 20 de bovine la preþul de

2850 lei ºi se înregistreazã cheltuieli cu transportul
acestora de 400 lei. Vânzarea bovinelor

La data de 15 august 2005 valoarea de piaþã a celor 80

de bovine era de 14500 lei.
Se sacrificã 40 de bovine ºi se înregistreazã cheltuieli
de 1300 lei.
Valoarea de piaþã a carcaselor la acea datã era de
7500 ºi se înregistreazã cheltuieli cu transportul de 500 lei.
Valoarea justã - Cheltuieli de transport - Cheltuieli de
licitaþie = 2850 - 400 - 285 = 2165
Numerarul obþinut din vânzarea bovinelor

La data de 30 august 2005 valoarea de piaþã a celor 40 Debit Credit

de bovine rãmase este de 4000 lei, iar costul de transport
estimat la 400 lei. Numerar Active biologice (bovine)

2165 2165
Evaluarea iniþialã a activelor biologice

19
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Transferul sctivelor biologice sacrificate în stocuri
Valoarea justã - Cheltuieli de transport - Cheltuieli de
licitaþie = 7500 - 500 - 750= 6250
Cheltuieli de licitaþie = 7500 x 10% = 750
Debit Credit
Stocuri Active biologice (bovine)
4950
6250 Numerar
1300
ÎNREGISTRAREA AVANSURILOR
BÃNEªTI CLIENÞI-FURNIZORI
nregistrarea avansurilor bãneºti primite/solicitate de
Î furnizori precum ºi modalitatea de facturare a
acestora ºi a facturilor finale, colectarea TVA-ului
reprezintã o problemã controversatã asupra cãrora vom
evidenþia anumite aspecte.
Elementele care trebuiesc clarificate în fazã iniþialã sunt
raporturile între ceea ce înseamnã facturã de avans,
facturã de livrare, platã, livrare ºi prestare de serviciu.
Astfel factura de avans reprezintã factura prin care un
furnizor solicitã unui client plata în avans a unei sume fãrã
a efectua ºi livrarea. Factura de livrarea, factura fiscalã
finalã reprezintã factura privind bunurile livrate efectiv
sau/ºi serviciile, lucrãrile efectuate, finalizate ºi predate.
Plata efectivã reprezintã debitarea conturilor de bancã ºi
casã pe baza documentelor justificative.
Astfel în cazul clasic al facturãrii pentru care
operaþiunile economico-financiare s-au realizat, atât în
contabilitatea furnizorului cât ºi a clientului se vor reflecta
în cuprinsul elementelor de activ ºi de pasiv. Furnizorul
realizeazã recuperarea activelor pe care le-a utilizat pentru
realizarea bunului, prestarea serviciului, iar clientul
achiziþioneazã un activ pentru care el înregistrazã datorii
comerciale care trebuiesc stinse. Astfel în contabilitatea
furnizorului se înregistreaza venitul realizat ºi taxa pe
valoarea adãugatã colectatã.
4111 "Clienþi" = %
70x "Cifra de afaceri"
4427 „T.V.A. colectatã”
20
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Mãsurarea ulterioarã a activelor biologice
Valoarea justã - Cheltuieli de transport - Cheltuieli de
licitaþie = 4000 - 400 - 400 = 3200
Debit Credit
Pierdere prin Active biologice (bovine)
modificarea valorii juste
385 385 (10700 - 2165 - 4950 -
3200)
Andrei Dragomir - expert contabil
În situaþia unei încasãri în avans pentru care livrarea de
bunuri/prestarea serviciului a fost efectuatã pentru client
se înregistreazã scãderea disponibilitãþilor bãneºti ºi
creºterea creanþelor comerciale. În contabilitatea
furnizorului vor creºte datoriile comerciale (419 "Clienþi
creditori"), vor creºte disponibilitãþile bãneºti ºi contul de
TVA colectatã. Astfel avem urmãtoarea înregistrare în
contabilitatea furnizorului:
5311 "Casa în lei" = %
419 "Cifra de afaceri"
4427 „T.V.A. colectatã”
Conform OMFP 306/2002 contul 419 este
corespondent conturilor 411 ºi 512 ceea ce justificã
înregistrarea efectuatã. Totodatã se respectã prevederile
Legii contabilitãþii 82/1991 conform cãreia orice operaþiune
economico-financiarã se consemneazã în momnetul
efectuãrii. Conform prevederilor Codului fiscal art. 155,
pentru plãþile efectuate în avans factura fiscalã trebuie
emisã în maximum 5 zile de la data încasãrii avansului,
fãrã a depãºi finele lunii în care s-a realizat încasarea
respectivã.
Situaþia care devine problematicã e reprezentatã de
plata în avans fãrã a avea ca suport realizarea operaþiunii
economico-financiare. Problematica se diferenþiazã
puternic în funcþie de tipul operaþiunii economico-
financiare care stã la baza acestui avans.
Astfel, conform prevederilor art. 135 Codul fiscal pentru
personele impozabile stabilite în strãinãtate care
presteazã servicii, exigibilitatea TVA intervine la data
 Expert Contabil

primirii facturii sau la data chitãrii parþiale. Totodatã în

cazul operaþiunilor de leasing extern, leasing intern ºi
404 "Furnizori de = 409 "Furnizori debitori"
vânzãrilor cu plata în rate pentru plãþile efectuate în avans
imobilizãri"
data exigibilitãþii TVA este reglementatã a fi data plãþii.
Pentru livrãrile de bunuri prevãzute la art. 160.1 alin. (2)
Exigibilitatea TVA aferentã garanþiilor de bunã execuþie din Codul fiscal efectuate cu plata în rate pânã la data de
apare la data încheierii procesului verbal pentru recepþia 31 decembrie 2004 inclusiv taxa pe valoarea adãugatã
definitivã a bunului sau la data încasãrii dacã aceasta aferentã se regularizeazã astfel:
intervine ulterior. - furnizorii, respectiv beneficiarii, storneazã taxa pe
valoarea adãugatã aferentã ratelor a cãror scadenþã
Art. 160.1 din Codul fiscal alin. (2) prevede categoriile intervine dupã data de 1 ianuarie 2005, înregistratã în
de bunuri pentru care atât furnizorii cât ºi beneficiarii contul 4428 în corespondenþã cu contul de clienþi,
înregistraþi ca plãtitori de TVA pot aplica mãsurile respectiv de furnizori;
simplificate ºi anume: terenurile, clãdirile, materialele - la fiecare datã stipulatã în contract pentru plata ratelor
lemnoase, deºeurile ºi resturile de metale feroase ºi efectueazã înregistrarea contabilã 4426 = 4427 cu suma
neferoase ºi materiile secundare rezultate din valorificarea taxei pe valoarea adãugatã aferentã fiecãrei rate.
acestora. Astfel pentru avansurile încasate pânã la data de
31 decembrie 2004 li se aplicã regimul aflat în vigoare la
În situaþia avansurilor încasate dupã data de 1 ianuarie
data respectivã. În cazul unui avans încasat pentru livrarea
2005 pentru livrãrile de bunuri prevãzute la art. 160.1 alin.
unei clãdiri înregistrarea contabilã la furnizor va fi:
(2) din Codul fiscal, facturile fiscale emise de cãtre furnizori
5121 "Conturi la = % se întocmesc având în plus menþiunea "taxare inversã".
bãnci în lei" Taxa pe valoarea adãugatã se aplicã asupra sumei
încasate în avans ºi se înscrie în factura fiscalã, fãrã sã fie
419 "Cifra de afaceri"
achitatã de beneficiar. Astfel totalul de platã al facturii
4427 „T.V.A. colectatã” fiscale de avans va fi mai mare decât avansul încasat cu
suma taxei pe valoarea adãugatã aferente. Pentru
iar la beneficiar valoarea avansului, fãrã taxa pe valoarea adãugatã,
furnizorii vor înregistra pentru suma taxei pe valoarea
% = adãugatã 4426 = 4427. Factura fiscalã se înregistreazã
5121 "Conturi la atât în jurnalul de vânzãri, cât ºi în jurnalul de cumpãrãri,
bãnci în lei" sumele fiind preluate corespunzãtor în decontul de taxã pe
409 "Furnizori debitori"
valoarea adãugatã.
4426 "TVA deductibilã"
Livrãrile de bunuri prevãzute la art. 160.1 alin. (2) din
La data livrãrii la valoarea totalã înregistrãrile contabile Codul fiscal, efectuate dupã data de 1 ianuarie 2005, se
vor fi: consemneazã în facturi fiscale de cãtre furnizori, care se
întocmesc ca ºi pentru orice altã operaþiune taxabilã,
la furnizor respectiv vor conþine ºi baza de impozitare, ºi taxa pe
valoarea adãugatã aferentã, având în plus menþiunea
4426 "TVA deductibilã" = 4427 "TVA colectatã" "taxare inversã". Astfel:
- pentru valoarea bunurilor fãrã taxa pe valoarea
Valoarea totalã a TVA - valoarea înregistratã conform adãugatã, furnizorii vor efectua pentru suma taxei pe
facturii de avans care a fost ºi rãmâne colectatã valoarea adãugatã înregistrarea contabilã 4426 = 4427;
- furnizorii nu vor încasa taxa pe valoarea adãugatã
înscrisã în factura fiscalã de la beneficiari;
la beneficiar - furnizorii vor deduce integral taxa pe valoarea
adãugatã la nivelul taxei colectate din facturile fiscale
419 "Clienþi creditori" = 411 "Clienþi" emise pentru livrãrile de bunuri pentru care au aplicat
menþiunea "taxare inversã", chiar ºi în situaþia în care sunt
Valoarea totalã a TVA - valaorea înregistratã conform plãtitori de taxã pe valoarea adãugatã cu regim mixt;
facturii de avans care a fost ºi rãmâne dedusã - beneficiarii vor efectua înregistrãrile contabile
obiºnuite pentru o achiziþie de bunuri sau pentru un avans,
2xx "Imobilizãri" = 404 "Furnizori de fãrã taxa pe valoarea adãugatã, iar pentru suma taxei pe
imobilizãri" valoarea adãugatã din factura fiscalã se efectueazã
înregistrarea 4426 = 4427;
4426 "TVA deductibilã" = 4427 "TVA colectatã" - factura fiscalã se înregistreazã atât în jurnalul de
vânzãri, cât ºi în jurnalul de cumpãrãri, sumele fiind

21
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

preluate corespunzãtor în decontul de taxã pe valoarea realizarea efectivã coroborat cu incidenþa prevederilor
adãugatã. Legii contabilitãþii 82/1991care nu permite prezentarea de
situaþii financiare care conþin date eronate.
Concluzia ce se desprinde din aceste considerente
este cã înregistrarea avansurilor bãneºti trebuie tratatã
atât prin prisma incidenþelor fiscale conform tipurilor de
operaþiuni economic-financiare desfãºurate, precum ºi din
Vitoriea Zamfirescu - expert contabil
prisma raportului între momentul încasãrii avansurilor ºi

O SCURTÃ TRECERE ÎN REVISTÃ A

FACILITÃÞILOR FISCALE
caracter social; serviciile de cazare, masã ºi tratament,
Taxa pe valoarea adãugatã prestate de persoane impozabile care îºi desfãºoarã
activitatea în staþiuni balneoclimaterice, dacã au încheiat
contracte cu Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de
acilitãþile fiscale privind taxa pe valoare adãugatã
F sunt reglementate de art. 141, 144 ºi 152 din legea
571/2003 privind Codul fiscal care prevãd :
Asigurãri Sociale ºi contravaloarea acestora este
decontatã pe bazã de bilete de tratament;
- prestãrile de servicii ºi/sau livrãrile de bunuri strâns
legate de protecþia copiilor ºi a tinerilor, efectuate de
Scutiri pentru operaþiunile din interiorul þãrii
instiþutiile publice sau alte entitãþi recunoscute ca având
caracter social;
Urmãtoarele operaþiuni de interes general sunt scutite
- prestãrile de servicii ºi/sau livrãrile de bunuri furnizate
de taxa pe valoarea adãugatã:
membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaþii
- spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, ºi
fixate conform statutului, de organizaþii fãrã scop
operaþiunile strâns legate de acestea, desfãºurate de
patrimonial ce au obiective de naturã politicã, sindicalã,
unitãþi autorizate pentru astfel de activitãþi, indiferent de
religioasã, patrioticã, filozoficã, filantropicã, patronalã,
forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de
profesionalã sau civicã, precum ºi obiective de
sãnãtate rurale sau urbane, dispensare, cabinete ºi
reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiþiile în
laboratoare medicale, centre de îngrijire medicalã ºi de
care aceastã scutire nu provoacã distorsiuni de
diagnostic, baze de tratament ºi recuperare, staþii de
concurenþã;
salvare ºi alte unitãþi autorizate sã desfãºoare astfel de
- prestãrile de servicii strâns legate de practicarea
activitãþi, cantinele organizate pe lângã aceste unitãþi,
sportului sau a educaþiei fizice, efectuate de organizaþii
serviciile funerare prestate de unitãþile sanitare;
fãrã scop patrimonial pentru persoanele care practicã
- prestãrile de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor
sportul sau educaþia fizicã;
de cãtre stomatologi ºi tehnicieni dentari, precum ºi
- prestãrile de servicii culturale ºi/sau livrãrile de bunuri
livrarea de proteze dentare efectuatã de stomatologi ºi de
strâns legate de acestea, efectuate de instituþiile publice,
tehnicienii dentari;
precum ºi operaþiunile care intrã în sfera de aplicare a
- prestãrile de îngrijire ºi supraveghere efectuate de
impozitului pe spectacole;
personal medical ºi paramedical;
- prestãrile de servicii ºi/sau livrãrile de bunuri efectuate
- transportul bolnavilor ºi al persoanelor accidentate, în
de persoane ale cãror operaþiuni sunt scutite, cu ocazia
vehicule special amenajate în acest scop;
manifestãrilor destinate sã le aducã sprijin financiar ºi
- livrãrile de organe, de sânge ºi de lapte, de
organizate în profitul lor exclusiv, cu condiþia ca aceste
provenienþã umanã;
scutiri sã nu producã distorsiuni concurenþiale;
- activitatea de învãþãmânt prevãzutã de Legea
- realizarea, difuzarea ºi/sau retransmisia programelor
învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificarile ºi
de radio ºi/sau de televiziune, cu exceptia celor de
completarile ulterioare, desfasurata de unitãþile autorizate,
publicitate, efectuate de unitãþile care produc ºi/sau
inclusiv activitatea cãminelor ºi a cantinelor organizate pe
difuzeazã programele audiovizuale, precum ºi de unitãþile
lângã aceste unitãþi, formarea profesionalã a adulþilor,
care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a
precum ºi prestãrile de servicii ºi livrãrile de bunuri strâns
programelor audiovizuale;
legate de acestea, efectuate de cãtre institutiile publice
- vânzarea de licenþe de filme sau de programe,
sau de cãtre alte entitãþi recunoscute, care au aceste
drepturi de difuzare, abonamente la agenþiile
obiective;
internaþionale de ºtiri ºi alte drepturi de difuzare similare,
- prestãrile de servicii ºi/sau livrãrile de bunuri strâns
destinate activitãþii de radio ºi televiziune, cu excepþia
legate de asistenþa ºi/sau protecþia socialã efectuate de
celor de publicitate.
instituþiile publice sau de alte entitãþi recunoscute ca având

22
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)

Alte operaþiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã
- activitãþile de cercetare-dezvoltare ºi inovare pentru
realizarea programelor, subprogramelor ºi proiectelor,
precum ºi a acþiunilor cuprinse în Planul naþional de
cercetare-dezvoltare ºi inovare, în programele-nucleu ºi în
planurile sectoriale, prevãzute de Ordonanþa Guvernului
nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea
tehnologicã, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin
Legea nr. 324/2003, cu modificãrile ulterioare, precum ºi
activitãþile de cercetare-dezvoltare ºi inovare finanþate în
parteneriat internaþional, regional ºi bilateral;
- livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii efectuate de
producãtorii agricoli individuali ºi asociaþiile fãrã
personalitate juridicã ale acestora;
- prestãrile urmãtoarelor servicii financiare ºi bancare:
- acordarea ºi negocierea de credite ºi administrarea
creditului de cãtre persoana care îl acordã;
- acordarea, negocierea ºi preluarea garanþiilor de
credit sau a garanþiilor colaterale pentru credite, precum ºi
administrarea garanþiilor de credit de cãtre persoana care
acordã creditul;
- orice operaþiune legatã de depozite ºi conturi
financiare, inclusiv orice operaþiuni cu ordine de platã,
transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit
sau de debit, cecuri sau alte instrumente de platã, precum
ºi operaþiuni de factoring;
- emisiunea, transferul ºi/sau orice alte operaþiuni cu
monedã nationalã sau strãinã, cu excepþia monedelor sau
a bancnotelor care sunt obiecte de colecþie;
- emisiunea, transferul ºi/sau orice alte operaþiuni cu
titluri de participare, titluri de creanþe, cu excepþia
executãrii acestora, obligaþiuni, certificate, cambii, alte
instrumente financiare sau alte valori mobiliare;
- gestiunea fondurilor comune de plasament ºi/sau a
fondurilor comune de garantare a creanþelor efectuate de
orice entitãþi constituite în acest scop;
- operaþiunile de asigurare ºi/sau reasigurare, precum
ºi prestãrile de servicii în legãturã cu operaþiunile de
asigurare ºi/sau de reasigurare efectuate de persoanele
care intermediazã astfel de operaþiuni;
- jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate,
conform legii, sã desfãºoare astfel de activitãþi;
- livrãrile de bunuri sau prestãrile de servicii efectuate
de unitãþile din sistemul de penitenciare, utilizând munca
deþinuþilor;
- lucrãrile de construcþii, amenajãri, reparaþii ºi
întreþinere la monumentele care comemoreazã
combatanþi, eroi, victime ale rãzboiului ºi a Revoluþiei din
Decembrie 1989;
- transportul fluvial de persoane în Delta Dunãrii ºi pe
rutele Orºova-Moldova Nouã, Brãila-Hârºova ºi Galaþi-
Grindu;
- livrarea obiectelor ºi veºmintelor de cult religios,
tipãrirea cãrþilor de cult, teologice sau cu conþinut
bisericesc ºi care sunt necesare pentru practicarea
cultului, precum ºi furnizarea de bunuri asimilate obiectelor
de cult, conform art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind
noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Expert Contabil
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea
obiectelor de cult, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
- livrarea de bunuri cãtre Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al dãrii în platã,
sau bunuri adjudecate de cãtre Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totalã sau
parþialã a obligaþiilor de platã ale unui debitor;
- arendarea, concesionarea ºi închirierea de bunuri
imobile, cu urmãtoarele excepþii:
- operaþiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul
sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcþie similarã,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- serviciile de parcare a vehiculelor;
- închirierea utilajelor ºi a maºinilor fixate în bunurile
imobile;
- închirierea seifurilor;
- livrãrile de bunuri care au fost afectate unei activitãþi
scutite, dacã taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor
respective nu a fost dedusã, precum ºi livrãrile de bunuri a
cãror achiziþie a fãcut obiectul excluderii dreptului de
deducere, conform art. 145 alin. (7) lit. b).
Orice persoanã impozabilã poate opta pentru taxarea
operaþiunilor prevãzute la alin. (2) lit. k), în condiþiile
stabilite prin norme.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã
- livrãrile de bunuri expediate sau transportate în afara
þãrii, de cãtre furnizor sau de altã persoanã în contul sãu;
- livrãrile de bunuri expediate sau transportate în afara
þãrii de cumpãrãtorul care nu este stabilit în interiorul þãrii,
sau de altã persoanã în contul sãu, cu excepþia bunurilor
transportate de cumpãrãtorul însuºi ºi folosite la echiparea
sau aprovizionarea ambarcaþiunilor de agrement ºi
avioanelor de turism sau a oricãrui mijloc de transport de
uz privat;
- prestãrile de servicii, inclusiv transportul ºi prestãrile
de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul
de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale
suspensive, cu excepþia prestãrilor de servicii scutite,
potrivit art. 141;
- transportul, prestãrile de servicii accesorii
transportului, alte servicii direct legate de importul
bunurilor, dacã valoarea acestora este inclusã în baza de
impozitare a bunurilor importate, potrivit art. 139;
- transportul internaþional de persoane ºi serviciile
direct legate de acest transport, inclusiv livrãrile de bunuri
destinate a fi acordate ca trataþie pasagerilor la bordul unui
vapor, avion, autocar sau tren;
- în cazul navelor utilizate pentru transportul
internaþional de persoane ºi/sau de mãrfuri, pentru pescuit
sau altã activitate economicã sau pentru salvare ori
asistenþã pe mare, al navelor de rãzboi, urmãtoarele
operaþiuni:
- livrarea de carburanþi, echipamente ºi alte bunuri
destinate a fi încorporate sau utilizate pe nave, cu excepþia
navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coastã;
23
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- prestãrile de servicii efectuate pentru nevoile directe
ale navelor ºi/sau pentru încãrcãtura acestora;
- în cazul aeronavelor care presteazã transporturi
internaþionale de persoane ºi/sau de mãrfuri, urmãtoarele
operaþiuni:
- livrãrile de carburanti, echipamente ºi alte bunuri
destinate a fi încorporate sau utilizate pe aeronave;
- prestãrile de servicii efectuate pentru nevoile directe
ale aeronavelor ºi/sau pentru încãrcãtura acestora;
- prestãrile de servicii pentru navele aflate în
proprietatea companiilor de navigaþie care îºi desfãºoarã
activitatea în regimul special maritim sau operate de
acestea, precum ºi livrãrile de nave în întregul lor cãtre
aceste companii;
- livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii, în favoarea
misiunilor diplomatice ºi oficiilor consulare, a personalului
acestora, precum ºi a oricãror cetãþeni strãini având statut
diplomatic sau consular în România, în condiþii de
reciprocitate;
- livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii, în favoarea
reprezentanþelor organismelor internaþionale ºi
interguvernamentale acreditate în România, precum ºi a
cetãþenilor strãini angajaþi ai acestora, în limitele ºi în
conformitate cu condiþiile precizate în convenþiile de
înfiinþare a acestor organizaþii;
- livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii, cãtre
forþele armate ale statelor strãine membre NATO, pentru
uzul forþelor armate sau al personalului civil care însoþeºte
forþele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, dacã
forþele iau parte la efortul de apãrare comun; în cazul în
care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara
þãrii ºi pentru prestãrile de servicii, scutirea se acordã
potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin
ordin al ministrului finanþelor publice;
- livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii finanþate din
ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de
cãtre guverne strãine, de organisme internaþionale ºi de
organizaþii nonprofit ºi de caritate din strãinatate ºi din þarã,
inclusiv din donaþii ale persoanelor fizice;
- construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea ºi
reabilitarea lãcaºurilor de cult religios sau a altor clãdiri
utilizate în acest scop;
- prestãrile de servicii poºtale, efectuate pe teritoriul
României de operatorii prevãzuþi de Ordonanþa Guvernului
nr. 70/2001 pentru ratificarea Actelor adoptate de
Congresul Uniunii Poºtale Universale de la Beijing (1999),
aprobatã prin Legea nr. 670/2001, constând în preluarea ºi
distribuirea trimiterilor poºtale din strãinãtate, inclusiv
servicii financiar-poºtale;
- servicii prestate de persoane din România, în contul
beneficiarilor cu sediul sau domiciliul în strãinatate, pentru
bunurile din import aflate în perioada de garanþie;
- prestãrile de servicii efectuate de intermediari care
acþioneazã în numele sau în contul unei alte persoane,
atunci când intervin în operaþiuni prevãzute la acelaºi
articol.
24
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Scutiri speciale legate de traficul internaþional de
bunuri
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã:
a) livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de
antrepozit vamal;
b) livrarea de bunuri destinate plasãrii în magazinele
duty-free ºi în alte magazine situate în aeroporturile
internaþionale, prevãzute la Secþiunea 1 a Capitolului I din
Ordonanþa Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea
unor mãsuri în materie financiar-fiscalã, precum ºi livrãrile
de bunuri efectuate prin aceste magazine;
c) urmãtoarele operaþiuni desfãºurate într-o zonã liberã
sau într-un port liber:
1. introducerea de bunuri strãine într-o zonã liberã sau
port liber, direct din strãinatate, în vederea simplei
depozitãri, fãrã intocmirea de formalitãþi vamale;
2. operaþiunile comerciale de vânzare-cumpãrare a
mãrfurilor strãine între diverºi operatori din zonã liberã sau
portul liber sau între aceºtia ºi alte persoane din afara
zonei libere sau a portului liber;
3. scoaterea de bunuri strãine din zonã liberã sau portul
liber, în afara þãrii, fãrã întocmirea de declaraþii vamale de
export, bunurile fiind în aceeaºi stare ca în momentul
introducerii lor în zonã liberã sau portul liber;
d) prestãrile de servicii legate direct de operaþiunile
prevãzute la lit. a)-c).
Scutirile prevãzute la alin. (1) nu se aplicã bunurilor
care sunt livrate pentru utilizare sau consum în România,
inclusiv în antrepozitul vamal, zonã liberã sau în portul
liber, sau care rãmân în România la încetarea situaþiilor
prevãzute.
Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul,
documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa
pe valoarea adãugatã pentru operaþiunile prevãzute
conform codului fiscal ºi dupa caz, procedura ºi condiþiile
care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe
valoarea adãugatã.
Sfera de aplicare ºi regulile pentru regimul special
de scutire
Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã persoanele
impozabile a cãror cifrã de afaceri anualã, declaratã sau
realizatã, este inferioarã plafonului de 2 miliarde lei,
denumit în continuare plafon de scutire, dar acestea pot
opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe
valoarea adãugatã.
Persoanele impozabile nou-infiinþate pot beneficia de
aplicarea regimului special de scutire, dacã declarã cã vor
realiza anual o cifrã de afaceri estimatã de pânã la 2
miliarde lei inclusiv ºi nu opteazã pentru aplicarea
regimului normal de taxa pe valoarea adãugatã.
Persoanele impozabile înregistrate fiscal, care ulterior
realizeazã operaþiuni sub plafonul de scutire prevãzut la
alin. (1), se considerã cã sunt în regimul special de scutire,
dacã nu opteazã pentru aplicarea regimului normal de taxa
pe valoarea adãugatã.
 Expert Contabil

Persoanele impozabile, care depãºesc în cursul unui

an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sã solicite Întreprinderi mici ºi mijlocii
înregistrarea ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã în
regim normal, în termen de 10 zile de la data constatãrii
Facilitãþile fiscale privind intreprinderile mici ºi mijlocii
depãºirii. Pentru persoanele nou-înfiinþate, anul fiscal
sunt reglementate de art 21, 22 din Legea 346/2004
reprezintã perioada din anul calendaristic, reprezentatã
privind stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãrii întreprinderilor
prin luni calendaristice scurse de la data înregistrãrii pânã
mici ºi mijlocii, care prevãd:
la finele anului. Fracþiunile de lunã vor fi considerate o lunã
În scopul sprijinirii transferului, Agenþia Nationalã
calendaristicã întreagã. Persoanele care se afla în regim
pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie va elabora
special de scutire trebuie sã þinã evidenþa livrãrilor de
un program multianual, prin care se vor susþine integral
bunuri ºi a prestãrilor de servicii, care intrã sub incidenþa
cheltuielile cu privire la urmãtoarele taxe ºi tarife:
articolului, cu ajutorul jurnalului pentru vânzãri. Data
- taxele ºi tarifele pentru operaþiunile de înscriere a
depãºirii plafonului este consideratã sfârºitul lunii
modificãrilor efectuate de cãtre Oficiul Naþional al
calendaristice în care a avut loc depãºirea de plafon. Pânã
Registrului Comerþului prin oficiile registrului comerþului de
la data înregistrãrii ca plãtitor de taxa pe valoarea
pe lângã tribunale, pentru înregistrarea transferului
adãugatã în regim normal se va aplica regimul de scutire
întreprinderilor mici ºi mijlocii, precum ºi tarifele pentru
de taxa pe valoarea adãugatã. În situaþia în care se
serviciile de asistenþã prestate de oficiile registrului
constatã cã persoana în cauzã a solicitat cu întârziere
comerþului, pentru modificãrile necesare punerii în aplicare
atribuirea calitãþii de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã
a transferului întreprinderii;
în regim normal, autoritatea fiscalã este îndreptãþitã sã
- taxele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial
solicite plata taxei pe valoarea adãugatã pe perioada
al Romaniei, Partea a IV-a, a încheierii de modificare ca
scursã între data la care persoana în cauzã avea obligaþia
rezultat al transferului întreprinderii, pronunþatã de
sã solicite înregistrarea ca plãtitor de taxa pe valoarea
judecãtorul-delegat la oficiul registrului comerþului de pe
adãugatã în regim normal ºi data de la care înregistrarea
lângã tribunal;
a devenit efectivã, conform procedurii prevãzute prin
- taxele de timbru pentru activitatea notarialã, aferente
norme.
actelor, în cazul cãrora este prevazutã obligativitatea
Dupã depãºirea plafonului de scutire, persoanele
încheierii acestora în formã autenticã, necesare operãrii
impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special,
transferului întreprinderii;
chiar dacã ulterior realizeazã cifre de afaceri anuale
- taxele de timbru pentru cedarea cu titlu gratuit a
inferioare plafonului de scutire prevãzut de lege.
întreprinderii, fondului de comerþ, în scopul asigurãrii
Scutirea prevãzutã se aplicã livrãrilor de bunuri ºi
transferului întreprinderilor mici ºi mijlocii.
prestãrilor de servicii efectuate de persoanele impozabile
Programul prevãzut la alin. (1) va fi finanþat prin bugetul
prevãzute la alin. (1).
Agenþiei Naþionale pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi
Cifra de afaceri care serveºte drept referintã la
Cooperatie.
aplicarea alin. (1) este constituitã din suma, fãrã taxa pe
Pentru a beneficia de facilitãþile prevãzute la art. 21
valoarea adãugatã, a livrãrilor de bunuri ºi prestãrilor de
alin. (1) trebuie sã fie îndeplinite cumulativ urmãtoarele:
servicii taxabile, incluzând ºi operaþiunile scutite cu drept
- condiþiile privind transferul întreprinderilor mici ºi
de deducere, potrivit art. 143 ºi 144 din Legea 571/2003.
mijlocii, prin cedarea cu titlu gratuit a întreprinderii, fondului
Persoanele impozabile scutite nu au dreptul de
de comerþ în cadrul aceleiaºi familii sau, dupã caz,
deducere conform art. 145 ºi nici nu pot sã înscrie taxa pe
condiþiile pentru transferul întreprinderilor mici ºi mijlocii
facturile lor. În cazul în care sunt beneficiari ai prestãrilor
cãtre terþi;
de servicii prevãzute la art. 150 alin. (1) lit. b) ºi art. 151
- sã se asigure menþinerea în funcþiune a întreprinderii,
alin. (1) lit. b), persoanele impozabile sunt obligate sã
cu continuarea ideilor ºi practicilor comerciale ºi
îndeplineascã obligaþiile prevãzute la art. 155 alin. (4), art.
menþinerea locurilor de muncã pe o perioadã de minimum
156 ºi 157.
3 ani de la data transferului.
Facilitãþile prevãzute pentru transferul întreprinderilor
Microintreprinderi mici ºi mijlocii se acordã o singurã datã în cursul unui an
fiscal.
Facilitãþile fiscale privind microîntreprinderile sunt În cazul în care în perioada de pânã la 3 ani de la
reglementate de art 108 alin 2 din Legea nr. 571/2003 transferul întreprinderilor mici ºi mijlocii intervine încetarea
privind Codul fiscal actualizata la 31 martie 2005 care activitãþii societãþii comerciale datoratã unei culpe grave a
prevede: persoanelor cãrora li s-a încredinþat conducerea societãþii
- în cazul în care o microîntreprindere achiziþioneazã comerciale sau sãvârºirii unor infracþiuni de cãtre acestea
case de marcat, valoarea de achiziþie a acestora se ori o reducere mai mare de 50% a numãrului de personal
deduce din baza impozabilã, în conformitate cu al întreprinderii, societatea comercialã are obligaþia
documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în restituirii integrale a sumelor acordate conform art. 21
funcþiune conform legii.

25
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Investiþiile directe cu impact
semnificativ
Facilitãþile fiscale privind investiþiile directe cu impact
semnificativ sunt reglementate de art 5-7 12-14 ºi 18-19
din Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiþiilor
directe cu impact semnificativ în economie, care prevãd:
Investiþiile directe noi a cãror valoare depaºeºte 1
milion dolari S.U.A. sau echivalentul în lei ori alte valute
convertibile ºi care se vor realiza efectiv într-un termen de
maxim 30 de luni de la data înregistrãrii statistice la
Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei beneficiazã de
Facilitãþile menþionate la cap. IV.
Investiþiile directe noi, fundamentate ca fiind de interes
major pentru economia naþionalã, vor fi prezentate
Departamentului pentru Relaþia cu Investitorii Strãini.
În cazul în care o investiþie întruneºte condiþiile pentru
a beneficia de facilitãþile acordate de mai multe legi,
investitorul va trebui sa opteze explicit pentru un singur
regim de facilitãþi.
Acordarea facilitãþilor prevãzute de prezenta lege
implicã de drept renunþarea la facilitãþile prevãzute de alte
legi.
Utilajele tehnologice, instalaþiile, echipamentele,
aparatele de mãsura ºi control, automatizãri ºi produse de
software, achiziþionate din import, care îndeplinesc
condiþiile prevãzute la alin. (3), necesare pentru realizarea
investiþiei, sunt exceptate de la plata taxelor vamale
conform listei aprobate prin ordin comun al ministerului
dezvoltãrii ºi prognozei ºi al ministrului finanþelor publice.
Bunurile noi prevãzute la alin. (1), achiziþionate din
import sau din România, necesare pentru realizarea
investiþiei, beneficiazã pe perioada de realizare a
investiþiei, pânã la punerea în funcþiune a acesteia, de
amânarea plãþii taxei pe valoare adãugatã, potrivit
reglementãrilor în vigoare, respectiv pânã pe data de 25 a
lunii urmãtoare datei de punere în funcþiune a investiþiei.
În înþelesul prezentei legi, bunurile la care face referire
alin. (1) sunt considerate bunuri noi dacã au fost produse
cu cel mult un an înainte de intrarea lor în þarã ºi nu au fost
niciodatã utilizate.
Condiþiile stabilite la alin. (3) se aplicã ºi bunurilor
prevãzute la alin (1), fabricate în România.
Investiþiile noi realizate în condiþiile prezentei legi
beneficiazã de deducerea unei cote de 20% din valoarea
acestora. Deducerea se calculeazã în luna în care se
realizeazã investiþia, numai din punct de vedere fiscal, prin
înscrierea acesteia la sumele deductibile prevãzute în
declaraþia de impunere.
În situaþia în care se realizeazã pierdere fiscalã aceasta
se recupereazã în urmãtorii 5 ani din profitul impozabil.
Investiþiile realizate în condiþiile prezentei legi
beneficiazã de utilizarea amortizãrii accelerate, definitã
conform Legii nr. 15/1994, cu anunþarea, dar fãrã obligaþia
aprobãrii prealabile din partea organului fiscal teritorial la
care contribuabilul are obligaþia de a depune declaraþia de
impunere.
26
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Urmãrirea derulãrii investiþiei ºi penalitãþii
În cazul în care societatile care au realizat investiþii
definite potrivit art. 1 se lichideazã voluntar într-o perioada
mai micã de 10 ani, acestea vor fi obligate sa plãteascã
impozitele stabilite potrivit legii pentru întreaga duratã de
funcþionare a investiþiei, precum ºi majorãrile de întârziere
a plãþii taxelor ºi impozitelor care ar fi trebuit plãtite în
absenþa existenþei facilitãþilor, calculate conform legislaþiei
în vigoare.
Sumele datorate potrivit alin. (1) se plãtesc cu prioritate
din rezultatele lichidãrii investiþiilor.
Înstrãinarea de cãtre investitor a bunurilor prevãzute de
art. 12 într-un termen mai mic de 2 ani de la introducerea
în þarã sau de la achiziþionarea acestora va atrage plata
contravalorii facilitãþilor de care a beneficiat, precum ºi
majorãrile de întârziere a plãþii taxelor ºi impozitelor care
ar fi trebuit plãtite în absenþa existenþei facilitãþilor,
calculate conform legislaþiei în vigoare.
Parcuri industriale
Facilitãþile fiscale privind parcurile industriale sunt
reglementate de art. 24 pct. 13 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, care prevede:
- pentru investiþiile realizate în parcurile industriale
pânã la data de 31 decembrie 2006 se acordã o deducere
suplimentarã din profitul impozabil, în cota de 20% din
valoarea investiþiilor în construcþii sau a reabilitãrilor de
construcþii, infrastructura internã ºi de conexiune la
reþeaua publicã de utilitãþi, tinând seama de prevederile
legale în vigoare privind clasificarea ºi duratele normale de
utilizare a mijloacelor fixe amortizabile.
- contribuabilii care beneficiazã de facilitãþile prevãzute
la alin. (12) nu pot beneficia de facilitãþile menþionate.
Zonele libere
Facilitãþile fiscale privind zonele libere sunt
reglementate de art 38 alin. 3 ºi 4 din Legea nr. 571/2003
privind Codul Fiscal, care prevede:
- contribuabilii care îºi desfaºoarã activitatea în zonã
liberã pe bazã de licenþã ºi care pânã la data de 1 iulie
2002 au realizat investiþii în zonã liberã, în active corporale
amortizabile utilizate în industria prelucrãtoare, în valoare
de cel puþin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiazã de scutire
de la plata impozitului pe profit, în continuare, pânã la data
de 31 decembrie 2006. Dispoziþiile alineatului nu se mai
aplicã în situaþia în care survin modificãri în structura
acþionariatului contribuabilului. Modificare de acþionariat în
cazul societãþilor cotate se considerã a fi o modificare a
acþionariatului în proporþie de mai mult de 25% din numãrul
acþiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
- cu excepþia prevederilor alin. (3), contribuabilii care
obþin venituri din activitãþi desfãºurate pe bazã de licenþa
într-o zonã liberã au obligaþia de a plãti impozit pe profit în
 Expert Contabil

cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde existenþei zonei defavorizate.

acestor venituri, pânã la data de 31 decembrie 2004. - contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiþii
înainte de 1 iulie 2002, pot beneficia de acordarea de
Zonele defavorizate facilitãþi în cazul în care au domiciliul sau lucreazã în unele
localitãþi din Munþii Apuseni ºi în Rezervaþia Biosferei
"Delta Dunãrii", ºi care continuã investiþiile, beneficiazã în
Facilitãþile fiscale privind zonele defavorizate sunt
continuare de deducerea din profitul impozabil a
reglementate de art. 38 alin 1 ºi 2 din Legea nr. 571/2003
cheltuielilor distinct evidenþiate, fãcute cu investiþiile
privind Codul Fiscal, care prevede:
respective, fãrã a depãºi data de 31 decembrie 2006.
- în cazul persoanelor juridice care au obþinut, înainte
de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zona
defavorizatã, scutirea de impozit pe profitul aferent
Andrei Dragomir - expert contabil
investiþiilor noi se aplicã în continuare pe perioada

ALTE OPERAÞIUNI VAMALE

fac menþiuni despre felul, cantitatea ºi calitatea mãrfurilor
transbordate, pe documentele însoþitoare ale transportului.
Transbordarea În cazul transportului pe calea feratã, atunci când prezenþa
organelor de poliþie nu poate fi asiguratã, transbordarea
egimul juridic este reglementat de prevederile art.
R 325-329 din Regulamentul vamal al României.
Transbordarea reprezintã transferul, mutarea mãrfurilor
poate fi fãcutã ºi în prezenþa a doi martori neutri de calea
feratã, întocmindu-se totodatã un proces-verbal
constatator. Transportatorul este obligat sã informeze în
aflate sub supraveghere vamalã, dintr-un mijloc de
cel mai scurt timp autoritatea vamalã cea mai apropiatã
transport în altul, fie depozitarea temporarã a acestora pe
despre situaþia nou creatã ºi sã prezinte acesteia toate
teritoriul vamal al României. Operaþiunea de transbordare
documentele doveditoare inclusiv cele însoþitoare ale
are loc numai în prezenþa reprezentanþilor autoritãþii
transportului de marfã.
vamale, cu unele excepþii, ºi pe baza unui permis de
transbordare emis de autoritatea vamalã. Permisul vamal
Exemple de situaþii care impun transbordarea
cuprinde felul ºi cantitatea mãrfurilor ce urmeazã a fi
mãrfurilor:
transbordate precum ºi termenul în care operaþiunea se va
- avarierea unui mijloc de transport, din traficul rutier
derula, acest termen putând fi prelungit de autoritatea
internaþional, aflat în tranzit pe teritoriul României, între
vamalã, în cazuri temeinic justificate. Permisul vamal de
douã birouri vamale de frontierã;
transbordare este asimilat cu declaraþia vamalã acceptatã
- constatarea unor defecþiuni la calea de rulare a unor
ºi produce aceleaºi efecte juridice. În cazul în care se
vagoane care duc la imposibilitatea continuãrii deplasãrii
constatã lipsuri ori substituiri ale mãrfurilor transbordate,
acestora în trafic, din garnituri ale unor trenuri de marfã, fie
permisul vamal constituie titlu executor pentru încasarea
aflate în tranzit de la un birou vamal de frontierã cãtre alt
taxelor vamale ºi altor drepturi vamale de import.
birou vamal de frontierã, fie vãmuite la export ºi aflate în
tranzit, între biroul vamal de interior ºi biroul vamal de
Elementele de taxare pentru stabilirea datoriei vamale
frontierã.
sunt cele de la data înregistrãrii permisului vamal de
transbordare. Transbordarea poate fi iniþiatã la cererea
urmãtoarelor persoane îndreptãþite: Introducerea / scoaterea de bunuri în /
- transportatorul mãrfurilor;
- un comisionar în vamã;
din þarã în afara activitãþii de comerþ
- orice persoanã care face dovada cã are dreptul de exterior de persoanele juridice
dispoziþie asupra mãrfurilor.
Regimul juridic este reglementat de prevederile art.
Excepþiile le pot constitui situaþiile de forþã majorã sau 330-335 din Regulamentul vamal al României. Astfel, pot fi
caz fortuit, ori alta din situaþiile urmãtoare: titulari ai acestei categorii de opraþiuni vamale, persoanele
- în staþiile de cale feratã în care este organizatã juridice, care deºi nu au în obiectul lor de activitate
transbordarea în vagoane cu ecartament diferit, caz în operaþiuni de comerþ exterior, introduc sau scot în/din þarã
care nu se mai depune permisul vamal de transbordare, bunuri în urmãtoarele condiþii:
transportatorul rãspunzând de felul, cantitatea ºi calitatea - la import, bunurile sunt destinate folosinþei proprii ºi sã
mãrfurilor transferate precum ºi de concordanþa acestora nu fie comercializate;
cu datele înscrise în documentele de transport - la export, bunurile provin din patrimoniul propriu ºi
internaþional însoþitoare; sunt transmise fãrã platã.
- accidente de circulaþie, caz în care operaþiunea de
transbordare are loc în prezenþa organelor de poliþie, care Derularea operaþiunilor de introducere sau scoatere se

27
noiembrie, 2005, nr. 3 (3) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
face prin depunerea declaraþiilor de import sau export ºi cu
respectarea tuturor condiþiilor legale privind importul sau
exportul de mãrfuri, inclusiv plata taxelor vamale ºi a altor
drepturi vamale de import sau de export. În vederea dotãrii
ºi întreþinerii sediilor firmelor comerciale ºi
reprezentanþelor economice strãine, care funcþioneazã
legal în România, introducerea în þarã de cãtre acestea a
bunurilor necesare se va face cu plata taxelor vamale ºi a
altor drepturi vamale de import. Pentru asemenea situaþii
pe bazã de reciprocitate se pot aplica reduceri sau
exceptãri de la plata taxelor vamale ori se poate acorda
regimul de introducere temporarã fãrã garantarea taxelor
vamale, în cazul bunurilor intrate în þarã pentru dotarea ºi
întreþinerea reprezentanþelor, prevãzute la art. 332 alin(1).
Reciprocitatea se aplicã pe baza prezentãrii dovezii
eliberate de administraþia vamalã din statul respectiv cã
reprezentanþele române similare beneficiazã de aceleaºi
facilitãþi. Autoturismele ºi alte autovehicule ºi remorcile lor
înmatriculate în strãinãtate, aparþinând reprezentanþelor ºi
sucursalelor firmelor comerciale precum ºi organizaþiilor
economice strãine, care funcþioneaza legal în România, se
introduc cu garantarea plãþii taxelor vamale ºi altor drepturi
de import. ªi în cazul acestor bunuri menþionate anterior
se poate aplica condiþia de reciprocitate adicã
introducerea lor în þarã fãrã garantarea taxelor vamale ºi
altor drepturi de import. La scoaterea din þarã a bunurilor
pentru dotarea reprezentanþelor ºi sediilor altor persoane
juridice române cu sediul în strãinãtate, nu se vor datora
taxe vamale, dacã la autoritatea vamalã românã se va
prezenta un înscris din care sã rezulte cã bunurile cu
aceastã destinaþie, sunt înregistrate în evidenþa contabilã
din þarã.
Regimul vamal al mostrelor,
modelelor de referinþã ºi
materialelor publicitare
Regimul juridic este prevãzut în art. 336-340 din
Regulamentul vamal. Potrivit acestor prevederi legale în
categoria mostrelor sunt cuprinse orice bunuri sau pãrþi din
acestea primite de la partenerii externi de afaceri, în mod
gratuit, pentru cunoaºterea, testarea sau analizarea
caracteristicilor sau performanþelor tehnice în vederea
importului sau producerii lor în þarã. Tot în aceastã
categorie se încadreaza ºi bunurile sau pãrþi din acestea
expediate, fãrã platã, partenerilor externi în scopul
prospectãrii pieþei externe sau obþinerii de comenzi la
extern. În cadrul acestei categorii de bunuri putem avea:
- mostre cu valoare comercialã, adicã bunuri cãrora li
se poate da ºi o altã întrebuinþare -decât aceea de mostre;
- mostre fãrã valoare comercialã, adicã bunuri sau pãrþi
din aceste bunuri secþionate, divizate, desperecheate,
perforate sau care au fost supuse altor operaþii similare, ºi
care nu pot fi utilizate decât ca mostre.
Prin modele de referinþã se definesc acele mãrfuri a
cãror fabricaþie îndeplineºte cumulativ urmãtoarele
condiþii:
- sã aparþinã unei persoane stabilitã în strãinãtate ºi sã
fie introduse în þarã în scopul de a fi prezentate sau a face
28
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
demonstraþii în vederea obþinerii de comenzi;
- sã nu fie vândute sau închiriate pe teritoriul vamal al
României;
- sã fie reexportate.
Materialele publicitare, de reclamã ºi de documentare
constau în cataloage ºi liste referitoare la mãrfuri puse în
vânzare sau la prestãri de servicii cu condiþia ca fiecare
trimitere:
- sã fie compusã dintr-un singur document, sau,
- sã cuprindã un singur exemplar al fiecãrui document
dacã trimiterea este compusã din mai multe documente,
sau
- sã nu depãºeascã greutatea brutã de 1 kg, oricare ar
fi numãrul documentelor sau exemplarelor.
Regimul vamal al tuturor acestor categorii de bunuri
descrise anterior este urmãtorul:
- la introducerea în þarã se aplicã regimul tarifar
prevãzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al
României;
- la scoatera din þarã a acestora nu se percep taxe
vamale.
Pentru bunurile introduse sau scoase în/din þarã fãrã
plata taxelor vamale se depune o declaraþie în formã
simplificatã conform modelului stabilit de autoritatea
vamalã. Pentru cazurile în care operaþiunile de introducere
se fac cu plata taxelor vamale, se depun declaraþii vamale
în detaliu.
Bunurile aflate în regim de admitere temporarã cu
scopul de a fi prezentate la expoziþii, târguri, congrese sau
manifestãri similare, consumate sau distribuite în timpul
manifestãrilor respective sunt supuse regimului tarifar
prevãzut în Tariful vamal de import al României.
Pe durata unei manifestãri pot fi introduse în þarã, de
cãtre firmele stãine expozante sau participante, cu
exceptare de la plata taxelor vamale de import
urmãtoarele feluri ºi cantitãþi de bunuri:
- 200 buc. þigãri, adicã 10 pachete a 20 buc. þigãri;
- 1 litru bãuturi alcoolice, încadrate conform codului
tarifar;
- 5 litri vin;
- 10 litri bere.
Toate aceste cantitãþi sunt stabilite pe fiecare zi de
participare la manifestaþie ºi pentru fiecare firmã în parte
ca subiect de drept. De exemplu, dacã manifestarea se
desfãºoara pe parcursul a 3 zile cantitãþile de mai sus vor
fi multiplicate cu 3, fiecare firmã participantã având dreptul
la aceste cantitãþi de bunuri în condiþiile de exceptare de la
plata taxelor vamale.
Regimul vamal al aprovizionãrii
mijloacelor de transport în trafic
internaþional
Regimul juridic se regãseºte în prevederile art.341-347
din Regulamentul vamal al României, precum ºi în Decizia
nr.179/2003 a Direcþiei Generale a Vãmilor, pentru
aprobarea Normelor tehnice privind procedura simplificatã
de efectuare a formalitãþilor vamale aferente aprovizionãrii
mijloacelor de transport în trafic internaþional, publicatã în

MO nr. 111 din 21.03.2003, cu aplicabilitate de la
01.03.2003.
În acest regim vamal se încadreazã aprovizionarea
navelor sub pavilion strãin, a navelor româneºti ºi
aeronavelor româneºti ºi strãine. Bunurile cu care se pot
aproviziona aceste mijloace de transport aflate în trafic
internaþional constau în carburanþi, lubrufianþi ºi produse
alimentare. Cantitãþile acestor bunuri se stabilesc prin
permisul vamal care se elibereazã în acest scop de cãtre
biroul vamal unde are loc aprovizionarea, în funcþie de
durata cãlãtoriei, capacitatea rezervoarelor ºi numãrul
membrilor echipajului fiecãrei nave care vine la
aprovizionare. În cazul navelor ºi aeronavelor strãine
bunurile destinate aprovizionãrii se introduc la bordul
acestora pe baza documentului de livrare ºi a permisului
vamal eliberat la cererea comandantului, armatorului sau
agentului navei ºi se poate depune o singurã declaraþie de
export pentru toatã durata de staþionare a navelor în
fiecare port. În cazul navelor româneºti care se
deplaseazã în strãinãtate aprovizionarea se face de
societatea comercialã în patrimoniul cãreia se aflã.
Bunurile cu care se aprovizioneazã aceste nave ºi
aeronave pot fi din produse româneºti sau de origine
strãinã care anterior au fost legal importate. În aceste
REGIMUL DE ANTREPOZITARE
Reguli generale
Trebuie menþionat cã restricþia este reprezentatã de
faptul cã, acolo unde acciza nu a fost plãtitã, producþia
ºi/sau depozitarea produselor accizabile poate avea loc
numai într-un antrepozit fiscal.
Producerea ºi/sau depozitarea de produse accizabile
poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal
Dacã are loc deþinerea de produse accizabile în afara
antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada
plãþii accizelor, se atrage obigatoriu plata acestora.
Trebuie precizat cã fac excepþie de la prevederea
conform cãreia nu poate fi folosit antrepozitul fiscal pentru
vânzarea cu amãnuntul a produselor accizabile în sistemul
de comercializare antrepozitele fiscale care livreazã uleiuri
minerale cãtre avioane ºi nave sau furnizeazã produse
accizabile din magazinele duty-free.
Fac excepþie de asemenea de la prevederea conform
cãreia nu pot fi depozitate în antrepozite fiscale de
depozitare produsele accizabile supuse marcãrii, bãuturile
alcoolice care sunt supuse sistemului de marcare.
Important de subliniat este faptul cã se pot autoriza ca
antrepozite fiscale de depozitare a bãuturilor alcoolice
supuse sistemului de marcare numai acele locuri în care
se depoziteazã strict produsele aparþinând antrepozitarului
autorizat pentru producþia de astfel de produse.
Antrepozitele fiscale pentru uleiurile minerale pot livra
în regim de scutire directã cãtre persoane fizice uleiuri
minerale utilizate drept combustibil pentru încalzit, în baza
autorizaþiei de utilizator final, precum ºi gaze petroliere
noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Expert Contabil
cazuri nu se depun declaraþii vamale de export
aprovizionarea fãcându-se doar în baza documentului de
livrare ºi a permisului vamal. Societãþile comerciale de
navigaþie din România pot efectua aprovizionarea cu
carburanþi, lubrifianþi, materiale sau alimente a navelor sub
pavilion strãin dacã prin înþelegeri cu societãþi similare din
strãinãtate s-au stabilit livrãri prin compensaþie. Aceste
livrãri sunt evidenþiate în documentele societãþilor
comerciale române care le prezintã biroului vamal la
cerere. Agenþiile societãþilor de transport strãine,
autorizate sã funcþioneze legal în România, au
posibilitatea sã introducã temporar în þara noastrã bunuri
pentru aprovizionarea mijloacelor de transport proprii
aflate în trafic internaþional, prin depunerea unei declaraþii
vamale în detaliu de import temporar. Bunurile astfel
introduse se vor înregistra obligatoriu în evidenþele
contabile ale acestor societãþi comerciale care le vor
prezenta, la cerere biroului vamal. Bunurile de consum
aflate la bordul navelor, aeronavelor, vagoanelor-
restaurant, vagoanelor de dormit ºi autocarelor, destinate
consumului pe parcursul cãlãtoriei, nu se supun normelor
prevãzute pentru importul mãrfurilor.
Andrei Dragomir - expert contabil
lichefiate distribuite în butelii tip aragaz pentru consum
casnic.
Magazinele autorizate potrivit legii sã comercializeze
produse în regim duty-free sunt asimilate cu antrepozitele
fiscale. Aceste magazine primesc produse accizabile în
regim suspensiv în baza autorizaþiilor de duty-free ºi
pentru aceste produse nu se datoreazã accize.
Cererea de autorizare ca antrepozit
fiscal
Potrivit legislaþiei fiscale în vigoare un antrepozit fiscal
poate funcþiona numai dacã deþine autorizaþie valabilã
care a fost emisã de autoritatea fiscalã competentã.
Persoana care intenþioneazã sã fie antrepozitar
autorizat în vederea obþinerii autorizaþiei pentru ca un loc
sa funcþioneze ca antrepozit fiscal, trebuie sã depunã
pentru acel loc o cerere la autoritatea fiscalã competentã
conform modelului ºi sub forma prevãzute în normele
metodologice.
De precizat cã cererea trebuie sa conþinã informaþii ºi
sã fie însoþitã de documente cu privire la:
- amplasarea ºi natura locului;
- tipurile ºi cantitatea de produse accizabile estimate a
fi produse ºi/sau depozitate în decursul unui an
calendaristic;
- identitatea ºi alte informaþii de identificare cu privire la
persoana care urmeazã sã-ºi desfãºoare activitatea ca
antrepozitar autorizat;
- capacitatea persoanei care urmeazã a fi antrepozitar
29
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

autorizat de a satisface cerinþele prevãzute la art. 183 din 8) De subliniat cã, documentaþiile în termen de 30 de
Codul Fiscal. zile de la depunerea cererilor vor fi înaintate autoritãþii
De menþionat este cã, persoana care intenþioneazã sã fiscale centrale, însoþite de un referat care sã cuprindã
fie antrepozitar autorizat trebuie sã prezinte, de punctul de vedere asupra oportunitãþii ºi legalitãþii emiterii
asemenea, o copie a contractului de administrare sau a autorizaþiei de antrepozitar autorizat ºi, dacã este cazul,
actelor de proprietate ale sediului unde locul este aspectele sesizate privind eventualele neconcordanþe cu
amplasat, iar în situaþia în care solicitantul nu este datele ºi informaþiile prezentate de antrepozitarul autorizat
proprietarul locului, cererea trebuie sã fie însoþitã propus, referate ce vor vor purta obligatoriu semnãtura ºi
obligatoriu de o declaraþie din partea proprietarului, prin ºtampila autoritãþii fiscale teritoriale.
care se confirmã asigurarea permisiunii de acces pentru 9) În acest caz autoritatea fiscalã centralã poate sã
personalul cu atribuþii de control control în domeniu. solicite antrepozitarului autorizat propus orice informaþie ºi
De subliniat este faptul cã, persoana care îºi manifestã documente pe care le considerã necesare, cu privire la:
în mod imperativ intenþia de a fi antrepozitar autorizat - amplasarea ºi natura antrepozitului fiscal propus;
pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune în acest - tipurile ºi cantitãþile de produse accizabile ce urmeazã
caz la autoritatea fiscalã competentã o singurã cerere. a fi produse ºi/sau depozitate în antrepozitul fiscal propus;
Cererea în cauzã va fi însoþitã obligatoriu de documentele - identitatea antrepozitarului autorizat propus;
prevãzute de prezentul titlu, aferente fiecarei locaþii. - capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a
1) Important de precizat este faptul cã, un antrepozit asigura garanþia financiarã.
fiscal poate funcþiona numai în baza unei autorizaþii
eliberate de autoritatea fiscalã centralã, prin comisia care
a fost instituitã în acest scop prin ordin al ministrului
Conditii de autorizare
finanþelor publice.
Pe baza prevederilor legislaþiei fiscale autoritatea
2) De menþionat cã, antrepozitarul autorizat propus
fiscalã competentã elibereazã autorizaþia de antrepozit
pentru a obþine o autorizaþie de antrepozit fiscal trebuie sã
fiscal pentru un loc, numai în situaþia în care sunt
depunã în acest sens o cerere la autoritatea fiscalã
îndeplinite urmãtoarele condiþii:
teritorialã.
- locul în cauzã urmeazã a fi folosit pentru producerea,
3) Cererea în cauzã trebuie sã conþinã obligatoriu toate
îmbutelierea, ambalarea, primirea, deþinerea, depozitarea
informaþiile solicitate ºi sã fie însoþitã de documentele
ºi/sau expedierea produselor accizabile. în cazul unui loc
specificate în modelul prevãzut în anexa nr. 4.
ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare,
4) Antrepozitarul autorizat propus în cazul producþiei de
cantitatea de produse accizabile depozitatã trebuie sã fie
uleiuri minerale trebuie sã depunã documentaþia conform
mai mare decat cantitatea pentru care suma accizelor
prevederilor prezentelor norme metodologice numai dupã
potentiale este de 5.000 euro. Pentru bãuturile alcoolice
ce a fost avizatã de Ministerul Economiei ºi Comerþului din
supuse marcãrii, aceastã limitã este de 50.000 euro.
punct de vedere tehnic ºi dupã ce lista cuprinzând
Conform prevederilor din norme, cantitãþile pot fi
semifabricatele ºi produsele finite din nomenclatorul de
diferenþiate în funcþie de grupa de produse depozitatã;
fabricaþie, domeniul de utilizare ºi acciza propusã pentru
1) Astfel se menþioneazã cã un loc poate fi autorizat ca
fiecare produs a fost verificatã ºi avizatã de Autoritatea
antrepozit fiscal de depozitare numai atunci când
Naþionalã a Vãmilor din punct de vedere al încadrãrii în
cantitãþile minime lunare de produse accizabile ce
poziþiile tarifare vamale. De reþinut cã prevederile vor fi
urmeazã a fi depozitate în acest loc depãºesc limitele
aplicate pentru toate produsele noi intrate în
prevãzute mai jos:
nomenclatorul de fabricaþie.
- bere - 75.000 litri;
5) Important de precizat este cã, autoritatea fiscalã
- vinuri - 12.000 litri;
teritorialã are responsabilitatea de a verifica realitatea ºi
- bãuturi fermentate, altele decât bere ºi vinuri - 12.000
exactitatea informaþiilor ºi a documentelor depuse de
litri;
antrepozitarul autorizat propus. În acest sens se au în
- bãuturi alcoolice din grupa alcoolului etilic - 18.000 litri
vedere în special certitudinea îndeplinirii condiþiilor
alcool pur;
prevazute la art. 180 din Codul fiscal, precum ºi
- produse intermediare - 100.000 litri.
capacitatea realã a antrepozitarului autorizat propus de a
2) De reþinut cã în cazul unui antrepozitar autorizat de
îndeplini condiþiile prevãzute la art. 183 lit. b), c) ºi d) din
depozitare, atunci când pe durata unei perioade continue
Codul fiscal.
de 6 luni cantitatea de produse accizabile depozitatã în
6) Pe durata acþiunii de verificare antrepozitarul
antrepozitul fiscal este mai micã decât cantitatea
autorizat propus este obligat sã asigure condiþiile necesare
prevãzutã în paragraful anterior, autorizaþia se revocã, iar
bunei desfãºurãri a acesteia.
aceasta revocare se face de cãtre autoritatea fiscalã
7) Trebuie pus în evidenþã faptul cã în anumite situaþii
centralã competentã.
în acþiunea de verificare autoritatea fiscalã poate solicita
- locul în cauza este amplasat, construit ºi echipat
sprijinul organelor cu atribuþii de control si, dupã caz, al
astfel încât sã se previnã eventuala scoatere a produselor
Ministerului Administraþiei ºi Internelor, pentru furnizarea
accizabile din acest loc fãrã plata accizelor. Locul trebuie
unor elemente de preinvestigare în ceea ce priveºte
sã fie strict delimitat prin:
îndeplinirea condiþiilor de autorizare a fiecãrui solicitant.
- acces propriu, împrejmuire;

30
www.CDc.RezonRomania.net noiembrie, 2005, nr. 3 (3)

- activitatea ce se desfãºoarã în acest loc sã fie
independentã de alte activitãþi desfãºurate de societatea
care solicitã autorizarea ca antrepozit fiscal;
- locul trebuie sã beneficieze de contorizarea
individualã a utilitãþilor necesare desfãºurãrii activitãþii;
- locurile destinate producþiei de alcool etilic, de distilate
ºi de bãuturi alcoolice trebuie sã fie dotate cu mijloace de
mãsurare legale care sã asigure determinarea cantitãþii ºi
concentraþiei alcoolice, avizate de Biroul Român de
Metrologie Legalã;
- locurile destinate producþiei de alcool etilic ºi distilate,
ca materie primã, trebuie sã fie dotate cu un sistem de
supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt
amplasate contoarele ºi rezervoarele de alcool ºi distilate,
precum ºi a cãilor de acces în antrepozitul fiscal;
- locurile destinate producþiei de uleiuri minerale trebuie
sã fie dotate cu mijloace tehnice de mãsurare a debitului
volumic sau masic;
De precizat cã stocarea imaginilor culese prin
intermediul camerelor video se face pe casete video sau în
memoria sistemului, iar durata de stocare a imaginilor
înregistrate trebuie sã fie de minimum 10 zile.
- locul în cauzã nu va fi folosit pentru vânzarea cu
amãnuntul a produselor accizabile;
- în cazul unei persoane fizice care urmeazã sã-ºi
desfãºoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta
sã nu fi fost condamnatã printr-o sentinþã judecãtoreascã
definitivã pentru evaziune fiscalã, abuz de încredere, fals,
uz de fals, înºelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã,
dare sau luare de mitã, în România sau în oricare din
statele strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenþa
în ultimii 5 ani;
- în cazul unei persoane juridice care urmeazã sã-ºi
desfãºoare activitatea ca antrepozitar autorizat,
administratorii acestor persoane juridice sã nu fi fost
condamnaþi printr-o hotãrãre judecãtoreascã definitivã
pentru evaziune fiscalã, abuz de incredere, fals, uz de fals,
înºelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau
luare de mitã, în România sau în oricare din statele strãine
în care aceasta a avut domiciliul/rezidenþa în ultimii 5 ani;
- persoana care urmeazã sã-ºi desfãºoare activitatea ca
antrepozitar autorizat trebuie sã dovedeascã faptil cã poate
îndeplini cerinþele prevãzute la art. 183 din Codul Fiscal.
Autorizarea ca antrepozit fiscal
Trebuie evidenþiat faptul cã autoritatea fiscalã
competentã va notifica în scris autorizarea ca antrepozit
fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii
documentaþiei complete de autorizare.
1) Dupã analizarea documentaþiilor complete depuse
de solicitant comisia care este instituitã la nivelul
www.cdc.rezonromania.net/forum
noiembrie, 2005, nr. 3 (3)
Expert Contabil
Ministerului Finanþelor Publice emite dupã caz decizii de
aprobare sau de respingere a cererii antrepozitarului
autorizat propus.
2) De menþionat este prevederea potrivit cãreia la
lucrãrile comisiei va fi invitat, dupã caz, câte un
reprezentant din partea Ministerului Administraþiei ºi
Internelor, a Ministerului Economiei ºi Comerþului ºi a
Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor ºi Mediului,
precum ºi câte un reprezentant al patronatelor
producãtorilor de produse accizabile sau al depozitarilor
de astfel de produse, legal înfiinþate.
3) Autorizaþia eliberatã pentru un antrepozit fiscal
poartã înscrisã ca datã de emitere data de 1 a lunii
urmãtoare celei în care a fost aprobatã de cãtre comisie
cererea depusã pentru autorizare.
Potrivit formularului autorizaþia va conþine urmãtoarele:
- descrierea ºi amplasarea locului antrepozitului fiscal
- elementele de identificare ale antrepozitarului
autorizat
- tipul produselor accizabile ºi natura activitãþii;
- capacitatea maximã de depozitare, în cazul
antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaþiuni de
depozitare;
- nivelul garanþiei;
- orice alte informaþii relevante pentru autorizare;
- perioada de valabilitate a autorizaþiei.
De precizat este faptul cã în cazul antrepozitelor fiscale
autorizate pentru depozitare, capacitatea maximã de
depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinatã
de comun acord cu autoritatea fiscalã competentã. Odatã
determinatã capacitatea de depozitare nu va putea fi
depãºitã, în condiþiile stabilite potrivit autorizãrii existente,
iar dacã aceastã capacitate de depozitare depãºeºte
maximul stabilit prin autorizaþie, va fi necesar în aceastã
situaþie ca, în termen de 15 zile de la modificarea
capacitãþii de depozitare iniþiale, sã se solicite o nouã
aprobare pentru circumstanþele care au fost schimbate.
Autoritatea fiscalã competentã poate modifica
autorizaþiile eliberate.
Este de precizat faptul cã, înainte de a fi modificatã
autorizaþia, autoritatea fiscalã competentã trebuie sã-l
informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificãrii
propuse ºi a motivelor acesteia.
Totodatã antrepozitarul autorizat poate solicita
autoritãþii fiscale competente modificarea autorizaþiei.
În numãrul urmãtor vom prezenta situaþia de respingere
a cererii de autorizare, obligaþiile antrepozitarului autorizat,
regimul de transfer al autorizaþiei, revocarea ºi anularea
autorizaþiei.
Andrei Dragomir - expert contabil
Redacþie: expertcontabil@txmail.ro
31
www.CDcor.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
 decembrie, 2005, nr. 4 (4)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Cãtre dumneavoastrã...
O nouã ediþie
Expert Contabil se
aflã acum în faþa
dumneavoastrã
Începând
acest numãr, vom
dialoga direct pe
cu
tema problemelor
puse în cadrul rubricii "Rãspunsul la
întrebarea dumneavoastrã". Astfel
echipa de specialiºti, colaboratori ai
redacþiei noastre, rãspund
întrebãrilor pe care dumneavoastrã
ni le adresaþi.
Vã invitãm sã parcurgeþi
monografiile aferente temelor din
ediþia trecutã, privind fuziunea
societãþilor comerciale ºi
contabilitatea în agriculturã.
Ciclul instrumente moderne de
platã ºi creditare continuã cu
prezentarea creditului de forfetare ºi
o analizã comparativã factoring -
forfetare pentru a evidenþia în mod
clar deosebirile ºi avantajele oferite,
pentru a facilita procesul decizional
în momnetul utilizãrii lor.
Vã prezentãm pe larg aplicarea
mãsurilor de simplificare privind taxa
pe valaorea adãugatã ºi contabilitatea
rezultatului reportat ºi vom începe un
nou dialog privind operaþiunile de
comerþ exterior pe care îl vom
dezvolta în continuare.
În numele echipei care a
contribuit la realizarea ediþiei, vã
propun sã parcurgem pe larg
articolele ce urmeazã.
Diana Avram
FORFETAREA
finanþarea pe baza creanþelor din activitatea de export
Mirona Serac - economist
erularea contractelor comerciale
D
este
internaþionale pe bazã de credit
deosebit de avantajoasã.
Acordarea acestor creanþe presupune
un element forte al negocierilor dar în
acelaºi timp devine un element de risc
ºi de blocare a lichiditãþilor. Un
instrument de finanþare al comerþului
exterior, oferit de piaþa bancarã ºi
instituþiile specializate din domeniu, îl
constituie forfetarea.
Ca instrument de creditare,
forfetarea a cunoscut o puternicã
dezvoltare în ultima perioadã, ca
urmare a procesului de pliere a ofertei
CONTABILITATEA
REZULTATULUI REPORTAT
Diana Avram - expert contabil
n contabilitate rezultatele
Î reportate se prezintã ca fiind
rezultatele determinate în exerciþiul
curent, aferente acestui exerciþiu dar
a cãror soluþionare este transferatã
perioadei, exerciþiului urmãtor.
Totodatã rezultatele reportate
aferente exerciþiului curent conþin ºi
cele aferente exerciþiilor precedente
deoarece ºi acestea se transferã, se
reporteazã.
În acestã categorie se încadreazã
instrumentelor financiare la necesitãþile
pieþei.
Astfel, în sens general, forfetarea
reprezintã un contract prin care un
comerciant sau prestator de servicii îºi
vinde, fãrã drept de regres, creanþele în
valutã unui cumpãrãtor, beneficiar,
societãþi bancare sau instituþii
specializate contra unei taxe de
forfetare. Forfetistul (exportatorul),
vinde creanþele sale, confirmate cu
documente, unui forfetar la o valoare
temporarã scontatã.
(continuare în pagina 4)
ºi rezultatele - profit, pierdere -
preluate de un exerciþiu finaciar de la
cele precedente.
Astfel rezultatul reportat se
prezintã sub forma unui indicator
economic ce reflectã independenþa
exerciþiilor financiare sub aspectul
contabilizãrii cheltuielilor, a veniturilor
ºi a prezentãrii contului prin prisma
exerciþiului curent, prin contabilizarea
operaþiilor aferente.
(continuare în pagina 7)

FUZIUNEA OPERAÞIUNI DE CONTABILITATEA ÎN TAXA PE VALOAREA

SOCIETÃÞILOR COMERÞ EXTERIOR AGRICULTURÃ (II) ADÃUGATÃ -
COMERCIALE (II) - STUDII DE CAZ MÃSURI DE
SIMPLIFICARE

pag. 10 pag. 14 pag. 16 pag. 22

 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:

CONDUCERE FORFETAREA - FINANÞAREA PE BAZA CREAÞELOR DIN

ACTIVITATEA DE EXPORT
Dan Miheºan Mirona Serac - economist pag. 1
Dragoº Stoica

COORDONATOR
CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT
Mirona Serac Diana Avram - expert contabil pag. 1
COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu FUZIUNEA SOCIETÃÞILOR COMERCIALE (II)

Anca Buga Mirona Serac - economist pag. 10
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
Diana Avram
OPERAÞIUNI DE COMERÞ EXTERIOR - STUDII DE CAZ
TEHNOREDACTARE Anca Buga - director economic pag. 14

Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ CONTABILITATEA ÎN AGRICULTURÃ (II)
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 16
REDACTARE ªI
CORECTURÃ
GARANTAREA DATORIEI VAMALE
Diana Moraru
Andreea Bãlãlãu Dinu Lilicã - director economic pag. 19

ADRESA REDACÞIEI
TAXA PE VALOAREA ADÃUGATÃ - MÃSURI DE
Editura “Rezon
SIMPLIFICARE
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8, Diana Avram - expert contabil pag. 22
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL IMPOZITUL PE TEREN

Anca Buga - director economic pag. 24
expertcontabil@txmail.ro

TELEFOANE
REGIMUL DE ANTREPOZITARE
021/222.70.75 Andrei Dragomir - expert contabil pag. 28
021/222.70.76

VÂNZÃRI
RÃSPUNSUL LA ÎNTREBAREA DUMNEAVOASTRÃ
rezon@b.astral.ro Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 31
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
FORFETAREA
finanþarea pe baza creanþelor din activitatea de export
Legea 469/2002 la art. 6, alin. (2), lit. (a), defineºte
forfetarea ca fiind contractul prin care un vânzãtor sau
prestator de servicii îºi vinde creanþele pe care le are
asupra unui cumpãrãtor sau beneficiar unei societãþi
bancare sau unei instituþii financiare specializate, contra
unei taxe de forfetare. Conform art. 8, lit. (b) din Legea
58/1998 - Legea bancarã modificatã prin Legea 485/2003
bãncile pot desfãºura, în limita autorizaþiei, contractãri de
credite, incluzând ºi creditele de consum, creditele
ipotecare, finanþarea tranzacþiilor comerciale, operaþiuni de
factoring, scontare, forfetare.
Prezentarea generalã a creditãrii
prin forfetare
Forfetarea se prezintã ca o tehnicã de finanþare în
etapa de postlivrare, prestare de bunuri sau servicii, prin
vânzarea, respectiv cumpãrarea fãrã recurs, atât asupra
exportatorului cât ºi asupra beneficiarilor, a unor creanþe
scadente la un anumit termen. Aceste scadenþe se pot
constitui în bilete la ordin, cambia garantate sau nu de
terþi, acreditive documentare, scrisori de garanþie bancarã
etc.
Contractul de forfetare
Clauza principalã a contractelor de forfetare o
constituie renunþarea la dreptul de regres al forfetarului
(finanþatorului) faþã de forfetist (exportator) în situaþia
imposibilitãþii de încasare a creanþelor.
Contractul de forfetare nu cuprinde clauze privind
preluarea de cãtre forfetar a anumitor servicii
complementare din domeniul contabilitãþii, emiterea de
somaþii, caracteristice contractelor de factoring de export
(a se vedea Expert Contabil - ediþia nr. 3), cu scopul
încasãrii sumelor datorate.
Durata contractului de forfetare este cuprinsã între
ºase luni ºi cinci ani (în general termenul maxim admis de
instituþiile de creditare este de cinci ani pe piaþa din
România).
Creanþele care stau la baza contractelor de forfetare, în
general, sunt în valute stabile, puternice (euro, dolar
american etc.).
Astfel, putem stabili unele diferenþe puternice între
contractul de forfetare ºi contractul de factoring:
- clauza privind renunþarea la dreptul de regres a
finanþatorului specificã forfetãrii nu se regãseºte în
contractele de factoring. Astfel, în cazul forfetãrii pe primul
pe plan se regãseºte funcþia de creditare ºi mai puþin cea
de finanþare;
- prin contractele de factoring se asigurã elemente
4
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
conexe de administrare sau de prestãri de servicii prin
urmãrirea stãrii creanþelor clientului de factoring ºi
comunicarea periodicã a acesteia, funcþii care nu se
cuprind în cazul forfetãrii;
- durata contractelor de factoring este de maxim 180 de
zile - temen scurt - (în general termenul maxim admis de
instituþiile de creditare este de 180 de zile pe piaþã), spre
deosebire de cel maxim admis de contractele de forfetare
de cinci ani - termen mediu ºi lung.
Principalele elemente componente ale forfetãrii
În prezentarea elementelor implicate vom indentifica
participanþii ºi circuitul operaþional. Partenerii principali în
cazul forfetãrii sunt exportatorul (forfetistul), importatorul,
finanþatorul (forfetarul) ºi banca garantã.
Principalele etape în cazul forfetãrii
Etapa 1
Se va încheia contractul comercial de vânzare-
cumpãrare internaþional, iar exportatorul va solicita
acceptarea din partea importatorului a unui titlu de credit
(cambie, bilet la ordin).
Etapa 2
Exportatorul efectueazã livrarea mãrfurilor/prestarea
serviciilor.
Etapa 3
Importatorul va semna titlul de credit în contul garanþiei
bancare.
Etapa 4
Banca garantã din þara importatorului va preda titlul de
credit exportatorului.
Etapa 5
Pe baza contractului de forfetare exportatorul vinde
forfetarului titlul de credit la preþul convenit.
Etapa 6
Finanþatorul (forfetarul) va emite spre încasare titlul de
credit bãncii garante.
Etapa 7
Banca garantã va rãscupãra de la forfetar titlul de credit
respectiv.
Etapa 8
Forfetarul va achita suma convenitã contractual
forfetistului (exportatorului).
 Expert Contabil

Etapa 9 fãrã a avea un efect negativ asupra lichiditãþilor

La data scadenþei înscrisã pe titlul de credit forfetistului, costul real al forfetãrii se va diminua.
importatorul va plãti contravaloarea titlului de credit bãncii
garante. Preluarea unui titlu de credit fãrã drept de regres se
realizeazã prin pretenþii privind plata din acreditiv sau
Etapa 10 garanþie bancarã a unei sume ºi anume diferenþa între
În urma plãþii banca garantã va restituii titlul de credit suma totalã a creanþei respective ºi costul forfetãrii.
importatorului.
Cota de scont este o variabilã procentualã aplicatã la
Costul forfetãrii valoarea realã a creanþei care se stabileºte în funcþie de
anumiþi factori:
- þara în care se realizeazã forfetarea respectivã;
În cazul finanþãrii prin forfetare cota de scont (diferenþa
- valuta în care este exprimatã creanþa;
între valoarea iniþialã a creanþei ºi suma de cumpãrare a
- credibilitatea, bonitatea creditorului;
titlului de credit), aºadar costurile sunt relativ ridicate. Însã
- durata pânã la scadenþã;
dacã luãm în considerare avantajele care decurg din
- siguranþa garanþiei;
specificul acestui tip de finanþare cum ar fi încasarea
- oferta ºi cererea din acest domeniu de creditare;
contravalorii mãrfurilor/serviciilor prestate imediat dupã
- costurile implicate de refinanþarea forfetãrii;
livrare, preluarea titlului de credit de cãtre forfetar fãrã
- costul implicat de modificãrile cursului valutar.
drept de recurs, ºi avantajul de a putea negocia
contractele comerciale internaþionale cu plata la scadenþã

5
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

În concluzie, la stabilirea cotei de scont se vor lua în
considerare costurile ocazionate de finanþare, marja de
risc acceptatã în funcþie de statul implicat în derularea
operaþiunii, riscul neîncasãrii la termen al creanþei, marja
de risc a dobânzilor în cazul cumpãrãrii creanþei respective
cu un anumit decalaj, profit rezultat. În practicã cota de
scont se situeazã în general între 8% ºi 16% aplicatã la
valoarea totalã a creanþei.
factoring prin care se acceptã atât creanþe de export cât ºi
cele de intern, însã pe termen scurt;
- în cazul forfetãrii este exclus dreptul de regres;
- în cazul forfetãrii obligaþia de platã a creanþei este
asumatã atât de importator cât ºi de banca garantã a
acestuia;
- pachetul de servicii de urmãrire a creanþelor oferit prin
factoring nu se regãseºte în specificul forfetãrii.

Avantajele finanþãrii prin forfetare Contabilitatea operaþiunilor de

forfetare ºi factoring
Principalul avantaj al creditãrii prin forfetare îl constituie
îmbunãtãþirea stãrii de lichiditate ºi a capacitãþii de
Factoring
creditare a forfetistului. Capacitatea de creditare a
forfetistului în derularea contractelor comerciale
În cazul operaþiunilor de factoring distingem douã
internaþionale reprezintã un aspect extrem de important în
situaþii: valoarea negociatã este mai mare decât valoarea
faza de negociere. În acelaºi timp starea lichiditãþilor are o
de înregistrare ºi respectiv mai micã.
influenþã deosebitã asupra ritmului de creºtere al cifrei de
afaceri în derularea activitãþii agentului economic
Aderentul are clienþi în valoare de 10.000 lei ºi debitori
respectiv.
în valoare de 3.000 lei, creanþe pe care le cedeazã cu titlu
Prin forfetare se exclude dreptul de regres (recurs) al
de vânzare unei bãnci.
forfetarului în situaþia insolvabilitãþii importatorului. Acest
aspect diminueazã riscul de neplatã în derularea
Valoarea negociatã este mai mare decât valoarea
contractelor comerciale internaþionale.
de înregistrare
Datoritã acestui aspect sunt generate multiple aspecte
pozitive: se eliminã activitatea de supraveghere a încasãrii
- clienþi la valoare negociatã - 11.000 lei
creanþelor, costurile generate de asigurarea creditelor,
- debitori la valoare negociatã - 3.500 lei
riscul de curs al valutelor strãine.
- diferenþa în plus - 1.500 lei = (11.000 - 10.000) +
Forfetarea creanþelor poate intervenii la orice moment
(3.500 - 3.000)
de timp dupã efectuarea livrãrii bunurilor sau prestarea
serviciilor. Valoarea de forfetare este valoarea nominalã a 5121 "Conturi la = % 11.000
creanþei (nu intervine un proces de evaluare a valorii reale bãnci în lei"
411 "Clienþi" 10.000
a acesteia de cãtre forfetar), din care se scade cota de
scont.
Creditarea prin forfetare în economia româneascã nu 768 "Alte venituri 1.000
are un nivel deosebit de înalt, asemeni foctoring-ului, financiare"
aspectele implicate fiind cele legislative ºi economice care
reglementeazã aceast tip de operaþiune. 5121 "Conturi la = % 3.500
bãnci în lei" 461 "Debitori 3.000
Analiza comparativã diverºi"
factoring - forfetare 768 "Alte venituri 500
financiare"
Atât factoring-ul cât ºi forfetarea se încadreazã în
Valoarea negociatã este mai micã decât valoarea de
categoria instrumentelor moderne de finanþare. O analizã
înregistrare
comparativã trebuie realizatã în funcþie de structura,
conþinutul, caracteristicile ºi forma economicã a celor
- clienþi la valoare negociatã - 9.000 lei
douã instrumente.
- debitori la valoare negociatã - 2.800 lei
Finanþarea prin factoring sau forfetare au la bazã
- diferenþa în minus - 1.200 lei = (10.000 - 9.000) +
principiul transformãrii creanþelor în lichiditãþi. Creanþele
(3.000 - 2.800)
acceptate trebuie sã decurgã, în ambele situaþii, în urma
livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor cãtre terþe =
% 411 "Clienþi" 10.000
persoane.
Luând în considerare acest aspect vom stabili ºi unele 5121 "Conturi la bãnci
9.000
diferenþe esenþiale: în lei"
- în cazul forfetãrii creanþele cumpãrate sunt doar cele 668 "Alte cheltuieli
de export pe termen mediu ºi lung, spre deosebire de 1.000
financiare"

6
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

% = 461 "Debitori 3.000 - cu valoarea taxei de forfetare achitate

diverºi"
5121 "Conturi la bãnci
2.800 668 "Alte cheltuieli = 5121 "Conturi la
în lei" 15.000
financiare" bãnci în lei"
668 "Alte cheltuieli 200
financiare"

Forfetarea Înregistrãrile contabile cu achitarea din valoarea

creanþei a taxei de forfetare
Forfetistul vinde forfetarulul o creanþã în valoare
nominalã de 100.000 lei cu o taxã de forfetare de 15.000
lei. % = 411 "Clienþi" 100.000
Înregistrãrile contabile cu achitarea separatã a
taxei de forfetare 5121 "Conturi la bãnci
85.000
- cu valoarea creanþei în lei"

5121 "Conturi la = 668 "Alte cheltuieli

411 "Clienþi" 100.000 15.000
bãnci în lei" financiare"

(urmare din pagina 1)

CONTABILITATEA
REZULTATULUI REPORTAT
Profitul nerepartizat sau pierderea nefinanþatã la
sfârºitul unui exerciþiu financiar vor fi preluate de contul Înregistrarea operaþiunilor în contul
117 "Rezultatul reportat".
Pentru contribuabilii care aplicã prevederile O.M.F.P. 117 "Rezultatul reportat"
94/2001 contul 117 "Rezultatul reportat" se prezintã
detaliat pe conturi sintetice de gradul al doilea având - înregistrarea pierderilor realizate în exerciþiile curente
urmãtoarea structurã: ºi reportate exerciþiilor viitoare
- 1171 pentru înregistrarea operaþiunilor privind profitul
nerepartizat sau pierderea nerecuperatã; 117 "Rezultatul reportat" = 121 "Profit ºi pierdere"
- 1172 pentru înregistrarea operaþiunilor privind
rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima datã - înregistrarea profitului net aferent exerciþiului curent
a standardelor contabile internaþionale, mai puþin IAS 29 nerepartizat ºi reportat
"Raportarea financiarã în economii hiperinflaþioniste";
- 1173 pentru înregistrarea operaþiunilor privind 121 "Profit ºi pierdere" = 117 "Rezultatul reportat"
rezultatul reportat provenit din modificarea politicilor
contabile; - înregistrarea profitului net realizat în exerciþiile
- 1174 pentru înregistrarea operaþiunilor privind financiare precedente, reportat ºi utilizat pentru majorarea
rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor capitalului
fundamentale;
- 1175 pentru înregistrarea operaþiunilor privind 117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capitalul subscris
rezultatul reportat reprezentând surplusul din rezerve din ºi vãrsat"
reevaluare.
Rezultatul reportat prezentat detaliat pe conturi - înregistrarea pierderii realizate în exerciþiile financiare
sintetice de gradul al doilea nu poate fi cumulat în balanþa precedente reportatã ºi diminuarea capitalului social
de verificare la nivelul sintetic de gradul I datoritã faptului
cã natura rezultatului reportat este diferitã.
1012 "Capitalul subscris = 117 "Rezultatul reportat"
Contul 117 "Rezultatul reportat" este un cont
ºi vãrsat"
bifuncþional. În debit se înregistreazã rezultatele
nefavorabile, pierderile ºi repartizarea, soluþionarea
rezultatelor favorabile, a profiturilor reportate în perioada - înregistrarea dividendelor cuvenite acþionarilor
urmãtoare. În credit se înregistreazã rezultatele favorabile aferente profitului net realizat în exerciþiile precedente
nete ºi soluþionarea rezultatelor nefavorabile reportate în
perioada urmãtoare. 117 "Rezultatul reportat" = 457 "Dividende de platã"

7
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- înregistrarea acoperirii pierderilor reportate din

exerciþiul anterior din profitul realizat în exerciþiul curent - înregistrarea profitului reportat retratat la inflaþie
pentru societãþile care aplicã standardele contabile
121 "Profit ºi pierdere" = 117 "Rezultatul reportat" internaþionale.

- înregistrarea acoperirii pierderilor din exerciþiile 688 "Cheltuieli din = 1171 "Rezultatul reportat
anterioare pe baza rezervelor ajustarea la inflaþie" reprezentând profitul
nerepartizat"
106 "Rezerve" = 117 "Rezultatul reportat"
- înregistrarea prierderii reportate, retratatã la inflaþie.
- înregistrarea repartizãrii profitului net realizat în
exerciþiile anterioare
1171 "Rezultatul = 788 "Venituri din ajustarea
117 "Rezultatul = %
reportat reprezentând la inflaþie"
reportat" 106 "Rezerve" profitul nerepartizat"
424 "Participarea personalului
la profit"
446 "Alte impozite taxe ºi Înregistrarea operaþiunilor privind
vãrsãminte asimilate"
rezultatul reportat provenit din
457 "Dividende de platã" aplicarea pentru prima datã a IAS,
- înregistrarea rezultatului favorabil provenit din mai puþin IAS 29
corectarea politicilor ºi a erorilor contabile privind activele
ºi datoriile Este un cont care se va utiliza o singurã datã ºi anume
în momentul în care se vor aplica prevederile IAS pentru
% = 117 "Rezultatul prima datã. Creditarea contului se face în momentul în
reportat" care se reglementeazã tratamentul contabil al diferenþelor
301 "Materii prime" de curs valutar. În prima etapã aceste diferenþe se vor
411 "Clienþi" contabiliza prin intermediul contului 1068 "Alte rezerve" iar
apoi aceastã valoare va fi transferatã în contul 1172.
461 "Debitori diverºi"
401 "Furnizori"
1068 "Alte rezerve" = 1172 "Rezultatul reportat
provenit din aplicare pentru
- înregistrarea rezultatului nefavorabil provenit din prima datã a standardelor
corectarea politicilor ºi a erorilor contabile privind activele contabile internaþionale, mai
ºi datoriile puþin IAS 29"

117 "Rezultatul = %
reportat" 281 "Amortizarea Înregistrarea operaþiunilor privind
imobilizãrilor corporale" rezultatul reportat provenit din
301 "Materii prime"
modificarea politicilor contabile
401 "Furnizori"
4481 "Alte datorii faþã de Politicile contabile reprezintã metodele de evaluare ºi
bugetul statului" înregistrare a stocurilor, calculul costurilor, calculul preþului
de vânzare a produselor, mãrfurilor, serviciilor, metodele
de amortizare a imobilizãrilor. Contul 1173 reflectã
Înregistrarea operaþiunilor privind rezultatele favorabile ºi nefavorabile apãrute în urma
modificãrii acestor politici, care provin din exerciþii
profitul nerepartizat sau pierderea financiare anterioare ºi nu din exerciþiul curent. Aceastã
nerecuperatã reglementare are rolul de a nu denatura situaþia fidelã a
exerciþiului curent.
Toate operaþiunile prezentate ºi înregistrarea acestora
în contul 117 "Rezultatul reportat" se realizeazã prin contul - înregistrarea constatãrii trecerii unei întreprinderi în
1171 la care se adaugã operaþiunile specifice retratãrii la evaluarea consumurilor de materiale de la metoda LIFO la
inflaþie. metoda FIFO, fapt ce va determina scãderea valorii
consumurilor.

8
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

3021 "Materiale = 1173 "Rezultatul reportat
auxiliare" provenit din modificarea
politicilor contabile"
- înregistrarea constatãrii modificãrii politicii de
amortizare a unei imobilizãri corporale prin creºterea
valorii amortizate ºi efectuarea înregistrãrii privind
actualizarea valorii imobilizarii corporale respective.
calculeazã începând cu luna urmãtoare celei de punere în
funcþiune a mijlocului fix.
În situaþia prezentatã amortizarea se va calcula
începând cu luna octombrie a anului N urmând ca
procentul de 50% sã fie repartizat pentru primul an de
funcþionare astfel: 3 luni în cursul anului N adicã 1/4 din
valoarea de 50% a mijlocului fix ºi 9 luni în decursul anului
N+1 adicã 3/4 din valoarea de 50% a mijlocului fix.

1173 "Rezultatul reportat = "Imobilizãri corporale" Valoarea amortizãrii legal a fi incluse în cheltuielile de
provenit din modificarea exploatare în cursul anului N este de 1/3 x 50% x 24.000
politicilor contabile" adicã 3.000 lei.

Concomitent, trebuie avut în vedere faptul cã asupra
impozitului pe profit înregistrat anterior în plus datoritã
vechii politici contabile de amortizare trebuie realizatã
corecþia.
441 "Impozit pe profit" = "Imobilizãri corporale"
Diferenþa între amortizarea efectiv înregistratã ºi
valoarea corectã a acesteia este de 9.000 lei sumã cu
care s-au majorat nejustificat cheltuielile în anul N ºi a
scãzut profit obþinut, iar impozitul pe profitul fiscal ºi
totodatã contabil a fost diminuat cu suma de 1.440 lei
(aplicând cota unicã de 16%).

- înregistrãrile contabile pentru corectarea erorilor vor fi

Înregistrarea operaþiunilor privind înregistrarea amortizãrii calculatã în plus
rezultatul reportat provenit din
2813 "Amortizarea = 1174 "Rezultatul 9.000
corectarea erorilor fundamentale instalaþiilor, mijloacelor reportat provenit din
de transport, animalelor corectarea erorilor
Prin intermediul contului 1174 se vor contabiliza ºi plantaþiilor" fundamentale"
rezultatele favorabile sau nefavorabile rezultate din
corectarea unor erori fundamentale din exerciþiile
financiare precedente, cum ar fi erorile de evaluare, ºi concomitent impozitul pe profit calculat în minus
înregistrare, calcul. Astfel, debitul contului va reflecta
rezultatele nefavorabile, creditul contului rezultatele = 1.440
1174 "Rezultatul 441 "Impozit pe
favorabile iar soldul debitor sau creditor va reflecta situaþia
reportat provenit din profit"
existentã. În cazul în care aceste erori au afectat valoarea
corectarea erorilor
veniturilor, cheltuielilor sau a impozitului pe profit este
fundamentale"
necesar a fi efectuate corecþiile asupra sumelor
determinate anterior. Studiu de caz 2

Studiu de caz 1 O societate care vinde mãrfuri cu plata în rate a

înregistrat eronat ratele de încasat în anul N la veniturile
O societate a achiziþionat în anul N o instalaþie la preþul curente ale anului în sumã de 100.000 lei, majorând cu
de 24.000 lei care a intrat în funcþiune la 1 septembrie. aceastã sumã veniturile curente, profitul ºi impozitul pe
Societatea a decis cã va aplica metoda amortizãrii profit nejustificat.
accelerate ºi conform Legii 15/1994 art. 18, lit. C în primul
an de funcþiune se vor include în cheltuielile de exploatare - înregistrãrile contabile pentru corectarea erorilor vor fi
50% din valoarea imobilizãrii respective, urmând ca ulterior înregistrarea diferenþei de venit din vânzãri calculatã în
sã se aplice metoda amortizãrii liniare la valoarea rãmasã. plus
De reþinut este faptul cã art. 19 al Legii 15/1994
prevede cã aplicarea metodei de amortizare acceleratã se 1174 "Rezultatul = 472 "Venituri 100.000
aprobã de cãtre direcþia generalã a finanþelor publice ºi reportat provenit din înregistrate în
controlului financiar de stat, la propunerea consiliului de corectarea erorilor avans"
administraþie al agentului economic sau a responsabilului fundamentale"
cu gestiunea patrimoniului. ºi concomitent impozitul pe profit calculat în plus
Societatea a înregistrat în cursul anului N, anul
calendaristic, 50% adicã 12.000 lei din costul instalaþiei 441 "Impozit pe = 1174 "Rezultatul 16.000
fãrã a avea în vedere cã acestã sumã se înregistreazã în profit" reportat provenit din
decursul primului an de fucþionare. corectarea erorilor
Conform art. 11 din Legea 15/1994 amortizarea se fundamentale"

9
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- regularizarea rezervelor prin intermediul contului de

Înregistrarea operaþiunilor privind rezultat reportat corespondent operaþiunii

rezultatul reportat reprezentând 1058 "Rezerve din = 1175 "Rezultatul reportat

reevaluãri dispuse prin reprezentând surplusul din
surplusul din rezerve din reevaluare acte normative" rezerve din reevaluare"

Contul 1175 preia în creditul sãu diferenþele din

Conturile de rezultate reportate, în cazul aplicãrii IAS
reevaluarea activelor imobilizate conform reglementãrilor
29 "Raportarea financiara în economii hiperinflaþioniste",
legislative, calculate ºi înregistrate în contul 1058
în raport cu soldurile care le prezintã se crediteazã sau se
"Rezerve din reevaluãri dispuse prin acte normative" în
debiteazã dupã caz cu diferenþele din ajustarea la inflaþie
exerciþiile financiare anterioare, pe mãsurã ce activele
calculate pentru aceste solduri pe seama:
imobilizate respective sunt realizate, amortizate, scoase
- contului 688 "Cheltuieli din ajustarea la inflaþie" pentru
din funcþiune, cedate.
cele cu sold creditor;
În cazul în care s-au calculat ºi s-au înregistrat rezerve
- 788 "Venituri din ajustarea la inflaþie" pentru cele cu
din reevaluare pentru o imobilizare iar ulterior au fost
sold debitor.
utilizate pentru majorarea capitalului social, tratamentul
contabil aplicat este diferit în funcþie de posibilitatea de = %
688 "Cheltuieli
identificare a clasei de imobilizãri care a înregistrat 1171 "Rezultatul reportat
din ajustarea la
aceastã operaþiune. reprezentând profitul
inflaþie"
nerepartizat"
În situaþia în care se poate identifica, prin intermediul 1173 "Rezultatul reportat
imobilizãrilor reevaluate, sursa exactã a rezervelor care au provenit din modificarea
condus la majorarea capitalului social înregistrarea politicilor contabile"
contabilã de reglare va fi: 1175 "Rezultatul reportat
reprezentând surplusul din
101 "Capital social" = "Imobilizãri corporale" rezerve din reevaluare"

% = 788
În cazul în care valoarea rezervelor nu se poate
"Venituri
identifica direct cu o clasã de imobilizãri înregistrãrile vor 1172 "Rezultatul reportat provenit din din
fi: aplicare pentru prima datã a standardelor ajustarea
contabile internaþionale, mai puþin IAS 29" la inflaþie"
- diminuarea capitalului social cu valoarea majorãrii
1174 "Rezultatul reportat provenit din
anterioare pe baza rezervelor din reevaluare
corectarea erorilor fundamentale"
101 "Capital social" = 1058 "Rezerve din Scopul principal al contabilizãrii operaþiunilor prin
reevaluãri dispuse prin acte intermediul acestor tipuri de conturi de rezultat reportat
normative" este cel de a reda imaginea fidelã a rezultatului curent al
exerciþiului.

FUZIUNEA SOCIETÃÞILOR
COMERCIALE (II)
bordând fuziunea societãþilor comerciale din punct participaþii de capital una la cealaltã;
A de vedere juridic, al drepturilor reciproce de capital,
societãþile care fuzioneazã se pot afla în situaþii diverse.
- în cazul constituirii unei noi societãþi ne vom încadra
în una din categoriile menþionate anterior.
Acest aspect va influenþa soluþiile financiar-contabile ce
vor fi aplicate. Contabilitatea fuziunii societãþilor
Putem identifica mai multe situaþii în privinþa drepturilor
reciproce de capital în cazul societãþilor care fuzioneazã: comerciale
- societãþile care fuzioneazã nu au participaþii reciproce
de capital; Punctul de pornire al procesului de fuzionare îl
- una din societãþile care fuzioneazã are drepturi de reprezintã situaþia patrimonialã a societãþilor participante
participaþii la cealaltã societate (cea absorbantã la cea la aceastã operaþiune. Pe baza datelor obþinute din
absorbitã sau invers); bilanþurile societãþilor se vor realiza o serie de operaþiuni:
- atât societatea absorbantã cât ºi cea absorbitã au

10
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

- reevaluarea elementelor patrimoniale, a activelor ºi

determinarea diferenþelor constatate; Evaluarea societãþilor comerciale
- determinarea valorii globale a societãþilor participante
pe baza structurilor de capital ºi a diferenþelor stabilite Valoare Valoare Diferenþe
anterior ºi totodatã a valorii ce revine fiecãrei acþiuni; contabilã curentã constatate
- calculul raportului de schimb ºi a valorii unitare a Societatea 1
acþiunilor la fiecare societate; Mijloace fixe 20.000 21.500 + 1.500
- pe baza raportului de schimb se va determina Active circulante 10.000 20.000 0
numãrul acþiunilor emise de cãtre societatea absorbantã
Societatea 2
sau nou constituitã, urmând a fi repartizate societãþilor
absorbite; Mijloace fixe 8.000 9.000 + 1.000
- determinarea aportului de capital, a primelor de Active circulante 6.000 6.000 0
fuziune ºi totodatã a capitalului social.
Determinarea valorilor globale a societãþilor
Toate operaþiunile prezentate se vor regãsi în
contabilitatea tuturor societãþilor participante la fuziune, Societatea 1 Societatea 2
inclusiv cele privind emisiunea ºi repartizarea acþiunilor ºi
Capital social 25.000 10.000
majorarea capitalului social. În urma finalizãrii
înregistrãrilor contabile se va realiza pentru toate Rezerve 1.000 1.000
societãþile participante la procesul de fuziune, întocmirea Plus valoare mijloace fixe 1.500 1.000
bilanþurilor. Valoare globalã 27.500 12.000
Numãr de acþiuni 2.500 1.000
Societãþile participante la fuziune nu au participare de
capital Valoarea unei acþiuni 11 12

Raportul de schimb al acþiunilor

Bilanþul societãþii 1 - absorbantã
V1 / V2 = 12 / 11
ACTIV PASIV
Numãrul de acþiuni ce vor fi emise de societatea 1
Mijloace fixe 40.000 Capital 25.000
social(2.500 acþ. x ºi atribuite acþionarilor societãþii 2
Amortizarea mijl. fixe 20.000 10 lei)
- Valoarea contabilã netã 20.000 Rezerve - raportând aportul total al societãþii absorbite 2 la
1.000
valoarea matematicã a societãþii 1
Produse finite 4.000 Furnizori 4.000
Clienþi 2.000 Valoarea aportului / Valoarea matematicã a unei acþiuni
a societãþii 1 = 12.000 / 11 = 1.091 acþiuni
Disponibil la bancã în lei 4.000
Total activ 30.000 Total pasiv 30.000 Determinarea aportului total

Aportul total reprezintã creºterea capitalului social ºi

prima de fuziune.
Bilanþul societãþii 2 - absorbitã Aportul de capital 12.000
Creºterea de capital 10.910
ACTIV PASIV Prima de fuziune 1.090
Mijloace fixe 10.000 Capital 10.000
social(1.000 acþ. x Înregistrãri contabile la societatea 1
Amortizarea mijl. fixe 2.000 10 lei)
- Valoarea contabilã netã 8.000 Rezerve 1.000 - creºterea capitalului social

Produse finite 4.000 Furnizori 3.000 456 "Decontãri cu = % 12.000

Materii prime asociaþii/acþionarii
800 101 "Capitalul social" 10.910
privind capitalul
Disponibil la bancã în lei 1.200 social"
Total activ 1042 "Prime de 1.090
14.000 Total pasiv 14.000
fuziune"

11
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- aportul preluat
Bilanþul societãþii 2 dupã transmiterea capitalului ºi
17.000 % = % 17.000
primirea acþiunilor
11.000 212 "Construcþii" 281 "Amortizãri 2.000
privind ACTIV PASIV
imobilizãrile Acþiuni la 12.000 Capital social 10.000
corporale" societatea 1
800 301 "Materii prime" 456 "Decontãri cu 12.000 Rezerve din 1.000
asociaþii / reevaluare
4.000 345 "Produse finite" acþionarii privind Rezerve 1.000
capitalul social"
Total activ 12.000 Total pasiv 12.000
1.200 5121 "Disponibil la 401 "Furnizori" 3.000
bancã în lei"
- înregistrarea pe baza bilanþului a drepturilor
Bilanþul societãþii 1 dupã realizarea fuziunii acþionarilor societãþii 2 de a primi acþiunile transmise de
societatea 1 ºi concomitent dizolvarea capitalurilor proprii
ACTIV PASIV ale societãþii 2
Mijloace fixe 51.000 Capital 35.910
social(1.000 acþ. x % = 456 "Decontãri 12.000
Amortizarea mijl. fixe 22.000 10 lei) cu asociaþii /
101 "Capitalul social" acþionarii privind 10.000
- Valoarea contabilã netã 29.000 Prime de fuziune 1.090
capitalul social"
Materii prime 800 Rezerve 1.000 105 "Rezerve din 1.000
reevaluare"
Produse finite 8.000 Furnizori 7.000
106 "Rezerve" 1.000
Clienþi 2.000
Disponibil la bancã în lei 5.200 - distribuirea acþiunilor primite de la societatea 1
acþionarilor societãþii 2 în funcþie de paritatea stabilitã a
Total activ 45.000 Total pasiv 45.000
foºtilor acþionari ai societãþii 1.

Înregistrãri contabile la societatea 2 456 "Decontãri cu = 503 "Acþiuni" 12.000

asociaþii/acþionarii privind
- diferenþa de valoare a mijloacelor fixe capitalul social"

212 "Construcþii" = 105 "Rezerve din 1.000 Societatea absorbantã are participaþie de capital la
reevaluare" societatea absorbitã

- transmiterea aportului de capital ºi constituirea Societatea absorbantã deþine 100 de acþiuni la valoare
creanþei privind valoarea titlurilor de primit nominalã de 10 lei ºi în valoare totalã de 2.000 lei la
societatea absorbitã, adicã o participaþie la capital de 20%.
17.000 % = % 17.000
Bilanþul societãþii 1 - absorbantã
2.000 281 "Amortizãri 212 "Construcþii" 11.000
privind imobilizãrile
corporale"
3.000 401 "Furnizori" 301 "Materii 800 ACTIV PASIV
prime" Mijloace fixe nete 20.000 Capital social 25.000
12.000 461 "Debitori 345 "Produse 4.000 (2.500 acþ. x
diverºi" finite" Participaþii (200 acþiuni 2.000 10 lei)
x 10 lei valoarea
5121 "Disponibil la 1.200
nominalã)
bancã în lei"
Produse finite 4.000 Rezerve 1.000

- primirea tilurilor, acþiunilor de la societatea 1 Disponibil la bancã în 4.000 Furnizori 4.000

lei
503 "Acþiuni" = 461 "Debitori diverºi" 12.000 Total activ 30.000 Total pasiv 30.000

12
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

acþiuni calculat pentru a fi emise (societatea 1 deþine 20%

Bilanþul societãþii 2 - absorbitã din capitalul societãþii 2).

ACTIV PASIV Numãrul de acþiuni efectiv emise = 80% x 1.091 = 873

Mijloace fixe nete Capital social acþiuni
8.000 10.000
(1.000 acþ. x
10 lei) Restul acþiunilor în numãr de 1.091 - 873 = 218 bucãþi
Produse finite 4.000 vor fi anulate.

Determinarea aportului total efectiv

Materii prime 800 Rezerve 1.000
Aportul total efectiv reprezintã creºterea capitalului
Disponibil la bancã în 1.200 Furnizori 3.000 social ºi prima de fuziune.
lei
Total activ 14.000 Total pasiv 14.000
Aportul efectiv de capital = 12.000 x 80% 9.600
Evaluarea societãþilor comerciale Creºterea de capital = 873 x 10 lei 8.730
Prima de fuziune 870
Societatea 2 - absorbitã

Valoarea totalã a societãþii 2 - Capital social 10.000 Calculul fracþiunii din aport privind anularea
absorbitã participaþiilor deþinute la societatea absorbitã
Rezerve 1.000
plusvaloare 1.000 Aportul de capital = 12.000 x 20% 2.400
Valoare totalã 12.000
Valoare nominalã a acþiunilor = 200 x 10 lei 2.000
Numãr acþiuni 1.000
Valoarea matematicã a acþiunilor (per unitate) 12 Prima de fuziune 400

Societatea 1 - absorbantã Înregistrãri contabile la societatea 1

Valoarea totalã a Active fixe nete 21.100 - creºterea capitalului social preluat de la societatea 2
societãþii 1 - (inclusiv plusvaloare de
absorbantã 1.100) 456 "Decontãri cu = % 12.000
Active circulante 8.000 asociaþii/acþionarii
Participaþii(200 acþiuni 2.400 privind capitalul 101 "Capitalul social" 8.730
x 12 lei) social" 261 "Titluri de 2.000
Valoare totalã 31.500 participaþie deþinute la
Datorii (furnizori) 4.000 filiale din cadrul
Valoarea societãþii 27.500 grupului"
Numãr acþiuni 2.500 1042 "Prime de 1.270
Valoarea matematicã a acþiunilor (per unitate) 11 fuziune"

Determinarea numãrului de acþiuni ce vor fi emise - aportul preluat efectiv de la societatea 2

de societatea absorbantã
15.000 % = % 15.000
- pe baza aportului vom avea,
9.000 212 "Construcþii" 456 "Decontãri cu 12.000
asociaþii /
Valoarea aportului / valoarea matematicã a unei acþiuni
acþionarii privind
la societatea 1 = 12.000 / 11 = 1.091 acþiuni
capitalul social"
- pe baza paritãþii de schimb vom avea, 800 301 "Materii prime" 401 "Furnizori" 3.000

Numãrul de acþiuni = 1000 x 12 / 11 = 1.091 4.000 345 "Produse finite"

1.200 5121 "Disponibil la
Datoritã faptului cã societatea absorbantã 1 deþine 20% bancã în lei"
din capitalul societãþii 2 absorbite numãrul acþiunilor emise
în urma fuzionãrii va fi de 80% din totalul numãrului de

13
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- primirea titlurilor, acþiunilor de la societatea 1

Bilanþul societãþii 1 dupã realizarea fuziunii

ACTIV PASIV 503 "Acþiuni" = 461 "Debitori diverºi" 9.600

Mijloace fixe 29.000 Capital social 33.730
- înregistrarea drepturilor acþionarilor societãþii 2 de a
(3.373 acþ. x 10
primi acþiunile transmise de societatea 1, concomitent
lei)
dizolvarea capitalurilor proprii ale societãþii 2 ºi a
Materii prime 800 Prime de capital 1.270 creanþelor reprezentând participaþia societãþii 1
Produse finite 8.000 Rezerve 1.000
12.000 % = % 12.000
Disponibil la bancã în lei 5.200 Furnizori 7.000
10.000 101 "Capitalul social" 456 "Decontãri 9.600
Total activ 43.000 Total pasiv 43.000 cu asociaþii /
105 "Rezerve din acþionarii privind
1.000
Înregistrãri contabile la societatea 2 reevaluare" capitalul social"

- diferenþa de valoare a mijloacelor fixe 1.000 106 "Rezerve" 461 "Debitori 2.400
diverºi"
212 "Construcþii" = 105 "Rezerve din 1.000
reevaluare"
- distribuirea acþiunilor primite de la societatea 1
- transmiterea aportului de capital ºi constituirea acþionarilor societãþii 2 în funcþie de paritatea stabilitã a
creanþei privind valoarea titlurilor de primit foºtilor acþionari ai societãþii 1

15.000 % = % 15.000
456 "Decontãri cu = 503 "Acþiuni"
3.000 401 212 "Construcþii" 9.000 9.600
asociaþii/acþionarii privind
"Furnizori"
301 "Materii prime" 800 capitalul social"

12.000 461 "Debitori 345 "Produse finite" 4.000

diverºi" Mirona Serac - economist
5121 "Disponibil la 1.200
bancã în lei"

OPERAÞIUNI DE COMERÞ EXTERIOR

studii de caz
peraþiunile de import-export se pot efectua numai Indiferent de modalitatea de transport, preþul la extern
O de cãtre agenþii economici care au prevãzut în
obiectul lor de activitate efectuarea unor astfel de
al mãrfurilor va conþine preþul efectiv al mãrfurilor ºi
cheltuielile externe de circulaþie ºi anume transport,
operaþiuni. Exportul ºi importul mãrfurilor din ºi în teritoriul comisioane, asigurãri etc.
României sunt liberalizate, nefiind supuse, în principiu, nici Decontarea importurilor ºi a exporturilor se va face în
unui fel de restricþii. Pentru unele produse se elibereazã valutã la cursul zilei în conformitate cu prevederile
licenþe în scop statistic. contractelor comerciale internaþionale încheiate.
Din punct de vedere contabil în cazul operaþiunilor de
import-export este necesar a se stabili preþul mãrfurilor Importul imobilizãrilor corporale
negociat în condiþiile de livrare. Pentru transportul pe apã
vom avea:
O societate achiziþioneazã un activ fix din import la
- FOB - portul strãin de încãrcare pentru importuri ºi
preþul de 10.000 $ iar cursul de schimb este de 3 lei pentru
portul românesc de încarcare pentru exporturi;
un dolar american.
- CIF - portul românesc de descãrcare pentru importuri
Condiþia de livrare este CIF cu descãrcare în portul
ºi portul strãin de descãrcare pentru exporturi.
românesc Constanþa.
În situaþia celorlalte mijloace de transport auto, feroviar,
Taxa vamalã este de 10% la valoarea din vamã iar
aerian în locul modalitãþilor FOB ºi CIF se utilizeazã
comisionul vamal este de 0,5%, achitate din bancã.
termenul de FRANCO care va fi urmat de denumirea
Cheltuielile cu transportul intern pânã la destinaþia
mijlocului de transport.
finalã ºi cele ocazionate de instalarea bunului sunt în

14
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

valoare de 200 lei + TVA, fiind efectuate de un furnizor de
prestãri servicii ºi achitate prin bancã.
Plata cãtre furnizorul extern se va face în termen de 10
zile, cursul de schimb pentru un dolar american fiind de 3,1
lei.
Efectuarea calculelor
Plata furnizorului extern la cursul zilei
- valoarea în momentul achiziþionãrii = 10.000 $ x 3 lei =
30.000 lei
- valoarea în momentul plãþii = 10.000 x 3,1 lei = 31.000
lei
- diferenþe de curs valutar = 30.000 - 31.000 = - 1.000 lei

Valoarea facturii (FOB) - (10.000$ x 3 lei/$) 30.000 % = 5124 "Conturi 31.000

la bãnci în valutã"
Taxa vamalã (30.000 x 10%) 3.000 404 "Furnizori de 30.000
Comisionul vamal (30.000 x 0,5%) 150 imobilizãri"
Costul de achiziþie în vamã 33.150 665 "Cheltuieli din 1.000
diferenþe de curs
TVA deductibilã 6.298,5 valutar"

Înregistrarea facturii externe ºi a DVI Exportul mãrfurilor

213 "Instalaþii tehnice, = 404 30.000 O societate vinde la extern mãrfuri la preþul de 20.000 $,
mijloace de transport, "Furnizori de
condiþia de livrare fiind franco-frontiera importatorului.
animale ºi plantaþii" imobilizãri"
Asigurarea este în sumã de 2.000 $ iar cheltuielile de
transport extern de 1.000 $ la cursul zilei la livrare de 3
Înregistrarea cheltuielilor în vamã ºi a TVA-ului
lei/$. Încasarea contravalorii mãrfurilor se face la 20 de zile
aferent
dupã efectuarea livrãrii la cursul zilei de 3,1 lei/$. Costul
% = 404 mãrfurilor este de 30.000 lei.
9.448,5
"Furnizori de
213 "Instalaþii tehnice, 3.150 Livrarea mãrfurilor la extern
imobilizãri"
mijloace de transport,
animale ºi plantaþii" Valoarea mãrfii (20.000 $ x 3 lei/$) 60.000

6.298,5 Valoarea asigurãrii (2.000 $ x 3 lei/$) 6.000

4426 "TVA deductibilã"
Valoarea transportului extern (1.000 $ x 3 3.000
lei/$)
Plata cheltuielilor în vamã
Valoarea externã franco-frontierã 51.000
404 "Furnizori de = 5121 "Conturi la 3.150
imobilizãri" bãnci în lei" 411 "Clienþi" = % 60.000
707 "Venituri din 51.000
Înregistrarea cheltuielilor cu transportul intern ºi vânzarea mãrfurilor"
instalarea 708 "Venituri din 9.000
activitãþi diverse"
TVA-ul aferent = 200 x 19% = 38 lei
Înregistrarea cheltuielilor de asigurare
% = 404 238
"Furnizori de 613 "Cheltuieli = 401 "Furnizori" 6.000
213 "Instalaþii tehnice, 200 cu primele de
imobilizãri"
mijloace de transport, asigurare"
animale ºi plantaþii"
Plata asigurãrii cu DP
4426 "TVA deductibilã" 38 401 "Furnizori" = 5124 "Conturi la 6.000
bãnci în devize"

Plata cheltuielilor cu transportul intern ºi instalarea

Descãrcarea din gestiune a mãrfurilor vândute la
extern la costul de înregistrare
404 "Furnizori de = 5121 "Conturi la 238
imobilizãri" bãnci în lei" 607 "Cheltuieli = 371 "Mãrfuri" 30.000
privind mãrfurile"

15
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Încasarea contravalorii mãrfurilor la cursul zilei Stabilirea rezultatului financiar din export

- valoarea de livrare = 20.000 $ x 3 lei = 60.000 lei - închiderea conturilor de cheltuieli

- valoarea de încasat = 20.000 x 3,1 lei = 62.000 lei 121 "Profit ºi = % 39.100
- diferenþe de curs valutar = 62.000 - 60.000 =2.000 lei pierdere" 607 "Cheltuieli privind 30.000
5124 "Conturi la = % 62.000 mãrfurile"
bãnci în devize" 613 "Cheltuieli cu 6.000
primele de asigurare"
411 "Clienþi" 60.000
624 "Cheltuieli cu 3.000
765 "Venituri din 2.000
transportul de bunuri
diferenþe de curs
ºi personal"
valutar"
665 "Cheltuieli din 100
diferenþe de curs
Înregistrarea ºi plata cheltuielilor de transport
valutar"
extern
- închiderea conturilor de venituri
- valoarea la înregistrare = 1.000 $ x 3 lei = 3.000 lei
% = 121 62.000
- valoarea de încasat = 1.000 x 3,1 lei = 3.100 lei
"Profit ºi
- diferenþe de curs valutar = 3.000 - 3.100 = 100 lei 707 "Venituri din pierdere" 51.000
vânzarea mãrfurilor"
% = 5124 "Conturi 3.100 708 "Venituri din 9.000
la bãnci în valutã" activitãþi diverse"
624 "Cheltuieli cu 3.000
transportul de bunuri ºi 765 "Venituri din 2.000
personal" diferenþe de curs
401 "Cheltuieli din valutar"
100
diferenþe de curs
valutar" Anca Buga - director economic

CONTABILITATEA ÎN AGRICULTURÃ (II)

rincipalele aspecte legate de activitatea agricolã Intrãrile de active biologice
P sunt legate de recunoaºterea ºi mãsurarea
activelor biologice, tratamentul pierderilor ºi al câºtigurilor
Înregistrarea intrãrilor de la furnizori cu facturã
valorice, tratamentul subvenþiilor guvernamentale (a se % = 401 "Furnizori" 1.190
vedea Expert Contabil - ediþia 3).
Tratamentul contabil, calculul ºi înregistrãrile contabile 361 "Animale ºi pãsãri" 1.000
aferente vizeazã intrãrile, ieºirile de active biologice, 4426 "TVA deductibilã" 190
operaþiunile specifice acestui tip de activitate, precum ºi
aspecte reglementate prin acte normative cum ar fi
Înregistrarea intrãrilor din producþie proprie ºi cu
cupoanele agricole, primele acordate producãtorilor
diferenþe de preþ favorabile
agricoli etc.
Evidenþa contabilã a stocurilor de active biologice se
- preþul prestabilit 2.000 lei
realizeazã prin intermediul conturilor grupei 36 respectiv
- costul de achiziþie efectiv 1.950 lei
361 "Animale ºi pãsãri" ºi 368 "Diferenþe de preþ la animale
- diferenþã favorabilã de preþ 50 lei
ºi pãsãri". Contul 361 þine evidenþa activelor biologice
nãscute ºi a celor tinere în vederea creºterii ºi a folosirii lor 361 "Animale ºi pãsãri" = 711 "Variaþia 2.000
pentru valorificare, muncã ºi producþie ºi totodatã a celor stocurilor"
pentru producþie. Contul 368 se utilizeazã doar în situaþia
în care societatea þine evidenþa acestora la preþurile
711 "Variaþia stocurilor" = 368 "Diferenþe de 50
standard, prestabilite.
preþ la animale ºi
pãsãri"

16
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

Înregistrarea intrãrilor din avansuri de trezorerie - aferente achiziþiilor

% = 542 "Avansuri 1.190 361 "Animale ºi = 606 "Cheltuieli 100
de trezorerie" pãsãri" cu animalele ºi
361 "Animale ºi pãsãri" 1.000
pãsãrile"
4426 "TVA deductibilã" 190
Înregistrarea intrãrilor provenite de la unitate ºi
Înregistrarea intrãrilor de la asociaþi ca aporturi în între subunitãþile ei
naturã
- aferente intrãrilor de la unitate pentru subunitãþi
361 "Animale ºi pãsãri" = 456 "Decontãri 1.000
cu acþionarii / 361 "Animale ºi = 481 "Decontãri 100
asociaþii privind pãsãri" între unitate ºi
capitalul" subunitãþile ei"

Înregistrarea intrãrilor de la terþi, cele date spre - aferente intrãrilor de la subunitãþi pentru alte
prelucrare ºi manopera aferentã subunitãþi

361 "Animale ºi pãsãri" = 356 "Animale 2.000 361 "Animale ºi = 482 "Decontãri 500
aflate la terþi" pãsãri" între subunitãþi"

% = 401 "Furnizori" 238 Ieºiri de active biologice

361 "Animale ºi pãsãri" 200
4426 "TVA deductibilã" 38 Ieºiri prin transfer pentru a fi vâdute în magazine cu
amãnuntul
Înregistrarea intrãrilor de la furnizori cu facturã în a
cãrei posesie se intrã ulterior - adaosul comercial de 25% ºi TVA-ul separat

- la sosirea activelor biologice 371 "Mãrfuri" = 361 "Animale ºi pãsãri" 10.000

% = 408 "Furnizori - 1.190
facturi nesosite"
361 "Animale ºi pãsãri" 1.000
371 "Mãrfuri" = % 4.875
4428 "TVA neexigibilã" 190
378 "Diferenþe de preþ la 2.500
mãrfuri"
- la intrarea în posesia facturii
4428 "TVA neexigibilã" 2.375
401 "Furnizori" = 408 "Furnizori - 1.190
facturi nesosite" Ieºiri prin darea spre prelucrare la terþi

4426 "TVA deductibilã" = 4428"TVA neexigibilã" 190

356 "Animale = 361 "Animale ºi pãsãri" 10.000
aflate la terþi"
Înregistrarea intrãrilor prin donaþie
Ieºiri datorate lipsurilor de inventar în cadrul
361 "Animale ºi = 7582 "Venituri 1.000 normelor legale (mortalitate)
pãsãri" din donaþii ºi
subvenþii primite" - aferente producþiei proprii
711 "Variaþia = 361 "Animale ºi pãsãri" 100
Înregistrarea intrãrilor datorate plusurilor de stocurilor"
inventar

- aferente producþiei proprii - aferente achiziþiilor

606 "Cheltuieli cu = 361 "Animale ºi pãsãri" 100
animalele ºi
361 "Animale ºi = 711 "Variaþia 100 pãsãrile"
pãsãri" stocurilor"

17
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Ieºiri datorate calamitãþilor naturale - descãrcarea gestiunii cu valoarea imputaþiilor

671 "Cheltuieli = 361 "Animale ºi pãsãri" 8.000 711 "Variaþia = 361 "Animale ºi pãsãri" 1.000
privind calamitãþile stocurilor"
ºi alte evenimente
extraordinare" Înregistrarea imputaþiilor,

Ieºiri provenite din livrãri de la unitate ºi între 4282 "Alte = % 11.900

subunitãþi creanþe în
legãturã cu 7588 "Alte venituri din 10.000
481 "Decontãri = personalul" exploatare"
361 "Animale ºi pãsãri" 1.000
între unitate ºi 4427 "TVA colectatã" 1.900
subunitãþile ei"
ºi concomitent pentru diferenþele favorabile
Ieºiri provenite în urma restituirilor cãtre asociaþi
368 "Diferenþe de = 711 "Variaþia 50
456 "Decontãri cu = 361 "Animale ºi pãsãri" 2.000 preþ la animale ºi pãsãri" stocurilor"
acþionarii/asociaþii
privind capitalul" iar concomitent pentru diferenþele nefavorabile

Ieºiri din donaþii efectuate 711 "Variaþia stocurilor" = 368 "Diferenþe 100
de preþ la animale
6582 "Donaþii ºi = 361 "Animale ºi pãsãri" 10.000
ºi pãsãri"
subvenþii acordate"
- în cazul celor din achiziþii
635 "Cheltuieli cu alte = 4427 "TVA 1.900
impozite ºi taxe" colectatã" - descãrcarea gestiunii cu valoarea imputaþiilor

Ieºiri din vânzãrile efectuate în loturi mari provenite 606 "Cheltuieli = 361 "Animale ºi pãsãri" 10.000
din producþia proprie cu animalele ºi
pãsãrile"
- preþul de înregistrare 2.000 lei
- TVA 380 lei - înregistrarea imputaþiilor
- diferenþã favorabilã 100
4282 "Alte = % 11.900
creanþe în
411 "Clienþi" = % 2.380 7588 "Alte venituri din 10.000
legãturã cu
701 "Venituri din 2.000 personalul" exploatare"
vânzarea produselor finite" 4427 "TVA colectatã" 1.900
4427 "TVA colectatã" 380
Operaþiuni specifice activitãþii
- descãrcarea din gestiune
Sacrificarea activelor biologice
711 "Variaþia = 361 "Animale ºi pãsãri" 2.000
stocurilor"
- pentru producþie a celor obþinute din producþia proprie
sau trecerea acestora la categoria mijloacelor fixe
- repartizarea diferenþei de preþ

368 "Diferenþe de = 711 "Variaþia 100 711 "Variaþia = 361 "Animale ºi pãsãri" 20.000
preþ la animale ºi pãsãri" stocurilor" stocurilor"

- pentru producþie a celor obþinute din achiziþie sau

Ieºiri provenite prin imputarea animalelor
trecerea acestora la categoria mijloacelor fixe
- în cazul celor din producþie proprie considerãm preþul
de înregistrare de 10.000 lei ºi vom lua ambele cazuri de 606 "Cheltuieli = 361 "Animale ºi pãsãri" 30.000
diferenþe favorabile în sumã de 50 lei ºi nefavorabile în cu animalele ºi
sumã de 100 lei pãsãrile"

18
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

Trecerea de la animale tinere la animale de îngrãºat

- cu valoarea totalã a facturii achitatã pe baza
361 "Animale ºi = 361 "Animale ºi 20.000 cupoanelor valorice sau din bancã
pãsãri" - îngrãºat pãsãri" - tinere
401 "Furnizori" = %
Creºterea în greutate vie la animale de îngrãºat (pe
532 "Alte valori"
baza cântãririi)
5121 "Conturi la bãnci în lei"
361 "Animale ºi = 711 "Variaþia stocurilor" 5.000
pãsãri" analitic Achitarea drepturilor producãtorilor agricoli,
Trecerea de la animale de îngrãºat a animalelor de beneficiarii cupoanelor
natura mijloacelor fixe ºi scoaterea lor din evidenþã
- cu valoarea aferentã în naturã sau în bani
361 "Animale ºi = 7583 "Venituri din 60.000
vânzarea activelor ºi alte 455 "Sume = %
pãsãri" analitic
operaþii de capital" datorate
5311 "Casa în lei"
asociaþilor"
345 "Produse finite"
Înregistrarea cupoanelor pentru
agricultori Înregistrarea facturilor emise ºi decontate pe bazã
de cupoane, la furnizori
Ridicarea cupoanelor
411 "Clienþi" = %
- contravaloarea cupoanelor ridicate în contul titularilor 704 "Venituri din lucrãri executate ºi
aferente unor contracte de arendare, locaþiune servicii prestate"
532 "Alte valori" = 455 "Sume datorate 707 "Venituri din vânzarea
asociaþilor" mãrfurilor"
Primirea ºi achitarea facturilor de la furnizori 4427 "TVA colectatã"

- cu valoarea totalã a facturii, inclusiv TVA Încasarea sumelor aferente bonurilor valorice

% =
302 "Materiale consumabile"
6588 "Alte cheltuieli de
exploatare"
4428 "TVA deductibilã"
401 "Furnizori"
5121 "Conturi la bãnci = 5112 "Efecte de încasat"
în lei"
Andrei Dragomir - expert contabil

GARANTAREA DATORIEI VAMALE

utoritatea vamalã în temeiul reglementãrilor
A vamale are dreptul sã solicite titularului
operaþiunii de comerþ exterior, constituirea unei garanþii,
în anumite condiþii, pentru asigurarea plãþii datoriei
vamale.
Garanþia poate fi depusã atât de titularul operaþiunii
cât ºi de o terþã persoanã, cu acordul autoritãþii vamale.
Formele de constituire a garanþiei pot fi:
- depunerea unei sume în lei sub forma unui depozit
bãnesc sau remiterea unor instrumente de decontare ºi
titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamalã;
- prezentarea unei scrisori de garanþie bancarã,
emisã de o bancã agreatã de autoritatea vamalã. La
cerere agenþii economici pot consulta lista unitãþilor
bancare agreate de Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
Cuantumul garanþiei vamale reprezintã suma exactã
a datoriei vamale, în cazul în care aceasta se poate
determina în momentul în care se constituie garanþia.
În situaþia în care acest cuantum nu poate fi
determinat, se va lua în considerare pentru constituirea
garanþiei suma cea mai ridicatã a datoriei vamale ce ar
rezulta din operaþiunea de vãmuire.
Autoritatea vamalã la cererea debitorului vamal,
poate permite constituirea unei garanþii globale care sã
asigure plata mai multor datorii vamale (de exemplu în
cazul operaþiunilor de tranzit comun, scrisorile de
garanþie bancarã utilizate pentru garantarea mai multor
operaþiuni temporare, etc).

19
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Atunci când, în cursul derulãrii regimului vamal, se
constatã cã garanþia constituitã nu mai asigurã plata în
întregime a datoriei vamale, autoritatea vamalã poate
cere titularului operaþiunii constituirea unor alte garanþii
sau majorarea celei existente.
În caz de refuz se poate proceda la interzicerea
derulãrii altor operaþiuni de vãmuire, pânã la acoperirea
diferenþelor de garanþie sau platã efectivã a datoriei
vamale.
Debitorul vamal poate solicita restituirea garanþiei
sau disponibilizarea scrisorii de garanþie bancarã, dupã
achitarea datoriei vamale, sau poate consimþii la
utilizarea acestei garanþii pentru alte operaþiuni viitoare.
Scutirea de la obligaþia garantãrii
datoriei vamale
În cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei
elaborate ºi aprobate de Autoritatea Naþionala a Vãmilor,
se poate aproba scutirea de la obligaþia garantãrii
datoriei vamale.
Prin Ordinul Ministerului Finanþelor Publice
nr.169/23.02.2005, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.205/10.03.2005, s-a aprobat
Metodologia privind scutirea de la obligaþia garantãrii
datoriei vamale pentru urmãtoarele situaþii ºi categorii de
bunuri:
- bunurile care fac obiectul unor acorduri
guvernamentale, plasate într-un regim vamal suspensiv;
- bunurile plasate într-un regim vamal de
perfecþionare activã cu suspendarea drepturilor de
import. În cazul navelor, aeronavelor, elicopterelor,
locomotivelor ºi vagoanelor de cale feratã, plasate în
regim de perfecþionare activã cu suspendarea drepturilor
de import, în vederea reparãrii ºi returnãrii lor
partenerilor externi, dispoziþiile sunt aplicabile ºi în
situaþia în care acestea se introduc în þarã ºi/sau se scot
din þarã în stare demontatã în mai multe transporturi, cu
condiþia ca produsele compensatoare menþionate în
autorizaþia de perfecþionare activã sã reprezinte nave,
aeronave, elicoptere, locomotive sau vagoane de cale
feratã;
- bunurile plasate în regim de tranzit, dacã acestea se
efectueazã sub supravegherea echipelor mobile din
cadrul serviciilor de supraveghere vamalã;
- maºinile ºi utilajele din Republica Moldova, plasate
în regim de admitere temporarã cu exonerarea parþialã
de la plata taxelor vamale, în vederea executãrii
lucrãrilor mecanice în campaniile agricole;
- bunurile pentru care se acordã custodie vamalã în
vederea întregirii unor produse (înainte de depunerea
20
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
declaraþiei vamale) ºi care nu pot fi aduse într-un singur
transport;
- bunurile exceptate de la plata taxelor vamale
conform actelor normative în vigoare, plasate în unul din
regimurile vamale de antrepozit, perfecþionare activã cu
suspendarea drepturilor de import, transformare sub
control vamal ºi admitere temporarã cu exonerarea
parþialã de la plata taxelor vamale;
- bunurile încadrate la poziþiile tarifare 2709, 2710,
2711, 2901, 2902, 2905, 2914, 2923, 2935, 2936, 2937,
2938, 2939, 2940, 2941, cap. 30, 4014.10 plasate în
regim de antrepozit precum ºi produsele de catering
destinate servirii mesei în avion, plasate de asemenea,
în regim vamal de antrepozit de cãtre companiile
aeriene, bunuri pentru care se asigurã procedura de
supraveghere vamalã de cãtre biroul vamal;
- bunurile încadrate la poziþia tarifarã 2711 introduse
în depozit necesar cu caracter temporar conform art. 38
din Codul Vamal, pentru care se asigurã procedura de
supraveghere vamalã de cãtre biroul vamal;
- bunurile introduse în zonele libere, plasate în regim
vamal de perfecþionare activã cu suspendarea
drepturilor de import ºi în regim de transformare sub
control vamal;
- importurile anticipate de bunuri efectuate în cadrul
operaþiunilor de perfecþionare pasivã de cãtre
companiile aeriene în vederea reparãrii ºi întreþinerii
aeronavelor civile, care se deruleazã în baza art. 307n
din Regulamentul vamal;
- bunurile plasate în regim de admitere temporarã cu
exonerarea parþialã de la plata taxelor vamale, de tipul
utilajelor ºi echipamentelor utilizate pentru realizarea,
dezvoltarea ºi modernizarea reþelei de transport de
interes naþional ºi european, potrivit legii.
Cererea de scutire, al cãrui model este prevãzut în
anexa 1 la ordinul menþionat anterior, pentru situaþiile de
mai sus, se depune de cãtre titularii operaþiunilor la
biroul vamal în a cãrui raza teritorialã se deruleazã
formalitãþile de plasare sub regim vamal al bunurilor.
La cerere se anexeazã urmãtoarele documente:
- acordul guvernamental pentru bunurile prevãzute la
art. 1, lit. a) din ordin;
- contractul/comanda (în original ºi copie) în baza
cãreia se deruleazã operaþiunile de perfecþionare activã
ori factura comercialã / proforma, pentru bunurile
prevãzute la art. 1 lit. b)-k);
- autorizaþia de regim suspensiv eliberatã de direcþia
regionalã vamalã, dupã caz. Nu este necesarã anexarea
la cerere a autorizaþiei de regim vamal suspensiv
eliberatã de biroul vamal la care se depune cererea, cu
condiþia ca aceastã autorizaþie sã se afle în evidenþele
biroului vamal respectiv, în termenul legal de valabilitate
sau de depozitare;

- declaraþia titularului operaþiunii, prin care se obligã
sã achite drepturile vamale datorate în cazul în care
operaþiunea nu este finalizatã în termenul stabilit de
autoritatea vamalã, pentru toate categoriile de bunuri
prevãzute la art. 1, al cãrui model este prevãzut în anexa
2 la O.M.F.P 169/2005 ºi cuantumul drepturilor de import
stabilit dupã modelul prevãzut în anexa 3, din acelaºi
ordin, detaliat pe fiecare tip de taxã datoratã, potrivit
legii.
Declaraþia se semneazã de cãtre reprezentantul legal
al titularului operaþiunii iar formularul ce conþine
cuantumul taxelor datorate se semneazã de
reprezentantul legal al titularului operaþiunii ºi de cãtre
responsabilul financiar.
Cererea se aprobã în termen de maxim 5 zile de la data
înregistrãrii.
Cererea se respinge în cazul în care titularul
operaþiunii se aflã în evidenþele autoritãþii vamale cu
debite neachitate în termen sau se aflã în litigiu cu
autoritatea vamalã.
Adresa prin care se respinge cererea ºi motivele
legale care au condus la aceastã soluþie se comunicã
titularului în termen de maxim 5 zile de la data
înregistrãrii cererii.
Aprobarea de scutire de la obligaþia garantãrii
datoriei vamale se acordã pe un termen stabilit de biroul
vamal funcþie de solicitarea titularului ºi de condiþiile de
realizare a operaþiunilor ºi este valabilã pentru toate
operaþiunile de plasare sub regim efectuate
corespunzãtor datelor prevãzute în contract, comandã,
etc. pânã la expirarea acestui termen.
Dacã titularul doreºte prelungirea termenului de
valabilitate a aprobãrii, acesta adreseazã biroului vamal,
în cadrul termenului acordat, o nouã cerere al cãrei
model este prevãzut în anexa 1 din ordinul sus
menþionat, care va conþine la punctul 8 referiri la
aprobarea pentru care se solicitã prelungirea termenului
de valabilitate.
Evidenþa ºi plata datoriei vamale
Autoritatea vamalã evidenþiazã, în registrele
contabile sau în alt suport echivalent, drepturile vamale
datorate ºi înºtiinþeazã debitorul datoriei vamale despre
cuantumul acestei datorii fie prin declaraþia vamala, fie
prin actul constatator dacã opraþiunea se încheie din
oficiu.
Declaraþia vamalã ºi actul constatator sunt titluri
executorii care se onoreazã de cãtre societãþile bancare
decembrie, 2005, nr. 4 (4)
Expert Contabil
fãrã accept, poprire sau validare.
Datoria vamalã se achitã înainte de acordarea
liberului de vamã, în cazul regimurilor vamale definitive,
precum ºi în cazul operaþiunilor temporare care se
încheie în termen.
În caz de neplatã a datoriilor vamale la scadenþã,
autoritatea vamalã va utiliza toate mijloacele de
executare silitã prevãzute de lege, mergând pânã la
interzicerea efectuãrii operaþiunilor de vãmuire, cu
încasarea, atunci când este cazul a penalitãþilor ºi
majorãrilor de întârziere.
În baza art. 61 din Codul Vamal al României
majorãrile de întârziere se vor stabili astfel:
a) dacã datoria vamalã reprezentatã prin taxe vamale
a fost achitatã în termen de 7 zile de la data comunicãrii
actului constatator, nu se vor percepe majorãri de
întârziere;
b) dacã datoria vamalã reprezentatã prin taxe vamale
nu a fost achitatã în termen de 7 zile de la data
comunicãrii actului constatator, majorãrile de întârziere
se vor calcula de la data înregistrãrii declaraþiei vamale;
c) penalitãþile ºi majorãrile de întârziere aferente altor
drepturi de import se calculeazã potrivit normelor care
reglementeazã aceste drepturi.
Stingerea datoriei vamale
Potrivit prevederilor art.165 din Codul Vamal al
României, datoria vamala se stinge prin:
1. plata acesteia;
2. renunþarea la încasare, atunci când se constatã cã
este nedatoratã;
3. anularea ca o consecinþã a anulãrii declaraþiei
vamale;
4. împlinirea termenului de prescripþie extinctivã;
5. insolvabilitatea debitorului, constatatã pe cale
judecãtoreascã;
6. confiscarea definitivã a mãrfurilor;
7. distrugerea mãrfurilor din dispoziþia autoritãþii
vamale sau abandonarea acestora în favoarea statului;
8. distrugerea sau pierderea mãrfurilor datoritã forþei
majore sau cazului fortuit;
9. scãderea cantitativã a mãrfurilor, datoritã unor
factori naturali, pentru partea corespunzãtoare
procentului de scãdere;
Stingerea datoriei vamale în cazurile prevãzute la
punctele 7-9 se aplicã numai dacã situaþiile s-au produs
înainte de acordarea liberului de vamã.
Dinu Lilicã - director economic
21
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
TAXA PE VALOAREA ADÃUGATÃ
mãsuri de simplificare
rin instituirea mãsurilor de simplificare obligatorii
P sistemul fiscal urmãreºte simplificarea procesului
de decontare a TVA-ului atât între agenþii economici cât ºi
între aceºtia ºi bugetul statului, în situaþia anumitor bunuri.
Aceste mãsuri obligatorii au intrat în vigoare începând cu
1 ianuarie 2005 prin aprobarea O.G. 83/2004 de Legea
494/2004. Astfel art. 60 din Codul fiscal a fost modificat
prin introducerea unui nou articol 1601 - mãsuri de
simplificare.
Aliniatul (1) prevede faptul cã pentru aplicarea
mãsurilor de simplificare este obligatoriu ca atât furnizorul
cât ºi beneficiarul sã fie înregistraþi ca plãtitori de TVA.
Aliniatul (2) reglementeazã bunurile pentru care se pot
aplica mãsurile de simplificare sunt deºeurile ºi resturile de
metale feroase ºi neferoase, precum ºi materiile prime
secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum
sunt definite de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
16/2001 privind gestionarea deºeurilor industriale
reciclabile, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum
ºi terenuri ºi clãdiri sau pãrþi de clãdire, materialul lemnos
ºi animalele vii. Prin clãdire se înþelege orice construcþie
legatã nemijlocit de sol.
Astfel, furnizorii care livreazã bunuri din aceastã
categorie cãtre beneficiari plãtitori de TVA sunt obligaþi sã
consemneze pe facturi menþiunea "taxare inversã". Atât
furnizorii cât ºi beneficiarii vor evidenþia TVA aferentã
acestor livrãri, achiziþii în jurnalele de vânzãri ºi de
cumpãrãri, concomitent realizând ºi înscrierea operaþiunii
în decontul de TVA, atât ca TVA colectatã, cât ºi ca TVA
deductibilã. Acest lucru se realizeazã fãrã ca între cele
douã unitãþi sã aibã loc plata efectivã a TVA-ului.
Furnizorii vor deduce integral TVA-ul la nivelul celei
colectate în cazul livrãrii bunurilor pentru care s-a aplicat
taxarea inversã chiar ºi în situaþia în care sunt plãtitori de
TVA cu regim mixt. În cazul beneficiarilor plãtitori de TVA
cu regim mixt modalitatea de tratare a acestor operaþiuni
trebuie sã respecte prevederile legale, cuprinse în Codul
fiscal, referitoare la destinaþia achiziþiilor respective.
Rãspunderea fiscalã a aplicãrii corecte a prevederilor
privind mãsurile de simplificare revin atât furnizorului cât ºi
beneficiarului. În situaþia în care un furnizor nu a menþionat
taxarea inversã pe facturile aferente livrãrilor de bunuri
pentru care se aplicã acest regim, beneficiarul este obligat
sã aplice taxarea inversã. Astfel, beneficiarul nu trebuie sã
achite contravaloarea TVA-ului, trebuie sã înscrie
menþiunea de taxare inversã pe factura fiscalã ºi sã
îndeplineascã obligaþiile ce decurg din aceastã operaþiune.
Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului
fiscal Titlul VI, punctul 651 în cazul în care furnizorul sau
beneficiarul nu sunt înregistraþi ca plãtitori de TVA nu se va
aplica regimul de taxare inversã, ci regimul normal de TVA.
Atât la furnizor cât ºi la beneficiar se va efectua
înregistrarea contabilã 4426 = 4427 - autolichidarea TVA.
22
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
Pentru beneficiar colectarea TVA-ului este echivalentã cu
plata acesteia iar pentru furnizor colectarea TVA este
echivalentã cu încasarea acesteia.
Taxarea inversã se poate aplica în permanenþã chiar
dacã obiectul livrãrii sunt aceleaºi bunuri, nefiind legalã
doar în momentul în care unul dintre cei doi participanþi la
procesul de vânzare-cumpãrare nu este înregistrat ca
plãtitor de TVA.
Am menþionat anterior faptul cã prin clãdire se înþelege
orice construcþie legatã nemijlocit de sol. Mãsurile
simplificate se aplicã pentru livrarea unei clãdiri sau a unei
pãrþi din clãdire, dar nu se vor aplica pentru valoarea
contractelor de construcþii, montaj care au ca obiect
realizarea unei clãdiri, pãrþi de clãdire. Prin componente
ale clãdirii vom înþelege pãrþi care au aceeaºi
funcþionalitate ca ºi clãdirea din care fac parte. Astfel in
cazul unui imobil cu mai multe apartamente fiecare
apartament va fi considerat parte din clãdire, însã
ascensoarele, climatizarea nu vor fi considerate pãrþi din
clãdire.
În cazul în care pentru bunurile încadrate în categoria
celor pentru care începând din 1 ianuarie 2005 se aplicã
mãsurile simplificate, s-au încasat avansuri, se va aplica
regimul de TVA în vigoare la data încasãrii respectivelor
sume. La emiterea facturii pentru contravaloarea integralã
a livrãrii se vor storna facturile de avans (pct. 61 din HG
44/2004), se va aplica taxarea inversã fãrã a fi afectatã
astfel operaþiunea de regularizare a avansurilor.
Tratamentul în cazul avansurilor
încasate
Înainte de 1 ianuarie 2005
Sã presupunem cã s-a încasat un avans de 23.800 lei.
TVA aferent este de 3.800 lei.
Înregistrãri la furnizor
5121 "Conturi = % 23.800
la bãnci în lei"
419 "Clienþi creditori" 20.000
4427 "TVA colectatã" 3.800
Înregistrãri la beneficiar
% = 5121 23.800
"Conturi la
232 "Avansuri acordate pentru bãnci în lei" 20.000
imobilizãri corporale"
4426 "TVA deductibilã" 3.800
 Expert Contabil

Bunul va fi livrat în luna februarie 2005 la valoarea de - cu valoarea TVA calculat

100.000 lei plus TVA aferent de 19.000 lei.
4426 "TVA deductibilã" = 4427 "TVA colectatã"
Înregistrãri la furnizor

461 "Debitori = 7583 "Venituri din 100.000

diverºi" vânzarea activelor ºi Tratamentul în cazul vânzãrilor de
alte operaþii de capital" bunuri cu plata în rate
- cu valoarea de 19.000 - 3.800 = 15.200 care au fost
ºi rãmân colectate Înainte de 1 ianuarie 2005

4426 "TVA deductibilã" = 4427 "TVA colectatã" 15.200 În aceastã situaþie a livrãrilor de bunuri pentru care se
aplicã mãsurile simplificate se va realiza regularizarea:
furnizorii ºi beneficiarii vor storna TVA aferentã ratelor
419 "Clienþi creditori" = 461 "Debitori diverºi" 20.000 scadente dupã 1 ianuarie 2005, înregistratã în contul 4428
"TVA neexigibilã" în corespondenþã cu contul de clienþi
Înregistrãri la beneficiar (debitori diverºi), respectiv de furnizori de imobilizãri,
urmând a se efectua la data fiecãrei scadenþe
212 "Construcþii" = 404 "Furnizori de 100.000 înregistrarea 4426 = 4427, cu TVA-ul aferent fiecãrei rate.
imobilizãri"
Dupã 1 ianuarie 2005
- cu valoarea de 19.000 - 3.800 = 15.200 care au fost
ºi rãmân colectate Factura va fi întocmitã normal având înscrisã atât baza
de impozitare cât ºi TVA aferent. TVA-ul aferent ratelor
4426 "TVA deductibilã" = 4427 "TVA colectatã" 15.200 care nu au ajuns la scadenþã nu se va înregistra în
contabilitate, iar pe mãsurã ce ratele devin scadente TVA-ul
aferent devine exigibil ºi se va realiza înregistrarea 4426 =
404 "Furnizori de = 232 "Avansuri 20.000 4427.
imobilizãri" acordate pentru
În situaþia în care mãsurile de simplificare nu vor fi
imobilizãri
aplicate, cu ocazia unui control, beneficiarii vor fi obligaþi
corporale"
sã storneze TVA deductibilã prin contul de furnizori ºi
efectuarea înregistrãrii 4426 = 4427, concomitent cu
Dupã 1 ianuarie 2005 evidenþierea sumelor de regularizãri atât la TVA deductibilã
cât ºi colectatã în decontul de TVA întocmit la finele
Facturile fiscale se vor întocmi cu menþiunea taxare perioadei respective.
inversã. Taxa pe valoarea adãugatã se aplicã inclusiv În aceastã situaþie furnizorii vor fi obligaþi sã storneze
sumei încasate în avans ºi se va înscrie pe facturã dar nu TVA colectat prin contul de clienþi (debitori diverºi), vor
va fi achitatã efectiv de beneficiar. Astfel diferenþa între efectua înregistrarea contabilã 4426 = 4427 iar
valoarea facturii ºi valoarea avansului efectiv încasat va fi concomitent vor evidenþia sumele respective la rândurile
egalã cu valoarea TVA-ului aferent. de regularizãri atât la TVA colectatã, cât ºi la TVA
deductibilã în decontul întocmit la sfârºitul perioadei fiscale
Înregistrãri la furnizor în care s-a efectuat controlul.

- cu valoarea avansului mai puþin TVA calculat Beneficiarii sunt plãtitori de TVA în
5121 "Conturi la bãnci în lei" = 419 "Clienþi creditori"
regim mixt
- cu valoarea TVA calculat Conform art. 147 din Legea 571/2003 privind Codul
fiscal beneficiarii se încadreazã în situaþii diferite:
4426 "TVA deductibilã" = 4427 "TVA colectatã" -dacã destinaþia bunurilor achiziþionate este numai
pentru realizarea de operaþiuni care nu dau drept de
Înregistrãri la beneficiar deducere conform alin. (4) nu deduc TVA;
- dacã bunurile sunt destinate operaþiunilor care dau
- cu valoarea avansului mai puþin TVA calculat drept de deducere a TVA, deduc integral TVA;
- dacã bunurile sunt destinate operaþiunilor care dau
232 "Avansuri acordate pentru = 5121 "Conturi la bãnci drept de deducere conform art. 147, alin. (5) deduc TVA
imobilizãri corporale" prin aplicarea pro-ratei.
în lei"
La întocmirea decontului de TVA, taxa nedeductibilã va

23
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil

fi înregistratã în conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale
curente ºi anume se va efectua înregistrarea 635 = 4426
(conform pct. 52, alin. (2) din HG 44/2004).
Pentru aplicarea corectã a taxãrii inverse în momentul
facturãrii de cãtre furnizor va trebui sã se þinã cont de
urmãtoarele aspecte:
- atât furnizorul cât ºi beneficiarul sunt plãtitori de TVA,
fapt dovedit prin prezentarea certificatului de înregistrare
fiscalã;
- în cazul în care beneficiarul are regim mixt de platã a
TVA sã prezinte o declaraþie pe proprie rãspundere în
legãturã cu destinaþia bunurilor achiziþionate pentru a se
stabili dacã se va aplica sau nu principiul taxãrii inverse.
În concluzie, aplicarea mãsurilor de simplificare se va
reflecta în raportãrile tuturor pãrþilor implicate în politica
financiar-fiscalã ºi bugetarã ºi anume furnizor, beneficiar ºi
bugetul de stat.
Diana Avram - expert contabil

IMPOZITUL PE TEREN
Aria de aplicabilitate Scutiri
Impozitul pe teren nu se datoreazã în urmãtoarele
e datoreazã de orice persoanã fizicã sau juridicã
S din România care are în proprietate un teren,
exceptând cazurile în care legislaþia prevede altfel. Se
cazuri :
a) terenul aferent unei clãdiri pentru partea pe care este
construitã clãdirea (suprafaþa construitã la sol a clãdirilor).
plãteºte la bugetul local al unitãþii administrativ-teritoriale
Pentru a determina impozitul pe teren în acest caz din
în care este situat terenul.
suprafaþa totalã a terenului se scade suprafaþa acoperitã
Dacã un teren este în folosinþã sau administrarea altei
de clãdiri, chiar dacã pentru acestea nu se datoreazã
persoane decât proprietarul ºi pentru care se datoreazã
impozit pe clãdiri.
chirie sau arendã (în baza unui contract de închiriere sau
În cazul terenurilor pe care sunt amplasate clãdiri,
arendare), atunci impozitul pe teren este în sarcina
pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafaþa
proprietarului.
înregistratã în registrul agricol la categoria de folosinþã
Dacã un teren este deþinut de douã sau mai multe
"terenuri cu construcþii" se scade suprafaþa construitã la
persoane, fiecare datoreazã impozit pe teren pentru
sol a clãdirilor respective.
partea aflatã în proprietatea sa, iar în cazul în care nu se
În cazul terenurilor pe care sunt amplasate orice alte
pot stabili pãrþile fiecãrui proprietar, atunci impozitul pe
construcþii care nu sunt de natura clãdirilor, pentru
teren se împarte în mod egal la numãrul de proprietari,
stabilirea impozitului pe teren, nu se scade suprafaþa
fiecare datorând astfel o parte egalã din impozitul pe teren.
construitã la sol a clãdirilor respective din suprafaþa
Pentru terenurile proprietate publicã sau privatã a
înregistratã în registrul agricol la categoria de folosinþa
statului sau unitãþilor administrativ-teritoriale,
"terenuri cu construcþii".
concesionate, închiriate, date în administrare sau
b) terenul unui cult religios recunoscut de lege sau al
folosinþã, impozitul pe teren este în sarcina fiscalã a
unei unitãþi locale a acestuia cu personalitate juridicã.
concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
c) terenul unui cimitir, crematoriu.
administrare sau de folosinþã.
d) terenul unei instituþii de învãþãmânt preuniversitar ºi
Aceºtia trebuie sã anexeze la declaraþia fiscalã o
universitar, autorizatã provizoriu sau acreditatã.
fotocopie semnatã "conform cu originalul" a actului privind
e) terenul unei unitãþi sanitare de interes naþional care
concesionarea, închirierea, darea în administrare sau
nu a trecut în patrimoniul autoritãþilor locale.
folosinþã a clãdirii respective. În situaþia în care în actele
f) terenul deþinut, administrat sau folosit de o instituþie
respective nu sunt înscrise date privind suprafaþa
publicã, cu excepþia suprafeþelor folosite pentru activitãþi
terenului, categoria de folosinþã ºi suprafaþa construitã la
economice.
sol a clãdirilor (în cazul în care sunt amplasate clãdiri). La
g) orice teren proprietate a statului, a unitãþilor
act se anexeazã în mod obligatoriu un certificat emis de
administrativ-teritoriale sau a altor instituþii publice, aferent
cãtre persoana juridicã, respectiv cea care a transmis
unei clãdiri al cãrui titular este oricare din aceste categorii
aceste date, prin care se confirmã realitatea menþiunilor
de proprietari, cu excepþia suprafeþelor acestuia folosite
respective.
pentru activitãþi economice.
Se considerã proprietari de terenuri ºi acele persoane
În cazurile de la pct. f) ºi g), pentru calculul impozitului
cãrora li s-a constituit sau restituit dreptul de proprietate
pe teren, în situaþia în care pe acesta este amplasatã o
asupra unui teren agricol sau forestier de la data punerii în
clãdire în care sunt incinte folosite pentru activitãþi
posesie constatatã prin proces verbal, fiºã sau orice alt
economice se efectueazã urmãtoarele operaþii :
document de punere în posesie eliberat de comisiile locale
- din suprafaþa terenului se scade suprafaþa construitã
(potrivit dispozitiilor legale în vigoare), chiar dacã nu este
la sol a clãdirii respective.
emis un titlu de proprietate.
- suprafaþa care rezultã se înmulþeºte cu procentul pe

24
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

care îl au incintele folosite pentru activitãþi economice din

suprafaþa clãdirii, rezultând suprafaþa terenului aferentã - suprafaþa terenului;
cotei pãrþi de clãdire care corespunde incintelor folosite - rangul localitãþii în care este amplasat terenul;
pentru activitãþi economice. - zona ºi/sau categoria de folosinþã a terenului,
- se determinã impozitul pe teren pentru suprafaþa conform încadrãrii fãcute de consiliul local;
terenului aferentã cotei pãrþi de clãdire care corespunde - în cazul unui teren încadrat la categoria de folosinþã
incintelor folosite pentru activitãþi economice, prin "Terenuri cu constructii", suprafaþa construitã la sol a
înmulþirea suprafeþei determinate anterior cu nivelul clãdirii;
impozitului. - majorarea stabilitã de cãtre Consiliile Locale (maxim
h) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul 20% anual faþã de nivelul stabilit pentru anul respectiv).
de ameliorare, pentru perioada cât dureazã ameliorarea
acestuia. În cazul terenului situat extravilan:
i) terenurile care prin natura lor ºi nu prin destinaþia
datã sunt improprii pentru agriculturã sau silviculturã, - suprafaþa terenului;
terenurile ocupate de lacuri de acumulare, iazuri, bãlþi sau - în cazul unui teren încadrat la categoria de folosinþã
cãi navigabile, terenurile folosite pentru apãrare impotriva "Terenuri cu construcþii", suprafaþa construitã la sol a
inundaþiilor, pentru gospodãrirea apelor, clãdirii;
hidrometeorologie, terenurile care contribuie la - majorarea stabilitã de cãtre Consiliile Locale.
exploatarea resurselor de apã, terenurile care sunt folosite
ca zone de protecþie definite de lege, precum ºi terenurile Cazuri
folosite pentru exploatãrile din subsol, încadrate astfel
printr-o hotãrâre a consiliului local, în mãsura în care nu
1. în cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul
afecteazã folosirea suprafeþei solului.
pe teren se calculezã prin înmulþirea numãrului de metri
j) terenurile legate de sisteme hidrotehnice sau de
pãtraþi a terenului cu suma corespunzãtoare din urmãtorul
navigaþie, terenurile aferente zonelor portuare (ansamblul
tabel :
construcþiilor destinate adãpostirii, acostãrii ºi operãrii
navelor ºi protecþiei porturilor, precum ºi ansamblul cãilor Zona în Rangul localitãþii (lei/m2)
de comunicaþie pentru activitãþile industriale ºi cadrul
comerciale), canalelor navigabile, ecluzelor, staþiilor de localitãþii
pompare aferente acestora.
O I II III IV V
Pentru terenurile legate de sistemele hidrotehnice,
terenurile de navigaþie, terenurile aferente infrastructurii A 5.900 4.900 4.300 3.700 500 400
portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele ºi staþiile B 4.900 3.700 3.000 2.500 400 300
de pompare aferente acestora, precum ºi terenurile C 3.700 2.500 1.900 1.200 300 200
aferente lucrãrilor de îmbunãtãþiri funciare, nu se
D 2.500 1.200 1.000 700 200 100
datoreazã impozit pe teren, începând cu data de întâi a
lunii urmãtoare celei în care contribuabilul depune cerere
2. în cazul unui teren amplasat în intravilan ºi care este
în acest sens, la care anexeazã avizul conform privind
înregistrat în registrul agricol la altã categorie de folosinþã
categoria de folosinþã a terenului, emis de oficiul judeþean
decât cea de terenuri cu construcþii impozitul pe teren se
de cadastru ºi publicitate imobiliarã.
calculeazã prin înmulþirea numãrului de metri pãtraþi ai
k) terenurile aferente lucrãrilor de îmbunatãþiri funciare
terenului cu suma corespunzãtoare din urmãtorul tabel ºi
l) terenurile aferente autostrãzilor, drumurilor europene,
cu coeficientul de corecþie stabilit în funcþie de rangul
naþionale sau drumurilor principale administrate de
localitãþii:
Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale
Nr. Zona ( lei/m2)
din România precum ºi zonele de siguranþã ale acestora. crt
Categoria de folosinþã
m) terenurile din jurul pistelor care reprezintã zone de A B C D
siguranþã.
n) terenurile parcurilor industriale, ºtiinþifice ºi 1 Teren arabil 15 12 10 8
tehnologice. 2 Pãºune 12 10 8 6
o) terenurile trecute în proprietatea statului sau a 3 Fâneaþã 12 10 8 6
unitãþilor administrativ teritoriale în lipsa unor moºtenitori 4 Vie 25 20 15 10
legali sau testamentari.
5 Livadã 30 25 20 15
6 Pãdure sau alt teren cu 15 12 10 8
Elemente necesare pentru calculul vegetaþie forestierã
impozitului pe teren 7 Teren cu apã 8 6 4 X
8 Drumuri ºi cãi ferate X X X X
În cazul terenului situat intravilan: 9 Teren neproductiv X X X X

www.CDcor.RezonRomania.net
25
decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

Rangul localitãþii Coeficient de corecþie

O 8.00 Fracþiunea de 263,50 lei nu depãºeºte 500 lei ºi
I 5.00 deoarece suma care reprezintã impozitul se rotunjeºte
vom avea un impozit datorat de 5.150.000 lei (515 RON)
II 4.00
III 3.00
Exemplul 2
IV 1.10
V 1.00 Presupunem cã avem urmãtoarele date despre un
teren:
3. în cazul unui teren situat în extravilan impozitul pe - teren amplasat în intravilan
teren este de 10.000 lei/ha (1 RON/ha), neþinându-se cont - rangul localitãþii unde este amplasat terenul : O
de rangul localitãþii, categoria de folosinþã sau zona unde - zona în cadrul localitãþii :B
este situat. - categoria de folosinþã - fâneaþã
- suprafaþa terenului 1.520 m2
Studii de caz - suprafaþa construitã la sol a clãdirilor : 0 m2
Consiliul Local a hotãrât în anul 2004 pentru 2005
Exemplul 1
majorarea impozitului pe teren cu 35%.
Presupunem cã avem urmãtoarele date despre un
Se determinã suprafaþa pentru care se calculeazã
teren:
impozit pe teren : suprafaþa totalã a terenului 1.520 m2.
- teren situat în intravilan
- rangul localitãþii unde este situat terenul O
Codul Fiscal prevede cã suma corespunzãtoare unui
- zona în cadrul localitãþii A
teren având categoria de folosinþã "fâneaþã" amplasat în
- categoria de folosinþã : terenuri cu construcþii
zona B este de 10 lei/m2.
- suprafaþa terenului : 1252 m2
- suprafaþa construitã la sol a clãdirilor : 670 m2
Consiliul Local a hotãrât pentru anul 2005 ca suma
corespunzatoare unui teren având categoria de "fâneaþã
Consiliul Local a hotãrât în anul 2004 pentru 2005
amplasat în zona B sã fie de 11 lei/m2.
majorarea impozitului pe teren cu 35%.
Suprafaþa de teren se înmulþeºte astfel cu aceastã
Se determinã suprafaþa pentru care se calculeazã
sumã:
impozit pe teren, adicã din suprafaþa totalã a terenului se
scade suprafaþa construitã la sol a clãdirilor:
1520 m2 x 11 lei/m2 = 16.720 lei (1.672 RON)
1252 m2 - 670 m2 = 582 m2
Aceastã sumã se înmulþeºte cu coeficientul de corecþie
Codul Fiscal prevede cã suma corespunzãtoare unui corespunzãtor unei localitãþi cu rangul O:
teren amplasat în zona A din localitatea care are rangul O
este de 5.900 lei/m2 (0.59 RON/m2). Consiliul Local sau 16720 lei x 8.00 = 133.760 lei (13.376 RON)
Judeþean, dupã caz poate majora anual cu maxim 20%
faþã de nivelul stabilit în anul 2004, orice impozit sau taxã Deoarece Consiliul Local a hotãrât majorarea
localã, în funcþie de condiþiile zonei, cu excepþia taxelor impozitului pe teren cu 35% avem:
judiciare de timbru, taxelor de timbru ºi taxelor
extrajudiciare de timbru care sunt prevãzute de lege. 133.760 lei x 1.35 = 180.576 lei (18.0576 RON)

Presupunem cã pentru anul 2005 suma Fracþiunea de 576 lei depãºeºte 500 lei ºi se rotunjeste
corespunzãtoare unui teren amplasat în zona A din la 1000 lei, deci impozitul pe teren datorat este de 181.000
localitatea care are rangul O este de 6.555 lei/m2 (0.6555 lei (18.1 RON).
RON/ m2)
Exemplul 3
Deci avem impozitul pe teren:
Presupunem cã avem urmãtoarele date despre un
582 m2 x 6.555 lei/m2 = 3.815.010 lei. (381.501 RON) teren :
- teren amplasat în extravilan
Întrucât Consiliul Local a hotãrât în anul 2004 pentru - suprafaþa terenului este de 0.0855 ha
anul 2005 majorarea impozitului pe teren cu 35%, atunci - suprafaþa construitã la sol a clãdirilor este de 520 m2
avem:
Consiliul Local a hotãrât în anul 2004 pentru 2005
3.815.010 lei x 1.35 = 5.150.263, 50 lei. majorarea impozitului pe teren cu 35%.

26
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
 Expert Contabil

Se determinã suprafaþa pentru care se datoreazã - se realizeazã modificãri ce conduc la recalcularea

impozit pe teren: impozitului pe teren datorat;
- intervin schimbãri privind situaþia juridicã a
0.0855 ha reprezintã 855 m2. contribuabilului care conduc la recalcularea impozitului pe
teren datorat.
855 m2 - 520 m2 = 335 m2

Codul Fiscal prevede cã pentru un teren situat în

Plata impozitului pe teren
extravilan impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha (adicã 1
leu/ m2). Impozitul pe teren se poate plãti astfel:
- plata integralã pânã la data de 15 martie a anului
Deci avem 335 m2 x 1leu/m2 = 335 lei. respectiv, caz în care se acordã o bonificaþie de 10%,
stabilitã printr-o hotãrâre a Consiliului Local (bonificaþia se
Deoarece Consiliul Local a hotãrât majorarea cu 35% a acordã numai pentru persoane fizice)
impozitului pe teren vom avea: - în 4 rate egale pânã la data de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie ºi 15 noiembrie.
335 lei x 1.35 = 452,25 lei.
Exemplu
Fracþiunea de 452,25 lei fiind sub 500 lei se neglijeazã
deci impozitul pe teren datorat este de 0 lei. Presupunem cã un contribuabil datoreazã impozit pe
teren pentru anul 2005 în sumã de 2.300.000 lei (230
RON)
Dobândiri, transferuri sau modificãri
aduse terenului El poate plãti integral impozitul pânã la data de 15
martie ºi beneficiazã de o bonificaþie : 2.300.000 x 10% =
Impozitul pentru un teren care se înstrãineazã de o 230.000 lei (23 RON).
persoanã în cursul anului:
- este în sarcina celui care înstrãineazã pânã la data de Deci suma pe care el o va plãti va fi de 2.300.000 lei -
întâi a lunii urmãtoare celei în care se realizeazã 230.000 lei = 2.070.000 lei (207 RON).
înstrãinarea ;
- este în sarcina celui care primeºte terenul începând De asemenea el poate plãti în 4 rate egale, caz în care
cu data de întâi urmãtoare celei în care are loc el nu mai beneficiazã de nici o bonificaþie.
înstrãinarea terenului.
Avem astfel :
Dacã în cursul unui an fiscal se modificã încadrarea
terenului în funcþie de categoria de folosinþã, impozitul rata 1 = 575.000 lei (57.5 RON) pânã la data de 15
datorat se modificã începând cu data de întâi a lunii martie
urmãtoare celei în care se prezintã actele care atestã rata 2 = 575.000 lei (57.5 RON) pânã la data de 15
schimbarea respectivã. iunie
rata 3 = 575.000 lei (57.5 RON) pânã la data de 15
Dacã în cursul unui an se modificã rangul localitãþii în septembrie
care este situat terenul impozitul pe teren se modificã rata 4 = 575.000 lei (57.5 RON) pânã la data de 15
începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui în noiembrie.
care a avut loc aceastã modificare.
Presupunem cã contribuabilul înstrãineazã terenul la
Orice persoanã care dobândeºte un teren are obligaþia data de 15 aprilie.
de a depune declaraþia privind achiziþia terenului la
organele locale în termen de 30 zile de la data dobândirii. Vechiul proprietar va plãti pentru acest teren rata 1 =
575.000 lei ºi rata 2 = 191.667 lei pentru luna aprilie pânã
Orice persoanã care modificã folosinþa terenului are la data de 1 mai.
obligaþia ca în termen de 30 de zile de la data modificãrii
folosinþei sã depunã o declaraþie la organele locale. Noul proprietar datoreazã impozit pe teren astfel :
Declaraþiile fiscale se depun în termen de 30 zile de la rata 1 = 0 lei
data dobândirii sau de la data apariþiei uneia din rata 2 = 383.333 lei (38.3333 RON)
urmãtoarele situaþii : rata 3 = 575.000 lei (57.5 RON)
rata 4 = 575.000 lei (57.5 RON)
- intervin schimbãri privind domiciliul fiscal al
contribuabilului;

27
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Înregistrarea în contabilitate
471 "Cheltuieli înregistrate = 446 "Alte impozite, taxe ºi
în avans" vãrsãminte asimilate"
În fiecare lunã se repartizeazã pe cheltuialã impozitul
datorat aferent unei luni astfel :
635 "Cheltuieli cu alte = 471 "Cheltuieli înregistrate
impozite, taxe ºi în avans"
vãrsãminte asimilate"
În momentul plãþii se înregistreazã astfel:
635 "Cheltuieli cu alte = 5121 "Conturi curente la
impozite, taxe ºi banci"
vãrsãminte asimilate" 5311 "Casa în lei"
REGIMUL DE ANTREPOZITARE
Respingerea cererii de autorizare
n situaþia respingerii cererii de autorizare, aceasta va
Î fi comunicatã în scris, împreunã cu motivele care au
stat la baza luãrii acestei decizii.
De asemenea, în cazul în care autoritatea fiscalã
competentã a respins cererea de autorizare a unui loc ca
antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea are
posibilitatea de a contesta aceasta decizie, conform
prevederilor legislaþiei în vigoare.
Obligaþiile antrepozitarului autorizat
Potrivit legislaþiei fiscale orice antrepozitar autorizat are
obligaþia de a îndeplini urmãtoarele cerinþe:
- sã depunã la autoritatea fiscalã competentã, dacã se
considerã necesar, o garanþie, în cazul producþiei,
transformãrii ºi deþinerii de produse accizabile, precum ºi
o garanþie obligatorie pentru circulaþia acestor produse, în
condiþiile stabilite prin norme;
1) Pentru circulaþia produselor accizabile garanþia se
constituie numai pentru produsele aflate în regim
suspensiv, care se deplaseazã în situaþiile stabilite de
prevederile art. 187 ºi 191 din Codul fiscal.
2) Prin excepþie de la prevederile paragrafului anterior,
nu se constituie garanþie pentru produsele accizabile care
circulã în regim suspensiv de la un antrepozit fiscal la alt
antrepozit fiscal ale aceluiaºi antrepozitar autorizat.
Obligaþia de a lua mãsuri prin care sã instaleze ºi sã
menþinã încuietori, sigilii, instrumente de mãsurã sau alte
instrumente similare adecvate, necesare asigurãrii
securitãþii produselor accizabile amplasate în cadrul
28
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
Exemplu
Presupunem cã impozitul pe teren datorat pentru anul
2004 este de 6.000.000 lei (600 RON).
Se înregistreazã astfel :
471 "Cheltuieli = 446 "Alte impozite, 6.000.000
înregistrate în avans" taxe ºi vãrsãminte (600
asimilate" RON)
În fiecare lunã se repartizeazã pe cheltuialã suma de
6.000.000 lei : 12 luni = 500.000 lei (50 RON) astfel :
635 "Cheltuieli cu alte = 471 "Cheltuieli 500.000
impozite, taxe ºi înregistrate în (50 RON)
vãrsãminte asimilate" avans"
Anca Buga – director economic
antrepozitului fiscal. Antrepozitarii autorizaþi pentru
producþia de produse care fac parte din grupa alcoolului
etilic sunt obligaþi sã deþinã certificate de calibrare care sã
fie eliberate de un laborator de metrologie agreat de Biroul
Român de Metrologie Legalã, pentru toate rezervoarele ºi
recipientele din dotare în care se depoziteazã materiile
prime ºi produsele alcoolice rezultate din prelucrarea
acestora.
Responsabilitatea legalã potrivit cãreia trebuie sã þinã
evidenþe care sã fie exacte ºi actualizate cu privire la toate
materiile prime, lucrãrile aflate în derulare ºi produsele
accizabile care sunt finite, produse sau primite în
antrepozitele fiscale ºi expediate din antrepozitele fiscale,
la care sã fie în mãsurã sã prezinte evidenþele
corespunzãtoare, la cererea formulatã de autoritãþile
fiscale;
Sã þinã un sistem riguros ºi corespunzãtor de evidenþã,
pe baza documentelor de contabilitate, a stocurilor din
antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, din
punct de vedere atât contabil cât ºi de securitate al
acestora ;
Sã asigure ºi sã permitã accesul autoritãþilor fiscale
competente în orice zonã a antrepozitului fiscal, în orice
moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare ºi în
orice moment în care antrepozitul fiscal este deschis
pentru primirea sau expedierea produselor;
Sã prezinte produsele accizabile pentru a fi supuse
inspecþiei de cãtre autoritãþile fiscale competente, la
cererea acestora;
Sã asigure obligatoriu, în mod gratuit, pentru
desfãºurarea activitãþilor de control, un birou în incinta
antrepozitului fiscal, la cererea autoritãþilor fiscale
competente;
Sã cerceteze ºi sã raporteze cãtre autoritãþile fiscale
competente datele ºi informaþiile legate de orice pierdere,

lipsã sau neregularitate constatate cu privire la produsele
accizabile;
Sã ia mãsuri ºi sã înºtiinþeze autoritãþile fiscale
competente cu privire la orice acþiuni tehnice ºi
organizatorice de extindere sau modificare propusã a
structurii antrepozitului fiscal, precum ºi a modului de
operare în acesta, care poate afecta nivelul cuantumului
garanþiei constituite potrivit primului paragraf;
1) Sã aducã la cunoºtinþã autoritãþii fiscale competente
toate informaþiile legate de orice modificare adusã datelor
iniþiale prezentate în baza cãrora a fost emisã la cererea
depusã, autorizaþia de antrepozit fiscal, în termen de 15
zile de la data înregistrãrii modificãrii produse;
2) Antrepozitul autorizat trebuie sã depunã pentru
producþia de alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice distilate la
autoritatea fiscalã competentã certificatul ISO 9001, în
condiþiile stabilite de legislaþia în vigoare. Totodatã trebuie
fãcutã precizarea cã în acest sens toate antrepozitele
fiscale de alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice distilate sunt
obligate sã depunã la autoritatea fiscalã centralã
certificatul ISO 9001, în termen de 12 luni de la data
obþinerii autorizaþiei.
- sã se conformeze cu alte cerinþe impuse prin norme
1) În baza prevederilor legislaþiei fiscale antrepozitarii
autorizaþi trebuie sã deþinã un sistem computerizat de
evidenþã a tuturor produselor aflate în antrepozite, inclusiv
a celor intrate sau ieºite, a celor pierdute prin deteriorare,
spargere, furt, precum ºi a accizelor aferente acestor
categorii de produse. Trebuie precizat cã în cazul
antrepozitelor fiscale de producþie pentru alcool etilic,
sistemul menþionat trebuie sã asigure ºi evidenþa tuturor
materiilor prime care au fost introduse în fabricaþie, inclusiv
a semifabricatelor care se aflã în procesul de producþie.
2) Ca o cerinþã obligatorie, în cazul antrepozitelor
fiscale de producþie de alcool etilic ca materie primã ºi al
celor de producþie de bãuturi alcoolice care sunt obþinute
exclusiv din procesul tehnologic de prelucrare a acestui
alcool, antrepozitarii autorizaþi sunt obligaþi sã deþinã în
proprietate clãdirile ºi sã deþinã sau sã aibã drept de
folosinþã a terenului pe care se desfãºoarã aceastã
activitate. Documentele care trebuie sã ateste deþinerea
efectivã în proprietate a clãdirilor, precum ºi deþinerea în
proprietate sau în folosinþã a terenurilor sunt:
- în situaþia clãdirilor, extrasul de carte funciarã însoþit
de copia titlului de proprietate sau, dupã caz, a procesului-
verbal de recepþie ºi punere în funcþiune, în situaþia în care
acestea au fost construite în sistem de regie proprie;
- în cazul terenurilor, extrasul de carte funciarã însoþit
de copia titlului de proprietate sau a actului care atestã
dreptul de folosinþã sub orice formã legalã.
3) Ca reglementãrile în acest domeniu sã fie stricte,
trebuie fãcutã menþiunea cã nu intrã sub incidenþa
prevederilor primelor douã alineate unitãþile de cercetare-
dezvoltare organizate potrivit reglementãrilor Legii nr.
decembrie, 2005, nr. 4 (4)
Expert Contabil
290/2002 privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii,
industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinte Agricole ºi
Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseºti", cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
4) în acelaºi timp, în cazul antrepozitelor fiscale cu
obiectul de activitate producþia de alcool etilic,
antrepozitarii autorizaþi sunt obligaþi sã deþinã în
proprietate toate instalaþiile ºi echipamentele necesare
desfãºurãrii activitãþii, inclusiv sã fie dotaþi cu mijloace de
mãsurare - contoare - avizate de Biroul Român de
Metrologie Legalã, cu ajutorul cãrora sã se asigure
determinarea cantitãþii de alcool, precum ºi mijloace de
mãsurare legalã pentru determinarea concentraþiei
alcoolice necesare pentru fiecare produs, în parte.
5) De subliniat cã în cazul cazanelor deþinute de
gospodãriile individuale ale populaþiei care produc prin
procesul tehnologic tradiþional þuicã ºi rachiuri din fructe, în
cazul producþiei destinate sistemului existent de vânzare,
trebuie sã fie litrate ºi dotate cu vase litrate de organele
abilitate de Biroul Român de Metrologie Legalã ca
organism specializat, precum ºi cu mijloace de mãsurare
legalã a concentraþiei alcoolice a produselor obþinute.
6) Orice antrepozitar autorizat are obligaþia deþinerii
autorizaþiei de mediu.
Regimul de transfer al autorizaþiei
Important de subliniat este faptul cã autorizaþiile sunt
emise numai pentru antrepozitarii autorizaþi numiþi iar
acestea nu sunt transferabile.
În situaþia în care are loc vânzarea locului sau a
afacerii, autorizaþia, potrivit legii, nu va fi transferatã în mod
automat noului proprietar. În acest caz noul posibil
antrepozitar autorizat trebuie sã depunã o cerere de
autorizare.
Prin acþiunea de vânzare a afacerii în înþelesul
prezentului titlu, se înþelege în mod cert schimbarea
acþionarilor/asociaþilor majoritari ai persoanei juridice
autorizate ca antrepozitar, indiferent de modul de
organizare ºi de forma de proprietate a acestuia.
Revocarea ºi anularea autorizaþiei
În conformitate cu prevederile legislaþiei fiscale
autoritatea fiscalã competentã poate revoca autorizaþia
pentru un antrepozit fiscal numai în urmãtoarele situaþii:
- în cazul unui antrepozitar autorizat, persoanã fizicã,
dacã:
- persoana a decedat;
- persoana în cauzã a fost condamnatã printr-o
hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un
stat strãin, pentru evaziune fiscalã sau orice altã faptã
penalã prevãzutã la art. 180 lit. d) din Codul Fiscal;
29
www.CDcor.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- activitatea desfãºuratã se gãseºte, din punct de
vedere juridic, în situaþie de faliment sau lichidare.
- în cazul unui antrepozitar autorizat, care este
persoanã juridicã, dacã:
- referitor la persoana juridicã a fost iniþiatã în instanþã
o procedurã de faliment sau de lichidare;
- unul dintre administratorii persoanei juridice a fost
condamnat de instanþã printr-o hotãrâre judecãtoreascã
definitivã, în România sau într-un stat strãin, pentru
evaziune fiscalã sau orice altã faptã penalã prevãzutã la
art. 180 lit. e) din Codul Fiscal;
- pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni,
cantitatea de produse accizabile depozitatã în antrepozitul
fiscal este mai micã decât cantitatea prevãzutã în norme,
conform art. 180 lit. a) din Codul Fiscal.
De reþinut cã autoritatea fiscalã competentã anuleazã
autorizaþia emisã pentru un antrepozit fiscal, atunci când
aceasta constatã cã i-au fost aduse la cunoºtinþã informaþii
inexacte sau incomplete în legãturã cu autorizarea
antrepozitului fiscal, precum ºi în cazul în care s-a
pronunþat o hotãrare definitivã ºi irevocabilã pentru
sãvârºirea unor infracþiuni la regimul produselor accizabile.
Tot autoritatea fiscalã competentã revocã sau, dupã
caz, anuleazã autorizaþia pentru un antrepozit fiscal, dacã
antrepozitarul autorizat nu respectã oricare dintre cerinþele
prevãzute la art. 183 din Codul Fiscal.
În acelaºi timp la propunerea organelor de control,
autoritatea fiscalã competentã poate lua mãsuri de a
suspenda autorizaþia pentru un antrepozit fiscal în
urmãtoarele condiþii:
- suspendarea pe o perioadã de 1-6 luni, în cazul în
care s-a constatat sãvârºirea uneia dintre faptele
contravenþionale ce atrag suspendarea autorizaþiei;
- suspendarea pânã la soluþionarea definitivã a cauzei
penale în cazul în care a fost înregistratã o sesizare
penalã referitoare la faptele incriminate ca infracþiuni la
regimul produselor accizabile.
În situaþia în care autoritatea fiscalã competentã
hotãrãºte suspendarea, revocarea sau anularea
autorizaþiei de antrepozit fiscal, aceasta va trimite cãtre
antrepozitarul deþinãtor al autorizaþiei mai întâi o notificare
cu privire la aceastã decizie.
Dacã în urma notificãrii primite antrepozitarul autorizat
se considerã nemulþumit poate contesta decizia de
suspendare, revocare sau anulare a autorizaþiei pentru un
antrepozit fiscal, potrivit prevederilor legislaþiei în vigoare.
1) Decizia de suspendare, revocare sau anulare a
autorizaþiei de antrepozit fiscal rãmasã definitivã iºi
produce efecte de la data comunicãrii.
2) Este de precizat faptul cã în situaþia în care
antrepozitarul autorizat considerat nemulþumit contestã
30
www.CDc.RezonRomania.net decembrie, 2005, nr. 4 (4)
decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaþiei
de antrepozit fiscal, atunci, potrivit legii, efectul deciziei se
suspendã pânã la soluþionarea cazului.
Prin depunerea unei înºtiinþãri în scris la autoritatea
fiscalã competentã, cu minimum 60 de zile înaintea datei
când renunþarea produce efecte, antrepozitarul autorizat
poate renunþa la autorizaþia pentru un antrepozit fiscal.
Atunci când se solicitã anularea autorizaþiei, cererea
pentru eliberarea unei noi autorizaþii poate fi depusã numai
dupã trecerea unei perioade de cel puþin 5 ani de la data
anulãrii.
În cazul revocãrii autorizaþiei, cererea pentru eliberarea
unei noi autorizaþii poate fi depusã numai dupã trecerea
unei perioade de cel puþin 6 luni de la data revocãrii.
În situaþia în care antrepozitarii autorizaþi, cãrora le-a
fost suspendatã, revocatã sau anulatã autorizaþia ºi care la
data suspendãrii, revocãrii ori anulãrii autorizaþiei deþin
stocuri de produse accizabile, pot valorifica produsele
înregistrate în stoc -materii prime, semifabricate, produse
finite - numai cu acordul autoritãþii fiscale competente, în
condiþiile prevãzute de norme.
1) Mãsura suspendãrii, revocãrii sau anulãrii
autorizaþiilor în toate situaþiile, cu excepþia celei prevãzute
la art. 244 din Codul fiscal se va dispune numai de cãtre
comisia care este instituitã în cadrul autoritãþii fiscale
centrale, în baza actelor de control emise de organele de
specialitate, prin care s-a verificat ºi s-au constatat
încãlcãri ale prevederilor legale.
2) În termen de douã zile lucrãtoare de la finalizare
actele de control vor fi înaintate comisiei instituite în cadrul
autoritãþii fiscale centrale, care va analiza faptele
constatate ºi propunerea organului de control pe baza
cãrora se va dispune mãsura necesarã.
3) În urma deliberãrilor decizia comisiei instituite în
cadrul autoritãþii fiscale centrale va fi comunicatã atât
antrepozitarului autorizat sancþionat cât ºi organului fiscal
teritorial.
4) Este important de precizat cã din punct de vedere
legal în situaþia suspendãrii autorizaþiei, aceasta atrage
dupã sine suspendarea activitãþii ºi, dupã caz, aplicarea
sigiliilor pe instalaþiile de producþie, operaþiune care va fi
efectuatã numai de organul fiscal teritorial în a cãrui razã
îºi desfãºoarã activitatea antrepozitarul autorizat.
5) Trebuie reþinut faptul cã antrepozitarii autorizaþi a
cãror autorizaþie a fost suspendatã, revocatã sau anulatã
pot sã valorifice toate produsele înregistrate în stoc -
materii prime, semifabricate, produse finite - numai cu
acordul comisiei care este instituitã în cadrul autoritãþii
fiscale centrale.
Andrei Dragomir - expert contabil
 Expert Contabil

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã

ÎNTREBARE - Iolanda Ban 4311 "Contribuþia unitãþii = 423 "Personal- ajutoare
"Se colecteazã TVA în cazul în care se scot din la asigurãrile sociale" materiale datorate"
gestiune pe bazã de bonuri de consum mãrfuri ºi produse
finite pentru a fi utilizate în scopul investiþiei proprii?" În momentul în care indemnizaþia va fi încasatã de
cãtre societate în situaþia în care nu are mai mulþi angajaþi:

5121 "Conturi la bãnci = 4311 "Contribuþia unitãþii la

Rãspuns: în lei" asigurãrile sociale"

În cazul în care se executã investiþii în regie proprie ºi

Plata indemnizaþiei prin casierie:
se scot mãrfuri ºi produse finite din magazie pe baza
bonului de consum se colecteazã TVA. Justificarea 423 "Personal- ajutoare = 5311 "Casa în lei"
colectãrii TVA-ului este faptul cã pentru respectivele materiale datorate"
mãrfuri ºi produse finite s-a dedus TVA-ul în momentul
achiziþionãrii.
Plata indemnizaþiei prin card:
Cheltuielile cu investiþiile în regie proprie se 423 "Personal- ajutoare = 5121 "Conturi la bãnci
înregistrazã astfel: materiale datorate" în lei"
601 "Cheltuieli cu = 301 "Materii prime"
materiile prime" În situaþia în care societatea are mai mulþi salariaþi se
plãteºte CAS-ul datorat mai puþin suma de recuperat, care
607 "Cheltuieli cu = 371 "Mãrfuri" astfel se anuleazã.
mãrfurile" 5121 "Conturi la bãnci = 4311 "Contribuþia unitãþii la
în lei" asigurãrile sociale"
Scãderea din gestiune a produselor finite:
ÎNTREBARE - Daniela Schimdt
711 "Variaþia stocurilor" = 345 "Produse finite" "Cum se înregistreazã un utilaj cu finanþare SAPARD?"
Rãspuns:
La sfârºitul lunii decontarea lucrãrilor efectuate se
înregistreazã astfel: În Monitorul Oficial" nr. 377/14.08.2000 a fost publicat
Ordinul 875/2000 privind aprobarea Precizãrilor pentru
231 "Imobilizãri în curs" = 722 "Venituri din producþia reflectarea în contabilitate a operaþiunilor privind primirea
de imobilizãri corporale" ºi utilizarea fondurilor din contribuþia financiarã a
Comunitãþii Europene, precum ºi a fondurilor de
În momentul în care se finalizeazã investiþia pe baza cofinanþare aferente acestora ºi Ordinul 827/2000 pentru
procesului verbal de recepþie se trece la mijloace fixe: aprobarea metodologiei de înregistrare în contabilitate a
operaþiunilor legate de primirea ºi utilizarea fondurilor din
212 "Mijloace fixe" = 231 "Imobilizãri în curs"
contribuþia financiarã a Comunitãþii Europene.
La achiziþionarea unui utilaj cu finanþare SAPARD se
ºi concomitent TVA-ul aferent investiþiei: face urmãtoarea înregistrare contabilã:

4426 "TVA deductibilã" = 4427 "TVA colectatã" 213 "Echipamente = 404 "Furnizori de
tehnologice (maºini, imobilizãri"
utilaje ºi instalaþii de
ÎNTREBARE - Dana Prodan
lucru)"
"Care sunt înregistrãrile contabile pentru indemnizaþia
de creºtere copil pânã la doi ani?" Încasarea sumelor aferente:

5121 "Conturi la bãnci = 106 "Rezerve" - analitic

în lei" distinct
Rãspuns:

Recuperarea CAS-ului pentru indemnizaþia de creºtere Victoriea Zamfirescu - expert contabil

copil pânã la doi ani se înregistreazã astfel: www.contabconsultver.ro

31
decembrie, 2005, nr. 4 (4) www.CDcor.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
... ºi vom
continua dialogul
între specialiºti ºi în
anul 2006. Expert
Contabil a pãºit în
acest an aducând în
discuþie anumite
teme legislative sensibile la ora actualã
ºi anume comerþul electronic ºi
drepturile de autor ºi drepturile
conexe.
Ciclul modalitãþilor moderne de
platã ºi creditare prezintã în cadrul
acestei ediþii acreditivul documentar,
realizând o conexiune cu
exemplificarea practicã a comerþului
internaþional prin intermediul
contractelor în comision care
utilizeazã ca modalitate de platã acest
instrument.
Modulul de monografii prezintã, în
continuare, contabilitatea ambalajelor
ºi a imobilizãrilor necorporale. Vom
discuta despre stabilirea valorii în
vamã ºi procedura de marcare a
produselor alcoolice ºi a produselor de
tutun.
În decursul acestui an se prevãd
numeroase modificãri fiscale ºi
contabile. Vom parcurge aceste etape
împreunã ºi vom clarifica toate temele,
problemele pe care le întâmpinaþi în
activitatea dumneavoastrã, realizând
în permanenþã o foarte bunã
informare.
Victoriea
Zamfirescu
AMBALAJELE - COMERÞUL
OPERAÞIUNI ELECTRONIC -
CONTABILE & ASPECTE
STUDII DE CAZ LEGISLATIVE
pag. 10
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
OPERAÞIUNI DE
COMERÞ EXTERIOR (II)
exportul de mãrfuri în comision
Anca Buga - director economic
ocietãþile care deruleazã
S operaþiuni de export de mãrfuri în
comision au rolul de intermediar. Astfel,
aceste societãþi comercializeazã mãrfuri
la extern în nume propriu dar pe riscul ºi
contul societãþilor producãtoare. La baza
acestui tip de operaþiuni economice stau
contractele încheiate cu societãþile care
produc mãrfurile sau prestatoare de
servicii ºi cu clienþii externi.
Contractele astfel încheiate se
numesc contracte de comision prin care
societãþile de export sunt împuternicite
sã deruleze actele ºi operaþiunile de
comerþ în nume propriu dar în contul
ACREDITIVUL
DOCUMENTAR
Mirona Serac - economist
creditivul documentar se
A
frecvent
prezintã ca o modalitate de platã
utilizatã în derularea
contractelor comerciale internaþionale.
Prin utilizarea acreditivului documentar
se previn o serie de riscuri comerciale,
financiare, politice care pot interveni în
tranzacþiile comerciale de export/import.
CONTABILITATEA
IMOBILIZÃRILOR
NECORPORALE (I)
pag. 12
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
producãtorului, în schimbul unui
comision care reprezintã contravaloarea
serviciului prestat. Obiectul acestor
contracte nu îl reprezintã transferul de
proprietate asupra mãrfurilor ci prestarea
serviciilor de specialitate referitoare la
încheierea ºi derularea contractelor
comerciale internaþionale. Astfel,
mãrfurile care fac obiectul exportului în
comision parcurg, în general, traseul de
la producãtor la clientul extern, ceea ce
aratã cã societãþile de export nu
gestioneazã efectiv aceste mãrfuri.
(continuare în pagina 4)
Astfel se obþine o protecþie echilibratã
atât a exportatorilor cât ºi a
importatorilor, acreditivul documentar
fiind utilizat mai ales în cazul
contractelor comerciale cu valoare
ridicatã ºi când partenerii au îndoieli în
ceea ce priveºte solvabilitatea
partenerului. (continuare în pagina 6)
DREPTUL DE
AUTOR ªI
DREPTURILE
CONEXE (I)
pag. 19 pag. 27
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:

CONDUCERE OPERAÞIUNI DE COMERÞ EXTERIOR (II) - EXPORTUL DE

MÃRFURI ÎN COMISION
Dan Miheºan
Anca Buga - director economic pag. 1
Dragoº Stoica

COORDONATOR
ACREDITIVUL DOCUMENTAR
Mirona Serac
Mirona Serac- economist pag. 1
COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu
Anca Buga AMBALAJELE - OPERAÞIUNI CONTABILE & STUDII DE
Dinu Lilicã CAZ
Andrei Dragomir Mirona Serac - economist pag. 10
Diana Avram

TEHNOREDACTARE
COMERÞUL ELECTRONIC - ASPECTE LEGISLATIVE
Cristian Videanu Anca Buga - director economic pag. 12
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI MARCAREA PRODUSELOR ALCOOLICE ªI A

CORECTURÃ PRODUSELOR DE TUTUN
Diana Moraru Andrei Dragomir - expert contabil pag. 15
Andreea Bãlãlãu

ADRESA REDACÞIEI
CONTABILITATEA IMOBILIZÃRILOR NECORPORALE (I)
Editura “Rezon Andrei Dragomir - expert contabil pag. 19
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti
VALOAREA ÎN VAMÃ
E-MAIL Dinu Lilicã - director economic pag. 23

expertcontabil@rezon.ro

TELEFOANE DREPTUL DE AUTOR ªI DREPTURILE CONEXE (I)

Mirona Serac - economist pag. 27
021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI RÃSPUNSUL LA ÎNTREBAREA DUMNEAVOASTRÃ

Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 30
office@rezon.ro
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil

(urmare din pagina 1)

OPERAÞIUNI DE COMERÞ EXTERIOR (II)

exportul de mãrfuri în comision
Un caz aparte îl reprezintã contractele încheiate cu Evidenþa creanþelor externe se þine la cursul de
unitãþile prestatatoare de servicii, deoarece deºi în constituire iar evidenþa disponibilitãþilor în devize la cursul
aparenþã societãþile de comerþ par a fi beneficiarii, ele zilei.
presteazã serviciile în contul unitãþilor producãtoare,
mandatate. Facturarea mãrfurilor livrate
Decontul mãrfurilor se deruleazã astfel: se încaseazã
mãrfurile de la clienþii externi la preþul convenit ºi Valoare în Valoarea
Elemente de calcul
transformat în lei la cursul zilei, se achitã în lei valoarea devize ($) în lei
externã FOB din care se reþine comisionul perceput (3 lei/$)
unitãþilor producãtoare, se achitã serviciile prestate la
Valoare externã CAF 12.000 36.000
extern.
Contabilitatea societãþilor comisionare reflectã în Transport extern 2.000 6.000
gestiune cheltuielile proprii de administraþie ºi conducere
ºi veniturile proprii din comisionul de export. Celelalte Valoarea externã FOB net 10.000 30.000
cheltuieli legate de comerþul extern cum sunt preþul
mãrfurilor, al serviciilor externe nu se reflectã în gestiunea Comision societate A 500 1.500
societãþilor comisionare ci în conturile de trezorerie ºi de
Suma aferentã unitãþii 9.500 28.500
clienþi direct.
producãtoare

Contabilitatea exportului de mãrfuri

- la data de 01.06.N vom avea:
în comision cu încasare la vedere
- studiu de caz - 411 „Clienþi“ = % 36.000
401 "Furnizori" - unitatea 28.500
Operaþiile de export în comision cuprind inclusiv producãtoare
facturarea ºi decontarea mãrfurilor cu clientþii externi, cu 704 "Venituri din lucrãri 1.500
unitãþile producãtoare, cu unitãþile prestatatoare de servicii executate ºi servicii
calculul cheltuielilor ºi veniturilor proprii ºi a rezultatelor prestate" - unitatea
financiare. prestatoare de servicii
Considerãm o societate A care efectueazã în exerciþiul 401 "Furnizori" - unitatea 6.000
N un export de mãrfuri în comision cu încasare la vedere. prestatoare de servicii
Operaþiile derulate sunt urmãtoarele:
Încasarea mãrfurilor de la clientul extern
- la data de 01.06. N se factureazã mãrfurile clientului
extern, condiþia de livrare fiind CAF pentru suma de
Se face prin acreditiv documentar domiciliat la banca
12.000$. Valoarea transportului extern este de 2.000 $
exportatorului. Cursul de schimb la data de 02.06.N este
calculat în momentul livrãrii. Comisionul societãþii A este
de 3,1 lei/$.
de 5% din valoarea externã FOB net. Cursul de schimb
este de 3 lei/$.
- la data de 02.06.N se depun documentele la bancã Valoarea în lei la încasare 12.000 x 3,1 37.200
pentru decontare ºi se încaseazã contavaloarea mãrfurilor Valoarea în lei la facturare 12.000 x 3 36.000
în valutã. Decontarea se face prin acreditiv documentar
domiciliat la banca societãþii exportatoare A. La aceeaºi Diferenþe de curs valutar (+) 1.200
datã se va efectua ºi decontul cu unitatea producãtoare
suma fiind calculatã la cursul de schimb din data încasãrii.
- înregistrarea contabilã la data de 02.06.N
Cursul de schimb este de 3,1 lei/$.
- la data de 02.06.N se vor deconta cheltuielile cu
unitatea prestatoare de servicii la cursul de încasare. 5124 "Conturi la = % 37.200
- cheltuielile de exploatare ale societãþii A sunt cele bãnci în valutã" 36.000
411 "Clienþi"
salariale - 200 lei, energie 50 lei, poºtã ºi telecomunicaþii
765 "Venituri din 1.200
50 lei. Cursul de schimb la data de 31.12.N este de 3,2
diferenþe de curs
lei/$.
valutar"

4
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
 Expert Contabil

Plata mãrfurilor unitãþii producãtoare Calculul ºi înregistrarea diferenþelor de curs valutar

Suma plãtitã se calculeazã pe baza cursului la data Soldul contului de disponibilitãþi în valutã este de
încasãrii ºi anume: 10.000 $ (plata unitãþii producãtoare fiind efectuatã din
contul de disponibilitãþi în lei).
9.500 x 3,1 = 29.450 lei
- soldul în valutã al contului de disponibilitãþi în valutã =
29.450 - 28.500 = 950 lei - cheltuialã cu diferenþele de 10.000 x 3,2 = 32.000 lei
curs valutar.
- soldul în lei al contului de disponibilitãþi în valutã =
- înregistrarea la data de 02.06.N 10.000 x 3,1 = 31.000 lei

% = 5121 "Conturi 29.450 - diferenþele de curs valutar = 32.000 - 31.000 = 1.000

la bãnci în lei" lei
401 "Furnizori" - unitatea 28.500
producãtoare - înregistrarea la data de 31.12.N:
665 "Cheltuieli din 950 5124 "Conturi la bãnci = 765 "Venituri din
diferenþe de curs valutar" 1.000
în devize" diferenþe de curs
valutar"
Plata mãrfurilor unitãþii prestatatoare de servicii
Repartizarea cheltuielilor asupra contului de
Plata se va face din contul disponibil în devize, suma rezultate
de platã fiind calculatã pe baza cursului de schimb valutar 121 "Profit = % 1.450
la data încasãrii ºi anume 2.000 x 3,1 = 6.200 lei. ºi pierdere"
Cheltuiala cu diferenþa de curs valutar 6.200 - 6.000 = 200 641 "Cheltuieli cu salariile 200
lei. personalului"
605 "Cheltuieli privind energia 50
- înregistrarea la data de 02.06.N ºi apa"
626 "Cheltuieli poºtale ºi taxe 50
% = 5124 "Conturi 6.200 de telecomunicaþii"
la bãnci în
401 "Furnizori" - unitatea 665 "Cheltuieli din diferenþe de 1.150
devize" 6.000
prestatatoare de servicii curs valutar"

665 "Cheltuieli din 200

diferenþe de curs valutar" Încorporarea veniturilor în rezultatul exerciþiului

- înregistrare la data de 31.12.N

Cheltuielile proprii de exploatare
- înregistrarea se va face pentru perioada 01.01.N pânã % = 121 "Profit ºi 3.700
la 31.12.N. În cazul prezentat vom înregistra totalul pierdere"
704 "Venituri din lucrãri 1.500
sumelor aferente.
executate ºi servicii prestate"
765 "Venituri din diferenþe de 2.200
641 "Cheltuieli cu = 421 "Personal - curs valutar"
200
salariile personalului" salarii datorate"
Rezultatul exerciþiului = 3.700 - 1.450 = 2.250 lei.

605 "Cheltuieli privind = 401 "Furnizori" ATENÞIE!

50
energia ºi apa"
În cazul în care la momentul facturãrii la extern cheltuielile
de transport au fost luate ca date previzibile în calculul
preþului extern CAF, va fi necesar sã fie reflectate în
626 "Cheltuieli = 401 "Furnizori" contabilitate cheltuielile antecalculate ºi facturate prin
50
poºtale ºi taxe de intermediul contului 408 "Furnizori facturi nesosite". Totodatã
telecomunicaþii" se va efectua ºi regularizarea diferenþelor de cheltuieli cu
unitatea producãtoare prin reflectarea acestor operaþiuni în
contul 461 "Debitori diverºi" sau 462 "Creditori diverºi".

5
ianuarie, 2006, nr. 1 (5) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Înregistrãri contabile ale prestatatorului de servicii,

Operaþii de intermediere pe baza comisionarul
Acesta va înregistra factura transmisã beneficiarului
contractului de comision prestaþiilor astfel:
- 411 valoarea totalã;
Persoanele juridice efectueazã operaþiuni de - 462 valoarea creanþei faþã de beneficiar;
intermediere în baza contractelor de comision. Astfel, - 704 valoarea comisionului cuvenit;
acestea vor înregistra la venituri contravaloarea - 4427 TVA aferentã comisionului.
comisionului cuvenit ºi cifra de afaceri va conþine veniturile = %
411 "Clienþi"
aferente activitãþii proprii nu ºi serviciile tranzacþionate în
numele terþilor. Societatea comisionarã va trebui sã înscrie 704 "Venituri din lucrãri executate
distinct în facturile emise clienþilor valoarea prestaþiilor ºi servicii prestate"
efectuate de furnizor ºi TVA-ul aferent ºi valoarea
comisionului cuvenit ºi TVA-ul aferent. 462 "Creditori diverºi"
4427 „T.V.A. colectatã”
Înregistrãri contabile ale furnizorului de servicii
Înregistrãri contabile ale beneficiarului serviciilor
Acesta va înregistra factura emisã comisionarului prestate
astfel: Acesta va înregistra factura primitã de la comisionar
- 411 valoarea totalã a creanþei; astfel:
- 704 valoarea veniturilor aferente serviciilor prestate; - 401 valoarea obligaþiei de platã faþã de comisionar;
- 4427 TVA aferentã veniturilor. - clasa a 6-a valoarea serviciilor prestate inclusiv
comisionul;
= % - 4426 TVA aferentã serviciilor prestate ºi comisionului.
411 "Clienþi"
% = 401 "Furnizori"
704 "Venituri din lucrãri
executate ºi servicii prestate" Clasa a 6-a "Cheltuieli"
4427 „T.V.A. colectatã” 4426 "TVA deductibilã"

(urmare din pagina 1)

ACREDITIVUL DOCUMENTAR
Prezentare generalã Caracteristici generale ale acreditivului

Acreditivul documentar constituie o modalitate de

Acreditivul documentar se prezintã sub forma unui
control reciproc ºi de siguranþã cu rolul de a asigura
angajament de platã, contra documente, asumat de o
vânzãtorul ca va încasa contravaloarea mãrfurilor livrate
bancã. Participanþii la derularea unui acreditiv documentar
cu condiþia de a fi efecutat livrarea cu respectarea
sunt ordonatorul (importatorul), banca emitentã (banca
termenilor ºi condiþiilor stabilite de comun acord cu
importatorului), beneficiarul acreditivului (exportatorul),
cumpãrãtorul.
banca exportatorului (banca notificatoare, plãtitoare,
Astfel ca tehnicã de platã, acreditivul documentar se
negociatoare). Banca emitentã acþioneazã la cererea ºi în
caracterizeazã printr-o serie de caracteristici.
conformitate cu instrucþiunile clientului (ordonatorul
Caracterul documentar sau formalismul se referã la
acreditivului). Aceasta se obligã sã efectueze o platã cãtre
faptul cã exportatorul poate pretinde plata doar în baza
o terþã persoanã (beneficiarul, vânzãtorul) sau sã
documentelor prin care atestã îndeplinirea condiþiilor
plãteascã, sã accepte ca urmare a ordinului dat de
stabilite prin acreditiv. Bãncile vor decide plata exclusiv pe
beneficiarul acreditivului, cambii care au fost trase de
baza acestor documente ºi nu au sarcina de a controla
beneficiar, sã autorizeze o altã bancã sã efectueze o platã
mãrfurile. Astfel bãncii îi revine obligativitatea de a verifica
cãtre beneficiar, sã accepte sau sã negocieze cambii.
existenþa ºi conþinutul documentelor ºi conformitatea lor cu
Derularea acreditivului documentar ºi operaþiunile pe
conþinutul acreditivului.
care le implicã se desfãºoarã conform normelor aprobate
Independenþa acreditivului documentar se referã la
de Camera de Comerþ Internaþionalã de la Paris,
relaþia contractualã de bazã deoarece obligaþiile asumate
document intitulat "Reguli ºi uzanþe uniforme referitoare la
de pãrþi deºi au la bazã contractul comercial încheiat sunt
acreditivele documentare" sau "Publicaþia 500".
autonome faþã de acesta. Astfel în Publicaþia 500 se
precizeazã faptul cã acreditivul documentar este o
tranzacþie disctinctã de cea de vânzare iar obligaþiile

6
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)

pãrþilor sunt cele precizate în acreditiv.
Fermitatea angajamentului bancar se referã la faptul
cã banca se angajeazã sã efectueze plata în conformitate
cu instrucþiunile acreditivului. Acest angajament este ferm
pânã în momentul în care primeºte alte instrucþiuni decât
cele iniþiale.
Adaptabilitatea acreditivului documentar decurge
din faptul cã datoritã tioplogiei sale se poate plia diferitelor
operaþiuni de comerþ exterior.
Siguranþa acreditivului documentar decurge din
faptul cã se asigurã protejarea intereselor tuturor pãrþilor
implicate. În baza obligaþiilor înscrise în acreditiv
exportatorul are siguranþa cã va încasa contravaloarea
mãrfii iar importatorul are siguranþa faptului cã plata mãrfii
va fi efectuatã dupã ce documentele precizate în acreditiv
vor fi depuse la banca plãtitoare. Astfel banca plãtitoare
este protejatã de gajul asupra documentelor de livrare.
Elementele componente ale acreditivului documentar
Acreditivul documentar cuprinde anumite elemente:
- denumirea ºi sediul bãncii ordonatoare, emitente care
deschide acreditivul, a bãncii plãtitoare sau celei care
negociazã cambii;
- denumirea ºi sediul ordonatorului, a cumpãrãtorului,
debitorului sau beneficiarului importului de mãrfuri în
situaþia în care acesta este altul decât cumpãrãtorul din
contractul comercial;
- momentul deschiderii acreditivului este un element de
maximã importanþã în situaþia în care exportatorul nu
livreazã marfa înainte de a fi anunþat cu privire la
deschiderea acreditivului;
- valoarea acreditivului ºi moneda în care se exprimã ºi
totodatã documentele în baza cãrora se face plata;
- denumirea mãrfii, menþionarea principalelor
caracteristici, documentele care fac dovada livrãrii;
- confirmarea acreditivului, care presupune acoperirea
acreditivelor deschise prin angajamentul bãncii
confirmatoare, în general o bancã de prestigiu care se
adaugã la cel al bãncii emitente. Confirmarea acreditivului
este solicitatã mai ales de beneficiar sau de banca
acestuia ºi destul de rar de cãtre banca emitentã. Aceastã
solicitare va duce la creºterea cheltuielilor comerciale
datoritã dobânzilor ºi comisioanelor solicitate de banca
confirmatoare;
- felul acreditivului este o menþiune extrem de
importantã datoritã diversitãþii de forme pe care o poate
avea ca modalitate de platã.
În cazul afacerilor economice internaþionale,
deschiderea unui acreditiv necesitã intervenþia a cel puþin
douã bãnci care se aflã în þãri diferite: banca ordonatoare
ºi banca beneficiarului acreditivului.
Cumpãrãtorul va da ordin bãncii sale sã deschidã un
acreditiv în favoarea unui vânzator ºi sã îl analizeze prin
intermediul unei bãnci corespondente, în general banca
vânzãtorului sau a beneficiarului. În cazul în care
deschiderea acreditivului se confruntã cu o întârziere,
aceasta va trebui consemnatã prin înscrierea unei clauze
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
corespunzãtoare cu efect de penalizare în contractul de
vânzare-cumpãrare internaþional, punctând daunele pe
care le poate înregistra vânzãtorul.
Astfel deschiderea acreditivului documentar are
menirea de a asigura vânzãtorul ºi cumpãrãtorul de
realizarea contractului din punct de vedere al plãþii.
Deschiderea acreditivului nu implicã o efectuare a plãþii de
cãtre cumpãrãtor ci creeaã premisa acesteia, cu condiþia
ca vânzãtorul sã depunã documentaþia aferentã la bancã,
în termenul prestabilit ºi sã respecte condiþiile înscrise în
acreditiv.
Termenii de platã ce pot fi înscriºi sunt urmãtorii:
- plata la vedere - realizatã de banca ce face
confirmarea la prezentarea documentelor de confirmare ºi
poate include ºi bilete la ordin;
- amânarea la platã - realizatã la o anumitã datã în viitor
dupã data prezentãrii documentelor sau data
conosamentului;
- acceptarea - poliþele emise sunt acceptate de banca
ce face confirmarea ºi returnate beneficiarului;
- negocierea - creditul va fi plãtit de banca emitentã la
primirea documentelor iar beneficiarul va prezenta
documentele bancii corespondente stipulate în acreditivul
documentar. Acestã bancã, la rândul ei, va remite
documentele bãncii emitente. O bancã intermediarã va
negocia documentele, plãtind beneficiarului valoarea
acestora mai puþin comisionul ºi va încasa contravaloarea
din partea bãncii emitente.
Forme ale acreditivului documentar
Tipologia acreditivului documentar este foarte vastã iar
alegerea trebuie sã se conformeze situaþiilor particulare
specifice fiecãrei pãrþi participante.
Acreditivul documentar revocabil poate fi anulat sau
modificat de cãtre banca emitentã la cererea
ordonatorului, importatorului în intrevalul de la
deschiderea acestuia ºi pânã la prezentarea documentelor
de export la banca ce va efectua plata, fãrã sã existe un
acord prealabil al beneficiarului.
Acreditivul documentar irevocabil presupune faptul
cã pe baza ordinului cumpãrãtorului, banca ordonatoare
se angajeazã irevocabil sã plãteascã beneficiarului suma
stabilitã ca urmare a prezentãrii documentelor conform
condiþiilor acreditivului. Astfel acesta nu poate fi anulat,
modificat pe perioada valabilitãþii sale decât cu acordul
tuturor participanþilor.
ATENÞIE!
În orice acreditiv documentar trebuie menþionatã natura
acestuia revocabilã sau irevocabilã, în caz contrar bãncile
participante îl vor considera irevocabil.
Acreditivul documentar domiciliat în þara
cumpãrãtorului, acreditivul de negociere stabileºte
locul de efectuare a plãþii la o bancã din þara
cumpãrãtorului, în general la banca ordonatoare iar
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
vânzãtorul va putea încasa contravaloarea documentelor
dupã momentul în care acestea vor ajunge la banca
strãinã ºi vor fi controlate de aceasta. Beneficiarul are
posibilitatea de a încasa contravaloarea documentelor,
negociind trata asupra bãncii ordonatoare la o bancã
localã, dar va suporta cheltuielile de negociere.
Acreditivul documentar domiciliat în þara
vânzãtorului prezintã avantajul vânzãtorului deoarece
acesta poate sã încaseze valoarea documentelor imediat
dupã depunerea acestora la banca sa dacã dupã verificare
se dovedeºte cã acestea corespund condiþiilor înscrise în
acreditiv. Comisioanele ºi spezele bancare vor constitui în
acest caz o cheltuialã a cumpãrãtorului.
Acreditivul documentar transferabil conþine în mod
expres clauza de transferabilitate potrivit cãreia
beneficiarul iniþial al acreditivului poate sã-ºi substituie
unul sau mai mulþi beneficiari secunzi, operaþia de
substituire având loc de obicei pentru întreaga cantitate a
mãrfurilor care fac obiectul acreditivului.
Acreditivul cu caluzã roºie (red clause) reprezintã un
avantaj acordat de importator vânzãtorului, care permite
bãncii ordonatoare sã avanseze beneficiarului în contul
unei viitoare livrãri un avans acordat pe riscul ºi
rãspunderea bãncii ordonatoare. Acest procedeu este
utilizat în situaþia în care acest avans, este necesar pentru
finalizarea exportului, importatorul realizând astfel o
finanþare a exportului. În schimbul acestei finanþãri
importatorul poate solicita o garanþie pânã la livrarea
mãrfurilor ºi depunerea documentelor aferente.
Acreditivul documentar subsidiar presupune ca pe
baza unui acreditiv extern pe care l-a primit un exportator,
urmeazã sã deschidã un acreditiv intern în favoarea
producãtorului de mãrfuri. Acest gen de acreditiv se
utilizeazã în situaþia în care exportatorul nu este el însuºi
producãtorul mãrfurilor exportate. În aceastã situaþie
banca localã primeºte un acreditiv deschis la un exportator
în favoarea furnizorului local ºi îl va plãti pe acesta din
urmã ca urmare a livrãrii mãrfii ºi depunerii documentelor
conform prevederilor înscrise în acreditiv.
Etapele derulãrii acreditivului
documentar
Operaþiuni prealabile deschiderii acreditivului
documentar
Importatorul va trebui sã verifice anumite elemente:
- dacã este înscrisã menþiunea privind revocabilitatea,
irevocabilitatea acreditivului;
- dacã este înscrisã menþiunea privind transferabilitatea
acreditivului;
- dacã exportatorul ºi banca corespondentã sunt
complet identificaþi;
- dacã determinarea preþului în valutã prezintã riscul de
schimb suficient asigurat de bancã;
- preþul este reprezentat printr-o sumã exactã sau este
necesarã o marjã de toleranþã;
8
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
- precizarea datei calendaristice de expirare a
acreditivului documentar;
- înscrierea condiþiilor ca exportatorul sã poatã
prezenta toate documentele prevãzute cu uºurinþã;
- oportunitatea prezentãrii unui certificat de analizã sau
de calitate;
- menþionarea adresei pentru eventuale notificãri pentru
importator;
- verificarea datei limitã de expediere a mãrfii, corelaþia
dintre aceasta ºi data expirãrii acreditivului documentar,
laurea în considerare a zilelor nelucrãtoare în raport cu
situaþia specificã a þãrii exportatorului;
- corectitudinea condiþiilor de livrare înscrise în
contractul de bazã ºi reflectate în acreditivul documentar;
- decrierea mãrfii este completã ºi precisã;
- menþionarea contului exportatorului.
Derularea operaþiunilor specifice acreditivului
documentar
Etapa 1 - Realizarea contractului comercial între
cele douã pãrþi
Cumpãrãtorul (importatorul) ºi vânzãtorul (exportatorul)
convin prin contract termenii operaþiunii ºi stabilesc ca
modalitate de platã acreditivul documentar.
Etapa 2 - Cererea de deschidere a acreditivului
documentar
Importatorul (ordonatorul) cere bãncii sale sã deschidã
un acreditiv în favoarea exportatorului (beneficiar),
prezentând toate condiþiile conform prevederilor
contractului internaþional.
Etapa 3 - Deschiderea acreditivului documentar
Banca importatorului (banca emitentã) transmite textul
acreditivului documentar la banca sa corespondentã, din
þara exportatorului (banca beneficiarului), solicitând
confirmarea acestuia.
Etapa 4 - Notificarea/avizarea deschiderii
acreditivului documentar
Banca corespondentã (notificatoare) avizeazã
deschiderea acreditivului documentar vânzãtorului
(exportatorului), asigurând acestuia un exemplar.
Etapa 5 - Livrarea mãrfii ºi prezentarea
documentelor aferente
Vânzãtorul (exportatorul) livreazã mãrfurile ºi prezintã
bãncii notificatoare toate documentele de livrare înscrise
în acreditivul documentar, întocmite în strictã conformitate
cu termenii ºi condiþiile acestuia.
Etapa 6 - Verificarea documentelor
Dupã verificarea conformitãþii stricte a documentelor cu
termenii si condiþiile acreditivului, banca notificatoare fie
efectueazã plata (dacã este bancã plãtitoare sau
confirmatoare), fie remite documentele pentru platã bãncii
emitente.

Etapa 7 - Remiterea documentelor
Banca corespondentã trimite documentele bãncii
emitente.
Etapa 8 - Efectuarea plãþii contra documente
conforme (rambursarea bãncii plãtitoare) si eliberarea
documentelor
Banca emitentã, dupã verificarea documentelor,
efectueazã plata (sau ramburseazã banca plãtitoare), apoi
elibereazã documentele clientului sãu (importatorul) contra
platã.
Etapa 9 - Recepþia mãrfii
Intrând în posesia documentelor, cumpãrãtorul
(importatorul) poate vãmui ºi recepþiona marfa.
Avantajele acreditivului documentar
Principalul avantaj oferit prin acreditivul documentar
este protecþia contra riscurilor care pot interveni într-o
tranzacþie comercialã internaþionalã. Acreditivul
documentar se prezintã, astfel, sub forma unui instrument
de platã ºi garantare sigur, care oferã o protecþie
echilibratã importatorilor ºi exportatorilor.
Pentru exportator, vânzãtor acreditivul documentar se
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
prezintã ca o promisiune irevocabilã de platã din partea
unei bãnci, o garanþie a plãþii condiþionatã de prezentarea
într-un anumit termen a documentelor care atestã livrarea
mãrfii. Exportatorul este acoperit contra riscului de þarã
politic ºi de transfer (a se vedea acreditivul documentar
irevocabil ºi confirmat). Exportatorul poate acorda
furnizorului un credit furnizor ºi în acelaºi timp îºi poate
fructifica creanþele prin operaþiunea de scontare a
documentelor în cadrul acreditivului. În acelaºi context
poate beneficia de un avans înainte de livrare prin
utilizarea acreditivului documentar cu clauzã roºie, sau
poate transfera acreditivul unuia sau mai multor
subfurnizori (acreditivul documentar transferabil) sau pot fi
cesionate încasãrile din acreditiv. Exportatorul poate
efectua mai multe livrãri în cadrul termenului de valabilitate
al acreditivului prin acreditivele cu livrãri parþiale admise ºi
acreditivele revolving.
Pentru importator acreditivul reprezintã o dispoziþie de
platã irevocabilã în favoarea exportatorului condiþionatã de
prezentarea documentelor de livrare de cãtre acesta. În
acelaºi timp poate beneficia de o amânare a plãþii în cazul
creditului furnizor. Plata se va efectua doar în momentul
prezentãrii de cãtre exportator a documentaþiei de livrare
aferentã cu respectarea condiþiilor înscrise în acreditiv.
Astfel se asigurã respectarea termenului de livrare al
mãrfurilor deoarece, în caz contrar, nu se va efectua plata
cãtre exportator.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

AMBALAJELE
operaþiuni contabile - studii de caz
ontabilitatea ambalajelor ºi modul de înregistrare a Facturarea livrãrii de ambalaje de 10%
C operaþiunilor aferente depinde de modul în care
acestea circulã ºi trebuie evidenþiate atât în contabilitatea - diferenþa de ambalaje nerestituite se considerã
furnizorilor cât ºi a clienþilor. vânzare efectivã ºi se va factura de cãtre furnizor
Vom considera cazul în care ambalajele circulã în clientului, inclusiv TVA
sistem de restituire facturate de furnizori ºi cazul în care
circulã pe principiul de vânzare cumpãrare. 411 "Clienþi" = % 3,57
708 "Venituri din 3
Ambalaje care circulã în sistem de activitãþi diverse"
restituire ºi facturate de furnizori 4427 "TVA colectatã" 0,57

În aceastã situaþie se înregistreazã la furnizor ºi la Ieºirea ambalajelor

client o facturã de vânzare-cumpãrare de mãrfuri care
trebuie sã conþinã datele referitoare la faptul cã sunt 608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 2
restituibile. Presupunem cã ambalajele restituibile au un ambalajele"
preþ de 30 lei. Acestea sunt restituite în proporþie de 90%,
adicã în valoare de 27 lei. Preþul de vânzarea al, mãrfurilor Decontarea facturii
fãrã TVA este de 200 lei. Costul mãrfurilor este de 170 lei,
cel al ambalajelor nerestituite fiind de 2 lei. % = 411 3,57
"Clienþi"
419 "Clienþi creditori" 3
Contabilitatea furnizorului
5121 "Conturi la bãnci în lei" 0,57
Vânzarea mãrfurilor

- înregistrarea facturii emise Contabilitatea clientului

411 "Clienþi" = % 268 Primirea mãrfurilor ºi a ambalajelor

707 "Venituri din vânzarea 200 % = 401 268
mãrfurilor" "Furnizori"
371 "Mãrfuri" 200
4427 "TVA colectatã" 38
4426 "TVA deductibilã" 38
419 "Clineþi creditori" 30
409 "Furnizori debitori" 30
Ieºirea mãrfurilor
Plata ºi restituirea ambalajelor
607 "Cheltuieli privind = 371 "Mãrfuri" 170
mãrfurile"
- restituirea ambalajelor în valoare de 30 x 90% = 27 lei
Decontarea ºi primirea ambalajelor
401 "Furnizori" = 409 "Furnizori debitori" 27
- odatã cu restituirea în proporþie de 90% a ambalajelor
se va face ºi decontarea mãrfurilor vândute - plata contravalorii facturii cu valoarea facturatã mai
puþin ambalajele restituite ºi anume 268 - 27 = 241 lei.
- primirea ambalajelor în valoare de 30 x 90% = 27 lei
401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bãnci în lei" 27
419 "Clienþi creditori" = 411 "Clienþi" 27
Primirea facturii aferente ambalajelor nerestituite,
- încasarea contravalorii facturii cu valoarea facturatã degradate de 10%
mai puþin ambalajele restituite ºi anume 268 - 27 = 241 lei. % = 401 3,57
608 "Cheltuieli privind ambalajele" "Furnizori" 3
5121 "Conturi la = 411 "Clienþi" 241
bãnci în lei" 4426 "TVA deductibilã" 0,57

10
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
 Expert Contabil

Decontarea facturii Plata facturii cãtre furnizor

401 "Furnizori" = % 3,57 401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bãnci în lei" 119
409 "Furnizori debitori" 3
Restituirea ambalajelor
5121 "Conturi la bãnci 0,57
în lei" În momentul achiziþiei mãrfurilor s-a stabilit ca în urma
recepþiei mãrfurilor sã se restituie ambalajele în proporþie
PRECIZARE de 1/2 din valoarea acestora. Acestea vor fi facturate de
client.
Înregistrarea ambalajelor nerestituite ºi decontarea /
plata aferentã se poate realiza direct astfel: 411 "Clienþi" = % 59,5
708 "Venituri din 50
Contabilitatea furnizorului
activitãþi diverse"
- vânzarea respectivelor ambalaje 4427 "TVA colectatã" 9,5

419 "Clienþi = 708 "Venituri din 3 Presupunem cã se acordã o bonificaþie de 10% din
creditori" activitãþi diverse" valoarea ambalajelor restituite fãrã TVA ºi anume 50 x 0,1
= 5 lei
- ieºirea ambalajelor
608 "Cheltuieli privind ambalajele" = 411 "Clienþi" 5
608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 2
ambalajele" Încasarea facturii

Contabilitatea clientului - valoarea de încasat este de 59,5 - 5 = 54,5 lei

608 "Cheltuieli privind = 409 "Furnizori 3 5121 "Conturi la bãnci în lei" = 411 "Clienþi" 54,5
ambalajele" debitori"

ATENÞIE! Descãrcarea gestiunii cu ambalajele vândute prin

restituire
În situaþia în care ambalajele sunt reþinute ºi nu sunt
degradate în contabilitatea clientului se va reflecta astfel: - se face la preþul de înregistrare

% = 401 3,57 608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 50

"Furnizori"
ambalajele"
381 "Ambalaje" 3
4426 "TVA deductibilã" 0,57 Operaþuni diverse

Ambalaje care circulã în sistem de - degradarea ambalajelor care nu mai pot fi restituite.
Evidenþa acestora este la preþul de 10 lei ºi cheltuiala va fi
vânzare-cumpãrare suportatã de client.

Contabilitatea clienþilor 608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 10

ambalajele"
Recepþionarea ambalajelor
- imputarea ambalajelor lipsã la inventar. Preþul de
Presupunem cã s-a cumpãrat marfã ºi conform facturii înregistrare este de 20 lei TVA-ul aferent de 3,8 lei.
ambalajele aferente facturate sunt în valoarea de 100 lei,
la preþ negociat de vânzare. 608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 20
ambalajele"
% = 401 119
"Furnizori" 4282 "Alte creanþe = % 23,8
381 "Ambalaje" 100 în legãturã cu
758 "Alte venituri din 20
personalul"
4426 "TVA deductibilã" 19 exploatare"
4427 "TVA colectatã" 3,8

11
ianuarie, 2006, nr. 1 (5) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- reþinerea în stoc a unor ambalaje ce nu s-au restituit

furnizorului în valoare de 10 lei. Recepþia ambalajelor restituite de client
381 "Ambalaje" = 409 "Furnizori debitori" 10
% = 401 59,5
"Furnizori"
Contabilitatea furnizorului 381 "Ambalaje" 50
4426 "TVA deductibilã" 9,5
Livrarea ambalajelor conform facturii

411 "Clienþi" = % 119 Înregistarea bonificaþiei primite

708 "Venituri din 100 = 708 "Venituri din activitãþi
401 "Furnizori" 5
activitãþi diverse" diverse"
4427 "TVA colectatã" 19
Plata facturii emise de client
Încasarea facturii

5121 "Conturi la bãnci în lei" = 411 "Clienþi" 119 401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bãnci în lei" 54,5

Descãrcarea gestiunii
608 "Cheltuieli privind = 381 "Ambalaje" 50
ambalajele" Mirona Serac - economist

COMERÞUL ELECTRONIC
aspecte legislative
omerþul electronic - o noþiune controversatã? În nu respectã aceastã condiþie, când oferta este destinatã
C numeroase cazuri ne vom confrunta cu un rãspuns
pozitiv. ªi totuºi trebuie sã ne încadrãm pe linia trasatã de
recepþiei simultane de cãtre un numãr nelimitat de
persoane, nu va putea fi consideratã de drept serviciu al
o lege tip cadru ºi sã adoptãm decizii corecte. societãþii informaþionale.
Cunoaºterea clarã a prevederilor din domeniu se impune Furnizorul de servicii ale societãþii informaþionale -
în acest context. Comeþul electronic este reglementat persoanã fizicã sau juridicã - are calitatea de comerciant,
legislativ prin Legea 365/2002 ºi normele metodologice de în timp ce beneficiarul acestor servicii poate fi atât un
aplicare aprobate prin H.G. 1308/2002. comerciant, cât ºi un necomerciant.
Domeniul de aplicare a legii privind comerþul electronic,
Noþiuni generale este reglementat legislativ prin prevederile art. 2, alin. (2)
ºi (3). Astfel se înlãturã în mod expres de la aplicare
urmãtoarele activitãþi.
Legea nr. 365/2002 privind comerþul electronic, la art.
- oferta de servicii care necesitã prezenþa fizicã a
1, punctul 1, defineºte noþiunea de serviciu al societãþii
furnizorului ºi a destinatarului, chiar dacã prestarea
informaþionale ca fiind orice activitate de prestãri de
serviciilor respective implicã utilizarea de echipamente
servicii sau care presupune constituirea, modificarea,
electronice;
transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun
- ofertele de servicii care presupun manipularea unor
corporal sau necorporal, activitate efectuatã prin mijloace
bunuri corporale de cãtre destinatar, chiar dacã prestarea
electronice ºi care prezintã mai multe trãsãturi, cum sunt:
serviciilor respective implicã utilizarea de echipamente
- natura comercialã a activitãþii realizate -
electronice;
destinatarul îi procurã ofertantului un folos patrimonial,
- oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentatã
caracteristicã ce are în vedere scopul urmãrit de
destinatarului prin transmiterea informaþiei la cererea
prestatorul de servicii, acela de a obþine profit.
individualã a acestuia ºi care este destinatã recepþiei
- nu este necesar ca ofertantul ºi destinatarul sã fie
simultane de cãtre un numãr nelimitat de persoane (punct-
fizic prezenþi simultan în acelaºi loc fapt care subliniazã
multipunct);
unul dintre avantajele comerþului electronic care se
- activitãþi care se efectueazã prin intermediul serviciilor
realizeazã prin mijloace specifice (echipamente
de telefonie vocalã, telefax, telex, servicii de radiodifuziune
electronice, reþele de cablu, fibrã opticã, radio, satelit etc.).
ºi televiziune, inclusiv serviciile de teletext;
- activitatea este efectuatã prin transmiterea informaþiei
- serviciile de telefonie vocalã, telefax sau telex;
la cererea individualã a destinatarului. O activitate care

12
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)

- schimbul de informaþii prin poºta electronicã sau prin
alte mijloace de comunicare individualã echivalente, între
persoane care acþioneazã în scopuri strãine activitãþii lor
comerciale sau profesionale;
- relaþia contractualã dintre un angajat ºi angajatorul
sãu.
- activitatea notarilor publici, în mãsura în care aceasta
presupune o participare directã ºi specificã la exercitarea
prerogativelor autoritãþii publice;
- activitãþile de reprezentare juridicã în faþa organelor
de jurisdicþie ºi de urmãrire penalã;
- jocurile de noroc cu câºtiguri în bani, loteriile ºi
pariurile.
Comerþul electronic se bazeazã pe tehnici specifice, pe
procesarea ºi transmiterea electronicã a datelor, pe
utilizarea tehnologiei informatice ºi de comunicaþii.
Mijloacele care permit realizarea operaþiunilor
electronice sunt variate. Cel mai cunoscut mijloc este
poºta electronicã (e-mail), dar legea impune condiþia
acordului expres al destinatarului cu privire la primirea de
comunicãri comerciale prin poºta electronicã.
Instrumentul de platã electronicã permite titularului
sãu sã efectueze urmãtoarele tipuri de operaþiuni (a se
vedea art. 1 alin. (10)):
- transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate ºi
executate de cãtre instituþii financiare;
- retrageri de numerar, precum ºi încãrcarea ºi
descãrcarea unui instrument de monedã electronicã.
Contractul încheiat prin mijloace electronice
presupune acordul de voinþã a douã sau mai multe
persoane fizice sau juridice, asupra constituirii, modificãrii,
transferului ori stingerii unui drept real sau prestãrii de
servicii cu privire la un bun corporal sau necorporal.
Încheierea unui astfel de contract nu necesitã prezenþa
fizicã ºi simultanã a pãrþilor, realizându-se prin tehnici
specifice: echipamente electronice ºi reþele de cablu, fibrã
opticã, radio, satelit, utilizate pentru prelucrarea, stocarea
sau transmiterea informaþiei.
Conform prevederilor art. 8, furnizorul de servicii
trebuie sã îndeplineascã obligaþia de informare a
destinatarului cu privire la anumite date, care trebuie
fãcute cunoscute înainte ca destinatarul sã trimitã oferta
de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta
fãcute de furnizor.
Informaþia ce urmeazã a fi transmisã trebuie sã fie
exprimatã într-un limbaj clar, neechivoc ºi accesibil ºi sã
poarte cel puþin asupra urmãtoarelor aspecte:
- etapele tehnice premergãtoare încheierii contractului;
- dacã dupã încheierea contractului acesta va fi stocat
sau nu;
- mijloacele tehnice care vor fi puse la dispoziþia
destinatarului pentru identificarea ºi corectarea erorilor
survenite cu ocazia introducerii datelor;
- limba în care se poate încheia contractul;
- codurile de conduitã.
Transmiterea acestor informaþii este obligatorie dacã
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
pãrþile prin acordul lor de voinþã nu au stabilit contrariul,
precum ºi în toate cazurile în care una dintre pãrþi are
calitatea de consumator (a se vedea art. 8 alin. (3)).
Furnizorul de servicii trebuie sã îndeplineascã ºi alte
obligaþii, cum sunt:
- sa comunice autoritãþilor publice ºi destinatarilor
informaþiile cu privire la datele sale personale
(nume/denumire, domiciliu/sediu, numere de telefon/fax/e-
mail, numãrul de înmatriculare, codul de înregistrare
fiscalã), precum ºi cu privire la serviciul oferit (tarifele
aferente, cheltuielile de livrare etc.)
- sa ofere destinatarului procedee tehnice adecvate
identificãrii ºi corectãrii erorilor cu ocazia introducerii
datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptãrii acesteia.
Contractarea prin mijloace
electronice
Încheierea contractelor prin mijloace electronice trebuie
sã vizeze cel puþin douã aspecte de maximã importanþã:
momentul încheierii contractului ºi validitatea încheierii
contractului.
Momentul contractãrii
Conform prevederilor art. 9, alin. (1), contractul se
considerã încheiat în momentul în care acceptarea ofertei
de a contracta a ajuns la cunoºtinþa ofertantului, însã de la
aceastã dispoziþie pãrþile pot deroga.
Aliniatul (2) al aceluiaºi articol reglementeazã un caz
particular, al contractelor a cãror prestaþie caracteristicã
presupune o executare imediatã. În aceastã situaþie,
momentul încheierii contractului se considerã a fi cel în
care debitorul prestaþiei caracteristice începe executarea.
Aceastã dispoziþie devine inaplicabilã în cazul în care
cealaltã parte a cerut sã i se comunice acceptarea.
Validitatea contractãrii
Încheierea valabilã a acestor contracte, presupune
respectarea condiþiilor prevãzute de dreptul comun, fãrã a
fi cerutã îndeplinirea unor condiþii suplimentare. Articolul 7,
alin. (2) precizeazã faptul cã nu este necesar
consimþãmântul prealabil al pãrþilor asupra utilizãrii
mijloacelor electronice.
Din perspectiva regimului probator, trebuie realizatã o
distincþie clarã între contractele încheiate prin mijloace
electronice ºi care sunt semnate electronic ºi contractele
de acest tip care nu poartã o semnãturã electronicã. În
primul caz, contractul va fi asimilat unui înscris sub
semnãturã privatã, conform prevederilor art. 5 Legea nr.
455/2001 privind semnãtura electronicã sau unui înscris
autentic, dacã este recunoscut de cel cãruia i se opune,
conform prevederilor art. 6. În consecinþã se va supune
regulilor de drept comun în materie de probã. În cel de-al
doilea caz, contractul va constitui început de dovadã
scrisã.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Rãspunderea aferentã furnizorilor
de servicii
Furnizorii rãspund în condiþiile dreptului comun conform
prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea 365/2002. Furnizorii
rãspund pentru informaþia furnizatã de ei înºiºi sau pe
seama lor (a se vedea art. 11, alin. (2)). Furnizorii de
servicii nu vor rãspunde pentru informaþia transmisã în
urmãtoarele situaþii (art. 11, alin. (3)):
- intermedierea prin simpla transmitere;
- stocarea temporarã a informaþiei, stocarea-caching;
- stocarea permanentã a informaþiei, stocarea- hosting;
- instrumente de cãutare a informaþiilor ºi alte pagini
web.
Pentru ca aceste situaþii sã fie exoneratoare de
rãspundere, trebuie îndeplinite, pentru fiecare în parte,
condiþiile prevãzute de art. 12-15:
- pentru intermedierea prin simpla transmitere
condiþiile cumulative sunt: transmiterea nu a fost iniþiatã de
furnizorul de servicii, alegerea persoanei care
recepþioneazã informaþia transmisã nu a aparþinut
furnizorului de servicii, conþinutul informaþiei transmise nu
a fost influenþat în nici un fel de cãtre furnizorul de servicii,
în sensul cã nu i se poate atribui nici selecþia ºi nici o
eventualã modificare a acestei informaþii.
- pentru stocarea temporarã a informaþiei condiþiile
cumulative sunt: furnizorul de servicii nu aduce modificãri
informaþiei transmise, furnizorul de servicii îndeplineºte
condiþiile legale privind accesul la informaþia respectivã,
furnizorul de servicii respectã regulile sau uzanþele
referitoare la actualizarea informaþiei, astfel cum acestea
sunt larg recunoscute ºi aplicate în industrie, furnizorul de
servicii nu împiedicã utilizarea legalã de cãtre orice
persoanã a tehnologiilor larg recunoscute ºi aplicate în
industrie, în vederea obþinerii de date despre natura sau
utilizarea informaþiei, furnizorul de servicii acþioneazã rapid
în vederea eliminãrii informaþiei pe care a stocat-o sau în
vederea blocãrii accesului la aceasta, din momentul în
care a cunoscut efectiv faptul cã informaþia transmisã
iniþial a fost eliminatã din reþeaua de comunicaþii ori cã
accesul la ea a fost blocat sau faptul cã eliminarea sau
blocarea accesului a avut loc prin efectul deciziei unei
autoritãþi publice.
- pentru stocarea permanentã a informaþiei trebuie
îndeplinitã oricare dintre urmãtoarele condiþii: furnizorul de
servicii nu are cunoºtinþã despre faptul cã activitatea sau
informaþia stocatã este nelegalã ºi, în ceea ce priveºte
acþiunile în daune, nu are cunoºtinþã despre fapte sau
circumstanþe din care sã rezulte cã activitatea sau
informaþia în cauzã ar putea vãtãma drepturile unui terþ,
având cunoºtinþã despre faptul cã activitatea sau
informaþia respectivã este nelegalã ori despre fapte sau
circumstanþe din care sã rezulte cã activitatea ori
informaþia în cauzã ar putea vãtãma drepturile unui terþ,
furnizorul de servicii acþioneazã rapid în vederea eliminãrii
sau a blocãrii accesului la aceasta.
14
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
- pentru instrumente de cãutare a informaþiilor ºi
alte pagini web trebuie îndeplinitã oricare dintre
urmãtoarele condiþii: furnizorul nu are cunoºtinþã despre
faptul cã activitatea sau informaþia la care faciliteazã
accesul este nelegalã ºi, în ceea ce priveºte acþiunile în
daune, nu are cunoºtinþã despre fapte sau circumstanþe
din care sã rezulte cã activitatea ori informaþia în cauzã ar
putea prejudicia drepturile unui terþ, având cunoºtinþã
despre faptul cã activitatea sau informaþia respectivã este
nelegalã ori despre fapte sau circumstanþe din care sã
rezulte cã activitatea sau informaþia în cauzã ar putea
vãtãma drepturile unui terþ, furnizorul acþioneazã rapid în
vederea eliminãrii posibilitãþii de acces oferite sau a
blocãrii utilizãrii acesteia.
Controverse
Problemele întâmpinate urmeazã în general direcþia
aplicãrii ºi direcþia fondului legislativ.
Direcþia aplicãrii
Conform prevederilor Legii 365/2005, art 17 autoritatea
de reglementare este Minsiterul Comunicaþiilor si
Tehnologiei Informaþiilor. Inconvenientul îl reprezintã faptul
cã nu existã o desemnare exactã a posibilelor atribuþii ºi
soluþii pentru aplicarea prevederilor legislative.
O alta problemã privind direcþia aplicãrii o reprezinta
limbajul foarte larg al legii tip cadru. În acest context
devine necesarã o preocupare amplã pentru explicarea
dispoziþiilor adoptate astfel încât ele sa fie uºor de înþeles
pentru orice persoanã interesatã.
Datoritã acestor elemente legea comerþului electronic
se prezintã fecvent sub forma unui instrument greu, uneori
chiar imposibil de aplicat.
Direcþia fondului legislativ
Pricipalul element al acestei direcþii îl costituie mesajele
comerciale nesolicitate. Spam-ul este o problemã globalã
a cãrei rezolvare se prezintã a fi extrem de dificilã. Acest
fapt nu îºi gãseºte justificarea având o dispoziþie legalã ce
reglementeazã acest aspect ºi o pedeapsã prevazutã în
mod expres.
În acelaºi sens modalitãþile impuse legislativ cu privire
la obþinerea consimþãmântului prin normele de aplicare -
face ca posibilitatea unei respectãri a acestei dispoziþii sã
fie foarte dificilã.
Conform prevederilor Normelor metodologice de
aplicare a Legii 365/2002 "consimþãmântul comunicat
printr-un mesaj transmis prin poºta electronicã este valabil
exprimat dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele
condiþii:
a) este expediat din cutia postalî în care destinatarul
doreºte sã primeascã comunicãrile comerciale;
b) subiectul mesajului este format din concatenarea
textului "ACCEPT COMUNICÃRI COMERCIALE DIN

PARTEA", scris cu majuscule, ºi numele sau denumirea
persoanei în numele cãreia se vor transmite comunicãrile
comerciale."
Devine necesarã clarificarea condiþiilor ce trebuiesc
îndeplinite astfel încât ele sã fie uºor de realizat de cãtre
cei ce trimit mesaje comerciale solicitate.
MARCAREA PRODUSELOR ALCOOLICE
ªI A PRODUSELOR DE TUTUN
Reguli generale
revederile legislative se aplicã urmãtoarelor
P produse accizabile:
- produse intermediare ºi alcool etilic, cu excepþiile
prevãzute prin norme;
- produse din tutun.
Este de precizat faptul cã nu intrã sub incidenþa
sistemului de marcare:
- alcoolul etilic denaturat cu substanþe specifice
destinaþiei, alta decât consumul uman, astfel încât sã nu
poatã fi utilizat la obþinerea de bãuturi alcoolice;
- alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs
secundar din procesul de obþinere al alcoolului etilic rafinat
ºi care datoritã compoziþiei sale nu poate fi utilizat în
industria alimentarã;
- bãuturile slab alcoolizate, cu o concentraþie alcoolicã
ce nu depãºeste 6% în volum;
- produsele din producþia internã destinate exportului;
- produsele de natura celor supuse marcãrii, provenite
din import, aflate în regim de tranzit sau de import
temporar.
Faþã de cele prezentate este de menþionat cã
produsele din tutun reprezentând þigarete, care se exportã
în regim de export temporar în vederea depersonalizãrii
acestora, pentru a fi importate în scopul testãrii pieþei sau
efectuãrii unor teste de producþie, nu sunt supuse
obligaþiei de marcare, cu condiþia ca testarea sã nu se
realizeze prin comercializarea acestor produse, ci prin
mijloace specifice cercetãrii de piaþã. Loturile folosite în
acest scop nu pot depãºi cantitatea de 200.000 de bucãþi
de þigarete pe semestru.
De asemenea nu este supus obligaþiei de marcare
orice produs accizabil scutit de la plata accizelor.
Totodatã este de subliniat cã produsele accizabile
prevãzute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot
fi importate pe teritoriul României numai dacã acestea sunt
marcate conform prevederilor prezentei secþiuni.
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
Tema controverselor pe marginea acestui subiect ar
putea atinge numeroase aspecte. ªi totuºi, datoritã naturii
comerþului electronic ca materie de drept comercial,
stabilirea unor uzanþe clare ar fi absolut necesarã într-o
economie pentru care se planificã o anumitã dinamicã.
Anca Buga - director economic
Responsabilitatea marcãrii
Potrivit reglementãrilor în vigoare responsabilitatea
marcãrii produselor accizabile revine antrepozitarilor
autorizaþi sau importatorilor.
În aceastã situaþie importatorul transmite
producãtorului extern marcajele sub forma ºi în maniera
prevãzutã în norme, în vederea aplicãrii efective a
acesteia pe produsele accizabile contractate.
În acelaºi timp autorizaþia de antrepozit fiscal de
producþie atestã ºi dreptul de marcare a produselor
supuse acestui regim.
Produsele supuse marcãrii pot fi importate de cãtre
persoanele care deþin autorizaþie de importator.
Ca document, autorizaþia de importator se acordã de
cãtre autoritatea fiscalã centralã în conformitate cu
prevederile pct. 27.
Pentru stabilirea ºi realizarea importurilor de produse
din tutun ºi alcool etilic, timbrele sau banderolele de
marcare, dupã caz, procurate de importatori, se expediazã
pe adresa producãtorului extern, care urmeazã sã le aplice
pe marfã. Expedierea marcajelor se face în maximum 15
zile de la executarea comenzii de cãtre unitatea autorizatã
cu tipãrirea.
Importatorii sunt obligaþi, dupã expirarea acestui
termen, sã returneze unitãþii specializate, autorizate cu
tipãrirea, în vederea distrugerii, marcajele neutilizate prin
neexpedierea, în regim de export temporar, partenerilor
externi.
În acest caz operaþiunea de expediere a marcajelor
cãtre producãtorii externi se face numai ca bagaj neînsoþit,
cu depunerea în vamã a declaraþiei vamale de export
temporar. Declaraþia vamalã de export temporar trebuie sã
fie însoþitã de urmãtoarele documente:
- o copie de pe contractul încheiat între importator ºi
producãtorul extern sau reprezentantul acestuia;
- o copie de pe autorizaþia de importator;
- documentul de transport internaþional, din care sã
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
rezulte cã destinatarul este producãtorul mãrfurilor ce
urmeazã a fi importate;
- dovada vãrsãrii la bugetul de stat a sumei ce
reprezintã contravaloarea accizelor aferente cantitãþii de
produse ce urmeazã a se importa, corespunzãtoare
cantitãþii marcajelor exportate.
Odatã cu declaraþia vamalã de import, se depune o
declaraþie vamalã de reimport, pentru marcajele aplicate,
în vederea încheierii regimului acordat la scoaterea
temporarã din þarã a acestora.
Procedura de marcare a produselor
Marcarea produselor se efectueazã prin timbre sau
banderole.Dimensiunile stabilite ale marcajelor sunt
prezentate în anexa nr. 16, conform Normelor
Metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobatã prin
H.G. 44/2004. Trebuie menþionat faptul cã marcajele
reprezintã hârtii de valoare cu regim special care se
tipãresc de cãtre Compania Naþionalã "Imprimeria
Naþionalã" - S.A. De reþinut cã timbrele pentru marcarea
þigaretelor ºi produselor din tutun sunt inscripþionate cu
urmãtoarele elemente:
- denumirea genericã a produsului, respectiv: þigarete,
þigãri, alte produse din tutun;
- denumirea antrepozitarului autorizat pentru producþie
sau a importatorului autorizat ºi codul de marcare atribuit
acestuia;
- seria ºi numãrul care identificã în mod unic timbrul.
De asemenea este necesar de fãcut precizarea cã
banderolele pentru marcarea produselor intermediare ºi a
alcoolului etilic vor avea inscripþionate urmãtoarele
elemente:
- denumirea genericã a produsului, respectiv: alcool,
bãuturi slab alcoolizate, dupã caz, bãuturi spirtoase, þuica,
rachiuri din fructe, produse intermediare;
- denumirea antrepozitarului autorizat pentru producþie
sau a importatorului autorizat ºi codul de marcare atribuit
acestuia;
- indicele de aplicare în forma de "U" sau "L";
- seria ºi numãrul care identificã în mod unic banderola;
- concentraþia alcoolicã.
- cantitatea nominalã exprimatã în litri de produs
conþinut;
Potrivit reglementãrilor în acest domeniu
inscripþionarea pe marcaje a elementelor se poate face
codificat, modalitatea de citire a codului fiind pusã la
dispoziþie organelor în drept de cãtre Compania Naþionalã
"Imprimeria Naþionalã" - S.A., numai la solicitarea
acestora.
În acelaºi timp trebuie fãcutã menþiunea cã banderolele
16
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
se aplicã pe sistemul de închidere a buteliilor sau cutiilor
de tetra pak, tetra brik ºi altele asemenea, în forma de "U"
sau "L". Sunt supuse marcãrii prin banderole inclusiv
buteliile ºi cutiile ce depãºesc capacitatea de 1 litru, dar nu
mai mult de 10 litri.
Totodatã este de precizat faptul cã în situaþia în care
dimensiunile marcajelor nu permit includerea în întregime
a denumirilor antrepozitarilor sau importatorilor autorizaþi,
se vor inscripþiona prescurtãrile sau iniþialele stabilite de
fiecare antrepozitar sau importator autorizat, de comun
acord cu Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã" -
S.A.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare fiecãrui
antrepozitar autorizat sau importator de produse supuse
marcãrii i se atribuie un cod special care are la bazã codul
unic de înregistrare sau codul de accizã. Acest cod special
se va regãsi inscripþionat pe marcajele tipãrite ce vor fi
aplicate pe produsele fabricate sau importate. În cazul în
care indicativul judeþului, respectiv al þãrii din care se face
importul, nu conþine douã, respectiv trei caractere
alfanumerice, acestea se vor completa cu cifra 0 în faþa
indicativului existent. Acelaºi principiu se aplicã ºi în cazul
codurilor fiscale care vor fi completate cu cifra 0 astfel
încât numãrul total de caractere sa fie 10.
Important de reþinut este particularitatea cã în cazul
importatorilor care nu au contracte încheiate direct cu
producãtorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia,
marcajele vor fi expediate producãtorului extern, iar codul
atribuit va conþine indicativul þãrii din care se face efectiv
importul.
De menþionat este faptul cã dimensiunea ºi elementele
ce vor fi inscripþionate pe marcaje vor fi stabilite prin
norme.
Este de precizat cã antrepozitarul autorizat sau
importatorul este obligat sã aplice marcajele la loc vizibil,
pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv
pe pachet, cutie sau sticlã, astfel încât deschiderea
ambalajului sã deterioreze marcajul.
Vor fi considerate ca nemarcate produsele accizabile
marcate cu timbre sau banderole deteriorate sau marcate
altfel decât s-a prevãzut lmai sus.
Eliberarea marcajelor
În baza prevederilor legislaþiei în domeniu autoritatea
fiscalã competentã are obligaþia de a elibera marcajele.
Eliberarea marcajelor se face cãtre:
- persoanele care importã produsele accizabile prevãzute
la art. 202 din Codul fiscal, în baza autorizaþiei de importator.
Autorizaþia de importator se acordã de cãtre autoritatea
fiscalã competentã, în condiþiile prevãzute în norme;

Potrivit legislaþiei fiscale privind accizele persoana care
intenþioneazã sã obþinã autorizaþie de importator depune la
autoritatea fiscalã centralã o cerere conform modelului
prezentat în anexa nr. 17, însoþitã de urmãtoarele
documente prezentate în fotocopii certificate de
autoritatea fiscalã teritorialã pentru conformitate cu
originalul:
- contractele încheiate direct între importator ºi
producãtorul extern sau reprezentantul acestuia. În cazul
în care contractul este încheiat cu un reprezentant al
producãtorului extern, se va prezenta o declaraþie a
producãtorului extern care sã ateste relaþia contractualã
dintre acesta ºi furnizorul extern al deþinãtorului de
autorizaþie de importator;
- documentele legale de constituire ale persoanei, cu
toate modificãrile intervenite pânã la data solicitãrii
autorizaþiei;
- cazierele judiciare ale administratorilor ºi directorilor
executivi, eliberate de instituþiile abilitate din România;
- situaþia întocmitã de autoritatea fiscalã teritorialã din
care sã rezulte modul de îndeplinire a obligaþiilor fiscale
faþã de bugetul de stat.
- scrisoare de bonitate bancarã;
- importatorii autorizaþi sã desfãºoare activitatea de
import, precum ºi adresele acestora;
Autoritatea fiscalã centralã solicitã în vederea eliberãrii
autorizaþiilor de importator, avizul autoritãþii vamale
centrale.
Autoritatea fiscalã centralã elibereazã autorizaþia de
importator în termen de 60 de zile de la data depunerii
autorizaþiei complete.
- antrepozitarii autorizaþi care produc sau imbuteliazã
produsele accizabile prevãzute la art. 202.
Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei
cereri la autoritatea fiscalã competentã, sub forma ºi în
maniera prevãzute în norme.
Atât antrepozitarul autorizat, cât ºi importatorul
autorizat depun pentru fiecare solicitare de marcã nota de
comandã:
- la autoritatea fiscalã teritorialã, în cazul alcoolului etilic
ºi al produselor intermediare
- la autoritatea fiscalã centralã, în cazul produselor din
tutun;
Modelul notei de comandã este prezentat în anexa nr. 18.
În acest sens fiecare notã de comandã se aprobã - total
sau parþial - de cãtre autoritatea fiscalã competentã
prevãzutã în primul alineat în funcþie de:
- livrãrile de produse accizabile marcate, efectuate în
ultimele 60 de zile faþã de data solicitãrii unei noi note de
comandã.
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
- justificarea notelor de comandã aprobate anterior.
Trebuie precizat cã notele de comandã se întocmesc
de cãtre solicitant în 3 exemplare.
Dupã aprobare cele 3 exemplare ale notelor de
comandã au urmãtoarele destinaþii: primul exemplar se
pãstreazã de cãtre solicitant, al doilea exemplar se
transmite Companiei Naþionale "Imprimeria Naþionalã" -
S.A. ºi al treilea exemplar se pãstreazã de cãtre
autoritatea fiscalã competentã care aprobã notele de
comandã.
Pânã la data de 15 a fiecãrei luni, antrepozitarii
autorizaþi ºi importatorii autorizaþi de produse supuse
marcãrii sunt obligaþi sã prezinte lunar, autoritãþii fiscale
competente sã aprobe notele de comandã de marcaje,
situaþia privind utilizarea marcajelor potrivit modelului
prezentat în anexa nr. 19. De asemenea este de menþionat
faptul cã în cazul banderolelor, aceastã situaþie se va
întocmi pe fiecare tip de banderolã, potrivit dimensiunilor ºi
caracteristicilor inscripþionate pe acestea. în vederea
confirmãrii realitãþii datelor înscrise în documentele
justificative privind utilizarea marcajelor pentru import,
aceste documente vor fi certificate de cãtre Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor.
În procesul de producþie procentul maxim admis de
marcaje distruse ºi care nu pot fi recuperate pentru a fi
evidenþiate este de 1,5% din numãrul marcajelor utilizate.
În acelaºi timp toþi antrepozitarii autorizaþi ºi importatorii
autorizaþi de produse supuse marcãrii vor þine o evidenþa
distinctã a marcajelor deteriorate ºi a celor distruse,
conform modelului prezentat în anexa nr. 20.
Astfel toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sfârºitul
fiecãrei zile pe un formular special, destinat pentru
aceasta, potrivit anexei nr. 21.
Toate marcajele deteriorate nu vor fi utilizate, acestea
urmând regimul celor neutilizate.
Este de reþinut precizarea cã marcajele deteriorate,
evidenþiate în anexa nr. 21, însoþite de un exemplar al
anexei nr. 20, se depun de cãtre fiecare antrepozitar
autorizat sau importator autorizat de produse supuse
marcãrii, semestrial, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare,
la Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã" - S.A., în
vederea distrugerii. Cheltuielile legate de distrugere se
suportã de cãtre antrepozitarul autorizat sau de
importatorul autorizat.
Antrepozitarii ºi importatorii autorizaþi au obligaþia ca, în
cazul marcajelor distruse sau deteriorate, în termen de 15
zile de la prezentarea situaþiei prevãzute la alin. (11), sã
achite Companiei Naþionale "Imprimeria Naþionalã" - S.A.
contravaloarea acestora.
Este necesar de menþionat faptul cã eliberarea
marcajelor se face de cãtre unitatea specializatã,
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
autorizatã de autoritatea fiscalã competentã pentru
tipãrirea acestora, în condiþiile prevãzute în norme.
Pentru marcarea þigaretelor ºi a altor produse din tutun,
contravaloarea timbrelor precum ºi contravaloarea
banderolelor pentru marcarea bãuturilor alcoolice se
asigurã de la bugetul de stat din valoarea accizelor
aferente acestor produse, conform prevederilor din norme.
De asemenea eliberarea marcajelor se face de cãtre
Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã" - S.A. în baza
notelor de comandã aprobate de cãtre autoritatea fiscalã
centralã sau teritorialã, dupã caz.
În cazul importatorilor autorizaþi, eliberarea marcajelor
se face sub supraveghere vamalã.
Marcajele se realizeazã de cãtre Compania Naþionalã
"Imprimeria Naþionalã" - S.A. prin emisiuni identificate
printr-un cod ºi o serie de emisiune aprobate de
autoritatea fiscalã centralã.
Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã" - S.A.
executã comenzile în termen de 15 zile lucrãtoare de la
data primirii ºi înregistrãrii notelor de comandã aprobate
de autoritatea fiscalã competentã.
Pânã la eliberarea marcajelor cãtre beneficiari, acestea
se depoziteazã la Compania Naþionalã "Imprimeria
Naþionalã" - S.A. în condiþii de deplinã securitate.
Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã" - S.A.
elibereazã antrepozitarilor autorizaþi ca producãtori ºi
importatorilor autorizaþi, pentru þigarete ºi produse din
tutun, timbrele necesare marcãrii acestor produse, în baza
notelor de comandã aprobate de cãtre autoritatea fiscalã
centralã.
Referitor la reglementarea regimului marcajelor în
cazul antrepozitarului autorizat ca producãtor, cantitatea
de marcaje ce poate fi aprobatã în decursul unei luni se
stabileºte de autoritatea fiscalã competentã de comun
acord cu Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã" -
S.A. ºi cu solicitantul. Aceastã cantitate se determinã în
funcþie de cantitatea de marcaje rãmasã de ridicat de la
Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã" - S.A., de
stocul de marcaje neutilizat existent la data solicitãrii ºi de
numãrul de marcaje aferent livrãrilor efectuate în luna
anterioarã. Cantitatea maximã de marcaje ce poate fi
aprobatã pentru o lunã nu poate depãºi cantitatea de
marcaje aferentã livrãrilor din luna anterioarã solicitãrii, la
care se mai poate adãuga 10% din aceasta. În situaþii bine
justificate, aceastã cantitate poate fi suplimentatã. La
preluarea marcajelor de la Compania Naþionalã
"Imprimeria Naþionalã" - S.A., solicitantul este obligat sã
prezinte ºi dovada virãrii în contul acestei companii a
contravalorii marcajelor utilizate, aferente livrãrilor
efectuate în luna anterioarã, fãrã de care nu poate ridica
noua comandã.
18
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Fiecare notã de comandã de marcaje în cazul
importurilor, se aprobã numai dacã importatorul autorizat
va prezenta dovada virãrii în contul bugetului de stat a unei
sume echivalente cu valoarea accizelor corespunzãtoare
cantitãþilor de produse pentru care s-au solicitat marcaje,
mai puþin contravaloarea marcajelor stabilitã pe baza
preþului fãrã taxa pe valoarea adãugatã. De asemenea,
acesta va prezenta ºi dovada virãrii în contul Companiei
Naþionale "Imprimeria Naþionalã" - S.A. a contravalorii
marcajelor, stabilitã pe baza preþului plus taxa pe valoarea
adãugatã.
Antrepozitarii autorizaþi ca producãtori vor vira în cazul
producþiei interne, pânã la data de 25 a fiecarei luni, in
contul bugetului de stat valoarea accizelor datorata pentru
luna anterioarã, la momentul ieºirii produselor din
antrepozitul fiscal de producþie, mai puþin contravaloarea
marcajelor aferentã cantitãþilor de produse livrate, stabilitã
pe baza preþului fãrã taxa pe valoarea adãugatã. În acelaºi
timp vor vira direct în contul Companiei Naþionale
"Imprimeria Naþionalã" - S.A. contravaloarea marcajelor
respective, stabilitã pe baza preþului cu taxa pe valoarea
adãugatã. Lunar, în declaraþia privind obligaþiile de platã la
bugetul general consolidat, antrepozitarii autorizaþi vor
înscrie valoarea accizelor diminuatã cu valoarea
marcajelor stabilitã pe baza preþului fãrã taxa pe valoarea
adãugatã. Antrepozitarii autorizaþi au obligaþia de a anexa
la fiecare declaraþie copia dovezii privind virarea în contul
Companiei Naþionale "Imprimeria Naþionalã" - S.A. a
contravalorii marcajelor, stabilitã pe baza preþului cu taxa
pe valoarea adãugatã.
La momentul importului efectiv importatorul autorizat
pentru produsele provenite din operaþiuni de import, va
vira la bugetul de stat diferenþa dintre valoarea accizelor
aferente cantitãþilor importate, mai puþin contravaloarea
marcajelor calculatã pe baza preþului fãrã taxa pe valoare
adãugatã ºi valoarea accizelor plãtite anticipat la
momentul aprobãrii notelor de comandã. La momentul
importului, agentul economic importator este obligat sã
prezinte dovada plãþii în avans a accizelor la bugetul de
stat, precum ºi dovada virãrii în contul Companiei
Naþionale "Imprimeria Naþionalã" - S.A. a contravalorii
marcajelor, stabilitã pe baza preþului cu taxa pe valoarea
adãugatã.
Confiscarea produselor din tutun
În ceea ce priveºte confiscarea produselor din tutun
prin derogare de la prevederile în vigoare care
reglementeazã modul ºi condiþiile de valorificare a
bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privatã a statului, produsele din tutun

confiscate sau intrate se predau de cãtre organul care a
dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor
autorizaþi pentru producþia de produse din tutun sau
importatorilor de astfel de produse, dupã cum urmeazã:
- sortimentele care se regãsesc în nomenclatorul de
fabricaþie al antrepozitarilor autorizaþi sau în nomenclatorul
de import al importatorilor se predau în totalitate acestora;
- sortimentele care nu se regãsesc în nomenclatorul de
fabricaþie al antrepozitarilor autorizaþi sau în nomenclatorul
de import al importatorilor se predau în custodie de cãtre
organele care au procedat la confiscare antrepozitarilor
autorizaþi pentru producþia de produse din tutun, a cãror
cotã de piaþã reprezintã peste 5%.
Este de remarcat faptul cã în aceastã situaþie
repartizarea fiecãrui lot de produse din tutun confiscate,
preluarea acestora de cãtre antrepozitarii autorizaþi ºi
importatori, precum ºi procedura de distrugere se
efectueazã conform normelor.
De asemenea este de reþinut cã repartizarea fiecãrui lot
de produse din tutun confiscate cãtre antrepozitarii
autorizaþi ca producãtori se face proporþional cu cota de
piaþã deþinutã. Situaþia privind cotele de piaþã se comunicã
de autoritatea fiscalã centralã, trimestrial, autoritãþilor
fiscale teritoriale, direcþiilor cu atribuþii de control din
subordinea Ministerului Finanþelor Publice, Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor ºi Ministerului Administraþiei ºi
CONTABILITATEA IMOBILIZÃRILOR
NECORPORALE (I)
Aspecte introductive
ctivul necorporal reprezintã un activ nemonetar
A indentificabil distinct, fãrã suport material durabil
deþinut de întreprindere ºi care foloseºte pentru a fi utilizat
în producþie, furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor ºi
executarea lucrãrilor, în scopul închirierii cãtre terþi sau
administrativ. Acesta va fi recunoscut în bilanþul unei
socientãþi dacã se considerã cã va produce efecte
economice viitoare la un cost ºi o valoare ce pot fi
mãsurate credibil. Beneficiile viitoare referã potenþialul de
a contribui direct sau indirect la fluxul de numerar sau
echivalenþe ale acestuia.
Cheltuielile ce intervin ulterior în legãturã cu un activ
necorporal se vor trata ca ºi cheltuieli ale perioadei. Aceste
cheltuieli vor majora costul iniþial al activului necorporal în
mãsura în care asigurã într-o mãsurã considerabilã
generarea unor beneficii viitoare peste nivelul celor iniþiale
ºi în mãsura în care acestea pot fi evaluate credibil.
Evaluarea bilanþierã se va face la valoarea de intrare
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
Internelor.
Predarea cantitãþilor de produse din tutun confiscate în
situaþiile prevãzute la art. 206 alin. (1) din Codul fiscal, se
face pe baza unui proces-verbal de predare-primire ce va
fi semnat atât de reprezentanþii organului care a procedat
la confiscarea produselor, cât ºi de reprezentanþii
antrepozitarului autorizat ca producãtor sau ai
importatorului autorizat care le preia.
Prin metode specifice distrugerea produselor din tutun
se va efectua în aºa fel încât sã se asigure denaturarea
acestora dincolo de orice posibilitate de reconstituire,
sortare, pliere sau orice altã modalitate de recuperare a
materiilor prime ce intrã în componenþa acestor produse.
Distrugerea va avea loc în baza aprobãrii date de
autoritatea fiscalã centralã la cererea antrepozitarului sau
importatorului autorizat ºi in prezenþa unei comisii de
distrugere constituite special în acest scop. Din aceastã
comisie vor face parte un reprezentant al organelor de
poliþie ºi un reprezentant al direcþiei cu atribuþii de control
din cadrul autoritãþii fiscale centrale.
Fiecare antrepozitar autorizat ºi importator are obligaþia
sã asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie,
transportul ºi depozitarea cantitãþilor de produse din lotul
confiscat care i-a fost repartizat.
Andrei Dragomir - expert contabil
mai puþin amortizarea ºi provizioanele pentru depreciere
calculate. Scoaterea din evidenþa bilanþierã a activelor
necorpoarale se va realiza doar în momentul în care
acestea nu mai produc beneficii viitoare pentru societate.
Ieºirea are loc la valoarea de intrare, iar pentru
determinarea câºtigurilor sau a pierderilor se va face
diferenþa între veniturile obþinute prin vânzare sau
recuperãri ºi valoarea neamortizatã la care se adaugã
cheltuielile ocazionate de ieºirea acestuia.
Evidenþa operaþiilor privind miºcarea ºi amortizarea
imobilizarilor necorporale referã cheltuielile de constituire,
de dezvoltare, concesiunile, brevetele, fondul comercial ºi
alte imobilizãri necorporale.
Studii de caz
Contabilitatea cheltuielilor de constituire
- înregistrarea cheltuielilor aferente constituirii societãþii
privind înscrierea acesteia, prospectarea pieþei,
publicitate, emitere acþiuni etc.
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

201 "Cheltuieli de = 5121 "Conturi la bãnci în lei" Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenþelor ºi
constituire" altor valori similare

- înregistrarea amortizãrii Brevete

- înregistrarea recepþionãrii brevetelor primite prin

6811 "Cheltuieli de = 2801 "Amortizarea donaþie ºi a celor realizate în cadrul societãþii
exploatare privind cheltuielilor de constituire"
205 "Concesiuni, = %
amortizarea
imobilizãrilor" brevete, licenþe, mãrci 131 "Subvenþii pentru
comerciale ºi alte valori investiþii"
similare"
- închiderea conturilor de cheltuieli dupã recuperarea
integralã a valorii acestora prin amortizare 721 "Venituri din
producþia de imobilizãri
necorporale"
2801 "Amortizarea = 201 "Cheltuieli de
cheltuielilor de constituire"
constituire" ATENÞIE!

Anterior acestei înregistrãri cheltuielile efectuate se

ATENÞIE!
În cazul în care cheltuielile de constituire sunt
înregistrate drept cheltuieli curente de exploatare nu se vor
mai capitaliza la contul 201.
înregistreazã prin debitarea conturilor de cheltuieli ºi
creditarea conturilor corespondente ºi se închid prin contul
121 "Profit ºi pierdere".
- înregistrarea amortizãrii

Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare 6811 "Cheltuieli de = 2805 "Amortizarea

exploatare privind concesiunilor, brevetelor,
- înregistrarea lucrãrilor de dezvoltare efectuate de o amortizarea licenþelor, mãrcilor
societate ºi finalizate în lucrãri, proiecte aplicative imobilizãrilor" comerciale ºi altor valori
similare"
203 "Cheltuieli de = 721 "Venituri din producþia
dezvoltare" de imobilizari necorporale" - concomitent cu ultima ratã a amortizãrii se va
înregistra descãrcarea gestiunii ºi virarea subvenþiilor la
venituri
ATENÞIE! 2805 "Amortizarea = 205 "Concesiuni, brevete,
concesiunilor, licenþe, mãrci comerciale ºi
Anterior acestei înregistrãri cheltuielile efectuate se brevetelor, licenþelor, alte valori similare"
înregistreazã prin debitarea conturilor de cheltuieli ºi mãrcilor comerciale ºi
creditarea conturilor corespondente. altor valori similare"
- înregistrarea amortizãrii
131 "Subvenþii = 7584 "Venituri din
6811 "Cheltuieli de = 2803 "Amortizarea pentru investiþii" subvenþii pentru investiþii"
exploatare privind cheltuielilor de dezvoltare"
amortizarea
imobilizãrilor" Concesiune

- dupã amortizarea completã se vor scoate din gestiune Concesiunea reprezintã o convenþie între persoane
juridice sau fizice prin care statul cedeazã, în anumite
condiþii ºi pe o perioadã determinatã, dreptul de exploatare
2803 "Amortizarea = 203 "Cheltuieli de a unor bunuri sau servicii publice în schimbul unor
cheltuielilor de dezvoltare" redevenþe. Concesiunea are la bazã un contract de
dezvoltare" concesiune. Înregistrãrile privind redevenþele ºi
amortizarea elementelor patrimoniale se vor opera la
proprietar, concedent ºi vor rãmâne în gestiunea acestuia.
La concesionar se vor opera intrarea în gestiune a

20
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
 Expert Contabil

elementelor patrimoniale necorporale ºi cheltuielile privind cã locatorul, proprietarul acordã uneia sau mai multor
plata redevenþei ºi restituirea elementului concesionat. persoane ficie sau juridice, române sau strãine,
gestionarea unor subunitãþi în stare de funcþionare fapt
Înregistrãri la concedent, proprietar care face ca în afara imobilizãrilor corporale, a valorilor
materiale sã se transfere ºi sã se includã în valoarea
Ieºirea bunului se va opera numai în contabilitatea anuitãþilor de recuperat.
analiticã.
- înregistrarea ºi încasarea redevenþei În ceea ce priveºte problema investiþiilor efectuate
asupra imobilizãrilor concesionate, închiriate sau în locaþie
461 "Debitori diverºi" = 706 "Venituri din redevenþe, de gestiune se vor opera ca intrare de active în
locaþii de gestiune ºi chirii" contabilitatea societãþii care le-a efectuat ºi se vor
amortiza complet sau parþial. La încheierea contractului
5121 "Conturi la bãnci = 461 "Debitori diverºi" valoarea acestor investiþii se scade din contabilitatea
în lei" societãþii care le-a efectuat ºi se vor înregistra în
contabilitatea unitãþii cãreia i-au fost restituite. Astfel, se va
- înregistrarea amortizãrii proceda la majoararea valorii de intrare a mijloacelor fixe
respective conform contractelor încheiate ºi se va
6811 "Cheltuieli de = 281 "Amortizãri privind contabiliza amortizarea calculatã ºi înregistratã pânã în
exploatare privind imobilizãrile necorporale" acel moment în contabilitatea concesionarului.
amortizarea
imobilizãrilor" Sã presupunem cã s-a efectuat o investiþie în valoare
de 40.000 lei din care s-au amortizat 30.000 lei.

Restituirea bunului concesionat la termen se va opera - înregistrarea cheltuielilor în regie proprie la

numai în contabilitatea analiticã. concesionar

Înregistrãri la concesionar Clasa a 6-a = Conturi corespondente 40.000

- intrarea imobilizãrilor concesionate - recepþia lucrãrii de investiþie

205 "Concesiuni, = 167 "Alte împrumuturi ºi 212 "Construcþii" = 722 "Venituri din 40.000
brevete, licenþe, mãrci datorii asimilate" producþia de imobilizãri
comerciale ºi alte valori corporale"
similare"
- înregistrarea amortizãrii calculate
- înregistrarea ºi plata redevenþelor datorate
6811 "Cheltuieli = 281 "Amortizãri privind 30.000
612 "Cheltuieli cu = 462 "Creditori diverºi" de exploatare imobilizãrile necorporale"
redevenþele, locaþiile de privind
gestiune ºi chiriile" amortizarea
imobilizãrilor"

= 5121 "Conturi la bãnci în lei" - transmiterea de cãtre concesionar odatã cu restituirea

462 "Creditori
bunului concesionat a investiþiei neamortizate integral
diverºi"
% = 212 40.000
- restituirea bunului concesionat
"Construcþii"
167 "Alte împrumuturi = 205 "Concesiuni, brevete, 2812 "Amortizarea 30.000
ºi datorii asimilate" licenþe, mãrci comerciale ºi construcþiilor"
alte valori similare" 6583 "Cheltuieli privind 10.000
activele cedate ºi alte
operaþii de capital"
PRECIZARE!
- preluarea de cãtre proprietar pe bazã de proces
Între contabilitatea concesiunii ºi a locaþiei de gestiune verbal a investiþiei amortizate
existã numeroase similitudini. Conform H.G. 1228/1990
pentru aprobarea metodologiei concesionãrii, închirierii ºi 212 "Construcþii" = 2812 "Amortizarea 30.000
locaþiei gestiunii, prin locaþie de gestiune se înþelege faptul construcþiilor"

21
ianuarie, 2006, nr. 1 (5) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- facturarea de cãtre concesionar a valorii investiþiei - înregistrarea amortizãrii pe jumãtate din durata
neamortizate de recuperat de la proprietar normalã de funcþionare a clãdirii ºi a fondului comercial
6811 "Cheltuieli de = 2812 5.000
461 "Debitori = % 11.900 exploatare privind "Amortizarea
diverºi" 7583 "Venituri din vânzarea amortizarea construcþiilor"
10.000
activelor ºi alte operaþii de imobilizãrilor"
capital"
4427 "TVA colectatã" 1.900

- preluarea de cãtre proprietar pe bazã de proces 6811 "Cheltuieli de = 2807 1.000

verbal a investiþiei neamortizate exploatare privind "Amortizarea
amortizarea fondului
imobilizãrilor" comercial"
% = 404 11.900
"Furnizori de
212 "Construcþii" imobilizãri" 10.000

1.900 - vânzarea clãdirii la preþul de 8.000 lei

4426 "TVA deductibilã"

- plata facturii emise de concesionar 461 "Debitori = % 9.520

diverºi" 7583 "Venituri din vânzarea 8.000
404 "Furnizori de = 5121 "Conturi la bãnci în 11.900 activelor ºi alte operaþii de
imobilizãri" lei" capital"
4427 "TVA colectatã" 1.520
- încasarea facturii
- scoaterea din gestiune a clãdirii luând în calcul ºi
5121 "Conturi la = 461 "Debitori diverºi" 11.900 amortizarea calculatã
bãnci în lei"
% = 212 10.000
Contabilitatea fondului comercial "Construcþii"
2812 "Amortizarea 5.000
construcþiilor"
Fondul comercial este un element care concurã la
6583 "Cheltuieli privind 5.000
menþinerea ºi dezvoltarea potenþialului unitãþii. Acesta
activele cedate ºi alte
referã elemente cum sunt clientela, vadul ºi alte elemente
operaþii de capital"
necorporale. Fondul comercial reprezintã diferenþa între
valoarea de aport, costul de achiziþie ºi suma valorii
fondului de comerþ, a valorii elementelor de activ - scoaterea din gestiune a fodului comercial luând în
înregistrate. calcul ºi amortizarea calculatã

Se achiziþioneazã o clãdire la preþul de 10.000 lei. % = 207 "Fondul 2.000

Datoritã zonei în care se situazã preþul negociat este de comercial"
12.000 lei. Diferenþa de 2.000 lei o reprezintã fondul 2807 "Amortizarea 1.000
comercial. fondului comercial"
6583 "Cheltuieli privind 1.000
- înregistrarea achiziþiei activele cedate ºi alte
operaþii de capital"
% = 404
14.280
"Furnizori
212 "Construcþii" de 10.000 În ediþa urmãtoare vom prezenta problematica
imobilizãri" imobilizãrilor necorporale mai puþin a fondului comercial
207 "Fond comercial" 2.000 prevãzuta de IAS 38.
4426 "TVA deductibilã" 2.280

Andrei Dragomir - expert contabil

22
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)

VALOAREA ÎN VAMÃ (I)
eoarece în România taxele vamale se aplicã "ad
D valorem", stabilirea corectã ºi realã a valorii în
vamã a mãrfurilor importate dobândeºte o importanþã
covârºitoare. Principiile de determinare a valorii în vamã,
care sunt aplicabile în activitatea de vãmuire a mãrfurilor
din import, sunt cele prevãzute în Acordul privind aplicarea
art. VII din Acordul General pentru Tarife ºi Comerþ 1994 -
adoptat de România prin Decretul Consiliului de stat
nr.183/1980, precum ºi în Acordul de la Marrakech privind
constituirea Organizaþiei Mondiale a Comerþului, ratificat
de þara noastrã prin Legea nr.133/22.12.1994, publicatã în
Monitorul Oficial al României nr. 360 bis / 27 decembrie
1994.
Valoarea în vamã a mãrfurilor importate este valoarea
mãrfurilor determinatã în vederea stabilirii drepturilor
vamale de import. Baza de pornire în stabilirea valorii în
vamã o constituie preþul efectiv plãtit sau de plãtit, de un
cumpãrãtor (în cazul de faþã importator) vânzãtorului
(exportatorului din þara de export) sau în beneficiul
acestuia, pentru mãrfurile importate.
Ca feluri de plãþi putem avea :
- plãþi efectuate în mod direct prin numerar, instrumente
negociabile, viramente externe, scrisori de credit,
acreditive;
- plãþi efectuate în mod indirect, ca de exemplu
achitarea de cãtre cumpãrãtor a unei datorii a vânzãtorului
cãtre o terþã persoanã.
O observaþie se impune a fi fãcutã în legaturã cu acest
din urmã aspect ºi anume cã, activitãþile întreprinse de
cumpãrãtor în nume propriu, altele decât cele prevãzute la
art. 8 din Decretul nr. 183/1980, nu sunt considerate ca
platã indirectã fãcutã vânzãtorului, chiar dacã se poate
considera cã vânzãtorul a beneficiat de aceasta; costul
acestor activitãþi nu se va adãuga la preþul efectiv plãtit sau
de plãtit.
Metode de evaluare în vamã
În România prevederile legale referitoare la
determinarea valorii în vamã sunt cuprinse în art. 77-78 din
Codul Vamal ºi mai detaliat în art. 109-114 din
Regulamentul Vamal.
Considerãm necesar o incursiune mai aprofundatã în
metodologia de determinare a valorii în vamã, aceasta
fiind de fapt baza de plecare în stabilirea corectã a
drepturilor vamale de import, care constituie, deopotrivã
obiectivul comun al titularilor operaþiunilor de import ºi al
autoritãþii vamale.
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
Metoda valorii de tranzacþie
- potrivit acestei metode, valoarea în vamã va fi
valoarea de tranzacþie, adicã preþul efectiv plãtit sau de
plãtit al mãrfurilor când acestea sunt vândute la export cu
destinaþia þãrii de import, dupã o ajustare conform art.8 din
Decretul nr. 183/1980. Potrivit acestui articol la preþul
efectiv plãtit sau de plãtit se vor adãuga:
1. elementele urmãtoare în mãsura în care acestea
sunt plãtite de cumpãrãtor, dar nu au fost incluse în preþul
efectiv plãtit sau de plãtit:
- comisioanele ºi cheltuielile de intermediere(cu
excepþia comisioanelor de cumpãrare sunt sume vãrsate
de un importator agentului sau pentru serviciul care a
constat în reprezentarea sa în strãinãtate în vederea
cumpãrãrii mãrfurilor importate, fiind plãþi independente de
plata contravalorii mãrfurilor);
- costurile ambalajelor, considerate în scopuri vamale
ca fãcând un tot unitar cu mãrfurile;
- costurile ambalajului, cuprinzând atât manopera cât ºi
materialele.
2. valoarea calculatã în mod corespunzãtor a
urmãtoarelor produse ºi servicii, atunci când sunt furnizate
direct sau indirect de cumpãrãtor, fãrã cheltuieli sau la
costuri reduse ºi utilizate cu ocazia producerii ºi vânzãrii
pentru export a mãrfurilor importate, în mãsura în care
aceastã valoare nu a fost inclusã în preþul efectiv plãtit:
- materiale, componente, pãrþi ºi elemente similare
încorporate în mãrfurile importate;
- utilaje, matriþe,forme ºi elemente similare utilizate cu
ocazia producerii mãrfurilor importate.
Luarea în considerare a acestor elemente se va face în
mod rezonabil, corespunzator condiþiilor ºi conform
principiilor de contabilitate general admise.
Privitor la valoarea elementului luat în considerare, vom
întâlni trei situaþii:
- dacã importatorul achiziþioneazã elementul menþionat
de la un vânzãtor de care nu este legat, la un cost dat,
acest cost se constituie în valoarea elementului;
- dacã elementul a fost produs de cãtre importator sau
de cãtre o persoana de care este legat, valoarea
elementului este costul producerii sale;
- dacã elementul a fost utilizat înainte de importator, fie
ca a fost plãtit sau nu, sau produs de acesta, costul iniþial
de achiziþie sau de producþie va trebui sã fie micºorat
pentru a se þine cont de utilizare, în scopul obþinerii valorii
elementului.
Valoarea elementului poate fi luatã în considerare
pentru mãrfurile importate:
- integral, la prima vânzare dacã importatorul doreºte
sã plãteascã drepturile de import o singurã datã la întreaga
valoare;
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- parþial, funcþie de numãrul de unitãþi produse pânã în
momentul primei vânzãri.
În cazul unui importator care furnizeazã producãtorului
o matriþã de utilizat în producþia de mãrfuri ce urmeazã a fi
importate ºi care încheie un contract de cumpãrare pentru
1.000 unitãþi din acea producþie. În momentul sosirii primei
tranºe de 100 unitãþi, producãtorul mãrfurilor de import are
realizate 500 de unitãþi. În atare situaþie, importatorul poate
solicita autoritãþii vamale luarea în calcul a valorii matriþei
pentru 100, 500 sau 1.000 de unitãþi
- materiale consumate, cu ocazia producerii mãrfurilor
importate;
- inginerie, dezvoltare, lucrãri de artã ºi design, planuri
ºi schiþe,executate în altã þarã decât þara de import ºi
necesare la producerea mãrfurilor importate.
- valorile de adãugat vor trebui sã se bazeze pe date
obiective ºi cuantificabile, disponibile imediat din sistemul
de evidenþe comerciale ale cumpãrãtorului;
- pentru elementele furnizate de cumpãrãtor ºi pe care
le-a cumpãrat sau închiriat, valoarea de adãugat va fi
costul de cumpãrare sau cel de închiriere;
- elementele care sunt de domeniul public nu vor da loc
la nici o altã adãugire decât a costului copiilor;
- valorile de adãugat vor fi calculate în concordanþã cu
structura întreprinderii, practicile sale de gestiune ºi cu
metodele sale contabile;
- în situaþia în care la producþia elementului respectiv
concurã un anumit numãr de þãri ºi producþia se
eºaloneazã pe o anumitã perioadã, ajustarea va trebui sã
fie limitatã la valoarea efectiv adãugatã acestui element în
afara þãrii de import.
3. Redevenþele ºi drepturile de licenþã referitoare la
mãrfurile de evaluat, pe care cumpãrãtorul este þinut sã le
achite fie direct, fie indirect, ca o condiþie a vânzãrii
mãrfurilor de evaluat, în mãsura în care aceste redevenþe
ºi drepturi de licenþã nu au fost incluse în preþul efectiv
plãtit sau de plãtit.
Redevenþele ºi drepturile de licenþã pot cuprinde,
printre altele, plaþile efectuate pentru brevete, mãrci de
fabricã sau de comerþ ºi drepturi de reproducere. Totuºi, în
momentul determinãrii valorii în vamã, cheltuielile relative
la dreptul de reproducere a mãrfurilor importate în þara de
import nu vor fi adãugate preþului efectiv plãtit sau de plãtit,
pentru mãrfurile de import. Plãþile efectuate de cumpãrãtor
în contrapartida dreptului de a distribui sau de a revinde
mãrfurile importate vor fi adãugate la preþul efectiv plãtit
sau de plãtit dacã aceste plãþi sunt o condiþie pentru
vânzare.
4. Valoarea oricãrei pãrþi a profitului oricãrei revânzãri,
cesiuni sau utilizãri ulterioare a mãrfurilor importate, care
ar reveni direct sau indirect vânzãtorului.
Se vor exclude sau include în valoarea în vamã, în
totalitate sau în parte (conform dispoziþiilor legale ale
fiecãrei þãri - în România conform dispoziþiilor art. 77 alin.2
din Codul Vamal) urmãtoarele elemente:
- cheltuieli de transport al mãrfurilor pânã la portul sau
locul de import;
24
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
- cheltuielile de încãrcare, de descãrcare ºi de
manipulare conexe transportului mãrfurilor pânã la portul
sau locul de import;
- costul asigurãrii pe parcurs extern.
Orice element care va fi adãugat preþului efectiv plãtit
sau de plãtit pentru determinarea valorii în vamã va trebui
sã se bazeze pe date obiective ºi cuantificabile.
Pentru determinarea valorii în vamã, în afara
elementelor menþionate anterior, nici un alt element nu
poate fi adãugat preþului efectiv plãtit sau de plãtit.
Exemple de cheltuieli care nu se cuprind în
valoarea în vamã
- cheltuielile cu lucrãrile de construcþie, de instalare, de
montaj, de întreþinere sau de asistenþã tehnicã aferente
mãrfurilor importate dar efectuate dupã importul acestora;
- costul transportului, dupã import;
- alte drepturi ºi taxe, dupã import;
- transferurile de dividende ºi alte plãþi efectuate de
cumpãrãtor vânzãtorului, cu condiþia ca acestea sã fie
distincte de preþul efectiv plãtit sau de plãtit pentru
mãrfurile importate.
Art.1 din Decretul nr.183/1980 stipuleazã regula de
bazã, ca metodã principalã, dar impune ºi existenþa unor
condiþii pentru aplicarea acesteia cum ar fi:
a) sã nu existe restricþii referitoare la cedarea sau
utilizarea mãrfurilor de cãtre cumpãrãtor altele decât: cele
impuse de lege sau de autoritãþile þãrii de import; care
limiteazã regiunea geograficã în care mãrfurile pot fi
vândute; care nu afecteazã substanþial valoarea mãrfurilor.
Vânzãtorul cere cumpãrãtorului de echipamente
tehnice industriale sã nu revândã sau sã le expunã înainte
de o datã stabilitã de comun acord, marcând astfel, startul
comercializãrii acestor produse din generaþia respectivã.
b) vânzarea sau preþul mãrfurilor sã nu fie subordonate
unor condiþii sau unor prestaþii a cãror valoare nu este
determinabilã pentru ceea ce se referã la mãrfurile de
evaluat.
- preþul efectiv plãtit sau de plãtit se stabileºte de
vânzãtor condiþionând cumpãrãtorul de achiziþionarea altor
mãrfuri în cantitãþi determinate sau în funcþie de preþul altor
mãrfuri pe flux invers(vânzãtorul devine cumpãrãtor ºi
cumpãrãtorul vânzãtor).
c) nici o parte a produsului oricãrei revânzãri, cesiuni
sau utilizãri ulterioare a mãrfurilor de cãtre cumpãrãtor nu
revine direct sau indirect vânzãtorului, afarã de cazul în
care o ajustare corespunzãtoare poate fi fãcutã în virtutea
dispoziþiilor din art.8 al acordului anterior menþionat;
d) cumpãrãtorul ºi vânzãtorul nu sunt legaþi sau, dacã
sunt legaþi, valoarea de tranzacþie sã fie acceptabilã în
scopuri vamale - legãtura existentã între cei doi sã nu
influenþeze valoarea de tranzacþie;

Partenerii de afaceri sunt consideraþi legaþi dacã:
- unul dintre aceºtia doi face parte din direcþia sau
consiliul de administraþie al celeilalte pãrþi ºi reciproc;
- aceºtia sunt legal recunoscuþi ca asociaþi;
- cei doi sunt în relaþie patron-salariat;
- un partener oarecare posedã, controleazã sau deþine
direct sau indirect 5% sau mai mult din acþiunile sau pãrþile
sociale emise, cu drept de vot, de unul sau celãlalt
partener;
- unul din cei doi controleazã pe celãlalt direct sau
indirect;
- cei doi sunt direct sau indirect controlaþi de o terþã
persoanã;
- împreunã, controleazã o terþã persoanã;
- sunt membrii aceleiaºi familii.
În schimburile comerciale efectuate între persoanele
legate, valoarea de tranzacþie poate fi acceptatã, dacã
importatorul va face dovada cã aceasta (valoarea) este
foarte apropiatã de valoarea de tranzacþie între persoane
nelegate, sau pentru mãrfuri identice ori similare.
Aceste criterii se vor utiliza la iniþiativa importatorului ºi
numai în scopul comparaþiei.
Vom avea ca elemente ce trebuie luate în considerare
pentru a stabili dacã o valoare este foarte apropiatã de altã
valoare, urmãtoarele criterii:
- natura mãrfurilor importate;
- natura ramurii de producþie respective;
- sezonul în care sunt importate mãrfurile;
- dacã diferenþa de valoare este semnificativã din punct
de vedere comercial.
Metoda de substituþie
1. Metoda valorii tranzacþionale a mãrfurilor
identice - (prevãzutã de art. 2 din Acord) stabileºte cã
valoarea în vamã va fi valoarea de tranzacþie a mãrfurilor
identice vândute pentru export cu destinaþia aceleiaºi þãri
de import în acelaºi moment sau aproape în acelaºi
moment cu mãrfurile de evaluat.
În decizia de adoptare a prezentei metode pentru
determinarea valorii în vamã se vor avea în vedere
urmãtoarele:
- cã valoarea de tranzacþie a mãrfurilor identice sã fie la
acelaºi nivel comercial;
- mãrfurile identice vândute sã fie în aceeaºi cantitate
sau foarte apropiatã în unitãþi fizice cu mãrfurile de
evaluat;
Dacã, folosind aceastã metodã, se constatã existenþa
mai multor valori de tranzacþie a mãrfurilor identice
tranzacþionate, valoarea mãrfurilor de evaluat (importate)
aleasã, va fi valoarea de tranzacþie cea mai scãzutã.
În situaþia în care mãrfurile importate de evaluat
constau într-o vânzare de 10 unitãþi de mãsurã, iar
singurele mãrfuri identice importate pentru care se
cunoaºte o valoare de tranzacþie au fost vândute într-o
cantitate de 500 unitãþi de mãsurã ºi este recunoscut ca
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
vânzãtorul acordã discounturi de cantitate, atunci
ajustarea necesarã va putea fi operatã invocand preþul
curent al vânzãtorului ºi utilizând preþul aplicabil la o
vânzare de 10 unitãþi de mãsurã.
2. Metoda valorii tranzacþionale a mãrfurilor
similare - (prevãzutã de art. 3 din Acord) acceptã ca
valoarea în vamã poate fi valoarea de tranzacþie a
mãrfurilor similare vândute pentru export, cu destinaþia
aceleiaºi þãri de import ºi exportate în acelaºi moment cu
mãrfurile de evaluat.
ªi în cazul adoptãrii acestei metode este nevoie sã
avem în vedere:
- acelaºi nivel comercial al mãrfurilor de evaluat cu cel
al mãrfurilor similare importate;
- aceeaºi cantitate sau foarte apropiatã a mãrfurilor de
evaluat cu mãrfurile similare importate.
Dacã cele douã condiþii nu sunt realizate atunci se
procedeazã la ajustãri ale valorii de tranzacþie, pe baza de
elemente de probã, care se stabilesc clar cã sunt
rezonabile ºi exacte.
Elementele constitutive ale valorii în vamã
corespunzãtoare mãrfurilor de evaluat se comparã cu cele
ale mãrfurilor similare avute în vedere analizându-se
diferenþele de distanþe ºi modurile de transport.
3. Metoda deductivã a valorii tranzacþionale -
determinarea valorii în vamã a mãrfurilor importate, a
mãrfurilor identice sau similare importate ºi vândute în þara
de import (în aceeaºi stare) se va baza pe preþul unitar
corespunzãtor vânzãrii mãrfurilor importate sau a
mãrfurilor identice/similare, totalizând cantitatea cea mai
ridicatã, fãcutã cãtre persoane nelegate de vânzãtori, în
momentul sau aproape în momentul importului mãrfurilor
de evaluat, sub rezerva urmãtoarelor deduceri:
- comisioane plãtite sau cuvenite ºi cheltuielile
generale;
- cheltuielile obiºnuite de transport ºi de asigurare,
precum ºi cheltuielile conexe care se fac în þara de import;
- drepturile vamale ºi alte taxe naþionale de plãtit în þara
de import cu ocazia importului sau vânzãrii mãrfurilor.
4. Metoda valorii calculate - unde determinarea valorii
în vamã se bazeazã pe o valoare calculatã, care va
cuprinde:
a) costul sau valoarea materiilor prime ºi operaþiilor de
fabricaþie sau al altor lucrãri executate pentru producerea
mãrfurilor importate; costul ambalajelor considerate în
scopuri vamale ca fãcând un tot unitar cu mãrfurile;
costurile ambalajului, cuprinzând atat manopera cât ºi
materialele; valoarea cheltuielilor de transport, a mãrfurilor
pânã la portul sau locul de import; cheltuielile de încãrcare,
de descãrcare ºi de manipulare conexe transportului
mãrfurilor importate pânã la portul sau locul de import;
costul asigurãrii pe parcurs extern;
b) suma totalã pentru beneficiile ºi cheltuielile generale
egale celor care intrã în general în vânzãrile de mãrfuri de
acelaºi fel cu mãrfurile de evaluat care sunt efectuate de
producãtorii mãrfurilor de export.
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
c) costul sau valoarea oricãror cheltuieli de care este
cazul sã se þinã cont, cum ar fi cheltuielile de transport,
încãrcare, descãrcare, manipulare, asigurare pentru
mãrfurile de import pânã la portul sau locul de import.
Valoarea cheltuielilor cu energia, dezvoltarea, lucrãrile
de arta ºi de design, planurile ºi schiþele executate în þara
de import ºi necesare la producerea mãrfurilor importate
nu se vor include decât în mãsura în care aceste lucrãri
sunt în sarcina producãtorului.
Aceastã metodã este aplicabilã atunci când vânzãtorul
ºi cumpãrãtorul sunt legaþi, în înþelesul vamal ºi comercial
sau când producãtorul este dispus sã comunice toate
datele necesare pentru stabilirea costurilor, autoritaþii
vamale din þara de import.
5. Metoda ultimului recurs - se aplicã numai dupã
epuizarea tuturor metodelor enunþate pânã acum ºi se
bazeazã în cea mai mare parte pe valorile în vamã
determinate anterior.
Diferenþierea, faþã de celelalte metode, este datã de
generozitatea cu care o parte din condiþiile impuse pot fi
interpretate, ca de exemplu, se va accepta compararea a
douã mãrfuri produse în þãri diferite ºi expediate în
vederea exportului în þara de import.
O situaþie care ar putea naºte unele comentarii, poate
fi stabilirea valorii în vamã pentru mãrfurile care fac
obiectul unor subvenþii sau prime la export.
Aºadar, în cazul mãrfurilor subvenþionate, valoarea de
tranzacþie nu poate fi respinsã, ca bazã de pornire în
stabilirea valorii în vamã, decât dacã una din condiþiile
enunþate la art. 1, paragraful 1 din Decretul 183/1980, nu
este îndeplinitã.
Problema care apare este în sensul art. 1, pct. 1b), este
faptul cã o subvenþie poate fi consideratã ca o condiþie sau
o prestaþie, cãreia îi este subordonatã vânzarea sau preþul
ºi a cãrei valoare nu poate fi determinatã.
Þinând cont cã principiul de bazã al Acordului privind
aplicarea art. VII din G.A.T.T , este tranzacþia, tot ce
intervine între vânzãtor ºi cumpãrãtor trebuie interpretat
într-un astfel de context ca o obligaþie care leagã
cumpãrãtorul de vânzãtor .
Este necesar sã se stabileascã dacã cuantumul
subvenþiei poate fi considerat ca facând parte din preþul
efectiv plãtit sau de plãtit.
Nota relativã la art. 1 al Acordului precizeazã cã preþul
efectiv plãtit sau de plãtit este plata totalã efectuatã sau de
efectuat de cãtre cumpãrãtor vânzãtorului sau în beneficiul
acestuia, pentru mãrfurile importate.
O subvenþie pe care vânzãtorul o primeºte de la guvern
nu reprezintã o platã fãcutã de cumpãrãtor, deci nu poate
fi consideratã ca fiind parte din preþul efectiv plãtit sau de
plãtit. Art. 8.4 al Acordului precizeazã cã pentru
determinarea valorii în vamã, nu va fi adãugat nici un
element la preþul efectiv plãtit sau de plãtit, cu excepþia
celor prevãzute în acel articol.
Valoarea în vamã se determinã ºi se declarã de
importator cu ajutorul unui formular numit "declaraþie de
26
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
valoare în vamã" însoþit de facturi sau alte documente de
platã a mãrfii, transportului acesteia ºi altor cheltuieli
aferente pe parcurs extern.
Declaraþia de valoare în vamã poate fi depusã la
autoritatea vamalã ºi prin reprezentant legal caz în care
rãspunderea privind realitatea ºi legalitatea întocmirii
acesteia este solidar (a se vedea ºi prevederile art. 78,
alin.1 ºi 2 din Codul Vamal al României).
Declaraþia de valoare în vamã are caracter juridic,
titularul operaþiunii vamale de import asumându-ºi toatã
responsabilitatea privind corecta declarare a valorii în
vamã a mãrfurilor prezentate la vãmuire.
Documentul are rubrici rezervate pentru a fi completate
de reprezentanþii autoritãþii vamale în cazul în care se
exprimã dezacordul cu privire la valoarea în vamã
declaratã de importator, precizând totodatã ºi metoda
agreeatã din Acordul G.A.T.T.
Transformarea în lei a valorii în vamã se face la cursul
de schimb stabilit ºi comunicat, de Banca Naþionalã a
României, în ziua de joi a sãptãmânii curente pentru
sãptãmâna urmãtoare. Cursul este valabil pentru
transformarea în lei a valorii în vamã cuprinse în
declaraþiile vamale înregistrate în cursul acelei sãptãmâni.
Astfel pentru sãptãmâna 18 - 22.04.2005 cursul oficial
comunicat de B.N.R ºi utilizat pentru transformarea în lei a
valorilor din facturile comerciale externe exprimate în euro
este de 36.251 lei iar pentru cele exprimate în dolari cursul
este de 27.936 lei.
Sistemul informatic utilizat de autoritatea vamalã din
þara noastrã dispune de actualizarea automatã a acestor
cursuri valutare dând posibilitatea titularilor de operaþiuni
vamale precum ºi comisionarilor în vamã autorizaþi pe
lângã birourile vamale sã depunã declaraþia de valoare în
vamã corectã în ceea ce priveºte cursul valutar de
transformare.
Declaraþia de valoare în vamã - prevãzutã în anexa nr.
5 din Regulamentul Vamal - este unul dintre puþinele
documente, pe care titularul unei operaþiuni vamale il
poate întocmi la sediul sãu social, înainte de prezentarea
mãrfurilor pentru vãmuire.
Documente solicitate la importul de sãpun de toaletã,
poziþia tarifarã--3401.11.01:
- factura comercialã externã sau invoice;
- documente de transport, exemplificate anterior funcþie
de tipul transportului utilizat;
- dovada de origine, cerificat EUR1 sau declaraþie pe
facturã dacã se doreste aplicarea unui tratament favorabil
adicã o taxã mai redusã decat taxa de bazã;
- declaraþia de conformitate din þara de origine;
- certificat de calitate;
- certificat de abilitare a agentului economic importator
eliberat de Ministerul Sãnãtaþii;
- acordul Ministerului Sãnãtãþii;
-certificat de abilitare eliberat de Ministerul industriilor ºi
Comerþului;
- licenþa de import eliberatã de Ministerul industriilor ºi
comertului.
Dinu Lilicã - director economic

DREPTUL DE AUTOR ªI
DREPTURILE CONEXE (I)
reptul de autor este recunoscut ºi garantat dacã
D sunt îndeplinite condiþiile prevãzute în Legea nr.
8/1996. Dreptul de autor constã în dreptul unei persoane
asupra operei sale literare artistice sau ºtiinþifice, precum ºi
asupra oricãror asemenea opere de creaþie intelectualã.
Subiecte ale dreptului de autor
Conform art. 3 din Legea nr. 8/1996, sunt considerate ca
autori numai persoanele fizice, dar pot beneficia de
protecþia acordatã autorului ºi alte persoane (fizice sau
juridice). Termenul "autor" este definit diferit în normele
juridice, spre exemplu în art. 24 din Codul penal, autor e
chiar persoana care sãvârºeºte în mod nemijlocit fapta
prevãzutã de legea penalã.
În materia dreptului de autor, reglementatã în special în
Legea nr. 8/1996, prin "autor" se înþelege persoana sau
persoanele fizice care au creat opera. Se prezumã a fi
autor, pânã la proba contrarã, persoana sub numele cãreia
opera a fost adusã pentru prima datã la cunoºtinþã publicã.
Când opera a fost adusã la cunoºtinþã publicã sub formã
anonimã sau sub un pseudonim care nu permite
identificarea autorului, dreptul de autor se exercitã de cãtre
persoana fizicã sau juridicã ce o face publicã numai cu
consimþãmântul autorului, atât timp cât acesta nu-ºi
dezvãluie identitatea.
În situaþia în care mai multe persoane fizice creeazã o
operã, aceasta poate fi:
- Opera comunã, este acea opera creatã de mai mulþi
coautori, în colaborare.
Dreptul de autor asupra operei comune aparþine
coautorilor acesteia, între care unul poate fi autorul
principal, în condiþiile prezentei legi.
În lipsa unei convenþii contrare, coautorii nu pot utiliza
opera decât de comun acord. Refuzul consimþãmântului din
partea oricãruia dintre coautori trebuie sã fie temeinic
justificat.
În cazul în care contribuþia fiecãrui coautor este
distinctã, aceasta poate fi utilizatã separat, cu condiþia sã
nu se prejudicieze utilizarea operei comune sau drepturile
celorlalþi coautori.
În cazul utilizãrii operei create în colaborare,
remuneraþia se cuvine coautorilor în proporþiile pe care
aceºtia le-au convenit. În lipsa unei convenþii, remuneraþia
se împarte proporþional cu pãrþile de contribuþie ale autorilor
sau în mod egal, dacã acestea nu se pot stabili.
- Opera colectivã, este opera în care contribuþiile
personale ale coautorilor formeazã un tot, fãrã a fi posibil,
datã fiind natura operei, sã se atribuie un drept distinct
vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.
În lipsa unei convenþii contrare, dreptul de autor asupra
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
operei colective aparþine persoanei fizice sau juridice din
iniþiativa, sub responsabilitatea ºi sub numele cãreia a fost
creatã.
În cazul operelor realizate în cadrul obligaþiilor de
serviciu, drepturile patrimoniale aparþin autorului operei
create în lipsa unei clauze contractuale care sã prevadã
contrariul. Dacã o asemenea clauzã existã, aceasta
urmeazã sã cuprindã termenul pentru care au fost
cesionate drepturile patrimoniale de autor. Dacã în clauza
contractualã nu se precizeazã expres termenul pentru care
drepturile patrimoniale nu vor aparþine creatorului operei,
dupã 3 ani de la data predarea acesteia, drepturile
patrimoniale revin autorului.
Autorul unei opere create în cadrul unui contract
individual de muncã îºi pãstreazã dreptul exclusiv de
utilizare a operei, ca parte din ansamblul creaþiei sale.
Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a
fost creatã în executarea unui contract individual de muncã
sau la comandã, se prezumã cã aparþin, pentru o perioadã
de 3 ani, celui care angajeazã sau persoanei care a fãcut
comanda, dacã prin contract nu s-a prevãzut altfel.
Dupã moartea autorului, exerciþiul dreptului de a
pretinde recunoaºterea calitãþii de autor al operei, precum
ºi, dreptul de a pretinde respectarea integritãþii operei ºi de
a se opune oricãrei modificãri, precum ºi oricãrei atingeri
aduse operei, dacã prejudiciazã onoarea sau reputaþia
autorului se transmit prin moºtenire, potrivit legislaþiei civile,
pe duratã nelimitatã. Dacã nu existã moºtenitori, exerciþiul
acestor drepturi revine Oficiului Român pentru Drepturile
de Autor.
Dupã moartea artistului interpret sau executant,
exerciþiul drepturilor prevãzute la art. 96 din Legea nr.
8/1996, se transmit prin moºtenire, potrivit legislaþiei civile,
pe duratã nelimitatã.
Dacã dupã încetarea protecþiei dreptului de autor, o
persoanã aduce la cunoºtinþa publicã, în mod legal, pentru
prima oarã, o operã nepublicatã înainte, beneficiazã de
protecþia echivalentã cu cea a drepturilor patrimoniale ale
autorului.
Subiecte ale drepturilor conexe
Sunt subiecte de drepturi conexe dreptului de autor:
artiºtii interpreþi sau executanþi, producãtorii de înregistrãri
sonore ºi organismele de radiodifuziune ºi televiziune.
Artiºtii interpreþi sau executanþi sunt conform
prevederilor Legii nr. 8/1996: actorii, cântãreþii, muzicienii,
dansatorii ºi alte persoane care prezintã, cântã, danseazã,
recitã, joacã, interpreteazã, regizeazã, dirijeazã ori executã
în orice altã modalitate o operã literarã sau artisticã, un
spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietãþi, de circ
ori de marionete.
Artiºtii interpreþi sau executanþi nu pot fi titulari de
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
drepturi conexe dreptului de autor decât pentru propriile
interpretãri sau execuþii.
Producãtorul de înregistrãri sonore este persoana fizicã
sau juridicã ce îºi asumã responsabilitatea organizãrii ºi
finanþarea realizãrii primei fixãri a sunetelor, fie cã aceasta
constituie sau nu o operã în sensul prezentei legi.
ªi producãtorii de înregistrãri sonore, asemenea
artiºtilor, nu pot fi titulari de drepturi conexe dreptului de
autor decât pentru propriile înregistrãri.
Prin aceeaºi lege arãtatã mai sus, se considerã
înregistrare sonorã sau fonogramã, orice fixare, exclusiv
sonorã, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori
execuþie a unei opere sau a altor sunete ori a
reprezentãrilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi
metoda ºi suportul utilizate pentru aceastã fixare. Nu se
considerã înregistrare sonorã, o fixare audiovizualã sau
partea sonorã a acesteia ori reprezentarea sa numericã.
Organismele de radiodifuziune ºi televiziune, vor fi ºi ele
titulari de drepturi conexe dreptului de autor decât pentru
propriile emisiuni.
Obiectul dreptului de autor
Fac obiect al dreptului de autor operele originale dar ºi
cele derivate dacã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de
lege.
Conform art. 7 din Legea nr. 8/1996, constituie obiect al
dreptului de autor "operele originale de creaþie intelectualã
în domeniul literar, artistic sau ºtiinþific, oricare ar fi
modalitatea de creaþie, modul sau forma concretã de
exprimare ºi independent de valoarea ºi destinaþia lor".
Astfel de opere sunt arãtate cu titlu de exemplu în
acelaºi art. 7 în felul urmãtor:
- scrierile literare ºi publicistice, conferinþele, predicile,
pledoariile, prelegerile ºi orice alte opere scrise sau orale,
precum ºi programele pentru calculator;
- operele ºtiinþifice, scrise sau orale, cum ar fi:
comunicãrile, studiile, cursurile universitare, manualele
ºcolare, proiectele ºi documentaþiile ºtiinþifice;
- compoziþiile muzicale cu sau fãrã text;
- operele dramatice, dramatico-muzicale, operele
coregrafice ºi pantomimele;
- operele cinematografice, precum ºi orice alte opere
audiovizuale;
- operele fotografice, precum ºi orice alte opere
exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
- operele de artã graficã sau plasticã, cum ar fi: operele
de sculpturã, picturã, gravurã, litografie, artã monumentalã,
scenografie, tapiserie, ceramicã, plastica sticlei ºi a
metalului, desene, design, precum ºi alte opere de artã
aplicatã produselor destinate unei utilizãri practice;
- operele de arhitecturã, inclusiv planºele, machetele ºi
lucrãrile grafice ce formeazã proiectele de arhitecturã;
- lucrãrile plastice, hãrþile ºi desenele din domeniul
topografiei, geografiei ºi ºtiinþei în general;
- operele de artã digitalã.
Pot constitui obiect al operei derivate, creaþiile care au
pornit de la una sau mai multe opere preexistente. Astfel de
opere derivate sunt orice transformãri ale unei opere
28
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
literare, artistice sau ºtiinþifice care reprezintã o muncã
intelectualã de creaþie (ca de exemplu: traducerile,
adaptãrile, aranjamentele muzicale etc.), precum ºi
culegerile de opere literare, artistice sau ºtiinþifice
(enciclopediile, colecþiile bazele de date etc.).
Atunci când obiectul dreptului de autor îl constituie un
portret dintr-o operã, necesitã autorizarea persoanei
reprezentate în respectivul portret. Autorul, proprietarul sau
posesorul acesteia nu are dreptul sã o reproducã sau sã o
comunice public fãrã consimþãmântul persoanei
reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani
dupã moartea sa.
Dacã nu se stipuleazã altfel printr-o convenþie, opera ce
conþine portretul ce reprezintã persoana, poate fi reprodusã
fãrã autorizarea acesteia, dacã:
- persoana este de profesie model sau a primit o
remuneraþie pentru a poza;
- persoana este o personalitate publicã, iar portretul a
fost executat cu ocazia activitãþilor sale publice;
- persoana a cãrei reprezentare constituie numai un
detaliu al unei opere ce prezintã o adunare, un peisaj sau
o manifestare publicã.
Dacã obiectul dreptului de autor îl constituie
corespondenþa adresatã unei persoane, difuzarea acesteia
se poate face numai cu autorizarea destinatarului, iar dupã
moartea acestuia, timp de 20 de ani, se face numai cu
autorizarea succesorilor în caz cã persoana destinatarã nu
ºi-a exprimat o altã dorinþã.
Operele de artã plasticã nu pot fi puse în vânzare decât
cu acordul titularului dreptului de autor care aprobã
exemplarul ce i-a fost supus spre examinare, fiecare
reproducere conþinând obligatoriu un semn convenit care
sã permitã identificarea acestuia.
Conform art. 83 din Legea nr. 8/1996, contractul de
reproducere a unei opere de artã trebuie sã conþinã indicaþii
care sã permitã identificarea operei, cum ar fi o descriere
sumarã, o schiþã, un desen, o fotografie, precum ºi referiri
la semnãtura autorului.
Instrumentele special create pentru reproducerea
operei trebuie sã fie distruse sau fãcute inutilizabile, dacã
titularul dreptului de autor asupra operei nu le
achiziþioneazã ºi dacã nu s-a convenit altfel.
Orice studiu ºi proiect de arhitecturã expus în
apropierea ºantierului operei de arhitecturã, precum ºi
construcþia realizatã dupã acestea trebuie sã poarte scris,
la loc vizibil, numele autorului, dacã prin contract nu s-a
convenit altfel.
Executarea unui proiect de arhitecturã, prin copierea
totalã sau parþialã a unei opere arhitecturale deja existente,
nu poate fi fãcutã decât cu acordul titularului dreptului de
autor asupra proiectului copiat.
Când autorul fotografii a încadrat în aceasta, o operã de
artã, el nu poate exploata propria operã fotograficã dacã
prejudiciazã prin aceasta, drepturile autorului operei de artã

reproduse.
Conform Legii nr. 8/1996, sunt considerate opere
fotografice ºi fotogramele peliculelor cinematografice.
Se considerã cã odatã cu înstrãinarea negativului unei
opere fotografice se transmit ºi drepturile patrimoniale
asupra acesteia, dacã nu sa prevãzut altfel printr-un
contract.
Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a
fost creatã în executarea unui contract individual de muncã
sau la comandã, se prezumã cã aparþin, pentru o perioadã
de 3 ani, celui care angajeazã sau persoanei care a fãcut
comanda, dacã prin contract nu s-a prevãzut altfel.
Conform art. 72, Legea nr. 8/1996 protejeazã
programele pentru calculator care includ orice expresie a
unui program, programele de aplicaþie ºi sistemele de
operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursã
sau cod-obiect, materialul de concepþie pregãtitor, precum
ºi manualele.
Autorul unui program pentru calculator beneficiazã în
mod corespunzator de drepturile prevãzute de Legea nr.
8/1996. Dacã nu s-a încheiat o convenþie în care sã se
stipuleze cã, drepturile patrimoniale de autor asupra
programelor pentru calculator, create de unul sau de mai
mulþi angajaþi în exercitarea atribuþiilor de serviciu, le vor
aparþine, aceste drepturi patrimoniale vor aparþine celui
care angajeazã.
Programul pentru calculator poate fi dat în folosinþã unor
utilizatori care vor avea urmãtoarele drepturi ºi obligaþii:
- utilizatorul are dreptul de a folosi programul pentru
calculator exclusiv numai dacã în contractul încheiat între
utilizator ºi titularului dreptului de autor, se stipuleazã
expres aceasta.
- utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane
dreptul de utilizare a programului pentru calculator,
cesiunea dreptului de utilizare a unui program aparþine
celui ce deþine dreptul de autor.
- utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator
poate face, fãrã autorizarea autorului, o copie de arhivã sau
de siguranþã, în mãsura în care aceasta este necesarã
pentru asigurarea utilizãrii programului.
- nu trebuie autorizarea titularului dreptului de autor
pentru actele prevãzute la art. 73 lit. a) ºi b), dacã acestea
sunt necesare pentru a permite dobânditorului sã utilizeze
programul pentru calculator într-un mod corespunzãtor
destinaþiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.
Dacã existã o convenþie contrarã celor spuse mai sus,
aplicarea acesteia va fi obligatorie.
- autorizarea titularului dreptului de autor este
obligatorie atunci când reproducerea codului sau
traducerea formei acestui cod este indispensabilã pentru
obþinerea informaþiilor necesare interoperabilitãþii unui
program pentru calculator cu alte programe pentru
calculator, dacã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de art.
78 din Legea nr. 8/1996.
Dispoziþiile cap. VI, Titlul I din Legea nr. 8/1996, nu se
aplicã programelor pentru calculator.
g) Dacã obiectul dreptului de autor îl constituie o operã
audiovizualã, atunci aceasta trebuie exprimatã printr-un
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
procedeu similar cinematografiei, care utilizeazã imaginea
sau combinarea sunetului cu imaginea.
Regizorul sau realizatorul operei audiovizuale este
persoana fizicã ce îºi asumã conducerea creãrii ºi realizãrii
operei audiovizuale, în calitate de autor principal.
Producãtorul unei opere audiovizuale este persoana
fizicã sau juridicã ce îºi asuma responsabilitatea producerii
operei ºi, în aceastã calitate, organizeazã realizarea operei
ºi furnizeazã mijloacele necesare tehnice ºi financiare.
Sunt consideraþi a fi autori ai operei audiovizuale, în
condiþiile prevãzute la art. 5 din Legea nr. 8/1996, regizorul
sau realizatorul, autorul adaptãrii, autorul scenariului,
autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru
opera audiovizualã ºi autorul grafic pentru operele de
animaþie sau al secvenþelor de animaþie, când acestea
reprezintã o parte importantã a operei. În contractul dintre
producãtorul ºi regizorul sau realizatorul operei, pãrþile pot
conveni sã fie incluºi ca autori ai operei audiovizuale ºi alþi
creatori care au contribuit substanþial la crearea acesteia.
Dacã unul din autorii mai sus arãtaþi nu-ºi duce la capãt
opera deja începutã, aceastã operã poate fi definitivatã de
cãtre un alt autor, primul având dreptul la remuneraþie
pentru contribuþia avutã.
Numai autorul principal se poate opune aducerii la
cunoºtinþa publicã, precum ºi exploatãrii în orice fel a
versiunii definitive a acesteia.
Dacã nu existã o convenþie contrarã, atât autorii operei
audiovizuale, cât ºi autorii care ºi-au adus contribuþii la
aceasta, îºi pãstreazã toate drepturile de exploatare
separatã a propriilor contribuþii, în condiþiile prezentei legi.
Opera audiovizualã existentã, poate fi adaptatã
transformatã sau inclusã într-o nouã operã audiovizualã, de
cãtre titularul dreptului de autor dar ºi de un producãtor ce
ia fost transferat un asemenea drept de cãtre autorul
principal.
Dacã nu sa convenit altfel, remuneraþia pentru fiecare
mod de exploatare a operei audivizuale este proporþionalã
cu încasãrile brute rezultate din exploatare.
Când obiectul dreptului de autor îl constituie desenele ºi
modelele industriale, acestea sunt recunoscute ºi protejate
prin eliberarea unui titlu de protecþie de cãtre Oficiul de Stat
pentru Invenþii ºi Mãrci, în condiþiile Legii nr. 129/1992.
Conform art. 2 din aceastã lege, titlul de protecþie este
certificatul de înregistrare a desenului sau modelului
industrial, care conferã titularului sãu un drept exclusiv de
exploatare pe teritoriul României.
Dreptul de a-ºi elibera certificatul de înregistrare
aparþine autorului desenului sau modelului industrial ori
succesorului sãu în drepturi. Dacã mai multe persoane au
creat acelaºi desen sau model industrial, independent una
de alta, dreptul la eliberarea certificatului aparþine aceleia
care a depus cea dintâi cererea de înregistrare la Oficiul de
Stat pentru Invenþii ºi Mãrci sau, dacã o prioritate a fost
recunoscutã, aceleia a cãrei cerere are cea mai veche datã
de prioritate.
Dacã autorul este salariat ºi realizeazã desenele sau
modelele industriale în executarea fie a unui contract de
muncã ce prevede o misiune creativã care corespunde cu
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
funcþiile sale efective, fie a unei misiuni de cercetare care i-
Rãspunsul la
a fost încredinþatã în mod expres, în lipsa unei prevederi
contractuale contrare, dreptul la eliberarea certificatului de
înregistrare a desenului sau modelului industrial aparþine
unitãþii. Dacã acest drept îi este conferit salariatului,
unitatea are un drept de preferinþã la încheierea unui
contract de cesiune sau licenþã neexclusivã ce trebuie
exercitat în termen de 3 luni de la data ofertei salariatului.
Acest certificat de înregistrare a desenului sau modelului
industrial conferã titularului dreptul de a interzice terþilor sã
efectueze fãrã autorizarea sa, actele prevãzute la art. 29
din Legea nr. 129/1992, ºi anume: reproducerea,
fabricarea, comercializarea sau oferirea spre vânzare,
folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializãrii,
oferirii spre vânzare sau folosirii desenului sau modelului
industrial al produsului în care acesta este încorporat.
Autorul, titular al certificatului de înregistrare a desenului
sau modelului industrial, beneficiazã de drepturi
patrimoniale stabilite pe baza de contract cu persoanele
care exploateazã desenul sau modelul industrial.
Certificatul de înregistrare a desenului sau modelului
industrial, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci,
poate fi anulat, în tot sau în parte, la cererea unei persoane
interesate, în cazul când se constatã cã, la data înregistrãrii
cererii, nu erau îndeplinite condiþiile pentru acordarea
protecþiei.
Obiecte ce nu pot fi încadrate sub
protecþia dreptului de autor
Conform Legii nr. 8/1996, nu pot beneficia de protecþia
legalã a dreptului de autor:
- ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ºtiinþifice,
procedeele, metodele de funcþionare sau conceptele
matematice ca atare ºi invenþiile, conþinute într-o operã,
oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau
de exprimare;
- textele oficiale de naturã politicã, legislativã,
administrativã, judiciarã ºi traducerile oficiale ale acestora;
- simbolurile oficiale ale statului, ale autoritãþilor publice
ºi ale organizaþiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul,
emblema, blazonul, insigna, ecusonul ºi medalia;
- mijloacele de platã;
- ºtirile ºi informaþiile de presã;
- simplele fapte ºi date;
- fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel,
desene tehnice ºi altele asemenea;
- ideile, procedeele, metodele de funcþionare,
conceptele matematice ºi principiile care stau la baza
oricãrui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv
acelea care stau la baza interfeþelor sale.
Conform art. 11 din Legea nr. 129/1992, sunt excluse de
la protecþie desenele sau modelele industriale ale cãror
destinaþie ºi aspect contravin ordinii publice sau bunelor
moravuri.
În ediþia urmãtoare vom trata în continuare tema
Drepturilor de autor ºi a drepturilor conexe ºi anume
drepturile patrimoniale ºi morale ale dreptului de autor.
Mirona Serac - economist
30
www.RezonRomania.net ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
ÎNTREBARE - Alin Zmarandoiuz
„O angajatã a nascut pe 14.11.2005 ºi acum este în
concediu de lãuzie. Din 25.10.2005 este în concediu
prenatal. Aº vrea sã ºtiu când poate sã intre în concediu
de creºterea copilului ºi ce modalitate de încasare a
indemnizaþiei pentru creºterea copilului existã, pentru a nu
fi obligatã sã ridice banii de la locul de muncã. Este posibil
sã ridice banii pe altã cale (poºtã, bancã, card)?"
Rãspuns:
Conform Legii 19/2000 cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, art.118 alin. (1), asiguratele au dreptul la o
perioadã de 126 de zile calendaristice, de concediul pentru
sarcinã ºi lãuzie, perioadã în care beneficiazã de
indemnizaþie de maternitate. Conform prevederilor art.119
concediul pentru sarcinã se acordã pe o perioada de 63
zile înainte de naºtere, iar concediul lãuzie pe o perioadã
de 63 zile dupã naºtere.
Concediul pentru sarcinã ºi lãuzie se compenseazã
între ele, în funcþie de recomandarea medicului ºi de
opþiunea persoanei beneficiare. Cuantumul lunar al
indemnizaþiei de maternitate se acordã în procent de 85%
din baza de calcul stabilitã conform art. 99, alin (1).
Suma respectivã va fi viratã de casa de pensii
societãþii, pe baza declaraþiei lunare iar societatea este
obligatã sa plateascã asiguratei suma respectivã cel târziu
la data lichidãrii drepturilor salariale pentru luna respectivã.
Astfel chiar dacã banii vor fi viraþi prin bancã, poºtã, card
acest lucru se va realiza tot prin intermediul societãþii
respective.
ÎNTREBARE - Ludovic Ilieº
"Ce condiþii trebuiesc îndeplinite pentru ca cheltuielile
cu carburanþii auto sa fie deductibile din punct de vedere
fiscal?"
Rãspuns:
Bonurile de benzinã ºi motorinã, pentru a putea fi
înregistrate ca ºi cheltuialã deductibilã ºi sã se deducã
TVA-ul aferent, trebuie sã conþinã numele agentului
economic, codul unic de înregistrare, numãrul de
înmatriculare al autoturismului ºi sã poarte ºtampila unitãþii
emitente conform OUG 28/1999 ºi Ordinul
1714/14.11.2005.

întrebarea dumneavoastrã
ÎNTREBARE - Cristian Barabula
"Cum se contabilizeazã discount-ul acordat pentru
plata în termen. Este o cheltuialã deductibilã?"
Rãspuns:
Discount-ul acordat pe facturã nu se contabilizeazã
separat se scade din valoarea facturii.
În cazul în care se emite factura separatã de discount,
aceasta se contabilizeazã în contul 667 "Cheltuieli privind
sconturile acordate" în contabilitatea furnizorului care
acordã discount-ul iar în contabilitatea beneficiarului va fi
înregistrat ca un venit care se contabilizeazã prin
intermediul contului 767 "Venituri din sconturi obþinute".
ÎNTREBARE - Denisa Pârvulescu
"Ce document trebuie întocmit la returnarea în casieria
societãþii a sumei integrale luate ca avans spre decontare
pentru cumpararea unor materiale, de exemplu, care nu
s-au mai achiziþionat?"
Rãspuns:
Pentru încasarea prin caseria societãþii a sumelor
restituite din avans nefolosit cât ºi a sumelor împrumutate
de la acþionari sau alte persoane fizice ºi juridice se
întocmeºte chitanþã fiscalã conform HG 831/1997.
ÎNTREBARE - Ing. ªtefãnucã Constantin
"Cum se înregistreazã facilitãþile acordate ºi anume
sumele încasate de cãtre societãþi de la Agenþiile pentru
Ocuparea Forþei de Muncã pentru fiecare persoanã
încadratã, privind angajarea absolventilor, precum ºi
angajarea persoanelor peste 45 de ani, conform
dispozitiilor art. 80 si 85 ai Legii 76/2002?"
Rãspuns:
Facilitãþile acordate prin încheierea convenþiilor cu
Agenþiile pentru Ocuparea Forþei de Muncã conform Legii
571/2003 Capitolul II ºi IV nu si impoziteazã ºi se
înregistreazã prin formula contabilã:
5121 "Conturi la = 7582 "Venituri din donaþii ºi
bãnci în lei" subvenþii primite"
ianuarie, 2006, nr. 1 (5)
Expert Contabil
ÎNTREBARE - Cãtãlina Nagy
"Dacã al doilea copil se naºte înainte de împlinirea
vârstei de doi ani a primului copil, când are dreptul la
îndemnizaþia pentru creºterea copilului? Care este baza
de calcul a concediului de maternitate, sarcinã ºi lãuzie,
pentru cazul menþionat mai sus?
Rãspuns:
În acest caz se poate beneficia de indemnizaþia pentru
creºtere copil prin depunerea cererii de acordare ºi dupã
executarea celor 42 de zile de concediu de lãuzie.
Conform Legii 19/2000 cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, art.118 alin. (1), asiguratele au dreptul la o
perioadã de 126 de zile calendaristice, de concediul
pentru sarcinã ºi lãuzie, perioadã în care beneficiazã de
indemnizaþie de maternitate.
Baza de calcul stabilitã conform urmãtoarelor
prevederi ale Legii 19/2000:
"Art. 38 - (1) În sistemul public se asimileazã stagiului
de cotizare ºi perioadele necontributive, denumite în
continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat sau beneficiazã de drepturi de asigurãri
sociale, cu excepþia celor prevãzute la art. 40 lit. a)-c) ºi
e)."
"Art. 99 - (1) Baza de calcul a indemnizaþiilor de
asigurãri sociale prevãzute la art. 98 alin. (1) lit. a), b), c)
ºi e) se determinã ca medie a veniturilor lunare din
ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical
înscrise în certificatul de concediu medical, pe baza
cãrora s-a datorat sau, dupã caz, s-a achitat contribuþia
individualã de asigurãri sociale în lunile respective,
conform prevederilor art. 23, ºi/sau drepturile prevãzute la
alin. (9) sau (10), dupã caz, din cele 12 luni din care s-a
constituit stagiul de cotizare."
"Art. 99 - (10) Pentru perioadele asimilate prevãzute la
art. 38 alin. (1) lit. a), inclusiv cele realizate anterior intrãrii
în vigoare a prezentei legi, la determinarea bazei de
calcul a indemnizaþiilor de asigurãri sociale se utilizeazã
cuantumul drepturilor de asigurãri sociale de care s-a
beneficiat în perioadele respective."
Astfel baza de calcul a indemnizaþiei de concediu
maternitate, sarcinã ºi lãuzie, va fi cea care a fost
calculatã ºi în cazul primului copil nãscut.
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
www.contabconsultver.ro
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Anul 2006 a
debutat cu
intrarea în vigoare
a numeroase
modificãri
legislative dintre
care am prezentat problematica
impozitului pe venit, a impozitului
pe clãdiri ºi aspecte privind taxa pe
valoarea adãugatã.
În secþiunea aferentã
contabilitãþii practice vom trata pe
baza studiilor de caz tema
imobilizãrilor necorporale ºi
contabilitatea mãrfurilor în
unitãþile de alimentaþie publicã.
Vom continua discuþia începutã
în ediþia anterioarã privind
drepturile de autor ºi drepturile
conexe ºi valoarea în vamã.
Rubrica "Rãspunsul la
întrebarea dumneavoastrã"
menþine dialogul direct cu
dumneavoastrã abordând aspectele
practice cu care vã confruntaþi.
Vã invitãm sã parcurgem în
continuare materialele enumerate
mai sus în stilul specific publicaþiei
noastre ºi anume sã dãm curs
dialogului între specialiºti.
Mirona Serac
CONTABILITATEA ASPECTE PRIVIND
MÃRFURILOR - TAXA PE VALOAREA
STUDIU DE CAZ - ADÃUGATÃ
UNITÃÞILE DE
ALIMENTAÞIE
PUBLICÃ
pag. 13
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
CONTABILITATEA
IMOBILIZÃRILOR
NECORPORALE (II)
aplicarea IAS 38
Andrei Dragomir - expert contabil
Studiu de caz privind
Exemplul 1
cheltuielile de cercetare
- dezvoltare În exerciþiul financiar N-2 societatea
A a realizat activitate de cercetare
tandardul IAS 38 se aplicã
S imobilizãrilor necorporale cu
excepþia fondului comercial ºi anume
proprie cu scopul realizãrii unor noi
produse în cuantum de 15.000 lei. În
aceeaºi perioadã a realizat ºi activitãþi
acelor active necorporale pentru care
de dezvoltare proprie în cuantum de
nu sunt elaborate standarde specifice.
Astfel, IAS 38 se aplicã cheltuielilor de 17.000 lei. La sfârºitul exerciþiului
constituire, de cercetare dezvoltare, de financiar nu au fost îndeplinite condiþiile
pregãtire profesionalã, de publicitate, prevãzute în IAS 38 pentru ca aceste
licenþe, mãrci, produse software de cheltuieli sã fie recunoscute ca active
calculator etc. necorporale. (continuare în pagina 4)
IMPOZITUL PE CLÃDIRI
modificãri legislative la 1 ianuarie 2006
Anca Buga - director economic
Modificãri legislative Clãdirile retrocedate potrivit art. 1,
alineatul 6 din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 94/2000 privind
lãdirile restituite potrivit art. 16
C din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate
retrocedarea unor bunuri imobile care
au aparþinut cultelor religioase din
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 România, aprobatã cu modificãri ºi
- 22 decembrie 1989: completãri de Legea 501/2002.
(continuare în pagina 7)
VALOAREA INDEX LEGISLATIV
ÎN VAMÃ (II) AL MODIFICÃRILOR
PRIVIND IMPOZITUL
PE VENIT
pag. 20 pag. 21 pag. 23
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:

CONDUCERE CONTABILITATEA IMOBILIZÃRILOR NECORPORALE (II) -

Dan Miheºan APLICAREA IAS 38
Dragoº Stoica Andrei Dragomir - expert contabil pag. 1
COORDONATOR

Mirona Serac IMPOZITUL PE CLÃDIRI - MODIFICÃRI LEGISLATIVE LA 1

COLECTIV DE AUTORI IANUARIE 2006
Anca Buga - director economic pag. 1
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir CONTABILITATEA MÃRFURILOR - STUDIU DE CAZ -
Diana Avram
UNITÃÞILE DE ALIMENTAÞIE PUBLICÃ
TEHNOREDACTARE Mirona Serac - economist pag. 13

Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ DREPTUL DE AUTOR ªI DREPTURILE CONEXE (II)
REDACTARE ªI Mirona Serac - economist pag. 15
CORECTURÃ

Diana Moraru
Andreea Bãlãlãu ASPECTE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADÃUGATÃ
Anca Buga - director economic pag. 20
ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“ VALOAREA ÎN VAMÃ (II)
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti Dinu Lilicã - director economic pag. 21

E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro INDEX LEGISLATIV AL MODIFICÃRILOR PRIVIND

IMPOZITUL PE VENIT
TELEFOANE
Dragomir Andrei - expert contabil pag. 23
021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI RÃSPUNSUL LA ÎNTREBAREA DUMNEAVOASTRÃ

Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 31
office@rezon.ro
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil

(urmare din pagina 1)

CONTABILITATEA IMOBILIZÃRILOR
NECORPORALE (II)
aplicarea IAS 38
Cheltuielile ocazionate de activitãþile de cercetare - 681 "Cheltuieli de = 2803 "Amortizarea
dezvoltare desfãºurate au fost înregistrate astfel: exploatare privind cheltuielilor de
- diverse cheltuieli de cercetare 1.250
amortizãrile ºi dezvoltare"
provizioanele"
Clasa 6 = Clasa 2,3,4,5 15.000
În exerciþiul financiar N+1 s-a înregistrat amortizarea
- diverse cheltuieli de dezvoltare acestor cheltuieli ºi la sfârºitul perioadei societate A va
recunoaºte o depreciere de 500 lei pentru activele
Clasa 6 = Clasa 2,3,4,5 17.000
necorporale respective.

În exerciþiul financiar N-1 s-au înregistrat cheltuieli de - amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

dezvoltare în cuantum de 6.000 lei pânã la data de 1 iulie
moment în care acestea puteau fi recunoscute ca active 681 "Cheltuieli de = 2803 "Amortizarea
necorporale. Pânã la sfârºitul exerciþiului financiar s-au exploatare privind cheltuielilor de 1.500
mai înregistrat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 6.500 amortizãrile ºi dezvoltare"
lei. Înregisrãrile contabile vor fi urmãtoarele: provizioanele"

- diverse cheltuieli de dezvoltare - constituirea provizionului de depreciere

Clasa 6 = Clasa 1,2,3,4,5 12.500 681 "Cheltuieli de = 2903 "Ajustãri

exploatare privind pentru deprecierea 500
- recunoaºterea cheltuielilor de dezvoltare amortizãrile ºi cheltuielilor de
provizioanele" dezvoltare"
= 721 "Venituri din
233 "Imobilizãri
producþia de
necorporale în curs 6.500 Exemplul 2
imobilizãri
de execuþie"
necorporale"
În exerciþiul financiar N-3 o societate B a capitalizat
cheltuieli de dezvoltare de 5.000 lei care se vor amortiza în
În exerciþiul financiar N s-au desfãºurat activitãþi de decurs de 5 ani din exerciþiul N-2. În cursul exerciþiului
dezvoltare în cuantum de 1.000 lei finalizate, recepþionate financiar N-1 se constatã cã nu se mai îndeplinesc
ºi date în folosinþã la 28 februarie cu o duratã de utilizare condiþiile de capitalizare iar cheltuielile de dezvoltare se
estimatã de 5 ani. Metoda de amortizare folositã va fi cea vor înregistra ca rezultat. La închiderea exerciþiului N se
liniarã. constatã cã respectivele cheltuieli de dezvoltare
îndeplinesc din nou condiþiile de capitalizare. În acest caz
- diverse cheltuieli de dezvoltare înregistrãrile contabile aferente operaþiilor vor fi
urmãtoarele:
Clasa 6 = Clasa 2,3,4,5 1.000
- în exerciþiul N-3
- trecerea în utilizare ca active de dezvoltare finalizate
Clasa 6 = Clasa 2,3,4,5 5.000
203 "Cheltuieli de = % 7.500
dezvoltare" 203 "Cheltuieli de = 721 "Venituri din
233 "Imobilizãri 6.500
necorporale în curs de dezvoltare" producþia de
imobilizãri 5.000
execuþie"
necorporale"
721 "Venituri din 1.000
producþia de imobilizãri - exerciþiul N-2
necorporale" 681 "Cheltuieli de = 2803 "Amortizarea
exploatare privind cheltuielilor de
- înregistrarea amortizãrii cheltuielilor de dezvoltare = 1.000
amortizãrile ºi dezvoltare"
(7.500 / 5) x 10/12 = 1.250 provizioanele"

4
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
 Expert Contabil

- în situaþia în care intrarea a avut loc în urma unei

- exerciþiul N-1 combinãri de întrepridere prin achiziþie se va proceda la
realocare elementului asupra fondului comercial negativ
% = 203 "Cheltuieli 5.000 rezultat din achiziþia respectivã ºi se va recalcula
de dezvoltare" amortizarea ºi valoarea contabilã brutã ºi netã a
respectivului fond comercial asemeni situaþiei în care
2803 "Amortizarea 1.000
activul necorporal ar fi facut parte din fondul comercial din
cheltuielilor de dezvoltare"
momentul iniþial.
6583 "Cheltuieli privind 4.000
activele cedate ºi alte % = 208 "Alte
operaþii de capital" 2.000
imobilizãri
2808 "Amortizarea altor necorporale" 500
- exerciþiul N imobilizãri necorporale"
207 "Fond comercial" 1.500
Cheltuielile de recapitalizat la sfârºitul anului N sunt
cele care ar ramâne de amortizat la sfârºitul exerciþiului N = 2807 "Amortizarea
207 "Fond 500
în situaþia în care nu ar fi fost reintegrate în rezultatul fondului comercial"
comercial"
exerciþiului N-1.

Amortizarea aferentã exerciþiilor N-2 + N-1 + N = 5.000 Situaþia B

x 3/5 = 3.000
În situaþia în care un element necorporal a fost
Cheltuielile de recapitalizat = 5.000 - 3.000 = 2.000
recunoscut ca activ iar la data aplicãrii IAS 38 îndeplineºte
condiþiile pentru a fi recunoscut ca activ necorporal. Astfel
203 "Cheltuieli de = 721 "Venituri din
vom disting trei situaþii: a) dacã activul a fost recunoscut
dezvoltare" producþia de 2.000 iniþial la cost se va considera ca atare; b) dacã a fost
imobilizãri
recunoscut la altã valoare decât costul atunci va fi
necorporale"
recunoscut ca element necorporal ºi va fi reevaluat la cost,
mai puþin amortizarea cumulatã determinatã conform IAS,
Exemplul 3
astfel dacã activul a fost reevaluat la un cost de 13.000 lei
se va corecta amortizarea; c)dacã nu se poate determina
Vom trata situaþiile posibile aferente perioadei de
costul activului se va elimina din bilanþ.
tranziþie a aplicãrii IAS 38. Considerãm un activ necorporal
- soft de calculator - la valoare de intrare de 2.000 lei, o
b)
amortizare cumulatã de 500 lei ºi o duratã de amortizare
de 4 ani.
6811 "Cheltuieli de = 280 "Amortizarea
exploatare privind altor imobilizãri 100
Situaþia A amortizarea imobilizãrilor" necorporale"

Unul din elementele necorporale a fost recunoscut

iniþial ca activ separat iar la introducerea IAS 38 elementul c)
respectiv nu îndeplineºte condiþiile necesare pentru a fi
recunoscut ca activ necorporal. % = 208 "Alte 2.000
În funcþie de modalitatea de intrare vom aplica diverse imobilizãri
tratamente. 2808 "Amortizarea altor necorporale" 500
imobilizãri necorporale"
- în situaþia în care elementul a fost obþinut din resurse
6583 "Cheltuieli privind
ºi producþie proprie sau a fost a fost achiziþionat va fi scos 1.500
activele cedate ºi alte
din evidenþã.
operaþii de capital"

% = 208 "Alte 2.000

imobilizãri Situaþia C
2808 "Amortizarea altor necorporale" 500
imobilizãri necorporale" În situaþia în care un element întruneºte condiþiile de
6583 "Cheltuieli privind recunoaºtere ca activ necorporal dar nu a fost recunoscut
1.500 anterior aplicãrii IAS 38, se va proceda astfel:
activele cedate ºi alte
operaþii de capital"

5
februarie, 2006, nr. 2 (6) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

a) dacã elementul a intrat prin achiziþie sau din valoarea ce ar fi trebuit amortizatã pânã la acea datã este
producþie va fi scos din bilanþ în cuantum de 200 lei ºi vom realiza înregistrarea aferentã.

% = 208 "Alte 6811 "Cheltuieli de = 2808 "Amortizarea

2.000
imobilizãri exploatare privind altor imobilizãri 200
2808 "Amortizarea altor necorporale" amortizarea imobilizãrilor" necorporale"
500
imobilizãri necorporale"
6583 "Cheltuieli privind
1.500
activele cedate ºi alte Situaþia F
operaþii de capital"
În situaþia în care activul a fost recunoscut prin
b) dacã elementul a intrat printr-o combinare de
aplicarea prevederilor IAS 38 ºi a fost înregistrat la
întreprindere, pe cele de achiziþie ºi a constituit o
valoarea de reevaluare determinatã fãrã referire la o piaþã
componentã a fondului comercial recunoscut, acesta va fi
activã, se va proceda în funcþie de particularitãþi astfel:
recunoscut (recomandat dar nu obligatoriu). În situaþia în
care este recunoscut se va calcula valoarea contabilã a
a) în cazul în care la data aplicãrii IAS 38 existã o piaþã
activului la cost sau la valoarea reevaluatã mai puþin
activã valoarea de reevaluare va fi determinatã în raport cu
amortizarea acumulatã ºi se va ajusta fondul comercial
preþurile pieþei. Diferenþa de reevaluare se va contabiliza
recunoscut la data achiziþiei ca ºi cum activul necorporal
ca o creºtere a structurii de capital propriu prin contul
nu ar fi fost inclus niciodatã în acel fond comercial.
"Rezerve din reevaluare' sau va fi regularizatã pe seama
% = 208 "Alte cheltuielilor ºi a veniturilor.
2.000
imobilizãri
2808 "Amortizarea altor necorporale" b) presupunem cã valoarea justã a activului necorporal
500
imobilizãri necorporale" este de 1.800 lei. Înregistrarea contabilã va fi urmãtoarea:
6583 "Cheltuieli privind =
1.500 208 "Alte imobilizãri 105 "Rezerve din
activele cedate ºi alte 300
necorporale" reevaluare"
operaþii de capital"

2071 "Fond = 7583 "Venituri din
vânzarea activelor ºi
comercial pozitiv"
alte operaþii de capital"
Situaþia D
Calculul amortizãrii pentru urmãtorii ani = (1.500 + 300)
1.500
/ 3 = 600
6811 "Cheltuieli de = 2808 "Amortizarea
exploatare privind altor imobilizãri 600
amortizarea imobilizãrilor" necorporale"

În situaþia în care un activ necorporal, recunoscut ca

c) în situaþia în care nu existã o piaþã activã pentru
atare la data aplicãrii IAS 38, nu a fost amortizat pânã la
determinarea valorii de reevaluare a activului respectiv se
acea datã se va determina valoarea amortizãrii care ar fi
vor elimina efectele reevaluãrilor efectuate anterior
trebuit sã fie calculatã ºi înregistratã ºi valoarea netã a
aplicãrii IAS 38 ºi se va determina valoarea activului
activului contabil.
necorporal la nivelul costului de intrare din care se va
scãdea amortizarea determinatã conform IAS.
Astfel, se va face înregistrarea corespunzãtoare a
Presupunem cã IAS 38 se aplicã la 2 ani de folosire a
amortizãrii:
activului iar acesta a fost reevaluat în anul 2 de utilizare.

6583 "Cheltuieli privind = 208 "Alte Vom anula efectele din reevaluare:
activele cedate ºi alte imobilizãri 500
105 "Rezerve din = 208 "Alte imobilizãri
operaþii de capital" necorporale" 300
reevaluare" necorporale"

Situaþia E 6811 "Cheltuieli de = 2808 "Amortizarea

exploatare privind altor imobilizãri 600
În situaþia în care un activ necorporal a fost recunoscut amortizarea imobilizãrilor" necorporale"
ca atare ºi amortizat dar pentru care la data aplicãrii IAS
În anul 3 de utilizare se va efectua înregistrarea:
se constatã cã valoarea amortizãrii calculate este diferitã
de cea determinatã prin aplicarea IAS 38, valoarea de 6811 "Cheltuieli de = 2808 "Amortizarea
intrare a activului respectiv nu va fi modificatã cu diferenþa exploatare privind altor imobilizãri 500
determinatã pentru amortizare. Astfel, presupunem cã amortizarea imobilizãrilor" necorporale"

6
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
 Expert Contabil

(urmare din pagina 1)

IMPOZITUL PE CLÃDIRI
modificãri legislative la 1 ianuarie 2006
Clãdirile restituite potrivit art. 6, alineatul 5 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor
bunuri imobile care au fost ale comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România, aprobatã cu
modificãri ºi completãri de Legea 66/2004. La punctele menþionate scutirea de impozit se aplicã pe durata pentru care
proprietarul este obligat sã menþinã afectaþiunea de interes public.
Terenurile aferente clãdirilor aflate în domeniul public al statului ºi în administrarea Regiei Autonome "Administraþia
Patrimoniului Protocolului de Stat" cu excepþia incintelor folosite pentru activitãþi economice . Terenurile aferente clãdirilor
aflate în domeniul privat al statului ºi în administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"
atribuite conform legii . Terenurile aferente clãdirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care
proprietarul este obligat sã menþinã afectaþiunea de interes public. Terenurile aferente clãdirilor retrocedate potrivit art. 1,
alineatul 5 din Ordonanþa de urgenþã Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat sã menþinã
afectaþiunea de interes public. Terenurile aferente clãdirilor restituite potrivit art. 6, alineatul 5 din Ordonanþa de urgenþã
a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat sã menþinã afectaþiunea de interes public.

- clãdirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitecturã sau arheologie, muzee sau case memoriale, cu
excepþia incintelor care sunt folosite pentru activitãþi economice

În cazul unui teren situat în extravilan impozitul pe teren se stabileºte prin înmultirea numãrului de hectare ale terenului
cu suma corespunzatoare din urmãtorul tabel :

Nr. Categoria de Folosinþã CLASA DE CALITATE (RON/ha)

Crt. I II III IV V
1 Terem arabil 36 34 32 30 20
2 Pãºune - Fâneaþã 20 18 16 14 12
3 Vie 40
4 Plantaþie de vie tânãrã ºi plantaþie în regenerare pânã X
la intrarea pe rod
5 Livadã 40
6 Livadã tânãrã ºi livadã în regenerare pânã la intrarea X
pe rod
7 Pãdure sau alt teren cu vegetaþie forestierã 9
8 Pãduri în vârsta de pâna la 20 de ani si pãduri cu rol X
de protecþie
9 Teren pe care se aflã amenajãri piscicole 24
10 Teren cu construcþii 22
11 Drumuri ºi cãi ferate X X X X X
12 Teren neproductiv X X X X X

Înregistrarea în registrul agricol a terenurilor, a proprietarilor acestora precum ºi schimbarea categoriei de folosinþã se
fac numai pe bazã de documente.
Înscrierea datelor în registrul agricol privind schimbarea categoriei de folosinþã a terenurilor, precum ºi a titularului
dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza declaraþiei fãcutã sub semnãturã proprie a capului de gospodarie sau,
în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodariei, se poate face numai dacã se prezintã ºi lucrarea tehnicã de
cadastru înregistratã la oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã ori act încheiat în formã autenticã.

Prestãrile de servicii culturale, precum ºi livrãrile de bunuri strâns legate de aceste servicii, efectuate de instituþiile
publice sau de organizaþii culturale nonprofit

activitãþile specifice posturilor publice naþionale de radio ºi de televiziune, cu excepþia activitãþilor de publicitate ºi altor
activitãþi de naturã comercialã;

7
februarie, 2006, nr. 2 (6) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

În înþelesul taxei pe valoare adãugatã, o asociere sau altã organizaþie care nu are personalitate juridicã se considerã
fi o persoanã impozabilã separatã, pentru acele activitãþi economice desfãºurate de asociaþi sau parteneri în numele
asociaþiei ori organizaþiei respective, cu excepþia asociaþiilor în participaþiune constituite exclusiv din persoane impozabile
române

Tipul clãdirii Clãdire cu instalaþii de apã, Clãdire fãrã instalaþii de apã,

canalizare, electrice si încãlzire canalizare, electrice sau încãlzire
(lei/m2) (condiþii cumulative) (lei/m2)
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2005 Anul 2006

Clãdiri cu pereþi sau cadre din beton

armat, cãrãmidã arsã, piatrã naturalã sau 631,30 RON 669 RON 374,50 RON 397 RON
alte materiale asemãnãtoare

Clãdiri cu pereþi din lemn, cãrãmidã

nearsã, paiantã, valatuci, ºipci sau alte 171,20 RON 182 RON 107RON 114 RON
materiale asemãnãtoare

Construcþii anexe corpului principal al

unei clãdiri, cu pereþi din beton, cãrãmidã 107RON 114 RON 96,30 RON 102 RON
arsã, piatrã sau alte materiale
asemãnãtoare

Construcþii anexe corpului principal al 64,20 RON 68 RON 42,80 RON 45 RON
unei clãdiri, cu pereþi din lemn, cãrãmidã
nearsã, valatuci, ºipci sau alte materiale
asemãnãtoare

Subsol, demisol sau mansardã utilizatã 75% din suma care s-ar aplica 75% din suma care s-ar aplica
ca locuinþã clãdirii clãdirii

Subsol, demisol sau mansarde utilizate 50% din suma care s-ar aplica 50% din suma care s-ar aplica
cu alte scopuri decât cel de locuinþã clãdirii clãdirii

Zonã în
cadrul Rangul localitãþii (RON/m2)
Localitãþii
O I II III IV V

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006

A 6985 7404 5800 6148 5095 5401 4385 4681 600 636 480 509

B 5800 6148 4385 4648 3555 3768 3000 3180 480 509 360 382

C 4385 4648 3000 3180 2250 2385 1425 1511 360 382 240 254

3000 3180 1425 1511 1190 1261 830 880 235 249 120 127
D

8
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
 Expert Contabil

Nr. Zona ( RON/m2)

Categoria de Folosinþã
crt A B C D
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006
1 B Teren arabil 19 20 14 15 12 13 10 11
2 Pãºune 14 15 12 13 10 11 8 9
3 Fâneaþã 14 14 12 13 10 11 8 9
4 Vie 31 33 24 25 19 20 12 13
5 Livadã 36 38 31 33 24 25 19 20
6 Pãdure sau alt teren cu 19 20 14 15 12 13 10 11
vegetaþie forestierã
7 Teren cu apã 10 11 8 9 6 6 X X
8 Drumuri ºi cã ferate X X X X X X X X
9 Teren neproductiv X X X X X X X X

Mijloc de transport RON/500

Valoarea taxei
cm3 sau fracþiune
Anul 2005 Anul 2006
3
Autoturisme cu capacitate cilindricã de pânã la 2000 cm inclusiv 7 7
Autoturisme cu capacitate cilindricã de peste 2000 cm3 8,6 9
Autobuze, autocare, microbuze 14 15
Alte vehicule cu tracþiune mecanicã cu masã totalã maximã autorizatã de pâna la 12 15 16
tone inclusiv
Tractoare înmatriculate 9,3 10
Motociclete, motorete ºi scutere 3,5 4

Numãrul axelor ºi masa totalã autorizatã Taxa (RON)

Vehicule cu sistem de Vehicule cu alt sistem de
suspensie pneumaticã sau un suspensie
echivalent recunoscut
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2005 Anul 2006
Vehicule cu doua axe
Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone 118,40 100 130,20 110
Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 14 tone 130,20 110 142 167
Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 15 tone 142 167 165,60 235
Masa peste 15 tone 165,60 235 331,40 533
Vehicule cu trei axe
Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de 17 tone 130,20 110 142 120
Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de 19 tone 142 120 153,90 116
Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de 21 tone 153,90 216 189,40 280
Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de 23 tone 189,40 280 295,90 432
Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 295,90 432 449,70 671
Masa peste 25 tone 295,90 432 449,70 671
Vehicule cu patru axe
Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 189,40 280 201,20 284
Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 27 tone 201,20 284 295,90 443
Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de 29 tone 295,90 443 473,40 704
Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone 473,40 704 710,10 1044
Masa peste 31 tone 473,40 704 710,10 1044

9
februarie, 2006, nr. 2 (6) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Taxa (RON)
Numãrul axelor si masã totalã maximã autorizatã Vehicule cu sistem de Vehicule cu alt sistem de
suspensie pneumaticã sau un suspensie
echivalent recunoscut
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2005 Anul 2006
Vehicule cu 2+1 axe

Masa peste 12 tone,dar nu mai mult de 14 tone 170,60 100 130,20 110
Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 16 tone 130,20 110 142 120

Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de 18 tone 142 120 153,90 130
Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de 20 tone 153,90 130 165,60 140
Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de 22 tone 165,60 140 167,50 150
Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de 23 tone 177,50 150 189,40 189
Masa peste 24 tone, dar nu mai mult de 25 tone 189,40 189 236,70 340
Masa peste 25 tone 236,70 340 402,30 597
Vehicule cu 2+2 axe

Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 142 120 153,90 136

Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 26 tone 153,90 136 189,40 224

Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de 28 tone 189.40 224 236,70 329

Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de 29 tone 236,70 329 272,20 397

Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone 272,20 397 436,90 651

Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de 33 tone 437,9 651 615,40 904

Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de 36 tone 615,40 904 934,90 1373

Masa peste 36 tone 615,40 904 934,90 1373

Vehicule cu 2+3 axe

Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 497 719 674,50 1001

Masa peste 38 tone 674,50 1001 946,70 1361

Vehicule cu 3+2 axe

Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 414,20 636 591,70 883

Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 591,70 883 282,40 1221

Masa peste 40 tone 828,40 1221 934,90 1806

Vehicule cu 3+3 axe

Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 331,40 362 366,90 437
Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 366,90 437 437,90 653

Masa peste 40 tone 437,90 653 887,60 1040

10
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
 Expert Contabil

Masa totalã maximã autorizatã Taxa (RON)

Anul 2005 Anul 2006
Pânã la 1 tonã inclusiv 7 7
Peste 1 tonã, dar nu mai mult de 3 tone 23 24
Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 34,60 37
Peste 5 tone 43,80 46

Mijloc de transport pe apã Taxa (RON)

Anul 2005 Anul 2006
1 Luntre, bãrci fãrã motor, scutere de apã, folosite pentru uz si agrement personal 11,90 13
2 Bãrci fãrã motor, folosite în alte scopuri 35,60 38
3 Bãrci cu motor 71,10 75

4 Bacuri, poduri plutitoare 591,70 627

5 ªalupe 355 376
6 Iahturi 1775,20 1882
7 Remorchere ºi împingãtoare
a) pânã la 500 CP inclusiv 355 376
b) peste 500 CP, dar nu peste 2000 CP 591,70 627
c) peste 2000 CP, dar nu peste 4000 CP 946,80 1004

d) peste 4000 CP 1420,10 1505

8 Vapoare, pentru fiecare 1000 tdw sau fracþiune din acesta 118,40 126
9 Ceamuri, ºlepuri ºi barje fluviale
a) cu capacitatea de încãrcare pânã la 1500 tone inclusiv 118,40 126

b) cu capacitatea de încãrcare de peste 1500 tone, dar nu mai mult de 3000 tone 177,60 188
c) cu capacitatea de încãrcare de peste 3000 tone 295,90 314

Studii de caz
Exemplul 1
Presupunem cã avem un autoturism care are
capacitatea cilindricã de 1865 cm3. Pentru a determina
valoarea taxei împãrþim capacitatea cilindrica la 500
cm3, pentru a determinã numãrul de fracþiuni a 500 cm3.
1865 cm3 : 500 cm3 = 3,73
Pentru calcul se rotunjeste, deci se considerã 4
fracþiuni.
Codul Fiscal prevede cã suma corespunzãtoare
pentru o fracþiune în cazul unui autoturism cu
capacitatea cilindricã de pânã la 2000 cm3 este de 7
RON
4 fracþiuni a 500 cm3 x 7 RON/500 cm3 = 28 RON
Exemplul 2
Presupunem cã avem un autoturism care are
capacitatea cilindricã de 3210 cm3.
3210 cm3 : 500 cm3 = 6.42
Pentru calcul se rotunjeºte, deci se considerã 7
fracþiuni.
Codul Fiscal prevede cã suma corespunzatoare
pentru o fracþiune în cazul unui autoturism cu
capacitatea cilindrica de peste 2000 cm3 este de 8,60
RON
7 fracþiuni a 500 cm3 x 8,6/500 cm3 = 60,20 RON
Consiliul Local a hotãrât pentru anul 2006 majorarea
taxei asupra mijloacelor de transport cu 23%.
Avem deci 60,20 RON x 1.23 = 74,05 RON
Exemplul 3
Presupunem cã avem o motoretã cu ataº cu
capacitatea cilindricã de 850 cm3.

11
februarie, 2006, nr. 2 (6) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Se calculeazã fracþiunile : 850 cm3 : 500 cm3 = 1.7
Pentru calcul se considerã 2 fracþiuni prin rotunjire.
Codul Fiscal prevede cã suma corespunzãtoare
pentru o fracþiune în cazul unei motorete este de 4 RON
pentru fiecare fracþiune de 500 cm3.
Avem deci 2 fracþiuni a 500 cm3 x 4 RON/ 500 cm3 =
8 RON
Pentru ataº taxa se calculeaza astfel :
8 RON x 50% = 4 RON
Deci suma de platã va fi 8 RON + 4 RON = 12 RON
Suprafaþa pentru care se obþine Taxa (RON)
certificat de urbanism
Anul 2005 Anul 2006
1. Pâna la 150 m2 inclusiv 2,70 - 3,80 3,00 - 4,00
2. Între 151 m2 ºi 250 m2 inclusiv 4,00 - 5,00 4,00 - 5,00
3. Între 251 m2 ºi 500 m2 inclusiv 5,10 - 6,40 5,00 - 7,00
4. Între 501 m2 ºi 750 m2 inclusiv 6,50 -7,70 7,00 - 8,00
5. Între 751 m2 ºi 1000 m2 inclusiv 7,80 - 9,10 8,00 - 10,00
6. Peste 1000 m2 9,10 + 0,01 10,00 + 1
RON/m2 RON/m2
pentru pentru
fiecare m2 fiecare m2
care care
depaseste depaseste
1000 m2 1000 m2
Taxa pentru eliberarea autorizaþiei de foraje sau
excavãri necesarã studiilor geotehnice, ridicãrilor
topografice, exploatãrilor de carierã, balastierelor,
sondelor de gaze ºi petrol, precum ºi a altor exploatãri
se calculeazã înmulþind numãrul de metri pãtraþi de
teren afectat de foraj sau de excavaþie are o valoare
cuprinsã între 0 ºi 5,40 RON inclusiv pentru fiecare m2
afectat pentru anul 2005, iar pentru anul 2006 o valoare
cuprinsã între 0 ºi 6 RON inclusiv.
Taxa pentru eliberarea autorizaþiei de construire
pentru chioºcuri, tonete, cabine, spaþii de expunere
situate pe cãile ºi în spaþiile publice, precum ºi pentru
amplasarea corpurilor ºi a panourilor de afisaj, a firmelor
ºi reclamelor are o valoare cuprinsã între 0 si 5,40 RON
inclusiv pentru fiecare m2 de suprafaþã ocupatã de
construcþie pentru anul 2005 ºi pentru anul 2006 o
valoare cuprinsã între 0 ºi 6 RON.
Taxa pentru eliberarea autorizaþiei privind lucrãrile de
racorduri ºi branºamente la reþele publice de apã,
canalizare, gaze, energie electricã, termicã, telefonie ºi
televiziune prin cablu are o valoare cuprinsa între 0 si 8
RON inclusiv pentru fiecare racord, valoare stabilitã
pentru anul 2005, iar pentru anul 2006 o valoare
cuprinsã între 0 ºi 9 RON inclusiv, ºi este stabilitã de
cãtre Consiliul Local.
Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclaturã
stradalã ºi adresã are o valoare cuprinsã între 0 si 6,40
RON inclusiv pentru anul 2005 ºi o valoare cuprinsã
între 0 ºi 7 RON inclusiv pentru anul 2006 ºi se
stabileºte de cãtre Consiliul Local.
Taxa pentru eliberarea unei autorizaþii pentru
desfãºurarea unei activitãþi economice se stabileºte de
Consiliul Local ºi are o valoare:
- pentru mediul rural cuprinsã între 0 ºi 10,70 RON
inclusiv pentru anul 2005 ºi între 0 ºi 11 Ron inclusiv
pentru anul 2006
- pentru mediul urban cuprinsã între 0 ºi 53,50 RON
inclusiv pentru anul 2005 ºi între 0 si 57 Ron inclusiv
pentru anul 2006
Taxa pentru eliberarea autorizaþiilor sanitare de
funcþionare se stabileºte de consiliul local ºi are pentru
anul 2005 o valoare cuprinsã între 0 ºi 13 RON inclusiv,
iar pentru anul 2006 o valoare cuprinsã între 0 ºi 14
RON.
Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe
planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri de
cãtre consiliile locare se stabileºte de consiliul local ºi
are o valoare cuprinsã între 0 ºi 21,40 RON inclusiv
pentru fiecare m2 sau fracþiune de m2 pentru anul 2005 ºi
o valoare cuprinsã între 0 ºi 23 RON inclusiv pentru
fiecare m2 sau fracþiune de m2 pentru anul 2006.
Taxa pentru eliberarea certificatului de producãtor se
stabileºte de Consiliul Local ºi are o valoare cuprinsã
între 0 ºi 53,50 RON inclusiv pentru anul 2005 ºi o
valoare cuprinsã între 0 ºi 57 RON inclusiv pentru anul
2006
Se calculeazã prin înmulþirea numãrului de metri
pãtraþi sau a fracþiunii de metru pãtrat a suprafeþei
afiºajului pentru reclamã sau publicitate cu o sumã
stabilitã de Consiliul Local:
- pentru un afiºaj situat în locul în care persoana
deruleaza o activitate economicã , suma este cuprinsã
între 0 ºi 21,40 RON inclusiv pentru anul 2005 ºi între 0
ºi 23 RON inclusiv pentru anul 2006 pentru fiecare m2
sau fracþiune de m2.
- pentru oricare alt afiºaj, panou sau structurã de
afiºaj suma este cuprinsã între 0 ºi 16,10 RON inclusiv
pentru anul 2005 ºi între 0 ºi 17 RON inclusiv pentru
anul 2006 pentru fiecare m2 sau fracþiune de m2.
- pentru videoteci, suma este cuprinsã între 0 ºi 0.12
RON / m2 inclusiv pentru anul 2005 ºi între 0 ºi 1 RON /
m2 pentru anul 2006.
- pentru discoteci, suma este cuprinsã între 0 ºi 0.24
RON / m2 inclusiv pentru anul 2005 ºi între 0 ºi 2 RON /
m2 pentru anul 2006.

12
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
 Expert Contabil

CONTABILITATEA MÃRFURILOR
studiu de caz - unitãþile de alimentaþie publicã
onsiderãm o societate A cu profil de alimentaþie
C publicã care are un depozit central de mãrfuri, un
depozit de materii prime pentru laboratorul de cofetãrie ºi
%
371.1 "Mãrfuri în depozit"
= 401
"Furnizori"
1.190
1.000
patiserie ºi cu utilaje pentru depozitarea cãrnii pentru a fi
4426 "TVA deductibilã" 190
tranºatã, un restaurant prin care se desfac ºi produsele de
patiserie / cofetãrie, o unitate de desfacere a cãrnii cãtre
populaþie. Distribuirea mãrfurilor din depozitul central cãtre
La data de 1 ianuarie 2006 evidenþa mãrfurilor (ca nu e restaurant
organizatã prin contabilitatea analiticã de gestiune prin
conturile clasei a 9-a) se prezintã astfel: - preþ de achizitie (evindeþã) - 500
- adaos comercial 50% - 250
Cont Valoare
- TVA 19% - 142,5
371.1 "Mãrfuri în depozitul central" 0 - preþul de vânzare în alimentaþia publicã - 892,5
371.2 "Mãrfuri în restaurant" 100 371.2 "Mãrfuri în = % 892,5
restaurant"
371.3 "Mãrfuri în unitatea de desfacere a 0 371.1 "Mãrfuri în depozit" 500
cãrnii"
378.2 "Diferenþe de preþ la 250
371.4 "Mãrfuri în carmangerii" 0 mãrfuri
378.2 "Diferenþe de preþ la mãrfuri în 5.000 4428 "TVA neexigibilã" 142,5
restaurant"
378.3 "Diferenþe de preþ la mãrfuri în 0 Achiziþionarea mãrfurilor pe credit comercial cu factura
magazinele de desfacerea a cãrnii" la restaurant
4428.2 "TVA neexigibilã, aferentã 3.000
Astfel recepþia se va face direct la restaurant, fãrã a mai
mãrfurilor din restaurant"
trece prin evidenþa depozitului central.
4428.3 "TVA neexigibilã, aferentã 0 - preþ de achiziþie - 200
mãrfurilor din unitatea de desfacere a - TVA 19% - 38
cãrnii" - total de platã - 238
301 "Materii prime" - cumulativ 0 % = 401 238
345.1 "Produse finite pentru produsele de 0 "Furnizori"
371.1 "Mãrfuri în depozit" 200
cofetãrie ºi patiserie"
4426 "TVA deductibilã" 38
345.2 "Produse finite pentru carnea 0
tranºatã în carmangerie"
Preþul de vânzare în alimentaþia publicã va fi urmãtorul:
Adaosul comercial calculat la intrarea mãrfurilor este - preþ de achiziþie - 200
perceput în cote diferite între 30% ºi 100% (nu s-a þinut - adaos comercial 100% - 200
cont de categoria restaurantului ºi a adaosului - TVA - 76
reglementat). - preþ de vânzare - 476

371.2 "Mãrfuri în = % 276

Operaþii prinvind depozitul central restaurant"
378.2 "Diferenþe de 200
de mãrfuri ºi restaurant preþ la mãrfuri
4428 "TVA neexigibilã" 276
Achiziþionarea mãrfurilor pe credit comercial cu facturã
la depozit
Recepþionarea produselor de la cofetãrie si patiserie
Acestea sunt achiziþionate la depozitul central pe bazã
de NIR, astfel: - preþul de livrare de la laborator la cost de producþie - 5.000
- preþul negociat - 1.000 - adaos comercial 30% - 1.500
- TVA - 190 - TVA - 1.235
- total de platã - 1.190 - preþ de vânzare - 7.735

13
februarie, 2006, nr. 2 (6) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

371.2 "Mãrfuri în = % 7.735

restaurant" Înregistrarea diferenþelor de preþ
345.1 "Produse finite 5.000
pentru produsele de În urma efectuãrii postcalculului la sfârºitul lunii se
cofetãrie ºi patiserie" stabileºte costul efectiv de producþie la valoarea de 490 lei
378.2 "Diferenþe de preþ 1.500 ºi se va înregistra diferenþa favorabilã de preþ de 10 lei.
la mãrfuri
4428 "TVA neexigibilã" 1.235 711 "Variaþia = 348 "Diferenþe de
10
stocurilor" preþ la produsele
Vânzarea unor mãrfuri din restaurant finite"

Se vând mãrfuri în valoare de 4.000 lei la preþul de Livrarea produselor cãtre restaurant
alimentaþie publicã
Produsele de patiserie ºi cofetãrie se livreazã cãtre
5311 "Casa în lei" = % 4.760 restaurant aplicându-se un adaos de 30%.
707 "Venituri din 4.000
371.2 "Mãrfuri în = % 7.735
vânzarea mãrfurilor"
restaurant" 345.1 "Produse finite
4427 "TVA colectatã" 760 5.000
pentru produsele de
cofetãrie ºi patiserie"
Operaþii prinvind depozitul de 378.2 "Diferenþe de preþ 1.500
materii prime destinate laboratorului la mãrfuri”
4428 "TVA neexigibilã" 1.235
de patiserie ºi cofetãrie
Prin depozitul de materii prime se face livrarea cãtre Virarea diferenþei favorabile de preþ la venituri
producþia laboratorului de cofetãrie ºi patiserie ºi pentru
producþia ºi livrarea produselor cãtre restaurant, care le Se va vira diferenþa favorabilã de preþ în cuantum de 10
desface printr-un raion special în acest scop. lei la venituri.

Achiziþionare de materii prime specifice laboratorului cu 348 "Diferenþe de = 711 "Variaþia

facturã pe credit comercial 10
preþ la produsele stocurilor"
finite"
- preþ de achiziþie - 800
- TVA - 152
- valoarea de platã - 952
Operaþii prinvind depozitul de
materii prime destinate unitãþii de
% = 401 950
"Furnizori" desfacere ºi livrare cãtre populaþie
301 "Materii prime" 800
4426 "TVA deductibilã" 152 Se au în vedere operaþiile de aprovizionare cu carne în
carcasã, de tranºare a cãrnii în carmangerie ºi de livrare
cãtre unitatea de desfacere ºi vânzare a cãrnii cãtre
Dare în consum populaþie.

Se dau în consum materii prime în valoare de 400 lei. Achiziþionarea materiei prime pe bazã de facturã pe
credit
601 "Cheltuieli cu = 301 "Materii
400 Se va achiziþiona carne în carcasã, astfel:
materiile prime" prime"
- preþ de achiziþie - 500
Recepþia produselor de laborator - TVA 95
- total de platã - 595
În cursul lunii se vor recepþiona produse de laborator în % = 401 952
valoare de 500 lei, la preþ prestabilit "Furnizori"
301 "Materii prime" 800
345.1 "Produse finite" = 711 "Variaþia
500 4426 "TVA deductibilã" 152
stocurilor"

14
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
 Expert Contabil

371.2 "Mãrfuri în = % 1.309

Dare în consum restaurant"
345.2 "Produse finite" 1.000
Se va elibera carnea din depozit spre a fi tranºatã în 378.3 "Diferenþe de preþ 100
carmangerie în valoare de 500 lei. la mãrfuri”
601 "Cheltuieli cu = 301 "Materii 4428.3 "TVA neexigibilã" 209
400
materiile prime" prime"
Vânzarea produselor
Recepþia produsului finit
Se va vinde cu numerar întreaga cantitate de carne
tranºatã pe calitãþi în valoare de 1.309 lei.
Se va recepþiona carnea tranºatã la costul de producþie
de 1.000 lei. 5311 "Casa în lei" = % 1.309
345.2 "Produse finite" = 711 "Variaþia 707 "Venituri din 1.100
1.000
stocurilor" vânzarea mãrfurilor"
4427 "TVA colectatã" 209
Transferul produsului finit cãtre unitatea de desfacere
Descãrcarea gestiunii
Se va trasfera carnea tranºatã în carmangerie la % = 371.3 1.309
unitatea de desfacere cu amãnuntul, astfel: "Mãrfuri"
- preþul de livrare din carmangerie - 1.000 607 "Cheltuieli privind mãrfurile" 1.000
- adaos comercial de 10% - 100 378.3 "Diferenþe de preþ la mãrfuri" 100
- TVA - 209 4428 "TVA neexigibilã" 209
- preþ cu amãnuntul - 1.309
Mirona Serac - economist

DREPTUL DE AUTOR ªI
DREPTURILE CONEXE (II)
Drepturile patrimoniale ale titularului g) radiodifuzarea operei;
h) retransmiterea prin cablu a operei;
dreptului de autor i) realizarea de opere derivate.

utorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv
A de a decide dacã, în ce mod ºi când va fi utilizatã
opera sa, inclusiv de a consimþi la utilizarea operei de
cãtre alþii.
Activitãþile ºi operaþiile ce necesitã autorizare din partea
autorului pentru utilizarea ºi exploatarea operei sale, se
gãsesc enumerate în art. 13 din Legea nr. 8/1996, astfel
autorul poate interzice:
a) reproducerea integralã sau parþialã, directã ori
indirectã, temporarã sau permanentã, prin orice mijloace ºi
sub orice formã a operei;
b) distribuirea operei;
c) importul în vederea comercializãrii pe piaþa internã a
copiilor realizate, cu consimþãmântul autorului, dupã
operã;
d) închirierea operei;
e) împrumutul operei;
f) comunicarea publicã, direct sau indirect a operei, prin
orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziþia
publicului, astfel încât sã poatã fi accesatã în orice loc ºi în
orice moment ales, în mod individual, de cãtre public;
Autorul unei opere mai are dreptul patrimonial exclusiv
de a autoriza închirierea originalului ºi a copiilor operelor
precum ºi traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, ºi
orice altã transformare a operei sale prin care se obþine o
operã derivatã.
În cazul unui împrumutul public, nu mai este necesarã
autorizarea prealabilã a autorului.
Împrumutul public constã, aºa cum prevede Legea nr.
8/1996, în punerea la dispoziþia unei persoane, cu titlu
gratuit, pentru utilizare, a originalului sau a copiei unei
opere pentru o perioadã de timp determinatã, prin
intermediul unei instituþii care permite accesul publicului în
acest scop.
Împrumutul public al unor opere fixate în înregistrãri
sonore sau audiovizuale nu poate avea loc decât dupã 6
luni de la prima difuzare a operei.
În cazul unei opere de artã plasticã, aceasta de câte ori
este revândutã la licitaþie publicã sau prin intermediul unui
agent comisionar, ori de cãtre un comerciant, autorul are
dreptul la 5% din preþul de vânzare, precum ºi dreptul de a
fi informat cu privire la locul unde se aflã opera sa.

15
februarie, 2006, nr. 2 (6) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Proprietarul sau posesorul operei este dator sã permitã
accesul autorului ºi sã o punã la dispoziþia acestuia, dacã
acest fapt este necesar pentru exercitarea dreptului sãu de
autor ºi cu condiþia ca prin aceasta sã nu se aducã
atingere unui interes legitim al proprietarului sau al
posesorului.
ATENÞIE!
Dacã proprietarul originalului unei opere vrea sã o
distrugã, trebuie mai înainte sã o ofere autorului la preþul
de cost al materialului.
Drepturile producãtorilor de înregistrãri sonore
Conform art. 105 din Legea nr. 8/1996, producãtorul de
înregistrãri sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a
autoriza sau de a interzice urmãtoarele:
a) reproducerea integralã sau parþialã, directã ori
indirectã, temporarã sau permanentã, prin orice mijloc ºi
sub orice formã, a propriilor înregistrãri sonore;
b) distribuirea propriilor înregistrãri sonore;
c) închirierea propriilor înregistrãri sonore;
d) împrumutul propriilor înregistrãri sonore;
e) importul, în vederea comercializãrii pe piaþa internã,
a copiilor legal realizate ale propriilor înregistrãri sonore;
Dispoziþiile acestei litere nu se aplicã atunci când
importul este fãcut de o persoanã fizicã, fãrã scopuri
comerciale, în bagajul personal legal admis.
f) radiodifuzarea ºi comunicarea publicã a propriilor
înregistrãri sonore, cu excepþia celor publicate în scop
comercial;
g) punerea la dispoziþia publicului a propriilor
înregistrãri sonore, astfel încât sã poatã fi accesate, în
orice loc ºi în orice moment ales, în mod individual, de
cãtre public;
h) retransmiterea prin cablu a propriilor înregistrãri
sonore.
Potrivit pct. 1 din Anexa H.G. nr. 521/1999 agenþii
economici care reproduc ºi difuzeazã opere muzicale
fixate sub formã de fonograme sunt obligaþii sã obþinã din
partea autorilor sau a reprezentanþilor legitimi ai acestora
autorizaþiile prevãzute de Legea nr. 8/1996.
Producãtorii au obligaþia sã elaboreze cataloage ale
propriilor fonograme, care vor cuprinde:
a) titlurile fonogramelor;
b) numãrul de catalog;
c) titlul operelor muzicale;
d) tipul suportul (compact disc, casetã etc).
Fapta de neîntocmire a catalogului de mai sus sau
completarea suplimentului la catalog dupã mai mult de 30
de zile de la data introducerii fonogramelor în circuitul
comercial constituie contravenþie dacã nu este sãvârºitã în
astfel de condiþii încât potrivit legii penale sã fie
consideratã infracþiune. Contravenþiile constatate se
sancþioneazã cu amendã de la 400.000 lei la 1.000.000 lei
aplicându-li-se ºi dispoziþiile O.G. nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenþiilor.
16
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
Potrivit pct. 6 din H.G. nr. 521/1999 fonogramele
produse în România ºi introduse în circuitul comercial
trebuie sã poarte urmãtoarele marcaje:
a) numele ºi, dacã este cazul, marca producãtorului;
b) titlul fonogramei;
c) numãrul de catalog;
d) numãrul autorizaþiei eliberate de organismul de
gestiune colectivã, dacã este cazul, pentru poziþia
respectivã din catalog;
e) pentru fiecare piesã muzicalã înregistratã: titlul,
durata, compozitorul, textierul, editorul (când acesta din
urmã existã) ºi artistul interpret, în urmãtorul format
recomandat: titlul cântecului - (minute)’ (secunde)’’
Compozitor/Textier/Editor - Artist Interpret;
f) enunþul: “Toate drepturile producãtorului ºi ale
autorilor sunt rezervate. Utilizãrile neautorizate ale acestei
înregistrãri prin copiere, închiriere, împrumut, prezentare
publicã sau transmitere radio ºi TV sunt strict interzise ºi
se pedepsesc conform legii”;
g) simbolul P, însoþit de numele producãtorului, anul ºi
þara în care s-a publicat prima datã.
Marcajele prevãzute la lit. a)-d) ºi g) vor fi inscripþionate
pe suportul propriu-zis (casetã, disc, compact disc etc.);
celelalte marcaje vor fi inscripþionate pe coperte sau pe
ambalaj.
Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor se
fac de cãtre reprezentanþii împuterniciþi de cãtre directorul
general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
respectiv de cãtre organele de specialitate ale poliþiei (art.
5 din H.G. nr. 521/1999).
Prin Tratatul O.M.P.I. din 20 decembrie 1996 privind
interpretãrile, execuþiile ºi fonogramele, ratificat de cãtre
þara noastrã prin Legea nr. 206/2000, producãtorii de
fonograme beneficiazã de urmãtoarele drepturi:
a) dreptul exclusiv de a autoriza reproducerea directã
sau indirectã a fonogramelor lor, în orice mod ºi sub orice
formã ar fi aceasta;
b) dreptul exclusiv de a autoriza punerea la dispoziþia
publicului a originalului ºi a exemplarelor fonogramelor lor
prin vânzare sau prin orice alt transfer de proprietate.
Dispoziþiile acestui Tratat nu aduce atingere facultãþii pe
care o au pãrþile contractante de a determina condiþiile
eventuale în care epuizarea acestui drept se aplicã dupã
prima vânzare sau dupã o altã operaþiune de transfer de
proprietate a originalului sau a vreunui exemplar de
fonogramã, efectuatã cu autorizarea producãtorului
fonogramei;
c) dreptul exclusiv de a autoriza închirierea comercialã
cãtre public a originalului ºi a exemplarelor fonogramelor
lor chiar dupã distribuirea acestora de cãtre producãtorii
înºiºi sau cu autorizarea lor. Prin derogarea de la aceastã
dispoziþie o parte contractantã care aplica la 15 aprilie
1994 ºi care continuã sã aplice un sistem de remuneraþie
echitabilã a producãtorilor de fonograme pentru închirierea
de exemplare ale fonogramelor lor poate menþine acest
sistem, cu condiþia ca închirierea comercialã a
fonogramelor sã nu compromitã drepturile exclusive de
reproducere ale producãtorilor de fonograme;
 Expert Contabil

d) dreptul exclusiv de a autoriza punerea la dispoziþia Potrivit Convenþiei de la Roma din 26 octombrie 1961
publicului prin mijloace cu fir sau fãrã fir a fonogramelor lor, organismele de radiodifuziune beneficiazã de dreptul de a
în aºa fel încât oricine sã poatã avea acces la ele în locul autoriza sau de a interzice:
ºi la momentul pe care le alege în mod individual. a) transmiterea emisiunilor lor;
b) fixarea pe un suport material a emisiunilor lor;
Drepturile organismelor de radiodifuziune ºi de c) reproducerea:
televiziune - fixãrilor emisiunilor lor, fãcute farã consimþãmântul lor;
- fixãrilor fãcute, în virtutea dispoziþiilor art. 15 din
Conform art. 113 din Legea nr. 8/1996, organismele de Convenþie, emisiunilor lor ºi reproduse cu alte scopuri
radiodifuziune ºi de televiziune au dreptul patrimonial decât cele prevãzute prin dispoziþiile menþionate;
exclusiv de a autoriza sau de a interzice, cu obligaþia d) comunicarea cãtre public a emisiunilor lor de
pentru cel autorizat de a menþiona numele organismelor, televiziune, când aceasta este fãcutã în locuri accesibile
urmãtoarele: publicului, contra unei taxe de intrare, aparþine legislaþiei
- fixarea propriilor emisiuni ºi servicii de programe de naþionale a þãrii unde este cerutã protecþia acestui drept de
radiodifuziune sau de televiziune; a stabili condiþiile de exercitare a acestuia (art. 13 din
- reproducerea integralã sau parþialã, directã ori Convenþie).
indirectã, temporarã sau permanentã, prin orice mijloc ºi
sub orice formã, a propriilor emisiuni ºi servicii de Drepturile patrimoniale ale titularului
programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe
orice fel de suport; drepturilor conexe dreptului de
- distribuirea propriilor emisiuni ºi servicii de programe autor
de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de
Autorii operelor reproduse dupã înregistrãri sonore sau
suport;
audiovizuale, precum ºi cei ai operelor reproduse de pe
- importul, în vederea comercializãrii pe piaþa internã, a
hârtie, pe orice alt tip de suport, au dreptul, împreunã cu
propriilor emisiuni ºi servicii de programe de radiodifuziune
editorii, producãtorii ºi cu artiºtii interpreþi sau executanþi,
sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;
dupã caz, la o remuneraþie compensatorie pentru copia
- retransmiterea sau reemiterea propriilor emisiuni ºi
privatã, efectuatã în condiþiile prevãzute la art. 34 alin. (2).
servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune
Dreptul la remuneraþia compensatorie pentru copia privatã
prin mijloace fãrã fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin
nu poate face obiectul unei renunþãri din partea
orice alt procedeu similar, precum ºi prin orice alt mod de
beneficiarilor.
comunicare cãtre public, inclusiv retransmiterea pe
Internet;
Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã
- comunicarea publicã a propriilor emisiuni ºi servicii de
programe de radiodifuziune sau de televiziune în locuri
Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã se
accesibile publicului, cu plata intrãrii;
plãteºte de cãtre fabricanþii ºi importatorii de suporturi sau
- închirierea propriilor emisiuni ºi servicii de programe
aparate, indiferent dacã procedeul folosit este unul analog
de radiodifuziune sau de televiziune, fixate pe orice tip de
sau digital.
suport;
Remuneraþiile negociate de pãrþi sunt procentuale ºi
- împrumutul propriilor emisiuni ºi servicii de programe
trebuie sã se înscrie între urmãtoarele limite:
de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de
A. pentru suporturi:
suport;
a) coli de hârtie pentru copiator, format A4: de la 0,5%
- punerea la dispoziþia publicului a propriilor emisiuni ºi
la 1%;
servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune
b) alte suporturi: de la 3% la 7%;
fixate pe orice fel de suport, indiferent dacã au fost emise
B. pentru aparate: de la 0,5% la 1,5%.
prin fir sau fãrã fir, inclusiv prin cablu sau satelit, astfel
Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã se
încât sã poatã fi accesate în orice loc ºi în orice moment
calculeazã la valoarea în vamã, în cazul importurilor ºi,
ales, în mod individual, de cãtre public.
respectiv, la valoarea facturatã fãrã T.V.A., cu ocazia
Organismele de radiodifuziune ºi de televiziune au
punerii în circulaþie a produselor de cãtre producãtori, se
dreptul exclusiv de a împiedica importul de copii ale
menþioneazã distinct pe facturã ºi se plãteºte în luna
propriilor programe de radiodifuziune sau de televiziune,
urmãtoare datei de facturare.
realizate fãrã autorizarea lor ºi fixate pe orice tip de suport.
Negocierile pentru stabilirea cuantumului remuneraþiei
Dreptul de distribuire a unui program de radiodifuziune
compensatorii se convoacã de Oficiul Român pentru
ori de televiziune, fixat pe orice fel de suport, se epuizeazã
Drepturile de Autor.
o datã cu prima vânzare sau cu primul transfer de drept de
Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã se
proprietate asupra originalului ori a copiilor acestuia, pe
colecteazã de cãtre un organism de gestiune colector unic
piaþa internã, de cãtre titularul de drepturi sau cu
pentru operele reproduse dupã înregistrãri sonore ºi
consimþãmântul acestuia.
audiovizuale ºi de cãtre un alt organism de gestiune

17
februarie, 2006, nr. 2 (6) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
colector unic pentru operele reproduse de pe hârtie.
Importatorii ºi fabricanþii de suporturi ºi aparate pentru
care se datoreazã remuneraþia compensatorie pentru
copia privatã au obligaþia sã comunice, lunar, o datã cu
plãþile efectuate organismului de gestiune colector unic, o
listã privind produsele facturate, importate sau fabricate în
România. Pentru verificarea exactitãþii datelor din lista
privind produsele importate sau fabricate facturate, pe
care se bazeazã plãþile, organismul de gestiune care este
colector unic are dreptul sã solicite Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor informaþii ºi documente justificative.
Pentru întârzierile la platã de pânã la ºase luni, pãrþile
care au negociat remuneraþiile compensatorii pot conveni
penalitãþi. Pentru neplata, mai mult de ºase luni, a
remuneraþiilor compensatorii, organismul de gestiune
colector unic poate depune reclamaþie la Oficiul Român
pentru Drepturile de Autor, solicitând efectuarea unor
controale ºi aplicarea de sancþiuni contravenþionale.
Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã
încasatã de organismele de gestiune colectoare unice se
repartizeazã beneficiarilor, astfel:
a) în cazul suporturilor ºi aparatelor pentru copii
înregistrate sonor, prin procedeu analogic, 40% din
remuneraþie revine, în pãrþi negociabile, autorilor ºi
editorilor operelor înregistrate, 30% revine artiºtilor
interpreþi sau executanþi, iar restul de 30% revine
producãtorilor de înregistrãri sonore;
b) în cazul suporturilor ºi aparatelor pentru copii
înregistrate audiovizual, prin procedeu analogic,
remuneraþia se împarte în mod egal între urmãtoarele
categorii: autori, artiºti interpreþi sau executanþi ºi
producãtori;
c) în cazul copiilor înregistrate, prin procedeu analogic,
pe hârtie, remuneraþia se împarte în mod egal între autori
ºi editori, iar sumele cuvenite editorilor se repartizeazã prin
asociaþiile de editori, pe baza unui protocol încheiat cu
acestea;
d) în cazul copiilor înregistrate prin procedeu digital, pe
orice tip de suport, remuneraþia se împarte în mod egal
între beneficiarii corespunzând fiecãreia dintre cele trei
categorii prevãzute la lit. a), b) ºi c), iar, în interiorul fiecãrei
categorii, conform celor stabilite la literele amintite.
Remuneraþia compensatorie pentru copia privatã nu se
plãteºte în cazul în care suporturile audio, video sau
digitale neînregistrate, fabricate în þarã sau importate, se
comercializeazã angro cãtre producãtorii de înregistrãri
sonore ºi audiovizuale sau cãtre organismele de
radiodifuziune ºi televiziune, pentru propriile emisiuni.
Potrivit H.G. nr. 521/1999 pentru aprobarea tabelelor ºi
metodologiilor privind dreptul de autor pentru înregistrãrile
sonore ale operelor muzicale, în baza autorizaþiilor
acordate ºi în limitele prevãzute la art. 133 din Legea nr.
8/1996, organismul de gestiune colectivã va încasa
remuneraþiile reprezentând drepturile patrimoniale ale
autorilor de opere muzicale, pentru fiecare fonogramã
introdusã în circuitul comercial, calculate procentual în
raport cu preþul de catalog al producãtorului (PCP), care
nu include T.V.A.
18
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
Procentele pe care producãtorii trebuie sã le plãteascã
organismelor de gestiune colectivã sunt:
- pentru anul 1999 - 8,5%;
- pentru anul 2000 - 9,8%;
- pentru anul 2001 ºi urmãtorii 10%.
Aceste remuneraþii se plãtesc pentru fonograme care
cuprind în totalitate opere din repertoriul organismului de
gestiune colectivã. În cazul în care un produs conþine ºi
opere ce nu aparþin repertoriului organismului de gestiune
colectivã, procentele aplicabile vor fi proporþionale cu
durata operelor din repertoriu, raportatã la durata totalã a
înregistrãrii.
Pentru exemplarele distribuite cu titlu promoþional,
gratuit, producãtorul datoreazã organismului de gestiune
colectivã, procentele prevãzute mai sus asupra costului de
producþie al acestora, inclusiv preþul suportului,
ambalajului ºi copertelor. Organismul de gestiune
colectivã va scuti producãtorul de plata remuneraþiilor
reprezentând dreptul de autor pentru un numãr de
exemplare din primul tiraj al poziþiei respective din catalog,
stabilit de comun acord.
Facturile emise de producãtorul de fonograme la
livrarea fonogramelor vor conþine o anexã cuprinzând
specificaþiile detaliate ale numãrului de exemplare pentru
fiecare poziþie din catalog în parte, cu preþul de livrare
corespunzãtor.
Plata remuneraþiilor reprezentând dreptul de autor se
face trimestrial, pe baza numãrului de unitãþii vândute ºi
încasate efectiv, pânã cel târziu la data de 25 a lunii
urmãtoare.
Organismul de gestiune colectivã ºi producãtorii pot
conveni asupra posibilitãþii plãþii unor avansuri lunare,
calculate pe baza vânzãrilor din aceeaºi perioadã a anului
trecut.
Potrivit Tratatului O.M.P.I. din 26 decembrie 1996 artiºtii
interpreþii sau executanþii ºi producãtorii de fonograme au
dreptul la o remuneraþie echitabilã ºi unicã dacã
fonogramele publicate în scopuri comerciale sunt utilizate
direct sau indirect pentru radiodifuzare ori pentru orice fel
de comunicare cãtre public. Orice parte contractantã poate
declara printr-o notificare depusã la directorul general al
O.M.P.I. cã nu va aplica aceastã dispoziþie decât faþã de
anumite utilizãri sau cã va limita aplicarea lui în orice alt fel
ori cã nu va aplica deloc aceste dispoziþii.
Pãrþile contractante pot prevedea în legislaþiile lor
naþionale faptul cã remuneraþia echitabilã ºi unicã trebuie
cerutã utilizatorului de cãtre artistul interpret sau executant
ori de cãtre producãtorul de fonograme sau de cãtre
amândoi.
În sensul acestor prevederi, fonogramele puse la
dispoziþia publicului prin mijloace cu fir, sau fãrã fir, în aºa
fel încât oricine sã poatã avea acces la ele în locul ºi la
momentul ales individual, sunt considerate ca fiind în
scopuri comerciale.
Remuneraþiile colaboratorilor fãrã drept de autor
Conform art. 1 din H.G. nr. 488/1997, instituþiile de
culturã ºi artã finanþate din venituri extrabugetare sau din

venituri extrabugetare ºi din alocaþii de la bugetul de stat
ori de la bugetele locale, dupã caz, pot utiliza colaboratori
fãrã drept de autor pentru realizarea unor activitãþi absolut
necesare, altele decât cele care intrã sub incidenþa
prevederilor Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ºi
drepturile conexe.
Activitãþile care intrã în categoria colaborãrilor fãrã
drept de autor se stabilesc de cãtre conducerile instituþiilor
de culturã ºi artã.
Remuneraþiile colaboratorilor fãrã drept de autor se
stabilesc prin negociere, avându-se în vedere specificul,
gradul de dificultate ºi complexitatea activitãþii respective.
Negocierea remuneraþiilor în limitele prevederilor din
bugetele de venituri ºi cheltuieli se va face de cãtre
conducerile instituþiilor de culturã ºi artã.
În cazul în care datoritã convenþiei civile angajatul nu îºi
mai îndeplineºte obligaþiile la locul de muncã unde are
funcþia de bazã, contractul sãu individual de muncã poate
fi suspendat.
Persoanele care desfãºoarã activitate, pe baza unei
convenþii civile, în altã localitate decât cea în care
domiciliazã, au dreptul ºi la decontarea cheltuielilor de
deplasare, cazare ºi transport, în condiþiile stabilite pentru
salariaþii instituþiilor bugetare.
Drepturile morale
Drepturile morale ale titularul dreptului de autor
Titularul dreptului de autor, nu are numai drepturi
patrimoniale ci ºi morale aºa cum am mai arãtat.
Drepturile morale pe care le are autorul, sunt
enumerate în art. 10 din Legea nr. 8/1996 ºi nu pot face
obiectul vreunei renunþãri sau înstrãinãri. Aceste drepturi
sunt urmãtoarele:
- dreptul autorului de a decide dacã, în ce mod ºi când
va fi adusã opera la cunoºtinþa publicã;
- dreptul autorului de a pretinde recunoaºterea calitãþii
de autor al operei;
- dreptul de a pretinde respectarea integritãþii operei ºi
de a se opune oricãrei modificãri, precum ºi oricãrei
atingeri aduse operei, dacã prejudiciazã onoarea sau
reputaþia sa;
- dreptul de a decide sub ce nume va fi adusã opera la
cunoºtinþa publicã;
- dreptul de a retracta opera, despãgubind, dacã este
cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaþi prin
exercitarea retractãrii.
Dupã moartea autorului, exerciþiul drepturilor arãtate la
primele 3 liniuþe se transmite prin moºtenire, potrivit
legislaþiei civile, pe duratã nelimitatã. Dacã nu existã
moºtenitori, exerciþiul acestor drepturi revine organismului
de gestiune colectivã care a administrat drepturile
autorului sau, dupã caz, organismului cu cel mai mare
numãr de membri, din domeniul respectiv de creaþie.
Atenþie, drepturile morale nu pot face obiectul vreunei
renunþãri sau înstrãinãri.
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert Contabil
Drepturile morale ale titularul drepturilor conexe
dreptului de autor
Ca ºi titularul dreptului de autor, ºi titularul drepturilor
conexe dreptului de autor are pe lângã drepturi
patrimoniale ºi drepturi morale enumerate în art. 96 din
Legea nr. 8/1996 care nu pot face obiectul vreunei
renunþãri sau înstrãinãri.
Conform articolului arãtat, artistul interpret sau
executant are urmãtoarele drepturi morale:
- dreptul de a pretinde recunoaºterea paternitãþii
propriei interpretãri sau execuþii;
- dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sãu
sã fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol ºi la fiecare
utilizare a înregistrãrii acestuia;
- dreptul de a pretinde respectarea calitãþii prestaþiei
sale ºi de a se opune oricãrei deformãri, falsificãri sau altei
modificãri substanþiale a interpretãrii ori execuþiei sale sau
oricãrei încãlcãri a drepturilor sale, care ar prejudicia grav
onoarea ori reputaþia sa.
Pentru celelalte drepturi conexe nu sunt prevãzute
asemenea drepturi morale cum sunt cele de mai sus
prevãzute pentru artiºtii interpreþi sau executanþi.
Potrivit art. 5 din Tratatul O.M.P.I. din 20 decembrie
1996 independent de drepturile sale patrimoniale, ºi chiar
dupã cesiunea acestor drepturi, artistul interpret sau
executant îºi pãstreazã dreptul în ceea ce priveºte
interpretãrile ori execuþiile sale sonore în direct sau
interpretãrile ori execuþiile sale orale în direct sau
interpretãrile ºi execuþiile fixate pe fonograme de a
pretinde sã fie menþionat ca atare, în afara cazului în care
modul de folosire a interpretãrii sau a execuþiei impune
omiterea acestei menþiuni, precum ºi de a se opune
oricãrei deformãri, mutilãrii sau altei modificãrii a
interpretãrilor ori execuþiilor sale care i-ar prejudicia
reputaþia.
Drepturile recunoscute artistului interpret sau executant
în virtutea aliniatului de mai sus se menþin ºi dupã moartea
sa cel puþin pânã la stingerea drepturilor patrimoniale ºi
sunt exercitate de persoane sau instituþii cãrora le conferã
aceastã calitate legislaþia pãrþii contractante în care este
cerutã protecþia. Totuºi pãrþile contractante ale cãror
legislaþii, în vigoare la momentul ratificãrii acestui tratat
sau al aderãrii la acesta, nu conþin dispoziþii care asigurã
protecþia dupã moartea artistului interpret sau executant a
tuturor drepturilor recunoscute în virtutea aliniatului de mai
sus au facultatea de a prevedea cã unele dintre aceste
drepturi nu se menþin dupã moartea artistului interpret sau
executant.
Mijloacele la care se recurge pentru a se apãra aceste
drepturi recunoscute prin Tratatul O.M.P.I. sunt
reglementate de legislaþia pãrþii contractante în care este
cerutã protecþia.
Mirona Serac - economist
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ASPECTE PRIVIND TAXA PE
VALOAREA ADAUGATA
ncepând cu data de 01.01.2006 au intervenit unele
Îmodificãri legislative privind fluxul de soluþionare a
deconturilor cu sume negative de TVA cu opþiune de
rambursare în cazul marilor contribuabili ºi instrucþiunile
de corectare a erorilor materiale din deconturile de TVA.
Fluxul de soluþionare a deconturilor
cu sume negative de TVA cu
opþiune de rambursare în cazul
marilor contribuabili
Compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare (compartiment
de specialitate) înregistreazã deconturile într-o evidenþã
specialã condusã informatizat.
Dupã înregistrarea în evidenþã, deconturile respective
vor fi supuse analizei în vederea soluþionãrii.
Aceste deconturi vor fi verificate din punct de vedre al
corectitudinii completãrii. Partea finalã de “Regularizãri”
din formular va fi comparatã cu datele existente în
evidenþele fiscale. Dacã se constatã erori materiale,
compatimentul de specialitate va notifica contribuabilul
pentru corectarea erorilor respective ºi va aplica
procedura specialã în domeniu.
Rambursarea cu inspecþie fiscalã urterioarã se
soluþioneazã prin emiterea de cãtre compartimentul de
specialitate a Deciziei de rambursare.
Reglementãrile prevãzute în capitolele «Fluxul
operaþiunilor în cadrul compartimentului de colectare» ºi
«Finalizarea procedurii ºi arhivarea documentelor» se
aplicã corespunzãtor.
Aceste instrucþiuni se aplicã:
- începând cu deconturile cu sume negative de TVA cu
opþiune de rambursare aferente lunii Decembrie 2005.
- deconturilor cu sume negative de TVA cu opþiune de
rambursare depuse de marii contribuabili în perioadele
anterioare ºi rãmase nesoluþionate pânã la data de
28.12.2005, cu excepþia cazurilor în care au fost sesizate
organele de urmãrire penalã sau a fost întocmit un raport
de inspecþie fiscalã.
Instrucþiuni de corectare a erorilor
materiale din deconturile de TVA
1. Deconturile de TVA depuse de personele impozabile
pot fi corectate din punct de vedere al erorilor materiale de
cãtre organul fiscal competent la iniþiativa acestuia sau la
solicitarea plãtitorului.
20
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
2. Erorile materiale ce pot fi corectate sunt erori de
transcriere.
Exemplu
Preluarea eronatã a sumelor din jurnale ; inversarea
unor cifre din sumele trecute în decont ; preluarea eronatã
a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (rândul
22 din decont)
1. înregistrarea în decont a diferenþelor de TVA de platã
constatate de organele de control contrar reglementãrilor
legale
2. erori provenind din înscrierea în decontul de TVA a
sumelor solicitate la rambursare în perioada anterioarã.
3. Corectarea erorilor materiale din decontul de TVA se
poate face în cadrul termenului de prescripþie de 5 ani de
la data de 1 Ianuarie a anului urmãtor celui în care a fost
depus decontul respectiv. Depunerea solicitãrii de
corectare a erorilor materiale dupã expirarea termenului
de prescripþie reprezintã o recunoaºtere voluntarã a TVA
de plata ºi a diferenþelor de TVA de platã astfel stabilite,
acestea fiind considerate a fi legal datorate.
4. Corectarea deconturilor de TVA în acest caz nu se
poate face pentru perioadele fiscale care au fost supuse
inspecþiei fiscale sau pentru care este în curs de derulare
o inspecþie fiscalã.
5. Corectarea erorilor materiale se realizeazã de cãtre
compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare.
6. Corectarea erorilor materiale din decontul de TVA
din initiaþiva organului fiscal se poate realiza astfel :
în cazul în care în decontul depus se poate identifica
tipul erorii (eroare de calcul, preluare eronatã a sumelor
din decontul perioadei anterioare sau din evidenþele de
TVA), corectarea se efectueazã de cãtre compartimentul
de specialitate din proprie initiaþivã.
- în cazul în care în decontul depus se constatã erori a
cãror cauzã nu poate fi identificatã, compartimentul de
specialitate va notifica în scris plãtitorul solicitându-i
prezenþa la sediul sãu cu documente justificative.
Solicitarea va cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele:
- data, ora ºi locul stabilite pentru prezenþa plãtitorului;
- baza legalã a solicitãrii;
- scopul solicitãrii;
- documentele pe care urmeazã sã le prezinte plãtitorul
necesare corectãrii erorilor.

7. În cazul corectãrii erorilor materiale la solicitarea
plãtitorului avem urmãtoarea procedurã:
- plãtitorul depune solicitarea de corectare la
registratura organului fiscal competent sau prin poºtã cu
scrisoare recomandatã;
- compartimentul de specialitate va transmite în scris
plãtitorului data, ora ºi locul la care trebuie sa se prezinte
precum ºi o listã a documentelelor solicitate necesare
justificãrii erorilor.
8. Compartimentul de specialitate pe baza constatãrilor
proprii sau pe baza documentelor prezentate de plãtitor va
întocmi un referat în care va înscrie constatãrile referitore
la erorile materiale întâlnite precum ºi modul în care vor fi
corectate aceste erori. Pe baza referatului, organul fiscal
emite decizia de corectare.
Decizia de corectare se întocmeºte conform modelului
decontului de TVA ºi se completeazã numai la rândurile
care au suferit modificãri cu diferenþele în plus sau în
minus faþã de suma declaratã iniþial. Decizia de corectare
se semneazã de ºeful compartimentului de specialitate, se
aprobã de conducãtorul organului fiscal ºi se întocmeºte în
douã exemplare:
- un exemplar la plãtitor;
- un exemplar se arhiveazã la dosarul fiscal al
plãtitorului.
9. În cazul în care în urma corectãrii erorilor rezultã o
sumã negativã de TVA plãtitorul o va prelua în decontul
perioadei fiscale urmãtoare, la secþiunea “ Regularizãri”,
VALOAREA ÎN VAMÃ(II)
aloarea în vamã a mãrfurilor importate este
V valoarea mãrfurilor determinatã în vederea stabilirii
drepturilor vamale de import. Baza de pornire în stabilirea
valorii în vamã o constituie preþul efectiv plãtit sau de plãtit,
de un cumpãrãtor (în cazul de faþã importator) vânzãtorului
(exportatorului din þara de export) sau în beneficiul
acestuia, pentru mãrfurile importate.
Studiu de caz pentru utilizarea
metodei de substituþie
Calcul al taxelor vamale ºi altor drepturi de import în
cazul unei operaþiuni de import autovehicul nou
(capacitate cilindricã motor 2.000cmc, carburant utilizat
benzinã, cu grad normal de poluare), definit conform
prevederilor Regulamentului vamal, art.109, alin(5)
efectuat de o persoanã juridicã (pentru uºurarea calculului
s-au ales valori ipotetice mai simple):
A. Fãrã dovada de origine (certificat EUR1 sau
declaraþie pe facturã) ºi cu aplicarea taxelor vamale de
bazã:
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert Contabil
rândul “Soldul sumei negative a TVA reportatã din
perioada precedentã, pentru care nu s-a solicitat
rambursare”.
În cazul în care în urma corectãrii erorilor rezultã o
sumã pozitivã de TVA pe care plãtitorul o va prelua în
decontul perioadei fiscale urmãtoare, la secþiunea “
Regularizãri”, rândul “Soldul TVA de platã din decontul
perioadei fiscale precedente neachitatã pânã la data
depunerii decontului de TVA”. Termenul de platã a
diferenþei pozitive de TVA se stabileºte în funcþie de data
comunicãrii deciziei de corectare sau a înºtiinþãrii.
10. Se considerã eroare materialã ºi cazul în care o
persoanã impozabilã înregistratã ca plãtitor de TVA, care
poate solicita rambursarea soldului sumei negative a TVA
din perioada fiscalã de raportare nu a bifat prin omisiune
caseta corespunzãtoare din decont. Persoana impozabilã
respectivã poate solicita corectarea erorii materiale prin
depunerea unei declaraþii pe propria rãspundere din care
sã rezulte constatarea situaþiei, precum ºi exprimarea
intenþiei persoanei respective de a îndrepta eroarea
materialã. Aceastã declaraþie se depune pânã la data
depunerii decontului de TVA aferent perioadei fiscale
urmãtoare, dar nu mai târziu de termenul legal de
depunere a decontului respectiv.
Solicitãrile de rambursare a sumei negative de TVA se
soluþioneazã în termen de 45 zile de la data depunerii
declaraþiei de mai sus.
Anca Buga - director economic
- Valoarea în vamã este 10.000 euro,
-cursul de schimb valutar pentru transformarea în lei a
valorii în vamã este 35.000 lei pentru un euro.
- Valoarea în vamã în lei este de 350.000.000 lei.
- Procentul de impunere pentru calculul taxei vamale
din prima coloanã a tarifului vamal de import (deci fãrã
aplicarea tratamentului tarifar preferenþial) este de 30%.
- Taxa vamalã va fi (350.000.000x30%) de 105.000.000
lei.
- Comisionul vamal în procent de 0,5% este
de(350.000.000x0,5%) 1.750.000 lei.
- Comisionul vamal este o sumã perceputã pentru
prestarea serviciilor vamale în procent de 0,5% aplicat
asupra valorii în vamã a mãrfurilor.
Accizele sunt impozite indirecte care se mai numesc ºi
taxe speciale de consumaþie se datoreazã de importatorii
anumitor produse considerate a fi de lux sau dãunãtoare
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
sãnãtãþii (autoturisme, bijuterii din aur ºi alte metale
preþioase,bãuturi, spirtoase fine, þigãri, cafea, etc.)
urmãrindu-se limitarea consumului acestora.
Plãtitori de accize sunt persoanele juridice, persoanele
fizice autorizate ºi asociaþiile familiale care importã bunuri
de natura celor prevãzute în Codul fiscal.
Plata se face concomitent cu plata taxelor vamale, cu
ocazia depunerii declaraþiei vamale cu excepþia produselor
din tutun strãine la care faptul generator este data
achiziþionãrii marcajelor speciale obligatorii.
Accizele la unele produse sunt exprimate în procente
care se aplicã la o bazã de impozitare formatã din
valoarea mãrfurilor, valoarea taxelor vamale aferente ºi
alte taxe speciale ,dacã este cazul. La alte produse
accizele se exprimã în euro pe unitatea de mãsurã,
cum ar fi de exemplu,
La þigarete-poziþia tarifarã 2402.20, accizele sunt
exprimate în forma mixtã, de exemplu - 4,47EURO+32%
din preþul maxim de vânzare cu amãnuntul declarat de
importator la 1000 de tigarete.
Accizele în procent de 6% (stabilit în funcþie de tipul
carburantului folosit ºi gradul de poluare) sunt calculate
prin aplicarea procentului la o bazã stabilitã prin
însumarea valorii în vamã cu taxa vamalã calculatã
ºi
comisionul vamal (350.000.000 + 105.000.000 +
1.750.000 = 456.750.000)
obþinându-se suma de 27.405.000 lei.
Pentru calculul taxei pe valoarea adãugatã va fi nevoie
de stabilirea bazei de calcul, formatã prin însumarea valorii
în vamã, taxei vamale, comisionului vamal, accizei
calculate
(350.000.000+105.000.000+1.750.000+27.405.000=4
84.155.000 lei) care se va înmulþi cu procentul 19% stabilit
prin lege.
Rezultã un TVA de 91.989.450 lei.
În final suma de platã pentru importul acestui
autovehicul se va obþine prin însumarea taxei vamale, a
comisionului, a accizei ºi TVA ( 105.000.000 + 1.750.000 +
27.405.000 + 91.989.450) ºi va fi de 226.144.450 lei.
B. Cu aplicarea tratamentului tarifar preferenþial prin
prezentarea unui certificat de origine valid
- valoarea în vamã 10.000 euro, la acelaºi curs de
schimb 35.000 lei/ euro este de 350.000.000 lei.
22
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
Taxa vamalã înscrisã pe coloana corespunzãtoare
acordului comercial în baza cãruia a fost eliberatã dovada
de origine este în acest caz exceptatã, adicã egalã cu
zero.
În baza aceleiaºi dovezi de origine nu se datoreazã nici
comision vamal.
Deci cuantumul taxei vamale ºi comisionului este zero.
Acciza va fi stabilitã la aceeaºi bazã de calcul dar în
cazul de faþã baza este 350.000.000 lei, întrucât taxa
vamalã ºi comisionul sunt egale cu zero.
Acciza caculatã ºi datoratã este de 21.000.000 lei.
TVA-ul este calculat la baza formatã din însumarea
elementelor de mai sus de este de
350.000.000 + 21.000.000 = 371.000.000
prin aplicarea procentului de 19% ºi vom obþine
70.490.000 lei.
Suma totalã datoratã de agentul economic importator,
în acest caz va fi de 91.490.000 lei.
Controlul valorii în vamã
Este reglementat prin prevederile art.77, alin.(4) din
Codul vamal al Romaniei, art.113 alin.(1) si(2) din
Regulamentul vamal, precum ºi de HG 287/07.04.2005
privind procedura aplicabilã în cazurile în care este
necesarã o amânare a determinãrii definitive a valorii în
vamã.
Determinarea definitivã a valorii în vamã se amânã în
urmãtoarele cazuri:
a) când este necesarã ajustarea preþului efectiv plãtit
sau de plãtit conform art.8 din Acordul privind aplicarea
art.VII al GATT(acordul general pentru tarife vamale ºi
comerþ 1994), iar la momentul importului nu pot fi
prezentate documente concludente care sã permitã
determinarea cu exactitate a sumei de ajustat;
b) când preþul plãtit sau de plãtit nu include sau este
susceptibil a nu include toate plãþile efectuate sau de
efectuat ca o condiþie a vânzãrii mãrfurilor importate de
cãtre cumpãrãtor vânzãtorului ori de cãtre cumpãrãtor
cãtre o terþã parte, pentru a satisface o obligaþie a
vânzãtorului;
c) în orice alte situaþii în care pentru determinarea
valorii în vamã pe baza valorii de tranzacþie este necesarã
prezentarea unor documente sau justificãri suplimentare
referitoare la exactitatea ºi realitatea valorii declarate.
Amânarea determinãrii definitive a valorii în vamã
poate fi dispusã de:
- ºeful biroului vamal;
- agenþii vamali desemnaþi prin ordin de serviciu;
- importator prin cerere scrisã în care sunt justificate
care sunt motivele pentru care se solicitã aceastã
amânare.

Mãrfurile pot fi ridicate din vamã cu condiþia ca
importatorul sã constituie la dispoziþia autoritãþii vamale o
“garanþie suficientã” care sã asigure încasarea drepturilor
de import corespunzãtoare mãrfurilor respective.
Garanþia suficientã reprezintã cuantumul drepturilor de
import calculate pe baza valorii în vamã determinate de
biroul vamal cu titlu provizoriu, din care se scad drepturile
de import calculate pe baza valorii în vamã declarate de
importator ºi virate la bugetul de stat.
Biroul vamal are obligaþia de a lua o decizie privind
determinarea valorii în vamã cu titlu definitiv în termen de
30 de zile de la data comunicãrii documentelor
suplimentare prezentate de titularul operaþiunii, cu
excepþia cazurilor prevãzute la art.4 alin.(2)-(6) din HG
287/07.04.2005.
Termenul maxim de luare a deciziei privind
determinarea definitivã a valorii în vamã nu poate depaºi,
INDEX LEGISLATIV AL
MODIFICÃRILOR PRIVIND
IMPOZITUL PE VENIT
eferitor la capitolul “Categorii de venituri supuse
R impozitului pe venit”, acesta este reprodus dupã
cum urmeazã:
- venituri din activitãþi independente;
- venituri din salarii;
- venituri din cedarea folosinþei bunurilor;
- venituri din investiþii;
- venituri din pensii;
- venituri din activitãþi agricole;
- venituri din premii ºi din jocuri de noroc;
- venituri din transferul proprietãþilor imobiliare;
- venituri din alte surse.
Text modificat de punctul nr. 3 de la art. 1 din Legea nr.
163 din data de 1 iulie 2005 publicatã în Monitorul Oficial
partea I nr. 466 din 1 iunie 2005.
Venituri neimpozabile
Referitor la capitolul “Venituri neimpozabile” dupã
aliniatul “Indemnizaþia pentru creºterea copilului pânã la
împlinirea vârstei de 2 ani ºi în cazul copilului cu handicap
pânã la împlinirea vârstei de 3 ani”, hotãrârea se
completeazã cu 3 limite dupã cum urmeazã:
- indemnizaþia pentru risc material;
- indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav pânã la
vârsta de 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap pentru
afecþiunile intercurente pânã la împlinirea vârstei de 18
ani;
- indemnizaþia lunarã pentru activitatea de liber
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert Contabil
în total, 160 de zile de la data ridicãrii mãfurilor din vamã.
Decizia privind determinarea definitivã a valorii în vamã
este luatã de biroul vamal prin întocmirea unui proces-
verbal de control al valorii în vamã care stabileºte
disponibilizarea sau încasarea în totalitate ori în parte a
garanþiei constituite ºi cuprinde descrierea detaliatã a
motivelor ce au stat la baza mãsurii luate.
Procesul verbal se comunicã importatorului în cadrul
termenelor prevãzute pentru luarea deciziei.
Împotriva procesului-verbal se poate formula
contestaþie potrivit titlului IX-”Soluþionarea contestaþiilor
formulate împotriva actelor administrative fiscale” din OG
92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Dinu Lilicã - director economic
profesionist a artiºtilor interpreþi sau executanþi din
România, acordatã potrivit legii nr. 109/2005 privind
instituirea indemnizaþiei pentru activitatea de liber
profesionist a artiºtilor interpreþi sau executanþi în
România.
Text completat de pct. 1 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr.610 din data de 23 iunie 2005 publicat în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din 4 iulie 2005.
Tot referitor la capitolul “Venituri neimpozabile” dupã
aliniatul “Alte asemenea venituri acordate potrivit normelor
legale în vigoare” a fost completat aliniatul cu urmãtorul
conþinut:
- Nu sunt venituri impozabile indemnizaþiile pentru risc
material ºi cele pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã
de pânã la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap pentru
afecþiunile intercurente pânã la împlinirea vârstei de 18 ani
reprezentând drepturi primate de persoanele fizice
conform legii, începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile
de natura celor de mai sus aferente perioadei de pânã la 1
mai 2005 sunt impozabile potrivit legii.
Text completat de pct. nr. 2 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din 4 iulie 2005.
Deducerea cheltuielilor
În ceea ce priveste capitolul “Condiþiile generale pe
care trebuie sã le îndeplineascã cheltuielile aferente
veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:” dupã aliniatul “
Activele ce servesc ca garanþie bancarã pentru creditele
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
utilizate în desfãºurarea activitãþii pentru care este
autorizat contribuabilul” se introduce un nou aliniat dupã
cum urmeazã:
- primele de asigurare pentru asigurarea de risc
profesional.
Text introdus de pct. nr. 4 al art. 1 din legea nr. 163 din
data de 1 iunie 2005 publicat în Monitorul Oficial partea I
nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
Tot la acest capitol “Condiþii generale pe care trebuie sã
le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor pentru a
putea fi deduse sunt:” dupã subcapitolul “Urmãtoarele
cheltuieli sunt deductibile limitat” dupã aliniatul
“Cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% din baza
de calcul determinate conform…” se introduce un nou
aliniat dupã cum urmeazã:
- “Suma cheltuielilor cu indemnizaþia plãtitã pe perioada
delegãrii ºi detaºãrii în altã localitate în þarã ºi în
strãinãtate ºi în interesul serviciului în limita a de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru instituþiile publice”.
Text modificat de pct. nr. 7 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial
partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
În ceea ce priveºte capitolul “Condiþii generale pe care
trebuie sã le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor
pentru a fi deductibile” dupã subcapitolul “urmãtoarele
cheltuieli sunt deductibile limitat” dupã aliniatul
“Cheltuielile efectuate pentru activitatea independentã cât
ºi în scopul personal al contribuabilului sau asociaþilor sunt
deductibile numai pentru partea de cheltuialã care este
aferentã activitãþii independente” se introduce un nou
aliniat dupã cum urmeazã:
- “Cheltuilelile reprezentând contribuþii sociale
obligatorii pentru salariaþi ºi contribuabili, inclusiv cele
pentru asigurarea de accidente de muncã ºi boli
profesionale potrivit legii”.
Text modificat de pct. nr. 7 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicat în Monitorul Oficial partea
I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
Referitor la capitolul “Condiþii generale pe care trebuie
sã le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor pentru a
putea fi deductibile” dupã subcapitolul ”Urmãtoarele
cheltuieli sunt deductibile limitat” dupã aliniatul “Cotizaþii
plãtite asociaþiilor profesionale în limita a 2% din baza de
calcul determinatã conform…” se introduce un nou aliniat
dupã cum urmezã:
- “Cheltuielile reprezentând contribuþiile profesionale
obligatorii datorate potrivit legii, organizaþiilor profesionale
din care fac parte contribuabilii în limita a 5% din venitul
brut realizat”.
Text modificat de pct. nr. 8 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicat în Monitorul Oficial partea
I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
La capitolul “Cheltuieli deductibile” dupã aliniatul
“Cheltuieli cu comisioanele ºi cu alte servicii bancare” se
modificã aliniatul urmãtor având conþinutul:
- “Cheltuielile cu primele de asigurare care privesc
imobilizãrile corporale ºi necorporale, inclusive pentru
24
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
stocurile deþinute, precum ºi primele de asigurare pentru
asigurarea de risc profesional, potrivit legii”.
Text din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care a fost
modificat de pct. nr. 3 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea a-II-a nr. 575 din data de 4 iulie
2005.
La capitolul “Sunt cheltuieli deductibile de exemplu”
dupã aliniatul “Cheltuieli cu impozitele, taxele altele decât
impozitul pe venit” se modificã aliniatul urmãtor care are
conþinutul:
- “Cheltuielile reprezentând contribuþiile pentru
asigurãrile sociale, pentru construirea Fondului pentru
plata ajutorului de ºomaj, pentru asigurãrile sociale de
sãnãtate, pentru accidente de munca ºi boli profesionale
precum ºi alte contribuþii obligatorii pentru contribuabil ºi
angajaþii acestuia”.
Text din Normele metodologice de aplicare a art. 48 din
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care a fost
modificat de pct. nr. 3 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
La capitolul “Sunt cheltuieli deductibile limitat, de
exemplu, urmãtoarele:” dupã aliniatul “Cheltuielile de
protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, trataþii ºi
mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii”
se modificã aliniatul urmãtor având conþinutul:
- “Cheltuieli reprezentând cotizaþii plãtite asociaþiilor
profesionale ºi contribuþii profesionale obligatorii plãtite
organizaþiilor profesionale din care fac parte contribuabili ºi
datorate potrivit legii”.
Text de la limita a-III-a de la pct. 39 din Normele
metodologice de aplicare a art. 48 din Legea nr. 571/2003
privind Codul Fiscal care a fost modificat de pct. nr. 3 din
secþiunea B a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23
iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din
data de 4 iulie 2005.
Venitul din proprietate intelectualã
La capitolul “Stabilirea venitului net anual din drepturile
de proprietate intelectualã” dupã aliniatul “Venituri
reprezentând remuneraþia compensatorie pentru copia
privatã” urmãtoarele aliniate au fost abrogate.
Aliniatele menþionate din Normele metodologice de
aplicare a art. 50 alin. (1), (2), (3) din Legea 571/2003
privind Codul Fiscal au fost abrogate de pct. nr 5 din
secþiunea B a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23
iunie 2005, publicatã în Monitorul oficial patea I nr. 575 din
data de 4 iulie 2005.
La capitolul “Venituri din salarii” dupã aliniatul “Sume
primite pentru munca prestatã ca urmare a contractului
individual de muncã, a contractului colectiv de muncã
precum ºi pe baza actului de numire:
- salariile de bazã;
- sporurile ºi adaosurile de orice fel.”

se modificã sumele cu urmãtorul conþinut:
- “indemnizaþiile pentru trecerea temporarã în altã
muncã, pentru reducerea timpului de muncã, pentru
carantinã precum ºi alte indemnizaþii de orice fel altele
decât cele menþionate la punctul având aceeaºi naturã.”
Limita menþionatã de la litera A a punctului 8 din
Normele metodologice de aplicare a art. 55, alin. (1),(2) din
Legea nr. 571/ 2003 privind Codul Fiscal a fost modificatã
de pct. 6 din secþiunea B a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din
data de 23 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial partea
I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Venitul din salarii
La capitolul “Venituri din salarii” dupã aliniatul “Sumele
reprezentând plãþile compensatorii, calculate pe baza
soldelor lunare nete acordate personalului militar trecut în
rezervã sau al cãrui contract înceteazã ca urmare a
nevoilor de reducere ºi de restructurare precum ºi
ajutoarelor stabilite în raport cu solda lunarã netã;
acordate acestora la trecerea în rezervã sau direct în
retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc
condiþiile de pensie precum ºi ajutoare sau plãþi
compensatorii primite de poliþiºtii aflaþi în situaþii similare al
cãror cuantum se determinã în raport cu salariul de bazã
lunar net, acordate potrivit legislaþiei în materie.” este
introdus un nou aliniat care are urmãtorul conþinut:
- “Veniturile din salarii realizate de cãtre persoanele
fizice cu handicap grav ºi accentuat încadrate cu
contractul individual de muncã.”.
Aliniatul menþionat a fost introdus de punctul nr. 9 al art.
1 din Legea nr. 163 din data de 1 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea a-I-a nr. 466 din data de 1 iunie
2005.
La capitolul “Venituri din salarii” dupã aliniatul
“Diferenþa favorabilã dintre dobânda preferenþiala stabilitã
prin negociere ºi dobânda practicatã pe piaþã pentru
credite ºi depozite” se introduce un nou aliniat cu
urmãtorul conþinut:
- “Nu sunt venituri impozabile veniturile din salarii
realizate de persoanele fizice cu handicap grav ºi
accentuat încadrate cu contract individual de muncã
încasate începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de
natura celor de mai sus aferente perioadei de pânã la 1
mai 2005 sunt impozabile potrivit legii.”.
Aliniatul a fost introdus de pct. nr. 7 din secþiunea B a
art.1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
La capitolul “Determinarea impozitului pe venitul din
salarii” dupã aliniatul “Plãtitorul este obligat sã determine
valoarea totalã a impozitului anual pe veniturile din salarii,
pentru fiecare contribuabil” se modificã aliniatul urmãtor
având conþinutul:
- “Contribuabilii pot dispune asupra destinaþiei unei
sume reprezentând pânã la 2% din impozitul stabilit la
aliniatul anterior, pentru sponsorizarea entitãþilor nonprofit
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert Contabil
care se înfiinþeazã ºi funcþioneazã potrivit legii.”.
Aliniatul menþionat a fost modificat de pct. nr. 10 a art.
1 din Legea nr. 163 din data de 1 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
Venituri din investiþii
În ceea ce priveºte capitolul “Venituri din investiþii” dupã
aliniatul “Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate
veniturile sub forma de dobânzi altele decât:” se modificã
aliniatul urmãtor care are conþinutul:
- “Venituri din dobânzi la depozitele la vedere / conturile
curente pentru care ratele dobânzilor sunt mai mici sau
egale cu valorile ratelor dabânzilor de referinþã de pe
pieþele interbancare la depozitele la o lunã, comunicate în
prima zi a lunii pentru care se face calculul
corespunzãtoare monedelor cu care sunt denominate
depozitele la vedere / conturile curente precum ºi la
depunerile la casele de ajutor reciproc.”
Aliniatul menþionat a fost modificat de pct. nr. 11 a art.
1 din Legea nr. 163 din data de 1 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
Referitor la capitolul “Venituri din investiþii” dupã
aliniatul “Sunt considerate venituri din dobânzi
urmãtoarele:
- dobânzi obþinute din obligaþiuni;
- dobânzi obþinute pentru depozitele la termen, inclusiv
la certificatele de depozit;
- suma primitã sub forma de dobândã pentru
împrumuturile acordate;
- alte venituri obþinute din titluri de creanþã.”
S-a introdus un nou aliniat cu urmãtorul conþinut:
- “Reprezintã venit impozabil suma totalã obþinutã sub
forma de dobândã, în cazul în care ratele dobânzilor la
depozitele la vedere / conturile curente care au generat
dobânda respectivã sunt mai mari decât nivelurile ratelor
dobânzilor de referinþã de pe pieþele interbancare la
depozitele la o luna comunicate în prima zi lucrãtoare a
lunii pentru care se face calculul, corespunzãtoare
monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere /
conturile curente, începând cu data de 4 iunie 2005.
Pentru depozitele la vedere / conturile curente în lei
nivelul ratei dobânzii de referinþã de pe piaþa interbancarã
la depozitele la o luna este nivelul BUBID la o lunã
comunicat de Banca Naþionalã a României în prima zi
bancarã a lunii pentru care se face calculul.
Pentru depozitele la vedere / conturile curente în
devize, Banca Naþionalã a României va comunica la
începutul fiecãrei luni nivelul ratelor dobânzilor de referinþã
la o lunã de pe pieþele bancare externe reprezentative
pentru devizele respective, aºa cum sunt ele comunicate
prin sisteme de difuzare a informaþiei tip Reuters,
Bloomberg, etc. în prima zi lucrãtoare a lunii pentru care
se face calculul (EURIBOR la o lunã pentru depozitele la
vedere / conturile curente în EUR; LIBOR la o lunã pentru
depozitele la vedere / conturile curente în USD, GBP, CHF,
etc.).
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 8 din secþiunea
B a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iunie 2005.
La capitolul “Venituri din investiþii” dupã subcapitolul
“Stabilirea venitului din investiþii” se modificã aliniatul
urmãtor având conþinutul:
- “Câºtigul sau pierderea rezultat / rezultatã din transferul
titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la
fondurile deschise de investiþii ºi de pãrþile sociale,
reprezintã diferenþa pozitivã sau negativã din preþul de
vânzare ºi cel de cumpãrare pe tipuri de titluri de valori,
diminuatã, dupã caz, cu costurile aferente; în cazul
tranzacþiilor cu acþiuni primite de persoane fizice cu titlul
gratuit în cadrul Programului de privatizare în masã, preþul
de cumpãrare la prima tranzacþionare va fi asimilat cu
valoarea nominalã a acestora. În cazul tranzacþiilor cu
acþiuni cumpãrate la preþul preferenþial, în cadrul
sistemului stock options plan, câºtigul se determinã ca
diferenþã între preþul de vânzare ºi preþul de cumpãrare
preferenþial diminuat cu costurile aferente.”
Aliniat modificat de pct. nr. 12 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial
partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
Tot la capitolul “Venituri din investiþii” dupã subcapitolul
“Stabilirea venitului din investiþii”, aliniatul “În cazul
transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de
participare la fondurile deschise de investiþii, câºtigul se
determinã ca diferenþã pozitivã între preþul de
rãscumpãrare ºi preþul de cumpãrare / subscriere. Preþul
de rãscumpãrare este preþul care i se cuvine investitorului
la retragerea din fond. Preþul de cumpãrare / subscriere
este preþul plãtit de investitorul persoana fizicã pentru
achiziþionarea titlului de participare .” se introduc 2 noi
aliniate cu urmãtorul conþinut:
“Preþul de cumpãrare al unui titlu de valoare este preþul
determinat ºi evidenþiat de intermediar pentru respectivul
titlu, deþinut de un client, pe fiecare simbol, la care se
adaugã costurile aferente, conform normelor emise de
Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin.
(6) din Codul Fiscal. Preþul de cumpãrare pentru
determinarea impozitului pe câºtigul obþinut din transferul
titlurior de valoare se stabileºte prin aplicarea metodei
preþului mediu ponderat.”
“Ordinea de vânzare a titlurilor de valoare, raportatã la
deþinerile pe simbol se înregistreazã cronologic, în funcþie
de data dobândirii, de la cea mai veche deþinere la cea mai
mare deþinere.”
La capitolul “Venituri din investitii” dupã subcapitolul
“Stabilirea venitului din investiþii”, aliniatul “În cazul
trasferului dreptului de proprietate asupra pãrþilor sociale,
câºtigului din înstrãinarea pãrþilor sociale se determinã ca
diferenþã pozitivã între preþul de vânzare ºi valoarea
nominalã / preþul de cumpãrare. Începând cu a –II-a
tranzacþie, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu preþul de
cumpãrare, care include ºi cheltuielile privind
comisioanele, taxele aferente tranzacþiei ºi alte cheltuieli
26
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
similare justificate cu documente.” s-au introdus un aliniat
modificat ºi un aliniat dupã cum urmeazã:
- “Determinarea câºtigului sau a pierderii potrivit alin.
(1) se efectueazã la data încheierii tranzacþiei, pe baza
contractului încheiat între pãrþi, iar câºtigul net se
determinã la sfârºitul anului fiscal asupra întregului
portofoliu de astfel de titluri tranzacþionate de un
contribuabil în anul respectiv, ca diferenþã pozitivã între
câºtigurile ºi pierderile înregistrate în cursul anului ca
urmare a transferului titlurilor de valoare, cu excepþia celor
dobândite cu titlu gratuit în cadrul Programului de
privatizare în masã.”
- “Determinarea câºtigului potrivit alin. (2) ºi (3) se
efectueazã la data închiderii tranzacþiei, pe baza
contractului încheiat între pãrþi.”
Primul aliniat a fost modificat de pct 12 al art.1 din
Legea nr. 163 din 1 iunie 2005, publicatã în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 466 din 1 iunie 2005.
Al doilea aliniat a fost introdus de pct 13 al art.1 din
Legea nr. 163 din 1 iunie 2005, publicatã în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 466 din 1 iunie 2005.
La capitolul “Venituri din investiþii”, subcapitolul
“Reþinerea impozitului din veniturile din investiþii”, dupã
aliniatul “Impozitul din veniturile sub formã de dividende,
inclusiv a sumelor primite ca urmare a deþinerii de titluri de
participare la fondurile închise de investiþii distribuite
începând cu anul fiscal 2005, se calculeazã ºi se reþine
prin aplicarea cotei de 10% asupra sumei acestora.” se
introduce un aliniat modificat cu urmãtorul conþinut:
- “Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu o cotã
de 10% din suma acestora, pentru depozitele la termen
constituite, instrumentele de economisire dobândite, a
cãror scadenþã este ulterioarã datei de 1 iunie 2005; în
scop fiscal, data scadenþei se calculeazã ºi se reþine de
cãtre plãtitorii de astfel de venituri la momentul înregistrãrii
în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în
cazul dobânzilor capitalizate respectiv la momentul
rãscumpãrãrii în cazul unor instrumente de economisire.
În situaþia sumelor primite sub forma de dobândã
pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile,
calculul impozitului datorat se efectueazã la momentul
dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi
se face lunar pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare
înregistrãrii, rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de
economisire, respectiv la momentul plãþii dobânzii, pentru
venituri de aceasta naturã pe baza contractelor civile.”
Aliniat modificat de pct 14 al art.1 din Legea nr. 163 din
1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial , partea I , nr.
466 din 1 iunie 2005.
Dupã aliniatul anterior s-a introdus în continuare un nou
aliniat cu urmãtorul conþinut:
- “Impozitul pe dobânda rezultatã din calcul se
determinã prin aplicarea cotei de 1% din suma acesteia
pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de
economisire dobândite, contractele civile anchetate înainte
de 4 iunie 2005 ºi a cãror scadenþã este ulterioarã datei de
4 iunie 2005 inclusiv.

Veniturile din dobânzi pentru depozitele la termen
constituite, instrumentele de economisire dobândite,
contractele civile încheiate între 4 iunie 2005 ºi 31
decembrie 2005 inclusiv se impun cu o cotã de 10% din
suma acestora.
Cota de impozit de 10% se aplicã ºi pentru depozitele
la termen constituite, instrumentele de economisire
dobândite, contractele civile, incheiate la 1 ianuarie 2006.”
Aliniatul introdus de pct 9 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr.610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monotorul Oficial ,partea I , nr.575 din data de 4 iulie 2005.
Impozitul perceput pe alte venituri
În continuarea aliniatului anterior dupã aliniatul “
Calculul , reþinerea ºi virarea impozitului pe veniturile din
investiþii, altele decât cele prevãzute…”se introduce un
aliniat modificat cu urmãtorul conþinut:
-“În cazul câºtigului din transferul dreptului de
proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile
de participare la fondurile deschise de investiþii ºi pãrþi
sociale, care au fost dobândite ºi înstrãinate într-o
perioadã mai micã de 365 zile, obligaþia calculãrii ºi virãrii
impozitului revine persoanei care deþine ºi tranzacþioneazã
astfel de titluri de valoare, iar termenul de virare a
impozitului este pânã la data de 25 ianuarie a anului
urmãtor pentru anul fiscal încheiat.”
Aliniat modificat de pct. 15 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial
partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
În continuarea aliniatului anterior modificat s-a introdus
un aliniat nou cu urmãtorul conþinut:
- “În cazul câºtigului din transferul dreptului de
proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile
de participare a fondurilor deschise de investiþii ºi pãrþi
sociale, care au fost dobândite ºi înstrãinate intr-o
perioadã mai are de 365 de zile, obligaþia calculãrii,
reþinerii ºi virãrii impozitului revine intermediarilor, iar
termenul de virare a impozitului este de pânã la data de 25
inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut.”
Aliniat introdus de pct. nr. 16 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial
partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
În continuarea aliniatului anterior a fost introdus un nou
aliniat cu urmãtorul conþinut:
- “Pentru determinarea perioadei de deþinere a titlurilor
de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. 3 lit. A ºi A-1
din Codul Fiscal intermediarii vor evidenþia la fiecare
operaþiune de cumpãrare, începând cu data de 4 iunie
2005, data intrãrii titlurilor de valoare în portofoliul
persoanelor care deþin ºi efectueazã tranzacþii cu
acestea.”
Aliniat introdus de pct. 9 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din 23 iunie 2005, publicat în Monitorul
Oficial partea I nr. 575 din data de 4 lunie 2005.
În continuarea aliniatului anterior nou introdus, dupã
aliniatul “În cazul rãscumpãrãrii titlurilor de participare la un
fond deschis de investitii, obligaþia calculãrii, reþinerii ºi
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert Contabil
virãrii impozitului revine societãþii de administrare a
investiþiilor.” A fost introdus un nou aliniat urmãtorul
cuprins:
- “Termenul de virare a impozitului reþinut de societãþiile
de administrare a investiþiilor este pânã la data de 25
inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut.”
Aliniat introdus de pct. 9 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din 23 iunie 2005, publicat în Monitorul
Oficial partea I nr. 575 din data de 4 lunie 2005.
Capitolul “Reþinerea impozitului aferent din premii ºi
jocuri de noroc” a fost modificat, modificare în urma cãreia
acesta are urmãtorul conþinut :
- “Venituri sub forma de premii dintr-un singur concurs
se impune, prin reþinere la sursã, cu o cotã de 16%
aplicatã venitului net.
Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reþinerea la
sursã, cu o cotã de 20% aplicatã asupra venitului net care
nu depãºeºte cuantumul de 100 milioane lei ºi o cotã de
25% aplicatã asupra venitului net care depãºeºte
cuantumul de 100 milioane lei.
Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii impozitului revine
plãtitorilor de venituri.
Nu sunt venituri obþinute din premii ºi jocuri de noroc, în
bani ºi / sau în naturã, sub valoarea sumei neimpozabile
stabilite în valoare de 6 milioane lei pentru fiecare concurs
sau joc de noroc, realizate de acelaºi organizator sau
plãtitor într-o singurã zi.
Impozitul calculat ºi reþinut în momentele plãþii este
impozit fiscal.
Impozitul pe venit astfel calculat ºi reþinut se vireazã la
bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii
urmãtoare celei în care a fost reþinut.”
Text modificat de pct. 24 al art. 1 din Legea 163 din
data de 1 iunie 2005, publicatã în Monitorul Oficial partea
I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
Venitul din premii ºi jocuri de noroc
La capitolul “Reþinerea impozitului aferent veniturilor
din premii ºi din jocuri de noroc” dupã aliniatul “Plãtitorii de
venituri din jocuri de noroc sunt obligaþii sã organizeze
evidenþa astfel încât sã poatã determina câºtigul realizat
de fiecare persoanã fizicã ºi sã reþinã impozitul aferent
acestuia.” Se introduce un aliniat nou cu urmãtorul
conþinut:
- “Începând cu data de 1 mai 2005 inclusiv, veniturile
din jocurile de noroc se impun prin reþinerea la sursã,
aplicându-se cotele de impozit de mai jos asupra venitului
net calculat ca diferenþã între venitul brut ºi suma
neimpozabilã de 6 milioane astfel:
- cu o cotã de 20% aplicatã asupra venitului net care
este mai mic sau egal cu 100 milioane lei;
- cu o cotã de 25% aplicatã asupra venitului net care
depãºeºte cuantumul de 100 milioane lei”
Text introdus de pct. nr. 10 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Venitul din transferul proprietãþilor imobiliare
În continuarea subcapitolului “Definirea venitului din
transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal”
se introduce un nou aliniat cu urmãtorul conþinut:
- “Sunt supuse impozitãrii veniturile realizate din
transferul dreptului de proprietate asupra construcþiilor de
orice fel ºi terenurile aferente acestora care se
înstrãineazã în termen de pânã la 3 ani inclusiv, de la data
dobândirii precum ºi veniturle realizate din transferul
dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel fãrã
construcþii dobândite dupã 1 ianuarie 1990.”
Text introdus de pct. nr. 10 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Dupã aliniatul “Venitul impozabil din transferul
proprietãþilor imobiliare, cu excepþiile prevãzute de alin. 3,
reprezintã diferenþa favorabilã dintre valoarea de
înstrãinare a proprietãþilor imobiliare terenuri ºi/sau
contrucþii ºi valoarea de baza a acestuia.” se introduce un
aliniat nou cu urmãtorul conþinut:
- “Prin valoarea de bazã se înþelege valoarea bunului
imobil care face obiectul tranzacþiei stabilitã sau evaluatã
în condiþiile art. 77 ^ 1 aliniatul 4 din Codul Fiscal.
Prin valoarea de înstrãinare a proprietãþilor imobilare se
înþelege:
- preþul de vânzare declarat de pãrþi, în cazul înstrãinãrii
imobilului prin contract de vânzare – cumpãrare;
- valoarea stabilitã de pãrþile contractante pe baza
propriei aprecieri, în cazul transferului dreptului de
proprietate prin alte acte anchete în forma autenticã:
donaþie, întreþinere, rentã viagerã, schimb, dare în platã,
etc..
Prin venit impozabil se înþelege diferenþa pozitivã ce
rezultã în urma scãderii valorii de bazã din valoarea de
înstrãinare a proprietãþilor imobiliare.”
Text introdus de pct. nr. 10 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Dupã aliniatul “Sunt exceptate de la prevederile…
aportul în natura din instrãinarea construcþiilor de orice fel
cu terenul aferent, terenurile fãrã construcþii din intravilan
ºi extravilan dobândite de contribuabili prin:
a. reconstituirea dreptului de proprietate;
b. moºtenire sau donaþie între rudele pânã la gradul al-
IV-lea inclusiv;
c. schimb imobiliar;
Se introduce un nou text cu urmãtorul conþinut:
“Nu sunt supuse impozitãrii veniturile realizate din
înstrãinarea construcþiilor de orice fel cu terenul aferent
precum ºi a terenurilor fãrã construcþii din intravilan ºi
extravilan dacã au fost dobândite de transmiþator prin:
- reconstituirea dreptului de proprietate în condiþiile
legilor speciale: Legea Fondului Funciar cu nr. 18/1991,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, legea
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole ºi a celor forestiere, solicitate
28
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
potrivit prevederilor legii fondului funciar nr. 18/ 1991 ºi
ale legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea
situaþiei juridice a unor imobile cu destinaþia de locuinþe
trecute în proprietatea statului cu modificãrile ulterioare ºi
legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22
decembrie 1989, republicatã, ºi orice alte acte normative
cu caracter repartitoriu;
- moºtenirea legalã ºi/sau testamentarã; în cazul
succesiunii testamentare nu are relevanþã gradul de
rudenie între autorul succesiunii ºi moºtenitorul
testamentar sau legatarul cu titlu particular;
- donaþie între rude pânã la gradul al-IV-lea de rudenie
inclusiv; în cazul în care gradul de rudenie nu rezultã în
mod explicit din actul de dobândire, transmiþãtorul va
putea face dovada rudeniei pânã la gradul al –IV-lea
inclusiv cu persoana de la care a dobândit imobilul cu acte
de stare civilã; în cazul în care imobilul a fost dobândit de
la mai mulþi proprietari aflaþi în indiviziune este suficient ca
dobânditarul sã facã dovada gradului de rudenie cu oricare
dîntre coindivizarii transmiþãtori;
- schimb imobiliar, indiferent de natura bunului imobil:
construcþii de orice fel cu terenul aferent, cu terenuri fãrã
construcþii în intravilan sau extravilan, indiferent de
persoanele între care s-a fãcut schimbul;
Transmiterea prin moºtenire, donaþie sau schimb
imobiliar a construcþiilor de orice fel cu terenul aferent,
terenuri fãrã construcþii în intravilan sau extravilan,
indiferent de modalitatea de dobândire a acestora,
reconstituind o operaþiune juridicã aducãtoare de venituri
nu genereazã o diferenþã favorabilã în sensul prevederilor
art. 71 ^ 1 alin. 2 din Codul Fiscal ºi în consecinþã nu este
supusã impozitului pe venitul din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal.
Nu este supus impozitãrii aportul în naturã adus la
capitalul social al societãþilor comerciale, indiferent de
forma de organizare a acestora.
Aportul în naturã de capital social
În situaþia constituirii ca aport la capitalul social adus de
cãtre asociaþi constând în construcþii de orice fel cu terenul
aferent ºi sau terenuri fãrã construcþii situate în extravilan
sau intravilan, nu are relevanþa datã sau modul de
dobândire a bunurilor imobile de natura celor de mai sus
care sunt aportate la capitalul social al unei societãþi
comerciale.”
Text introdus de pct. nr. 10 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul “Preþul de achizitie pentru
bunurile dobândite în condiþiile prevãzute la…sau valoarea
menþionatã pentru bunurile dobândite în condiþiile
prevãzute la…la care se adaugã costul lucrãrilor ºi
serviciilor de natura sã creascã valoarea imobilului, la data

efectuãrii acestora, dovedite prin raport de expertizã
întocmit de un expert autorizat, în condiþiile legii.”
Se introduce un text cu urmãtorul conþinut:
“Prin preþ de achiziþie se înþelege preþul cu care a fost
cumpãrat bunul imobil. Preþul de cumpãrare se majoreazã
cu 5% din acel preþ rezultând valoarea de bazã.
În oricare dintre modurile de dobândire menþionate art.
77 ^ 1 alin. 4 lit. B din Codul Fiscal valoarea de baza se
calculeazã prin majorarea valorii menþionate în act cu 5%.
În cazul construcþiilor noi, costul acestora la data
realizãrii se înþelege valoarea stabilitã prin expertizã la
care se adaugã valoarea terenului aferent.
În cazul în care, din orice motive valoarea de bazã
pentru bunurile dobândite conform primelor 3 aliniate din
textul introdus nu se poate stabili prin modalitãþile
prevãzute mai sus pentru fiecare bun, valoarea de bazã va
fi aceea stabilitã prin expertizele utilizate de camerele
notarilor publici la data dobândirii acestor imobile. În cazul
în care aceste expertize erau menþionate cu o valoare
minimã ºi maximã, valoarea de bazã va fi consideratã
valoarea minimã stabilitã în expertize.
Pentru terenurile dobândite într-o perioadã între 1
ianuarie 1990 ºi data de la care notarii publici au început
sã utilizeze expertizele folosite de camerele notarilor
publici, prin care s-au stabilit valorile de circulaþie pentru
bunurile imobile, valoarea de baza se stabileºte prin
majorarea preþului de achiziþie, calculat în condiþiile lit. a,
ori a valorii menþionate în act, pentru terenurile dobândite
în modalitãþile prevãzute la lit. b din Codul Fiscal, cu rata
inflaþiei pe economie calculatã pânã în ultima zi ºi
comunicatã lunar Uniunii Naþionale a Notarilor Publici din
România de cãtre Institutul Naþional de Statisticã.
Pentru terenurile neconstruite din intravilan ºi
extravilan, dobândite într-o modalitate din care nu rezultã
valoarea terenului ce a fãcut obiectul tranzacþiei valoarea
de bazã este valoarea minimã stabilitã în prima expertizã
utilizatã de camera notarilor publici în circumscripþia în
care se aflã terenul.
Pentru construcþiile de orice fel cu terenul aferent
acestora, dobândite într-o modalitate din care nu rezultã
valoarea imobilului, valoarea de bazã o reprezintã
valoarea minimã stabilitã în expertizele utilizate de
camerele notarilor publici la data dobândirii bunului imobil.
Bunurile dobândite în una dintre modalitãþile prevãzute
în primii 2 ani. Din textul introdus pot suferi, între momentul
dobândirii ºi cel al instrãinãrii, îmbunãtãþiri care sã le
aducã un spor de valoare. Acest spor de valoare se va
dovedi printr-un raport de expertizã întocmit de un expert
autorizat, în condiþiile legii.
În aceastã situaþie valoarea de bazã se va stabili prin
cumularea valorilor stabilite în condiþiile primelor douã alin.
din textul introdus la care se va adãuga valoarea
îmbunãtãþirilor stabilite prin expertiza întocmitã în condiþiile
de mai sus.”
Text introdus de pct. nr. 10 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert Contabil
Expertize întocmite de notarii publici
În continuare dupã aliniatul “Expertizele întocmite de
camerele notarilor publici vor fi reactualizate cel puþin o
datã pe an ºi avizate de Ministerul Finanþelor Publice prin
direcþiile teritoriale.” Se introduce un nou aliniat:
- “Expertizele se fac de cãtre experþi autorizaþi în
condiþiile legii ºi vor conþine ºi informaþii privind terenurile
ºi construcþiile de orice fel.
- Expertizele utilizate de camerele notariale publice vor
avea în vedere la prima reactualizare, stabilirea unei valori
unice, fãrã a se mai stabili valori minime ºi maxime, ori a
unor criterii tehnice prin care sã se poatã stabili în mod
obiectiv valorile de circulaþie pentru bunurile imobile
asupra impozitãrii din Normele metodologice”
Text introdus de punctul nr. 10 din secþiunea B a art. 1
din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005, publicatã
în Monitorul Oficial, partea I nr. 575 din data de 4 iulie
2005.
Dupã aliniatul “Pierderea din transferul proprietãþii
imobiliare reprezintã pierdere definitivã a contribuabilului”
a fost introdus un nou aliniat cu urmãtorul conþinut:
-“Prin pierderea din tansferul proprietãþii imobiliare se
înþelege diferenþa dintre valoarea de înstrãinare ºi
valoarea de bazã a bunurilor imobile la art.77^1 alin. 1 din
Codul Fiscal. Aceastã diferenþã reprezintã pierderea
contribuabilului ºi nu se poate compensa cu alte venituri
realizate de contribuabili.”
Text introdus de punctul nr. 10 din secþiunea B a art. 1
din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005, publicatã
în Monitorul Oficial, partea I nr. 575 din data de 4 iulie
2005.
În continuare dupã aliniatul “Notarii publici care
autentificã actele între vii sau dative ale dreptului de
proprietate au obligaþia de a calcula, de a încasa ºi de a
vira impozitul la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv
a lunii urmãtoare celei în care a fost autentificat actul.”Se
introduce urmãtorul text având conþinutul:
-“Cota de impozit de 10% se aplicã pentru veniturile din
transferul proprietãþilor imobiliare, realizate începând cu
data de 4 iunie 2005 ºi pânã la 31 decembrie 2005
inclusiv.
Începând cu data de 1 ianuarie 2006, veniturile
realizate din transferul proprietãþilor imobiliare sunt
impozitate cu cota de 16%.
- Impozitul determinat în condiþiile normelor
metodologice se va încasa de cãtre notarul public la
autentificarea actului ºi se va vira la bugetul de stat pânã
la data de 25 inclusiv a lunii umãtoare, într-un cont unic
deschis la trezoreria statului.
- Încasarea impozitului determinat în condiþiile de mai
sus de cãtre notarii publici se va face fie prin omiterea de
chitanþe cu regim special fiscal (cod 14-4-1), fie prin
emiterea de bonuri fiscale cu aparate de marcat
electronice fiscale. Aceste chitanþe sau bonuri fiscale se
vor centraliza lunar în fiºa pentru operaþiuni diverse (cod
14-6-22/b) care stã la baza înregistrãrilor în declaraþia
informativã.
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- Impozitul încasat în cursul unei luni se va declara
lunar la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se
desfãºoarã activitatea notarului public, pânã la data de 25
a lunii urmãtoare celei în care a fost autentificat actul.
- Cheltuielile ocazionate de aplicarea acestei
reglementãri sunt deductibile, fiind cheltuieli aferente
veniturilor realizate de notarii publici.
Text introdus de punctul nr. 10 din secþiunea B a art. 1
din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005, publicatã
în Monitorul Oficial, partea I nr. 575 din data de 4 iulie
2005.
Dupã aliniatul “în cazul în care transferul dreptului de
proprietate asupra construcþiilor sau terenurilor se face
prin altã procedurã decât cea notarialã, contribuabilul are
obligaþia de a declara venitul obþinut, în maximum 5 zile de
la data înstrãinãrii bunului, la organul fiscal în a cãrui razã
teritorialã îºi are domiciliul fiscal. Contribuabilii care nu au
domiciliul fiscal în România declarã venitul obþinut la
organul fiscal în a cãrui razã teritorialã este situat imobilul
înstrãinat.”
Se introduce un nou text cu urmãtorul conþinut:
- “ Stabilirea impozitului pe veniturile din transferul
proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal în cazul în
care transferul dreptului de proprietate asupra
construcþiilor sau terenurilor se face prin altã procedurã
decât cea notarialã, revine organului fiscal competent, prin
emiterea unei decizii de impunere.
- Prin organ fiscal competent se înþelege :
- organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã
domiciliul fiscal al contribuabilului, pentru persoanele fizice
care au domiciliu fiscal în România;
- organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã imobilul
înstrãinat, pentru ceilaþi contribuabili persoane fizice.
Termenul de platã a impozitului este de 30 de zile de la
data comunicãrii deciziei de impunere.”
Text introdus de punctul nr. 10 din secþiunea B a art. 1
din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005, publicatã
în Monitorul Oficial, partea I nr. 575 din data de 4 iulie
2005.
În continuare, dupã aliniatul “Notarii publici au obligaþia
sã depunã semestrial la organul fiscal teritorial o declaraþie
informativã privind transferurile de proprietãþi imobiliare,
cuprinzând urmãtoarele elemente pentru fiecare
tranzacþie:
- pãrþile contractante;
- valoarea înscrisã în documentul de transfer;
- impozitul pe venitul din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal;
- taxele notariale aferente transferului;
Se introduce un nou text cu urmãtorul conþinut:
- “Prin taxe notariale aferente transferului se întelege
taxa de timbru pentru activitatea notarialã, tariful pentru
activitatea de pubilicitate imobiliarã care se deduce din
taxa de timbru pentru activitatea notarialã, valoarea
timbrului judiciar încasat pentru actul respectiv.
- Declaraþia informativã se depune semestrial la
organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se desfãºoarã
activitatea notarului public.
30
www.RezonRomania.net februarie, 2006, nr. 2 (6)
- La declaraþia informativã întocmitã în condiþiile de mai
sus nu se anexeazã actele autentificate de cãtre notarii
publici, prin care s-au realizat tranzacþii imobiliare supuse
impozitãrii în condiþiile prezentelor norme metodologice.
- Declaraþia informativã cuprinde numai tranzacþiile prin
care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate
imobiliarã supuse impozitãrii în condiþiile prezentelor
norme metodologice.
Text introdus de punctul nr. 10 din secþiunea B a art. 1
din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005, publicatã
în Monitorul Oficial, partea I nr. 575 din data de 4 iulie
2005.
Dupã aliniatul “Rezulatul negativ dintre venitul brut ºi
cheltuielile aferente deductibile , înregistrate pentru fiecare
sursã de venit din categoriile de venituri, reprezintã
pierdere fiscalã pentru acea sursã de venit” se introduce
un nou text modificat cu urmãtorul conþinut:
- “Pierderea fiscalã anualã înregistratã pe fiecare sursã
din activitãþi independente, cedarea folosinþei bunurilor ºi
din activitãþi agricole se reporteazã ºi se completeazã cu
venituri obþinute din aceeaºi sursã de venit din urmãtorii 5
ani fiscali”
Aliniat modificat de pct 26 al art.1 din legea nr.163 din
data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial, partea
I nr. 466 din 1 iunie 2005.
În continuarea aliniatului precedent se introduce un nou
aliniat cu urmãtorul conþinut:
- “Pierderile provenind din strãinatate se reporteazã ºi
se compenseazã cu veniturile de aceeaºi naturã cu sursa,
realizate în strãinãtate, pe fiecare þarã înregistrate în
urmãtorii 5 ani.
Aliniat modificat de pct 27 al art.1 din Legea nr.163 din
data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial, partea
I nr. 466 din 1 iunie 2005.
La capitolul “Stabilirea plãþilor anticipate de impozit”
dupã aliniatul “termenele ºi procedura de omitere a
deciziilor de plãþi anticipate vor fi stabilite prin ordin al
Ministerului Finanþelor Publice” a fost introdus un aliniat
modificat cu urmãtorul conþinut.
- “Pentru stabilirea plãþilor anticipate, organul fiscal va
lua ca bazã de calcul venitul anual estimat, în toate
situaþiile în care a fost depusã o declaraþie privind venitul
estimat pentru anul curent sau venitul net din declaraþia
specialã pentru anul fiscal precedent, dupã caz. La
stabilirea plãþilor anticipate se utilizeazã cota de impozit de
16%, prevãzutã la art.3 din Codul Fiscal.
Aliniat modificat de pct 28 al art.1 din Legea nr.163 din
data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial, partea
I nr. 466 din 1 iunie 2005.
Astfel am evidenþiat cele mai importante modificãri
legislative care au avut loc în ceea ce priveºte capitolul
impozitul pe venit.
Dragomir Andrei – expert contabil

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã
ÎNTRBARE - Mod Elle
“Vã rog sã mã lãmuriþi în legãturã cu obligativitatea
angajatorului de a depune o documentaþie pentru fiecare
salariat aflat în perioada de creºtere a copilului pânã la 2
ani, apãruta în baza OUG nr.148/2005, respectiv ce
documente trebuie sã cuprindã dosarul fiecãrui salariat ºi
unde trebuie depuse acestea?“
Rãspuns:
Conform prevederilor HG 1825/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a OUG 148/2005 privind
susþinerea familiei în vederea creºterii copilului, modificatã
prin HG 53/2006 indemnizaþia de maternitate se acordã
conform prevederilor art. 6.
"Art. 6. - (1) Indemnizaþia lunarã pentru creºterea copilului
se acordã pe bazã de cerere, însoþitã în mod obligatoriu de
copia actului de identitate al solicitantului ºi a certificatului de
naºtere al copilului pentru care se solicitã dreptul ori, dupã
caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu
originalul, precum ºi de acte doveditoare care sã ateste
îndeplinirea condiþiilor prevãzute de ordonanþa de urgenþã.
(2) Actele doveditoare privind componenþa familiei, filiaþia
copiilor ºi situaþia lor juridicã se prezintã în copie, certificate
pentru conformitate cu originalul, ºi sunt, dupã caz,
urmãtoarele:
a) certificatele de naºtere ale tuturor copiilor nãscuþi dupã
data de 1 ianuarie 2006;
b) hotãrârea judecãtoreascã de încredinþare în vederea
adopþiei, potrivit legii;
c) hotãrârea judecãtoreascã de încuviinþare a adopþiei,
potrivit legii;
d) hotãrârea judecãtoreascã sau, dupã caz, hotãrârea
comisiei pentru protecþia copilului pentru mãsura
plasamentului, potrivit legii;
e) decizia directorului general al direcþiei generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau, dupã caz, hotãrârea
judecãtoreascã, pentru mãsura plasamentului în regim de
urgenþã, potrivit legii;
f) hotãrârea judecãtoreascã de instituire a tutelei sau, dupã
caz, dispoziþia autoritãþii tutelare, potrivit legii.
(3) Actele doveditoare privind realizarea de venituri
profesionale supuse impozitului pe venit conform Codului
fiscal sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) dovada eliberatã de angajator, din care sã rezulte cã
persoana îndreptãþitã a realizat venituri cu caracter salarial;
b) dovada eliberatã de administraþia financiarã, în cazul
persoanelor care realizeazã venituri din activitãþi
independente sau agricole ori care s-au aflat în una dintre
situaþiile prevãzute la art. 4 alin. (4), din care sã rezulte cã
persoana îndreptãþitã a realizat venituri supuse impozitului pe
venit, potrivit Codului fiscal;
c) adeverinþã eliberatã de plãtitorul indemnizaþiei de
maternitate sau, dupã caz, alte dovezi din care sã reiasã
februarie, 2006, nr. 2 (6)
Expert Contabil
ultima zi de concediu de maternitate acordat în condiþiile Legii
nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
d) adeverinþã eliberatã de plãtitorul indemnizaþiei de
maternitate, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.
158/2005, de angajator sau, dupã caz, de casa teritorialã de
asigurãri de sãnãtate ori de agenþia judeþeanã pentru
ocuparea forþei de muncã, pentru aplicarea art. 8 alin. (1) lit.
d) din ordonanþa de urgenþã;
e) dovada eliberatã de autoritãþile competente, de
angajatori sau, dupã caz, declaraþia pe propria rãspundere,
din care sã rezulte data de la care solicitantul se aflã în
concediu pentru creºterea copilului.
(4) Actele doveditoare privind atestarea situaþiilor
prevãzute la art. 4 alin. (4) sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) dovada eliberatã de instituþia care a trimis persoana în
misiune permanentã în strãinãtate, pentru situaþia prevãzutã
la art. 1 alin. (2) din ordonanþa de urgenþã;
b) dovada eliberatã de agenþia teritorialã pentru ocuparea
forþei de muncã, pentru situaþiile prevãzute la lit. b)-i);
c) dovada eliberatã de casele teritoriale de pensii, pentru
situaþiile prevãzute la lit. c)-h) ºi l);
d) dovada eliberatã de angajator ori, dupã caz, de casa
teritorialã de asigurãri de sãnãtate, pentru situaþiile prevãzute
la lit. i);
e) diploma de absolvire, foaia matricolã sau adeverinþa
eliberatã de instituþia de învãþãmânt superior, pentru situaþia
prevãzutã la lit. j);
f) livretul militar sau, dupã caz, adeverinþa ori certificatul
eliberat de centrul militar în a cãrui razã teritorialã domiciliazã
persoana îndreptãþitã, în care sunt precizate cu exactitate
perioadele ºi natura situaþiei respective, pentru situaþia
prevãzutã la lit. k).
(5) Alte acte doveditoare privind acordarea indemnizaþiei
lunare sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) declaraþie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã
celãlalt pãrinte firesc sau, dupã caz, o altã persoanã dintre
cele prevãzute la art. 5 alin. (2) din ordonanþa de urgenþã nu
beneficiazã de indemnizaþie sau stimulent;
b) declaraþie pe propria rãspundere a persoanei
îndreptãþite cã se ocupã de creºterea ºi îngrijirea copilului ºi
cã acesta nu este încredinþat sau dat în plasament unei alte
persoane ori unui organism privat autorizat sau serviciu
public;
c) certificatul de încadrare într-un grad de handicap al
copilului;
d) adeverinþã eliberatã de medicul specialist privind
certificarea naºterii înainte de termen;
e) alte documente din care sã rezulte îndeplinirea
condiþiilor de acordare a concediului ºi indemnizaþiei pentru
creºterea copilului.
(6) Pentru cetãþenii strãini sau apatrizi, componenþa
familiei, filiaþia copiilor ºi situaþia lor juridicã se dovedesc cu
documentele eliberate de autoritãþile din þara de origine ºi
confirmate de autoritãþile române sau, dupã caz, cu
documentele eliberate de autoritãþile române, precum ºi cu
alte documente prevãzute la alin. (2)."
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
www.contabconsultver.ro
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
O nouã ediþie
specializatã în
fiscalitate ºi
contabilitate a
revistei Expert
Contabil!
În paginile pe
care le veþi studia în continuare
veþi regãsi efortul concentrat al
unei echipe formate din colegii
dumneavoastrã.
Continuãm prezentarea celor
mei recente modificãri legislative
pe tema accizelor, a veniturilor din
investiþii ºi abordãm regimul
vamal cu privire la perfecþionarea
pasivã.
În acest numãr vã invitãm la
dialog practic cu privire la
contabilitatea mãrfurilor cu
reduceri de preþ, regularizarea
diferenþelor la inventariere ºi
salarizarea în naturã a
personalului.
Reglementãrile contabile ºi
legislative cuprind aspecte privind
tratarea subvenþiilor
guvernamentale ºi procedura
divizãrii societãþilor comerciale.
Vã invit, în numele echipei
care a cotribuit la realizarea
ediþiei, sã parcurgem în detaliu
circuitul informaþional - Expert
Contabil.
Andreea Bãlãlãu
VENITURI DIN CONTABILITATEA
INVESTIÞII - MÃRFURILOR CU
MODIFICÃRI REDUCERI DE PREÞ
LEGISLATIVE
pag. 17
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
PERFECÞIONAREA
PASIVÃ
Dinu Lilicã - director economic
egimul juridic este reglementat de
R prevederile art. 123 -126 din
Codul vamal al României ºi ale art. 299 -
324 din Regulamentul vamal al României.
Regimul vamal de perfecþionare
pasivã permite efectuarea prelucrãrii în
afara graniþelor þãrii a unor mãrfuri
româneºti ºi reimportul produselor
rezultate din aceastã activitate. La
aplicarea acestui regim taxele vamale ºi
alte drepturi vamale de import datorate
pentru produsele care se reimportã se
calculeazã avându-se în vedere mãrfurile
care au fost exportate ºi care sunt
încorporate în produsul sau produsele
finite care se importã.
DIVIZAREA SOCIETÃÞILOR
COMERCIALE
Andreea Bãlãlãu - economist
peraþiunile de fuziune, divizare,
O dizolvare ºi lichidare a societãþilor
comerciale, precum ºi de retragere sau
excludere a asociaþilor din cadrul
societãþilor comerciale, sunt reglementate
de prevederile Legii nr. 31/1990 privind
societãþile comerciale, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Divizarea se face prin împãrþirea
integralã a elementelor de activ ºi de
pasiv ale unei societãþi comerciale care îºi
SALARIZAREA
PERSONALULUI -
BENEFICII
ACORDATE ÎN
NATURÃ
pag. 19
martie, 2006, nr. 3 (7)
Aspecte generale
Activitatea productivã, derulatã prin
acest procedeu (pe care putem sã-l mai
numim ºi import de manoperã) poate fi
eficientã chiar dacã în România are loc
numai o parte a procesului de fabricaþie.
Eficienþa economicã rezultã din aspectul
deosebit de important ºi anume acela cã,
produsele finite astfel rezultate, nu sunt
grevate de taxe vamale care sã mãreascã
în mod nejustificat costurile de producþie.
(continuare în pagina 4)
înceteazã existenþa, între douã sau mai
multe societãþi comerciale existente ori
care iau fiinþã.
Fuziunea sau divizarea are ca efect
dizolvarea, fãrã lichidare a societãþilor
comerciale care îºi înceteazã existenþa, ºi
transmiterea universalã a elementelor lor
de activ ºi de pasiv cãtre societatea sau
societãþile comerciale beneficiare, în
starea în care se aflã la data fuziunii sau a
divizãrii. (continuare în pagina 8)
REGULARIZAREA
DIFERENÞELOR LA
INVENTARIERE (I) -
MONOGRAFIE
CONTABILÃ
pag. 23 pag. 26
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE

Dan Miheºan PERFECÞIONAREA PASIVÃ

Dragoº Stoica Dinu Lilicã - director economic pag. 1
COORDONATOR

Mirona Serac
DIVIZAREA SOCIETÃÞILOR COMERCIALE
COLECTIV DE AUTORI Andreea Bãlãlãu - economist pag. 1

Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã ACCIZELE - MODIFICÃRI LEGISLATIVE
Andrei Dragomir Andrei Dragomir - expert contabil pag. 11
Diana Avram
Andreea Bãlãlãu

TEHNOREDACTARE
VENITURI DIN INVESTIÞII - MODIFICÃRI LEGISLATIVE
Cristian Videanu Anca Buga - director economic pag. 17
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI CONTABILITATEA MÃRFURILOR CU REDUCERI DE PREÞ

CORECTURÃ Anca Buga - director economic pag. 19
Diana Moraru
Andreea Bãlãlãu
SUBVENÞIILE GUVERNAMENTALE
ADRESA REDACÞIEI
Andreea Bãlãlãu - economist pag. 21
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti SALARIZAREA PERSONALULUI - BENEFICII ACORDATE
ÎN NATURÃ
E-MAIL
Mirona Serac - economist pag. 23
expertcontabil@rezon.ro

TELEFOANE
REGULARIZAREA DIFERENÞELOR LA INVENTARIERE (I) -
021/222.70.75 MONOGRAFIE CONTABILÃ
021/222.70.76
Mirona Serac - economist pag. 26
VÂNZÃRI

office@rezon.ro
RÃSPUNSUL LA ÎNTREBAREA DUMNEAVOASTRÃ
This product is manufactured on a franchise basis
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 30
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
PERFECÞIONAREA PASIVÃ
Nu sunt admise pentru a fi plasate în regim de
perfecþionare pasivã mãrfurile care prin operaþiunea de
export ar da naºtere la rambursãri sau restituiri de drepturi
vamale de import sau al altor mãrfuri care, anterior plasãrii
sub regim PP (perfecþionare pasivã) au fost importate-în
exonerare totalã de platã drepturilor de import - pentru a fi
utilizate într-un anumit scop. Regimul vamal este permis în
baza unei autorizaþii eliberate de autoritatea vamalã,
reprezentatã în acest caz de biroul vamal, prin care
urmeazã sã se deruleze operaþiunile de vãmuire. Prin
aceasta autoritatea vamalã fixeazã termenul de reimport a
mãrfurilor româneºti exportate precum ºi rata de
randament sau metoda de determinare a ratei de
randament. Rata de randament reprezintã cantitatea sau
procentajul de produse compensatoare, obþinutã dintr-o
cantitate determinatã de mãrfuri supuse procesului de
perfecþionare pasivã. Pentru înþelegerea corespunzãtoare
a regimului de perfecþionare pasivã vom defini urmãtorii
termeni:
- mãrfuri de export temporar- mãrfuri plasate sub
regim de perfecþionare pasivã;
- produse compensatoare principale - produsele
finite pentru obþinerea cãrora s-a obþinut autorizarea
regimului de perfecþionare pasivã;
- produse compensatoare secundare - produse
compensatoare altele decât cele pentru care a fost
autorizat regimul de perfecþionare pasivã, dar care rezultã
în mod necesar din procesul de perfecþionare;
- pierderi - partea din mãrfurile de export temporar
care se distruge sau dispare în cursul operaþiunii de
perfecþionare pasivã, mai ales prin evaporare, uscare
scurgeri în apa de spãlare ºi altele asemenea;
- metoda cheii cantitative - repartizarea cantitãþilor de
marfã de export temporar pe fiecare produs compensator;
- metoda cheii valorice - repartizarea valorii mãrfurilor
de export temporar pe fiecare produs compensator;
- rata de randament - cantitatea sau procentajul de
produse compensatoare care se obþin dintr-o cantitate
determinatã de mãrfuri supuse procesului de perfecþionare
pasivã;
- import anticipat - produsele de înlocuire importate
înainte de a fi realizat exportul de " mãrfuri de export
temporar";
- cheltuieli de încãrcare, de transport ºi de
asigurare - toate cheltuielile referitoare la încãrcarea,
transportul ºi asigurarea mãrfurilor, inclusiv comisioanele
ºi costurile de intermediere, cu excepþia comisioanelor de
cumpãrare, costul ambalajului care nu face corp comun cu
marfa de export temporar, costul manoperei de ambalare
ºi al materialelor de ambalare, precum ºi cheltuielile de
întreþinere conexe transportului de marfã.
4
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
Autorizarea regimului de perfecþionare pasivã
Autorizarea regimului de perfecþionare pasivã se face
pe baza unei cereri, al cãrei model se regãseºte în anexa
nr. 25 din Regulamentul vamal, de cãtre direcþiile regionale
vamale interjudeþene.
Nu pot fi plasate în regim de perfecþionare pasivã
mãrfurile care:
- prin exportul lor ar da naºtere la rambursãri sau
restituiri de drepturi de import;
- înaintea exportului au fost importate, în exonerare
totalã de drepturi de import, pentru a fi utilizate într-un
anumit scop sau cu o anumitã destinaþie.
Termenul în care produsele compensatoare vor fi
reimportate se fixeazã de autoritatea vamalã, care poate
prelungi acest termen la cerea titularului în cazuri temeinic
justificate.
Exonerarea totalã sau parþialã de taxe vamale ºi alte
drepturi de import se acordã numai când produsele
compensatoare sunt plasate în regim de import în numele
sau în contul titularului autorizaþiei de perfecþionare pasivã
sau de cãtre altã persoanã juridicã românã care a obþinut
consimþãmântul de cesiune al titularului de autorizaþie ºi
este obligatã sã îndeplineascã condiþiile cuprinse în
aceasta. Exonerarea totalã sau parþialã de taxe vamale ºi
alte drepturi de import se face prin deducerea din
cuantumul tuturor drepturilor de import aferente produselor
compensatoare importate a cuantumului drepturilor de
import care s-ar fi perceput la aceeaºi datã pentru
mãrfurile de export temporar, dacã ele ar fi fost importate
în România din þara în care a avut loc ultima operaþiune de
perfecþionare pasivã. Cuantumul care se deduce se
stabileºte în funcþie de urmãtoarele elemente:
- cantitatea ºi felul mãrfurilor înscrise în declaraþia de
plasare sub regimul de perfecþionare pasivã;
- elementele de taxare aplicabile la data înregistrãrii
declaraþiei de import a produselor compensatoare.
Valoarea în vamã a mãrfurilor de export temporar se
determinã ca diferenþã între valoarea produselor
compensatoare ºi cheltuielile de perfecþionare justificate
pe baza de documente legal întocmite sau se preia din
declaraþia vamalã iniþialã de plasare a mãrfurilor sub regim
vamal de perfecþionare pasivã.
În activitatea practicã se pot întâlni ºi situaþii în care la
importul mãrfurilor de export temporar acestea sã fi
beneficiat de taxe reduse pentru anumite scopuri sau

utilizãri, aºa ca, la importul produselor compensatoare,
cuantumul de dedus este cuantumul taxelor vamale - ºi
altor drepturi de import plãtibile la importul mãrfurilor
exportate, atunci când condiþiile pentru acordarea
tratamentului tarifar favorabil au rãmas aceleaºi cu cele
din momentul importului mãrfurilor de export. Mai simplu
spus dacã s-a importat stofã de lânã din Germania cu
certificate de origine, beneficind de un tratament tarifar
preferenþial, ºi aceastã stofã este exportatã în Austria
pentru a se confecþiona costume bãrbãteºti la importul
acestor costume care sunt considerate produse
compensatoare, cuantumul taxelor de dedus va fi calculat
þinându-se cont de taxele vamale reduse doar dacã între
timp nu s-au produs modificãri în ceea ce priveºte
aplicarea protocoalelor privind originea bunurilor.
Obiectul operaþiunilor de perfecþionare pasivã
Operaþiunea de perfecþionare pasivã poate avea ca
obiect:
- repararea mãrfurilor importate care ulterior se
constatã a fi defecte sau s-au defectat în termenul de
garanþie acordat de furnizor, situaþie în care reimportul se
efectueazã cu exonerarea totalã de taxe vamale ºi alte
drepturi de import, dacã se face dovada cã repararea lor s-
a fãcut gratuit;
- repararea de mãrfuri de export temporar, cu titlu
oneros, situaþie în care importul produselor
compensatoare se efectueazã cu exonerarea parþialã a
taxelor vamale ºi altor drepturi de import.
- înlocuirea unei mãrfi importate atunci când în locul
produsului compensator se importã un produs de înlocuire
de acelaºi standard (sã se încadreze la acelaºi cod tarifar,
sã fie de aceeaºi calitate comercialã ºi sã posede aceleaºi
caracteristici tehnice ca ºi produsul compensator.
Importul anticipat poate fi permis de autoritatea vamalã
numai cu constituirea unei garanþii care sã acopere
integral cuantumul taxelor vamale ºi altor drepturi vamale
de import. Dacã mãrfurile de export au fost folosite înainte
de export, atunci la import nu se vor aduce produse noi.
Autoritatea vamalã poate deroga de la aceste prevederi
dacã se face dovada cã bunurile noi au fost livrate cu titlu
gratuit. În situaþia importului anticipat - al produselor
compensatoare, exportul temporar al bunurilor supuse
perfecþionãrii pasive, se va face în termen de cel mult douã
luni de la data înregistrãrii declaraþiei vamale de import. La
cererea titularului autorizaþiei de perfecþionare pasivã ºi în
cazuri temeinic justificate acest termen poate fi prelungit
de autoritatea vamalã.
Identificarea produselor compensatoare care urmeazã
sã rezulte din mãrfurile de export se face prin urmãtoarele
procedee:
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
- menþionarea sau descrierea în declaraþie a marcajelor
particulare sau a numerelor de fabricaþie ale mãrfurilor de
export temporar;
- aplicarea de sigilii, ºtampile sau alte mijloace de
marcare individualã la mãrfurile de export temporar;
- prelevarea de eºantioane, solicitarea de fotografii sau
descrieri tehnice, analize de laborator ale mãrfurilor de
export temporar;
- examinarea de documente justificative referitoare la
operaþiunea de perfecþionare pasivã care urmeazã a fi
efectuatã (contracte, corespondenþã, facturi) care sã
demonstreze cã produsele compensatoare urmeazã a fi
fabricate din mãrfurile de export temporar.
Atunci când regimul de perfecþionare pasivã se referã
la reparaþii ale mãrfurilor, operaþiunea va fi permisã numai
dacã se face dovada cã mãrfurile sunt efectiv defecte ºi
necesitã reparaþii. Când se solicitã perfecþionarea prin
schimb de mãrfuri în sistem standard, actele justificative
trebuie sã facã dovada cã reparaþia se realizeazã cu
ajutorul unui produs de înlocuire ºi cã operaþiunea nu se
efectueazã în scopul îmbunãtãþirii performanþelor tehnice
iniþiale ale mãrfurilor.
Termenul de valabilitate a autorizaþiei pentru regimul
vamal de perfecþionare pasivã este stabilit de direcþia
regionalã vamalã emitentã a acesteia, în funcþie de
condiþiile specifice ale opraþiunii, dar nu mai mare de doi
ani. În cazuri temeinic justificate termenul poate fi
prelungit.
Rata de randament, se stabileºte de titularul operaþiunii
astfel:
- cel mai târziu în momentul plasãrii mãrfurilor sub
regim, þinând seama de condiþiile specifice ale operaþiunii
de perfecþionare pasivã;
- dupã plasarea mãrfurilor, în cazuri temeinic justificate,
dar nu mai - târziu de data de înregistrare a declaraþiei de
import a produselor compensatoare.
Importul poate fi efectuat ºi de altã persoanã juridicã
românã, alta decât titularul autorizaþiei, cu aprobarea
direcþiei regionale vamale interjudeþene ºi numai în cazuri
temeinic justificate.
Plasarea mãrfurilor sub acest regim vamal se poate
face numai prin depunerea declaraþiei vamale în detaliu la
biroul vamal trecut în autorizaþie. Declaraþia vamalã de
încheiere a regimului se depune la biroul vamal care o are
în evidenþã. În cazul depunerii declaraþiei de încheiere a
regimului la alt birou vamal, titularul este obligat sã trimitã
în termen de 15 zile la biroul vamal care are operaþiunea
în evidenþã o copie a declaraþiei ºi a documentelor
însoþitoare.
Cheltuielile de încarcare-descãrcare, de transport ºi de
asigurare a mãrfurilor de export temporar pânã la locul
unde are loc operaþiunea de perfecþionare pasivã nu se
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
include în valoarea mãrfurilor de export care se ia în calcul
la determinarea valorii în vamã a produselor
compensatoare.
Cheltuielile de încarcare-descãrcare, de transport ºi de
asigurare privind produsele compensatoare se include în
valoarea în vamã a acestora.
Repartizarea mãrfurilor de export pe produsele
compensatoare se face utilizând metoda cheii cantitative
sau a cheii valorice. Metodele de calcul amintite în
alineatul precedent se folosesc pentru a determina suma
care se deduce din cuantumul drepturilor vamale de import
aferente produselor compensatoare.
ªi în cazul declaraþiilor vamale de plasare a mãrfurilor
de export în regim de perfecþionare pasivã ºi în cazul
importului produselor compensatoare se au în vedere
aplicarea mãsurilor de politicã comercialã, în vigoare la
data efectuãrii acestor operaþiuni.
Comportamentul exprimat anterior nu se aplicã pentru
situaþiile de reparaþii ºi sistemul de schimb de mãrfuri
standard.
Transformarea sub control vamal
Necesitatea adoptãrii unui asemenea regim vamal a
fost determinatã de nerentabilitatea activitãþilor economice
referitoare la transformarea în strãinãtate a unor mãrfuri
pentru a fi introduse în circuitul economic, prin aceea cã
valoarea în vamã ar creºte prin însumarea cheltuielilor de
transformare cu preþul lor de achiziþie ºi implicit drepturile
vamale de import calculate la o valoare în vamã majoratã.
Prin acest regim vamal sunt favorizate activitãþi de
transformare sub control vamal ceea ce permite ca
anumite categorii de mãrfuri sã poatã fi transformate sub
supravegherea autoritãþii vamale înainte de efectuarea
importului ºi plata drepturilor vamale. Dacã luãm drept
exemplu înlãturarea efectelor deteriorãrilor suferite de
ambalajul exterior al unor cutii de bomboane de ciocolatã,
transformarea sub control vamal se referã tocmai la
efectuarea unor activitãþi de aducere în starea iniþialã a
acestor înveliºuri sau dacã nu mai este posibil ºi s-au
produs degradãri ale calitãþii mãrfurilor faþã de starea lor
iniþialã, atunci se procedeazã la reducerea lor la starea de
deºeuri, ori resturi.
Acest regim vamal permite folosirea pe teritoriul
României, fãrã plata drepturilor vamale de import ºi fãrã
aplicarea mãsurilor de politicã comercialã, de mãrfuri
strãine. Mãrfurile strãine astfel introduse în þarã pot fi
supuse unor operaþii de transformare care le modificã felul
sau starea lor iniþialã. Produsele astfel obþinute se numesc
produse transformate ºi pot fi introduse în circuitul
economic, adicã importate, cu plata taxelor vamale ºi altor
drepturi de import (conform prevederilor art.114 din
Regulamentul vamal). Operaþiunile cãrora pot fi supuse
mãrfurile strãine sunt limitative ºi sunt prevãzute în anexa
14 la Regulamentul vamal dupã cum urmeazã:
6
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
- transformarea în mostre prezentate în aceeaºi stare
sau sub formã de colecþie;
- reducerea la starea de deºeuri ori resturi sau
distrugerea;
- denaturarea;
- recuperarea de pãrþi sau elemente componente;
- separarea ºi/sau distrugerea remedierii efectelor
avariilor suferite;
- manipulãri uzuale care pot fi efectuate în antrepozite
vamale sau zone libere.
Lista mãrfurilor care pot fi plasate sub acest regim este
aprobatã prin hotãrâre de guvern, iar aprobarea regimului
vamal se acordã de autoritatea naþionalã a vãmilor prin
organele sale teritoriale, la cererea persoanei care
intenþioneazã sã plaseze mãrfurile sub acest regim. În
conformitate cu prevederile art.238 alin.2 din
Regulamentul de aplicare a Codului vamal, eliberarea
autorizaþiei de transformare sub control vamal se face
pentru mãrfurile care îndeplinesc cumulativ douã condiþii:
1) mãrfurile plasate sub acest regim vamal sã se
regãseascã în produsele transformate rezultate; 2) felul
sau starea mãrfii importate din momentul plasãrii sub
regim sã nu mai poatã fi reconstituite, dupã ce a avut loc
transformarea. De exemplu: ambalarea la pungi de 250 gr.
a cafelei boabe nu poate fi acceptatã ca o operaþiune de
transformare sub control vamal tocmai pentru cã nu
îndeplineºte a doua condiþie cerutã de lege, adicã aceasta
poate fi ulterior dezambalatã ºi ambalatã în saci de iutã.
Important!!! Nu poate fi autorizatã plasarea sub regimul de
transformare sub control vamal atunci când prin utilizarea
acestuia s-ar eluda regulile de origine ºi restricþiile
cantitative aplicabile mãrfurilor importate. Cererea de
acordare a regimului de transformare sub control vamal se
întocmeºte conform modelului din anexa nr.15 la
Regulamentul vamal, iar modelul de autorizaþie care se
elibereazã de autoritatea vamalã este cel din anexa nr.16
la acelaºi act normativ. Termenul de valabilitate al
autorizaþiei se fixeazã în funcþie de complexitatea
operaþiunii ºi nu poate depãºi doi ani cu excepþia unor
cazuri temeinic justificate, aduse la cunoºtiinþa autoritãþii
vamale în termenul de valabilitate al autorizaþiei iniþiale.
Respingerea cererii de autorizare a regimului vamal astfel
solicitat poate fi contestatã la instanþa de contencios
administrative din raza teritorialã de competenþã a unitãþii
vamale. Mãrfurile transformate se plaseazã obligatoriu sub
un alt regim vamal specificat în autorizaþie ca modalitate
de închidere a regimului vamal. La încheierea din oficiu a
regimului vamal mãrfurile netransformate sau aflate în
stadiul intermediar de transformare elementele de taxare
pentru stabilirea drepturilor vamale de import sunt cele în
vigoare la data înregistrãrii declaraþiei vamale de plasare
sub regimul de transformare sub control vamal.
Tratamentul tarifar preferenþial este aplicabil pentru
mãrfurile transformate dacã la momentul plasãrii mãrfurilor

strãine sub acest regim, pentru mãrfurile strãine în cauzã
se beneficia de un tratament tarifar preferenþial. Dacã
aceste mãrfuri pot beneficia de un tratament tarifar
preferenþial în cadrul unor contingenþe tarifare sau
plafoanelor tarifare, tratamentul preferenþial se aplicã ºi
mãrfurilor transformate. Rata de randament sau modul de
determinare a acestei rate se fixeazã de titularul
operaþiunii pe baza datelor de producþie sub rezerva
verificãrii ulterioare a acesteia de organele de control ale
autoritãþii vamale. Titularul operaþiunii de transformare sub
control vamal este obligat sã þinã o evidenþã operativa a
cantitãþilor de mãrfuri importate, a produselor transformate
obþinute precum ºi a ansamblului elementelor necesare
urmãririi operaþiunilor pentru determinarea corectã a
taxelor vamale ºi drepturilor de import eventual datorate.
Declaraþiile vamale de închidere a regimului se depun la
biroul vamal unde s-a iniþiat operaþiunea de transformare
sau la alt birou vamal prevãzut în autorizaþie. În cazul în
care operaþiunea de închidere are loc prin alt birou vamal
decât cel care are operaþiunea în evidenþã biroul vamal de
închidere va transmite în termen de 15 zile o copie a acelei
declaraþii vamale la biroul vamal care are în evidenþã
regimul. Decontul de încheiere a regimului va cuprinde
urmãtoarele elemente: a) numãrul autorizaþiei de plasare
sub regim; b) cantitãþile mãrfurilor strãine importate; c)
codul din Nomenclatura combinatã a mãrfurilor de import;
d) valoarea în vamã a mãrfurilor de import; e) rata de
randament fixate; f) felul, cantitatea ºi destinaþiile vamale
date produselor transformate, cu referire la declaraþiile sub
acoperirea cãrora acestea au fost plasate sub o destinaþie
vamalã; g) cuantumul cheltuielilor de transformare ce
urmeazã a fi cuprinse în valoarea în vamã a produselor
transformate; h) codul din Nomenclatura combinatã a
produselor transformate. Modalitãþile de stabilire a valorii
în vamã a produselor transformate pentru care poate opta
titularul autorizaþiei în cazul importului sunt urmãtoarele: 1.
Preþul de vânzare, cu condiþia ca acesta sã fie real; 2.
Valoarea în vamã determinate în momentul sau foarte
aproape de momentul în care au fost importate mãrfuri
similare cu produsele transformate; 3. Valoarea în vamã a
mãrfurilor de import, la care se adaugã cheltuielile de
transformare prevãzute de art.250 alin.2 lit.g) din
Regulamentul vamal.
Modificãri legislative
Ordinul secretarului de stat al Autoritãþii naþionale a
vãmilor (A.N.V) nr.51/2005 de completare a anexei la
decizia nr.173/2004, privind abilitarea unor birouri vamale
de a efectua operaþiuni de vãmuire cu produse strategice.
Referitor la bunurile destinate organizaþiilor caritabile ºi
filantropice, precum ºi la cele destinate persoanelor
nevãzãtoare ºi altor persoane cu handicap, prin Ordinul
M.F.P nr.315/2005 se impune obligativitatea ca la sfârºitul
anului, sã se depunã la direcþiile finanþelor publice
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
judeþeanã sau la administraþiile financiare de sector, un
raport anual privind activitatea desfãºuratã în baza
aprobãrii primite, care sã cuprindã structura ºi cantitatea
bunurilor importate cu scutire de la plata taxelor vamale ºi
destinaþia acestor categorii de bunuri.
Ordinul vicepreºedintelui A.N.A.F, nr.343/2005, privind
organizarea culoarelor verzi ºi descãrcarea electronicã a
carnetelor T.I.R- începând cu 10.03.2005, pe fluxurile de
intrare/ieºire în/din þarã, pentru mjloacele de transport
înmatriculate în România ºi în strãinãtate care circulã pe
relaþia Bulgaria-România-Ungaria ºi invers, vor fi create ºi
organizate culoare separate de prelucrare a operaþiunilor
efectuate sub acoperirea carnetelor TIR, denumite culoare
verzi. În cadrul culoarelor verzi, carnetele TIR, ca
documente vamale de tranzit, vor fi prezentate de cãtre
transportatori, în calitatea lor de titulari de tranzit, numai
personalului vamal, fãrã intermedierea comisionarilor în
vamã sau altor persoane juridice care îºi desfãºoarã
activitatea la frontierã, cu excepþia cazurilor în care
transportatorii solicitã acestora prestarea unor servicii
contracost. Prelucrarea carnetelor TIR- înregistrarea,
verificarea documentelor anexate, acordarea tranzitului,
etc.- va fi efectuatã cu maximã operativitate de cãtre
personalul vamal desemnat, care asigurã ºi controlul
vamal al mijoacelor de transport, cabinã, sigilii,
compartimentul de marfã, etc.
Ordinul vicepresedintelui A.N.A.F, nr.344/2005, privind
autorizarea societãþilor comerciale transportatoare la
regimul TIR, prevede cã începând cu 01.04.2005
autorizarea se va face de direcþiile regionale vamale.
Direcþiile regionale vamale vor elibera autorizaþii pentru
folosirea carnetelor TIR numai societãþilor comerciale care
au sediul social în raza de competenþã a acestora. Dosarul
de autorizare va cuprinde urmãtorul set de documente:
- cererea asociaþiei garante prin care solicitã eliberarea
autorizaþiei de folosire a carnetelor TIR pentru o societate
comercialã, membrã a acesteia;
- fiºa de "Autorizare pentru folosirea carnetelor TIR", în
3 exemplare, al cãrei model este prezentat în anexã la
prezentele instrucþiuni;
- statutul societãþii comerciale, în copie;
- contractul de asociere, în copie;
- alte acte adiþionale (dacã acestea existã) însoþite de
certificatele de înregistrare de menþiuni de la oficiul
registrului comerþului, în copie;
- certificatul de înmatriculare la oficiul registrului
comerþului, în copie;
- licenþa de transport ºi licenþa de execuþie, în copie;
- o declaraþie-angajament (formular tipizat eliberat de
asociaþia garantã), în copie;
- numele persoanelor abilitate sã semneze ºi sã ridice
carnetele TIR;
- datele societãþii comerciale (bancã, nr. cont etc.).
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

(urmare din pagina 1)

DIVIZAREA SOCIETÃÞILOR
COMERCIALE
Data fuziunii sau a divizãrii reprezintã data
înmatriculãrii la Registrul Comerþului a noii societãþi sau Etapa 3
ultimei dintre ele în cazul constituirii uneia sau mai multor Împãrþirea elementelor de activ ºi de pasiv ale societãþii
societãþi, iar în celelalte cazuri la data înscrierii în Registrul comerciale care se divizeazã, care se transmit societãþilor
Comerþului a menþiunii privind majorarea capitalului social beneficiare pe baza protocolului de predare-primire;
al societãþii absorbante, în conformitate cu prevederile art.
243 din Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ºi Etapa 4
completãrile ulterioare. Stabilirea realitãþii creanþelor, obligaþiilor, provizioanelor
O societate comercialã nu îºi înceteazã existenþa în ºi a altor elemente de activ ºi de pasiv.
cazul în care o parte din elementele de natura activelor ºi
pasivelor ei se desprind ºi se transmit cãtre una sau mai Etapa 5
multe societãþi comerciale existente ori care iau fiinþã. Calcularea primei de divizare, ca diferenþã între
Aportul unei pãrþi din elementele de activ ale unei valoarea contabilã a acþiunilor sau pãrþilor sociale ºi
societãþi comerciale la una sau mai multe societãþi valoarea nominalã a acestora.
comerciale existente ori care iau fiinþã, în schimbul
acþiunilor sau pãrþilor sociale ce se atribuie Etapa 6
acþionarilor/asociaþilor acelei societãþi la societãþile Reflectarea în contabilitatea societãþilor comerciale
comerciale beneficiare, este supus în mod corespunzãtor beneficiare a elementelor de activ ºi de pasiv primite de la
dispoziþiilor legale privind divizarea, dacã are loc prin societatea comercialã care s-a divizat.
desprindere potrivit alineatului precedent.
Etapa 7
Reflectarea în contabilitatea societãþii comerciale care
Operaþiunile privind divizarea s-a divizat a transmiterii elementelor de activ ºi de pasiv ca
urmare a divizãrii.
Operaþiunile cu ocazia divizãrii presupun anumite
etape.
Tratamentul fiscal al societãþii care
Etapa 1
Inventarierea ºi evaluarea elementelor de activ ºi de
se divizeazã
pasiv, înregistrarea rezultatelor inventarierii ºi ale evaluãrii.
Veniturile provenite din transferul activelor (contul 7583
Inventarierea ºi evaluarea elementelor de activ ºi de
"Venituri din cedarea activelor ºi alte operaþii de capital")
pasiv ale societãþilor comerciale care fuzioneazã, potrivit
sunt venituri neimpozabile în conformitate cu prevederile
Legii contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, a normelor ºi
art. 27 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. În mod similar,
reglementãrilor contabile, înregistrarea rezultatelor
cheltuielile privind activele cedate (contul 6583 "Cheltuieli
inventarierii ºi ale evaluãrii, efectuate cu aceastã ocazie.
privind activele cedate ºi alte operaþii de capital") sunt
În bilanþ, un activ trebuie recunoscut numai atunci
cheltuieli nedeductibile.
când:
Societatea care se divizeazã trebuie sã stabileascã
- este probabilã realizarea unor beneficii economice
valoarea fiscalã a fiecãrui element de activ ºi pasiv
viitoare de cãtre societate;
transferat ºi sã o comunice societãþii care ia fiinþã.
- costul sau valoarea activului poate fi evaluat(ã) în
Valoarea fiscalã a mijloacelor fixe amortizabile transferate,
mod credibil.
definite în conformitate cu prevederile Codului fiscal, se
determinã luând în calcul valoarea utilizatã pentru calculul
Etapa 2
amortizãrii fiscale (art. 24 din Codul fiscal) fãrã a folosi
Întocmirea situaþiilor financiare înainte de divizare de
datele din contabilitate sau orice reevaluare contabilã a
cãtre societãþile comerciale care urmeazã sã se divizeze ºi
acestor active.
care aplicã Reglementãrile contabile conforme cu
În conformitate cu prevederile art. 22 alin. (5) din Codul
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului
fiscal, reducerea sau anularea oricãrui provizion ori a
finanþelor publice nr. 1752/2005.
rezervei care a fost anterior dedusã la determinarea

8
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)

profitului impozabil se include în veniturile impozabile ale
societãþilor care îºi înceteazã existenþa, cu excepþia
situaþiei în care societatea care ia fiinþã preia provizionul
sau rezerva respectivã.
Potrivit prevederilor art. 34 alin. (8) din Codul fiscal,
societãþile care îºi înceteazã existenþa au obligaþia sã
depunã declaraþia de impunere ºi sã plãteascã impozitul
pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrãrii încetãrii
existenþei la Registrul Comerþului.
Atunci când debitorul nu face plata obligaþiilor fiscale,
sunt obligaþi la plata acestora, dobândind calitatea de
debitori, cei care preiau, în tot sau în parte, drepturile ºi
obligaþiile debitorului persoanã juridicã, supus divizãrii,
fuziunii ori reorganizãrii judiciare. În cazul în care debitorul
persoanã juridicã este supus divizãrii, fuziunii ori
reorganizãrii judiciare, la plata obligaþiilor fiscale sunt
obligate, conform rãspunderii proporþionale: persoana
juridicã care preia patrimoniul prin absorbþia debitorului;
persoana juridicã care se înfiinþeazã ca urmare a fuziunii
debitorului cu altã persoanã juridicã; persoanele juridice
care se înfiinþeazã ca urmare a divizãrii totale a debitorului
sau care preiau patrimoniul ca urmare a acesteia;
debitorul, persoanele juridice înfiinþate ori care îºi sporesc
patrimoniul ca urmare a divizãrii parþiale a debitorului.
Tratamentul fiscal al societãþilor
care preiau activele ºi pasivele
Potrivit prevederilor art. 26, alin. (2) din Codul fiscal,
pierderea fiscalã înregistratã de societatea care se
divizeazã nu se recupereazã de cãtre societãþile care
preiau activele ºi pasivele transferate.
Societãþile care preiau activele ºi pasivele transferate
folosesc la determinarea profitului impozabil valorile fiscale
ale activelor ºi pasivelor transmise de cãtre societatea
care se divizeazã. Societãþile amortizeazã din punct de
vedere fiscal valoarea fiscalã a mijloacelor fixe
amortizabile transferate de la societatea care se divizeazã,
aplicând regulile prevãzute la art. 24 din Codul fiscal care
s-ar fi aplicat de cãtre societatea care se divizeazã în
situaþia în care divizarea nu ar fi avut loc. În situaþia în care
societãþile nu cunosc valoarea fiscalã pe care activele ºi
pasivele transferate au avut-o la societatea care se
divizeazã, valoarea fiscalã a activelor ºi pasivelor
respective, pentru societãþile care preiau activele ºi
pasivele, este zero.
În cazul în care se preiau de la societatea care se
divizeazã rezerve ºi/sau provizioane care au fost
deductibile la determinarea profitului impozabil, acestea
urmeazã regimul stabilit prin prevederile art. 22 din Codul
fiscal.
În situaþia în care valoarea rezervei legale prevãzutã la
art. 22, alin. (1), lit. a) din Codul fiscal, rezultã în urma
operaþiei de divizare, depãºeºte o cincime din capitalul
subscris ºi vãrsat al societãþilor care preiau activele ºi
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
pasivele în urma unei operaþiuni de divizare, diferenþa nu
se trateazã ca venit impozabil atâta timp cât aceastã
rezervã se menþine la valoarea rezultatã.
Divizarea societãþilor care nu îºi
înceteazã existenþa
Inventarierea ºi evaluarea elementelor de activ ºi de
pasiv
Inventarierea ºi evaluarea elementelor de activ ºi de
pasiv se va realiza de cãtre firmele care participã la
divizare.
Rezultatele inventarierii ºi evaluãrii la firma A care se
divizeazã se va reflecta la venituri.
Astfel, se va realiza evaluarea imobilizãrilor corporale
la firma B ºi se va înregistra un plus de valoare de 50.000
lei .
213 "Instalaþii tehnice, mijloace de transport ºi plantaþii"
= 105 "Rezerve din reevaluare" 50.000
Situaþia elementelor de activ ºi de pasiv
Pe baza datelor din contabilitatea celor doua firme care
participã la divizare, puse în acord cu rezultatele
inventarierii, situaþia elementelor de activ ºi de pasiv se va
prezenta astfel:
- societatea A care se divizeazã cedeazã 80% din
patrimoniu ºi pãstreazã 20%;
- societatea B deja înfiinþatã preia 40% din patrimoniul
societãþii A;
- societatea C care se înfiinþeazã preia 40% din
patrimoniul societãþii A.
Evaluarea globalã a societãþilor
Valoarea globalã a societãþilor rezultatã în urma
evaluãrii înregistreazã creºteri faþã de valoarea activului
net contabil, astfel:
- la societatea A s-a înregistrat o creºtere de 450.000
lei.
- societatea B va prelua 40% din valoarea acestei
creºteri adicã, 450.000 x 40% = 180.000 lei
- societatea C va prelua 40% din valoarea acestei
creºteri adicã, 450.000 x 40% = 180.000 lei
Determinarea raportului de schimb al pãrþilor sociale
Raport de schimb A/B
Presupunem cã valoarea aportului netã dupã evaluare
la societatea A este de 3.840.000 lei, la un numãr total de
8.000 pãrþi sociale iar la societatea B de valoare netã a
activului este de 1.800.000 lei la un numãr de 4.500 pãrþi
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

sociale. Raportul de schimb al pãrþilor sociale pentru a

acoperi aportul firmei A se va determina astfel: Transferarea conturilor de pasiv

3.840.000 / 3.200 (0,4 x 8000) = 1.200 lei - societatea A % = 461/B "Debitori diverºi"
401 "Furnizori"
1.800.000 / 4.500 = 400 lei - societatea B 419 "Clienþi - creditori"

Se va stabili în continuare raportul de schimb al valorii

% = 461/C "Debitori diverºi"
contabile a unei pãrþi sociale a societãþii A la valaorea
contabilã a unei pãrþi sociale a societãþii B, astfel: 401 "Furnizori"
419 "Clienþi - creditori"
Raport de schimb A/B = 1.200 / 400 = 3
% = 456 "Decontãri cu
Astfel se schimbã o parte socialã a firmei A pentru 3
1012 "Capital subscris ºi vãrsat" asociaþii acþionarii
pãrþi sociale a firmei B. Pe baza raportului de schimb se va
privind capitalul"
determina creºterea capitalului social al firmei B. 105 "Rezerve din reevaluare"
1068 "Alte rezerve"
Operaþiuni contabile aferente 121 "Profit ºi pierdere"
divizãrii
Contabilitatea societãþii A Regularizarea conturilor 456 ºi 461

Valoarea activului transferat 456 "Decontãri cu = 461/B "Debitori diverºi"

asociaþii acþionarii
461/B "Debitori diverºi" = 7583 "Venituri din privind capitalul"
vânzarea activelor ºi alte
operaþii de capital" 456 "Decontãri cu = 461/C "Debitori diverºi"
asociaþii acþionarii
461/C "Debitori diverºi" = 7583 "Venituri din privind capitalul"
vânzarea activelor ºi alte
operaþii de capital"
Contabilitatea societãþii B
Scãderea din evidenþã a elementelor de activ
transferate Majoararea capitalului social
6583 "Cheltuieli privind = %
activele cedate ºi alte 456 "Decontãri cu = %
213 "Instalaþii tehnice,
operaþii de capital" asociaþii acþionarii
mijloace de transport,
animale ºi plantaþii" privind capitalul" 1012 "Capital subscris ºi vãrsat"

301 "Materii prime" 104 "Prime legate de capital,

371 "Mãrfuri" analitic"

411 "Clienþi" Preluarea elementelor de activ

5121 "Conturi la bãnci în
lei"
% = 456 "Decontãri cu
asociaþii acþionarii
213 "Instalaþii tehnice,
Închiderea conturilor de venituri ºi cheltuieli privind capitalul"
mijloace de transport,
animale ºi plantaþii"
121 "Profit ºi pierdere" = 6583 "Cheltuieli privind
301 "Materii prime"
activele cedate ºi alte
operaþii de capital" 371 "Mãrfuri"
411 "Clienþi"
7583 "Venituri din = 121 "Profit ºi pierdere"
vânzarea activelor ºi alte 5121 "Conturi la bãnci în lei"
operaþii de capital"

10
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
 Expert Contabil

Preluarea elementelor de pasiv

Preluarea elementelor de activ
456 "Decontãri cu = %
asociaþii acþionarii % = 456 "Decontãri cu
401 "Furnizori"
privind capitalul" asociaþii acþionarii
419 "Clienþi - creditori" 213 "Instalaþii tehnice,
privind capitalul"
mijloace de transport,
animale ºi plantaþii"
Înregistrarea rezervelor deduse fiscal
301 "Materii prime"
Se realizeazã în urma înregistrãrii operaþiunilor la 371 "Mãrfuri"
Registrul Comerþului în cazul în care se doreºte 411 "Clienþi"
menþinerea lor în contabilitatea societãþii.
5121 "Conturi la bãnci în lei"
104 "Prime legate de = 1068 "Alte rezerve"
capital, analitic"
Contabilitatea societãþii C Preluarea elementelor de pasiv

Înregistrarea capitalului propriu

456 "Decontãri cu = %
456 "Decontãri cu = % asociaþii acþionarii
401 "Furnizori"
asociaþii acþionarii privind capitalul"
1012 "Capital subscris ºi vãrsat" 419 "Clienþi - creditori"
privind capitalul"
105 "Rezerve din reevaluare"
1068 "Alte rezerve"

ACCIZELE
modificãri legislative
Uleiuri minerale
a capitolul "Uleiuri minerale" dupã aliniatul
L "Important de reþinut este ºi faptul cã pentru uleiurile
minerale, altele decât cele cuprinse în prevederile art. 175
alin. (2) din Codul Fiscal, destinate a fi utilizate, puse în
vânzare sau utilizate drept combustibil se datoreazã la
bugetul de stat general consolidat o accizã stabilitã la
nivelul accizei datorate pentru produsul motorinã." se
introduce un nou aliniat cu urmãtorul conþinut:
- "Pentru combustibilul lichid uºor, utilizat în
exclusivitate la producerea energiei termice, se datoreazã
bugetului de stat o accizã la nivelul accizei datorate pentru
pãcurã.".
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 3 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
La capitolul "Uleiuri minerale" dupã aliniatul " Este
important de subliniat cã pentru orice produs ulei mineral
care face parte din grupa gazului petrolier lichefiat care are
ca destinaþie de utilizare punerea în vânzare sau utilizare
drept combustibil, se datoreazã ca obligaþie bugetului de
stat o accizã stabilitã la nivelul accizei datorate pentru
gazul petrolier lichefiat." S-a introdus un aliniat cu
urmãtorul conþinut:
- "Utilizarea în scop comercial reprezintã utilizarea de
cãtre un agent economic - consumator final identificat în
conformitate cu alin. (2), care în mod independent
realizeazã în orice loc furnizarea de bunuri ºi servicii,
oricare ar fi scopul sau rezultatele unor astfel de activitãþi
economice.".
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 4 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
Accize pentru þigarete
La capitolul "Calculul accizei pentru þigarete" dupã
aliniatul "Pe baza propunerilor Ministerului Finanþelor
Publice, a Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã,
Guvernul poate aproba propunerile fãcute de a modifica
acciza minimã în funcþie de evoluþia accizei aferente
þigaretelor care fac parte din categoria de preþ cea mai
vândutã pe piaþã astfel încât din categoria de preþ cea mai
vândutã nivelul accizei minime sã reprezinte 90% din
acciza aferenta þigaretelor." se introduce un nou aliniat cu
urmãtorul conþinut:
- "În vederea determinãrii accizei aferente þigaretelor
din categoria de preþ cea mai vândutã antrepozitarii
autorizaþi ºi importatorii autorizaþi de astfel de produse

11
martie, 2006, nr. 3 (7) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
sunt obligaþi sã prezinte lunar, odatã cu situaþia utilizãrii
marcajelor, situaþia livrãrilor de þigarete efectuate în luna
de raportare. Aceastã situaþie va cuprinde informaþii
referitoare la cantitãþile livrate în luna de raportare,
exprimate în 1000 de bucãþi þigarete fiecãrei categorii de
preþ practicate."
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 3 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
Regimul de antrepozitare
La capitolul "Regimul de antrepozitare" dupã aliniatul
"Important de reþinut este faptul cã se pot autoriza ca
antrepozite fiscale de depozitare a bãuturilor alcoolice ce
sunt supuse sistemului de marcare numai acele locuri în
care se depoziteazã strict numai produsele aparþinând
antrepozitarului autorizat pentru producþia de produse."
urmãtorul aliniat a fost abrogat.
Acest aliniat a fost abrogat de pct. nr. 5 din secþiunea E
a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
La subcapitolul "Cererea de autorizare ca antrepozit
fiscal" dupã aliniatul "Cererea în cauzã trebuie sã conþinã
obligatoriu toate informaþiile ºi sã fie insoþitã de
documentele specificate în modelul prevãzut în anexa nr.
4." aliniatul urmãtor a fost modificat având conþinutul
prezentat mai jos:
- "În cazul producþiei de uleiuri minerale antrepozitarul
autorizat propus trebuie sã depunã documentaþia conform
prevederilor prezentelor norme metodologice, dupã ce a
fost analizatã de Ministerul Economie ºi Comerþului din
punct de vedere tehnic ºi dupã ce lista cuprinzând
semifabricatele ºi produsele finite din nomenclatorul lor de
fabricaþie, domeniul de utilizare ºi acciza propusã pentru
fiecare produs au fost verificate ºi autorizate de Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor din punct de vedere al încadrãrii pe
poziþii tarifare.
- Verificarea ºi avizarea din punct de vedere al
încadrãrii pe poziþii tarifare se vor efectua de cãtre
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor în urma analizãrii
documentaþiei specifice depuse de antrepozitarul autorizat
propus.
- Documentaþia specificã trebuie sã conþinã: descrierea
detaliatã a mãrfii, care sã permitã identificarea acesteia,
compoziþia mãrfii stabilitã inclusiv pe bazã de analizã de
laborator, cu menþionarea metodei de expertizare utilizate,
alte date ºi elemente care sã permitã Autoritãþii Naþionale
a Vãmilor sã verifice dacã a fost corect stabilitã clasificarea
tarifarã."
Acest aliniat a fost modificat de pct. nr. 6 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
În continuarea textului modificat de mai sus dupã
12
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
aliniatul "De reþinut cã prevederile din alin.(4) se vor aplica
toate produselor noi intrate în nomenclatorul de fabricaþie
existent." se introduce urmãtorul aliniat al cãrui conþinut
este prezentat în continuare:
- "În cazul electricitãþii se vor autoriza ca antrepozitari
agenþii economici care furnizeazã direct cãtre consumatorii
finali energia electricã. Antrepozitarul autorizat propus
trebuie sã depunã documentaþia întocmitã conform
prevederilor prezentelor norme metodologice însoþitã de
copia licenþei de furnizare de energie electricã, emisã de
Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul
Energiei."
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 7 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
Regimul de antrepozitare
Condiþii de autorizare
La capitolul "Condiþii de autorizare" dupã aliniatul "De
precizat cã stocarea imaginilor culese prin intermediul
camerelor video se face pe casetele video sau în memoria
sistemului, iar durata de stocare a imaginilor înregistrate
trebuie sã fie de minim 10 zile." se introduc douã aliniate
cu urmãtorul conþinut :
- "Locurile destinate producerii de uleiuri minerale
pentru care se datoreazã accize numai în euro/tona sau
euro/1000 kg, locurile destinate producerii combustibililor
al cãror cod tarifar se încadreazã la art. 175 alin. (2) lit. D
din Codul Fiscal precum ºi locurile destinate îmbutelierii
gazului petrolier lichefiat vor fi datate cu mijloacele de
mãsurare a mesei.
- În vederea înregistrãrii producþiei de bere obþinute,
fiecare antrepozitar autorizat pentru producþie este
obligat."
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 8 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
Obligaþiile antrepozitarului autorizat
Dupã capitolul "Obligaþiile antrepozitarului autorizat"
dupã aliniatul : "Nu se constituie garanþie prin excepþie de
la prevederile alin.(1) pentru circulaþia produselor
accizabile care circulã în regim suspensiv de la un
antrepozit fiscal la un alt antrepozit fiscal al aceluiaºi
antrepozitar autorizat." se introduce un nou aliniat cu
urmãtorul conþinut:
- "În cazul electricitãþii, antrepozitarul autorizat pentru
furnizarea energiei electrice cãtre consumatorul final nu
are obligaþia constituirii garanþiei."
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 9 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.

Dupã capitolul "Obligaþiile antrepoziatrului autorizat"
dupã aliniatul "În acelaºi timp în cazul antrepozitelor fiscale
contractul de activitate de producþie pentru alcool etilic
antrepozitarii autorizaþi sunt obligaþi sã deþinã în
proprietate toatã gama privind instalaþiie care sã fie dotate
cu mijloace de mãsurare - contoare - avizate de Biroul
Român de Metodologie legalã, necesare pentru
determinarea cantitãþii de alcool, fiecãrui produs dupã
caz."
- "Cazanele deþinute de gospodãriile individuale care
produc þuicã ºi rachiuri din fructe, în cazul producþiei
destinate vânzãrii precum ºi cazanele deþinute de
antrepozitarii autorizaþi pentru producþia de þuicã ºi rachiuri
din fructe trebuie sã fie litrate ºi dotate cu vase litrate de
organele abilitate de Biroul Român de Metodologie legalã
precum ºi cu mijloace de masurã legalã a concentraþiei
alcoolice a produselor obþinute.
- Antrepozitarii autorizaþi au obligaþia, dupã caz sã
deþinã autorizaþia de mediu eliberatã potrivit
reglementãrilor legale în vigoare." Acest aliniat a fost
introdus de pct. nr. 10 din secþiunea E a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005, publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Revocarea ºi anularea autorizaþiei
La subcapitolul "Revocarea ºi anularea autorizaþiei"
dupã aliniatul "Trebuie reþinut faptul cã în situaþia în care
antrepozitarii autorizaþi a cãror autorizaþie a fost
suspendatã, revocatã sau anulatã pot sã valorifice
produsele înregistrate în stoc-materii prime, semifabricate,
produse finite numai cu acordul comisiei instituite în cadrul
autoritãþii fiscale centrale." se introduc trei aliniate cu
urmãtoarele conþinuturi:
- "Antrepozitarii autorizaþi pentru producþia de produse
accizabile supuse marcãrii, cãrora le-a fost revocatã sau
anulatã autorizaþia sunt obligaþi sã plãtescã în termen de
15 zile de la data revocãrii sau anulãrii în contul Companiei
Naþionale "Imprimeria Naþionalã" S.A., contravaloarea
tuturor marcajelor achiziþionate precum ºi a celor
executate ºi aflate în stoc la Compania Naþionalã
"Imprimeria Naþionalã" S.A., neachitate pânã la acea datã.
- Eliberarea unei noi autorizaþii sau a acordului comisiei
prevazut de alin.(5) privind valorificarea produselor
înregistrate în stoc, va fi condiþionatã de dovada plãþii în
contul Companiei Naþionale "Imprimeria Naþionalã" S.A. a
tuturor marcajelor la alin.(6). În termen de 15 zile de la
data achitãrii marcajelor neutilizate menþionate la alin.(6),
vor fi distruse Compania Naþionalã "Imprimeria Naþionalã"
S.A. .Cheltuielile legate de distrugere vor fi suportate de
cãtre agenþii economici în cauzã.
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 11 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
Exigibilitatea accizelor
La capitolul "Momentul exigibilitãþii accizelor" dupã
aliniatul "Pentru orice produs accizabil, acciza devine
exigibilã la data când produsul este eliberat pentru consum
în România." se introduce un aliniat cu urmãtorul conþinut:
- "În cazul electricitãþii, acciza devine exigibilã la
momentul facturãrii energiei electrice furnizate cãtre
consumatorii finali."
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 12 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
La capitolul "Momentul exigibilitãþii accizelor" dupã
aliniatul "Acciza pentru un produs accizabil în cazul
pierderilor sau lipsurilor devine exigibilã la data când se
constatã o pierdere sau o lipsã a produsului accizabil."
urmãtoarele patru aliniate au fost modificate având
conþinutul prezentat:
- "În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a
fi scutit de accize, acciza devine exigibilã la data la care
produsul este utilizat în orice scop care nu este în
conformitate cu scutirea.
- În cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost
anterior exigibilã; acciza devine exigibilã la data la care
uleiul mineral este oferit spre vânzare sau la care este
utilizat drept combustibil sau carburant.
- În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu
a fost anterior exigibilã ºi care este depozitat într-un
antrepozit fiscal pentru care se revocã sau se anuleazã
autorizaþia, acciza devine exigibilã la data revocãrii sau
anulãrii autorizaþiei.
- În toate situaþiile prevãzute la art. 192 alin. (3), (5), (6)
ºi (7) din Codul Fiscal acciza se plãteºte în termen de 5
zile de la data la care a devenit exigibilã. În plus în cazurile
în care se acordã scutire de la plata accizelor în baza
certificatelor de scutire sau a autorizaþiilor de utilizator
final, certificatul sau autorizaþia, dupã caz, se va retrage de
cãtre autoritatea fiscalã emitentã a acestora."
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 13 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
Obligaþiile plãtitorilor de accize
La capitolul "Obligaþiilor plãtitorilor de accize" dupã
aliniatul "În regim suspensiv miºcarea produselor
accizabile este însoþitã obligatoriu de documentul
administrativ de însoþire. În cazul deplasãrii produselor
accizabile de la un birou vamal de intrare în România sau
la o gospodãrire individualã cãtre un antrepozit fiscal
aceste trebuie sã fie însoþite de declaraþia vamalã sau de
borderoul de achiziþii, care au menþionate în partea de sus
<<utilizat ca document administrativ de însoþire>>" se
introduce un nou aliniat cu urmãtorul conþinut:
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- "Prin excepþie de la pierderile aliniatului anterior în
cazul electricitãþii nu se întocmeºte document administrativ
de însoþire."
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 14 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
La capitolul "Scutiri la plata accizelor" dupã aliniatul
"Modalitatea ºi condiþiile de acordare a scutirilor prevãzute
la alin. (1) vor fi reglementate în norme" urmãtorul aliniat s-
a modificat ºi are conþinutul prezentat:
- " Scutirea de la plata accizelor se acordã direct
beneficiarului atunci când produsele accizabile de la un
antrepozit fiscal, de la un importator, de la rezerva de stat
ºi de la rezerva de mobilizare sau de la un distribuitor
agreat, astfel denumiþi în continuare furnizori.
Beneficiazã de scutire directã ºi contractanþii forþelor
armate aparþinând oricãrui stat parte la Tratatul Atlanticului
de Nord, aºa cum sunt definiþi în acordurile speciale
(NATO/SOTA).
Acest aliniat a fost introdus de pct. nr. 15 din secþiunea
E a art. 1 din Hotãrârea nr. 610 din data de 23 iunie 2005,
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4
iulie 2005.
Scutiri la plata accizelor
La capitolul "Scutiri la plata accizelor" dupã aliniatul
"Utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate
pentru producerea de alimente cu sau fãrã cremã, cu
condiþia ca în fiecare caz concentraþia de alcool sã nu
depãºeascã 8,5 litri de alcool pur la 100 kg în compoziþia
ciocolatei ºi 5 litri de alcool pur la 100 kg produse ce intrã
în compoziþia altor produse" urmãtoarele patru aliniate
sunt abrogate.
Acest aliniat a fost abrogat de pct. nr. 36 al art. 1 din
legea nr. 163 din data de 1 iunie 2005, publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
În continuarea aceluiaºi capitol dupã aliniatul "Scutirea
se acordã în toate situaþiile pe baza autorizaþiei de
utilizator final. Aceastã autorizaþie se elibereazã
utilizatorilor depozitelor farmaceutice ºi antrepozitarilor
autorizaþi care funcþioneazã în sistem integrat." Urmãtorul
aliniat se modificã având conþinutul:
- "Scutirea se acordã direct pentru:
- alcoolul etilic ºi alte produse alcoolice utilizate de
antrepozitarii autorizaþi care funcþioneazã în sistem
integrat; prin sistem integrat se înþelege utilizarea
alcoolului etilic ºi a altor produse alcoolice de cãtre
antrepozitari pentru realizarea de produse finite destinate
a fi consumate ca atare, fãrã a fi supuse vreunei
modificãri;
- alcoolul etilic ºi alte produse alcoolice, denaturate,
importate ºi utilizate de importator în procesul de
producþie.
Acest text a fost modificat de pct. nr. 16 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
14
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
În continuarea aceluiaºi capitol dupã aliniatul "Dacã
furnizorul nu primeºte copia documentului certificat în
termen de 30 de zile, de la expedierea produsului acea
operaþiune se considerã eliberarea pentru consum ºi din
acel moment acciza devine exigibilã."urmãtorul aliniat se
modificã având continutul prezentat:
- "Produsele admise a fi utilizate pentru denaturarea
alcoolului sunt:
- pentru alcoolul etilic tehnic: violet de metil cu
concentraþie de 0,6-1,2 g la 1000 de litri, alcooli superiori
în concentraþie de 0,2-0,5 kg la 1000 de litri, benzina de
extracþie în concentraþie de 0,4-1 kg la 1000 de litri,
propilen glicol în concentraþie de 2-5 kg la 1000 de litri sau
dietilftalat în concentraþie de 0,2-1 kg la 1000 de litri;
- pentru alcool etilic: fenoftaleina în concentraþie de 10-
40 grame la 1000 de litri."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 17 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul " Pentru alcoolul sanitar:
salicilat de etil sau salicilat de metil în concentraþie de 0,2-
1 kg la 1000 de litri ºi albastru de metil în concentraþie de
2-5 grame la 1000 de litri." se introduce un aliniat cu
urmãtorul conþinut:
- "Denaturarea alcoolului etilic se realizeazã în
antrepozitele fiscale de producþie unde a fost produs
alcoolul etilic."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 18 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul "Este de fãcut precizarea
potrivit cãreia autorizaþiile de utilizator final emise pânã la
data de 1 ianuarie 2005 au valabilitate pânã la data
epuizãrii cantitãþii înscrise în autorizaþie, dar nu mai târziu
de data de 31 decembrie 2005. Autorizaþiile de utilizator
final emise dupã data de 1 ianuarie 2005 au valabilitate
pânã la 31 decembrie 2005." a fost introdus un aliniat cu
urmãtorul conþinut:
- "Scutirile de la plata accizelor în vigoare pânã la data
de 1 aprilie 2005, se acordã prin compensare ºi/sau
restituire numai pentru cantitãþile de alcool etilic ºi produse
alcoolice utilizate efectiv pânã la aceea datã în scopurile
pentru care au fost eliberate autorizaþiile de utilizator final."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 19 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
La capitolul "Scutiri pentru uleiurile minerale" dupã
aliniatul "Orice ulei mineral achiziþionat direct de la agenþi
economici producãtori, importatori sa distribuitori agreaþi,
utilizat drept combustibil pentru încãlzirea spitalelor,
sanatoriilor, azilelor de strãini, orfelinatelor ºi a altor
instituþii de asistenþã socialã, instituþiilor de învãþãmânt ºi
locurilor de cult;" urmãtoarele trei aliniate sunt abrogate.
Aceste aliniate au fost abrogate de pct. nr. 36 al art. 1
din legea nr. 163 din data de 1 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea 1 nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
În continuare dupã aliniatul "Este foarte important de
subliniat faptul cã în toate situaþiile prevãzute … scutirea

se acordã numai cu condiþia ca aprovizionarea sã se
efectueze direct la un antrepozit fiscal, de la un importator
sau de la un distribuitor agreat prevãzut … denumiþi în
continuare furnizori." urmãtoarele douã aliniate au fost
modificate având conþinuturile:
- "Scutirea se acordã direct pentru:
- produsele prevãzute la art. 201 alin. (1) din Codul
Fiscal, cu excepþia celor prevãzute la lit. A din acelaºi
articol.
- uleiuri minerale achiziþionate de distribuitori agreaþi ºi
destinate scopurilor prevãzute la art. 201 alin. (1) lit. B ºi C
din Codul Fiscal.
- uleiurile minerale cu codul NC 2711/400 utilizate în
orice alt scop decât carburant sau combustibil.
Pentru situatia prevãzutã la art. 201 alin. (1) lit. A din
Codul Fiscal cu excepþia uleiurilor minerale cu codul NC
2711/400, scutirea se acordã indirect prin compensarea
ºi/sau restituirea dupã caz potrivit prevederilor Ordonanþei
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã
republicatã cu modificãrile ulterioare."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 20 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Autorizaþia de utilizator final
În continuare dupã aliniatul "În acelaºi timp este de
menþionat faptul cã autorizaþia de utilizator final se emite
utilizatorilor finali, cu excepþia cazului prevãzut la
distribuitorilor agreaþi ºi antrepozitarilor autorizaþi care
utilizeazã uleiuri minerale obþinute din producþia proprie."
s-a modificat aliniatul urmãtor având conþinutul prezentat:
- "Autorizatia de utilizator final se emite în toate cazurile
de cãtre autoritatea fiscalã teritorialã. Autorizaþia se emite
în 3 exemplare cu urmãtoarele destinaþii:
- primul exemplar se pãstreazã de cãtre utilizatorul final
sau de cãtre distribuitorul agreat;
- al doilea exemplar este utilizat ca document
administrativ de însoþire;
- exemplarul al treilea se transmite de cãtre utilizatorul
final furnizorului ºi se pãstreazã de cãtre acesta; în cazul
achiziþionãrii produselor accizabile printr-un distribuitor
agreat; transmite o copie exemplarului al treilea cãtre
antrepozitul fiscal expeditor sau cãtre importator."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 21 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul "De subliniat cã în
conformitate cu prevedrile legale autorizaþia de utilizator
final se elibereazã la cererea scrisã a beneficiarului, la
care se va anexa fundamentarea cantitãþii ce urmeazã a fi
achiziþionatã în regim de scutire de platã a accizelor.
Autoritatea fiscalã poate sã solicite orice informaþie ºi
documente pe care le considerã necesare pentru
eliberarea autorizaþiei." urmãtorul aliniat s-a modificat
având conþinutul prezentat:
- "Autorizaþia de utilizator final va fi solicitatã ºi de cãtre
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
beneficiarii uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din
prelucrarea þiþeiului sau altor materii prime care au punctul
de inflamabilitate sub 85C destinate utilizãrii în alt scop
decât carburant sau combustibil. În acest caz în autorizaþia
de utilizator final la rubrica destinatã articolului se va
înscrie un alt art. 201 alin. (1) lit. A din Codul Fiscal ºi în
plus menþiunea în conformitate cu precizãrile pct. 23 alin.
(10) aferente titlului VII <<ACCIZE>> din Hotãrârea
Guvernului nr.44/2004 cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 22 secþiunea E
din Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã
în Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul "În situaþia în care din
diferite motive în termen de 30 de zile de la expedierea
produsului antrepozitului fiscal expeditor nu primeºte copia
documentului certificat, acea operaþiune se considerã
eliberarea pentru consum ºi din acel moment acciza
devine exigibilã." urmãtorul aliniat este abrogat.
Acest text a fost modificat de pct. nr. 23 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul "Este necesar de precizat
cã regimul de scutire în cazul importatorilor de uleiuri
minerale se acordã în baza autorizaþiei de utilizator final ºi
dupã caz a autorizaþiilor prevãzute pentru distribuitori
agreaþi." urmãtorul aliniat s-a modificat având conþinutul
prezentat:
- "În cazul gazului petrolier lichefiat, pentru care
scutirea de la plata accizelor se acordã direct utilizatorilor
finali, livrat prin distribuitorii agreaþi, distribuitorul agreat se
aprovizioneazã cu gaz petrolier lichefiat la preþuri cu
accize, iar livrarea cãtre utilizatorii finali se face la preþuri
fãrã accize. Distribuitorul agreat este cel care va solicita
autorizaþii fiscale, compensarea ºi /sau restituirea, dupã
caz a accizelor aferente cantitãþilor livrate în regim de
scutire, potrivit prevederilor Ordonanþei Guvernului nr.
92/2003, republicatã cu modificãrile ulterioare."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 24 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul "În cazul celor menþionate
anterior trebuie subliniat faptul cã în cazul persoanelor
juridice organizate în baza unor legi speciale, potrivit
cãrora nu este permisã transmiterea cãtre alte instituþii a
unor date ºi informaþii statistice cu caracter secret…"
urmãtoarele douã articole au fost abrogate.
Aceste articole au fost abrogate de pct. 25 din
secþiunea E a art.1 din Hotãrârea nr.610 din 23 iunie 2005
publicatã în Monitorul Oficial partea I nr.575 din 4 iulie
2005.
În continuare dupã aliniatul "Nu trebuie uitatã
prevederea legalã stabilitã ca autorizaþia de utilizator final
emisã pânã la data de 1 ianuarie 2005 cu valabilitatea
pânã la data epuizãrii cantitãþii înscrise în autorizaþie, dar
nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005.
Autorizaþiile de utilizator final emise dupã data de 1
ianuarie 2005 au valabilitate pânã la data de 31 decembrie
2005." se introduce un aliniat cu urmãtorul conþinut:
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- "Scutirile de la plata accizelor în vigoare pânã la data
de 1 aprilie 2005, se acordã prin compensare ºi/sau
restituire numai pentru cantitãþile de uleiuri minerale
utilizate efectiv pânã la acea datã în scopurile pentru care
au fost eliberate autorizaþiile de utilizator final."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 26 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Eliberarea marcajelor
La subcapitolul "Eliberarea marcajelor" dupã aliniatul
"Antrepozitarii ºi importatorii autorizaþi în cazul marcajelor
distruse sau deteriorate au obligaþia ca în termen de 15
zile de la prezentarea situaþiei prevãzute la alin.(11) sã
achite Companiei Naþionale R <<Imprimeria Naþionalã>>
S.A. contravaloarea acestora." s-a introdus un nou aliniat
al cãrui conþinut este urmãtorul:
- "În cazul marcajelor pierdute sau sustrase
antrepozitarii ºi importatorii autorizaþi au obligaþia ca în
termen de 15 zile de la înregistrarea declaraþiei,
procesului-verbal de constatare sau a sesizarii scrise a
persoanei care a constatat dispariþia marcajelor sã achite
contravaloarea acestora în contul Companiei Naþionale
<<Imprimeria Naþionalã>> S.A. "
Acest text a fost modificat de pct. nr. 27 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuare dupã aliniatul "Compania Naþionalã
<<Imprimeria Naþionalã>> S.A. pentru þigarete ºi produse
din tutun elibereazã antrepozitarilor autorizaþi ca
producãtori ºi importatori timbrele necesare marcãrii
acestor produse în baza notelor de comandã aprobate de
cãtre autoritatea fiscalã centralã." urmãtorul aliniat a fost
modificat având conþinutul prezentat:
- "În cazul antrepozitarului autorizat ca producator
cantitatea de marcaje ce poate fi aprobatã în decursul unei
luni se stabileºte de cãtre autoritatea fiscalã competentã
de comun acord cu Compania Naþionalã <<Imprimeria
Naþionalã>> S.A.. Aceastã cantitate se determinã în
funcþie de cantitatea de marcaje rãmasã de ridicat de la
Compania Naþionalã <<Imprimeria Naþionalã>> S.A.,
cantitate comunicatã de aceastã la cererea autoritãþii
fiscale competente, de stocul de marcaje neutilizat,
existent de la data solicitãrii ºi de la numãrul de marcaje
aferent livrãrilor efectuate în luna anterioarã. Cantitatea
maximã de marcaje ce poate fi aprobatã pentru o lunã nu
poate depãºi cantitatea de marcaje aferentã livrãrilor din
luna anterioarã solicitãrii, la care se mai poate adãuga
10% din aceasta.
- În situaþia în care se solicitã o cantitate de marcaje
mai mare decât cea prevazutã de prezentele norme
metodologice, nota de comandã va fi aprobatã numai dupã
obþinerea unui aviz prealabil, bine justificat, al autoritãþii
fiscale emitente a autorizaþiei de antrepozit fiscal. La
preluarea marcajelor de la Compania Naþionalã
<<Imprimeria Naþionalã>> S.A. solicitantul este obligat sã
prezinte ºi dovada virãrii în contul acestei companii a
16
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
contravalorii marcajelor utilizate, aferente livrãrilor
efectuate în luna anterioarã, fãrã de care nu poate ridica
noua comandã."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 28 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Evidenþierea în contabilitate a
accizelor
La capitolul "Dispoziþii comune" dupã aliniatul "Referitor
la prevederile legislaþiei în domeniul fiscal evidenþierea în
contabilitate a accizelor ºi a importului la þiþeiul ºi la gazele
naturale din producþia internã se efectueazã prin aplicarea
planului de conturi general ºi a normelor metodolgice de
utilizare a conturilor contabile aprobate prin Ordinul
ministrului finanþelor publice nr.306/2002 pentru aprobarea
Reglementãrilor contabile simplificate, armonizate cu
directivele europene, cu modificãrile ulterioare precum ºi a
prevederilor Ordinului ministrului finanþelor publice
nr.94/2001 pentru aprobarea Regulamentelor contabile
armonizate cu Directiva a-IV-a a Comunitãþilor Economice
Europene ºi cu Standardele Internaþionle de Contabilitate,
cu modificãrile ulterioare." se modificã urmãtoarele douã
aliniate care au conþinutul prezentat:
- "Sumele datorate drept accize ºi impozit la þiþeiul ºi la
gazele naturale din producþia internã se vireazã de cãtre
plãtitori în urmãtoarele conturi de venituri ale bugetului de
stat deschise la unitãþile de trezorerie ºi contabilitate
publicã în a cãror razã teritorialã aceºtia sunt înregistraþi
ca plãtitori de impozite ºi taxe ºi anume:
- contul 20.14.01.01 "Accize încasate din vânzarea
uleiurilor minerale": accize datorate pentru uleiurile
minerale;
- contul 20.14.01.02 "Accize încasate din vânzare de
alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice": accize datorate pentru
alcool, distilate, bãuturi alcoolice, vinuri ºi bere;
- contul 20.14.01.03 "Accize încasate din vânzarea
produselor din tutun": accize datorate pentru produsele din
tutun;
- contul 20.14.01.04 "Accize încasate din vânzarea de
cafea": accize datorate pentru cafea;
- contul 20.14.01.05 "Accize încasate din vânzarea
altor produse ": accize datorate pentru alte produse
cuprinse la cap. II "Alte produse accizabile" de la titlul VII
din Codul Fiscal;
- contul 20.14.01.07 "Accize încasate din vânzarea
energiei electrice": accize datorate pentru energia elctricã;
- contul 20.17.01.24 "Accize pe þiþeiul din producþia
internã ºi gazele naturale": impozitul pentru þiþei ºi pentru
gazele naturale din producþia internã provenite din
zãcãminte de gaze naturale, din zãcãminte de gaze cu
condensat ºi din zãcãminte de þiþei.
Accizele datorate pentru importuri de produse
accizabile se achitã de cãtre plãtitori în urmãtoarele conturi
deschise la unitãþile Trezoreriei Statului pe numele
birourilor vamale prin care se deruleazã operaþiunile de
import:

- contul 20.14.01.08 "Accize încasate în vamã din
importul uleiurilor minerale";
- contul 20.14.01.09 "Accize încasate în vamã din
importul de alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice";
- contul 20.14.01.10 "Accize încasate în vamã din
importul de produse din tutun";
- contul 20.14.01.11 "Accize încasate în vamã din
importul de cafea";
- contul 20.14.01.12 "Accize încasate în vamã din
importul altor produse";
- contul 20.14.01.13 "Accize încasate în vamã din
importul energiei electrice";"
Acest text a fost modificat de pct. nr. 31 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Dispoziþii tranzitorii
La capitolul "Dispoziþii tranzitorii" înaintea aliniatului: "În
acest sens conform reglementãrilor legale în vigoare
documentele fiscale aflate în stoc la data de 31 decembrie
2003 se pot utliza ºi dupã aceastã datã." Va fi introdus
urmãtorul aliniat având conþinutul:
- "Produsele alcoolice de natura celor definite la
art.169-173 din Codul Fiscal ºi produsele din tutun care nu
îndeplinesc condiþiile legale ale comercializãrii precum ºi
de cãtre agenþii economici comercianþi pot fi predate sub
supraveghere fiscalã în vederea distrugerii în condiþiile
prevãzute de legislaþia în domeniu. Supravegherea fiscalã
va fi asiguratã de cãtre autoritatea fiscalã în a cãrei raza
teritorialã îºi desfãºoarã activitatea agentul economic."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 33 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
VENITURI DIN INVESTIÞII
modificãri legislative
Stabilirea venitului din investiþii
a capitolul "Venituri din investiþii" dupã subcapitolul
L "Stabilirea venitului din investiþii", aliniatul "În cazul
trasferului dreptului de proprietate asupra pãrþilor sociale,
câºtigului din înstrãinarea pãrþilor sociale se determinã ca
diferenþã pozitivã între preþul de vânzare ºi valoarea
nominalã / preþul de cumpãrare. Începând cu a -II-a
tranzacþie, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu preþul de
cumpãrare, care include ºi cheltuielile privind
comisioanele, taxele aferente tranzacþiei ºi alte cheltuieli
similare justificate cu documente." s-au introdus un aliniat
modificat ºi un aliniat dupã cum urmeazã:
- "Determinarea câºtigului sau a pierderii potrivit alin.
(1) se efectueazã la data încheierii tranzacþiei, pe baza
contractului încheiat între pãrþi, iar câºtigul net se
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
În continuarea acestui capitol dupã aliniatul
"Prevederile aliniatului: << În acest sens conform
reglementãrilor legale în vigoare documentele fiscale
aflate în stoc la data de 31 decembrie 2003 se pot utliza ºi
dupã aceastã datã.>> ºi ale aliniatului <<Produsele
alcoolice de natura celor definite la art.169-173 din Codul
Fiscal ºi produsele din tutun care nu îndeplinesc condiþiile
legale ale comercializãrii precum ºi de cãtre agenþii
economici comercianþi pot fi predate sub supraveghere
fiscalã în vederea distrugerii în condiþiile prevãzute de
legislaþia în domeniu. Supravegherea fiscalã va fi
asiguratã de cãtre autoritatea fiscalã în a cãrei razã
teritorialã îºi desfãºoarã activitatea agentul economic>>
vor fi aplicate oricãrui nou produs intrat în nomenclatorul
de fabricaþie sau de import ale antrepozitrului autorizat
pentru producþie sau importatorul de uleiuri minerale." se
introduce un nou aliniat cu urmãtorul conþinut:
- "Agenþii economici care desfãºoarã activitatea de
furnizare de energie electricã sunt obligaþi pânã la 30
septembrie 2005 sã depunã cererile ºi documentaþia
întocmitã în conformitate cu prevederile normelor
metodologice în vederea autorizãrii ca antrepozitari.
- Un contract de leasing se considerã a fi încheiat în
momentul în care beneficiarul contractului de leasing a
încheiat prin semnare un contract ferm cu societatea de
leasing în baza cãruia urmeazã sã deruleze operaþiunea
de leasing."
Acest text a fost modificat de pct. nr. 34 secþiunea E din
Hotãrârea nr. 160 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monitorul Oficial partea I nr. 575 din data de 4 iulie 2005.
Andrei Dragomir - expert contabil
determinã la sfârºitul anului fiscal asupra întregului
portofoliu de astfel de titluri tranzacþionate de un
contribuabil în anul respectiv, ca diferenþã pozitivã intre
câºtigurile ºi pierderile înregistrate în cursul anului ca
urmare a transferului titlurilor de valoare, cu excepþia celor
dobândite cu titlu gratuit în cadrul Programului de
privatizare în masã."
- "Determinarea câºtigului potrivit alin. (2) ºi (3) se
efectueazã la data închiderii tranzacþiei, pe baza
contractului încheiat între pãrþi."
Primul aliniat a fost modificat de pct 12 al art.1 din
Legea nr. 163 din 1 iunie 2005, publicatã în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 466 din 1 iunie 2005.
Al doilea aliniat a fost introdus de pct 13 al art.1 din
Legea nr. 163 din 1 iunie 2005, publicatã în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 466 din 1 iunie 2005.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Reþinerea ºi virarea impozitului
La capitolul "Venituri din investiþii", subcapitolul
"Reþinerea impozitului din veniturile din investiþii",dupã
aliniatul "Impozitul din veniturile sub forma de dividende,
inclusiv a sumelor primite ca urmare a deþinerii de titluri de
participare la fondurile închise de investiþii distribuite
începând cu anul fiscal 2005, se calculeazã ºi se reþine
prin aplicarea cotei de 10% asupra sumei acestora." se
introduce un aliniat modificat cu urmãtorul conþinut :
- "Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu o cotã
de 10% din suma acestora, pentru depozitele la termen
constituite, instrumentele de economisire dobândite, a
cãror scadenþã este ulterioarã datei de 1 iunie 2005; în
scop fiscal, data scadenþei se calculeazã ºi se reþine de
cãtre plãtitorii de astfel de venituri la momentul înregistrãrii
în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în
cazul dobânzilor capitalizate respectiv la momentul
rãscumpãrãrii în cazul unor instrumente de economisire.
În situaþia sumelor primite sub forma de dobândã
pentru imprumuturile acordate în baza contractelor civile,
calculul impozitului datorat se efectueazã la momentul
dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi
se face lunar pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare
înregistrãrii, rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de
economisire, respectiv la momentul plãþii dobânzii, pentru
venituri de aceastã naturã pe baza contractelor civile."
Aliniat modificat de pct 14 al art.1 din Legea nr. 163 din
1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial , partea I , nr.
466 din 1 iunie 2005.
Dupã aliniatul anterior s-a introdus în continuare un nou
aliniat cu urmãtorul conþinut:
- "Impozitul pe dobânda rezultatã din calcul se
determinã prin aplicarea cotei de 1% din suma acesteia
pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de
economisire dobândite, contractele civile anchetate înainte
de 4 iunie 2005 ºi a cãror scadenþã este ulterioarã datei de
4 iunie 2005 inclusiv.
Veniturile din dobânzi pentru depozitele la termen
constituite, instrumentele de economisire dobândite,
contractele civile încheiate între 4 iunie 2005 ºi 31
decembrie 2005 inclusiv se impun cu o cota de 10% din
suma acestora.
Cota de impozit de 10% se aplicã ºi pentru depozitele
la termen constituite, instrumentele de economisire
dobândite, contractele civile, încheiate la 1 ianuarie 2006."
Aliniatul introdus de pct 9 din sectiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr.610 din data de 23 iunie 2005 publicatã în
Monotorul Oficial ,partea I , nr.575 din data de 4 iulie 2005.
În continuarea aliniatului anterior dupã aliniatul "
Calculul , reþinerea ºi virarea impozitului pe veniturile din
investiþii, altele decât cele prevãzute…"se introduce un
aliniat modificat cu urmãtorul conþinut:
-"În cazul câºtigului din transferul dreptului de
proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile
de participare la fondurile deschise de investiþii ºi pãrþi
18
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
sociale, care au fost dobândite ºi înstrãinate într-o
perioada mai micã de 365 zile, obligaþia calculãrii ºi virãrii
impozitului revine persoanei care deþine ºi tranzacþioneazã
astfel de titluri de valoare, iar termenul de virare a
impozitului este pânã la data de 25 ianuarie a anului
urmãtor pentru anul fiscal încheiat."
Aliniat modificat de pct. 15 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial
partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
În continuarea aliniatului anterior modificat s-a introdus
un aliniat nou cu urmãtorul conþinut:
- "În cazul câºtigului din transferul dreptului de
proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile
de participare a fondurilor dechise de investiþii ºi pãrþi
sociale, care au fost dobândite ºi înstrãinate într-o
perioada mai mare de 365 de zile, obligaþia calculãrii,
reþinerii ºi virãrii impozitului revine intermediarilor, iar
termenul de virare a impozitului este de pânã la data de 25
inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut."
Aliniat introdus de pct. nr. 16 al art. 1 din Legea nr. 163
din data de 1 iunie 2005 publicatã în Monitorul Oficial
partea I nr. 466 din data de 1 iunie 2005.
În continuarea aliniatului anterior a fost introdus un nou
aliniat cu urmãtorul conþinut:
- "Pentru determinarea perioadei de deþinere a titlurilor
de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. 3 lit. A ºi A-1
din Codul Fiscal intermediarii vor evidenþia la fiecare
operaþiune de cumpãrare, începând cu data de 4 iunie
2005, data intrãrii titlurilor de valoare în portofoliul
persoanelor care deþin ºi efectueazã tranzacþii cu
acestea."
Aliniat introdus de pct. 9 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din 23 iunie 2005, publicatã în Monitorul
Oficial partea I nr. 575 din data de 4 lunie 2005.
În continuarea aliniatului anterior nou introdus, dupã
aliniatul "În cazul rãscumpãrãrii titlurilor de participare la un
fond deschis de investiþii, obligaþia calculãrii, reþinerii ºi
virãrii impozitului revine societãþii de administrare a
investiþiilor." a fost introdus un nou aliniat cu urmãtorul
cuprins:
- "Termenul de virare a impozitului reþinut de societãþiile
de administrare a investiþiilor este pânã la data de 25
inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut."
Aliniat introdus de pct. 9 din secþiunea B a art. 1 din
Hotãrârea nr. 610 din 23 iunie 2005, publicatã în Monitorul
Oficial partea I nr. 575 din data de 4 lunie 2005.
La capitolul "Reþinerea impozitului din venituri ºi din
investiþii" dupã aliniatul "Impozitul pe veniturile din
dividende inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a
deþinerii de titluri de participare la Fondurile Închise de
Investiþii distribuite începând cu anul 2005 se calculeazã ºi
se reþine prin aplicarea cotei de 10% asupra sumei
acestora." se introduce aliniatul urmãtor al cãrui conþinut
este conform pct. 39 art. 1 din Legea 163 din 1 iunie 2005
publicatã în Monitorul Oficial, partea I nr. 466 din data de 1
iunie 2005 prevederile literei C,1 al alin. 3 al art. 67 se
aplicã cu data de 1 ianuarie 2006.
Pct. 39 al art. 1 din Legea 163 din 1 iunie 2005 prevede
 Expert Contabil

urmãtoarele: - foarte important ºi ca element de noutate este faptul

- în cazul titlurilor de valoare dobândite pânã la 31 mai
2005, inclusiv, cota de impozit este de 1 % indiferent de
data înstrãinãrii acestora;
- în perioada de 1 iunie 2005 - 31 decembrie 2005,
intermediarii vor calcula, vor reþine ºi vor vira impozitul de
1% aplicat asupra câºtigurilor din transferul titlurilor de
valoare dobândite ºi înstrãinate în aceastã perioadã
indiferent dacã sunt dobândite ºi înstrãinate într-o
perioadã mai mare de 365 de zile sau mai micã de 365 de
zile;
- la 31 decembrie 2005, acestor tranzacþii le este
aplicabilã regula de calcul al câºtigului net conform
modalitãþilor prevãzute la art. 67 alin. (3) lit. E;
cã începând cu 1 ianuarie 2006 pentru calculul impozitului
pe veniturile realizate de persoanele fizice din investiþii ºi
din transferul proprietãþilor imobilare din patrimoniul
personal, potrivit dispozitiilor cap. 5 ºi 8,1 din titlul 3, cota
de impozit este de 16%, cu excepþia câºtigurilor realizate
din transferul titlurilor de valoare înstrãinate într-o perioadã
mai mare de 365 de zile de la data dobândirii, pentru care
se menþine cota de 1% prevãzutã de art. 67 alin. 3 lit. E din
Codul Fiscal.
Anca Buga - director economic

CONTABILITATEA MÃRFURILOR CU
REDUCERI DE PREÞ
n activitãþile comerciale, pot sã aparã situaþii când se La furnizor
Î acordã de cãtre furnizori în favoarea clienþilor
reduceri de preþ la mãrfuri ºi care pot fi : comerciale 411 "Clienþi" = % 1.035,3
(bonificaþii, remize, risturnuri) sau financiare ( sub forma 707 "Venituri din 870
sconturilor). vânzarea mãrfurilor"
Bonificaþiile, sunt reduceri de preþ pentru defecte de 4427 "TVA colectatã"
calitate ale mãrfurilor; remizele sunt reduceri de preþ 165,3
acordate în funcþie de cantitatea de marfã vândutã (un La client
procent asupra preþului de vânzare ); risturnurile sunt
reduceri de preþ calculate asupra ansamblului de operaþii % = 401 "Furnizori" 1.035,3
efectuate cu acelaºi client; sconturile, sunt reduceri de preþ 371 "Mãrfuri" 870
acordate de furnizor pentru încasarea înainte de termen a
4426"TVA deductibilã" 165,3
sumei cuvenite.
Dacã reducerile se factureazã odatã cu marfa se
produc urmãtoarele influenþe: la furnizor se reduce preþul Exemplul 2 - privind reduceri comerciale acordate
de vânzare a mãrfurilor (ct.707); la client se reduce ulterior facturãrii mãrfurilor
valoarea mãrfurilor(ct. 371).
Dacã reducerile se acordã ulterior facturãrii mãrfurilor, - mãrfurile sunt vândute la preþ de vânzare 1.000 + TVA
se înregistreazã astfel:reducerile acordate la cont 658 19%. Ulterior se acordã o remizã de 5%.
"Alte cheltuieli de exploatare" ºi reducerile primite, la cont La vânzare
758 "Alte venituri din exploatare".
Sconturile acordate reprezintã pentru furnizor 411 "Clienþi" = % 1.190
cheltuielile financiare ºi se înregistreazã în contul 667
707 "Venituri din 1.000
"Cheltuieli privind sconturile acordate" ºi venituri financiare
vânzarea mãrfurilor"
pentru client înregistrate în contul 767.
4427 "TVA colectatã" 190
Exemplul 1 - privind reduceri comerciale acordate în
momentul facturãrii mãrfurilor Remiza acordatã

Avem urmãtoarele date (cuprinse în facturã): 1.000 x 5%=50

% = 411 "Clienþi" 59,5
- preþ de vânzare 1.000 lei
- bonificaþii (rabat) 5% - 50 lei 707 "Venituri din vânzarea 50
- remizã 8% - 80 lei mãrfurilor"
- TVA 19% - 165,3 lei 4427 "TVA colectatã" 9,5

19
martie, 2006, nr. 3 (7) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Sau cu sume în roºu

658 "Alte cheltuieli de = 419"Clienþi - creditori"
411 "Clienþi" = % 59.5 exploatare "

707 "Venituri din 50 409 "Furnizori - debitori " = 758"Alte venituri din
vânzarea mãrfurilor"
exploatare"
4427 "TVA colectatã" 9,5
PRECIZARE!

Aprovizionarea A nu se confunda aceste reduceri de preþ la mãrfuri

(menþionate mai sus), cu reducerile preþurilor de vânzare
% = 401 "Furnizori" 1.190 în cadrul aceleiaºi unitãþi, în care caz se procedeazã
371 "Mãrfuri" 1.000 astfel:
1. Când reducerea este mai micã sau la nivelul
4426"TVA deductibilã" 190 adaosului comercial

Exemplu: adaos comercial este de 139 lei; reducerea

Remiza primitã este de 119 iclusiv TVA.

401 "Furnizori" = % 59.5 % = 371 "Mãrfuri" 119

371 "Mãrfuri" 50 378 "Diferenþe de preþ la 100
mãrfuri"
4426"TVA deductibilã" 9,5
4428"TVA neexigibilã" 19
sau

% = 59,5 sau in roºu

401 "Furnizori"
371 "Mãrfuri" 50
371 "Mãrfuri" = % 119
4426"TVA deductibilã" 9,5
378 "Diferenþe de preþ 100
la mãrfuri"
Reduceri de naturã financiarã la furnizor
4428"TVA neexigibilã" 19
% = 411 "Clienþi" 1.000
667 "Cheltuielile privind 810 2. Când reducerea este mai mare decât adaosul
sconturile acordate" comercial (aceleaºi date):
4427 "TVA colectatã" 190
Exemplu: adaos comercial este de 50 lei; reducerea
este de 119 lei inclusiv TVA

Reduceri de naturã financiarã la client % = 371 "Mãrfuri" 119

378 "Diferenþe de preþ la 50
401 "Furnizori" = % 1.000
mãrfuri"
767 "Venituri din 810 4428"TVA neexigibilã" 50
sconturi obþinute"
4426"TVA deductibilã" 190 6588"Alte cheltuieli de 19
exploatare"

În cazul acordãrii reducerilor dupã o anumitã perioadã

(ex. pentru risturnuri) sau dupã ce au fost decontate
drepturile de creanþã ºi respectiv datoriile, se pot înregistra
astfel noile creanþe datorii apãrute stingându-se prin
Anca Buga - director economic
viramente sau plãþi bãneºti.

20
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
 Expert Contabil

SUBVENÞIILE GUVERNAMENTALE
Aspecte generale
tandardul de contabilitate IAS 20 propune douã
S metode de contabilizare a subvenþiilor ºi anume
asistenþa guvernamentalã, cea bazatã pe capital ºi cea
bazatã pe profit.
Asistenþa guvernamentalã
Se referã la acþiunile statului desemnate sã ofere
beneficii economice acelor firme care îndeplinesc anumite
criterii. Subvenþiile guvernamentale constau în asistenþa
acordatã de stat sub forma transferurilor de resusrse, cu
condiþia respectãrii în trecut sau în prezent a anumitor
condiþii legate de activitatea de exploatare a firmei. Sunt
excluse formele de asistenþã care nu pot fi evaluate
rezonabil sau tranzacþiile cu statul care nu fi delimitate
distinct de operaþiunile normale de comerþ ale firmei.
Subvenþiile legate de active trebuie sã îndeplineacã o
condiþie de bazã pentru firmã ºi anume achiziþia sau
obþinerea unor active pe termen lung. Pot fi adãugate
condiþii suplimentare care au rolul de a restricþiona tipul ºi
localizarea activelor sau perioada pe care acestea sunt
deþinute.
Subvenþiile legate de profit. Cuprind toate acelea
ajutoare care sunt altele decât cele legate de active.
Împrumuturile nerambursabile reprezintã sumele de
bani la care creditorul este dispus sã renunþe
(dispenseazã debitorul de rambursarea acestora) dacã
anumite condiþii sunt respectate.
cum impozitul pe profit ºi alte taxe sunt reflectate în contul
de profit ºi pierdere, subvenþiile pot fi trecute în rezultat,
sub forma unui venit.
Standardul opteazã pentru abordarea pe bazã de
rezultat, cerând astfel recunoaºterea subvenþiilor drept
venit în perioadele în care pot fi conectate cu cheltuielile
aferente, pentru a le compensa.
Ca atare, subvenþiile nu ar trebui sã fie înregistrate
direct în capitalul propriu. Dar ºi trecerea subvenþiilor direct
în rezultat o datã cu primirea lor ar fi o încãlcare a
contabilitãþii de angajamente. Astfel, alocarea trebuie
realizatã pe o bazã sistematicã.
Identificarea costurilor generate de subvenþia
guvernamentalã este uºor de realizat ºi implicit ºi
perioadele în care se realizeazã includerea în rezultat. În
cazul unei subvenþii ce constã într-un activ amortizabil,
recunoaºterea acesteia se face în perioadele în care
activul este amortizat ºi în proporþiile corespunzãtoare.
Studiu de caz
Exemplul 1
O societate comercialã primeºte o subvenþie
guvernamentalã reprezentând 75% din valoarea unui
echipament de 12.000. lei, cu o duratã de viaþã utilã de
patru ani ºi o valoare rezidualã nulã. În contabilitate
subvenþia va fi recunoscutã conform metodelor de
amortizare liniarã ºi degresivã. Subvenþia ar trebui
recunoscutã în aceeaºi proporþie ca ºi amortizarea.

Contabilizarea pe bazã de capital Metoda de amortizare liniarã

În acest caz subvenþiile sunt un instrument de finanþare Cota anualã de amortizare este de 25% (100/4 ani)
ºi ca atare ar trebui trecute în bilanþ, direct în interesul
acþionarilor. Trecerea lor în contul de profit ºi pierdere este An Amortizare Subvenþie trecutã la rezultat (75%)
consideratã nepotrivitã deoarece nu se considerã cã sunt 1 3.000 2.250
câºtigate, ci reprezintã un stimulent acordat de stat fãrã
2 3.000 2.250
costuri ataºate. Acest lucru s-ar face numai pentru a
compensa elementele de cheltuieli pe care le-au finanþat, 3 3.000 2.250
ceea ce nu este cazul. Cum nu are loc nici o rambursare 4 3.000 2.250
cãtre stat, ele ar trebui trecute în capital propriu.
Metoda de amortizare degresivã
Contabilizarea pe bazã de profit
Cota de amortizare degresivã este 25% x 2 = 50%
Aceastã abordare are la bazã ideea cã subvenþiile nu
sunt primite de cãtre acþionari, deci nu ar trebui sã fie An Amortizare Subvenþie trecutã la rezultat (75%)
incluse în capital propriu. Ele nu sunt primite chiar gratuit, 1 6.000 4.500
ci sunt câºtigate cu condiþia respectãrii anumitor reguli ºi
obligaþii. Li se pot asocia, prin urmare, în contul de profit ºi
2 3.000 2.250
pierdere anumite costuri pe care le vor compensa. 3 1.500 1.125
Subvenþiile sunt o prelungire a politicilor fiscale ºi, aºa 4 1.500 1.125

21
martie, 2006, nr. 3 (7) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Pentru bunuri neamortizabile, anumite obligaþii trebuie
îndeplinite, caz în care recunoaºterea în rezultat s-ar
realiza în perioadele în care apar costurile generale de
respectarea condiþiilor impuse de stat. De exemplu, dacã
un teren este primit prin subvenþie, cu condiþia construirii
unei clãdiri pe el, recunoaºterea se poate face pe perioada
duratei de viaþã a clãdirii.
Existã situaþii în care concomintent acordãrii unei
subvenþii i se ataºeazã anumite condiþii, sub forma unui
pachet de ajutor financiar. Societatea va trebui sã
cerceteze cu grijã acelea condiþii care genereazã costuri
pentru a putea stabili perioadele de recunoaºtere în
rezultat, având în vedere cã pot apãrea cazuri în care
subvenþia este împãrþitã ºi alocatã pe baze diferite.
Societãþile pot primi prin subvenþie guvernamentalã ºi
active nemonetare, de exemplu, o suprafaþã de teren, sau
alte resurse pentru folosinþa întreprinderii. Valoarea justã a
acestui activ ºi a subvenþiei este de obicei estimatã, astfel
cã atât subvenþia, cât ºi activul se contabilizeazã la
aceastã valoare justã. Ca alternativã de evaluare poate fi
folositã ºi valoarea nominalã.
În ceea ce priveºte subvenþiile legate de active,
recunoaºterea lor în bilanþ se poate face în douã moduri:
- fie ca un venit amânat, care este recunoscut ca venit
pe o bazã sistematicã de-a lungul perioadei de viaþã utilã
a activului;
- fie prin scãderea subvenþiei din valoarea de intrare a
activului, subvenþia fiind recunoscutã drept venit de-a
lungul ciclului de viaþã al activului amortizabil, prin
reducerea cheltuielilor cu amortizarea.
Exemplul 2
O societate comercialã primeºte ca subvenþie 40% din
costul unei instalaþii cu valoarea de 100.000 lei. Durata de
viaþã utilã este de patru ani, iar valoarea rezidualã este
zero. Profitul anual estimat înainte de contabilizarea
amortizãrii instalaþiei (sau a subvenþiei pe durata de viaþã
a activului) este de 50.000 lei.
Rezultatele societãþii pe cei patru ani de viaþã a
instalaþiei pot fi prezentate în cele douã variante.
Reducerea costului activului
Anii 1 2 3 4 Total
Profituri
Profit înaintea
50.000 50.000 50.000 50.000 200.000
amortizãrii
Amortizare 15.000 15.000 15.000 15.000 60.000
Profit 35.000 35.000 35.000 35.000 140.000
22
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
Amortizarea anualã = (100.000 - 0,4 x 100.000) / 4 =
15.000 lei
Tratarea subvenþiei ca venit amânat
Anii 1 2 3 4 Total
Profituri
Profit înaintea
50.000 50.000 50.000 50.000 200.000
amortizãrii
Amortizare 25.000 25.000 25.000 25.000 100.000
Subvenþie
10.000 10.000 10.000 10.000 40.000
(venit)
Profit 35.000 35.000 35.000 35.000 140.000
Amortizarea anualã = 100.000 / 4 = 25.000 lei
Subvenþia = 40% x 100.000 = 40.000
Indiferent de metoda utilizatã, fluxurile de numerar
legate de achiziþia activului ºi de primirea subvenþiei sunt
adesea prezentate separat datoritã importanþei pe care o
are modificarea numerarului asupra situaþiei trezoreriei.
Referitor la subvenþiile legate de profit, standardul de
contabilitate IAS 20 aratã cã acestea sunt prezentate fie
drept credit în contul de profit ºi pierdere, fie într-o poziþie
separatã, cum ar fi " Alte venituri". Ca alternativã, ele pot fi
scãzute din cheltuieli aferente.
Standardul de contabilitate cuprinde ºi referiri la o
eventualã rambursare a subvenþiilor guvernamentale, caz
în care tratamentele contabile recomandate sunt:
Rambursarea unei subvenþii legate de profit se
realizeazã astfel:
- se ramburseazã în primul rând orice venit amânat
neamortizat cu privire la subvenþie:
- orice depãºire se va recunoaºte imediat ca o
cheltuialã.
Rambursarea unei subvenþii legate de un activ
presupune urmãtoarele etape:
- fie valoarea contabilã de intrare a activului creºte, fie
se diminueazã soldul venitului amânat cu suma restituitã;
- amortizarea cumulatã suplimentar care ar fi putut fi
recunoscutã la zi în absenþa subvenþiei va fi trecutã
imediat la cheltuieli.
De asemenea, este posibil ca circumstanþele apãrute în
situaþia restituirii unei subvenþii sã solicite o reevaluare a
valorii activului ºi o depreciere a noii valori stabilite.
Andreea Bãlãlãu - economist
 Expert Contabil

SALARIZAREA PERSONALULUI
beneficii acordate în naturã
iscalitatea este de naturã sã influenþeze în localitate (de exemplu în activitatea de vânzãri,
F semnificativ activitatea agenþilor economici, uneori
sã o subordoneze scopurilor proprii stabilite în funcþie de
publicitate, marketing), abonamentele de transport la fel
nu se considerã avantaj în naturã. În ceea ce priveºte
anumite considerente, consecinþa acestor fapte fiind o utilizarea autoturismelor, în situaþia în care sunt utilizate
anumitã stopare a dinamicii economice a agenþilor pentru tranportul între domiciliul angajatului ºi locul de
respectivi. muncã, fapt dovedit prin întocmirea foii de parcurs sau în
Astfel , între agenþii economici care utilizeazã forþa de situaþia în care angajatul suportã contravaloarea utilizãrii
muncã ºi angajaþii acestora, cei care o deþin, se realizeazã autoturismului în scop personal, de asemenea nu se
frecvent armonizarea intereselor cu scopul eficientizãrii considerã avantaje în naturã.
activitãþii în sens dual, astfel încât sã se realizeze Indiferent de cuantumul avantajelor în naturã acordate
elasticizarea efectelor fiscalitãþii. În aceastã catergorie de de un angajator, cuantumul remuneraþiei în bani a
pârghii utilizate la nivelul agenþilor economici se angajaþilor nu se poate situa sub nivelul salariului minim
încadreazã ºi avantajele în naturã oferite salariaþilor. brut pe þarã.
Plata unei pãrþi din salariu în naturã se poate realiza
numai dacã acest lucru face obiectul unei clauze expres
Considerente generale prevãzute în contractul de muncã individual sau în cel
colectiv.
Avantajele în naturã reprezintã anumite cheltuieli
realizate de angajator, sub forma unor bunuri sau servicii
suportate integral sau parþial de cãtre acesta ºi destinate Evaluarea produselor acordate ca
unor nevoi personale ale salariatului.
Codul fiscal defineºte la art. 55 veniturile din salarii ca
platã în naturã
fiind toate veniturile în bani ºi naturã obþinute de o personã
La evaluarea avantajelor în naturã sub forma folosirii
fizicã ce desfãºoarã o activitate în baza unui contract
numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul firmei
individual de muncã. Astfel avantajele în naturã sunt
se vor aplica prevederile Titlului III, punctul 75 din Normele
asimilate veniturilor salariale impozabile obþinute de
metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobat prin
angajaþi în mãsura în care se reflectã folosinþa acestora în
Hotãrârea 44/2004.
scop personal al avantajului rezultat în urma relaþiei
Avantajul în urma utilizãrii cu titlu gratuit al unui
contractuale de muncã.
autovehicul se va obþine aplicând un procent de 1,7% în
Avantajele în bani ºi în naturã nu se vor impozita în
fiecare lunã la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în
cazul în care acestea sunt suportate de salariat (a se
care acest vehicul este închiriat de la o terþã persoanã
vedea art. 55, alin. (5) din Legea 571/2003).
avantajul va fi evaluat la nivelul chiriei.
Astfel angajatorul poate acorda diverse beneficii
Conform punctului 76 în cazul utilizãrii mixte a
impozabile prin cumulare cu salariul, cu scopul fidelizãrii
autovehiculului în scop de serviciu ºi în scop personal,
angajaþilor: maºini pentru utilizarea acestora în scop
avantajul în naturã va fi evaluat proporþional cu numãrul de
personal sau mixt, produse finite, abonamente de
kilometri parcurºi la valoarea de intrare ºi aplicând cota de
transport, telefonice, locuinþã ºi cheltuielile conexe, cazare
1,7%.
ºi masã în unitãþi proprii etc.
În situaþia utilizãrii unei locuinþe cu titlu gratuit
Aceste avantaje în naturã nu trebuie luate în
evaluarea acestui beneficiu se va face la nivelul chiriei
considerare în sens exclusivist. Astfel în funcþie de natura
practicate pentru spaþiile locative deþinute de stat. Nivelul
activitãþii desfãºurate apar situaþii în care existã
chiriei practicate pentru spaþiile locative deþinute de stat
necesitatea oferirii unor avantaje, care pot fi greºit
este reglementat prin O.U.G. 40/1999 aprobatã prin Legea
interpretate avantaje în naturã, care sunt necesare în mod
241/2001 ºi modificatã prin Legea 493/2002 ºi O.U.G.
obligatoriu la desfãºurarea activitãþii. Astfel în cazul în care
7/2001. În ceea ce priveºte evaluarea avantajelor conexe
prezenþa permanentã la locul desfãºurãrii activitãþii se
(electricitate, cheltuieli de întreþinere ºi reparaþii etc.), se
impune, folosinþa locuinþei prin repartiþie de serviciu nu va
vor considera la valoarea lor efectivã.
fi consideratã avantaj în naturã acordat salariatului. Pentru
Pentru alte bunuri utilizate atât în scop personal cât ºi
angajaþii a cãror activitate necesitã deplasarea frecventã
în scop de serviciu, evaluarea avantajului se va determina

23
martie, 2006, nr. 3 (7) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

proporþional cu numãrul de metri pãtraþi utilizaþi sau

numãrul de ore utilizate pentru interes personal. Valoare unui kilometru parcurs = 680 / 400 = 1.7 lei
Evaluarea produselor acordate ca avantaj în naturã se
va face dupã caz, astfel: Valoare avantajului în naturã = Valoarea/km x Nr. de
- la preþul de achiziþie la care se adaugã dupã caz kilometri personali
accizele ºi TVA-ul, pentru cele achiziþionate de la
producãtorii individuali ºi acordate persoanelor fizice; Valoarea avantajului în naturã = 1,7 x 100 = 170 lei
- la preþul de achiziþie la care se adaugã dupã caz
accizele ºi TVA-ul, pentru cele achiziþionate de la diverºi În situaþia în care angajatul suportã utilizarea
furnizori; autoturismului în scop personal aceastã valoare nu va fi
- la preþul de vânzare practicat de unitate care cuprinde consideratã avantaj în naturã, în caz contrar se va cumula
deja accizele ºi TVA-ul; cu veniturile salariale ale perioadei.
- în cazul lucrãrilor sau serviciilor prestate la nivelul
tarifelor practicate pe piaþã.
Implicaþii fiscale
Documentele privind calculul contravalorii veniturilor ºi
Implicaþiile fiscale ale avantajelor în naturã acordate
avantajelor în naturã acordate angajaþilor se vor anexa în
salariaþilor trebuie analizate din douã privinþe: a
permanenþã la ºtatul de salarii ca documente justificative
cuantificãrii influenþei acordãrii acestora asupra
la determinarea obligaþiilor cãtre bugetul statului.
rezultatelor angajatorului ºi asupra veniturilor salariatului.
Exemplu de evaluare a avantajului în naturã în scopul
În situaþia angajatorului va trebui sã analizãm efectele
utilizãrii personale
asupra profitului contabil ºi impozabil ºi totodatã asupra
impozitului pe profit. În situaþia angajatului vom determina
Considerãm cã o societate deþine de un autoturim la
efectul asupra impozitului pe veniturile de natura salariilor
valoare de intrare de 40.000 lei.
ºi asimilate ºi avantajul net de care beneficiazã angajatul.
Un angajat are acest autoturism în folosinþã personalã.
Astfel, în cazul angajatorului vom avea:
Valoare avantajului în naturã = Valoarea de intrare x 1,7%
Profitul contabil = Venituri - Cheltuieli
Valaorea avantajului în naturã = 40.000 x 1,7% = 680 lei
Profitul fiscal = Profitul contabil + Cheltuieli
Aceastã sumã se va cumula cu veniturile salariale ale
nedeductibile - Deduceri fiscale
lunii respective în vederea impunerii.
Impozitul pe profit = Profit impozabil x 16%
Exemplu de evaluare a avantajului în naturã în scopul
utilizãrii mixte
În cazul angajatului:
O societate deþine un autoturism la valoarea de intrare
Venit brut = Salariul negociat + Sporuri
de 40.000 lei.
Un angajat utilizeazã autoturismul respectiv atât în
Venit net = Venit brut - 6,5% x Venit brut - 9,5% x Venit
interes de serviciu cât ºi în interes personal.
brut - 1% x Venit brut
Este obligatorie completarea unei foi de parcurs unde
vor fi consemnaþi numãrul de kilometri parcurºi în interes
Venit bazã de calcul = Venit net -Deduceri personale +
de serviciu ºi în interes personal.
Alte venituri impozabile
De menþionat este faptul cã deplasarea de la domiciliul
angajatului la locul de muncã ºi invers precum ºi toate
deplasãrile în interesul societãþii se considerã a fi în interes Exemplu de analiza a rezultatelor angajatorului
de serviciu.
Sã presupunem cã în luna respectivã s-au parcurs 400 Presupunem o societate cu 10 angajaþi. Fondul lunar
de kilometri din care 100 în interes personal. de salarii este de 5.500 lei iar fondul anual de salarii de
66.000 lei.
Astfel, în faza iniþialã vom determina valoarea unui Societatea a înregistrat în anul respectiv venituri de
kilometru parcurs în luna respectivã. 500.000 lei ºi cheltuieli de 450.000 lei.
40.000 x 1,7% = 680 lei La sfârºitul anului fiecare salariat va primi cadouri
pentru copiii minori în valoare de 170 lei.

24
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)

Societatea poate deduce fiscal 2% cheltuieli sociale din
fondul de salarii brute anual confrom art. 21, alin. (3), lit. c)
din Codul fiscal.
Profitul contabil = 500.000 - 450.000 = 50.000
Determinarea cheltuielilor nedeductibile:
Cheltuieli sociale = 170 x 10 = 1.700 lei
Limita de deductibilitate a cheltuielilor sociale = 66.000
x 2% = 1.320 lei
Cheltuieli nedeductibile = 1.700 - 1.320 = 380 lei
Presupunem cã societatea nu a înregistrat alte
cheltuieli nedeductibile ºi nici venituri neimpozabile.
Profitul impozabil = 50.000 + 380 = 50.380 lei
Impozitul pe profit = 50.380 x 16% = 8.061 (se aplicã
rotunjirea la leu reglementatã prin O.U.G. 59/2005)
Vom determina impozitul pe profit în situaþia în care
societatea nu ar fi acordat aceste cadouri. Acest lucru va
determina ºi scãderea cheltuielilor deductibile cu 1320 lei
(care anterior s-au dedus).
Impozit pe profit = 51.320x 16% = 8.211 lei
Astfel societatea va plãti în minus la impozitul pe profit
o sumã de 150 lei datoritã acordãrii cadourilor pentru copiii
minori ai angajaþilor.
În concluzie societatea a antrenat cheltuieli
suplimentare de 1.700 lei dar a plãtit cu 150 lei mai puþin
la impozitul pe profit. Astfel costul total al acordãrii acestor
cadouri este de 1.550 lei.
În concluzie stabilirea unei cote de deducere a
cheltuielilor sociale mai ridicatã ar fi de naturã sã
încurajeze angajatorii sã ofere avantaje în naurã
angajaþilor.
Exemplu de analiza a efectelor asupra veniturilor
angajaþilor
Presupunem cã unul din angajaþi are un salariu brut
negociat de 800 lei ºi a primit în luna respectivã o primã în
bani de 100 lei brut ºi are un copil minor în întreþinere
pentru care i se acordã deducerea suplimentarã ºi
totodatã cadoul oferit de societate.
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
Venitul brut realizat = 800 + 100 = 900 lei
Contribuþia la CASS = 900 x 6,5% = 59 lei
Contribuþia la CAS = 900 x 9,5% = 86 lei
Contribuþia la ºomaj = 900x 1% = 9 lei
Venitul net impozabil = 900 - 59 - 86 - 9 = 746 lei
Venitul impozabil = 746 + 20 - 350 = 416 lei
Conform art. 55, alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, se
considerã venit neimpozabil suma acordatã pentru
cumpãrarea cadourilor pentru copii minori pânã la limita de
150 lei. Ce depãºeºte acest nivel reprezintã venit
impozabil acordat angajatului. Conform Ordinului
1016/2005 pentru salariatul care are un venit brut de
încadrare de 800 lei cu o persoaneã în întreþinere se
acordã o deducere personalã de bazã de 350 lei.
Impozitul pe salariu = 416 x 16% = 67 lei
Venitul net = 900 - 59 - 86 - 9 - 67 = 679 lei
Vom determina venitul salariatului în situaþia în care nu
s-ar fi acordat aceste cadouri.
Venitul bazã de calcul = 746 - 350 = 396 lei
Impozitul pe salariu = 396 x 16% = 63 lei
Venitul net = 900 - 59 - 86 - 9 - 63 = 683 lei.
Astfel pentru cadoul primit angajatul plãteºte impozit pe
salariu cu 4 lei mai mult faþã de situaþia în care aceste
cadouri nu s-ar fi acordat. Avantajul net al salariatului este
de 1.696 lei.
La fel ca ºi în situaþia angajatorului ne lovim de limita
sumei stabilitã a fi neimpozabilã pentru avantajul acordat
angajatului.
Mirona Serac - economist
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil

REGULARIZAREA DIFERENÞELOR
LA INVENTARIERE (I)
monografie contabilã
iferenþele constatate cu ocazia inventarierii se
D grupeazã în diferenþe în plus sau în minus.
Contabilizarea diferenþelor în plus se trateazã în funcþie de
Semifabricate

natura elementelor implicate. Contabilizarea minusurilor

341 "Semifabricate" = 711 "Variaþia stocurilor"
constatate la inventariere se împarte în mai multe categorii
în funcþie de specificul cauzei care a determinat stituaþia
respectivã, astfel:
- în cazul perisabilitãþilor, normelor legate de Produse finite
scãzãmânt
- calamitãþi naturale
- imputarea lipsurilor persoanelor vinovate 345 "Produse finite" = 711 "Variaþia stocurilor"
- clarificarea cauzelor care au generat lipsurile ºi a
vinovaþilor ulterior datei de finalizare a inventarierii
Produse reziduale
Plusuri la inventariere
346 "Produse = 711 "Variaþia stocurilor"
reziduale"
Materii prime din depozite

301 "Materii prime" = 601 "Cheltuieli cu mat. prime" Animale ºi pãsãri din achiziþii

361 "Animale ºi 606 "Chelt. privind

=
pãsãri" animalele ºi pãsãrile"
Materii prime în magazia secþiilor de producþie

Animale ºi pãsãri din producþie proprie

601 "Cheltuieli cu mat. prime" = 301 "Materii prime"

361 "Animale ºi = 711 "Variaþia stocurilor"
pãsãri"

Obiecte de inventar
Mãrfuri la o S. C. - en-gros

303 "Materiale de = 603 "Chelt. privind mat. de 371 "Mãrfuri" = 607 "Chelt. privind
natura ob. de inventar" natura ob. de inventar" mãrfurile"

Mãrfuri la o S. C. - en-detail
Materiale consumabile
= %
371 "Mãrfuri"

302 "Mat. = 602 "Chelt. cu mat. 607 "Chelt. privind mãrfurile"

consumabile" consumabile"
378 "Diferenþe de preþ la mãrfuri

4428 " TVA neexigibilã

26
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
 Expert Contabil

Produse finite
Ambalaje
711 "Variaþia stocurilor" = 345 "Produse finite"
381 "Ambalaje" = 608 "Chelt. privind
ambalajele"
Produse reziduale
Imobilizãri corporale

213 "Instal. th. mijl. de = 131 "Subv. pt. investiþii" 711 "Variaþia stocurilor" = 346 "Produse reziduale"
transpt., animale ºi
plantaþii"
Animale ºi pãsãri din achiziþii
La casierie la o S.C. cu capital privat
606 "Chelt. cu animalele = 361 "Animale ºi pãsãri"
5311 "Casa în lei" = 7788 "Alte venituri din ºi pãsãrile"
exploatare"

La casierie la o S.C. cu capital de stat Animale ºi pãsãri din producþie proprie

5311 "Casa în lei" = 448 "Alte datorii ºi creanþe

711 "Variaþia stocurilor" = 361 "Animale ºi pãsãri"
cu bugetul statului"

Minusuri la inventariere Mãrfuri la o S.C. - en-gros

Perisabilitãþi - normelor legale de scãzãmânt 607 "Chelt. privind = 371 "Mãrfuri"

mãrfurile"
Minusurile peste norme ºi neimputabile se
înregistreazã la fel, dar sunt nedeductibile fiscal, iar TVA
aferent se înregistreazã la cont 635 ºi este nedeductibil Mãrfuri la o S.C. - en-detail
fiscal.
% = 371 "Mãrfuri"
Materii prime
607 "Chelt. privind mãrfurile"

378 "Diferenþe de preþ la mãrfuri

601 "Cheltuieli cu mat. prime" = 301 "Materii prime"
4428 " TVA neexigibilã

Materiale consumabile Persoane vinovate cãrora li se imputã lipsurile

602 "Chelt. cu mat. = 302 "Mat. consumabile" Materii prime

consumabile"
- scãderea din gestiune
Obiecte de inventar în depozite
601 "Cheltuieli cu mat. prime" = 301 "Materii prime"
603 "Chelt. privind mat. = 303 "Materiale de natura
de natura ob. de inventar" ob. de inventar"
- imputaþia propriu-zisã

4282 "Alte creanþe = %

Semifabricate în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat."
personalul"
711 "Variaþia stocurilor" = 341 "Semifabricate" (461) "Debitori
4427 "TVA colectatã"
diverºi"

27
martie, 2006, nr. 3 (7) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Semifabricate
Materiale consumabile
- scãderea din gestiune
- scãderea din gestiune
711 "Variaþia stocurilor" = 341 "Semifabricate"
602 "Chelt. cu mat. = 302 "Mat. consumabile"
consumabile"
- imputaþia propriu-zisã

- imputaþia propriu-zisã 4282 "Alte creanþe = %

în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat."
4282 "Alte creanþe = % personalul"
în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat." 4427 "TVA colectatã"
personalul"
(461) "Debitori
4427 "TVA colectatã"
diverºi" Produse finite

Obiecte de inventar în depozite (echipament de - scãderea din gestiune

protecþie)
711 "Variaþia stocurilor" = 345 "Produse finite"
- scãderea din gestiune

603 "Chelt. privind mat. = 303 "Materiale de natura - imputaþia propriu-zisã

de natura ob. de inventar" ob. de inventar"
4282 "Alte creanþe = %
în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat."
- imputaþia propriu-zisã personalul"
4427 "TVA colectatã"
4282 "Alte creanþe = %
în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat."
personalul" Produse reziduale (scutite de TVA)
(461) "Debitori
4427 "TVA colectatã"
diverºi" - scãderea din gestiune

Echipamente de lucru distribuite cu plata 50%, lei

10.000 pentru cota unitãþii 711 "Variaþia stocurilor" = 346 "Produse reziduale"

- scãderea din gestiune

- imputaþia propriu-zisã
603 "Chelt. privind mat. = 303 "Materiale de natura
de natura ob. de inventar" ob. de inventar" 4282 "Alte creanþe în = 7588 "Alte venituri din
legãturã cu personalul" exploatoare"

- imputaþia propriu-zisã
Animale ºi pãsãri din achiziþii
4282 "Alte creanþe = %
- scãderea din gestiune
în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat."
personalul"
606 "Chelt. cu animalele = 361 "Animale ºi pãsãri"
(461) "Debitori
4427 "TVA colectatã" ºi pãsãrile"
diverºi"

28
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)
 Expert Contabil

- imputaþia propriu-zisã
- scãderea din gestiune
4282 "Alte creanþe = % 6583 "Chelt. privind activ. = 212 "Construcþii"
în legãturã cu cedate ºi alte op. de
7588 "Alte venituri din exploat."
personalul" capital"
4427 "TVA colectatã"
- imputaþia propriu-zisã
4282 "Alte creanþe = %
Animale ºi pãsãri din producþie proprie în legãturã cu
- scãderea din gestiune 7583 "Ven. din cedarea activelor
personalul"
ºi alte operaþii de capital"
361 "Animale ºi pãsãri" (461) "Debitori
711 "Variaþia stocurilor" = 4427 "TVA colectatã"
diverºi"

- imputaþia propriu-zisã Imobilizãri corporale amortizate integral

4282 "Alte creanþe = %
- scãderea din gestiune
în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat." 281 "Amortizãri privind = 212 "Construcþii"
personalul"
imobilizãrile corporale"
4427 "TVA colectatã"
- valoarea - (cum apreciazã comisia; probabil egalã cu
Mãrfuri la o S.C. - en-gros valoarea rezidualã-dacã s-ar fi putut recuperarea ceva
deºeuri scutite de TVA)
- scãderea din gestiune
4282 "Alte creanþe = %
607 "Chelt. privind = 371 "Mãrfuri" în legãturã cu
mãrfurile" 7583 "Ven. din cedarea activelor
personalul"
ºi alte operaþii de capital"
- imputaþia propriu-zisã (461) "Debitori
4427 "TVA colectatã"
4282 "Alte creanþe = % diverºi"
în legãturã cu
7588 "Alte venituri din exploat." Imobilizãri corporale neamortizate integral
personalul"
4427 "TVA colectatã" - scãderea din gestiune

% = 21 "Imobilizãri
Mãrfuri la o S.C. - en-detail corporale
281 "Amortizãri privind
- scãderea din gestiune imobilizãrile corporale"
= 6583 "Chelt. privind active.
% 371 "Mãrfuri" cedate ºi alte op. de capital"
607 "Chelt. privind mãrfurile"
- cu valoarea rãmasã de amortizat (sau la alte valori)
378 "Diferenþe de preþ la mãrfuri
4428 " TVA neexigibilã 4282 "Alte creanþe = %
în legãturã cu
- imputaþia propriu-zisã 7583 "Ven. din cedarea activelor
personalul"
ºi alte operaþii de capital"
4282 "Alte creanþe = % (461) "Debitori
4427 "TVA colectatã"
în legãturã cu diverºi"
7588 "Alte venituri din exploat."
personalul"
4427 "TVA colectatã" În numãrul urmãtor vom trata contabilizarea minusurilor
la inventariere din calamitãþi naturale ºi cele ocazionate
Imobilizãri corporale în stare nouã (se considerã de clarificarea cauzelor care au generat lipsurile ºi a
cedate din moment ce se imputã - se asimileazã cu vinovaþilor ulterior datei de finalizare a inventarierii.
vânzarea) Mirona Serac - economist

29
martie, 2006, nr. 3 (7) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã

ÎNTREBARE - Gabi Dinu ÎNTREBARE - Ion MIhai
"Care este actul normativ care reglementeazã plafonul "Care este modalitatea de a calcula salariile acordate
de casã?" pe perioada 2002-2003? Care sunt cotele de percepere a
contribuþiilor sociale ºi a celorlalte obligaþii aferente?"
Rãspuns:
Plafonul de casã este reglementat prin OG 15/1996 iar Rãspuns:
ultima modificare a fost adusã prin OUG 94/2004 aprobatã
cu modificãri prin Legea 507/2004. Grila de impozitare ºi de calcul aferentã perioadei
Textul actualizat din OG 15/1996 referitor la plafonul de menþionate:
casã se prezintã astfel: ANUL 2002
" […] OBLIGAÞIE COTÃ ACT NORMATIV
Art. 5. - (1) Pentru întãrirea disciplinei financiare ºi
CAS ANGAJAT 11.67% Legea 744/2001 ºi Legea
evitarea evaziunii fiscale, operaþiunile de încasãri ºi plãþi între 19/2000
persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de CAS ANGAJATOR 23.33% Legea 744/2001 ºi Legea
platã fãrã numerar. 19/2000
(2) Prin excepþie de la prevederile alineatului precedent CASS ANGAJAT 7% Legea 145/1997
persoanele juridice pot efectua plãþi în numerar în CASS ANGAJATOR 7% Legea 145/1997
urmãtoarele cazuri:
ªOMAJ ANGAJAT 1% Legea 76/2002
a) plata salariilor ºi a altor drepturi de personal;
ªOMAJ ANGAJATOR 5% Legea 76/2002
b) alte operaþiuni de plãþi ale persoanelor juridice cu
persoane fizice; FOND SOLIDARITATE 2%
c) plãþi cãtre persoane juridice în limita unui plafon zilnic DEDUCERE DE BAZÃ 1.600.000 Ordin 1/2002
maxim de 100.000.000 lei, plãþile cãtre o singurã persoanã CHELTUIELI PROFESIONALE 240.000 OUG 7/2001
juridicã fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumã de
50.000.000 lei. Sunt interzise plãþile fragmentate în numerar Grila de impozitare conform Ordinului 1/2002 ºi OUG
cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii, pentru facturile a cãror 7/2001
valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plãþi cãtre < 1.800.000 18%
o singurã persoanã juridicã în limita unui plafon zilnic în 1.800.001 - 4.600.000 324000 + 23% pentru ce depãºeºte
numerar în sumã de 100.000.000 lei, în cazul plãþilor cãtre 4.600.001 - 7.300.000 968.000 + 28% pentru ce depãºeºte
reþelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt 7.300.001 - 10.200.000 1724000 + 34% pentru ce depãºeºte
organizate ºi funcþioneazã în baza legislaþiei în vigoare. Sunt > 10.200.000 2.710.000 + 40% pentru ce depãºeºte
interzise plãþile fragmentate în numerar cãtre astfel de
magazine, pentru facturile a cãror valoare este mai mare de
ANUL 2003
100.000.000 lei.
(3) De la prevederile alin. 2 lit. c) sunt exceptate
OBLIGAÞIE COTÃ ACT NORMATIV
urmãtoarele operaþiuni:
- depunerile în conturile persoanelor juridice, deschise la CAS ANGAJAT 9.5% Legea 632/2002 ºi Legea
19/2000
societãþile comerciale bancare, care pot fi fãcute ºi de alte
CAS ANGAJATOR 24.5% Legea 744/2001 ºi Legea
persoane juridice, neplafonat; 19/2000
- cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, în limita OUG 150/2002
CASS ANGAJAT 6.5%
sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a
CASS ANGAJATOR 7% OUG 150/2002
indemnizaþiei ºi a cazãrii pe timpul deplasãrii, precum ºi a
cheltuielilor neprevãzute, efectuate în acest sens; ªOMAJ ANGAJAT 1% Legea 76/2002 modif de
OUG 147/2002
- cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de Legea 76/2002 modif de
ªOMAJ ANGAJATOR 3.5%
conferinþe, de simpozioane ºi de alte asemenea acþiuni, în OUG 147/2002
condiþiile baremurilor stabilite de normele legale în vigoare.
(4) La acordarea avansurilor spre decontare, în scopul DEDUCERE DE BAZÃ 1.800.000 Ordin 1754/2002
efectuãrii de plãþi cãtre persoane juridice, se vor respecta CHELTUIELI PROFESIONALE 270.000 OUG 7/2001
cerinþele prevãzute la alin. 2 lit. c).
(5) Este interzisã acordarea unor facilitãþi de preþ clienþilor,
persoane juridice, care efectueazã plata în numerar. Grila de impozitare conform Ordinului 1754/2002
(6) Abrogat. 18%
< 2.100.000
(7) Abrogat. 324000 + 23% pentru ce depãºeºte
2.100.001 - 5.200.000
(8) Subunitãþile economice ale persoanelor juridice care
5.200.001 - 8.300.000 968.000 + 28% pentru ce depãºeºte
au cont într-o societate comercialã bancarã ºi casierie pot 8.300.001 - 11.600.000 1724000 + 34% pentru ce depãºeºte
aplica în mod corespunzãtor prevederile acestui articol. […]" > 11.600.000 2.710.000 + 40% pentru ce depãºeºte

30
www.RezonRomania.net martie, 2006, nr. 3 (7)

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã
ÎNTREBARE - Radu Tudorina
"Care este actul normativ de reglementare a modului
de determinare a contribuþiei pentru concedii?
Rãspuns:
Actul normativ care reglemeteazã problema concediilor
medicale este OUG 158/2005 ºi Normele metodologice de
aplicare aprobate prin Ordinul 60/2006 (extras în
continuare).
"SECÞIUNEA a 2-a
Contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii
Art. 9. - (1) Dreptul la concediile ºi indemnizaþiile
prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
158/2005 este condiþionat de plata contribuþiei pentru
concedii ºi indemnizaþii.
(2) Persoanele juridice sau fizice prevãzute la art. 5 lit.
a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005 au
obligaþia plãþii contribuþiei pentru concedii ºi indemnizaþii în
cotã de 0,75%, aplicatã la fondul de salarii realizat, cu
respectarea prevederilor legislaþiei financiar-fiscale în
materie.
(3) Fondul de salarii realizat reprezintã totalitatea
sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor
salariale sau de naturã salarialã.
(4) În situaþia persoanelor prevãzute la art. 1 alin. (1) lit.
C din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005,
instituþia care administreazã bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj are obligaþia plãþii contribuþiei pentru concedii ºi
indemnizaþii în cotã de 0,75%, aplicatã drepturilor
reprezentând indemnizaþia de ºomaj; contribuþia se
suportã din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj.
(5) În situaþia persoanelor prevãzute la art. 1 alin. (2)
din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005, cota
de contribuþie pentru concedii ºi indemnizaþii de 0,75% se
aplicã asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit
prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, dupã cum urmeazã:
a) asupra veniturilor din deciziile de impunere
estimative/anuale eliberate de unitãþile fiscale teritoriale,
pentru persoanele prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. c) ºi d) din
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005;
b) asupra indemnizaþiilor prevãzute în contractele de
administrare sau de management, pentru persoanele
prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. b) din Ordonanþa de urgenþã
a Guvernului nr. 158/2005;
c) asupra indemnizaþiei lunare a asociatului unic, la
nivelul valorii înscrise în declaraþia de asigurãri sociale,
sau asupra venitului din dividende estimat a se realiza pe
anul în curs, pentru persoanele prevãzute la art. 1 alin. (2)
lit. a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005.
martie, 2006, nr. 3 (7)
Expert Contabil
Art. 10. - (1) Termenele de platã a contribuþiilor pentru
concedii ºi indemnizaþii sunt:
a) pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru
care se datoreazã plata, în cazul angajatorilor;
b) pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru
care se datoreazã plata, în cazul instituþiei care
administreazã bugetul asigurãrilor pentru ºomaj;
c) pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru
care se datoreazã plata, în cazul persoanelor prevãzute la
art. 1 alin. (2) lit. a) ºi b) din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 158/2005;
d) pânã la data de 15 a ultimei luni din fiecare
trimestru, pentru persoanele prevãzute la art. 1 alin. (2) lit.
c) ºi d) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
158/2005.
(2) Pentru neachitarea la termenul de scadenþã de
cãtre angajatorii, asimilaþii acestora ºi asiguraþii care au
obligaþia plãþii contribuþiei pentru concedii ºi indemnizaþii,
aceºtia datoreazã dupã acest termen majorãri de
întârziere, potrivit prevederilor legale în materie de
colectare a creanþelor fiscale.
(3) Diferenþele rãmase de achitat, calculate în raport cu
decizia de impunere anualã, se plãtesc în termen de cel
mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de
impunere, perioadã pentru care nu se calculeazã ºi nu se
datoreazã majorãri de întârziere.
(4) La expirarea termenului prevãzut la alin. (3), pentru
sumele datorate ºi rãmase neachitate se vor percepe
majorãri de întârziere conform procedurii instituite prin
Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
(5) În situaþia în care contribuþia calculatã la venitul
estimat este mai mare decât cea calculatã în raport cu
decizia de impunere anualã, casele de asigurãri de
sãnãtate vor proceda conform prevederilor legale în
materie de colectare a creanþelor fiscale.
(6) Persoanele prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. a) din
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005 vireazã
lunar contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii, aplicatã
asupra venitului estimat. În cazul în care contribuþia
calculatã la venitul estimat este mai mare, respectiv mai
micã decât contribuþia datoratã, calculatã asupra
veniturilor realizate, casele de asigurãri de sãnãtate vor
proceda conform prevederilor legale în materie de
colectare a creanþelor fiscale.
Art. 11. - Plata sumelor reprezentând contribuþia pentru
concedii ºi indemnizaþii se poate face prin virament sau
direct la casieriile caselor de asigurãri de sãnãtate.“
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
www.contabconsultver.ro
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
În aceastã
ediþie Expert
Contabil
trateazã, din
domeniul
contabilitãii
practice, tema
lichidãrii unei societãþi
comerciale (ciclul fuziunea,
divizarea ºi lichidarea
societãþilor comerciale.)
Continuãm discuþia pe
marginea regularizãrii
diferenþelor la inventariere ºi
vom aborda contabilitatea
mijloacelor bãneºti.
Din sfera contabilitãþii în
relaþia cu personalul am
abordat aspecte privind
delegarea, detaºarea ºi
decontãrile cu personalul.
În ceea ce priveºte
sistemul asigurãrilor pentru
ºomaj ºi concediile vom trata
practic situaþia existentã de
la începutul anului
calendaristic urmând a
discuta pe marginea
reglementãrilor legislative
privind brevetele de invenþie.
Anca Buga
REGULARIZAREA ASPECTE PRIVIND
DIFERENÞELOR LA DELEGAREA ªI
INVENTARIERE (II) - DETAªAREA
MONOGRAFIE
CONTABILÃ
pag. 10
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
CONTABILITATEA
LICHIDÃRII UNEI SOCIETÃÞI
COMERCIALE (I)
- alte cazuri decât cele de faliment -
Andrei Dragomir - expert contabil
ânã în prezent revista Expert
P Contabil a tratat problematica
fuziunii ºi dizolvãrii societãþilor
comericale. Acum vom aborda
problematica lichidãrii societãþilor
comerciale, ce se va contabiliza diferit
în funcþie de situaþia în care se gãseºte
societatea respectivã:
- în situaþie de faliment;
- în alte cazuri decât cele de
faliment.
SISTEMUL ASIGURÃRILOR
PENTRU ªOMAJ
Anca Buga - director economic
istemul asigurãrilor pentru
S ºomaj angreneazã deopotrivã
asiguraþii - contribuabili, angajatorii
(care contribuie alãturi de angajaþi
pentru constituirea bugetului
asigurãrilor pentru ºomaj), cît ºi diverse
categorii de persoane fizice ºi juridice
(care, deºi nu au o contribuþie directã,
sunt beneficiarii indemnizaþiilor ºi
CONTABILITATEA
DECONTÃRILOR CU
PERSONALUL
pag. 15
aprilie, 2006, nr. 4 (8)
Aspecte generale
Pentru lichidarea unei societãþi
comerciale în acest caz se vor efectua
etapizat anumite operaþii.
Operaþia 1
Se va realiza inventarierea ºi
evaluarea elementelor patrimoniale ale
societãþii la valoarea actualã sau de
utilitate, stabilitã în funcþie de utilitatea
bunului pentru societate ºi de preþul
pieþei. (continuare în pagina 4)
subvenþiilor reglementate de Legea nr.
76/2002, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare).
Contribuabilii în sistemul asigurãrilor
pentru ºomaj:
- asiguraþii, persoane fizice;
- angajatorii ºi persoanele juridice
asimilate acestora, la care îºi
desfãºoarã activitatea asiguraþii;
(continuare în pagina 7)
CONCEDIUL
PENTRU
INCAPACITATE
TEMPORARÃ DE
MUNCÃ
pag. 23 pag. 26
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE

Dragoº Stoica CONTABILITATEA LICHIDÃRII UNEI SOCIETÃÞI

COORDONATOR COMERCIALE (I)
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 1
Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI
SISTEMUL ASIGURÃRILOR PENTRU ªOMAJ
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga Buga Anca - director economic pag. 1
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
Diana Avram
REGULARIZAREA DIFERENÞELOR LA INVENTARIERE (II)

TEHNOREDACTARE - MONOGRAFIE CONTABILÃ

Mirona Serac - economist pag. 10
Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ
ASPECTE PRIVIND DELEGAREA ªI DETAªAREA
REDACTARE ªI
CORECTURÃ Dinu Lilicã - director economic pag. 15

Diana Moraru
Andreea Bãlãlãu
CONTABILITATEA MIJLOACELOR BÃNEªTI
ADRESA REDACÞIEI
Mirona Serac - economist pag. 21
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti CONTABILITATEA DECONTÃRILOR CU PERSONALUL
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 23
E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro

TELEFOANE CONCEDIUL PENTRU INCAPACITATE TEMPORARÃ DE

MUNCÃ
021/222.70.75
Dinu Lilicã - director economic pag. 26
021/222.70.76

VÂNZÃRI

office@rezon.ro BREVETUL DE INVENÞIE (I)

This product is manufactured on a franchise basis Anca Buga - director economic pag. 29
 Expert Contabil

(urmare din pagina 1)

CONTABILITATEA LICHIDÃRII UNEI

SOCIETÃÞI COMERCIALE (I)
- alte cazuri decât cele de faliment -
Operaþia 2 Operaþia 8

Se va întocmi bilanþul contabil al societãþii care se Întocminrea bilanþului de începere a partajului.

lichideazã utilizând modelul de formular valabil în anul
anterior celui în care are loc lichidarea. Operaþia 9

Operaþia 3 Efectuarea partajului activului net al societãþii având în

vedere:
Adunarea generalã a asociaþilor va stabili operaþiile - hotãrârea adunãrii generale a acþionarilor;
care vor fi efectuate ulterior de lichidator, în numele - cota de participare la capitalul social;
societãþii aflate în stare de lichidare. - prevederile statului, contractului de societate.

Operaþia 4 Înregistrãri contabile privind

Valorificarea elementelor patrimoniale de activ. operaþiunile de lichidare
Operaþia 5 Valorificarea mijloacelor fixe

Achiatarea datoriilor. - vânzarea mijloacelor fixe

Operaþia 6 461 "Debitori = %

diverºi" 7583 "Venituri din vânzarea
Determinarea rezultatului din lichidare. activelor ºi alte operaþii de
capital"
Operaþia 7
4427 "TVA colectatã"
Se va calcula, reþine ºi vãrsa la bugetul statului
impozitul pe profit, pe dividende ºi orice altã obligaþie - încasarea contravalorii mijloacelor fixe vândute
bugetarã. Impozitul pe profit ºi pe dividende se va calcula
pentru: 5121 "Conturi la bãnci = 461 "Debitori diverºi"
- profitul obþinut din lichidare, determinat ca diferenþã în lei"
între veniturile obþinute din valorificarea elementelor de
patrimoniu ºi cheltuielile aferente; - scãderea din evidenþã a mijloacelor fixe vândute
- capitalul social majorat prin utilizarea unor elemente
% = 212 "Construcþii"
de capitaluri proprii;
- pentru elementele de activ net constituit din profitul 281 "Amortizãri privind
brut; imobilizãrile corpoarale"
- pentru sumele înregistrate pe cheltuieli reprezentând 6583 "Cheltuieli privind activele
provizioane reglementate ºi provizioane pentru riscuri ºi cedate ºi alte operaþii de
cheltuieli; capital"
- pentru elementele componente ale activului net a
cãror constituire s-a fãcut fãrã ca sumele respective sã - închiderea conturilor de venituri ºi cheltuieli
fifost evidenþiate la venituri în prealabil.
7583 "Venituri din = 121 "Profit ºi pierdere"
ATENÞIE! vânzarea activelor ºi
alte operaþii de capital"
Pentru elementele de activ net constituite din profitul
net se calculeazã numai impozit pe dividende. 121 "Profit ºi pierdere" = 6583 "Cheltuieli privind
activele cedate ºi alte
operaþii de capital"

4
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil

Alte operaþii - acordarea sconturilor

- vânzarea materiilor prime 667 "Cheltuieli privind = 411 "Clienþi"

sconturile acordate"
411 "Clienþi" = %
707 "Venituri din vânzarea
- închiderea conturilor 667, 654, ºi 7814
mãrfurilor"
4427 "TVA colectatã" 121 "Profit ºi = %
pierdere" 667 "Cheltuieli privind sconturile
- scãderea din gestiune a materiilor prime vândute
acordate"
371 "Mãrfuri" = 301 "Materii prime" 654 "Pierderi din creanþe ºi
debitori diverºi"

607 "Cheltuieli privind = 371 "Mãrfuri" 7814 "Venituri din ajustãri = 121 "Profit ºi pierdere"
mãrfurile" pentru deprecierea
activelor circulante"
- anularea provizionului
Plata datoriilor
391 "Ajustãri pentru = 7814 "Venituri din ajustãri
deprecierea materiilor pentru deprecierea activelor - plata furnizorilor de imobilizãri
prime" circulante"
404 "Furnizori de = 5121 "Conturi la bãnci în
- închiderea conturilor 607, 707 ºi 7814 imobilizãri" lei"

121 "Profit ºi pierdere" = 607 "Cheltuieli privind - scontul primit

mãrfurile"
404 "Furnizori de = 767 "Venituri din sconturi
% = 121 "Profit ºi imobilizãri" obþinute"
707 "Venituri din vânzarea pierdere"
mãrfurilor" - închiderea contului 767
7814 "Venituri din ajustãri
pentru deprecierea activelor 767 "Venituri din = 121 "Profit ºi pierdere"
circulante" sconturi obþinute"

- încasarea contravalorii materiilor prime vândute Cheltuieli de lichidare

5121 "Conturi la bãnci = 411 "Clienþi" - cheltuieli efectuate

în lei"
628 "Alte cheltuieli cu = 5121 "Conturi la bãnci în
Încasarea creanþelor serviciile efectuate de lei"
terþi"
- încasare parþialã de la clienþii incerþi
4118 "Clienþi incerþi sau în - închiderea contului 628
5121 "Conturi la bãnci =
în lei" litigiu" 628 "Alte cheltuieli cu
121 "Profit ºi pierdere" =
- trecerea la cheltuieli excepþionale a clienþilor incerþi serviciile efectuate de terþi"

654 "Pierderi din = 4118 "Clienþi incerþi sau în
creanþe ºi debitori
diverºi"
- anularea provizionului
491 "Ajustãri pentru =
deprecierea creanþelor-
clienþi"
Anularea provizionului pentru riscuri ºi cheltuieli
litigiu"
- anularea provizionului
151 "Provizionare = 7812 "Venituri din
7814 "Venituri din ajustãri pentru riscuri ºi provizioane"
pentru deprecierea activelor cheltuieli"
circulante"

5
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- închiderea contului 7812 Decontarea rezervelor legale cãtre asociaþi

7812 "Venituri din = 121 "Profit ºi pierdere" 1061 "Rezerve legale" = 456 "Decontãri cu
provizioane" acþionarii/asociaþii privind
capitalul"

Regularizarea TVA Impozitul pe profit aferent rezervelor legale

- TVA de platã
456 "Decontãri cu = 441 "Impozitul pe
acþionarii/asociaþii profit/venit"
4427 "TVA colectatã" = 4423 "TVA de platã" privind capitalul"

- plata TVA Plata impozitului pe profit

4423 "TVA de platã" = 5121 "Conturi la bãnci în lei" 441 "Impozitul pe = 5121 "Conturi la bãnci în lei"
profit"

Impozitul pe profit pentru profitul din lichidare

Decontarea profitului din lichidare cãtre asociaþi
- impozitul pe profit datorat
691 "Cheltuieli cu = 441 "Impozitul pe profit"
= 456 "Decontãri cu
impozitul pe 121 "Profit ºi pierdere"
acþionarii/asociaþii privind
profit/venit"
capitalul"

- închiderea contului 691 Impozitul pe dividende aferent profitului din

lichidare ºi rezervei legale nete
121 "Profit ºi pierdere" = 691 "Cheltuieli cu impozitul
pe profit / venit"
456 "Decontãri cu = 441 "Impozitul pe profit /
- virarea impozitului pe profit acþionarii/asociaþii venit"
privind capitalul"

441 "Impozitul pe = 5121 "Conturi la bãnci în Plata impozitului pe dividende

profit" lei"
446 "Alte impozite / = 5121 "Conturi la bãnci în lei"
taxe ºi vãrsãminte
Înregistrãri contabile privind asimilate"
operaþiunile de partaj a activului net
Plata sumelor nete cãtre asociaþi

Rambursarea capitalului social

456 "Decontãri cu = 5121 "Conturi la bãnci în
1012 "Capital subscris = 456 "Decontãri cu acþionarii/asociaþii lei"
ºi vãrsat" acþionarii/asociaþii privind privind capitalul"
capitalul"

Plata capitalului social subscris În ediþia urmãtoare vom trata contabilizarea lichidãrii
unei societãþi comerciale aflate în situaþia de faliment.
456 "Decontãri cu = 5121 "Conturi la bãnci în
acþionarii/asociaþii lei"
privind capitalul"

6
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)

(urmare din pagina 1)
SISTEMUL ASIGURÃRILOR PENTRU
ªOMAJ
Asiguraþii, în sistemul asigurãrilor pentru ºomaj, potrivit
art. 18 din Legea nr. 76/2002, pot fi:
a) cetãþeni români care sunt încadraþi în muncã sau
realizeazã venituri în România;
b) cetãþeni români care lucreazã în strãinãtate;
c) cetãþeni strãini sau apatrizi care, pe perioada în care
au domiciliul sau reºedinþa în România, sunt încadraþi în
muncã sau realizeazã venituri, în condiþiile legii.
În sistemul asigurãrilor pentru ºomaj, persoanele fizice
pot fi asigurate obligatoriu, prin efectul legii sau facultativ
prin încheierea cu agenþia pentru ocuparea forþei de
muncã judeþeanã, respectiv a municipiului Bucureºti, a
unui contract de asigurare pentru ºomaj.
Asiguraþii obligatoriu
Sunt asigurate obligatoriu în sistemul asigurãrilor
pentru ºomaj ºi datoreazã o contribuþie individualã în cotã
de 1% urmãtoarele categorii de persoane:
- persoanele care desfãºoarã activitãþi pe bazã de
contract individual de muncã, cu excepþia persoanelor
care au calitatea de pensionari;
- persoanele care desfãºoarã activitãþi pe bazã de
contract de muncã temporarã, cu excepþia persoanelor
care au calitatea de pensionari;
- funcþionarii publici ºi alte persoane care desfãºoarã
activitãþi pe baza actului de numire;
- persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în funcþii
elective sau care sunt numite în cadrul autoritãþii
executive, legislative ori judecãtoreºti, pe durata
mandatului;
- militarii angajaþi pe bazã de contract;
- persoanele care au raport de muncã în calitate de
membru cooperator;
- alte persoane care realizeazã venituri din activitãþi
desfãºurate potrivit legii ºi care nu se gãsesc în una din
situaþiile menþionate mai sus;
Asiguraþii facultativ
Se pot asigura facultativ persoanele care au calitatea
de:
a) asociat unic sau asociaþi;
b) administratori care au încheiat contracte de
administraþie;
c) persoane autorizate sã desfãºoare activitãþi
economice în mod independent;
d) membri ai asociaþiei familiale;
e) cetãþeni români care lucreazã în strãinãtate;
f) alte persoane care realizeazã venituri din activitãþi
desfãºurate potrivit legii.
aprilie, 2006, nr. 4 (8)
Expert Contabil
IMPORTANTI!
Pentru a se asigura facultativ în domeniul asigurãrilor
pentru ºomaj, persoanele din categoriile menþionate
trebuie sã încheie cu agenþia pentru ocuparea forþei de
muncã judeþeanã sau a municipiului Bucureºti, în a cãrei
razã îºi au domiciliul sau dupã caz, reºedinþa, un contract
de asigurare.
Contribuþia datoratã de asiguraþii facultativ reprezintã
3,5% din venitul lunar declarat în contractul de asigurare.
De regulã, în vederea încheierii contractelor de
asigurare pentru ºomaj, agenþia pentru ocuparea forþei de
muncã judeþeanã sau a municipiului Bucureºti
împuterniceºte agenþiile locale pentru ocuparea forþei de
muncã sau ale sectoarelor municipiului Bucureºti aflate în
subordinea sa.
Aºadar persoanele care pot, potrivit prevederilor
legale, ºi doresc sã se asigure în sistemul asigurãrilor
pentru ºomaj vor încheia cu agenþia localã pentru
ocuparea forþei de muncã sau a sectorului municipiului
Bucureºti, în a cãrei razã îºi au domiciliul sau dupã caz,
reºedinþa, un contract de asigurare pentru ºomaj.
Au calitatea de contribuabili angajatori în sistemul
asigurãrilor pentru ºomaj ºi datoreazã o contribuþie de
2,5% raportatã la fondul de salarii persoanele fizice ºi
juridice care au încadrat personal ce desfãºoarã activitãþi
pe baza contractelor individuale de muncã:
- societãþile comerciale constituite potrivit Legii nr.
31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, cu
modificãrile ulterioare;
- organizaþiile profesionale, sindicale, patronale;
- partidele politice;
- organizaþiile de pensionari ºi alte organizaþii ºi
asociaþii, cu sau fãrã personalitate juridicã;
- instituþii publice, regii autonome, societãþi naþionale,
etc.;
- unitãþile militare care încadreazã personal
contractual;
- persoanele fizice care angajeazã personal casnic;
Sunt contribuabili în sistemul public de asigurãri pentru
ºomaj ºi asimilaþii angajatorilor persoanele juridice care se
aflã în alt tip de raporturi juridice cu persoanele fizice care
presteazã activitãþi în folosul lor cum ar fi:
- instituþiile în care lucreazã funcþionarii publici, care se
aflã în raporturi de serviciu cu acestea:
- autoritãþile executive, legislative ori judecãtoreºti în
care asiguraþii îºi desfãºoarã activitatea, pe durata
mandatului lor;
- organele de stat elective;
- organizaþii ale cooperaþiei meºteºugãreºti etc.;
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Calculul contribuþiilor pentru ºomaj
Contribuþia de asigurãri pentru ºomaj se plãteºte atât
de cãtre asigurat, cât ºi de cãtre angajator sau, dupã caz,
numai de cãtre asigurat în situaþia în care a încheiat un
contract de asigurare pentru ºomaj.
Nivelul cotelor contribuþiilor de asigurãri pentru ºomaj
se stabilesc ºi se modificã prin acte normative privind
reglementarea unor mãsuri în materie financiar-fiscalã. În
prezent cotele de contribuþii datorate la bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj sunt stabilite prin Legea nr.
380/2005 a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul
2006, dispoziþii preluate ºi de O.U.G nr. 144/2005 de
modificare a Legii nr. 76/2002.
Astfel, asiguraþii obligatoriu în sistemul asigurãrilor
pentru ºomaj datoreazã o contribuþie în cotã de 1%
aplicabilã asupra salariului de bazã lunar brut (art. 27 din
Legea nr. 76/2002, modificatã ºi completatã.)
Aceeaºi cotã de 1% se aplicã în cazul membrilor
cooperatori asupra veniturilor brute realizate lunar.
Angajatorii, precum ºi persoanele juridice asimilate
acestora, pentru care asiguraþii obligatoriu presteazã
activitate datoreazã o contribuþie în cotã de 2,5% aplicatã
asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de
persoanele asigurate obligatoriu art. 26 din Legea nr.
76/2002, modificatã ºi completatã.
Asiguraþii facultativ au obligaþia de a plãti lunar o
contribuþie la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj în cotã de
3,5%, aplicatã asupra venitului lunar declarat în contractul
de asigurare pentru ºomaj (art. 28 din Legea nr. 76/2002).
Angajatorii ºi persoanele juridice asimilate acestora au
urmãtoarele obligaþii privind contribuþiile sociale:
- sã calculeze, sã reþinã ºi sã vireze contribuþia
individualã datorat de asigurat;
- sã calculeze ºi sã vireze contribuþia datoratã în
calitate de angajator.
IMPORTANT!
Angajatorii au obligaþia de a reþine ºi de a vira lunar
contribuþia individualã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj,
în cotã de 1% aplicabilã asupra salariului de bazã lunar
brut, conform art. 14 din Hotãrârea Guvernului nr.
174/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Prin salariu de bazã lunar brut se înþelege:
a) salariul de bazã lunar brut, conform contractului
individual de muncã, corespunzãtor funcþiei îndeplinite
pentru persoanele încadrate prin contract individual de
8
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
muncã sau pentru funcþionarii publici la care se adaugã,
dupã caz, indemnizaþia de conducere, salariul de merit ºi
alte drepturi salariale care potrivit actelor normative fac
parte din salariul de bazã.
Baza de calcul a contribuþiei individuale la bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj este alcãtuitã doar din salariul
de bazã ºi din salariul de merit.
b) indemnizaþii brute lunare ca unicã formã de
remunerare, în cazul magistraþilor ºi a altor categorii de
personal pentru care indemnizaþia lunarã este unica formã
de remunerare.
c) indemnizaþii brute pentru persoanele care ocupã
funcþii elective sau care sunt numite în cadrul autoritãþii
executive, legislative ori judecãtoreºti, pe durata
mandatului;
d) solda brutã lunarã pentru militarii angajaþi pe bazã
de contract.
În situaþia persoanelor care au raporturi de muncã în
calitate de membru cooperator, angajatorii au obligaþia de
a reþine ºi de a vira lunar contribuþia individualã la bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj, în cotã de 1%, aplicatã asupra
veniturilor brute lunare realizate de persoanele respective.
Calculul contribuþiei individuale la
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj în
anumite situaþii speciale
IMPORTANT!
În lunile în care raporturile de muncã sau de serviciu se
stabilesc, înceteazã, se suspendã, respectiv se reiau,
contribuþia individualã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj,
în cotã de 1%, se aplicã asupra drepturilor rezultate în
funcþie de numãrul de ore efectiv lucrate pe lunã.
Face excepþie situaþia în care suspendarea este pentru
incapacitate temporarã de muncã, dacã aceasta nu
depãºeºte 30 de zile.
În situaþia în care incapacitatea temporarã de muncã
nu depãºeºte 30 de zile sau existã douã sau mai multe
concedii medicale ale cãror perioade însumate depãºesc
30 de zile dar între ele existã cel puþin o zi lucratã,
contribuþia individualã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj,
în cotã de 1% se aplicã asupra drepturilor aferente
situaþiei în care persoana ar fi lucrat toatã luna.
IMPORTANT!
În cazul cumulului de funcþii contribuþia individualã se
reþine la toate locurile de muncã ale asiguratului, indiferent
de unitatea unde acesta îºi alege funcþia de bazã.

IMPORTANT!
Angajatorii au obligaþia de a plãti lunar o contribuþie la
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, în cotã de 2,5% aplicatã
asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de
persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii (art. 26
din Legea nr. 76/2002).
Fondul total de salarii brute lunare realizate de
persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii, este
definit de art. 13 din Hotãrârea Guvernului nr. 174/2002
modificatã ºi completatã ºi include:
- salariile de bazã;
- indemnizaþiile, ca unicã formã de remunerare a
activitãþii;
- salariile de bazã aferente personalului român trimis în
misiune permanentã în strãinãtate, corespunzãtoare
funcþiilor în care persoanele respective sunt încadrate în
þarã;
- sporurile, adaosurile ºi indemnizaþiile;
În aceastã categorie intrã ºi sporurile negociate drept
contraprestaþie pentru încheierea unei clauze de fidelitate
sau prestaþiile în bani datorate în cazul stipulãrii unei
clauza de mobilitate.
- salariile de merit;
- sumele realizate prin plata cu ora, gãrzile,
indemnizaþiile clinice;
În aceastã situaþie, contribuþia lunarã datoratã de
angajator se aplicã la fondul de salarii în care se vor
include ºi sumele de bani rezultate din înmulþirea tarifului
orar cu numãrul de ore prestate.
- stimulentele ºi premiile de orice fel se plãtesc din
fondul da salarii;
- indemnizaþiile pentru concediul de odihnã,
- indemnizaþiile pentru perioadele de incapacitate
temporarã de muncã, suportate de unitãþi, din fondul de
salarii;
Avem în vedere indemnizaþiile pentru incapacitate
temporarã de muncã suportate de angajator potrivit O.U.G
nr. 158/2005.
Astfel, în funcþie de numãrul total al angajaþilor,
unitatea va suporta din fondul de salarii propriu
indemnizaþia acordatã pentru primele zile de concediu
medical dupã cum urmeazã :
aprilie, 2006, nr. 4 (8)
Expert Contabil
a) pânã la 20 de angajaþi, din prima zi pânã în a 7-a zi
de incapacitate temporarã de muncã;
b) între 21-100 de angajaþi, din prima zi pânã în a 12-
a zi de incapacitate temporarã de muncã;
c) peste 100 de angajaþi, din prima zi pânã în a 17-a zi
de incapacitate temporarã de muncã;
IMPORTANT!
Indemnizaþiile pentru incapacitate temporarã de muncã
suportate de angajator se vor include în fondul de salarii
asupra cãrora se aplicã cota de contribuþie de 2,5%
datoratã de angajator.
Spre deosebire de contribuþia individualã de 1%, care
se plãteºte numai în cazul concediilor pentru incapacitate
temporarã de muncã mai mici de 30 de zile, contribuþia
datoratã de angajator nu mai este condiþionatã de durata
concediului, ci de sursa din care se suportã indemnizaþia
pentru incapacitate temporarã de muncã.
Ori de câte ori constataþi cã a intervenit o suspendare
a contractului de muncã, la stabilirea bazei de calcul a
cotei de 2,5% datoratã în calitate de angajator þineþi cont
de sumele suportate din fondul de salarii.
- orice alte sume plãtite din fondul de salarii;
În acest caz dispoziþiile legale nu mai oferã detalii
privind sumele vizate, dar având în vedere provenienþa
lor, respectiv fondul de salarii, putem identifica ºi astfel de
asemenea sume:
- indemnizaþiile acordate pe durata concediilor de
formare profesionalã, ca urmare a scoaterii totale sau
parþiale a salariaþilor din producþie;
- indemnizaþia acordatã salariaþilor al cãror contract
individual de muncã a fost suspendat din iniþiativa
angajatorului pentru motive economice, tehnologice,
structurale sau similare, potrivit art. 52 alin (1) lit. d) din
Codul Muncii;
- indemnizaþiile acordate de angajatori pentru
evenimente deosebite din viaþa salariaþilor;
- indemnizaþii acordate de angajatori pentru
sãrbãtorirea zilei profesiei;
Sunt exceptate expres de la obligaþia de a plãti
contribuþia de ºomaj datoratã de angajator, sumele plãtite
cu titlu de compensaþie în baza actelor normative speciale
sau a contractelor colective, salariaþilor concediaþi pentru
motive care nu þin de persoana lor.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare

IMPORTANT!
Cota de 2,5% se aplicã asupra fondului total de salarii
brute realizate de persoanele asigurate obligatoriu prin
efectul legii, prevãzute la art. 19 din Legea nr. 76/2002, ºi
nu asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de
întreg personalul angajatorului.
Spre exemplu, drepturile de naturã salarialã ale
persoanelor care au calitatea de pensionari nu se includ în
fondul de salrii brute lunare asupra cãruia se aplicã cota
de 2,5% întrucât potrivit art. 18 a) din Legea nr. 76/2002,
persoanele respective nu pot avea calitatea de asigurat în
sistemul asigurãrilor pentru ºomaj deºi sunt încadrate în
muncã.
În situaþia în care unitatea are încadraþi salariaþi care
realizeazã cumul de funcþii, fiecare angajator are obligaþia
reþinerii contribuþiei de 2,5% la un fond de salarii în care se
include ºi venitul salarial realizat de acest asigurat, chiar
dacã el nu ºi-a ales aici funcþia de bazã.
pentru ºomaj au obligaþia de a plãti lunar o contribuþie la
bugatul asigurãrilor pentru ºomaj, în cotã de 3,5%,
aplicatã asupra venitului lunar declarat în contractul de
asigurare pentru ºomaj.
IMPORTANT!
Venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru
ºomaj nu poate fi mai mic decît salariul de bazã minim brut
garantat pe þarã.
Salariul de bazã minim brut pe þarã, ca limitã inferioarã
a venitului lunar declarat la care se pot asigura persoanele
ºi la care se calculeazã contribuþia datoratã bugetului
asigurãrilor pentru ºomaj, este salariul de bazã minim brut
pe þarã garantat în platã, stabilit prin Hotãrâre a
Guvernului, în vigoare în luna pentru care se plãteºte
aceastã contribuþie.

REGULARIZAREA DIFERENÞELOR
LA INVENTARIERE (II)
monografie contabilã
n ediþia anterioarã a revistei Expert Contabil am tratat Obiecte de inventar aflate în depozite
Î contabilizarea diferenþelor în plus ºi contabilizarea
minusurilor la inventariere în cazul perisabilitãþilor, 671 "Cheltuieli privind = 303 "Materiale 20
normelor legate de scãzãmânt ºi imputarea lipsurilor calamitãþile ºi alte de natura
persoanelor vinovate. Vom trata, astfel, contabilizarea evenimente extraordinare" obiectelor de
minusurilor la inventariere din calamitãþi naturale ºi cele inventar"
ocazionate de clarificarea cauzelor care au generat
lipsurile ºi a vinovaþilor, ulterior datei de finalizare a
inventarierii. Obiecte de inventar aflate în folosinþã

Provenite din calamitãþi naturale 671 "Cheltuieli privind = 303 "Materiale 30

calamitãþile ºi alte de natura
Materii prime evenimente extraordinare" obiectelor de
inventar"
671 "Cheltuieli privind = 301 "Materii 200
ºi
calamitãþile ºi alte prime"
evenimente extraordinare" 671 "Cheltuieli privind = 303 "Materiale 20
calamitãþile ºi alte de natura
evenimente extraordinare" obiectelor de
Materiale consumabile inventar"

Semifabricate
671 "Cheltuieli privind = 302 "Materiale 100
calamitãþile ºi alte consumabile"
evenimente extraordinare" 671 "Cheltuieli privind = 341 20
calamitãþile ºi alte "Semifabricate"
evenimente extraordinare"

10
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil

Produse finite Imobilizãri corporale în stare nouã

671 "Cheltuieli privind = 345 "Produse 25 671 "Cheltuieli privind = 212 "Construcþii" 70
calamitãþile ºi alte finite" calamitãþile ºi alte
evenimente extraordinare" evenimente extraordinare"

Produse reziduale

12
Clarificarea cauzelor ce au generat
671 "Cheltuieli privind = 346 "Produse
calamitãþile ºi alte reziduale" lipsuri, ulterior datei de finalizare a
evenimente extraordinare" inventarierii
În cazul materiilor prime
Animale ºi pãsãri provenite din achiziþii ºi
producþie proprie
Înregistrarea iniþialã va fi:
671 "Cheltuieli privind = 361 "Animale ºi 50
calamitãþile ºi alte pãsãri" 473 "Decontãri din operaþii = 301 "Materii 10
evenimente extraordinare" în curs de clarificare" prime"

Mãrfuri la o societate ce desfãºoarã comerþ

Dupã clarificarea situaþiei:
en-gros

671 "Cheltuieli privind = 371 "Mãrfuri" 70 - dacã se va încadra la perisabilitãþi

calamitãþile ºi alte
evenimente extraordinare" 601 "Cheltuieli cu = 473 "Decontãri din 10
materiile prime" operaþii în curs de
clarificare"
Mãrfuri la o societate ce desfãºoarã comerþ
en-detail
- dacã se încadreazã la calamitãþi
% = 371 "Mãrfuri" 47,6
671 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri 10
671 "Cheltuieli privind 36 calamitãþile ºi alte din operaþii în
calamitãþile ºi alte evenimente extraordinare" curs de
evenimente extraordinare" clarificare"
378 "Diferenþe de preþ la 4
mãrfuri" - dacã se imputã persoanelor vinovate

4428"TVA neexigibilã" 7,6

4282 "Alte creanþe = % 11,9
în legãturã cu
473 "Decontãri din 10
Imobilizãri corporale amortizate integral personalul"
operaþii în curs de
clarificare"
281 "Amortizãri privind = 212 "Construcþii" 70
imobilizãrile corporale" 4427 "TVA colectatã" 1,9

sau

- stornarea operaþiei iniþiale

Imobilizãri corporale neamortizate integral

% = 70 473 "Decontãri din operaþii = 301 "Materii 10

212
în curs de clarificare" prime"
281 "Amortizãri privind "Construcþii"
40
imobilizãrile corporale"
- scãderea din gestiune
671 "Cheltuieli privind 30
calamitãþile ºi alte 601 "Cheltuieli cu 10
= 301 "Materii
evenimente extraordinare" materiile prime" prime"

11
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- înregistrarea imputaþiei efective Semifabricate

4282 "Alte creanþe = % 11,9 Înregistrarea iniþialã va fi:

în legãturã cu
7588 "Alte venituri din 10
personalul" 473 "Decontãri din operaþii = 341 20
exploatare"
în curs de clarificare" "Semifabricate"
4427 "TVA colectatã" 1,9

Animale ºi pãsãri din producþia proprie - dacã se va încadra la perisabilitãþi

Înregistrarea iniþialã va fi: - stornarea operaþiei iniþiale

473 "Decontãri din operaþii = 361 "Animale ºi 40 20

473 "Decontãri din operaþii = 341
în curs de clarificare" pãsãri" "Semifabricate"
în curs de clarificare"
Dupã clarificarea situaþiei:
- scãderea din gestiune
- dacã se va încadra la perisabilitãþi
711 "Variaþia stocurilor" = 341 20
- stornarea operaþiei iniþiale "Semifabricate"

473 "Decontãri din operaþii = 361 "Animale ºi 40

în curs de clarificare" pãsãri" - dacã se încadreazã la calamitãþi

- scãderea din gestiune 671 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri 20

calamitãþile ºi alte din operaþii în
711 "Variaþia stocurilor" = 361 "Animale ºi 40 evenimente extraordinare" curs de
pãsãri" clarificare"

- dacã se încadreazã la calamitãþi

- dacã se imputã persoanelor vinovate
671 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri 40
calamitãþile ºi alte din operaþii în - stornarea operaþiei iniþiale
evenimente extraordinare" curs de
clarificare" 473 "Decontãri din operaþii = 341 20
în curs de clarificare" "Semifabricate"
- dacã se imputã persoanelor vinovate

- stornarea operaþiei iniþiale - scãderea din gestiune

473 "Decontãri din operaþii = 361 "Animale ºi 40 341 20

711 "Variaþia stocurilor" =
în curs de clarificare" pãsãri" "Semifabricate"

- înregistrarea imputaþiei efective

- scãderea din gestiune
4282 "Alte creanþe = % 23,8
711 "Variaþia stocurilor" = 361 "Animale ºi 40 în legãturã cu
pãsãri" 7588 "Alte venituri din 20
personalul"
exploatare"
4427 "TVA colectatã" 3,8
- înregistrarea imputaþiei efective

4282 "Alte creanþe = % 47,6 ATENÞIE!

în legãturã cu
7588 "Alte venituri din 40
personalul" Contul 345 "Produse finite" va fi tratat de aceeaºi
exploatare"
manierã ca ºi contul 341 "Semifabricate".
4427 "TVA colectatã" 7,6

12
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil

Produse reziduale - dacã se va încadra la perisabilitãþi

Înregistrarea iniþialã va fi: 607 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri din 40

mãrfurile" operaþii în curs de
473 "Decontãri din operaþii = 346 "Produse 20 clarificare"
în curs de clarificare" reziduale"

- dacã se încadreazã la calamitãþi

- dacã se va încadra la perisabilitãþi
671 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri 40
- stornarea operaþiei iniþiale calamitãþile ºi alte din operaþii în
evenimente extraordinare" curs de
473 "Decontãri din operaþii = 346 "Produse 20 clarificare"
în curs de clarificare" reziduale"

- dacã se imputã persoanelor vinovate

- scãderea din gestiune
- trecerea la cheltuieli
711 "Variaþia stocurilor" = 346 "Produse 20
reziduale" 607 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri din 40
mãrfurile" operaþii în curs de
clarificare"
- dacã se încadreazã la calamitãþi

- înregistrarea imputaþiei efective

671 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri 20
calamitãþile ºi alte din operaþii în 4282 "Alte creanþe în = 7588 "Alte venituri 40
evenimente extraordinare" curs de legãturã cu personalul" din exploatare"
clarificare" sau 461 "Debitori
diverºi"

- dacã se imputã persoanelor vinovate

Mãrfuri la o societate ce desfãºoarã comerþ en-detail
- stornarea operaþiei iniþiale
Înregistrarea iniþialã va fi:
473 "Decontãri din operaþii = 346 "Produse 20
în curs de clarificare" reziduale" % = 371 "Mãrfuri" 119
473 "Decontãri din operaþii 70
în curs de clarificare"
- scãderea din gestiune
378 "Diferenþe de preþ la 30
711 "Variaþia stocurilor" = 346 "Produse 20
mãrfuri"
reziduale"
4428"TVA neexigibilã" 19
- înregistrarea imputaþiei efective
- dacã se va încadra la perisabilitãþi
4282 "Alte creanþe în = 7588 "Alte venituri 20
legãturã cu personalul" din exploatare" = 473 "Decontãri din 70
607 "Cheltuieli privind
mãrfurile" operaþii în curs de
clarificare"
Mãrfuri la o societate ce desfãºoarã comerþ en-gros

Înregistrarea iniþialã va fi: - dacã se încadreazã la calamitãþi

40 671 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri 70

473 "Decontãri din operaþii = 371 "Mãrfuri" calamitãþile ºi alte din operaþii în
în curs de clarificare"
evenimente extraordinare" curs de
clarificare"

13
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- dacã se imputã persoanelor vinovate Active neamortizate integral

- trecerea la cheltuieli Înregistrarea iniþialã va fi:

607 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri din 70 % = 213 "Instalaþii 500

mãrfurile" operaþii în curs de tehnice,
clarificare" 473 "Decontãri din operaþii mijloace de 300
în curs de clarificare" transport,
- înregistrarea imputaþiei efective 281 "Amortizãri privind animale ºi 200
imobilizãrile corporale" plantaþii"

4282 "Alte creanþe = % 119 Dupã clarificarea situaþiei:

în legãturã cu
7588 "Alte venituri din 100 - dacã se suportã de întreprindere
personalul" sau 461
exploatare"
"Debitori diverºi" 6583 "Cheltuieli = 473 "Decontãri din 300
4427 "TVA colectatã" 19 privind activele operaþii în curs de
cedate ºi alte clarificare"
operaþii de capital"
Active amortizate integral

Înregistrarea iniþialã va fi: sau

473 "Decontãri din = 213 "Instalaþii tehnice, 1.000 - stornarea operaþiei iniþiale
operaþii în curs de mijloace de transport,
% = 213 "Instalaþii 500
clarificare" animale ºi plantaþii"
tehnice,
473 "Decontãri din operaþii mijloace de 300
în curs de clarificare" transport,
Dupã clarificare situaþiei:
281 "Amortizãri privind animale ºi 200
- dacã se suportã de întreprindere imobilizãrile corporale" plantaþii"

281 "Amortizãri = 473 "Decontãri din 1.000 - scãderea din gestiune

privind imobilizãrile operaþii în curs de
clarificare" % = 213 "Instalaþii 500
corporale"
tehnice,
6583 "Cheltuieli privind 300
mijloace de
activele cedate ºi alte
- dacã se imputã persoanelor vinovate transport,
operaþii de capital"
animale ºi
- stornarea operaþiei iniþiale 281 "Amortizãri privind plantaþii" 200
imobilizãrile corporale"

473 "Decontãri din = 213 "Instalaþii tehnice, 1.000 - dacã se imputã persoanelor vinovate
operaþii în curs de mijloace de transport,
clarificare" animale ºi plantaþii" - trecerea pe cheltuieli
6583 "Cheltuieli = 473 "Decontãri din 200
- scãderea din gestiune
privind activele operaþii în curs de
cedate ºi alte clarificare"
281 "Amortizãri = 473 "Decontãri din 1.000
operaþii de capital"
privind imobilizãrile operaþii în curs de
corporale" clarificare"
- înregistrarea imputaþiei efective

- imputarea la valoarea rezidualã probabil 4282 "Alte creanþe = % 238

în legãturã cu 7583 "Venituri din 200
4282 "Alte creanþe în = 7583 "Venituri din 1.000 personalul" sau 461 vânzarea activelor ºi
legãturã cu personalul" vânzarea activelor "Debitori diverºi" alte operaþii de capital"
sau 461 "Debitori ºi alte operaþii de
diverºi" capital" 4427 "TVA colectatã" 38

14
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil

sau Imobilizãri corporale în stare nouã

- stornarea operaþiei iniþiale Înregistrarea iniþialã va fi:

% = 213 "Instalaþii 500 473 "Decontãri din = 2134 "Animale ºi 300

tehnice, operaþii în curs de plantaþii"
473 "Decontãri din operaþii mijloace de 300 clarificare"
în curs de clarificare" transport,
281 "Amortizãri privind animale ºi 200 Dupã clarificare situaþiei:
imobilizãrile corporale" plantaþii"
- dacã se suportã de întreprindere
- trecerea pe cheltuieli 6583 "Cheltuieli privind = 300
473 "Decontãri din
% = 213 "Instalaþii 500 activele cedate ºi alte operaþii în curs de
tehnice, operaþii de capital" clarificare"
6583 "Cheltuieli privind 300
mijloace de
activele cedate ºi alte - dacã se imputã persoanelor vinovate
transport,
operaþii de capital"
animale ºi
- trecerea pe cheltuieli
281 "Amortizãri privind plantaþii" 200
imobilizãrile corporale" 6583 "Cheltuieli privind = 473 "Decontãri din 300
activele cedate ºi alte operaþii în curs de
- înregistrarea imputaþiei efective operaþii de capital" clarificare"

- înregistrarea imputaþiei efective

4282 "Alte creanþe = % 238 4282 "Alte creanþe = % 357
în legãturã cu 7583 "Venituri din în legãturã cu 7583 "Venituri din
200 300
personalul" sau 461 vânzarea activelor ºi personalul" sau 461 vânzarea activelor ºi
"Debitori diverºi" alte operaþii de capital" "Debitori diverºi" alte operaþii de capital"
4427 "TVA colectatã" 38 4427 "TVA colectatã" 57
Mirona Serac - economist

ASPECTE PRIVIND DELEGAREA ªI

DETAªAREA
ncheierea contractului individual de muncã muncã nu poate fi dispusã unilateral de angajator implicã
Î presupune în prealabil negocierea celor douã pãrþi
contractante angajatul ºi angajatorul.
doar elementele esenþiale ale contractului. Astfel conform
art. 42 din Legea 53/2003 privind Codul muncii locul
Conform art. 17 alin. (1) angajatorul are obligaþia muncii poate fi schimbat unilateral de angajator atât prin
informãrii angajatului, anterior încheierii sau modificãrii delegare cât ºi prin detaºare.
contractului, cu privire la clauzele pe care intenþioneazã
sã le scrie sau sã le modifice în contract. Elementele Delegarea
avute în vedere sunt clauzele generale ale contractului
individual de muncã, cum ar fi durata contractului, locul
Articolul 43 din Codul muncii defineºte delegarea ca
muncii, felul muncii, condiþiile de mucã, salariul, timpul de
fiind exercitarea temporarã de cãtre angajat a unor lucrãri
muncã ºi timpul de odihnã, condiþiile de acordare a
sau sarcini corespunzãtoare atribuþiilor de serviciu în afara
preavizului de cãtre ambele pãrþi contractante.
locului de muncã, din dispoziþia angajatorului.
Procedura de informare trebuie îndeplinitã ori de câte
De reþinut faptul cã delegarea nu trebuie sã fie
ori intervine modificarea clauzelor contractuale, iar dacã
confundatã cu delegarea de competenþã. Delegarea de
modificarea presupune o renegociere este necesar sã se
atribuþii intervine în situaþia în care anumite atribuþii care
realizeze acordul pãrþilor ºi întocmirea actului adiþional la
revin unui angajat care deþine o funcþie sunt trasferate
contractul de muncã.
temporar unui alt angajat care deþine altã funcþie (în cazul
Regula potrivit cãreia modificarea contractului de
concediilor de odihnã). Delegarea de competenþã

15
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
reprezintã renunþarea la una din atribuþiile esenþiale ale
unei funcþii. În aceastã categorie este inclusã delegarea
de competenþã privind angajarea personalului de la unitãþi
cãtre subunitãþi. În aceastã situaþie conducerea subunitãþii
este împuternicitã legal în legãturã cu toate aspectele
implicate de statutul de angajator, chiar dacã nu figureazã
subunitatea însãºi ca angajator.
Dispunerea unilateralã ºi modificarea locului muncii
Dupã cum am menþionat, delegarea poate fi dispusã
unilateral de angajator ori de câte ori apare drept necesar
acest lucru sub aspecul intereselor unitãþii. Angajatorul
poate dispune deplasarea angajatului de la locul de
muncã la o altã locaþie cu scopul îndeplinirii unor sarcini
de serviciu.
Delegarea presupune în fapt exercitarea atribuþiilor de
serviciu în afara locului de muncã. Angajatorul poate
emite acest ordin de deplasare fãrã a fi obligat sã justifice
decizia sa.
Angajatul nu are posibilitatea de a refuza decizia
adoptatã de angajator în acest sens, deoarece prin
semnarea contractului individual de muncã salariatul ºi-a
dat implicit acordul pentru a da curs deciziei de delegare.
În cazul refuzului din partea angajatului, angajatorul
poate proceda la sancþionarea disciplinarã, mai puþin în
cazurile în care dispoziþia emisã este contra dispoziþiilor
legale (în contrctul colectiv de muncã unic la nivel naþional
este prevãzut cã angajatele însãrcinate începând cu luna
a 5-a sau cele care alãpeazã nu pot fi trimise în
deplasare).
Principalul efect al delegãrii îl reprezintã modificarea
temporarã a locului muncii. Codul muncii defineºte locul
muncii ca fiind spaþiul delimitat fizic în care salariatul îºi
desfãºoarã efectiv activitatea.
Indiferent care este noua locaþie, angajatul va exercita
în continuare aceleaºi atribuþii clar delimitate în fiºa
postului ºi îºi va pãstra funcþia ºi drepturile prevãzute în
contractul individual de muncã. (a se vedea art. 42, alin.
(2) din Legea 53/2003).
Durata delegãrii
Conform art. 44, alin. (1), durata delegãrii poate fi de
maxim 60 de zile ºi se poate prelungi cu cel mult încã 60
de zile dacã salariatul este de acord. Duarat delegãrii se
stabileºte pe zile calendaristice ºi nu lucrãtoare.
Aceastã limitare a duratei delegãrii este impusã ºi
datoritã caracterului unilateral al acestei modificãri privind
locul muncii fiind dispusã de angajator. În acest mod
angajatul este protejat datoritã faptului cã nu dispune de
posibilitatea de a refuza legal dispoziþia primitã de la
angajator.
Prelungirea delegãrii se poate face o singurã datã.
Prelungirea delegãrii peste 12 de zile, chiar dacã
angajatul este de acord, este interzisã deoarece vor fi
încãlcate disoziþiile art. 38 din Codul muncii. Conform
prevederilor acestui articol este interzis salariatului sã
16
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
renunþe în tot sau în parte la drepturile sale legale.
În cazul instituþiilor publice ºi a regiilor autonome prin
art. 5 din HG 543/1995 este interzisã fracþionarea
delegãrilor prin rechemarea nejustificatã a angajaþilor
înainte de îndeplinirea sarcinilor sau datoritã fixãrii unei
durate a delegãrii pe o perioadã mai micã decât cea
necesarã pentru îndeplinirea atribuþiilor.
Delagarea va înceta atunci când va expira perioada
pentru care a fost dispusã. În cazul în care sarcinile de
serviciu sunt îndeplinite înainte de expirarea perioadei
continuarea ei nu se mai justificã, deoarece scopul
delegãrii este soluþionarea problemelor de serviciu.
Angajatorul poate dispune rechemarea angajatului
aflat în deplasare dacã prezenþa acestuia la locul normal
de muncã se impune.
Delagarea înceteazã ºi prin încetarea contractului
individual de muncã oricare ar fi motivele care au condus
la aceasta.
Una din clauzele specifice în cazul contractelor
individuale de muncã o reprezintã clauza de mobilitate.
Dacã natura activitãþii ºi a postului ocupat implicã
deplasãri numeroase în interes de serviciu, conform art.
25 din Codul muncii, pãrþile pot avea în vedere la
încheierea contractului individual de muncã negocierea
unei clauze de mobilitate. Executarea obligaþiilor de
serviciu de cãtre angajat nu se va realiza la un loc stabil
de muncã, iar salariatul va beneficia de prestaþii
suplimentare de bani sau în naturã.
Clauza de mobilitate permite ca deplasarea sã se
poatã realiza frecvent fãrã a mai intervenii limitarea
duratei acesteia.
Includerea acestei clauze este recomandatã la
încheierea contractelor individuale de muncã pentru
posturile specfice domeniului de vânzãri, marketing,
publicitate etc.
Aspecte specifice delegãrii
Prin dispoziþia de delegare se modificã temporar locul
de muncã stabilit prin contractul individual de muncã al
angajatului. Acest lucru poate antrena cheltuieli
suplimentare de transport ºi cazare. Acestea vor fi
suportate de unitate împreunã cu indemnizaþia de
delegare (diurna).
Prin delegare nu se realizeazã modificãri în ceea ce
privesc drepturile salariale ale angajatului, care va
beneficia de aceleaºi drepturi ca în situaþia în care
activitatea sa s-ar fi desfãºurat la locul de muncã prevãzut
în contract.
Dispoziþia de delegare nu implicã ºi modificarea felului
muncii, amgajatul exercitând activitãþile prevãzute în fiºa
postului. Conferirea de atribuþii suplimentare pe perioada
delegãrii nu este interzisã atât timp cât acestea sunt în
concordanþã cu competenþele angajatului ºi nu presupun
modificãri semnificative a sarcinilor sale obiºnuite.
Prin delegare poate interveni ºi situaþia în care
angajatul îºi desfãºoarã activitatea la o altã persoanã
juridicã dar în interesul angajatorului sãu. În aceastã
 Expert Contabil

situaþie angajatul va trebui sã îndeplineascã regulile angajatului. Prelungirea acestei perioade se poate face
interne ale persoanei juridice la care a fost delegat, din 6 în 6 luni dar numai cu acordul angajatului. Astfel
nerespectarea acestora putând fi urmatã de sancþionare. acordul dintre cele douã unitãþi se transpune într-o
înþelegere tripartitã.
Detaºarea Acordul angajatului este necesar la fiecare prelungire a
perioadei de detaºare ºi durata acesteia nu poate depãºi
6 luni calendaristice. Conform art. 46, alin. (2) prelungirea
Detaºarea este actul prin care angajatorul dispune
perioadei de detaºare se poate face doar pe baza unor
schimbarea temporarã a locului de muncã la alt angajator
motive obiective ce impun prezenþa angajatului la
cu scopul executãrii unor lucrãri în interesul acestuia (a se
angajatorul la care s-a dispus detaºarea.
vedea art. 45 din Legea 53/2005). Prin detaºare se poate
În situaþia în care prelungirea perioadei de detaºare nu
modifica ºi felul muncii dar numai cu consimþãmântul scris
are la bazã motive temeinice, caracterul temporar al
al angajatului.
detaºãrii nu este respectat. Astfel, apare necesarã
stabilirea unor relaþii contractuale de muncã între angajat
Dispunerea detaºãrii ºi condiþiile specifice
ºi unitatea la care a fost dispusã detaºarea.
Pentru instituþiile publice ºi regiile autonome, conform
Detaºarea reprezintã tot o modificare a contractului de
art. 5 din H.G. 543/1995, fracþionarea periodelor de
muncã dispusã unilateral prin actul angajatorului. Pentru a
detaºare ºi rechemarea nejustificatã a angajaþilor este
dispune detaºarea este nevoie de acordul celor doi
interzisã. Astfel este interzisã rechemarea angajaþilor
angajatori cu scopul realizãrii unor interese.
înainte de îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau stabilirea
În fapt detaºarea presupune o cedare temporarã a
unei perioade de detaºare mai micã decât cea efectiv
contractului de muncã unitãþii la care este detaºat
necesarã. Cauzele ce ar putea duce la încetarea detaºarii
salariatul cu transferarea drepturilor ºi obligaþiilor care
sunt expirarea perioadei sau încetarea raporturilor de
decurg din acest fapt. Pe perioada detaºãrii contractul de
muncã dintre angajat ºi societatea care dispune
muncã încheiat între angajator ºi salariatul pentru care a
detaºarea.
dispus ordinul de detaºare se suspendã pe perioada
detaºãrii.
Aspecte specifice detaºãrii
Detaºarea poate fi dipusã dacã existã o solicitare, o
adresã în acest sens din partea altei unitãþi. În aceastã
Detaºarea are ca efect cedarea parþialã a drepturilor ºi
adresã unitatea solicitantã vor menþiona categoriile de
obligaþiilor stabilite prin contractul individual de muncã
personal, durata ºi data de începere a perioadei de
încheiat între angajat ºi angajatorul sãu cãtre o altã
detaºare. Unitatea angajatoare va transmite la rândul ei o
societate. Conform art. 47, alin. (1), drepturile salariatului
adresã nominalizând persoanele ce urmeazã a fi
se acordã de cãtre unitatea la care s-a dispus detaºarea.
detaºate, funcþia, salariul ºi alte informaþii conexe
Aliniatul (2) prevede cã salariatul va beneficia de
(concediul de odihnã efectuat pentru anul respectiv etc.).
drepturile care îi sunt mai favorabile, cele oferite de
Unitatea care solicitã detaºarea unor salariaþi ai unitãþii
angajator sau de societatea la care a fost detaºat. În cazul
angajatoare pot proceda ºi la o solicitare nominalã a
modificãrii condiþiilor acordate salariaþilor unitãþii
acestora.
angajatoare pentru aceeaºi funcþie ca ºi angajatul detaºat,
Înþelegerea dintre cele douã unitãþi ar fi de preferat sã
acesta va beneficia ºi el de modificãrile survenite asupra
se concretizeze printr-un acord care sã conþinã drepturile
drepturilor sale.
ºi obligaþiile rezultate în urma detaºãrii. Toate prevederile
În urma detaºãrii survine o modificare a locului de
acordului trebuie aduse la cunoºtinþa celor detaºaþi.
muncã stabilit în contractul individual de muncã. Pentru a
În cazul detaºãrii, refuzul din parte agajatului poate
se considera legal detaºare, noua locaþie a locului de
intervenii doar în cazul unor motive temeinice:
muncã este necesar a fi oraganizatã de un alt angajator
- situaþie familialã dificilã;
pentru care angajatul presteazã activitatea sa. Prin
- graviditate ºi lãuzie;
detaºare nu se modificã felul muncii. Solicitatarea din
- starea sãnãtãþii precarã;
partea unei unitãþi, presupune menþionarea funcþiei
- tinerii sub 18 ani nu pot fi detaºati.
persoanelor ce se doresc a fi detaºate. În situaþia în care
societatea care desemneazã persoanele detaºate
Aºadar refuzul detaºãrii se poate face doar în caz
dispune o presoanã care are o altã funcþie decât cea
excepþional, trebuie justificat ºi nu poate avea un caracter
solicitatã, felul muncii se poate modifica prin acordul scris
arbitrar. În caz contrar refuzul poate fi calificat drept
al angajatului (art. 45 din Legea 53/2003).
abatere disciplinarã.
Datoritã faptului cã detaºarea poate genera cheltuieli
suplimentare de transport ºi întreþinere, care vor fi
Durata detaºãrii
suportate de societate, prin acordarea unei indemnizaþii
de detaºare, cu respectarea condiþiilor legale (art. 46, alin.
Angajatorul poate dispune unilateral detaºarea pentru
(4) din Legea 53/2003).
o perioadã maximã de un an fãrã a necesita ºi acordul

17
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Delegarea ºi detaºarea în altã
localitate ºi deplasarea în cadrul
localitãþii
Angajaþii care se aflã în delegare sau detaºare în altã
localitate sau în deplasare în cadrul localitãþii au dreptul la
indemnizaþia de delegare ºi detaºare în þarã, cheltuieli de
transport ºi cheltuieli de cazare.
Indemnizaþia de delegare ºi detaºare în þarã
Cunatumul indemnizaþiei este regelementat legislativ
prin HG 543/1995 privind drepturile bãneºti ale salariaþilor
instituþiilor publice ºi regiilor autonome cu specific
deosebit pe perioada delegãrii ºi detaºãrii în altã
localitate, precum ºi în cazul deplasãrii în cadul localitãþii
în interes de serviciu. Acest cuantum este actualizat
periodic prin ordin al Ministerului Finanþelor Publice.
Conform OMFP 1817/2003 începând cu data de 16
ianuarie 2004 cuantumul indemnizaþiei zilnice de delegare
ºi detaºare este de 105.200 ROL, respectiv 11 RON.
Cuantumul indemnizaþiei de delegare sau de detaºare
care dureazã neîntrerupt mai mult de 30 de zile
calendaristice este de 1.401.800 ROL, respectiv de 140
RON.
Codul fiscal reglementeazã la art. 21, alin. (3), lit. b)
faptul cã pentru persoanele juridice române care
înregistreazã profit în exerciþiul curent ºi/sau în exerciþiile
precedente, pot deduce cheltuieli cu indemnizaþia de
deplasare acordatã salariaþilor pentru deplasãri în
România ºi în strãinãtate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru instituþiile publice. În cazul contribuabililor
care înregistreazã pierdere în exerciþiul curent ºi/sau în
exerciþiile precedente aceste cheltuieli au deductibilitatea
limitatã la nivelul legal stabilit pentru instituþiile publice.
Angajaþii care sunt delegaþi sau detaºaþi în localitãþi
situate la distanþe mai mari de 5 km de localitatea în care
îºi au locul permanent de muncã au dreptul sã primeascã
pentru compensarea cheltuielilor personale indemnizaþia
zilnicã de delegare ºi detaºare îndiferent de funcþia pe
care o îndeplinesc (a se vedea Capitolul II, pct. 8 din
anexa la HG 543/1995). Conform punctului 9, numãrul
zilelor calendaristice în care un angajat se aflã în delegare
sau detaºare se calculeazã începând cu data ºi ora
plecãrii pânã la data ºi ora înapoierii mijlocului de
transport utilizat din ºi în localitatea unde angajatul are
locul de muncã permanent. Fiecare 24 de ore se
considerã o zi de delegare/detaºare începând cu
momentul plecãrii.
ATENÞIE!
Pentru delegarea care dureazã o singurã zi precum ºi
în ceea ce priveºte ultima zi a unei delegãri pe o perioadã
mai mare este necesar ca durata delegãrii sã depãºeascã
12 ore pentru a se acorda indemnizaþia zilnicã de
delegare (a se vedea punctul 10).
18
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
În cazul în care perioada delegãrii/detaºãrii dureazã
mai mult de 30 de zile calendaristice în aceeaºi localitate,
conform punctului 11, în locul indemnizaþiei zilnice o
indemnizaþie lunarã. Aceasta se acordã proporþional cu
numãrul de zile ce depãºeºte perioada de 30 de zile.
Exemplu privind determinarea duratei delegãrii /
detaºãrii
Presupunem cã un angajat al cãrui loc de muncã
permanent se aflã în Târgu Mureº este trimis în delegare
la Braºov pe perioada 01.11.2005 - 5.11.2005. Mijlocul de
transport este cel feroviar. Plecarea are loc la ora 23 pe
data de 01.11 iar sosirea este sâmbãtã pe data de 05.11
la ora 7:30.
Determinarea cunatumului indemnizaþiei se va face
urmând elementele prezentate anterior.
ZIUA INTERVAL DURATÃ
1 01.11 ora 23 - 02.11 ora 23 24 ore
2 02.11 ora 23 - 03.11 ora 23 24 ore
3 03.11 ora 23 - 04.11 ora 23 24 ore
4 04.11 ora 23 - 05.11 ora 7:30 8:30 ore
Astfel în total durata delegãrii este de 3 zile
calendaristice iar indemnizaþia acordatã va fi de 3 x 11 =
33 lei.
Pentru perioada între 04.11 ora 23 - 05.11 ora 7:30 nu
se va acorda indemnizaþia de delegare doarece aceasta
este de 8:30 ore ºi nu îndeplineºte condiþia de acordare a
indemnizaþiei ºi anume de a fi de o duratã de minim 12
ore.
Punctul 12 prevede faptul cã angajaþii care perioada
delegãrii sau detaºãrii îºi pierd capacitatea de muncã
beneficiazã, pe durata incapacitãþii, pe lângã indemnizaþia
pentru incapacitate de muncã de indemnizaþia de
delegare sau detaºare ºi de decontarea cheltuielilor de
cazare.
ATENÞIE!
Aceste drepturi, specifice delegãrii ºi detaºãrii, nu se
vor acorda în situaþia în care se pãrãseºte localitatea sau
în cazul internãrii în spital.
EXCEPÞIE!
Doar salariaþii detaºaþi beneficiazã de pãstrarea
dreptului de cazare pe durata spitalizãrii.
Contractul colectiv de muncã unic la nivel naþional pe
anul 2005 prevede la ar. 45 faptul cã decontarea
cheltuielilor de transport ºi de cazare se va face conform
prevederilor contractelor colective de muncã la celelalte
nivelui. Cuantumul diurnei se va stabili la nivelul ramurii
respective prin contractul colectiv la nivel de ramurã.

Exemple privind acordarea indemnizaþiei din punct de
vedere valoric
Firma la care lucreazã angajatul, în exemplul mai sus
prezentat, este plãtitoare de impozit pe profit ºi
înregistreazã profit atât în exerciþiul curent cât ºi în cele
precedente.
Cazul 1
Pentru exempul de mai sus presupunem ca suma
acordatã zilnic va fi de 11 lei per zi, la nivelul indemnizaþiei
zilnice acordate pentru instituþiile publice.
11 x 3 = 33 lei
Întreaga sumã va fi cheltuialã deductibilã pentru firmã
conform prevederilor Codului fiscal art. 21, alin. (3), lit. b).
Cazul 2
Presupunem cã firma acordã o indemnizaþie zilnicã de
27,5 lei zilnic. Suma acordatã angajatului pentru cele trei
zile de delegare va fi de:
27.5 x 3 = 82.5 lei
Astfel vom determina dacã societatea depãºeºte limita
deductibilitãþii prevãzutã în Codul fiscal:
27,5 / 2,5 = 11 lei
Astfel observãm cã se acordã valaorea indemnizaþiei
prevãzutã pentru instituþiile publice înmulþitã cu un
coeficient de 2,5 ceea ce ne aratã cã cheltuielile cu
indemnizaþia de delegare sunt deductibile integral.
Cazul 3
Prin contractul colectiv de muncã este prevãzut cã în
cazul delegãrii se va acorda o indemnizaþie zilnicã de 30
lei. Astfel pentru deplasarea angajatului pentru o perioadã
de 3 zile cuantumul indemnizaþiei acordate va fi de:
30 x 3 = 90 lei
Vom determina dacã societatea depãºeºte limita
deductibilitãþii prevãzutã în Codul fiscal:
30 / 2,5 = 12 lei
Limita deductibilitþii fiscale a cheltuielilor cu
indemnizaþia de delegare ºi detaºare este de 11 x 2,5 =
27.5 lei. Firma acordã peste aceastã valoare 2,5 lei în
fiecare zi de delegare. Deci suma de 2,5 x 3 = 7.5 lei nu
este o cheltuialã deductibilã.
aprilie, 2006, nr. 4 (8)
Expert Contabil
ATENÞIE!
În cazul societãþilor plãtitoare de impozit pe profit
acordarea unei indemnizaþii de delegare sau detaºare mai
mare decât nivelul maxim al deductibilitãþii prevãzut în
Codul fiscal produce efecte doar asupra persoanei
juridice prin neincluderea a ceea ce depãºeºte aceastã
sumã în cheltuielile deductibile, fãrã a avea un efect prin
includerea acestei diferenþe în cuantumul veniturilor
salariale ale angajatului.
Cazul 4 - persoane juridice exceptate de la plata
impozitului pe profit
Presupunem cazul în care persoane juridicã este
microîntreprindere plãtitoare de impozit pe venit. În cazul
în care suma acordatã ca indemnizaþie de delegare este
de 30 lei pe zi, adicã depãºeºte sume legal stabilitã a fi
deductibilã (2,5 înmulþit cu nivelul reglementat pentru
instituþii publice), efectul acordãrii acestei sume va fi
includerea în cheltuieli nedeductibile a diferenþei de 7,5 lei
ºi cumularea aceleiaºi diferenþa de 7,5 lei la venitul
salarial al angajatului respectiv urmând a fi tratatã în
continuare ca un venit asimilat veniturilor salariale.
ATENÞIE!
Conform art. 55, alin. (2), lit. i) din Codul fiscal sunt
asimilate veniturilor salariale "sumele acordate de
organizaþii nonprofit ºi de alte entitãþi neplãtitoare de
impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit
pentru indemnizaþia primitã pe perioada delegãrii ºi
detaºãrii în altã localitate, în þarã ºi în strãinãtate, în
interesul serviciului, pentru salariaþii din instituþiile
publice".
Astfel este recomandabil ca persoanele juridice
exceptate de la plata impozitului pe profit sã nu acorde o
diurnã care sã depãºeascã nivelul deductibilitãþii fiscale ºi
anume 2,5 înmulþit cu nivelul reglementat pentru instituþii
publice.
Deductibilitatea cheltuielilor de transport
Conform prevederilor punctului 13 din anexa la HG
543/1995 republicatã, salariaþii instituþiilor publice ºi ai
regiilor autonome cu specific deosebit, delegaþi sau
detaºaþi de conducerea acestora în localitãþi situate la
distanþe mai mari de 5 km de localitatea în care îºi au locul
permanent de muncã, au dreptul la decontarea
cheltuielilor de transport efectuate la ducerea ºi la
înapoiere, astfel:
- cu avionul, pe orice distanþã;
- pe calea feratã, pe orice fel de tren, dupã tariful clasei
a II-a, pe distanþe de pânã la 300 km, ºi dupã tariful clasei
I, pe distanþe mai mari de de 300 km;
- pe cãile de navigaþie fluvialã, dupã tariful clasei I;
- cu mijloace de transport în comun auto, dupã tarifele
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
stabilite pentru aceste mijloace, sau cu mijloacele de
transport auto ale unitãþilor, dacã acestea au asemenea
posibilitãþi, cu încadrarea în consumurile lunare de
combustibil, stabilite potrivit legii;
- cu autoturismul proprietate personalã.
Cheltuielile de transport pe calea feratã la tariful clasei
I sunt deductibile indiferent de distanþã de angajaþii care
îndeplinesc funcþii de director general, director ºi adjuncþii
acestora, din ministere ºi celelalte organe ale
administraþiei publice centrale ºi locale ºi din unitãþile
subordonate acestora, precum ºi cei care îndeplinesc alte
funcþii similare din punct de vedere al salarizãrii ºi
atribuþiilor ce le revin, stabilite de ordonatorii principali de
credite, atât pentru aparatul propriu, cât ºi pentru unitãþile
din subordine, confrom prevederilor punctului 14.
În ceea ce priveºte deplasarea cu autoturismul
proprietate personalã, punctul 17 prevede cã acet lucru se
poate realiza cu aprobarea prealabilã a conducãtorului
unitãþii iar deductibilitatea cheltuielilor se încadreazã la
nivelul de decontare a 7,5 litri de benzinã Premium la 100
de km parcurºi.
În situaþia în care este posibil ca salariaþii aflaþi în
delegare sau detaºare sã se înapoieze zilnic, dupã
terminarea programului de lucru, din localitatea unde sunt
trimiºi în delegare sau detaºare iar conducerea unitãþii
aprobã acest lucru, cheltuielile zilnice de transport sau
costul unui abonament de transport sunt legal deductibile,
conform puctului 18. Limita deductibilitãþii în acest caz
este ca cheltuielile astfel efectuate sã fie mai mici decât
cele pentru plata indemnizaþiei zilnice de delegare sau de
detaºare ºi a cazãrii ºi dacã prin aceasta nu se afecteazã
bunul mers al activitãþii la locul delegãrii sau detaºãrii.
ATENÞIE!
În situaþia înapoierii zilnice a angajaþilor dupã
terminarea programului de lucru din localitatea în care
sunt delegaþi/detaºaþi nu se acordã indemnizaþia zilnicã de
delegare sau de detaºare.
Cheltuielile de transport vor cuprinde ºi costul
tichetelor pentru rezervarea locurilor, costul suplimentelor
de vitezã, precum ºi comisioanele percepute de agenþiile
de voiaj ºi se deconteazã integral conform punctului 19.
Totodatã se cuprind ºi cheltuielile pentru transportul
efectuat cu mijloace de transport în comun la ºi de la
aerogarã, când aceasta este stabilitã în altã localitate,
precum ºi cheltuielile de transport efectuate în cadrul
localitãþii unde se executã delegarea sau detaºarea, cu
mijloace de transport în comun, dus ºi întors, pe distanþa
dintre garã, aerogarã sau port ºi locul delegãrii sau
detaºãrii (a se vedea punctul 20). Conform punctului 23 se
vor deconta ºi taxele suplimentare percepute de agenþiile
de voiaj sau de alte unitãþi (convorbiri telefonice,
telegrame, telex) pentru reþinerea locurilor în mijloace de
transport feroviar, aeriene, navale etc.
Se considerã cheltuieli nedeductibile, ce nu vor fi
20
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
decontate de societãþi, conform prevederilor punctului 24,
urmãtoarele:
- taxele percepute suplimentar pentru bagajele
personale;
- cheltuielile de transport ale persoanelor care au
asigurat, de cãtre unitate, transportul gratuit în interesul
serviciului;
- cheltuielile de transport pentru înapoiere, în cazul în
care salariaþii, dupã terminarea delegãrii sau detaºãrii, au
rãmas sã-ºi efectueze concediul de odihnã sau datoritã
altor cauze de ordin personal.
În cazul în care angajaþii se întorc înainte de finalizarea
perioadei de delegare/detaºare cheltuielile de transport la
întoarcere se vor deconta, conform prevederilor punctului
21, doar în cazurile urmãtoare:
- salariaþii sunt chemaþi, înainte de terminarea misiunii,
din localitatea unde se aflã delegarea sau detaºarea;
- salariaþii întrerup delegarea sau detaºarea ºi se
înapoiazã în localitatea locului lor de muncã obiºnuit, din
cauza incapacitãþii temporare de muncã, doveditã cu
certificat medical.
ATENÞIE!
Dacã angajaþii se întorc din delegare sau detaºare din
cauza unor interese personale, cheltuielile de transport nu
se deconteazã.
Decontul cheltuielilor de transport în ºi din localitatea
de delegare sau de detaºare se face numai pe baza
legitimaþiilor de cãlãtorie plãtite în numerar (a se vedea
punctul 22).
În condiþiile prezentate, cu respectarea reglementãrilor
legislative, cheltuielile de cazare sunt cheltuieli deductibile
la calculul impozitului pe profit.
Deductibilitatea cheltuielilor de cazare
Cheltuielile de cazare sunt deductibile ºi pot fi
decontate pentru salariaþii trimiºi în delegare în localitãþi
situate la distanþe mai mari de 5 km de localitatea în care
îºi au locul permanent de muncã ºi care nu se pot înapoia
la sfârºitul zilei de lucru. În cazul instituþiilor publice
decontul se face pe baza documentelor justificative,
confrom punctului 25, astfel:
- în cazul cazãrii în structurile de primire turistice, în
limita tarifelor practicate în structurile de 2 stele pentru un
pat, în camera cu baie ºi televizor;
- în situaþii deosebite, rezultate din declaraþii pe propria
rãspundere, în care, ca urmare a imposibilitãþii cazãrii în
structurile de primire turistice (hoteluri, moteluri, vile,
cabane, campinguri, sate de vacanþã, pensiuni, ferme
agroturistice destinate prin construcþie cazãrii) de 2 stele
sau de confort mai redus, salariaþii trimiºi în delegare au
fost cazaþi în structuri de primire turistice de confort
superior, decontarea cheltuielilor de cazare se face în
 Expert Contabil

limita tarifelor practicate în hoteluri de 3 stele pentru un
pat, în camera cu baie ºi televizor;
- în cazul în care în costul cazãrii este inclus ºi micul
dejun, se deconteazã ºi contravaloarea acestuia.
ATENÞIE!
Pentru cazarea într-o structurã de primire turisticã de
confort superior celei de 3 stele, se vor deconta numai
50% din tariful de cazare perceput.
În cazul în care societatea asigurã angajaþilor
detaºaþi/delegaþi, cazarea gratuitã în clãdiri sau
baracamente proprii ori în spaþii închiriate de aceasta, în
limita tarifelor legale cheltuielile de cazare în structurile de
primire turistice nu se deconteazã.
Pentru angajaþii care se gãsesc în situaþia de a fi
detaºaþi în localitatea de domiciliu ºi care au locul
permanent de muncã în altã localitate decât aceea în care
îºi au domiciliul nu beneficiazã de indemnizaþie de
delegare sau de detaºare ºi de cheltuieli de cazare ºi se
vor deconta numai cheltuieli de transport.
Dinu Lilicã - director economic

CONTABILITATEA MIJLOACELOR
BÃNEªTI
n sfera de cuprindere a contabilitãþii mijloacelor 100
Î bãneºti se includ alãturi de operaþiunile generale ºi
specifice trarea diferenþelor de curs valutar ºi a garanþiilor
129 "Repartizarea
profitului"
= 1068 "Alte rezerve"

reþinute angajaþilor cu funcþii de gestionar.

121 "Profit ºi = 129 "Repartizarea 100
Diferenþele de curs valutar pierdere" profitului"

În contabilitate se calculeazã ºi se înregistreazã

diferenþele de curs valutar atât pentru disponibilitãþile în Creanþele ºi datoriile în devize
devize cât ºi pentru datoriile ºi creanþele în devize.
Creanþele ºi datoriile în devize se înregistreazã în
Disponibilitãþile în devize contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data
efectuãrii operaþiilor. Diferenþele de curs valutar între data
Înregistrarea operaþiilor privind disponibilitãþile în înregistrãrii creanþelor ºi datoriilor în devize ºi data
devize se face la cursul zilei sau la curs fix. La închiderea încasãrii/plãþii acestora se vor trata ca venituri ºi cheltuieli
exerciþiului financiar disponibilitãþile în devize se vor financiare.
evalua la cursul de schimb în vigoare la data respectivã,
iar diferenþele de curs rezultata se vor înregistra ca Exemplu
venituri sau cheltuieli financiare dupã caz.
- la data de 15.12.2005 furnizorul a vândut unui client
Exemplu mãrfuri în valoare de 1000 $ la cursul de 3,4 $/RON
- la data de 22.12.2005 furnizorul a vândut unui client
La sfârºitul exerciþiului financiar contul 5124 "Conturi la mãrfuri în valoare de 1000 $ la cursul de 3,45 $/RON
bãnci în valutã" prezintã un sold de 1000 $ la cursul de 3,4 - la data de 31.12.2005 cursul de schimb era de 3,5
lei/$. Cursul BNR pentru $/RON ese de 3,5 $/RON. $/RON
Diferenþa astfel înregistratã este de 100 RON. - la data de 25.01.2006 se face decontarea între
furnizor ºi client la cursul de schimb de 3,6 $/RON
5124 "Conturi la = 765 "Venituri din 100
bãnci în valutã" diferenþe de curs La furnizor
valutar"
- vânzarea mãrfurilor la 15.12.2005
Situaþia la sfârºitul exerciþiului financiar se va prezenta
astfel: 411 "Clienþi" = 707 "Venituri din 3.400
765 "Venituri din = 121 "Profit ºi 100 vânzarea mãrfurilor"
diferenþe de curs pierdere"
valutar"

21
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- vânzarea mãrfurilor la 22.12.2005 421 "Personal - salarii 4281 "Alte datorii în

=
datorate" legãturã cu personalul"
411 "Clienþi" = 707 "Venituri din 3.450
vânzarea mãrfurilor"
sau

5311 "Casa în lei" = 401 "Furnizori"

- înregistrarea diferenþelor de curs valuatar la sfârºitul
exerciþiului financiar 7000 - 6850 = 150 lei

411 "Clienþi" = 765 "Venituri din Virarea garanþiei reþinute

diferenþe de curs
valutar"
- încasarea contravalorii mãrfurilor vândute ºi a
diferenþei favorabile de curs valutar
5124 "Conturi la = %
bãnci în valutã"
411 "Clienþi"
765 "Venituri din
diferenþe de curs
valutar"
La client
- primirea mãrfurilor la 15.12.2005
371 "Mãrfuri" = 401 "Furnizori"
- primirea mãrfurilor la 22.12.2005
150
Aceasta se va vira din contul din bancã într-un cont de
depozite cu analitic distinct.
5121 "Conturi la banci în = 5121 "Conturi la banci în
lei" - garanþii lei"
7.200
7.000
200 Înregistrarea dobânzii
Dobânda încasatã pentru sumele reþinute se cuvine
gestionarului.
5121 "Conturi la banci în = 4281 "Alte datorii în
lei" - garanþii legãturã cu personalul"
3.400
Înregistrarea comisionului perceput la lichidarea
garanþiei

371 "Mãrfuri" = 401 "Furnizori" 3.450 4281 "Alte datorii în = 5121 "Conturi la banci
legãturã cu personalul" în lei" - garanþii
- înregistrarea diferenþelor de curs valuatar la sfârºitul
exerciþiului financiar 7000 - 6850 = 150 lei Ridicarea garanþiei

665 "Cheltuieli din Valoarea se va determina adunând la valoarea iniþialã

= 401 "Furnizori" 150 a garanþiei valoarea dobânzii încasate ºi scãzând
diferenþe de curs valutar"
valoarea comisionului perceput.
- încasarea contravalorii mãrfurilor vândute ºi a
diferenþei favorabile de curs valutar = 5121 "Conturi la banci
581 "Viramente interne"
% = 5124 "Conturi 7.200 în lei" - garanþii
la bãnci în
401 "Furnizori" valutã" 7.000
Înregistrare sumelor în registrul de casã
665 "Cheltuieli din 200
diferenþe de curs valutar"
5311 "Casa în lei" = 581 "Viramente interne"
Garanþiile reþinute angajaþilor care
au funcþii de gestionar Achitarea sumei

Garanþiile reþinute pe ºtatul de platã 4281 "Alte datorii în = 5311 "Casa în lei"
legãturã cu personalul"
421 "Personal - salarii = 4281 "Alte datorii în
datorate" legãturã cu personalul"
Mirona Serac - economist

22
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil

CONTABILITATEA DECONTÃRILOR
CU PERSONALUL
econtãrile cu personalul au ca obiect decontarea Înregistrãri contabile privind
D salariilor ºi drepturilor cuvenite salariaþilor ºi
trecerea acestora la cheltuieli. Codul muncii defineºte la decontarea drepturilor de personal
art. 154, alin. (1) salariul ca fiind contraprestaþia muncii ºi a cheltuielilor aferente
depuse de salariat în baza contractului individual de
muncã. Salariul cuprinde salariul de bazã (de încadrare),
Înregistrarea cheltuielilor cu salariile ºi alte
indemnizaþiile, sporurile ºi alte adaosuri (art. 155 din
drepturi de personal pe baza ºtatului de platã
Legea 53/2003).
Sporurile se pot acorda pentru condiþii deosebite de
641 "Cheltuieli cu salariile = 421 "Personal - salarii
muncã, pentru orele prestate în timpul nopþii, pentru ore
peronalului" datorate"
suplimentare, pentru vechime neîntreruptã în muncã,
pentru rezultate obþinute.
Pentru situaþia în care trebuie înregistrate la cheltuielile
Totodatã, se pot acorda indemnizaþii pentru conducere,
cu salariile ºi alte drepturi de personal cuvenite exerciþiului
indexãri de salariu ºi compensarea creºterilor de preþuri,
expirat, dar calculate ºi decontate în exerciþiul urmãtor se
pentru concediul de odihnã etc.
va face înregistrarea urmãtoare.
Fondul de salarii cuprinde, de asemenea, salariile ºi
indemnizaþiile acordate pentru contractele de muncã cu
timp parþial. 641 "Cheltuieli cu salariile = 4281 "Alte datorii în
Decontãrile cu personalul cuprind ºi ajutoarele peronalului" legãturã cu personalul"
materiale ºi de protecþie socialã, cum ar fi:
- ajutoarele de boalã, pentru incapacitate temporarã de
Achitarea salariilor
muncã, pentru creºterea copilului;
- ajutoarele de deces ºi alte ajutoare acordate de 421 "Personal - salarii =
societate care se suportã din contribuþia pentru asigurãrile 5311 "Casa în lei"
datorate"
sociale;
- sumele acordate în cazul somajului tehnic.
Virarea obligaþiilor unitãþii ºi a reþinerilor din salarii
Premiile acordate din beneficii ºi participãrile la profit
se contabilize azã în sfera decontãrilor cu personalul.
Astfel, sporurile, adaosurile ºi alte drepturi de personal % = 5121 "Conturi
cuprind: la bãnci în lei"
4311 "Contribuþia unitãþii la
- sporurile permanente - vechime, noapte, condiþii
asigurãrile sociale"
deosebite, conducere, stres, ore suplimentare lucrate
sistematic, fidelitate;
4313 "Contribuþia angajatorului
- sporurile temporare - ore prestate în zilele libere
pentru asigurãrile sociale de
prevãzute prin lege, ore suplimentare, ore efectuate peste
sãnãtate"
program, ore de traducere;
- adaosuri - prime de vacanþã, pentru aniversãri ale 4371 "Contribuþia unitãþii la fondul
persoanei în cauzã sau ale unitãþii, anumite stimulete; de ºomaj"
- alte drepturi de personal - indemnizaþia de concediu,
plata zilelor libere în cazul evenimentelor deosebite, 447 "Fonduri speciale taxe ºi
indemnizaþia pentru concediu de boalã, primele acordate vãrsãminte asimilate"
de Paºte sau Crãciun, ajutoare materiale în bani.
4312 "Contribuþia personalului la
Elementele care duc la determinarea ºi decontarea asigurãrile sociale sociale"
venitului brut pot fi ierarhizate astfel: 4314 "Contribuþia personalului
* Salariul brut de bazã (de încadrare) pentru asigurãrile sociale de
+ Sporuri ºi adaosuri sãnãtate"
+ Indemnizaþii ºi sporuri acordate conducerii 4372 "Contribuþia personalului la
+ Indexãri de salarii fondul de ºomaj"
+ Avantaje în naturã
+ Alte drepturi de personal 444 "Impozitul pe venituri de natura
= Total venit brut salariilor"

23
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Crenþele privind sumele datorate de personal Evidenþa salariilor neridicate de angajaþi

Aceste creanþe pot reprezenta chirii ºi consumuri care 421 "Personal - salarii = 426 "Drepturi de
vor reprezenta un venit al societãþii, sume datorate privind datorate" personal neridicate"
debite, sporuri, adaosuri, remuneraþii necuvenite, ajutoare
necuvenite se vor înregistra în funcþie de fiecare caz în
parte astfel: Achitarea salariilor neridicate de angajaþi

4282 "Alte = 706 "Venituri din redevenþe, locaþii 426 "Drepturi de = 5311 "Casa în lei"
creanþe în de gestiune ºi chirii" personal neridicate"
legãturã cu 708 "venituri din activitãþi diverse"
personalul"
758 "Alte venituri din exploatare" Reþinerea ratelor din salariu
438 "Alte datorii ºi creanþe sociale"
4427 "TVA colectatã" 421 "Personal - salarii = 427 "Reþineri din salarii
datorate" datorate terþilor"

Plata în naturã a salariaþilor

Acordarea produselor finite
421 "Personal - salarii
datorate"
ATENÞIE!
Prescrierea salariilor neridicate
426 "Drepturi de personal = 7588 "Alte venituri din
= 701 "Venituri din neridicate" exploatare"
vânzarea produselor
finite" (valoare la preþ de
vânzare)"
Înregistrarea creanþei privind chiria de încasat

Aceastã valoare se va adãuga la venitul brut al 4282 "Alte creanþe în = 706 "Venituri din
salariatului ºi se va impozita conform reglemetãrilor legale legãturã cu personalul" redevenþe, locaþii de
(a se vedea articolul acordarea avatajelor în naturã din gestiune ºi chirii"
cuprinsul ediþiei precedente) 4427 "TVA colectatã"

Înregistrarea TVA-ului aferent produselor finite (a se vedea precizarea fãcutã la creanþele datorate de
acordate angajaþilor (ºi în funcþie de situaþie a accizelor personal)
aferente dacã este cazul)
Reþinerea pe ºtatul de platã a creanþei
635 "Cheltuieli cu = 4427 "TVA colectatã"
impozite, taxe ºi
446 "Alte impozite, taxe 421 "Personal - salarii = 4282 "Alte creanþe în
vãrsãminte asimilate"
ºi vãrsãminte asimilate" datorate" legãturã cu personalul"

Descãrcarea gestiunii cu valoarea produselor finite Imputarea unor lipsuri

acordate ca platã în naturã la cost de producþie
4282 "Alte creanþe în = 7581 "Venituri din
711 "Variaþia stocurilor" = 345 "Produse finite" legãturã cu personalul" despãgubiri, amenzi ºi
penalitãþi"
Plata avansurilor ºi a aconturilor
4427 "TVA colectatã"
425 "Avansuri acordate = 5311 "Casa în lei"
personalului"
Încasarea sumelor imputate în numerar
Reþineri din avans
5311 "Casa în lei" = 4282 "Alte creanþe în
421 "Personal - salarii legãturã cu personalul"
= 425 "Avansuri acordate
datorate" personalului"

24
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil

Înregistrarea ajutoarelor sociale ATENÞIE!

- suportate din CAS în situaþia în care se scad în În acest caz contul 4311 va prezenta un sold debitor,
totalitate din suma datoratã conform ºtatului de platã suma respectivã urmând sã se scadã la vãrsarea
contribuþiei în perioadele urmãtoare sau sã fie încasatã în
Înregistrarea listei de ajutoare cont de la bugetul statului.
4311 "Contribuþia unitãþii la = 423 "Personal - ajutoare
asigurãrile sociale" materiale datorate" - suportate de unitate

Înregistrarea listei de ajutoare

Înregistrarea reþinerilor 6458 "Alte cheltuieli = 423 "Personal - ajutoare
423 "Personal - = % privind asigurãrile ºi materiale datorate"
ajutoare protecþia socialã"
4372 "Contribuþia personalului la
materiale
fondul de ºomaj" Înregistrarea reþinerilor
datorate"
444 "Impozitul pe venituri de
natura salariilor" 423 "Personal - = %
ajutoare
427 "Reþineri din salarii datorate 4371 "Contribuþia unitãþii la fondul
materiale
terþilor" de ºomaj"
datorate"
4282 "Alte creanþe în legãturã cu 444 "Impozitul pe venituri de
personalul" natura salariilor"
…… (în funcþie de situaþia existentã)

(în funcþie de situaþia existentã) Plata ajutoarelor nete

Plata ajutoarelor nete 423 "Personal - ajutoare = 5311 "Casa în lei"

materiale datorate"
423 "Personal - ajutoare = 5311 "Casa în lei"
materiale datorate"
Echipamentul de lucru distribuit personalului

- suportate din CAS în situaþia în care suma datoratã Presupunem cã societatea suportã 50% din valoarea
conform ºtatului de platã nu acoperã valoarea ajutoarelor totalã a echipamentului de lucru.

Înregistrarea listei de ajutoare Valoarea echipamentului achiziþionat inclusiv TVA

4311 "Contribuþia unitãþii la = 423 "Personal - ajutoare
% = 401 "Furnizori"
asigurãrile sociale" materiale datorate"
303 "Materiale de natura obiectelor
de inventar"
Înregistrarea reþinerilor
4426 "TVA deductibilã"
423 "Personal - = %
ajutoare
4372 "Contribuþia personalului la Valoarea echipamentului distribuit salariaþilor
materiale
fondul de ºomaj"
datorate"
444 "Impozitul pe venituri de 603 "Cheltuieli privind materialele de = 303
natura salariilor" natura obiectelor de inventar" (cota de "Materiale de
50% suportatã de societate) natura
427 "Reþineri din salarii datorate
terþilor" 428 "Alte datorii ºi creanþe în legãturã obiectelor de
cu personalul" (cota de 50% suportatã inventar"
4282 "Alte creanþe în legãturã cu de angajaþi)
personalul"
…… Înregistrarea TVA-ului aferent valorii echipamentului
suportate de salariaþi
(în funcþie de situaþia existentã)
Plata ajutoarelor nete 428 "Alte datorii ºi creanþe în = 4427 "TVA
legãturã cu personalul" colectatã"
423 "Personal - ajutoare = 5311 "Casa în lei"
materiale datorate" Andrei Dragomir - expert contabil

www.RezonRomania.net
25
aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil
CONCEDIUL PENTRU INCAPACITATE
TEMPORARÃ DE MUNCÃ
Aspecte generale
Începând cu 1 ianuarie 2006 concediul pentru
incapacitate temporarã de muncã este reglementat
legislativ prin OUG 158/2005. Concediul pentru
incapacitate temporarã de muncã reprezintã o întrerupere
a cursului normal al activitãþii desfãºurate de un salariat
pentru angajatorul sãu datoritã stãrii de sãnãtate. Astfel,
concediul medical reprezintã o întrerupere a derulãrii
contractului individual de muncã din motive independente
de voinþa pãrþilor. Acesta se încadreazã în categoria
cauzelor de suspendare a contractului individual de
muncã ºi are ca efect întreruperea prestãrii activitãþii
salariatului ºi a plãþii drepturilor de naturã salarialã de
cãtre angajator. Astfel, concediul medical nu este supus
aprobãrii angajatorului, fiind un drept acordã prin lege
salariatului care se aflã în incapacitate fizicã sau psihicã
de a presta activitate.
ATENÞIE!
Nu trebuie confundatã starea pasagerã de boalã ce
împiedicã salariatul sã desfãºoare activitate cu
inaptitudinea fizicã ºi/sau psihicã certificatã de medicul de
medicina muncii care dã dreptul angajatorului de a
concedia salariatul conform art. 61, lit. c) din Legea
53/2003 privind Codul muncii.
Beneficiari
Problema cea mai importantã ridicatã în legãturã cu
concediul pentru incapacitate temporarã de muncã o
reprezintã stabilirea dreptului la indemnizaþia aferentã.
Încheierea contractului individual de muncã asigurã unui
salariat toate drepturile ºi obligaþiile aferente acestui
contract. Toate persoanele încadrate în baza unui contract
individual de muncã care se aflã în imposibilitatea de a
presta activitate pe o perioadã de timp beneficiazã de
dreptul la concediul medical, în condiþiile OUG 158/2005.
Dreptul la aceastã prestaþie de asigurãri sociale revine
persoanelor care în ultimele 12 luni anterioare lunii în care
se acordã concediul medical au un stagiu de cotizare de
cel puþin 6 luni sau de perioade asimilate. Astfe, nu este
necesar ca stagiul de cotizare sã fie o perioadã continuã
anterioarã primei zile de incapacitate temporarã de muncã
ºi poate fi constituitã din suma a oricare 6 luni în termenul
de 12 luni. Indemnizaþia se acordã asiguratului,
26
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin
procurã specialã de cãtre titular.
Stagiul de cotizare
Dupã cum am menþionat, stagiul de cotizare se
constituie din perioadele pentru care s-a achitat
contribuþia de asigurãri sociale de sãnãtate destinatã
acestor concedii ºi indemnizaþii în cotã de 0,75% din
fondul de salarii ºi se obþine prin diminuarea aferentã a
cotei contribuþiilor.
Legea 346/2002 privind accidentele de muncã ºi bolile
profesionale reglementeazã situaþiile în care asiguraþii
sunt exceptaþi de la condiþia privind stagiul de cotizare ºi
anume:
- urgenþã medico-chirurgicalã;
- accident de muncã, boalã profesionalã;
- boli grave, infecto-contagioase.
La obþinerea dreptului de asigurãri sociale se vor lua în
calcul ºi perioadele asimilate, care reprezintã perioade în
care nu s-a contribuit efectiv la bugetul asigurãrilor sociale
de stat. Acestea vor fi recunoscute doar în cazul în care
acestea nu se suprapun cu perioadele contributive.
Astfel, sunt reglementate ca perioade asimilate pentru
obþinerea concediilor ºi indemnizaþiilor de asigurãri sociale
de sãnãtate, urmãtoarele:
- perioada în care asiguratul a beneficiat de pensie de
invaliditate;
- perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale
învãþãmântului universitar cu condiþia absolvirii acestuia;
- perioada în care asiguratul a beneficiat de concediile
ºi indemnizaþiile prevãzute de OUG 158/2005.
Indemnizaþia de incapacitate
temporarã de muncã
Cuantumul ºi baza de calcul
Cuantumul indemnizaþiei se determinã înmulþind
valoarea bazei de calcul cu un procent, stabilite conform
reglementãrilor legislative.
Indemnizaþia pentru incapacitate temporarã de muncã
reprezintã 75% din media veniturilor din ultimele 6 luni, în
baza cãrora s-a datorat contribuþia pentru concedii ºi
indemnizaþii.

Indemnizaþia de boalã poate reprezenta 100% din
baza de calcul dacã salariatul suferã de afecþiuni grave,
precum:
- tuberculozã, SIDA, cancer de orice tip, boalã infecto-
contagioasã din grupa A;
- urgenþã medico-chirurgicalã.
De asemenea, indemnizaþia reprezintã 80% din media
venitului lunar asigurat din lunile luate în calcul, în cazul
accidentelor de muncã (art. 20 din Legea nr. 346/2002,
modificatã ºi completatã).
Dacã în baza de calcul intrã perioada în care s-au
urmat cursurile unei facultãþi pe care persoana în cauzã a
absolvit-o, baza de calcul o constituie salariul minim brut
pe þarã în perioada respectivã.
Dacã în baza de calcul intrã ºi perioadele în care
salariatul a beneficiat ºi de alte drepturi de asigurãri
sociale (concediu ºi indemnizaþie de maternitate,
concediu medical), baza de calcul o constituie cuantumul
indemnizaþiilor stabilite la acel moment.
Contribuþia de asigurãri sociale se achitã pentru zilele
lucrãtoare cuprinse în certificatele medicale ºi reprezintã
produsul dintre media zilnicã ºi procentul de 75%,
multiplicat cu numãrul de zile lucrãtoare din concediul
medical.
Plata indemnizaþiei temporare de muncã
Indemnizaþia pentru incapacitate temporarã de muncã
se suportã astfel:
1 de cãtre angajator, în funcþie de numãrul de angajaþi
avut la data ivirii incapacitãþii temporare de muncã, astfel:
- pânã la 20 de angajaþi, din prima zi pânã în a 7-a zi
de incapacitate temporarã de muncã.;
- între 21 ºi 100 de angajaþi, din prima zi pânã în a 12-
a zi de incapacitate temporarã de muncã;
- peste 100 de angajaþi, din prima zi pânã în a 17-a zi
de incapacitate temporarã de muncã;
2. din Fondul naþional unic de asigurãri sociale de
sãnãtate, începând cu:
- prima zi de incapacitate temporarã de muncã, în
cazul persoanelor asigurate care nu se aflã în raporturi de
muncã sau de serviciu;
- ziua urmãtoare celor suportate de angajator ºi pânã
la data încetãrii incapacitãþii temporare de muncã sau
pensionãrii;
Calculul ºi plata indemnizaþiei de boalã se face de
cãtre angajator, cel mai târziu odatã cu lichidarea
drepturilor salariale pe luna respectivã, în cazul
aprilie, 2006, nr. 4 (8)
Expert Contabil
persoanelor care se aflã în raporturi de muncã sau de
serviciu.
În acest scop, angajatul are obligaþia de a prezenta
certificatul medical emis potrivit legii, pânã cel mai târziu
la data de 5 a lunii urmãtoare celei pentru care s-a acordat
concediul.
Prezentarea certificatului medical este utilã nu numai
în vederea calcului ºi a plãþii indemnizaþiei aferente, ci ºi
pentru justificarea lipsei de la program a angajatului.
Totuºi, în absenþa acestui certificat, nu procedaþi la
sancþionarea disciplinarã a angajatului mai înainte de a fi
realizat ancheta disciplinarã, care presupune ascultarea
salariatului.
Dacã plata nu s-a fãcut la termenul stabilit de lege,
indemnizaþiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative,
în termenul de prescripþie de 3 ani, calculat de la data la
care beneficiarul era în drept sã le solicite.
În cazul acesta, cuantumul indemnizaþiei solicitate se
achitã la nivelul cuvenit pentru perioada prevãzutã în
certificatul medical neonorat.
Plata nu se mai datoreazã dacã:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineºte condiþiile legale
pentru acordarea indemnizaþiilor;
c) beneficiarul ºi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui
stat cu care România nu are încheiatã convenþie de
asigurãri sociale;
d) beneficiarul ºi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui
stat cu care Romînia a încheiat convenþie de asigurãri
sociale, dacã în cadrul acesteia se prevede cã
indemnizaþiile se plãtesc de cãtre celãlalt stat.
Durata concediului medical
Concediul medical pentru incapacitate temporarã de
muncã
Concediile medicale pentru incapacitate temporarã de
muncã se acordã pe o duratã de cel mult 183 de zile
calendaristice în interval de un an, socotit de la prima zi de
îmbolnãvire (art.13 din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 158/2005.)
Începând cu a 90-a zi, concediul medical se poate
prelungi pînã la 183 de zile, cu avizul medicului expert al
asigurãrilor sociale.
Medicul curant poate propune prelungirea concediului
medical peste 183 de zile cu cel mult 90 de zile, conform
procedurilor stabilite de Casa Naþionalã de Pensii ºi alte
drepturi de asigurãri sociale.
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Concediul medical pentru boli speciale, prevãzut de
Ordinul nr. 399/2004
Durata de acordare a indemnizaþiei pentru incapacitate
temporarã de muncã poate fi mai mare în cazul unor boli
speciale ºi se diferenþiazã astfel:
- pânã la un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru
tuberculozã pulmonarã ºi unele boli cardiovasculare;
- pânã într-un an, cu drept de prelungire pânã la un an
ºi jumãtate de cãtre medicul expert al asigurãrilor sociale,
în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã meningealã,
peritonealã ºi urogenitalã, inclusiv a glandelor
suprarenale, precum ºi pentru SIDA ºi cancer de orice tip,
în funcþie de stadiul bolii;
- pânã la un an ºi jumãtate, în intervalul ultimilor 2 ani,
pentru tuberculozã pulmonarã operatã ºi osteoarticularã;
- 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pânã la maximum
un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de
tuberculozã extrapulmonarã, cu avizul medicului expert al
asigurãrilor sociale.
Efectele concediului medical
Contractul individual de muncã
Concediul medical suspendã de drept contractul
individual de muncã. Nu se mai presteazã activitate ºi nu
se plãtesc drepturi de naturã salarialã, ci doar
indemnizaþia care are ca rol compensarea pierderii
temporare a venitului din salariu ºi asigurarea unui minim
de existenþã în perioada de boalã.
Posibilitãþi de concediere
Este interzisã concedierea salariatului care se aflã în
incapacitate temporarã de muncã, constatatã prin
certificat medical, conform art. 60 alin (1) lit. a) din Codul
Muncii. Interdicþia nu se menþine ºi în cazul în care
concedierea intervine ca urmare a reorganizãrii judiciare
sau a falimentului.
În cazul în care concedierea presupune ºi acordarea
perioadei de preaviz legalã, starea de incapacitate
temporarã de muncã, constatatã medical, suspendã
curgerea termenului de preaviz. Prin urmare, la revenirea
din concediu, salariatul va beneficia în continuare de
numãrul de zile de preaviz rãmase înainte de suspendare.
Concediul de odihnã
Având în vedere faptul cã un concediu medical
constituie un caz de suspendare a contractului de muncã,
el va suspenda ºi concediul de odihnã aflat în executare,
urmând ca acesta din urmã, sã se reia dupã încetarea
incapacitãþii temporare de muncã.
În cazul salariaþilor din unitãþile bugetare, pentru care
concediile sunt reglementate de Hotãrârea Guvernului nr.
250/1992, dispoziþiile legale prevãd ca, în cazul în care
salariatul a lipsit de la serviciu întregul an calendaristic,
fiind în concediu medical, nu are dreptul la concediul de
odihnã pentru acel an.
În cazul în care perioadele de concedii medicale
însumate au fost de 12 luni sau mai mari ºi s-au întins pe
2 sau mai mulþi ani calendaristici consecutivi, salariaþii au
dreptul la un singur concediu de odihnã, acordat în anul
reînceperii activitãþii, în mãsura în care nu a fost efectuat
în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu.
În cazul în care concediul medical acordat a avut o
duratã mai mare, se naºte întrebarea fireascã dacã
salariatul este în drept sã primeascã concediul de odihnã
întreg pentru anul respectiv.
Codul muncii nu conþine reglementãri concrete în acest
sens, menþionînd doar cã, la stabilirea duratei concediului
de odihnã, se va þine cont de activitatea prestatã într-un
an calendaristic (art.140 alin. (2)).
În lipsa unor reglementãri, recomandãm sã procedaþi
la negocierea colectivã sau individualã în legãturã cu
acest aspect, stabilind în funcþie de caracterul imputabil
sau neimputabil al muncii neprestate, dacã veþi proceda
sau nu la diminuarea corespunzãtoare a duratei
concediului de odihnã în anul respectiv.
ATENÞIE!
Concediul pentru incapacitate temporarã de muncã
pentru boalã obiºnuitã ºi concediul pentru urgenþã
medico-chirurgicalã
Dacã în timpul concediului pentru boalã obiºnuitã,
intervine necesitatea de a se efecuta o intervenþie
chirurgicalã, pentru zilele acordate în vederea efectuãrii
intervenþiei ºi a recuperãrii postoperatorii, indemnizaþia de
100% din baza de calcul ar trebui sã se acorde cu
prioritate, suspendând indemnizaþia de 75% pentru boala
obiºnuitã. Un argument în plus ar fi ºi faptul cã pentru
urgenþele medico-chirurgicale, legea nu cere ºi
îndeplinirea condiþiilor privind stagiul de cotizare.
ATENÞIE!
Perioadele de concediu medical nu se evidenþiazã
distinct în carnetul de muncã ºi nici în registrul general de
evidenþã a salariaþilor.
Dinu Lilicã - director economic

28
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
 Expert Contabil

BREVETUL DE INVENÞIE (I)

urmeazã a fi eliberat altei persoane decât inventatorului.
Acordul va fi autentificat; termenul de depunere la Oficiul
Noþiuni Introductive de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci este de 6 luni de la intrarea
în vigoare a prezentei legi. Dupã expirarea acestui
Invenþia este definitã în dicþionarul explicativ al limbii
termen, dacã acordul nu a fost depus la Oficiul de Stat
române ca fiind o rezolvare sau realizare tehnicã dintr-un
pentru Invenþii ºi Mãrci, dreptul la eliberarea brevetului
domeniu al cunoaºterii care prezintã noutate ºi progres
aparþine inventatorului, potrivit art. 3 sau, dupã caz, art. 5
faþã de stadiul cunoscut pânã atunci.
alin. 1 lit. b) din Legea nr. 64/1991.
Ca ºi celelalte drepturi de autor, ºi drepturile asupra
O invenþie poate fi brevetabilã dacã are ca obiect un
invenþiei sunt recunoscute ºi apãrate pe teritoriul
produs, un procedeu sau o metodã. Invenþia având ca
României prin eliberarea unui titlu de protecþie de cãtre
obiect un nou soi de plantã, un hibrid sau o nouã rasã de
Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, în condiþiile
animal este brevetabilã dacã acestea sunt noi, distincte,
prevãzute de Legea nr. 64/1991.
omogene ºi stabile.
Brevetul de invenþie aparþine inventatorului sau
Nu sunt considerate invenþii brevetabile: invenþiile
succesorului sãu în drepturi ºi este chiar titlul de protecþie
contrare ordinii publice ºi bunelor moravuri, ideile,
pentru invenþie, care conferã titularului sãu un drept
descoperirile, teoriile ºtiinþifice, metodele matematice,
exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a
programele de calculator în sine, soluþiile cu caracter
acestuia.
economic sau de organizare, metodele de învãþãmânt ºi
Dacã o invenþie a fost creatã de mai mulþi inventatori,
instruire, regulile de joc, sistemele urbanistice, planurile ºi
împreunã, fiecare dintre aceºtia are calitatea de coautor al
metodele de sistematizare, fenomenele fizice în sine,
invenþiei, iar dreptul aparþine în comun tuturor coautorilor.
reþetele culinare, realizãrile cu caracter estetic.
În cazul în care aceeaºi invenþie a fost creatã de mai
Conform art. 8 din Legea nr. 64/1991, o invenþie este
multe persoane, în acelaºi timp ºi independent una de
nouã dacã nu este conþinutã în stadiul tehnicii. Stadiul
alta, dreptul la brevet aparþine aceleia care a depus cea
tehnicii include toate cunoºtinþele care au devenit
dintâi o cerere de brevet la Oficiul de Stat pentru Invenþii
accesibile publicului pânã la data înregistrãrii cererii de
ºi Mãrci, sau acelei persoane care are o prioritate
brevet de invenþie sau a prioritãþii recunoscute. Divulgarea
recunoscutã.
invenþiei nu este luatã în considerare în cazul în care
Conform art. 5 din Legea nr. 64/1991, dacã
emanã de la inventator sau succesorul sãu în drepturi ºi
inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi
s-a produs în intervalul de 12 luni care a precedat
contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul
înregistrarea cererii de brevet de invenþie sau a prioritãþii
de invenþie va aparþine:
recunoscute.
- unitãþii, pentru invenþiile realizate de salariat în
Durata de valabilitate a unui brevet de invenþie este de
exercitarea unui contract de muncã ce prevede o misiune
20 ani, cu începere de la data constituirii depozitului
inventivã încredinþatã în mod explicit, care corespunde cu
naþional reglementar.
funcþiile sale; inventatorul beneficiazã de o remuneraþie
Pentru invenþia care perfecþioneazã o altã invenþie
suplimentarã stabilitã prin contract;
protejatã printr-un brevet ºi care nu poate fi aplicatã fãrã
- salariatului, pentru invenþiile realizate de cãtre acesta
cea brevetatã anterior, durata de valabilitate a brevetului
fie în exercitarea funcþiei sale, fie în domeniul activitãþii
este limitatã la aceea a brevetului acordat pentru invenþia
unitãþii, prin cunoaºterea sau folosirea tehnicii ori
pe care o perfecþioneazã, fãrã a putea fi mai scurtã de 10
mijloacelor specifice ale unitãþii sau ale datelor existente
ani.
în unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei
prevederi contractuale contrare.
- unitãþii care a comandat cercetarea, pentru invenþia Cererea de brevet de invenþie
rezultatã dintr-un contract de cercetare în care nu existã o
clauzã contrarã, inventatorul având dreptul la o Persoana care are dreptul la un brevet de invenþie va
remuneraþie suplimentarã stabilitã prin act adiþional la face o cerere în acest sens.
contract. Cererea de brevet de invenþie va fi întocmitã în 3
Drepturile bãneºti ale autorului unei realizãri tehnice, exemplare, pe un formular tip, imprimat sau dactilografiat,
care este nouã la nivelul unei unitãþi ºi utilã acesteia, se redactat în limba românã (forma este prescrisã de
stabilesc prin contract încheiat între autor ºi unitate. O.S.I.M.) ºi se va depune la Registratura generalã a
Unitatea care aplicã aceastã realizare tehnicã are O.S.I.M.
obligaþia sã ateste calitatea de autor. Depunerea unei cereri de brevet de invenþie la O.S.I.M.
Inventatorii, solicitanþii sau, dupã caz, ºi titularii se poate face prin douã modalitãþi:
desemnaþi vor stabili de comun acord ºi vor comunica la a) direct la Registratura generalã a O.S.I.M., deschisã
Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci persoana publicului în fiecare zi lucrãtoare;
îndreptãþitã la eliberarea brevetului, precum ºi drepturile b) prin poºtã, trimisã recomandat cu confirmare de
bãneºti ale inventatorului în cazul în care brevetul primire.
Mirona Serac - economist

29
aprilie, 2006, nr. 4 (8) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
În ambele situaþii, O.S.I.M. va confirma solicitantului
primirea cererii de brevet de invenþie ºi condiþiile în care a
fost primitã.
Dacã se depun modificãri sau completãri descrierii,
revendicãrilor ºi/sau desenelor unei cereri de brevet
înregistrate la O.S.I.M., acest fapt trebuie menþionat prin
indicarea expresã "completare la cererea de brevet nr.
....../ din ........" ºi se vor depune paginile din descriere,
revendicãri ºi/sau desene dactilografiate conþinând
modificãrile sau completãrile cerute; în caz contrar ele vor
fi returnate solicitantului.
Atunci când Legea nr. 64/1991 sau Regulamentul de
aplicare al acestei legi prevede cã o cerere sau un
document sã fie înregistrat într-o anumitã formã, aceastã
cerere sau document trebuie înregistratã în forma
prescrisã.
Dacã cererea de brevet sau alt document nu
îndeplineºte condiþiile prescrise, O.S.I.M. notificã
solicitantului lipsurile, acordând un termen de corectare,
cu excepþia cazului prevãzut la regula 8(4), când cererea
de brevet se returneazã solicitantului.
Toate notificãrile O.S.I.M. vor fi motivate ºi vor conþine
temeiul legal.
O.S.I.M. va înscrie pe cerere data primirii, numãrul de
la Registratura generalã a O.S.I.M. ºi documentele
primite, sub semnãturã. Un exemplar al cererii astfel
completat se va returna de îndatã solicitantului, drept
confirmare de primire. Data de recepþie ºi numãrul de la
Registratura generalã a O.S.I.M. se completeazã lizibil.
Exemplarul cererii returnat va indica lipsurile
constatate de O.S.I.M. la depunerea cererii de brevet ºi
termenul în care acestea pot fi remediate.
La depunerea unei cereri de brevet la O.S.I.M.,
solicitantul va preciza cã este îndreptãþit la eliberarea
brevetului de invenþie, va indica baza legalã prin care este
îndreptãþit sau va depune actele necesare care pot
confirma acest fapt.
Taxa de înregistrare a cererii de brevet de invenþie este
datoratã de solicitant odatã cu depunerea cererii de brevet
la O.S.I.M. Dacã solicitantul a plãtit taxa de înregistrare
înainte de depunerea cererii de brevet, el va preciza
aceasta în cerere, anexând o copie a documentului de
platã.
Dacã la depunerea cererii de brevet de invenþie
solicitantul nu a plãtit taxa de înregistrare, aceastã taxã
poate fi plãtitã în termen de 3 luni de la data depozitului
naþional reglementar, cu o majorare legal stabilitã; în caz
contrar cererea de brevet de invenþie se considerã
abandonatã ºi se respinge.
Orice document de platã în care nu sunt înscrise datele
de identificare a cererii de brevet sau a brevetului de
invenþie (cel puþin numãrul cererii sau brevetului) se
claseazã ºi suma va fi restituitã numai în cazul în care
plãtitorul poate fi identificat prin nume ºi adresã. În cazul
restituirii sumei, aceasta va fi diminuatã cu costul
serviciului poºtal (regula 3 din Regulament).
Conform art. 19 din Legea nr. 64/1991, cererea de
brevet trebuie sã se refere numai la o singurã invenþie sau
la un grup de invenþii astfel legate încât sã formeze un
singur concept inventiv general.
30
www.RezonRomania.net aprilie, 2006, nr. 4 (8)
Cererea de brevet care nu îndeplineºte condiþia de mai
sus poate fi divizatã de cãtre inventator sau succesorul
sãu în drepturi, din proprie iniþiativã sau la cererea
O.S.I.M., pânã la luarea unei hotãrâri asupra cererii de
brevet.
Solicitantul, având posibilitatea de a diviza cererea, va
depune la O.S.I.M. câte o cerere de brevet de invenþie
divizionarã pentru fiecare invenþie sau grup de invenþii
care respectã condiþia unitãþii invenþiei ºi are obligaþia ca,
în termen de 6 luni de la solicitarea examinãrii, sã depunã
o opþiune scrisã ºi o descriere, revendicãri ºi desene
pentru invenþia care va fi examinatã în depozitul iniþial.
În lipsa acestei opþiuni, O.S.I.M. va examina prima
invenþie revendicatã sau primul grup de invenþii care
respectã condiþia unitãþii invenþiei.
Dacã o cerere de brevet de invenþie se referã la un
grup de invenþii, unitatea invenþiei este respectatã dacã
este îndeplinitã cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii:
a) grupul de invenþii contribuie la rezolvarea aceleiaºi
probleme tehnice;
b) determinã obþinerea aceloraºi efecte tehnice;
c) între ele existã o interdependenþã tehnicã;
d) cel puþin una dintre invenþiile din grup nu poate fi
realizatã sau aplicatã fãrã celelalte;
e) lipsa a cel puþin unei invenþii din grup face
inaplicabilã pe oricare din celelalte invenþii din grup
(regula 31 din Regulament).
Datele conþinute în cererea de brevet de invenþie sunt
confidenþiale pânã la publicarea acesteia de cãtre
O.S.I.M., divulgarea lor farã acordul inventatorului sau
succesorului sãu în drepturi fiind interzisã, indiferent de
modul în care persoanele au luat la cunoºtiinþã de ele ºi
oricare ar fi calitatea acestora (mandatari, consilierii în
proprietate industrialã, orice persoanã din situaþiile
prevãzute la art. 5 ºi art. 18 alin. 2 din Legea nr. 64/1991).
Divulgarea înainte de publicarea cererii de brevet de
invenþie se pedepseºte conform Codului penal.
Confidenþialitatea cererilor de brevet de invenþie este
asiguratã de cãtre O.S.I.M. pânã la publicarea lor în
conformitate cu art. 23, art. 44 alin 1 ºi 3 ºi se
sancþioneazã conform art. 60 din Legea 64/1991 (regula 7
din Regulament).
Depunerea cererii de brevet poate fi fãcutã de
persoana îndreptãþitã la eliberarea brevetului, personal
sau prin mandatar autorizat, la Oficiul de Stat pentru
Invenþii ºi Mãrci ºi constituie depozitul naþional
reglementar.
Cererea de brevet de invenþie se înscrie în Registrul
naþional al cererilor de brevet de invenþie depuse, care
este confidenþial.
Data depozitului naþional reglementar este data la care
au fost depuse toate documentele sau data care rezultã
din tratatele sau convenþiile la care România este parte.
La cererea Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci sau
din iniþiativa sa, solicitantul sau succesorul sãu în drepturi,
pânã la luarea unei hotãrâri, poate modifica revendicãrile,
desenele sau descrierea, fãrã însã ca prin aceasta sã se
depãºeascã limitele dezvãluirii invenþiei la data depunerii
cererii de brevet.
Dacã invenþia se referã la un material biologic

reproductibil, care nu poate fi descris astfel încât invenþia
sã poatã fi reprodusã de cãtre o persoanã de specialitate
în domeniu, ºi dacã acest material nu este accesibil
publicului, descrierea invenþiei trebuie sã fie completatã cu
un act prin care sã se confirme depunerea unui asemenea
material într-o instituþie de depozit desemnatã de Guvern
sau care are calitatea de autoritate de depozit
internaþional.
Aceastã depunere trebuie sã fie efectuatã cel mai
târziu pânã la data înregistrãrii cererii de brevet de
invenþie.
Cererea de brevet de invenþie poate sã conþinã
invocarea uneia sau mai multor prioritãþi, în baza unei
cereri ori a unor cereri anterioare care au valoare de
depozit naþional reglementar, cu respectarea convenþiilor
la care România este parte.
În art. 20 ºi 21 din Legea nr. 64/1991, sunt prevãzute
prioritãþi ce se invocã odatã cu depunerea cererii de
brevet ºi se justificã prin acte de prioritate.
În cazul în care solicitantul a omis sã invoce prioritatea
odatã cu depunerea cererii, invocarea poate fi fãcutã cel
mai târziu în termen de 2 luni de la data înregistrãrii cererii
de brevet.
Actele de prioritate se depun în maximum 3 luni de la
data depozitului naþional reglementar.
Nerespectarea termenelor de mai sus conduce la
nerecunoaºterea prioritãþii invocate.
Cererea de brevet pentru care nu s-a solicitat
examinarea, în vederea eliberãrii brevetului, în termen de
30 de luni de la data depozitului cererii, se considerã
abandonatã ºi se respinge.
Hotãrârea de acordare a brevetului de invenþie sau
respingere a cererii de brevet se ia de cãtre o comisie de
examinare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi
Mãrci, în conformitate cu art. 7-11, 12 ºi 13 din Legea nr.
64/1991, pe baza raportului de examinare a cererii de
brevet, într-un termen de 18 luni de la data la care s-a
solicitat examinarea cererii.
Conform art. 29 alin. 2 din legea mai sus arãtatã, toate
hotãrârile de acordare a brevetului de invenþie luate în
cadrul Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci se publicã
în 30 de zile, iar descrierile, revendicãrile ºi desenele
invenþiilor brevetate se publicã în cel mult 3 luni.
Respingerea cererii de brevet se poate face abia dupã
expirarea termenelor prevãzute la art. 26 ºi 47 din aceeaºi
lege, în cazul abandonului, al neplãþii taxelor de
înregistrare, publicare sau examinare ºi se va lua act de
retragerea cererii de brevet în cazul în care a fost
exprimatã în scris de persoana îndreptãþitã.
Drepturi ºi obligaþii ale titularului
brevetului de invenþie
Titularul brevetului de invenþie are urmãtoarele drepturi
ºi obligaþii ce îi sunt conferite prin Legea nr. 64/1991:
- are dreptul de a interzice terþilor sã efectueze fãrã
autorizaþia sa, urmãtoarele acte: fabricarea,
comercializarea, oferirea spre vânzare, folosirea, importul
sau stocarea în vederea comercializãrii, oferirii spre
aprilie, 2006, nr. 4 (8)
Expert Contabil
vânzare sau folosirii, folosirea procedeelor ºi metodelor.
- are dreptul de a exploata invenþia sa de perfecþionare
numai cu acordul titularului invenþiei la care se referã
perfecþionarea.
- poate cere la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci,
în cazul decãderii sale din drepturi, revalidarea brevetului
pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data
publicãrii decãderii.
- are dreptul de a renunþa, în tot sau în parte, la brevet,
pe baza unei declaraþii scrise, înregistrate la Oficiul de
Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.
În cazul invenþiilor prevãzute la art. 5 alin. 1 lit. a) ºi
alin. 2 din Legea nr. 64/1991, precum ºi al invenþiilor care
au fãcut obiectul unei cesiuni potrivit art. 5 alin. 1 lit. b) din
aceeaºi lege, titularul brevetului este obligat sã comunice
inventatorului intenþia sa de renunþare; la cererea
inventatorului, titularul este obligat sa-i transmitã acestuia
dreptul asupra brevetului.
Dacã brevetul a fãcut obiectul unui contract de licenþã,
renunþarea este posibilã numai cu acordul beneficiarului
licenþei.
La invenþiile prevãzute la art. 44 alin. 2 din legea de
mai sus, se poate renunþa numai cu acordul instituþiilor
care le-au atribuit caracterul secret.
- are obligaþia ca pe întreaga duratã de valabilitate a
brevetului, anual sã plãteascã taxele de menþinere în
vigoare a brevetului. Neplata acestor taxe atrage dupã
sine decãderea titularului din drepturile decurgând din
brevet.
În cazul în care titularul este altul decât inventatorul,
acesta din urmã are urmãtoarele drepturi ºi obligaþii:
- are dreptul sã i se elibereze un duplicat al brevetului
de invenþie.
- are dreptul sã i se menþioneze numele, prenumele ºi
calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncã,
precum ºi în orice acte sau publicaþii privind invenþia sa.
- se va bucura de drepturi patrimoniale cuvenite ce se
stabilesc pe bazã de contract.
- are dreptul ca invenþia care face obiectul cererii de
brevet sã nu poatã fi divulgatã fãrã acordul sãu sau
succesorului sãu în drepturi pânã la publicarea descrierii
acesteia de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.
- are obligaþia sã acorde, la cererea titularului de
brevet, asistenþa tehnicã pe bazã de contract, pentru
punerea în aplicare a invenþiei.
Sunt secrete descrierile invenþiilor din domeniul
apãrãrii ºi siguranþei naþionale, create pe teritoriul
României, cãrora li se atribuie acest caracter de cãtre
instituþiile în drept cu înºtiinþarea inventatorului sau
succesorului sãu în drepturi ºi acordarea unei compensaþii
materiale acestuia de cãtre instituþia care a atribuit
caracterul secret.
Folosirea invenþiilor în cazurile expres prevãzute de
art. 37 din Legea nr. 64/1991, nu constituie o încãlcare a
drepturilor prevãzute în art. 2, art. 34 alin. 1 lit. a) ºi b) ºi
de art. 35 din aceeaºi lege.
Dragomir Andrei – expert contabil
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
 mai, 2006, nr. 5 (9)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil - mai
2006 trateazã
contabilitatea
lichidãrii unei
societãþi
comerciale ºi compensarea
datoriilor nerambursate la
scadenþã pentru persoanele
juridice, din domeniul
contabilitãþii practice.
Continuãm discuþia pe
marginea concediilor, ºi anume
concediul pentru creºtere copil,
indemnizaþia de maternitate ºi
asigurarea pentru accidente de
muncã ºi boli profesionale.
În ceea ce priveºte sistemul
vamal ne-am axat pe o
prezentare generalã a
prevederilor noului Cod vamal,
urmând a detalia problemele
specifice în ediþiile care
urmeazã.
Tematica privind brevetele
de inveþie continuã prin
prezentarea transmiterii
drepturilor care privesc
brevetul de invenþie, apãrarea
drepturilor privind invenþiile ºi
protecþia tranzitorie a
brevetelor de invenþie
Diana Moraru
COMPENSAREA DATORIILOR
NERAMBURSATE LA
SCADENÞÃ
persoane juridice
Diana Moraru - economist
biectul regulamentului de
O compensare îl constituie
compensarea succesivã a obligaþiilor
de platã reciproce dintre persoanele
juridice, pe bazã de ordine de
compensare.
Termeni utilizaþi
1. Compensare fãrã numerar -
stingerea obligaþiilor de platã reciproce
între douã sau mai multe persoane
CONCEDIUL PENTRU CREªTERE
COPIL
Anca Buga - director economic
oncediul pentru creºterea
C copilului nu se confundã cu
concediul de maternitate având în
vedere urmãtoarele aspecte:
Concediul pentru creºterea
copilului:
- se acordã opþional, la cererea
oricãruia dintre pãrinþii copilului;
- este condiþionat de realizarea de
juridice, pânã la concurenþa obligaþiei
celei mai mici, prin ordine de
compensare.
2. Compensare de micã valoare -
anularea obligaþiilor de platã reciproce
sub 100 milioane lei.
3. Compensare succesivã închisã -
modalitatea de stingere a obligaþiilor
din operaþiuni economice care privesc
perioada trecutã ºi care sting datoriile
existente la un moment dat între pãrþi.
(continuare în pagina 4)
venituri impozabile o perioadã de 12
luni în ultimul an anterior naºterii
copilului;
- se acordã pe o perioadã lungã de
timp, respectiv pânã când copilul
împlineste 2 ani, iar în cazul copilului cu
handicap, pânã la împlinirea vârstei de
3 ani;
- poate fi efectuat numai dupã
concediul de maternitate obligatoriu.
(continuare în pagina 6)

CONTABILITATEA INDEMNIZAÞIA DE CONTRIBUÞIA NOUTÃÞI

LICHIDÃRII UNEI MATERNITATE PENTRU ACCIDENTE LEGISLATIVE
SOCIETÃÞI DE MUNCÃ ªI BOLI PRIVIND NOUL COD
COMERCIALE (II) - PROFESIONALE VAMAL
ÎN CAZ DE
FALIMENT
pag. 10 pag. 19 pag. 24 pag. 25
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
rezon@b.astral.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
COMPENSAREA DATORIILOR NERAMBURSATE LA
Dragoº Stoica SCADENÞÃ - PERSOANE JURIDICE
COORDONATOR Diana Moraru - economist pag. 1

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI CONCEDIUL PENTRU CREªTERE COPIL

Victoriea Zamfirescu Anca Buga - director economic pag. 1
Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
Diana Moraru CONTABILITATEA LICHIDÃRII UNEI SOCIETÃÞI
COMERCIALE (II) - ÎN CAZ DE FALIMENT
TEHNOREDACTARE Andrei Dragomir - expert contabil pag. 10

Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ BREVETUL DE INVENÞIE (II)
Anca Buga - director economic pag. 12
REDACTARE ªI
CORECTURÃ

Diana Moraru
Andreea Bãlãlãu INDEMNIZAÞIA DE MATERNITATE
Diana Moraru - economist pag. 19
ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“ CONTRIBUÞIA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCÃ ªI BOLI
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti PROFESIONALE
Dinu Lilicã - director economic pag. 24
E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro
NOUTÃÞI LEGISLATIVE PRIVIND NOUL COD VAMAL
TELEFOANE
Dinu Lilicã - director economic pag. 25
021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI RÃSPUNSUL LA ÎNTREBAREA DUMNEAVOASTRÃ

office@rezon.ro
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 30

This product is manufactured on a franchise basis

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
COMPENSAREA DATORIILOR
NERAMBURSATE LA SCADENÞÃ
persoane juridice
4. Compensare succesivã deschisã - modalitatea de
stingere a obligaþiilor din operaþiuni economice între douã
sau mai multe persoane juridice pentru datorii certe
existente, înregistrate în contabilitate, cu excepþia celor
pentru care s-au introdus acþiuni la instanþele
judecãtoreºti.
5. Persoane juridice - agenþii economici organizaþi sub
formã de societãþi comerciale, companii/societãþi
naþionale, regii autonome, instituþii publice, unitãþi ale
administraþiei publice centrale ºi locale ºi alþi contribuabili,
persoane juridice.
6. Persoanã juridicã iniþiatoare - persoana juridicã care
solicitã stingerea obligaþiilor reciproce prin intermediul
unui act de compensare.
7. Persoanã juridicã destinatarã - persoana juridicã
care acceptã compensarea unei creanþe prin datoria sa
cãtre iniþiator. Compensarea poate avea loc la nivelul cel
mai mic al datoriilor ºi creanþelor reciproce.
8. Serviciu de compensare - agentul de intermediere
care primeºte, analizeazã ºi negociazã periodic, în
prezenþa reprezentanþilor persoanelor juridice,
compensarea obligaþiilor reciproce prin emiterea ordinelor
de compensare.
9. Instrument de platã - ordinul de compensare emis de
serviciul de compensare în baza procesului-verbal de
compensare prin care clientul ºi furnizorul îºi lichideazã
datoriile de valoare egalã.
10. Inspector de compensare - persoana care
reprezintã persoana juridicã ce solicitã serviciului de
compensare sã îi presteze activitãþi în vederea
compensãrii.
Inspectorul de compensare este desemnat, pentru
fiecare ºedinþã, printr-o împuternicire acordatã de
persoanele care reprezintã persoana juridicã. La fiecare
ºedinþã de compensare documentul de împuternicire se
prezintã la serviciul de organizare a ºedinþei de
compensare. Fiecare persoanã juridicã este responsabilã
de editarea ºi gestionarea formularelor respective,
acestea având caracter de regim special.
11. Agent de compensare - persoana care reprezintã
serviciul de compensare în ºedinþele de compensare,
Agentul de compensare conduce ºedinþa de compensare
pentru circuitele pentru care a fost desemnat de
conducãtorul serviciului de compensare.
12. Ziua de compensare - ziua lucrãtoare în care se
desfãºoarã ºedinþa de compensare.
Reglementãri
Conform HG 685/1999 modificatã prin HG 804/1999,
începând cu data de 1 noiembrie 1999, se interzice
4
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
utilizarea altor documente de compensare în afara celor
prevãzute în regulamentul de compensare aprobat prin
prezenta hotãrâre.
De la aceeaºi datã, pentru facturi cu valori mai mari de
100 milioane lei, compensarea datoriilor neplãtite la
termenele scadente se va realiza numai în conformitate
cu prevederile regulamentului de compensare aprobat
prin prezenta hotãrâre, iar pentru suma reprezentând
contravaloarea facturilor mai mici de 100 milioane lei,
inclusiv compensarea reciprocã între contribuabili,
persoane juridice, se poate efectua ºi în afara cadrului
instituþional creat de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului
nr. 77/1999, dar pe baza aceloraºi formulare.
Institutul de Management ºi Informaticã din cadrul
Ministerului Industriei ºi Comerþului va gestiona unitar
toate informaþiile primite de la contribuabili, persoane
juridice.
Contribuabilii, persoane juridice, sunt obligaþi sã se
conecteze prin INTERNET sau sã foloseascã suportul
magnetic (dischete) pentru a transmite în baza de date a
Institutului de Management ºi Informaticã datele privind
plãþile restante mai vechi de 30 de zile, cu o valoare mai
mare de 100 milioane lei. Pentru facturile care se
încadreazã în aceste condiþii se transmit urmãtoarele
informaþii:
a) codul fiscal al persoanei juridice raportoare;
b) codul fiscal al persoanei juridice
creditoare/debitoare faþã de care raportorul are de
plãtit/încasat;
c) numãrul ºi data emiterii facturii de cãtre persoana
juridicã creditoare/debitoare;
d) valoarea facturii care urmeazã sã fie încasatã de
persoana juridicã raportoare de la persoana juridicã
beneficiarã;
e) valoarea facturii care urmeazã sã fie plãtitã de
persoana juridicã raportoare persoanei juridice furnizoare.
Informaþiile prevãzute la art. 2 lit. c) din Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 77/1999 vor respecta aceleaºi
condiþii (datorii mai vechi de 30 de zile ºi mai mari de 100
milioane lei).
Acestea sunt:
- volumul creditelor nerambursate în termen cãtre
bãncile finanþatoare, inclusiv dobânzile aferente;
- volumul debitelor cãtre bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi bugetele
fondurilor speciale, neachitate în termen, inclusiv
majorãrile de întârziere datorate ºi penalizãrile, dupã caz;
- volumul creanþelor faþã de persoanele juridice, care
se finanþeazã total sau parþial de la bugetul de stat;

- volumul creditelor comerciale acordate de agenþii
economici, nerambursate la scadenþã.
Contribuabilii, persoane juridice, care nu înregistreazã
datorii sau creanþe mai vechi de 30 de zile ºi care au o
valoare mai mare de 100 milioane lei (conform restricþiilor
prevãzute la art. 2) nu sunt obligate sã transmitã
informaþiile.
Contribuabilii, persoane juridice, care doresc sã între
în sistemul de compensare pot transmite ºi facturi mai noi
de 30 de zile, cu valori mai mici de 100 milioane
lei/facturã.
Serviciul de compensare -
organizare ºi atribuþii
Serviciul de compensare funcþioneazã în cadrul
Institutului de Management ºi Informaticã din cadrul
Ministerului Industriei ºi Comerþului, având urmãtoarele
compartimente:
- compartimentul de analizã ºi identificare a circuitelor
de compensare pe baza informaþiilor transmise de
persoanele juridice;
- compartimentul de organizare a ºedinþelor de
compensare, care primeºte, înregistreazã, prezintã
circuitele de compensare, întocmeºte procesele-verbale
de ºedinþã ºi transmite hotãrârile pentru emiterea
ordinelor de compensare;
- compartimentul de decontãri, care emite ordine de
compensare, þine evidenþa lor ºi soluþioneazã litigiile.
Persoana juridicã iniþiatoare devine persoanã juridicã
destinatarã în momentul în care au fost emise ºi primite
ordinele de compensare (instrumentele de platã) în
numele persoanelor juridice dintr-un lanþ de compensare,
negociate în cadrul ºedinþei care se consemneazã în
procesul-verbal de compensare.
Data efectuãrii stingerii datoriilor ºi a creanþelor este
cea a ordinului de compensare ºi se opereazã în toate
documentele iniþiale (proces-verbal ºi ordin de
compensare).
ªedinþa de compensare
ªedinþa de compensare se organizeazã în termen de 3
zile de la momentul identificãrii circuitului de compensare,
de regulã în zilele de marþi, miercuri ºi joi.
ªedinþa se organizeazã la sediul Ministerului Industriei
ºi Comerþului.
ªedinþa zilnicã se încheie prin consemnarea în
procesul-verbal a denumirii persoanelor juridice ºi a
sumelor angajate în compensare, care se semneazã de
cãtre reprezentanþii acestora ºi de cãtre agentul de
compensare desemnat de Serviciul de compensare
pentru fiecare circuit, iar pe baza anexei se întocmesc
ordinele de compensare remise într-un exemplar fiecãrei
persoane juridice, consemnându-se suma compensatã cu
fiecare persoanã juridicã.
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
În borderoul pentru decontãrile fãcute prin ordinul de
compensare de pe versoul formularului se consemneazã
situaþia documentelor primare cuprinse în suma
compensatã pentru fiecare persoanã juridicã.
Evidenþa operaþiunilor de compensare
În cadrul Serviciului de compensare se deschide
Registrul de evidenþã a operaþiunilor de compensãri
prezentat în modelul din anexa nr. 2.4 în care se înscriu,
în ordine cronologicã:
- data efectuãrii compensãrii;
- procesele-verbale de ºedinþã în care sunt înscrise
persoanele juridice intrate în compensare ºi suma
compensatã, pe fiecare relaþie;
- evidenþa ordinelor de compensare, cu numãrul ºi
valoarea lor, eliberate fiecãrei persoane juridice.
Soluþionarea litigiilor, corectarea erorilor
Litigiile se soluþioneazã în zilele programate pentru
desfãºurarea ºedinþelor de compensare de cãtre
inspectorii de compensare care reprezintã unitãþile în
litigii; se încheie un proces-verbal în care se prevãd
mãsurile care trebuie luate de cãtre pãrþi.
Erorile vor fi soluþionate la cererea persoanei juridice în
cauzã prin analiza naturii erorii ºi a efectelor financiare
pentru petent. În cazul în care pãrþile nu cad de acord
asupra modului de compensare a obligaþiilor de platã,
compensarea nu opereazã.
Dacã eroarea afecteazã mai multe persoane juridice,
Serviciul de compensare va transmite tuturor celor în
cauzã corecþiile ce urmeazã sã fie fãcute, astfel:
- pentru documente greºit redactate (cifre greºite),
documentul se va prezenta în original, pentru anulare,
emiþându-se un alt ordin de compensare corect;
- pentru înscrierea greºitã a denumirii persoanei
juridice cu care s-a fãcut compensarea, ordinul de
compensare respectiv va fi anulat, fiind emis un alt ordin
de compensare corect.
Documentele înlocuitoare opereazã de la aceeaºi datã
cu cea a documentelor emise iniþial;
- documentele emise pentru corectare se înscriu într-
un registru special de cãtre agentul de compensare,
semnat de Serviciul de compensare, pentru rezolvarea
litigiului ºi de cãtre cei doi sau mai mulþi agenþi de
compensare afectaþi.
Regimul ordinelor de compensare
Ordinele de compensare au regim special, sunt
numerotate din tipografie, iar evidenþa lor este strictã.
Ordinele de compensare eronat completate sau
necompletate ºi degradate se distrug de o comisie
desemnatã special de cãtre conducãtorul Serviciului de
compensare pentru aceasta, întocmindu-se un proces-
verbal.
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Ordinul de compensare emis de Serviciul de
compensare reprezintã document justificativ de
înregistrare în contabilitate a stingerii creanþelor ºi a
datoriilor care au fãcut obiectul compensãrii. Ordinul de
compensare se anexeazã la nota contabilã.
Organizarea Serviciului de
compensare
Structura organizatoricã va fi încorporatã în Institutul
de Management ºi Informaticã în cadrul numãrului de
personal aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 382/1997
privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Industriei
ºi Comerþului, cu modificãrile ulterioare.
(urmare din pagina 1)
CONCEDIUL PENTRU CREªTERE
COPIL
Concediul de maternitate:
- se acordã mamei ºi are caracterul unui concedui
medical;
- necesitã un stagiu de cotizare de 6 luni în ultimele 12
luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de
maternitate;
- se acordã în funcþie de recomandarea medicului;
- concediul de maternitate prenatal este opþional, în
timp ce concediul postnatal este obligatoriu pentru o
perioadã de 42 de zile dupã naºterea copilului.
Concediul pentru creºterea copilului ºi concediul
pentru îngrijirea copilului bolnav
Este necesar sã facem aceastã dinstincþie, deoarece
confuzia este frecventã ºi ea s-a datirat reglementãrii
celor douã tipuri de concedii în aceeaºi secþiune a Legii nr.
19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav:
- este un concediu medical carese poate acorda
oricãruia dintre pãrinþi atunci când copilul este bolnav;
- se acordã pânã la o anumitã vârstã a copilului (7 ani,
respectiv 18 ani dacã copilul suferã de afecþiuni
intercurente);
- are o duratã limitatã anual (45 zile pe an);
- necesitã un stagiu de cotizare de 6 luni în ultimele 12
anterioare lunii de acordare a concediului medical.
Concediul pentru creºterea copilului ºi concediul
paternal
Confuzia dintre cele douã tipuri de concedii se
datoreazã momentului în care ele se acordã, precum ºi
6
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
Serviciul de compensare va funcþiona experimental
pentru o perioadã de 4 luni de la intrarea în vigoare a
prezentului regulament, fãrã a percepe comision pentru
operaþiunile de compensare intermediate.
Documentele necesare funcþionãrii Serviciului de
compensare, în perioada experimentalã, vor fi asigurate
de cãtre fiecare persoanã juridicã participantã, conform
înþelegerii cu colectivul de conducere al acestuia.
Toate datele furnizate de persoanele juridice trebuie sã
fie corecte, în caz contrar atrãgând rãspunderea civilã ºi
penalã potrivit legii.
Toate compensãrile intermediate conform prezentului
regulament sunt legal efectuate.
faptul cã ambele pot fi solicitate de tatãl copilului.
Concediul paternal:
- se acordã potrivit Legii nr. 210/1999 privind concediul
paternal ºi spre deosebire de concediul pentru creºterea
copilului nu este un concediu de asigurãri sociale;
- se acordã dupã naºterea copilului, dar nu mai târziu
de 8 sãptãmâni de la acest moment;
- indemnizaþia aferentã acestui concediu se suportã
din fondul de salarii al angajatorului, iar nu din bugetul
asigurãrilor sociale.
Perioada acordãrii CCC
Concediul pentru creºterea copilului se acordã dupã
efectuarea concediului medical de maternitate (prenatal,
postnatal).
Posibilitatea compensãrii concediului de maternitate
prenatal ºi postnatal, care totalizeazã 126 de zile, este
prevãzutã de O.U.G. nr. 158/2005. Prin Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 96/2003, modificatã ºi
completatã, privind protecþia maternitãþii la locul de muncã
s-a reglementat obligativitatea efectuãrii unui numãr de 42
de zile de concediu postnatal.
Aceste acte normative au dat naºtere la multiple reguli
privind posibilitãþile de compensare a concediilor prenatal
ºi postnatal, ceea ce a afectat ºi acordarea concediului
pentru creºterea copilului.
Schema clasicã a cordãrii în timp a CM ºi a CCC este
urmãtoarea:
- 84 zile de concediu medical prenatal (CM1);
- 42 zile concediu medical postnatal (CM2);

- CCC din cea de-a 43-a zi dupã naºterea copilului ºi
pânã la împlinirea vârstei de 2 ani.
Beneficiarii CCC
Pot solicita acordarea acestor drepturi persoanele care
au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe
venit, o perioadã de 12 luni în ultimul an anterior datei
naºterii copilului.
Prin urmare, solicitanþii dreptului începând cu data de
01.01.2006 trebuie sã fi realizat în perioada luatã în calcul:
- venituri din salarii;
- venituri din activitãþi independente;
- venituri din activitãþi agricole.
IMPORTANT!
Persoanele care realizeazã venituri supuse impozitului
pe venit, care sunt scutite de plata acestuia intrã de
asemenea în categoria beneficiarilor indemnizaþiei pentru
creºterea copilului. În aceastã situaþie sunt, de exemplu,
persoanele care realizeazã venituri din salarii ca urmare a
activitãþii de creare a programelor pentru calculator.
În aceastã categorie largã a contribuabililor care
realizeazã venituri impozabile potrivit Codului fiscal intrã
urmãtoarele categorii de persoane:
- salariaþii încadraþi cu contract de muncã indiferent de
tipul acestuia: salariaþi cu contract individual de muncã pe
duratã nedeterminatã; salariaþi cu contract individual de
muncã pe duratã determinatã; salariaþi cu contract
individual de muncã cu timp normal de muncã; salariaþi cu
contract individual de muncã cu timp parþial; salariaþi cu
contract individual de muncã cu munca la domiciliu;
salariaþi cu contract individual de muncã prin agent de
muncã temporarã, potrivit H.G. nr. 938/2004; salariaþi cu
contract de ucenie, potrivit Legii nr. 279/2005.
- salariaþi care se aflã în raporturi de serviciu de altã
naturã decât cele generate de contractele individuale de
muncã: funcþionarii publici încadraþi în conformitate cu
prebederile Legii nr. 188/1999, modificatã ºi completatã;
funcþionarii publici cu statut special; alte categorii de
personal care îºi desfãºoarã activitatea în ministere,
insituþii din sectorul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã
naþionalã.
- persoane care realizeazã venituri asimilate salariilor
în vederea impunerii, aºa cum prevede art. 55 alin. (2) din
Codul fiscal: persoane care deþin funcþii de demnitate
publicã; persoane care deþin calitatea de administrator al
unei societãþi comerciale; asociaþi care beneficiazã de
indemnizaþie lunarã; membrii consiliului de admistraþie ai
comitetului de direcþie ºi al comisiei de cenzori.
- persoane care desfãºoarã activitãþi independente,
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
aºa cum sunt ele stabilitae, potrivit Codului fiscal:
prestatorii de servici alþii decât cei cu prefesii libere;
meseriaºii.
- persoanele care exercitã profesii libere potrivit unor
acte normative speciale: avocaþi, notari, experþi contabili,
contabili autorizaþi, auditori financiari, consultanþi fiscali,
persoane care exercitã profesii medicale, arhitecþi.
- persoanele care realizeazã venituri din drepturi de
proprietate intelectualã care provin din brevete de
invenþie, mãrci, procedee tehnice etc, fie sub forma unor
drepturi de proprietate industrialã, fie sub forma drepturilor
de autor.
- persoane care obþin venituri impozabile din activitãþi
agricole.
Existã însã ºi categorii de persoane, care nu
realizeazã venituri impozabile, dar care sunt asimilate de
O.U.G. nr. 148/2005, în vederea solicitãrii concediului ºi
indemniãaþiei pentru creºterea copilului.
Pot beneficia de aceste drepturi:
- persoanele care ºi-au însoþit soþul/soþia trimis/trimisã
în misiune permanentã în strãinãtate;
- beneficiarii de indemnizaþie de ºomaj, stabilitã
conform Legii nr. 76/2002, modificatã ºi completatã:
ºomerii indemnizaþi;
- beneficiarii concediilor ºi indemnizaþiilor de asigurãri
sociale de sãnãtate, potrivit O.U.G. nr. 158/2002 (de
incapacitate temporarã de muncã, de maternitate);
- beneficiarii perioadelor asimilate stagiului de cotizare
în sistemul public de pensii (militari, absolvenþi ai
învãþãmântului superior, asiguraþii care au beneficiat de
concedii ºi indemnizaþii în baza Legii nr. 19/2000);
- persoane concediate colectiv care au realizat
perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii,
în condiþiile prevãzute de actele normative cu caracter
special care reglementeazã concediile colective;
- asiguraþii facultativ care au realizat anterior datei de
01.01.2006 perioade de stagiu de cotizare pe bazã de
contract de asigurare socialã;
- beneficiarii indemnizaþiei pentru creºterea copilului, în
condiþiile O.U.G. nr. 148/2002.
IMPORTANT!
Dreptul se acordã numai pentru primele 3 naºteri. În
situaþia suprapunerii a douã concedii cuvenite pentru doi
copii, se va acorda o singurã indemnizaþie.
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Drepturile acordate potrivit O.U.G.
Nr. 148/2005
În perioada 01.01.2006-01.01.2007, valoarea
indemnizaþiei este de 800 RON, iar începând cu data de
01.01.2007 aceasta va avea valoarea de 600 RON.
Indemnizaþia se acordã sub condiþia nerealizãrii unor
venituri profesionale. Reluarea activitãþii ºi implicit
realizarea de venituri profesionale va determina
suspendarea acordãrii indemnizaþiei, dând titularului
posibilitatea de a solicita stimulentul.
Suma se suportã din bugetul de stat ºi se vireazã
titularului de cãtre direcþia teritorialã de muncã prin
mandat poºtal sau în cont curent personal.
Din aceeaºi sursã se va suporta ºi contribuþia de
asigurãri sociale de sãnãtate reprezentând 6,5% din
valoarea a 2 salarii minime brute pe þarã, garantate în
platã. Valoarea salariului minim brut pe þarã garantat în
platã este stabilit prin H.G. nr. 1766/2005 ºi este în valoare
de 330 RON.
CASS datoratã pentru beneficiarii indemnizaþiei pentru
creºterea copilului se calculeazã ºi se plãteºte de cãtre
direcþia teritorialã.
CASS = 6,5% * (2*330) = 42,9 = 43 RON
Calculul CASS se face de cãtre direcþia teritorialã care
a soluþionat cererea de acordare a indemnizaþiei pentru
creºterea copilului.
Condiþii de acordare
Condiþiile de acordare a indemnizaþiei pentru creºterea
copilului sunt similare cu cele cerute pentru acordarea
stimulentului de care beneficiazã persoana îndreptãþitã,
dar care revine în activitate, realizând venituri impozabile.
Din acest punct de vedere, precizãm cã atunci când ne
referim la condiþiile de aordare a indemnizaþiei pentru
creºterea copilului avem în vedere ºi stimulentul cuvenit
persoanei care realizeazã venituri
Realizarea de venituri în timp
Pot solicita acordarea acestui drept persoanele care
au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe
venit o perioadã de 12 luni în ultimul an anterior datei
naºterii copilului
IMPORTANT!
Îm mãsura în care CCC ºi indemnizaþia aferentã se
solicitã în cursul lunii, la calcularea celor 12 luni se include
ºi fracþiunile de lunã în care s-au realizat venituri
profesionale supuse impozitului pe venit.
8
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
Condiþia celor 12 luni nu trebuie îndeplinitã de
solicitanþii care se aflau deja în plata indemnizaþiilor pentru
creºterea copilului în baza Legii nr. 19/2000, la data de
31.12.2005, pentru care rãmâne valabilã condiþia stagiului
de cotizare de 10 luni în ultimele 12 anterioare naºterii
copilului.
De asemenea, solicitanþii dreptului a cãror cerere de
acordare a fost depusã, dar nu a fost soluþionatã pânã la
data de 31.12.2005, beneficiazã de concediu ºi
indemnizaþie pentru creºterea copilului în condiþiile unui
stagiu de cotizare de 10 în ultimele 12 anterioare naºterii
copilului.
Aceste persoane vor depune în acest sens o cerere în
termen de 90 de zile lucrãtoare, începând cu data de
01.01.2006.
Potrivit Legii nr. 19/2000, condiþiile de acordare a
concediului ºi indemnizaþiei pentru creºterea copilului
erau urmãtoarele:
- Beneficia de aceastã indemnizaþie asiguratul (mama
sau tatãl, naturali sau adoptivi) care avea un stagiu de
cotizare sau perioade asimilate de cel puþin 10 luni în
ultimele 12 luni anterioare naºterii copilului. Legea dãdea
posibilitatea utilizãrii a 10 luni de stagiu de cotizare,
oricare ar fie le, în ultimele 12 luni înaintea naºterii
copilului. Prin urmare, nu era necesar ca stagiul de
cotizare sã fie o perioadã continuã anterioarã naºterii
copilului.
Diminuarea stagiului de cotizare în cazul naºterii
premature
În situaþia în care naºterea se produce înainte de
termen, stagiul necesar deschiderii dreptului se
diminueazã cu perioada cuprinsã între data naºterii
copilului ºi data prezumtivã a naºterii, certificatã de
medical de specialitate.
Perioade asimilate
Sunt luate în calcul celor 12 luni necesare pentru
solicitarea indemnizaþiei ºi urmãtoarele perioade, în care
solicitanþii:
- ºi-au însoþit soþul/soþia trimis/trimisã în misiune
permanentã în strãinãtate;
- au beneficiat de indemnizaþie de ºomaj, stabilitã
conform Legii nr. 76/2002, modificatã ºi completatã;
- au beneficiat de concedii ºi indemnizaþii de asigurãri
sociale de sãnãtate, potrivit O.U.G. nr. 158/2002
- au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în
sistemul public de pensii;
- au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul
public de pensii, în condiþiile prevãzute de actele
normative cu caracter special care reglementeazã
concedierile colective;

- au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei
intrãrii în vigoare a O.U.G. nr. 148/2005, perioade de
stagiu de cotizare pe bazã de contract de asigurare
socialã;
- au beneficiat de indemnizaþia pentru creºterea
copilului, în condiþiile O.U.G. nr. 148/2002.
Plata
Atât indemnizaþia cât ºi stimulentul se suportã din
bugetul de stat, fiind plãtit prin intermediul direcþiilor
teritoriale.
Plata se face ca urmare a deciziei directorului
executive al direcþiei teritoriale începând cu luna
urmãtoare aprobãrii cererii.
Plata se va face lunar prin mandate poºtal sau prin
virament bancar în contul personal al acesteia.
În mãsura în care plata nu se face direct titularului
dreptului la domiciliul acesteia, aceasta se va face la
domiciliul:
- reprezentantului legal;
- mandatarului.
În acest sens, încã de la solicitarea drepturilor, care se
face personal sau prin reprezentant legal, respectiv prin
mandatar, dosarul va conþine ºi documentele din care sã
rezulte calitatea acestora.
Reprezentantul legal este persoana desemnatã,
potrivit legii, sã reprezinte persoana lipsitã de capacitatea
de exerciþiu a drepturilor civile.
Mandatarul se împuterniceºte de cãtre titular prin
procurã specialã de cãtre persoana îndreptãþitã.
Plata la acest termen este condiþionatã de depunerea
dosarului de solicitare a dreptului prevãzut de O.U.G. nr.
148/2005 în termen de cel mult 60 de zile lucrãtoare.
Cu data naºterii copilului, dacã nu sunt îndeplinite
condiþiile pentru acordarea concediului de maternitate.
ªi în acest caz dreptul se acordã începând cu data
naºterii copilului, în mãsura în care cererea se depune în
termen de 60 de zile lucrãtoare de la acest moment.
Se asimileazã momentul naºterii copilului:
- data adopþiei;
- data instruirii tutelei;
- data plasamentului;
- data încredinþãrii.
În mãsura în care drepturile bãneºti se datoreazã
pentru pãrþi din lunã, pentru stabilirea cuantumului
indemnizaþiei/stimulentului se va aplica regula
properºionalitãþii în funcþie de numãrul zilelor
calendaristice pentru care se cuvin în luna respectivã.
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
Evenimente care afecteazã
acordarea drepturilor
Evenimente dupã a cãror producere înceteazã
acordarea indemnizaþiei/stimulentului:
- împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani în cazul
copiilor cu handicap;
- decesul copilului.
Evenimente care suspendã plata drepturilor
Evenimentele care þin de calitatea personalã a
solicitantului pot genera suspendarea acordãrii drepturilor
prevãzute de O.U.G. nr. 148/2005. În aceastã categorie
intrã:
- decesul titularului dreptului;
- decãderea din drepturile pãrinteºti;
- îndepãrtarea tutorelui de la exercitarea tutelei;
- neîndeplinirea condiþiilor privind încredinþarea
copilului spre adopþie;
- neîndeplinirea condiþiilor pentru menþinerea
plasamentului;
- pierederea domiciliului sau reºedinþei din România;
- neîndeplinirea condiþiei de a locui împreunã;
- neîndeplinirea condiþiei de a se ocupa de creºterea
copilului;
- executarea pedepsei privative de libertate mai mare
de 30 de zile.
Suspendarea plãþii este generatã ºi de alternanþa
indemnizaþiei cu stimulentul.
Deºi au condiþii comune de acordare, cele douã
drepturi se exclud reciproc, atunci când este vorba despre
platã.
Pe de o parte, atunci când se realizeazã venituri de
naturã profesionalã, titularul va beneficia de stimulent,
indemnizaþia fiind suspendatã. Pe de altã parte, încetarea
efectivã a activitãþii retribuite ºi reintrarea în concediu
pentru creºterea copilului atrage suspendarea plãþii
stimulentului.
Reluarea plãþii acestor drepturi se face la cerere,
conform art. 12 alin. (5) si (6) din ordonanþa de urgenþã.
În mãsura în care intervine o situaþie de suspendare a
acordãrii drepturilor legate de copilul în vârstã de pânã la
2/3 ani, aceleaºi drepturi vor putea fi solicitate de o altã
persoanã îndreptãþitã, spre exemplu celãlalt pãrinte.
În acest caz, solicitantul trebuie sã îndeplineascã el
însuºi condiþiile cerute de O.U.G. nr. 148/2005, invocând
un drept personal. Momentul de la care se va acorda
dreptul noului solicitant este data suspendãrii. În acest
caz, cererea va trebui depusã în cel mult 60 de zile
lucrãtoare de la data suspendãrii plãþii. În cazul depãºirii
acestui termen, acordarea drepturilor se face de la data
depunerii cererii.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

CONTABILITATEA LICHIDÃRII UNEI

SOCIETÃÞI COMERCIALE (II)
în caz de faliment
n ediþia anterioarã a revistei Expert Contabil am tratat
Î
problema contabilizãrii lichidãrii unei societãþi
comerciale în alte cazuri decât cele de faliment.
a) prevederile statutului sau ale contractului de
societate,
b) hotãrârea adunãrii generale a asociaþilor;
Aspecte generale c) cota de participare la capitalul social.

Operaþiuni prealabile În cazul excluderii unor asociaþi din cadrul societãþilor

comerciale se efectueazã doar operaþiile 2 ºi 3 prezentate
În cazul lichidãrii unei societãþi comerciale în caz de pentru retragerea asociaþilor deoarece, conform Legii
faliment se fac urmãtoarele operaþii: 31/1990 republicatã, asociatul exclus nu are dreptul la o
- se vor sigila bunurile care fac parte din averea parte proporþionalã din patrimonial social, ci doar la o
societãþii comerciale; sumã de bani care sã reprezinte valoarea acesteia.
- se inventariazã ºi se evalueazã elementele
patrimoniale ale societãþii aflate în lichidare la valoarea Studiu de caz
actualã sau de utilitate, stabilitã în funcþie de utilitatea
bunului pentru societate ºi de preþul pieþei; Retragerea asociaþilor
- se întocmeºte bilanþul contabil al societãþii care se
lichideazã pe modelul de formular utilizat de cãtre agenþii
Societatea X are 2 asociaþi A ºi B, fiecare dintre cei doi
economici în anul anterior celui în care are loc lichidarea;
asociaþi deþinând 50% din capitalul social. Asociatul A
- se vând bunurile perisabile sau supuse deprecierii
decide sã se retragã din societatea X. În contractul de
iminente;
partaj s-a prevãzut cã asociatul care se retrage
- se vând bunurile importante din averea debitorului,
cesioneazã aportul în numerar la capitalul social.
cât mai avantajos ºi cât mai repede, cu acordul prealabil
Bilanþul societãþii X, înainte de retragerea asociatului A,
al creditorilor;
- se depun în bancã, în contul averii debitorului, sumele se prezintã astfel:
încasate din valoarea bunurilor;
- se stabileºte masa pasivã, adicã se întocmeºte lista
creditorilor; ACTIV PASIV
- se distribuie sumele realizate în urma lichidãrii, 1. Mijloace fixe (212 - 15.000 1. Capitalul 6.000
potrivit planului de distribuire între creditori, în ordinea 281)(24.000 - 9.000) subînscris vãrsat
prevãzutã de lege; (1012)
- se întocmeºte ºi se aprobã raportul final; 2. Mãrfuri (371) 5.000 2. Rezerve legale 1.200
- se întocmeºte bilanþul final de lichidare. (1061)
3. Clienþi (411) 6.000 3. Prime legate de 10.000
Reflectarea în contabilitate a operaþiilor de lichidare a capital (104)
unei societãþi comerciale care intrã în faliment se face 4. Conturi la bãnci în 10.000 4. Rezultatul 3.800
similar cu contabilizarea în ipoteza continuitãþii activitãþii. lei (5121) reportat (117)
5. Furnizori (401) 8.000
Retragerea ºi/sau excluderea asociaþilor
6. Creditori diverºi 2.000
Operaþiile specifice retragerii ºi/sau excluderii (462) 2.000
asociaþilor sunt urmãtoarele: 7. Datorii personal 4.000
- se stabileºte valoarea imobilizãrilor, stocurilor, (421)
creanþelor ºi datoriilor, care reprezintã drepturile 8. Impozit pe profit 1.000
asociatului retras, conform hotãrârii adunãrii generale a (441)
asociaþilor. Total activ 36.000 Total pasiv 36.000
- se determinã activul net pe baza bilanþului contabil
sau pe baza balanþei de verificare.
- se efectueazã partajul net al societãþii comerciale, în Activul net = Total activ - Datorii = 36.000 - (8.00 +
vederea stabilirii pãrþii ce se cuvine asociaþilor care se 2.000 + 4.000 + 1.000)
retrag, în funcþie de:

10
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
 Expert Contabil

Partea ce revine asociatului A în activul net: Operaþia 5

- plata impozitului pe dividende

Activ net Total Partea
asociatului 446(Alte impozite, = 5121(Conturi la 1.184,64
A:50% taxe ºi vãrsãm. bãnci în lei)
asimilate)
Capitalul social 6.000 0
Rezerve legale 1.200 600
Operaþia 6
Prime legate de capital 10.000 5.000
Rezultatul reportat 3.800 1.900 - depunerea de cãtre asociatul B a sumei reprezentând
capitalul social ce i-a fost cedat de cãtre asociatul A
Total 21.000 7.500
5121(Conturi la bãnci = 456(Dec. cu 3.000
Înregistrãrile contabile ocazionate de retragerea în lei) asociaþii privind
asociatului A sunt: capitalul)

Operaþia 1 Operaþia 7

- plata cãtre asociatul A a sumelor reprezentând activul

% = 456(Dec. cu 7.500
net diminuat cu impozitul pe profit ºi impozitul pe
asociaþii privind
1061(Rezerve legale) 600 dividende ºi a capitalului cesionat
capitalul)
104(Prime legate de 456(Dec. cu asociaþii = 5121(Conturi la 9.219,36
5.000
capital) privind capitalul) bãnci în lei)
117(Rezultatul reportãrii) 1.900
Excluderea asociaþilor
- înregistrarea activului net partajat
Societatea X are trei asociaþi A, B ºi C. Aportul celor
Operaþia 2 trei asociaþi la formarea capitalului social este de : 50%
asociatul A, 30% asociatul B ºi 20% asociatul C. Asociatul
- înregistrarea impozitului pe profit aferent rezervelor C este exclus din societatea X. În contractul de partaj s-a
legale = 600 x 0.16 prevãzut ca partea ce revine acestuia în capitalul social sã
fie cesionatã asociatului A.
456(Dec. cu asociaþii = 441(Impozitul 96 Bilanþul societãþii X, înainte de excluderea asociatului
privind capitalul) pe profit) C, se prezintã astfel:
ACTIV PASIV
1. Mijloace fixe (212 - 15.000 1. Capitalul 10.000
Operaþia 3
281)(24.000 - 9.000) subînscris vãrsat
(1012)
- plata impozitului pe profit 2. Mãrfuri (371) 3.000 2. Rezerve legale 2.000
(1061)
441(Impozitul pe profit) = 5121(Conturi la 96 3. Clienþi (411) 5.000 3. Alte rezerve 2.500
bãnci în lei) (1068)
4. Conturi la bãnci în 7.000 4. Prime legate de 1.000
lei (5121) capital (104)
Operaþia 4 5. Rezultatul 3.500
reportat (117)
- înregistrarea impozitului pe dividende aferent 6. Furnizori (401) 5.000
rezervelor legale nete, altor fonduri ºi rezultatului reportat
7. Impozit pe salarii 1.000
= (600 - 96 + 5.000 + 1.900) x 0.16 = 1.184,64
( 444)
8. Împrumut pe 3.000
456(Dec. cu asociaþii = 446(Alte 1.184,64 termen scurt (519)
privind capitalul) impozite, taxe ºi Total activ 28.000 Total pasiv 28.000
vãrsãm. asimilate)
Activul net=Total activ -Datorii = 28.000 (5.000 + 1.000
+ 3.000) = 19.000

11
mai, 2006, nr. 5 (9) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Partea ce revine asociatului C în activul net: Operaþia 4

Activ net Total Partea asociatului - înregistrarea impozitului pe profit aferent rezervelor
A:50% legale = 400 x 0.16 = 64
Capitalul social 10.000 0
456(Dec. cu asociaþii = 441(Impozitul 64
Rezerve legale 2.000 400
privind capitalul) pe profit)
Alte rezerve 2.500 500
Prime legate de capital 1.000 200 Operaþia 5
Rezultatul reportat 3.500 700
- plata impozitului pe profit
Total 19.000 1.800
Înregistrãrile contabile ocazionate de excluderea 441(Impozitul pe profit) = 5121(Conturi la 64
asociatului C sunt: bãnci în lei)

Operaþia 1 Operaþia 6

- depunerea de cãtre asociatul A a sumei reprezentând - înregistrarea impozitului pe dividende aferent

capitalul social ce i-a fost cedat rezervelor legale nete, altor rezerve, altor fonduri ºi
= 456(Dec. cu 2.000 rezultatului reportat = (400 - 64 + 500 + 200 + 700) x 0.16
5121(Conturi la bãnci
asociaþii privind = 277,76
în lei)
capitalul) 456(Dec. cu asociaþii = 446(Alte 277,76
privind capitalul) impozite, taxe ºi
Operaþia 2
vãrsãm. asimilate)
- plata de cãtre asociatul A a sumei reprezentând
capitalul cesionat Operaþia 7
456(Dec. cu asociaþii = 5121(Conturi la 2.000
privind capitalul) - plata impozitului pe dividende
bãnci în lei)
446(Alte impozite, = 5121(Conturi la 277,76
Operaþia 3 taxe ºi vãrsãm. bãnci în lei)
asimilate)
- înregistrarea activului net cuvenit asociatului C

% = 456(Dec. cu 1.800 Operaþia 8

asociaþii privind
1061(Rezerve legale) 400
capitalul) - plata de cãtre asociatul C a sumelor reprezentând
1068(Alte rezerve) 500 activul net diminuat cu impozitul pe profit ºi impozitul pe
dividende
104(Prime legate de 200 456(Dec. cu asociaþii = 5121(Conturi la 1.458,24
capital) privind capitalul) bãnci în lei)
117(Rezultatul reportãrii) 700 Andrei Dragomir - expert contabil

BREVETUL DE INVENÞIE (II)

- drepturile care decurg din înregistrarea unei cereri de
Transmiterea drepturilor care brevet de invenþie;
- drepturile nãscute din brevetul de invenþie
privesc brevetul de invenþie Aceste drepturi, pot fi transmise în tot sau în parte:
- prin cesiune, se înþelege cedarea numai a unora sau
Noþiuni generale tuturor drepturilor de care se bucurã titularul brevetului de
invenþie, unei terþe persoane. Despre cesiune dreptului de
Drepturile care privesc brevetul de invenþie sunt: autor am mai vorbit aºa cã facem trimitere la cele spuse
- dreptul la eliberarea brevetului de invenþie; la acestea;
- dreptul asupra brevetului de invenþie; - prin succesiune legalã ori testamentarã, se înþelege

12
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)

intrarea în drepturile titularului brevetului, a moºtenitorilor
acestuia dupã moartea sa;
- pe bazã de licenþã exclusivã, se înþelege transmiterea
drepturilor (în tot sau în parte) unei singure persoane
(fizice sau juridice), la cererea acesteia, aceastã persoanã
fiind singura care se bucurã de acele drepturi (prin licenþã
exclusivã);
- pe bazã de licenþã neexclusivã, se înþelege
transmiterea drepturilor (în tot sau în parte), mai multor
persoane (fizice sau juridice), la cererea acestora, a
aceloraºi drepturi ale titularului brevetului de invenþie, de
aceleaºi drepturi bucurându-se toate aceste persoane (ce
deþin licenþe neexclusive).
Transmiterea drepturilor pe bazã de licenþã obligatorie
Licenþa obligatorie este neexclusivã ºi este acordatã în
condiþii determinate în ceea ce priveºte durata, nivelul
redevenþelor ºi drepturile bãneºti cuvenite inventatorului.
Ea se va înregistra la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi
Mãrci ºi va produce efecte de la data înregistrãrii ei.
Dacã invenþia nu a fost aplicatã sau a fost insuficient
aplicatã pe teritoriul României, iar titularul brevetului nu
poate sã-ºi justifice inacþiunea ºi dacã nu s-a ajuns la o
înþelegere cu acesta privind transmiterea drepturilor, orice
persoanã interesatã poate face o cerere la Tribunalul
Municipiului Bucureºti prin care solicitã acordarea unei
licenþe obligatorii la expirarea unui termen de 4 ani de la
înregistrarea cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani
de la eliberarea brevetului, socotindu-se termenul care
expirã cel mai târziu.
Dacã se constatã cã nici beneficiarul licenþei nu
exploateazã invenþia în condiþiile stabilite, licenþa
obligatorie a acestuia poate fi retrasã de tribunal la
cererea titularului de brevet.
În unele situaþii de importanþã naþionalã (interes
naþional), de exemplu când interesele sãnãtãþii publice o
cer, brevetele eliberate care nu sunt exploatate sau sunt
insuficient exploatate ºi pentru care titularul nu îºi poate
justifica inacþiunea, pot fi supuse regimului de licenþã din
oficiu de cãtre Tribunalul municipiului Bucureºti la cererea
unei autoritãþi a statului interesatã, în exemplul de mai sus
o astfel de autoritate este Ministerul Sãnãtãþii.
Orice persoanã interesatã poate cere autoritãþii statului
(autoritatea care a fãcut cererea), o licenþã de exploatare
neexclusivã dupã publicarea hotãrârii tribunalului privind
trecerea în regim de licenþã din oficiu a invenþiei.
Astfel de licenþe de exploatare, acordate din oficiu se
gãsesc prevãzute în art. 50, 51 ºi 52 din Legea nr.
64/1991.
Transmiterea drepturilor care privesc brevetul de
invenþie, pot produce efecte faþã de terþi începând cu data
înregistrãrii la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.
Licenþele de exploatare prevãzute la art. 50, 51 ºi 52
nu sunt transmisibile, iar redevenþele cuvenite se stabilesc
pe bazã de contract între pãrþi sau, dupã caz de
divergenþã, pe cale judecãtoreascã de cãtre Tribunalul
municipiului Bucureºti.
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
Apãrarea drepturilor privind
invenþiile
Orice persoanã interesatã care constatã neîndeplinirea
a cel puþin una din condiþiile prevãzute la art. 7-11 din
Legea nr. 64/1991, în termen de 3 luni de la comunicarea
hotãrârii de acordare a brevetului de invenþie luatã în
cadrul Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, poate
contesta acea hotãrâre, la o comisie de reexaminare din
cadrul Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, a cãrei
competenþã este alta decât cea care a luat hotãrârea.
Persoana interesatã poate cere în scris, ºi motivat, la
Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, revocarea în tot sau
în parte a hotãrârii de acordare brevetului de invenþie, în
termen de 6 luni de la publicarea acestei hotãrâri.
În conformitae cu art. 58 din Legea nr. 64/1991 se
prevede cã, însuºirea fãrã drept, în orice mod, a calitãþii
de inventator constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu
închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendã de la
50.000 la 100.000, de asemenea se apãrã invenþia, de
contrafacere, prin art. 59 din aceeaºi lege, titularul
brevetului de invenþie putând fi despãgubit în cazul
prejudicierii sale prin acea contrafacere.
Se considerã a fi infracþiune ºi se pedepsesc conform
art. 60 din legea mai sus arãtatã, ºi divulgarea de cãtre
personalul Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci, sau de
cãtre persoanele care efectueazã lucrãri a unor date în
legãturã cu invenþiile, ori a datelor cuprinse în cererile de
brevet pânã la publicarea lor.
Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de
brevet sau cele cu privire la alte drepturi nãscute din
brevetul de invenþie inclusiv drepturile patrimoniale ale
inventatorului, din contractele de cesiune ºi licenþã, sau
cele referitoare la nerespectarea dispoziþiilor prevãzute la
art. 39 ºi 46 din Legea nr. 64/1991, sunt de competenþa
instanþelor judecãtoreºti ºi nu sunt supuse taxei de timbru.
Protecþia tranzitorie a brevetelor de
invenþie
Aspecte generale
Statul român recunoaºte o protecþie tranzitorie
titularilor de brevete, cu data de prioritate anterioarã datei
de 21 ianuarie 1991, dintr-un stat membru al Uniunii de la
Paris pentru protecþia proprietãþii industriale sau al
Organizaþiei Mondiale a Comerþului.
Potrivit art. 1 din Normele nr. 211/1998 acordarea
protecþiei tranzitorii titularilor de brevete de invenþie se
face în baza dispoziþiilor Legii nr. 93/1998 privind protecþia
tranzitorie a brevetelor de invenþie, cu respectarea
convenþiilor, tratatelor ºi acordurilor internaþionale la care
România este parte.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Dupã data de 21 ianuarie 1992, în baza Legii nr.
64/1991 privind brevetele de invenþie, solicitanþii,
persoane fizice sau juridice, au avut dreptul sã
înregistreze o cerere de brevet de invenþie având unul
dintre urmãtoarele obiecte: substanþe obþinute prin
metode nucleare, chimice, produse medicamentoase,
metode de diagnosticare ºi tratament medical,
dezinfectante, produse alimentare ºi condimente, precum
ºi soiuri noi de plante, tulpini de bacterii ºi ciuperci, noi
rase de animale ºi viermi de mãtase. Pentru aceste
obiecte conform Legii nr. 62/1974 privind invenþiile ºi
inovaþiile, se acorda brevet de invenþie numai
întreprinderilor de stat din România (aceastã lege a fost în
vigoare pânã la data de 21 ianuarie 1992).
Protecþia tranzitorie se acordã la cerere, ºi numai dacã
sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele condiþii:
1) invenþia face obiectul unui brevet de invenþie în
vigoare într-un stat membru al Uniunii de la Paris sau al
Organizaþiei Mondiale a Comerþului, cu data de prioritate
anterioarã datei de 21 ianuarie 1991;
2) obiectul invenþiei nu a fost brevetat în România ºi se
încadreazã în categoriile menþionate în art. 1 din Legea nr.
93/1998;
3) produsul care face obiectul brevetului de invenþie de
referinþã nu a fost comercializat în România anterior datei
de 31 decembrie 1993;
4) cererea pentru acordarea protecþiei tranzitorii a fost
depusã într-un termen de 6 luni de la data intrãrii în
vigoare a Legii 93/1998 (art. 3 din lege).
Protecþia tranzitorie va începe de la data depunerii
cererii la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci ºi
înceteazã la data expirãrii valabilitãþii brevetului de
invenþie, la data anulãrii acestuia sau la data decãderii din
drepturi a titularului de brevet, fãrã a putea depãºi 20 de
ani de la data depozitului reglementar în þara de origine
(art. 2 din lege).
Cererea de protecþie tranzitorie, precum ºi
corespondenþa referitoare la aceasta va fi redactatã în
limba românã, ºi se va depune la O.S.I.M. prin mandatar
autorizat, în caz contrar O.S.I.M. respinge cererea sau nu
ia în considerare corespondenþa ºi respinge cererea în
baza notificãrii comunicate solicitantului (art. 4 din
Normele nr. 211/1998).
Depunerea cererii se poate face direct la Registratura
O.S.I.M. care este deschisã publicului în fiecare zi
lucrãtoare sau prin poºtã, trimisã recomandat cu
confirmare de primire. În ambele cazuri O.S.I.M. confirmã
solicitantului primirea cererii ºi condiþiile în care a fost
primitã.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 93/1998 cererea de
protecþie tranzitorie va conþine:
a) solicitarea expresã a acordãrii protecþiei tranzitorii în
baza unui brevet de invenþie de referinþã;
b) numele sau denumirea, adresa/sediul social ºi
semnãtura titularului brevetului de invenþie de referinþã;
c) numãrul brevetului de invenþie de referinþã ºi titlul
14
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
invenþiei, perioada pentru care a fost eliberat ºi þara în
care a fost eliberat.
La cererea de protecþie tranzitorie se va anexa
urmãtoarele:
- un exemplar al brevetului de invenþie de referinþã;
- o traducere în limba romanã a brevetului de invenþie
de referinþã;
- dovada, din partea oficiului care a eliberat brevetul de
invenþie de referinþã, privind validitatea acestuia;
- declaraþia autenticã a titularului de brevet de invenþie
de referinþã cã produsul care face obiectul brevetului nu a
fost comercializat în România anterior datei de 31
decembrie 1993;
- procura mandatarului autorizat.
Actele prevãzute mai sus, care se vor anexa cererii,
vor fi depuse odatã cu cererea de protecþie tranzitorie sau
într-un termen de cel mult douã luni de la data acesteia.
Datele conþinute în cerere ºi în actele prevãzute în
anexa la cerere sunt confidenþiale pânã la publicarea
cererii.
În privinþa formei cererii de acordare a protecþiei
tranzitorii art. 11 din Normele nr. 211/1998 menþioneazã
faptul cã aceasta trebuie întocmitã pe un formular-tip,
imprimat sau dactilografiat, redactat în limba românã, a
cãrui formã este prescrisã de O.S.I.M.
Solicitantul sau mandatarul autorizat va completa toate
rubricile formularului de cerere-tip în mod clar ºi lizibil ºi va
semna cererea.
În cerere solicitantul trebuie sã declare dacã o cerere
de brevet de invenþie privind aceeaºi invenþie sau acelaºi
grup de invenþii a fost/nu a fost înregistratã pe cale
naþionalã sau dacã pentru aceastã cerere a fost deschisã
faza naþionalã în România, dacã persoana care a
înregistrat cererea în baza cãreia a fost creat primul
depozit reglementar este el sau o altã persoanã - în acest
ultim caz, trebuie date ºi numele sau denumirea,
domiciliul sau sediul social al acesteia -, precum ºi
inventatorii, prin indicarea numelui ºi a adresei fiecãruia
dintre ei;
Pentru depunerea cererii ºi reprezentarea solicitantului
în faþa O.S.I.M. în toate procedurile de cãtre un mandatar
autorizat, în cerere se vor trece datele de identificare ale
acestuia.
Dacã în brevetul de invenþie de referinþã existã una sau
mai multe prioritãþi recunoscute sau dacã în cererea de
brevet de invenþie în baza cãreia a fost eliberat acest
brevet nu a fost invocatã o prioritate sau a fost invocatã o
prioritate care nu a fost recunoscutã, solicitantul va indica
în cerere denumirea þãrii/þãrilor sau a administraþiei
interguvernamentale sau internaþionale în care a/au fost
creat/e primul/primele depozit/e reglementar/e,
data/datele ºi numãrul/numerele depozitului/depozitelor.
În cerere solicitantul va cere în mod expres efectuarea
procedurii de examinare, în vederea acordãrii protecþiei
tranzitorii, ºi eliberarea certificatului.
Potrivit art. 12 din Normele nr. 211/1998 revendicãrile
din brevetul de invenþie trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele cerinþe:

- sã defineascã în termeni tehnici obiectul pentru care
se solicitã protecþia ºi sã indice elementele tehnice ale
invenþiei;
- sã se bazeze în întregime pe descrierea invenþiei, în
limitele depozitului creat în þara de origine;
- sã conþinã un preambul care sã cuprindã titlul
invenþiei, elementele tehnice ale acesteia, care sunt
necesare pentru definirea obiectului invenþiei ºi care fac
parte din stadiul tehnicii, ºi o parte caracteristicã,
precedatã de expresia "caracterizat prin aceea cã", în
care se expun, în mod concis, elementele tehnice noi care
definesc invenþia, împreunã cu elementele tehnice
enunþate în preambul.
Fila conþinând desenul/desenele nu va depãºi formatul
A4 sau, în cazuri excepþionale, formatul A3, putând fi din
calc, carton sau alt suport, cu condiþia ca
desenul/desenele sã aibã contrastul necesar pentru
reproducerea prin metodele electrostatice.
Filele nu vor avea chenar sau alte linii care sã
delimiteze desenul/desenele.
Marginile minime libere ale filelor trebuie sã fie, pe
fiecare laturã, de 2,5 cm.
Cererea ºi fasciculul de brevet de invenþie se
întocmesc pe file separate, de format A4, ºi se depun la
O.S.I.M. în 3 exemplare:
Toate filele cererii, descrierii, revendicãrilor ºi
desenelor trebuie sã fie întocmite pe o singurã faþã a filei,
astfel încât sã poatã fi separate în vederea reproducerii
lor.
Descrierea ºi revendicãrile vor fi dactilografiate la 11/2
- 2 rânduri.
Nu se admit pe file ºtersãturi, corecturi, cuvinte scrise
deasupra sau rânduri intercalate.
Rezumatul va conþine maximum 150 de cuvinte,
trebuind sã indice domeniul tehnic cãruia ii aparþine
invenþia/grupul de invenþii ºi sã fie astfel redactat încât sã
se înþeleagã clar problema tehnicã ºi esenþa soluþiei date
de invenþie/invenþii, precum ºi domeniul de folosire a
invenþiei/grupului de invenþii, având doar rolul de a servi
ca mijloc de selecþie a informaþiilor tehnice pentru
specialiºti.
Mandatarul autorizat trebuie sã depunã procura în
original, semnatã de cãtre mandant, la data înregistrãrii
cererii sau în termen de douã luni de la aceastã datã. În
caz contrar, se va notifica solicitantului cã, în lipsa procurii
cererea se considerã abandonatã ºi se respinge.
O.S.I.M. poate cere solicitantului o traducere în limba
românã, conformã cu originalul, a restituie, iar O.S.I.M. pãstreazã un exemplar-martor.
certificatului/certificatelor de prioritate sau de garanþie sau
a primului depozit publicat, dacã o prioritate nu a fost
invocatã sau recunoscutã, dacã aceasta este necesarã
pentru stabilirea datei primului depozit reglementar ºi a
þãrii în care acesta a fost constituit. Atunci când se invocã
una sau mai multe prioritãþi ºi O.S.I.M. a solicitat
traducerea certificatului/certificatelor de prioritate sau de
garanþie sau a primului depozit publicat, solicitantul va
indica ºi pasajele din descriere, revendicarea /
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
revendicãrile ºi, dacã este cazul, desenul / desenele care
corespund fiecãrui act de prioritate sau fiecãrui depozit
reglementar pentru care nu a fost invocatã sau
recunoscutã o prioritate (art. 13 ºi 14 din Normele nr.
211/1998).
Pentru acordarea protecþiei tranzitorii în baza
brevetului de invenþie de referinþã trebuie sã fie
îndeplinite, cumulativ, condiþiile prevãzute la art. 3, 4 ºi art.
5 alin. (2) din Legea nr. 93/1998.
Obiectul/obiectele invenþiei/grupului de invenþii din
brevetul de invenþie de referinþã trebuie sã se regãseascã
între cele prevãzute la art. 1 din aceeaºi lege.
Pentru acordarea protecþiei tranzitorii în baza unui
brevet de invenþie de referinþã care are ca obiect o
invenþie care cuprinde o metodã de tratament, aceasta
trebuie sã fie definitã prin modalitãþile specifice de
intervenþie asupra organismelor vii: natura, mijloacele
utilizate - aparaturã, medicamente, agenþi fizici, chimici ºi
balneologici; dezinfectante etc.; parametrii tehnici doze,
intervale de timp, durate, temperaturi, concentraþii;
parametrii agenþilor fizici sau balneologici - calea de
acþiune sau de administrare. Simpla posologie a unui
medicament nu poate constitui obiectul unei revendicãri
de metodã într-un brevet de invenþie care conferã
protecþie tranzitorie titularului sãu.
În cazul în care un grup de invenþii, legate astfel între
ele încât sã formeze un singur concept inventiv general -
compus chimic ºi compoziþie chimicã medicamentoasã
folosind compusul chimic - formeazã obiectele unui brevet
de invenþie de referinþã, se admit în cadrul protecþiei
tranzitorii revendicãri de utilizare dependente de
revendicarea compoziþiei chimice (art. 9 ºi 10 din Normele
nr. 211/1998).
Cererile care îndeplinesc toate condiþiile menþionate
vor fi înregistrate în registru, înregistrarea fãcându-se în
ordinea numerelor ºi a datei depunerii lor la registraturã.
Numãrul din registru ºi data înregistrãrii se înscriu pe
cerere ºi pe plicul poºtal, dacã cererea a fost transmisã
prin poºtã, precum ºi pe exemplarul brevetului de invenþie
de referinþã ºi respectiv, pe fascicolul brevetului de
invenþie de referinþã tradus în limba românã.
Acest numãr este numãrul cererii ºi va fi folosit în toate
notificãrile sau în orice altã corespondenþã.
În cazul în care nu sunt îndeplinite cumulativ condiþiile
prevãzute la art. 8 alin. (2) din Normele nr. 211/1998,
cererile se primesc ºi se înregistreazã la registraturã, dar
nu se înregistreazã în registru ºi documentaþia se
Exemplarul-martor se pãstreazã în regim confidenþial ºi
poate fi consultat de cãtre solicitant sau de cãtre
mandatarul autorizat în baza procurii speciale scrise sub
semnãturã privatã ºi depuse în original la O.S.I.M.
Dupã înregistrarea cererii de protecþie tranzitorie,
O.S.I.M. va trece la examinarea preliminarã a cererii ºi
examinarea cu privire la îndeplinirea condiþiilor de fond
pentru acordarea protecþiei tranzitorii.
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Examinarea condiþiilor de formã ale cererii
În conformitate cu art. 15 din Normele nr. 211/1998,
Examinatorul din cadrul Serviciului examinare invenþii va
supune cererea unei examinãri cu privire la condiþiile de
formã pentru constituirea depozitului ºi legalitatea
protecþiei tranzitorii solicitate, analizând îndeplinirea
condiþiilor prescrise pentru cerere, prevãzute la art. 8 alin.
(2) din norme, ºi verificã dacã þara de origine este membrã
a Uniunii pentru Protecþia Proprietãþii Industriale de la
Paris sau a Organizaþiei Mondiale a Comerþului, forma de
prezentare ºi conþinutul actelor care trebuie anexate la
cerere ºi care sunt prevãzute la art. 4 alin. (2) din Legea
nr. 93/1998 sau cele care confirmã prioritatea
convenþionalã anterioarã datei de 21 ianuarie 1991
conform art. 3 lit. a) din aceeaºi lege, sau constatã lipsa
unuia sau a mai multora din urmãtoarele acte:
- un exemplar al brevetului de invenþie de referinþã;
- fasciculul de brevet de invenþie;
- dovada privind validitatea brevetului de invenþie de
referinþã;
- declaraþia autenticã;
- procura mandatarului autorizat;
- dovada de platã a taxelor de înregistrare, de
depunere ulterioarã a fasciculului de brevet de invenþie,
dacã fasciculul de brevet de invenþie se depune ulterior
înregistrãrii cererii de examinare a cererii ºi, dacã este
cazul, pentru pagini ºi revendicãri suplimentare ºi,
respectiv, a taxelor de eliberare a certificatului ºi de
menþinere în vigoare pentru anul/anii de protecþie a
brevetului de invenþie în þara de origine, în cursul cãruia
este înregistratã cererea ºi în care este eliberat
certificatul.
Dacã solicitantul cererii este o altã persoanã decât
titularul brevetului de invenþie de referinþã sau dacã are o
altã adresã ori un alt sediu social decât cea/cel
trecutã/trecut în acest brevet, acesta va prezenta, dupã
caz, o copie de pe actul prin care a intrat în posesia
dreptului la brevet de invenþie sau o copie de pe actul care
atestã schimbarea adresei sau a sediului social.
Dacã invenþia din brevetul de invenþie de referinþã are
ca obiect un nou microorganism, trebuie depus la
O.S.I.M., în termen de douã luni de la data înregistrãrii
cererii, un act care atestã constituirea depozitului
microorganismului într-o colecþie naþionalã sau
internaþionalã, oficial recunoscutã, din care sã reiasã:
- denumirea ºi adresa colecþiei naþionale sau
internaþionale oficial recunoscute, la care s-a fãcut
depozitul microorganismului;
- data depunerii microorganismului în colecþia
naþionalã sau internaþionalã, oficial recunoscutã;
- denumirea microorganismului;
- numãrul depozitului microorganismului;
- caracteristicile morfologice, taxonomice ºi biochimice
ale microorganismului înregistrat.
În condiþiile în care actele prevãzute la art. 15 alin. (1)-
(3) din Normele nr. 211/1998 nu au fost depuse o datã cu
16
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
cererea, acestea pot fi depuse în termen de douã luni de
la data înregistrãrii cererii.
Taxele care nu au fost achitate o datã cu înregistrarea
cererii pot fi plãtite în termen de douã luni de la data
înregistrãrii acesteia, cu excepþia taxelor de menþinere în
vigoare a brevetului de invenþie.
Potrivit art. 16 din Normele nr. 211/1998 dacã în urma
analizei cererii ºi a actelor anexate O.S.I.M. constatã
nereguli privind îndeplinirea condiþiilor prevãzute de, lege
ºi de prezentele norme, acestea se comunicã printr-o
notificare solicitantului, acordându-i-se un termen de
rãspuns.
Pentru nedepunerea unuia sau a mai multor acte dintre
cele prevãzute la art. 15 alin. (1)-(4) din aceleaºi norme în
termenul prevãzut ºi/sau pentru neachitarea taxei de
depunere ulterioarã a fasciculului de brevet de invenþie în
termen de douã luni sau a celei pentru pagini ºi
revendicãri suplimentare, O.S.I.M. hotãrãºte respingerea
cererii.
În cazul în care titlul grupului de invenþii ºi revendicãrile
din brevetul de invenþie de referinþã se referã ºi la alte
obiecte decât cele cuprinse în art. 1 din Legea nr.
93/1998, O.S.I.M. comunicã solicitantului, printr-o
notificare, acest lucru ºi îi cere reformularea titlului ºi
menþinerea sau reformularea numai a acelor revendicãri
care se referã la obiectele prevãzute la art. 1 din aceeaºi
lege ºi care respectã prevederile art. 10 alin. (2) ºi (3) din
Normele nr. 211/1998 ºi care îºi vor pãstra acelaºi numãr
cu cel din brevetul de invenþie de referinþã, iar pentru
celelalte revendicãri se va menþine numai spaþiul alocat
tipãririi lor ºi numãrul lor din acest brevet.
În cazul nedepunerii de cãtre solicitant, în cuprinsul
termenului dat, a acordului sãu cu referire la cele notificate
privind prevederile aliniatului de mai sus ºi a reformulãrii
fasciculului de brevet de invenþie la O.S.I.M., în condiþiile
în care au fost achitate taxele de înregistrare ºi de
examinare, se va/vor examina numai
revendicarea/revendicãrile al/ale cãrei/cãror obiect/e se
încadreazã în prevederile art. 1 din Legea nr. 93/1998 ºi
corespund prevederilor art. 10 alin. (2) ºi (3) din Normele
nr. 211/1998 ºi se, va modifica în mod corespunzãtor ºi
titlul, iar celelalte revendicãri sunt respinse motivat în
cadrul examinãrii.
Dupã depunerea tuturor actelor prevãzute la art. 15
alin. (1)-(4), din Normele nr. 211/1998, Serviciul
examinare invenþii examineazã, în ordinea numãrului ºi a
datei de înregistrare a cererilor, condiþiile de acordare a
protecþiei tranzitorii, respectiv:
- dacã invenþia/invenþiile face/fac obiectul/obiectele
unui brevet de invenþie cu data de prioritate anterioarã
datei de 21 ianuarie 1991;
- dacã data depozitului reglementar creat prin
depunerea cererii de brevet de invenþie în baza cãreia a
fost eliberat brevetul de invenþie de referinþã este
anterioarã datei de 21 ianuarie 1992;
- dacã obiectul/obiectele invenþiei/invenþiilor din
brevetul de invenþie de referinþã se încadreazã în
categoria celor prevãzute la art. 1 din Legea nr. 93/1998;

- dacã solicitantul cererii de brevet de invenþie în baza
cãreia a fost eliberat brevetul de invenþie de referinþã ºi
titularul acestuia sunt resortisanþi ai unui stat membru ai
Uniunii pentru Protecþia Proprietãþii industriale de la Paris
sau ai unui stat membru al Organizaþiei Mondiale a
Comerþului;
- dacã validitatea brevetului de invenþie este doveditã;
- cererea este depusã înãuntrul termenului 6 luni de la
intrarea în vigoare a legii;
- dacã titularului nu i s-a acordat brevet de invenþie
pentru aceeaºi/acelaºi invenþie/grup de invenþii în
România sau dacã acesta sau o altã persoanã nu a
înregistrat în România o cerere de brevet de invenþie, cu
sau fãrã invocarea prioritãþii din data primului depozit
reglementar din þara de origine, care a fost respinsã pe
baza neîndeplinirii cel puþin a unuia dintre criteriile de
brevetare;
- dacã obiectul/obiectele invenþiei/grupului de invenþii
nu a/au fost comercializat/e pe teritoriul României înainte
de 31 decembrie 1993;
- dacã sunt achitate taxele;
- dacã traducerea în limba românã a fasciculului de
brevet de invenþie este conformã cu originalul;
- dacã sunt îndeplinite condiþiile de formã a prezentãrii
descrierii, revendicãrilor ºi desenelor;
- dacã sunt îndeplinite condiþiile prescrise pentru
existenþa revendicãrilor ºi desenelor;
- dacã a/au fost sau nu depusã/e copie/i de pe primul
depozit publicat, de pe certificatul/certificatele de prioritate
sau de pe cel de garanþie;
- dacã existã declaraþia în nume propriu a titularului,
din care sã reiasã cã el sau o altã persoanã al cãrei
succesor în drepturi este a înregistrat sau nu o cerere de
brevet de invenþie privind aceeaºi invenþie sau acelaºi
grup de invenþii pe cale naþionalã sau dacã pentru aceastã
cerere a fost/nu a fost deschisã faza naþionalã în
România;
- dacã în cazul unui brevet de invenþie de referinþã în
care obiectul îl formeazã un microorganism s-a depus, în
termen de douã luni de la înregistrarea cererii, actul care
atestã constituirea depozitului microorganismului într-o
colecþie naþionalã sau internaþionalã oficial recunoscutã;
- dacã a fost depus actul din care sã reiasã cã
solicitantul, altul decât titularul brevetului de invenþie de
referinþã, a intrat în posesia dreptului la brevet.
Pentru orice lipsã constatatã în raport cu prevederile
art. 17 din Normele nr. 211/1998, O.S.I.M. notificã, pentru
a da posibilitate solicitantului sã depunã în termenul legal
actele ºi dovezile care sã ateste îndeplinirea acestor
cerinþe.
În cadrul acestei notificãri sau printr-o altã notificare
O.S.I.M. poate cere solicitantului orice alte lãmuriri sau
documente care se referã la actele ºi dovezile prevãzute
la art. 15 alin. (1)-(4) din Normele nr. 211/1998, necesare
pentru desfãºurarea procedurii de examinare a cererii,
cum ar fi actul de testare ºi verificare a soiului sau a rasei
în România ºi de înregistrare a soiului sau a rasei în urma
testãrii ºi verificãrii sale în þara de origine.
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
În cazul în care taxa de completare a cererii prin
depunerea în maximum douã luni de la înregistrarea
cererii a traducerii în limba românã a fasciculului de brevet
de invenþie ºi taxa de examinare a cererii nu au fost
achitate în contul O.S.I.M. în termen, cererea se
considerã abandonatã ºi O.S.I.M. hotãrãºte respingerea
acesteia.
Dacã taxele de înregistrare ºi de examinare au fost
achitate în cuantumurile ºi pânã la data prevãzute de
Normele nr. 211/1998 ºi de Legea nr. 93/1998 ºi în cadrul
procedurii de examinare se constatã cã cel puþin una
dintre urmãtoarele cerinþe nu este îndeplinitã:
- data de prioritate din brevetul de invenþie de referinþã
este anterioarã datei de 21 ianuarie 1991;
- data depozitului reglementar creat prin depunerea
cererii de brevet de invenþie de referinþã este anterioarã
datei de 21 ianuarie 1992;
- obiectul/obiectele invenþiei/invenþiilor din brevetul de
invenþie de referinþã se încadreazã total sau parþial în
prevederile art. 1 din lege;
- solicitantul cererii de brevet de invenþie, în baza
cãruia a fost eliberat brevetul de invenþie de referinþã, ºi
titularul acestuia sunt resortisanþi ai unui stat membru al
Uniunii pentru Protecþia Proprietãþii Industriale de la Paris
sau ai unui stat meMbru al Organizaþiei Mondiale a
Comerþului;
- brevetul de invenþie de referinþã este valid;
- cererea este depusã înãuntrul termenului de 6 luni de
la intrarea în vigoare a legii;
- existã declaraþia cã obiectul/obiectele
invenþiei/grupului de invenþii nu a/au fost comercializat/e
pe teritoriul României înainte de data de 31 decembrie
1993;
- a fost depus actul care atestã constituirea depozitului
microorganismului într-o colecþie naþionalã sau
internaþionalã oficial recunoscutã;
- a fost depus actul din care sã reiasã cã solicitantul,
altul decât titularul brevetului de invenþie de referinþã, a
intrat legal în posesia dreptului la brevet;
- traducerea în limba românã a fasciculului de brevet
de invenþie este conformã cu originalul;
- actul de testare ºi verificare a soiului sau a rasei în
România ºi de înregistrare a soiului sau a rasei în urma
testãrii ºi verificãrii sale în þara de origine, O.S.I.M., în
cadrul Serviciului examinare invenþii II, comunicã printr-o
notificare acest lucru solicitantului ºi dacã prin dovezile
trimise nu se modificã situaþia sau rãspunsul nu este primit
în termenul stabilit, se ia hotãrârea de respingere a cererii
în termen de maximum 3 luni de la data înregistrãrii ei.
Examinarea cu privire la îndeplinirea condiþiilor de fond
Potrivit art. 22 din Normele nr. 211/1998 stadiul tehnicii
faþã de care este comparatã invenþia pentru stabilirea
noutãþii cuprinde cunoºtinþele accesibile publicului,
oriunde în lume, înainte de data depozitului reglementãrii
sau a prioritãþii recunoscute, cu condiþia ca data punerii la
dispoziþia publicului sã fie identificabilã.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Fac parte din stadiul tehnicii pentru stabilirea noutãþii
conþinutul cererilor de brevet de invenþie, astfel cum au
fost ele depuse la O.S.I.M., care au o datã de depozit
reglementar sau de prioritate anterioarã ºi care au devenit
publice înainte sau dupã data de înregistrare a cererii.
Dacã o cerere a fost retrasã, abandonatã sau respinsã
înainte de publicarea ei, aceasta nu este consideratã ca
fãcând parte din stadiul tehnicii.
Dacã pentru o cerere de brevet de invenþie care
aparþine solicitantului sau la care acesta este succesor în
drepturi ºi care cuprinde aceeaºi/acelaºi invenþie/grup de
invenþii ca ºi cea/cel din brevetul de invenþie de referinþã
O.S.I.M. a luat o hotãrâre de respingere pentru
neîndeplinirea cumulativã a condiþiilor de brevetare,
titularului brevetului de invenþie de referinþã nu i se
recunoaºte o protecþie tranzitorie conform prevederilor art.
1 din Legea nr. 93/1998.
Noutatea unei invenþii din brevetul de invenþie de
referinþã se stabileºte în raport cu conþinutul revendicãrilor
ºi cu cel al domeniului de aplicare precizat în descriere
numai pentru obiectul/obiectele prevãzute la art. 1 din
Legea nr. 93/1998.
Sunt considerate materiale pertinente acele materiale
din stadiul tehnicii al cãror conþinut acoperã întinderea
protecþiei cerute de solicitant prin revendicãrile cuprinse în
brevetul de invenþie de referinþã.
Activitatea inventivã se apreciazã în raport cu
revendicãrile ºi cu problema tehnicã pe care o rezolvã
invenþia/grupul de invenþii din brevetul de invenþie de
referinþã, al cãrui/cãror obiect/e se încadreazã în
prevederile art. 1 din Legea nr. 93/1998.
Pentru ca invenþia/grupul de invenþii din brevetul de
invenþie de referinþã, al cãrei/cãror obiect/e se încadreazã
în prevederile art. 1 din Legea nr. 93/1998, sã poatã avea
aplicare industrialã, din descriere trebuie sã reiasã cã
obiectul/obiectele poate/pot fi folosit/e cel puþin într-un
domeniu de activitate din industrie, din agriculturã sau din
orice altã activitate ºi poate/pot fi reprodus/e cu aceleaºi
caracteristici ori de câte ori este necesar.
Titularul unui brevet de invenþie de referinþã care în
þara de origine este dependent de un brevet de invenþie
poate cere acordarea protecþiei tranzitorii, iar O.S.I.M.
poate. sã ia o hotãrâre de admitere a acordãrii protecþiei
tranzitorii în baza acestuia, numai dacã în România, la
data înregistrãrii cererii, existã în vigoare un brevet de
invenþie la care se face referire; în caz contrar, O.S.I.M.
înregistreazã cererea în registru ºi procedeazã la
publicarea ei, dacã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute la
art. 21 alin. (1) din Normele nr. 211/1998.
Pentru neîndeplinirea condiþiilor prevãzute la art. 24-27
din Normele nr. 211/1998, O.S.I.M. notificã solicitantului ºi,
dacã este cazul, îi trimite acestuia, în copie,
materialul/materialele pertinent/e, indicând ºi termenul de
rãspuns.
O.S.I.M. nu poate lua hotãrâri înainte de expirarea
termenului acordat solicitantului pentru rãspuns.
Dacã în termenul fixat solicitantul nu rãspunde ºi nici
nu a cerut o prelungire a termenului de rãspuns, O.S.I.M.
18
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
ia hotãrârea de respingere în baza neîndeplinirii oricãreia
dintre condiþiile prevãzute la art. 24-27 din Normele nr.
211/1998.
În cazul în care solicitantul trimite la O.S.I.M., în termen
de maximum douã luni de la înregistrarea cererii; o nouã
formã a fasciculului de brevet de invenþie din care sunt
eliminate referirile la un alt brevet de invenþie din þara de
origine, cererea înregistratã va fi supusã procedurii de
examinare, cu condiþia îndeplinirii prevederilor legii ºi
prezentelor norme.
Ca urmare a examinãrii cererii în conformitate cu
prevederile Legii nr. 93/1998 ºi ale Normelor nr. 211/1998,
examinatorul de stat din cadrul Serviciului examinare
invenþii întocmeºte raportul de examinare ºi în baza lui ia:
- fie o hotãrâre de admitere a cererii numai în baza
revendicãrii/revendicãrilor care are/au ca obiect unul
dintre cele prevãzute la art. 1 din lege, iar pentru alt/e
obiect/e cuprins/e în altã/e revendicare/revendicãri din
acelaºi brevet de invenþie de referinþã se ia hotãrârea de
respingere a acordãrii protecþiei tranzitorii. În acest caz se
hotãrãºte modificarea titlului grupului de invenþii ºi care
dintre revendicãrile din brevetul de invenþie de referinþã
vor fi publicate sub forma fasciculului de brevet de
invenþie, precum ºi înregistrarea titlului ºi a numerelor
acestor revendicãri din brevetul de invenþie de referinþã în
registru, în anexa la Registrul naþional al brevetelor de
invenþie ºi în certificat;
- fie o hotãrâre de respingere a cererii pentru
neîndeplinirea condiþiilor prevãzute la art. 24-27 din
norme;
- fie ia act de retragere a cererii.
În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 93/1998, dupã
înregistrarea cererii de protecþie tranzitorie, ºi examinarea
îndeplinirii tuturor condiþiilor legale, în termen de 3 luni de
la data depunerii cererii, O.S.I.M., va publica în Buletinul
Oficial de Proprietate Industrialã protecþia tranzitorie
acordatã, pe care o înregistreazã în anexa la Registrul
naþional al brevetelor de invenþie, ºi elibereazã certificatul
de protecþie tranzitorie, însoþit de traducerea în limba
românã a brevetului de invenþie.
Certificatul va conþine titlul brevetului de invenþie,
numele/denumirea titularului/titularilor, numãrul naþional al
brevetului de invenþie ºi numãrul brevetului de invenþie de
referinþã, denumirea þãrii în care brevetul de invenþie de
referinþã este valid, perioada de protecþie tranzitorie ºi
data depozitului reglementar.
Certificatul de protecþie tranzitorie se elibereazã de
cãtre directorul general al O.S.I.M. în temeiul hotãrârii de
acordare a acestuia.
Taxele pentru procedurile prevãzute mai sus se plãtesc
în termen de cel mult douã luni de la data depunerii cererii
de protecþie tranzitorie.
În temeiul art. 47 din Legea nr. 64/1991 privind
brevetele de invenþie, al art. 1 din O.G. nr. 41/1998 privind
taxele în domeniul proprietãþii industriale ºi regimul de
utilizare a acestora al art. 5 alin. 2 ºi art. 7 din Legea nr.
93/1998, pentru procedurile privind acordarea protecþiei
tranzitorii se datoreazã taxele prevãzute în art. 34 din

Normele nr. 211/1998.
Hotãrârile Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci
privind cererile de protecþie tranzitorie pot fi contestate la
Comisia de reexaminare, în termen de 30 de zile de la
comunicare, în cazul respingerii, sau de la publicare, în
cazul admiterii cererilor.
Hotãrârile Comisiei de reexaminare pot fi atacate cu
apel la Tribunalul Bucureºti, în termen de 30 de zile de la
comunicare.
Anularea certificatului de protecþie tranzitorie pentru
neîndeplinirea condiþiilor prevãzute în Legea nr. 93/1998
INDEMNIZAÞIA DE MATERNITATE
Aspecte generale
oncediul de maternitate se poate întinde pe o
C perioadã de 126 de zile calendaristice, ºi poate fi
acordat înainte ºi dupã naºtere, indiferent dacã copilul se
naºte viu sau nu (art. 118 din Legea nr. 19/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare).
a) concediul de maternitate dinainte de naºtere se
acordã pe o perioadã de 63 de zile ºi poartã denumirea de
concediu prenatal;
b) concediul de maternitate acordat dupã naºterea
copilului, pe o perioadã de 63 de zile, poartã denumirea
de concediu postnatal.
Ultimele reglementãri privind protecþia maternitãþii la
locurile de muncã prevãd faptul cã durata concediului de
maternitate postnatal nu poate fi mai micã de 42 de zile
(art. 2 lit. g) din O.U.G. nr. 96/2003, modificatã ºi
completatã).
Frecvent se face confunzia între concediul ºi
indemnizaþia de maternitate ºi concediul ºi indemnizaþia
pentru creºterea copilului. Pentru e evita asemnea
confuzii trebuie avut în vedere:
- concediul de maternitate este în fond un concediu
medical, care se acordã în considerarea stãrii de
graviditate ºi a lãuziei femeii ºi urmeazã în mare parte
regulile referitoare la concediile medicale necesitând
eliberarea certificatului medical.
- concediul de maternitate are caracterul unui concediu
medical ºi se acordã de medicul de specialitate obstetricã-
ginecologie care supravegheazã sarcina, respectiv de
cãtre medicul de specialitate obstetricã-ginecologie al
unitãþii sanitare unde s-a produs naºterea, de medicul
care a asistat naºterea sau de medicul de familie pentru
lãuzie.
- concediul pentru creºterea copilului se acordã la
solicitarea unuia dintre pãrinþi, fiind necesarã ºi suficientã
cererea acestuia ºi dovada cã celãlalt pãrinte nu
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
se poate cere în tot cursul duratei de protecþie ºi se judecã
de cãtre Tribunalul Bucureºti (art. 6 din aceeaºi lege).
Pentru procedurile, drepturile conferite prin protecþia
tranzitorie, transmiterea, apãrarea ºi menþinerea în
vigoare a acestora se aplicã prevederile Legii nr. 64/1991
privind brevetele de invenþie, publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991, cu
excepþia termenelor pentru procedurile menþionate la art.
5, care sunt cele prevãzute în Legea nr. 93/1998.
Anca Buga - director economic
beneficiazã de acest drept.
- concediul de maternitate se acordã femeilor care au
cel puþin 6 luni de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat în
ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical
de sarcinã /lãuzie.
- concediul pentru creºterea copilului necesitã un
stagiu de cotizare de cel puþin 10 luni în ultimele 12 luni
anterioare naºterii copilului.
- titularul concediului de maternitate este numai femeia
însãrcinatã sau lãuza, pe când concediul pentru creºterea
copilului se acordã oricãruia dintre pãrinþi, la cererea
expresã a acestora.
- durata concediului de maternitate este de cel mult
126 de zile, pe când concediul pentru creºterea copilului
se acordã pe o duratã variabilã reprezentînd, de regulã,
perioada cuprinsã între a 43-a zi dupã naºterea copilului
ºi data la care copilul împlineºte vârsta de 2 ani. Durata de
acordare a concediului pentru creºterea copilului variazã
în funcþie de momentul epuizãrii concediului de
maternitate, respectiv de cererea asiguratului,
Cu siguranþã acesta este elementul determinant în
calculul pe care asiguraþii ºi-l fac în legãturã cu
oportunitatea acordãrii unuia dintre cele douã concedii.
Astfel, asiguratele cu un cuantum mare al salariilor,
preferã concediile de maternitate maxime (126 de zile)
întrucât în acesta perioadã ele beneficiazã de 85% din
media veniturilor din ultimele 6 luni de stagiu de cotizare.
Asiguraþii a cãror salarizare este mai slabã preferã sã
solicite concediul pentru creºterea copilului încã din a 43-
a zi dupã naºterea copilului pentru a beneficia de o
indemnizaþie de 85% din valoarea salariului mediu brut pe
economie.
Concediul paternal este reglementat de Legea nr.
210/1999 sub forma unui drept al tatãlui de a participa
efectiv la îngrijirea noului nãscut. Analiza condiþiilor de
acordare a acestuia revine în totalitate angajatorului care
nu mai este þinut de obligaþia de a întocmi documentaþia
stufoasã ocazionatã de acordarea drepturilor de asigurãri
sociale prevãzute de Legea nr. 19/2000. Vom analiza în
continuare diferenþele dintre cele douã tipuri de concedii.
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Concediul de maternitate este un concediu medical
care are la bazã existenþa unui certificat medical emis de
medicul de specialitate, pe când concediul paternal se
acordã la cerere.
Concediul de maternitate se acordã numai asiguratei
însãrcinate sau lãuze, pe când concediul paternal se
acordã numai tatãlui noului nãscut.
în timp ce concediul ºi indemnizaþia de maternitate
sunt drepturi de asigurãri sociale condiþionate de
realizarea unui stagiu de cotizare de cel puþin 6 luni în
ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu
medical, pentru acordarea concediului paternal este
necesar ca tatãl sã aibã calitatea de asigurat în sistemul
public de pensii indiferent de data la care a devenit
contribuabil.
Durata concediului de maternitate este de cel mult 126
de zile, în timp ce tatãl poate solicita concediu paternal în
primele 8 sãptãmâni de la naºterea copilului pentru o
perioadã de 5 zile lucrãtoare, iar în situaþia în care a urmat
un curs de puericultura perioada iniþialã poate fi prelungitã
cu încã 10 zile.
Indemnizaþia de maternitate este de 85% din media
veniturilor pentru care s-a datorat contribuþia la bugetul
asigurãrilor sociale de stat .în cele 6 luni de stagiu de
cotizare cerute pentru acordarea dreptului. Sursa
acordãrii acestei indemnizaþii este bugetul asigurãrilor
sociale de stat.
Indemnizaþia aferentã concediului paternal se
stabileºte în funcþie de salariul de bazã ºi sporul de
vechime al tatãlui, fiind suportatã de cãtre angajator din
fondul de salarii.
ATENÞIE!
În situaþia în care la naºtere sau imediat dupã naºtere
a survenit decesul mamei, iar certificatul de concediu
medical pentru lãuzie nu a fost eliberat, tatãl beneficiazã
de restul concediului neefectuat de mamã.
Concediul de maternitate reprezintã unul din cazurile
de suspendare a contractului individual de muncã ºi are
ca efecte întreruperea prestãrii activitãþii salariatului ºi a
plãþii drepturilor de naturã salarialã de cãtre angajator (art.
49 alin. (2) din Codul muncii).
Concediul paternal reprezintã însã un caz de
suspendare a contractului de muncã din iniþiativa
salariatului, acordându-se la cererea tatãlui.
în cazul morþii mamei la naºtere sau în perioada de
lãuzie, tatãl poate opta pentru acordarea unuia din
drepturi:
Concediul medical de maternitate suspendã de drept
contractul de muncã, adicã întrerupe temporar ºi
independent de voinþa pãrþilor, prestarea activitãþii ºi plata
salariului (art. 50 lit. a) din Codul muncii).
20
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
Beneficiarii indemnizaþiei de
maternitate
Beneficiazã de acest drept de asigurãri sociale
urmãtoarele categorii de asiguraþi:
- salariatele încadrate cu contract individual de muncã
sau funcþionari publici; :
- persoanele care beneficiazã de indemnizaþie de
ºomaj
Având calitatea de asiguraþi în sistemul public de
pensii, ºomerii pot beneficia de drepturile de asigurãri
sociale prevãzute de Legea nr. 19/2000. De aceea, la
intervenirea stãrii de graviditate sau de lãuzie în timpul
perioadei de acordare a indemnizaþiei de ºomaj se va
acorda cu prioritate concediul ºi indemnizaþia de
maternitate, ceea ce determinã suspendarea plaþii
indemnizaþiei de ºomaj. Acordarea concediului ºi
indemnizaþiei de maternitate pentru persoana ºomerã se
va face numai dacã sunt îndeplinite condiþiile cerute de
Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
- femeile care au încetat plata contribuþiei de asigurãri
sociale
ATENÞIE!
Femeile care pierd calitatea de asigurat ºi nu mai
plãtesc contribuþia la bugetul asigurãrilor sociale de stat
beneficiazã de indemnizaþia de maternitate dacã nasc în
termen de 9 luni de la data pierderii calitãþii de asigurat
(art. 118 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare).
- alþi asiguraþi obligatoriu care realizeazã anual venituri
la nivelul a cel puþin 3 salarii medii brute pe economie;
- asiguraþii facultativ în baza contractului de asigurare
cu casa de pensii.
Condiþii de acordare
Perioada de acordare
Concediul de maternitate poate fi acordat înainte sau
dupã naºtere, pe o perioadã de cel mult 126 de zile,
întrucât perioada de prenatal poate fi compensatã în parte
cu cea de postnatal, în funcþie de opþiunea persoanei sau
de recomandarea medicului.
Femeia gravidã poate beneficia de 63 de zile de
concediu medical prenatal înainte de data previzibilã a
naºterii, dar nu mai devreme de a 84-a zi anterioarã
acestei date.
ATENÞIE!
Concediul medical prenatal se acordã, în exclusivitate,
pentru sarcinã, ºi nu pentru afecþiuni ce pot interveni pe

parcursul sarcinii, fãrã legãturã cu sarcina.
Cu atât mai' mult, dacã se constatã o sarcinã dificilã,
este posibil ca, indiferent de opþiunea mamei, sã se
acorde concediul prenatal cu o întindere mai mare de 63
de zile.
În ipoteza existenþei unei stãri precare a sãnãtãþii
salariatei în perioada sarcinii, în afara acordãrii
concediului prenatal, medicul are urmãtoarele posibilitãþi:
- în cazul problemelor de sãnãtate independente de
sarcinã
Dacã a intervenit starea de boalã a gravidei înainte de
a intra în concediul de maternitate, medicul poate elibera
un certificat medical privind starea de incapacitate de
muncã, ce dã dreptul la un concediu medical obiºnuit,
care urmeazã regulile acestui tip de concediu. Acest
concediu nu este un concediu de maternitate prenatal.
- în cazul existenþei unor neconcordanþe între specificul
sarcinii ºi posibilitãþile angajatorului de a asigura o bunã
protecþie a salariatei gravide la locul de muncã
Salariata gravidã are obligaþia de a comunica în scris
starea sa de graviditate, în conformitate cu dispoziþiile
O.U.G. nr. 96/2003, modificatã ºi completatã. Angajatorul
evalueazã împreunã cu medicul de medicinã a muncii
riscurile la care este supusã salariata la locul de muncã,
întocmind un raport de evaluare. Raportul de evaluare
conþine detalii privind riscurile specifice locului de muncã
al salariatei în cauzã ºi mãsurile suplimentare de protecþie
pe care trebuie sã le respecte aceasta.
Dacã angajatorul nu a putut dispune modificarea
condiþiilor de muncã, respectiv programul de lucru al
acesteia, din motive obiective, salariata poate solicita
concediul de risc maternal, de cel mult 120 de zile
calendaristice, în funcþie de recomandarea medicului ºi de
justificarea angajatorului.
În acest caz nu ne aflãm în prezenþa unui concediu de
maternitate, ci a concediului de risc maternal care se
acordã la cererea salariatei, pe baza recomandãrii
medicului care supravegheazã sarcina.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiazã, la
cerere, de concediu pentru sarcinã, începând cu luna a 6-
a de sarcinã, dacã solicitanta prezintã certificatul de
persoanã cu handicap.
Durata concediului de lãuzie este de 63 de zile,
conform art. 119 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, modificatã
ºi completatã.
Prevederile O.U.G. nr. 96/2003 îl obligã pe angajator
sã nu permitã revenirea la locul de muncã a femeii care a
nãscut mai devreme de 42 de zile dupã naºterea copilului.
De aceea, medicul care a asistat la naºtere sau medicul
de familie va acorda cel puþin 42 de zile de concediu de
lãuzie.
Dacã durata concediului prenatal este mai mare de 84
de zile, ca urmare a compensãrii cu concediul postnatal,
concediul pentru creºterea copilului nu va putea fi acordat
decât la parcurgerea perioadei de 42 de zile de la naºtere.
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
ATENÞIE!
În situaþia în care copilul se naºte mort sau moare pe
parcursul concediului de lãuzie, indemnizaþia de
maternitate se va plãti pe întreaga duratã a concediului de
lãuzie.
Titularul dreptului
Beneficiazã de indemnizaþia de maternitate salariatele
care, în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu
medical înscrise în certificatul de concediu medical, au un
stagiu de cotizare de cel puþin 6 luni sau de perioade
asimilate potrivit legii.
Pot primi indemnizaþie pentru maternitate beneficiara
(asigurata care îndeplineºte condiþiile prevãzute pentru a
primi indemnizaþia) sau alte persoane:
a) reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin
procurã specialã de cãtre acesta (art. 136 alin. (1) din
Legea nr. 19/2000);
b) în cazul în care, pânã la achitarea indemnizaþiei
cuvenite, salariata a decedat, indemnizaþia de maternitate
cuvenitã pentru luna în curs ºi neachitatã asiguratei
decedate se plãteºte:
- soþului supravieþuitor;
-copiilor;
-pãrinþilor;
- în lipsa acestora, persoanei care dovedeºte cã a
îngrijit-o pânã la data decesului.
Stagiul de cotizare
Stagiul de cotizare se constituie din perioadele pentru
care s-a datorat contribuþia la bugetul asigurãrilor sociale
de stat de cãtre angajator ºi de cãtre asigurat (art. 37 din
Legea nr. 19/2000).
Existã posibilitatea utilizãrii oricãror 6 luni de stagiu de
cotizare, în ultimele 12 luni înaintea primei zile de
concediu de maternitate. Prin urmare, nu este necesar ca
stagiul de cotizare sã fie o perioadã continuã anterioarã
primei zile de concediu de maternitate. Stagiul de cotizare
necesar pentru obþinerea prestaþiei de asigurãri sociale
pentru maternitate poate fi constituit din suma a 6 luni,
oricare ar fi ele în termenul de 12 luni dinaintea primei zile
de concediu medical de maternitate, care este înscrisã în
certificatul medical emis de medicul abilitat de lege în
acest sens.
În cazul contractelor de muncã cu timp parþial veþi þine
cont de prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului
nr. 65/2005, care abrogã alin. (3) al art. 103 din Codul
muncii. Astfel, începând cu 08.07.2005, contractele de
muncã cu timp parþial nu mai genereazã stagiu de cotizare
proporþional cu timpul efectiv lucrat, ci un stagiu de
cotizare întreg, indiferent de timpul efectiv lucrat.
Perioadele asimilate stagiului de cotizare sunt
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
perioadele în care nu se contribuie la bugetul asigurãrilor
sociale de stat, dar care pot fi folosite la obþinerea unora
dintre drepturile de asigurãri sociale. Perioadele asimilate
pot fi:
a) perioada cât asigurata a beneficiat de concedii
medicale, de concediu pentru creºterea ºi îngrijirea
copilului nãscut anterior;
b) perioada în care asigurata a urmat ºi cursuri de zi
ale învãþãmântului universitar, pe durata normalã a
acestora, cu condiþia absolvirii.
Recunoaºterea perioadelor asimilate se face numai
dacã ele nu se suprapun cu perioade contributive.
Trebuie menþionat cã un concediu de maternitate se
acordã în considerarea stãrii de sãnãtate delicatã a
gravidei sau a lãuzei, motiv pentru care, chiar dacã
salariata nu îndeplineºte condiþiile privind stagiul de
cotizare necesar punerii în platã, absenþele sale la
serviciu consemnate în certificatul medical, sunt motivate
de starea de graviditate.
Cuantumul indemnizaþiei de maternitate
Cuantumul indemnizaþiei de asigurãri sociale
reprezintã produsul dintre un procent determinat ºi
valoarea bazei de calcul, stabilite de lege.
1 = X% x Bc
Indemnizaþia de maternitate reprezintã 85% din media
veniturilor din ultimele 6 luni anterioare primei zile de
concediu medical înscrise în certificatul medical, în baza
cãrora s-a datorat contribuþia de asigurãri sociale (art. 99
alin. (1) ºi art. 120 alin. (1) din Legea nr. 19/2000).
- Dacã în baza de calcul intrã ºi perioadele în care s-
au urmat cursurile unei facultãþi pe care persoana în
cauzã a absolvit-o, baza de calcul o constituie salariul
minim brut pe þarã în perioada respectivã.
- Dacã în baza de calcul intrã ºi perioadele în care
salariata a beneficiat ºi de alte drepturi de asigurãri
sociale, baza de calcul o constituie cuantumul
indemnizaþiilor stabilite la acel moment.
Plata indemnizaþiei de maternitate
Indemnizaþia aferentã concediului medical de
maternitate se suportã integral din bugetul asigurãrilor
sociale de stat (art. 120 alin. (1) din Legea nr. 19/2000).
Calculul ºi plata indemnizaþiei de maternitate se fac pe
baza certificatului medical eliberat potrivit legii, care
constituie ordin de plata (art. 133 din Legea nr. 19/2000).
Calculul ºi plata indemnizaþiei de asigurãri sociale se
fac lunar de cãtre angajator, cel mai târziu odatã cu
lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivã, în cazul
persoanelor care se aflã în raporturi de muncã sau de
serviciu.
In acest scop, angajatul are obligaþia de a prezenta în
timp util certificatul medical emis potrivit legii.
22
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
De regulã, suma de bani datoratã cu titlu de
indemnizaþie de maternitate se scade din contribuþia
datoratã de angajator cãtre bugetul asigurãrilor sociale de
stat, operând compensarea.
In mãsura în care cuantumul contribuþiei datorate cu
titlu de indemnizaþie de maternitate este mai mare decât
contribuþia lunarã datoratã de angajator, acesta depune la
casa teritorialã de pensii dispoziþia de încasare ºi
documentaþia necesarã.
In baza acestora, casa de pensii dispune plata sumei
datorate din bugetul asigurãrilor sociale de stat (art. 54
pct. VIII lit. D din Normele de aplicare a Legii nr. 19/2000).
Plata nu s-a fãcut la termenul stabilit de lege
Indemnizaþiile pot fi solicitate, pe baza actelor
justificative, în termenul de prescripþie de 3 ani, calculat de
la data la care beneficiarul era în drept sã le solicite.
In cazul acesta, cuantumul indemnizaþiei solicitate se
achitã la nivelul cuvenit pentru perioada prevãzutã în
certificatul medical de maternitate neonorat sau, dupã
caz, la data decesului, înscrisã în certificatul de deces (art.
137 din Legea nr. 19/2000).
Plata nu se mai datoreazã
- beneficiarul a decedat;
- beneficiarul nu mai îndeplineºte condiþiile legale
pentru acordarea indemnizaþiilor;
- beneficiarul ºi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat
cu care România nu are încheiatã convenþie de asigurãri
sociale;
- beneficiarul ºi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat
cu care România a încheiat convenþie de asigurãri
sociale, dacã în cadrul acesteia se prevede cã
indemnizaþiile se plãtesc de cãtre celãlalt stat.
Certificatul medical pentru maternitate
Certificatul medical se elibereazã potrivit Ordinului nr.
399/974/2004 pentru aprobarea Instrucþiunilor privind
completarea ºi eliberarea certificatelor de concediu
medical în baza cãrora se acordã indemnizaþiile
asiguraþilor din sistemul asigurãrilor sociale de stat. Codul
de diagnostic este 08 - sarcinã ºi lãuzie.
Certificatul medical se va elibera persoanelor care au
prezentat adeverinþa de plãtitor.
Certificatul se completeazã ºi se elibereazã la data la
care are loc consultaþia, indicându-se numãrul de zile de
concediu acordat pentru viitor.
în cazul concediului pentru sarcinã ºi lãuzie, certificatul
medical se poate acorda ºi la o datã ulterioarã
consultaþiei.
Certificatele de concediu medical pentru sarcinãse
elibereazã pe perioade de cel mult 30 de zile (pentru luna
în curs), de medicul de familie ºi/sau de medicul de
 Expert Contabil

specialitate obstetricã-ginecologie care asistã gravida, cu asigurãri sociale care se suportã din fondul de asigurãri
anunþarea medicului de familie prin scrisoare medicalã. sociale sau din fondurile angajatorului, care se plãtesc
Pe certificatul medical se meþioneazã caracterul iniþial, direct de cãtre acesta.
acesta putând sã se prelungeascã cu menþiunea în
continuare dacã nu au intervenit întreruperi, iar medicul ªomaj
care prelungeºte concediul a eliberat ºi certificatul medical Contribuþia individualã (1%) la bugetul asigurãrilor
iniþial pentru ºomaj nu se datoreazã pe durata concediului de
In cazul în care femeia gravidã se aflã în altã localitate, maternitate. De asemenea, contribuþia datoratã de
prelungirea concediului medical pânã la 63 de zile se angajator (3%) aplicabilã la fondul de salarii realizat de
poate face ºi de medicul de specialitate obstetricã- asiguraþi nu se reþine, întrucât indemnizaþia acordatã se
ginecologie din localitatea respectivã cu anunþarea suportã în totalitate din bugetul asigurãrilor sociale de stat.
medicului curant al gravidei prin scrisoare medicalã.
Certificatul de concediu medical pentru lãuzie se CASS
elibereazã de medicul de specialitate obstetricã- Pe durata concediului de maternitate, persoana este
ginecologie din unitatea sanitarã în care a nãscut femeia asiguratã în sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate cu
sau de cãtre medicul care a asistat naºterea sau de plata contribuþiei din bugetul asigurãrilor sociale de stat.
medicul de familie pentru perioade de 30 de zile. Contribuþia se stabileºte prin aplicarea unei cote de 6,5%
la valoarea a douã salarii minime brute pe economie.
Efectele concediului de maternitate
Accidente de muncã ºi boli profesionale
Contribuþia nu se datoreazã de cãtre angajator,
- asupra contractului individual de muncã
întrucât nu se aplicã asupra sumelor care reprezintã
Concediul de maternitate suspendã de drept contractul
prestaþii de asigurãri sociale care se suportã din fondul de
individual de muncã atât sub aspectul prestãrii activitãþii,
asigurãri sociale sau din fondurile angajatorului, care se
cât ºi al plãþii salariului. Indemnizaþia care se acordã are
plãtesc direct de cãtre acesta;
rolul de a suplini temporar lipsa venitului saîarial ºi asigurã
un venit minim de existenþã în perioada de maternitate.
Impozitul pe venit
Indemnizaþia de maternitate nu se supune impozitului
- asupra posibilitãþii de concediere
pe venit.
Este interzisã concedierea salariatei aflate în concediu
de maternitate, conform art. 60 alin. (1) lit. d) din Codul
- asupra posibilitãþii de a încadra pe duratã determinatã
muncii ºi art. 21 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 96/2003.
o persoanã care urmeazã sã preia atribuþiile salariatei pe
Interdicþia nu se menþine ºi în cazul în care concedierea
durata în care aceasta se aflã în concediu de maternitate
intervine ca urmare a reorganizãrii judiciare sau a
Pentru înlocuirea unui salariat în cazul suspendãrii
falimentului.
contractului sãu de muncã, poate fi încheiat un contract
În cazul în care concedierea presupune ºi acordarea
individual de muncã pentru o duratã determinatã cu
perioadei de preaviz legal, concediul de maternitate
excepþia situaþiei în care acel salariat participã la grevã
suspendã curgerea termenului de preaviz.
(art. 81 lit. a din Codul muncii).
În cazul în care contractul individual de muncã pe
- asupra concediului de odihnã
duratã determinatã este încheiat pentru a înlocui un
Concediul medical constituie un caz de suspendare a
salariat al cãrui contract individual de muncã este
contractului de muncã. Prin urmare, el va suspenda ºi un
suspendat, durata contractului va expira la momentul
concediu de odihnã în executare.
încetãrii motivelor ce au determinat suspendarea
contractului individual de muncã al salariatului titular.
- asupra vechimii în muncã
Munca prestatã în temeiul unui contract individual de
- evidenþierea
muncã constituie vechime în muncã, potrivit art. 16 alin.
Perioadele de concediu medical nu se evidenþiazã
(3) din Codul muncii. întrucât în perioada concediului
distinct în carnetul de muncã ºi nici în registrul general de
medical prenatal ºi postnatal nu se presteazã activitate,
evidenþã a salariaþilor la rubrica privind suspendarea
aceastã perioadã nu constituie vechime în specialitate,
contractului de muncã.
utilã la stabilirea unui spor de vechime sau a concediului.

- asupra obligaþiilor cãtre bugetele sociale Diana Moraru - economist

CAS
Contribuþia nu se datoreazã nici de cãtre angajat, nici
de cãtre angajator, întrucât contribuþia de asigurãri sociale
nu se aplicã asupra sumelor care reprezintã prestaþii de

23
mai, 2006, nr. 5 (9) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

CONTRIBUÞIA PENTRU ACCIDENTE

DE MUNCÃ ªI BOLI PROFESIONALE
Indicii de frecvenþã prevãzuþi la alin. (1) se calculeazã
Metodologie de calcul pe baza datelor statistice din perioada de referinþã.
Fiecãrui indice de frecvenþã îi corespunde o clasã de
risc. Pe baza claselor de risc corespunzãtoare celor 4
a) clasa de risc, denumitã în continuare CR, reprezintã
indici de frecvenþã se determinã, ca medie aritmeticã,
gradul de risc de accidentare în muncã ºi de imbolnãvire
clasa de risc aferentã sectorului de activitate, conform
profesionalã;
anexei nr. 1. Formula de calcul CR este urmãtoarea:
b) tariful de risc, denumit în continuare TR, reprezintã
procentul din fondul brut de salarii realizat, corespunzãtor
clasei de risc; CR = (CR1 + CR2 + CR3 + CR4) : 4,
c) contribuþia de asigurare pentru accidente de muncã unde:
ºi boli profesionale, notatã în continuare C, reprezintã
exprimarea valoricã a tarifului de risc; CR1 - clasa de risc aferentã indicelui de frecvenþã I1;
d) perioada de referinþã reprezintã ultimii 3 ani anteriori CR2 - clasa de risc aferentã indicelui de frecvenþã I2;
anului de calcul al contribuþiei de asigurare pentru CR3 - clasa de risc aferentã indicelui de frecvenþã I3;
accidente de muncã ºi boli profesionale; CR4 - clasa de risc aferentã indicelui de frecvenþã I4.
e) fiºa de înregistrare a accidentului de muncã,
denumitã în continuare FIAM; Clasa de risc aferentã fiecãrui indice de frecvenþã se
f) fiºa de înregistrare a bolilor profesionale, denumitã în stabileºte pe baza mediei indicilor de frecvenþã respectivi
continuare BP2.; din perioada de referinþã.
g) Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Clasele de risc aferente indicilor de frecvenþã au valori
Asigurãri Sociale, denumitã în continuare CNPAS. cuprinse între 1 ºi 20, pentru fiecare dintre cei 4 indici.
Intervalele dintre valorile celor 4 indici de frecvenþã, ce
stau la baza determinãrii claselor de risc, corespund
Stabilirea claselor de risc intervalelor dintre termenii unei progresii, conform anexei
nr. 2. Hotãrârii 2269/2004
Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activitãþi ale Fiecãrei clase de risc îi corespunde un tarif de risc,
economiei naþionale, conform Clasificãrii activitãþilor din conform grilei prezentate în anexa nr. 3. a Hotãrârii
economia naþionalã - CAEN, aprobatã prin Hotãrârea 2269/2004.
Guvernului nr. 656/1997, cu modificãrile ulterioare.
Tariful de risc reprezintã cota de contribuþie ºi are
valoarea cuprinsã între 0,5% ºi 4%, aplicatã asupra
Clasele de risc se determinã pe baza a 4 indici de
fondului brut de salarii realizat. Tariful minim de risc
frecvenþã:
corespunde clasei de risc 1, iar tariful maxim de risc
a) I1 - indicele care reprezintã frecvenþã de
corespunde clasei de risc 20.
accidentare, respectiv câþi accidentaþi revin la 1.000 de
salariaþi;
ATENÞIE!
b) I2 - indicele care reprezintã frecvenþã accidentelor
de muncã soldate cu invaliditate ºi/sau deces, respectiv
Pentru primul an de funcþionare a sistemului de
câþi accidentaþi soldaþi cu invaliditate ºi/sau deces revin la
asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale,
1.000 de salariaþi;
c) I3 - indicele care reprezintã frecvenþã îmbolnãvirilor tariful de risc este stabilit la nivel de diviziune CAEN ºi
profesionale, respectiv câte cazuri noi de îmbolnãviri este prezentat în anexa nr. 4.
profesionale revin la 1.000 de salariaþi;
d) I4 - Indicele care reprezintã frecvenþã salariaþilor Contribuþia lunarã de asigurare pentru accidente de
care lucreazã în condiþii de muncã speciale ºi deosebite la muncã ºi boli profesionale datoratã de angajatori se
1.000 de salariaþi. determinã dupã urmãtoarea formulã:

Numãrul accidentaþilor luaþi în considerare la C = (TR x Fs) / 100

determinarea indicilor I1 ºi I2 este dat de numãrul fiºelor
FIAM. unde:
Numãrul cazurilor noi de îmbolnãviri profesionale este
dat de numãrul fiºelor BP2 înregistrate în perioada de TR - tariful de risc aferent sectorului de activitate din
referinþã. care face parte angajatorul;

24
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)

Fs - fondul brut de salarii realizate de cãtre angajator
în luna anterioarã perioadei de platã a contribuþiei.
Pentru primul an de funcþionare a sistemului de
asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale,
contribuþia datoratã de angajatori se calculeazã conform
tarifului de risc prezentate mai sus, pe baza datelor
statistice din anii 2001, 2002 ºi 2003, aferente sectorului
de activitate din care fac parte aceºtia.
Începând cu data de 1 ianuarie 2005, instituþiile ºi
unitãþile cãrora nu li s-a atribuit cod CAEN se vor încadra,
în conformitate cu prevederile normelor metodologice
aprobate prin Hotãrârea 2269/2004 ºi ale anexei la
Hotãrârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, dupã cum urmeazã:
a) instituþiile ºi unitãþile de administraþie publicã ºi
apãrare, precum ºi cele de asigurãri sociale din sistemul
public, la diviziunea 75; în aceastã categorie intrã ºi
administrarea sistemului ºcolar, financiar, de sãnãtate
publicã, direcþiile cultural-sportive, direcþiile agricole,
sanitar-veterinare ºi alte direcþii ºi inspectorate din
administraþia publicã;
b) instituþiile ºi unitãþile de învãþãmânt, la diviziunea 80;
c) instituþiile ºi unitãþile de sãnãtate ºi asistenþã socialã,
la diviziunea 85.
NOUTÃÞI LEGISLATIVE PRIVIND
NOUL COD VAMAL
Drepturile ºi obligaþiile autoritãþii vamale
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor ºi direcþiile regionale
vamale exercitã coordonarea, îndrumarea ºi controlul
efectuãrii operaþiunilor realizate de birourile vamale,
asigurând aplicarea uniformã a reglementãrilor vamale.
Birourile vamale efectueazã operaþiunile de control ºi
supraveghere vamalã în cazurile ºi în condiþiile prevãzute
de reglementãrile vamale. Autoritatea vamalã comunicã,
în condiþiile legii, la cererea ministerelor ºi a altor instituþii
centrale, precum ºi a Bãncii Naþionale a României, date
privind operaþiunile vamale care le sunt necesare pentru
îndeplinirea atribuþiilor lor prevãzute de lege.
Personalul vamal
Drepturi ºi obligaþii
Personalul vamal cuprinde funcþionarii numiþi în funcþia
publicã în cadrul sistemului instituþional al autoritãþii
vamale. Condiþiile de recrutare, de numire în funcþia
publicã, de promovare ºi evaluare, precum ºi de încetare
a raportului de serviciu se stabilesc prin legislaþia
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
Pentru instituþiile ºi unitãþile care nu sunt prevãzute mai
sus, codul CAEN va fi identificat în cadrul clasificãrii
activitãþilor din economia naþionalã, în funcþie de specificul
activitãþii principale desfãºurate.
Termenul de declarare ºi de platã a contribuþiei de
asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale
este pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei
pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale.
În cazul în care plata contribuþiei de asigurare pentru
accidente de muncã ºi boli profesionale nu s-a efectuat
pânã la 25 inclusiv ale lunii urmãtoare, cheltuielile pentru
prestãþiile ºi serviciile de asigurare prevãzute de lege ºi
efectuate de cãtre asigurator se recupereazã de la
angajator.
ATENÞIE!
Recuperarea sumelor se va face de cãtre asigurator,
conform prevederilor legale, dupã stabilirea caracterului
de muncã al accidentului, respectiv caracterului
profesional al bolii ºi primirea documentelor justificative de
platã de la prestatorii de servicii.
Dinu Lilicã - director economic
aplicabilã funcþionarilor publici ºi personalului vamal.
Personalul vamal poartã, în timpul serviciului, uniformã,
însemne, ecusoane distincte ºi, dupã caz, echipament de
protecþie, care se atribuie gratuit. Modelul ºi durata de
întrebuinþare ale acestora se stabilesc prin hotãrâre a
Guvernului.
Personalul vamal îºi exercitã atribuþiile în cadrul
operaþiunilor de control ºi supraveghere vamalã numai pe
baza legitimaþiilor de serviciu, în care sunt înscrise
competenþele conferite prin normele legale. Organele de
poliþie sunt obligate sã acorde, la cerere, sprijin autoritãþii
vamale în exercitarea atribuþiilor care le revin.
Personalul vamal, în exercitarea atribuþiilor de serviciu,
beneficiazã de ocrotirea specialã prevãzutã de lege
pentru ofiþerii de poliþie. Personalul vamal care are dreptul
de a purta ºi a face uz de armã, în conformitate cu
normele legale privind regimul armelor ºi al muniþiilor, se
stabileºte de conducãtorul Autoritãþii Naþionale a Vãmilor,
cu aprobarea ministrului finanþelor publice. Condiþiile în
care personalul vamal are dreptul sã deþinã ºi sã poarte
arme se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
Personalul vamal, indiferent de funcþia deþinutã, este
obligat sã pãstreze confidenþialitatea datelor ºi a
operaþiunilor efectuate, precum ºi a oricãror documente,
date ºi informaþii despre care ia cunoºtinþã în exercitarea
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
atribuþiilor de serviciu ºi care nu sunt, potrivit legii,
informaþii de interes public.
Personalul vamal este obligat sã fie loial instituþiei, sã
aibã o atitudine corectã ºi integrã, acþionând cu
competenþã ºi fermitate pentru prevenirea, combaterea ºi
sancþionarea încãlcãrii reglementãrilor vamale.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor realizeazã formarea ºi
perfecþionarea personalului vamal prin ªcoala de Finanþe
Publice ºi Vamã, precum ºi prin programe de formare
specializatã în administraþia publicã.
Elemente pe baza cãrora se aplicã
drepturile de import sau export ori
celelalte mãsuri prevãzute pentru
schimbul internaþional de mãrfuri
Tariful vamal ºi clasificarea tarifarã a mãrfurilor
Drepturile legal datorate când ia naºtere o datorie
vamalã se determinã pe baza Tarifului vamal al României.
Dispoziþiile prevãzute în alte acte normative care
reglementeazã domenii specifice schimbului de mãrfuri se
aplicã, dupã caz, potrivit clasificãrii tarifare a acelor
mãrfuri.
Tariful vamal al României cuprinde:
- Nomenclatura combinatã a mãrfurilor;
- orice altã nomenclaturã care se bazeazã parþial sau
integral pe Nomenclatura combinatã a mãrfurilor sau care
adaugã la aceasta orice subdiviziuni ºi care este stabilitã
prin dispoziþii legale naþionale care reglementeazã
domenii specifice în vederea aplicãrii mãsurilor tarifare
legate de schimbul de mãrfuri;
- taxele vamale ºi taxele cu efect echivalent cu al
taxelor vamale aplicabile mãrfurilor cuprinse în
Nomenclatura combinatã a mãrfurilor, precum ºi cele
instituite în cadrul politicii agricole sau prin reglementãrile
specifice aplicabile anumitor mãrfuri care rezultã din
transformarea produselor agricole, dacã este cazul;
- mãsurile tarifare preferenþiale cuprinse în acordurile
încheiate de România cu anumite þãri sau grupuri de þãri
ºi care stipuleazã acordarea tratamentului tarifar
preferenþial;
- mãsurile tarifare preferenþiale care pot fi acordate
unilateral de România pentru anumite þãri sau grupuri de
þãri;
- mãsurile tarifare care prevãd o reducere sau o
exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite
mãrfuri;
- alte mãsuri tarifare prevãzute în legislaþia României.
Când aplicarea mãsurilor menþionate este limitatã la un
anumit volum de import, aplicarea lor înceteazã, în cazul
contingentelor tarifare, imediat ce este atins plafonul
stabilit.
26
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
Clasificarea tarifarã reprezintã stabilirea, pentru
mãrfurile respective, potrivit reglementãrilor în vigoare:
- codului tarifar din Nomenclatura combinatã a
mãrfurilor sau a codului tarifar din orice altã nomenclaturã
menþionatã;
- codului tarifar din orice altã nomenclaturã care se
bazeazã în întregime sau în parte pe Nomenclatura
combinatã a mãrfurilor ori care adaugã la aceasta orice
subdiviziune ºi care este stabilitã de dispoziþiile legale
care reglementeazã domenii specifice cu privire la
aplicarea altor mãsuri decât cele tarifare legate de
schimbul de mãrfuri.
La clasificarea tarifarã a mãrfurilor se utilizeazã regulile
generale pentru interpretarea Sistemului armonizat din
Convenþia internaþionalã privind Sistemul armonizat de
denumire ºi codificare a mãrfurilor, inclusiv anexa
acestuia, încheiatã la Bruxelles la 14 iunie 1983, ratificatã
prin Legea nr. 98/1996.
Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia
anumite mãrfuri, în funcþie de natura sau de destinaþia lor
finalã, inclusiv autorizarea efectuãrii operaþiunilor ce au ca
obiect aceste mãrfuri, este stabilit în regulamentul vamal.
Prin tratament tarifar favorabil se înþelege o reducere
sau o exonerare a drepturilor de import. Reducerea sau
exonerarea poate fi aplicatã inclusiv în cadrul unui
contingent tarifar.
Originea mãrfurilor
Originea nepreferenþialã
La stabilirea originii nepreferenþiale a mãrfurilor se au
în vedere urmãtoarele criterii:
- criteriul mãrfurilor produse în întregime într-o þarã,
când numai o þarã se ia în considerare la atribuirea originii;
- criteriul transformãrii substanþiale, când douã sau mai
multe þãri iau parte la producerea mãrfurilor.
Mãrfurile originare dintr-o þarã sunt acele mãrfuri
obþinute în întregime sau produse în acea þarã.
Prin mãrfuri obþinute în întregime într-o þarã se
înþelege:
- produse minerale extrase pe teritoriul acelei þãri;
- produse vegetale recoltate acolo;
- animale vii, nãscute ºi crescute acolo;
- produse obþinute de la animale vii crescute acolo;
- produse de vânãtoare sau de pescuit obþinute acolo;
- produse de pescuit maritim ºi alte produse obþinute
din afara apelor teritoriale ale unei þãri de cãtre navele
înmatriculate sau înregistrate în acea þarã ºi sub pavilionul
acelei þãri;
- mãrfuri obþinute sau produse la bordul navelor-uzinã
din produse menþionate la lit. f), originare din acea þarã, cu
condiþia ca astfel de nave-uzinã sã fie înmatriculate sau
înregistrate în acea þarã ºi sub pavilionul acesteia;
- produse obþinute din solul sau din subsolul marin în
afara apelor teritoriale, cu condiþia ca acea þarã sã aibã
drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul
respectiv;

- deºeuri ºi produse reziduale, rezultate din operaþiuni
de fabricare, precum ºi articole uzate, dacã acestea au
fost colectate în þara respectivã ºi sunt folosite doar pentru
a recupera materia primã;
- mãrfuri care sunt produse acolo, exclusiv din mãrfuri
menþionate sau din derivatele lor, în orice stadiu al
producþiei.
Mãrfurile a cãror producþie implicã mai mult decât o
þarã sunt considerate originare din þara în care au fost
supuse ultimei transformãri sau prelucrãri substanþiale,
motivate economic, într-o întreprindere echipatã în acel
scop ºi din care a rezultat un produs nou sau care
reprezintã un stadiu important al fabricaþiei.
Orice transformare sau prelucrare pentru care s-a
stabilit sau pentru care existã fapte care justificã
prezumþia cã unicul sãu scop a fost de a se sustrage
dispoziþiilor aplicabile mãrfurilor dintr-o anumitã þarã nu se
considerã cã ar conferi mãrfurilor produse în acest mod
originea din þara în care au fost realizate.
Reglementãrile vamale sau reglementãrile privind alte
domenii specifice pot stabili ca un document sã fie
prezentat ca dovadã a originii nepreferenþiale a mãrfurilor.
Autoritatea vamalã poate solicita, în cazul unor îndoieli
justificate, dovezi suplimentare pentru a se asigura cã
menþiunea privind originea este conformã cu
reglementãrile vamale, chiar dacã a fost prezentat
documentul ca dovadã a originii mãrfurilor.
Originea preferenþialã
Regulile de origine preferenþialã stabilesc condiþiile de
determinare a originii în vederea aplicãrii mãsurilor tarifare
preferenþiale.
Regulile ºi formalitãþile necesare pentru determinarea
originii preferenþiale a mãrfurilor sunt cele stabilite în
acordurile ºi convenþiile internaþionale la care România
este parte.
Valoarea în vamã a mãrfurilor
Dispoziþiile prezentului capitol stabilesc modul de
determinare a valorii în vamã în scopul aplicãrii Tarifului
vamal al României ºi a mãsurilor netarifare prevãzute de
dispoziþiile legale care reglementeazã domenii specifice
legate de schimbul de mãrfuri.
Valoarea în vamã reprezintã acea valoare care
constituie baza de calcul a taxelor vamale prevãzute în
Tariful vamal al României.
Procedura de determinare a valorii în vamã este cea
prevãzutã în Acordul privind aplicarea articolului VII al
Acordului general pentru tarife vamale ºi comerþ 1994,
ratificat prin Legea nr. 133/1994, cu modificãrile ulterioare.
La valoarea în vamã, conform prevederilor art. 1 din
acordul prevãzut, în mãsura în care au fost efectuate, dar
nu au fost cuprinse în preþ, se includ:
- cheltuielile de transport al mãrfurilor importate pânã la
frontiera românã;
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
- cheltuielile de încãrcare, de descãrcare ºi de
manipulare, conexe transportului, ale mãrfurilor din import
aferente parcursului extern;
- costul asigurãrii pe parcurs extern.
Cu condiþia de a fi evidenþiatã separat de preþul efectiv
plãtit sau de plãtit, nu se include în valoarea în vamã
valoarea dobânzilor stabilitã în conformitate cu acordurile
de finanþare încheiate de cumpãrãtor cu privire la
mãrfurile importate, indiferent dacã finanþarea este
acordatã de vânzãtor sau de altã persoanã, cu condiþia ca
acordurile de finanþare sã fi fost încheiate în scris ºi ca,
dacã i se solicitã, cumpãrãtorul sã poatã demonstra cã:
- astfel de mãrfuri sunt vândute efectiv la preþul
declarat ca preþ efectiv plãtit sau de plãtit;
- rata dobânzii pretinsã nu depãºeºte nivelul uzual
pentru astfel de tranzacþii în þara ºi la momentul în care s-
a acordat finanþarea.
Când determinarea definitivã a valorii în vamã nu se
poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica
mãrfurile din vamã, la cerere, cu condiþia sã constituie o
garanþie în forma acceptatã de autoritatea vamalã.
În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea
mãrfii, importatorul nu prezintã documente concludente
privind determinarea valorii în vamã, autoritatea vamalã
procedeazã la executarea garanþiei, operaþiunea de
plasare a mãrfurilor sub un regim vamal fiind consideratã
încheiatã.
Prin regulamentul vamal se pot stabili reguli specifice
pentru determinarea valorii în vamã a suporturilor
informatice pentru echipamentele de prelucrare a datelor
conþinând date sau instrucþiuni, precum ºi pentru mãrfurile
perisabile care sunt livrate, în mod uzual, în regim
comercial de vânzare în consignaþie.
Valoarea în vamã se declarã de cãtre importator, care
este obligat sã depunã la biroul vamal o declaraþie pentru
valoarea în vamã, însoþitã de facturi sau de alte
documente de platã a mãrfii ºi a cheltuielilor pe parcurs
extern, aferente acesteia.
Declaraþia pentru valoarea în vamã poate fi depusã ºi
prin reprezentant, în acest caz rãspunderea fiind solidarã.
Dispoziþiile prezentului capitol se aplicã în mod
corespunzãtor la determinarea valorii în vamã a mãrfurilor
puse în liberã circulaþie dupã ce au fost plasate sub un alt
regim vamal sau au avut o altã destinaþie vamalã.
Regimuri vamale
Punerea în liberã circulaþie
Punerea în liberã circulaþie conferã mãrfurilor strãine
statutul vamal de mãrfuri româneºti.
Punerea în liberã circulaþie atrage aplicarea mãsurilor
de politicã comercialã ºi îndeplinirea formalitãþilor vamale
prevãzute pentru importul mãrfurilor, precum ºi încasarea
oricãror drepturi legal datorate.
Prin excepþie, în situaþia în care ulterior înregistrãrii
declaraþiei vamale, pânã la acordarea liberului de vamã,
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
intervin taxe vamale de import reduse, titularul operaþiunii
comerciale sau reprezentantul acestuia poate solicita
autoritãþii vamale aplicarea taxei vamale mai favorabile.
Aceste dispoziþii nu se aplicã în cazul în care nu a fost
posibilã acordarea liberului de vamã din motive imputabile
declarantului.
Când un transport este format din mãrfuri cu încadrãri
tarifare diferite, iar operaþiunile de clasificare tarifarã ºi de
completare a declaraþiei vamale ar presupune un efort
suplimentar ºi cheltuieli disproporþionate faþã de drepturile
de import care se percep, autoritatea vamalã poate
aproba, la cererea declarantului, ca drepturile de import
sã fie achitate pentru întregul transport, pe baza clasificãrii
tarifare a mãrfurilor pentru care se percepe cea mai mare
taxã vamalã de import.
Mãrfurile puse în liberã circulaþie, care au beneficiat de
drepturi de import reduse sau zero în funcþie de destinaþia
lor finalã, rãmân sub supraveghere vamalã pânã când
condiþiile pentru acordarea tratamentului favorabil
înceteazã a mai fi aplicabile, precum ºi în cazurile în care
mãrfurile sunt exportate sau distruse. Supravegherea
vamalã se încheie ºi când mãrfurile sunt utilizate în alte
scopuri decât cele prevãzute pentru aplicarea
tratamentului favorabil, cu condiþia achitãrii taxelor
datorate la punerea în liberã circulaþie.
Drepturile ºi obligaþiile titularului unui tratament tarifar
favorabil pot fi, în condiþiile prevãzute de autoritatea
vamalã, transferate succesiv unor alte persoane care
îndeplinesc condiþiile prevãzute pentru a beneficia de
regimul în cauzã.
Titularii punerii în liberã circulaþie a mãrfurilor destinate
unei anumite utilizãri, în cazul în care, ulterior acordãrii
liberului de vamã, schimbã utilizarea mãrfii, sunt obligaþi
sã înºtiinþeze în prealabil autoritatea vamalã, care va
aplica regimul tarifar vamal corespunzãtor noii utilizãri.
Mãrfurile puse în liberã circulaþie îºi pierd statutul
vamal de mãrfuri româneºti când declaraþia de punere în
liberã circulaþie este invalidatã dupã acordarea liberului de
vamã.
Mãrfurile puse în liberã circulaþie îºi pierd statutul
vamal de mãrfuri româneºti ºi când drepturile de import
sunt rambursate sau remise:
- în cadrul regimului de perfecþionare activã sub forma
sistemului cu rambursare;
- în cazul mãrfurilor defecte sau al celor care nu
respectã prevederile contractuale;
- în situaþiile prevãzute, când rambursarea sau
remiterea este supusã condiþiei ca mãrfurile sã fie
exportate sau reexportate ori sã li se atribuie o destinaþie
vamalã aprobatã în condiþiile prevãzute de regulamentul
vamal.
Funcþionarea zonelor libere ºi a antrepozitelor libere
Durata staþionãrii mãrfurilor în zonele libere sau în
antrepozitele libere este nelimitatã.
Pentru anumite mãrfuri care sunt cuprinse în
28
www.RezonRomania.net mai, 2006, nr. 5 (9)
reglementãrile privind politica agricolã se pot stabili
termene specifice prin regulamentul vamal.
Orice activitate industrialã, comercialã sau de servicii
dintr-o zonã liberã sau antrepozit liber este permisã cu
respectarea condiþiilor prevãzute în prezentul cod.
Exercitarea acestor activitãþi este notificatã în prealabil
autoritãþii vamale.
Autoritatea vamalã poate impune anumite interdicþii
sau restricþii asupra activitãþilor menþionate, þinând cont de
natura mãrfurilor în cauzã sau de cerinþele supravegherii
vamale.
Autoritatea vamalã poate interzice exercitarea unei
activitãþi într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber
persoanelor care nu oferã garanþiile necesare respectãrii
dispoziþiilor prevãzute de prezentul cod.
Pe durata staþionãrii într-o zonã liberã sau într-un
antrepozit liber, mãrfurile strãine pot:
- sã fie puse în liberã circulaþie, în condiþiile prevãzute
de acest regim ºi de dispoziþiile privind datoria vamalã,
cuprinse în prezentul capitol;
- sã facã obiectul manipulãrilor uzuale, fãrã autorizare;
- sã fie plasate sub regimul de perfecþionare activã,
conform condiþiilor prevãzute pentru acest regim;
- sã fie plasate sub regimul de transformare sub control
vamal, în condiþiile prevãzute de acest regim;
- sã fie plasate sub regimul de admitere temporarã, în
condiþiile prevãzute de acest regim;
- sã fie abandonate în favoarea statului;
- sã fie distruse, pe cheltuiala deþinãtorului, cu condiþia
ca persoana interesatã sã furnizeze autoritãþii vamale
toate informaþiile pe care aceasta le considerã necesare.
Când mãrfurile sunt plasate sub unul dintre regimurile
prevãzute autoritatea vamalã poate, în mãsura în care
este necesar, sã þinã cont de condiþiile de funcþionare ºi de
supraveghere vamalã ale zonelor libere sau antrepozitelor
libere ºi sã-ºi adapteze modalitãþile de control prevãzute.
Mãrfurile româneºti prevãzute, care sunt cuprinse în
reglementãrile privind politica agricolã pot sã facã obiectul
numai acelor forme de manipulare menþionate. Aceste
manipulãri pot fi efectuate fãrã autorizare.
Când aceste dispoziþii nu se aplicã, mãrfurile strãine ºi
cele româneºti nu pot fi consumate sau utilizate în zonele
libere sau antrepozitele libere.
Fãrã a aduce atingere dispoziþiilor aplicabile rezervelor
ºi stocurilor ºi în mãsura în care regimul în cauzã prevede
astfel, nu împiedicã utilizarea sau consumul de mãrfuri a
cãror punere în liberã circulaþie sau a cãror admitere
temporarã nu ar atrage aplicarea drepturilor de import, a
mãsurilor de politicã comercialã sau a mãsurilor cuprinse
în reglementãrile privind politica agricolã. În aceastã
situaþie nu este necesarã depunerea declaraþiei de punere
în liberã circulaþie sau de admitere temporarã. O astfel de
declaraþie este necesarã în cazul în care pentru mãrfuri se
aplicã un contingent sau un plafon.
Persoanele care desfãºoarã o activitate de depozitare,
prelucrare sau transformare, vânzare ori cumpãrare de
mãrfuri într-o zonã liberã sau într-un antrepozit liber sunt

obligate sã þinã evidenþa operativã a mãrfurilor, în forma
aprobatã de autoritatea vamalã. Mãrfurile se înregistreazã
în evidenþa operativã la momentul în care sunt introduse
în incintele aparþinând unei astfel de persoane. Evidenþa
operativã trebuie sã permitã autoritãþii vamale sã identifice
mãrfurile ºi sã reflecte miºcarea acestora.
În cazul transbordãrii mãrfurilor în interiorul unei zone
libere, înregistrãrile care se referã la acestea sunt þinute la
dispoziþia autoritãþii vamale. Depozitarea de scurtã duratã
a mãrfurilor, în cadrul unei astfel de transbordãri, este
consideratã ca fãcând parte din operaþiunea de
transbordare. Când mãrfurile care sosesc din afara
teritoriului vamal al României sunt plasate direct într-o
zonã liberã sau în cazul mãrfurilor care ies dintr-o zonã
liberã pentru a pãrãsi direct teritoriul vamal al României se
depune declaraþia sumarã.
Operaþiuni privilegiate
Scutiri de taxe vamale
Cazurile în care mãrfurile puse în liberã circulaþie sau
exportate sunt scutite de drepturi de import sau de export
se stabilesc prin lege.
Prin hotãrâre a Guvernului, în cazuri temeinic
justificate, la propunerea Ministerului Finanþelor Publice ºi
a Ministerului Economiei ºi Comerþului, se aprobã, cu
caracter temporar, exceptãri sau reduceri de taxe vamale
pentru unele categorii de mãrfuri.
Exceptãrile ºi reducerile de taxe vamale, se stabilesc
în mod nediscriminatoriu faþã de importatori sau de
beneficiari, indicându-se în mod expres codul tarifar al
mãrfurilor.
Mãrfuri returnate
Mãrfurile româneºti care, dupã ce au fost exportate,
sunt reintroduse pe teritoriul vamal al României ºi puse în
liberã circulaþie într-un termen de 3 ani sunt exonerate de
drepturi de import la cererea persoanei interesate.
Termenul de 3 ani poate fi prelungit în cazuri excepþionale.
Când mãrfurile returnate au fost, înaintea exportului lor
de pe teritoriul vamal al României, puse în liberã circulaþie
cu drepturi de import reduse sau zero, în funcþie de
destinaþia lor finalã, exonerarea de drepturi prevãzutã de
prezentul alineat se acordã numai dacã mãrfurile urmeazã
sã primeascã aceeaºi destinaþie.
Când mãrfurile urmeazã sã nu mai primeascã aceeaºi
destinaþie, cuantumul drepturilor de import aferente se
reduce cu cuantumul încasat la prima punere în liberã
circulaþie a mãrfurilor. În cazul în care cel de-al doilea
cuantum îl depãºeºte pe cel încasat la punerea în liberã
circulaþie a mãrfurilor returnate, nu se acordã nici o
rambursare.
Exonerarea de drepturi de import prevãzutã nu se
acordã pentru:
mai, 2006, nr. 5 (9)
Expert Contabil
- mãrfurile exportate de pe teritoriul vamal al României
în regim de perfecþionare pasivã, cu excepþia mãrfurilor
care se reintroduc în aceeaºi stare în care au fost
exportate;
- mãrfurile care au fãcut obiectul unei mãsuri stabilite
prin hotãrâre a Guvernului, aplicate la exportul acestora în
alte þãri. Prin regulamentul vamal se stabilesc cazurile ºi
condiþiile în care se poate deroga de la aceastã
prevedere.
Exonerarea de drepturi de import prevãzutã se acordã
numai dacã mãrfurile sunt reimportate în aceeaºi stare în
care au fost exportate. Prin regulamentul vamal se pot
stabili cazurile ºi condiþiile în care se renunþã la aceastã
cerinþã.
Dispoziþiile art. 207 ºi 208 se aplicã în mod
corespunzãtor produselor compensatoare iniþial exportate
sau reexportate ca urmare a unui regim de perfecþionare
activã.
Cuantumul drepturilor de import legal datorate se
stabileºte pe baza reglementãrilor aplicabile în cazul
regimului de perfecþionare activã, data reexportului
produselor compensatoare fiind consideratã ca data
punerii în liberã circulaþie.
Produse de pescuit maritim ºi alte produse obþinute din
mare
Fãrã se se înlãture aplicarea prevederilor art. 51 alin.
(2) lit. f), sunt exonerate de drepturi de import în momentul
punerii în liberã circulaþie:
- produsele de pescuit maritim ºi alte produse obþinute
din marea teritorialã a unei alte þãri de navele
înmatriculate sau înregistrate în România sau care
navigheazã sub pavilion român;
- produsele obþinute din produsele menþionate la lit. a)
la bordul navelor-fabricã ce îndeplinesc condiþiile
prevãzute la acea literã.
Dreptul la acþiune
Orice persoanã are dreptul de a formula acþiune
împotriva deciziilor care o privesc direct, luate de
autoritatea vamalã cu privire la aplicarea reglementãrilor
vamale.
Are, de asemenea, dreptul de a formula acþiune
persoana care a solicitat autoritãþii vamale o decizie cu
privire la aplicarea reglementãrilor vamale ºi nu a primit un
rãspuns la cererea sa în termenul legal.
Când acþiunea prevãzutã la art. 266 se referã la un titlu
de creanþã privind datoria vamalã ºi alte taxe ºi impozite
datorate statului în cadrul operaþiunilor vamale, înainte de
depunerea acþiunii se poate formula contestaþie pe cale
administrativã, care se soluþioneazã potrivit dispoziþiilor
Codului de procedurã fiscalã.
Acþiunile care privesc alte decizii decât cele prevãzute
la art. 267 se formuleazã potrivit dispoziþiilor Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
În cazurile prevãzute, plângerea prealabilã nu
suspendã executarea deciziei contestate.
Autoritatea vamalã poate suspenda, total sau parþial,
executarea acestei decizii pânã la soluþionarea plângerii
prealabile, când are motive întemeiate sã considere cã
decizia contestatã nu respectã reglementãrile vamale
sau cã un prejudiciu irecuperabil poate fi produs
persoanei interesate.
Prohibiþii ºi restricþii
Sunt considerate prohibite toate mãrfurile a cãror
introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al
României este, potrivit legii, interzisã cu orice titlu.
Sunt considerate ca restricþionate mãrfurile a cãror
introducere pe sau scoatere de pe teritoriul vamal al
României este supusã unor condiþii sau îndeplinirii unor
formalitãþi speciale.
Când introducerea sau scoaterea nu este permisã
decât cu prezentarea unei autorizaþii speciale, mãrfurile
sunt prohibite dacã nu sunt însoþite de un astfel de
document sau dacã acesta nu este valabil.
Dispoziþii tranzitorii ºi finale
Dispoziþiile specifice aplicabile cãlãtorilor ºi altor
persoane fizice se stabilesc prin regulamentul vamal.
Termenele prevãzute în prezentul cod ºi în alte
reglementãri vamale se calculeazã potrivit normelor
prevãzute în Codul de procedurã civilã.
Operaþiunile vamale iniþiate sub regimul prevãzut de
reglementãrile vamale anterioare intrãrii în vigoare a
prezentului cod se finalizeazã potrivit acelor
reglementãri.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor este desemnatã ca
autoritate competentã sã aplice pentru România, la data
aderãrii la Uniunea Europeanã, prevederile Convenþiei
privind utilizarea tehnologiei informaþiilor de cãtre
serviciile vamale, încheiatã la 26 iulie 1995, în temeiul
art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeanã - JO C
316, 27 noiembrie 1995, p. 34 - ºi ale Convenþiei cu
privire la asistenþa reciprocã ºi cooperarea între
administraþiile vamale, încheiatã la 18 decembrie 1997,
în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea
Europeanã - JO C 24, 23 ianuarie 1998, p. 2.
Declararea electronicã ºi sistemele automatizate
pentru punerea în aplicare a gestiunii de risc ºi schimbul
electronic de date între birourile vamale de intrare,
import, export ºi ieºire, prevãzute, se vor pune în
aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a
prezentului cod.
Dispoziþiile cuprinse la art. 245 alin. (2) ºi (3), art.
247, art. 252 ºi art. 255 alin. (2) ºi (3) vor intra în vigoare
la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
Dinu Lilicã - director economic
30
www.RezonRomania.net
Rãspunsul la
ÎNTREBARE - Nadina Poptean
"Aº dori sã ºtiu dacã în cazul unei societãþi comerciale
cu asociat unic acesta poate beneficia de diurnã pentru
deplasare în strãinãtate dacã societatea are ca obiect de
activitate transport de mãrfuri în regim internaþional ºi nu
are nici un angajat iar asociatul unic lucreazã efectiv ca
ºofer pe camion?"
Rãspuns:
Conform Legii 571/2003 cu modificãrile aferente
(Codul fiscal) aceste cheltuieli sunt deductibile întrucât la
Art.21; Cheltuieli,
"(1) se precizeazã- pentru determinarea profitului
impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri
impozabile
(2) sunt cheltuieli în scopul realizãrii de venituri ºi la
litera e) cheltuielile de transport ºi cazare în þarã ºi în
strãinãtate efectuate de cãtre salariaþi ºi administratori, în
cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exerciþiul
curent ºi/ sau din anii precedenþi."
ÎNTREBARE - Melintescu Valentina
"Societatea are un contract de leasing pentru un
autoturism pe care vrea sã-l cesioneze unui asociat
(persoanã fizicã), ºi pentru care nu se emite factura pentru
ratele plãtite deja, persoana fizicã respectivã urmând sã
achite restul ratelor cãtre firma de leasing.
Întrebarea mea este dacã valoarea rãmasã de
amortizat este nedeductibilã la calculul profitului ºi dacã
trebuie sã recalculez TVA-ul ratelor anterioare?"
Rãspuns:
În cazul prezentat se cesioneazã leasingul unei
persoane fizice. Societatea de leasing încheie un contract
de novaþie în 3 exemplare prin care se transferã dreptul de
utilizare al bunului unei persoane fizice.
În conformitate cu prevederile art. 24 din Codul fiscal,
sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu
amortizarea bunurilor detinuþe ºi utilizate, iar bunurile sunt în
funcþiune ºi se regãsesc la locul de desfãºurare al activitãþii.
În consecinþã, deoarece bunurile au fost restituite si nu
se mai aflã în patrimoniul utilizatorului de la data când bunul
a fost restituit, nu se mai poate calcula amortizarea conform
art. 24 din Codul fiscal, iar dobânda oricum nu se mai
datoreazã.
mai, 2006, nr. 5 (9)
 Expert Contabil

întrebarea dumneavoastrã
Valoarea ramasã neamortizatã (soldul debitor al contului
212 'Mijloace fixe' va constitui cheltuialã nedeductibilã
urmând a se înregistra în evidenþele financiar-contabile prin
operatiunea:
658 "Cheltuieli nedeductibile" = 213 "Mijloace fixe"
În cazul în care s-a folosit facilitatea fiscalã de 20%
amortizarea înregistratã, se storneazã ºi se recalculeazã
impozitul pe profit cu dobânzile ºi penalitãþile aferente.
ÎNTREBARE - Iulia Konteszveller
"Doresc sã ºtiu dacã pot cere la Administraþia
Financiarã, compensarea impozitului pe dividende din
impozitul pe profit (la 31 dec. 05 am impozit pe profit de
recuperat). Menþionez cã dividendele se vor achita în
martie/aprilie, iar declaraþia privind impozitul pe dividende
datorat se depune tot pentru luna martie."

ÎNTREBARE - Camelia Covasa

Rãspuns:
"Vã rog sã mã lãmuriþi în legãturã cu deducerea de
Conform art. 112 din Codul de procedurã fiscalã
20% suplimentarã la mijloace fixe achiziþionate prin
contract de leasing financiar. Se mai poate beneficia de sumele plãtite în plus se restituie în urma cererii depuse.
aceastã facilitate sau, dacã nu mai e valabilã, de când? Spre deosebire de compensare, unde operaþiunea poate fi
Hotãrârea 84/2005 din MO nr.147/18.02.2005 la pct. 711 fãcutã ºi din oficiu, pentru persoanele juridice restituiea
nu specificã în mod clar despre mijloace fixe achiziþionate opereazã numai în baza cererii. Este necesar sã faceþi o
prin contract de leasing." cerere de compensare ºi sã o depuneþi la Administraþia
Financiarã de care aparþine societatea ºi sã luaþi legãtura
cu inspectorul de care aparþine societatea.
Rãspuns:
ÎNTREBARE - Anca Mot
Contribuabilii care au investit în mijloace fixe
amortizabile sau în brevete de invenþie amortizabile ºi care "Cum se înregistreazã în contabilitate taxele vamale
au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din
cuprinse în actele constatatoare, încheiate cu ocazia
valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor
exportului, pentru materiile prime care intrã în
legale, la data punerii în funcþiune a mijlocului fix sau a
componenþa produsului finit care se exportã în lohn, ºi
brevetului de invenþie, pânã la data de 30 aprilie 2005
inclusiv, au obligaþia sã pãstreze în patrimoniu aceste care nu au EUR? Aceste materii prime au fost importate în
mijloace fixe amortizabile cel puþin o perioadã egalã cu lohn."
jumãtate din durata lor normalã de utilizare. În cazul în
care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat,
impozitul pe profit se recalculeazã ºi se stabilesc dobânzi Rãspuns:
ºi penalitãþi de întârziere de la data aplicãrii facilitãþii
respective, potrivit legii. Actele constatatoare se încheie în cazul când o parte
Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de din materia primã importatã în lohn nu a intrat în întregime
20% prevãzutã la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt în componenþa produsului finit ºi nu s-a exportat în
deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, întregime, deºi prin lege acest lucru este obligatoriu.
respectiv brevete de invenþie amortizabile înregistrate ºi
puse în funcþiune pânã la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Reflectarea în contabilitate a operaþiunilor cu taxele
Valoarea fiscalã rãmasã se determinã dupã scãderea din vamale cuprinse în actele constatatoare se înregistreazã:
valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe
amortizabile/brevete de invenþie amortizabile a sumei
egale cu deducerea fiscalã de 20% ºi se recupereazã pe 301 "Materii prime" = 446 "Impozite ºi taxe"
durata normalã de funcþionare. În cazul în care duratele
normale de funcþionare au fost recalculate, potrivit
normelor legale în vigoare, perioada pentru care existã iar plata,
obligaþia pãstrãrii în patrimoniu a acestor mijloace fixe se
coreleazã cu duratele normale de funcþionare recalculate.
Prin O.U.G.nr 24/2005 pentru modificarea Legii
446 "Impozite ºi taxe" = 5121 "Conturi la banci"
nr.571/2003 privind Codul fiscal, a fost anulatã începând
cu data de 1 mai 2005 facilitatea fiscalã referitoare la Victoriea Zamfirescu - expert contabil
deducerea cheltuielilor de amortizare reprezentand 20%
www.contabconsultver.ro
din valoarea de intrare a mijloacelor fixe achiziþionate.

31
mai, 2006, nr. 5 (9) www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil - iunie
2006 trateazã
contabilitatea
produselor finite
ºi achiziþionarea
societãþilor
comerciale, din domeniul
contabilitãþii practice.
Continuãm discuþia pe tema
fiscalitãþii abordând
problematica acordãrii
dividendelor, încadrarea în
muncã a absolvenþilor ºi a
acordãrii tichetelor de masã,
tichetelor cadou ºi a tichetelor
de creºã, cele din urmã fiind
recent reglemantate legislativ.
De asemenea vom trata
modificãrile legislative privind
sistemul vamal.
Vom aborda o temã
controversatã ºi clarificatã prin
ultimele modificãri ale Codului
muncii ºi anume problema
clauzei generale de fidelitate a
aganajaþilor ºi clauza de
neconcurenþã aferente
raporturilor de muncã ºi a
contractelor individuale de
muncã încheiate între
angajator ºi angajat.
Victoriea
Zamfirescu
CONTABILITATEA TICHETELE DE
PRODUSELOR MASÃ, TICHETELE
FINITE CADOU ªI
TICHETELE DE
CREªÃ
pag. 12
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
CLAUZA DE NECONCURENÞÃ
Anca Buga - director economic
rdonanþa de urgenþã a din clauza încheiatã cu foºtii salariaþi
O Guvernului nr. 65/2005,
modificã Legea 53/2003 privind Codul
existã o deosebire clarã.
ºi realizeazã distingerea clarã între: Obligaþia generalã de
- toþi salariaþii din unitate, care au
obligaþia generalã de fidelitate în raport neconcurenþã
cu angajatorul lor, inclusiv obligaþia de
Obligaþia de fidelitate reprezintã
a nu-l concura, fãrã sã fi încheiat pentru
îndatorirea salariatului de a realiza
aceasta nici un contract special ºi fãrã
executarea muncii sale conform
a fi indemnizaþi suplimentar;
intereselor legitime ale patronului ºi de
- salariaþii cu care s-a negociat o
a nu realiza acþiuni cu scopul de a
clauzã de neconcurenþã, care deºi
afecta aceste interese.
inseratã în contractul de muncã va
Astfel, obligaþia de fidelitate se
putea produce efecte numai dupã ce
traduce în a acþiona potrivit intereselor
acesta va lua sfârºit.
angajatorului, în a nu face nimic de
Astfel, între obligaþia generalã de
naturã a-l prejudicia, a evita orice
neconcurenþã a salariaþilor actuali ºi
conflict de interese cu acesta.
obligaþia de neconcurenþã decurgând
(continuare în pagina 4)
CONTABILITATEA
ACHIZIÞIONÃRII UNEI SOCIETÃÞI
COMERCIALE
Dinu Lilicã - director economic
chiziþionarea unei societãþi Contabilizarea patrimoniului
A comerciale presupune
cumpãrarea unei întreprinderi de cãtre
achiziþionat se poate realiza în douã
moduri:
o altã întreprindere ºi prin negociere - achiziþionarea activelor unei
între cele douã pãrþi se face evaluarea întreprinderi;
dupã metoda valorii patrimoniale sau - achiziþionarea totalã sau parþialã a
metoda valorii de rentabilitate ºi acþiunilor unei întreprinderi.
metoda fixã, în funcþie de care se poate
finaliza tranzacþia respectivã. (continuare în pagina 6)
FACILITÃÞI FISCALE DEMISIA (I)
- ÎNCADRAREA ÎN
MUNCÃ A
ABSOLVENÞILOR
pag. 14 pag. 19 pag. 30
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE CLAUZA DE NECONCURENÞÃ
Dragoº Stoica Anca Buga - director economic pag. 1

COORDONATOR

Mirona Serac CONTABILITATEA ACHIZIÞIONÃRII UNEI SOCIETÃÞI COMERCIALE

Dinu Lilicã - director economic pag. 1
COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
ACORDAREA DIVIDENDELOR
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir Andrei Dragomir - expert contabil pag. 8

TEHNOREDACTARE
CONTABILITATEA PRODUSELOR FINITE
Cristian Videanu Andrei Dragomir - expert contabil pag. 12
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI TICHETELE DE MASÃ, TICHETELE CADOU ªI TICHETELE DE

CORECTURÃ
CREªÃ
Diana Moraru Mirona Serac - economist pag. 14

ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon FACILITÃÞI FISCALE - ÎNCADRAREA ÎN MUNCÃ A

Media Grup S.R.L.“
ABSOLVENÞILOR
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti Andrei Dragomir - expert contabil pag. 19

E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro SISTEMUL VAMAL - MODIFICÃRI LEGISLATIVE

Dinu Lilicã - director economic pag. 23
TELEFOANE

021/222.70.75
021/222.70.76 DEMISIA (I)

VÂNZÃRI Anca Buga - director economic pag. 30

office@rezon.ro

RÃSPUNSUL LA ÎNTREBAREA DUMNEAVOASTRÃ

This product is manufactured on a franchise basis Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 31
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
CLAUZA DE NECONCURENÞÃ
Codul muncii prevede aceastã obligaþie de fidelitate ca
fiind una dintre obligaþiile principale ale salariatului (art. 39
alin. 2).
"Salariatului îi revin, în principal, urmãtoarele obligaþii:
a) obligaþia de a realiza norma de muncã sau, dupã
caz, de a îndeplini atribuþiile ce îi revin conform fiºei
postului;
b) obligaþia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaþia de a respecta prevederile cuprinse în
regulamentul intern, în contractul colectiv de muncã
aplicabil, precum ºi în contractul individual de muncã;
d) obligaþia de fidelitate faþã de angajator în executarea
atribuþiilor de serviciu;
e) obligaþia de a respecta mãsurile de securitate ºi
sãnãtate a muncii în unitate;
f) obligaþia de a respecta secretul de serviciu."
Putem identifica astfel cele trei elemente ale obligaþiei
de fidelitate a salariatului faþã de angajatorul sãu: obligaþia
de subordonare ºi îndatorirea de a urmãri interesele
patronului în prestarea muncii; obligaþia de neconcurenþã;
obligaþia de confidenþialitate (de discreþie), adicã obligaþia
de abþinere de la orice alte activitãþi prin care sunt
încãlcate interesele legitime ale patronului.
ATENÞIE!
Toþi salariaþii sunt obligaþi la neconcurenþã pe parcursul
executãrii contractului de muncã, fãrã sã fie necesarã
încheierea unei clauze de neconcurenþã pentru aceasta.
Clauza de neconcurenþã vizeazã numai activitatea
salariatului dupã ce va înceta contractul de muncã.
Modificarea Codului muncii, prin Ordonanþa de urgenþã
a Guvernului nr. 65/2005, a fost realizatã, din acest punct
de vedere, în avantajul angajatorului.
A lucra pentru un angajator presupune a nu lucra
împotriva intereselor acestuia. A nu favoriza, nici direct,
nici indirect pe concurenþii acestuia, a nu divulga informaþii
confidenþiale, a nu-i face salariatul însuºi concurenþã.
Salariatul este obligat la fidelitate pe întreaga duratã a
contractului sãu de muncã. Aceastã obligaþie continuã
chiar ºi atunci când efectele principale ale contractului de
muncã (prestarea muncii ºi plata salariului) sunt
suspendate. Aºadar angajatorul poate pretinde
salariatului sãu sã nu îl concureze, sã nu aducã prejudicii
divulgând informaþii unui concurent, sã nu foloseascã
informaþiile dobândite pe parcursul derulãrii contractului
de muncã pentru a favoriza concurenþa.
Încãlcarea obligaþiei de fidelitate constituie abatere
disciplinarã ºi se poate sancþiona cu oricare dintre
sancþiunile disciplinare, inclusiv cu concedierea. Dacã
existã situaþia în care se poate dovedi prejudiciul produs
prin faptele de concurenþã ale salariatului, se pot pretinde
4
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
ºi despãgubiri, corespunzãtor acestui prejudiciu.
Salariatul care ºi-a încãlcat obligaþia de neconcurenþã
va rãspunde pe mai multe planuri:
- încãlcarea acestei obligaþii este o abatere
disciplinarã.
Abaterile sunt examinate nu numai în raport cu
obligaþiile de muncã, dar ºi cu normele de comportare în
unitate, în raport cu ceilalþi salariaþi, cu clienþii, cu
furnizorii, cu conducerea societãþii angajatoare.
- angajatorul poate pretinde despãgubiri.
Este dificil a face proba unui prejudiciu suferit de cãtre
angajator datoritã nerespectãrii obligaþiei generale de
fidelitate de cãtre salariat.
Nu vor fi considerate încãlcãri ale clauzei generale de
fidelitate activitãþi cum sunt:
- comunicarea intenþiei de a concura pe viitor;
- cãtarea unui loc de muncã la o companie concurentã;
- activitãþile desfãºurate de salariat anterior încheierii
contractului de muncã;
- activitãþile desfãºurate în decursul perioadei de
delegare sau detaºare;
- acþiunile pregatitoare în realizarea unei concurenþe
viitoare;
- activitãþile desfãºurate cu acordul angajatorului.
Acþiunile pregãtitoare în realizarea unei concurenþe
viitoare pot fi clasificate în activitãþi permise ºi nepermise.
Activitãþi premise
- a lua contact cu viitorul personal, în vederea angajãrii,
cu excepþia actualilor colegi;
- a efectua aranjamente financiare cu terþi
dezinteresaþi;
- a cãuta de lucru la un concurent;
- a organiza premisele viitoarei concurenþe;
- a comunica intenþia de a concura.
Activitãþi interzise
- a oferi de lucru celorlalþi salariaþi ai patronului;
- a solicita furnizorii exclusivi ai patronului;
- a solicita clienþii angajatorului pentru sine;
- a copia sau memora informaþii în vederea unei
viitoare concurenþe;
- a desfãºura orice pregãtire pentru o viitoare
concurenþa, în timpul orelor de program.
Clauza de neconcurenþã
Conform art. 21 alin. (1) din Codul muncii modificat ºi
completat, pãrþile pot negocia ºi cuprinde în contractul de
muncã o clauzã de neconcurenþã prin care salariatul sã fie
obligat ca dupã încetarea contractului sã nu presteze, în
interesul sãu propriu sau al unui terþ, o activitate care se

aflã în concurenþã cu cea prestatã la angajatorul sãu, în
schimbul unei indemnizaþii de neconcurenþã lunare pe
care angajatorul se obligã sã o plãteascã pe toatã
perioada de neconcurenþã.
Fostul salariat poate sãvârºi douã categorii de acte de
concurenþã, prin care sã încalce clauza încheiatã:
- sã se angajeze la o firmã concurentã cu a
angajatorului sãu;
- sã desfãºoare activitãþi concurenþiale pe cont propriu,
fie ca persoanã autorizatã sã desfãºoare asemenea
activitãþi, fie deschizându-ºi propria firmã, cu acelaºi profil
cu al fostului sãu angajator.
Conform prevederilor art. 21, alin. (2) din Legea
53/2003, clauza de neconcurenþã produce efecte doar
dacã în cuprinsul contractului de muncã sunt prevãzute
expres urmãtoarele:
- activitãþile ce sunt interzise salariatului la data
încetãrii contractului;
- cuantumul indemnizaþiei de neconcurenþã lunare;
- perioada pentru care clauza de neconcurenþã
produce efecte;
- terþii în favoarea cãrora se interzice prestarea de
activitãþi;
- aria georgraficã unde salariatul se aflã în compeþie cu
angajatorul sãu.
Activitãþile ce sunt interzise salariatului la data încetãrii
contractului
Trebuie precizat cã o clauzã de neconcurenþã nu
interzice încheierea oricãrui contract de muncã. Prin
clauza de neconcurenþã se interzice este încadrarea la un
concurent al angajatorului, încadrarea la un angajator
neconcurent nu este interzisã.
Astfel, ca activitãþi interzise se pot considera:
- desfãºurarea unei activitãþi pe cont propriu;
- deþinerea de acþiuni sau pãrþi sociale la o societate
comercialã concurentã;
- încadrarea în muncã la un angajator concurent;
- preluarea clienþilor, beneficiarilor sau a celorlalþi
salariaþi ai angajatorului;
- stabilirea de contacte în interes propriu cu clienþii ºi
furnizorii angajatorului;
- copierea sau memorarea unor secrete ale fostei
companiei sau a unor informaþii confidenþiale.
Cuantumul indemnizaþiei de neconcurenþã lunare
Indemnizaþia de neconcurenþã lunarã datoratã
salariatului se negociazã ºi este de cel puþin 50% din
media veniturilor salariale brute ale salariatului din
ultimele 6 luni anterioare datei încetãrii contractului
individual de muncã, conform art. 21, alin. (3) din Legea
53/2003.
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
În cazul în care durata contractului individual de muncã
a fost mai micã de 6 luni, indemnizaþia trebuie sã fie de cel
puþin 50% din media veniturilor salariale lunare brute
cuvenite acestuia pe durata contractului (conform
aceluiaºi articol).
Caracteristicile indemnizaþiei de neconcurenþã sunt
urmãtoarele:
- nu are naturã salarialã; fostul salariat, beneficiar al
indemnizaþiei, nu datoreazã contribuþiile sociale prevãzute
de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi
alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ºi
funcþionarea sistemului de asigurãri de sãnãtate, cu
modificãrile ulterioare, ºi Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii
forþei de muncã, cu modificãrile ulterioare;
- reprezintã o cheltuialã efectuatã de angajator;
- este deductibilã la calculul profitului impozabil;
- se impoziteazã la persoana beneficiarã: indemnizaþia
se plãteºte lunar, neputând fi plãtitã cumulat pentru
întreaga perioadã negociatã sau pentru un interval al
acesteia.
Perioada pentru care clauza de neconcurenþã produce
efecte
Clauza de neconcurentã îºi poate produce efectele
pentru o perioadã de maximum 2 ani de la data încetãrii
contractului individual de muncã, conform art. 22, alin. (1).
Angajatorul are interesul sã dimensioneze durata
clauzei de neconcurenþã în funcþie de responsabilitãþile pe
care salariatul le are în firmã. Este de presupus cã un
salariat cu funcþie de conducere ia contact cu mai multe
informaþii, îºi dezvoltã mai multe contacte personale între
furnizorii, beneficiarii, partenerii firmei, decât un salariat
aflat în funcþie de execuþie. Astfel, activitãþile concurenþiale
desfãºurate de cãtre persoanele care au ocupat posturi
de conducere sunt, în general, mai periculoase decât cele
desfãºurate de cãtre simplii executanþi. Se impune, astfel,
nu inserarea unei clauze-tip, identice pentru toþi salariaþii,
ci prevederea unor durate diferite ale interdicþiei, în funcþie
de atribuþiile concrete ale fiecãrui salariat.
ATENÞIE!
În contractul de muncã se va putea prevedea o duratã
mai restrânsã a efectelor clauzei de neconcurenþã,
niciodatã mai îndelungatã decât cea prevãzutã de lege.
Terþii în favoarea cãrora se interzice prestarea de
activitãþi
Aceºtia pot fi determinaþi nominal atunci când existã
puþini competitori pe piaþã, într-un anumit domeniu de
activitate sau pot fi determinaþi generic, indicându-se
elementele de identificare a acestora.
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- concedierea salariatului în temeiul art. 65, pentru

Aria georgraficã unde salariatul se aflã în compeþie cu
angajatorul sãu
Pãrþile se vor învoi în sensul interzicerii prestãrii unei
activitãþi concurenþiale doar într-un anumit perimetru, de
exemplu într-un anumit judeþ. Angajatorul poate considera
cã nu îl afecteazã activitãþile pe care fostul sãu salariat
le-ar desfãºura în alte judeþe.
Efectele clauzei de neconcurenþã
Conform prevederilor art. 22 alin. (2) din Codul muncii,
clauza de neconcurenþã nu îºi va produce efectele în
mãsura în care contractul individual de muncã va înceta
pentru unul dintre urmãtoarele motive:
- decesul salariatului sau angajatorului persoanã fizicã;
- rãmânerea irevocabilã a hotãrârii judecãtoreºti de
declarare a morþii sau a punerii sub interdicþie a
salariatului sau a angajatorului persoanã fizicã;
- dizolvarea angajatorului persoanã juridicã;
- nulitatea contractului;
- interzicerea exercitãrii unei profesii sau a unei funcþii,
ca mãsurã de siguranþã sau pedeapsã complimentarã;
- retragerea acordului pãrinþilor sau al reprezentanþilor
legali, în cazul salariaþilor cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 16
ani;
(urmare din pagina 1)
motive ce nu þin de persoana sa;
- pensionarea salariatului, atât dacã aceasta se
realizeazã prin încetarea de drept a contractului, cât ºi
dacã salariatul care îndeplineºte condiþiile de vârstã
standard ºi stagiul de cotizare este concediat, în temeiul
art. 61 lit. e);
- reintegrarea pe postul respectiv a fostului salariat;
- condamnarea penalã la executarea unei pedepse
privative de libertate;
- retragerea de cãtre autoritãþile sau organismele
competente a avizelor, autorizaþiilor ori atestãrilor
necesare pentru exercitarea profesiei;
- expirarea termenului, în cazul contractelor încheiate
pe duratã determinatã;
- demisia;
- încetarea contractului prin acordul de voinþã al
pãrþilor;
- concedierea disciplinarã;
- concedierea salariatului arestat preventiv pentru o
perioadã mai mare de 30 de zile;
- concedierea pentru inaptitudine fizicã ºi/sau psihicã;
- concedierea pentru necorespundere profesionalã.
Conform prevederilor art. 23 alin. (1) din Codul muncii,
clauza de neconcurenþã nu poate avea ca efect
interzicerea în mod absolut a exercitãrii profesiei sau a
specializãrii pe care o deþine.

CONTABILITATEA ACHIZIÞIONÃRII UNEI

SOCIETÃÞI COMERCIALE
Înregistrãrile la întreprinderea B
Studii de caz
10.000 % = % 10.000
Exemplul 1 - întreprinderea A preia activul ºi pasivul 1621 "Credite 212
6.000 8.000
întreprinderii B bancare pe "Construcþii"
termen lung ºi
Înregistrãrile la întreprinderea A mediu"
2.200 401 "Furnizori" 261 "Acþiuni 1.200
10.000 % = % 10.000 deþinute la
8.000 212 1621 "Credite 6.000 entitãþile afiliate"
"Construcþii" bancare pe
termen lung ºi 1.800 5121 "Conturi la 301 "Materii 400
mediu" bãnci in lei" prime"

1.200 261 "Acþiuni 401 "Furnizori" 2.200 411 "Clienþii" 400

deþinute la
entitãþile afiliate"
La întreprinderea B a rãmas în contul de disponibil
400 301 "Materii 5121 "Conturi la 1.800 suma de 4.800 lei, corespunzãtoare soldurilor conturilor
prime" bãnci in lei" 1012, 106 ºi 104 care se împarte la asociaþi conform
400 411 "Clienþii" aportului fiecãruia.

6
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
 Expert Contabil

% = % 4.800 Bilanþul întreprinderii B

1012 "Capital Sume Sume

456 "Decontãri cu 2.000 ACTIV PASIV
subscris vãrsat" (lei) (lei)
asociaþii privind
106 "Rezerve" capitalul" 212 -Construcþii 8.000 1012 - Capital 2.000
800 subscris vãrsat
104 "Prime legate de 2.000 261 - Acþiuni 1.200 106 - Rezerve 800
capital" deþinute la
entitãþile afiliate
ºi 301 - Materii 400 104 - Prime legate 2.000
prime de capital
456 "Decontãri cu = 5121 "Conturi la 4.800
asociaþii privind bãnci in lei"
411 Clienþi 400 1621 - Credite 6.000
capitalul"
bancare pe termen
lung
Preluarea pasivului de cãtre unitatea A nu se poate
face decât cu acordul creditorilor unitãþii B, inclusiv a 5121 - Cont la 3.000 401 - Furnizori 2.200
bãncii furnizorilor. bãnci în lei
Total 13.000 Total 13.000
Bilanþul întreprinderii A
ACTIV Sume PASIV Sume
(lei) (lei) Urmeazã înregistrãrile care se fac la cele douã
întreprinderi:
212 -Construcþii 18.000 1012 - Capital 6.000
subscris vãrsat Înregistrãrile la întreprinderea A
261 - Acþiuni 4.200 106 - Rezerve 6.000
deþinute la - ahiziþionarea activelor
entitãþile afiliate
301 - Materii 400 1621 - Credite 9.000 % = 462 "Creditori 10.000
prime bancare pe termen diverºi"
212 "Construcþii" 8.000
lung
261 "Acþiuni deþinute 1.200
371 - Mãrfuri 1.000 401 - Furnizori 5.200 la entitãþile afiliate"
411 - Clienþi 400
301 "Materii prime" 400
5121 - Conturi la 2.200
bãnci în lei 411 "Clienþi" 400
Total 26.200 Total 26.200

Exemplul 2 - întreprinderea A achiziþioneazã activele - plata datoriilor

întreprinderii B
462 "Creditori = 5121 "Conturi la 10.000
diverºi" bãnci în lei"
Bilanþul întreprinderii A

Sume Sume
ACTIV PASIV
(lei) (lei) Înregistrãrile la întreprinderea B
212 -Construcþii 10.000 1012 - Capital 6.000
- valorificarea activelor
subscris vãrsat
261 - Acþiuni 3.000 106 - Rezerve 6.000 462 "Creditori = % 10.000
deþinute la diverºi"
212 "Construcþii" 8.000
entitãþile afiliate
261 "Acþiuni deþinute 1.200
371 - Mãrfuri 1.000 1621 - Credite 3.000
la entitãþile afiliate"
bancare pe termen
lung 301 "Materii prime" 400
5121 - Conturi la 4.000 401 - Furnizori 3.000 411 "Clienþii" 400
bãnci în lei
Total 18.000 Total 18.000

7
iunie, 2006, nr. 6 (10) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- încasarea drepturilor
5121 "Conturi la = 462 "Creditori 10.000
bãnci în lei" diverºi"
Exemplul 3 - întreprinderea A cumpãrã acþiunile
întreprinderii B, parþial sau total, la valoarea matematicã
contabilã sau la valoarea negociatã
Valoarea matematicã contabilã la întreprinderea B se
determinã prin însumarea sumelor de la conturile 1012,
106 ºi 104, pentru care se puteau emite acþiuni de cãtre
întreprinderea B.
Valoare matematicã contabilã totalã = 1012 (2.000) +
106 (800) + 104 (2.000) = 4.800 lei
ACORDAREA DIVIDENDELOR
Aspecte generale
ividendele reprezintã orice distribuire în bani ori în
D naturã cãtre acþionari ori asociaþi din profitul
rezultat pe baza bilanþului contabil anual ºi a contului de
profit ºi pierdere în raport cu participarea acestora la
capitalul social al societaþii comerciale.
În situaþia distribuirii dividendelor în naturã evaluarea
produselor care se acordã ca platã se determinã:
- la nivelul preþului de vânzare practicat de societate
pentru produsele în cauzã rezultate în urma procesului de
producþie proprie;
- la nivelul tarifelor practicate în cazul prestãrilor de
servicii;
- preþurile tarifare sunt cele practicate în data efectuãrii
efective a plãþii în naturã.
Dividendele mai pot fi definite ca fiind acea parte din
profitul oricãrei societãþi comerciale pe acþiuni care sunt
repartizate acþionarilor în funcþie de acþiunile pe care
aceºtia le deþin în structura capitalului social. Adunarea
generalã a acþionarilor este împuternicitã potrivit legislaþiei
în vigoare sã hotãrascã mãrimea ºi modalitatea practicatã
de platã a dividendelor potrivit prevederilor statutului
societãþii.
Dividendele ce revin unei persoane fizice sau juridice
în calitate de asociat ºi acþionar sunt influenþate de:
- profitul contabil net pe baza cãruia se pot realiza
dividende;
- decizia adunãrii generale a acþionarilor care hotãrãºte
repartizarea profitului contabil net;
- reglementãrile legislaþiei în materie ce precizeazã
repartizarea dividendelor.
Potrivit reglementãrilor în vigoare în cazul societãþilor
comerciale cu capital integral sau majoritar privat,
8
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
Aceaste sume pentru întreprinderea A devin imobilizãri
financiare.
261 "Acþiuni = 5121 "Conturi la 4.800
deþinute la entitãþile bãnci în lei"
afiliate"
Presupunem cã pentru aceastã sumã s-au cumpãrat
1.000 acþiuni la valoare de:
Valoare matematicã contabilã = 4.800 / 1.000 = 4,8 lei
/ acþiune
adunarea generalã poate decide:
- repartizarea profitului net numai pentru dividende;
- alte repartizãri;
- la fondul pentru participarea salariaþilor la profit;
- la fondul de investiþii;
- la alte fonduri.
În situaþia societãþilor comerciale cu capital integral sau
majoritar de stat adunarea generalã a acþionarilor poate
hotãrî repartizarea profitului contabil net numai cu
respectarea prevederilor legale în vigoare care conþin
limite maxime în repartizarea profitului contabil net pe
destinaþii.
În acest sens este important de reþinut faptul cã Legea
nr. 64/2001 care reglementeazã repartizarea profitului la
societaþile comerciale cu capital integral sau majoritar de
stat, stabileºte repartizarea profitului contabil net
obligatoriu numai pe urmãtoarele destinaþii:
- rezerve legale ºi alte rezerve constituite ca surse
proprii de finanþare;
- acoperirea pierderilor contabile înregistrate în anii
precedenþi;
- maxim 10% pentru participarea salariaþilor la profit;
- minimum 50% vor submite la bugetul de stat sau
local;
- profitul rãmas se repartizeazã la alte rezerve ºi
constituie sursa proprie de finanþare.
Referitor la modalitatea de platã, trebuie precizat cã în
cele mai multe cazuri dividendele se distribuie de regulã în
bani, modalitatea de distribuire în naturã se utilizeazã ca
practicã în cazul societãþilor din domeniul agriculturii.
Reþinerea impozitului pe dividende
Trebuie reþinut faptul cã în cazul dividendelor acordate
persoanelor fizice precum ºi cele pentru persoanele

juridice, impozitul pe dividende se calculeazã, reþine ºi
vireazã de cãtre persoana juridicã. În mod concret de
cãtre societatea comercialã care acordã dividendele
repartizate.
Potrivit reglementãrilor Codului Fiscal la art. 36 se fac
precizãri cu privire la impozitul pe dividende distribuite.
Persoane juridice
Persoana juridicã românã care plãteºte dividente cãtre
o persoana juridicã românã are obligaþia sã reþinã ºi sã
verse impozitul pe dividende reþinut cãtre bugetul de stat
aºa cum se prevede în lege. Impozitul pe dividende se
stabileºte prin aplicarea unei cote de impozit de 10%
asupra dividendului brut plãtit cãtre o persoanã juridicã
românã. Impozitul care trebuie reþinut se plãteºte la
bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a lunii
urmãtoare celei în care se plãteºte dividendul.
Persoane fizice
Referitor la reþinerea impozitului pe dividende
distribuite persoanelor fizice sunt de fãcut urmãtoarele
precizãri.
- veniturile sub formã de dividende, inclusiv sume
primite ca urmare a deþinerii de titluri de participare la
fondurile închise de investiþii, se impune o cotã de 16% din
suma acestora;
- obligaþia calculãrii ºi reþinerii impozitului pe venituri
sub formã de dividende revine persoanelor juridice odatã
cu plata dividendelor cãtre asociaþi sau acþionari;
- termenul de virare a impozitului este pânã la data de
25 inclusiv ale lunii urmãtoare celei în care se face plata.
Pânã la data de 31 decembrie 2004 potrivit
reglementãrilor în vigoare este precizat faptul cã
dividendele distribuite persoanelor fizice se impun cu o
cotã de 5% din suma acestora.
În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plãtite
acþionarilor sau asociaþilor pânã la sfârsitul anului în care
s-au aprobat situaþiile financiare anuale, impozitul pe
dividende se plãteºte pânã la data de 31 decembrie a
anului respectiv.
Dupã 1 ianuarie 2006 dividendele distribuite
persoanelor fizice ºi juridice se impoziteazã cu 16%.
Termenele de platã a dividendelor
Este important de subliniat faptul cã termenele de platã
sunt practic diferite în funcþie de perioadã, datoritã
reglementãrilor fiscale în materie.
Dupã anii 1990 este de menþionat cã legea nu a
prevãzut reglementãri foarte clare ºi precise referitoare la
termenul de platã al dividendelor.
Din aceastã cauzã practic societaþile comerciale au
plãtit dividendele dupã cum au considerat cã ar fi legal la
un moment dat.
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
Ca urmare a acelor precizate au fost situaþii când unele
societaþi comerciale nu au plãtit dividendele repartizate
nici dupã 3 ani de la momentul distribuirii. Din aceastã
cauzã s-a produs prescrierea acestora, situaþie care a
condus la pierderea dreptului legal de a mai fi ridicate de
cãtre acþionari.
În acestã privinþa dupã anul 2003 a fost reglementat în
mod clar termenul de platã a dividendelor.
Astfel au fost aduse modificãri ºi completãri la legea nr.
31/1990 referitoare la societãþile comerciale care prevede:
- cota parte din profit ce se plãteºte fiecãrui asociat
constituie dividend;
- dividendele se plãtesc proporþional cu cota de
participare la capitalul social vãrsat, dacã prin actul, dacã
prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
- ele se plãtesc în termenul stabilit de cãtre asociaþia
generalã a asociaþilor sau, dupã caz, stabilit de legile
speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobãrii
situaþiei financiare anuale, aferente exerciþiului financiar
încheiat;
- în caz contrar societatea comercialã va plãti o
penalitate aferentã perioadei de întârziere, la nivelul
dobânzii legale;
- nu se pot distribui dividendele decât din profitul
determinat potrivit legii;
- dreptul la acþiunea de restituire a dividendelorde
prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii.
Exemplu practic pentru calculul
profitului ºi al dividendelor
O societate comercialã cu capital integral privat are
capitalul social deþinut de doi asociaþi din care o persoanã
juridicã ºi o persoanã fizicã.
Venituri totale = 40.000 lei
- venituri neimpozabile fiscale = 0 lei
Cheltuieli totale = 35.000 lei
- cheltuieli nedeductibile fiscale = 7.000 lei
Cota de impozit pe profit = 16%
Cota de participare la capitalul social al asociaþilor
- asociatul persoanã juridicã = 40%
- asociatul persoanã fizicã = 60%
Cota de impozit pe dividende pentru dividendele
distribuite
- asociaþilor persoane juridice = 10%( art. 36, alin. 2,
L.571/2003)
- asociaþilor persoane fizice = 16%(OUG 138/2004
aprob. L.163/2005)
- venituri totale = 40.000lei
- venituri neimpozabile = 0 lei
- cheltuieli totale = 35.000 lei
- cheltuieli deductibile finale = 7.000lei
- profit contabil brut = 40.000lei - 35.000lei = 5.000lei
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Profitul fiscal impozabil = (venituri totale - venituri
neimpozabile fiscale) - (cheltuieli totale - cheltuieli
nedeductibile) = 40000- 35000+ 7000= 12000 lei
Cota de impozit pe profit
Cota de impozit pe profit persoane fizice = 16%
Impozit pe profit fiscal: 1200 lei x 16% = 1920 lei
Profit contabil net: 5000lei - 1920lei = 3080 lei
Repartizarea profitului contabil net
Profitul contabil net = 3080 lei
Este important de precizat cã în cazul societãþilor
comerciale cu capital integral privat reglementãrile fiscale
nu conþin restricþii în ce priveste modul de repartizare a
profitului contabil net. Faþa de cele prezentate trebuie
fãcutã menþiunea, cã profitul net contabil poate fi distribuit
în totalitate pentru dividende. Luãm în calcul cã adunarea
generalã a hotãrât dupã încheierea anului fiscal în
conformitate cu datele din bilanþul contabil ºi a contului de
profit ºi pierderi ca profitul contabil net sã fie repartizat în
totalitate pentru dividende.
Este necesar de fãcut precizarea potrivit cãreia de la
data în care adunarea generalã a stabilit întregul profit
contabil net sã fie repartizat pentru dividende "profitul
contabil net" se transformã din punct de vedere fiscal in
"dividende brute":
Dividende brute = 3080 lei
În acest caz cotele de participare la capitalul social al
celor doi asociaþi sunt:
- pentru asociatul persoanã juridicã = 40%
- pentru asociatul persoanã fizicã = 60%
În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind
societaþile comerciale, dividendele se distribuie asociaþilor
proporþional cu aportul acestora la capitalul social.
Faþa de cele prezentate potrivit elementelor de calcul
rezultã urmãtoarea distribuire a dividendelor brute prin
fiecare asociat.
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã
juridicã:
3080 lei x 40% = 1232 lei
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã fizicã
3080 lei x 60% = 1848 lei
Referitor la cota de impozitare pentru dividende trebuie
fãcutã precizarea cã pentru dividendele distribuite
asociaþilor persoane juridice aceasta este de 10%, iar
pentru dividendele distribuite asociaþilor persoane fizice
acesta este de 16%.
10
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
Calculul impozitului pe dividende
Impozitul datorat de asociatul persoanã juridicã:
- dividendele brute cuvenite asociatului persoanã
juridicã x cota de impozit pe dividende pentru persoanã
juridicã = 1232lei x 10% = 123 lei
Impozitul datorat de asociatul persoanã fizicã:
- dividendele brute cuvenite asociatului persoanã fizicã
x cota de impozit pe dividende pentru persoanã fizicã =
1848 lei x 16% = 296 lei
Coform prevederilor OUG 59/2005 impzitele, taxele ºi
contribuþiile se rotunjesc la nivel de leu prin majorare petru
fracºiunile de 0,50 lei inclusiv ºi prin neglijare petru
fracºiunile mai mici de 0,50 lei.
Calculul dividendelor nete
Dividendele nete ce revin asociatului persoanã juridicã
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã
juridicã - impozitul pe dividendele asociatului persoanã
juridicã = 1232 lei - 123 lei = 1109 lei
Dividendele nete ce revin asociatului persoanã fizicã:
- dividendele brute ce revin asociatului persoanã fizicã
- impozitul pe dividendele asociatului persoanã fizicã =
1848 lei - 296 = 1552 lei
Atât pentru dividendele ce revin persoanelor fizice cât
ºi pentru dividendele cuvenite persoanelor juridice
impozitul pe dividende se calculeazã, reþine ºi vireazã de
cãtre persoana juridicã, respectiv societatea comercialã
care acordã dividendele.
Orice societate ce are de platit dividende cãtre o
persoanã fizicã sau juridicã are obligaþia legalã de a nu
acorda venituri fãrã a calcula, reþine ºi vira impozitul
aferent.
În situaþia în care nu se respectã aceastã dispoziþie
legalã, impozitul se va suporta de cel ce a fãcut plata fãrã
a reþine impozitul datorat. Asadar, acþiunea de stopaj la
sursã presupune oprirea efectuãrii plãþii la locul unde se
face plata, pânã nu se reþine impozitul datorat.
Particularitatea o reprezintã societaþile pe acþiuni la
care o mare parte din acþiuni sunt la purtãtor, caz în care
nu se cunoaste posesorul acþiunii. În situaþia acestor
societãþi comerciale dividendele sunt plãtite persoanelor
care prezintã acþiunile, persoane care rãmân necunoscute
ºi dupã plata dividendelor.
Este de reþinut faptul cã în situaþia în care chiar ºi din
greºealã s-a efectuat plata dividendelor cãtre acþionari
fãrã reþinerea impozitului de dividende persoanele
vinovate vor fi obligate la plata impozitului nereþinut
precum ºi majorãrilor calculate de la data plãþii
dividendelor pânã la data plãþii efective a impozitului pe
dividende datorat.
 Expert Contabil

taxa prevãzut de legislaþia internã a fiecãrei þãri, în sensul

cã fiecare dintre cele douã state considerã cã are dreptul
Evitarea dublei impuneri de a taxa acel venit.
Orice venit obþinut de cãtre un contribuabil nu este
Pentru a stabili dacã existã un conflict pentru dreptul
impozitat decât o singurã datã. În practicã apar situaþii în
de a taxa acel venit al celor douã state apelãm mai întâi la
care acelaºi venit poate fi impozitat de douã ori. Astfel
legislaþia fiscalã aferentã fiecarei þãri implicate.
putem vorbi despre dubla impunere atunci când ne
De cele mai multe ori, în statul-sursã suma plãtitã ca
referim la anumite categorii de venituri, cum ar fi
dividend va fi impozitatã cu un impozit cunoscut la noi în
dividende, dobânzi sau redevenþe.
þarã sub numele de impozitul pe venitul nerezidenþilor.
În continuare vom stabili care ar fi aceste situaþii ºi cum
În statul de rezidenþã, beneficiarul plãtind impozit pe
am putea evita dubla impunere fãrã riscul de a fi acuzaþi
venitul global, adicã pentru venitul obþinut din orice sursã,
de evaziune fiscalã, în ceea ce priveºte dividentul ca
suma primitã ca dividend va fi impusã a doua oarã.
formã venit.
În concluzie, fiecare dintre cele douã tãri îºi alocã
Dubla impunere poate fi de douã tipuri: juridicã ºi
dreptul de a taxa respectiva platã, deci existã conflict.
economicã. Dubla impunere juridicã are loc atunci când
acelaºi venit al beneficiarului este taxat de fiecare dintre
Pasul al doilea va fi sã verificãm dacã existã convenþie
cele douã state, ºi este cazul întâlnit la veniturile pasive
de evitare a dublei impuneri încheiat între cele douã state
(dividende, dobânzi sau redevenþe). Dubla impunere
ºi dacã acesta poate fi aplicat.
economicã intervine în cazul dividendelor, datoritã faptului
Tratatul poate fi aplicat dacã sunt îndeplinite
cã dividendul reprezintã profitul care a fost impozitat o
urmãtoarele condiþii:
datã în mâinile companiei ºi va fi impozitat, de asemenea,
- plata este consideratã dividend conform prevederilor
în mâinile acþionarului.
statului;
Un prim aspect care trebuie analizat ºi avut în vedere
- dividendul este plãtit de o societate rezidentã într-un
este definirea venitului respectiv de cãtre legislaþia
stat stat contractant unui rezident al celuilalt stat
naþionalã a fiecãrei þãri, deoarece în funþie de asta vom ºtii
contractant;
cum sã-l tratãm fiscal.
- primitorul din celãlalt stat contractant este beneficiarul
Modul de definire a dividendelor trebuie tratat cu
dividendelor (persoana cãreia îi aparþin dividendele) - fapt
atenþie deoarece poate interveni situaþia ca acestea sã fie
care poate fi demonstrat cu certificatul de rezidenþã
reclasificate de legislaþia internã ca dividende ºi alte plãþi
fiscalã.
decât distribuirea profitului unei societãþi cãtre acþionarii
sãi.
Rolul convenþiei privind evitarea dublei impuneri este,
Vã prezentãm unele exemple care lãrgesc aria
în general, de a reduce drepturile statului-sursã de a taxa
definiþiei dividendului propriu-zis:
printr-o cotã mai redusã de impozit decât cota prevãzutã
- plata unei dobânzi cãtre o persoanã participantã la
de legea statului de rezidenþã.
persoana juridicã plãtitoare a venitului la o ratã care
depãºeºte rata dobânzii utilizatã pe piaþã;
De cele mai multe ori, convenþia poate obliga statul de
- sume plãtite pentru active vândute în grup la preþ mult
rezidenþã sã acorde credit pentru impozitul plãtit în statul-
mai mare decât preþul pieþei;
sursã. Convenþia poate obliga statul de rezidenþã sã
- sume plãtite de o persoanã juridicã pentru servicii
acorde scutire în loc de credit, însã este o situaþie care
furnizate de cãtre un participant la persoana juridicã ºi
intervine extrem de rar.
care depãºeºte preþul pieþei;
Creditul fiscal în statul de rezidenþã se acordã la nivelul
- redevenþe plãtite cãtre un participant la persoana
impozitului plãtit în statul-sursã ºi nu poate fi mai mare
juridicã ºi care nu respectã preþul pieþei.
decât partea de impozit datorat conform legislaþiei statului
de rezidenþã.
Principiul legislativ conform cãruia tranzacþiile între
douã persoane afiliate trebuie sã se facã la acelaºi preþ la
Am prezentat câteva aspecte cu caracter general,
care s-ar fi fãcut dacã erau independente este
fiecare caz perticular fiind influenþat de prevederile
reglementat atât în plan internaþional cât ºi naþional.
legislaþiei statelor implicate, cât ºi de cele ale convenþiei
pentru evitarea dublei impuneri încheiate de acestea, fapt
Exemplu - caz de dublã impunere a dividendelor
pentru care se recomandã analiza în detaliu a fiecãrei
speþe.
Presupunem cã beneficiarul venitului, care este
rezident în statul X, obþine dividende dintr-un alt stat Andrei Dragomir - expert contabil
(statul-sursã).
În acest caz poate apãrea un conflict între dreptul de a

11
iunie, 2006, nr. 6 (10) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

CONTABILITATEA PRODUSELOR
FINITE
ontabilitatea produselor finite va fi abordatã din
C punct de vedere practic din douã perspective:
- contabilitatea produselor finite la costul standard, fãrã
711 "Variaþia
stocurilor"
= 345 "Produse finite" 2.000

sold iniþial al conturilor 345 "Produse finite" ºi 348

- se repartizeazã ºi cota parte, aferentã produselor
"Diferenþe de preþ la produse";
finite vândute, a diferenþelor de preþ favorabile = 200 / 2 =
- contabilitatea produselor finite la costul standard,
100 lei
când conturile 345 "Produse finite" ºi 348 "Diferenþe de
preþ la produse" prezintã sold iniþial.
348 "Diferenþe de = 711 "Variaþia 100
preþ la produse" stocurilor"
Contabilitatea produselor finite la
costul standard fãrã sold iniþial sau

- se recepþioneazã produse finite la preþul prestabilit de 711 "Variaþia = 348 "Diferenþe de 100
4.000 lei. stocurilor" preþ la produse"

345 "Produse finite" = 711 "Variaþia 4.000 - se închid conturile de venituri prin contul de profit ºi
stocurilor" pierdere
- la sfârºitul lunii se determinã costul efectiv de 3.800
701 "Venituri din = 121 "Profit ºi 2.000
lei, deci o diferenþã favorabilã de preþ de 200 lei
vânzarea produselor pierdere"
711 "Variaþia = finite"
348 "Diferenþe de 200
stocurilor" preþ la produse"
711 "Variaþia = 121 "Profit ºi 1.900
sau
stocurilor" pierdere"
348 "Diferenþe de = 711 "Variaþia 200
preþ la produse" stocurilor" D 345 C
Si
- se vinde jumãtate din cantitatea de produse finite 711 4.000 711 2.000
recepþionate conform facturii:
- preþ vânzare negociat - 2.000 lei Sfd 2.000
- TVA colectatã 19% - 380 lei
- preþ vânzare cu TVA - 2.380 lei 348
D C
411 "Clienþi" = % 2.380
711 100 711 200

701 "Venituri din 2.000 Sfd 100

vânzarea produselor
finite" 711
4427 "TVA colectatã" 380 D C
348 200 345 4.000
- se încaseazã suma aferentã facturii 345 2.000 348 100
121 1.900
5121 "Conturi la = 411 "Clienþi" 2.380
bãnci în lei" 4.100 4.100

- se descarcã gestiunea depozitului la sfârºitul lunii cu 411

valoarea produselor finite vândute la preþul de înregistrare D C
prestabilit de 2.000 lei
2.380 2.380

12
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
 Expert Contabil

4427 411 "Clienþi" = % 4760

D C
411 380 701 "Venituri din 4.000
vânzarea produselor
finite"
701
4427 "TVA colectatã" 760
D C
121 2.000 411 2.000
- se va încasa factura aferentã vânzãrilor

5121 "Conturi la = 411 "Clienþi" 4.760

701
bãnci în lei"
D C
701 2.000 - se descarcã gestiunea depozitului de produse finite
711 1.900 cu valoarea produselor vândute la preþul de înregistrare
prestabilit de 4.000 lei
3.900
711 "Variaþia = 345 "Produse finite" 4.000
Observaþii: stocurilor"

- Contul 345 - reprezintã un sold debitor de lei 2.000 la - la sfârºitul lunii, se repartizeazã cota parte din
preþul prestabilit - reflectã produsele finite rãmase în stoc; diferenþele favorabile aferente produselor finite vândute
- Contul 348 - reprezintã un sold creditor "sau debitor de 240 lei
în roºu" de lei 100 - valoarea diferenþelor de preþ
favorabile aferente produselor finite rãmase în stoc; = 711 "Variaþia
348 "Diferenþe de 240
- Pentru stabilirea rezultatului financiar, trebuie sã se ia stocurilor"
preþ la produse"
în calcul ºi cheltuielile aferente, înregistrate la creditare
prin debitul contului 121.

Si 348 + Rc 348 300 x 100

Contabilitatea produselor finite la Coeficient
= x 100 = = 6%
costul standard când conturile 345 mediu
Si 345 + Rc 345 5.000
ºi 348 prezintã sold iniþial
Soldurile iniþiale: - diferenþele favorabile aferente produselor vândute
- 345 "Produse finite" - 3.000 lei sold debitor
- 348 "Diferenþe de preþ la produse" - 100 lei sold Valoarea produselor finite din (4.000 x 6 ) / 100 = 240
creditor lei

- se recepþioneazã produsele finite la preþul prestabilit - se închid conturile de venituri prin contul de profit ºi
- 2.000 lei pierdere

345 "Produse finite" = 711 "Variaþia 2.000 701 "Venituri din = 121 "Profit ºi 4.000
stocurilor" vânzarea produselor pierdere"
finite"
- costul efectiv determinat la sfârºitul lunii este de
1.800 lei, înregistrându-se diferenþe favorabile de 200 lei. 121 "Profit ºi = 711 "Variaþia 1.960
pierdere" stocurilor"
711 "Variaþia = 348 "Diferenþe de 200
stocurilor" preþ la produse" 345
- din cantitatea totalã de produse finite se vând cãtre D C
clienþii cu facturã, astfel: Si 3.000 4.000
- preþ de livrare negociat - 4.000 lei 2.000 4.000
- TVA colectatã 19% - 760 lei
- suma de încasat - 4.760 lei 5.900
4.100 Sfd 1000

13
iunie, 2006, nr. 6 (10) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
711
D C
Si 200 2.000
4.000 240
4.200 2.240
Sfd 1.960
348
D C
240 100
200
240 300
Sfc 60
411
D C
4.760 4.760
TICHETELE DE MASÃ, TICHETELE
CADOU ªI TICHETELE DE CREªÃ
a nivel de unitate cu ocazia încheierii contractului
L colectiv de muncã, dar ºi în lipsa acestuia se poate
negocia acordarea alocaþiei zilnice de masã sub forma
tichetelor de masã. În aceastã negociere un rol important
îl au sindicatele, conform Legii 54/2003 sau reprezentanþii
salariaþilor, în conformitate cu dispoziþiile art. 224 din
Codul muncii.
Tichetele de masã se prezintã sub forma unei alocaþii
zilnice de hranã, acordatã titularilor contractelor
individuale de muncã ºi suportate integral de angajatori
persoane fizice sau juridice conform prevederilor art. 1,
alin. (1) din Legea 142/1998 privind tichetele de masã.
Astfel, doar persoanele care au calitatea de salariat pot
beneficia de acordarea tichetelor de masã. Orice altã
formã de prestare de servicii exclude aplicarea
dispoziþiilor Legii 142/1998.
În situaþia în care prin contractul colectiv de muncã s-a
stabilit acordarea tichetelor de masã angajaþilor, conform
dispoziþiilor art. 2 din Normele metodologice aprobate prin
HG 5/1999, vor fi introduse în mod obligatoriu urmãtoarele
date:
- numãrul salariaþilor din unitate care pot primi lunar
tichete de masã, precum ºi valoarea nominalã a tichetului
de masã, în limita celei prevãzute de lege, þinând seama
de posibilitãþile financiare proprii ale angajatorilor;
- numãrul de zile lucrãtoare din lunã pentru care se
distribuie tichete de masã salariaþilor;
- criteriile de selecþie privind stabilirea salariaþilor care
primesc tichete de masã, þinând seama de condiþiile
14
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
701
D C
4.000 4.000
5121
D C
411 4.760
4427
D C
411 760
4427
D C
1.960 4000
Sfc 2.040
Andrei Dragomir - expert contabil
concrete de lucru în care îºi desfãºoarã activitatea unele
categorii de salariaþi, de prioritãþile socioprofesionale ºi de
alte elemente specifice activitãþii.
În cazul angajatorilor care nu au încheiat contract
colectiv de muncã la nivel de unitate se poate acorda
aceastã facilitate angajaþilor. Deoarece acest lucru se
realizeazã în lipsa unui contract colectiv de muncã, o
procedurã utilizabilã o constituie stabilirea de cãtre
angajatori prin decizie scrisã care sunt criteriile de
performanþã care duc la acordarea tichetelor de masã. În
acest context o atenþie deosebitã trebuie acordatã
respectãrii prevederilor legale privind înlãturarea oricãrei
forme de discriminare.
Emiterea tichetelor de masã
Emiterea thichetelor de masã este realizatã de unitãþi
specializate - unitãþile emitente - conform art. 2 alin. (1) din
Legea 142/1998. De asemenea, angajatorii care au
organizate cantine-restaurante sau bufete au dreptul de a
emite tichete de masã.
Unitãþile emitente au dreptul de a tipãri ºi distribui
tichete de masã oricãror categorii de angajatori dar
trebuie sã deþinã o autorizaþie specialã acordatã de
Ministerul Finanþelor. Autorizaþia poate fi retrasã sau
suspendatã prin dispoziþia MF în situaþia în care se
constatã nerespectarea prevederilor legislative din acest
domeniu.

Tichetele de masã emise ºi distribuite trebuie sã
respecte caracterristicile de tipãrire stabilite prin Anexa 4
la HG 5/1999 ºi sã cuprindã menþiunile stabilite conform
art. 2,alin. (4) din Legea 142/1998 ºi a art. 24 din HG
5/1999, astfel:
- seria numericã într-o ordine crescãtoare,
corespunzãtoare numãrului de tichete de masã comandat
de cãtre angajator în baza contractului de achiziþionare a
tichetelor de masã;
- date care definesc angajatorul: denumirea ºi sediul,
numãrul de înmatriculare la oficiul registrului comerþului,
codul fiscal;
- valoarea nominalã a tichetului de masã, în cifre ºi în
litere, care este înscrisã de angajator în comanda fermã
transmisã unitãþii emitente;
- perioada de valabilitate a tichetului de masã;
- spaþiul pentru înscrierea numelui ºi prenumelui
salariatului îndreptãþit sã utilizeze tichetul de masã;
- interdicþia de a fi utilizat pentru achiziþionarea de þigãri
ºi produse alcoolice, precum ºi alte interdicþii stabilite prin
contractul încheiat între angajator ºi unitatea emitentã;
- denumirea ºi sediul unitãþii emitente;
- spaþiul destinat înscrierii datei ºi aplicãrii ºtampilei
unitãþii de alimentaþie publicã la care salariatul a utilizat
tichetul de masã.
Contractele încheiate cu unitãþile
emitente
Desfãºurarea activitãþii de emitere a tichetelor de
masã, de tipãrire ºi distribuire, presupune ca unitãþile
emitente sã încheie contracte de prestãri servicii cu
angajatorii sau cu unitãþile de alimentaþie publicã.
Contractarea cu angajatorii
HG 5/1999 stabileºte la art. 3 clauzele obligatorii ce
trebuie sã le conþinã contractul pentru achiziþionarea
tichetelor de masã pentru angajaþii proprii, încheiat între
unitãþile emitente ºi angajatori:
- necesarul anual, semestrial sau trimestrial de tichete
de masã ºi eºalonarea pe luni a acestuia;
- costul imprimatului reprezentând tichetul de masã;
- condiþiile în care tichetele de masã neutilizate de
cãtre salariaþi se restituie unitãþii emitente de cãtre
angajatori;
- unitãþile de alimentaþie publicã utilizate de unitãþile
emitente, la care salariaþii pot folosi tichetele de masã;
- condiþiile privind responsabilitãþile pãrþilor ºi rezilierea
contractului;
- alte clauze considerate necesare de cãtre pãrþi.
În cazul în care, ulterior încheierii contractului, intervin
modificãri ale clauzelor înscrise, pãrþile pot încheia un act
adiþional prin care sã se actualizeze numãrul tichetelor de
masã, costul imprimatelor, costul nominal al tichetelor de
masã etc. Aceste acte adiþionale pot lua forma unor note
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
de comandã scrise prin care angajatorul solicitã lunar
necesarul de tichete de masã ºi valoarea nominalã a
acestora.
Contractarea cu unitãþile de alimentaþie publicã
În acest caz, unitãþile emitente sunt obligate sã încheie
contracte numai cu acele unitãþi de alimentaþie publicã ce
oferã o gamã largã de produse ºi un nivel cât mai scãzut
al adaosului comercial practicat.
În temeiul contractelor încheiate, unitãþile de
alimentaþie publicã trebuie sã respecte urmãtoarele
obligaþii:
- este interzisã acceptarea tichetelor de masã pentru
achiziþionarea altor produse decât cele alimentare;
- este interzisã aocrdarea unui rest de bani la tichetul
de masã, în cazul în care suma corespunzãtoare
produselor alimentare solicitate este mai micã decât
valoarea nominalã a tichetului de masã;
- este interzisã comercializarea tichetelor de masã în
schimbul unor sume de bani;
- este interzisã utilizarea unui numãr de tichete de
masã mai mare decât numãrul de zile lucrate, stabilite
potrivit art. 11. Contravaloarea tichetelor de masã utilizate
în plus, inclusiv costul imprimatelor acestora, se
recupereazã de cãtre angajator din drepturile salariale
cuvenite salariaþilor respectivi pentru munca prestatã în
luna în care tichetele de masã au fost utilizate.
- sã completeze pe verso-ul fiecãrui tichet de masã
nominal utilizat de salariat data primirii tichetului de masã
ºi sã aplice ºtampila unitãþii de alimentaþie publicã ce a
primit tichetul de masã;
- sã distribuie salariaþilor produse alimentare, fãrã a
diminua valoarea nominalã a tichetului de masã cu
eventuale sume rezultate din contractele lor încheiate cu
unitãþile emitente;
- sã prezinte unitãþii emitente la termenele stabilite prin
contract, tichetele de masã primite, datate ºi ºtampilate, în
vederea decontãrii, cu respectarea prevederilor art. 7 alin.
(3) din Legea 142/1998;
- alte obligaþii stabilite în baza contractelor de prestãri
de servicii încheiate cu unitãþile emitente.
În cazul în care unitãþile de alimentaþie publicã
comercializeazã tichetele de masã sau acordã angajaþilor
în baza acestora alte produse decât cele alimentare, fapta
constiutie contravenþie potrivit art. 10, alin. (1), lit. a) din
Legea 142/1998.
Utilizarea tichetelor de masã
Modalitatea practicã
Tichetele de masã pot fi utilizate de salariaþii beneficiari
numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziþionarea
de produse alimentare de la unitãþile de alimentaþie
publicã care au încheiat contracte în acest scop cu
unitãþile emitente.
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Angajatorul are obligaþia de a aduce la cunoºtiinþa
salariaþilor denumirea ºi locaþia unitãþilor de alimentaþie
publicã.
Conform art. 16 din Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999,
se interzice salariatului utilizarea tichetelor de masã
pentru achiziþionarea altor produse decât cele alimentare,
respectiv comercializarea tichetelor în schimbul unei
sume de bani.
Este interzisã, de asemenea, primirea de cãtre salariat
a unui rest de bani la tichetul de masã, în cazul în care
suma corespunzãtoare produselor alimentare solicitate
este mai micã decât valoarea nominalã a tichetului de
masã.
În situaþia în care preþul alimentelor solicitate într-o
unitate de alimentaþie publicã este inferior valorii nominale
a tichetelor de masã pe care angajatul doreºte sã le
utilizeze, se considerã cã angajatul a utilizat integral
tichetele de masã respective, el neavând dreptul de a
primi un rest de bani corespunzãtor diferenþei dintre
valoarea tichetelor ºi cea a produselor alimentare
solicitate.
În condiþiile în care salariaþii achiziþioneazã în schimbul
tichetelor de masã alte produse decât cele alimentare ori
încearcã comercializarea acestor tichete cãtre alte
persoane ori unitãþi de alimentaþie publicã, fapta lor
constituie contravenþie potrivit art. 10 alin (1) lit. a) din
Legea nr. 142/1998 ºi va atrage aplicarea unei amenzi de
la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.
Pentru a putea utiliza tichetele de masã, salariaþii
trebuie sã prezinte unitãþii alimentare legitimaþia de
serviciu, vizatã la zi, aºa cum stabileºte art. 17 din
Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999.
În practicã însã nu se þine cont de aceastã dispoziþie,
având în vedere faptul cã nu toate unitãþile angajatoare
elibereazã legitimaþii de serviciu, iar verificarea acestor
documente pentru toþi clienþii care utilizeazã tichete de
masã ar genera pierderi însemnate de timp.
Numãrul de tichete de masã care poate fi utilizat lunar
Salariatul poate utilize lunar un numãr de tichete de
masã cel mult egal cu numãrul de zile lucrãtoare în care
este prezent la lucru în unitate, aºa cum stabileºte art. 6
alin. (1) din Legea nr. 142/1998, respective art. 15 din
Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999.
Nu sunt considerate zile lucrãtoare ºi, în consecinþã,
nu îndreptãþesc salariaþii sã utilizeze tichete de masã
urmãtoarele perioade de timp, stabilite prin dispoziþiile art.
11 din Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999:
- concediul de odihnã;
- zilele libere plãtite, acordate în cazul unor evenimente
familiale deosebite;
- sãrbãtorile legale;
- delegarea ºi detaºarea;
16
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
- concediul medical;
- absenþa de la locul de muncã, indifferent de cauza
acesteia.
Având în vedere faptul cã angajatorul distribuie
tichetele de masã în ultima decadã a fiecãrei luni pentru
luna urmãtoare, de cele mai multe ori sunt acordate
salariaþilor mai multe tichete de masã decât numãrul la
care aceºtia sunt îndreptãþiþi. Acest lucru se datoreazã
faptului cã angajatorul nu poate sã prevadã ce
evenimente intervin în activitatea salariatului în luna
urmãtoare (concediu medical, absenþa de la locul de
muncã, etc.)
Din aceastã cauzã se interzice salariatului utilizarea în
interiorul unei luni calendaristice, a unui numãr de tichete
de masã mai mare decât numãrul de zile lucrate efectiv în
luna respectivã (art. 16 lit.d) din Hotãrârea Guvernului nr.
5/1999).
Care vor fi consecinþele nerespectãrii acestei dispoziþii
imperative de cãtre salariat?
Contravaloarea tichetelor de masã utilizate în plus,
inclusiv costul imprimantelor, vor fi recuperate de cãtre
angajator din drepturile salariale cuvenite salariaþilor
respective pentru munca prestatã în luna în care tichetele
de masã au fost utilizate (art. 16 lit. d) din Hotãrârea
Guvernului nr. 5/1999).
ATENÞIE!
Articolul 164 alin (2) din Codul Muncii stabileºte cã
reþinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi
efectuate decât dacã datoria salariatului este scadentã,
lichidã, exigibilã ºi a fost constatatã ca atare printr-o
hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã.
În acest caz, angajatorul poate efectua într-adevãr
reþineri din salariul angajaþilor sãi, corespunzãtor valorii
nominale a tichetelor de masã utilizate peste numãrul de
zile lucrate într-o lunã calendaristicã.
Acest lucru este posibil datoritã faptului cã Legea nr.
53/2003 - Codul Muncii este o lege generalã care
stabileºte reguli cu valoare de principiu aplicabile relaþiilor
de muncã, pe când Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999 este
o lege specialã ale cãrei dispoziþii au prioritate în aplicare
faþã de cadrul legislativ general stabilit de Codul Muncii.
În condiþiile în care salariatul utilizeazã un numãr de
tichete de masã mai mare decât numãrul de zile în care a
fost present la lucru în cadrul unitãþii, fapta sa constituie
contravenþie în condiþiile art. 10 alin(1) lit. b) din Legea nr.
142/1998, fiind sancþionatã cu amendã de la 200.000 lei la
500.000 lei.
Pentru evitarea acestor sancþiuni, ce va trebui sã facã
acel salariat care a primit de la angajator un numãr de
tichete de masã mai mare decât cel la care era îndreptãþit
pentru luna respectivã?

La sfârºitul fiecãrei luni calendaristice, la data stabilitã
de angajator, salariatul are obligaþia de a restitui
angajatorului tichetele de masã neutilizate în luna
respectivã ( art. 18 din Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999).
Obligaþia de restituire cãtre angajator a tichetelor de
masã neutilizate în cursul unei luni calendaristice revine ºi
acelor salariaþi ale cãror contracte individuale de muncã
sunt desfãcute ori înceteazã, indifferent de temeiul legal
de încetare a acestora.
Numãrul de tichete de masã care poate fi utilizat zilnic
Salariaþii care au primit tichete de masã nominale sunt
îndreptãþiþi sã utilizeze maximum douã tichete de masã pe
zi (art. 6 alin. (3) din Legea nr. 142/1998 ºi art. 14 din
Hotãrârea Guvernului nr. 5/1999).
O situaþie specialã o au acei salariaþi care îºi
desfãºoarã activitatea profesionalã la puncte de lucru ale
angajatorului situate în afara localitãþilor, iar
aprovizionarea cu produse alimentare nu se poate efectua
zilnic de cãtre aceºtia. Exemplul cel mai elocvent în acest
sens este dat de acei salariaþi care iºi desfãºoarã
activitatea pe platformele de foraj, situate în Marea
Neagrã.
Obligarea acestor salariaþi de a utilize maxim douã
tichete de masã pe zi ar duce la imposibilitatea lor de a
beneficia de toate tichetele de masã la care sunt
îndreptãþiþi pentru zilele efectiv lucrate în luna respectivã.
Din aceastã cauzã, art. 6 alin. (3) din Legea nr.
142/1998 ºi în acelaºi timp art. 10 din Hotãrârea
Guvernului nr. 5/1999 stabilesc faptul cã salariaþii în cauzã
pot utilize un numãr mai mare de tichete de masã pentru
fiecare zi. Numãrul maxim al tichetelor de masã care pot
fi utilizate zilnic de cãtre aceºti salariaþi va fi stabilit prin
decizie scrisã a angajatorului, în funcþie de condiþiile
concrete de conservare a alimentelor achiziþionate de
salariaþi ºi de perioada în care salariaþii se aflã la punctele
de lucru respective.
Facilitãþi fiscale acordate salariaþilor beneficiari ai
tichetelor de masã
Sumele corespunzãtoare tichetelor de masã acordate
de angajator, în limitele valorii nominale a acestora
stabilitã periodic prin Ordin al M.M.S.S.F (în prezent 7,15
lei RON pentru un tichet de masã), sunt scutite pentru
salariaþi de plata impozitului pe venitul salarial, aºa cum
stabileºte art. 8 din Legea nr. 142/1998.
Aceastã facilitate acordatã salariaþilor este subliniatã ºi
prin dispoziþiile art. 56 alin. (4) lit. b) din Legea nr.
571/2003 - Codul Fiscal, cu modificãrile ºi completãrile
ulteriore, care stabileºte cã sumele corespunzãtoare
tichetelor de masã nu sunt incluse în veniturile salariale ºi,
în consecinþã, nu sunt impozabile în sensul impozitului pe
venit.
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
Examinând în continuare dispoziþiile Codului Fiscal în
privinþa sumelor care nu sunt impozabile în sensul
impozitului pe venit, observãm faptul cã din aceeaºi
categorie de venituri fac parte ºi drepturile de hranã
acordate salariaþilor de cãtre angajator în cadrul executãrii
contractului individual de muncã.
Salariaþii care beneficiazã de tichete de masã nu vor
putea însã beneficia concomitent de alocaþii de hranã
suportate de angajator. Aceastã interdicþie expresã se
regãseºte în cadrul art. 34 din Legea nr. 142/1998, care
dispune cã nu vor beneficia de tichete de masã acei
salariaþi care au dreptul la masã gratuitã ori indemnizaþie
de hranã, potrivit unor dispoziþii legale.
În situaþia în care un angajat realizeazã cumul de
funcþii, tichetele de masã vor fi acordate doar de cãtre
angajatorul la care salariatul în cauzã este încadrat la
funcþia de bazã.
În temeiul art. 35 alin. (3) din Codul muncii, salariaþii au
obligaþia de a declara fiecãrui angajator funcþia pe care o
considerã de bazã.
Astfel în cazul unui angajat care realizeazã cumul de
funcþii compartimentul contabil va lua angajatul respectiv
în evidenþa personalului cãruia i se acordã tichete de
masã, în concordanþã cu declaraþia acestuia, fãrã a se þine
cont de faptul cã la nivelul unitãþii respective s-a stabilit
acordarea tichetelor de masã pentru toate categoriile de
angajaþi.
Sumele alocate achiziþionãrii
tichetelor de masã
Achiziþionare tichetelor de masã presupune presupune
suportarea de cãtre angajator atât a costului imprimatului
cât ºi a contravalorii nominale a acestora. Valoarea
nominalã a tichetelor de masã este stabilitã trimestrial prin
ordin al CNS.
Angajatorii din sectorul privat pot acorda tichete de
masã în limita bugetului disponibil, de venituri ºi cheltuieli
aprobat de conducerea unitãþii. Sumele alocate pentru
acordarea tichetelor de masã vor fi suportate din fondurile
proprii.
În situaþia unitãþilor bugetare tichetele de masã se
acordã în limita bugetului de stat, contravaloare nominalã
a tichetelor fiind înregistratã la articolul bugetar "Tichete
de masã" iar costul imprimatelor va fi înregistrat la articolul
bugetar "Alte cheltuieli materiale".
Conform prevederilor art. 27 din HG. 5/1999 evidenþa
tichetelor de masã se þine la toate categoriile de angajatori
la valoarea nominalã a acestora.
Sumele ocazionate de acordarea tichetelor de masã
sunt deductibile integral la calculul imppozitului pe profit ºi
nu se iau în calcul la determinarea drepturilor ºi obligaþiilor
aferente venitului salarial. (art. 8 Legea 142/1998).
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Fiecare tichet cadou sau tichet de creºã este valabil

numai dacã are înscris numãrul sub care a fost înseriat de
Tichetele cadou ºi tichetele de cãtre unitatea emitentã ºi dacã cuprinde cel puþin
creºã urmãtoarele:
- numele ºi adresa emitentului;
- valoarea nominalã a tichetului;
Începând cu data de 26 mai 2006, odatã cu intrarea în
- date referitoare la perioada de valabilitate;
vigoare a Legii 193/2006 privind tichetele cadou ºi
- spaþiu pentru înscrierea numelui ºi a prenumelui
tichetele de creºã, societãþile comerciale, regiile
salariatului care este în drept sã utilizeze tichetul de creºã;
autonome, societãþile ºi companiile naþionale, instituþiile
- spaþiu destinat înscrierii datei ºi aplicãrii ºtampilei
din sectorul bugetar, unitãþile cooperatiste, celelalte
unitãþii la care tichetul a fost utilizat.
persoane juridice, precum ºi persoanele fizice care
încadreazã personal pe bazã de contract individual de
ATENÞIE!
muncã pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor
cadou ºi a tichetelor de creºã.
Valoarea nominalã a tichetelor de creºã, este în sumã
de 300 lei (RON) pentru o lunã, pentru fiecare copil aflat
ATENÞIE!
la creºã.
Valoarea unui tichet cadou, precum ºi a unui tichet de
Angajaþii care beneficiazã de tichetele cadou pot
creºã este de 10 lei (RON) sau un multiplu de 10, dar nu
beneficia ºi de tichetele de creºã.
mai mare de 50 lei (RON).
Suma individualã acordatã pentru creºterea copilului
Obligaþiile angajatorului
pânã la împlinirea vârstei de 3 ani sub forma tichetelor de
creºã se asigurã integral din costuri de cãtre angajator.
Angajatorul care achiziþioneazã direct de la o unitate
Tichetele de creºã se acordã angajaþilor din cadrul
emitentã necesarul de tichete cadou/tichete de creºã
unitãþilor prevãzute la art. 1 din Legea 193/2006.
achitã prin transfer bancar atât contravaloarea nominalã a
tichetelor cadou, respectiv a tichetelor de creºã, cât ºi
Beneficiari
preþul imprimatului reprezentând tichetul cadou sau
tichetul de creºã, înainte de livrare.
Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de
Angajatorul distribuie salariaþilor tichete de creºã lunar.
marketing, studiul pieþei, promovarea pe pieþe existente
Tichetele de creºã pot fi utilizate numai pentru
sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamã ºi
achitarea taxelor la creºa unde este înscris copilul
publicitate, precum ºi pentru cheltuieli sociale.
salariatului.
Tichetele de creºã se acordã la cerere, unuia dintre
Tichetele de creºã pot fi utilizate în relaþia cu creºele cu
pãrinþi sau, opþional, tutorelui, celui cãruia i s-au
care unitãþile emitente au contractat prestarea serviciilor
încredinþat copii spre creºtere ºi educare ori în plasament
respective.
familial, pe baza livretului de familie.
Tichetele de creºã se acordã angajaþilor care nu
ATENÞIE!
beneficiazã de concediul ºi de indemnizaþia acordate
pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani,
Este interzisã acordarea unui rest de bani la tichetul
respectiv de pânã la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
cadou/tichetul de creºã.
Valoarea tichetelor de creºã se cumuleazã cu alocaþia
de stat pentru copii acordatã conform prevederilor Legii nr.
Angajatorul împreunã cu organizaþiile sindicale legal
61/1993 privind alocaþia de stat pentru copii, republicatã,
constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat,
ºi cu stimulentul care se acordã la reluarea activitãþii în
cu reprezentantul salariaþilor vor stabili de comun acord
conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a
unitatea emitentã a tichetelor de creºã cu care vor
Guvernului nr. 148/2005 privind susþinerea familiei în
contracta prestarea serviciilor corespunzãtoare ºi a
vederea creºterii copilului, cu modificãrile ulterioare.
tichetelor cadou în cazul cheltuielilor sociale.
Unitãþile emitente au obligaþia de a transmite
Emitenþi
angajatorilor lista unitãþilor corespunzãtoare reþelei
utilizate, la care salariaþii pot folosi tichete cadou ºi tichete
Tichetele cadou ºi tichetele de creºã se emit de cãtre
de creºã. La stabilirea acestor unitãþi va fi avutã în vedere
unitãþile cu activitate specializatã în domeniul care face
calitatea serviciilor.
obiectul prezentei legi, denumite în continuare unitãþi
Decontarea tichetelor cadou/tichetelor de creºã între
emitente.
magazine, creºe sau alte unitãþi educaþionale, organizate
Unitãþile care emit tichete cadou ºi tichete de creºã vor
potrivit prevederilor legale, ºi unitãþile emitente ale
fi obligate sã ia mãsurile necesare pentru asigurarea
tichetelor cadou/tichetelor de creºã se face numai prin
circulaþiei acestora în condiþii de siguranþã.
intermediul unitãþilor bancare. Acelaºi regim de decontare

18
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)

se va aplica ºi în cazul relaþiei dintre angajator ºi unitatea
emitentã.
Sumele corespunzãtoare valorii nominale a tichetelor
cadou ºi a tichetelor de creºã trebuie derulate în conturi
bancare specifice, cu garanþie de disponibilitate imediatã.
ATENÞIE!
Sumele corespunzãtoare tichetelor de creºã acordate
de angajator, în limitele valorii nominale prevãzute la art.
7 din Legea 193/2006, se încadreazã în categoria
cheltuielilor sociale deductibile limitate, în conformitate cu
FACILITÃÞI FISCALE
încadrarea în muncã a absolvenþilor
ceastã mãsurã vizeazã încadrarea în muncã a
A absolvenþilor, conform prevederilor art. 80 din
Legea 76/2002. Absolventul este persoana care a obþinut
o diplomã sau un certificat de studii al unei instituþii de
învãþãmânt acreditate ºi care la data absolvirii nu are
raporturi de muncã sau de serviciu. La categoria
absolvenþi vor fi încadrate ºi persoanele care nu au
promovat examenul de licenþã, conform art. 51 din
normele metodologice de aplicare a Legii 76/2002.
ATENÞIE!
Absolvenþii pot fi încadraþi în aceste condiþii o singurã
datã pentru fiecare formã de învãþãmânt, în termen de 12
luni de la data absolvirii studiilor.
Obþinerea subvenþiilor ºi obligaþiile
angajatorilor
Angajatorii care încadreazã în muncã absolvenþi ºi
încheie convenþii cu agenþiile pentru ocuparea forþei de
muncã sunt obligaþi sã menþinã raporturile de muncã ale
acestora cel puþin 3 ani de la data încadrãrii.
ATENÞIE!
În cazul în care raporturile de muncã ale absolvenþilor
înceteazã din iniþiativa angajatorului ºi înainte de perioada
menþionatã, acesta este obligat sã restituie în totalitate
sumele încasate pentru fiecare absolvent plus dobânda
de referinþã a B.N.R.
Aceastã obligaþie îi revine angajatorului, în ipoteza în
care contractul a încetat, astfel:
- cu acordul pãrþilor (art. 55 lit. c) din Codul muncii);
- ca urmare a constatãrii nulitãþii absolute a contractului
individual de muncã (art. 56 lit. e) din Codul muncii);
- ca urmare a admiterii cererii de reintegrare a
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
dispoziþiile art. 21 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Sumele corespunzãtoare tichetelor cadou ºi tichetelor
de creºã acordate de angajator nu se iau în calcul nici
pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea
drepturilor ºi obligaþiilor care se determinã în raport cu
venitul salarial.
Mirona Serac - economist
salariatului nelegal concediat (art. 56 lit. f) din Codul
muncii);
- în urma desfiinþãrii locului de muncã, ca urmare a
dificultãþilor economice, a transformãrilor tehnologice sau
a reorganizãrii locului de muncã.
- ca urmare a dizolvãrii angajatorului persoanã juridicã
(art. 56 lit. c) din Codul muncii);
Etape premergãtoare
Pentru a putea beneficia de subvenþia pentru
încadrarea în muncã a absolvenþilor este necesar a se
parcurge anumite etape:
- asiguraþi-vã cã dispuneþi de posturi vacante, care nu
au fost reînfiinþate dupã mai puþin de 6 luni de la data
încetãrii raporturilor de muncã sau de serviciu pe motivul
reducerii de personal.
- pentru a identifica în mod facil acele categorii de
absolvenþi care îndeplinesc condiþiile de acordarea a
subvenþiei din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, vã puteþi
adresa agenþiei de ocupare a forþei de muncã din raza
sediului/domiciliului dvs. Solicitaþi prezentarea unei liste
cu absolvenþii ultimei promoþii, înregistraþi în evidenþele
agenþiei.
- încheiaþi cu absolventul un contract individual de
muncã pe duratã nedeterminatã. În cazul
autoritãþilor/instituþiilor publice, absolventul va trebui numit
în funcþie pe duratã nedeterminatã.
- solicitaþi subvenþia din bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj pentru încadrarea absolvenþilor prin încheierea unei
convenþii cu agenþia pentru ocuparea forþei de muncã.
- pentru calcularea subvenþiei lunare, depuneþi la
agenþia pentru ocuparea forþei de muncã, odatã cu
declaraþia lunarã privind obligaþiile de platã cãtre bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj, un tabel nominal care va
conþine numãrul orelor efectiv lucrate de absolvent ºi
suma cuvenitã pentru timpul efectiv lucrat.
-sumele cuvenite angajatorului cu titlul de subvenþie
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
pentru încadrarea în muncã a absolvenþilor vor fi deduse
din contribuþia la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj.
- aveþi obligaþia de a menþine raporturile de muncã sau
de serviciu ale absolvenþilor cel puþin 3 ani de la data
încadrãrii.
- în perioada celor 3 ani în care aveþi obligaþia de a
menþine raporturile de muncã, absolventul poate urma o
formã de pregãtire profesionalã organizatã de dvs. ºi
finanþatã din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj.
Angajatorii beneficiari ai
subvenþiilor
Beneficiari sunt angajatorii care încadreazã în muncã
absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt, pe perioadã
nedeterminatã.
ATENÞIE!
Angajatorul nu are dreptul sã concedieze un salariat
pentru a încadra un absolvent, în scopul obþinerii
subvenþiei. Angajarea unui absolvent se poate realize
doar dacã existã posturi vacante.
Locul de muncã vacant este locul de muncã devenit
disponibil ca urmare a încetãrii raporturilor de muncã,
precum ºi locurile de muncã nou-create. Nu sunt locuri
vacante, posturile care au fost reînfiinþate dupã mai puþin
de 6 luni de la data încetãrii raporturilor de muncã sau de
serviciu pe motivul reducerii personalului. Locurile
vacante sunt rezultatul concedierilor individuale, nu ºi a
concedierilor colective, pentru care existã interdicþia de a
face angajãri timp de 9 luni (art. 72 alin. (1) din Codul
muncii).
Angajatori care beneficiazã deja de alte facilitãþi
prevãzute de Legea nr. 76/2002
Vor putea solicita subvenþia pentru încadrarea în
muncã a absolvenþilor ºi acei angajatori care beneficiazã
deja ºi de alte facilitãþi prevãzute de Legea nr. 76/2002.
Avînd în vedere faptul cã dispoziþiile Legii nr. 76/2002
nu prevãd nici o limitare ori incompatibilitate privind
acordarea de facilitãþi privind încadrarea absolvenþilor, o
unitate care angajeazã absolvenþi ai unor instituþii de
învãþãmânt, va putea solicita subvenþia prevãzutã de art.
80 din lege ºi în cazul în care beneficiazã deja de
subvenþii pentru alte categorii de angajaþi, cum ar fi:
- subvenþionarea locurilor de muncã pentru
dezvoltarea comunitãþilor locale, potrivit art. 78 din lege,
- subvenþionarea locurilor de muncã pentru încadrarea
pe duratã nedeterminatã a ºomerilor în vârstã de pânã la
45 de ani, a ºomerilor întreþinãtori unici de familie,
respectiv a persoanelor cu handicap, potrivit art. 85 din
lege;
- credite în condiþii avantajoase pentru crearea de noi
locuri de muncã, potrivit art. 86 din lege;
20
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
- fonduri nerambursabil pentru crearea de noi locuri de
muncã pentru ºomeri, potrivit art. 86 din lege;
- reducerea contribuþiei angajatorului de 2,5% datoratã
bugetului asigurãrilor pentru ºomaj, în condiþiile încadrãrii
ºi menþinerii în muncã pe o perioadã de cel puþin 6 luni a
unor persoane din rândul ºomerilor.
Angajatorii care nu pot beneficia de subvenþie
Nu vor putea invoca beneficiul subvenþiilor acordate
din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pentru încadrarea în
muncã a absolvenþilor în condiþiile art. 80 din Legea nr.
76/2002, urmãtoarele categorii de angajatori:
Angajatorii care încadreazã absolvenþi prin
încheierea unor contracte de muncã pe perioadã
determinatã
Imposibilitatea de a beneficia de subvenþii în aceastã
situaþie rezultã din dispoziþia expresã a art. 80 alin (1) din
Legea nr. 76/2002, potrivit cãreia subvenþia urmeazã a se
acorda numai în cazul încadrãrii în muncã a absolvenþilor
prin încheierea unui contract de muncã pe duratã
nedeterminatã.
În mod indirect, imposibilitatea încheierii unui contract
individual de muncã pe duratã determinatã în cazul
angajatorilor care solicitã subvenþia pentru angajarea
absolvenþilor unei instituþii de învãþãmânt, rezultã din
dispoziþia art. 82 alin (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii, potrivit cãreia contractul individual de muncã pe
duratã nedeterminatã nu poate fi încheiat pe o perioadã
mai mare de 24 de luni.
Angajatorii care au fost în raporturi de muncã cu
absolventul la data obþinerii diplomei de absolvire
Pot beneficia de subvenþia pentru încadrarea în muncã
a absolvenþilor numai acei angajatori care încadreazã în
muncã pe perioadã nedeterminatã, absolvenþi ai
instituþiilor de învãþãmânt care la data absolvirii studiilor nu
aveau raporturi de muncã sau de serviciu, aºa cum
rezultã din dispoziþia art. 94 alin (1) din Hotãrârea
Guvernului nr. 377/2002.
Nu are relevanþã în aplicarea acestei interdicþii legale,
dacã respectivii absolvenþi erau la data absolvirii studiilor
în raporturi de muncã sau de serviciu cu angajatorul care
solicitã ulterior absolvirii acordarea subvenþiei, ori cu un alt
angajator.
Contractele încheiate pe duratã determinatã, cu
timp parþial de lucru sau cu muncã la domiciliu
În practicã existã numeroºi angajatori care au încheiat
cu tineri studenþi pe durata studiilor acestora, contracte
individuale de muncã pe duratã determinatã, cu timp
parþial de lucru. Ulterior absolvirii studiilor, aceºti
angajatori au încheiat contracte individuale de muncã pe

duratã nedeterminatã, cu normã întreagã, solicitând
agenþiei pentru ocuparea forþei de muncã acordarea
subvenþiei prevãzute de art. 80 din Legea nr. 76/2002.
Toþi aceºti angajatori nu vor putea beneficia de
subvenþia prevãzutã de lege, avînd în vedere preexistenþa
unor raporturi de muncã între ei ºi respectivii absolvenþi,
anterior introducerii cererii de acordare a subvenþiei. În
cadrul art. 94 alin (1) din Hotãrârea Guvernului nr.
377/2002, condiþia principalã de acordare a subvenþiei
este lipsa unui raport de muncã anterior între pãrþi,
indiferent de regimul juridic al contractului individual de
muncã, încheiat pe duratã determinatã, cu timp parþial de
lucru sau muncã la domiciliu.
Salariaþii temporari
Noþiunea de salariat temporar este definitã atât de art.
87 alin (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cât ºi de
art. 14 din Hotãrârea Guvernului nr. 938/2004 privind
condiþiile de înfiinþare ºi funcþionare, precum ºi procedura
de autorizare a agentului de muncã temporarã, cu
modificãrile ºi republicãrile ulterioare.
Salariatul temporar este acea persoanã încadratã la un
agent de muncã temporarã ºi pusã la dispoziþia unui
utilizator pe durata necesarã ºi în vederea îndeplinirii unor
sarcini precise ºi cu caracter temporar.
Potrivit art. 14 alin (1) din Hotãrârea Guvernului nr.
938/2004, salariatul temporar se aflã în raporturi de
muncã numai cu agentul de muncã temporarã, fãrã a
exista o relaþie juridicã din sfera dreptului muncii între
salariatul temporar ºi utilizatorul la care îºi desfãºoarã
temporar activitatea.
În consecinþã, dacã o persoanã a prestat o activitate în
calitate de salariat temporar la un utilizator, iar la încetarea
misiunii de lucru, încheie un contract individual de muncã
cu utilizatorul, acesta din urmã va putea solicita subvenþia
prevãzutã de art. 80 din Legea nr. 76/2002, dacã cu cel
mult 12 luni anterior încheierii contractului individual de
muncã, salariatul respectiv a absolvit o instituþie de
învãþãmânt.
Dacã utilizatorul a beneficiat de serviciile salariatului
temporar fãrã a încheia cu acesta un contract individual
de muncã sau fãrã a prelungi înþelegerea cu agentul de
muncã temporarã, se considerã cã între salariatul
temporar ºi utilizator a intervenit un contract individual de
muncã pe duratã nedeterminatã (art. 98 alin. (3) din Codul
muncii).
În acest caz, dacã salariatul temporar a absolvit o
instituþia de învãþãmânt cu mai mult de 12 luni anterior
intervenþiei în mod tacit a contractului individual de
muncã, utilizatorul angajator nu va mai putea solicita
subvenþia din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj pentru
încadrarea în muncã a absolvenþilor.
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
Angajatori care încadreazã absolvenþi pe posturi
vacante reînfiinþate dupã mai puþin de 6 luni de la data
reducerii personalului
Încadrarea absolvenþilor se poate face numai pe
posturi vacante, fiind interzisã acordarea subvenþiei în
cazul încadrãrii absolvenþilor pe posturi reînfiinþate dupã
mai puþin de 6 luni de la data încetãrii raporturilor de
muncã sau de serviciu cu alþi angajaþi pe motivul reducerii
personalului (art. 53 din Hotãrârea Guvernului nr.
174/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare)
Explicaþia acestei dispoziþii legale este simplã. În lipsa
acesteia, angajatorii cu probleme financiare ar
disponibiliza alþi angajaþi pentru a putea beneficia de
subvenþia acordatã din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj
la încadrarea în muncã a unui absolvent.
Ulterior, dupã expirarea termenului de 3 ani în care
existã obligaþia menþinerii raporturilor de muncã cu
absolventul respectiv, acesta ar fi la rândul sãu
disponibilizat în vederea solicitãrii subvenþiei pentru
încadrarea în muncã a unui alt absolvent. Prin aceastã
procedurã ar fi afectatã stabilitatea locurilor de muncã a
multor categorii de angajaþi, aspect contrar scopurilor
urmãrite de Legea nr. 76/2002 la acordarea facilitãþilor ºi
subvenþiilor la angajarea anumitor categorii de personal.
Angajaþii ale cãror raporturi de muncã înceteazã pe
motivul reducerii de personal
Disponibilizarea unui angajat pe motivul reducerii
personalului se face în temeiul art. 65 - 67 din Codul
muncii, pe motive care nu þin de persoana acestuia.
Desfiinþarea locului de muncã ocupat de salariat se
produce ca urmare a dificultãþilor economice, a
transformãrilor tehnologice sau a reorganizãrii activitãþii.
Concedierea pentru motive care nu þin de persoana
salariatului poate fi individualã sau colectivã. În funcþie de
natura concedierii, se produc urmãtoarele efecte în ceea
ce priveºte posibilitatea angajatorului de a solicita
subvenþia pentru încadrarea în muncã a absolvenþilor unor
instituþii de învãþãmânt:
Concedierea individualã
În cazul concedierii individuale a unui angajat pe
motivul reducerii de personal, în temeiul art. 65 din Codul
muncii , angajatorul va putea beneficia de subvenþia
acordatã de lege pentru încadrarea în muncã a
absolvenþilor dacã reînfiinþeazã postul respectiv dupã
trecerea unui termen de cel puþin 6 luni de la data
concedierii ultimului angajat care a ocupat postul. Aceastã
situaþie se datoreazã dispoziþiilor art. 53 alin. (2) din
Hotãrârea Guvernului nr. 174/2002.
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Concedierea colectivã
Potrivit dispoziþiilor art. 68 din Codul muncii, prin
concediere colectivã se înþelege concedierea într-o
perioadã de 30 de zile calendaristice, datoratã dificultãþilor
economice, transformãrilor tehnologice ori reorganizãrii
activitãþii, a unui numãr de:
- cel puþin 10 salariaþi, dacã angajatorul care
disponibilizeazã are încadraþi între 20 ºi 100 de salariaþi;
- cel puþin 10% salariaþi, dacã angajatorul care
disponibilizeazã are încadraþi între 100 ºi 300 de salariaþi;
- cel puþin 30 de salariaþi, dacã angajatorul care
disponibilizeazã are încadraþi cel puþin 300 de salariaþi;
Un angajator care a efectuat concedierea colectivã ºi
doreºte sã reînfiinþeze unul sau mai multe posturi, dupã
trecerea unui termen de cel puþin 6 lunide la data
disponibilizãrilor, în vederea încadrãrii unor absolvenþi ºi
implicit a solicitãrii subvenþiei prevãzute de art. 80 din
Legea nr. 76/2002, nu va avea aceastã posibilitate
deoarece conform art. 72 alin (1) din Codul muncii
angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate
face noi angajãri pe locurile de muncã ale salariaþilor
concediaþi pe o perioadã de 9 luni de la data concedierii
acestora.
În cazul în care, în interiorul acestei perioade de 9 luni,
angajatorul doreºte sã reînfiinþeze posturile angajaþilor
concediaþi colectiv, art. 72 alin (2) din Codul muncii
dispune cã angajaþii concediaþi au dreptul de a fi
reangajaþi pe acele posturi, fãrã examen, concurs ori
perioadã de probã. Prin aceastã prevedere legalã, este
limitatã posibilitatea angajatorului de a angaja alte
persoane pe respectivele posturi.
Unitatea care îºi reia activitatea într-o perioadã de 9
luni de la data concedierilor colective are obligaþia de a
transmite salariaþilor care au fost concediaþi o comunicare
scrisã prin care sã-i înºtiinþeze în legãturã cu dreptul
acestora de a fi reangajaþi fãrã examen sau perioadã de
probã.
Salariaþii disponibilizaþi colectiv au la dispoziþie un
termen de cel mult 10 zile lucrãtoare de la data
comunicãrii angajatorului pentru a-ºi manifesta expres
consimþãmântul cu privire la locul de muncã oferit.
Cu toate acestea,în situaþia în care salariaþii
disponibilizaþi colectiv nu solicitã reangajarea pe posturile
ocupate anterior, angajatorul poate face noi angajãri pe
locurile de muncã rãmase vacante.
Numai în acest caz, angajatorul va putea încadra pe
unul din aceste posturi vacante un absolvent al unei
instituþii de învãþãmânt, solicitând în acelaºi timp
acordarea subvenþiei din bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj.
Angajatorii care angajeazã absolvenþi în temeiul
22
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
obligaþiei legale de încadrare în muncã a acestor categorii
profesionale
Potrivit art. 80 alin (3) din Legea nr. 76/2002 nu pot
beneficia de subvenþia acordatã din bugetul asigurãrilor
pentru ºomaj pentru încadrarea în muncã a absolvenþilor
unei instituþii de învãþãmânt acei angajatori care au
obligaþia legalã de a încadra în muncã anumite categorii
de absolvenþi.
Aceastã imposibilitate legalã de a beneficia de
subvenþie se aplicã potrivit art. 52 din Hotãrârea
Guvernului nr. 174/2002, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, în cazul unitãþilor angajatoare din cadrul
Ministerului Apãrãrii Naþionale , Ministerului Administraþiei
ºi Internelor, MinisteruluiJustiþiei, Serviciului Român de
Informaþii Externe ºi Serviciului de Protecþie ºi Pazã, care
au obligaþia de a încadra în muncã absolvenþi ai instituþiilor
militare de învãþãmânt sau ai altor instituþii de învãþãmânt
similare.
În cazul în care una din aceste unitãþi angajatoare
menþionate expres ºi limitativ încadreazã în muncã,
contractual, în temeiul Legii nr. 53/2003, un absolvent al
unei instituþii de învãþãmânt pentru care nu existã obligaþia
legalã de angajare, poate fi solicitatã subvenþia de
încadrare în muncã a absolvenþilor deoarece încadrarea
absolventului excede, în acest caz, obligaþiile legale ale
unitãþii angajatoare.
Sucursalele, filialele, agenþiile ºi reprezentanþele din
România ale persoanelor juridice cu sediul în strãinãtate
Aceastã categorie de angajatori este menþionatã în
cadrul art. 5 din punctul I din Legea nr. 76/2002, în calitate
de titularã a drepturilor ºi obligaþiilor prevãzute de acest
act normativ. Singura condiþie impusã de lege acestor
angajatori, pentru a intra în sfera beneficiarilor subvenþiilor
acordate din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, constã în
autorizarea lor potrivit dispoziþiilor legale în vigoare.
Durata acordãrii ºi cuantumul
subvenþiilor
Durata acordãrii subenþiilor cãtre angajatori este pe o
perioadã de 12 luni ºi respectiv 18 luni (pentru angajarea
de absolvenþi cu handicap) de la data încheierii convenþiei
(art 80 (1) ºi (2) din Legea nr. 76/2002).
Legislativ este prevãzut cã cuantumul subvenþiei se
raporteazã la salariul minim brut pe þarã la data încadrãrii,
astfel:
- un salariu de bazã minim brut pe þarã pentru
absolvenþii ciclului inferior al liceului sau ai ºcolilor de arte
ºi meserii;
- 1,2 salarii de bazã minime brute pe þarã pentru
absolvenþii de învãþãmânt secundar superior postliceal;

- 1,5 salarii de bazã minime brute pe þarã pentru
absolvenþii învãþãmântului superior.
ATENÞIE!
Angajatorii, pe perioada de acordare a subvenþiei, sunt
scutiþi de la plata contribuþiei datorate la bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj, aferente absolvenþilor încadraþi.
Pentru absolvenþilor cu handicap, angajatorii
benefeciazã de acelaºi cuantum al subvenþiei prevãzut
pentru celelalte categorii de absolvenþi, dar pentru o
perioadã de 18 luni.
Suma subvenþionatã va fi dedusã din contribuþia pe
care angajatorul este obligat, conform legii, sã o vireze în
SISTEMUL VAMAL
modificãri legislative
rdinul secretarului de stat al Autoritãþii naþionale a
O vãmilor(A.N.V) nr.51/2005 completeazã anexa la
Decizia nr. 173/2004, privind abilitarea unor birouri vamale
de a efectua operaþiuni de vamuire cu produse strategice.
Referitor la bunurile destinate organizaþiilor caritabile ºi
filantropice, precum ºi la cele destinate persoanelor
nevãzãtoare ºi altor persoane cu handicap, prin Ordinul
nr.315/2005 se impune obligativitatea ca la sfarºitul
anului, sã se depunã la direcþiile finanþelor publice
judeþene sau la administraþiile financiare de sector, un
raport anual privind activitatea desfãºuratã în baza
aprobãrii primite, care sã cuprindã structura ºi cantitatea
bunurilor importate cu scutire de la plata taxelor vamale ºi
destinaþia acestor categorii de bunuri.
Ordinul vicepresedintelui A.N.A.F nr.343/2005, privind
organizarea culoarelor verzi ºi descãrcarea electronicã a
carnetelor T.I.R- începând cu 10.03.2005, pe fluxurile de
intrare/ieºire în/din þarã, pentru mjloacele de transport
înmatriculate în România ºi în strãinãtate care circulã pe
relaþia Bulgaria-România-Ungaria ºi invers, vor fi create ºi
organizate culoare separate de prelucrare a operaþiunilor
efectuate sub acoperirea carnetelor TIR, denumite
culoare verzi.
În cadrul culoarelor verzi, carnetele TIR, ca documente
vamale de transit, vor fi prezentate de cãtre transportatori,
în calitatea lor de titulari de transit, numai personalului
vamal, fãrã intermedierea comisionarilor în vamã sau altor
personae juridice care îºi desfaºoarã activitatea la
frontierã, cu excepþia cazurilor în care transportatorii
solicitã acestora prestarea unor servicii contracost.
Prelucrarea carnetelor TIR - înregistrarea, verificarea
documentelor anexate, acordarea tranzitului, etc.- va fi
efectuatã cu maximã operativitate de cãtre personalul
vamal desemnat, care asigurã ºi controlul vamal al
mijoacelor de transport, cabina, sigilii, compartimentul de
marfã, etc.
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
contul bugetului asigurãrilor pentru ºomaj.
Hotãrârea Guvernului nr. 174/2002 preveda ca în cazul
în care suma cuvenitã va fi mai mare, diferenþa se va
recupera prin intermediul agenþiei pentru ocuparea forþei
de muncã judeþene sau a municipiului Bucureºti, din
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, în termen de 5 zile de la
data depunerii documentelor necesare.
Andrei Dragomir - expert contabil
Ordinul vicepresedintelui A.N.A.F. nr. 344/2005, privind
autorizarea societãþilor comerciale transportatoare la
regimul TIR, prevede cã începând cu 01.04.2005
autorizarea se va face de direcþiile regionale vamale.
Direcþiile regionale vamale vor elibera autorizaþii pentru
folosirea carnetelor TIR numai societãþilor comerciale care
au sediul social în raza de competenþã a acestora.
Dosarul de autorizare va cuprinde urmãtorul set de
documente:
- cererea asociaþiei garante prin care solicitã eliberarea
autorizaþiei de folosire a carnetelor TIR pentru o societate
comercialã, membrã a acesteia;
- fiºa de "Autorizare pentru folosirea carnetelor TIR", în
3 exemplare, al cãrei model este prezentat în anexa la
prezentele instrucþiuni;
- statutul societãþii comerciale, în copie;
- contractul de asociere, în copie;
- alte acte adiþionale (dacã acestea existã) însoþite de
certificatele de înregistrare de menþiuni de la oficiul
registrului comerþului, în copie;
- certificatul de înmatriculare la oficiul registrului
comerþului, în copie;
- licenþa de transport ºi licenþa de execuþie, în copie;
- o declaraþie-angajament (formular tipizat eliberat de
asociaþia garantã), în copie;
- numele persoanelor abilitate sã semneze ºi sã ridice
carnetele TIR;
- datele societãþii comerciale (bancã, nr. cont etc.).
Regimul vamal - tranzit vamal
comun
Începând cu 01.01.2006 pe teritoriul vamal al
României se aplicã Convenþia privind regimul de transit
comun. Baza legalã pentru aplicarea acestui regim vamal
se regãseºte în Ordonanþa de urgenþã nr.150/2005.
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENTIE!
Prevederile Capitolului IV "Dispoziþii aplicabile la
transporturile pe calea feratã" din Ordinul
vicepreºedintelui ANAF nr. 629/2005 privind aplicarea
sistemului de tranzit comun pe teritoriul României, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare îºi înceteazã
aplicabilitatea la data de 312 martie 2006. Pânã la
aceastã datã principalul obligat care utilizeazã procedura
simplificatã pentru mãrfurile transportate pe calea feratã,
va solicita autorizarea în conformitate cu dispoziþiile
Capitolului VIII, Titlul III, din Apendicele I al Convenþiei
privind regimul de tranzit comun ºi Capitolului 5, Partea a
IV-a din prezentele norme metodologice.
Operaþiuni de tranzit comun în procedura T1/T2, în
calitate de principal obligat, pot efectua societãþile
comerciale cu sediul în România care îndeplinesc una din
urmatoarele condiþii:
- au autorizaþie de comisionar în vamã;
- au autorizaþie de plasare a mãrfurilor în procedura
simplificatã de vãmuire la domiciliu;
- sunt societãþi care au ca obiect de activitate
transportul de mãrfuri în trafic rutier sau sunt reprezentanþi
ai unor societãþi de transport de mãrfuri.
Calitatea de principal se atribuie de cãtre Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor astfel:
- transmiterea "formularului de înregistrare ca principal
obligat" al cãrui model se gãseºte în anexa 1 la normele
tehnice de aplicare a Convenþiei privind regimul de tranzit
comun. Formularul va fi avizat de biroul vamal unde se
iniþiazã operaþiunea de tranzit numit ºi birou vamal de
plecare. Pentru fiecare birou de plecare se va depune
câte un formular;
- completarea cu datele societãþii ºi transmiterea
"Formularului de înregistrare în NCTS" conform anexei 2
la normele tehnice de aplicare a Convenþiei privind
regimul de tranzit comun;
- copia certificatului de înregistrare fiscalã;
Dupã înregistrarea la Autoritatea Naþionalã a Vãmilor
aceasta va transmite principalului obligat "Numãrul de
înregistrare" ºi "Numãrul de identificare"-TIN.
Aceste numere sunt valabile atât pentru aplicarea
procedurii de transit comun la nivel naþional (T1RO) cât ºi
pentru efectuarea operaþiunilor de tranzit comun
internaþional (procedura T1/T2). Declaraþiile de transit
T1/T2 pot fi deschise la birourile vamale de plecare din
România ºi de principali obligate cu sediul în alte þãri
semnatare ale Convenþiei , dupã cum urmeazã:
- prin utilizarea unei garanþii izolate constituitã la biroul
vamal de plecare,
sau
- prin utilizarea unei garanþii globale (sau a unei
dispense de garanþii), în baza unui certificat de garanþie
globalã/dispensã eliberat de biroul de garanþie din þara
contractantã unde este constituitã garanþia.
În acest din urmã caz în rubrica 50 a Declaratiei
24
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
vamale în detaliu - de tranzit se vor înscrie datele de
identificare ale principalului obligat strãin, titular al
garanþiei (simbol-TIN). Înregistrarea principalului obligat
strãin în aplicaþia NCTS se va face cu cel puþin 24 de ore
înaintea iniþierii primei operaþiuni de tranzit în NCTS -
Componenþa internaþional pe baza urmatoarelor
documente transmise pe fax:
- "Formular de inregistrare in NCTS" cu datele
principalului obligat strain, semnat si stampilat de acesta
sau reprezentantul sau legal in Romania, in acest din
urma caz, anexandu-se si contractul de reprezentare;
- Copia certificatului de garantie globala sau dispensa
de garantie (TC31 sau TC33) al principalului obligat strãin;
Procedura de autorizare
A. Dosarul de autorizare
Principalul obligat trebuie sã prezinte în scris o cerere
de autorizare datatã ºi semnatã care sã cuprindã:
- datele de identificare ale societãþii;
- birourile de plecare din România unde va depune
documente T1/T2;
- informaþii referitoare la frecvenþa utilizãrii regimului de
tranzit;
- felul mãrfurilor care vor face obiectul documentelor
T1/T2;
- tipul de simplificare cerut, respectiv utilizarea
garanþiei globale pentru mãrfuri nesensibile ºi/sau
sensibile la nivelul sumei de referinþã (100%) sau la nivelul
a 50% sau 30% din suma de referinþã;
- orice alte informaþii care sã permitã autoritãþii vamale
sa determine în ce mãsurã acesta îºi poate respecta
obligaþiile asumate.
Cererea de autorizare trebuie însoþitã de urmãtoarele
documente:
a) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei
globale pentru mãrfuri nesensibile, la 100% din suma de
referinþã:
- aviz de la biroul vamal sau birourile vamale cã nu
este înregistrat cu debite în evidenþa contabilã a acestora;
- balanþa exporturilor care cuprinde date referitoare la
mãrfurile exportate în anul precedent cãtre þãrile
semnatare ale Convenþiei, ºi dupã caz a tranzitelor
externe (frontierã - frontierã), conform tabelului 1.
Dacã nu au fost efectuate astfel de operaþiuni în anul
precedent se va prezenta o estimare a acestora pentru
anul viitor.
b) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei
globale pentru mãrfurile nesensibile, la 50% din suma de
referinþã:
- documentele prevãzute la litera a) ºi ultimul bilanþ
contabil/ultima balanþã în copie,
- copie dupã autorizaþia de principal obligat/formularul
de înregistrare a numãrului de identificare care atestã anii
de experienþã în utilizarea regimului de tranzit comun,
 Expert Contabil

Tabelul 1
Luna Nr. de operaþiuni Valoarea Nivelul taxei Garanþia aferentã Suma taxelor
mãrfurilor vamale cel mai mãrfurilor vamale, TVA ºi
tranzitate în euro ridicat (%) tranzitate în RON accize pentru
sãptãmâna cea
mai reprezentativã
(RON)
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total
Suma de referinþã
propusã:
c) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei - copie contracte de transport pe termen lung încheiate
globale pentru mãrfuri nesensibile la 30% din suma de cu societãþi de transport.
referinþã: e) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei
- toate documentele prevãzute la literele a) ºi b) ºi globale pentru mãrfuri sensibile, la 50% din suma de
dovezi din care sã rezulte cã atinge un nivel ridicat de referinþã:
cooperare cu autoritatea vamalã, respectiv îndeplineºte
- aviz birou vamal cã nu are debite înregistrate în
douã din condiþiile urmãtoare:
- este autorizat pentru accesul direct la aplicaþia NCTS; evidenþa contabilã a biroului vamal de plecare;
- înscrie pe declaraþia de tranzit date suplimentare, - balanþa mãrfurilor sensibile tranzitate cãtre þãrile
altele decât cele obligatorii (încadrarea tarifarã a semnatare ale Convenþiei;
mãrfurilor, suma exactã a garanþiei, valoarea mãrfurilor - dovada din care rezultã cã a utilizat regimul de tranzit
tranzitate). În cazul în care principalul obligat prezintã comun pe parcursul a 2 ani (respectiv copie autorizaþie
declaraþia de tranzit la mai multe birouri vamale de principal obligat/formular de înregistrare a numãrului de
plecare, este obligatorie depunerea unei declaraþii identificare);
angajament, din care sã rezulte ce date suplimentare se - dovezi cã îºi poate gestiona transporturile;
angajeazã sã înscrie în declaraþia de tranzit; - dovezi cã atinge un nivel ridicat de cooperare cu
- prezintã declaraþia de tranzit la un singur birou vamal
autoritatea vamalã.
de plecare.
f) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei
d) pentru autorizarea în vederea utilizarii garanþiei
globale ºi pentru mãrfurile sensibile la 100% din suma de globale pentru mãrfurile sensibile la 30% din suma de
referinþã: referinþã:
- aviz de la biroul vamal/birourile vamale cã nu are - aviz birou vamal cã nu are debite înregistrate în
debite înregistrate în evidenþa contabilã a evidenþa contabilã a biroului vamal de plecare;
acestuia/acestora, - balanþa mãrfurilor sensibile tranzitate cãtre þãrile
- balanþa mãrfurilor sensibile tranzitate cãtre þãrile semnatare ale Convenþiei;
semnatare ale Convenþiei. - dovada din care rezultã cã a utilizat regimul de tranzit
- Calculul garanþiei se va face în funcþie de valorile comun pe parcursul a 3 ani (respectiv copie autorizaþie
cuprinse în coloana a 5-a a Anexei I la Apendicele I al principal obligat/formular de înregistrare a numãrului de
Convenþiei.
identificare);
- ultimul bilanþ contabil/ultima balanþã contabilã,
- dovezi din care sã rezulte cã atinge un nivel ridicat de - dovezi cã îºi poate gestiona transporturile;
cooperare cu autoritatea vamalã conform celor - dovezi cã atinge un nivel ridicat de cooperare;
menþionate la litera c) fie, - dovezi care sã ateste capacitatea financiarã
- dovezi cã îºi poate gestiona transporturile, respectiv: suficientã pentru a-ºi îndeplini angajamentele sale,
- copie licenþã de transport, dacã efectueazã el însuºi respectiv scrisoare de bonitate eliberatã de un garant.
transporturile,

www.RezonRomania.net
25
iunie, 2006, nr. 6 (10)
 Expert Contabil
B. Stabilirea sumei de referinþã
Dupã verificarea documentelor din dosarul de
autorizare, menþionat la punctul A, biroul de garanþie
stabileºte suma de referinþã ºi tipul de simplificare acordat
comunicând principalului obligat aceste elemente, printr-o
adresã scrisã.
În baza acestei comunicãri scrise, principalul obligat se
adreseazã garantului pentru emiterea actului de garanþie
globalã - Anexa B4 la Apendicele I al Convenþiei.
C. Emiterea autorizaþiei ºi a certificatelor de garanþie
Dupã depunerea originalului Actului de garanþie
globalã, Anexa B4 la Apendicele I din Convenþie,
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor elibereazã Autorizaþia de
utilizare a garanþiei globale în cadrul Convenþiei.
Biroul de garanþie emite certificate de garanþie globalã
TC31 în funcþie de numãrul de birouri vamale unde se
depun documente T1/T2 ºi de numãrul de exemplare
solicitate de principalul obligat.
Totodatã biroul de garanþie comunicã principalului
obligat numãrul de referinþã al garanþiei (GRN) ºi codul
principal de acces.
D. Anularea autorizaþiei de utilizare a garanþiei globale
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor poate anula autorizaþia
atunci când:
a) emiterea ei s-a facut pe baza unor date incorecte,
iar solicitantul avea cunoºtinþã ori trebuia sã aibã
cunoºtinþã de acest fapt;
b) una sau mai multe dintre condiþiile ce au stat la baza
emiterii nu mai sunt valabile;
c) titularul sãu nu mai îndeplineºte o obligaþie ce îi
revine în virtutea acestei autorizaþii;
d) biroul de garanþie revocã decizia prin care a
acceptat Actul de garanþie globalã emis de garant sau
garantul reziliazã angajamentul sãu;
e) titularul solicitã anularea.
Autorizaþiile de utilizare a garanþiei globale valabile
pentru procedura de tranzit comun pe teritoriul României
se utilizeazã în continuare numai pentru operaþiunile de
tranzit în procedura T1RO.
Principalul obligat va depune un singur dosar de
autorizare pentru utilizarea garanþiei globale la mai multe
birouri de plecare.
Autorizarea societãþilor garante în
vederea emiterii titlurilor de garanþie
izolatã
Societãþile garante pot obtine autorizaþie pentru
emiterea titlurilor de garanþie izolatã dacã:
a) Sunt stabilite în þara în care este constituitã garanþia,
respectiv au sediul în România;
26
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
b) Au domiciliul sau îºi desemneazã un mandatar în
fiecare din pãrþile contractante ale Convenþiei privind
regimul de tranzit comun. Atunci când Comunitatea este
una din aceste pãrþi contractante, societatea garantã
trebuie sã aibã domiciliul sau sã-ºi desemneze un
mandatar în fiecare din statele membre;
c) Îndeplinesc cerinþele tehnice pentru a fi autorizate
pentru accesul la NCTS.
Autorizaþia pentru emiterea titlurilor de garanþie izolatã
- TC32 se acordã de cãtre Autoritatea Naþionalã a Vãmilor
la propunerea biroului de garanþie din cadrul acesteia.
Societatea garantã poate emite titluri de garanþie
izolatã nevalabile pentru operaþiuni de tranzit comun cu
mãrfuri cuprinse în Anexa I a Apendicelui I al Convenþiei
privind regimul de tranzit comun.
Responsabilitatea societãþii garante este angajatã
pânã la concurenþa sumei de 7000 EURO/titlu (echivalent
în lei).
Procedura de autorizare
A. Dosarul de autorizare
Societatea garantã trebuie sã prezinte în scris o cerere
de autorizare, datatã ºi semnatã, care sã cuprindã:
a) Datele de identificare ale societãþii;
b) Informaþii referitoare la situaþia financiarã a
societãþii;
c) Numãrul titlurilor de garanþie izolatã pe care doreºte
sã le emitã;
d) Tipul mãrfurilor pentru care intenþioneazã sã emitã
titluri de garanþie izolatã (sensibile sau nesensibile).
Cererea de autorizare trebuie însoþitã de urmãtoarele
documente:
a) Certificatul de înregistrare în copie (CUI);
b) Statutul societãþii în copie;
c) Copie dupã ultimul bilanþ contabil;
d) Certificatul de atestare fiscalã în original;
e) Raport de audit financiar întocmit de o societate
specializatã în acest sens, pentru situaþia prevãzutã la
pct.26(2);
f) Actul de garanþie - Anexa B2, Apendicele I din
Convenþie, în original;
g) Titlul de garanþie izolatã - specimen, formularul
TC32, Anexa B3, Apendicele I din Convenþie, confecþionat
conform art.8, Apendicele III din Convenþie.
B. Stabilirea numãrului de titluri de garanþie izolatã ºi a
cuantumului garanþiei
Dupã verificarea documentelor din dosarul de
autorizare, biroul de garanþie stabileºte numãrul maxim de
titluri de garanþie izolatã pe care le poate emite societatea
garantã.
(1) Cuantumul garanþiei se stabileºte la 5% din suma
reprezentând: numãrul de titluri de garanþie izolatã x 7000
EURO/titlu.

(2) In cazul depunerii de cãtre societatea garantã a
unui raport de audit financiar întocmit de o societate
specializatã în acest sens, cuantumul garanþiei se reduce
la 1%.
C. Emiterea autorizaþiei
Dupã depunerea cuantumului garanþiei stabilite în
contul de garanþii al Autoritãþii Naþionale a Vãmilor sau
dupã depunerea scrisorii de garanþie bancarã, se
elibereazã autorizaþia pentru emiterea titlurilor de garanþie
izolatã.
Biroul de garanþie comunicã societãþii garante numãrul
de referinþã al garanþiei (GRN de bazã) ºi codul de acces.
D. Suplimentarea numãrului de titluri de garanþie
izolatã
Societatea garantã poate solicita aprobarea pentru
emiterea altor titluri de garanþie izolatã, în limita numãrului
maxim stabilit iniþial, numai pentru numãrul de titluri
utilizate ºi pentru care operaþiunile de tranzit au fost
încheiate.
E. Anularea autorizaþiei pentru emiterea titlurilor de
garanþie izolatã
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor poate anula autorizaþia
dacã:
a) emiterea autorizaþiei s-a facut pe baza unor date
incorecte, iar solicitantul avea cunoºtinþã ori trebuia sã
aibã cunoºtinþã de acest fapt;
b) una sau mai multe dintre condiþiile ce au stat la baza
emiterii nu mai sunt valabile;
c) titularul nu mai îndeplineºte o obligaþie ce îi revine în
virtutea acestei autorizaþii;
d) biroul de garanþie revocã decizia prin care a
acceptat Actul de garanþie, "Garanþia izolatã prin titluri",
Anexa B2 Apendicele I din Convenþie;
e) titularul solicitã anularea
Utilizarea sigiliilor cu model special
Principalul obligat care solicitã autorizaþie pentru
utilizarea sigiliilor cu model special, în locul sigiliilor
vamale, trebuie sã îndeplineascã condiþiile generale
prevãzute la art. 49, Apendicele I al Convenþiei, precum ºi
prevederile art. 63, Apendicele I, al Convenþiei.
Sigiliile cu model special trebuie sã fie în prealabil
admise de cãtre autoritatea vamalã ºi modelul acestora
trebuie sã îndeplineascã toate caracteristicile din anexa II,
Apendicele I, al Convenþiei, atestate printr-un certificat de
calitate ISO.
Expeditor agreat
(1) Expeditorul agreat este principalul obligat autorizat
de autoritatea vamalã sã efectueze operaþiuni de tranzit
comun, în procedurã T1/T2 fãrã a prezenta biroului de
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
plecare mãrfurile care fac obiectul declaraþiei de tranzit.
(2) Statutul de expeditor agreat se acordã principalilor
obligaþi cu sediul în România, care îndeplinesc condiþiile
generale prevãzute la art. 49, Apendicele I, al Convenþiei
ºi condiþiile particulare prevãzute la art. 65 ºi 71,
Apendicele I, al Convenþiei.
(1) În aplicarea prevederilor Convenþiei, statutul de
expeditor agreat se acordã numai principalilor obligaþi
care:
a) sunt autorizaþi sã utilizeze o garanþie globalã sau o
dispensã de garanþie;
b) pentru mãrfurile transportate pe mijloace auto, sunt
autorizaþi pentru accesul la NCTS. Condiþia privind
autorizaþia de acces la NCTS poate fi îndeplinitã ºi de
cãtre un comisionar în vamã care are contract încheiat cu
principalul obligat;
c) utilizeazã în mod regulat regimul de tranzit sau,
dupã caz, sunt autorizaþi în calitate de beneficiar al
procedurii de vãmuire la domiciliu pentru mãrfurile care
urmeazã a fi scoase din þarã (formalitãþile de tranzit
urmând a fi efectuate la adresele menþionate în
autorizaþie).
Se considerã cã o persoanã "a utilizat în mod regulat
regimul de tranzit" atunci când acea persoanã a efectuat,
în calitate de principal obligat, cel puþin 100 operaþiuni de
tranzit comun în anul precedent.
d) Pentru mãrfurile care urmeazã a fi plasate în tranzit
comun ºi vor fi transportate pe calea feratã au încheiat un
acord scris cu societatea de cale feratã care, în calitate de
transportator este ºi titular al operaþiunii de tranzit.
Autorizaþia de expeditor agreat se acordã dacã
supravegherea ºi controlul derulãrii operaþiunilor de tranzit
comun pot fi realizate de cãtre autoritatea vamalã fãrã
personal suplimentar.
Cererea de autorizare pentru acordarea statutului de
expeditor agreat, justificatã, se depune la biroul vamal de
plecare, la care principalul obligat doreºte sã deschidã
operaþiuni de tranzit comun în procedurã simplificatã.
În cererea de autorizare vor fi menþionate: denumirea
societãþii comerciale ºi sediul social al acesteia, adresele
de la care sunt expediate mãrfurile în vederea plasãrii în
procedura simplificatã de tranzit comun, modalitatea de
transport a mãrfurilor (mijloace auto sau pe calea feratã).
La cerere, pe lângã documentele care atestã cã
societatea îndeplineºte condiþiile generale prevãzute la
art.49, Apendicele I al Convenþiei, vor fi anexate
urmãtoarele:
a) documente justificative care atestã calitatea de
principal obligat;
b) adresa/adresele locaþiilor de unde mãrfurile
urmeazã a fi plasate în tranzit comun;
c) copie dupã autorizaþia de utilizare a garanþiei
globale, în cadrul Convenþiei;
d) copie dupã autorizaþia pentru accesul la NCTS. În
cazul societãþilor care sunt autorizate în calitate de
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
beneficiar ai procedurii de vãmuire la domiciliu, autorizaþia
pentru acces la aplicaþia NCTS se elibereazã:
- societãþii, atunci când aceasta declarã direct mãrfurile
în tranzit;
- comisionarului în vamã atunci când societatea
apeleazã la serviciile acestuia pentru completarea
declaraþiei de tranzit;
d) declaraþie angajament din care sã rezulte cã va
respecta prevederile referitoare la procedura T1/T2.
Dacã la data depunerii cererii de autorizare societatea
nu este autorizatã pentru accesul la aplicaþia NCTS, biroul
vamal verificã îndeplinirea tuturor celorlalte condiþii ºi
emite un aviz favorabil, în vederea autorizãrii societãþii
pentru accesul la NCTS. Autorizaþia de expeditor agreat
va fi eliberatã de biroul vamal numai dupã ce societatea
prezintã ºi autorizaþia pentru accesul la NCTS, eliberatã
de cãtre Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
Autorizaþia de expeditor agreat conþine în special
urmãtoarele date:
a) biroul sau birourile de plecare unde se efectueazã
operaþiunile de tranzit comun în cauzã;
b) termenul ºi modalitaþile în care expeditorul agreat
informeazã biroul de plecare despre operaþiunile de tranzit
comun care se vor efectua, pentru a-i permite acestuia din
urma sã procedeze la un eventual control, înainte de
plecarea mãrfurilor;
c) mãsurile de identificare ce se vor lua. În acest scop,
autoritatea vamalã poate prevedea ca mijloacele de
transport sã aibã sigilii de un model special admis, care sã
corespundã caracteristicilor din Convenþie ºi sã fie
aplicate de cãtre expeditorul agreat;
d) categoriile sau transporturile de mãrfuri excluse de
la procedura simplificatã.
Pentru mãrfurile vãmuite la export de cãtre o societate
care beneficiazã de procedura de vãmuire la domiciliu ºi
care urmeazã a fi transportate pe calea feratã de cãtre o
societate care utilizeazã procedura simplificatã de tranzit,
în sensul Capitolului
Apendicele I al Convenþiei, formalitãþile de tranzit sunt
efectuate de cãtre societatea de cale feratã sau de cãtre
expeditorul agreat în baza acordului încheiat cu
societatea.
Pentru mãrfurile vãmuite la export de cãtre o societate
care beneficiazã de procedura de vãmuire la domiciliu ºi
care urmeazã a fi transportate pe calea feratã în
procedura normalã de tranzit, formalitãþile vamale de
tranzit vor fi efectuate de cãtre expeditorul agreat,
utilizând declaraþii vamale preautentificate de biroul vamal
de plecare.
Operaþiunile de tranzit comun pentru mãrfuri
transportate pe calea feratã sau în containere nu se
efectueazã în aplicaþia NCTS.
Destinatar agreat
Destinatarul agreat este persoana juridicã autorizatã
de autoritatea vamalã sã primeascã direct mãrfuri plasate
28
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
în procedurã T1/T2 fãrã a le prezenta biroului de
destinaþie.
Statutul de destinatar agreat se acordã societãþilor cu
sediul în România, care îndeplinesc condiþiile generale
prevãzute la art. 49, Apendicele I, al Convenþiei ºi
condiþiile particulare prevãzute la art. 74bis, Apendicele I,
al Convenþiei.
În aplicarea prevederilor Convenþiei, statutul de
destinatar agreat se acordã numai societãþilor care:
a) primesc în mod regulat mãrfuri plasate în tranzit
comun în cadrul Convenþiei sau, dupã caz, sunt autorizaþi
în calitate de beneficiar al procedurii de vãmuire la
domiciliu pentru mãrfurile care sunt introduse în þarã
(formalitãþile de tranzit urmând a fi încheiate la adresele
menþionate în autorizaþie).
Se considerã cã o persoanã "primeºte în mod regulat
mãrfuri plasate în tranzit comun" atunci când acea
persoanã primeºte în calitate de destinatar mãrfuri plasate
în tranzit comun în cadrul Convenþiei, cel puþin 100 de
operaþiuni într-un an calendaristic.
a) pentru transportul mãrfurilor pe mijloace de
transport auto, sunt autorizaþi pentru accesul la NCTS. În
cazul societãþilor care sunt autorizate în calitate de
beneficiar ai procedurii de vãmuire la domiciliu, condiþia
privind autorizaþia de acces la NCTS poate fi îndeplinitã ºi
de cãtre un comisionar în vamã care are contract încheiat
cu destinatarul.
b) pentru mãrfurile care sunt plasate în tranzit comun
ºi transportate pe calea feratã au încheiat un acord scris
cu societatea de cale feratã care efectueazã transportul.
Autorizaþia de destinatar agreat se acordã dacã
supravegherea ºi controlul derulãrii operaþiunilor de tranzit
comun pot fi realizate de cãtre autoritatea vamalã fãrã
personal suplimentar.
Cererea de autorizare pentru acordarea statutului de
destinatar agreat, justificatã, se depune la biroul vamal, la
care destinatarul primeºte mãrfuri în tranzit comun în
procedurã simplificatã.
În cererea de autorizare vor fi menþionate: denumirea
societãþii comerciale ºi sediul social al acesteia, adresele
la care sunt primite mãrfurile în vederea încheierii
operaþiunii de tranzit, modalitatea de transport a mãrfurilor
(mijloace auto sau pe calea feratã).
La cerere, pe lângã documentele care atestã cã
societatea îndeplineºte condiþiile generale prevãzute la
art. 49, Apendicele I, al Convenþiei, vor fi anexate
urmãtoarele:
a) documente justificative care atestã calitatea ºi
obiectul de activitate al societãþii (beneficiar al procedurii
de vãmuire la domiciliu pentru mãrfuri care se importã,
comisionar în vamã, transportator, casã de expediþii).
Pentru ultimele trei calitãþi se va prezenta ºi situaþia
operaþiunilor de tranzit primite (sau care vor fi primite) ca
destinatar;
b) adresa/adresele locaþiilor unde primeºte mãrfurile
plasate în tranzit comun, în vederea încheierii operaþiunii;
c) copie dupã autorizaþia pentru accesul la NCTS,

pentru mãrfurile primite pe mijloace de transport auto. În
cazul societãþilor care sunt autorizate în calitate de
beneficiar ai procedurii de vãmuire la domiciliu, autorizaþia
pentru acces la aplicaþia NCTS se elibereazã:
- societãþii, atunci când aceasta declarã direct mãrfurile
în tranzit;
- comisionarului în vamã atunci când societatea
apeleazã la serviciile acestuia pentru declararea
mãrfurilor;
d) declaraþie angajament din care sã rezulte cã va
respecta prevederile referitoare la procedura T1/T2.
Dacã la data depunerii cererii de autorizare societatea
nu este autorizatã pentru accesul la aplicaþia NCTS, biroul
vamal verificã îndeplinirea tuturor celorlalte condiþii ºi
emite un aviz favorabil, în vederea autorizãrii societãþii
pentru accesul la NCTS. Autorizaþia de destinatar agreat
va fi eliberatã de biroul vamal numai dupã ce societatea
prezintã ºi autorizaþia pentru accesul la NCTS, eliberatã
de cãtre Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
Autorizaþia de destinatar agreat conþine în special
urmãtoarele date:
a) biroul sau birourile de destinaþie responsabil pentru
mãrfurile pe care le primeºte destinatarul agreat, în
vederea încheierii operaþiunii;
b) termenul ºi modalitaþile în care destinatarul agreat
informeazã biroul de destinaþie despre sosirea mãrfurilor,
pentru a-i permite acestuia din u rma sã procedeze la un
eventual control, înainte de descãrcarea lor;
c) modalitatea prin care biroul de destinaþie este
informat de cãtre destinatarul agreat în legãturã cu orice
neregulã constatatã în legãturã cu operaþiunile de tranzit
comun în cauzã;
d) categoriile sau transporturile de mãrfuri excluse de
la procedura simplificatã.
Operaþiunile de tranzit comun pentru mãrfuri
transportate pe calea feratã sau în containere nu se
prelucreazã în aplicaþia NCTS. Biroul de destinaþie va
stabili modalitãþile corespunzãtoare, conform celor
înscrise la pct. precedent ºi la art.105, alin.2 Apendicele I
al Convenþiei, în vederea asigurãrii încheierii regimului de
tranzit.
Pentru mãrfurile vãmuite la import de cãtre o societate
care beneficiazã de procedura de vãmuire la domiciliu ºi
care au fost transportate pe calea feratã de cãtre o
societate care utilizeazã procedura simplificatã de tranzit,
în sensul Capitolului VIII, Apendicele I al Convenþiei,
formalitãþile de tranzit vor fi încheiate de cãtre societatea
de cale feratã sau de cãtre destinatarul agreat în baza
acordului încheiat cu societatea.
Pentru mãrfurile vãmuite care urmeazã a fi vãmuite la
import de cãtre o societate care beneficiazã de procedura
de vãmuire la domiciliu ºi care au fost transportate pe
calea feratã în procedura normalã de tranzit (sub
acoperirea unei declaraþii de tranzit), formalitãþile vamale
de tranzit vor fi încheiate de cãtre destinatarul agreat.
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
Dispoziþii comune privind statutul
de expeditor sau destinatar agreat
Autorizaþiile de expeditor ºi destinatar agreat, valabile
pentru operaþiuni de tranzit efectuate în cadrul Convenþiei,
se elibereazã de biroul vamal în a cãrui razã de
competenþã teritorialã îºi are sediul solicitantul.
Autorizaþia de expeditor/destinatar agreat (denumitã
autorizaþie pentru utilizarea procedurii simplificate în
tranzitul comun) se întocmeºte în douã exemplare ºi se
semneazã de ºeful biroului vamal.
Un exemplar al autorizaþiei se remite titularului ºi un
exemplar se reþine de biroul vamal. Biroul vamal transmite
o copie a exemplarului care rãmâne în evidenþa sa, la
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
Se emite o singurã autorizaþie, indiferent de numãrul
birourilor vamale pe lângã care se utilizeazã procedura
simplificatã. Numãrul autorizaþiei se acordã, în ordine
cronologicã ºi crescãtoare, sub forma ROxxxxxxyyy, unde
ROxxxxxx este codul NCTS al biroului vamal emitent ºi
yyy este numãrul autorizaþiei.
Extinderea autorizaþiei ºi pe lângã alte birouri vamale,
se va acorda cu respectarea procedurii de autorizare.
Noul birou vamal va completare o anexã la autorizaþia
iniþialã, în care sã fie înscrise toate elementele
corespunzãtoare, conform alin.1 ºi punctelor 69, respectiv
76.
Societãþile autorizate în calitate de expeditor/destinatar
agreat în aplicarea procedurii naþionale de tranzit comun
(T1RO) ºi care doresc sã devinã expeditor/destinatar
agreat în aplicarea prevederilor Convenþiei vor depune la
biroul vamal doar cererea de autorizare ºi în cazul
expeditorilor agreaþi copie dupã autorizaþia de utilizare a
garanþiei globale. Toate celelalte elemente de identificare,
inclusiv termenele ºi modalitãþile pentru efectuarea unui
eventual control, vor fi identice cu cele din procedura
T1RO ºi vor fi înscrise de biroul vamal, în mod
corespunzãtor, în autorizaþie.
Prevederile cuprinse în Ordinul nr. 629/2005, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, privind statutul de
expeditor/destinatar agreat îºi menþin valabilitatea pentru
operaþiunile de tranzit în procedurã T1RO.
Autorizaþiile de expeditor/destinatar agreat eliberate în
conformitate cu prevederile Ordinului 629/2005, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, îºi menþin
valabilitatea pentru procedura naþionalã de tranzit
(documente T1RO, având ca birouri de plecare ºi
destinaþie birouri vamale din România, indiferent de þara
de plecare/destinaþie).
Dinu Lilicã - director economic
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
DEMISIA (I)
oþiunea de "demisie" a fost utilizatã de lege, pânã
N acum, numai cu privire la funcþionarii publici;
astãzi, orice încetare a contractului individual de muncã
din iniþiativa salariatului poartã aceastã denumire.
Demisia este actul unilateral de voinþã a salariatului
care, printr-o notificare scrisã, comunicã angajatorului
încetarea contractului individual de muncã, dupã
împlinirea unui termen de preaviz (art. 79 alin. (1) din
Codul muncii).
Caracteristici generale
Unilateral
Pentru cã demisia este un act unilateral, ea se
deosebeºte de oferta de încetare a raportului de muncã
prin acordul pãrþilor. Angajatorul care primeºte din partea
salariatului un asemenea act trebuie sã analizeze cu
atenþie care este intenþia salariatului: de a demisiona sau
de a înceta contractul individual de muncã în temeiul art.
55 lit. b) din Codul muncii (prin acordul pãrþilor).
În practicã, salariatul formuleazã uneori o "cerere de
demisie", în care sunt înscrise chiar expresii de tipul: " vã
rog sã binevoiþi a-mi aproba prezenta cerere de
demisie..."
În toate cazurile ºi indiferent de modul de formulare,
demisia nu este o cerere, ci o notificare a intenþiei de
încetare a contractului de muncã.
Aºadar demisia nu poate fi "respinsã", iar angajatorul
nu face decât sã ia act de aceastã intenþie.
O asemenea distincþie este utilã, deoarece:
- dacã salariatul a fãcut doar o ofertã de încetare a
contractului de muncã în temeiul art. 55 lit. b), ea va putea
fi revocatã, potrivit dreptului comun, pânã la momentul la
care salariatul (ca ofertant) a luat la cunoºtinþã de
acceptarea angajatorului;
- angajatorul va putea respinge oferta de încetare a
raportului de muncã prin acordul pãrþilor, cu consecinþa cã
raportul de muncã se deruleazã în continuare, spre
deosebire de cazul demisiei, care îºi produce efectele
independent de acceptarea angajatorului.
Aºa-numita "respingere a demisiei" înseamnã de fapt o
continuare a raportului de muncã prin acordul pãrþilor;
- momentul încetãrii contractului prin acordul pãrþilor
este, în mod normal, cel în care salariatul a luat la
cunoºtinþã de acceptarea angajatorului; momentul
încetãrii contractului prin demisie este împlinirea
termenului de preaviz, termen ce curge de la data
notificãrii angajatorului.
30
www.RezonRomania.net iunie, 2006, nr. 6 (10)
Comunicarea demisiei
Demisia este un act juridic unilateral care trebuie
supus comunicãrii(la fel ca ºi:oferta de a contracta,
denunþarea unilateralã a contractului de mandat etc).
Aºadar, ea îºi produce efectele numai în mãsura în care a
fost notificatã angajatorului.
Notificarea trebuie fãcutã obligatoriu angajatorului.
Salariatul nu se va putea adresa, de exemplu,
inspectoratului de muncã, prezentându-i intenþia de
încetare a raportului de muncã, nici mãcar în cazul
demisiei fãrã preaviz.
Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dã
dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice
mijloace de probã.
Actul prin care salariatul notificã demisia trebuie
înregistrat de cãtre angajator.
Formalitatea
Dreptul românesc exclude - spre deosebire de
numeroase alte sisteme de drept - demisia tacitã. Sunt
astfel eliminate controversele ce se poartã în alte sisteme
de drept în cazul comportamentului echivoc al salariatului.
Actele juridice unilaterale se caracterizeazã în general
prin formalism. Este ºi cazul demisiei, pentru care Codul
muncii pretinde acum redactarea în formã scrisa. Dacã,
potrivit Codului muncii anterior, demisia putea îmbrãca ºi
formã verbalã, în condiþiile actuale ea va trebui redactatã
în scris.
Demisia, redactatã în formã scrisã, va fi înregistratã de
cãtre angajator.
Nu va putea fi interpretatã drept demisie
neprezentarea salariatului la muncã fãrã a-ºi motiva
gestul, pãrãsirea intempestivã a loculului de muncã în
urma unei altercaþii cu angajatorul sau exprimarea
intenþiei de a se angaja în altã parte.
În afara formei scrise, legea nu mai impune nici o altã
condiþie de formã, ceea ce înseamnã cã salariatul îºi va
putea formula, cu propriile cuvinte, în propria exprimare,
intenþia de a înceta contractul de muncã, fãrã a fi obligat
sã respecte vreun model.
Irevocabilitate
Ca act juridic unilateral, demisia este irevocabilã, odatã
ajunsã la cunoºtinþa angajatorului. Doar cu acordul
acestuia din urmã demisia se va putea revoca - în mod
expres, mai înainte de finele termenului de preaviz, sau
chiar în mod tacit, prin continuarea muncii dupã finele
preavizului.
Anca Buga - director economic

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã
ÎNTREBARE - Denisa Pârvulescu
"1. Ce înregistrãri contabile se întocmesc atunci când
societatea are un asociat unic ºi acordã indemnizaþie
lunarã, în sumã brutã de X lei? Aº dori sã ºtiu ce se achitã
la aceasta sumã, cine, din ce cheltuieli? Menþionez cã
asociatul unic nu are alte contracte de muncã ºi are
înregistrat un contract de asigurãri sociale cu Casa de
asigurãri la nivelul maxim admis de lege. Nu are încheiat
contract cu Casa de sãnãtate, deºi a achitat lunar
contribuþia.
2. Dacã asociatul unic împrumutã firma sa, ce
document este legal sã se întocmescã la încasarea
banilor în Registrul de casã: dispozitie de încasare sau
chitanþã fiscalã?"
Rãspuns:
1. În cazul în care este asociat unic ºi acesta are
contract de asigurãri sociale îºi plãteºte asigurãrile de
CAS de 9.5% ºi 19.75% CASS 6.5% si cota la Fondul
naþional unic de sãnãtate de 0.75% din bani personali pe
bazã de chitanþã ºi nu se trec pe cheltuielile societãþii. Este
necesar sã încheie contract cu Casa de sanãtãte.
2. Societãþile comerciale împrumutã sume de bani de
la asociatul unic, asociaþi sau alte persoane numai în baza
unui contract de împrumut. În momentul încasãrii se emite
chitanþã fiscalã.
ÎNTREBARE - Ana Turos
"Suntem societate comercialã cu capital majoritar
privat ºi vã rugãm sã ne indicaþi legislaþia în vigoare
privind repartizarea profitului societãþii. De asemenea, vã
rugãm sã ne indicaþi dacã existã referiri precise privind
participarea personalului la profit privind: limita,
repartizarea ºi condiþiile repartizãrii?"
Rãspuns:
Conform prevederilor Legii 31/1990 sectiunea II, art.
73.1 adunarea ordinarã se întruneºte cel puþin o datã pe
an, în cel mult trei luni de la încheierea exerciþiului
financiar.
În afarã de dezbaterea altor probleme înscrise în
ordinea de zi, adunarea generalã este obligatã sã discute,
sã aprobe sau sã modifice bilanþul dupã ascultarea
raportului administratorilor ºi cenzorilor ºi sã aprobe
dividendul.
Legea 571/2003 la art. 22 precizeazã repartizarea din
profit a rezervei legale de 5% aplicatã asupra profitului
contabil, înainte de determinarea profitului impozabil, care
sã nu depaºeascã 20% din capitalul social ºi rezervele
statutare.
Pentru societãþile private nu se face nici o referire la
participarea salariatilor la profit, aceasta rãmânând la
latitudinea asociaþilor.
iunie, 2006, nr. 6 (10)
Expert Contabil
ÎNTREBARE - Doina Patentasu
"Un angajat cu trei luni vechime are dreptul la
indemnizaþie de concediu medical pentru o boalã
obiºnuitã (cod diagnostic 481). Am citit cã se acordã
concediu medical doar dacã are 6 luni vechime. Cei care
nu au 6 luni vechime ºi sunt bolnavi, cum vor apãrea în
pontaj în aceastã perioadã nemotivaþi, învoiþi?"
Rãspuns:
Dreptul la concediile ºi indemnizaþiile de asigurãri
sociale de sãnãtate este condiþionat de plata contribuþiei
de asigurãri sociale de sãnãtate.
Stagiul minim de cotizare este de 6 luni realizate în
ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordã
concediul medical.
Se asimileazã stagiului de cotizare perioadele în care
asiguratul beneficiazã de concedii ºi indemnizaþii
prevãzute de ordonanþã precum ºi perioadele în care
asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate sau a
urmat cursurile de zi ale invãþãmântului universitar, cu
condiþia absolvirii acestora. În pontaj va aparea cu
valoarea zilelor efectiv lucrate.
ÎNTREBARE - Sarosi Balint
"Societatea noastrã a câºtigat un proiect SAPARD cu
o valoare totalã de 2.200.000 EUR pentru construirea unui
abator. Care este procedeul din punct de vedere contabil
la începerea lucrãrilor ºi la desfãºurarea corectã a
acestora (evidenþierea lor în contabilitate), dacã toatã
lucrarea este scutitã de TVA?"
Rãspuns:
În contabilitate facurile privind construcþia abatorului se
înregistreazã astfel:
231 "Imobilizãri în curs" = 404 "Furnizori de
imobilizãri"
- la finalizarea lucrãrilor pe baza procesului verbal de
recepþie
212 "Mijloace fixe" = 231 "Imobilizãri în curs"
- înregistrarea sumelor primite în contul de disponibil
5124 "Conturi la banci în = 106 "Rezerve / analitic
devize" distinct"
Operaþiunile sunt scutite de TVA numai dacã furnizorii
au scos certificatul de scutire la plata TVA. Societatea va
înregistra în jurnalul de cumpãrãri facturile emise de cãtre
furnizori cu sau fãrã TVA. În concluzie scutirea
operaþiunilor de TVA depinde dacã furnizorii au sau nu
certificat de scutire la plata a TVA-ului.
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
www.contabconsultver.ro
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil - iulie
2006 trateazã
amortizarea
imobilizãrilor,
consolidarea
conturilor la
societãþile de grup ºi
contabilitatea decontãrilor în
cadrul grupului ºi cu asociaþii
din sfera contabilitãþii practice.
Începând cu iunie 2006 a
intrat în vigoare noul Cod
Vamal al României ºi vom trata
aspectele induse prin noul
regulament de aplicare a Legii
86/2006 privind originea
mãrfurilor, valoarea în vamã,
redevenþele ºi drepturile de
licenþã, mãrfurile transportate,
prezentarea mijloacelor de
transport, a documentelor
însoþitoare.
Vom aborda problematica
angajãrii cetãþenilor strãini ºi
modalitatea obþinerii
permisului de muncã, precum
ºi incidenþele asupra
contractului de muncã ºi
continuãm discuþia începutã în
ediþia anterioarã privind
demisia.
Diana Avram
DEMISIA (II) PERMISUL DE
MUNCÃ (I)
pag. 12
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
AMORTIZAREA IMOBILIZÃRILOR
Andrei Dragomir - expert contabil
in punct de vedere fiscal sunt
D considerate imobilizãri
corporale obiectul sau complexul de
obiecte ce se utilizeazã ca atare ºi
îndeplineºte cumulativ urmãtoarele
condiþii:
- are o valoare de intrare egalã sau
mai mare de 1500 lei;
- are o duratã normalã de utilizare
mai mare de un an.
Conform prevederilor Legii 15/1994
art. 3 cu modificãrile ulterioare ºi
Ordinului 424/2001 de la 01.06.2001
valoarea de intrare se stabileºte la
nivelul 8.000.000, iar începând cu data
de 01.01.2004, valoarea de intrare este
CONSOLIDAREA CONTURILOR
Buga Anca - director economic
onsolidarea conturilor este un
C procedeu contabil
intermediul cãruia se întocmesc ºi se
prin
prezintã conturi anuale unice - Bilanþ,
Cont de profit ºi pierdere ºi Anexa
pentru un ansamblu de societãþi
independente juridic, dar care sunt
legate financiar, prin participaþii de
capital sau contract între ele, formând
un grup.
Conturile consolidate oferã informaþii
importante necesare atât pe piaþa de
informaþii externe grupului, cât ºi
conducerii grupului ca mijloc eficient de
gestiune ºi strategie, atât a ansamblului
grupului, cât ºi a fiecãrei unitãþi
componente.
CONTABILITATEA
DECONTÃRILOR ÎN
CADRUL GRUPULUI
ªI CU ASOCIAÞII
pag. 14
iulie, 2006, nr. 7 (11)
de 15.000.000, conform Hotãrârii
1553/2003.
Trebuiesc avute în vedere
prevederile Codului fiscal - Legea
571/2003 cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare - articolul 24 privind
amortizarea fiscalã.
Cheltuielile aferente achiziþionãrii,
producerii, construirii, asamblãrii,
instalãrii sau îmbunãtãþirii mijloacelor
fixe amortizabile se recupereazã din
punct de vedere fiscal prin deducerea
amortizãrii potrivit prevederilor
articolului 24 din Legea 571/2003 cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(continuare în pagina 4)
În cadrul unui grup una din societãþi
este consideratã societatea mamã
exercitând controlul ºi/sau influenþe
notabile asupra celorlalte societãþi care
au rolul de filiale, de societãþi cu
comunitate de interese sau societãþi
ataºate.
Consolidarea conturilor anuale, ca
obiectiv ºi tehnicã contabilã, este
recomandatã ºi tratatã în standardele
internaþionale de contabilitate al IASC
nr. 27, 28 ºi Directiva Uniunii Europene
nr. 7 fiind luatã în considerare în
procesul de armonizare contabilã pe
plan internaþional.
(continuare în pagina 8)
SISTEMUL VAMAL -
REGULAMENTUL
DE APLICARE
pag. 21 pag. 23
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
AMORTIZAREA IMOBILIZÃRILOR
Dragoº Stoica
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 1
COORDONATOR

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI
CONSOLIDAREA CONTURILOR
Victoriea Zamfirescu Buga Anca - director economic pag. 1
Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir

TEHNOREDACTARE DEMISIA (II)

Anca Buga - director economic pag. 12
Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ
PERMISUL DE MUNCÃ (I)
REDACTARE ªI
CORECTURÃ Diana Moraru - economist pag. 14

Diana Moraru
CONTABILITATEA DECONTÃRILOR ÎN CADRUL
ADRESA REDACÞIEI
GRUPULUI ªI CU ASOCIAÞII
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“ Andrei Dragomir - expert contabil pag. 21
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL
SISTEMUL VAMAL - REGULAMENTUL DE
expertcontabil@rezon.ro
APLICARE
TELEFOANE
Dinu Lilicã - director economic pag. 23
021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI
RÃSPUNSUL LA ÎNTREBAREA
office@rezon.ro
DUMNEAVOASTRÃ
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 30
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
AMORTIZAREA IMOBILIZÃRILOR
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporalã
care îndeplineºte cumulativ urmãtoarele condiþii:
- este deþinut ºi utilizat în producþia, livrarea de bunuri
sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terþilor sau
în scopuri administrative;
- are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilitã
prin hotãrâre a Guvernului;
- are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizãrile corporale care sunt folosite în
loturi, seturi sau care formeazã un singur corp, lot sau set,
la determinarea amortizãrii se are în vedere valoarea
întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care
intrã în structura unui activ corporal, a cãror duratã
normalã de utilizare diferã de cea a activului rezultat,
amortizarea se determinã pentru fiecare componentã în
parte.
Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe
amortizabile:
- investiþiile efectuate la mijloacele fixe care fac
obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaþie
de gestiune sau altele asemenea;
- mijloacele fixe puse în funcþiune parþial, pentru care
nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare
corporalã. Acestea se cuprind în grupele în care urmeazã
a se înregistra, la valoarea rezultatã prin însumarea
cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
- investiþiile efectuate pentru descopertã în vederea
valorificãrii de substanþe minerale utile, precum ºi pentru
lucrãrile de deschidere ºi pregãtire a extracþiei în subteran
ºi la suprafaþã;
- investiþiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub
forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul
îmbunãtãþirii parametrilor tehnici iniþiali ºi care conduc la
obþinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea
valorii mijlocului fix;
- investiþiile efectuate din surse proprii, concretizate în
bunuri noi, de natura celor aparþinând domeniului public,
precum ºi în dezvoltãri ºi modernizãri ale bunurilor aflate
în proprietate publicã;
- amenajãrile de terenuri.
Nu reprezintã active amortizabile:
- terenurile, inclusiv cele împãdurite;
- tablourile ºi operele de artã;
- fondul comercial;
- lacurile, bãlþile ºi iazurile care nu sunt rezultatul unei
investiþii;
- bunurile din domeniul public finanþate din surse
bugetare;
- orice mijloc fix care nu îºi pierde valoarea în timp
datoritã folosirii, potrivit normelor;
- casele de odihnã proprii, locuinþele de protocol,
navele, aeronavele, vasele de croazierã, altele decât cele
utilizate în scopul realizãrii veniturilor.
4
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înþelege:
- costul de achiziþie, pentru mijloacele fixe procurate cu
titlu oneros;
- costul de producþie, pentru mijloacele fixe construite
sau produse de cãtre contribuabil;
- valoarea de piaþã, pentru mijloacele fixe dobândite cu
titlu gratuit.
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil
se determinã conform urmãtoarelor reguli:
- în cazul construcþiilor, se aplicã metoda de amortizare
liniarã;
- în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al
maºinilor, uneltelor ºi instalaþiilor, precum ºi pentru
computere ºi echipamente periferice ale acestora,
contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniarã, degresivã sau acceleratã;
- în cazul oricãrui alt mijloc fix amortizabil,
contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniarã sau degresivã.
În cazul metodei de amortizare liniarã, amortizarea se
stabileºte prin aplicarea cotei de amortizare liniarã la
valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
Cota de amortizare liniarã se calculeazã raportând
numãrul 100 la durata normalã de utilizare a mijlocului fix.
În cazul metodei de amortizare degresivã, amortizarea
se calculeazã prin multiplicarea cotelor de amortizare
liniarã cu unul dintre coeficienþii urmãtori:
a) 1,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix
amortizabil este între 2 ºi 5 ani;
b) 2,0, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix
amortizabil este între 5 ºi 10 ani;
c) 2,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix
amortizabil este mai mare de 10 ani.
În cazul metodei de amortizare acceleratã,
amortizarea se calculeazã dupã cum urmeazã:
- pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate
depãºi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
- pentru urmãtorii ani de utilizare, amortizarea se
calculeazã prin raportarea valorii rãmase de amortizare a
mijlocului fix la durata normalã de utilizare rãmasã a
acestuia.
Cheltuielile aferente achiziþionãrii de brevete, drepturi
de autor, licenþe, mãrci de comerþ sau fabricã ºi alte valori
similare, precum ºi cheltuielile de dezvoltare care din
punct de vedere contabil reprezintã imobilizãri
necorporale se recupereazã prin intermediul deducerilor
de amortizare liniarã pe perioada contractului sau pe
durata de utilizare, dupã caz. Cheltuielile aferente
achiziþionãrii sau producerii programelor informatice se
recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare
liniarã pe o perioadã de 3 ani. Pentru brevetele de invenþie
se poate utiliza ºi metoda de amortizare degresivã sau
acceleratã.

Amortizarea fiscalã se calculeazã dupã cum urmeazã:
- începând cu luna urmãtoare celei în care mijlocul fix
amortizabil se pune în funcþiune;
- pentru cheltuielile cu investiþiile efectuate din surse
proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata
normalã de utilizare, pe durata normalã de utilizare
rãmasã sau pe perioada contractului de concesionare sau
închiriere, dupã caz;
- pentru cheltuielile cu investiþiile efectuate la
mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaþie
de gestiune de cel care a efectuat investiþia, pe perioada
contractului sau pe durata normalã de utilizare, dupã caz;
- pentru cheltuielile cu investiþiile efectuate pentru
amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadã de 10 ani;
- amortizarea clãdirilor ºi a construcþiilor minelor,
salinelor cu extracþie în soluþie prin sonde, carierelor,
exploatãrilor la zi, pentru substanþe minerale solide ºi cele
din industria extractivã de petrol, a cãror duratã de folosire
este limitatã de durata rezervelor ºi care nu pot primi alte
utilizãri dupã epuizarea rezervelor, precum ºi a investiþiilor
pentru descopertã se calculeazã pe unitate de produs, în
funcþie de rezerva exploatabilã de substanþã mineralã
utilã.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeazã:
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracþii petroliere,
precum ºi la cheltuielile de investiþii pentru descopertã;
2. din 10 în 10 ani la saline;
- mijloacele de transport pot fi amortizate ºi în funcþie
de numãrul de kilometri sau numãrul de ore de funcþionare
prevãzut în cãrþile tehnice, pentru cele achiziþionate dupã
data de 1 ianuarie 2004;
- pentru locuinþele de serviciu, amortizarea este
deductibilã fiscal pânã la nivelul corespunzãtor suprafeþei
construite prevãzute de legea locuinþei;
- numai pentru autoturismele folosite în condiþiile
prevãzute la art. 21 alin. (3) lit. n).
Contribuabilii care au investit în mijloace fixe
amortizabile sau în brevete de invenþie amortizabile ºi
care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20%
din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor
legale, la data punerii în funcþiune a mijlocului fix sau a
brevetului de invenþie, pânã la data de 30 aprilie 2005
inclusiv, au obligaþia sã pãstreze în patrimoniu aceste
mijloace fixe amortizabile cel puþin o perioadã egalã cu
jumãtate din durata lor normalã de utilizare. În cazul în
care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat,
impozitul pe profit se recalculeazã ºi se stabilesc dobânzi
ºi penalitãþi de întârziere de la data aplicãrii facilitãþii
respective, potrivit legii.
Pentru investiþiile realizate în parcurile industriale pânã
la data de 31 decembrie 2006 se acordã o deducere
suplimentarã din profitul impozabil, în cotã de 20% din
valoarea investiþiilor în construcþii sau a reabilitãrilor de
construcþii, infrastructurã internã ºi de conexiune la
reþeaua publicã de utilitãþi, þinând seama de prevederile
legale în vigoare privind clasificarea ºi duratele normate
de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii
care beneficiazã de facilitãþile prevãzute la alin. (12), art.
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
24 nu pot beneficia de facilitãþile prevãzute în acest
alineat.
Cheltuielile aferente localizãrii, explorãrii, dezvoltãrii
sau oricãrei activitãþi pregãtitoare pentru exploatarea
resurselor naturale se recupereazã în rate egale pe o
perioadã de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate
cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziþionãrii oricãrui
drept de exploatare a resurselor naturale se recupereazã
pe mãsurã ce resursele naturale sunt exploatate,
proporþional cu valoarea recuperatã raportatã la valoarea
totalã estimatã a resurselor.
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de
amortizare se determinã fãrã a lua în calcul amortizarea
contabilã ºi orice reevaluare contabilã a acestora.
Câºtigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din
scoaterea din funcþiune a acestor mijloace fixe se
calculeazã pe baza valorii fiscale a acestora, care
reprezintã valoarea fiscalã de intrare a mijloacelor fixe,
diminuatã cu amortizarea fiscalã. Pentru mijloacele fixe cu
valoarea contabilã evidenþiatã în sold la 31 decembrie
2003, amortizarea se calculeazã în baza valorii rãmase
neamortizate, pe durata normalã de utilizare rãmasã,
folosindu-se metodele de amortizare aplicate pânã la
aceastã datã. Valoarea rãmasã neamortizatã, în cazul
mijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibilã la
calculul profitului impozabil în situaþia în care acestea sunt
valorificate prin unitãþi specializate sau prin licitaþie
organizatã potrivit legii.
Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate
prevenirii accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale,
precum ºi înfiinþãrii ºi funcþionãrii cabinetelor medicale, pot
deduce integral valoarea acestora la calculul profitului
impozabil la data punerii în funcþiune sau pot recupera
aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit
prevederilor prezentului articol.
În cazul unei imobilizãri corporale cu o valoare de
intrare mai micã decât limita stabilitã prin hotãrâre a
Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea
cheltuielilor aferente imobilizãrii sau pentru recuperarea
acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit
prevederilor prezentului articol.
Cheltuielile aferente achiziþionãrii sau producerii de
containere sau ambalaje, care circulã între contribuabil ºi
clienþi, se recupereazã prin deduceri de amortizare, prin
metoda liniarã, pe durata normalã de utilizare stabilitã de
contribuabilul care îºi menþine dreptul de proprietate
asupra containerelor sau a ambalajelor.
Ministerul Finanþelor Publice elaboreazã normele
privind clasificaþia ºi duratele normale de funcþionare a
mijloacelor fixe.
Pentru titularii de acorduri petroliere ºi subcontractanþii
acestora, care desfãºoarã operaþiuni petroliere în
perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã de
peste 100 metri, se calculeazã amortizarea imobilizãrilor
corporale ºi necorporale aferente operaþiunilor petroliere,
a cãror duratã de folosire este limitatã de durata
rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare
de 100%, în funcþie de rezerva exploatabilã de substanþã
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

mineralã utilã, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile

aferente investiþiilor în curs, imobilizãrilor corporale ºi Amortizare lunarã
necorporale efectuate pentru operaþiunile petroliere vor fi
reflectate în contabilitate atât în lei, cât ºi în euro; aceste Amortizare lunarã = 5000 x 1,666 = 83,33
cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi
reevaluate la sfârºitul fiecãrui exerciþiu financiar pe baza sau
valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de
schimb euro/leu comunicat de Banca Naþionalã a Amortizare lunarã = 1000 / 12 = 83,33
României pentru ultima zi a fiecãrui exerciþiu financiar.
Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea Înregistrarea în contabilitate
capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale, 6811 "Cheltuieli de 281 "Amortizãri privind 83,33
=
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, nu exploatare privind imobilizãrile corporale"
se aplicã la calculul profitului impozabil, cu excepþia amortizarea
prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) ºi ale art. 8 din aceeaºi imobilizãrilor"
lege.
ATENÞIE!
Agenþii economici care desfãºoarã activitãþi cu
caracter economic, amortizeazã mijloacele fixe utilizând Dacã activele imobilizate prezintã intrãri ºi ieºiri în
amortizarea liniarã, amortizarea degresivã ºi amortizarea
cursul anului, amortizarea trebuie recalculatã în funcþie de
acceleratã.
timpul de folosire, respectiv de data intrãrii ºi punerii
funcþiune.
Amortizarea liniarã
Aplicarea regimului de amortizare liniarã presupune Amortizarea degresivã
repartizarea uniformã a valorii de intrare a imobilizãrilor pe
toatã durata de funcþionare stabilitã a acestora. Amortizarea degresivã în România are în vedere
multiplicarea cotelor de amortizare liniarã cu unul din
Astfel, se au în vedere urmãtoarele elemente: coeficienþii urmãtori:
- valoarea contabila de intrare - presupunem 5000 lei a) 1,5 pentru activele cu durata normalã de utilizare
- durata normalã de funcþionare 5 ani în funcþie de care între 2 ºi 5 ani
se calculeazã urmãtoarele elemente: b) 2,0 pentru activele cu durata normalã de utilizare
între 5 ºi 10 ani
Rata anualã a amortizãrii c) 2,5 pentru activele cu durata normalã de utilizare
peste 10 ani
Rata anualã a 100 100
amortizãrii (cota = = = 20% Aceºti coeficienþi pot fi modificaþi numai prin hotãrârea
durata normatã
de amortizare) 5 Guvernului, la propunerea Ministerului Finanþelor Publice,
de folosinþa
conform Legii 15/1994 art.19.
Conform Hotãrârii 909/1997 în ceea ce priveºte
Anuitatea amortizãrii
amortizarea degresivã se abordeazã douã variante: AD1 -
Valoarea 20 x fãrã influenþa uzurii morale ºi AD2 - cu influenþa uzurii
Anuitatea Rata 1.000 morale.
= x contabilã = 5000
amortizãrii amortizãrii = lei
de intrare 100
AD1 - fãrã influenþa uzurii morale
sau
Pentru calculul amortizãrii prin utilizarea regimului de
Amortizarea anualã amortizare degresivã, varianta AD1, se procedeazã astfel:
- în primul an de funcþionare se aplicã cota de
Valoarea contabilã amortizare, prevãzutã în tabelul din anexa nr. 1 col. 3 la
de intrare 5.000
Amortizarea = = = 1.000 Hotãrârea 909/1997, la valoarea de intrare;
anualã Durata normatã de - pentru anii urmãtori se aplicã aceeaºi cotã, dar de
5
funcþionare
fiecare datã la valoarea rãmasã. Acest calcul se continuã
pânã în anul de funcþionare în care amortizarea anualã
Rata lunarã de amortizare rezultatã este egalã sau mai micã cu/decât amortizarea
anualã liniarã, calculatã pentru perioada de funcþionare
Rata lunarã de amortizare = 20 / 12 = 1,666% rãmasã.

6
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
 Expert Contabil

Din acel an ºi pânã la expirarea duratei normale de utilizând varianta AD1.

funcþionare, se trece la amortizarea anualã liniarã. Pentru calculul amortizãrii în varianta AD2 se vor avea
în vedere elementele prevãzute în tabelul din anexa nr. 1
Exemplu al Hotãrârii 909/1997, astfel:
- durata normalã de utilizare conform catalogului
Valoare de intrare = 5000 (col.1);
Cota de amortizare liniarã = 20% - cota de amortizare în regim de amortizare degresivã
Amortizare anualã liniarã = 1000 (col. 3);
Durata normalã de utilizare 5 ani, în funcþie de care, - perioada în care se calculeazã amortizarea degresivã
cota de amortizare liniarã se multiplicã cu coeficientul 1,5 (col. 6);
astfel:
- perioada în care se calculeazã amortizarea liniarã
(col. 7).
Cota de amortizare în regim degresiv = 20 x 1,5 = 30%
In acest caz se au în vedere urmãtoarele elemente:
Valoarea Valoarea - valoare de intrare a mijloacelor fixe: 1000
Calculul amortizãrii anuale degresivã a rãmasã - durata normalã de funcþionare: 7 ani
amortizãrii - cota medie de amortizare în regim liniar: 100/7 ani =
- anul 1 - 5000 x 30/100 1500 3500 14,3% an
- anul 2 - 3500 x 30/100 1050 2450 - cota medie de amortizare în regim degresiv: 14,3 x
2,5 = 28,6% an
- anul 3 - 2450 x 30/100 816,67 1633,33 - durata de utilizare aferentã regimului liniar,
(2450 / 3 = 816.67)
recalculatã în funcþie de cota medie anualã de amortizare
- anul 4 - 816,67 816,66
degresivã: 100 / 28,6% = 3 ani
- anul 5 - 816,66 0 - durata de utilizare pentru amortizarea integralã, din
Total 5000 care: 7 - 3 = 4 ani
- în regim de amortizare degresivã : 4 - 3 - 1 an
- în regim de amortizare liniarã: 4 - 1 = 3 ani
ATENÞIE! - durata de utilizare aferenta uzurii morale pentru care
nu se mai calculeazã amortizarea 7 - 4 = 3 ani
În momentul (anul) când nivelul amortizãrii obþinute
prin înmulþirea cotei de amortizare degresivã cu valoarea Datele respective, corespund cu cele din tabelul din
rãmasã de amortizat este mai mic sau egal cu HG 909/1997, anexa 1, coloana 1, rândul 7.
amortizarea anualã determinatã prin raportul dintre
valoarea rãmasã de recuperat la numãrul de ani ca Luând în calcul datele menþionate mai sus,
funcþionare rãmaºi, se ia în calcul aceeaºi sumã, egalã pe
amortizarea degresivã cu influenþa uzurii se calculeazã
ani de funcþionare rãmaºi.
astfel:
În situaþia prezentatã 735 < 816,67. Astfel, în primii 2
ani, cheltuielile au fost încãrcate cu un plus de amortizare
de 550 lei, influenþând negativ - pe aceastã perioadã - Ani Valoare de Cota Amortizare Valoarea
rezultatul financiar, care se compenseazã în etapa amortizare amortizat medie a anualã rãmasã de
urmãtoare. Prin aceastã variantã se produce amânarea anualã de degresivã amortizat
plãtii unei pãrþi din impozitul pe profit. amortizare
degresivã
AD2 - cu influenþa uzurii morale
1 100 28,6% 286 714
Amortizarea degresivã, varianta AD2, conþine influenþa 2 714/3 - 238 476
uzurii morale care acþioneazã asupra mijloacelor fixe ºi 3 - - 238 238
care se reflectã în calculul amortizãrii anuale. 4 - - 238 0
Varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a 5-7 Nu se mai calculeazã -
mijloacelor fixe într-o perioadã de timp mai micã decât
durata normalã de utilizare, diferenþa în ani reprezentând
influenþa uzurii morale. Astfel valoarea de intrare a mijloacelor fixe a fost
Pentru mijloacele fixe care au o duratã normalã de amortizatã în 4 ani în loc de 7 ani, datoritã influenþei uzurii
funcþionare de pânã la 5 ani inclusiv nu se aplicã regimul morale, care a fost recuperatã valoric în primii 4 ani de
de amortizare degresivã, varianta AD2. funcþionare a mijloacelor fixe.
Pentru aceste mijloace fixe amortizarea se va calcula

7
iulie, 2006, nr. 7 (11) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
În vederea aplicãrii corecte a duratei normate de
folosinþã a activului corporal se vor avea în vedere
duratele stabilite pe categorii de bunuri în lege, precum ºi
momentul din care, conform legii, ele trebuie amortizate.
Amortizarea acceleratã
Amortizarea acceleratã constã în includerea în primul
an de funcþionare, în cheltuielile de exploatare, a unei
amortizãri de pânã la 50% din valoarea de intrare a
activului respectiv. Amortizãrile anuale pentru exerciþiile
urmãtoare sunt calculate la valoarea rãmasã de amortizat,
dupã regimul liniar, prin raportare la numãrul de ani de
utilizare rãmaºi.
ATENÞIE!
Nu trebuie confundat primul an de funcþionare cu anul
calendaristic.
Utilizarea regimului de amortizare acceleratã se
aprobã de direcþia generalã a finanþelor publice ºi
controlului financiar de stat, la propunerea scrisã a
consiliului de administraþie al agentului economic sau a
responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul
persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, pe baza unei
documentaþii de fundamentare.
Documentaþia de fundamentare trebuie sã conþinã
datele din tabelul prezentat în anexa nr. 2 la Hotãrârea
909/1997, pe baza cãrora se stabileºte punctajul necesar,
pentru eliberarea aprobãrii de utilizare a regimului de
amortizare acceleratã.
(urmare din pagina 1)
CONSOLIDAREA CONTURILOR
Metode de consolidare
Ansamblul societãþilor integrate într-un proces de
consolidare formeazã perimetrul de consolidare.
În raport cu relaþiile societãþii mamã cu societãþile
componente ale grupului, consolidarea se poate realiza
prin mai multe metode.
Metoda integrãrii globale folositã pentru societãþile
din grup aflate sub controlul exclusiv al societãþii mamã.
Metoda integrãrii proporþionale folositã în cazul
societãþilor din grup controlate de societatea mamã într-o
anumitã proporþie, dar concomitent cu un numãr de
asociaþi la capital, ceea ce presupune luarea în comun a
deciziilor.
Metoda punerii în echivalenþã folositã pentru unele
societãþi din grup asupra cãrora societatea mamã are o
8
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
Pentru calculul indicatorilor de eficienþã, în vederea
stabilirii punctajului necesar, se vor folosi datele aferente
anului de punere în funcþiune a mijloacelor fixe, astfel:
- datele din bugetul de venituri ºi cheltuieli, când
aprobarea se solicitã în cursul trimestrului I al anului;
- datele din evidenþa contabilã pentru perioada
încheiatã, care vor fi extrapolate la nivel de an, în funcþie
de media lunarã a realizãrilor.
Documentaþia de fundamentare se depune la organul
teritorial al Ministerului Finanþelor înainte de punerea în
funcþiune a mijloacelor fixe sau în termen de maximum o
lunã de la punerea în funcþiune a acestora.
În cazul persoanelor fizice ºi al asociaþiilor fãrã
personalitate juridicã, care desfãºoarã activitãþi în scopul
realizãrii de venituri, opþiunea de a utiliza regimul de
amortizare acceleratã se comunicã direcþiei generale a
finanþelor publice ºi controlului financiar de stat înainte de
punerea în funcþiune a mijloacelor fixe sau în termen de
maximum o lunã de la punerea în funcþiune a acestora,
fãrã a mai fi necesarã o aprobare prealabilã.
Nerespectarea termenului prevãzut la alineatul
precedent atrage deductibilitatea cheltuielilor cu
amortizarea la nivelul regimului linear.
Conþinutul documentaþiei de fundamentare se
actualizeazã prin ordin al ministrului finanþelor.
Exemplu
Vom lua în considerare datele utilizate în exemplul
privind amortizarea liniarã.
- în anul 1: din valoarea de intrare vom amortiza = 5000
x 50 / 100 = 2250
- Valoarea rãmasã = 5000 - 2500 = 2500
- în anul 2 - 3:
Valoarea anualã a amortizãrii = 2500 / 4 = 625
influenþã notabilã, de regula cel puþin 20 % din capital ºi
voturi.
Etape
Indiferent de metoda de consolidare aplicatã, se
parcurg mai multe etape sau paºi respectiv:
Lucrãri pregãtitoare
Lucrãrile pregãtitoare prin care se stabilesc:
- lista societãþilor ce intrã în perimetrul de consolidare;
- felurile, numãrul ºi valoarea titlurilor deþinute ºi
controlate direct sau indirect de societatea mamã ºi de
toate celelalte societãþi între ele;
- stabilirea reþelei de legãturi financiare între
componentele grupului;
- stabilirea metodei de consolidare;
- preluarea conturilor anuale individuale la societatea
mamã.
 Expert Contabil

Lucrãri de retratare ºi ajustare (100-15%)x70%

Interesul grupului la Y = = 66,48%
100-(70%x15%)
Lucrãri de retratare ºi ajustare a conturilor anuale
individuale ale societãþilor componente ale grupului în - în cazul dependenþei circulare intervin cei puþin trei
vederea obþinerii unor structuri ºi conþinut de date ºi societãþi ale grupului având relaþii reciproce între ele. De
informaþii contabile omogene. exemplu, societatea mamã X deþine 70% capital la
Ele au ca obiect principal necesitatea omogenizãrii societatea Y, aceasta deþine 20% capital la societatea Z,
datelor de la filialele din strãinãtate, dar ºi alinierea iar Z la rândul ei 10% din capitalul societãþii mamã X.
conturilor între societãþi apãrute ca urmare a decalajelor în
timp a efectuãrii ºi înregistrãrii unor operaþiuni, a evaluãrii În acest caz formulele vor fi:
operaþiunilor în devize, a utilizãrii unor metode diferenþiate
de calcul, evaluare ºi înregistrare etc.
Interesul grupului în (100 - lzx)
Lucrãrile de consolidare =
societatea mamã X 100 - (lxy x lyz x lzx)
Lucrãrile de consolidare propriu-zise, în cadrul cãrora Interesul grupului 100 - 10%
se departajeazã ca etape distincte. = = 91,28%
în societatea 100 - (70% x 20% x 10%)
mamã X
Calculul procentului de interes

Calculul procentului de interes al grupului în cadrul
fiecãrei societãþi componente. Acest procent se
calculeazã diferenþiat în raport cu reþeaua de relaþii ºi
subordonare financiarã:
- în cazul dependenþei directe, societatea consolidatã
depinde nemijlocit, direct de societatea mamã, procentul
de interes fiind egal cu ponderea deþinutã de mamã în
capitalul societãþii consolidate (de exemplu 75%);
- în cazul dependenþei indirecte, respectiv societatea
mamã deþine la o filialã X o pondere de capital 75%, iar
aceasta la rândul ei participã cu o pondere de capital de
50% la Y, atunci procentul de interes al societãþii mamã la
societatea Y va fi 75% x 50% = 37,50%;
- în cazul dependenþei reciproce, societatea mamã ºi
societatea filialã deþin reciproc una la cealaltã pãrþi de
capital ºi se calculeazã procentul de interes pe care îl are
grupul la fiecare prin formula de calcul
Interesul grupului la societatea 100 - lyx
=
mamã 100 - (lxy x lyx)
(100 - lyx) x lxy
Interesul grupului la societatea =
100 - (lxy x lyx)
filialã
în care:
- lyx - interesul filialei la societatea mamã
- lxy - interesul mamei la societatea filialã
Exemplu
Societatea mamã X deþine 70% capital la societatea
filialã Y, iar societatea filialã Y 15% capital la societatea
mamã X.
Astfel:
Interesul grupului în (100 - lzx) x lxy
=
societatea filialã Y 100-(lxy x lyz x lzx)
Interesul grupului = (100 - 10%)x70%
= 63,89%
în societatea filialã 100 - (70% x 20% x 10%)
Y
Cumulul conturilor
Interesul grupului în (100 - lzx) x lxy x lyz
=
societatea filialã Z 100-(lxy x lyz x lzx)
Interesul grupului (100 - 10%) x 70% x 20%
12,42%
în societatea filialã = 100 - (70% x 20% x 10%) =
Z
Cumulul conturilor se realizeazã post cu post din
bilanþurile ºi conturile de profit ºi pierdere ale societãþilor
consolidate. În cazul integrãrii globale datele din conturi
sunt luate în totalitate. Capitalurile proprii sunt apoi
departajate la nivelul grupului în raport cu procentul de
interes pe care-l reprezintã societatea mamã ºi cele ale
minoritarilor. În cazul integrãrii proporþionale a conturilor
societãþilor consolidate sunt preluate ºi totalizate post cu
post numai în funcþie de procentul de interes al societãþii
mamã la fiecare societate, în timp ce interesele
minoritarilor nu se supun consolidãrii. Pentru societãþile
puse în echivalenþã, conturile nu sunt consolidate ca
atare, fãcându-se doar înlocuirea titlurilor de participare
din activul societãþii mamã cu partea ce i se cuvine din
capitalurile proprii ale societãþilor puse în echivalenþã.
Eliminarea operaþiilor reciproce ºi a profiturilor
interne

100 - 15% Eliminarea operaþiilor reciproce ºi a profiturilor interne

Interesul grupului la X = = 94,97% are în vedere conturile reciproce de activ ºi de cheltuieli ºi
100-(70%x15%)

9
iulie, 2006, nr. 7 (11) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

venituri ale societãþilor consolidate pentru operaþiile planul de conturi oficial. În literatura de specialitate au
efectuate între ele, respectiv creanþele ºi datoriile, apãrut propuneri privind acest set de conturi ce pot fi
vânzãrile ºi cumpãrãrile, creditele acordate ºi primite, folosite ºi care vor fi folosite ºi pentru demonstrarea
dobânzile plãtite ºi încasate. Aceste eliminãri pot fi exemplelor tehnicilor de consolidare. Aceste exemple la
integrale sau proporþionale. în cazul punerii în echivalenþã rândul lor se bazeazã pe literatura contabilã recentã -
ele nu se fac. 1066 Rezerve consolidate; 126 Rezultat consolidat; 125
Eliminarea rezultatelor interne se referã la profiturile ºi Rezultatele minoritarilor; 264 Titluri puse în echivalenþã;
pierderile din operaþiile între societãþile grupului, 462.6 Interes minoritar.
dividendele calculate ºi acordate între societãþi,
provizioanele constituite pentru deprecierea creanþelor ºi Studii de caz
titlurilor deþinute de societãþile grupului între ele. ªi
acestea se eliminã total sau proporþional cu procentul de
Metoda integrãrii globale
interes al societãþii mamã. Eliminarea rezultatelor
influenþeazã direct rezultatele exerciþiului curent sau
Societatea mamã X deþine în capitalul social al
rezervele, dacã se referã la exerciþii anterioare.
societãþii Y 800 acþiuni având valoarea nominalã de 5.000
lei/acþiunea, din totalul de 10.000 acþiuni emise la
Tratarea titlurilor de participare consolidatã
constituire.
La nivelul societãþii mamã urmeazã a avea loc operaþia
Tratarea titlurilor de participare consolidatã se face prin
de consolidare a conturilor anuale individuale prin metoda
înlocuirea valorii contabile a titlurilor de participare din
globalã preluând datele din conturile celor douã societãþi.
activul societãþii mamã, a societãþii consolidate cu fracþiuni
de capitaluri proprii corespunzãtoare acestora din pasivul
Bilanþul societãþii X la 31.12
societãþilor filiale sau consolidate. Diferenþele de valoare
ce apar se trec la postul de "rezerve consolidate". De
asemenea, în cazul integrãrii globale, fracþiunile de capital ACTIV Sumã PASIV Sumã
ce nu reprezintã pãrþi ale societãþii mamã se trec la postul Imobilizãri corporale 6.000 Capital social 9.000
"interese minoritare". În cazul punerii în echivalenþã,
Titluri participare 4.000 Rezerve 1.000
valoarea contabilã a titlurilor de participare se înlocuieºte
Creanþe 900 Profit 1.500
cu valoarea realã a capitalurilor proprii corespunzãtoare,
fiind evidenþiata la postul "titluri puse în echivalenþã Stocuri 1.200 Datorii 3.500
Provizioane pentru -100
Determinarea rezervelor ºi a rezultatului consolidat deprecierea creanþelor
Disponibilitate 3.000
Pe parcursul operaþiilor de consolidare conturile de Total Activ 15.000 Total Pasiv 15.000
profit ºi pierdere ºi cele de rezerve sunt urmãrite ºi
recalculate pentru fiecare societate în parte ºi numai
valoarea lor finalã se trece la "rezerve consolidate",
Contul de Profit ºi Pierdere la 31.12 al societãþii X
respectiv la "rezultatul consolidat". Excepþie fac
capitalurile proprii ale societãþilor dependente direct de
societatea mamã, care în cazul metodei consolidãrii Indicatori Sume
globale se repartizeazã la societatea mamã în rezultatul Venituri din exploatare 70.000
consolidat al exerciþiului sau la rezervele consolidate ºi se Cheltuieli de exploatare 66.000
trec la postul "interes minoritar" cele privind partea Rezultat exploatare(profit) 4.000
cuvenitã terþilor. Venituri financiare 300
Cheltuieli financiare 2.100
Întocmirea conturilor consolidate
Rezultat financiar (pierdere) 1.800
Întocmirea conturilor consolidate cuprinde bilanþul, Rezultat curent: profit 2.200
contul de profit ºi pierdere, anexa. Acestea se pot întocmi Venituri excepþionale
sub formã de listã sau tablou. Ele au în cea mai mare Cheltuieli excepþionale
parte structura conturilor anuale individuale ale societãþilor Rezultat excepþional
cu deosebirea cã apar unele posturi de activ sau pasiv, Impozit pe profit 700
respectiv cheltuieli ºi venituri, specifice sau eventual chiar Rezultatul exerciþiului profit 1.500
grupe-subgrupe ale acestora.
- din veniturile totale de exploatare 10.000 lei sunt din
În privinþa operaþiilor de consolidare fãrã îndoialã cã se
vânzãri de mãrfuri fãcute cãtre societatea filialã
fac ºi înregistrãri contabile specifice folosind conturi
adecvate. În prezent asemenea conturi nu se regãsesc în

10
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
 Expert Contabil

- din soldul de creanþe 200 reprezintã creanþe faþã de Tabloul de cumulare al bilanþului
societatea fiicã Y revenindu-i o cotã provizorie pentru
ACTIV Societatea X Societatea Y Total
deprecieri
Imobilizãri corporale 6.000 3.000 9.000
- la veniturile din vânzãri cãtre filialã s-a aplicat un
procent de 10% din preþul de vânzare Titluri particip. 4.000 - 4.000
- societatea mamã a încasat ºi înregistrat dividende de Stocuri m.f 1.200 - 1.200
la societatea filialã de 100.000 lei Stocuri materiale - 2.000 2.000
Creanþe 900 700 1.600
Bilanþul societãþii Y la 31.12 Proviz.deprec.creanþe -100 - -100
Disponibilitãþi 3.000 2.300 5.300
ACTIV Sumã PASIV Sumã Total activ 15.000 8.000 23.000
Imobilizãri corporale 3.000 Capital social 5.000 PASIV
Stoc materiale 2.000 Rezerve 1.200 Capital social 9000 5.000 14.000
Creanþe 700 Profit ºi pierd. 800 Rezerve 1.000 1.200 2.200
Disponibil 2.300 Datorii21 1.000 Profit ºi pierdere 1.500 800 2.300
Total Activ 8.000 Total Pasiv 8.000 Datorii 3.500 1.000 4.500
Total pasiv 15.000 8.000 23.000
Contul de Profit ºi Pierdere la 31.12 al societãþii Y
Tabloul de cumulare al Contului de Profit ºi
Pierdere
Indicatori Sume
Venituri din exploatare 65.000 DEBIT Societatea X Societatea Y Total
Cheltuieli de exploatare 64.000 Cheltuieli de exploatare 66.000 64.000 130.000
Rezultat exploatare(profit) 1.000 Cheltuieli financiare 2.100 1.500 3.600
Venituri financiare 900 Cheltuieli excepþionale 1.300 1.300
Cheltuieli financiare 1.500 Impozit pe profit 700 300 1.000
Rezultat financiar (pierdere) 600 Profit ºi pierdere 1.500 800 2.300
Rezultat curent: profit 400 Total debit 70.300 67.900 138.200
CREDIT
Venituri excepþionale 2.000
Venituri din exploatare 70.000 65.000 135.000
Cheltuieli excepþionale 1.300
Venituri financiare 300 900 1.200
Rezultat excepþional 700
Venituri excepþionale - 2.000 2.000
Impozit pe profit 300
Total credit 70.300 67.900 138.200
Rezultatul exerciþiului profit 800
Se efectueazã înregistrãrile referitoare la eliminarea
- din stocul de materiale aflate în magazie 1.000 lei conturilor reciproce pentru operaþiunile ce au avut loc între
reprezintã materiale cumpãrate de la societatea mamã X societãþile componente ale grupului.
- cheltuieli de exploatare din datoriile neplãtite 200 lei
sunt faþã de societatea mamã Anularea creanþelor ºi datoriilor reciproce; care
- din cumpãrãrile de materiale totale s-au cumpãrat în afecteazã bilanþul nu ºi contul de profit ºi pierdere
valoare de 10.000 lei de la societatea mamã. În stocul
final suma celor cumpãrate de la societatea mamã era de 401 "Furnizori Y" = 411 "Clienþi X" 200
400
- s-au vândut mijloace fixe cãtre societatea mamã a Compensarea vânzãrilor ºi cumpãrãrilor reciproce.
cãror valoare rãmasã a fost de 500, iar preþul de cesionare Aceastã operaþie afecteazã contul de profit ºi pierdere.
700 Compensarea se face în limita valorilor, lucrãrilor sau
serviciilor consumate, respectiv trecute pe cheltuieli. În
- se determinã procentul de interes al societãþii mamã cazul exemplificat, s-au vândut-cumpãrat 10.000.000 lei,
faþã de societatea Y care se situeazã la 80% echivalentul din care s-au consumat valori de 9.000 lei
a 800 acþiuni din totalul celor 1.000
707/x "Venituri din = 601 /y "Cheltuieli cu 9.000
- se întocmesc tablourile de cumulare a posturilor din vânzarea mãrfurilor" materiile prime"
bilanþ ºi din Contul de Profit ºi Pierdere pentru societãþile
cuprinse în perimetrul de consolidare, în cazul nostru Eliminarea rezultatelor interne ale ansamblului
societatea mamã X ºi societatea filialã Y, tablouri care consolidat. Aceste operaþiuni produc corecþii în tablourile
ulterior se completeazã pe baza operaþiilor de corecþie de cumulare a Bilanþului ºi Contului de Profit ºi Pierdere.

11
iulie, 2006, nr. 7 (11) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Eliminarea dividendelor interne - aceste dividende mama X, procentul de profit cuprins va afecta rezervele
figureazã în contul 121 al societãþii mamã, în cazul constituite din profitul anului precedent în sumã de 400 x
exemplului nostru pentru anul curent, dar întrucât ele se 10% = 40 lei
referã la anul financiar anterior trebuie scoase din acest
cont ºi trecute la rezerve, ca urmare vor fi afectate atât -în bilanþ
contul de rezultate, cât ºi bilanþul:
106/x "Rezerve" = 121/x "Profit ºi pierdere" 400
- în contul de profit
-în contul de profit:
7611 /x "Venituri din titluri = 121/x "Profit ºi 100
de participare deþinute la pierdere" 121/x "Profit ºi pierdere" = 707/x "Venituri din 40
vânzarea
fii din cadrul grupului"
mãrfurilor"

- în bilanþ: e) Eliminarea plusvalorii realizatã din cedarea

121/x "Profit ºi pierdere" = 106/x "Rezerve" 100
Eliminarea plusvalorii cuprinsã în stocurile cumpãrate
de filiala Y de la mama X ºi neconsumate. La vânzarea
stocului de mãrfuri cãtre filialã, societatea mamã a
practicat un procent de profit de 10%. Ca urmare, pentru
stocul final de acest fei neconsumat la filialã revine un
profit de 1.000 x 10% = 100 lei
imobilizãrilor de cãtre societate filialã Y cãtre societatea
mamã X la care valoarea de vânzare a fost de 700 lei,
valoarea rãmasã 500 ºi deci un profit cuprins în
imobilizãrile existente la societatea mamã X de 200 lei,
care la societatea fiicã este evidenþiat în contul de profit.
-în bilanþ
121/y "Profit ºi pierdere" = 212/x "Construcþii" 200

- în bilanþ: -în contul de profit:

121/y "Profit ºi pierdere" = 106/y "Rezerve" 100 7583 / y "Venituri = % 700

din vânzarea 6583 "Chletuieli privind
activelor ºi alte 500
- în contul de profit activele cedate ºi alte
operaþii de operaþii de capital"
capital"
121/x "Profit ºi pierdere" 200
7611 /y "Venituri din titluri = 121/y "Profit ºi 100
de participare deþinute la pierdere"
fii din cadrul grupului" În ediþia urmãtoare vom prezenta codalitatea de calcul
ºi tratarea participaþiilor ºi tabloul de consolidare a
particiãaþiilor în bilanþ. Totodatã vom prezenta metoda
Pentru stocurile iniþiale de materii prime cuprinse în integrãrii proporþionale ºi metoda punerii în echilavalenþã.
bilanþ, din care 400 lei au fost cumpãrate de la societatea

DEMISIA (II)
Caracteristici specifice
Preavizul
ermenul de preaviz este cel convenit de pãrþi în
T contractul individual de muncã sau, dupã caz, cel
prevãzut în contractele colective de muncã aplicabile ºi nu
poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariaþii
cu funcþii de execuþie, respectiv de 30 de zile
calendaristice pentru salariaþii care ocupã funcþii de
conducere.
Termenul prevãzut de lege este maxim, ceea ce
înseamnã cã în contractele colective de muncã se va
putea prevedea un termen mai scurt, iar în contractul
individual de muncã, unul ºi mai scurt.
Mai mult, angajatorul poate renunþa la preaviz chiar
dacã nu existã o asemenea prevedere în contractul
colectiv sau individual de muncã. Potrivit art. 79 alin. (7)
din Codul muncii, contractul de muncã înceteazã la data
expirãrii termenului de preaviz sau la data renunþãrii totale
ori parþiale de cãtre angajator la termenul respectiv.
Pe durata preavizului, contractul individual de muncã
continuã sa îºi producã toate efectele (art. 79 alin. (5) din
Codul muncii).
Cu alte cuvinte, pe parcursul preavizului:
- munca se presteazã în continuare;
- salariatul va primi salariul ºi celelalte drepturi bãneºti
cuvenite pentru munca prestatã, precum ºi orice alte

12
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)

avantaje care decurg din contractul sãu de muncã (de
exemplu, dreptul la locuinþa de serviciu, dreptul la plata de
cãtre angajator a abonamentelor pe mijloacele de
transport în comun etc);
- dacã un nou contract colectiv de muncã a intrat în
vigoare, el va avea efecte ºi asupra raportului de muncã
al salariatului care se aflã în preaviz;
- salariatul va avea în continuare obligaþia de a se
abþine de la orice act de concurenþã neloialã, ca ºi de la
orice act de indisciplinã, în caz contrar contractul sãu de
muncã putând fi desfãcut disciplinar;
- concedierea disciplinarã poate interveni ºi în cazul
absenþei nemotivate a salariatului de la serviciu, dacã ea
nu se datoreazã împiedicãrii nejustificate din partea
angajatorului de a lucra.
Renunþarea angajatorului la preaviz (în tot sau în
parte) nu transformã demisia în încetare prin acordul
pãrþilor.
În situaþia în care în perioada de preaviz contractul
individual de muncã este suspendat, termenul de preaviz
va fi suspendat corespunzãtor. Cum legea nu face nici o
distincþie între diferitele motive de suspendare, rezultã cã
preavizul se suspendã chiar dacã suspendarea intervine
din iniþiativa salariatului.
Se poate demisiona atât dintr-un contract încheiat pe
duratã nedeterminatã, cât ºi dintr-un contract încheiat pe
duratã determinatã.
În cazul în care contractul de muncã a fost încheiat pe
duratã determinatã, se poate pune, mai frecvent,
problema abuzului de drept. Cu alte cuvinte, angajatorul
ar putea pretinde despãgubiri în cazul în care demisia
salariatului l-a prejudiciat.
Codul muncii românesc nu face referiri exprese la
demisia abuzivã, totuºi instanþele au admis acþiuni
introduse de angajator în acoperirea prejudiciului într-un
asemenea caz, aplicând dreptul comun.
Problema abuzului de drept s-ar putea pune ºi în
ipoteza în care salariatul îºi încalcã, în acelaºi timp,
obligaþia de fidelitate. De exemplu, salariatul
demisioneazã intempestiv încadrându-se imediat la un
concurent al angajatorului. Însã pentru a obþine
despãgubiri, angajatorul trebuie sã dovedeascã
prejudiciul ºi legãtura de cauzalitate dintre demisie ºi
prejudiciu.
Demisia fãrã preaviz
Demisia fãrã preaviz este o noutate introdusã prin
actualul Cod al muncii, care prevede în art. 79 alin. (8) ca:
"salariatul poate demisiona fãrã preaviz dacã angajatorul
nu îºi îndeplineºte obligaþiile asumate prin contractul
individual de muncã".
Textul art. 79 alin. (8) se referã numai la nerespectarea
de cãtre angajator a obligaþiilor asumate prin contractul
individual de muncã.
Salariatul poate demisiona fãrã preaviz ºi în cazul în
care angajatorul nu îºi executã obligaþiile prevãzute în
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
contractele colective de muncã sau în lege atâta timp cât
este avutã în vedere numai nerespectarea obligaþiilor
angajatorului faþã de salariat, nu ºi faþã de terþi, în afarã de
cazul în care nerespectarea obligaþiei respective îl
prejudiciazã în mod direct ºi pe salariat.Acest lucru este
posibil deoarece prima dintre obligaþiile angajatorului
prevãzute în modelul-cadru de contract individual de
muncã aprobat prin Ordinul ministrului muncii ºi
solidaritãþii sociale nr. 64/2003, modificat prin Ordinul nr,
76/2003, este tocmai aceea de a acorda salariatului "toate
drepturile ce decurg din contractele individuale de muncã,
din contractul colectiv de muncã ºi din lege".
Spre exemplu salariatul nu ar putea demisiona fãrã
preaviz dacã angajatorul nu ºi-a îndeplinit obligaþia de
platã a unor impozite sau contribuþii faþã de stat, cu
excepþia cazului în care din aceastã pricinã nu va fi putut
beneficia el însuºi de anumite drepturi, cum ar fi cele de
asigurãri sociale.
Salariatul nu ar putea demisiona fãrã preaviz pentru
nerespectarea obligaþiei angajatorului de a se consulta cu
sindicatul în luarea anumitor decizii, cu excepþia cazului în
care a fost direct afectat de aceastã situaþie.
Pe de altã parte, salariatul ar putea demisiona fãrã
preaviz în cazul în are angajatorul l-a insultat sau într-o
ipotezã de hãrþuire sexualã, deºi obligaþia de a se abþine
de la asemenea fapte nu este contractualã, ci legalã
deoarece în art. 39 alin. (1) din Codul muncii, se prevede
la lit.e) "dreptul la demnitate în muncã". Cum contractul
individual de muncã se completeazã cu prevederile
Codului muncii, aceste drepturi se considerã cã fac parte,
implicit, din conþinutul contractului.
Dacã angajatorul nu îºi îndeplineºte obligaþiile
contractuale, salariatul poate sã demisioneze fãrã preaviz
ºi - independent de aceasta - sã se adreseze instanþei.
Cele douã acþiuni aparþin unor planuri juridice complet
diferite ºi nu se condiþioneazã în nici un fel.
Pe de altã parte, angajatorul prejudiciat prin
neacordarea preavizului de cãtre salariatul demisionar va
putea introduce o acþiune în despãgubiri arãtând:
- cã nu a intervenit, în realitate, o încãlcare a obligaþiilor
contractuale ºi
- cã existã o legãturã de cauzalitate între fapta
salariatului ºi prejudiciul suferit.
Plata despãgubirilor
Este bine de ºtiut cã salariaþii care au beneficiat de un
curs sau un stagiu de formare profesionalã mai mare de
60 de zile, iniþiat ºi susþinut financiar de cãtre angajator, nu
pot demisiona timp de cel puþin 3 ani de la data absolvirii
cursurilor sau stagiului de formare profesionalã. Dacã un
salariat demisioneazã totuºi, va trebui sã plãteascã
angajatorului despãgubiri echivalente cu cheltuielile
ocazionate de formarea profesionalã, proporþional cu
perioada nelucratã din perioada stabilitã conform actului
adiþional la contractul individual de muncã.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Efectele demisiei
- salariatul demisionar nu este îndreptuit la
indemnizaþie de ºomaj;
- salariatul care, pe parcursul executãrii contractului de
muncã, i-a produs un prejudiciu angajatorului, va
rãspunde patrimonial faþã de acesta. Demisia salariatului
nu va putea înlãtura aceastã rãspundere.
-la data expirãrii termenului de preaviz, respectiv la
data la care angajatorul a
PERMISUL DE MUNCÃ (I)
n conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr.
Î 53/2003 - Codul muncii, "cetãþenii strãini sau apatrizii
pot fi angajaþi prin contract individual de muncã în baza
permisului de muncã eliberat potrivit legii".
Cadrul legislativ principal cu privire la permisele de
munca este cuprins în Legea nr. 203/1999 privind
permisele de muncã, republicatã în Monitorul Oficial, nr.
544 din 17 iunie 2004, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Art. 2 din Legea nr. 203/1999 defineºte termenul de
permis de muncã, ºi anume "permisul de munca este
documentul oficial, eliberat în conditiile prezentei legi, care
dã dreptul titularului sã fie incadrat în muncã în România".
Permisul de muncã este eliberat de cãtre Oficiul pentru
Migraþia Forþei de Muncã (O.M.F.M.).
O.M.F.M. este o instituþie publicã aflatã în subordinea
Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei,
organizatã conform Hotãrârii Guvernului nr. 1320/2001,
modificatã ºi completatã prin Hotãrârea Guvernului nr.
823/2002. Sediul Oficiului se aflã în Bucureºti, sector 1,
str. Valter Mãrãcineanu nr. 1-3, etajul IV. În cadrul
O.M.F.M., funcþioneazã un compartiment special care
înregistreazã ºi prelucreazã cererile pentru eliberarea ºi
prelungirea permiselor de muncã, programul cu publicul
fiind stabilit în zilele de luni ºi joi, între orele 9.00 ºi 16.00
pentru depuneri avize/permise de muncã, iar pentru
eliberãri avize/permise de muncã în zilele de marþi ºi
vineri, între orele 9.00 ºi 16.00.
ATENÞIE!
Anual O.M.F.M. elibereazã un numãr limitat de permise
de muncã. Numãrul permiselor de muncã ce pot fi
eliberate cetãþenilor strãini ºi apatrizilor urmeazã a fi
stabilit anual prin hotãrâre a Guvernului, luându-se în
considerare situaþia pieþei muncii din România, numãrul
permiselor de muncã active ºi în acelaºi timp directivele
politicii guvernamentale privind imigraþia forþei de muncã.
Dacã pentru anul 2005, prin Hotãrârea Guvernului nr.
2.385/2004, s-a stabilit un numãr de 2.500 de permise de
muncã noi, Hotãrârea nr. 20/2006 stabileºte pentru anul
2006 un numãr de 10 000 de permise de muncã.
14
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
renunþat la acesta, contractul de muncã înceteazã -
clauza de neconcurenþã încheiatã pentru perioada de
dupã sfârºitul contractului de munca îl însoþeºte pe
salariatul demisionar.
Spre exemplu dacã în contractul individual de muncã
s-a inserat o clauzã de neconcurenþã, în condiþiile art. 22
alin. (2) din Codul muncii, pentru o duratã de 3 luni dupã
încetarea raportului de muncã, aceastã prevedere este
aplicabilã dacã salariatul respectiv demisioneazã. Drept
urmare, salariatul nu va putea pune capãt contractului
individual de munca spre a se încadra la un concurent.
Anca Buga - director economic
Ordonanþa de urgenþã nr. 130/2005 (art. 4) prevede
câteva tipuri de permise de muncã:
a) Permis de muncã de tip A (lucrãtori permanenþi) - dã
dreptul titularului sã fie încadrat în muncã pe baza
contractului individual de muncã pe o perioadã de cel mult
12 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi intervale de pânã
la 12 luni, la o singurã persoanã fizicã sau juridicã din
România ori la o reprezentanþã, sucursalã sau filialã din
România a unei persoane juridice cu sediul în strãinãtate;
b) Permis de muncã de tip B (lucrãtori detaºaþi) - dã
dreptul titularului sã presteze munca în baza deciziei de
detaºare a unui angajator persoanã juridicã strãinã la un
angajator persoanã juridicã din România ori la o
reprezentanþã, sucursalã sau filialã din România a unei
persoane juridice cu sediul în strãinãtate, pentru o
perioadã de cel mult 12 luni;
c) Permis de muncã de tip C (lucrãtori sezonieri) - dã
dreptul titularului sã fie încadrat în muncã pe teritoriul
României pentru o perioadã de cel mult 6 luni într-un
interval de 12 luni, neputând fi prelungit în vederea
ocupãrii unui loc de muncã de altã naturã;
d) Permis de muncã de tip D (lucrãtori stagiari) - dã
dreptul titularului sã fie încadrat în muncã pe teritoriul
României pentru o perioadã de stagiu de cel mult 12 luni,
cu posibilitatea de prelungire pânã la obþinerea calificãrii
profesionale pentru care s-a organizat stagiul;
e) Permis de muncã de tip E (sportivi) - dã dreptul
sportivilor profesioniºti sã fie încadraþi în muncã la un
singur angajator român, al cãrui obiect principal de
activitate îl constituie desfãºurarea de activitãþi sportive,
pe o perioadã de cel mult 12 luni, cu posibilitatea
prelungirii pe noi intervale de pânã la 12 luni.
f) Permis de muncã de tip F (nominal) - se elibereazã
pentru activitãþi sezoniere strãinului care a desfãºurat
anterior activitãþi în baza unui permis de muncã de tip C,
la acelaºi angajator de pe teritoriul României, ºi care a
respectat obligaþia de a pãrãsi teritoriul României la
expirarea duratei contractului individual de muncã
anterior, potrivit condiþiilor impuse prin lege;
g) Permis de muncã de tip G (lucrãtori transfrontalieri)
- dã dreptul titularului sã fie încadrat în muncã pe baza
contractului individual de muncã pe o perioadã de cel mult

12 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi intervale de pânã
la 12 luni la o singurã persoanã fizicã sau juridicã din
România, ori la o reprezentanþã, sucursalã sau filialã din
România a unei persoane juridice cu sediul în strãinãtate,
în condiþiile art. 2 lit. e).
Permisul de muncã poate fi eliberat, la cerere, strãinilor
care îndeplinesc condiþiile prevãzute de legislaþia din
România cu privire la încadrarea în muncã ºi care au
aplicate pe documentele de trecere a frontierei vizele
necesare, potrivit legii (viza de lungã ºedere pentru
angajare în muncã sau viza de lungã ºedere pentru alte
scopuri). Legislaþia prevede anumite categorii de strãini
pentru care permisul de muncã poate fi eliberat direct, fãrã
a fi necesarã obþinerea prealabilã a vizei pentru angajare
în muncã (art. 3 din Legea nr. 203/1999).
Viza de lungã ºedere pentru
angajare în muncã
Viza de lungã ºedere pentru angajare în muncã,
necesarã pentru obþinerea permisului de muncã, se
acordã strãinilor la cerere, de cãtre misiunile diplomatice
sau oficiile consulare ale României din strãinãtate, cu
aprobarea prealabilã a Oficiului pentru Migraþia Forþei de
Muncã, a Autoritãþii pentru Strãini ºi a Ministerului
Afacerilor Externe.
Potrivit dispoziþiilor art. 24 din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în
România, republicatã la data de 8 martie 2004, aceastã
vizã se acordã pe o perioadã de 90 de zile, cu una sau
mai multe cãlãtorii, în vederea obþinerii permisului de
muncã, atât strãinilor care doresc sã se încadreze în
muncã în România, cât ºi sportivilor care urmeazã sã
evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România în
baza unui contract individual de muncã.
În vederea solicitãrii vizei de lungã ºedere pentru
angajare în muncã, angajatorul care doreºte sã încadreze
în muncã un cetãþean strãin trebuie sã obþinã în primul
rând avizul favorabil pentru acordarea acestei vize,
eliberat de cãtre O.M.F.M. Anterior eliberãrii avizului
favorabil pentru încadrare în muncã, O.M.F.M. transmite
datele cetãþeanului strãin cãtre Autoritatea pentru Strãini,
structurã specializatã aflatã în subordinea Ministerului
Administraþiei ºi Internelor, înfiinþatã prin Hotãrârea
Guvernului nr. 577/2003, modificatã ºi completatã.
Dupã ce efectueazã verificãrile necesare în legãturã cu
cetãþeanul strãin care solicitã intrarea pe teritoriul
României în scop de muncã, Autoritatea pentru Strãini
avizeazã favorabil acordarea vizei de lungã ºedere pentru
încadrare în muncã, potrivit art. 7 lit. a) din Hotãrârea
Guvernului nr. 577/2003. Avizul favorabil eliberat de
Autoritatea pentru Strãini nu se transmite nici cetãþeanului
strãin ºi nici persoanei fizice sau juridice care solicitã
angajarea acestuia, ci este comunicat direct cãtre
O.M.F.M., instituþie care elibereazã, în baza acestuia,
avizul sãu favorabil pentru încadrarea în muncã a
cetãþeanului strãin.
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
Ulterior soluþionãrii favorabile a solicitãrii în vederea
obþinerii avizului O.M.F.M., datele personale ale
cetãþeanului strãin ce îndeplineºte condiþiile de intrare,
respectiv de angajare pe teritoriul României, sunt
transmise la Direcþia Relaþii Consulare din Subordinea
Ministerului Afacerilor Externe, care dispune în continuare
mãsurile necesare pentru ca misiunile diplomatice ºi
oficiile consulare ale României din strãinãtate sã elibereze
strãinului viza de lungã ºedere pentru angajare în muncã.
Avizul O.M.F.M., necesar în vederea obþinerii vizei de
lungã ºedere pentru angajare în muncã a unui cetãþean
strãin, îºi gãseºte o reglementare genericã în cadrul
Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul strãinilor în România ºi, în acelaºi timp, o
reglementare explicitã în cadrul Hotãrârii Guvernului nr.
434/2000, ambele modificate ºi completate.
Astfel, art. 44 alin. (3) din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 194/2002 dispune cã "avizul O.M.F.M. se
elibereazã, la solicitarea angajatorului, care trebuie sã
facã dovada faptului cã desfãºoarã o activitate legalã în
România, cã nu are datorii ºi cã a fãcut o selecþie legalã,
cu prezentarea dovezilor care sã ateste acestea, precum
ºi cele legate de prezentarea actelor din care sã rezulte
calificarea profesionalã, vechimea în specialitate a
strãinului, faptul cã este apt din punct de vedere medical
sã desfãºoare activitatea respectivã, cã nu are
antecedente penale ºi cã are cunoºtinþe minime de limba
românã".
Angajatorul care doreºte sã încadreze în muncã un
strãin demareazã procedura eliberãrii permisului de
muncã. În acestã etapã premergãtoare eliberãrii
permisului, strãinul are doar un rol pasiv, el trebuind sã
punã la dispoziþia angajatorului toate documentele
solicitate pentru dosarul întocmit în vederea obþinerii
avizului favorabil al O.M.F.M.
Persoane care pot depune dosarul la O.M.F.M. în
vederea obþinerii avizului favorabil pentru încadrarea în
muncã a unui cetãþean strãin sunt:
a) angajatorul care doreºte sã încadreze în muncã
cetãþeanul strãin;
b) un salariat al acelui angajator care doreºte sã
încadreze în muncã cetãþeanul strãin. Salariatul trebuie sã
prezinte o copie a contractului sãu individual de muncã ºi,
în acelaºi timp, o împuternicire datã de angajator, în baza
cãreia poate sã efectueze toate operaþiunile necesare în
vederea eliberãrii permisului de muncã pentru cetãþeanul
strãin. Pentru valabilitatea acestei împuterniciri este
suficientã aplicarea ºtampilei ºi semnãturii personale a
angajatorului sau, dupã caz, a conducerii executive a
societãþii;
c) un avocat, reprezentant al angajatorului care
doreºte sã încadreze în muncã un cetãþean strãin. Acest
mandatar va prezenta împuternicirea avocaþialã prin care
este desemnat sã efectueze toate operaþiunile care þin de
eliberarea permisului de muncã pentru cetãþeanul strãin.
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Obþinerea avizului favorabil al
O.M.F.M, angajator - persoanã
juridicã
În vederea obþinerii avizului favorabil, angajatorul -
persoanã juridicã va depune la O.M.F.M. o cerere
motivatã privind necesitatea încadrãrii în muncã a
strãinului. Cererea se tehnoredacteazã pe hârtie cu
antetul societãþii comerciale.
Dosarul ce trebuie depus în vederea obþinerii avizului
favorabil al O.M.F.M. conþine urmãtoarele documente:
- Actul constitutiv al societãþii comerciale sau, dupã
caz, actul de înfiinþare a persoanei juridice. În cazul
societãþilor comerciale care se constituie prin contract de
societate ºi statut, trebuie depuse ambele documente. În
cazul celorlalte societãþi, va fi depus numai actul unic
constitutiv. Modificãrile intervenite în structura actului
constitutiv al societãþii trebuie comunicate O.M.F.M. în cel
mult 3 zile de la data înscrierii cererii de menþiuni la Oficiul
Registrul Comerþului.
- Certificatul de înmatriculare a persoanei juridice la
Oficiul registrului comerþului, în copie simplã;
- Dovada (în original) din care sã rezulte cã nu s-au
operat cereri de înscriere de menþiuni referitoare la
existenþa unei hotãrâri judecãtoreºti definitive pentru
sãvârºirea de infracþiuni de cãtre asociatul unic sau, dupã
caz, de asociaþi, în legãturã cu activitatea pe care o
desfãºoarã ºi Ia declararea stãrii de faliment. Puteþi
solicita Oficiului registrului comerþului aceastã dovadã ºi
prin corespondenþã;
- Scrisoarea prin care se atestã bonitatea
angajatorului, eliberatã de banca la care acesta îºi are
deschis contul;
- Dovezi eliberate de instituþiile competente privind
achitarea la zi a obligaþiilor cãtre bugetul de stat, bugetul
asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj, bugetul Fondului naþional unic de asigurãri de
sãnãtate ºi bugetul asigurãrilor pentru accidente de
muncã ºi boli profesionale.
Angajatorului îi este suficientã eliberarea unei
adeverinþe de la Administraþia financiarã din raza sediului
sãu, adeverinþã care certificã lipsa oricãror datorii la
bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat,
bugetul asigurãrilor de ºomaj, bugetul asigurãrilor de
sãnãtate, respectiv bugetul asigurãrilor pentru accidente
de muncã ºi boli profesionale.
Potrivit dispoziþiilor art. 5 alin. (2) din Hotãrârea
Guvernului nr. 434/2000, republicatã, toate aceste dovezi
trebuie actualizate în situaþia în care între data înregistrãrii
cererii pentru obþinerea avizului favorabil ºi data
înregistrãrii cererii pentru eliberarea permisului de muncã
trec mai mult de 60 de zile.
16
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
- Atribuþiile ºi cerinþele postului, dovada selecþiei legale
pentru ocuparea postului fãcutã de angajator, prin
adeverinþa eliberatã de agenþia pentru ocuparea forþei de
muncã în a cãrei razã teritorialã îºi are sediul angajatorul,
cu privire la forþa de muncã autohtonã disponibilã pentru
locul de muncã vacant comunicat de angajator potrivit
dispoziþiilor legale.
Selecþia legalã efectuatã de angajator în vederea
încadrãrii unui cetãþean strãin cuprinde câþiva paºi:
- Anunþarea vacanþei postului. Potrivit dispoziþiilor art.
10 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de
muncã, modificatã ºi completatã, angajatorul are obligaþia
de a comunica agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã
judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti, în a cãror
razã îºi au sediul, toate locurile de muncã vacante, în
termen de 5 zile de la vacantarea acestora.
Prin termenul "locuri de muncã vacante" se înþeleg atât
locurile de muncã devenite disponibile ca urmare a
încetãrii raporturilor de muncã, precum ºi locurile de
muncã nou-create.
- Publicarea într-un ziar de largã circulaþie - a
concursului în vederea ocupãrii postului vacant. Acest
anunþ trebuie sã conþinã toate datele de identificare ale
societãþii, condiþiile de pregãtire profesionalã ºi experienþã
impuse candidaþilor ºi, în acelaºi timp, data ºi locul de
desfãºurare a concursului.
- Organizarea ºi desfãºurarea concursului prin care
sunt verificate aptitudinile profesionale ºi personale ale
viitorilor salariaþi. În cazul în care singurul candidat care se
prezintã este cetãþeanul strãin, nu poate fi vorba de un
concurs, ci numai de un examen, de al cãrui rezultat
depinde angajarea acestuia (art. 30 alin. (3) Codul
muncii).
Totuºi, în cazul în care nu existã alþi candidaþi pentru
ocuparea postului respectiv, se poate organiza un simplu
interviu cu cetãþeanul strãin, al cãrui rezultat trebuie
consemnat într-un proces-verbal.
În condiþiile în care, în urma anunþului din ziar, se
prezintã mai mulþi candidaþi care îndeplinesc condiþiile de
calificare ºi experienþã profesionalã solicitate de angajator
ºi de legislaþia în vigoare, va trebui organizat un concurs,
care poate consta în probe scrise, orale sau practice.
Evaluarea rezultatelor obþinute de candidaþi revine în
exclusivitate comisiei de examinare desemnate de
angajator, care va întocmi un proces-verbal în acest sens.
Aceste procese verbale fac dovada selecþiei legale
efectuate.
- Solicitarea de la agenþia de ocupare a forþei de
muncã în raza cãreia îºi are sediul angajatorul o
adeverinþã cu privire la forþa de muncã autohtonã
disponibilã pentru postul respectiv. În oferta de muncã prin
care angajatorul solicitã aceastã adeverinþã, trebuie
menþionate cerinþele de ocupare a postului, respectiv
calificarea ºi experienþa profesionalã necesarã viitorului
angajat, dupã caz, cerinþa de a cunoaºte una sau mai

multe limbi strãine, în funcþie de specificul postului pe care
urmeazã sã îl ocupe ºi, nu în ultimul rând, vechimea în
specialitate cerutã viitorului angajat.
ATENÞIE!
Legea nr. 203/1999, republicatã, prevede cã în cazul in
care din cuprinsul adeverinþei eliberate de agenþia de
ocupare, rezultã cã pentru postul vacant exista lucrãtori
români disponibili care îndeplinesc cerinþele de calificare
ºi experienþã profesionalã solicitate, nu se poatea încadra
în muncã pe acel post un cetãþean strãin extracomunitar.
- Ca ultim pas este depunerea la O.M.F.M. a
urmãtoarelor documente (art. 4 alin. (1) lit. d) din
Hotãrârea Guvernului nr. 1.145/2004):
- statele de funcþii (organigrama);
- fiºa postului pentru funcþia respectivã;
- regulamentul de angajare (daca este cazul) sau,
dupã caz, partea contractului colectiv de muncã aplicabil
care reglementeazã procedura de angajare;
- anunþul publicitar pentru ocuparea postului (se va
prezenta ziarul de largã circulaþie în care a fost inserat
anunþul);
- procesul-verbal în care este menþionat modul de
desfãºurare a concursului ºi rezultatul acestuia;
- adresa de la agenþia de ocupare a forþei de muncã din
raza teritorialã unde îºi are sediul societatea, cu privire la
forþa de muncã autohtonã disponibilã pentru postul
respectiv.
- Curriculum vitae al strãinului, care sa conþinã ºi
declaraþia pe proprie rãspundere a acestuia, din care sã
rezulte cã nu are antecedente penale ºi cã este apt din
punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncã.
- Declaraþia pe proprie rãspundere, autentificatã la
notarul public, prin care angajatorul precizeazã faptul cã
strãinul are cunoºtinþe minime de limba românã.
Aceastã declaraþie este o simplã formalitate ce are ca
scop asigurarea respectãrii dispoziþiilor art. 44 alin. (2) din
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 194/2002,
republicatã, care impun cunoºtinþe minime de limba
românã pentru cetãþenii strãini care solicitã avizul
favorabil al O.M.F.M. în vederea obþinerii vizei de lungã
ºedere pentru angajare în muncã. În fapt, nici un organ de
stat nu are competenþa legalã de a verifica nivelul
cunoºtinþelor de limba românã ale angajaþilor strãini;
- Copia documentului de trecere a frontierei al
strãinului ºi, dupã caz, copia permisului de ºedere în
România;
- Copia actului de studii necesar pentru funcþia în care
solicitã încadrarea în muncã a strãinului, tradus ºi
legalizat de notarul public, însoþit de atestatul de
recunoaºtere eliberat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
(M.E.C.);
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
- Copia actului care atestã pregãtirea profesionalã
obþinutã în afara sistemului de învãþãmânt, tradus ºi
legalizat de notarul public, însoþit de atestatul de
recunoaºtere (copie) emis de M.M.S.S.F.
Obþinerea avizului favorabil al
O.M.F.M, angajator - persoanã fizicã
Potrivit art. 4 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr.
434/2000, republicatã, în vederea obþinerii avizului
favorabil, angajatorul - persoanã fizicã va depune la
O.M.F.M. o cerere motivatã privind necesitatea încadrãrii
în muncã a strãinului. Nu existã un model tipizat pentru
întocmirea acestei cereri.
Cererea angajatorului - persoanã fizicã va fi însoþitã
de:
1. atribuþiile ºi cerinþele postului, dovada selecþiei
legale pentru ocuparea postului fãcutã de angajator, prin
adeverinþa eliberatã de agenþia pentru ocuparea forþei de
muncã, în a cãrei razã teritorialã îºi are sediul angajatorul,
cu privire la forþa de muncã autohtonã disponibilã pentru
locul de muncã vacant;
2. curriculum vitae al strãinului, care sã conþinã ºi
declaraþia pe proprie rãspundere a acestuia din care sã
rezulte cã nu are antecedente penale ºi cã este apt din
punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncã;
3. declaraþia pe proprie rãspundere, autentificatã la
notarul public, prin care angajatorul precizeazã faptul cã
strãinul are cunoºtinþe minime de limba românã;
4. copia documentului de trecere a frontierei al
strãinului ºi, dupã caz, copia permisului de ºedere în
România;
5. copia actului de identitate ºi, dupã caz, a autorizaþiei
sau a altui document legal care atestã exercitarea unei
activitãþi ori profesii independente de cãtre angajatorul
persoanã fizicã;
6. dupã caz, dovada eliberatã de Administraþia
financiarã de la domiciliul persoanei fizice autorizate,
privind achitarea la zi a obligaþiilor cãtre bugetul de stat,
respectiv bugetele asigurãrilor de stat;
7. copia actului de studii ori de calificare a strãinului,
tradus ºi legalizat de notarul public, însoþit de atestatul de
recunoaºtere eliberat de M.E.C. sau, dupã caz, de
M.M.S.S.F.;
8. cazierul judiciar al persoanei fizice angajatoare;
9. dovada cã dispune de venituri suficiente pentru plata
salariului angajatului strãin. Aceasta poate fi doveditã, de
exemplu, printr-o scrisoare de bonitate de la banca la care
acesta îºi are deschis contul.
Cererea pentru eliberarea avizului favorabil al
O.M.F.M. se soluþioneazã în termen de 15 zile lucrãtoare
de la data înregistrãrii acesteia (art. 4 alin. (3) din
Hotãrârea Guvernului nr. 434/2000, republicatã). De
reþinut cã acest termen începe sã curgã de la data la care
dosarul este complet ºi poate fi înregistrat potrivit legii.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
În cazul în care dosarul întocmit nu conþine toatã
documentaþia prevãzutã de lege, se poate recurge la
semnarea unui angajament cu O.M.F.M. potrivit cãruia, în
cel mai scurt timp, urmeazã sã depuneþi toate actele lipsã
care v-au fost aduse la cunoºtinþã, termenul de
soluþionare a cererii începând sã curgã de la data
depunerii ultimului act solicitat.
Avizul favorabil eliberat de O.M.F.M. în vederea
obþinerii vizei pentru angajarea în muncã a strãinilor
extracomunitari are o valabilitate de 3 luni de la data
eliberãrii sale. Pe baza acestui aviz, strãinul poate obþine
viza de lungã ºedere pentru angajare în muncã potrivit art.
44 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
194/2002, republicatã. Dupã obþinerea vizei urmeazã
depunerea unui alt dosar în vederea eliberãrii permisului
de muncã pentru cetãþeanul strãin extracomunitar.
În cazul în care documentele prezentate nu sunt
suficiente sau nu îndeplinesc condiþiile cerute de lege,
O.M.F.M. nu va acorda avizul favorabil pentru angajarea
cetãþeanului strãin, comunicând în scris angajatorului, în
termen de 15 zile lucrãtoare, motivele care au stat la baza
acestei decizii.
La solicitarea vizei de lungã ºedere pentru angajare în
muncã, cetãþeanul strãin trebuie sã se prezinte personal
la autoritãþile române competente sã acorde viza. El
trebuie sã prezinte urmãtoarele documente autoritãþilor
consulare române din þara sa de domiciliu ori rezidenþã:
a) avizul favorabil al O.M.F.M.;
b) dovada mijloacelor de întreþinere pe durata
valabilitãþii vizei, la nivelul a cel puþin trei salarii medii pe
economia naþionalã;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu
aceeaºi valoare juridicã, eliberat de autoritãþile din þara de
domiciliu sau de reºedinþã a strãinului;
d) asigurarea medicalã pe perioada valabilitãþii vizei -
deci pentru cel puþin 90 de zile.
Dupã obþinerea vizei de lungã ºedere pentru angajare
în muncã, cetãþeanul strãin urmeazã a intra pe teritoriul
României în scopul demarãrii procedurii ulterioare de
obþinere a permisului de muncã.
Permisul de muncã poate fi eliberat în mod direct, cu
respectarea reglementãrilor în vigoare, fãrã a fi necesarã
obþinerea prealabilã a vizei de lungã ºedere pentru
angajare în muncã, respectiv a avizului favorabil eliberat
de O.M.F.M., anumitor categorii de strãini, care sunt
stabilite în cadrul art. 21 din Legea nr. 203/1999, dupã
cum urmeazã:
1. Strãinii care provin din statele cu care România are
încheiate acorduri, convenþii sau înþelegeri de desfiinþare
a vizelor pentru trecerea frontierei în acest scop sau
pentru care România a renunþat unilateral la
obligativitatea vizelor.
18
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
Sunt exceptaþi de la obligativitatea obþinerii vizelor
cetãþenii statelor cu care România a încheiat acorduri în
acest sens, în condiþiile ºi pentru perioadele de ºedere
stabilite prin aceste acorduri. În acelaºi timp, Guvernul
poate stabili, prin hotãrâre, exceptarea unilateralã a unor
categorii de strãini de la obligativitatea vizelor.
În cazul în care, prin convenþiile internaþionale sau
actele normative prin care se desfiinþeazã unilateral
regimul de vize, nu este prevãzutã perioada pentru care
vizele sunt desfiinþate, strãinilor care nu au obligaþia
obþinerii vizei pentru a intra în România li se permite
accesul pe teritoriul statului român ºi pot rãmâne pânã la
90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei
intrãri.
În cazul în care se doreºte încadrarea în muncã a
strãinilor care se aflã deja pe teritoriul României ºi se
încadreazã în aceste situaþii de excepþie, se poate solicita
O.M.F.M. în "mod direct elierarea permisului de muncã
pentru aceºtia, în conformitate cu dispoziþiile speciale
prevãzute de art. 7 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr.
434/2000, modificatã ºi completatã.
2. Strãinii care beneficiazã de drept de ºedere
temporarã pentru reîntregirea familiei, acordat în condiþiile
stabilite de legislaþia privind regimul strãinilor în România.
Potrivit art. 46 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 194/2002, modificatã ºi completatã, strãinii
care sunt deja titulari ai unui drept de ºedere în România,
pot solicita Autoritãþii pentru strãini reîntregirea familiei
pentru soþ, respectiv pentru copiii minori, necãsãtoriþi ai
acestora. Astfel, soþul sau copiii minori ai cetãþeanului
strãin cu drept de ºedere în România vor primi o vizã de
lungã ºedere pentru reîntregirea familiei ºi, ulterior, un
drept de ºedere în România în acest scop, în baza cãrora
pot solicita eliberarea unui permis de muncã pentru a
putea încheia un contract individual de muncã cu un
angajator din România.
Legalitatea statutului acestor strãini în România poate
fi demonstratã prin solicitarea de documente de trecere a
frontierei, în care este aplicatã viza de lungã ºedere
pentru reîntregirea familiei. De reþinut cã strãinii
menþionaþi în acordurile, convenþiile ºi hotãrârile
Guvernului care vizeazã desfiinþarea vizelor de intrare în
România vor obþine permisul de ºedere în scop de
reîntregire a familiei fãrã a avea aplicatã în paºaport o vizã
de lungã ºedere.
3. Strãinii care beneficiazã de un drept de ºedere
temporarã în scop de studii ºi solicitã încadrarea în muncã
în baza unor contracte individuale de muncã cu timp
parþial, cu program de maximum 4 ore pe zi.
Potrivit art. art. 24 ºi art. 45 din Ordonanþa de urgenþã
a Guvernului nr. 194/2002, modificatã ºi completatã,
dreptul de ºedere temporarã pentru studii se acordã
acelor strãini care au intrat în România pentru a urma
cursuri în învãþãmântul preuniversitar, universitar sau
postuniversitar ori, dupã caz, pentru obþinerea unor titluri

ºtiinþifice în cadrul instituþiilor de stat sau particulare
acreditate, potrivit legii.
Dreptul strãinilor admiºi la studii de a desfãºura o
activitate profesionalã în baza unui permis de muncã este
reglementat expres de art. 60 din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 194/2002, care menþioneazã cã strãinii
cãrora li s-a acordat dreptul de ºedere în scop de studii
pot lucra pentru a-ºi completa mijloacele de întreþinere
numai cu program redus.
Având în vedere cã legea nu face nici o diferenþã în
acest sens, rezultã cã au drept de muncã atât strãinii care
nu beneficiazã de ajutoare financiare din partea statului,
cât ºi strãinii bursieri ai statului român care beneficieazã ºi
de alte facilitãþi, potrivit art. 61 din Ordonanþã.
Permisul de muncã poate fi obþinut direct, la solicitarea
angajatorului. Contractul de muncã încheiat între cele
douã parþi în baza permisului de munca are un regim
juridic special. Motivaþia strãinului de a lucra este datã de
completarea mijloacelor de întreþinere ale studentului, fãrã
sã afecteze timpul de studiu al acestuia. Legea nr.
203/1999, modificatã ºi completatã, stabileºte cã aceºtia
pot lucra în baza unui contract individual de muncã cel
mult 4 ore pe zi.
Legea nr. 203/1999, modificatã ºi completatã, nu
conþine o sancþiune expresã aplicabilã în cazul depãºirii
duratei maxime a timpului de lucru pentru studenþii strãini.
Cu toate acestea, în cazul efectuãrii unui control sau cel
mai târziu la primirea solicitãrii de prelungire a permisului
de muncã, va trebui prezentat contractul de muncã al
studentului strãin. Dacã acest contract nu îndeplineºte
condiþia timpului de muncã admis de lege, va fi sesizatã
Autoritatea pentru strãini, care va aplica sancþiunile
prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
194/2002, modificatã ºi completatã.
Art. 50 alin. (1) ºi alin. (2) lit. e) al Ordonanþei de
urgenþã a Guvernului nr. 194/2002, modificatã ºi
completatã, stabileºte faptul cã dreptul de ºedere
temporarã a strãinilor care au intrat în România în baza
unei vize de lungã ºedere, precum ºi a celor care sunt
exceptaþi de la obligativitatea obþinerii vizei de lungã
ºedere, se poate prelungi numai dacã strãinul a respectat
anterior scopul pentru care i s-a aprobat ºederea în
România. În condiþiile în care studentul strãin a prestat o
activitate lucrativã peste durata maximã admisã de lege,
se considerã cã acesta s-a îndepãrtat de la scopul
declarat la intrarea în România, pentru care i-a fost
acordat acest drept, respectiv efectuarea unui studiu sau
obþinerea unui titlu ºtiinþific. Sancþiunea care intervine în
acest caz este revocarea de cãtre Autoritatea pentru
strãini a dreptului de ºedere temporarã a studentului strãin
în România.
IMPORTANT!
Codul muncii (art. 57 alin. 4) prevede ca în cazul în
care în contractul de muncã al unui student strãin este
stabilit o duratã a muncii mai mare de 4 ore, aceasta
clauzã atrage nulitatea absolutã, salariatul având dreptul
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
la despãgubiri. Potrivit dispoziþiilor art. 57 alin. (5) din
Codul muncii, studentul strãin va avea dreptul la plata
remuneraþiei corespunzãtoare timpului efectiv lucrat pânã
la constatarea nulitãþii respectivei clauze contractuale.
O serie de prevederi cuprinse in art.101-104 din Codul
muncii reglementeazã regimul contractului individual de
muncã cu timp parþial, care nu pot fi aplicate în cazul
studenþilor strãini. Astfel, angajatorii trebuie sã þinã cont de
urmãtoarele particularitãþi:
- Nu se aplicã dispoziþia cuprinsã în cadrul art. 101 alin.
(1) din Codul muncii, care permite angajatorului sã încheie
contracte de muncã cu timp parþial pe duratã
nedeterminatã sau pe duratã determinatã cu un angajat.
Contractul individual de muncã cu studentul strãin poate fi
încheiat numai pe duratã determinatã, în conformitate cu
dispoziþiile art. 9 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr.
434/200, care dispune cã, contractul individual de muncã
între angajator ºi angajatul strãin se poate încheia numai
pe durata determinatã de perioada de valabilitate a
permisului de muncã (perioada de valabilitate este maxim
de 1 an).
- Nu se aplicã dispoziþia cuprinsã în cadrul art. 102 alin.
(2) din Codul muncii, potrivit cãreia, în situaþia în care
contractul de muncã cu timp parþial nu precizeazã
elementele prevãzute la alin. (1) (durata muncii,
repartizarea programului de lucru, condiþii de modificare a
programului de lucru, interdicþia de a efectua ore
suplimentare), contractul se considerã a fi încheiat cu
normã întreagã. Astfel, chiar în situaþia în care angajatorul
omite precizarea acestor clauze exprese în contractul de
muncã al studentului strãin, contractul va rãmâne cu timp
parþial în temeiul dispoziþiei speciale cuprinse în art. 21
alin. (2) lit. c) din Legea nr. 203/1999, modificatã ºi
completatã.
- Nu se aplicã dispoziþia cuprinsã în cadrul art. 104 alin.
(2) din Codul muncii, potrivit cãreia angajatorul este
obligat sã informeze la timp angajaþii cu privire la apariþia
unor locuri de muncã cu normã întreagã ºi sã faciliteze
transferul de la fracþiune de normã la normã întreagã.
Având în vedere interdicþia studentului strãin de a
beneficia de o normã întreagã, dispoziþiile cuprinse în
acest text de lege sunt lipsite de efect. Totuºi, în mãsura
în care este posibil, angajatorul trebuie sã ia în
considerare cererea strainului încadrat în muncã de a-ºi
mãri programul de muncã la durata maximã admisã de
lege (art. 104 alin. (1) din Codul muncii).
În cazul în care aceste categorii de strãini au absolvit
studiile respective, ºi-au definitivat situaþia ºcolarã sau
universitarã sau nu mai îndeplinesc celelalte condiþii
impuse de art. 70 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului
nr. 194/2002 pentru prelungirea dreptului de ºedere
pentru studii, nu mai pot lucra pe teritoriul României în
baza contractului individual de munca cu timp parþial
încheiat. Permisul de muncã obþinut anterior de studentul
strãin urmeazã a fi anulat în aceste situaþii de cãtre
O.M.F.M..
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
4. Strãinii care sunt membrii de familie - soþ, soþie, copii
- ai cetãþenilor români cu domiciliul în România
Existã douã situaþii:
a) Strãinii, membri de familie ai unui cetãþean român cu
domiciliul în România, care se aflã deja pe teritoriul
României ºi doresc sã încheie un contract de muncã cu un
angajator român;
Dispoziþiile art. 66 din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 194/2002, modificatã ºi completatã, permit
strãinilor titulari ai unui drept de ºedere pentru reîntregirea
familiei sã fie angajaþi în muncã în baza permisului de
muncã eliberat potrivit legii. Astfel, aceºtia vor solicita la
O.M.F.M. în mod direct eliberarea permisului de muncã,
potrivit dispoziþiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 203/1999,
modificatã ºi completatã. În plus, faþã de documentaþia
solicitatã de O.M.F.M. de la angajator ºi de la angajatul
strãin pentru eliberarea permisului de muncã, cetãþeanul
strãin va trebui sã facã dovada faptului cã este soþ sau
copil al unui cetãþean român cu domiciliul în România
(certificatul de naºtere sau de cãsãtorie, tradus ºi
legalizat, ºi, în acelaºi timp, o copie legalizatã dupã
buletinul sau cartea de identitate a soþului sau a pãrintelui
care are cetãþenia românã ºi domiciliul în România.
b) Strãinii, membri de familie ai unui cetãþen român cu
domiciliul în România care se aflã încã în statele lor de
reºedinþa sau domiciliu ºi doresc sã încheie un contract de
muncã cu un angajator din România;
Nu prezintã dificultãþi acele categorii de cetãþeni strãini
care nu au nevoie de vizã pentru intrarea in România.
Odatã intraþi pe teritoriul României, aceºti strãini pot
solicita de la O.M.F.M. în mod direct eliberarea permisului
de muncã, potrivit dispoziþiilor art. 7 alin. 2 din Legea nr.
203/1999, modificatã ºi completatã, fãcând dovada
legãturii lor de rudenie cu cetãþeanul român, domiciliat în
România.
O situaþie ceva mai dificilã o au strãinii care au nevoie
de obþinerea unei vize pentru a intra în România. Ei pot
obþine de la misiunile diplomatice sau consulatele
României din strãinãtate viza de lungã ºedere pentru
strãinii cãsãtoriþi cu cetãþeni români în condiþiile art. 49 sau
viza de lungã ºedere pentru reîntregirea familiei în
condiþiile art. 46 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului
nr. 194/2002, modificatã ºi completatã. Dupã obþinerea
acestor vize, odatã ajunºi în România, aceºti strãini pot
solicita în mod direct eliberarea permisului de muncã
potrivit dispoziþiilor art. 7 alin. 2 din Legea nr. 203/1999,
modificatã ºi completatã, fãrã a avea nevoie de avizul
favorabil necesar numai în vederea obþinerii vizei de lungã
ºedere pentru angajare în muncã.
5. Strãinii care desfãºoarã activitãþi cu influenþe majore
asupra dezvoltãrii economice a þãrii
20
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
Legea nr. 130/2004 pentru modificarea ºi completarea
Legii nr. 203/1999, a introdus o nouã categorie de
persoane care pot solicita direct eliberarea permisului de
muncã, fãrã a fi necesar în prealabil obþinerea unei vize în
acest scop. Astfel, art. 3 alin. (3) din lege, stabileºte faptul
cã ministrul muncii, cu avizul ministrului administraþiei ºi
internelor, poate decide eliberarea automatã a permisului
de muncã pentru persoanele care urmeazã sã desfãºoare
în România, în baza unui contract individual de muncã,
activitãþi cu influenþe majore asupra dezvoltãrii economice
a þãrii. Însã Legea nu da o definire exactã a categoriilor de
persoane care intrã în categoria celor care pot obþine în
mod automat permisul de muncã. Cu toate acestea,
strãinii care ocupã funcþii de rãspundere în cadrul unor
unitãþi industriale ºi comerciale mijlocii ori mari din þarã ºi
deþin înalte calificãri profesionale, vor putea solicita
acordarea acestei facilitãþi printr-o cerere adresatã
ministrului muncii, solidaritãþii sociale ºi familiei, anexând
documentaþia din care sã rezulte natura ºi importanþa
activitãþii desfãºurate. Aceastã facilitare poate fi solicitatã
doar pânã la data de 1 ianuarie 2007, aºa cum stabileºte
art. 3 alin. (3) din Legea nr. 203/1999.
ATENÞIE!
Nu este necesarã dovada faptului cã locurile de muncã
vacante nu au putut fi ocupate cu personal român,
respectiv dovada cã strãinii îndeplinesc condiþiile speciale
de pregãtire profesionalã solicitate de angajator ºi de
legislaþia în vigoare, pentru cetãþenii statelor membre ale
Uniunii Europene ºi ai statelor semnatare ale Acordului
privind Spaþiul Economic European ºi nici pentru toate
categoriile de strãini enumerate mai sus.
Refuzul de acordare a vizei
Existã situaþii în care autoritãþile române refuzã
eliberarea vizei de lungã ºedere pentru angajare în
muncã, respectiv a vizei de lungã ºedere pentru alte
scopuri sau nu permit intrarea în România a cetãþenilor
strãini care nu necesitã obþinerea prealabilã a unei vize.
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 194/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, art. 8 prevede
urmãtoarele cazuri:
- dacã împotriva cetaþenului strãin s-a instituit mãsura
interzicerii intrãrii în România sau a fost declarat
indezirabil;
- dacã cetãþeanul strãin a fost semnalat de autoritãþile
internaþionale cã finanþeazã, pregãteºte sau sprijinã în
orice mod acte de terorism sau dacã existã indicii cã
strãinul face parte din grupuri infracþionale organizate.
Astfel, la angajare este recomandat de acordat atenþie si
la anumite detalii, ca de exemplu statul de provenienþã a
strãinilor care doresc sã se încadreze în muncã.
- dacã existã motive serioase sã se considere cã
cetãþenul strãin a sãvârºit infracþiuni contra pãcii ºi
omenirii sau crime de rãzboi;
 Expert Contabil

- dacã cetãþenul strãin a sãvârºit infracþiuni pe teritoriul
României în perioada unor ºederi anterioare sau dacã
cetãþeanul strãin a sãvârºit infracþiuni în strãinãtate
împotriva statului sau a unui cetãþen român;
- dacã strãinul a introdus sau a încercat sã introducã
ilegal în România alþi strãini;
- dacã strãinul a încãlcat anterior în mod nejustificat,
scopul declarat la obþinerea vizei sau, dupã caz, la
intrarea pe teritoriul României.
ATENÞIE!
Anterior lansãrii ofertei de muncã pentru un cetãþean
strãin, angajatorul ar trebui sã se informeze nu numai în
legãturã cu aptitudinile ºi abilitãþile profesionale ale
acestuia, ci sã încerce sã obþinã cât mai multe detalii de
orice naturã. Se poate solicita un cazier judiciar din þara de
origine a strãinului, detalii despre activitatea prestatã
anterior, recomandãri sau chiar se poate contacta foºtii
angajaþi ai cetãþeanului strãin în scopul de a solicita
informaþii legate de activitatea desfãºuratã de acesta (în
limitele dispoziþiilor prevãzute la art. 29 alin. (4) din Codul
muncii).
Hotãrârea Guvernului nr. 434/2000, modificatã ºi
completatã, prevede cã: "strãinul care are calitatea de
asociat la o societate comercialã din România nu poate
obþine permis de muncã în baza vizei de lungã ºedere
pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale".
Diana Moraru - economist

CONTABILITATEA DECONTÃRILOR ÎN
CADRUL GRUPULUI ªI CU ASOCIAÞII
ontabilitatea decontãrilor în cadrul grupului ºi cu Înregistrãri la societatea Y care primeºte
C asociaþii cuprinde operaþii care se înregistreazã
reciproc ºi în aceeaºi perioadã de gestiune în
împrumutul

contabilitatea unitãþii debitoare ºi a celei creditoare, - primirea împrumutului

aparþinând aceluiaºi grup. De asemenea, cuprinde ºi
operaþii privind decontãrile între asociaþi ºi unitatea 5121 "Conturi la = 4511 "Decontãri între 5.000
patrimonialã privind capitalul social ºi dividendele cuvenite bãnci în lei" entitãþile afiliate"
acestora.

Contabilitatea decontãrilor în cadrul grupului - plata dobânzii cuvenite

Întreprinderea X din cadrul unui grup industrial, acordã 666 "Cheltuieli = 4518 "Dobânzi 1.000
întreprinderii Y care aparþine aceluiaºi grup, un împrumut privind dobânzile" aferente decontãrilor
în sumã de 5.000 lei, cu o dobândã pentru perioada între entitãþile afiliate"
stabilitã de 1.000 lei.

Înregistrãri la societatea X care acordã împrumutul - achitarea împrumutului ºi a dobânzii

- acordarea împrumutului % = 5121 "Conturi 6.000

la bãnci în lei"
4511 "Decontãri între = 5121 "Conturi la 5.000 4511 "Decontãri între 5.000
entitãþile afiliate" bãnci în lei" entitãþile afiliate"
- încasarea dobânzii cuvenite 4518 "Dobânzi aferente 1.000
decontãrilor între entitãþile
4518 "Dobânzi aferente = 766 "Venituri din 1.000
afiliate"
decontãrilor între dobânzi"
entitãþile afiliate"
Asociaþi - conturi curente
- încasarea împrumututlui ºi a dobânzii
Dacã între unitate si asociaþi intervin relaþii bãneºti, în
5121 "Conturi la = % 6.000
sensul cã asociaþii depun anumite sume de bani la unitate
bãnci în lei" 4511 "Decontãri între 5.000 pentru acoperirea unor nevoi temporare, aceºtia dreptul la
entitãþile afiliate" restituirea sumelor ºi la o dobândã corespunzãtoare, care
4518 "Dobânzi aferente 1.000 se înregistreazã prin intervenþia conturilor 4551 "Asociaþi
decontãrilor între entitãþile conturi curente" ºi 4558 "Dobânzi conturi asociaþi".
afiliate"

21
iulie, 2006, nr. 7 (11) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- transferul cheltuielilor cãtre societatea B

Decontãrile din operaþii în participaþii
458 "Decontãri din operaþii = Clasa 6 2.000
Între unitãþile coparticipante intervin operaþii de de participaþie"
înregistrare a cheltuielilor, a veniturilor, decontarea
cheltuielilor ºi veniturilor realizate din operaþi în Înregistrãri la societatãþile A ºi B
coparticipaþie, precum ºi sume între coparticipanþi.
- societatea A - virarea sumei
Considerãm trei unitãþi A, B ºi C care participã în baza
contractului de participaþie, la realizarea unei activitãþi de 458 "Decontãri din operaþii = 5121 "Conturi 4.000
prestare de servicii. Contribuþiile celor trei unitãþi de participaþie" la bãnci în lei"
corespunzãtor cheltuielilor necesare sunt urmãtoarele:

- societatea A - 4.000 lei - societatea B - virarea sumei

- societatea B - 2.000 lei
- societatea C - 6.000 lei 458 "Decontãri din operaþii = 5121 "Conturi 2.000
Total - 12.000 lei de participaþie" la bãnci în lei"
Lucrarea se factureazã la valoarea de 14.000 lei. Iar
înregistrãrile se fac centralizat la societatea C. - societatea A - primirea cheltuielilor

Înregistrãri la societatea C Clasa 6 = 458 "Decontãri din operaþii de 4.000

participaciþie"
- primirea sumelor de la societatea A

5121 "Conturi la = 458 "Decontãri din 4.000

bãnci în lei" operaþii de - societatea B - primirea cheltuielilor
participaciþie"
Clasa 6 = 458 "Decontãri din operaþii de 2.000
- primirea sumelor de la societatea B participaciþie"

5121 "Conturi la = 458 "Decontãri din 20.000

bãnci în lei" operaþii de
Calculul veniturilor corespunzãtoare celor trei societãþi
participaciþie"
ºi transferul cãtre societãþile coparticipante:
Total venituri
- înregistrarea cheltuielilor pentru lucrare k =
Total cheltuieli
Clasa 6 = % 12.000
14000 1,166 ~ 1,17
k = =
- înregistrarea veniturilor totale 12000

411 "Clienþi" = % 16.660 Unitatea A- 4.000 x 1,17= 4.680 lei

Unitatea B-2.000 x 1,17= 2.340 lei
704 "Venituri din lucrãri 14.000 Unitatea C - 6.000 x 1,17 = 6.980 lei
executate ºi servicii
Total - 14.000 lei
prestate"
4427 "TVA colectatã" 2.660 Înregistrãri la societatea C

- încasarea veniturilor - transferul veniturilor la societatea A

5121 "Conturi la bãnci în lei" = 411 "Clienþi" 16.660

% = 458 "Decontãri 5569,2
din operaþii de
704 "Venituri din lucrãri
participaciþie" 4.680
- transferul cheltuielilor cãtre societatea A executate ºi servicii
prestate"
458 "Decontãri din operaþii = Clasa 6 4.000 4427 "TVA colectatã" 889,2
de participaþie"

22
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
 Expert Contabil

- transferul veniturilor la societatea B - societatea B - primire venituri

% = 458 "Decontãri 2748,6

din operaþii de 458 "Decontãri din = % 2748,6
704 "Venituri din lucrãri operaþii de
participaciþie" 2.340 704 "Venituri din lucrãri 2340
executate ºi servicii participaþie"
prestate" executate ºi servicii
prestate"
4427 "TVA colectatã" 444,6
4427 "TVA colectatã" 444,6

- transferul sumelor la societatea A - societatea A - primire sume

458 "Decontãri din operaþii = 5121 "Conturi 5569,2 5121 "Conturi la = 458 "Decontãri din operaþii 5569,2
de participaþie" la bãnci în lei" bãnci în lei" de participaþie"

- transferul sumelor la societatea B - societatea B - primire sume

458 "Decontãri din operaþii = 5121 "Conturi 2748,2 5121 "Conturi la = 458 "Decontãri din operaþii 2748,6
de participaþie" la bãnci în lei" bãnci în lei" de participaþie"

Înregistrãri la societãþile A ºi B
ATENÞIE!
- societatea A - primire venituri
Conturile de cheltuieli ºi venituri se vor închide prin
458 "Decontãri din = % 5569,2 contul 121, stabilindu-se rezultatul exerciþiului pe fiecare
operaþii de coparticipant în parte conform contractului de participaþie.
704 "Venituri din lucrãri 4.680
participaþie"
executate ºi servicii Andrei Dragomir - expert contabil
prestate"
4427 "TVA colectatã" 889,2

SISTEMUL VAMAL
- regulamentul de aplicare -
Hotãrârea 707/2006 aprobã Regulamentul de aplicare
a Codului vamal - Legea 86/2006 - care a intrat in vigoare
la 18 iunie 2006.
Originea mãrfurilor
Originea nepreferenþialã
relucrarea sau transformarea în urma cãreia
P produsul obþinut se încadreazã la o poziþie tarifarã
din Nomenclatura Combinatã diferitã de cea a materialelor
utilizate în fabricare, se considerã prelucrare sau
transformare substanþialã.
Se considerã prelucrãri sau transformãri insuficiente
pentru a conferi produselor originea, indiferent dacã se
schimbã sau nu poziþia tarifarã, urmãtoarele operaþiuni:
a) operaþiuni destinate sã asigure pãstrarea produselor
în bunã stare pe durata transportului ºi depozitãrii, cum ar
fi ventilaþie, întindere, uscare, eliminare a pãrþilor
deteriorate, refrigerare, conservarea în apã sulfitatã sau în
saramurã ºi alte operaþiuni similare;
b) operaþiuni simple constând din înlãturarea prafului,
separarea, cernerea, sortarea, clasificarea, asortarea
inclusiv alcãtuirea de seturi, spãlarea, debitarea, vopsirea;
c) schimbãri de ambalaje ºi separãri sau unificãri de
loturi ori simpla ambalare în saci, lãzi, cutii, fixarea pe
planºete ºi alte operaþiuni simple de ambalare;
d) aplicarea de însemne, etichete, mãrci sau alte
semne distinctive pe produse sau pe ambalajele acestora;
e) simpla asamblare a pãrþilor în vederea constituirii
unui produs complet;
f) o combinaþie de douã sau mai multe operaþiuni
prevãzute la lit. a)-e).
Bunurile transportate în mai multe transporturi, în stare
neasamblatã, sunt considerate, în vederea stabilirii originii,
ca un singur bun.
Ambalajele sunt considerate ca având aceeaºi origine
cu bunurile pe care le conþin. În cazul în care ambalajele
sunt declarate separat de bunuri, originea acestora se
determinã pe baza regulilor stabilite în Codul vamal ºi în
prezentul regulament.
Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în
considerare originea produselor energetice, instalaþiilor,
maºinilor, uneltelor utilizate în fabricarea ºi prelucrarea
bunurilor.

23
iulie, 2006, nr. 7 (11) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Accesoriile, piesele de schimb sau uneltele livrate
împreunã cu echipamente, maºini, aparate sau vehicule,
care fac parte din dotarea standard a acestora, se
considerã ca având aceeaºi origine ca ºi echipamentele,
maºinile, aparatele sau vehiculele respective.
Piesele de schimb esenþiale ce se folosesc la
echipamente, maºini, aparate sau vehicule puse în liberã
circulaþie sau exportate anterior se considerã ca având
aceeaºi origine ca ºi echipamentele, maºinile, aparatele
sau vehiculele respective, cu condiþia respectãrii
prevederilor referitoare la piesele de schimb din prezentul
capitol.
Prezumþia de origine prevãzutã la art. 41 se acceptã
numai dacã:
a) aceasta este necesarã pentru importul în þara de
destinaþie;
b) încorporarea respectivelor piese de schimb
esenþiale în echipamente, maºini, aparate sau vehicule în
faza de producþie nu ar fi influenþat originea acestora.
În sensul aplicãrii art. 41 prin Echipament, maºinã,
aparat sau vehicul - se înþelege mãrfurile enumerate în
secþiunile XVI, XVII ºi XVIII ale Nomenclaturii Combinate,
denumitã în continuare N.C.
În sensul aplicãrii art. 41 prin Piese de schimb
esenþiale - se înþelege piesele care îndeplinesc cumulativ
urmãtoarele condiþii:
a) sã fie componente în absenþa cãrora nu se poate
asigura funcþionarea corectã a produselor prevãzute la
alin. (1) puse în liberã circulaþie sau exportate anterior;
b) sã fie caracteristice acelor mãrfuri;
c) sã fie prevãzute pentru întreþinerea curentã ºi
înlocuirea unor piese de acelaºi tip care s-au deteriorat
sau au devenit inutilizabile.
Cererea prezentatã autoritãþilor competente sau
instituþiilor abilitate în vederea obþinerii unui certificat de
origine pentru piese de schimb esenþiale, precum ºi
certificatul de origine trebuie sã conþinã o declaraþie a
persoanei interesate, din care sã rezulte cã respectivele
mãrfuri sunt destinate întreþinerii curente a unui
echipament, maºinã, aparat sau vehicul exportat anterior,
împreunã cu descrierea exactã a respectivului
echipament, maºinã, aparat sau vehicul.
În situaþia în care este posibil, persoana interesatã
precizeazã, de asemenea, datele înscrise în certificatul de
origine privind autoritatea emitentã, numãrul ºi data
eliberãrii certificatului, sub acoperirea cãruia s-a exportat
echipamentul, maºina, aparatul sau vehiculul pentru a
cãrui întreþinere sunt destinate piesele.
În situaþia în care originea pieselor de schimb esenþiale
în sensul art. 41 trebuie doveditã la punerea lor în liberã
circulaþie prin prezentarea unui certificat de origine,
certificatul trebuie sã conþinã datele prevãzute la art. 44.
Pentru a asigura aplicarea regulilor prevãzute în
prezentul capitol pentru piesele de schimb esenþiale,
autoritãþile competente pot solicita dovezi suplimentare,
cum ar fi:
a) prezentarea facturii sau a unei copii a facturii
aferente echipamentului, maºinii, aparatului sau
24
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
vehiculului pus în liberã circulaþie sau exportat anterior;
b) contractul sau o copie a contractului sau orice alt
document care sã dovedeascã faptul cã livrarea se face
ca parte a serviciului normal de întreþinere.
În situaþia în care originea unei mãrfi este sau trebuie
doveditã la import prin prezentarea unui certificat de
origine, acest certificat trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele condiþii:
a) sã fie întocmit de o autoritate sau organism abilitat
în acest scop de cãtre þara emitentã;
b) sã certifice fãrã nici un dubiu cã marfa respectivã îºi
are originea într-o anumitã þarã;
c) sã conþinã toate datele necesare pentru identificarea
produsului la care se referã, în mod deosebit la numele
expeditorului, numãrul de colete, natura lor, marcajele ºi
numerele coletelor, tipul de marfã, greutatea brutã ºi netã
a mãrfii; datele privind greutatea se pot înlocui cu alte
date, cum ar fi numãrul sau volumul, când marfa este
supusã unor modificãri considerabile de greutate pe
durata transportului sau când greutatea sa nu poate fi
apreciatã sau când identificarea se realizeazã în mod
normal prin alte caracteristici de acest fel.
Certificatul de origine eliberat de autoritãþile
competente sau organismele abilitate din România trebuie
sã respecte condiþiile stabilite la art. 47 lit. a) ºi c).
Cererea de eliberare a certificatului de origine ºi
certificatul de origine se întocmesc pe formularele
corespunzãtoare modelelor din anexa nr. 4.
Certificatul de origine atestã cã mãrfurile provin din
România.
Certificatele de origine se elibereazã pe baza cererii
scrise a persoanei interesate.
În situaþii justificate, în special în cazul în care
solicitantul desfãºoarã permanent operaþiuni de export,
autoritãþile competente pot renunþa sã solicite depunerea
unei cereri pentru fiecare operaþiune de export, cu condiþia
respectãrii dispoziþiilor referitoare la origine.
În situaþia în care cerinþele comerciale impun aceasta,
se pot elibera unul sau mai multe exemplare ale unui
certificat de origine.
Certificatul are dimensiunile de 210 x 297 mm. Se
acceptã o toleranþã în lungime de maximum 5 mm în
minus sau 8 mm în plus. Hârtia folositã este de culoare
albã fãrã pastã mecanicã, finisatã pentru scris ºi cântãrind
cel puþin 64 g/m2 sau între 25 ºi 30 g/m2 când se
foloseºte hârtie pentru poºtã aerianã. Imprimarea pe fond
a certificatului este ghioºatã, de culoare sepia, astfel încât
sã evidenþieze orice falsificare prin mijloace mecanice sau
chimice.
Autoritatea emitentã îºi poate rezerva dreptul de a
tipãri formularele certificatelor de origine sau poate
încredinþa tipãrirea lor unor tipografii autorizate. În acest
din urmã caz, fiecare certificat trebuie sã includã o referire
la aceastã autorizaþie. Pe fiecare certificat se menþioneazã
numele ºi adresa tipografiei sau un semn prin care
aceasta sã poatã fi identificatã. Certificatul trebuie sã
conþinã, de asemenea, un numãr de serie imprimat sau
ºtampilat, cu ajutorul cãruia sã poatã fi identificat.

Formularul de cerere ºi certificatul de origine se
completeazã prin procedee mecanografice sau de mânã
cu litere de tipar, în mod identic, în limba românã sau, în
funcþie de uzanþele ºi cerinþele comerciale, într-o limbã de
circulaþie internaþionalã.
Fiecare certificat de origine prevãzut la art. 48 are un
numãr de serie prin care sã poatã fi identificat. Cererea
pentru certificat ºi toate exemplarele certificatului trebuie
sã aibã acelaºi numãr.
În plus, autoritatea competentã sau organismul abilitat
din România numeroteazã aceste documente în ordinea
eliberãrii lor.
Autoritatea competentã decide ce date suplimentare
sã se înscrie, dacã este cazul, în cerere. Aceste date
suplimentare trebuie sã se limiteze la strictul necesar.
Autoritatea competentã sau organismul abilitat din
România care a eliberat certificate de origine trebuie sã
pãstreze cererile timp de minim doi ani.
Originea preferenþialã
Regimul tarifar preferenþial prevãzut de acordurile
internaþionale la care România este parte se acordã în
condiþiile stabilite de aceste acorduri. Dovada originii ºi
documentele probatorii, precum ºi metodele de cooperare
administrativã sunt cele prevãzute de fiecare acord în
parte.
Valoarea în vamã
Prevederi generale
Procedura de determinare a valorii în vamã este cea
prevãzutã în Acordul privind aplicarea articolului VII al
Acordului general pentru tarife vamale ºi comerþ 1994,
ratificat prin Legea nr. 133/1994, publicatã în Monitorul
Oficial al României Partea I, nr. 360 din 27 decembrie
1994, cu modificãrile ulterioare, denumit în continuare
Acord ºi în Codul vamal al României.
În scopul aplicãrii art. 1 din Acord, pentru mãrfurile al
cãror preþ nu a fost efectiv plãtit la momentul evaluãrii în
scop vamal, preþul de plãtit la data stabilitã potrivit
tranzacþiei se ia în considerare, ca regulã generalã, drept
bazã pentru determinarea valorii în vamã.
În scopul aplicãrii art. 1 paragraful 1 din Acord, în cazul
în care mãrfurile declarate pentru punerea în liberã
circulaþie constituie o parte dintr-o cantitate mai mare de
mãrfuri de acelaºi fel, cumpãrate în cadrul aceleiaºi
tranzacþii, preþul efectiv plãtit sau de plãtit este preþul
calculat proporþional în funcþie de cantitãþile declarate
raportate la cantitatea total cumpãratã.
Repartizarea proporþionalã a preþului efectiv plãtit sau
de plãtit se aplicã ºi în cazul pierderii parþiale sau în cazul
în care mãrfurile de evaluat au fost deteriorate înainte de
punerea în liberã circulaþie.
Dupã punerea în liberã circulaþie a mãrfurilor poate fi
luatã în considerare o modificare a preþului efectiv plãtit
sau de plãtit fãcutã de vânzãtor în beneficiul
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
cumpãrãtorului, în scopul determinãrii valorii în vamã în
concordanþã cu dispoziþiile art. 1 din Acord, dacã se
demonstreazã faþã de autoritatea vamalã cã:
a) mãrfurile prezentau defecte în momentul acceptãrii
declaraþiei vamale de cãtre autoritatea vamalã;
b) vânzãtorul a modificat preþul în executarea unei
obligaþii de garanþie prevãzutã în contractul de vânzare,
încheiat înainte de punerea în liberã circulaþie a mãrfurilor;
c) caracterul defectuos al mãrfurilor respective nu a
fost luat deja în considerare în contractul de vânzare al
mãrfurilor.
Preþul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfuri,
modificat conform prevederilor alin. (2), poate fi luat în
considerare numai dacã aceastã modificare a fost fãcutã
în cadrul unei perioade de 12 luni de la data acceptãrii
declaraþiei de punere în liberã circulaþie a mãrfurilor.
În sensul art. 1 din Acord, faptul cã mãrfurile care fac
obiectul unei vânzãri sunt declarate pentru punerea în
liberã circulaþie trebuie sã fie considerat drept o indicaþie
suficientã cã ele au fost vândute pentru export cu
destinaþia teritoriul vamal al României. În cazul vânzãrilor
succesive efectuate anterior evaluãrii, o asemenea
indicaþie o constituie numai ultima vânzare, cea care a
condus la introducerea mãrfurilor în teritoriul vamal al
României, sau o vânzare care are loc pe teritoriul vamal al
României înainte de punerea în liberã circulaþie a
mãrfurilor. Când preþul declarat se referã la o vânzare care
are loc anterior ultimei vânzãri în baza cãreia mãrfurile au
fost introduse în teritoriul vamal al României, trebuie sã se
demonstreze autoritãþii vamale cã aceastã vânzare a
mãrfurilor a avut loc în vederea exportului cu destinaþia
teritoriul vamal al României. Prevederile art. 74-78 se
aplicã în mod corespunzãtor.
În situaþia în care mãrfurile sunt utilizate într-o altã þarã
între momentul vânzãrii ºi momentul punerii în liberã
circulaþie, nu se impune ca valoarea în vamã sã fie
valoarea de tranzacþie. Singura condiþie pe care
cumpãrãtorul trebuie sã o îndeplineascã este aceea de a
fi parte la contractul de vânzare.
În situaþia în care, prin aplicarea art. 1 paragraful 1 lit.
b) din Acord, se constatã cã vânzarea sau preþul mãrfurilor
importate sunt subiectul unei condiþii sau al unei prestaþii
referitoare la aceste mãrfuri, a cãror valoare poate fi
determinatã, aceastã valoare este consideratã ca o platã
indirectã a unei pãrþi a preþului efectiv plãtit sau de plãtit
efectuatã de cumpãrãtor vânzãtorului, cu excepþia
urmãtoarelor cazuri:
a) condiþia sau prestaþia se referã la activitãþile, inclusiv
cele care se referã la comercializarea mãrfurilor de
evaluat, prevãzute la punctul 2 al notei relative la art. 1 din
Acord privind preþul efectiv plãtit sau de plãtit;
b) condiþia sau prestaþia se referã la unul din
elementele care trebuie adãugate preþului efectiv plãtit
sau de plãtit conform art. 8 din Acord ºi art. 57 alin. (2) din
Codul vamal.
În sensul alin. (1) lit. a), prin expresia activitãþi care se
referã la comercializare se înþeleg toate activitãþile privind
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
publicitatea ºi promovarea vânzãrii mãrfurilor respective,
precum ºi toate activitãþile referitoare la garanþiile aferente
acestor mãrfuri. Activitãþile de acest fel trebuie considerate
ca fiind întreprinse de cumpãrãtor în contul sãu chiar dacã
ele rezultã dintr-o obligaþie a cumpãrãtorului stabilitã în
baza unui contract încheiat cu vânzãtorul.
În cazul în care ambalajele la care se face referire la
art. 8 paragraful 1 lit. a)ii) din Acord fac obiectul unor
introduceri repetate în þarã, la solicitarea declarantului se
va repartiza costul acestora în mod corespunzãtor pentru
a fi inclus în valoarea în vamã a mãrfurilor importate,
conform principiilor de contabilitate general admise.
În aplicarea prevederilor art. 8 paragrafului 1 lit. b)iv)
din Acord, costurile cercetãrii ºi al planurilor preliminare de
design nu se includ în valoarea în vamã.
Prevederile art. 57 alin. (3) din Codul vamal se aplicã
în mod corespunzãtor când valoarea în vamã se
determinã prin aplicarea altei reguli de evaluare decât cea
a valorii de tranzacþie.
La cererea unei persoane interesate, Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor poate autoriza determinarea pe baza
unor criterii corespunzãtoare ºi specifice:
a) a unor elemente care trebuie adãugate la preþul
efectiv plãtit sau de plãtit conform art. 8 paragraful 1 din
Acord ºi a art. 57 alin. (2) din Codul vamal, dar care nu
sunt cuantificabile la momentul naºterii datoriei vamale;
b) a unor elemente care nu se includ în valoarea în
vamã conform prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul
vamal, cu punctului 3 al notei relative la art. 1 din Acord
privind preþul efectiv plãtit sau de plãtit, cu art. 8 paragraful
1 lit. a)i) din Acord ºi cu punctul 1 al notei relative la
paragraful 1c) de la art. 8 din Acord, dar care nu sunt
distincte de preþul efectiv plãtit sau de plãtit la momentul
naºterii datoriei vamale.
În aceste cazuri, valoarea în vamã declaratã nu este
consideratã provizorie în sensul prevederilor art. 199 alin.
(3).
Autorizaþia se acordã dacã sunt îndeplinite
urmãtoarele condiþii:
a) îndeplinirea procedurii prevãzute la art. 201 ar
reprezenta, în aceste circumstanþe, costuri administrative
disproporþionate;
b) aplicarea regulilor de evaluare prevãzute la art. 2-7
din Acord este inadecvatã în aceste circumstanþe
particulare;
c) existã motive temeinice pentru a considera cã suma
reprezentând cuantumul drepturilor de import care trebuie
încasatã în perioada de valabilitate a autorizaþiei nu va fi
mai micã decât cea care ar fi fost perceputã în absenþa
unei astfel de autorizaþii;
d) concurenþa între agenþii economici nu este
distorsionatã.
Redevenþe ºi drepturi de licenþã
În sensul art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord, prin
redevenþe ºi drepturi de licenþã se înþelege, în special,
plata pentru utilizarea drepturilor referitoare la:
26
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
a) producerea mãrfurilor importate, în special brevete,
lucrãri de design, modele ºi procese de fabricaþie;
b) vânzarea pentru export a mãrfurilor importate, în
special mãrci de fabricã sau de comerþ, lucrãri de design
înregistrate;
c) utilizarea sau revânzarea mãrfurilor importate, în
special drepturi de autor, procedee de fabricaþie
încorporate inseparabil în mãrfurile importate.
Fãrã a aduce atingere notei relative la paragraful 1c)
de la art. 8 din Acord, în cazul în care valoarea în vamã se
determinã pe baza art. 1 din Acord, redevenþa sau dreptul
de licenþã se adaugã preþului efectiv plãtit sau de plãtit
numai dacã aceastã platã se referã la mãrfurile de evaluat
ºi constituie o condiþie a vânzãrii acestor mãrfuri.
În situaþia în care marfa importatã reprezintã numai un
element sau o componentã a mãrfurilor produse în
România, se efectueazã o ajustare a preþului efectiv plãtit
sau de plãtit pentru marfa importatã numai dacã
redevenþa sau dreptul de licenþã se referã la aceastã
marfã.
Faptul cã mãrfurile se importã neasamblate sau
trebuie sã sufere prelucrãri minore înainte de revânzare,
precum diluarea sau ambalarea, nu reprezintã un temei
pentru a considera cã redevenþa sau dreptul de licenþã nu
se referã la mãrfurile importate.
În concordanþã cu nota relativã la paragraful 3 de la art.
8 din Acord, dacã redevenþa sau dreptul de licenþã se
referã în parte la mãrfurile importate ºi în parte la alte
elemente sau pãrþi componente adãugate mãrfurilor dupã
ce au fost importate sau se referã la activitãþi ºi servicii
care au loc dupã efectuarea importului, se va efectua o
repartizare proporþionalã a acestora numai pe baza unor
date obiective ºi cuantificabile.
O redevenþã sau un drept de licenþã referitoare la
dreptul de folosire a unei mãrci de fabricã sau de comerþ
se adaugã la preþul efectiv plãtit sau de plãtit pentru
mãrfurile importate numai dacã:
a) redevenþa sau dreptul de licenþã se referã la mãrfuri
care se revând în aceeaºi stare sau care sunt supuse
numai unor prelucrãri minore dupã import;
b) mãrfurile se comercializeazã sub o marcã
înregistratã, aplicatã înainte sau dupã import, pentru care
se plãteºte redevenþa sau dreptul de licenþã; ºi
c) cumpãrãtorul nu are libertatea de a obþine astfel de
mãrfuri de la alte persoane care nu sunt legate de
vânzãtor.
În situaþia în care cumpãrãtorul achitã o redevenþã sau
un drept de licenþã cãtre un terþ, condiþiile prevãzute la art.
62 alin. (2) sunt îndeplinite numai dacã vânzãtorul sau o
persoanã legatã de acesta cere cumpãrãtorului sã
efectueze acea platã.
În situaþia în care modalitatea de calcul a sumei
reprezentând o redevenþã sau un drept de licenþã face
referire la preþul mãrfurilor importate, se considerã cã
plata acestei redevenþe sau drept de licenþã se referã la
mãrfurile de evaluat, cu excepþia cazului în care se
probeazã altfel. Faptul cã suma se calculeazã fãrã a se

þine cont de preþul mãrfurilor importate, nu reprezintã un
temei pentru a considera cã plata acestei redevenþe sau a
dreptului de licenþã nu se referã la mãrfurile de evaluat.
În aplicarea prevederilor art. 8 paragraful 1 lit. c) din
Acord nu se ia în considerare þara de reºedinþã a
persoanei care beneficiazã de plata redevenþei sau a
dreptului de licenþã.
Cheltuielile de transport
În aplicarea prevederilor art. 57 alin. (2) lit. a) din Codul
vamal ºi a punctului 3 b) al notei relative la art. 1 din Acord
privind preþul efectiv plãtit sau de plãtit:
a) în situaþia în care mãrfurile sunt transportate cu
acelaºi mijloc de transport pânã la un punct situat dupã
locul de introducere în teritoriul vamal al României,
cheltuielile de transport sunt repartizate proporþional cu
distanþa parcursã în exteriorul ºi în interiorul teritoriului
vamal al României, numai dacã nu sunt prezentate
autoritãþii vamale justificãri care sã arate costurile care ar
fi fost suportate în conformitate cu un tarif obligatoriu ºi
general pentru transportul mãrfurilor pânã la locul de
introducere pe teritoriul vamal al României;
b) în situaþia în care mãrfurile sunt facturate la un preþ
unic franco destinaþie care corespunde preþului la locul de
introducere în teritoriul vamal al României, cheltuielile de
transport în interiorul României nu se deduc din acest
preþ. O astfel de deducere poate fi admisã dacã se
prezintã autoritãþii vamale justificãri din care sã rezulte cã
preþul franco frontierã este mai mic decât preþul franco
destinaþie. Prin preþ franco la destinaþie sau la frontierã se
înþelege preþul de la locul în care vânzãtorul îºi
îndeplineºte obligaþia de livrare a mãrfurilor;
c) în situaþia în care transportul se efectueazã cu titlu
gratuit sau este efectuat cu mijloace de transport
aparþinând cumpãrãtorului mãrfurilor, cheltuielile de
transport pânã la locul de introducere în teritoriul vamal al
României, calculate pe baza unui tarif aplicabil în mod
normal transporturilor de acelaºi tip, se includ în valoarea
în vamã a mãrfurilor importate.
Taxele poºtale referitoare la mãrfurile expediate prin
intermediul poºtei, suportate pânã la locul de destinaþie,
se includ în valoarea în vamã a mãrfurilor respective, cu
excepþia taxelor poºtale suplimentare suportate pe
teritoriul României.
În situaþia în care se determinã valoarea expediþiilor
fãrã caracter comercial, nu se efectueazã nici o ajustare a
valorii declarate în ceea ce priveºte astfel de taxe.
Cursul de schimb
Când elementele utilizate pentru determinarea valorii
în vamã sunt exprimate, la data stabilirii acesteia, în altã
monedã decât cea naþionalã, transformarea în lei a valorii
în vamã se face la cursul înregistrat în penultima zi de
miercuri a lunii ºi publicat în acea zi.
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
Cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii se
foloseºte pe durata lunii calendaristice urmãtoare dacã nu
este înlocuit de un curs stabilit conform prevederilor art.
72.
În cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat în
penultima zi de miercuri sau, în cazul în care fiind
înregistrat, nu a fost publicat în acea zi, ultimul curs
înregistrat ºi publicat în precedentele 14 zile se considerã
curs înregistrat pentru respectiva zi de miercuri.
În cazul în care cursul de schimb înregistrat în ultima zi
de miercuri a unei luni ºi publicat în acea zi diferã cu 5%
sau mai mult faþã de cursul stabilit conform prevederilor
art. 71 pentru a intra în vigoare în luna urmãtoare, cursul
îl înlocuieºte pe acesta din urmã începând din prima zi de
miercuri a lunii respective.
În cazul în care în cadrul unei perioade de aplicare,
conform dispoziþiilor alin. (1), cursul înregistrat într-o zi de
miercuri ºi publicat în acea zi diferã cu 5% sau mai mult
faþã de cursul folosit în conformitate cu prezentul capitol,
cursul îl înlocuieºte pe acesta din urmã ºi intrã în vigoare
în urmãtoarea zi de miercuri.
Cursul înlocuitor rãmâne în vigoare în perioada
rãmasã din luna curentã, dacã acest curs nu se
înlocuieºte ca urmare a aplicãrii dispoziþiilor din prezentul
alineat.
În cazul în care cursul de schimb nu este înregistrat
într-o zi de miercuri sau, dacã a fost înregistrat, nu a fost
publicat în acea zi, pentru aplicarea alin. (1) ºi (2), cursul
înregistrat este cursul cel mai recent publicat anterior
acelei zile de miercuri.
În cazul în care autoritatea vamalã, la cererea
declarantului, acceptã ca acesta sã furnizeze sau sã
prezinte ulterior unele detalii cu privire la declaraþia pentru
punere în liberã circulaþie, sub forma unei declaraþii
globale, periodice sau recapitulative, se poate stabili
folosirea unui singur curs la transformarea în lei a
elementelor utilizate pentru determinarea valorii în vamã,
când acestea sunt exprimate în altã monedã decât cea
naþionalã. În acest caz, cursul utilizat este cel valabil în
prima zi a perioadei acoperite de declaraþia vamalã
respectivã.
Valoarea în vamã a mãrfurilor de export, înscrisã în
declaraþia vamalã, se exprimã în valutã agreatã de Banca
Naþionalã a României ºi se considerã franco frontiera
românã.
Declararea elementelor ºi documentelor care trebuie
prezentate
În situaþia în care este necesar sã se determine
valoarea în vamã a mãrfurilor în conformitate cu
prevederile Acordului ºi Codului vamal, o declaraþie cu
elementele referitoare la valoarea în vamã, denumitã
declaraþie pentru valoarea în vamã, se anexeazã la
declaraþia vamalã întocmitã pentru mãrfurile importate.
Declaraþia pentru valoarea în vamã se întocmeºte pe un
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
formular D.V.1 corespunzãtor modelului din anexa nr. 5a),
la care se adaugã, dupã caz, unul sau mai multe
formulare D.V.1 bis potrivit modelului din anexa nr. 5b).
Declaraþia pentru valoarea în vamã prevãzutã la alin.
(1) se întocmeºte numai de o persoanã care este stabilitã
în România ºi deþine toate elementele relevante privind
mãrfurile în cauzã.
Declaraþia pentru valoarea în vamã nu se depune în
cazurile în care valoarea în vamã a mãrfurilor respective
nu se poate determina prin aplicarea art. 1 din Acord. În
astfel de cazuri, persoana prevãzutã la alin. (2) prezintã
autoritãþii vamale sau face demersuri pentru ca autoritãþii
vamale sã i se prezinte orice alte informaþii care pot fi
cerute în scopul determinãrii valorii în vamã; aceste
informaþii se furnizeazã sub forma ºi în modul prevãzut de
autoritatea vamalã.
Depunerea la biroul vamal a unei declaraþii conform
alin. (1), angajeazã responsabilitatea persoanei prevãzute
la alin. (2) în ceea ce priveºte:
a) exactitatea ºi integralitatea elementelor înscrise în
declaraþie;
b) autenticitatea documentelor prezentate în
susþinerea acestor elemente; ºi
c) prezentarea oricãror informaþii sau documente
suplimentare necesare pentru determinarea valorii în
vamã a mãrfurilor.
Autoritatea vamalã nu va solicita prezentarea
declaraþiei pentru valoarea în vamã în una din
urmãtoarele situaþii:
a) valoarea în vamã a mãrfurilor importate în cadrul
unei livrãri nu depãºeºte echivalentul sumei de 1000 euro,
cu condiþia ca acestea sã nu reprezinte livrãri eºalonate
sau multiple de la acelaºi expeditor pentru acelaºi
destinatar;
b) importurile respective nu au caracter comercial;
c) pentru mãrfurile importate nu se datoreazã drepturi
de import, potrivit reglementãrilor legale;
d) valoarea mãrfurilor importate este stabilitã, prin
reglementãri legale, în sumã fixã.
Pentru mãrfurile care fac obiectul unor trimiteri
continue de la acelaºi vânzãtor cãtre acelaºi cumpãrãtor,
în aceleaºi condiþii comerciale, autoritatea vamalã poate
renunþa la solicitarea prezentãrii, împreunã cu fiecare
declaraþie vamalã, a tuturor elementelor prevãzute în
declaraþia pentru valoarea în vamã, dar trebuie sã solicite
prezentarea acestor elemente de fiecare datã când
intervin modificãri ºi, cel puþin, o datã la trei ani.
O dispensã acordatã în conformitate cu prevederile
acestui articol poate fi retrasã ºi se poate solicita
depunerea unui formular D.V.1 în cazul în care se
constatã cã nu a fost sau nu mai este respectatã una din
condiþiile necesare pentru acordarea acesteia.
În situaþia în care se utilizeazã sistemul informatic sau
în cazul în care mãrfurile respective fac obiectul unei
declaraþii globale, periodice sau recapitulative, autoritatea
vamalã poate aproba ca prezentarea elementelor
28
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
solicitate pentru determinarea valorii în vamã sã se facã în
forme variate.
Persoana prevãzutã la art. 74 alin. (2) trebuie sã
prezinte autoritãþii vamale factura pe baza cãreia se
declarã valoarea mãrfurilor importate. În cazul în care
valoarea în vamã se declarã în scris, o copie se reþine de
autoritatea vamalã.
Dacã autoritatea vamalã are motive justificate sã se
îndoiascã de faptul cã, conform prevederilor art. 1 din
Acord, valoarea în vamã declaratã este preþul efectiv plãtit
sau de plãtit, atunci aceasta nu trebuie în mod obligatoriu
sã determine valoarea în vamã a mãrfurilor importate pe
baza regulii valorii de tranzacþie.
În situaþia în care autoritatea vamalã are motive cum ar
fi cele prevãzute la alin. (1) poate solicita informaþii
suplimentare conform prevederilor art. 74 alin. (4). Dacã
autoritatea vamalã are în continuare dubii, înainte de a lua
o decizie finalã trebuie sã comunice persoanei interesate,
în scris dacã este cerut astfel, motivele de îndoialã ºi
acordã acestei persoane un termen de rãspuns. Când
este luatã o decizie finalã, autoritatea vamalã va
comunica persoanei interesate, în scris, aceastã decizie ºi
raþiunile care au stat la baza acesteia.
Alte dispoziþii
Pentru mãrfurile care nu fac obiectul unor tranzacþii
comerciale, primite de persoanele juridice, valoarea în
vamã este valoarea înscrisã în documentele primite de la
expeditorul extern.
Pentru mãrfurile ale cãror preþuri definitive se stabilesc
pe bazã de cotaþii bursiere ºi pentru mãrfurile a cãror
valoare definitivã se determinã pe baza rezultatelor
determinãrilor cantitative ºi calitative efectuate potrivit
condiþiilor menþionate în contractele comerciale, valoarea
în vamã se determinã pe baza facturii pro forma emise de
furnizor, cu preþurile cunoscute la data întocmirii acesteia.
În termen de 150 de zile de la data declaraþiei vamale se
depune factura definitivã pe baza cãreia se fac
regularizãrile privind obligaþiile de platã în vamã.
În cazul bunurilor introduse în þarã de persoane fizice
valoarea în vamã se stabileºte de ministrul finanþelor
publice.
Valoarea în vamã a mãrfurilor de export ale cãror
preþuri definitive se stabilesc pe bazã de cotaþii bursiere
sau pe baza rezultatelor determinãrilor cantitative ºi
calitative, efectuate potrivit condiþiilor menþionate în
contractele comerciale, se determinã conform
prevederilor art. 79 alin. (2).
Avizele de evaluare în vamã, comentariile ºi notele
explicative emise de Comitetului tehnic de evaluare în
vamã, constituit pe baza Acordului de la Marrakech privind
constituirea Organizaþiei Mondiale de Comerþ, ratificat de
România prin Legea nr. 133/1994, cu modificãrile
ulterioare, se adoptã de Autoritatea Naþionalã a Vãmilor ºi
se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Introducerea mãrfurilor pe teritoriul
vamal al României
Prezentarea mijloacelor de transport, a documentelor
însoþitoare ºi a documentelor privind mãrfurile
transportate
Transportatorii mãrfurilor introduse sau scoase de pe
teritoriul vamal al României ori reprezentanþii acestora
sunt obligaþi sã prezinte birourilor vamale de la frontierã
mijloacele de transport împreunã cu documentele de
însoþire ale acestora.
La transportul mãrfurilor pe calea feratã organele cãilor
ferate sunt obligate sã depunã la biroul vamal din staþia de
frontierã actul de transmitere a garniturii de tren, dupã
intrarea acesteia în þarã. Actul de transmitere a garniturii
de tren se depune în termenul prevãzut în procesul
tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strãinãtate.
Actul de transmitere a garniturii de tren, la ieºirea din
þarã, se depune la biroul vamal înainte de plecarea
acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de
prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat,
care va fi de cel puþin o orã.
Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde
numãrul fiecãrui vagon ºi al scrisorilor de trãsurã,
cantitatea mãrfurilor ºi denumirea acestora în limba
românã. La ieºirea din þarã în acest act se vor menþiona,
de asemenea, numãrul documentului vamal ºi biroul
vamal care l-a emis.
La transportul mãrfurilor pe cale rutierã transportatorul
este obligat sã prezinte biroului vamal, la intrarea sau la
ieºirea din þarã a autovehiculului, certificatul de
înmatriculare al acestuia ºi documentele însoþitoare ale
mãrfurilor.
La transportul mãrfurilor pe cale maritimã sau fluvialã
comandantul, armatorul ori agentul navei care transportã
mãrfuri ce urmeazã sã fie descãrcate sau transbordate
este obligat sã prezinte biroului vamal, în termen de 24 de
ore de la acostare, exemplarul original al manifestului
încãrcãturii ºi sã depunã o copie de pe acesta. Manifestul
încãrcãturii poate fi depus ºi prin procedee informatice, în
cazurile ºi în condiþiile stabilite de Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor.
În cazul în care nu se efectueazã operaþiuni de
descãrcare sau de transbordare a mãrfurilor nu este
necesarã depunerea copiei de pe manifestul încãrcãturii.
Pentru navele care transportã mãrfuri în vrac, în lipsa
manifestului încãrcãturii, comandantul, armatorul sau
agentul navei poate prezenta o notificare din care sã
rezulte datele de identificare a mãrfurilor.
Dupã încãrcarea navelor cu mãrfuri destinate
exportului comandantul, armatorul sau agentul navei este
obligat sã prezinte biroului vamal originalul manifestului
încãrcãturii ºi sã depunã o copie de pe acesta cu cel puþin
6 ore înainte de plecarea navei.
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
La sosirea unei nave, indiferent de pavilionul pe care îl
arboreazã, cãreia i se aplicã prevederile Convenþiei
privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL)
adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965, de Conferinþa
internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului
maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din
1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi 1994, la care România a
aderat prin Ordonanþa Guvernului nr. 58/1999, aprobatã
prin Legea nr. 80/2000, comandantul acesteia, prin
agentul sãu, prezintã autoritãþii vamale, în termen de 12
ore de la acostare, originalele ºi depune copiile
urmãtoarelor documente:
a) declaraþia generalã;
b) declaraþia de marfã;
c) declaraþia privind proviziile navei;
d) declaraþia privind efectele echipajului;
e) lista cuprinzând echipajul;
f) lista cuprinzând pasagerii;
g) manifestul privind mãrfurile periculoase;
h) declaraþia scrisã pentru poºtã.
La plecarea unei nave, indiferent de pavilionul pe care
îl arboreazã, cãreia i se aplicã prevederile Convenþiei FAL,
comandantul acesteia, prin agentul sãu, prezintã
autoritãþii vamale, cu cel puþin 6 ore înainte de plecare,
originalele ºi depune copiile urmãtoarelor documente:
a) declaraþia generalã;
b) declaraþia de marfã;
c) declaraþia privind proviziile navei;
d) manifestul privind mãrfurile periculoase;
e) declaraþia scrisã pentru poºtã.
La sosirea sau plecarea unei nave, indiferent de
pavilionul pe care îl arboreazã, cãreia nu i se aplicã
prevederile Convenþiei FAL, comandantul sau agentul
navei, prezintã autoritãþii vamale, în termen de 12 ore de
la acostare, respectiv cu cel puþin 6 ore înainte de plecare,
originalele ºi depune copiile urmãtoarelor documente:
a) manifestul încãrcãturii;
b) manifestul privind mãrfurile periculoase;
c) declaraþia privind proviziile navei;
d) declaraþia scrisã pentru poºtã.
Documentele prevãzute la alin. (1)-(3) se dateazã ºi
semneazã de comandant, agentul navei sau de orice altã
persoanã autorizatã corespunzãtor de cãtre comandant
sau se certificã într-un mod considerat acceptabil de cãtre
autoritatea vamalã.
În manifestul încãrcãturii se menþioneazã numãrul
fiecãrui conosament sau al scrisorii de trãsurã fluviale ori
al recipisei de bagaje, mãrcile ºi numerele de identificare
a coletelor, denumirea, cantitatea ºi, dupã caz, greutatea
brutã sau netã a mãrfurilor, precum ºi numele/denumirea
furnizorului ºi beneficiarului. Comandanþii, armatorii sau
agenþii navelor sunt obligaþi sã înscrie pe copia de pe
manifestul încãrcãturii denumirea mãrfurilor în limba
românã.
Dinu Lilicã - director economic
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã
ÎNTREBARE - Ionescu Ana-Maria
"Care este reglementarea legislativã a plafonului de
casã?"
n primul rând trebuie sã facem o distincþie clarã
Î între plafonul de casã ºi soldul de casã. Legislativ
plafonul de casã este reglementat prin OG 15/1996 ºi
HG 2185/2004.
Ordonanþã nr. 15/1996 din 23/01/1996 privind
întãrirea disciplinei financiar-valutare
"[…]Art. 5. - (1) Pentru întãrirea disciplinei financiare
ºi evitarea evaziunii fiscale, operaþiunile de încasãri ºi
plãþi între persoanele juridice se vor efectua numai prin
instrumente de platã fãrã numerar.
(2) Prin excepþie de la prevederile alineatului
precedent persoanele juridice pot efectua plãþi în
numerar în urmãtoarele cazuri:
a) plata salariilor ºi a altor drepturi de personal;
b) alte operaþiuni de plãþi ale persoanelor juridice cu
persoane fizice;
c) plãþi cãtre persoane juridice în limita unui plafon
zilnic maxim de 100.000.000 lei, plãþile cãtre o singurã
persoanã juridicã fiind admise în limita unui plafon zilnic
în sumã de 50.000.000 lei. Sunt interzise plãþile
fragmentate în numerar cãtre furnizorii de bunuri ºi
servicii, pentru facturile a cãror valoare este mai mare de
50.000.000 lei. Se admit plãþi cãtre o singurã persoanã
juridicã în limita unui plafon zilnic în numerar în sumã de
100.000.000 lei, în cazul plãþilor cãtre reþelele de
magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate ºi
funcþioneazã în baza legislaþiei în vigoare. Sunt interzise
plãþile fragmentate în numerar cãtre astfel de magazine,
pentru facturile a cãror valoare este mai mare de
100.000.000 lei.
(3) De la prevederile alin. 2 lit. c) sunt exceptate
urmãtoarele operaþiuni:
- depunerile în conturile persoanelor juridice,
deschise la societãþile comerciale bancare, care pot fi
fãcute ºi de alte persoane juridice, neplafonat;
- cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, în
limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a
diurnei, a indemnizaþiei ºi a cazãrii pe timpul deplasãrii,
precum ºi a cheltuielilor neprevãzute, efectuate în acest
sens;
- cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea
30
www.RezonRomania.net iulie, 2006, nr. 7 (11)
de conferinþe, de simpozioane ºi de alte asemenea
acþiuni, în condiþiile baremurilor stabilite de normele
legale în vigoare.
(4) La acordarea avansurilor spre decontare, în
scopul efectuãrii de plãþi cãtre persoane juridice, se vor
respecta cerinþele prevãzute la alin. 2 lit. c).
(5) Este interzisã acordarea unor facilitãþi de preþ
clienþilor, persoane juridice, care efectueazã plata în
numerar.
(6) - (7) Abrogat.
(8) Subunitãþile economice ale persoanelor juridice
care au cont într-o societate comercialã bancarã ºi
casierie pot aplica în mod corespunzãtor prevederile
acestui articol.
*)Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 1 din O.G.
nr. 26/1997 astfel cum a fost modificat prin Legea de
aprobare nr. 88/1998.
- Litera c) de la alin. (2) a fost modificatã prin art. II
pct. 1 din O.G. nr. 94/2004, astfel cum a fost modificat
prin Legea de aprobare nr. 507/2004.
Art. 6. - Încasãrile zilnice în numerar pentru fiecare
casierie de la o persoanã juridicã nu pot depãºi plafonul
stabilit la art. 5 alin. 2 lit. c).
Nerespectarea prevederilor art. 5 alin. 2 lit. c), alin. 4
ºi ale art. 6 alin. 1, dupã caz, constituie contravenþie ºi
se sancþioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la
100.000.000 lei.
Nerespectarea prevederilor art. 5 alin. 5 constituie
contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã de la
25.000.000 lei la 50.000.000 lei.
*)Articolul a fost modificat prin art. I, pct. 2 din O.G.
nr. 26/1997.
- Alineatul (2) a fost modificat prin art. II pct. 3 din
O.G. nr. 94/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea
de aprobare nr. 507/2004.
- Alineatul (3) a fost modificat prin art. II pct. 4 din
O.G. nr. 94/2004.[…]"
Hotãrâre nr. 2185/2004 din 30/11/2004 privind
aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor art. 5 ºi 6 din Ordonanþa Guvernului nr.
15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-
valutare
" […]2. Prin plafon zilnic maxim de plãþi, prevãzut la
art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanþã, se înþelege totalitatea
plãþilor efectuate în numerar de o persoanã juridicã într-
o singurã zi, respectiv 100.000.000 lei. ®®

Rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã
®® 3. De la prevederile art. 5 alin. 2 lit. c) din
ordonanþã sunt exceptate urmãtoarele operaþiuni:
a) depunerile de numerar fãcute de persoane juridice
în conturile furnizorilor de bunuri ºi servicii, în baza
documentelor justificative legal întocmite;
b) cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, în
limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a
diurnei, a indemnizaþiei ºi a cazãrii pe timpul deplasãrii,
precum ºi a cheltuielilor neprevãzute efectuate în acest
sens de cãtre salariaþii aflaþi în deplasare;
c) cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea
de conferinþe, simpozioane ºi de alte asemenea acþiuni,
în condiþiile baremurilor stabilite de normele legale în
vigoare.
Plãþile enumerate la lit. a)-c) nu intrã în plafonul zilnic
maxim de plãþi.
4. Plãþile în numerar cãtre persoane juridice sunt
acceptate în limita unui plafon zilnic maxim de
100.000.000 lei, plãþile cãtre o singurã persoanã juridicã
fiind admise în limita unui plafon de 50.000.000 lei.
Sunt interzise plãþile fragmentate în numerar cãtre
furnizorii de bunuri ºi servicii, pentru facturile a cãror
valoare este mai mare de 50.000.000 lei.
Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care
depãºesc plafonul de 50.000.000 lei cãtre furnizorii de
bunuri ºi servicii astfel: 50.000.000 lei în numerar, suma
care depãºeºte acest plafon putând fi achitatã numai
prin instrumente de platã fãrã numerar.
Facturile cu valori sub 50.000.000 lei nu intrã sub
incidenþa acestor prevederi.
Sunt interzise plãþile fragmentate în numerar cãtre
reþelele de magazine de tipul Cash&Carry, care
funcþioneazã pe baza legislaþiei în vigoare, pentru
facturile a cãror valoare este mai mare de 100.000.000
lei.
Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care
depãºesc plafonul de 100.000.000 lei cãtre acest tip de
magazine astfel: 100.000.000 lei în numerar, suma care
depãºeºte acest plafon putând fi achitatã numai prin
instrumente de platã fãrã numerar.
Facturile cu valori sub 100.000.000 lei nu intrã sub
incidenþa acestor prevederi.
Facturile cu valori mai mari de 50.000.000 lei,
respectiv 100.000.000 lei în cazul magazinelor de tipul
Cash&Carry, care nu au fost achitate integral pânã la
data intrãrii în vigoare a Ordonanþei Guvernului nr.
94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare,
se achitã numai prin instrumente de platã fãrã numerar.
iulie, 2006, nr. 7 (11)
Expert Contabil
5. Pentru facturile stornate, aferente produselor
returnate, cu valori mai mari de 50.000.000 lei, respectiv
100.000.000 lei în cazul reþelelor de magazine de tipul
Cash&Carry, restituirea sumelor aferente poate fi
efectuatã astfel: 50.000.000/100.000.000 lei în numerar,
sumele care depãºesc aceste plafoane putând fi
restituite numai prin instrumente de platã fãrã numerar.
6. Încasãrile zilnice în numerar ale unui agent
economic sunt neplafonate.
Încasãrile zilnice în numerar nu pot depãºi plafonul
de 50.000.000 lei de la o singurã persoanã juridicã.
7. Sumele acordate de persoanele juridice angajaþilor
proprii cu titlu de avansuri pentru aprovizionãri diverse
vor avea regimul plãþilor cãtre persoane juridice ºi se vor
încadra în limita plafonului de 100.000.000 lei, prevãzut
la art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanþã.
La data plãþii avansurilor spre decontare, sumele
aferente intrã în calculul plafonului zilnic maxim.
8. Este interzisã acordarea unor facilitãþi de preþ
clienþilor, persoane juridice, care efectueazã plata în
numerar.
Este permisã acordarea unor disconturi ºi/sau
reduceri de preþ în diverse perioade ale anului sau cu
ocazia lansãrii unor promoþii de produse, dacã aceste
facilitãþi vizeazã toþi agenþii economici, în calitate de
clienþi, ºi se acordã fãrã discriminare în ceea ce priveºte
modalitatea de platã.
9. Subunitãþile economice ale persoanelor juridice,
respectiv sucursale, filiale, agenþii, puncte de lucru,
prevãzute în actul constitutiv al persoanelor juridice,
care au deschis cont într-o societate comercialã bancarã
ºi casierie proprie, aplicã individual prevederile art. 5 din
ordonanþã.
10. Asociaþiile de proprietari constituite ca entitãþi cu
personalitate juridicã, în relaþiile cu alte persoane
juridice, vor aplica prevederile ordonanþei.
11. Persoanele fizice, persoanele fizice autorizate
sau persoanele care exercitã profesii libere, producãtorii
agricoli, persoane fizice, nu intrã sub incidenþa
prevederilor ordonanþei.
12. Plãþile efectuate cu card nu sunt considerate plãþi
în numerar ºi nu sunt luate în calculul plafonului zilnic
maxim de plãþi.
13. Operaþiunile de încasãri ºi plãþi în valutã nu intrã
sub incidenþa prevederilor ordonanþei."
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
www.contabconsultver.ro
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil - iulie
2006 trateazã
problematica
facilitãþilor
fiscale obþinute
de agenþii economici prin
încadrarea în muncã a
ºomerilor. Acordarea burselor
private se situeazã, de
asemenea, în sfera scutirilor
fiscale.
Continuãm discuþia privind
permisul de muncã, detaliind
etapele de obþinere ºi de
prelungire a acestuia.
Vom prezenta sistemul
asigurãrilor sociale în
avocaturã, a societãþilor
comerciale care angajeazã
personal în condiþii de lucru
deosebite ºi acordarea
ajutorului de deces.
Vom trata aspectele privind
situaþia de concediere pentru
inaptitudine. În aceeaºi
categorie a relaþiilor cu
angajaþii, vom trece în revistã
exemenul medical la angajare
ºi cel periodic, precum ºi
obligaþiile ce revin pãrþilor
implicate.
Diana Moraru
AJUTORUL DE
DECES
pag. 14
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
CONCEDIEREA OBLIGATORIE
- inaptitudine -
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
odul muncii prevede la art. 61 În prezent, inaptitudinea este un
C lit. c) faptul cã angajatorul poate
dispune concedierea unui salariat în
motiv de concediere prin excelenþã
neimputabil: - salariatul nu reuºeºte sã-
cazul în care prin decizie a organelor ºi îndeplineascã obligaþiile de serviciu
competente de expertizã medicalã, se
din cauza reducerii, în timp, a unora
constatã inaptitudinea fizicã ºi/sau
dintre capacitãþile sale biologice.
psihicã a salariatului, fapt ce nu permite
acestuia sã îºi îndeplineascã atribuþiile Acest motiv de concediere intervine
în situaþia salariatului cãruia i s-a redus
corespunzãtoare locului de muncã
capacitatea biologicã, ºi ale cãrui
ocupat.
Anterior Codul muncii includea performanþe profesionale, în postul
acest motiv de concediere în categoria ocupat, sunt afectate.
"necorespunderii profesionale". (continuare în pagina 4)
EXAMENUL MEDICAL
Buga Anca - director economic
xamenul medical constituie una Caracterul juridic al
E dintre condiþiile esenþiale care
trebuie îndeplinitã prealabil încheirii examenului medical
contractului de muncã, dar ºi pe
parcursul executãrii acestuia, precum ºi Din materia reglementãrilor legale
la modificarea lui. Astfel, potrivit art. 27 privind examinarea medicalã a
alin. (1) din Codul muncii, o persoanã salariaþilor caracterul juridic al acesteia.
poate fi angajatã în muncã numai în
baza unui certificat medical, care Obligativitatea
constatã faptul cã cel în cauzã este apt
pentru prestarea acelei munci. Alãturi Neîndeplinirea obligaþiei examenului
de aceastã prevedere fundamentalã, medical atrage ca anumite sancþiuni.
vom întâlni numeroase alte
reglementãri ale examenului medical, Nulitatea absolutã a contractului
care trebuie avute în vedere de cãtre individual de muncã
angajator, cu toatã atenþia. (continuare în pagina 6)
ASIGURÃRILE FACILITÃÞI FISCALE ASIGURÃRI
SOCIALE PENTRU - ÎNCADRAREA ÎN SOCIALE ÎN
CONDIÞII MUNCÃ A AVOCATURÃ
DEOSEBITE ªOMERILOR
pag. 20 pag. 24 pag. 28
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
CONCEDIEREA OBLIGATORIE - INAPTITUDINE
Dragoº Stoica Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 1

COORDONATOR

Mirona Serac
EXAMENUL MEDICAL
COLECTIV DE AUTORI Buga Anca - director economic pag. 1

Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir PERMISUL DE MUNCÃ (II)
Diana Moraru Diana Moraru - economist pag. 10

TEHNOREDACTARE

Cristian Videanu BURSELE PRIVATE

Mihai Gheþu Andrei Dragomir - expert contabil pag. 13
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI
CORECTURÃ
AJUTORUL DE DECES
Diana Moraru Dinu Lilicã - director economic pag. 14

ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon
ASIGURÃRILE SOCIALE PENTRU CONDIÞII
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8, DEOSEBITE
Sector 1, Bucureºti Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 20

E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro
FACILITÃÞI FISCALE - ÎNCADRAREA ÎN MUNCÃ A
TELEFOANE ªOMERILOR
021/222.70.75 Anca Buga - director economic pag. 24
021/222.70.76

VÂNZÃRI
ASIGURÃRI SOCIALE ÎN AVOCATURÃ
office@rezon.ro
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 28
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
CONCEDIEREA OBLIGATORIE
- inaptitudine -
Astfel în aceastã categorie nu se va încadra:
- incapacitatea temporarã de muncã, pentru cã atunci
salariatul ar intra în concediu medical;
- invaliditatea de gradul I sau II a salariatului, caz în
care raportul juridic de muncã ar înceta prin pensionarea
acestuia;
- inaptitudinea parþialã, pentru cã atunci ar putea
interveni pensionarea pentru invaliditate de gradul III.
Aspecte generale
Angajatorul trebuie sã aibã în vedere, în luarea deciziei
de desfacere a contractului individual de muncã pentru
inaptitudine fizicã ºi/sau psihicã, din cauza reducerii
capacitãþii biologice a salariatului, urmãtoarele:
- natura postului ocupat de salariat - în ce mãsurã
salariatul utiliza în executarea muncii calitatea fizicã sau
intelectualã pierdutã sau diminuatã. Astfel, pierderea
dexteritãþii manuale a unei persoane care ocupã un post
ce presupune abilitãþi de comunicare, cunoaºterea unei
limbi strãine, nu calificã persoana ca inaptã pentru funcþia
respectivã. Dacã activitatea constã în gesturi repetative
care nu necesitã o participare intelectualã la desfãºurarea
procesului muncii, starea depresivã, pierderea memoriei
nu afecteazã automat eficienþa muncii.
- caracterul afecþiunii care a condus la reducerea
capacitãþii biologice dacã este o afecþiune trecãtoare, ce
poate fi tratatã medical, sau are caracter permanent.
În timpul afecþiunilor trecãtoare, pentru care salariatul
prezintã certificat medical este interzisã dispunerea
concedierii.
- cauza afecþiunii care a condus la diminuarea
capacitãþii biologice a salariatului. Pot fi cauze exterioare
procesului de muncã (de exemplu, vârsta înaintatã). În
cazul unei persoane care lucreazã în mediul toxic
dezvoltã deficienþe de funcþionare a aparatului respirator
ºi, potrivit recomandãrilor medicale, nu poate desfãºura
activitate în acest mediu, trebuie sã beneficieze de un loc
de muncã vacant corespunzãtor stãrii sale de sãnãtate ºi
pregãtirii profesionale. Angajatorul va cãuta în acest caz
sã ofere un loc de muncã sãnãtos salariatului care ºi-a
degradat starea de sãnãtate în procesul de muncã. De
asemenea este cunoscut cã procesul de îmbãtrânire
diminueazã rapiditatea miºcãrilor fizice, forþa ºi câteodatã
agerimea raþionamentului. În mãsura în care procesul de
îmbãtrânire nu afecteazã sensibil calitatea muncii, o
concediere pentru inaptitudine fizicã ar putea fi
consideratã discriminatorie. În acelaºi timp, experienþa
reprezintã un atu în activitatea de coordonare a
colectivelor.
4
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
- nivelul performanþelor obþinute în noile condiþii -
dacã diminuarea abilitãþilor fizice ºi intelectuale sunt
compensate cu un efort sporit al persoanei ºi nu produce
ºi o scãdere sensibilã a rezultatelor muncii sale, acesta nu
poate fi considerat inapt pentru munca pe care o
presteazã.
Se va oferi persoanelor în cauzã o perioadã de
acomodare cu noua situaþie, inclusiv prin asigurarea unor
amenajãri sau crearea unui mediu propice desfãºurãrii
muncii.
- legãtura de cauzalitate între performanþele slabe ºi
reducerea capacitãþii biologice.
- eventualele riscuri pe care le-ar atrage continuarea
lucrului de cãtre salariat.
Etapele concedierii
Efectuarea concedierii pentru inaptitudine profesionalã
de cãtre angajator trebuie sã parcurgã mai multe etape.
Consultarea medicului de medicinã a muncii
Medicul va efectua o expertizã medicalã pe care se va
întemeia desfacerea contractului de muncã.
Conform prevederilor art. 184 din Codul muncii
medicul de medicina muncii este un salariat, atestat în
profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de muncã
încheiat cu un angajator sau cu o asociaþie patronalã. El
este independent în exercitarea profesiei sale ºi membru
de drept în comitetul de securitate ºi sãnãtate în muncã.
Conform prevederilor art. 185, alin. (2) din Codul
muncii sarcinile principale ale medicului de medicina
muncii sunt prevenirea accidentelor de muncã ºi a bolilor
profesionale, supravegherea efectivã a condiþiilor de
igienã ºi sãnãtate în muncã, asigurarea controlului
medical al salariaþilor atât la angajarea în muncã, cât ºi pe
durata executãrii contractului individual de muncã. În
vederea realizãrii sarcinilor ce îi revin, medicul de
medicinã a muncii poate propune angajatorului
schimbarea locului de muncã sau a felului muncii unor
salariaþi, decizie determinatã de starea de sãnãtate a acestora
ATENÞIE!
Expertiza medicului de medicina muncii va cuprinde,
totodatã, recomandãri privind locurile de muncã pentru
care salariatul ar avea aptitudinea fizicã ºi/sau psihicã de
a lucra.

Trecerea într-o altã muncã
Articolul 64, alin. (1) din Codul muncii specificã faptul
cã în cazul în care se dispune concedierea pentru
inaptitudine profesionalã, angajatorul are obligaþia de a-i
propune salariatului alte locuri de muncã vacante în
unitate, compatibile cu capacitatea de muncã stabilitã de
medicul de medicinã a muncii.
În aceste condiþii, salariatul va avea la dispoziþie un
termen de 3 zile lucrãtoare de la comunicarea
angajatorului pentru a-ºi manifesta expres
consimþãmântul cu privire la noul loc de muncã oferit.
În cazul în care salariatul nu îºi manifestã expres
consimþãmântul în termen de 3 zile, angajatorul poate
dispune concedierea salariatului.
Preavizul acordat de angajator
Dacã salariatul nu a dat curs ofertei de trecere într-o
altã muncã, angajatorul îi va acorda perioada de preaviz
legalã în vederea concedierii pentru inaptitudine
profesionalã.
Notificarea agenþiei teritoriale de ocupare a forþei de
muncã
Dacã angajatorul nu dispune de locuri de muncã
vacante, acesta are obligaþia de a solicita sprijinul agenþiei
teritoriale de ocupare a forþei de muncã în vederea
redistribuirii salariatului, corespunzãtor capacitãþii de
muncã constatate de medicul de medicinã a muncii.
ATENÞIE!
Ca urmare a modificãrii Codului muncii prin Ordonanþa
de urgenþã a Guvernului nr. 65/2005, angajatorul poate
proceda la concedierea salariatului pentru inaptitudine
imediat dupã notificarea Agenþiei de ocupare a forþei de
muncã. Angajatorul nu mai are obligaþia de a aºtepta mai
întâi rãspunsul acesteia.
Concedierea efectivã
Decizia de concediere se emite în termen de 30 de zile
calendaristice de la data la care angajatorul a luat
cunoºtinþã de expertiza medicalã privind inaptitudinea
profesionalã a salariatului.
Deciziei de concediere i se vor anexa anumite
documente, conform etapelor parcurse premergãtor
concedierii efective:
- expertiza medicalã efectuatã de cãtre medicul de
medicina muncii, în care se prevede expres inaptitudinea
salariatului de a mai ocupa locul de muncã respectiv;
- lista locurilor de muncã vacante în unitate,
corespunzãtoare stãrii de sãnãtate a salariatului,
recomandate prin expertiza medicalã; sau menþiunea
angajatorului privind inexistenþa unor asemenea locuri
vacante;
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
- copie dupã notificarea comunicatã salariatului cu
privire la locurile de muncã disponibile în unitate,
cuprinzând termenul în care acesta îºi va putea exprima
opþiunea privind ocuparea sau nu a unui alt loc de muncã;
- copie dupã notificarea comunicatã agenþiei teritoriale
de ocupare a forþei de muncã în vederea redistribuirii
salariatului.
Plãþile compensatorii
În situaþia concedierii pentru inaptitudine fizicã sau
psihicã, salariatul va beneficia de o compensaþie, conform
reglementãrile legale în vigoare, prevãzute în contractul
colectiv de muncã aplicabil sau în contractul individual de
muncã.
Salariatul concediat în acest temei are dreptul la
indemnizaþie de ºomaj, deoarece nu este lipsit de
capacitate de muncã.
Caracterul obligatoriu al concedierii pentru inaptitudine
Salariatul este în general apt de muncã, ca dovadã cã,
odatã concediat, el devine ºomer. Astfel, inaptitudinea
fizicã ºi/sau psihicã la care se referã art. 61 lit. c) din
Codul muncii este punctualã.
Persoana concediatã pentru inaptitudine fizicã/psihicã
nu este un ºomer, în sensul general, deoarece nu este o
persoanã care sã aibã deschisã întreaga plajã de activitãþi
corespunzãtoare pregãtirii sale, de pe piaþa muncii. Spre
deosebire de persoanele care se încadreazã într-un grad
de invaliditate, sau de persoanele aflate în incapacitate
temporarã de muncã, nu beneficiazã de nici un tip de
prestaþie specialã de asigurãri sociale, deºi este evident
cã reinserþia pe piaþa muncii este mai dificilã decât în
cazul persoanelor concediate în alte temeiuri.
Diminuarea sau pierderea unor capacitãþi biologice nu
poate avea drept consecinþã concedierea, dacã ea nu s-a
soldat cu obþinerea unor rezultate mai slabe la locul de
muncã. Se porneºte de la constatarea unor slabe
performanþe la locul de muncã. Angajatorul decide sã
realizeze cercetarea prealabilã, care se va putea solda cu
concedierea salariatului pentru necorespundere
profesionalã.
Aptitudinea salariatului la ocuparea locului de muncã ºi
la îndeplinirea atribuþiilor corespunzãtoare acestuia este
analizatã prin raportare la îndemânarea, aptitudinile,
sãnãtatea, nivelul de performanþã fizicã sau intelectualã,
precum ºi structura psihicã a salariatului.
Cu prilejul cercetãrii prealabile, angajatorul se
adreseazã medicului de medicinã a muncii, pentru a
depista cauzele slabelor performanþe ale salariatului.
Dacã medicul de medicinã a muncii se pronunþã în sensul
inaptitudinii fizice ºi/sau psihice a salariatului, acesta nu
va mai putea fi concediat pentru necorespundere.
Angajatorul va avea doar posibilitatea:
- trecerii salariatului pe un alt loc de muncã,
corespunzãtor capacitãþii de muncã stabilite de medicul
de medicinã a muncii sau
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- în ipoteza în care un asemenea loc de muncã vacant
nu existã în unitate ori existã, dar a fost refuzat de cãtre
salariat, concedierea acestuia pentru inaptitudine, în
temeiul art. 61 lit. c) din Codul muncii.
Situaþiile de concediere obligatorie reglementate prin
Codul muncii sunt încadrate în rândul celor de încetare de
drept (dizolvarea, pensionarea, reintegrarea în funcþie a
salariatului care ocupa anterior postul respectiv, interdicþia
practicãrii profesiei respective, prin hotãrâre a instanþei
penale). Diferenþa între cele douã cazuri de concediere
sunt doar ipotezele în care angajatorul are posibilitatea de
a opta între menþinerea salariatului ºi desfacerea
contractului de muncã al acestuia. Cu toate acestea,
concedierea pentru inaptitudine este obligatorie pentru
angajator, ori de cate ori acesta nu are posibilitatea de a
menþine salariatul trecându-l pe un alt post, corespunzãtor
capacitãþii sale de muncã.
ATENÞIE!
Angajatorul nu recurge la concediere în cazul salariatul
ce se dovedeºte a fi inapt, fãrã a-l trece pe un alt loc de
muncã sau, în lipsa unui asemenea loc de muncã vacant,
va fi sancþionat cu amendã contravenþionalã.
(urmare din pagina 1)
EXAMENUL MEDICAL
În aceste condiþii, în situaþia în care salariatul prezintã
certificatul medical dupã momentul încheierii contractului
individual de muncã, iar din cuprinsul certificatului rezultã
cã cel în cauzã este apt de muncã, contractul astfel
încheiat - în lipsa examenului medical - rãmâne valabil.
Astfel, nulitatea absolutã a contractului de muncã se
acoperã prin îndeplinirea ulterioarã a condiþiei prevãzute
de lege.
Rãspunderea contravenþionalã a angajatorului
Conform prevederilor art. 29 din Legea nr. 98/1994
privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la
Normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã,
neasigurarea de cãtre angajatori a condiþiilor necesare
efectuãrii examenului medical la angajare, a controlului
medical periodic ºi a examenului medical cu reluarea
activitãþii constituie contravenþie.
Rãspunderea contravenþionalã a salariatului
Aceasta intervine cu ocazia neprezentãrii la
examinãrile medicale obligatorii periodice (conform
prevederilor Legii nr. 98/1994).
Generalitatea
Toþi salariaþii au obligaþia prezentãrii la examenul
medical, respectiv toþi angajatorii au obligaþia angajãrii de
6
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
Contestarea concedierii pentru inaptitudine
Cele mai frecvente motive de concediere pentru
inaptitudine sunt:
- deºi exista loc de muncã vacant în unitate
corespunzãtor capacitãþii de muncã a salariatului,
angajatorul nu a operat trecerea salariatului pe acest loc
de muncã, ci a trecut direct la concediere;
- s-a operat concedierea pentru inaptitudine fãrã sã
existe, ca temei, decizia organelor competente de
expertizã medicalã;
- nu i-a fost comunicatã agenþiei de ocupare a forþei de
muncã situaþia salariatului, prealabil concedierii;
- deºi a existat o asemenea expertizã, ea nu
cuprindea concluzia inaptitudinii fizice/psihice a
salariatului, ci cuprindea doar recomandãri cu caracter
general privind sãnãtatea muncii;
- fie salariatul, fie angajatorul contestã însãºi expertiza
medicalã. Eventuala anulare a deciziei, ca nefiind în
concordanþã cu realitatea, va atrage, din punct de vedere
juridic, rãspunderea medicilor care au întocmit-o, precum
ºi nulitatea tuturor actelor juridice subsecvente (spre
exemplu, nulitatea concedierii care s-a întemeiat pe
decizia respectivã).
salariaþi numai dupã efectuarea acestuia.
Examenul medical este obligatoriu ºi în cazul
salariaþilor care se încadreazã cu contract de muncã pe
duratã determinatã, la domiciliu, contract de ucenicie, al
salariaþilor bugetari, al salariaþilor care se încadreazã pe
funcþii de conducere.
Gratuitatea
Examinarea medicalã este gratuitã, iar cheltuielile
ocazionate de examinare se vor suporta conform legii.
Condiþiile concrete urmeazã sã fie stabilite la nivelul
unitãþii, cu consultarea sindicatelor.
Conform articolului 31 din Contractul colectiv de
muncã încheiat la nivel naþional pe anii 2005-2006
patronul va organiza la angajare ºi, ulterior, o datã pe an,
examinarea medicalã a salariaþilor, în scopul de a
constata dacã sunt apþi pentru desfãºurarea activitãþii în
posturile pe care ar urma sã le ocupe sau pe care le
ocupã, precum ºi pentru prevenirea îmbolnãvirilor
profesionale.
Astfel, conform art. 54 din Normele generale de
protecþie a muncii, angajatorii sunt obligaþi sã asigure
fondurile ºi condiþiile necesare pentru efectuarea
examenului medical la angajare, a controlului medical
periodic ºi a examenului medical la reluarea activitãþii,
angajaþii nefiind implicaþi în nici un fel în costurile

îmbolnãvirilor profesionale, ale accidentelor de muncã ºi
ale reabilitãrii profesionale dupã boalã profesionalã sau
accident de muncã.
Periodicitatea
Obligativitatea efectuãrii examenului medical nu ia
sfârºit odatã cu încheierea contractului individual de
muncã. Examenul medical este obligatoriu la orice
schimbare a felului muncii sau chiar în absenþa vreunei
modificãri, în mod regulat. Obligativitatea efectuãrii
examenului medical continuã, periodic, la intervale de
timp ce depind de condiþiile de muncã, fãrã a putea fi
inferioare, potrivit contractului colectiv de muncã încheiat
la nivel naþional, termenului de un an.
Examenul medical la angajare
Anterior angajãrii, viitorul salariat va fi supus unui
examen medical din care sã rezulte dacã starea sãnãtãþii
îi permite efectuarea atribuþiilor specifice postului, fãrã ca
aceasta sã atragã vreun pericol pentru sine sau pentru cei
din jur.
ATENÞIE!
Contractul de muncã încheiat fãrã efectuarea unui
examen medical este nul absolut. Nulitatea poate fi
acoperitã prin obþinerea ulterioarã a certificatului medical
din care sã rezulte cã salariatul este apt de muncã.
Caracteristici generale
Articolul 27 alin. (6) din Codul muncii prevede cã la
angajarea în domeniile sãnãtate, alimentaþie publicã,
educaþie ºi în alte domenii stabilite prin acte normative se
pot solicita ºi teste medicale specifice. Astfel, existã acte
normative speciale care prevãd expres condiþii privind
starea de sãnãtate solicitatã viitorului salariat, la
angajarea în anumite profesii.
Facând excepþie de la aceste prevederi punctuale,
încadrarea în orice post presupune o stare de sãnãtate
corespunzãtoare.
O salariatã însãrcinatã va putea intra, succesiv, în
concediu de risc maternal, concediu de maternitate,
concediu de creºtere a copilului în vârstã de pânã la 2 ani,
în tot acest interval desfacerea contractului sãu de muncã
fiind interzisã. Conform prevederilor art. 27 alin. (5) din
Codul muncii, solicitarea, la angajare, a testelor de
graviditate este interzisã.
Examenul medical la angajarea în muncã se face la
solicitarea angajatorului, care va completa fiºa de
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
solicitare a examenului medical la angajare ºi fiºa de
expunere la riscuri profesionale.
Examenul medical la angajarea în muncã constã din:
- anamnezã medicalã profesionalã ºi neprofesionalã ºi
examenul clinic conform dosarului medical;
- examene medicale complementare, clinice ºi
paraclinice.
Examenul medical la angajarea în muncã pentru
locurile de muncã ºi activitãþile cu expunere la factorii
nocivi profesionali poate cuprinde ºi examene medicale
suplimentare pentru stabilirea incompatibilitãþilor medicale
cu riscurile profesionale evaluate, la indicaþia medicului de
medicinã a muncii.
Rezultatele examenului clinic ºi ale celorlalte examene
medicale se înregistreazã în dosarul medical.
Desfãºurarea examenului medical
Modul concret de desfãºurare a examenului medical
este prevãzut în Normele generale de protecþie a muncii,
aprobate prin Ordinul ministrului muncii ºi al solidaritãþii
sociale nr. 508/2002.
Conform prevederilor art. 56 din Normele generale de
protecþie a muncii, examenul medical al persoanelor la
angajarea în muncã stabileºte:
- aptitudinea/aptitudinea condiþionatã/inaptitudinea
permanentã sau temporarã în muncã pentru
profesia/funcþia ºi locul de muncã în care salariatul
urmeazã sã fie încadrat;
- compatibilitatea dintre eventualele afecþiuni prezente
în momentul examinãrii ºi viitorul loc de muncã;
- faptul cã persoana care urmeazã a fi angajatã nu
prezintã o afecþiune ce pune în pericol sãnãtatea ºi
securitatea celorlalþi angajaþi de la acelaºi loc de muncã;
- faptul cã persoana care urmeazã a fi angajatã nu
prezintã afecþiuni ce pun în pericol securitatea unitãþii
ºi/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor
prestate;
- faptul cã persoana care urmeazã a fi angajatã nu
prezintã un risc pentru sãnãtatea populaþiei cãreia îi
asigurã servicii.
În funcþie de rezultatul examenului medical la
angajarea în muncã, medicul de medicinã a muncii face
propuneri pentru:
- adaptarea locului de muncã la caracteristicile
anatomice, fiziologice, psihologice ºi la starea de sãnãtate
a angajatului;
- îndrumarea persoanei care urmeazã a fi angajatã
cãtre alte locuri de muncã;
- includerea în circuitul informaþional ºi operaþional a
acelor persoane care necesitã o supraveghere medicalã
deosebitã.
Medicul de medicinã a muncii, în baza fiºei de
solicitare, fiºei de expunere profesionale, dosarului
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
medical, examenelor medicale complementare,
completeazã fiºa de aptitudine, cu concluzia examenului
medical la angajare. Aceastã concluzie poate fi:
- apt;
- apt condiþionat;
- inapt temporar;
- inapt pentru locul de muncã respectiv;
- inapt condiþionat;
- inapt de muncã.
Fiºa de aptitudine se completeazã numai de cãtre
medicul de medicinã a muncii, în douã exemplare, unul
pentru angajator ºi celãlalt pentru angajat.
Rezultatele examinãrilor medicale vor fi explicate clar
angajaþilor. Aceºtia trebuie sã fie informaþi asupra
eventualelor schimbãri în starea de sãnãtate ºi aptitudinea
de muncã survenite pe parcursul activitãþii.
Examenul medical pe parcursul
desfãºurãrii activitãþii
Factorii de risc profesional (noxele profesionale)
reprezintã factorii fizici, chimici, biologici ºi psihosociali
prezenþi în mediul de muncã, acþionând independent sau
în intercorelaþie, precum ºi orice element relevant din
organizarea activitãþii pentru care existã dovezi ºtiinþifice
de asociere pozitivã semnificativã între expunere ºi
modificarea reversibilã sau ireversibilã a structurii sau
funcþionalitãþii unui organ, sistem, aparat sau a
organismului în ansamblul lui.
Examenul medical la angajarea în muncã, controlul
medical periodic ºi examenul medical la reluarea activitãþii
reprezintã modalitãþi de supraveghere a sãnãtãþii
salariaþilor în relaþie cu cerinþele locului de muncã ºi, în
mod particular, cu factorii nocivi profesionali.
Astfel, examenul medical la angajarea în muncã
reprezintã doar un prim aspect al obligaþiei angajatorului
din domeniul asigurãrii sãnãtãþii în muncã, obligaþie ce va
continua ºi pe parcursul derulãrii raportului de muncã.
Conform art. 28 din Codul muncii, ulterior angajãrii,
examenul medical este obligatoriu:
a) la reînceperea activitãþii dupã o întrerupere mai
mare de 6 luni, pentru locurile de muncã având expunere
la factori nocivi profesionali, ºi de un an, în celelalte
situaþii;
b) în cazul detaºãrii sau trecerii în alt loc de muncã sau
în altã activitate;
c) la începerea misiunii, în cazul salariaþilor încadraþi
cu contract de muncã temporarã;
d) în cazul ucenicilor, practicanþilor, elevilor ºi
studenþilor, în situaþia în care urmeazã sã fie instruiþi pe
meserii ºi profesii, precum ºi în situaþia schimbãrii
meseriei pe parcursul instruirii;
8
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
e) periodic, în cazul celor care lucreazã în condiþii de
expunere la factori nocivi profesionali, potrivit
reglementãrilor Ministerului Sãnãtãþii;
f) periodic, în cazul celor care desfãºoarã activitãþi cu
risc de transmitere a unor boli ºi care lucreazã în sectorul
alimentar, zootehnic, la instalaþiile de aprovizionare cu apã
potabilã, în colectivitãþi de copii, în unitãþi sanitare;
g) periodic, în cazul celor care lucreazã în unitãþi fãrã
factori de risc, prin examene medicale diferenþiate în
funcþie de vârstã, sex ºi stare de sãnãtate, potrivit
reglementãrilor din contractele colective de muncã.
Patronul va organiza la angajare ºi, ulterior, o datã pe
an examinarea medicalã a salariaþilor, în scopul de a
constata dacã sunt apþi pentru desfãºurarea activitãþii în
posturile pe care ar urma sã le ocupe sau pe care le
ocupã, precum ºi pentru prevenirea îmbolnãvirilor
profesionale.
ATENÞIE!
Examinarea medicalã este gratuitã, iar cheltuielile
ocazionate de examinare se vor suporta conform legii.
În situaþia în care reglementãrile legale speciale sau
ale contractului colectiv de muncã aplicabil la nivel de
ramurã sau de unitate prevãd examinãri medicale la
termene mai scurte, determinate de condiþiile deosebite
de la locurile de muncã, se vor aplica aceste prevederi.
ATENÞIE!
Salariaþii sunt obligaþi sã se supunã examenelor
medicale periodice. Refuzul salariatului de a se supune
examinãrilor medicale constituie abatere disciplinarã.
Urmãtoarele categorii de personal sunt supuse unor
controale medicale speciale:
- potrivit art. 124 din Codul muncii, salariaþii care
urmeazã sã desfãºoare cel puþin 3 ore de muncã de
noapte sunt supuºi unui examen medical gratuit înainte de
începerea activitãþii ºi dupã aceea, periodic;
- la cererea întemeiatã a salariatelor gravide,
angajatorul va permite efectuarea de controale medicale
în timpul programului de lucru, conform recomandãrilor
medicului care urmãreºte evoluþia sarcinii, fãrã a le fi
afectate drepturile salariale;
- salariaþii care presteazã activitãþii în locurile de
muncã cu condiþii grele, periculoase, nocive, penibile sau
altele asemenea vor fi supuºi obligatoriu unui examen
medical efectuat de medicul de medicinã a muncii, în
condiþiile ºi la termenele ce se vor stabili prin contractul
colectiv de muncã la nivel de unitate ºi instituþie.
Dacã pe parcursul desfãºurãrii activitãþii salariatul este
declarat inapt de cãtre organele competente de expertizã
medicalã, angajatorul va opera concedierea salariatului
pentru inaptitudine fizicã ºi/sau psihicã.

Rãspunderea angajatorilor
Conform prevederilor art. 29 ºi 30 din Legea nr.
98/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la
Normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã, cu
modificãrile ulterioare, constituie contravenþie ºi se
sancþioneazã cu amendã:
- neluarea mãsurilor privind programarea salariaþilor la
controlul medical periodic, potrivit reglementãrilor tehnice
ale Ministerului Sãnãtãþii, ºi neurmãrirea efectuãrii
integrale a acestuia;
- nesolicitarea avizului medical la schimbarea locului
de muncã al unui angajat în aceeaºi unitate, dacã prin
aceastã schimbare se creeazã risc pentru sãnãtatea
persoanei respective;
- neasigurarea, de cãtre angajatori, a condiþiilor
necesare efectuãrii examenului medical la angajare,
controlului medical periodic ºi a examenului medical cu
reluarea activitãþii;
- neasigurarea de cãtre angajatori a supravegherii
stãrii de sãnãtate ºi a expunerii profesionale prin serviciile
medicale de medicinã a muncii;
- angajarea de cãtre agenþii economici a personalului
fãrã examen medical prealabil ºi fãrã confirmarea scrisã a
medicului cã locul de muncã sau meseria propriu-zisã nu
este contraindicatã din punct de vedere medical pentru
salariat;
- menþinerea unei persoane într-un loc de muncã
pentru care organele sanitare au stabilit o contraindicaþie
medicalã temporarã sau permanentã potrivit instrucþiunilor
Ministerului Sãnãtãþii;
- depãºirea în zonele de muncã a limitelor admisibile
stabilite prin normele generale de protecþie a muncii
pentru microclimat, cu excepþia cazurilor în care cerinþele
sau natura procesului tehnologic impun condiþii climatice
speciale;
- depãºirea în zonele de muncã a limitelor admise
pentru zgomote ºi vibraþii stabilite prin normele generale
de protecþie a muncii;
- neaplicarea mãsurilor stabilite prin normele generale
de protecþie a muncii pentru protejarea angajaþilor care
lucreazã în aer liber în condiþii meteorologice nefavorabile;
- nerespectarea normelor generale de protecþie a
muncii privind condiþiile de iluminare ale locurilor de
muncã;
- neacordarea materialelor igienico-sanitare, în scopul
asigurãrii igienei personale, în completarea mãsurilor
generale luate pentru prevenirea îmbolnãvirilor
profesionale;
- neacordarea de cãtre angajatori a echipamentului
individual de protecþie pentru personalul expus riscurilor
de accidentare ºi de îmbolnãvire profesionalã;
- neasigurarea ºi nerealizarea condiþiilor de întreþinere
a echipamentului individual de protecþie;
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
- nerespectarea recomandãrilor medicale ca urmare a
examinãrilor medicale în vederea angajãrii ºi a
controalelor medicale periodice;
- neanunþarea la direcþia de sãnãtate publicã teritorialã
a cazurilor de boli profesionale acute ºi a accidentelor
colective de muncã de cãtre conducerile unitãþilor de orice
fel;
- nerespectarea normelor metodologice privind
declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea ºi
evidenþa bolilor profesionale, precum ºi a celorlalþi
indicatori care definesc morbiditatea profesionalã;
- nerespectarea reglementãrilor în vigoare privind
munca în schimburi, a timpului de muncã, a regimului
pauzelor, luând în considerare existenþa unor factori de
risc în mediul de muncã ºi capacitatea de adaptare a
salariaþilor;
- angajarea unor persoane în locuri de muncã în care
existã riscul de transmitere a unor boli, fãrã respectarea
normelor în vigoare;
- neaplicarea mãsurilor speciale de protecþie a
tegumentului ºi a mucoaselor pentru substanþele ce pot
pãtrunde în organism prin tegument ºi mucoase intacte;
- neinstruirea personalului de cãtre conducãtorii
unitãþilor în vederea cunoaºterii riscurilor profesionale ºi
prevenirii îmbolnãvirilor cauzate de noxele existente la
locurile de muncã;
- neacordarea alimentaþiei suplimentare, potrivit legii,
de cãtre angajator salariaþilor care lucreazã în locuri de
muncã în condiþii grele ºi vãtãmãtoare;
- repartizarea femeilor gravide în locuri de muncã cu
expunere la unele substanþe chimice, toxice, precum ºi la
trepidaþii, radiaþii nucleare, ridicare ºi purtare de greutãþi ºi
orto-statism prelungit;
- utilizarea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea
operaþiunilor manuale de încãrcare, descãrcare ºi
transport ºi a tinerilor sub vârsta de 18 ani la operaþiunile
cu materiale ºi produse periculoase foarte toxice ºi/sau
explozive;
- utilizarea tinerilor sub vârsta de 18 ani la locurile de
vopsit care implicã utilizarea carbonarului bazic de plumb,
a sulfatului de plumb sau a miniumului de plumb ºi a
tuturor produselor ce conþin aceºti pigmenþi;
- expunerea salariaþilor la substanþe foarte periculoase,
notate cu indicativul Fp ºi neaplicarea mãsurilor speciale
de protecþie împotriva substanþelor cancerigene ºi
potenþial cancerigene;
- nerespectarea mãsurilor prescrise de organele
medicale competente în scopul pãstrãrii capacitãþii de
muncã ºi al prevenirii îmbolnãvirilor;
- neasigurarea monitorizãrii condiþiilor de mediu în
locurile de muncã periculoase, grele sau nocive, de cãtre
persoanele juridice care deþin astfel de locuri de muncã.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
PERMISUL DE MUNCÃ (II)
n prima etapã angajatorul trebuie sã obþinã avizul
Î favorabil al O.M.F.M. În a doua etapã cetãþeanul
strãin care urmeazã a fi încadrat în muncã a sosit pe
teritoriul României în baza vizei de lungã ºedere pentru
muncã, urmeazã sã depunã la O.M.F.M. un al doilea
dosar, în vederea eliberãrii permisului de muncã.
Persoana care a obþinut avizul favorabil al O.M.F.M.
este, de regulã, mandatatã sã depunã ºi dosarul pentru
eliberarea permisului de muncã. Dosarul în vederea
eliberãrii permisului de muncã ar putea fi depus ºi de
cetãþeanul strãin personal, de acest gen fiind extrem de
rare.
Persoana împuternicitã de angajator va trebui, la
depunerea acestui dosar, sã prezinte împuternicirea
avocaþialã, respectiv delegaþia primitã de la angajator ºi
copia contractului sãu de muncã.
Acte necesare
Potrivit art. 7, alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr.
434/2000, modificatã ºi completatã, dosarul pentru
eliberarea permisului de muncã se depune la O.M.F.M. de
cãtre angajator ºi conþine urmãtoarele documente (aceste
acte sunt necesare strãinilor cãrora le este necesarã
obþinerea vizei de lungã ºedere pentru angajare în
muncã).
Cererea strãinului pentru eliberarea permisului de
muncã
- nu existã un model tipizat pentru întocmirea cererii.
Strãinul trebuie sã menþioneze datele sale de identitate ºi
cele ale angajatorului ºi totodatã faptul cã a obþinut avizul
favorabil ºi viza pentru muncã în baza cãrora doreºte
eliberarea permisului de muncã pentru a încheia un
contract individual de muncã la acel angajator.
Fiºa personalã
- modelul de fiºã personalã poate fi gasit pe site-ul
oficial al O.M.F.M, www.omfm.ro.
Documentul de trecere a frontierei al strãinului -
valabil cel puþin un an de la data acordãrii vizei de lungã
ºedere, pe care este aplicatã viza de lungã ºedere pentru
angajare în muncã sau, dupã caz, viza de lungã ºedere
pentru alte scopuri, în original ºi în copie. Originalul este
returnat dupã confruntarea ºi certificarea conformitãþii
datelor acestuia cu copiile care rãmân la dosar.
Certificatul de cazier judiciar - din þara de origine a
strãinului sau alt document cu aceeaºi valoare juridicã,
eliberat de autoritãþile din þara de domiciliu sau de
reºedinþã a strãinului, tradus în limba românã ºi legalizat
de notarul public, din care sã rezulte cã strãinul nu are
antecedente penale.
10
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
Conform dispoziþiilor legale, O.M.F.M. va refuza
eliberarea permisului de muncã pentru strãinii care au
antecedente penale, indiferent de gravitatea infracþiunii
sãvârºite sau de pedeapsa aplicatã efectiv. Totuºi,
permisul de muncã poate fi eliberat cetãþenilor strãini cu
antecedente penale numai dacã aceºtia prezintã
documente eliberate de instituþiile de profil din statul de
origine din care sã rezulte cã sunt îndeplinite condiþiile
legale de scoatere a acestor fapte din evidenþa cazierului
judiciar.
Actul medical de atestare a stãrii de sãnãtate -
eliberat de instituþiile medicale competente, potrivit
prevederilor legale, din care sã rezulte cã strãinul este apt
de a fi încadrat în muncã.
Acest atestat de certificare a stãrii de sãnãtate a
strãinului, în vederea eliberãrii permisului de muncã, este
identic cu certificatul medical de angajare, reglementat de
art. 27 alin. (1) din Codul muncii, unde se stabileºte cã o
persoanã poate fi încadratã în muncã numai în baza unui
certificat medical.
Certificatul medical va fi eliberat de medicul de
medicinã a muncii ori de unitatea de medicinã a muncii
care se aflã în raporturi contractuale cu angajatorul
cetãþeanului strãin.
Un dosar de carton cu ºinã - care sã aibã înscris
numele angajatorului ºi datele de identificare ale acestuia;
doua fotografii tip CI ale strãinului.
Dacã între data înregistrãrii cererii pentru obþinerea
avizului favorabil ºi data înregistrãrii cererii pentru
eliberarea permisului de muncã au trecut mai mult de 60
de zile este necesarã depunerea dovezii eliberatã de
Administraþia Financiarã din raza sediului
angajatorului, din care sã rezulte achitarea la zi a
obligaþiilor cãtre bugetul de stat, respectiv bugetele
asigurãrilor de stat.
Dosarul depus pentru eliberarea permisului de muncã
pentru cetãþenii strãini care nu au nevoie de obþinerea
prealabilã a vizei de lungã ºedere pentru angajare în
muncã va cuprinde:
- cerere motivatã privind necesitatea încadrãrii în
muncã a strãinului (cere tip) - Cererea se completeazã cu
antetul societãþii angajatoare ºi se tehnoredacteazã;
- copia actului constitutiv al societãþii comerciale sau,
dupã caz, a actului de înfiinþare a persoanei juridice, copia
certificatului de înmatriculare la oficiul registrului
comerþului, pentru angajatorul persoanã juridicã;
- cererea strãinului pentru eliberarea permisului de
muncã;
- fiºã personalã (formular tip);
- documentul strãinului de trecere a frontierei, valabil,
în original ºi în copie;

- copia actului de studii necesar pentru încadrarea în
funcþia sau în meseria pentru care se solicitã eliberarea
permisului de muncã, tradus în limba românã ºi legalizat
de notarul public; diplomele, certificatele ºi titlurile
ºtiinþifice eliberate în strãinãtate, în sistemul de
învãþãmânt, vor fi însoþite de atestatul de recunoaºtere
eliberat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, în condiþiile
prevãzute de legislaþia în domeniu;
- copiile documentelor care atestã pregãtirea
profesionalã obþinutã în afara sistemului de învãþãmânt
sau, dupã caz, care atestã experienþa profesionalã,
traduse ºi legalizate, însoþite, dupã caz, de copia
atestatului de recunoaºtere a pregãtirii profesionale, emis
de Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei;
- certificatul de cazier judiciar din þara de origine ori de
domiciliu a strãinului ori alt document cu aceeaºi valoare
juridicã, eliberat de autoritãþile acelui stat, tradus în limba
românã ºi legalizat de notarul public, din care sã rezulte
cã strãinul nu are antecedente penale
- actul medical de atestare a stãrii de sãnãtate, eliberat
de instituþiile medicale competente, potrivit prevederilor
legale, din care sã rezulte cã strãinul este apt pentru a fi
încadrat în muncã;
- douã fotografii tip B.I.
În cazul în care cetãþeanul strãin a efectuat studii în
strãinãtate, la dosar vor fi depuse în plus câteva acte:
- copia tradusã în limba românã ºi legalizatã la un
notariat public din România a actului de studii aparþinând
cetãþeanului strãin, indiferent dacã este vorba de studii
medii, studii superioare de lungã sau de scurtã duratã sau
studii aprofundate.
Este necesar ca actul de studii prezentat de strãin sã
confere acestuia calificarea necesarã în vederea ocupãrii
postului pentru care solicitã eliberarea permisului de
muncã.
- atestatul de recunoaºtere a actului de studii, eliberat
de Centrul Naþional de Recunoaºtere ºi Echivalare a
diplomelor din cadrul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi
Tineretului.
- copia documentelor care atestã pregãtirea
profesionalã obþinutã în afara sistemului de învãþãmânt
sau, dupã caz, care atestã experienþa profesionalã,
traduse ºi legalizate.
- copia legalizatã a atestatului de recunoaºtere a
pregãtirii profesionale, ale cãrui emitent ºi model sunt
stabilite prin Ordinul ministrului muncii, solidaritãþii sociale
ºi familiei nr. 701 din 17 decembrie 2003.
Obþinerea permisului de muncã
Cererea pentru eliberarea permisului de muncã se
soluþioneazã în termen de 10 zile lucrãtoare de la data
înregistrãrii dosarului. Acest termen începe sã curgã de la
data înregistrãrii dosarului complet.
La eliberarea permisului de muncã, cetãþeanul strãin
sau reprezentantul angajatorului va trebui sã prezinte la
O.M.F.M. dovada achitãrii taxei ºi comisionului prevãzute
de lege, dupã cum urmeazã:
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
- taxa pentru eliberarea permisului de muncã: art. 13
alin. 5a) din Hotãrârea Guvernului nr. 1873/2005 de
aprobare a Normelor metodologice pentru aplicarea Legii
203/1999 privind permisele de muncã stabileºte cã la
eliberarea permisului de muncã, titularul va plãti o taxã în
lei, echivalentul a 200 euro, proveniþi din schimb valutar,
stabilitã în raport cu cursul oficial al Bãncii Naþionale a
României la data efectuãrii plãþii. Beneficiar al taxei este
Ministerul Finanþelor Publice, iar banii trebuie viraþi în
contul 20360150, la trezoreria de la reºedinþa
angajatorului.
- comisionul pentru eliberarea permisului de muncã:
Hotãrârea Guvernului nr. 1873/2005 stabileºte ca pentru
acoperirea cheltuielilor legate de eliberarea permisului de
muncã, O.M.F.M. va percepe titularului un comision de
2%, care se aplicã asupra taxei de eliberare a permisului.
Acest comision în lei va fi deci echivalentul a 4 euro stabilit
în funcþie de cursul oficial al Bãncii Naþionale a României
la data efectuãrii plãþii. Beneficiar al comisionului este
Ministerul Finanþelor Publice, iar banii trebuie viraþi în
contul 20330108, la trezoreria de la reºedinþa
angajatorului.
- dovada efectuãrii plãþii comisionului ºi a taxei vor fi
însoþite de confirmarea trezoreriei ºi de bonul prin care s-
a efectuat schimbul valutar.
IMPORTANT!
Neprezentarea angajatorului sau a titularului
permisului de muncã în vederea ridicãrii permisului de
muncã de la Oficiul pentru Migraþia Forþei de Muncã, în
termen de 30 de zile de la data soluþionãrii cererii conform
termenului legal, duce la anularea permisului de muncã
de cãtre O.M.F.M.
În cazul în care dosarul depus în vederea eliberãrii
permisului de muncã nu îndeplineºte condiþiile cerute de
lege, O.M.F.M. va comunica în scris solicitantului, în
termen de 7 zile lucrãtoare de la data înregistãrii
dosarului, motivele care au stat la baza acestei decizii.
Permisul de muncã eliberat în aceste condiþii se
pãstreazã de cãtre cetãþeanul strãin, pentru a face dovada
legalitãþii încadrãrii în muncã. Angajatorul are obligaþia sã
deþinã o copie legalizatã a permisului de muncã respectiv.
Contractul de muncã al cetãþeanului
strãin
Potrivit dispoziþiilor art. 10 din Hotãrârea Guvernului nr.
1145/2004, în termen de 10 zile de la data eliberãrii
permisului de muncã, angajatorul are obligaþia sã încheie
un contract individual de muncã pe duratã determinatã cu
strãinul, numai pe perioada de valabilitate a permisului de
muncã. Angajatorul are obligaþia sã înregistreze contractul
individual de muncã încheiat pe duratã determinatã cu
salariatul strãin la inspectoratul teritorial de muncã, în
termenul prevãzut de lege.
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
IMPORTANT!
Nerespectarea termenului de 10 zile pentru încheierea
contractului individual de munca pe duratã determinatã cu
strãinul duce la anularea permisului de muncã de cãtre
O.M.F.M. în baza art. 12 alin. (1) lit. d) din Hotãrârea
Guvernului nr. 1145/2004.
Legislaþia prevede ca în termen de 5 zile de la data
încheierii contractului individual de muncã, strãinul trebuie
sã se prezinte la Autoritatea pentru strãini pentru a solicita
eliberarea permisului de ºedere temporarã în România.
Contractul individual de muncã pe duratã determinatã
al strãinului poate fi prelungit ºi dupã depãºirea termenului
prevãzut în contract, cu condiþia îndeplinirii cerinþelor
Chiar dacã potrivit art. 12 din Codul muncii, contractul
individual de muncã se încheie, ca regulã pe perioadã
nedeterminatã, el putând fi încheiat pe duratã determinatã
numai în cazuri excepþionale, prevãzute expres de lege, în
cazul cetãþenilor strãini care au obþinut permis de muncã,
regula o constituie încheierea contractului pe duratã
determinatã, fãrã a se putea deroga de la aceasta în nici
o situaþie.
În contractul individual de muncã al strãinului, salariul
trebuie sã fie cel puþin echivalent cu salariul mediu pe
economie în România. Pentru anul 2006, prin Legea nr.
380/2005 a fost stabilit un cuantum de 1077 RON pentru
salariul mediu brut. În cazul în care cuantumul acestui
venit se modificã, angajatorul trebuie sã actualizeze
salariul înscris în contractul individual de muncã al
strãinului prin încheierea unui act adiþional, potrivit art. 17
alin. (4) din Codul muncii.
În cazul cetãþenilor strãini, titulari ai permisului de
muncã, nu sunt aplicabile dispoziþiile art. 84 alin. (1) din
Codul muncii, care obligã angajatorul ca la expirarea
contractului individual de muncã pe durata determinatã sã
angajeze pe locul respectiv un salariat cu contract de
munca pe duratã nedeterminatã.
Aºa cum stabileºte art. 4 alin. (2) din Legea nr.
203/1999, republicatã, permisul de muncã se acordã
pentru un interval de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii, la
cererea titularului, pe noi intervale de 12 luni, în cadrul
perioadei de valabilitate a paºaportului.
În temeiul prevederilor, acordurilor, convenþiilor sau
înþelegerilor internaþionale la care România este parte,
permisele de muncã pot fi acordate, respectiv prelungite,
ºi în alte condiþii decât cele prevãzute de Legea nr.
203/1999.
Prelungirea permisului de muncã
Potrivit art. 13 alin (5) din Hotãrârea Guvernului nr.
1873/2005, pentru prelungirea permisului de muncã,
titularul va plãti o taxã în lei egalã cu echivalentul a 150
euro proveniþi din schimb valutar, stabilitã în funcþie de
cursul oficial al Bãncii Naþionale a României la data
12
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
efectuãrii plãþii. Beneficiar al taxei este Ministerul
Finanþelor Publice, iar banii trebuie viraþi în contul nr.
20360150, la trezoreria de la reºedinþa angajatorului
Comisionul de 2% (3 euro) se aplicã asupra taxei de
prelungire a permisului. Beneficiar al comisionului este, de
asemenea, Ministerul Finanþelor Publice, banii trebuind
viraþi în contul nr. 20330108, la trezoreria de la reºedinþa
angajatorului.
Data la care trebuie depusã cererea în vederea
prelungirii permisului de muncã este stabilitã de art. 9 alin.
(1)-(2) din Hotãrârea Guvernului nr. 1145/2004. Aceastã
cerere se depune de cãtre angajator la Oficiul pentru
Migraþia Forþei de Muncã cu cel mult 45 de zile înainte de
data expirãrii duratei de valabilitate a permisului de
muncã, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de expirarea
perioadei de valabilitate a acestuia.
Persoana desemnatã de angajator în vederea
efectuãrii formalitãþilor de prelungire a permisului de
muncã al cetãþeanului strãin, trebuie sã prezinte la
O.M.F.M. fie împuternicirea avocaþialã, fie mandatul dat de
angajator însoþit de copia contractului sãu individual de
muncã.
Acte necesare
Documentele necesare pentru prelungirea permisului
de muncã, în cazul angajatorului - persoanã juridicã
pentru prelungirea permisului de muncã al unui cetãþean
strãin extracomunitar, care a intrat în România în baza
vizei de lungã ºedere pentru angajare în muncã, sunt:
- cerere din partea angajatorului pentru prelungirea
permisului de muncã. Nu existã un model tipizat. Cererea
trebuie sã menþioneze datele de identificare ale
angajatorului ºi intenþia de prelungire a perioadei de
încadrare a cetãþeanului strãin.
- cererea strãinului pentru prelungirea permisului de
muncã. Nu existã un model tipizat al cererii, dar trebuie sã
conþinã datele de identificare ale pãrþilor ºi intenþia de
prelungire a contractului de muncã.
- fiºã personalã (formular tip), care trebuie completatã
dupã modelul fiºei personale de pe www.omfm.ro.
- contractul individual de muncã încheiat pe baza
permisului de muncã, în original ºi copie.
- permisul de muncã, în original ºi copie Originalul
permisului de muncã va rãmâne la O.M.F.M. în vederea
aplicãrii vizei de prelungire a acestui document.
- permisul de ºedere valabil eliberat de Autoritatea
pentru Strãini, în original ºi copie. Originalul permisului de
ºedere va fi returnat imediat dupã verificare.
- scrisoarea prin care se atestã bonitatea angajatorului,
eliberatã de banca la care acesta îºi are deschis contul.
- certificatul de atestare fiscalã emis de administraþia
finanþelor publice în a cãrei razã teritorialã angajatorul îºi
are sediul social, privind achitarea la zi a obligaþiilor cãtre
bugetul public naþional (bugetul de stat, bugetul
asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj, bugetul Fondului naþional unic de asigurãri de
sãnãtate ºi bugetul asigurãrilor pentru accidente de
muncã ºi boli profesionale).

- copia documentului de trecere a frontierei, valabil, în
original si copie. Originalul paºaportului va fi returnat
imediat dupã ce funcþionarii O.M.F.M. au constatat
corespondenþa acestuia cu copiile care rãmân la dosar.
- dovada achitãrii taxei ºi a comisionului pentru
prelungirea permisului de muncã, prevãzute de lege
IMPORTANT!
Pentru strãinii cãrora nu le este necesarã obþinerea
vizei de lungã ºedere pentru angajare în muncã respectiv
- cetãþenii Uniunii Europene, ai Spaþiului Economic
European sau ai unui stat cu care România a încheiat
acorduri de desfiinþare a vizelor, precum ºi cei care
beneficiazã de drept de ºedere temporarã pentru
reîntregirea familiei sau pentru studii, precum ºi cei care
sunt membri de familie ai cetãþenilor români cu domiciliul
în România nu se solicitã prezentarea scrisorii prin care
se atestã bonitatea angajatorului, eliberatã de banca la
care acesta îºi are deschis contul ºi a certificatului de
atestare fiscalã emis de administraþia finanþelor publice în
a cãrei razã teritorialã angajatorul îºi are sediul social.
ATENÞIE!
Cererea pentru prelungirea permisului de muncã se
soluþioneazã în termen de 10 zile lucrãtoare de la data
înregistrãrii dosarului.
BURSELE PRIVATE
istemul burselor private reprezintã o modalitate
S foarte eficientã de protecþie a tinerilor. În acelaºi
timp se asigurã forþã de muncã din ce în ce mai calificatã
pentru angajatori. Acesta presupune ºi permite
angajatorului sã participe ºi sã îndrume pregãtirea unui
tânãr, în vederea unei viitoare angajãri, beneficiind atât de
un viitor salariat eficient, cât ºi de o serie de deduceri
fiscale.
Conform prevederilor Legii 376/2004, modificatã prin
Legea 319/2005 s-a reglementat sistemul de stimulare a
susþinerii financiare a unor tineri aflaþi încã în perioada de
instruire de cãtre viitorii angajatori.
Astfel, bursa privatã reprezintã sprijinul pentru studii
acordat, în baza unui contract, de cãtre o persoanã
juridicã de drept privat sau de cãtre o persoanã fizicã unui
beneficiar care poate fi, dupã caz, elev, student, doctorand
sau care urmeazã un program de pregãtire
postuniversitarã într-o instituþie de învãþãmânt superior
acreditatã, din þarã sau din strãinãtate.
Contractul de acordare a bursei
private
Contractul prin care se acordã bursa privatã va
cuprinde clauze privind modul în care beneficiarul trebuie
sã îºi îndeplineascã obligaþiile de studiu, precum ºi
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
Prelungirea dreptului de ºedere temporarã
Dupã prelungirea permisului de muncã, strãinii intraþi
în România în scop de muncã, vor trebui sã se prezinte la
Autoritatea pentru Strãini în vederea prelungirii dreptului
de ºedere temporarã în România.
Actele necesare pentru prelungirea dreptului de
ºedere temporarã sunt:
a) permisul de muncã valabil, eliberat de O.M.F.M.;
b) contractul individual de muncã, vizat de
inspectoratul teritorial de muncã în a cãrui razã îºi are
sediul angajatorul;
c) salariul înscris în contratul individual de muncã este
cel puþin la nivelul salariului mediu pe economie.
Dacã strãinul are permis de ºedere valabil ºi
angajatorul nu a depus cererea pentru prelungirea
permisului de muncã în termenul legal, se poate obþine un
nou permis de muncã la acelaºi angajator, dacã cererea
de prelungire este depusã în maximum 30 de zile de la
expirarea permisului de muncã. Pentru eliberarea noului
permis de muncã se vor prezenta documentele
menþionate mai sus ºi dovada achitãrii taxei ºi a
comisionului pentru eliberarea permisului de muncã (art.
9, alin. 4 din Hotãrârea nr. 1145/2004).
Diana Moraru - economist
celelalte condiþii în care se oferã bursa. Totodatã, se
semneazã de beneficiar sau, în funcþie de vârstã, de
beneficiar, cu acordul reprezentantului sãu legal, ºi de
reprezentantul legal al persoanei juridice sau de persoana
fizicã ce oferã bursa. În contract se poate prevedea
acordarea bursei pe întreaga duratã a studiilor sau pe o
perioadã mai scurtã de timp. Contractul trebuie prezentat,
în vederea avizãrii, la instituþia/unitatea de învãþãmânt în
care studiazã.
ATENÞIE!
Contractul poate conþine clauze prin care sã se
stabileascã obligaþia beneficiarului de a lucra dupã
finalizarea studiilor, prin angajare pe o anumitã perioadã,
pentru persoana juridicã sau fizicã ce acordã bursa
privatã, pe un post corespunzãtor studiilor absolvite.
Cuantumul bursei private
Cuantumul bursei private se stabileºte la încheierea
contractului ºi se poate modifica ulterior numai prin act
adiþional la acesta. Valoarea trebuie sã acopere cel puþin
masa, cazarea ºi cheltuielile de întreþinere, fãrã a se situa
sub nivelul salariului minim pe economie.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Cheltuielile ocazionate de acordarea burselor private ºi
prevãzute în contract sunt deductibile fiscal.
Conform prevederilor Codului fiscal persoanele juridice
plãtitoare de impozit pe profit care acordã burse private
scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente,
acordate pentru burse, dacã sunt îndeplinite, cumulativ,
urmãtoarele condiþii:
- se încadreazã în limita cotei de 3‰ din cifra de
afaceri;
- nu depãºesc mai mult de 20% din impozitul pe profit
datorat.
Persoanele fizice care desfãºoarã activitãþi
independente pot acorda burse private, în limita unei cote
de 5% din baza de calcul determinatã potrivit Legii
571/2003, art. 48, alin. (5), lit. a.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaþiei unei sume
reprezentând pânã la 1% din impozitul pe venitul anual,
pentru acordarea de burse private, în aceleaºi condiþii în
care pot dispune asupra sponsorizãrii entitãþilor nonprofit
care funcþioneazã în condiþiile Ordonanþei Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
ATENÞIE!
Bursa privatã nu se impoziteazã conform prevederilor
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
AJUTORUL DE DECES
entru a intra în posesia ajutorului de deces este
P necesar sã se parcurgã anumite etape. În primul
rând trebuie identificatã Casa de Pensii teritorialã de care
aparþine persoana decedatã. Se întocmeºte dosarul
pentru solicitarea ajutorului de deces care trebuie sã
conþinã în mod obligatoriu:
- certificatul de deces (copie ºi original);
- cartea sau buletinul de identitate persoanei care va
intra în posesia ajutorului de deces;
- certificatul de naºtere, certificatul de cãsãtorie sau
alte acte din care sã rezulte gradul de rudenie cu
persoana decedatã sau alte acte care sã ateste calitatea
de moºtenitor, curator, tutore;
- facturi ºi chitanþe din care sã rezulte cheltuielile
ocazionate de deces;
- certificatul de încadrare într-o categorie de persoane
cu handicap sau actul medical prin care se atestã boala
care l-a fãcut inapt pentru muncã pe copil ºi data ivirii
acesteia;
Ulterior se va depune dosarul pentru solicitarea
14
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
Calificarea profesionalã
Bursele private au drept scop stimularea angajatorilor
în participarea la pregãtirea profesionalã a tinerilor. Existã
mãsuri care vizeazã pregãtirea ºi calificarea profesionalã
a tinerilor deja încadraþi în muncã.
Contractul de calificare profesionalã este cel în baza
cãruia salariatul se obligã sã urmeze cursurile de formare
organizate de angajator pentru dobândirea unei calificãri
profesionale. Contractul de calificare profesionalã se
încheie pentru o duratã cuprinsã între 6 luni ºi 2 ani.
Contractul de adaptare profesionalã se încheie în
vederea adaptãrii salariaþilor debutanþi la o funcþie nouã,
la un loc de muncã nou sau în cadrul unui colectiv nou.
ATENÞIE!
În cazul tinerilor sub 25 de ani, angajatorul are obligaþia
de a asigura ºi a susþine financiar anual participarea la un
tip de formare profesionalã. Dacã nu este posibil, tânãrului
salariat i se va acorda un concediu pentru fomare
profesionalã de pânã la 10 zile, anual.
Cererea de concediu plãtit pentru formare profesionalã
va fi înaintatã angajatorului cu cel puþin o lunã înainte de
efectuarea acestuia ºi curpinde:
- data de începere a concediului;
- domeniul ºi durata formãrii profesionale;
- denumirea instituþiei în care urmeazã a se realiza
formarea profesionalã.
Andrei Dragomir - expert contabil
ajutorului de deces. Odatã cu depunerea dosarului la
Casa de Pensii se va completa cererea-tip privind
solicitarea drepturilor de asigurãri sociale, respectiv
ajutorul de deces. În funcþie de încasãrile Casei de Pensii,
ajutorul de deces se achitã fie în aceeaºi zi în care s-a
depus dosarul, fie a doua zi.
În general, achitarea ajutorului de deces se efectueazã
printr-o dispoziþie de platã.
Dupã efectuarea plãþii ajutorului de deces, plãtitorul de
drepturi de asigurãri sociale are obligaþia de a înscrie
menþiunea "achitat", data, semnãtura ºi ºtampila pe
verso-ul certificatului de deces original.
Beneficiarii ajutorului de deces
Ajutorul de deces se acordã din bugetul asigurãrilor
sociale de stat la cerere. Este un ajutor material care se
acordã pe baza certificatului de deces.
Ajutorul de deces se acordã în douã situaþii: în cazul

decesului asiguratului sau al pensionarului; în cazul
decesului unui membru de familie aflat în întreþinerea
asiguratului sau pensionarului cu menþiunea cã acest
membru de familie nu trebuie sã aibã un drept propriu de
asigurãri sociale.
Astfel, beneficiarii ajutorului de deces sunt:
- pensionarii;
- asiguraþii;
- membrii de familie ai asiguraþilor sau pensionarilor.
Pensionarii
Conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 19/2000,
pensionarii sunt beneficiarii uneia dintre urmãtoarele
categorii de pensii:
- pensia pentru limitã de vârstã;
- pensia anticipatã;
- pensia anticipatã parþialã;
- pensia de invaliditate;
- pensia de urmaº.
Asiguraþii
Asiguraþii care beneficiazã de ajutor de deces sunt:
- persoanele care beneficiazã de drepturi bãneºti
lunare, ce se suportã din bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj, în condiþiile legii, denumite în continuare ºomeri;
- persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în funcþii
elective sau care sunt numite în cadrul autoritãþii
executive, legislative ori judecãtoreºti, pe durata
mandatului, precum ºi membrii cooperatori dintr-o
organizaþie a cooperaþiei meºteºugãreºti, ale cãror
drepturi ºi obligaþii sunt asimilate cu ale persoanelor
asigurate;
- persoanele care desfãºoarã activitãþi pe bazã de
contract individual de muncã ºi funcþionarii publici;
- persoanele care realizeazã un venit brut pe an
calendaristic, echivalent cu cel puþin 3 salarii medii brute
pe economie, ºi care se aflã în una dintre situaþiile
urmãtoare:
a) asociat unic, asociaþi, comanditari sau acþionari;
b) administratori sau manageri care au încheiat
contract de administrare sau de management;
c) membri ai unei asociaþii familiale;
d) persoane autorizate sã desfãºoare activitãþi
independente;
e) persoane angajate în instituþii internaþionale, dacã
nu sunt asiguraþii acestora;
f) alte persoane care realizeazã venituri din activitãþi
profesionale;
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
- persoanele care realizeazã prin cumul venituri brute
pe an calendaristic, echivalente cu cel puþin 3 salarii medii
brute, ºi care se regãsesc în douã sau mai multe situaþii
(lit. a)-f)) mai sus menþionate.
Se pot asigura în sistemul public, pe bazã de contract
de asigurare socialã:
- persoanele care nu se regãsesc în niciuna dintre
situaþiile menþionate mai sus lit. a)-f);
- cele care nu se aflã în plata unor prestaþii de asigurãri
sociale în sistemul public;
- cele care nu sunt asigurate în alte sisteme de
asigurãri sociale, neintegrate în sistemul public.
Membrii de familie ai asiguraþilor sau pensionarilor
Conform prevederilor art. 127 alin. (2) din Legea nr.
19/2000 se considerã membrii de familie urmãtoarele
categorii de persoane:
a) soþul/soþia;
b) copiii proprii; copiii adoptaþi; copiii aflaþi în plasament
familial sau cei încredinþaþi spre creºtere ºi educare
familiei, în vârstã de pânã la 18 ani sau, dacã îºi continuã
studiile, pânã la terminarea acestora, fãrã a depãºi vârsta
de 26 de ani; copiii incapabili de muncã, indiferent de
vârstã, dacã ºi-au pierdut capacitatea de muncã înaintea
vârstelor menþionate;
c) pãrinþii ºi bunicii oricãruia dintre soþi.
Calculul ºi plata ajutorului de deces
Ajutorul de deces se acordã în cazul decesului
asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de
familie al acestuia care nu are un drept propriu de
asigurãri sociale ºi se aflã în întreþinerea titularului la data
decesului.
IMPORTANT!
Dreptul asiguraþilor la ajutorul de deces nu este
condiþionat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare,
conform prevederilor art. 98 alin. (6) din Legea nr.
19/2000. Astfel, baza de calcul nu se raporteazã la
veniturile persoanelor beneficiare.
Cazul asiguraþilor ºi al pensionarilor
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului
ajutorul de deces se achitã unei singure persoane care
poate fi, dupã caz:
a) soþul supravieþuitor;
b) copilul;
c) pãrintele;
d) tutorele;
e) curatorul;
f) moºtenitorul.
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Cuantumul ajutorului de deces
Cuantumul ajutorului de deces se stabileºte anual prin
legea bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi nu poate fi
mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie
prognozat ºi fãcut public de cãtre CNPAS.
ATENÞIE!
Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2006 este în
cuantum de 1077 lei, aprobat prin art. 19 alin. 2 din Legea
nr. 380/2005.
Cuantumul ajutorului de deces în cazul asiguratului
sau pensionarului pentru anul 2006 este de 1077 lei,
conform prevederilor art. 20 lit. (a) din Legea 380/2005.
În general baza de calcul a indemnizaþiilor se stabileºte
la data producerii riscului sau la data solicitãrii dreptului.
În cazul ajutorului de deces, prin data producerii
riscului se înþelege data decesului.
ATENÞIE!
Cuantumul ajutorului este cel valabil la data decesului
chiar dacã cererea se înainteazã mult mai târziu.
Procedura de obþinere a ajutorului de deces
Ajutorul de deces se acordã pe baza urmãtoarelor
acte:
1) cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurãri
sociale;
2) certificat de deces - în original ºi copie;
3) actul de identitate al solicitantului;
4) acte de stare civilã ale solicitantului, din care sã
rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, dupã caz,
actul care atestã calitatea de moºtenitor, tutore, curator;
5) acte din care sã rezulte cã s-au suportat cheltuieli
ocazionate de deces (ex. facturã de la pompele funebre
etc.).
IMPORTANT!
Termenul limitã de depunere a cererii pentru încasarea
ajutorului de deces este de cel mult 3 ani de la data
decesului, art. 137 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.
În cazul în care termenul limitã de platã a ajutorului de
deces expirã într-o zi nelucrãtoare, plata se considerã în
termen dacã este efectuatã în ziua lucrãtoare imediat
urmãtoare.
Dacã în momentul decesului asiguratul desfãºura
activitãþi în mai multe unitãþi, fiind asigurat în fiecare
unitate, ajutorul de deces se plãteºte de un singur plãtitor
de drepturi sociale.
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
Ajutorul de deces în cazul membrilor de familie
În cazul decesului unui membru de familie care nu are
un drept propriu de asigurãri sociale ºi se aflã în
întreþinerea pensionarului sau asiguratului la data
decesului, ajutorul de deces se achitã unei singure
persoane care poate fi, dupã caz:
- soþul supravieþuitor;
- copilul;
- pãrintele;
- tutorele;
- curatorul;
- moºtenitorul.
IMPORTANT!
Dovada cã membrul de familie s-a aflat în întreþinerea
asiguratului sau a pensionarului se face prin declaraþie pe
proprie rãspundere.
Procedura de obþinere a ajutorului de deces
În acest caz ajutorul de deces se acordã în baza
urmãtoarelor acte:
- cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurãri
sociale;
- certificat de deces - în original ºi copie;
- actul de identitate al solicitantului;
- acte de stare civilã ale solicitantului, din care sã
rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, dupã caz,
actul care atestã calitatea de moºtenitor, tutore, curator;
- acte din care sã rezulte cã s-au suportat cheltuieli
ocazionate de deces (facturã de la pompele funebre,
chitanþe loc de veci, chitanþe contribuþii loc de veci,
chitanþe care sã aibã data cuprinsã între data zilei
decesului ºi maxim 3 zile dupã data decesului pentru a se
putea face dovada legãturii cu decesul, etc.)
- certificatul de încadrare într-o categorie de persoane
cu handicap sau actul medical prin care se atestã boala
care l-a fãcut inapt pentru muncã pe copil ºi data ivirii
acesteia.
Ajutorul de deces în cazul persoanelor cu handicap
Ajutorul de deces se acordã cu condiþia prezentãrii
certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu
handicap în situaþia decesului copilului inapt pentru
muncã, indiferent de vârstã. În cazul în care acest
certificat lipseºte ajutorul de deces se acordã în baza
actului medical vizat de medicul expert al asigurãrilor
sociale, prin care se atestã boala care l-a fãcut inapt
pentru muncã ºi data ivirii acesteia.

ATENÞIE!
Pentru copiii inapþi pentru muncã din cauza stãrii de
sãnãtate, certificatul care atestã boala care l-a fãcut inapt
pentru muncã pe copil trebuie solicitat imediat ce a
intervenit starea de inaptitudine. Acesta reprezintã
condiþia continuitãþii în asigurãri.
Funcþionarul care opereazã aceste drepturi de
asigurãri sociale are obligaþia de a înscrie pe verso-ul
certificatului de deces original menþiunea "achitat", data,
semnãtura ºi ºtampila, dupã efectuarea plãþii ajutorului de
deces.
Cuantumul ajutorului de deces
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie
reprezintã jumãtate din cuantumul ajutorului de deces
stabilit prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi
nu poate fi mai mic decât jumãtate din valoarea salariului
mediu brut pe economie prognozat ºi fãcut public de cãtre
CNPAS.
Ajutorul de deces în cazul pensionarilor IOVR
Invalizilor ºi accidentaþilor de rãzboi, indiferent dacã
erau sau nu erau încadraþi în muncã înainte de a deveni
invalizi, li se acorda pensii în cuantumuri fixe, diferenþiate
în funcþie de gradul de invaliditate. Astfel, pensiile IOVR
sunt pensiile care se acordã invalizilor ºi accidentaþilor de
rãzboi, urmaºilor celor morþi sau dispãruþi în rãzboi,
precum ºi urmaºilor foºtilor pensionari invalizi ºi
accidentaþi de rãzboi.
În cazul pensionarilor care beneficiazã numai de
pensie IOVR se acordã un ajutor de deces unei singure
persoane, care poate fi, dupã caz:
- soþul supravieþuitor;
- copilul;
- pãrintele;
- curatorul;
- moºtenitorul;
- persoana care dovedeºte ca a suportat cheltuielile
ocazionate de deces.
ATENÞIE!
Ajutorul de deces se acordã numai în cazul în care
pentru persoana decedatã nu se acordã ajutor de deces
din alte sisteme de asigurãri sociale.
Cuantumul ajutorului de deces este egal cu ajutorul de
deces acordat pensionarilor din sistemul asigurãrilor
sociale de stat.
Pensionarilor care beneficiazã numai de pensie IOVR
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
li se acordã un ajutor de deces în cazul decesului unui
membru de familie aflat în întreþinerea lor ºi care nu are un
drept propriu de asigurãri sociale. Ajutorul de deces
reprezintã jumãtate din cuantumul ajutorului de deces
acordat pensionarilor din sistemul asigurãrilor sociale de
stat.
Ajutorul de deces în cazul decesului funcþionarului
public
În situaþia decesului unui funcþionar public se acordã 3
drepturi distincte care nu sunt condiþionate reciproc.
În caz de deces al funcþionarului public, membrii
familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaº,
primesc pe o perioadã de 3 luni echivalentul salariului de
bazã din ultima lunã de activitate a funcþionarului public
decedat.
În cazul în care decizia pentru pensia de urmaº nu a
fost emisã din vina autoritãþii sau a instituþiei publice în
termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în
continuare drepturile menþionate mai sus pânã la emiterea
deciziei pentru pensia de urmaº, conform prevederilor art.
39 din Legea nr. 188/1999.
Ajutorul de deces se acordã la cerere atât în cazul
funcþionarului public asigurat cât ºi în cazul decesului unui
membru de familie al acestuia, atunci când membrul de
familie se aflã în întreþinerea sa ºi nu are un drept propriu
de asigurãri sociale. Cuantumul ºi procedura de obþinere
sunt stabilite prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Ca urmare a decesului funcþionarului public au dreptul
la pensie de urmaº copiii ºi soþul supravieþuitor cu
respectarea prevederilor art. 65-72 din Legea nr. 19/2000.
Prevederi de siguranþã
Angajatorul poate achita ajutor de deces, altul decât
cel reglementat de Legea nr. 19/2000, în cazul decesului
salariaþilor ºi membrilor lor de familie.
ATENÞIE!
Pentru a putea achita acest de ajutor este necesar ca
la încheierea contractului colectiv de muncã la nivel de
unitate sã fie menþionatã aceastã clauzã în mod expres.
Ajutorul de deces acordat de angajator se achitã din
fondul de salarii ºi este o cheltuialã deductibilã dacã nu
depãºeºte plafonul de 2%. In acelaºi cuantum sunt
deductibile ºi urmãtoarele cheltuieli sociale:
- ajutoarele pentru boli grave sau incurabile;
- ajutoarele pentru naºtere;
- cheltuielile pentru funcþionarea corespunzãtoare a
unor activitãþi sau unitãþi aflate în administrarea
contribuabililor: grãdiniþe, creºe, servicii de sãnãtate
acordate în cazul bolilor profesionale ºi ale accidentelor
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã,
muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine
de nefamiliºti, precum ºi pentru ºcolile pe care le au sub
patronaj;
-protezele.
În cadrul acestei limite de 2% pot fi deduse ºi
urmãtoarele cheltuieli:
- cadouri în bani sau în naturã oferite copiilor minori ai
salariaþilor;
- transportul la ºi de la locul de muncã al salariaþilor;
- cadouri în bani sau în naturã acordate salariatelor;
- ajutoare pentru salariaþii care au suferit pierderi în
gospodãrie ºi contribuþia la fondurile de intervenþie ale
asociaþiei profesionale a minerilor;
- costul prestaþiilor pentru tratament ºi odihnã pentru
salariaþii proprii ºi pentru membrii de familie ai acestora,
inclusiv transportul;
- ajutorarea copiilor din ºcoli ºi centre de plasament
conform art. 21 lit. c) din Legea nr. 571/2003-Codul fiscal.
CAS-ul pentru ajutorul de deces acordat peste
cuantumul legal
Contribuþia de asigurãri sociale nu se datoreazã
asupra sumelor reprezentând:
- prestaþii de asigurãri sociale care se suportã din
fondurile asigurãrilor sociale sau din fondurile
angajatorului ºi care se plãtesc direct de acesta;
- sumele reprezentând participarea salariaþilor la profit;
- diurnele de deplasare ºi de delegare, indemnizaþiile
de delegare, detaºare ºi transfer, precum ºi drepturile de
autor;
- drepturile plãtite potrivit dispoziþiilor legale, în cazul
încetãrii raporturilor de muncã, încetãrii raporturilor de
serviciu ale funcþionarilor publici, a mandatului sau a
calitãþii de membru cooperator, altele decât cele acordate
potrivit legii pentru perioada de preaviz;
- premii ºi alte drepturi exceptate prin legi speciale.
Sumele exceptate de la plata contribuþiei de asigurãri
sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului
prestaþiilor de asigurãri sociale.
ATENÞIE!
Pentru ajutorul de deces acordat în baza contractului
colectiv de muncã, din fondul de salarii în afara celui
prevãzut în Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se calculeazã ºi se datoreazã
contribuþia de asigurãri sociale.
Decesul asociatului
Conform Legii nr. 31/1990 societãþile în nume colectiv
sau cu rãspundere limitatã se dizolvã prin falimentul,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia
dintre asociaþi, când, datoritã acestor cauze, numãrul
asociaþilor s-a redus la unul singur.
18
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
Excepþia o reprezintã cazul în care în actul constitutiv
existã clauzã de continuare cu moºtenitorii sau când
asociatul rãmas hotãrãºte continuarea existenþei societãþii
sub forma societãþii cu rãspundere limitatã cu asociat
unic.
Aceste dispoziþii se aplica ºi societãþilor în comanditã
simplã sau în comanditã pe acþiuni, dacã acele cauze
privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.
În cazul societãþile în nume colectiv, dacã un asociat
decedeazã ºi dacã nu existã convenþie contrarã,
societatea trebuie sã plãteascã partea ce se cuvine
moºtenitorilor, dupã ultimul bilanþ contabil aprobat. Plata
se face în termen de 3 luni de la notificarea decesului
asociatului, dacã asociaþii rãmaºi nu preferã sã continue
societatea cu moºtenitorii care consimt la aceasta.
Aceste prevederi se aplicã ºi societãþilor în comanditã
simplã, în caz de deces al unuia dintre asociaþii
comanditaþi, în afarã de cazul când moºtenitorii sãi nu
preferã sã rãmânã în societate în aceastã calitate.
Moºtenitorii rãmân rãspunzãtori ºi au dreptul la beneficii
pânã la publicarea schimbãrilor intervenite, însã nu vor
putea cere lichidarea lor pânã ce acestea nu sunt
repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
ATENÞIE!
Moºtenitorii nu au dreptul la o parte proporþionalã din
patrimoniul social, ci numai la o sumã de bani care sã
reprezinte valoarea acesteia.
Decesul fondatorului
Conform prevederilor Ordonanþei Guvernului nr.
26/2000 privind asociaþiile ºi fundaþiile, fundaþia îºi poate
constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotãrârii
autentificate a consiliului director, prin care le este alocat
câte un patrimoniu. Filiala este condusã de un consiliu
director propriu, alcãtuit din cel puþin 3 membri.
ATENÞIE!
Moºtenitorii ºi creditorii personali ai fondatorilor au faþã
de fundaþie aceleaºi drepturi ca ºi în cazul oricãrei alte
liberalitãþi fãcute de fondator.
Dupã înscrierea fundaþiei în Registrul asociaþiilor ºi
fundaþiilor, nici fondatorii ºi nici moºtenitorii lor nu pot
revoca actul constitutiv. De asemenea, dupã înscriere,
actul constitutiv nu mai poate fi atacat nici de cãtre
creditorii personali ai fondatorilor.
Prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004 (Partea a
3-a, art. 15, pct. 4) sunt scutite de la plata impozitului pe
profit fundaþiile române constituite ca urmare a unui legat

Fundaþia constituitã ca urmare a unui legat, în
conformitate cu Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociaþii ºi fundaþii, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, este subiectul de drept înfiinþat de una sau mai
multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru
cauzã de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod
permanent ºi irevocabil realizãrii unui scop de interes
general sau, dupã caz, comunitar.
IMPORTANT!
Dacã fundaþia dobândeºte personalitate juridicã dupã
decesul fondatorului, efectele liberalitãþilor fãcute de
acesta în favoarea fundaþiei, anterior constituirii ei, se vor
produce de la data actului constitutiv, pentru fundaþiile
înfiinþate prin acte între vii, ºi de la data morþii testatorului,
pentru fundaþiile înfiinþate prin testament.
Procedura succesoralã
Deschiderea procedurii succesorale prezentarea la
notariatul din localitatea de domiciliu a defunctului a
urmãtoarelor acte:
- certificatul de deces;
- actul de cãsãtorie al defunctului;
- actele de naºtere ºi de cãsãtorie ale moºtenitorilor;
- actele de proprietate pentru bunurile imobile (terenuri
ºi construcþii) precum ºi pentru bunurile mobile ce au
aparþinut defunctului;
- certificatul de atestare fiscalã pentru bunurile imobile
ºi mobile eliberat de Direcþia de Impozite ºi Taxe Locale
de la Primãria locului unde se aflã imobilul;
- actele de concesiune pentru locurile de înhumare.
De scutire beneficiazã ºi cei care solicitã dezbaterea
succesiunii în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a
prezentului act normativ, respectiv pânã la 30 decembrie
2004 conform prevederilor art. 284 alin. (11) din Legea nr.
571/2003 - Codul fiscal.
Nu se datoreazã taxa asupra succesiunii prevãzute de
Ordonanþa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru
pentru activitatea notarialã, republicatã, cu modificãrile
ulterioare, dacã procedura succesoralã se dezbate în
termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor.
Potrivit prevederilor art. 651 din Codul civil,
succesiunile se deschid prin moarte.
De scutirea de la plata taxei asupra succesiunilor
beneficiazã ºi moºtenitorii care dezbat procedura
succesoralã pânã la data de 31 decembrie 2004, inclusiv,
pentru autorii decedaþi anterior datei de 1 ianuarie 2004.
În cazul în care pânã la data eliberãrii certificatului de
moºtenitor, moºtenitorii nu au achitat taxa asupra
succesiunilor, debitul privind aceastã taxã se trimite spre
executare la compartimentul de specialitate al autoritãþilor
administraþiei publice locale competente, iar acesta are
obligaþia sã confirme debitul.
Secretarul unitãþii administrativ-teritoriale/secretarul
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
sectorului municipiului Bucureºti din raza localitãþii în care
defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci când are
cunoºtinþã cã moºtenirea cuprinde bunuri imobile,
procedeazã la verificarea datelor înregistrate în registrul
agricol ºi obligaþia de a trimite sesizarea pentru
deschiderea procedurii succesorale notarului public care
þine opisul de evidenþã a procedurilor succesorale în cel
mult 30 de zile calendaristice de la data decesului.
Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se
întocmeºte obligatoriu în 3 exemplare, din care unul se
înainteazã notarului public, unul compartimentului de
specialitate al autoritãþilor administraþiei publice locale
pentru cunoaºterea datelor de identitate a succesibililor,
iar cel de-al treilea rãmâne la secretar, ca unic document
care stã la baza înregistrãrilor din registrul de evidenþã a
sesizãrilor pentru deschiderea procedurii succesorale.
În registrul de evidenþã a sesizãrilor pentru
deschiderea procedurii succesorale se trec ºi defuncþii cu
ultimul domiciliu în localitatea din raza de competenþã a
secretarului respectiv, cu precizarea cã nu se mai
înainteazã la notarul public sesizarea respectivã, iar la
rubrica "observaþii" se face menþiunea "fãrã bunuri
imobile".
ATENÞIE!
Când se constatã cã defunctul - autor al succesiunii, în
calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus
pentru anul decesului sau pentru oricare alt an din cei 5
ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea în
sesizare a creanþelor bugetare datorate, acestea
socotindu-se ca o sarcinã succesoralã, fãcând parte din
pasivul succesoral, iar moºtenitorii rãspund solidar în
ceea ce priveºte plata creanþelor bugetare respective.
Aceastã cercetare se face atât asupra înregistrãrilor
din registrul de rol nominal unic, cât ºi asupra celor din
registrul agricol.
Pentru a putea beneficia de scutiri moºtenitorii trebuie
sã obþinã certificatul de moºtenitor înãuntrul termenului de
un an de la data decesului autorului bunurilor ce fac
obiectul succesiunii.
Prealabil înaintãrii cãtre notarul public a sesizãrii
pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va
solicita compartimentului de specialitate al autoritãþilor
administraþiei publice locale sã cerceteze poziþia din rolul
nominal unic al defunctului, în ceea ce priveºte impunerea
pentru cei 5 ani din urmã.
ATENÞIE!
Dacã procedura succesoralã se dezbate în termen de
1 an de la data decesului autorului bunurilor, nu se
datoreazã taxa asupra succesiunii.
Dinu Lilicã - director economic
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ASIGURÃRILE SOCIALE PENTRU
CONDIÞII DEOSEBITE
restarea unei munci se poate face în condiþii de
P lucru:
- normale;
- deosebite;
- speciale.
Prin loc de muncã se întelege o zonã (spaþiu strict
delimitat) înzestratã cu mijloace de muncã, utilaje, unelte,
mijloace de transport, mobilier ºi alte obiecte ale muncii,
materii prim, materiale, semifabricate, organizatã în
vederea realizãrii unei operaþiuni, lucrãri sau pentru
îndeplinirea unei funcþii de cãtre un executant individual
sau colectiv cu pregãtirea sau îndemânarea necesare, în
condiþii tehnice, organizatorice sau de protecþie a muncii
precizate.
De asemenea, prin loc de muncã se întelege orice loc,
zonã, încãpere, vehicul, puncte de lucru disparate, unde
îºi desfãºoarã activitatea unul sau mai mulþi lucrãtori ºi
unde se exercitã autoritatea conducãtorului persoanei
juridice.
Locurile de muncã în condiþii deosebite reprezintã
acele locuri care, în mod permanent sau în anumite
perioade, pot afecta esenþial capacitatea de muncã a
salariaþilor din cauza gradului mare de expunere la risc.
Condiþiile deosebite de muncã se caracterizeazã prin
existenþa la locul de muncã a unor elemente care pot
afecta, în timp, capacitatea de muncã a salariatului.
În vederea reducerii efectelor nocive asupra
organismului, legislaþia prevede mãsuri de protecþie
speciale pentru salariaþii care lucreazã în condiþii
deosebite de muncã, concretizate prin:
- încadrarea respectivelor locuri de muncã în categoria
locurilor de muncã în condiþii deosebite, reglementatã de
Hotãrârea Guvernului nr. 261/2001;
- reducerea timpului normal de muncã, reglementatã
de Legea nr. 31/1991.
ATENÞIE!
Dacã locul de muncã este încadrat la locuri de muncã
în condiþii deosebite iau naºtere drepturi ºi obligaþii de
asigurãri sociale.
Locurile de muncã în condiþii speciale sunt cele din:
- unitãþile miniere, pentru personalul care îºi
desfãºoarã activitatea în subteran cel puþin 50% din timpul
normal de muncã în luna respectivã;
- activitãþile de cercetare, explorare, exploatare sau
prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I ºi II de
expunere la radiaþii;
- aviaþia civilã pentru personalul navigant;
- activitatea artisticã desfãºuratã în profesiile.
20
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
Reglementarea locurilor de muncã cu condiþii speciale
se regãseºte în dispoziþiile Hotãrârii Guvernului nr.
1.025/2003 privind metodologia ºi criteriile de încadrare a
persoanelor în locuri de muncã în condiþii speciale.
Criterii de încadrare în condiþii
deosebite
Pentru a fi încadrat în condiþii deosebite, locul de
muncã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:
- prezenþa în mediul de muncã a noxelor profesionale
care nu respectã limitele admise de normele generale de
protecþie a muncii ºi rãspunsul specific al organismului la
agresiunea noxei profesionale;
sau
- prezenþa în mediul de muncã a noxelor profesionale
care nu respectã limitele admise de normele generale de
protecþie a muncii ºi morbiditatea exprimatã în boli
profesionale înregistrate la locul de muncã în ultimii 15
ani.
Noxa reprezintã un agent fizic, chimic sau biologic cu
acþiune în mediul de muncã asupra organismului uman,
dãunãtor sãnãtãþii. Factor de risc de îmbolnãvire
profesionalã.
Bolile profesionale sunt afecþiuni care se produc ca
urmare a exercitãrii unei meserii sau a unei profesii,
cauzate de factori nocivi, chimici sau biologici,
caracteristici locului de muncã, precum ºi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, în procesul de muncã.
Procedura de încadrare
Expertiza
Prin expertiza tehnicã de protecþie a muncii se înþelege
analiza locurilor de muncã din punctul de vedere al
mãsurilor tehnice ºi organizatorice aplicate de angajatori
în conformitate cu prevederile legale privind protecþia
muncii. Aceasta este efectuatã de angajator pe baza
metodologiei elaborate de Institutul Naþional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protecþia Muncii.
Metodologia va fi pusã la dispoziþia angajatorilor prin
inspectoratele teritoriale de muncã, contra cost.
Rezultatul fiºelor de expertizã tehnicã se va concretiza
într-un program de mãsuri tehnice ºi organizatorice,
eºalonat pe cel mult 6 ani, în vederea eliminãrii ºi/sau
reducerii noxelor profesionale ºi efectelor acestora.

În funcþie de rezultatul expertizei tehnice, angajatorul,
impreunã cu sindicatul sau, dupã caz, cu reprezentanþii
salariaþilor, în cadrul Comitetului de securitate ºi sãnãtate
în muncã, solicitã încadrarea locurilor de muncã în condiþii
deosebite.
Determinãrile de noxe reprezintã un pas important în
evaluarea locurilor de muncã.
Aceasta se face de cãtre instituþii abilitate de Ministerul
Sãnãtãþii ºi Familiei respectiv de:
- direcþiile de sãnãtate publicã judeþene ºi a
municipiului Bucureºti (recomandabil);
- clinicile de medicinã a muncii sau boli profesionale,
- Centrul de Monitorizare a unitãþilor cu risc Profesional
din cadrul Inspecþiei Muncii.
Determinãrile de noxe se fac numai în prezenþa
inspectorilor de muncã din cadrul inspectoratelor
teritoriale de muncã ºi a reprezentanþilor sindicatului sau
reprezentanþilor salariaþilor.
Determinãrile de noxe se vor efectua numai dacã au
fost aplicate mãsurile tehnico-organizatorice pentru
normalizarea condiþiilor de muncã ºi dacã în cadrul unitãþii
funcþioneazã normal, conform proiectului, instalaþiile de
protecþie a muncii. Acestea vor fi consemnate printr-un
proces verbal încheiat de inspectorul de muncã.
De asemenea, tot în urma determinãrilor de noxe, se
va elibera de cãtre direcþia de sãnãtate publicã -
laboratorul de toxicologie a mediului industrial un buletin
de determinãri care va cuprinde unitatea, secþia, atelierul,
locul de muncã, noxa profesionalã, valoarea mãsuratã,
valoarea-limitã admisã, metode de mãsurare.
Pentru încadrarea locurilor de muncã în condiþii
deosebite este obligatoriu ca noxa profesionalã
determinatã sã se regãseascã ca efect asupra stãrii de
sãnãtate ºi/sau ca noxa profesionalã ce a avut efect
asupra stãrii de sãnãtate sã se regãseascã în
determinãrile efectuate la locurile de muncã.
Aceastã corelaþie între noxa profesionalã ºi efectul
asupra stãrii de sãnãtate a salariaþilor se demonstreazã în
urma determinãrilor de noxe efectuate la locurile de
muncã ºi a controalelor medicale la care sunt supuºi
salariaþii unitãþii.
În cazul în care depãºirea noxelor la locul de muncã nu
are un efect negativ asupra stãrii de sãnãtate a salariaþilor
(constatat prin analiza de corelaþie specificã a riscului
profesional de afectare a stãrii de sãnãtate eliberat de
Direcþia de sãnãtate publicã - compartimentul de medicinã
a muncii), aceste locuri de muncã nu vor fi încadrate în
categoria locurilor de muncã în condiþii deosebite.
Angajatorul va solicita de la direcþiile de sãnãtate
publicã lista cuprinzând bolile profesionale înregistrate
sau lista cuprinzând efectuarea controlului medical pentru
personalul care lucreazã în locuri de muncã în condiþii
deosebite, pentru determinarea rãspunsului specific al
organismului.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
Solicitarea se poate face ºi de la alte instituþii abilitate
de Ministerul Sãnãtãþii respectiv:
- Instituþiile de sãnãtate publicã - colectivul
Epidemiologia bolilor profesionale, a bolilor legate de
profesiune ºi comunicarea riscului;
- Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protecþia Muncii;
- Institutul de Sãnãtate Publicã din Bucureºti, Iaºi, Cluj,
Timiºoara.
Nominalizarea
Se face de cãtre angajator împreunã cu sindicatele sau
cu reprezentanþii salariaþilor în cadrul Comitetului de
securitate ºi sãnãtate în muncã. Acordul pãrþilor se
consemneazã printr-un proces verbal.
Evaluarea locurilor de muncã
Evaluarea locurilor de muncã se face de cãtre
angajator împreunã cu sindicatele sau cu reprezentanþii
salariaþilor în cadrul Comitetului de securitate ºi sãnãtate
în muncã.
În funcþie de criteriile care se au în vedere la
încadrarea locurilor de muncã în condiþii deosebite se vor
completa fiºe de evaluare diferite.
Criteriile pentru încadrarea locurilor de muncã în
condiþii deosebite sunt:
- prezenþa în mediul de muncã a noxelor profesionale
ºi rãspunsul specific al organismului
- prezenþa în mediul de muncã a noxelor profesionale
ºi morbiditatea
Stabilirea mãsurilor tehnice, sanitare ºi organizatorice
de protecþie a muncii corespunzãtor condiþiilor de muncã
ºi factorilor de mediu specifici locului de muncã.
Angajatorii vor raporta semestrial inspectoratelor
teritoriale de muncã realizarea mãsurilor tehnico-
organizatorice pentru normalizarea condiþiilor de muncã.
Avizul inspectoratului teritorial de muncã constituie o
etapã importantã în vederea încadrãrii locurilor de muncã
în condiþii deosebite.
Acesta se acordã pe baza urmãtoarelor documente:
- determinãrile de noxe;
- procesul verbal prin care au fost consemnate
constatãrile inspectorului de muncã. De asemenea acesta
va trebui sã cuprindã modul în care sunt respectate
prevederile Normelor generale de protecþia muncii ºi
Normelor specifice de securitate a muncii;
- copii de pe lista cuprinzând bolile profesionale sau
sinteza analizelor medicale ºi fiºa de evaluare.
Avizul acordat de inspectoratul teritorial de muncã are
o valabilitate de 3 ani.
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Avizul se va elibera pe baza solicitãrii angajatorului la care presteazã activitatea în condiþii deosebite, iar nu la
care vor fi anexate documentele precizate. De asemenea, întregul fond de salarii.
se va anexa ºi propunerea de încadrare a locurilor de
muncã în condiþii deosebite. Beneficiile salariaþilor

ATENÞIE! Asiguraþii care au realizat stagiul complet de cotizare ºi

care ºi-au desfãºurat activitatea total sau parþial în condiþii
Angajatorii care ºi-au nominalizat locurile de muncã în deosebite de muncã au dreptul la pensie pentru limitã de
condiþii deosebite au obligaþia ca pânã la sfârºitul anului vârstã, cu reducerea vârstelor standard de pensionare
2006 sã ia toate mãsurile tehnico-organizatorice pentru conform tabelului de mai jos
normalizarea condiþiilor de muncã. Stagiul de cotizare în Reducerea vârstelor
În acest sens, angajatorul are obligaþia ca la data condiþii deosebite de standard de pensionare
obþinerii avizului pentru încadrarea locurilor de muncã în muncã (ani împliniþi) (ani împliniþi)
condiþii deosebite sã stabileascã un plan de mãsuri în
vederea normalizãrii condiþiilor de muncã. 6 1,0
Planul de mãsuri se va referi numai la neconformitãþile 8 1,5
existente la locurile de muncã. 10 2,0
Angajatorii vor raporta semestrial inspectoratelor 12 2,5
teritoriale de muncã realizarea mãsurilor tehnico- 14 3,0
organizatorice pentru normalizarea condiþiilor de muncã.
16 3,5
Stabilirea locurilor de muncã în condiþii deosebite 18 4,0
20 4,5
Aceasta se face prin contractul colectiv de muncã 22 5,0
încheiat la nivelul unitãþii. 24 5,5
În cazul în care în unitate nu se încheie contract 26 6,0
colectiv de muncã la nivel de unitate, acestea vor fi 28 6,5
stabilite prin decizia organului de conducere al unitãþii.
30 7,0
32 7,5
Efectele încadrãrii 35 8,0
Obligaþii
Procedura obþinerii condiþiilor de muncã deosebite este
Angajatorul este obligat sã depunã la casele teritoriale destul de anevoioasã ºi genereazã pentru angajator
de pensii, la definitivarea contractului colectiv de muncã, obligaþii suplimentare atât din punct de vedere birocratic,
avizul inspectoratului teritorial de muncã prin care se cât ºi din punct de vedere financiar.
dovedeºte încadrarea locurilor de muncã în condiþii Fiecare etapã pe care angajatorul este obligat sã
deosebite ºi lista cuprinzând categoriile profesionale care parcurgã pentru încadrarea locurilor de muncã în condiþii
lucreazã în aceste locuri de muncã.
deosebite presupune achitarea unei taxe.
Cota de contribuþie pentru condiþii deosebite este de
35%, conform Legii 380/2005. Începând cu data de 1 De asemenea, angajatorul este obligat sã elimine de la
ianuarie 2006, cota de contribuþie pentru concedii ºi locul de muncã factorii nocivi care afecteazã starea de
indemnizaþii, destinatã exclusiv finanþãrii cheltuielilor cu sãnãtate a salariaþilor pânã la sfârºitul anului 2006, odatã
plata drepturilor prevãzute de prezenta ordonanþã de cu aceasta dispãrând ºi condiþiile care ar permite
urgenþã, este de 0,75%, aplicatã la fondul de salarii, încadrarea locurilor de muncã în condiþii deosebite.
conform OUG 158/2005. Un alt impediment îl constituie perioada foarte mare de
la începerea demersurilor pânã la obþinerea avizului (în
Aceasta se suportã de salariat ºi de angajator dupã
cum urmeazã: medie între 6 ºi 8 luni).
- contribuþia individualã suportatã de salariat este de Astfel, reducerea timpului util la pensie de care ar mai
9,5%; beneficia salariaþii pânã la finele anului 2006 este foarte
- contribuþia de asigurãri sociale datoratã de angajatori scurt (respectiv 2 luni).
reprezintã diferenþa dintre contribuþia de asigurãri sociale Faþã de cele menþionate ºi þinând cont de termenul-
stabilite pentru condiþii deosebite ºi contribuþia individualã limitã privind obþinerea ºi menþinerea condiþiilor de muncã
24,75% + 0,75%
deosebite, pe acei care au în vedere demararea
Angajatorul va suporta o contribuþie de 24,75% + procedurilor specifice se recomandã sã se aibã în vedere
0,75% raportatã la fondul de salarii realizat de angajaþii ºi alte modalitãþi de compensare a riscurilor specifice

22
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)

locurilor de muncã ce prezintã caracteristicile condiþiilor
deosebite de muncã.
Pentru salariaþii care presteazã muncã în locuri de
muncã cu condiþii deosebite puteþi reglementa prin
contracte colective de muncã sau individual alte
compensaþii în legãturã cu condiþiile de muncã,
respective:
- sporuri la salariul de bazã (minimum 10%);
- alimente ºi echipamente de protecþie în funcþie de
specificul activitãþii.
Acesta ar scuti unitatea de costuri inutile ºi ar aduce un
beneficiu cert ºi imediat salariaþilor care presteazã
activitãþi în astfel de locuri de muncã.
Evidenþierea perioadelor în care salariatul a prestat
activitate în condiþii deosebite
Carnetul de muncã
Evidenþierea perioadelor în care salariatul a prestat
activitate în condiþii deosebite se face prin înregistrarea
acestora în carnetul de muncã.
Modalitatea înscrierii condiþiilor de muncã în carnetul
de muncã este reglementatã de Ordinul Ministrului Muncii
nr. 136/1976. în practicã, evidenþierea condiþiilor de
muncã se face prin douã modalitãþi de înscriere:
a) înscrierea detaliatã:
- se înscrie încadrarea în condiþii de muncã,
precizându-se tipul de condiþii de muncã aplicabile;
- se înscriu eventuale schimbãri ale locului de muncã
în cadrul aceloraºi condiþii;
- se înregistreazã încetarea încadrãrii în condiþiile de
muncã;
- pe rândul imediat urmãtor se menþioneazã în spaþiul
de la coloana 3 la coloana 7 a carnetului de muncã timpul
cât a lucrat în condiþii deosebite, în raport cu programul
zilnic ºi perioada în care salariatul a beneficiat de
condiþiile de muncã, indicându-se documentul (decizia
conducãtorului unitãþii) în baza cãruia a beneficiat de
condiþiile de muncã deosebite;
b) înscriere sinteticã la finalul acordãrii condiþiilor de
muncã sau la încetarea raporturilor de muncã
În cazul în care angajatorul este obligat sã înregistreze
contracte individuale de muncã la inspectoratele teritoriale
de muncã, carnetul de muncã va fi completat ºi certificat
(sau numai certificat) de inspectoratul teritorial de muncã.
Adeverinþa
În cazul în care aceste perioade nu au fost evidenþiate
în carnetul de muncã, salariatului i se va elibera o
adeverinþã care va atesta aceastã situaþie. Aceastã
adeverintã se va elibera în aceleaºi condiþii ca ºi
adeverinþa de vechime.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
Adeverinþa va trebui sã conþinã urmãtoarele elemente:
- denumirea unitãþii;
- perioada în care a lucrat, cu indicarea datei de
începere ºi de încetare a raportului de muncã;
- precizarea modului de încadrare - pe duratã
nedeterminatã sau determinatã, prin transfer;
- în toate cazurile cu menþionarea temeiurilor legale pe
baza cãrora a avut loc încadrarea;
- modificarea sau încetarea contractului de muncã;
- de asemenea în acte se vor menþiona ºi funcþia,
meseria sau specialitatea exercitatã, salariul de încadrare,
precum ºi alte drepturi ce se includ în aceasta ºi, dupã
caz, locurile de muncã cu condiþii deosebite.
ATENÞIE!
În cazul în care angajatorul este obligat sã înregistreze
contracte individuale de muncã la inspectoratele teritoriale
de muncã, atunci adeverinþa va fi certificatã ºi de
inspectoratul teritorial de muncã.
Reducerea timpului normal de
muncã
Salariaþii care desfãºoarã efectiv ºi permanent
activitatea în locuri de muncã cu condiþii deosebite -
vãtãmãtoare, grele sau periculoase - beneficiazã de
reducerea duratei timpului de muncã sub 8 ore pe zi, în
condiþiile prevãzute de Legea nr. 31/1991.
Reducerea duratei timpului de muncã în condiþiile
acestui act normativ nu afecteazã salariul ºi vechimea în
muncã.
În actuala reglementare, legea face distincþie între
vechimea în muncã ºi stagiul de cotizare, vechimea în
muncã reprezentând perioada în care o persoanã a
desfãºurat activitate în baza unui contract individual de
muncã.
Stabilirea categoriilor de personal, a activitãþilor ºi
locurilor de muncã pentru care durata timpului de muncã
se reduce sub 8 ore pe zi se face pe baza urmãtoarelor
criterii:
a) natura factorilor nocivi - fizici, chimici sau biologici -
ºi mecanismul de acþiune a acestora asupra organismului;
b) intensitatea de acþiune a factorilor nocivi sau
asocierea acestor factori;
c) durata de expunere la acþiunea factorilor nocivi;
d) existenþa unor condiþii de munca ce implicã un efort
fizic mare, în condiþii nefavorabile de microclimat, zgomot
intens sau vibraþii;
e) existenþa unor condiþii de muncã ce implicã o
solicitare nervoasã deosebitã, atenþie foarte încordatã ºi
multilateralã sau concentrarea intensã ºi ritm de lucru
intens;
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
f) existenþa unor condiþii de muncã ce implicã o
suprasolicitare nervoasã, determinatã de un risc de
accidentare sau de îmbolnãvire;
g) structura ºi nivelul morbiditãþii în raport cu specificul
locului de muncã;
h) alte condiþii de muncã vãtãmãtoare, grele sau
periculoase, care pot duce la uzura prematurã a
organismului.
ATENÞIE!
Durata timpului de muncã se va reduce þinându-se
seama de acþiunea acestor factori asupra stãrii de
sãnãtate ºi a capacitãþii de muncã ºi de mãsura în care
consecinþele acþiunilor acestor factori pot fi diminuate sau
eliminate prin micºorarea timpului de expunere.
Pentru a se putea reduce timpul de lucru sub 8 ore/zi
este suficient ca numai una din situaþiile enumerate sã se
regãseascã la locul de muncã.
Dovada se va face prin determinãrile de noxe care
atestã prezenþa factorilor nocivi sau prin examene
medicale efectuate salariaþilor care vor atesta modul în
care aceºtia au fost afectaþi de condiþiile de lucru.
Existenþa condiþiilor deosebite - vãtãmãtoare, grele sau
periculoase - la locurile de muncã se stabileºte, pentru
fiecare unitate, de inspectoratele teritoriale de muncã pe
baza determinãrilor efectuate din care rezultã depãºirea
limitelor prevãzute de normele naþionale de protecþie a
muncii.
FACILITÃÞI FISCALE
încadrarea în muncã a ºomerilor
Considerente generale
ersoanele care în perioada în care beneficiazã de
P indemnizaþie de ºomaj se încadreazã, potrivit
legii, într-o localitate situatã la o distanþã mai mare de 50
km de localitatea în care iºi au domiciliul stabil,
beneficiazã de o primã de încadrare neimpozabilã,
acordatã din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, egalã cu
nivelul a douã salarii minime brute pe þarã în vigoare la
data acordãrii.
Angajaþii au obligaþia de a restitui integral sumele
primite cu titlu de primã de încadrare neimpozabilã sau
primã de instalare conform VI-punctele 1 ºi 2, în situaþia
în care raporturile de muncã sau de serviciu înceteazã,
într-o perioadã mai micã de 12 luni de la data încadrãrii
în muncã, în temeiul urmãtoarelor prevederi:
a) art. 55 lit. b), art. 56 lit. g) ºi i), art. 61 lit. a) ºi art.
79 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile
ulterioare;
24
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
Durata reducerii timpului de muncã ºi normalizarea
personalului care beneficiazã de program de muncã sub 8
ore pe zi se stabilesc prin negocieri între patroni ºi
sindicate sau, dupã caz, reprezentanþii salariaþilor.
Concluziile negocierilor vor fi consemnate într-un proces-
verbal care va fi semnat de participanþii la negociere. ,
Nominalizarea persoanelor se va face prin decizia
unitãþii care va fi emisã pe baza procesului-verbal încheiat
în urma negocierii.
Obligaþiile angajatorului
Angajatorul are obligaþia sã efectueze determinãrile de
noxe de la locurile de muncã. De asemenea, are obligaþia
de a asigura reducerea timpului de muncã ºi acordarea
drepturilor salariale la nivelul programului normal de lucru.
Beneficiile salariaþilor
Dacã în cazul prestãrii activitãþii în condiþii deosebite
beneficiile salariaþilor se vor valorifica numai la acordarea
drepturilor de pensie, în cazul reducerii timpului de muncã
beneficiile salariaþilor sunt imediate. Acestea beneficiazã
de un program de lucru mai scurt, dublat de drepturi
salariale la nivelul programului normal de lucru.
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
b) art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003, cu modificãrile
ulterioare, dacã au fost condamnaþi prin hotãrâre
judecãtoreascã definitivã;
c) art. 90 alin. (1) lit. b) ºi e), alin. (2) lit. f) ºi g) ºi alin.
(5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor
publici, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Persoanele care în perioada în care beneficiazã de
indemnizaþie de ºomaj se încadreazã, potrivit legii, într-o
altã localitate ºi, ca urmare a acestui fapt, îºi schimbã
domiciliul primesc o primã de instalare, acordatã din
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, egalã cu nivelul a 7
salarii minime brute pe þarã în vigoare la data instalãrii.
ATENÞIE!
În situaþia nerespectãrii prevederilor menþionate
recuperarea sumelor prevãzute se va face pe bazã
angajamentelor beneficiarilor, care constituie titluri
executorii.

Facilitãþi acordate
Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncã
a ºomerilor se realizeazã prin:
a) subvenþionarea locurilor de muncã;
b) acordarea de credite în condiþii avantajoase în
vederea creãrii de noi locuri de muncã;
c) acordarea unor facilitãþi.
Subvenþionarea locurilor de muncã
Subvenþionarea locurilor de muncã se face din
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi din alte surse
alocate conform prevederilor legale se pot subvenþiona
cheltuielile cu forþa de muncã efectuate în cadrul unor
programe care au ca scop ocuparea temporarã a forþei
de muncã din rândul ºomerilor, pentru dezvoltarea
comunitãþilor locale.
Subvenþiile prevãzute se acordã, la solicitarea
autoritãþilor publice locale, angajatorilor cãrora li s-au
atribuit contracte cu respectarea reglementãrilor în
vigoare privind achiziþiile publice, pe o perioadã de cel
mult 12 luni pentru fiecare persoanã încadratã, din
rândul ºomerilor, cu contract individual de muncã pe
perioada determinatã de cel mult 12 luni.
Cuantumul lunar al subvenþiei acordate pentru fiecare
persoanã încadratã cu contract individual de muncã din
rândul ºomerilor este:
a) în perioada 1 aprilie-31 octombrie, 70% din salariul
de bazã minim brut pe þarã;
b) în perioada 1 noiembrie-31 martie, un salariu de
bazã minim brut pe þarã, la care se adaugã contribuþiile
de asigurãri sociale datorate de angajatori, aferente
acestuia.
Angajatorii care încadreazã în muncã pe duratã
nedeterminatã absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt
primesc lunar, pe o perioadã de 12 luni, pentru fiecare
absolvent:
a) 1 salariu de bazã minim brut de þarã, în vigoare la
data încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii ciclului
inferior al liceului sau ai ºcolilor de arte ºi meserii;
b) 1,2 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare
la data încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de
învãþãmânt secundar superior sau învãþãmânt postliceal;
c) 1,5 salarii de bazã minime brute pe þarã, în vigoare
la data încadrãrii în muncã, pentru absolvenþii de
învãþãmânt superior.
Angajatorii care încadreazã în muncã pe duratã
nedeterminatã absolvenþi din rândul persoanelor cu
handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent,
sumele prevãzute la alin. B pe o perioadã de 18 luni.
Nu beneficiazã de prevederile prevãzute mai sus
angajatorii care au obligaþia, potrivit legii, de a încadra în
muncã absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt, pentru
absolvenþii din aceastã categorie.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
ATENÞIE!
Mãsurile de stimulare prevãzute nu se acordã pe
perioadele în care raporturile de muncã sau de serviciu
sunt suspendate.
Prin absolvent al unei instituþii de învãþãmânt se
înþelege persoana care a obþinut o diplomã sau un
certificat de studii, în condiþiile legii, în una dintre
instituþiile de învãþãmânt gimnazial, profesional, special,
liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular,
autorizat sau acreditat în condiþiile legii.
Angajatorii care încadreazã absolvenþi în condiþiile
art. 80 sunt obligaþi sã menþinã raporturile de muncã sau
de serviciu ale acestora cel puþin 3 ani de la data
încheierii.
Angajatorii care înceteazã raporturile de muncã sau
de serviciu ale absolvenþilor, anterior termenului
prevãzut la alin. A, sunt obligaþi sã restituie, în totalitate,
agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã sumele
încasate pentru fiecare absolvent, plus dobânda de
referinþã a Bãncii Naþionale a României în vigoare la
data încetãrii raporturilor de muncã sau de serviciu, dacã
încetarea acestora a avut loc din urmãtoarele motive:
a) încetarea raportului de muncã în temeiul art. 55 lit.
b), art. 56 lit. c), e) ºi f) ºi art. 65 din Legea nr. 53/2003,
cu modificãrile ulterioare;
b) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 90
alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. e) ºi alin. (4) lit. c) din Legea
nr. 188/1999, cu modificãrile ºi completarile ulterioare.
Absolvenþii pot fi încadrati în condiþiile specificate, o
singurã datã pentru fiecare formã de învãþãmânt, în
termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.
ATENÞIE!
În perioada celor 3 ani, prevãzutã, absolvenþii pot
urma o formã de pregãtire profesionalã, organizatã de
cãtre angajator, în condiþiile legii.
Cheltuielile necesare pentru pregãtirea profesionalã
prevãzutã vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj.
Angajatorii care încadreazã în muncã pe perioadã
nedeterminatã ºomeri în vârstã de peste 45 de ani sau
ºomeri întreþinãtori unici de familie primesc lunar, pe o
perioadã de 12 luni, pentru fiecare persoanã angajatã
din aceste categorii, o sumã egalã cu un salariu de bazã
minim brut pe þarã în vigoare, cu obligaþia menþinerii
raporturilor de muncã sau de serviciu cel puþin 2 ani.
De facilitãþile prevãzute beneficiazã ºi angajatorii
care, în raport cu numãrul de angajaþi, nu au obligaþia,
potrivit legii, de a încadra în muncã persoane cu
handicap, dacã încadreazã în muncã pe duratã
nedeterminatã persoane cu handicap ºi le menþin
raporturile de muncã sau de serviciu cel puþin 2 ani.
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
Subvenþionarea locurilor de muncã vacante pentru
încadrarea în muncã, în condiþiile prevãzute, a
persoanelor cu handicap nu poate depãºi 60% din
costurile salariale ale angajatorului, pe o perioadã de un
an de la angajare, aferente persoanelor cu handicap
încadrate în muncã.
Angajatorii care înceteazã raporturile de muncã sau
de serviciu ale persoanelor prevãzute, anterior
termenului de 2 ani, sunt obligaþi sã restituie, în
totalitate, agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã
sumele încasate pentru fiecare persoanã, plus dobânda
de referinþã a Bãncii Naþionale a României în vigoare la
data încetãrii raporturilor de muncã sau de serviciu, dacã
încetarea acestora a avut loc din motivele prevãzute mai
sus.
Angajatorii care încadreazã în muncã, potrivit legii,
ºomeri care în termen de 3 ani de la data angajãrii
îndeplinesc, conform legii, condiþiile pentru a solicita
pensia anticipatã parþialã sau de acordare a pensiei
pentru limita de vârsta, dacã nu îndeplinesc condiþiile de
a solicita pensia anticipatã parþialã, beneficiazã lunar, pe
perioada angajãrii, pânã la data îndeplinirii condiþiilor
respective, de o sumã egalã cu un salariu de bazã minim
brut pe þarã în vigoare, acordatã din bugetul asigurãrilor
pentru ºomaj.
Angajatorii care beneficiazã de subvenþionarea
locurilor de muncã în condiþiile prevãzute ºi care
înceteazã raporturile de muncã sau de serviciu ale
persoanelor încadrate pe aceste locuri de muncã,
anterior termenelor prevãzute de lege, nu mai pot
beneficia de o nouã subvenþie din bugetul asigurãrilor
pentru ºomaj pe o perioadã de 2 ani de la data încetãrii
raporturilor de muncã sau de serviciu.
Acordarea de credite în condiþii avantajoase
Pentru crearea de noi locuri de muncã prin înfiinþarea
sau dezvoltarea de întreprinderi mici ºi mijlocii, unitãþi
cooperatiste, asociaþii familiale, precum ºi activitãþi
independente desfãºurate de persoane fizice autorizate
se pot acorda, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj,
credite în condiþii avantajoase.
Creditele se acordã în baza unor proiecte de
fezabilitate, proporþional cu numãrul de locuri de muncã
ce vor fi create, pentru o perioadã de cel mult 3 ani,
pentru investiþii, inclusiv perioada de graþie de maximum
6 luni ºi, respectiv, un an pentru asigurarea producþiei, cu
o dobândã de 50% din dobânda de referinþa a Bãncii
Naþionale a României.
În judeþele în care rata medie anualã a ºomajului s-a
situat peste rata medie anualã a ºomajului pe þarã,
comunicatã de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea
Forþei de Muncã, creditele se acordã în anul
calendaristic urmãtor cu o dobândã de 25% din dobânda
de referinþã a Bãncii Naþionale a României.
Beneficiazã de credite, în condiþiile legii, cu dobânda
26
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
prevãzutã ºi persoanele în vârstã de pânã la 30 de ani,
care au statut de student pentru prima data ºi urmeazã
studiile la cursuri de zi la o instituþie de învãþãmânt
superior de stat sau particular, autorizatã sau acreditatã,
în condiþiile legii.
Creditele prevãzute se acordã studenþilor care
înfiinþeazã sau dezvoltã, individual sau împreunã cu alþi
studenþi care îndeplinesc condiþiile prevãzute,
întreprinderi mici ºi mijlocii, unitãþi cooperatiste, asociaþii
familiale sau care desfãºoarã în mod independent o
activitate economicã în calitate de persoanã fizicã
autorizatã.
În cazul în care în perioada pentru care a fost
acordat creditul intervine cesionarea sau înstrãinarea
parþialã ori totalã, prin orice modalitate, a pãrþilor sociale
sau a acþiunilor deþinute de beneficiarii de credite
prevãzuþi cãtre alte persoane decât cele din categoria
menþionatã, aceºtia sunt obligaþi sã achite o sumã egalã
cu diferenþa dintre dobânda prevãzute în cele douã
situaþii.
Beneficiarii de credite acordate în condiþiile
prevãzute mai sus trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele
condiþii:
a) sã aibã cel mult 249 de angajaþi ºi/sau membri
cooperatori cu raporturi de muncã sau de serviciu;
b) activitatea de bazã sã se realizeze în producþie,
servicii sau în turism;
c) pe cel puþin 50% din numãrul locurilor de muncã
nou-create prin înfiinþarea sau dezvoltarea de
întreprinderi mici ºi mijlocii sau de unitãþi cooperatiste sã
fie încadrat personal provenind din rândul ºomerilor
inregistrati la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã;
d) personalul încadrat în condiþiile prevãzute la lit. c)
sã fie menþinut în activitate cel puþin 3 ani;
e) locurile de muncã avute în vedere la acordarea de
credite în condiþiile alin. B-D sã nu fie locurile de muncã
vacante, rezultate în urma încetãrii raporturilor de
muncã a unor angajaþi în ultimele 12 luni premergãtoare
încheierii contractului de creditare.
ªomerii care se obligã sã înfiinþeze întreprinderi mici
ºi mijlocii, unitãþi cooperatiste, asociaþii familiale sau
care desfãºoarã în mod independent o activitate
economicã în calitate de persoane fizice autorizate au
prioritate la obþinerea creditelor în condiþii avantajoase.
Pentru crearea de noi locuri de muncã pentru ºomeri,
se pot acorda, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, de
la capitolul "Împrumuturi", fonduri nerambursabile.
Fondurile nerambursabile se acordã în baza unor
proiecte de fezabilitate, proporþional cu numãrul de locuri
de muncã ce vor fi create.
Fondurile prevãzute se acordã pentru înfiinþarea sau
dezvoltarea de întreprinderi mici ºi mijlocii, unitãþi
cooperatiste, asociaþii familiale, precum ºi activitãþi
independente desfãºurate de persoane fizice autorizate,
care îºi desfãºoarã activitatea în localitãþi confruntate cu
fenomene de sãrãcie ºi excluziune socialã din cauza
nivelului ridicat al ºomajului.

Localitãþile în care se vor acorda fondurile prevãzute,
precum ºi sumele ce vor fi alocate fiecãrei localitãþi se
stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în limitele stabilite
prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.
Fondurile prevãzute se acordã întreprinderilor mici ºi
mijlocii ºi unitãþilor cooperatiste cu condiþia ca pe toate
locurile de muncã nou-create sã încadreze în muncã pe
perioada nedeterminatã ºomeri pe care sã ii menþinã în
activitate cel puþin 4 ani, asociaþiilor familiale înfiinþate de
ºomeri, precum ºi ºomerilor care au dobândit calitatea
de persoane fizice autorizate sã desfãºoare, în mod
independent, o activitate economicã.
Pentru acordarea creditelor în condiþii avantajoase
sau a fondurilor nerambursabile prevãzute, contribuþia
beneficiarului trebuie sã fie de cel puþin 25% din
valoarea proiectului de fezabilitate depus.
Creditele în condiþii avantajoase ºi fondurile
nerambursabile se acordã din bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj cu respectarea prevederilor Regulamentului
privind ajutorul de stat regional ºi ajutorul de stat pentru
întreprinderile mici ºi mijlocii ºi ale Regulamentului
privind ajutorul de stat pentru ocuparea forþei de muncã.
ATENÞIE!
Beneficiarii de credite acordate în condiþiile prevãzute
sau de fonduri nerambursabile acordate au obligaþia de
a menþine locurile de muncã nou-create pentru o
perioadã minimã de 5 ani.
PRECIZARE!
În cazul în care persoanelor angajate din rândul
ºomerilor le înceteazã raporturile de muncã anterior
împlinirii celor 3 ani, respectiv 4 ani, de la încadrare,
angajatorul este obligat ca, în termen de maximum 30
de zile calendaristice de la data încetãrii raporturilor de
muncã, sã încadreze ºomeri pe locurile de muncã
devenite vacante.
Obligaþia prevãzutã revine angajatorilor ºi în situaþia
în care persoanele angajate pe noile locuri de muncã
create nu provin din rândul ºomerilor, pentru cei care
beneficiazã de credite în condiþii avantajoase.
Pe perioada derulãrii contractului angajatorul nu
poate reduce numãrul de posturi existent în unitate la
data acordãrii creditului sau a fondului nerambursabil.
În cazul în care unul dintre posturile existente la data
acordãrii creditului sau a fondului nerambursabil devine
vacant, angajatorul este obligat ca, în termen de
maximum 30 de zile calendaristice de la data la care
postul devine vacant, sã încadreze alte persoane pe
locurile de muncã devenite vacante.
În cazul nerespectãrii condiþiei prevãzute la
angajatorul va suporta o penalitate egalã cu mãrimea
creditului acordat pentru fiecare loc de muncã creat ºi
neocupat.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
În cazul nerespectãrii obligaþiei prevãzute angajatorul
va suporta o penalitate egalã cu valoarea fondului
nerambursabil, respectiv cu mãrimea creditului acordat,
pentru fiecare loc de muncã creat ºi neocupat,
proporþional cu numãrul de luni neocupate.
În cazul nerespectãrii obligaþiei prevãzute angajatorul
va suporta o penalitate egalã cu o parte din mãrimea
creditului, respectiv a fondului nerambursabil, care s-a
acordat, potrivit legii, pentru un numãr de locuri de
muncã nou-create, egal cu cel al locurilor de muncã
desfiinþate sau devenite vacante, proporþionalã cu
ponderea perioadei în care nu s-a respectat aceastã
obligaþie în totalul perioadei prevãzute pentru
menþinerea sau ocuparea locurilor de muncã, la care, în
cazul creditelor, se adaugã dobânda aferentã.
ATENÞIE!
Beneficiarii de credite în condiþii avantajoase pot
solicita din nou credite din bugetul asigurãrilor pentru
ºomaj dacã au achitat integral creditele în condiþii
avantajoase obþinute anterior, inclusiv dobânzile
aferente.
Beneficiarii unui fond nerambursabil nu mai au
dreptul sã primeascã un nou fond nerambursabil.
Facilitãþi acordate angajatorilor
Angajatorii care încadreazã în muncã persoane din
rândul ºomerilor, pe care le menþin în activitate pe o
perioadã de cel puþin 6 luni de la data angajãrii,
beneficiazã de reducerea sumei reprezentând
contribuþia de 3% datoratã bugetului asigurãrilor pentru
ºomaj.
Reducerea contribuþiei se acordã începând din anul
fiscal urmãtor, pentru o perioadã de 6 luni, ºi constã în
diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare
procent din ponderea personalului nou-angajat în
condiþiile prevãzute din numãrul mediu scriptic de
personal încadrat cu contract individual de muncã din
anul respectiv.
Angajatorii care primesc credite din bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj, beneficiazã de reducere la
plata contribuþiei, numai pentru ºomerii încadraþi peste
nivelul de 50% din locurile de muncã nou-create
prevãzute
Angajatorii care primesc fonduri nerambursabile din
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj beneficiazã de
reducere la plata contribuþiei, numai pentru ºomerii
încadrati pe alte locuri de muncã decât cele nou-create
ca urmare a acordãrii fondurilor nerambursabile.
Anca Buga - director economic
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ASIGURÃRI SOCIALE ÎN
AVOCATURÃ
rincipiile de funcþionare a sistemului sunt
P reglementate de art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 221/2000 ºi de art. 6 din Statutul Casei de
Asigurãri a Avocaþilor.
Avocatul are dreptul la pensie, precum ºi alte drepturi
de asigurãri sociale prin sistemul unic, propriu ºi autonom
de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Asiguraþii
Vor fi asiguraþi avocaþii înscriºi în tablourile barourilor
cu drept de exercitare a profesiei ºi membri ai CAA toþi
avocaþii în activitate, avocaþii pensionari ºi urmaºii
acestora cu drepturi proprii la pensie ºi la ajutoare sociale.
ATENÞIE!
Avocatul înscris în barou, cu drept de exerciþiu al
profesiei, este obligat sã contribuie, în condiþiile legii, la
constituirea fondului CAA. Avocaþii pot face parte ºi din
alte forme de asigurãri sociale.
CAA atribuie fiecãrui asigurat un cod personal în care
se evidenþiazã:
- plãþile lunare achitate pe durata stagiului de cotizare;
- drepturile ºi obligaþiile lunare de asigurãri sociale de
care a beneficiat avocatul asigurat.
Contribuþii, baza de calcul
Nivelul contribuþiei minime obligatorii datorate de
avocaþi se stabileºte de Consiliul Uniunii Naþionale a
Barourilor România (UNBR) potrivit nevoilor curente ºi de
perspectivã ale Casei de Asigurãri a Avocaþilor. Pentru
perioada de exercitare a profesiei ºi în raport de
contribuþia lor la constituirea fondului CAA, avocaþii
primesc o singurã pensie. Contribuþia individualã la fondul
sistemului de asigurãri sociale ºi pensii se stabileºte de
cãtre Consiliul UNBR.
Baza de calcul a contribuþiei individuale o constituie
venitul brut lunar realizat din profesie.
Venitul mediu brut lunar se stabileºte anual de cãtre
UNBR, la propunerea CAA.
Contribuþia obligatorie reprezintã o cotã procentualã
din baza de calcul, dar nu mai puþin de suma ce constituie
cota minimã obligatorie ºi nici mai mult de cota maximã de
28
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
contribuþie obligatorie stabilite de Consiliul UNBR, la
propunerea Consiliului CAA.
Contribuþia se plãteºte lunar de cãtre avocaþi din
momentul primirii acestora în profesie, ca stagiari sau
definitive. Odatã cu plata contribuþiei, avocatul depune ºi
o declaraþie pe propria rãspundere în care va arãta
valoarea veniturilor brute realizate din onorarii în luna
pentru care se face plata.
Avocatul este obligat sã depunã la filialã sau la barou
în fiecare an copia deciziei definitive de impunere în cel
mult 15 zile de la data comunicãrii acesteia de cãtre
organul fiscal.
Anual, dupã caz, contribuþia se regularizeazã în funcþie
de veniturile brute realizate din onorarii de toþi avocaþii cu
drept de exercitare a profesiei.
ATENÞIE!
În vederea regularizãrii contribuþiei la fondul sistemului,
avocaþii depun la filialã declaraþie pe propria rãspundere
privind veniturile realizate din profesie pe anul anterior.
Nerespectarea acestei obligaþii constituie abatere
disciplinarã gravã ºi se sancþioneazã {conform art. 73 din
Legea nr. 51/1995, republicatã) prin: mustrare,
avertisment, amendã de la 500.000 lei la 5.000.000 lei,
interdicþia de a exercita profesia pe o perioadã de la o lunã
la un an, iar în ultimã instanþã, excluderea din profesie.
Contribuþia datoratã ºi neplãtitã se urmãreºte în cadrul
termenului general de prescripþie de 3 ani.
Penalitãþi
Suspendarea avocatului din exercitarea profesiei
Aceastã sancþiune se aplicã pentru neachitarea timp
de 3 luni de la scadenþã a contribuþiei lunare de asigurãri
sociale în cuantumul ºi la termenele legale.
Suspendarea opereazã pânã la achitarea tuturor
sumelor datorate ºi a majorãrilor aferente.
Alte sancþiuni disciplinare
Nedeclararea corectã a veniturilor lunare sau refuzul
prezentãrii la controlul efectuat de organele de control
desemnate ale sistemului de asigurãri constituie abatere

disciplinarã ºi se sancþioneazã cu mustrare, avertisment,
amendã, conform art. 73 din Legea nr. 51/1995,
republicatã.
Contribuþia lunarã se plãteºte la filiala în cadrul cãreia
activeazã avocatul, în primele 15 zile ale lunii urmãtoare
perioadei pentru care se face plata. Dacã termenul legal
este depãºit, avocatul este obligat la plata majorãrilor de
întârziere la suma datoratã, în cuantum de 0,5% pe zi de
întârziere.
Cuantumul penalitãþilor de întârziere nu va putea
depãºi suma datoratã.
Stagiul de cotizare ºi perioadele
asimilate
Perioadele în care un avocat a plãtit contribuþia de
asigurãri sociale în sistemul propriu de asigurãri sociale
pentru avocaþi constituie stagiu de cotizare.
Perioada de timp în care un avocat este deputat sau
senator este luatã în calcul la stabilirea vechimii în
avocaturã. Indemnizaþia de parlamentar ºi celelalte
drepturi bãneºti sunt considerate venituri din profesie ºi se
iau în calcul la stabilirea pensiei de cãtre CAA, în mãsura
în care s-a contribuit la fondul acesteia. Pensia, în
sistemul de pensii al avocaþilor, se stabileºte numai pentru
stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
Conform art. 13.1 din Legea nr. 452/2001 pentru
aprobarea O.U.G. nr. 221/2000 între sistemul de pensii al
avocaþilor ºi sistemul public de pensii se recunosc
reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în
muncã, în vederea deschiderii dreptului la toate tipurile de
pensii, cu excepþia pensiei de retragere anticipatã
definitivã din profesie.
Se asimileazã stagiului de cotizare ºi perioadele
necontributive, denumite perioade asimilate, în care
asiguratul:
- a urmat cursurile de zi ale învãþãmântului universitar,
organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor
respective, cu condiþia absolvirii acestora ºi ca în aceastã
perioadã cel în cauzã sã nu fi realizat stagii de cotizare în
sistemul de pensii ºi asigurãri sociale al avocaþilor sau în
cel public;
- a satisfãcut serviciul militar ca militar în termen sau
militar cu termen redus, pe durata legal stabilitã, a fost
concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
Perioadele asimilate sunt luate în calcul numai la
obþinerea pensiei pentru limitã de vârstã, pensiei pentru
retragere definitivã, pensiei de invaliditate ºi pensiei de
urmaº.
Perioadele asimilate stagiului de cotizare care
constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de
pensii, cât ºi în sistemul de pensii al avocaþilor, se iau în
calcul opþional, în unul dintre sisteme.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
Cuantumul pensiei în acest caz se stabileºte prin
înmulþirea unui punct de pensie cu punctajul mediu anual
realizat de asigurat în stagiul de cotizare în sistemul de
asigurãri sociale al avocaþilor.
Punctajul mediu anual realizat de asigurat se
determinã în acest caz prin împãrþirea numãrului de
puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate
de asigurat la numãrul de ani corespunzãtori stagiului
complet de cotizare.
Drepturi de asigurãri sociale
Prestaþiile de asigurãri sociale reprezintã venit de
înlocuire pentru pierderea totalã sau parþialã a veniturilor
din profesie ca urmare a:
- împlinirii limitei de vârstã prevãzute de lege;
- invaliditãþii (urmare a accidentelor sau bolilor);
- maternitãþii;
- decesului.
ATENÞIE!
Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaþii de
asigurãri sociale se recupereazã de la beneficiari în
termenul de prescripþie de 3 ani.
Asiguratul care nu-ºi achitã contribuþia obligatorie la zi
nu va putea beneficia de nici un fel de prestaþii de
asigurãri sociale.
În categoria alte drepturi de asigurãri sociale se includ:
- indemnizaþia pentru incapacitate temporarã cauzatã
de boli obiºnuite, accidente de muncã sau accidente în
afara muncii
- indemnizaþia de maternitate;
- ajutorul de deces;
- alte indemnizaþii prevãzute de Statutul Casei de
Asigurãri a Avocaþilor.
a) indemnizaþie pentru îngrijirea copilului sau pentru
îngrijirea copilului bolnav;
b) indemnizaþie pentru pãrintele avocatului decedat,
dacã solicitantul este lipsit de orice alte mijloace de
existenþã;
c) alte ajutoare bãneºti pentru avocaþii care au suferit
accidente sau au contactat boli grave, care le-au produs
vãtãmãri grave organismului, pentru procurarea de
proteze sau de alte materiale sanitare, dacã legislaþia de
asigurãri de sãnãtate nu le acordã;
d) alte ajutoare materiale pentru membrii CAA aflaþi în
situaþii deosebite.
Condiþii de acordare:
- avocaþii care au un stagiu de cotizare de cel puþin 6
luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii
riscului. Aceastã condiþie nu se aplicã pentru acordarea
ajutorului de deces;
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- la cerere, pe bazã de acte justificative, în termen de
6 luni de la data la care beneficiarul era în drept sã le
solicite.
Încetarea plãþii indemnizaþiilor de asigurãri sociale are
loc din ziua urmãtoare celei în care:
- beneficiarul nu mai îndeplineºte condiþiile legale
pentru acordarea indemnizaþiilor.
- beneficiarul a decedat;
Plata se face cãtre beneficiar, reprezentantului sãu
legal sau mandatarului desemnat prin procurã specialã de
cãtre acesta.
Reluarea plãþii indemnizaþiei suspendate se face la
cerere, începând cu ziua urmãtoare celei în care a încetat
cauza suspendãrii.
Cei care cumuleazã veniturile din profesie cu alte
venituri (în calitate de profesor, deputat, senator etc.) nu
pot beneficia de indemnizaþia pentru incapacitate
temporarã de muncã, indemnizaþia de maternitate,
indemnizaþia de îngrijire ºi creºtere copil decât de la unul
din sistemele de asigurãri sociale la care contribuie. în
prealabil, aceºtia sunt obligaþi sã facã declaraþie pe
proprie rãspundere cu privire la existenþa altor surse de
venit decât cele din profesie. În perioada în care avocatul
primeºte indemnizaþie pentru celelalte drepturi de
asigurãri sociale, altele decât pensia, va plãti o contribuþie
la fondul sistemului, stabilitã prin decizie CAA, sumã ce i
se reþine odatã cu plata indemnizaþiei.
Indemnizaþia pentru incapacitate temporarã de muncã
Se acordã avocatului aflat în incapacitate de muncã ºi
care nu realizeazã venituri din profesie. Dovada
incapacitãþii temporare de muncã se face cu certificat
medical eliberat de medicul specialist.
Incapacitatea temporarã de muncã este de maximum
180 de zile într-un interval de 1 an, socotite din prima zi de
îmbolnãvire. In cazul în care incapacitatea temporarã de
muncã depãºeºte 90 de zile, indemnizaþia se acordã
numai cu avizul medicului expert.
Avocatul aflat în incapacitate temporarã de muncã
trebuie sã anunþe filiala CAA sau baroul, în termen de 48
de ore de la ivirea stãrii de incapacitate. Certificatul
medical, vizat de medicul de familie, trebuie depus în cel
mult 5 zile de la data încetãrii stãrii de incapacitate
prevãzutã în certificat. Nerespectarea fãrã justificare a
acestor termene atrage nevalabilitatea lor la platã.
Indemnizaþia se acordã din a 31-a zi de la data ivirii
stãrii de incapacitate. În cazul internãrilor în spital, bolilor
gravidelor, urgenþelor medicale, indemnizaþia se acordã
de la data ivirii stãrii de incapacitate. În perioada vacanþei
judecãtoreºti, indemnizaþia se acordã numai în caz de
30
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
internare în spital pentru afecþiuni sau accidente grave,
pentru afecþiunile în legãturã cu starea de graviditate.
Baza de calcul este determinatã de media contribuþiilor
lunare efectiv plãtite la fondul CAA pe ultimele 12 luni.
Cuantumul indemnizaþiei nu poate fi mai mic de 40% ºi
nici mai mare de 100% din venitul mediu brut lunar pe
profesia de avocat stabilit de cãtre Consiliul UNBR, în
vigoare la data soluþionãrii cererii.
Dacã incapacitatea priveºte numai o fracþiune din luna
respectivã, indemnizaþia se plãteºte proporþional cu
numãrul de zile lucrãtoare de incapacitate. Dacã în luna
respectivã s-au realizat venituri din profesie sau din alte
surse, indemnizaþia pentru incapacitate însumatã cu
veniturile din profesie sau din alte surse din luna
respectivã nu poate depãºi suma reprezentând venitul
aferent bazei de calcul.
Dacã în luna respectivã avocatul a realizat ºi venituri
din profesie mai mici decât venitul mediu brut pe profesie,
acestea împreunã cu indemnizaþia de incapacitate
temporarã de muncã nu pot depãºi venitul mediu brut pe
profesia de avocat.
Dacã venitul din profesie pe luna respectivã este mai
mare decât venitul mediu brut pe profesie, avocatul nu
beneficiazã de indemnizaþie de incapacitate temporara de
muncã.
În perioada în care avocatul primeºte indemnizaþie
pentru celelalte drepturi de asigurãri sociale, altele decât
pensia, va plãti 10% contribuþie la fondul sistemului, sumã
ce i se reþine odatã cu plata indemnizaþiei.
Indemnizaþia de maternitate
Indemnizaþia pentru sarcinã ºi lãuzie se acordã
asiguratelor pe o perioadã de 126 de zile calendaristice
dacã acestea nu realizeazã venituri din profesie.
Indemnizaþia pentru sarcinã se acordã pe o perioadã
de 63 de zile înainte de
naºtere, iar indemnizaþia pentru lãuzie pe o perioadã
de 63 de zile dupã naºtere.
Cele douã indemnizaþii se pot acorda în cadrul
perioadei totale de 126 de zile în funcþie de recomandarea
medicului ºi de opþiunea persoanei beneficiare.
În cazul în care copilul se naºte mort sau moare în
perioada acordãrii indemnizaþiei de lãuzie, indemnizaþia
de maternitate se acordã pe toatã durata acesteia.
Baza de calcul este determinatã de media contribuþiilor
lunare efectiv plãtite la fondul CAA pe ultimele 12 luni.
Cuantumul indemnizaþiei se determinã de cãtre CAA,
în funcþie de contribuþia avocatului la fondul sistemului,
prin aplicarea unui procent de 90% din venitul aferent
contribuþiei determinate ca bazã de calcul.
Cuantumul indemnizaþiei nu poate fi mai mic de 40% ºi
nici mai mare de 100% din venitul mediu brut lunar pe
profesia de avocat stabilit de cãtre Consiliul UNBR.

Ajutorul de deces
Se acordã în unul din urmãtoarele cazuri:
- decesul asiguratului sau al pensionarului
Se acordã unei singure persoane care poate fi:
- soþul supravieþuitor;
- copilul minor;
- persoana care dovedeºte cã a suportat cheltuielile
ocazionate de decesul asiguratului.
- decesul unui membru de familie al asiguratului
Se considerã membru de familie în acest caz:
- soþul;
- copiii proprii ºi cei adoptaþi, în vârstã de pânã la 18
ani, sau dacã îºi continuã studiile, pânã la terminarea
acestora, fãrã a depãºi vârsta de 26 de ani;
- pãrinþii oricãruia dintre soþi.
Se acordã asiguratului în cazul în care membrul
familiei decedat se aflã în întreþinerea sa ºi nu beneficiazã
de ajutor de deces conform altor dispoziþii legale.
În cazul în care ajutorul de deces încasat conform altor
dispoziþii legale este mai
mic decât cel care se acordã în sistemul de asigurãri
sociale al avocaþilor, se acordã diferenþa dintre cele douã
cuantumuri.
ATENÞIE!
Ajutorul de deces se acordã indiferent de durata
stagiului de cotizare al avocatului anterior inter-venirii
decesului acestuia.
Indemnizaþia pentru creºterea copilului sau pentru
îngrijirea copilului bolnav
Indemnizaþia pentru creºterea copilului pânã Ia
împlinirea vârstei de 2 ani - se acordã la cerere pe baza
livretului de familie.
Indemnizaþia pentru creºterea copilului cu handicap
pânã la împlinirea vârstei de 3 ani - se acordã la cerere pe
baza livretului de familie ºi a certificatului de persoanã cu
handicap.
Indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã
de pânã la 7 ani.
Indemnizaþia pentru îngrijirea copilului bolnav cu
handicap, pentru afecþiuni intercurente, pânã la împlinirea
vârstei de 18 ani.
Indemnizaþiile privind îngrijirea copilului se acordã în
baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul
de familie ºi a certificatului pentru persoanele cu
handicap.
Durata de acordare a acestor ultime douã tipuri de
indemnizaþie este de 14 zile calendaristice pe an pentru
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
un copil, cu excepþia situaþiilor în care copilul contacteazã
boli contagioase, este imobilizat în gips sau este supus
unor intervenþii chirurgicale. Durata invaliditãþii temporare
în aceste cazuri va fi stabilitã de medicul de familie.
Indemnizaþia pentru creºterea copilului sau pentru
îngrijirea copilului bolnav se acordã la cerere, opþional,
unuia dintre pãrinþi care îndeplineºte condiþiile privind
existenþa unui stagiu de cotizare de minimum 6 luni în
ultimele 12 luni anterioare producerii riscului. Se acordã
numai celor care nu realizeazã venituri din profesie sau
din alte surse. În caz contrar, dreptul se pierde.
Indemnizaþia încasatã ilegal va fi restituitã.
Baza de calcul - este determinatã de media
contribuþiilor lunare efectiv plãtite la fondul CAA pe
ultimele 12 luni.
Cuantumul indemnizaþiei se determinã de cãtre CAA,
în funcþie de contribuþia avocatului la fondul sistemului, de
situaþia financiarã a sistemului. Acesta se determinã prin
aplicarea unui procent de 85% din venitul aferent
contribuþiei determinate ca bazã de calcul.
Cuantumul indemnizaþiei nu poate fi mai mic de 40% ºi
nici mai mare de 100% din venitul mediu brut lunar pe
profesia de avocat stabilit de cãtre Consiliul UNBR.
Ajutoare bãneºti pentru procurarea de proteze ºi
materiale medico-sanitare
Se acordã avocaþilor care au suferit accidente sau au
contactat boli care le-au produs vãtãmãri grave
organismului, pentru procurarea de proteze, dispozitive
medicale sau de alte materiale medico-sanitare, în
urmãtoarele condiþii:
- legislaþia de asigurãri de sãnãtate nu le acordã;
- se face dovada cheltuielilor efective pentru
procurarea acestora; cheltuielile care nu pot fi cuantificate,
ca ºi cele cuantificabile, se acordã în limita posibilitãþilor
bugetare ale CAA.
Ajutoare materiale pentru situaþii deosebite
Se acordã membrilor CAA în funcþie de situaþia
financiarã a filialei din care acesta face parte, în cazul în
care avocatul asigurat se aflã în condiþii deosebite,
respectiv media veniturilor celui în cauza pe ultimele 6 luni
este sub 50% din venitul mediu brut pe profesia de avocat.
Înlesnirile în caz de tratament ºi recuperare balnearã
se pot acorda prin decontarea parþialã a contravalorii
biletelor de tratament de cãtre filialele CAA, în limita
sumelor prevãzute în buget ºi a situaþiei financiare a
filialei. Aceste criterii sunt stabilite anual prin decizia CAA.
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil -
septembrie 2006
trateazã din
sfera
contabilitãþii
practice problematica
constituirii unei societãþi
comerciale în condiþii normale
ºi în condiþii deosebite.
Se va discuta modalitatea de
determinare a valorii în vamã,
amânarea determinãrii acesteia
ºi procedura de vãmuire în
anumite situaþii potrivit noilor
reglementãri legislative
Vom trata noile modificãri
ale prevederilor contractului
colectiv de muncã unic la nivel
naþional, încadrarea în muncã
a persoanelor cu handicap ºi
procedura de încetare a
contractului de muncã.
Totodatã vom prezenta
întocmirea registrului
salariaþilor începând cu
ianuarie 2007 ºi aspecte privind
contractul de ucenicie.
Victoriea
Zamfirescu
REGISTRUL CONTRACTUL DE
GENERAL DE MUNCÃ - PERSOANE
EVIDENÞÃ A CU HANDICAP
SALARIAÞILOR
pag. 12
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
CONTABILITATEA CONSTITUIRII
UNEI SOCIETÃÞI COMERCIALE
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
nfiinþarea societãþilor comerciale
Î implicã, în primul rând, crearea
capitalului social, în vederea demarãrii
activitãþii propriu-zise.
Principalele operaþii, la constituirea
unei societãþi comerciale, sunt:
- subscrierea capitalului social, de
cãtre acþionari sau asociaþi, conform
actelor de constituire a societãþii (statut,
contract de societate, etc).
- aportul (vãrsarea) capitalului în
naturã sau/ºi în bani, conform actelor
justificative întocmite.
SISTEMUL VAMAL
Dinu Lilicã - director economic
Determinarea valorii în
vamã pentru bunurile
aparþinând cãlãtorilor ºi
altor persoane fizice
alorile în vamã pentru bunurile
V introduse sau scoase din þarã de
cãlãtori ori de alte persoane fizice se
stabilesc pe baza "valorii de tranzacþie",
potrivit art. VII paragraful 1 din Acordul
general pentru tarife ºi comerþ din 1994,
acceptat prin Decretul nr. 183/1980, sau
prin ordin al ministrului finanþelor publice
sub forma unei liste de valori în vamã, la
propunerea Autoritãþii Naþionale a
Vãmilor. Valorile în vamã pentru bunurile
CONTRACTUL
COLECTIV DE
MUNCÃ -
MODIFICÃRI
LEGISLATIVE
pag. 15
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Conturile specifice pentru operaþiile
de mai sus sunt:
1011 - "Capital subscris nevãrsat";
1012- "Capital subscris vãrsat";
456 - "Decontãri cu asociaþii privind
capitalul".
Contabilitatea analiticã a contului
456, se þine nominal pe fiecare asociat,
cuprinzând numarul de pãrþi sociale
sau acþiuni nominative ºi valoarea
nominalã a acestora, subscrise ºi
vãrsate de asociaþi sau acþionari.
(continuare în pagina 4)
introduse sau scoase în/din þarã, pe orice
cale, de cãtre persoanele fizice sunt cele
în vigoare la momentul plãþii drepturilor
vamale.
Pentru determinarea valorilor în vamã
se folosesc cataloage, documentaþii de
preþuri interne ºi externe sau facturi,
conform prezentelor norme. Valorile în
vamã din lista de valori în vamã, pentru
bunurile aparþinând cãlãtorilor sau altor
persoane fizice, care nu fac obiectul unor
operaþiuni comerciale, se stabilesc în
euro. Transformarea în lei a valorilor în
vamã se face potrivit dispoziþiilor art. 70-
72 din Regulamentul de aplicare a
Codului vamal al României, adoptat prin
Hotãrârea Guvernului nr. 707/2006, care
se aplicã în mod corespunzãtor.
(continuare în pagina 6)
CONTRACTUL DE
UCENICIE (I)
pag. 18 pag. 24
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
CONTABILITATEA CONSTITUIRII UNEI SOCIETÃÞI
Dragoº Stoica
COMERCIALE
COORDONATOR
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 1
Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu SISTEMUL VAMAL

Anca Buga
Dinu Lilicã Dinu Lilicã - director economic pag. 1
Andrei Dragomir
Diana Moraru

TEHNOREDACTARE REGISTRUL GENERAL DE EVIDENÞÃ A SALARIAÞILOR

Anca Buga - director economic pag. 12

Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI
CORECTURÃ CONTRACTUL DE MUNCÃ - PERSOANE CU HANDICAP

Andrei Dragomir - expert contabil pag. 15

Diana Moraru

ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCÃ - MODIFICÃRI
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8, LEGISLATIVE
Sector 1, Bucureºti
Anca Buga - director economic pag. 18
E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro

TELEFOANE ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCÃ - PREAVIZUL

021/222.70.75 Andrei Dragomir - expert contabil pag. 22

021/222.70.76

VÂNZÃRI

office@rezon.ro CONTRACTUL DE UCENICIE (I)

Anca Buga - director economic pag. 24

This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil

(urmare din pagina 1)

CONTABILITATEA CONSTITUIRII
UNEI SOCIETÃÞI COMERCIALE
Constituirea unei societãþi cu Asociatul 2:
În lei, numerar: 1000
rãspundere limitatã (S.R.L.) În devize (valori) la bancã: 3000

În acest caz, capitalul social, într-o limitã minimã % = 456.2 "Dec.cu 4.000
prevãzutã de lege, este divizat în "pãrþi sociale" egale, cu asociaþii privind
5311 "Casa în lei" 1.000
o valoare nominalã minimã, stabilitã legal. Persoanele capitalul"
care le deþin au calitatea de asociaþi, care sunt obligaþi sã 5124 "Conturi la banci 3.000
aducã aportul la capitalul social subscris, în bani sau/ºi în valutã"
naturã, conform prevederilor din statut ºi contractul de
societate. Aportul în naturã nu poate depãºi 60% din - concomitent, se înregistreazã realizarea capitalului
valoarea capitalului subscris. vãrsat ºi diminuarea sau anularea capitalului nevãrsat

Exemplu 1011 "Capital = 1012 "Capital subscris 10.000

subscris nevãrsat" vãrsat"
Se constituie societatea comercialã "X" (S.R.L.) cu un
capital social de 10.000 lei divizat în 500 pãrþi sociale, cu
valoare nominalã de 20 lei, prin participarea a doi asociaþi: Constituirea unei societãþi
- Asociatul 1: cu 300 pãrþi sociale x 20 lei = 6000 lei, din
care 60% în naturã (o clãdire) ºi 40% în lei la bancã. comerciale în condiþii deosebite
- Asociatul 2: cu 200 pãrþi sociale x 20 lei = 4000 lei, din
care numerar în lei 1000 lei ºi în devize (valori) 3000 lei. Cu aportul în douã rate

Se va considera cã aportul a fost adus la înfiinþarea Se constituie societatea comercialã pe acþiuni X în

societãþii în întregime. conformitate cu urmãtoarele condiþii:
- capital subscris 50000 lei;
- subscrierea capitalului social conform prevederilor - numãr de acþiuni 2000 buc;
din contract: - valoarea nominalã a unei acþiuni 25 lei;
Asociatul 1 - 6000 - cheltuieli de constituire plãtite cu un cec 10000 lei;
Asociatul 2 - 4000 aport în naturã pentru 400 acþiuni aportat 100% la
constituire din care: un teren în valoare de 7000 lei ºi
456 "Decontãri cu = 1011 "Capital subscris 10.000 mãrfuri în valoare de 3000 lei. Aportul în bani pentru 1600
asociaþii privind nevãrsat" acþiuni este eliberat 50% la constituire prin depuneri în
capitalul" contul bancar în lei. Al doilea aport de capital are loc la
termenul anunþat fãrã sã aibã probleme.

- aportul asociaþilor: - subscrierea capitalului social la valoarea nominalã

Asociatul 1: 456 "Decontãri cu = 1011 "Capital subscris 50.000

asociaþii privind nevãrsat"
Clãdire: 6000 x 60% = 3600 capitalul"
În lei la bancã: 6000 x 40% = 2400
- cheltuielile de constituire activate ºi plãtite prin bancã

% = 456.1 "Decontãri cu 6.000 201 "Cheltuieli de = 5121 "Conturi la bãnci 10.000

asociaþii privind constituire" în lei"
212 "Construcþii" 3.600
capitalul"
5121 "Conturi la bãnci 2.400
în lei" Aportul de capital la constituire, 100% pentru cel în
naturã ºi 50% pentru cel în bani:

4
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
 Expert Contabil

procent de 15% pe an. La final are loc decontarea cu

1600 acþiuni x 25 = 40000 x 50% = 20000 acþionarul ajuns în dificultate.

- subscrierea capitalului social la valoarea nominalã:

% = 456 "Decontãri cu 30.000 4000 acþiuni x 20 = 80000
acþionarii/asociaþii
2111 "Terenuri" 7.000
privind capitalul" 456.2 "Decontãri cu = 1011 "Capital subscris 80.000
371 "Mãrfuri" 3.000
acþionarii/asociaþii nevãrsat"
5121 "Conturi la bãnci 20.000 privind capitalul"
în lei"

- aportarea prin depuneri în cont la bancu a 40% din

- transferarea capitalului de la nevãrsat la vãrsat capitalul în bani subscris:

5121 "Conturi la = 456.2 "Decontãri cu 32.000

1011 "Capital = 1012 "Capital subscris 30.000 bãnci în lei" acþionarii/asociaþii
subscris nevãrsat" vãrsat" privind capitalul
nevãrsat"
- a doua depunere (vãrsare) de capital - 50% din
aportul în bani: - transferul capitalului de la nevãrsat la vãrsat

5121 "Conturi la = 456 "Decontãri cu 20.000

bãnci în lei" acþionarii/asociaþii 1011 "Capital = 1012 "Capital subscris 32.000
privind capitalul" subscris nevãrsat" vãrsat"

- transferarea capitalului de la nevãrsat la vãrsat

- plata prin bancã a cheltuielilor de constituire activate

1011 "Capital = 1012 "Capital subscris 20.000

subscris nevãrsat" vãrsat" 201 "Cheltuieli de = 5121 "Conturi la bãnci 1.000
constituire" în lei"
Cu vãrsare anticipatã a capitalului ºi cu acþionari în
dificultate

Se constituie societatea comercialã pe acþiuni Y în - Depunerea anticipatã a restului de capital subscris, la

urmãtoarele condiþii: cererea societãþii de cãtre un acþionar 200 acþiuni x 20 lei
- capital subscris 80000 lei pentru 4000 acþiuni cu x 60% = 2400
valoarea nominalã de 20 lei/acþiune;
- cheltuieli de constituire plãtite prin bancã ºi activate 5121 "Conturi la = 456.3 "Decontãri cu 2.400
1000 lei; bãnci în lei" acþionarii/asociaþii
- aportul de capital exclusiv în numerar, în lei, prin privind capitalul vãrsat
depuneri bancare în proporþie de 40%, iar restul dupã 6 anticipat"
luni;
- dupã 2 luni de la constituire se solicitã de cãtre
societate de la un acþionar care a subscris 200 acþiuni sã - transferul capitalului vãrsat anticipat
depunã anticipat capitalul datorat, acesta fiind de acord; la
al doilea termen de depunere acþionarii îºi depun valoarea
restului de capital subscris, cu excepþia unui acþionar 1011 "Capital = 1012 "Capital subscris 2.400
deþinãtor a 300 acþiuni care a ajuns în dificultate. subscris nevãrsat" vãrsat"
Dupã somaþii ºi atenþionãri la douã luni dupã expirarea
termenului de depunere se anuleazã acþiunile acestuia ºi
cele noi sunt vândute la preþul de 20 lei acþiunea. La cel de-al doilea termen de depunere: aportarea
Cheltuielile ocazionate de aceste operaþiuni suplimentare capitalului, decontarea pentru depunerea anticipatã ºi
plãtite prin virament bãncii operatoare cad în sarcina evidenþierea acþionarului în dificultate:
acþionarului aflat în dificultate ºi se ridicã la 250 lei. - 3500 acþiuni x 20 lei x 60%
De la acesta se pretind dobânzi penalizatoare pentru - 200 acþiuni x 20 lei x 60%
perioada de la termenul de depunere a tranºei a 2-a a - 300 acþiuni x 20 lei x 60%
capitalului ºi cel de valorificare a noilor acþiuni; 2 luni cu un

5
septembrie, 2006, nr. 9 (13) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

% = 456.2 "Decontãri cu 48.000 - plata cheltuielilor ocazionate cu vânzarea

acþionarii/asociaþii
5121 "Conturi la bãnci 42.000
privind capitalul 627 "Chelt. cu = 5121 "Conturi la bãnci 250
în lei"
nevãrsat" serviciile bancare ºi în lei"
456.3 "Decontãri cu 2.400 asimilate"
acþionarii/asociaþii
privind capitalul vãrsat - imputarea cheltuielilor ºi reþinerea lor de la asociat
anticipat"
456.4 "Decontãri cu = 7588 "Alte venituri din 250
456.4 "Decontãri cu 3.600
acþionarii/asociaþii în exploatare"
asociaþii în dificultate"
dificultate"
- transferul capitalului vãrsat

1011 "Capital = 1012 "Capital subscris 42.000 - reþinerea dobânzilor penalizatoare din sumele
subscris nevãrsat" vãrsat" cuvenite acþionarului în dificultate:
3600 lei x 15% x 2/12 = 90 lei
- valorificarea acþiunilor subscrise de acþionarul în
456.4 "Decontãri cu = 768 "Alte venituri 90
dificultate: 300 acþiuni x 20 lei
acþionarii/asociaþii în financiare"
5121 "Conturi la = 456.4 "Decontãri cu 6.000 dificultate"
bãnci în lei" asociaþii în dificultate"
- decontarea sumelor cu acþionarul aflat în dificultate
- transferul capitalului vãrsat în urma acestei vânzãri:
456.4 "Decontãri cu = 5121 "Conturi la bãnci 5.660
1011 "Capital = 1012 "Capital subscris 3.600 acþionarii/asociaþii în în lei"
subscris nevãrsat" vãrsat" dificultate"

(urmare din pagina 1)

SISTEMUL VAMAL
Atunci când pentru bunul prezentat la vãmuire nu
existã suficiente date necesare determinãrii valorii în
vamã, acesta se va elibera titularului, la cerere, cu
obligaþia constituirii unei garanþii suficiente care sã asigure
plata datoriei vamale, în conformitate cu prevederile art.
211-222 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al
României, pe o perioadã de maximum 30 de zile. La
expirarea acestei perioade, dacã titularul nu a depus
documente probatorii necesare determinãrii valorii în
vamã, autoritatea vamalã executã garanþia constituitã,
prin emiterea din oficiu a documentului necesar pentru
regularizarea situaþiei, prevãzut la art. 100 alin. (4) din
Legea nr. 86/2006. În cazuri temeinic justificate, termenul
de 30 de zile poate fi prelungit cu încã 30 de zile, dacã
cererea este depusã la autoritatea vamalã în cadrul
acestui termen. Cuantumul garanþiei vamale se stabileºte
de autoritatea vamalã ºi se determinã luându-se în
considerare suma cea mai ridicatã a datoriei vamale ce ar
rezulta din operaþiunea de vãmuire.
Determinarea valorii în vamã a
bunurilor introduse / scoase din þarã
de cãtre cãlãtori / persoane fizice
Criteriul prioritar utilizat la determinarea valorii în vamã
a oricãror bunuri introduse sau scoase în/din þarã de cãtre
cãlãtori ori de alte persoane fizice îl constituie
recunoaºterea preþului efectiv plãtit pentru achiziþionarea
acestora, care rezultã din preþurile înscrise în facturi sau
în alte documente fiscale echivalente. Acest criteriu nu se
ia în considerare în situaþiile în care autoritatea vamalã
are suspiciuni cu privire la subevaluarea bunurilor,
devalorizarea monedei de tranzacþie sau perioada care
s-a scurs de la achiziþie ºi pânã la vãmuirea bunurilor.
În situaþiile în care nu poate fi aplicat criteriul prioritar
de la pct. 7, valorile în vamã sunt cele stabilite în lista de
valori în vamã, care se aprobã prin ordin al ministrului
finanþelor publice.
În cazul vehiculelor rutiere, valorile prevãzute în lista
de valori în vamã se aplicã în orice situaþie în care valorile
înscrise în facturi sau în alte documente fiscale
echivalente sunt inferioare celor stabilite în lista de valori
în vamã.
Când bunurile nu pot fi identificate în lista de valori în
vamã, biroul vamal este autorizat sã determine valoarea
în vamã luând în considerare valoarea stabilitã pentru
bunuri cu caracteristici asemãnãtoare, regãsite în lista de
valori în vamã.
În situaþii de excepþie, pentru bunurile la care valorile în
vamã nu pot fi determinate conform normelor de cãtre
birourile vamale, valorile în vamã se stabilesc de
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor. Aceasta, în baza solicitãrii
de stabilire a valorii în vamã adresate în scris de biroul
vamal care are în evidenþã operaþiunea, poate lua în
considerare valorile din cataloage, preþurile unor bunuri cu

6
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)

caracteristici, utilizãri sau funcþiuni asemãnãtoare, preþuri
rezultate din facturi externe sau care sunt practicate de
societãþi comerciale producãtoare de profil ori valorile
înscrise în avizul unei instituþii specializate, inclusiv
valoarea declaratã de persoana fizicã ce are dreptul de
dispoziþie asupra bunului.
Pentru bijuteriile din metale preþioase care depãºesc
uzul personal, astfel cum acesta este definit prin
reglementãrile vamale, valoarea în vamã se stabileºte pe
baza preþului gramului de aur, comunicat de Banca
Naþionalã a României, precum ºi a expertizelor privind
manopera efectuate, la cererea ºi pe cheltuiala persoanei
fizice solicitante, de persoanele juridice sau fizice
autorizate, potrivit reglementãrilor în vigoare, pentru
efectuarea unor astfel de activitãþi.
Pentru bunurile culturale de colecþie sau cu valoare
numismaticã ori pentru trofeele de vânãtoare ºi utilajele
agricole, valoarea în vamã se poate determina luându-se
în considerare valoarea comunicatã de o instituþie abilitatã
sau de o societate comercialã de profil ori cea stabilitã în
urma unei expertize efectuate de persoane autorizate.
Valorile în vamã determinate pe baza preþurilor interne
se exprimã în lei.
Pentru mãrfurile primite sau expediate prin trimiteri
poºtale de o persoanã fizicã, valorile în vamã se
determinã luându-se în considerare, în principal, valorile
înscrise în documentele puse la dispoziþie autoritãþii
vamale de cãtre expeditor, inclusiv în facturi sau în alte
documente fiscale echivalente. Când nu existã aceastã
posibilitate de determinare a valorii în vamã sau existã
suspiciuni cu privire la subevaluarea bunurilor, valoarea în
vamã a bunurilor se stabileºte conform procedurii
prevãzute.
Valoarea în vamã poate fi stabilitã ºi în baza valorii
declarate de persoana fizicã. Acest criteriu se ia în
considerare în cazul în care procedurile enumerate mai
sus nu pot fi aplicate ºi poate fi operabil când nu existã
suspiciuni de subevaluare, fiind utilizat ºi în cazul
bunurilor uzate, al tipãriturilor, medicamentelor, animalelor
ºi pãsãrilor de companie, precum ºi al altora asemenea.
În cazul în care se ia în considerare valoarea declaratã
de persoana fizicã deþinãtoare a bunului, aceasta va
depune la autoritatea vamalã o declaraþie pe propria
rãspundere, completatã olograf, din care sã rezulte
valoarea bunurilor în cauzã. Aceastã declaraþie va conþine
în mod obligatoriu angajamentul persoanei de a plãti
eventualele diferenþe, în cazul în care la verificãri
ulterioare se constatã cã acestea se datoreazã.
Reguli utilizate la determinarea
valorilor în vamã
Reguli utilizate la determinarea valorilor în vamã pe
produse ºi grupe de produse
Valorile în vamã se stabilesc luându-se în considerare
nivelul preþurilor practicate pe piaþã la momentul
determinãrii acestor valori.
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
La determinarea valorilor în vamã, precum ºi la
stabilirea valorilor din lista de valori în vamã se folosesc
caracteristicile tehnice înscrise pe produs sau care se pot
determina prin observare.
Pentru produsele care se prezintã într-o gamã
sortimentalã restrânsã, iar preþurile nu prezintã abateri
semnificative, se stabileºte o singurã valoare în vamã.
În cazul produselor la care, pentru aceleaºi
caracteristici, preþurile prezintã abateri mari între ele, în
funcþie de marca de fabricaþie, numãrul de exemplare
fabricate (de exemplu: produsele electrotehnice
profesionale sau cele fabricate în serie micã), valorile în
vamã se determinã de autoritatea vamalã distinct,
þinându-se cont de criteriile generale.
Pentru produsele care constituie sortimente ce se
deosebesc între ele în raport de variaþia unei singure
caracteristici de bazã, valoarea în vamã se determinã pe
grupe stabilite între anumite limite ale acelei caracteristici.
În cazul bunurilor compacte pentru care nu sunt
stabilite preþuri interne ºi al cãror preþ nu se regãseºte în
cataloagele sau documentaþiile de preþuri externe, care
sunt formate din mai multe componente inseparabile,
valoarea în vamã se stabileºte prin însumarea valorilor
fiecãrei componente.
Reguli utilizate la determinarea valorilor în vamã
pentru vehicule rutiere, în cazul în care se utilizeazã lista
de valori în vamã
În vederea stabilirii valorii în vamã a vehiculelor rutiere,
se determinã încadrarea acestora în una dintre categoriile
de vehicule prevãzute în anexele sub formã de tabel din
lista de valori în vamã. Determinarea încadrãrii unui
vehicul în una dintre categoriile de vehicule prevãzute în
lista de valori în vamã se face þinându-se seama de
Regulile generale de interpretare cuprinse în Convenþia
internaþionalã privind Sistemul armonizat de denumire ºi
codificare a mãrfurilor, inclusiv în anexa acesteia,
încheiatã la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România a
aderat prin Legea nr. 98/1996.
La stabilirea valorilor în vamã ale vehiculelor rutiere se
þine cont de douã elemente principale, respectiv
caracteristicile tehnice esenþiale ºi vechimea acestora.
Caracteristicile tehnice esenþiale avute în vedere sunt
diferenþiate pe fiecare categorie de vehicul, dupã cum
urmeazã:
a) numãrul de persoane ºi lungimea mijlocului de
transport - în cazul autovehiculelor destinate transportului
a minimum 10 persoane, inclusiv ºoferul;
b) capacitatea cilindricã a motorului - în cazul
autoturismelor, precum ºi al motocicletelor, motoretelor,
scuterelor ºi mopedelor;
c) greutatea totalã maximã autorizatã (greutate în
sarcinã maximã) - în cazul autovehiculelor de transport de
marfã, precum ºi al remorcilor ºi semiremorcilor de
transport de marfã.
Vechimea vehiculelor rutiere este înscrisã în coloanele
anexelor corespunzãtoare listei de valori în vamã, pentru
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
toate categoriile de vehicule, sub forma unei perioade
care începe de la "an bazã" ajungând pânã la "dupã 5
ani", valorile vehiculelor fiind în descreºtere pe mãsurã ce
vechimea bunului este mai mare.
Încadrarea vehiculului rutier prezentat la vãmuire în
caracteristicile tehnice esenþiale prevãzute sub formã de
intervale în prima coloanã a anexei, identificate potrivit
pct. 23, se efectueazã pe baza caracteristicilor tehnice
înscrise în documentele însoþitoare emise de autoritãþile
din þara de unde provine bunul ºi în "Nota de constatare
vamalã", respectiv "Atestatul preliminar", emise de Regia
Autonomã "Registrul Auto Român".
Dupã încadrarea vehiculului rutier în prima coloanã a
anexei, se determinã al doilea element în funcþie de care
se stabileºte valoarea în vamã, respectiv vechimea
acestuia.
Vechimea unui vehicul rutier se exprimã în ani ºi se
determinã prin calculul perioadei cuprinse între anul
efectuãrii formalitãþilor vamale la biroul vamal de
destinaþie ºi anul fabricaþiei acestuia, înscris în
documentele menþionate.
Amânarea determinãrii definitive a
valorii în vamã
Determinarea definitivã a valorii în vamã se amânã
potrivit prevederilor art. 57 alin. (4) ºi (5) din Legea nr.
86/2006 privind Codul vamal al României, în urmãtoarele
situaþii:
a) când este necesarã ajustarea preþului efectiv plãtit
sau de plãtit conform art. 8 din Acordul privind aplicarea
articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale ºi
comerþ 1994, ratificat prin Legea nr. 133/1994, cu
modificãrile ulterioare, denumit în continuare acord, iar la
momentul importului nu pot fi prezentate documente
concludente care sã permitã determinarea cu exactitate a
sumei de ajustat;
b) când preþul plãtit sau de plãtit nu include ori este
susceptibil a nu include toate plãþile efectuate ori de
efectuat ca o condiþie a vânzãrii mãrfurilor importate de
cãtre cumpãrãtor vânzãtorului ori de cãtre cumpãrãtor
cãtre o terþã parte, pentru a satisface o obligaþie a
vânzãtorului;
c) în orice alte situaþii în care pentru determinarea
valorii în vamã pe baza valorii de tranzacþie este necesarã
prezentarea unor documente sau justificãri suplimentare,
referitoare la exactitatea ºi realitatea valorii declarate.
Atunci când, la momentul efectuãrii formalitãþilor
vamale de import, se constatã cã valoarea în vamã nu
poate fi determinatã prin aplicarea art. 1 din acord, chiar
dacã s-ar proceda la amânarea determinãrii definitive a
valorii în vamã, biroul vamal va aplica prevederile art. 2-7
din acord, în ordinea prevãzutã de acesta, valoarea în
vamã astfel determinatã având caracter definitiv.
Amânarea determinãrii definitive a valorii în vamã este
dispusã de ºeful biroului vamal sau de agenþii vamali
desemnaþi de acesta prin ordin de serviciu, în urma
8
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
analizãrii documentelor anexate la declaraþia vamalã de
import, precum ºi a altor documente ºi informaþii de care
biroul vamal are cunoºtinþã. Amânarea determinãrii
definitive a valorii în vamã poate fi dispusã ºi ca urmare a
solicitãrii scrise a importatorului, adresatã biroului vamal,
în care sunt justificate motivele pentru care se solicitã
aceastã amânare.
Dispoziþia de amânare a determinãrii definitive a valorii
în vamã se comunicã în scris importatorului înainte de
ridicarea mãrfurilor din vamã.
În cazul în care s-a procedat la amânarea determinãrii
definitive a valorii în vamã, importatorul poate ridica
mãrfurile din vamã cu condiþia sã furnizeze autoritãþii
vamale o garanþie suficientã care sã asigure încasarea
drepturilor de import corespunzãtoare mãrfurilor
respective.
În situaþia menþionatã, drepturile de import calculate pe
baza valorii în vamã declarate de importator se încaseazã
ºi se vireazã la bugetul de stat, iar garanþia determinatã
potrivit prevederilor prezentei hotãrâri se constituie la
biroul vamal la care se efectueazã formalitãþile vamale de
import, înainte de acordarea liberului de vamã.
În înþelesul prezentei hotãrâri, termenul garanþie
suficientã reprezintã cuantumul drepturilor de import
calculate pe baza valorii în vamã determinate de biroul
vamal cu titlu provizoriu, din care se deduc drepturile de
import calculate pe baza valorii în vamã declarate de
importator ºi virate la bugetul de stat.
Pentru determinarea cu titlu provizoriu a valorii în
vamã, biroul vamal ia în considerare, dupã caz,
urmãtoarele elemente:
a) valoarea de tranzacþie care rezultã din documentele
prezentate de importator;
b) valoarea cheltuielilor care se includ în valoarea în
vamã potrivit art. 8 din acord, estimatã de importator pe
bazã de documente justificative ºi acceptatã de biroul
vamal ºi/sau stabilitã pe baza altor informaþii de care
biroul vamal are cunoºtinþã;
c) orice sumã care poate fi consideratã parte a plãþii
totale efectuate sau de efectuat, ca o condiþie a vânzãrii
mãrfurilor importate, de cãtre cumpãrãtor vânzãtorului ori
de cãtre cumpãrãtor cãtre o terþã parte, pentru a satisface
o obligaþie a vânzãtorului;
d) informaþiile conþinute în baza de date a autoritãþii
vamale.
În situaþia în care nu existã elemente concludente care
pot fi luate în considerare biroul vamal va stabili valoarea
în vamã cu titlu provizoriu, prin aplicarea succesivã a
prevederilor art. 2-7 din acord.
Biroul vamal are obligaþia de a analiza documentele pe
care importatorul trebuie sã le prezinte potrivit art. 57 alin.
(5) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României
ºi de a lua o decizie privind determinarea valorii în vamã
cu titlu definitiv în termen de 30 de zile de la data
comunicãrii acestor documente, cu excepþia cazurilor
prevãzute la alin. (2)-(6), când termenul se prelungeºte
corespunzãtor.

În situaþia în care biroul vamal constatã necesitatea
prezentãrii de cãtre importator a unor documente ºi
justificãri suplimentare despre care considerã cã se aflã în
posesia importatorului sau cã importatorul are calitatea de
a intra în posesia acestora, le solicitã acestuia în scris, în
cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10 zile de la data
primirii documentelor. În acest caz, importatorul are
obligaþia de a prezenta documentele ºi justificãrile în
termen de 30 de zile de la data comunicãrii, în condiþiile
legii, a solicitãrii biroului vamal, situaþie în care termenul
pentru luarea deciziei privind determinarea cu titlu definitiv
a valorii în vamã curge de la data primirii oficiale a acestor
documente sau justificãri.
În situaþia în care, pentru a lua o decizie, biroul vamal
constatã necesitatea efectuãrii unui control la sediul
importatorului ºi/sau la locul de depozitare a mãrfurilor,
transmite în scris aceastã solicitare direcþiei regionale
vamale în a cãrei subordine se aflã, în cel mai scurt timp,
dar nu mai târziu de 10 zile de la data primirii
documentelor. În solicitarea adresatã direcþiei regionale
vamale biroul vamal va motiva necesitatea efectuãrii
controlului la sediul importatorului ºi/sau la locul de
depozitare a mãrfurilor, anexând toate documentele
referitoare la operaþiunea de import aflate în evidenþa sa,
precum ºi obiectivele de control.
În situaþia prevãzutã, direcþia regionalã vamalã va
analiza solicitarea biroului vamal ºi, în cazul în care o
considerã justificatã, va informa în scris atât biroul vamal,
cât ºi importatorul ºi va proceda la efectuarea controlului
la sediul importatorului ºi/sau la locul de depozitare a
mãrfurilor. Dacã sediul importatorului ºi/sau locul de
depozitare a mãrfurilor se aflã în raza de competenþã a
altei direcþii regionale vamale, solicitarea de control a
biroului vamal, precum ºi documentele anexate la aceasta
se retransmit acestei direcþii în termen de 24 de ore. În
acest caz termenul de luare a deciziei privind
determinarea definitivã a valorii în vamã se prelungeºte
pe durata justificatã a controlului efectuat de direcþia
regionalã vamalã, dar nu poate sã depãºeascã 60 de zile.
În situaþia în care direcþia regionalã vamalã constatã cã
pentru determinarea definitivã a valorii în vamã nu se
justificã efectuarea controlului la sediul importatorului
ºi/sau la locul de depozitare a mãrfurilor, va informa în
scris biroul vamal în termen de 10 zile de la primirea
solicitãrii.
Biroul vamal ºi, dupã caz, direcþia regionalã vamalã au
obligaþia de a lua operativ toate mãsurile necesare pentru
finalizarea analizei ºi a verificãrilor care se impun în
fiecare caz. Termenul maxim de luare a deciziei privind
determinarea definitivã a valorii în vamã nu poate depãºi
în total 160 de zile de la data ridicãrii mãrfurilor din vamã.
Garanþia se constituie în formele prevãzute la art. 215
ºi 216 din Legea nr. 86/2006.
Garanþia constituitã rãmâne la dispoziþia autoritãþii
vamale în cadrul termenelor prevãzute la art. 4.
În situaþia în care garanþia este constituitã prin
instrumente de decontare recunoscute ca mijloace de
platã de cãtre Trezoreria Statului, termenul de valabilitate
a acestora trebuie sã fie de minimum 175 de zile.
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
Decizia privind determinarea definitivã a valorii în
vamã este luatã de biroul vamal prin întocmirea unui
proces-verbal de control al valorii în vamã, care stabileºte
disponibilizarea sau încasarea, în totalitate ori în parte, a
garanþiei constituite ºi cuprinde descrierea detaliatã a
motivelor ce au stat la baza mãsurii.
Procesul-verbal de control al valorii în vamã se
comunicã importatorului în cadrul termenelor prevãzute
pentru luarea deciziei finale privind determinarea valorii în
vamã. Dacã prin procesul-verbal de control al valorii în
vamã se stabileºte încasarea în totalitate sau în parte a
garanþiei ºi aceasta a fost constituitã printr-o scrisoare de
garanþie bancarã, procesul-verbal se comunicã cu cel
puþin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate
a garanþiei. Împotriva procesului-verbal se poate formula
contestaþie potrivit titlului IX "Soluþionarea contestaþiilor
formulate împotriva actelor administrative fiscale" din
Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
În baza procesului-verbal de control al valorii în vamã,
prin care se stabileºte disponibilizarea în totalitate sau în
parte a garanþiei, importatorul poate solicita aplicarea
corespunzãtoare a prevederilor art. 221 din Legea nr.
86/2006.
În scopul aplicãrii prevederilor legislative, autoritatea
vamalã va utiliza o bazã de date în materie de evaluare ca
instrument al analizei de risc.
Pentru operaþiunile de import efectuate potrivit
prevederilor prezentei hotãrâri, autoritatea vamalã are
dreptul de a efectua controlul vamal ulterior al acestora în
conformitate cu art. 100 din Legea nr. 86/2006, în termen
de 5 ani de la acordarea liberului de vamã.
Procedura de vãmuire a trimiterilor
transportate prin serviciile de
curierat rapid
Aspecte generale
Prevederile prezentelor norme tehnice sunt aplicabile
pentru toate trimiterile transportate prin serviciile de
curierat rapid, care se prezintã la birourile vamale de
frontierã, trimiteri care sunt supuse vãmuirii ºi sunt
expediate potrivit reglementãrilor poºtale internaþionale ºi
naþionale în materie.
În sensul alineatului de mai sus, prin servicii de curierat
rapid se înþelege fie servicii poºtale expres, fie servicii cu
valoare adãugatã, aºa cum acestea sunt definite în anexa
nr. 1 la Decizia preºedintelui Autoritãþii Naþionale de
Reglementare în Comunicaþii nr. 118/2003 privind
procedura de autorizare a furnizorilor de servicii poºtale,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212
din 1 aprilie 2003.
Trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid
se grupeazã, de la expediþie, în recipiente separate de
celelalte categorii de trimiteri, fiecare purtând menþiunea
"Expres".
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Înregistrarea la birourile vamale de frontierã a
trimiterilor transportate prin serviciile de curierat rapid
Trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid
care intrã sau ies din România se înscriu de cãtre
autoritatea vamalã în Registrul simplificat de evidenþã
pentru bunurile transportate prin servicii de curierat rapid,
al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 1. Pentru
intrarea ºi ieºirea în/din þarã se utilizeazã registre
separate.
Când evidenþa se realizeazã electronic, situaþiile
zilnice - conþinând aceleaºi date ca ºi registrul prevãzut la
alineatul precedent - tipãrite la imprimantã, vor fi clasate în
dosare care vor avea caracter de regim special,
arhivându-se conform normelor de arhivare, respectiv
numerotare, ºnuruire, proces-verbal pe ultima filã etc., la
sfârºitul fiecãrei luni.
Instrucþiunile de completare a Registrului simplificat de
evidenþã pentru bunurile transportate prin servicii de
curierat rapid sunt prevãzute în anexa nr. 2 la normele
metodologice.
Operatorii economici care desfãºoarã servicii de
curierat rapid realizeazã, pe baza informaþiilor deþinute la
momentul prezentãrii efective la biroul vamal a trimiterilor
sau anterior acestui moment, preselecþia acestora în
funcþie de urmãtoarele date: numãrul total al trimiterilor
aferent fiecãrui transport, expeditorul, destinatarul, felul
bunurilor, numãrul coletelor, valoarea, regimul vamal ce
urmeazã a fi solicitat ºi, dupã caz, calculul drepturilor
datorate aferent fiecãrei trimiteri sau fiecãrui grupaj de
trimiteri.
Trimiterile transportate prin serviciile de curierat rapid
se grupeazã la sosirea/expedierea în/din România în
douã categorii, astfel:
a) o partidã formatã din trimiteri ce au fiecare valoarea
mai micã de 175 euro pe lot ºi pe declarant, pentru care
nu se depune declaraþie vamalã în detaliu conform
Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României,
aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 707/2006, care
totodatã nu necesitã prezentarea unei autorizaþii speciale
pentru vãmuire în sensul art. 269 din Legea nr. 86/2006
privind Codul vamal al României, denumitã în cele ce
urmeazã partida cu prioritate;
b) o partidã formatã din trimiteri, pentru care se depune
declaraþie vamalã în detaliu conform Regulamentului de
aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin
Hotãrârea Guvernului nr. 707/2006, sau care necesitã
prezentarea unei autorizaþii speciale pentru vãmuire în
sensul art. 269 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal
al României denumitã în cele ce urmeazã partida fãrã
prioritate.
Îndeplinirea formalitãþilor vamale pentru trimiterile
transportate prin serviciile de curierat rapid
Îndeplinirea formalitãþilor vamale pentru partida cu
prioritate se realizeazã prin parcurgerea urmãtoarelor
etape:
10
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
a) se înscriu informaþiile de la pct. 4 în Declaraþia
vamalã - curierat rapid, al cãrei model este prevãzut în
anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice. Instrucþiunile de
completare a acestei declaraþii se regãsesc în anexa nr. 4
la prezentele norme tehnice;
b) se realizeazã joncþiunea declaraþiei vamale cu
trimiterea;
c) se anexeazã la declaraþia vamalã documentele
necesare acordãrii regimului vamal;
d) se efectueazã controlul documentar al declaraþiei
vamale;
e) se efectueazã controlul fizic al trimiterii;
f) se verificã corectitudinea calculului drepturilor de
import datorate;
g) se încaseazã drepturile de import datorate ºi se
acordã liberul de vamã.
Îndeplinirea formalitãþilor vamale pentru partida fãrã
prioritate se efectueazã potrivit prevederilor Codului vamal
al României ºi regulamentului de aplicare a acestuia.
Situaþia în care se depune declaraþie vamalã în detaliu
conform Regulamentului de aplicare a Codului vamal al
României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 707/2006
Procedura de vãmuire informaticã simplificatã pentru
trimiterile transportate prin servicii de curierat rapid, pentru
care se depune declaraþie vamalã în detaliu conform
Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României,
se aplicã în cazul utilizãrii sistemului informatic vamal de
cãtre comisionarii în vamã care desfãºoarã activitãþi de
curierat rapid ºi care sunt autorizaþi sã funcþioneze pe
lângã birourile vamale care deservesc aeroporturile
deschise traficului internaþional.
Procedura de vãmuire informaticã simplificatã permite,
la birourile vamale menþionate la pct. 9, direcþionarea
declaraþiilor vamale în detaliu pe culoarele de vãmuire
verde, galben ºi roºu, conform procentelor stabilite ºi
revizuite periodic de structurile competente din cadrul
Autoritãþii Naþionale a Vãmilor.
Procedura de vãmuire informaticã simplificatã este
aplicabilã numai declaraþiilor vamale în detaliu depuse de
comisionarii în vamã care desfãºoarã activitãþi de curierat
rapid ce îndeplinesc urmãtoarele condiþii:
a) au încheiate cu Autoritatea Naþionalã a Vãmilor
protocoale de colaborare privind combaterea încãlcãrii
legislaþiei vamale;
b) prezintã biroului vamal, înainte cu minimum 3 ore de
sosirea cursei aeriene, documentele de transport
însoþitoare ale bunurilor, în scopul efectuãrii analizei de
risc;
c) efectueazã plata integralã a drepturilor de import,
pentru declaraþiile vamale în detaliu prelucrate prin
intermediul sistemului informatic, din depozit bãnesc
deschis anticipat în contul biroului vamal. Constituirea ºi
alimentarea depozitului bãnesc în avans se face pe baza
ordinelor de platã prezentate agentului vamal din cadrul
compartimentului financiar-contabil;
d) suma din depozitul bãnesc constituit anticipat nu

trebuie sã fie inferioarã sumei acoperitoare a drepturilor
de import aferente declaraþiilor vamale în detaliu
prelucrate prin intermediul sistemului informatic;
e) pentru regimurile vamale suspensive în cazul cãrora
reglementãrile vamale prevãd posibilitatea obþinerii scutirii
de la garantarea drepturilor de import ºi a taxei pe
valoarea adãugatã, aplicarea procedurii este condiþionatã
de obþinerea prealabilã a aprobãrii de scutire; termenele
de încheiere a regimurilor vamale suspensive menþionate
în declaraþiile vamale în detaliu nu trebuie sã depãºeascã
termenele obþinute de titularii operaþiunilor comerciale prin
aprobarea de scutire de la garantarea drepturilor de
import ºi a taxei pe valoarea adãugatã.
La întocmirea declaraþiilor vamale în detaliu potrivit
prezentelor norme tehnice, comisionarii în vamã care
desfãºoarã activitãþi de curierat rapid utilizeazã un cod
unic de identificare atribuit de sistemul informatic vamal,
de forma x/yy/BCVzzz, cu urmãtoarea semnificaþie:
x/yy - reprezintã codul de reprezentare ºi codul þãrii,
prevãzute în Normele tehnice de completare, utilizare ºi
tipãrire a declaraþiei sumare, declaraþiei vamale în detaliu
ºi exemplarelor de control T5R, aprobate prin Ordinul
vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare
Fiscalã nr. 6.312/2006, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 522 din 16 iunie 2006;
B - reprezintã un indicator de declarare a mãrfurilor de
cãtre comisionarii în vamã care desfãºoarã activitãþi de
curierat rapid;
CVzzz - reprezintã codul unic de identificare al
comisionarului.
Acest cod este gestionat de Direcþia de tehnologia
informaþiei, comunicaþii ºi statisticã vamalã din cadrul
Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, comunicându-se
comisionarului în vamã la solicitarea scrisã a acestuia,
numai dupã certificarea de cãtre Direcþia supraveghere ºi
control vamal a îndeplinirii condiþiei de la pct. 11 lit. a).
Codul unic de identificare se transmite spre ºtiinþã ºi
birourilor vamale implicate.
Etapele procedurii de vãmuire informatice simplificate,
aplicabilã comisionarilor în vamã care desfãºoarã activitãþi
de curierat rapid, sunt cele prevãzute în normele
metodologice de prelucrare a declaraþiei vamale în detaliu
prin procedee informatice.
Nerespectarea condiþiilor stabilite prin prezentele
norme tehnice atrage anularea codului unic de identificare
menþionat la pct. 12, operaþiunile de vãmuire urmând a se
desfãºura potrivit metodologiei de prelucrare a declaraþiei
vamale în detaliu prin procedee informatice.
Dispoziþiile prezentelor norme tehnice se completeazã
cu prevederile Codului vamal al României ºi ale
regulamentului de aplicare a acestuia.
Completarea Registrului simplificat de evidenþã pentru
bunurile transportate prin servicii de curierat rapid
I. Modul de completare
1. La coloana "Nr. crt." se dã numãr în ordine
cronologicã fiecãrui document în baza cãruia se face
înregistrarea.
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
2. La coloana "Data înregistrãrii (zi/lunã/an)" se înscrie
data intrãrii/ieºirii bunurilor în/din vamã.
3. La coloana "Documentul de transport" se înscrie
documentul în baza cãruia s-a fãcut înregistrarea, astfel:
- în subcoloana "Tipul" se înscrie documentul de
transport, care poate fi:
a) lista cuprinzând sacii poºtali sau coletele
transportate prin mesagerie;
b) manifestul încãrcãturii;
c) scrisoarea de trãsurã internaþionalã, în cazul
bunurilor transportate pe cale aerianã;
d) procesul-verbal de constatare, pentru bunurile
constatate în plus faþã de documentele de transport;
- în subcoloana "Numãrul" se înscrie numãrul
respectivului document de transport;
- în subcoloana "Data" se înscrie data la care a fost
emis documentul de transport.
4. La coloana "Mijlocul de transport" se înscrie numãrul
de înmatriculare a mijlocului de transport. În cazul
transportului aerian se înscriu datele de identificare a
zborului.
5. La coloana "Destinatarul" se înscrie numele
destinatarului.
6. La coloana "Numãrul de colete" se înscriu felul
coletului (sac, ladã, balot etc.) ºi numãrul acestora,
respectiv mãrcile ºi numerele înscrise de expeditor pe
colete pentru identificare, conform documentului de
transport în baza cãruia s-a fãcut înregistrarea.
7. La coloana "Greutatea" se înscrie greutatea brutã
sau netã a bunurilor, în baza datelor din documentul de
transport. Atunci când bunurile se cântãresc, se înscrie
cantitatea efectiv constatatã. În cazul rectificãrilor
ulterioare ale greutãþii înscrise în declaraþiile vamale se
rectificã în mod corespunzãtor ºi registrul.
8. La coloana "Felul bunurilor" se înscrie denumirea
bunurilor conform descrierii din documentul în baza cãruia
se face înregistrarea.
9. La coloana "Documentul de vãmuire" se înscrie
documentul pe baza cãruia s-a realizat vãmuirea, astfel:
- în subcoloana "Tipul" se înscrie documentul de
plasare a bunurilor sub un regim vamal, care poate fi:
a) declaraþia vamalã;
b) chitanþa pentru bunurile eliberate cu taxe;
c) articolul de lege pentru bunurile eliberate cu scutire
de la plata taxelor vamale;
- în subcoloana "Numãrul" se înscrie numãrul
documentului de plasare a bunurilor sub regim vamal;
- în subcoloana "Data" se înscrie data documentului de
plasare a bunurilor sub regim vamal.
În cazul în care bunurile se încadreazã în prevederile
art. 642 ºi urmãtoarele din Regulamentul de aplicare a
Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea
Guvernului nr. 707/2006, la aceastã coloanã se
menþioneazã poziþia din Registrul de evidenþã a bunurilor
devenite proprietatea statului la care bunurile au fost
înscrise.
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
II. Modul de completare în situaþii particulare
Dacã bunurile înscrise la o poziþie din registru se
vãmuiesc la import/export sau se tranziteazã în mai multe
etape ori, din alte motive, este necesarã divizarea, la
coloana "Documentul de vãmuire" se indicã poziþia din
registru, la care vor fi înscrise bunurile, astfel: "divizat
poziþia nr. ....... din .........". La poziþia la care urmeazã sã
se facã divizarea se indicã, la coloana "Documentul de
transport", poziþia de la care provin bunurile, astfel: "vezi
poziþia nr. ...... din ...........". Cantitãþile se înscriu separat,
REGISTRUL GENERAL DE
EVIDENÞÃ A SALARIAÞILOR
iecare angajator are obligaþia de a înfiinþa un
F registru general de evidenþã a salariaþilor, denumit
în continuare registru.
Încadrarea în muncã a unei persoane se realizeazã,
potrivit Codului muncii, numai prin încheierea unui
contract individual de muncã în temeiul cãruia persoana
fizicã, denumitã salariat, se obligã sã presteze munca
pentru ºi sub autoritatea unui angajator, persoanã fizicã
sau juridicã, în schimbul unei remuneraþii denumite
salariu.
Registrul salariaþilor pânã la data de
1 septembrie 2006
Angajatorii care au înfiinþate sucursale, agenþii,
reprezentanþe sau alte asemenea unitãþi fãrã
personalitate juridicã, cãrora le-au delegat competenþa
încadrãrii personalului prin încheierea de contracte
individuale de muncã, pot delega acestora ºi competenþa
înfiinþãrii registrului.
Nu au obligaþia înfiinþãrii registrului misiunile
diplomatice, oficiile consulare strãine cu sediul în
România, precum ºi reprezentanþele din România ale
persoanelor juridice strãine pentru perioadele în care
contractele individuale de muncã încheiate cu cetãþenii
români se înregistreazã la Inspectoratul Teritorial de
Muncã al municipiului Bucureºti.
Înregistrarea Registrului general de evidenþã a
salariaþilor
Angajatorul are obligaþia de a înregistra registrul la
inspectoratul de muncã în a cãrui razã teritorialã îºi are
sediul sau domiciliul, dupã caz, cel mai târziu la data
încheierii primului contract individual de muncã.
Registrul se întocmeºte în regim tipizat, conform
modelului prevãzut în anexa nr. 1 la Hotãrârea 247/2003,
se numeroteazã pe fiecare paginã ºi devine document
oficial de la data înregistrãrii.
12
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
unele sub altele, pe partide ce urmeazã sã fie vãmuite sau
tranzitate ºi se totalizeazã. Aceste totaluri trebuie sã
corespundã cu cantitatea divizatã, înscrisã la poziþia
iniþialã.
În coloana "Documentul de vãmuire", în dreptul fiecãrei
partide se indicã documentul vamal cu care a fost vãmuitã
sau tranzitatã acea partidã. Divizãrile se fac ori de câte ori
se considerã necesar.
Prima paginã a registrului cuprinde elementele de
identificare a angajatorului, numãrul de înregistrare la
inspectoratul teritorial de muncã, precum ºi numãrul de
file ale registrului, conform modelului prevãzut în anexa nr.
2 la Hotãrârea 247/2003.
La solicitarea inspectoratului teritorial de muncã sau a
unor angajatori care obþin aprobarea prealabilã a
inspectoratului teritorial de muncã, registrul se întocmeºte
ºi în format electronic.
Evidenþa registrelor la inspectoratul teritorial de muncã
se face într-un registru special, conform modelului
prevãzut în anexa nr. 3 la Hotãrârea 247/2003.
Completarea Registrului general de evidenþã a
salariaþilor
Angajatorul are obligaþia completãrii registrului în
ordinea încheierii contractelor individuale de muncã.
Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor
salariaþilor, data încheierii contractului individual de
muncã, data începerii activitãþii, modificarea ºi
suspendarea contractului, durata acestuia, durata muncii
exprimatã în ore/zi, ocupaþia (funcþia ºi/sau meseria),
respectiv codul acesteia potrivit Clasificãrii ocupaþiilor din
România (C.O.R.), salariul de bazã prevãzut la data
încheierii contractului, data încetãrii contractului ºi temeiul
legal al încetãrii acestuia, numele, prenumele ºi
semnãtura persoanei care face înscrierea.
Fiecare operaþiune efectuatã în registru va fi certificatã,
prin semnãturã ºi ºtampilã, de cãtre o persoanã numitã
prin act administrativ de cãtre angajator sau de cãtre
reprezentantul legal al acestuia.
Înscrierile în registru se efectueazã la data încheierii
contractului individual de muncã, precum ºi la data
încetãrii acestuia, în conformitate cu prevederile anexei nr.
1 la Hotãrârea 247/2003.
Înregistrãrile din registru se vor efectua numai în limba
românã, citeþ, cu tuº/pix negru, iar corectarea erorilor
materiale din cuprinsul acestuia se va realiza prin bararea
datelor înscrise eronat, astfel încât sã se poatã citi vechea

înregistrare, ºi prin înscrierea dedesubt, în culoare roºie,
a datelor exacte. În cazul în care înscrierea nu se poate
face dedesubt, se bareazã întregul rând ºi se face
trimitere la noul rând care conþine datele exacte.
Registrul se pãstreazã la sediul sau domiciliul
angajatorului ori, dupã caz, la sediul sucursalei, agenþiei,
reprezentanþei sau unor alte asemenea unitãþi fãrã
personalitate juridicã, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3)
din Hotãrârea 247/2003.
Angajatorii au obligaþia de a comunica, în scris, tuturor
conducãtorilor sucursalelor, agenþiilor, reprezentanþelor ºi
unitãþilor fãrã personalitate juridicã, care nu îndeplinesc
condiþiile prevãzute la art. 2 alin. (3) din Hotãrârea
247/2003, precum ºi tuturor conducãtorilor punctelor de
lucru care au salariaþi, numãrul registrului în care au fost
înscriºi salariaþii, precum ºi inspectoratul teritorial de
muncã la care s-a fãcut înregistrarea.
Registrele ºi dosarele personale ale fiecãrui salariat se
vor pãstra în locuri care sã asigure securitatea datelor ºi
sã îndeplineascã condiþiile necesare pentru pãstrarea lor
îndelungatã ºi corespunzãtoare.
Registrul se pune la dispoziþie inspectorului de muncã
sau oricãrei alte autoritãþi publice care îl solicitã în
condiþiile legii, angajatorul având obligaþia sã asigure
accesul permanent la acest document.
Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puþin:
actele necesare angajãrii, contractul individual de muncã
care va cuprinde salariul ºi elementele constitutive ale
acestuia potrivit legii, actele adiþionale ºi celelalte acte
referitoare la executarea, modificarea, suspendarea ºi
încetarea contractelor individuale de muncã, precum ºi
orice alte documente care certificã legalitatea ºi
corectitudinea completãrilor din registru.
La solicitarea salariatului, angajatorul este obligat sã îi
elibereze copii, certificate de reprezentantul legal al
acestuia sau de persoana împuternicitã de angajator
pentru conformitate cu originalul, ale dosarului personal,
ale paginii/paginilor din registru care cuprinde/cuprind
înscrierile referitoare la persoana sa ºi/sau un document
care sã ateste activitatea desfãºuratã de cãtre acesta,
vechimea în muncã, în meserie ºi în specialitate.
Registrul se depune, în termen de 15 zile lucrãtoare de
la încetarea activitãþii angajatorului, la inspectoratul
teritorial de muncã la care a fost înregistrat, completat cu
toate înregistrãrile la zi.
Inspectoratul teritorial de muncã poate aproba, la
cererea motivatã a angajatorului, înregistrarea unui nou
registru numai în urmãtoarele situaþii:
a) registrul existent este completat în întregime;
b) registrul a fost pierdut sau distrus;
c) registrul a fost deteriorat, iar completarea acestuia
cu noi date nu se mai poate face.
Cererea se depune în termen de 3 zile lucrãtoare de la
data intervenirii situaþiilor menþionate.
În cazul în care registrul a fost deteriorat sau înscrierile
nu mai sunt lizibile, datele cuprinse în acesta se copiazã
ori, dupã caz, se reînscriu într-un nou registru în termen
de 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii noului registru.
Angajatorul are obligaþia de a pãstra vechiul registru o
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
perioadã de 3 ani de la data înregistrãrii noului registru.
În situaþia în care registrul a fost pierdut sau distrus,
angajatorul are obligaþia de a reface înscrierile, pe baza
documentelor existente la dosarul personal al salariatului,
în termen de 15 zile lucrãtoare de la data pierderii sau
distrugerii. Inspectoratul teritorial de muncã va înregistra
noul registru numai în situaþia în care angajatorul va face
dovada depunerii spre publicare în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, a anunþului de pierdere a
registrului, respectiv va face dovada distrugerii totale a
acestuia, în condiþiile legii.
În situaþiile manþionate, la înregistrarea unui nou
registru, inspectoratul teritorial de muncã va face
urmãtoarele menþiuni:
a) pe prima paginã se va înscrie numãrul registrului pe
care îl înlocuieºte, precum ºi motivul înlocuirii;
b) în registrul special, la numãrul de înregistrare a
vechiului registru se va înscrie menþiunea înlocuirii,
motivul înlocuirii ºi numãrul de înregistrare al noului
registru.
Unitãþile fãrã personalitate juridicã ce au competenþa
înfiinþãrii registrului îl înregistreazã la inspectoratul
teritorial de muncã în a cãrui razã teritorialã îºi au sediul,
cu îndeplinirea obligaþiilor prevãzute de prezenta hotãrâre.
Constituie contravenþii urmãtoarele fapte sãvârºite de
angajatori, persoane fizice sau juridice:
a) neîncheierea în formã scrisã a contractului
individual de muncã;
b) neînfiinþarea registrului ºi/sau neînregistrarea
acestuia la inspectoratul teritorial de muncã în termenele
prevãzute de prezenta hotãrâre;
c) refuzul de a pune la dispoziþie inspectorului de
muncã registrul, precum ºi dosarul personal al salariaþilor;
d) necompletarea registrului în conformitate cu
prevederile prezentei hotãrâri.
e) neîndeplinirea de cãtre angajator a obligaþiilor
prevãzute la art. 9;
f) nedepunerea registrului la inspectoratul teritorial de
muncã unde a fost înregistrat, în termen de 15 zile de la
data încetãrii activitãþii.
ATENÞIE!
Angajatorii au obligaþia de a achita inspectoratelor
teritoriale de muncã comisionul de 0,25%, respectiv de
0,75% din fondul lunar de salarii, datorat în baza art. 12
din Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecþie
a persoanelor încadrate în muncã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, pânã la data finalizãrii
operaþiunilor de eliberare a carnetelor de muncã.
Registrul salariaþilor dupã data de 1
septembrie 2006
Începând cu data de 1 septembrie 2006 va intrea în
vigoare Hotãrârea 161/2006 care stabileºte metodologia
de întocmire ºi completare a registrului general de
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
evidenþã a salariaþilor, înregistrãrile care se efectueazã,
precum ºi orice alte elemente în legãturã cu acesta.
Încadrarea în muncã a unei persoane se realizeazã,
potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, numai prin
încheierea unui contract individual de muncã, în temeiul
cãruia persoana fizicã, în calitate de salariat, se obligã sã
presteze munca pentru ºi sub autoritatea unui angajator,
persoanã fizicã sau juridicã, în schimbul unei remuneraþii
denumite salariu.
Fiecare angajator are obligaþia de a înfiinþa un registru
general de evidenþã a salariaþilor, denumit în continuare
registru, ºi de a-l prezenta inspectorilor de muncã, la
solicitarea acestora.
Angajatorii care au înfiinþat sucursale, agenþii,
reprezentanþe sau alte asemenea unitãþi fãrã
personalitate juridicã, cãrora le-au delegat competenþa
încadrãrii personalului prin încheierea de contracte
individuale de muncã, pot delega acestora ºi competenþa
înfiinþãrii registrului.
Nu au obligaþia de a înfiinþa registru misiunile
diplomatice, oficiile consulare strãine cu sediul în
România, precum ºi reprezentanþele din România ale
persoanelor juridice strãine pentru perioadele în care
contractele individuale de muncã încheiate cu cetãþenii
români se înregistreazã la inspectoratul teritorial de
muncã.
ATENÞIE!
Începând cu data de 1 septembrie 2006 registrul se va
întocmi în formã electronicã.
Registrul se completeazã în ordinea angajãrii ºi
cuprinde urmãtoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariaþilor:
numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);
b) data angajãrii;
c) funcþia/ocupaþia conform specificaþiei Clasificãrii
Ocupaþiilor din România (COR) sau altor acte normative;
d) tipul contractului individual de muncã;
e) data ºi temeiul încetãrii contractului individual de
muncã.
(3) Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de
muncã în format electronic, prin utilizarea uneia dintre
urmãtoarele modalitãþi:
a) prin completarea on-line a bazei de date existente
pe portalul Inspecþiei Muncii;
b) prin e-mail, pe bazã de semnãturã electronicã;
c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de
muncã în format electronic, însoþit de o adresã de
înaintare semnatã de angajator.
Evidenþa registrelor, respectiv a datelor cuprinse în
acestea, transmise de angajatori la inspectoratul teritorial
de muncã, se þine într-o bazã de date organizatã la nivelul
Inspecþiei Muncii.
Procedura privind transmiterea registrului în format
electronic se stabileºte prin ordin al ministrului muncii,
14
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
solidaritãþii sociale ºi familiei, dupã adoptarea soluþiei
tehnice a registrului în format electronic ºi în funcþie de
aceasta.
Angajatorii au obligaþia de a transmite registrul în
formã electronicã la inspectoratul teritorial de muncã în a
cãrui razã teritorialã îºi au sediul sau domiciliul, dupã caz,
în termen de 20 de zile de la data angajãrii primului
salariat.
ATENÞIE!
Angajatorii care la data intrãrii în vigoare a prezentei
hotãrâri au încadrat personal cu contract individual de
muncã sunt obligaþi sã transmitã inspectoratului teritorial
de muncã în a cãrui razã teritorialã îºi au sediul sau
domiciliul, dupã caz, registrul în formã electronicã, în
termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a
prezentei hotãrâri.
Dupã îndeplinirea obligaþiei menþionate, angajatorii vor
transmite registrul la inspectoratul teritorial de muncã în a
cãrui razã teritorialã îºi au sediul sau domiciliul, numai în
cazul în care intervin modificãri ale elementelor prevãzute
la art. 3 alin. (2) din Hotãrârea 161/2006.
Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de
muncã în a cãrui razã teritorialã îºi are sediul sau
domiciliul angajatorul, în cazurile menþionate la alin. (3)
din Hotãrârea 161/2006, în termen de 5 zile de la data la
care au intervenit modificãri ale elementelor prevãzute la
art. 3 alin. (2) din Hotãrârea 161/2006.
Unitãþile fãrã personalitate juridicã ce au competenþa
înfiinþãrii registrului au obligaþia de a transmite registrul, în
termenele prevãzute la art. 4 din Hotãrârea 161/2006, la
inspectoratul teritorial de muncã în a cãrui razã teritorialã
îºi desfãºoarã activitatea, cu îndeplinirea obligaþiilor
prevãzute de prezenta hotãrâre.
Registrul se pãstreazã în formã electronicã la sediul
angajatorului ºi, dupã caz, la sediul sucursalei, agenþiei,
reprezentanþei sau al altor asemenea unitãþi fãrã
personalitate juridicã.
Angajatorul are obligaþia de a întocmi un dosar
personal pentru fiecare dintre salariaþi ºi de a-l prezenta
inspectorilor de muncã, la solicitarea acestora.
Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puþin:
actele necesare angajãrii, contractul individual de muncã,
actele adiþionale ºi celelalte acte referitoare la
modificarea, suspendarea ºi încetarea contractelor
individuale de muncã, precum ºi orice alte documente
care certificã legalitatea ºi corectitudinea completãrii în
registru.
La solicitarea scrisã a salariatului, angajatorul este
obligat sã îi elibereze copii, certificate de reprezentantul
legal al acestuia sau de persoana împuternicitã de
angajator pentru conformitate cu originalul, ale
documentelor existente în dosarul personal, ale
paginii/paginilor din registrul electronic, care
cuprinde/cuprind înscrierile referitoare la persoana sa
ºi/sau un document care sã ateste activitatea desfãºuratã

de acesta, vechimea în muncã, în meserie ºi în
specialitate, astfel cum rezultã din registrul general de
evidenþã ºi din dosarul personal.
Registrul electronic ºi dosarele personale ale fiecãrui
salariat se vor pãstra în condiþii care sã asigure
securitatea datelor, precum ºi pãstrarea lor îndelungatã ºi
corespunzãtoare.
Constituie contravenþii urmãtoarele fapte sãvârºite de
angajatori, persoane fizice sau juridice:
a) neînfiinþarea registrului ºi/sau netransmiterea
acestuia în formã electronicã la inspectoratul teritorial de
muncã în termenele ºi forma prevãzute de prezenta
hotãrâre;
b) refuzul de a pune la dispoziþie inspectorului de
muncã registrul în formã electronicã, precum ºi dosarul
personal al salariaþilor;
CONTRACTUL DE MUNCÃ
persoane cu handicap
nul dintre domeniile de cea mai mare
U însemnãtate în ceea ce priveºte integrarea
socialã a persoanelor cu handicap îl constituie domeniul
raporturilor de muncã. Regimul muncii acestei categorii
de persoane este special, în sensul cã ele beneficiazã
de o serie de mãsuri de protecþie, dar reglementãrile
legislative existente aduc beneficii la încadrarea în
muncã a acestora.
Aspecte generale
Persoanele cu handicap sunt acele persoane cãrora
mediul social, neadaptat deficienþelor lor fizice,
senzoriale, psihice, mentale, le împiedicã sau le
limiteazã accesul cu ºanse egale la viaþa socialã,
potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali, sociali ºi
culturali proprii, necesitând mãsuri de protecþie specialã
în sprijinul integrãrii lor sociale ºi profesionale (art. 1 din
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999).
Persoana cu handicap este caracterizatã prin aceea
cã:
- prezintã deficienþe fizice, senzoriale sau mentale;
- aceste deficienþe o împiedicã sau îi limiteazã
accesul normal ºi în condiþii de egalitate la viaþa socialã;
- necesitã mãsuri de protecþie specialã în vederea
integrãrii sociale ºi profesionale.
Handicapul nu se confundã cu:
- incapacitatea temporarã de muncã (caz în care
contractul de muncã al persoanei se suspendã, aceasta
având concediu medical);
- inaptitudinea profesionalã (caz în care o persoanã
poate fi concediatã, în temeiul deciziei comisiei de
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
c) necompletarea registrului în conformitate cu
prevederile prezentei hotãrâri.
(2) Contravenþiile prevãzute la alin. (1) se
sancþioneazã cu amendã de la 2.000 lei (RON) la 5.000 lei
(RON).
(3) Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor
se fac de cãtre inspectorii de muncã.
(4) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen
de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-
verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia
jumãtate din minimul amenzii prevãzute la alin. (2),
inspectorul de muncã fãcând menþiune despre aceastã
posibilitate în procesul-verbal.
Anca Buga - director economic
expertizã medicalã, potrivit art. 61 lit. c) din Codul
muncii);
- invaliditatea. Aceasta presupune pierderea totalã
sau a cel puþin jumãtate din capacitatea de muncã ºi
atrage o serie de drepturi, potrivit Legii pensiilor ºi a
asigurãrilor sociale, nr. 19/2000.
Gradul de handicap ºi gradul de invaliditate
Ca urmare, nici gradele de handicap nu se confundã
cu gradele de invaliditate. Acestea din urmã se stabilesc
în funcþie de gradul de reducere a capacitãþii de muncã
ºi sunt:
- gradul I - se caracterizeazã prin pierderea totalã a
capacitãþii de muncã, a capacitãþii de autoservire, de
autoconducþie sau de orientare spaþialã, invalidul
necesitând îngrijire sau supraveghere permanentã din
partea altei persoane;
- gradul II - se caracterizeazã prin pierderea totalã a
capacitãþii de muncã, cu posibilitatea invalidului de a se
autoservi, de a se autoconduce ºi de a se orienta
spaþial, fãrã ajutorul altei persoane;
- gradul III - se caracterizeazã prin pierderea a cel
puþin jumãtate din capacitatea de muncã, invalidul
putând sã presteze o activitate profesionalã.
Criteriile ºi normele pe baza cãrora se face
încadrarea în gradele I, II ºi III de invaliditate se
stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, iniþiatã de
Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei
împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii, la propunerea Casei
Naþionale de Pensii ºi Asigurãri Sociale.
Cu alte cuvinte, numai o persoanã încadratã în
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
gradul III de invaliditate mai poate lucra, mai poate
desfãºura activitate în temeiul unui contract individual
de muncã. Persoanele încadrate în gradele I ºi II de
handicap nu pot, în nici o circumstanþã, sã cumuleze
pensia cu salariu.
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de
invaliditate se face prin decizie emisã de medicul
specializat în expertizã medicalã ºi recuperarea
capacitãþii de muncã, denumit medic expert al
asigurãrilor sociale, în termen de 30 de zile de la data
înregistrãrii cererii, însoþitã de documentaþia necesarã.
Dimpotrivã, gradele de handicap nu se raporteazã
numai la capacitatea de muncã, ci la întreg ansamblul
vieþii sociale a individului. Persoana care are un anumit
grad de handicap poate munci, angajarea ei este chiar
încurajatã, dar beneficiazã de o serie de mãsuri de
protecþie cu prilejul încadrãrii în muncã ºi a derulãrii
contractului individual de muncã.
Gradul de handicap poate fi: uºor; mediu; accentuat;
grav.
Gradul uºor de handicap se poate acorda pentru
cazurile în care impactul afectãrii asupra organismului
este minim, cu limitare nesemnificativã a activitãþii, ºi nu
necesitã mãsuri de protecþie specialã, participarea
socialã fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi
raportate ºi înregistrate statistic.
Gradul mediu de handicap se poate acorda
persoanelor care au capacitate de prestaþie fizicã
(motorie, metabolicã) sau intelectualã redusã,
corespunzând unei deficienþe funcþionale scãzute, ceea
ce duce la limitãri în activitate.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda
persoanelor pentru care incapacitatea de a desfãºura
activitatea potrivit rolului social corespunzãtor
dezvoltãrii ºi vârstei se datoreazã unor limitãri
funcþionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice
sau metabolice rezultate din afecþiuni severe, în stadii
înaintate, cu complicaþii ale unor aparate ºi sisteme.
Gradul grav de handicap se poate acorda în raport
cu vârsta, capacitatea de autoservire pierdutã, respectiv
cu un grad de dependenþã ridicat fizic ºi psihic. In
aceastã situaþie autonomia persoanei este foarte
scãzutã din cauza limitãrii severe în activitate. Drept
urmare, persoana necesitã îngrijire specialã ºi
supraveghere permanentã din partea altei persoane.
Pentru a obþine încadrarea într-un anumit grad de
handicap, persoana care prezintã anumite deficienþe
fizice, senzoriale, psihice, mentale se prezintã la
comisia de expertizã medicalã (judeþeanã sau de sector
pentru municipiul Bucureºti), depunând un dosar ce
conþine:
- cererea de examinare adresatã comisiei în vederea
eliberãrii certificatului de încadrare in grad de handicap;
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
- actul de identitate (copie ºi original);
- bilet de trimitere de la medicul de familie (copie ºi
original);
- referatul medicului specialist (copie ºi original);
- alte acte medicale (totul în copie ºi original) cum ar
fi:
- bilet de ieºire din spital;
- rezultatele examenelor paraclinice etc;
- adeverinþã de venit sau
- ultimul talon de pensie (dacã este cazul)
- ultimul certificat de persoanã cu handicap (dacã
este cazul).
Analizând dosarul, Comisia se pronunþã cu privire la
încadrarea persoanei într-un anumit grad de handicap.
In cuprinsul certificatului de încadrare în grad de
handicap, este menþionatã expres hotãrârea comisiei
referitor la faptul cã persoana necesitã sau nu ' protecþie
specialã ºi cã beneficiazã sau nu de drepturile conferite
prin lege.
În cazul persoanelor cu handicap grav, în certificat se
face menþiunea cã pot beneficia de un asistent
personal, în care scop este obligatorie efectuarea unei
anchete sociale de cãtre autoritatea tutelarã
competentã, din care sã rezulte motivele ce determinã
angajarea acestuia.
Dacã persoana cu handicap grav beneficiazã de
însoþitor, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri
sociale, ea nu mai poate beneficia ºi de asistent
personal, potrivit Legii nr. 343/2004 pentru modificarea
Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999.
Odatã cu eliberarea certificatelor de încadrare în
grade de handicap, comisiile de expertizã medicalã a
persoanelor cu handicap au obligaþia sã elaboreze un
program individual de recuperare, readaptare ºi
integrare socialã, care sã prevadã acþiunile medicale,
educative, profesionale ºi sociale necesare pentru
recuperarea, readaptarea, instruirea ºi integrarea sau
reintegrarea socialã a persoanei cu handicap.
Pentru elaborarea programului individual de
recuperare, readaptare ºi integrare socialã, comisiile de
expertizã medicalã a persoanelor cu handicap pentru
adulþi se vor consulta în mod obligatoriu cu persoana cu
handicap ºi, dupã caz, cu reprezentanþii legali ai
acesteia, precum ºi cu specialiºti din diferite domenii, în
funcþie de specificul fiecãrui caz.
La persoanele cu mai multe afecþiuni handicapante
(handicap mixt), asimilarea în grad de handicap se va
face în funcþie de severitatea celei predominante.
În cazul persoanelor cu handicap care prezintã ºi
alte afecþiuni, în evaluarea deficienþei se vor avea în
vedere numai afecþiunile handicapante.

Handicapul fizic sau mental produs ca urmare a
acþiunilor voluntare (automutilãri) nu face obiectul
expertizãrii în vederea obþinerii unui certificat de
persoanã cu handicap.
Examinarea celor care solicitã eliberarea
certificatului de încadrare într-o categorie de persoanã
cu handicap care necesitã protecþie specialã se face
numai pânã la împlinirea vârstei standard de
pensionare, prevãzutã de Legea nr. 19/2000.
Persoanele care au împlinit vârsta standard de
pensionare vor fi îndrumate cãtre autoritãþile
administraþiei publice locale în vederea acordãrii
drepturilor prevãzute de Legea nr. 17/2000 privind
asistenþa socialã a persoanelor vârstnice.
Obligaþiile angajatorului
Angajatorul are obligaþia de a încadra în muncã
persoane cu handicap, într-un numãr de cel puþin 4%,
dacã are peste 75 de angajaþi. Cei care nu pot respecta
aceastã obligaþie vor plãti lunar cãtre bugetul de stat o
suma egalã cu salariul minim brut pe þarã înmulþit cu
numãrul de locuri în care nu au încadrat persoane cu
handicap.
Dupã ce s-a ales angajarea de persoane cu
handicap, trebuie avut în vedere faptul cã acestea
beneficiazã de urmãtoarele drepturi:
- o perioadã de probã la angajare, plãtitã, de
maximum 30 de zile calendaristice (art. 31 alin. (2) din
Codul muncii);
- pot ocupa, în condiþiile legii, conform pregãtirii ºi
capacitãþii fizice ºi intelectuale, orice funcþie în cadrul
organigramei angajatorilor. Aveþi obligaþia de a amenaja
locul de muncã, astfel încât sã fie eliminat orice
impediment în desfãºurarea activitãþii;
- un preaviz plãtit, de minimum 30 de zile lucrãtoare,
acordat la desfacerea contractului individual de muncã
din iniþiativa angajatorului, pentru motive neimputabile
acestora (art. 44 lit. d) din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 102/1999);
- nevãzãtorii ºi alte persoane cu handicap
beneficiazã de concediu de odihnã suplimentar de cel
puþin 3 zile lucrãtoare (art. 142 din Codul muncii);
- în cazul femeii cu handicap, concediul medicial
pentru sarcinã se acordã începând cu luna a 6-a de
sarcinã, dacã solicitanta prezintã certificatul de
persoanã cu handicap (cap. B lit. c) pct. 2 din
Instrucþiunile aprobate prin OMMSSF nr. 399/2004);
- posibilitatea de a lucra mai puþin de 8 ore pe zi, în
condiþiile legii, în cazul în care beneficiazã de o
recomandare medicalã în acest sens (art. 44 lit. e) din
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999);
- angajarea cu prioritate în profesiunile specifice
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
acestora. Lista acestor profesiuni, conforme fiecãrui tip
de handicap, se stabileºte de cãtre comisiile de
integrare socioprofesionalã a persoanelor cu handicap
(pct. 17 din Legea nr. 343/2004);
- nevãzãtorii ºi alte persoane cu handicap
beneficiazã de concediu de odihnã suplimentar de cel 3
zile lucrãtoare (art. 142 din Codul muncii);
- în cazul femeii cu handicap, concediu medical
pentru sarcinã se acordã începând cu luna a 6-a de
sarcinã, dacã solicitanta prezintã certificatul de
persoanã cu handicap (cap. B lit. c) pct. 2 din
Instrucþiunile aprobate prin OMMSSF nr. 399/2004).
3. în plus, de reþinut cã toþi angajatorii cãrora li se
aplicã prevederile art. 43 din Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 102/1999 (cu excepþia unitãþilor protejate,
pe care le vom prezenta în continuare) au obligaþia de a
contribui la finanþarea protecþiei speciale a persoanelor
cu handicap.
Activitatea de control cuprinde totalitatea verificãrilor
efectuate asupra respectãrii de cãtre persoanele fizice
sau juridice a obligaþiilor ce le revin.
Pentru urmãrirea achitãrii obligaþiilor cãtre Fondul
special de solidaritate socialã pentru persoanele cu
handicap, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu
Handicap organizeazã ºi efectueazã, prin personal
împuternicit din cadrul inspectoratelor de stat teritoriale
pentru persoanele cu handicap, prin ordin al
secretarului de stat, controlul specializat al persoanelor
juridice ºi fizice.
Vor fi supuse controlului:
- persoanele fizice sau juridice cu sediul, respectiv
domiciliul, în România ori sucursalele, filialele, agenþiile,
reprezentanþele din România ale unor persoane juridice
strãine cu sediul în strãinãtate, autorizate potrivit legii,
care încadreazã forþã de muncã în condiþiile legii;
- furnizorii de servicii pentru stimularea ocupãrii forþei
de muncã din sectorul public sau privat, acreditaþi de
Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã;
- agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã judeþene,
respectiv a municipiului Bucureºti.
Controlul se efectueazã de cãtre organele de control
mãsuri active din cadrul Agenþiei Naþionale pentru
Ocuparea Forþei de Muncã, respectiv din cadrul
agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã.
Andrei Dragomir - expert contabil
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCÃ
modificãri legislative
ontractul colectiv de muncã este convenþia
C încheiatã între patron sau organizaþia patronalã,
pe de o parte, ºi salariaþi, reprezentaþi prin sindicate ori în
alt mod prevãzut de lege, de cealaltã parte, prin care se
stabilesc clauze privind condiþiile de muncã, salarizarea,
precum ºi alte drepturi ºi obligaþii ce decurg din raporturile
de muncã.
Reglementãri legislative
Prin încheierea contractelor colective de muncã se
urmãreºte promovarea unor relaþii de muncã echitabile,
de naturã sã asigure protecþia socialã a salariaþilor,
prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncã
ori evitarea declanºãrii grevelor.
Din contractele colective de muncã fac parte ºi
acordurile dintre pãrþile semnatare ale contractelor
colective de muncã, prin care se soluþioneazã conflicte
colective de muncã.
Contractul colectiv de muncã poate cuprinde ºi
prevederi referitoare la protecþia celor aleºi sau delegaþi în
organele de conducere ale sindicatelor, respectiv a
reprezentanþilor salariaþilor aleºi potrivit prevederilor art.
20.
ATENÞIE!
Negocierea colectivã, la nivel de unitate, este
obligatorie, cu excepþia cazului în care unitatea are mai
puþin de 21 de salariaþi.
Negocierea colectivã are loc în fiecare an, dupã cum
urmeazã:
a) dupã cel puþin 12 luni de la data negocierii
precedente, neurmatã de încheierea contractului colectiv
de muncã, sau de la data intrãrii în vigoare a contractului
colectiv de muncã, dupã caz;
b) cu cel puþin 30 de zile anterior expirãrii contractelor
colective de muncã încheiate pe un an.
ATENÞIE!
Durata negocierii colective nu poate depãºi 60 de zile.
Negocierea colectivã va avea ca obiect, cel puþin:
salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru ºi
condiþiile de muncã. Iniþiativa negocierii aparþine
patronului. În cazul în care patronul nu angajeazã
negocierea, aceasta are loc la cererea organizaþiei
sindicale sau a reprezentanþilor salariaþilor, dupã caz, în
termen de 15 zile de la formularea cererii.
În termen de 15 zile de la data formulãrii cererii de
cãtre organizaþia sindicalã sau de cãtre reprezentanþii
18
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
salariaþilor, patronul trebuie sã convoace pãrþile în
vederea negocierii contractului colectiv de muncã.
Constatarea ºi sancþionarea contravenþiei prevãzute la
art. 5 din Legea 130/1996 se fac potrivit procedurii
prevãzute de Legea nr. 32/1968 privind stabilirea ºi
sancþionarea contravenþiilor, de cãtre personalul din
Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, din direcþiile
generale de muncã ºi protecþie socialã judeþene, respectiv
a municipiului Bucureºti, împuternicit prin ordin al
ministrului muncii ºi protecþiei sociale.
La negocierea clauzelor ºi la încheierea contractelor
colective de muncã, pãrþile sunt egale ºi libere.
Contractele colective de muncã, încheiate cu respectarea
dispoziþiilor legale, constituie legea pãrþilor.
ATENÞIE!
Contractele colective de muncã nu pot conþine clauze
care sã stabileascã drepturi la un nivel inferior celui stabilit
prin contractele colective de muncã încheiate la nivel
superior.
La încheierea contractului colectiv de muncã,
prevederile legale referitoare la drepturile salariaþilor au un
caracter minimal.
Aplicabilitatea contractelor colective de muncã
Prevederile contractului colectiv de muncã produc
efecte pentru toþi salariaþii din unitate, indiferent de data
angajãrii sau de afilierea lor la o organizaþie sindicalã din
unitate. Contractele colective de muncã se pot încheia la
nivelul unitãþilor, ramurilor de activitate ºi la nivel naþional.
Contractele colective de muncã se pot încheia ºi la nivelul
unor grupuri de societãþi comerciale ºi regii autonome,
denumite în continuare grupuri de unitãþi.
situaþia în care nu sunt organizate asociaþii patronale
reprezentative la niveluri inferioare, asociaþia patronalã la
nivel naþional poate desemna reprezentanþii la negociere.
Clauzele contractelor colective de muncã produc
efecte, dupã cum urmeazã:
a) pentru toþi salariaþii din unitate, în cazul contractelor
colective de muncã încheiate la acest nivel;
b) pentru toþi salariaþii încadraþi în unitãþile care fac
parte din grupul de unitãþi pentru care s-a încheiat
contractul colectiv de muncã la acest nivel;
c) pentru toþi salariaþii încadraþi în toate unitãþile din
ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul
colectiv de muncã;
d) pentru toþi salariaþii încadraþi în toate unitãþile din
þarã, în cazul contractelor colective de muncã la nivel
naþional.

La fiecare dintre nivelurile prevãzute la art. 10 din
Legea 13/1996 se încheie un singur contract colectiv de
muncã.
Prin contractul colectiv de muncã pãrþile pot conveni
constituirea unui fond din contribuþia patronatului, destinat
activitãþilor în domeniul negocierilor colective.
Contracte colective de muncã se pot încheia ºi pentru
salariaþii instituþiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se
pot negocia clauze referitoare la drepturile ale cãror
acordare ºi cuantum sunt stabilite prin dispoziþii legale.
Contractele colective de muncã ale salariaþilor
instituþiilor bugetare se pot încheia la nivelul unitãþilor, la
nivelul administraþiei sau al serviciilor publice locale,
pentru instituþiile din subordinea acestora, ºi la nivel
departamental, pentru instituþiile subordonate.
Pãrþile au obligaþia sã precizeze, în fiecare contract
colectiv de muncã încheiat la nivel de grup de unitãþi ºi de
ramurã de activitate, unitãþile în cadrul cãrora se aplicã
clauzele negociate.
În cazul contractelor colective de muncã încheiate la
nivelul ramurilor de activitate, unitãþile componente ale
acestora se stabilesc ºi se precizeazã de cãtre pãrþile care
negociazã contractul colectiv de muncã, cu respectarea
prevederilor prezentei legi.
Pãrþile participante la negocierea ºi încheierea
contractelor colective de muncã
Pãrþile contractului colectiv de muncã sunt patronul ºi
salariaþii, reprezentate dupã cum urmeazã:
Patronul
- la nivel de unitate, de cãtre organul de conducere al
acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de
funcþionare, dupã caz;
- la nivel de grup de unitãþi, de ramurã ºi la nivel
naþional, de cãtre asociaþiile patronale legal constituite ºi
reprezentative potrivit prezentei legi;
Salariaþii
- la nivel de unitate, de cãtre organizaþiile sindicale
legal constituite ºi reprezentantive ori, acolo unde nu este
constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanþii
aleºi ai salariaþilor;
- la nivelul grupurilor de unitãþi ºi al ramurilor, de cãtre
organizaþiile sindicale de tip federativ, legal constituite ºi
reprezentative;
- la nivel naþional, de cãtre organizaþiile sindicale de tip
confederativ, legal constituite ºi reprezentative.
La negocierea contractului colectiv de muncã la nivel
naþional, de ramurã sau de grup de unitãþi participã
asociaþiile patronale care îndeplinesc, cumulativ,
urmãtoarele condiþii:
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
La nivel naþional
- au independenþã organizatoricã ºi patrimonialã;
- reprezintã patroni ale cãror unitãþi funcþioneazã în cel
puþin jumãtate din numãrul total al judeþelor, inclusiv în
municipiul Bucureºti;
- reprezintã patroni ale cãror unitãþi îºi desfãºoarã
activitatea în cel puþin 25% din ramurile de activitate;
- reprezintã patroni ale cãror unitãþi cuprind minimum
7% din efectivul salariaþilor din economia naþionalã;
La nivel de ramurã
- au independenþã organizatoricã ºi patrimonialã;
- reprezintã patroni ale cãror unitãþi cuprind minimum
10% din numãrul salariaþilor din ramura respectivã.
Asociaþiile patronale reprezentative la nivel naþional
sunt reprezentative ºi la nivelul ramurilor ºi al grupurilor de
unitãþi prin intermediul organizaþiilor de tip federativ,
componente.
La negocierea contractelor colective de muncã la nivel
naþional, de ramurã ºi de unitate participã organizaþiile
sindicale care îndeplinesc, cumulativ, urmãtoarele condiþii:
La nivel naþional
- au statut legal de confederaþie sindicalã;
- au independenþã organizatoricã ºi patrimonialã;
- au în componenþã structuri sindicale proprii, în cel
puþin jumãtate din numãrul total al judeþelor, inclusiv în
municipiul Bucureºti;
- au în componenþã federaþii sindicale reprezentative
din cel puþin 25% din ramurile de activitate;
- organizaþiile sindicale componente au, cumulat, un
numãr de membri cel puþin egal cu 5% din efectivul
salariaþilor din economia naþionalã;
La nivel de ramurã
- au statut legal de federaþie sindicalã;
- au independenþã organizatoricã ºi patrimonialã;
- organizaþiile sindicale componente au, cumulat, un
numãr de membri cel puþin egal cu 7% din efectivul
salariaþilor din ramura respectivã;
La nivel de unitate
- au statut legal de organizaþie sindicalã;
- numãrul de membri ai sindicatului reprezintã cel puþin
o treime din numãrul salariaþilor unitãþii.
ATENÞIE!
Îndeplinirea condiþiilor de reprezentativitate a
organizaþiilor sindicale se constatã, la cererea acestora,
de cãtre instanþele judecãtoreºti, dupã cum urmeazã:
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
a) la nivel naþional ºi de ramurã, de cãtre Tribunalul
Municipiului Bucureºti;
b) la nivel de unitate, de cãtre judecãtoria în a cãrei
razã teritorialã se aflã sediul unitãþii.
Organizaþiile sindicale reprezentative la nivel naþional
sunt reprezentative ºi la nivelul ramurilor ºi al grupurilor de
unitãþi în care au organizaþii componente de tip federativ.
Sunt, de asemenea, reprezentative ºi federaþiile sindicale
care îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 17 alin. (1) lit.
b), Legea 130/1996.
În mod corespunzãtor, organizaþiile sindicale
reprezentative la nivelul ramurilor sunt reprezentative ºi la
nivelul grupurilor de unitãþi în care au organizaþii sindicale
proprii.
Organizaþiile sindicale din unitate sunt reprezentative,
dacã îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 17 alin. (1) lit.
c), precum ºi dacã sunt afiliate la o organizaþie sindicalã
reprezentativã.
La nivelul ramurilor de activitate ale economiei
naþionale, fiecare organizaþie sindicalã de tip confederativ,
precum ºi fiecare asociaþie de unitãþi, care sunt
reprezentative la nivel naþional, vor desemna o singurã
organizaþie sindicalã, respectiv asociaþie de unitãþi
reprezentativã, sã participe la negocierea ºi la încheierea
contractelor colective de muncã.
Contractul colectiv de muncã se poate încheia ºi în
unitãþile în care nu existã organizaþii sindicale sau acestea
nu îndeplinesc condiþiile de reprezentativitate prevãzute la
art. 18 alin. (2). În acest caz, salariaþii îºi aleg
reprezentanþii la negociere prin vot secret. La alegerea
reprezentanþilor salariaþilor vor participa cel puþin jumãtate
plus unu din numãrul total al salariaþilor. Reprezentanþii
salariaþilor sunt desemnaþi în raport cu numãrul voturilor
obþinute.
Prin contractul colectiv de muncã încheiat la nivel
naþional, pãrþile stabilesc ramurile de activitate ale
economiei naþionale ºi criteriile potrivit cãrora unitãþile fac
parte din aceste ramuri, pe baza avizului consultativ al
Comisiei Naþionale pentru Statisticã.
La negocierea ºi încheierea contractelor colective de
muncã în instituþiile bugetare, pãrþile sunt reprezentate
dupã cum urmeazã:
a) de cãtre conducãtorul instituþiei bugetare sau de
cãtre locþiitorul de drept al acestuia;
b) de cãtre sindicatele reprezentative, în sensul
prezentei legi, sau de cãtre reprezentanþii salariaþilor aleºi
conform prevederilor art. 20.
Încheierea contractelor colective de muncã
Contractul colectiv de muncã se încheie pe o perioadã
determinatã, care nu poate fi mai micã de 12 luni, sau pe
durata unei lucrãri determinate.
În cazul prevãzut la art. 3 alin. (2) din Legea 130/1996,
pãrþile pot hotãrî prelungirea aplicãrii în continuare a
contractului colectiv de muncã, în condiþiile în care acesta
a fost încheiat sau în alte condiþii ce vor fi convenite.
20
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Contractul colectiv de muncã se încheie în formã
scrisã, se semneazã de cãtre pãrþi, se depune ºi se
înregistreazã la direcþia generalã de muncã ºi protecþie
socialã judeþeanã sau a municipiului Bucureºti, dupã caz.
Contractele colective de muncã încheiate la nivelul
grupurilor de unitãþi, al ramurilor de activitate sau la nivel
naþional se depun ºi se înregistreazã la Ministerul Muncii
ºi Protecþiei Sociale.
Contractele colective de muncã se aplicã de la data
înregistrãrii. Pãrþile pot conveni ca data aplicãrii clauzelor
negociate sã fie ulterioarã zilei de înregistrare a
contractului.
ATENÞIE!
Contractele colective de muncã nu vor fi înregistrate,
dacã:
a) sunt încheiate cu încãlcarea prevederilor art. 13 din
Legea 130/1996;
b) pãrþile nu fac dovada îndeplinirii cerinþelor de
reprezentativitate;
c) nu sunt semnate de toþi reprezentanþii pãrþilor la
negociere.
ATENÞIE!
Contractele colective de muncã vor fi înregistrate fãrã
semnãtura tuturor reprezentanþilor pãrþilor, dacã:
a) unele asociaþii patronale reprezentative sau
organizaþii sindicale reprezentative au fost invitate la
negociere ºi nu s-au prezentat;
b) unele asociaþii patronale reprezentative sau
organizaþii sindicale reprezentative au participat la
negocieri, au fost de acord cu clauzele negociate, dar
refuzã semnarea contractelor, situaþie care sã rezulte din
actele depuse de pãrþi.
c) reprezentanþii pãrþilor la negociere care nu au
semnat contractul colectiv de muncã reprezintã sub o
treime din numãrul salariaþilor unitãþii, sub 7% din efectivul
salariaþilor din ramura respectivã sau sub 5% din efectivul
salariaþilor din economia naþionalã, dupã caz.
La înregistrarea contractelor colective de muncã,
Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale sau, dupã caz,
direcþiile generale teritoriale de muncã ºi protecþie socialã
vor verifica dacã acestea conþin clauze negociate cu
nerespectarea dispoziþiilor art. 8.
În cazul în care se constatã cã în contractele colective
de muncã existã asemenea clauze, Ministerul Muncii ºi
Protecþiei Sociale sau, dupã caz, direcþia generalã
teritorialã de muncã ºi protecþie socialã are obligaþia sã
sesizeze acest fapt pãrþilor contractante.
Împotriva refuzului înregistrãrii contractelor colective
de muncã, partea nemulþumitã se poate adresa instanþelor
judecãtoreºti, în condiþiile Legii contenciosului
administrativ nr. 29/1990

Executarea, modificarea, suspendarea ºi încetarea
contractului colectiv de muncã
Executarea contractului colectiv de muncã este
obligatorie pentru pãrþi. Neîndeplinirea obligaþiilor
asumate prin contractul colectiv de muncã atrage
rãspunderea pãrþilor care se fac vinovate de aceasta.
Executarea contractului colectiv de muncã sau a unor
clauze ale acestuia se suspendã pe durata grevei, dacã
nu este posibilã continuarea activitãþii de cãtre salariaþii
care nu participã la grevã.
Clauzele contractului colectiv de muncã pot fi
modificate pe parcursul executãrii lui, în condiþiile legii, ori
de câte ori pãrþile convin acest lucru. Modificãrile aduse
contractului colectiv de muncã se comunicã, în scris,
organului la care se pãstreazã ºi devin aplicabile de la
data înregistrãrii sau la o datã ulterioarã, potrivit
convenþiei pãrþilor.
Contractul colectiv de muncã înceteazã:
a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrãrii
pentru care a fost încheiat, dacã pãrþile nu convin
prelungirea aplicãrii acestuia;
b) la data dizolvãrii sau lichidãrii judiciare a unitãþii;
c) prin acordul pãrþilor.
Contractul colectiv de muncã poate înceta la
reorganizarea persoanei juridice, în raport cu modalitatea
specificã în care are loc reorganizarea.
Aplicarea contractului colectiv de muncã poate fi
suspendatã prin acordul de voinþã al pãrþilor.
Încetarea sau suspendarea contractului colectiv de
muncã va fi notificatã, în termen de 5 zile, organului la
care acesta a fost depus pentru înregistrare.
Contractul colectiv de muncã unic
la nivel naþional
La data de 2 mai 2006 a intrat în vigoare actul adiþional
la Contractul colectiv de muncã unic la nivel naþional
pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 care modificã ºi
completeazã Contractul colectiv de muncã unic la nivel
naþional pentru anii 2005-2006.
Astfel, durata maximã legalã a timpului de muncã nu
poate depãºi 48 de ore pe sãptãmânã, inclusiv orele
suplimentare. Prin excepþie, durata timpului de muncã
poate fi prelungitã peste 48 de ore pe sãptãmânã, care
includ ºi orele suplimentare, cu condiþia ca media orelor
de muncã, calculatã pentru o perioadã de referinþã de 3
luni calendaristice, sã nu depãºeascã 48 de ore pe
sãptãmânã.
Pentru ramurile ºi sectoarele de activitate consemnate
în Anexa nr. 6 din Contractul colectiv de muncã unic la
nivel naþional pentru anii 2005-2006, se pot negocia la
nivel de ramuri perioade de referinþã mai mari de 3 luni,
dar care sã nu depãºeascã 12 luni.
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
La solicitarea comunã sau a uneia dintre pãrþile
negociatoare ale Contractului colectiv de muncã la nivel
de ramurã, Comisia Paritarã constituitã la nivelul
Contractului colectiv de muncã unic la nivel naþional se va
întruni în regim de urgenþã ºi se va pronunþa asupra cererii
de extindere a perioadei de referinþã, prevãzutã de art. 111
din Codul Muncii, pentru ramuri sau sectoare ce nu sunt
prevãzute în anexa nr. 6 ºi pentru care s-au prezentat
solicitãri.
ATENÞIE!
Salariul de bazã minim brut negociat pentru un
program complet de 170 de ore, în medie, este de 370
RON, adicã 2,18 RON/pe orã, începând cu data de 01
aprilie 2006.
Salariatul poate fi concediat pentru motive de
necorespundere profesionalã, cu respectarea procedurii
de cercetare prealabilã, stabilitã prin prezentul contract
colectiv de muncã.
Cercetarea salariatului pentru necorespundere
profesionalã se face de cãtre o comisie numitã de cãtre
angajator. Din comisie va face parte ºi un reprezentant al
sindicatului, desemnat de acesta, al cãrui membru este
salariatul în cauzã.
Comisia va convoca salariatul ºi îi va comunica
acestuia în scris, cu cel puþin 15 zile înainte:
a) data, ora exactã ºi locul întrunirii comisiei;
b) modalitatea în care se va desfãºura examinarea.
Examinarea va avea ca obiect activitãþile prevãzute în
fiºa postului salariatului în cauzã.
În cazul introducerii de noi tehnologii, examinarea
salariatului se va referi la acestea numai în mãsura în care
salariatul în cauzã a fãcut obiectul formãrii profesionale în
respectiva materie.
Necorespunderea profesionalã poate fi susþinutã de
comisie prin dovezi de îndeplinire necorespunzãtoare a
sarcinilor profesionale, prin examinare teoreticã, practicã
ºi alte probe.
În cazul în care salariatul îºi pierde aptitudinile
profesionale din motive medicale, angajatorul îi va
asigura, în limitele disponibile, un alt loc de muncã. În
situaþia în care nu dispune de astfel de posibilitãþi, se va
apela la autoritatea publicã localã pentru ocuparea forþei
de muncã, în vederea soluþionãrii.
În cazul în care, în urma examinãrii, salariatul este
considerat necorespunzãtor profesional de cãtre comisie,
acesta are dreptul de a contesta hotãrârea comisiei în
termen de 10 zile de la comunicare.
Dacã salariatul nu a formulat contestaþia în termenul
prevãzut la alineatul (9) sau dacã dupã formularea
contestaþiei ºi reexaminarea hotãrârii comisiei, aceasta
este menþinutã, angajatorul poate emite ºi comunica
decizia de desfacere a contractului individual de muncã al
salariatului pentru motive de necorespundere
profesionalã. Decizia de desfacere a contractului
individual de muncã astfel emisã va conþine rezultatul
cercetãrii prealabile a salariatului în cauzã.
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Pãrþile înþeleg:
a) prin termenul de formare profesionalã - orice
procedurã prin care un salariat dobândeºte o calificare
atestatã printr-un certificat sau o diplomã, eliberate
conform legii;
b) prin termenul de formare profesionalã continuã -
activitatea ce asigurã dezvoltarea competenþelor
profesionale iniþiale ori dobândirea de noi competenþe;
c) prin Comitete Sectoriale de Formare Profesionalã -
structuri de dialog ale partenerilor sociali ºi ale Consiliului
Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor (CNFPA),
care funcþioneazã în conformitate cu prevederile legii.
Formarea profesionalã ºi formarea profesionalã
continuã cuprind ºi teme din domeniul relaþiilor de muncã,
convenite între sindicate ºi patroni.
Pãrþile convin asupra necesitãþii ºi obligativitãþii
perfecþionãrii profesionale a tuturor categoriilor de
salariaþi, inclusiv a liderilor sindicali scoºi din producþie, la
expirarea mandatului.
Pãrþile semnatare convin sã acorde întregul sprijin
solicitat de CNFPA - ca Autoritate Naþionalã a Calificãrilor
- pentru elaborarea sistemului de standarde ocupaþionale,
bazat pe competenþe, ºi a calificãrilor care vor fi validate
ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCÃ
preavizul
reavizul reprezintã intervalul de timp în care trebuie
P comunicatã celeilalte pãrþi intenþia de a înceta
contractul individual de muncã. Pe durata preavizului,
contractul individual de muncã continuã sã îºi producã
toate efectele.
Durata termenului de preaviz trebuie precizatã din
momentul încheierii contractului de muncã.
Articolul 17 din Legea 53/2003 prevede obligaþia
angajatorului de a informa persoana care solicitã
angajarea cu privire la cele mai importante elemente ale
contractului de muncã respectiv. Aliniatul (2), lit. (i)
prevede expres menþionarea condiþiilor "de acordare a
preavizului de cãtre pãrþile contractante ºi durata
acestuia".
Trebuie avut în vedere:
- preavizul datorat de angajator salariatului, prealabil
concedierii acestuia pentru motive neimputabile;
- preavizul datorat de salariat angajatorului, în cazul
demisiei.
Preavizul datorat de salariat
angajatorului
Salariatul care demisioneazã trebuie sã îºi comunice
intenþiile angajatorului ºi sã acorde perioada de preaviz.
Scopul este acela de a permite cãutarea unui nou
partener pentru contractul individual de muncã respectiv.
Potrivit art. 79 alin. (1) din Codul muncii, prin demisie
22
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
ºi introduse în Registrul naþional al calificãrilor. Sistemul
va fi utilizat la evaluarea ºi certificarea calificãrii
salariaþilor.
Formarea profesionalã a lucrãtorilor se organizeazã
pentru ocupaþii, meserii, specialitãþi ºi profesii - numite la
modul general - ocupaþii, cuprinse în "Clasificarea
Ocupaþiilor din România" - COR, pe baza "standardelor
ocupaþionale" ºi a clasificãrilor elaborate de comitetele
sectoriale.
Pãrþile convin sã acorde întregul sprijin pentru
înfiinþarea Comitetelor Sectoriale pentru Formare
Profesionalã la nivelul ramurilor, aºa cum acestea sunt
stabilite de legislaþia în vigoare.
Pe perioada în care participã la programe de formare
profesionalã finanþate de cãtre angajatori, lucrãtorii
primesc drepturile stabilite prin contractele colective de
muncã aplicabile, pentru program normal de lucru.
Planul de formare profesionalã convenit între pãrþi face
parte din CCM aplicabil.
Anca Buga - director economic
se înþelege actul unilateral de voinþã a salariatului care,
printr-o notificare scrisã, comunicã angajatorului încetarea
contractului individual de muncã, dupã împlinirea unui
termen de preaviz.
Termenul de preaviz nu poate fi mai mare de 15 zile
calendaristice pentru salariaþii cu funcþii de execuþie,
respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariaþii care
ocupã funcþii de conducere. Conform articolului 294 din
Codul muncii, prin salariaþi cu funcþie de conducere se
înþelege administratorii - salariaþi, inclusiv preºedintele
consiliului de administraþie dacã este ºi salariat, directorii
generali ºi directorii, directorii generali adjuncþi ºi directorii
adjuncþi, ºefii compartimentelor de muncã, precum ºi
asimilaþii lor stabiliþi potrivit legii sau prin contractele
colective de muncã ori, dupã caz, prin regulamentul
intern.
Termenul de preaviz este cel convenit de pãrþi în
contractul individual de muncã sau, dupã caz, cel
prevãzut în contractele colective de muncã aplicabile.
ATENÞIE!
În orice situaþie reglementarea legalã este maximalã.
Dacã în cazul preavizului datorat de angajator salariatului,
în contractele colective ºi individuale de muncã se poate
prevedea numai un termen mai îndelungat, niciodatã mai
scurt decât cel legal. În cazul preavizului datorat de
salariat angajatorului, derogarea de la lege se poate
realiza în sens invers: pãrþile pot conveni un termen de
preaviz mai scurt, dar niciodatã mai îndelungat decât cel
legal.

În situaþia în care în perioada de preaviz contractul
individual de muncã este suspendat, termenul de preaviz
va fi suspendat corespunzãtor.
Angajatorul poate renunþa la termenul de preaviz,
eliberându-l pe salariat de obligaþia de a se mai prezenta
la serviciu. Poate avea chiar interesul sã o facã, atunci
când suspecteazã cã accesul salariatului care va
demisiona la anumite informaþii poate fi periculos. Scopul
renunþãrii la preaviz ar putea fi ocrotirea unor date
confidenþiale.
Potrivit art. 79, contractul individual de muncã
înceteazã la data expirãrii termenului de preaviz sau la
data renunþãrii totale sau parþiale de cãtre angajator la
termenul respectiv.
Înþelegerea pãrþilor cu privire la durata termenului de
preaviz nu se confundã cu înþelegerea acestora cu privire
la încetarea contractului de muncã. Drept urmare,
renunþarea angajatorului la preaviz (în tot sau în parte) nu
transformã demisia în încetare prin acordul pãrþilor.
În situaþia în care angajatorul nu îºi îndeplineºte
obligaþiile contractuale, salariatul poate sã se adreseze
instanþei ºi - independent de aceasta - sã demisioneze
fãrã preaviz.
Salariatul nu poate invoca excepþia de neexecutare a
contractului, adicã nu poate menþine contractul de muncã
în fiinþã, dar neexecutându-ºi propriile obligaþii, ca reacþie
la neexecutarea obligaþiilor de cãtre angajator.
Dacã salariatul a demisionat fãrã preaviz, cu toate cã
nu exista nici o nerespectare a obligaþiilor contractuale de
cãtre angajator, acesta poate introduce acþiune în instanþã
pretinzând despãgubiri pentru acoperirea prejudiciului pe
care i l-a produs salariatul prin neacordarea preavizului.
Preavizul datorat de angajator
salariatului
Salariatului trebuie sã i se comunice, cu un anumit
interval de timp înainte, faptul cã va fi concediat, pentru ca
acesta sã aibã posibilitatea de a-ºi gãsi un alt loc de
muncã.
Nu este necesarã acordarea preavizului:
- în cazul concedierii disciplinare;
- în cazul concedierii pentru necorespundere
profesionalã, dacã salariatul se aflã în perioada de probã;
- în cazul în care salariatul este arestat preventiv
pentru o perioadã mai mare de 60 de zile;
- în cazul încetãrii de drept a contractului de muncã.
Nu orice concediere trebuie prevãzutã.
Veþi acorda preaviz numai în cazul concedierii:
- pentru necorespundere profesionalã;
- pentru inaptitudine fizicã/psihicã;
- pentru motive care nu þin de persoana salariatului.
Termenul de preaviz prevãzut în Codul muncii, la art.
73 alin. (1) este de minimum 15 zile lucrãtoare. Contractul
colectiv de muncã încheiat la nivel naþional prevede, în
art. 74 alin. (2), cã "în cazurile în care unitatea este
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
obligatã, potrivit legii, sã acorde un preaviz la desfacerea
contractului de muncã, durata lui va fi de 20 de zile
lucrãtoare.
Se va putea deroga de la lege sau de la prevederea
cuprinsã în contractul colectiv de muncã, dar numai în
avantajul salariatului, adicã numai în sensul mãririi duratei
preavizului, niciodatã în sensul micºorãrii acesteia.
Termenul de preaviz se suspendã dacã este
suspendat contractul individual de muncã.
În cazul concedierii pentru motive neimputabile a unei
persoane cu handicap, termenul de preaviz este de 30 de
zile lucrãtoare (potrivit Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 102/1999).
Pe parcursul termenului de preaviz, salariatul are toate
drepturile ºi obligaþiile care decurg din contractul de
muncã:
- salariatul este în continuare obligat sã presteze
munca;
- salariatul are în continuare obligaþia de a se abþine de
la orice act de concurenþã neloialã, ca ºi de la orice act de
indisciplinã. Dacã nu îºi respectã aceste obligaþii, el va
putea fi concediat disciplinar, fãrã sã se mai aºtepte
sfârºitul termenului de preaviz;
- dacã un nou contract colectiv de muncã a intrat în
vigoare, el va avea efecte ºi asupra raportului de muncã
al salariatului care se aflã în preaviz;
- pe intervalul preavizului, angajatorul este obligat sã
plãteascã salariul ºi sã asigure celelalte drepturi bãneºti
pentru munca prestatã, precum ºi orice alte avantaje care
decurg din contractul de muncã (de exemplu, dreptul la
locuinþa de serviciu, dreptul la plata de cãtre patron a
abonamentelor pe mijloacele de transport în comun etc).
Pe parcursul termenului de preaviz, salariaþii pot lipsi
patru ore pe zi de la programul unitãþii, în scopul de a-ºi
cãuta un alt loc de muncã, fãrã ca aceasta sã afecteze
salariul ºi celelalte drepturi. Articolul 74 alin. (2) din
Contractul colectiv de muncã încheiat la nivel naþional
reglementeazã acest aspect. Fireºte, contractele colective
de muncã încheiate la niveluri superioare, precum ºi
contractul individual de muncã, pot cuprinde prevederi ºi
mai favorabile salariatului.
Salariatul nu poate renunþa la dreptul la preaviz.
Conform prevederilor art. 38 din Codul muncii, salariaþii nu
pot renunþa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.
Orice tranzacþie prin care se urmãreºte renunþarea la
drepturile recunoscute de lege salariaþilor sau limitarea
acestor drepturi este lovitã de nulitate.
Conform prevederilor art. 74 alin. (4) din Contractul
colectiv de muncã încheiat la nivel naþional, în cazul în
care unei persoane i se desface contractul de muncã fãrã
sã i se acorde preavizul, aceasta are dreptul la o
indemnizaþie egalã cu salariul de bazã pe o lunã, avut la
data desfacerii contractului de muncã.
Dacã salariatul opteazã pentru a nu se mai prezenta la
serviciu, deºi nu fusese dispensat de aceastã obligaþie de
cãtre angajator, el va putea fi concediat disciplinar pentru
absenþe nemotivate. Instanþele au decis în mod constant
în acest sens.
Andrei Dragomir - expert contabil
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
CONTRACTUL DE UCENICIE (I)
odul muncii cuprindea iniþial în capitolul
C "Contractul de ucenie la locul de muncã", o
reglementare (deºi destul de succintã) a acestui contract.
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 65/2005 a abrogat
aceste prevederi, menþinând numai definiþia uceniciei ºi
anunþând, pentru detalierea noþiunii, apariþia unei viitoare
legi speciale. Aceastã lege, a uceniciei la locul de muncã,
a fost ulterior adoptatã, Legea nr. 279/2005, care a intrat
in vigoare la data de 8 februarie 2006.
Potrivit art. 1 din aceastã lege, ucenicia la locul de
muncã reprezintã formarea profesionalã realizatã în baza
unui contract de ucenicie la locul de muncã. Noþiunile
utilizate de Codul muncii ºi de Legea nr. 279/2005 sunt:
- ucenic - persoanã fizicã încadratã în muncã în baza
unui contract de ucenicie la locul de muncã.
- maistru de ucenicie - persoanã atestatã în condiþiile
prezentei legi, care coordoneazã formarea profesionalã a
ucenicului.
- contractul de ucenicie la locul de muncã - un
contract individual de muncã de tip particular, încheiat pe
duratã determinatã, în temeiul cãruia o persoanã fizicã,
denumitã ucenic, se obligã sã se pregãteascã profesional
ºi sã munceascã pentru ºi sub autoritatea ueni persoane
juridice sau fizice denumite angajator, care se obligã sã-I
asigure plata salariului ºi toate condiþiile necesare formãrii
profesionale.
Pãrþile contractului de ucenicie
Ucenicul
Ucenicul este o persoanã fizicã ce îndeplineºte
urmãtoarele condiþii:
- are intre 16 ºi 25 de ani. Contractul de ucenicie se
poate încheia ºi cu ucenicul având între 15 ºi 16 ani, dacã
existã acordul scris al pãrinþilor sau reprezentanþilor legali,
pentru activitãþi potrivite cu dezvoltarea fizicã, aptitudinile
ºi cunoºtinþele sale, dacã astfel îi sunt periclitate
sãnãtatea, dezvoltarea ºi pregãtirea profesionalã.
ATENÞIE!
Nerespectarea prevederilor referitoare la vârsta
ucenicului constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu
amendã de 50.000.000 le (5.000 RON);
- nu deþine o calificare pentru ocupaþia în care se
organizeazã ucenicia la locul de muncã.
Se pot încadra în muncã în calitate de ucenici ºi
urmãtoarele categorii de persoane fizice:
24
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
- cetãþenii strãini, precum ºi apatrizi care au obþinut
permis de muncã în România, conform reglementãrilor
legale în vigoare;
- cetãþenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai
statelor semnatare ale Acordului privind Spaþiul Economic
European ºi membrii de familie ai acestora.
Angajatorul
Pot încheia contracte de ucenicie la locul de muncã, în
calitate de angajatori, numai persoanele juridice ºi
persoanele fizice autorizate de Ministerul Muncii,
Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, potrivit prevederilor
prezentei legi.
Autorizarea angajatorului se realizeazã de Ministerul
Muncii, Solidaritãþii, Sociale ºi Familiei, prin direcþiile de
muncã, solidaritate socialã ºi familie judeþene ºi a
municipiului Bucureºti, în baza avizului comisiei de
autorizare a furnizorilor de formare profesionalã judeþene,
respectiv a municipiului Bucureºti, constituie potrivit legii.
Durata autorizãrii este de 4 ani, cu posibilitate de
prelungire.
Pentru reglementarea modalitãþii concrete de
autorizare a angajatorului au fost adoptate norme
metodologice de aplicare a legii, prin Hotarârea 234/2006.
ATENÞIE!
Dacã se constatã cã au fost încãlcate de 3 ori într-un
an dispoziþiile Legii nr. 279/2005, se poate solicita
retragerea autorizaþiei angajatorului de încadrare a
ucenicilor la locul de muncã ºi a dreptului de a obþine o
nouã autorizaþie pe o perioadã de 4 ani de la data
retragerii acesteia.
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 300/2004
privind autorizarea persoanelor fizice ºi a asociaþiilor
familiale care desfãºoarã activitãþi economice în mod
independent, au dreptul de a încadra în muncã ucenici ºi:
- persoanã fizicã autorizatã, dacã se face dovada cã
presteazã de cel puþin un an activitatea pentru care a fost
autorizatã;
- asociaþia familialã, prin reprezentantului acesteia,
dacã se face dovada cã presteazã de cel puþin un an
activitatea pentru care s-a construit ca asociaþie familialã.
Persoanã fizicã autorizatã, respectiv asociaþia
familialã, poate organiza ucenicie la locul de muncã
pentru maximum trei ucenici care se pregãtesc
concomitent ºi numai pentru nivelul I de calificare.
În cazul în care angajatorul nu poate asigura condiþiile
necesare dobândirii tuturor competenþelor prevãzute de
standardul ocupaþional/standardul de pregãtire
profesionalã se poate prezenta pentru autorizare în

parteneriat cu alþi angajatori sau furnizori de formare
profesionalã autorizaþi în condiþiile prevãzute de legislaþia
privind formarea profesionalã a adulþilor.
În cazul prevãzut la alin. (3) angajatorul care solicitã
autorizarea poartã responsabilitatea pentru formarea
profesionalã a ucenicului, atribuþiile fiecãruia dintre
parteneri fiind stabilite prin contracte de colaborare.
Criteriile de evaluare a angajatorilor care solicitã
autorizarea pentru formare profesionalã prin ucenicie la
locul de muncã vizeazã:
a) programul de formare profesionalã prin ucenicie la
locul de muncã;
b) resursele necesare desfãºurãrii programului de
formare profesionalã prin ucenicie la locul de muncã.
Angajatorul care solicitã autorizarea trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele condiþii:
a) sã dispunã de resurse materiale, umane ºi
financiare necesare organizãrii ºi desfãºurãrii uceniciei la
locul de muncã;
b) sã dispunã de un program de formare profesionalã
prin ucenicie la locul de muncã pentru ocupaþia/calificarea
pentru care doreºte sã angajeze ucenici.
Resursele materiale, umane ºi financiare ale
angajatorului reprezintã:
a) resursele materiale - spaþiile ºi dotãrile necesare
pentru dobândirea de cãtre ucenic a tuturor competenþelor
prevãzute de programa de formare profesionalã prin
ucenicie la locul de muncã;
b) resursele umane - persoanele cu atribuþii în
pregãtirea teoreticã ºi practicã, denumite în continuare
formatori ºi maiºtri de ucenicie;
c) resursele financiare - resursele care sã îi permitã
angajatorului plata salariului ºi a celorlalte drepturi cãtre
ucenic.
Angajatorul care solicitã autorizarea va depune direct
sau prin poºtã, cu confirmare de primire, la direcþia de
muncã, solidaritate socialã ºi familie judeþeanã sau a
municipiului Bucureºti pe a cãrei razã teritorialã îºi
desfãºoarã activitatea, un dosar care conþine urmãtoarele
documente:
a) cerere;
b) documentele privind organizarea ºi funcþionarea
angajatorului potrivit legislaþiei în vigoare;
c) dovada cã angajatorul îºi îndeplineºte obligaþiile
eligibile de platã a impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor,
potrivit legislaþiei în vigoare;
d) avize pentru funcþionare ºi autorizaþii, în copie, dupã
cum urmeazã:
- autorizaþia PSI;
- autorizaþia de mediu;
- autorizaþia de protecþia muncii;
- autorizaþia sanitar-veterinarã;
- autorizaþia de la autoritatea de reglementare a
domeniului de activitate, obligatorie în cazul în care
ocupaþia/calificarea pentru care se organizeazã programul
de formare profesionalã prin ucenicie la locul de muncã
face parte din categoria ocupaþiilor/calificãrilor
reglementate sub aspectul formãrii;
e) dovada resurselor:
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
I materiale:
- prezentarea spaþiilor în care se va desfãºura
pregãtirea teoreticã ºi practicã a ucenicului ºi a
echipamentelor aferente acestora, precum ºi a
documentelor care atestã deþinerea acestora cel puþin
pentru perioada de 4 ani pentru care se solicitã
autorizarea;
- contractele de colaborare încheiate cu alþi angajatori
sau furnizori de formare profesionalã autorizaþi, în cazul în
care angajatorul nu are condiþii pentru a asigura
dobândirea tuturor competenþelor prevãzute de
standardul ocupaþional/standardul de pregãtire
profesionalã;
(II) umane:
- un CV al fiecãrui formator ºi maistru de ucenicie,
însoþit de documentul (în copie) prin care a fost atestat
pentru calificarea/ocupaþia pentru care se solicitã
autorizarea ºi de acordul scris al acestuia pentru a
coordona formarea profesionalã a ucenicului;
(III) financiare:
- bilanþul contabil pentru anul anterior solicitãrii
autorizãrii ºi balanþa contabilã pentru luna precedentã
solicitãrii;
f) programul de formare profesionalã prin ucenicie la
locul de muncã.
În cazul în care se constatã cã documentaþia este
incompletã sau prezintã unele nereguli, direcþia de muncã,
solidaritate socialã ºi familie judeþeanã sau a municipiului
Bucureºti atenþioneazã angajatorul, în scris, în termen de
5 zile, acesta având dreptul de a completa documentaþia
sau de a remedia neregulile în termen de 30 de zile.
Direcþia de muncã, solidaritate socialã ºi familie
judeþeanã sau a municipiului Bucureºti transmite dosarul,
de îndatã ce documentaþia este completã ºi corectã,
comisiei de autorizare a furnizorilor de formare
profesionalã, solicitându-i acesteia avizul.
Pentru eliberarea avizului comisia de autorizare a
furnizorilor de formare profesionalã desemneazã 2
specialiºti a cãror pregãtire ºi experienþã au legãturã
directã cu ocupaþia/calificarea respectivã, pentru a analiza
îndeplinirea criteriilor de evaluare.
Desemnarea specialiºtilor pentru evaluarea
angajatorilor se face din listele nominale de specialiºti
aprobate de comisiile de autorizare.
Specialiºtii desemnaþi pentru evaluarea unui angajator
sunt obligaþi sã dea declaraþii pe propria rãspundere cã nu
se aflã în nici una dintre urmãtoarele situaþii de
incompatibilitate:
a) nu se aflã în raport de rudenie pânã la gradul al III-
lea inclusiv cu angajatorul sau, dupã caz, cu
reprezentantul legal al acestuia;
b) nu se aflã într-un raport patrimonial cu angajatorul
sau, dupã caz, cu reprezentantul legal al acestuia;
c) nu au participat la elaborarea programului de
formare profesionalã supus avizãrii;
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
d) nu au calitatea de formator sau de maistru de
ucenicie în cadrul acestui program.
Fiecare specialist verificã în mod independent dacã
sunt îndeplinite criteriile de acordare a avizului, atât prin
analiza documentaþiei din dosarul de autorizare, cât ºi prin
deplasare la locul de desfãºurare a pregãtirii teoretice ºi
practice a ucenicului.
Specialiºtii consemneazã independent rezultatele
evaluãrii într-un raport de evaluare, al cãrui model este
prevãzut în anexa nr. 2.
În cazul în care specialiºtii constatã neîndeplinirea
unor criterii de evaluare, consemneazã acest fapt în
raportul de evaluare ºi le comunicã de îndatã
angajatorului, acesta având dreptul ca în termen de
maximum 30 de zile sã aducã dovezi de remediere a
neregulilor constatate.
Comisia de autorizare analizeazã documentaþia
depusã de angajator ºi rapoartele de evaluare întocmite
de specialiºti ºi decide acordarea sau neacordarea
avizului pentru autorizarea angajatorului.
Comisia de autorizare soluþioneazã solicitarea de
eliberare a avizului în termen de maximum 30 de zile de
la data înregistrãrii acesteia sau de la data remedierii
neregulilor constatate de specialiºti.
Comisia de autorizare transmite direcþiei de muncã,
solidaritate socialã ºi familie judeþeanã sau a municipiului
Bucureºti dosarul de autorizare însoþit de decizia de
acordare ori neacordare a avizului ºi motivarea acesteia,
în termen de 5 zile de la luarea ei.
Direcþia de muncã, solidaritate socialã ºi familie
judeþeanã sau a municipiului Bucureºti emite ºi comunicã
angajatorului decizia de acordare ori neacordare a
autorizaþiei pentru organizarea formãrii profesionale prin
ucenicie la locul de muncã ºi încheierea contractelor de
ucenicie la locul de muncã, în termen de 5 zile de la
primirea avizului comisiei de autorizare.
Autorizaþia se identificã prin serie, numãr ºi data
deciziei de acordare a autorizaþiei, iar modelul acesteia
este prevãzut în anexa nr. 3.
Autorizaþia se elibereazã de cãtre direcþia de muncã,
solidaritate socialã ºi familie judeþeanã sau a municipiului
Bucureºti reprezentantului legal al angajatorului, în
termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii deciziei.
În cazul pierderii, sustragerii sau deteriorãrii
autorizaþiei, angajatorul poate solicita eliberarea unui
duplicat al autorizaþiei în condiþiile prevãzute de legislaþia
în vigoare.
Angajatorul cãruia i s-a respins cererea de autorizare
ca urmare a avizului nefavorabil acordat de cãtre comisia
de autorizare poate contesta aceastã decizie la Ministerul
Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, în termen de
maximum 30 de zile de la data comunicãrii.
Angajatorul nemulþumit de rãspunsul primit de la
Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei în
soluþionarea contestaþiei se poate adresa instanþelor
judecãtoreºti competente în condiþiile prevãzute de Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile
ulterioare.
26
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Angajatorii autorizaþi sunt monitorizaþi prin evaluarea
periodicã a modului de îndeplinire a criteriilor care au stat
la baza procesului de autorizare.
Monitorizarea angajatorilor autorizaþi se realizeazã de
echipe de monitorizare formate din minimum douã
persoane desemnate prin decizie a directorului direcþiei de
muncã, solidaritate socialã ºi familie.
Echipa de monitorizare verificã modul în care sunt
respectate de cãtre angajator toate condiþiile de autorizare
ºi întocmeºte un raport de monitorizare.
Nerespectarea condiþiilor de autorizare a angajatorilor
pentru formarea profesionalã a ucenicilor la locul de
muncã poate determina retragerea autorizaþiei.
Direcþia de muncã, solidaritate socialã ºi familie
analizeazã raportul de monitorizare ºi poate decide
menþinerea sau retragerea autorizaþiei.
Retragerea autorizaþiei se face de cãtre direcþia de
muncã, solidaritate socialã ºi familie judeþeanã sau a
municipiului Bucureºti care a eliberat-o.
Retragerea autorizaþiei poate avea loc în urmãtoarele
cazuri:
a) în urma constatãrii nerespectãrii condiþiilor de
autorizare de cãtre echipa de monitorizare, dacã
angajatorul nu a luat mãsuri de remediere a deficienþelor
în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal
întocmit de cãtre echipa de monitorizare;
b) în cazul în care la douã serii consecutive de ucenici
se constatã o ratã de abandon mai mare de 50% sau o
ratã de promovare mai micã de 70%;
c) la sesizarea inspectorilor de muncã pentru
încãlcarea prevederilor privind încheierea, executarea,
modificarea, suspendarea ºi încetarea contractului de
ucenicie la locul de muncã;
d) în cazul în care se constatã încãlcarea de 3 ori într-
un an de cãtre angajator a dispoziþiilor prevãzute la art. 4
alin. (3), art. 5 alin. (1), (2) ºi (4), art. 6 alin. (1) ºi (3), art.
7 alin. (1, (2), (4)-(8), art. 9, art. 10 alin. (1) ºi (2), art. 15,
art. 17 alin. (3) din lege, sancþionate contravenþional
conform art. 26 alin. (1) din lege.
În cazul retragerii autorizaþiei în situaþiile prevãzute la
alin. (2) lit. d) se suspendã dreptul de a obþine o nouã
autorizaþie pentru o perioadã de 4 ani de la data retragerii
acesteia.
Retragerea autorizaþiei poate fi contestatã de cãtre
angajator la Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi
Familiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Solicitantul nemulþumit de rãspunsul primit de la
Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei în
soluþionarea contestaþiei se poate adresa instanþelor
judecãtoreºti competente în condiþiile prevãzute de Legea
nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare.
În cazul în care angajatorii autorizaþi au fost sancþionaþi
contravenþional de 3 ori într-un an pentru faptele
prevãzute la art. 26 alin. (1) din lege, direcþia de muncã,
solidaritate socialã ºi familie care a eliberat autorizaþia
declanºeazã, la solicitarea inspectorilor de muncã,
procedura de retragere a acesteia.

Persoana care solicitã atestarea ca maistru de
ucenicie trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii
cumulative:
a) sã deþinã o calificare pentru ocupaþia/calificarea
pentru care doreºte sã obþinã atestarea;
b) sã aibã o experienþã profesionalã de cel puþin 3 ani
din ultimii 5 ani în ocupaþia/calificarea pentru care solicitã
atestarea; în cazul persoanelor fizice autorizate sã
desfãºoare activitãþi economice, sã aibã o experienþã
profesionalã de 1 an din ultimii 2 ani;
c) sã fi participat la cursuri de formare a formatorilor,
finalizate cu certificate;
d) sã nu aibã cazier judiciar;
e) sã fie apt din punct de vedere medical.
Solicitantul atestatului de maistru de ucenicie va
depune la direcþia de muncã, solidaritate socialã ºi familie
judeþeanã sau a municipiului Bucureºti un dosar cu
urmãtoarele documente:
a) cerere;
b) copie a actului de identitate;
c) copie legalizatã de pe documentul care atestã
calificarea profesionalã;
d) copie certificatã pentru conformitate a carnetului de
muncã sau adeverinþã din care sã reiasã experienþa
profesionalã;
e) copie de pe documentul care atestã participarea la
un program de formare a formatorilor, cu excepþia
persoanelor fizice autorizate ºi a membrilor asociaþiei
familiale;
f) cazier judiciar;
g) adeverinþã medicalã din care sã reiasã cã persoana
este aptã din punct de vedere medical;
h) recomandare de la locul de muncã, cu excepþia
persoanelor fizice autorizate.
În cazul în care persoana care solicitã atestarea ca
maistru de ucenicie este persoanã fizicã autorizatã sau
membru al asociaþiei familiale, calificarea profesionalã se
atestã cu documentele prin care aceasta ºi-a dobândit
calificarea în vederea obþinerii autorizaþiei pentru
desfãºurarea de activitãþi economice în mod independent
sau în cadrul unei asociaþii familiale.
Direcþia de muncã, solidaritate socialã ºi familie
judeþeanã sau a municipiului Bucureºti solicitã avizul
comisiei de autorizare a furnizorilor de formare
profesionalã, cãreia îi transmite dosarul solicitantului, în
termen de 3 zile de la data depunerii dosarului complet.
În urma analizãrii cererii ºi dosarului solicitantului,
comisia de autorizare decide acordarea sau neacordarea
avizului, în termen de 30 de zile de la data solicitãrii
avizului de cãtre direcþia de muncã, solidaritate socialã ºi
familie.
Decizia de acordare sau neacordare a avizului se
transmite, împreunã cu dosarul solicitantului, la direcþia de
muncã, solidaritate socialã ºi familie judeþeanã sau a
municipiului Bucureºti, care elibereazã atestatul ori
respinge cererea, expunând motivele, în termen de 5 zile
de la data comunicãrii deciziei comisiei de autorizare.
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
Modelul atestatului de maistru de ucenicie este
prevãzut în anexa nr. 4.
Decizia de respingere a cererii poate fi contestatã de
cãtre solicitant la Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi
Familiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Solicitantul nemulþumit de rãspunsul primit de la
Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei în
soluþionarea contestaþiei se poate adresa instanþelor
judecãtoreºti competente în condiþiile prevãzute de Legea
nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare.
Calificãrile pentru care se poate organiza ucenicia la
locul de muncã sunt cele prevãzute de Nomenclatorul
calificãrilor pentru care se pot organiza programe
finalizate cu certificate de calificare, aprobat prin Ordinul
ministrului muncii, solidaritãþii sociale ºi familiei ºi al
ministrului educaþiei, cercetãrii ºi tineretului nr.
35/3.112/2004, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 107 din 4 februarie 2004.
Ocupaþiile pentru care se poate organiza ucenicia la
locul de muncã sunt cele cuprinse în Clasificarea
ocupaþiilor din România la grupele majore 3, 4, 5, 6, 7 ºi
8.
Organizarea uceniciei la locul de muncã se face în
conformitate cu programul de ucenicie la locul de muncã
pentru care a fost autorizat angajatorul.
Responsabilitatea elaborãrii ºi desfãºurãrii
programului de formare profesionalã prin ucenicie la locul
de muncã revine angajatorului care solicitã autorizarea.
Pentru elaborarea programului de formare
profesionalã prin ucenicie la locul de muncã, angajatorul
poate colabora cu alþi angajatori, asociaþii profesionale
sau furnizori de formare profesionalã autorizaþi.
Programul de formare profesionalã prin ucenicie la
locul de muncã cuprinde planul ºi programa de pregãtire
pentru ocupaþia/calificarea respectivã ºi se elaboreazã pe
baza standardului ocupaþional sau pe baza standardului
de pregãtire profesionalã, aprobate în condiþiile
prevederilor legale.
Planul de formare profesionalã prin ucenicie la locul de
muncã conþine cel puþin urmãtoarele elemente:
a) ocupaþia/calificarea pentru care se organizeazã
programul de formare profesionalã prin ucenicie la locul
de muncã;
b) condiþiile de acces la programul de formare
profesionalã prin ucenicie la locul de muncã;
c) obiectivele urmãrite, exprimate în competenþele pe
care ucenicul trebuie sã le dobândeascã, identificate
conform standardului ocupaþional/standardului de
pregãtire profesionalã;
d) durata totalã a programului de formare profesionalã
prin ucenicie la locul de muncã, exprimatã în ore, ºi
repartizarea acesteia pe luni, sãptãmâni ºi zile, precum ºi
raportul teorie/practicã;
e) modalitatea de dobândire a competenþelor
(teorie/practicã) ºi numãrul de ore alocat dobândirii
fiecãreia dintre competenþele identificate;
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
f) locul de desfãºurare a pregãtirii teoretice ºi practice
pentru fiecare dintre competenþele urmãrite;
g) periodicitatea evaluãrii ºi modalitatea de realizare a
acesteia;
h) certificarea formãrii profesionale prin ucenicie la
locul de muncã.
Programa de formare profesionalã prin ucenicie la
locul de muncã conþine cel puþin urmãtoarele elemente:
a) competenþele ce urmeazã a fi dobândite de ucenic;
b) conþinutul pregãtirii teoretice/practice;
c) metodele ºi tehnicile de formare utilizate pentru
dobândirea competenþelor;
d) mijloacele ºi materialele utilizate;
e) criteriile de evaluare.
Maistrul de ucenicie consemneazã observaþiile sale cu
privire la realizarea programului de formare profesionalã
prin ucenicie la locul de muncã, precum ºi progresele
înregistrate de fiecare dintre ucenici în Jurnalul de
ucenicie.
Jurnalul de ucenicie are regimul documentelor cu
regim special ºi se pãstreazã în arhiva unitãþii 5 ani.
Modelul Jurnalului de ucenicie este prevãzut în anexa
nr. 5.
În cazul programelor de formare profesionalã prin
ucenicie la locul de muncã organizate pentru calificãrile
cuprinse în Nomenclatorul calificãrilor pentru care se pot
organiza programe de formare profesionalã finalizate cu
certificate de calificare, condiþiile de acces sunt cele
prevãzute în anexa nr. 1 la Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanþei Guvernului nr.
129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor,
aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 522/2003, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
În cazul programelor de formare profesionalã prin
ucenicie la locul de muncã organizate pentru ocupaþiile
cuprinse în Clasificarea ocupaþiilor din România la grupele
majore 3, 4, 5, 6, 7 ºi 8, condiþiile de acces sunt date de
nivelul educaþional, astfel:
a) pentru grupele majore 3 ºi 4 - minimum liceul cu
diplomã de bacalaureat;
b) pentru grupele majore 5, 6, 7 ºi 8 - minimum
învãþãmântul obligatoriu.
Evaluarea finalã a activitãþii de formare profesionalã a
ucenicului este organizatã de angajatorul cu care acesta a
încheiat contractul de ucenicie la locul de muncã.
Angajatorul va comunica comisiei de autorizare
judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti, cu cel puþin
30 de zile înainte de data evaluãrii finale, data propusã
pentru susþinerea probelor de evaluare ºi va solicita
nominalizarea comisiei de examinare.
Solicitarea angajatorului de nominalizare a comisiei de
examinare va conþine urmãtoarele elemente:
a) datele de identificare ale angajatorului;
b) domeniul ocupaþional, calificarea/ocupaþia în care
se pregãteºte ucenicul;
c) data, ora ºi locul unde va avea loc evaluarea;
d) numãrul ucenicilor care vor fi evaluaþi;
28
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
e) numele maistrului de ucenicie care a asigurat
pregãtirea ucenicului.
Dupã primirea solicitãrii din partea angajatorului,
comisia de autorizare judeþeanã, respectiv a municipiului
Bucureºti, va selecta din listele de specialiºti douã
persoane, care, împreunã cu maistrul de ucenicie, vor
alcãtui comisia de examinare.
Decizia privind componenþa comisiei de examinare va
fi comunicatã angajatorului cu cel puþin 10 zile înainte de
data stabilitã pentru evaluarea finalã.
Angajatorul poate participa personal sau printr-un
reprezentant, în calitate de invitat, la evaluarea finalã.
Comisia de examinare este alcãtuitã din maistrul de
ucenicie ºi cei 2 specialiºti nominalizaþi de cãtre comisia
de autorizare, unul dintre aceºtia având ºi calitatea de
preºedinte.
În cadrul comisiei de examinare au drept de notare
numai cei 2 membri ai comisiei.
Comisia de examinare are urmãtoarele atribuþii:
a) verificã condiþiile tehnice de desfãºurare a evaluãrii
ucenicului, iar în cazul în care constatã cã acestea nu sunt
corespunzãtoare, decide amânarea evaluãrii;
b) aprobã graficul de desfãºurare a evaluãrii ºi îl
comunicã angajatorului ºi ucenicului;
c) selecteazã subiectele pentru proba practicã, care nu
poate depãºi 3 ore, pe baza variantelor de subiecte
propuse de angajator;
d) selecteazã subiectele propuse de angajator pentru
proba teoreticã, astfel încât sã se acopere integral
programa de pregãtire;
e) asigurã confidenþialitatea subiectelor pânã la
comunicarea lor participanþilor la evaluarea finalã;
f) stabileºte rezultatul evaluãrii finale ºi îl comunicã
angajatorului ºi ucenicului;
g) întocmeºte procesul-verbal cu privire la modul de
desfãºurare ºi rezultatele obþinute de ucenic, conform
modelului prevãzut în anexa nr. 6, pe baza cãruia comisia
de autorizare va elibera documentele de absolvire.
Activitatea comisiei de examinare se desfãºoarã în
prezenþa tuturor membrilor acesteia.
Costurile prilejuite de evaluarea finalã a ucenicului sunt
suportate de angajator.
Pentru a asigura o bunã desfãºurare a evaluãrii finale,
angajatorul are urmãtoarele obligaþii:
a) sã punã la dispoziþia comisiei de examinare lista cu
numele, prenumele ºi datele personale ale ucenicului ce
urmeazã sã fie evaluat ºi documentele care atestã
parcurgerea programului de pregãtire;
b) sã prezinte comisiei de examinare 3 variante de
subiecte atât pentru proba teoreticã, cât ºi pentru proba
practicã, conform programului de formare profesionalã
prin ucenicie la locul de muncã;
c) sã asigure condiþiile necesare desfãºurãrii probelor
de evaluare;
d) sã întocmeascã documentaþia privind evaluarea
ucenicului ºi sã asigure pãstrarea acesteia pentru o
perioadã de 5 ani.

Evaluarea finalã a pregãtirii ucenicului se realizeazã
printr-o probã teoreticã ºi o probã practicã sau numai
printr-o probã practicã, atunci când programul de formare
profesionalã prin ucenicie la locul de muncã prevede
numai pregãtirea practicã.
Modalitatea de susþinere a probelor de evaluare se
stabileºte prin programa de pregãtire profesionalã a
ucenicului, astfel:
a) pentru proba practicã, realizarea unei lucrãri
practice în faþa comisiei de examinare, în condiþii reale de
muncã;
b) pentru proba teoreticã, lucrare scrisã/examinare
oralã.
Aprecierea rezultatelor la probele de examinare se
face cu note de a 1 la 10.
Notarea pentru fiecare probã se face în mod
independent de cãtre membrii comisiei de examinare,
nota finalã reprezentând media aritmeticã a mediei notelor
acordate pentru fiecare probã.
Media finalã la examenul de absolvire reprezintã
media aritmeticã a notelor acordate la cele douã probe ºi
se consemneazã în procesul-verbal de examinare.
Ucenicul care a obþinut minimum nota finalã 6 la
probele de examinare este declarat "promovat" ºi
primeºte certificatul prevãzut de legislaþia în vigoare.
Dupã încheierea evaluãrii finale a ucenicului, comisia
de examinare încheie în termen de 24 de ore un proces-
verbal.
Procesul-verbal se întocmeºte în douã exemplare; un
exemplar rãmâne la angajator, iar celãlalt se înainteazã la
direcþia de muncã, solidaritate socialã ºi familie judeþeanã
sau a municipiului Bucureºti, pentru a fi pãstratã la dosarul
de autorizare.
În baza procesului-verbal prevãzut la alin. (1),
angajatorul care a organizat evaluarea finalã a ucenicilor
preia de la comisia de autorizare, contra cost, certificatele
ºi anexele la acestea, pe bazã de proces-verbal de
predare-primire, le pãstreazã în condiþii de siguranþã ºi
þine evidenþa lor.
Absolvenþilor programelor de formare profesionalã prin
ucenicie la locul de muncã, organizate pentru calificãrile
cuprinse în Nomenclatorul calificãrilor pentru care se pot
organiza programe de formare profesionalã finalizate cu
certificate de calificare, li se elibereazã certificate de
calificare profesionalã.
Absolvenþilor programelor de formare profesionalã prin
ucenicie la locul de muncã, organizate pentru ocupaþiile
cuprinse în Clasificarea ocupaþiilor din România la grupele
majore 3, 4, 5, 6, 7 ºi 8, li se elibereazã certificate de
absolvire, având valoarea unor certificate de calificare
parþialã.
Modelul certificatelor de calificare profesionalã ºi de
absolvire este prevãzut în anexele nr. 4 ºi 5 la Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanþei
Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a
adulþilor, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr.
522/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
Certificatele de calificare profesionalã ºi de absolvire
sunt însoþite de suplimentul descriptiv al certificatului, al
cãrui model este prevãzut în anexa nr. 6 la Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanþei
Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a
adulþilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Completarea certificatelor ce vor fi înmânate ucenicilor
declaraþi promovaþi se face de cãtre o persoanã
desemnatã de angajator, pe baza datelor din contractul de
ucenicie la locul de muncã.
Preºedintele comisiei de examinare semneazã
certificatele ºi rãspunde de corectitudinea datelor înscrise.
Certificatele completate greºit sau deteriorate se
anuleazã ºi se depun la comisia de autorizare.
În cazul pierderii sau distrugerii certificatului,
angajatorul poate elibera la cerere un duplicat întocmit pe
baza documentelor arhivate.
Termenul maxim de completare a certificatelor
absolvenþilor este de maximum 30 de zile de la data
organizãrii evaluãrii finale.
Înainte de a fi eliberate absolvenþilor, certificatele de
calificare vor fi prezentate la secretariatul tehnic al
comisiei de autorizare însoþite de un borderou în douã
exemplare, în vederea aplicãrii timbrului sec.
Pe borderou se face menþiunea "s-a aplicat timbrul sec
pe un numãr de .... certificate", data, numele, prenumele
ºi semnãtura persoanei care a aplicat timbrul sec.
Pentru acordarea sumelor prevãzute la art. 17 alin. (1)
din lege, angajatorii vor încheia cu agenþia pentru
ocuparea forþei de muncã judeþeanã sau a municipiului
Bucureºti, în termen de 30 de zile de la data expirãrii
perioadei de probã cuprinse în contractul de ucenicie la
locul de muncã, o convenþie conform modelului prevãzut
în anexa nr. 7.
Termenul prevãzut la alin. (1) este termen de decãdere
din dreptul de a beneficia de sumele prevãzute la art. 17
alin. (1) din lege.
În vederea încheierii convenþiei prevãzute la alin. (1)
angajatorii vor depune urmãtoarele documente:
a) actul de identitate al ucenicului, în copie;
b) contractul de ucenicie la locul de muncã, în copie;
c) acordul scris al pãrinþilor sau al reprezentanþilor
legali cu privire la încadrarea în muncã în calitate de
ucenic al persoanelor care au vârsta sub 16 ani împliniþi,
dupã caz, în copie;
d) declaraþie pe propria rãspundere, din care sã rezulte
cã anterior încheierii contractului de ucenicie la locul de
muncã nu au avut încheiat cu persoana în cauzã un alt
contract de ucenicie la locul de muncã;
e) documente prin care se face dovada derulãrii
pregãtirii teoretice a ucenicului la un furnizor de formare
profesionalã autorizat conform prevederilor legale în
vigoare pentru calificarea sau ocupaþia respectivã ºi prin
care se atestã contravaloarea acestor servicii, dupã caz,
în copie.
Convenþia prevãzutã la art. 45 se încheie pentru
fiecare contract de ucenicie la locul de muncã pentru care
angajatorul solicitã sumele prevãzute la art. 17 alin. (1) din
lege.
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Sumele prevãzute la art. 17 alin. (1) din legea
279/2005 se acordã de la data expirãrii perioadei de probã
cuprinse în contractul de ucenicie la locul de muncã.
Sumele prevãzute la art. 17 alin. (1) lit. b) din legea
279/2005 se acordã angajatorilor care fac dovada derulãrii
pregãtirii teoretice a ucenicului la un furnizor de formare
profesionalã autorizat conform prevederilor legale în
vigoare pentru calificarea sau ocupaþia respectivã.
Prin salariu de bazã minim brut pe þarã, în vigoare,
prevãzut la art. 17 alin. (1) din lege, se înþelege salariul de
bazã minim brut pe þarã garantat în platã, în vigoare în
luna în care se face plata.
Pentru verificarea ºi acordarea sumelor cuvenite lunar
conform art. 17 alin. (1) din legea 279/2005 angajatorii
sunt obligaþi sã depunã la agenþia pentru ocuparea forþei
de muncã judeþeanã sau a municipiului Bucureºti, odatã
cu declaraþia lunarã privind evidenþa nominalã a
asiguraþilor ºi a obligaþiilor de platã la bugetul asigurãrilor
pentru ºomaj, aferentã lunii respective, un tabel nominal
cu persoanele pentru care beneficiazã de aceste sume,
conform modelului din anexa la convenþia prevãzutã la art.
45 alin. (1), copie de pe fiºa de evidenþã zilnicã a
salariaþilor ºi statul de platã aferente lunii respective ºi,
dupã caz, documente justificative, în copie, care sã ateste
contravaloarea lunarã a serviciilor de instruire teoreticã a
ucenicilor.
Pentru luna pentru care angajatorii nu depun
documentele prevãzute la alin. (1) pânã la expirarea
termenului prevãzut de lege pentru depunerea declaraþiei
lunare privind evidenþa nominalã a asiguraþilor ºi a
obligaþiilor de platã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj,
aferentã lunii respective, sau le completeazã altfel decât
potrivit prevederilor legale ori cu date eronate, sumele
cuvenite potrivit art. 17 alin. (1) din legea 279/2005 nu se
acordã.
Perioada pentru care nu se acordã sumele cuvenite
potrivit art. 17 alin. (1) din legea 279/2005 din motivele
prevãzute la alin. (2) face parte din perioada de acordare
a acestor sume.
Stabilirea ºi încetarea drepturilor angajatorilor de a
beneficia de sumele cuvenite potrivit art. 17 alin. (1) din
legea 279/2005 se fac în baza dispoziþiilor emise de
directorul executiv al agenþiei pentru ocuparea forþei de
muncã judeþene sau a municipiului Bucureºti.
Debitele provenite din acordarea sumelor prevãzute la
art. 17 alin. (1) din legea 279/2005 se recupereazã potrivit
prevederilor legale.
Sumele cuvenite conform art. 17 alin. (1) din legea
279/2005 se deduc de cãtre angajator din contribuþia pe
care acesta este obligat, conform legii, sã o vireze lunar în
contul bugetului asigurãrilor pentru ºomaj.
În cazul în care suma cuvenitã este mai mare,
diferenþa se recupereazã prin intermediul agenþiei pentru
ocuparea forþei de muncã judeþene sau a municipiului
Bucureºti, din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, în termen
de 5 zile lucrãtoare de la data depunerii documentelor
prevãzute la art. 47.
30
www.RezonRomania.net septembrie, 2006, nr. 9 (13)
În vederea aplicãrii prevederilor art. 20 din lege,
agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã judeþene sau a
municipiului Bucureºti vor stabili, cu consultarea
partenerilor sociali, lista calificãrilor/competenþelor
profesionale solicitate pe piaþa muncii de la nivel local din
judeþul respectiv pentru anul calendaristic urmãtor ºi o vor
transmite Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de
Muncã.
Calificãrile/competenþele profesionale pentru care se
acordã sumele prevãzute la art. 17 din legea 279/2005 în
anul calendaristic urmãtor se aprobã anual prin ordin al
preºedintelui Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei
de Muncã ºi se publicã în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
În vederea îndeplinirii atribuþiilor ce le revin în procesul
de autorizare a angajatorilor de ucenici ºi de atestare a
maiºtrilor de ucenicie, direcþiile de muncã, solidaritate
socialã ºi familie judeþene ºi a municipiului Bucureºti
înfiinþeazã Registrul angajatorilor de ucenici autorizaþi la
nivel judeþean ºi al municipiului Bucureºti ºi Registrul
maiºtrilor de ucenicie atestaþi la nivel judeþean ºi al
municipiului Bucureºti.
Modelul Registrului angajatorilor de ucenici autorizaþi
la nivel judeþean ºi al municipiului Bucureºti este prevãzut
în anexa nr. 8.
Modelul Registrului maiºtrilor de ucenicie atestaþi la
nivel judeþean ºi al municipiului Bucureºti este prevãzut în
anexa nr. 9.
Modul de aplicare a reglementãrilor cu privire la
încheierea, executarea, modificarea, suspendarea ºi
încetarea contractului de ucenicie la locul de muncã este
supus controlului Inspecþiei Muncii prin inspectorii de
muncã, potrivit art. 23 din lege.
Direcþiile de muncã, solidaritate socialã ºi familie
judeþene ºi a municipiului Bucureºti þin evidenþa
sancþiunilor contravenþionale aplicate angajatorilor
autorizaþi.
În acest sens, organele de control au obligaþia de a
comunica direcþiilor de muncã, solidaritate socialã ºi
familie judeþene sau a municipiului Bucureºti, care au
eliberat autorizaþia, o copie a procesului-verbal de
constatare a contravenþiei ºi aplicare a sancþiunii
contravenþionale necontestate în termenul prevãzut de
lege sau o copie a hotãrârii judecãtoreºti rãmase definitivã
ºi irevocabilã, prin care s-a soluþionat contestaþia
angajatorului autorizat cu privire la procesul-verbal de
constatare a contravenþiei ºi aplicare a sancþiunii
contravenþionale.
În îndeplinirea atribuþiilor de control inspectorii de
muncã au obligaþiile ºi drepturile prevãzute de art. 18 ºi 19
din Legea nr. 108/1999 privind înfiinþarea ºi organizarea
Inspecþiei Muncii, republicatã.
Inspectorii de muncã sunt competenþi sã constate
sãvârºirea contravenþiilor prevãzute la art. 26 alin. (1) din
legea 279/2005 ºi sã aplice sancþiunile contravenþionale
prevãzute de legislaþia în vigoare referitoare la încheierea,
executarea, modificarea, suspendarea ºi încetarea
contractului individual de muncã.

Maistrul de ucenicie
Maistrul de ucenicie nu este o parte a contractului de
ucenicie, dar unele dintre efectele contractului se
repercuteazã asupra lui. El este un salariat al
angajatorului care organizeazã ucenicia la locul de
muncã. Atestarea maistrului de ucenicie se realizeazã de
Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, prin
direcþiile de muncã, solidaritate socialã ºi familie judeþene
ºi a municipiului Bucureºti, în condiþii care vor fi
reglementate prin Norme metodologice de aplicare a legii.
În cazul în care ucenicia la locul de muncã este
organizatã de cãtre o persoanã fizicã autorizatã sp
desfãºoare activitãþi economice în mod independent sau o
asociaþie familialã, maistrul de ucenicie este chiar
persoana fizicã autorizatã sau un membru al asociaþiei
familiale.
Pentru coordonarea activitãþii de formare profesionalã
a ucenicului, angajatorul desemneazã un maistru de
ucenicie atestat pentru aceastã activitate.
Atribuþiile, drepturile ºi obligaþiile maistrului de ucenicie
în raport cu activitatea de coordonare a activitãþii de
formare profesionalã a ucenicului se stabilesc prin act
adiþional la contractul individual de muncã al maistrului de
ucenicie.
În îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin, maistrul de
ucenicie are în principal urmãtoarele obligaþii:
a) sã asigure condiþiile necesare pregãtirii practice a
ucenicului ºi sã îl îndrume profesional, în concordanþã cu
standardul ocupaþional sau cu standardul de pregãtire
profesionalã conform cãruia se realizeazã pregãtirea;
b) sã evalueze periodic progresul înregistrat de ucenic
în pregãtirea practicã;
c) sã menþinã permanent legãtura ºi sã colaboreze cu
furnizorul de formare profesionalã care asigurã pregãtirea
teoreticã a ucenicului;
d) sã menþinã legãtura cu pãrinþii sau cu tutorele
ucenicului minor pentru a se informa reciproc cu privire la
evoluþia profesionalã a acestuia;
e) sã monitorizeze permanent evoluþia ucenicului ºi sã
raporteze periodic angajatorului stadiul de pregãtire al
acestuia;
f) sã nu dispunã ucenicului sarcini care nu au legãturã
cu programa de pregãtire profesionalã;
g) sã nu punã în pericol viaþa, integritatea ºi persoana
ucenicului;
h) sã asigure respectarea tuturor drepturilor ucenicului
la locul de muncã;
i) sã elaboreze programul de pregãtire în concordanþã
cu standardul ocupaþional sau cu standardul de pregãtire
profesionalã.
În îndeplinirea atribuþiilor ce îi revin, maistrul de
ucenicie are în principal urmãtoarele drepturi:
a) sã coordoneze activitatea de pregãtire profesionalã
a ucenicului;
septembrie, 2006, nr. 9 (13)
Expert Contabil
b) sã stabileascã sarcinile de lucru ale ucenicului în
conformitate cu programa de pregãtire;
c) sã propunã acordarea de stimulente sau
sancþionarea ucenicului;
d) sã solicite furnizorului de formare profesionalã care
asigurã pregãtirea teoreticã a ucenicului informãri cu
privire la progresele înregistrate de acesta;
e) sã solicite angajatorului asigurarea condiþiilor
necesare dobândirii de cãtre ucenic a competenþelor
specifice ocupaþiei/calificãrii pentru care a fost încheiat
contractul de ucenicie la locul de muncã;
f) sã aibã acces prioritar la formarea profesionalã în
domeniul sãu de activitate.
Ucenicul poate fi delegat în urmãtoarele situaþii:
a) în cazul în care maistrul de ucenicie este delegat ºi
la angajatorul cesionar se poate organiza activitatea în
aºa fel încât se poate asigura pregãtirea teoreticã ºi
practicã a ucenicului;
b) în cazul în care raporturile de muncã ale maistrului
de ucenicie se suspendã sau înceteazã ºi angajatorul are
posibilitatea sã asigure în continuare pregãtirea ucenicului
în altã locaþie;
c) în cazul în care pregãtirea teoreticã sau practicã
impune delegarea ucenicului.
Ucenicul nu poate fi detaºat.
În situaþia prevãzutã la alin. (1) lit. a), angajatorul de
ucenici este obligat sã anunþe direcþiei de muncã,
solidaritate socialã ºi familie judeþeanã sau a municipiului
Bucureºti modificarea condiþiilor de desfãºurare a
programului de formare profesionalã prin ucenicie la locul
de muncã, cu minimum 30 de zile calendaristice înaintea
producerii acestora.
Autorizarea angajatorului prevãzutã la art. 11 din legea
279/2005 reprezintã procesul în urma cãruia angajatorii
care îndeplinesc condiþiile prevãzute de prezentele norme
pot organiza formare profesionalã prin ucenicie la locul de
muncã ºi încheia contracte de ucenicie la locul de muncã.
Autorizarea angajatorilor se realizeazã, potrivit art. 11
din lege, de cãtre Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi
Familiei prin direcþiile de muncã, solidaritate socialã ºi
familie judeþene sau a municipiului Bucureºti, pentru o
perioadã de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Autorizarea se face în baza îndeplinirii criteriilor de
evaluare stabilite de legislaþia în vigoare pentru
autorizarea furnizorilor de formare profesionalã pentru
fiecare dintre ocupaþiile/calificãrile pentru care angajatorul
doreºte sã organizeze ucenicie la locul de muncã..
Anca Buga - director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia
Expert
Contabil -
octombrie 2006
trateazã din
sfera
contabilitãþii practice
problematica titlurilor de
plasament, a investiþiilor
financiare pe termen scurt în
acþiuni ºi obligaþiuni.
Se va discuta modalitatea
de întocmire a declaraþiilor
vamale prin procedee
informatice ºi a registrului
naþional al operatorilor de
produse accizabile
armonizate.
Vom trata jurisdicþia
conflictelor de muncã ºi a
nivelului venitului minim ºi
vom continua tema privind
contractul de ucenicie.
Totodatã vom prezenta
noile modificãri legislative
privind impozitul pe venit ce
vor intra în vigoare de la 1
ianuarie 2007.
Mirona Serac
CONTABILITATEA CONTRACTUL DE
TITLURILOR DE UCENICIE (II)
PLASAMENT
pag. 14
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
DECLARAÞII VAMALE
ÎNTOCMITE PRIN PROCEDEE
INFORMATICE
Dinu Lilicã - director economic
rdinul 8060/2006 stabileºte o
O definiþie
urmãtoarele:
clarã pentru
a) CDPS - sistemul de prelucrare a
declaraþiei vamale prin procedee
informatice;
b) DTI - mecanismul de transmitere
a declaraþiei vamale de cãtre agenþii
economici autorizaþi sã utilizeze
sistemul informatic integrat vamal cãtre
autoritatea vamalã, prin procedee
informatice;
REGISTRUL OPERATORILOR DE
PRODUSE ACCIZABILE
Mirona Serac - economist
onform prevederilor Ordinului
C 1459/2006 Registrul naþional al
operatorilor de produse accizabile
armonizate conþine informaþii
referitoare la persoanele autorizate ca
antrepozitari ºi operatori înregistraþi,
precum ºi la locurile autorizate ca
antrepozite fiscale, necesar atât pentru
implementarea sistemului de cooperare
administrativã ºi schimb de informaþii în
domeniul accizelor cu statele membre
ale Uniunii Europene, cât ºi pentru
JURISDICÞIA
CONFLICTELOR DE
MUNCÃ
pag. 16
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
c) procedura informaticã de
declarare a mãrfurilor - ansamblul de
instrucþiuni ºi activitãþi care permit
declararea mãrfurilor prin intermediul
sistemului informatic integrat vamal în
procedurã normalã ºi simplificatã;
d) utilizator al sistemului informatic
integrat vamal - persoana stabilitã în
România, autorizatã sã declare
mãrfurile prin procedee informatice;
(continuare în pagina 4)
consolidarea capacitãþii administrative
a autoritãþii fiscale care gestioneazã
persoanele fizice sau juridice autorizate
de autoritatea fiscalã competentã, în
exercitarea activitãþii acestora, sã
producã, sã transforme, sã deþinã, sã
primeascã ºi sã expedieze produse
accizabile armonizate.
Ordinul 1459/2006 aprobã
Procedura de înfiinþare ºi actualizare a
Registrului naþional al operatorilor de
produse accizabile armonizate.
(continuare în pagina 6)
IMPOZITAREA
VENITULUI -
MODIFICÃRI
LEGISLATIVE LA 1
IANUARIE 2007
pag. 19 pag. 22
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE DECLARAÞII VAMALE ÎNTOCMITE PRIN PROCEDEE

Dragoº Stoica INFORMATICE

COORDONATOR Dinu Lilicã - director economic pag. 1

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI REGISTRUL OPERATORILOR DE PRODUSE

Victoriea Zamfirescu ACCIZABILE
Anca Buga
Dinu Lilicã
Mirona Serac - economist pag. 1
Andrei Dragomir
Diana Moraru

TEHNOREDACTARE CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT

Cristian Videanu Buga Anca - director economic pag. 14

Mihai Gheþu
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI CONTRACTUL DE UCENICIE (II)

CORECTURÃ
Anca Buga - director economic pag. 16
Diana Moraru

ADRESA REDACÞIEI
JURISDICÞIA CONFLICTELOR DE MUNCÃ
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“ Victoriea Zamfirescu- expert contabil pag. 19
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL IMPOZITAREA VENITULUI - MODIFICÃRI

expertcontabil@rezon.ro LEGISLATIVE LA 1 IANUARIE 2007
TELEFOANE
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 22
021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI NIVELUL MINIM AL VENITULUI

office@rezon.ro Dinu Lilicã - director economic pag. 29

This product is manufactured on a franchise basis

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
DECLARAÞII VAMALE ÎNTOCMITE
PRIN PROCEDEE INFORMATICE
d1) declarant în nume propriu - persoana stabilita în
România, autorizata sa depuna declara?ia vamala în
nume propriu în format electronic pe suport magnetic sau
prin conexiune internet, în procedura normala;
d2) declarant la domiciliu - persoana juridicã stabilitã în
România, autorizatã pentru utilizarea procedurii
simplificate de vãmuire la domiciliu, sau comisionarul în
vamã împuternicit de titularul autorizaþiei de vãmuire la
domiciliu, care declarã mãrfurile în procedurã simplificatã
de vãmuire, conectatã la sistemul informatic integrat
vamal;
d3) comisionar în vamã - persoana juridicã stabilitã în
România, autorizatã sã depunã declaraþia vamalã în
nume propriu sau sã acþioneze în nume propriu, dar pe
seama unei alte persoane, ori persoana care acþioneazã
în numele, dar pe seama unei alte persoane, care declarã
mãrfurile în procedurã normalã ºi/sau simplificatã,
conectatã la sistemul informatic integrat vamal;
e) cod de autorizare - codul atribuit de autoritatea
vamalã agentului economic utilizator al sistemului
informatic integrat vamal;
f) culoar de control vamal - circuitul care trebuie urmat
de declaraþia vamalã pe durata procesului de control
vamal. Fiecare culoar reprezintã un nivel de control care
trebuie aplicat unei declaraþii;
g) culoarul verde de control vamal - culoarul de control
vamal care permite acordarea liberului de vamã fãrã
efectuarea controlului documentar ºi fizic;
h) culoarul galben de control vamal - culoarul de
control vamal care permite acordarea liberului de vamã cu
efectuarea controlului documentar;
i) culoarul roºu de control vamal - culoarul de control
vamal care permite acordarea liberului de vamã numai
dupã efectuarea controlului documentar ºi fizic;
j) culoarul albastru de control vamal - culoarul de
control vamal care permite acordarea liberului de vamã
fãrã efectuarea controlului documentar ºi fizic, cu
recomandarea efectuãrii unui control ulterior;
k) punctul de recepþie-acceptare-selecþie - punctul de
lucru stabilit de biroul vamal, unde declarantul sau
reprezentantul sãu prezintã declaraþia vamalã în detaliu
tipãritã în setul corespunzãtor regimului vamal solicitat,
semnatã ºi ºtampilatã, împreunã cu documentele anexate
stabilite la art. 145-148 din Regulamentul de aplicare a
Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea
Guvernului nr. 707/2006, documentele de platã sau de
garantare a datoriei vamale ºi "Borderoul documente
anexate", în care acestea sunt evidenþiate în conformitate
cu prevederile Normelor tehnice de completare, utilizare ºi
tipãrire a declaraþiei sumare, declaraþiei vamale în detaliu
ºi exemplarelor de control T5R, aprobate prin Ordinul
4
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare
Fiscalã nr. 6.312/2006, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 522 din 16 iunie 2006; în acest
punct de lucru se poate realiza ºi invalidarea informaticã a
declaraþiei vamale acceptate;
l) punctul de control documentar - punctul de lucru
stabilit de biroul vamal, unde se efectueazã controlul
documentar;
m) punctul de control fizic - punctul de lucru stabilit de
biroul vamal, unde se efectueazã controlul fizic al
mãrfurilor; în acest punct de lucru se poate realiza ºi
invalidarea informaticã a declaraþiei vamale pentru care
controlul fizic a fost efectuat;
n) punctul de validare - punctul de lucru stabilit de
biroul vamal, unde se efectueazã verificarea realizãrii
controalelor vamale stabilite în baza criteriilor de
selectivitate ºi validarea din punct de vedere informatic a
declaraþiei vamale în cauzã;
o) punctul financiar-contabil - punctul de lucru stabilit
de biroul vamal, unde se efectueazã validarea informaticã
a plãþii cuantumului drepturilor de import ori de export
ºi/sau, dupã caz, a taxei pe valoarea adãugatã, accizei,
comisionului vamal;
p) redirecþionarea declaraþiei vamale - acþiunea de
redirijare a unei declaraþii vamale pe un alt culoar de
control vamal decât cel selectat iniþial, efectuatã de
lucrãtorul vamal desemnat prin ordin de serviciu;
r) numãr de referinþã (stocare) - cod unic ce conþine
anul înregistrãrii declaraþiei vamale, urmat de datele de
identificare a lotului de marfã, unic atribuite de cãtre
utilizatorul sistemului informatic integrat vamal;
s) numãr de înregistrare - numãr unic al declaraþiei
vamale, de forma "Ixxxxxxxx", atribuit de sistemul
informatic integrat vamal; declaraþia vamalã acceptatã
primeºte numãr de înregistrare;
º) numãr de validare - numãrul declaraþiei vamale, de
forma "Vxxxxxxxx", atribuit unic de sistemul informatic
integrat vamal; numãrul de validare are semnificaþia
validãrii declaraþiei vamale ºi, dupã caz, este urmat de
numãrul secvenþei aferente rectificãrii declaraþiei vamale,
atribuit de sistemul informatic integrat vamal;
t) numãr de borderou contabil - numãrul borderoului
contabil, de forma "Rxxxxxxxx", atribuit unic de sistemul
informatic integrat vamal; numãrul de borderou contabil
are semnificaþia plãþii datoriei vamale;
þ) act de inspecþie - document întocmit informatic în
care se evidenþiazã modificãrile efectuate de agenþii
vamali în declaraþia vamalã rectificatã sau, dupã caz,
invalidarea acesteia;
u) rectificarea declaraþiei vamale - acþiune care permite
agentului vamal modificarea informaticã a uneia sau mai

multor date cuprinse în declaraþia vamalã depusã ºi
acceptatã;
v) invalidarea declaraþiei vamale - acþiune care permite
agentului vamal invalidarea din punct de vedere informatic
a unei declaraþii vamale;
w) postcontrol - funcþie a sistemului informatic integrat
vamal care permite rectificarea sau invalidarea din punct
de vedere informatic a unei declaraþii vamale.
Autorizarea pentru accesul la
sistemul informatic integrat vamal
Depunerea declaraþiei vamale în format electronic
utilizând conectarea directã
Persoana juridicã stabilitã în România poate fi
autorizatã pentru accesul la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu,
respectiv declarant la domiciliu ºi/sau comisionar în vamã,
în vederea completãrii ºi depunerii declaraþiei vamale prin
procedee informatice, utilizând conectarea directã la
reþeaua informaticã a autoritãþii vamale.
Sistemul informatic integrat vamal de procesare a
declaraþiei vamale în detaliu poate fi utilizat de cãtre
agenþii economici numai dupã obþinerea autorizaþiei de
acces la sistemul informatic integrat vamal, emisã de
direcþia regionalã vamalã în a cãrei razã de competenþã
teritorialã funcþioneazã biroul vamal pe lângã care se
solicitã conectarea.
Autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu se
elibereazã numai dacã solicitantul îndeplineºte simultan
urmãtoarele condiþii:
a) deþine autorizaþie de comisionar în vamã sau
autorizaþie de utilizare a procedurii de vãmuire la
domiciliu;
b) deþine infrastructurã informaticã adecvatã;
c) utilizeazã standardele de conectare implementate
de Autoritatea Naþionalã a Vãmilor la nivelul sistemului
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu.
Pentru eliberarea autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu, se transmite la direcþia regionalã
vamalã un dosar care cuprinde urmãtoarele documente:
a) cerere de autorizare pentru acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu prin conectare directã, întocmitã potrivit
modelului prevãzut în anexa nr. 1, care cuprinde
urmãtoarele informaþii:
- denumirea societãþii comerciale, sediul social al
acesteia, numele ºi funcþia persoanei care reprezintã legal
societatea comercialã;
- codul unic de înregistrare (CUI);
- biroul vamal la care se solicitã accesul;
- numãrul de staþii de lucru (calculatoare) pentru care
se solicitã conectarea, numãrul de imprimante, precum ºi
parametrii tehnici aferenþi acestora;
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
- procedura de declarare a mãrfurilor (normalã ºi/sau
simplificatã);
b) schema tehnicã de conectare la reþeaua localã a
biroului vamal pe lângã care se solicitã conectarea;
c) declaraþia-angajament privind respectarea
obligaþiilor ce revin utilizatorilor sistemului informatic
integrat vamal de procesare a declaraþiei vamale în
detaliu, întocmitã potrivit modelului prevãzut în anexa nr.
2, în original, semnatã de persoana care reprezintã legal
societatea comercialã, care a semnat ºi cererea de
autorizare;
d) autorizaþia de comisionar în vamã sau, dupã caz,
autorizaþia pentru utilizarea procedurii simplificate de
vãmuire la domiciliu, în copie.
În cazul în care toate condiþiile sunt îndeplinite, direcþia
regionalã vamalã, în termen de maximum 7 zile
lucrãtoare, valideazã schema tehnicã de conectare la
reþeaua localã ºi elibereazã autorizaþia de acces la
sistemul informatic integrat vamal de procesare a
declaraþiei vamale în detaliu utilizând conectarea directã
ºi/sau suport magnetic, în douã exemplare, conform
modelului prevãzut în anexa nr. 3 ºi în anexa nr. 3 bis la
autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat vamal
de procesare a declaraþiei vamale în detaliu utilizând
conectarea directã ºi/sau suport magnetic, semnate de
directorul direcþiei regionale vamale. Un exemplar al
autorizaþiei de acces la sistemul informatic integrat vamal
ºi anexa nr. 3 bis se transmit solicitantului. Exemplarul nr.
2 al autorizaþiei de acces la sistemul informatic integrat
vamal se pãstreazã în evidenþa direcþiei regionale vamale.
Solicitantul va depune câte o copie a autorizaþiei de
acces la sistemul informatic integrat vamal ºi a anexei nr.
3 bis la biroul vamal pe lângã care îºi va desfãºura
activitatea, pentru a i se permite accesul la sistemul
informatic vamal.
Titularul autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal de procesare a declaraþiei vamale în
detaliu poate solicita extinderea autorizaþiei iniþiale pentru
procedura de declarare a mãrfurilor pentru alte birouri
vamale. În acest caz, transmite la direcþia regionalã
vamalã în a cãrei razã de competenþã teritorialã
funcþioneazã biroul vamal pe lângã care solicitã
extinderea documentele prevãzute la pct. 5 lit. a) ºi b),
precum ºi anexa nr. 3 bis conform Ordinului 8060/2006, în
original.
Extinderea autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal pe lângã alte birouri vamale decât cele
pentru care s-a eliberat iniþial autorizaþia se evidenþiazã în
anexa nr. 3 bis, în original, ºi se transmite solicitantului.
Solicitantul va depune o copie a anexei nr. 3 bis
actualizatã la biroul vamal pe lângã care îºi va desfãºura
activitatea, pentru a i se permite accesul la sistem.
În situaþia în care persoana autorizatã pe lângã un
birou vamal solicitã suplimentarea cu noi staþii de lucru
(calculatoare), transmite direcþiei regionale vamale în a
cãrei razã de competenþã teritorialã funcþioneazã biroul
vamal o cerere întocmitã conform modelului prevãzut în
anexa nr. 1, în care va specifica câte declaraþii
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
vamale/articole întocmeºte pe zi ºi numãrul de staþii de
lucru (calculatoare) pentru care solicitã suplimentarea la
respectivul birou vamal.
Direcþia regionalã vamalã analizeazã solicitarea ºi, în
funcþie de posibilitãþile tehnice ale echipamentelor IT din
dotarea biroului vamal, de numãrul de declaraþii vamale
procesate pe zi pe fiecare staþie de lucru sau de alte
criterii tehnice/funcþionale, aprobã sau respinge
conectarea noilor staþii de lucru ºi transmite rãspunsul în
scris solicitantului.
În cazul în care se aprobã conectarea de noi staþii de
lucru (calculatoare), solicitantul va depune o copie a
rãspunsului favorabil la biroul vamal pe lângã care îºi va
desfãºura activitatea, pentru a i se permite accesul la
sistem.
Autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu poate
fi anulatã de direcþia regionalã vamalã în urmãtoarele
cazuri:
a) când una dintre condiþiile ce au stat la baza
autorizãrii nu mai este îndeplinitã;
b) când se constatã cã persoana autorizatã nu
respectã regulile de funcþionare ºi de securitate impuse de
sistemul informatic integrat vamal;
c) când emiterea autorizaþiei s-a fãcut pe baza unor
informaþii ºi date incorecte sau incomplete, iar solicitantul
avea cunoºtinþã sau trebuia sã aibã cunoºtinþã de acest
fapt;
d) când autorizaþia de declarant la domiciliu ºi/sau de
comisionar în vamã a fost anulatã.
Decizia de anulare a autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu pentru unul sau mai multe birouri vamale
este transmisã de direcþia regionalã vamalã persoanei
autorizate. Aceasta va returna anexa nr. 3 bis, în original,
direcþiei regionale vamale.
Direcþia regionalã vamalã aduce la cunoºtinþã decizia
de anulare a autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal birourilor vamale pe lângã care intervine
mãsura respectivã.
Depunerea declaraþiei vamale în format electronic pe
suport magnetic
Persoana stabilitã în România poate fi autorizatã
pentru accesul la sistemul informatic integrat vamal de
procesare a declaraþiei vamale în detaliu, respectiv de
declarant în nume propriu, în vederea completãrii ºi
depunerii declaraþiei vamale pe suport magnetic la
reþeaua informaticã a autoritãþii vamale.
Sistemul informatic integrat vamal de procesare a
declaraþiei vamale în detaliu poate fi utilizat numai dupã
obþinerea autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal, emisã de direcþia regionalã vamalã în a
cãrei razã de competenþã teritorialã funcþioneazã biroul
vamal pe lângã care se solicitã conectarea.
Pentru eliberarea autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
6
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
vamale în detaliu, se transmite la direcþia regionalã
vamalã un dosar care cuprinde urmãtoarele documente:
a) cerere de autorizare pentru acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu, întocmitã potrivit modelului prevãzut în
anexa nr. 1, care cuprinde urmãtoarele informaþii:
- denumirea societãþii comerciale, sediul social al
acesteia, numele ºi funcþia persoanei care reprezintã legal
societatea comercialã;
- codul unic de înregistrare (CUI) sau codul numeric
personal (CNP), dupã caz;
- biroul vamal la care se solicitã accesul;
b) declaraþia-angajament întocmitã potrivit modelului
prevãzut în anexa nr. 2, în original, semnatã de persoana
care reprezintã legal societatea comercialã ºi care a
semnat ºi cererea de autorizare.
În cazul în care toate condiþile sunt îndeplinite, direcþia
regionalã vamalã elibereazã autorizaþia de acces la
sistemul informatic integrat vamal, în douã exemplare,
conform modelului prevãzut în anexa nr. 3 ºi anexa nr. 3
bis, semnate de directorul direcþiei regionale vamale.
Un exemplar al autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal ºi anexa nr. 3 bis se transmit
solicitantului. Exemplarul nr. 2 al autorizaþiei de acces la
sistemul informatic integrat vamal se pãstreazã în
evidenþa direcþiei regionale vamale.
Solicitantul va depune câte o copie a autorizaþiei de
acces la sistemul informatic integrat vamal ºi a anexei nr.
3 bis la biroul vamal pe lângã care îºi va desfãºura
activitatea, pentru a i se permite accesul la sistemul
informatic integrat vamal.
Titularul autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal de procesare a declaraþiei vamale în
detaliu poate solicita extinderea autorizaþiei iniþiale pentru
alte birouri vamale. În acest caz transmite la direcþia
regionalã vamalã în a cãrei razã de competenþã teritorialã
funcþioneazã biroul vamal pe lângã care solicitã
extinderea documentele prevãzute la pct. 16 lit. a),
precum ºi anexa nr. 3 bis, în original.
Extinderea autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal de procesare a declaraþiei vamale în
detaliu pe lângã alte birouri vamale decât cele pentru care
s-a eliberat iniþial autorizaþia se evidenþiazã în anexa nr. 3
bis, în original, ºi se transmite solicitantului.
Solicitantul va depune o copie a anexei nr. 3 bis
actualizate la biroul vamal pe lângã care îºi va desfãºura
activitatea, pentru a i se permite accesul la sistem.
Autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu poate
fi anulatã de direcþia regionalã vamalã în urmãtoarele
cazuri:
a) când una dintre condiþiile ce au stat la baza
autorizãrii nu mai este îndeplinitã;
b) când se constatã cã persoana autorizatã nu
respectã regulile de funcþionare ºi de securitate impuse de
sistemul informatic integrat vamal;
c) când emiterea autorizaþiei s-a fãcut pe baza unor
informaþii ºi date incorecte sau incomplete, iar solicitantul
avea cunoºtinþã sau trebuia sã aibã cunoºtinþã de acest
fapt.

Decizia de anulare a autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu pentru unul sau mai multe birouri vamale
este transmisã de direcþia regionalã vamalã persoanei
autorizate. Aceasta va returna anexa nr. 3 bis, în original,
direcþiei regionale vamale.
Direcþia regionalã vamalã aduce la cunoºtinþã decizia
de anulare a autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal birourilor vamale pe lângã care intervine
mãsura respectivã.
Depunerea declaraþiei vamale în format electronic
utilizând conexiune internet
Persoana stabilitã în România poate fi autorizatã
pentru accesul la sistemul informatic integrat vamal de
procesare a declaraþiei vamale în detaliu, respectiv de
declarant la domiciliu, comisionar în vamã, declarant în
nume propriu, în vederea completãrii ºi depunerii
declaraþiei vamale, utilizând conexiune internet.
Sistemul informatic integrat vamal de procesare a
declaraþiei vamale în detaliu poate fi utilizat numai dupã
obþinerea autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal, emisã de direcþia regionalã vamalã în a
cãrei razã de competenþã teritorialã funcþioneazã biroul
vamal pe lângã care se solicitã conectarea.
Autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu se
elibereazã numai dacã solicitantul îndeplineºte simultan
urmãtoarele condiþii:
a) deþine autorizaþie de comisionar în vamã, autorizaþie
de utilizare a procedurii de vãmuire la domiciliu sau
declarant în nume propriu;
b) deþine infrastructurã informaticã potrivit cerinþelor
prevãzute în anexa nr. 4.
Pentru eliberarea autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu, se transmite la direcþia regionalã
vamalã în a cãrei razã de competenþã teritorialã
funcþioneazã biroul vamal pe lângã care se solicitã
conectarea un dosar care cuprinde urmãtoarele
documente:
a) cerere de autorizare pentru acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu prin conexiune internet, întocmitã potrivit
modelului prevãzut în anexa nr. 5, care cuprinde
urmãtoarele informaþii:
- denumirea societãþii comerciale, sediul social al
acesteia, numele ºi funcþia persoanei care reprezintã legal
societatea comercialã;
- codul unic de înregistrare (CUI) sau codul numeric
personal (CNP), dupã caz;
- biroul vamal la care se solicitã accesul;
- adresa de e-mail;
- procedura de declarare a mãrfurilor (normalã ºi/sau
simplificatã);
b) declaraþia-angajament întocmitã potrivit modelului
prevãzut în anexa nr. 2, în original, semnatã de persoana
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
care reprezintã legal societatea comercialã ºi care a
semnat ºi cererea de autorizare;
c) autorizaþia de comisionar în vamã sau, dupã caz,
autorizaþia pentru utilizarea procedurii simplificate de
vãmuire la domiciliu, în copie.
În cazul în care toate condiþiile sunt îndeplinite, direcþia
regionalã vamalã în a cãrei razã de competenþã teritorialã
funcþioneazã biroul vamal pe lângã care se solicitã
conectarea elibereazã autorizaþia de acces la sistemul
informatic integrat vamal, în douã exemplare, conform
modelului prevãzut în anexa nr. 6 ºi în anexa nr. 6 bis la
autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat vamal
de procesare a declaraþiei vamale în detaliu prin
conexiune internet, semnate de directorul direcþiei
regionale vamale.
Autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu prin
conexiune internet conþine:
a) cod declarant;
b) certificat digital (fiºier care asigurã accesul criptat ºi
securizat la sistemul informatic integrat vamal prin
conexiune internet) alocat pentru fiecare agent economic,
constând în nume utilizator ºi parolã;
c) nume utilizator ºi parolã pentru accesul la baza de
date de referinþã a Autoritãþii Naþionale a Vãmilor.
Un exemplar al autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal ºi anexa nr. 6 bis se transmit
solicitantului. Exemplarul nr. 2 al autorizaþiei de acces la
sistemul informatic integrat vamal se pãstreazã în
evidenþa direcþiei regionale vamale.
Solicitantul va depune câte o copie a autorizaþiei de
acces la sistemul informatic integrat vamal ºi a anexei nr.
6 bis la biroul vamal pe lângã care îºi va desfãºura
activitatea, pentru a i se permite accesul la sistem.
Pentru a avea acces la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu prin
conexiune internet, titularul autorizaþiei de acces la
sistemul informatic integrat vamal va parcurge toþi paºii
prezentaþi în anexa nr. 7, care cuprinde instrucþiunile de
instalare ºi configurare a clientului DPI prin conexiune
internet.
Titularul autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal de procesare a declaraþiei vamale în
detaliu poate solicita extinderea autorizaþiei iniþiale pentru
procedura de declarare a mãrfurilor pentru alte birouri
vamale. În acest caz transmite la direcþia regionalã
vamalã în a cãrei razã de competenþã teritorialã
funcþioneazã biroul vamal pe lângã care solicitã
extinderea documentele prevãzute la pct. 26 lit. a),
precum ºi anexa nr. 6 bis, în original.
Extinderea autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal de procesare a declaraþiei vamale în
detaliu pe lângã alte birouri vamale decât cele pentru care
s-a eliberat iniþial autorizaþia se evidenþiazã în anexa nr. 6
bis, în original, ºi se transmite solicitantului.
Solicitantul va depune o copie a anexei nr. 6 bis
actualizate la biroul vamal pe lângã care îºi va desfãºura
activitatea, pentru a i se permite accesul la sistem.
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Autorizaþia de acces la sistemul informatic integrat
vamal de procesare a declaraþiei vamale în detaliu prin
conexiune internet poate fi anulatã de direcþia regionalã
vamalã în urmãtoarele cazuri:
a) când una dintre condiþiile ce au stat la baza
autorizãrii nu mai este îndeplinitã;
b) când se constatã cã persoana autorizatã nu
respectã regulile de funcþionare ºi de securitate impuse de
sistemul informatic integrat vamal;
c) când emiterea autorizaþiei s-a fãcut pe baza unor
informaþii ºi date incorecte sau incomplete, iar solicitantul
avea cunoºtinþã sau trebuia sã aibã cunoºtinþã despre
acest fapt;
d) când autorizaþia de declarant la domiciliu ºi/sau
comisionar în vamã a fost anulatã.
Decizia de anulare a autorizaþiei de acces la sistemul
informatic integrat vamal de procesare a declaraþiei
vamale în detaliu prin conexiune internet pentru unul sau
mai multe birouri vamale este transmisã de direcþia
regionalã vamalã persoanei autorizate. Aceasta va
returna anexa nr. 6 bis, în original, direcþiei regionale
vamale.
Direcþia regionalã vamalã aduce la cunoºtinþã decizia
de anulare a autorizaþiei de acces la sistemul informatic
integrat vamal birourilor vamale pe lângã care intervine
mãsura respectivã.
Procedura normalã de vãmuire
Procedura normalã de vãmuire prin procedee
informatice poate fi folositã de cãtre utilizatorii sistemului
informatic integrat vamal autorizaþi.
Etapele procedurii normale de vãmuire sunt:
1. completarea, stocarea pe server, tipãrirea
declaraþiei vamale ºi a "Borderoului documente anexate";
2. recepþia-acceptarea-selecþia declaraþiei vamale ºi a
documentelor însoþitoare;
3. controlul documentar, dupã caz;
4. controlul fizic, dupã caz;
5. validarea informaticã a declaraþiei vamale;
6. validarea informaticã a plãþii cuantumului drepturilor
de import ori de export ºi/sau, dupã caz, a taxei pe
valoarea adãugatã, accizei, comisionului vamal.
Completarea, stocarea pe server, tipãrirea declaraþiei
vamale ºi a "Borderoului documente anexate"
Utilizatorul sistemului informatic integrat vamal
efectueazã urmãtoarele operaþiuni:
a) completeazã declaraþia vamalã, inclusiv "Borderoul
documente anexate", conform Normelor tehnice, aprobate
prin Ordinul vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã nr. 6.312/2006; în situaþia în care
declaraþia vamalã are mai multe articole, se completeazã
"Borderoul documente anexate" pentru fiecare articol cu
informaþii privind: cod document, referinþã document, datã
document; "Borderoul documente anexate" pentru primul
8
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
articol trebuie sã conþinã toate informaþiile aferente tuturor
documentelor prezentate în susþinerea declaraþiei vamale;
b) verificã declaraþia vamalã completatã pe staþia sa de
lucru ºi rezolvã erorile de completare apãrute în urma
verificãrii automate cu datele de referinþã privind codurile
de: marfã, valute, regimuri vamale, þãri, mijloace de
transport etc.;
c) verificã declaraþia vamalã pe serverul biroului vamal
ºi rezolvã erorile suplimentare semnalate de sistemul
informatic integrat vamal;
d) stocheazã declaraþia vamalã pe serverul biroului
vamal;
e) tipãreºte declaraþia vamalã pe formularele
prevãzute de Regulamentul de aplicare a Codului vamal
al României, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr.
707/2006, precum ºi "Borderoul documente anexate"; în
situaþia în care declaraþia vamalã are mai multe articole,
se tipãreºte/tipãresc numai pagina/paginile din "Borderoul
documente anexate" aferentã/aferente primului articol;
f) semneazã declaraþia vamalã ºi "Borderoul
documente anexate" ºi aplicã ºtampila;
g) depune declaraþia vamalã, "Borderoul documente
anexate" ºi documentele stabilite pentru regimul vamal
solicitat, inclusiv documentele de platã sau, dupã caz, de
garantare, la punctul de recepþie-acceptare-selecþie al
biroului vamal/punctului vamal; atunci când plata se
efectueazã electronic pe bazã de convenþii încheiate între
autoritatea vamalã ºi bãnci, pe declaraþia vamalã, în
rubrica 9, se înscrie menþiunea "Plata electronicã", iar
ordinul de platã se transmite de cãtre bancã, electronic, la
punctul financiar-contabil.
Recepþia - acceptarea - selecþia declaraþiei vamale ºi a
documentelor însoþitoare
La punctul de recepþie-acceptare-selecþie declaraþia
vamalã însoþitã de toate documentele necesare, inclusiv
"Borderoul documente anexate" în care acestea sunt
evidenþiate, este înregistratã, atribuindu-se numãrul de
înregistrare.
Agentul vamal de la punctul de recepþie-acceptare-
selecþie efectueazã urmãtoarele operaþiuni:
a) verificã dacã declaraþia vamalã a fost stocatã pe
server;
b) verificã dacã documentele care însoþesc declaraþia
vamalã au fost înregistrate în sistem, astfel încât sã fie
identificate prin cod, numãr ºi datã;
c) verificã dacã documentele înscrise în "Borderoul
documente anexate" sunt prezentate împreunã cu
declaraþia vamalã;
d) înregistreazã declaraþia vamalã;
e) înscrie numãrul ºi data alocate de sistem pe
declaraþia vamalã ºi pe "Borderoul documente anexate";
f) semneazã ºi aplicã ºtampila individualã pe declaraþia
vamalã ºi pe "Borderoul documente anexate";
g) predã declaraþia vamalã neacceptatã utilizatorului
sistemului informatic în vederea modificãrii sau, dupã caz,
invalidãrii acesteia în cazul în care la control s-au
constatat neconcordanþe sau erori.

ATENÞIE!
Dupã înregistrare, declaraþia vamalã este selectatã de
sistem pe unul dintre culoarele de control vamal.
Controlul documentar
Agentul vamal de la punctul de control documentar
efectueazã urmãtoarele operaþiuni:
a) vizualizeazã declaraþia vamalã în "Lista declaraþiilor
selectate", pentru a vedea culoarul de control vamal pe
care aceasta a fost selectatã;
b) verificã criteriul sau criteriile de selectivitate ataºate
declaraþiei vamale ºi procedura sau procedurile de urmat
ºi, dupã caz, poate redirecþiona declaraþia vamalã pe
culoarul roºu de control vamal;
c) efectueazã controlul documentar în conformitate cu
prevederile art. 170 din Regulamentul de aplicare a
Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea
Guvernului nr. 707/2006;
d) semneazã ºi aplicã ºtampila individualã pe
declaraþia vamalã;
e) în cazul în care la controlul documentar s-au
constatat neconcordanþe sau erori, atunci:
- rectificã declaraþia vamalã în conformitate cu cele
constatate;
- deschide ºi completeazã informatic actul de
inspecþie;
- tipãreºte actul de inspecþie în douã exemplare,
ambele semnate atât de lucrãtorul vamal care a efectuat
controlul documentar, cât ºi de utilizatorul sistemului
informatic integrat vamal;
- transmite declaraþia vamalã împreunã cu
documentele însoþitoare la punctul de control fizic sau la
punctul de validare în funcþie de rezultatul controlului
documentar.
Controlul fizic
Agentul vamal de la punctul de control fizic efectueazã
urmãtoarele operaþiuni:
a) vizualizeazã declaraþia vamalã în "Lista declaraþiilor
selectate", pentru a vedea culoarul de vãmuire pe care
aceasta a fost selectatã;
b) verificã criteriul sau criteriile de selectivitate ataºate
declaraþiei vamale ºi procedura sau procedurile de urmat;
c) efectueazã controlul fizic în conformitate cu
prevederile art. 181-184 din Regulamentul de aplicare a
Codului vamal al României, aprobat prin Hotãrârea
Guvernului nr. 707/2006;
d) semneazã ºi aplicã ºtampila individualã pe
declaraþia vamalã;
e) în cazul în care la controlul fizic s-au constatat
neconcordanþe sau erori, atunci:
- rectificã declaraþia vamalã în conformitate cu cele
constatate;
- deschide ºi completeazã informatic actul de
inspecþie;
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
- tipãreºte actul de inspecþie în douã exemplare,
ambele semnate atât de agentul vamal care a efectuat
controlul documentar, cât ºi de utilizatorul sistemului
informatic integrat vamal;
- transmite declaraþia vamalã împreunã cu
documentele însoþitoare la punctul de validare.
Validarea informaticã a declaraþiei vamale
Agentul vamal de la punctul de validare efectueazã
urmãtoarele operaþiuni:
a) verificã dacã au fost efectuate etapele de vãmuire în
conformitate cu criteriile de selectivitate;
b) valideazã informatic declaraþia vamalã numai dacã
nu s-au constatat nereguli în ceea ce priveºte etapele
parcurse anterior;
c) înscrie în rubrica "B" din declaraþia vamalã numãrul
de validare ºi data validãrii declaraþiei vamale ºi, dupã
caz, numãrul ºi data borderoului contabil; înscrierea
numãrului ºi datei borderoului contabil atestã plata
cuantumului drepturilor de import ori de export ºi/sau,
dupã caz, a taxei pe valoarea adãugatã, accizei,
comisionului vamal din depozitul bãnesc constituit
anticipat în contul biroului vamal;
d) aplicã ºtampila individualã pe declaraþia vamalã.
Validarea informaticã a plãþii cuantumului drepturilor de
import ori de export ºi/sau, dupã caz, a taxei pe valoarea
adãugatã, accizei, comisionului vamal
Agentul vamal de la punctul financiar-contabil
efectueazã urmãtoarele operaþiuni:
a) verificã documentele de platã sau, dupã caz, de
garantare a cuantumului drepturilor de import ori de export
ºi/sau, dupã caz, a taxei pe valoarea adãugatã, accizei,
comisionului vamal;
b) introduce datele din documentele de platã în
sistemul informatic integrat vamal; în cazul în care plata
se efectueazã electronic, tipãreºte ordinul de platã
transmis electronic de cãtre bancã;
c) valideazã contabil declaraþia vamalã;
d) înscrie în rubrica "B" din declaraþia vamalã numãrul
de borderou contabil;
e) aplicã ºtampila individualã pe declaraþia vamalã;
f) efectueazã constituirea sau alimentarea depozitului
bãnesc deschis în contul biroului vamal de cãtre titularul
operaþiunii sau comisionarul în vamã, în situaþia în care
plata se face anticipat.
Procedura simplificatã de vãmuire
la domiciliu
Procedura de vãmuire la domiciliu prin procedee
informatice poate fi folositã de cãtre utilizatorii sistemului
informatic integrat vamal autorizaþi.
Etapele procedurii de vãmuire la domiciliu sunt cele
descrise în Normele privind procedurile simplificate de
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
vãmuire, aprobate prin Ordinul vicepreºedintelui Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 6.358/2006.
Procedura de vãmuire informaticã
simplificatã pentru transporturile
prin curierat rapid
Procedura de vãmuire informaticã simplificatã poate fi
folositã de cãtre utilizatorii sistemului informatic integrat
vamal, comisionari în vamã care desfãºoarã activitãþi de
curierat rapid prin aeroporturile deschise traficului
internaþional.
Etapele de vãmuire sunt cele descrise în Normele
tehnice privind procedura de vãmuire a trimiterilor
transportate prin serviciile de curierat rapid, aprobate prin
Ordinul vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã nr. 7.628/2006.
Dupã întocmirea declaraþiei vamale, comisionarul în
vamã utilizeazã funcþia "Validare", în urma cãreia
declaraþia vamalã primeºte automat numãr ºi datã de
înregistrare ºi, dupã caz, numãr de validare de forma
"Vxxxxx" ºi numãr de borderou contabil de forma
"Rxxxxx".
Declaraþia vamalã înregistratã este dirijatã automat de
sistemul informatic integrat vamal pe unul dintre culoarele
de control vamal.
Dacã declaraþia vamalã a fost dirijatã pe culoarul verde
de control vamal (a obþinut numãr de înregistrare de forma
"Ixxxxx", numãr de validare de forma "Vxxxxx" ºi, dupã
caz, numãr de borderou contabil de forma "Rxxxxx"),
utilizatorul sistemului informatic integrat vamal prezintã
declaraþia vamalã agentului vamal desemnat prin ordin de
serviciu.
Dacã declaraþia vamalã a obþinut numai numãr de
înregistrare de forma "Ixxxxx", utilizatorul sistemului
informatic integrat vamal urmeazã paºii descriºi la
procedura normalã de vãmuire.
Procedura rapidã de vãmuire prin
procedee informatice
Procedura rapidã de vãmuire prin procedee
informatice se aplicã numai pentru mãrfurile ºi regimurile
vamale stabilite ºi revizuite periodic de structurile
competente din cadrul Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, pe
baza analizei de risc.
Procedura rapidã de vãmuire este aplicabilã numai
declaraþiilor vamale depuse de comisionarii în vamã care
îndeplinesc simultan urmãtoarele condiþii:
a) sunt utilizatori ai sistemului informatic integrat
vamal;
b) efectueazã plata integralã a cuantumului drepturilor
de import ori de export ºi/sau, dupã caz, a taxei pe
valoarea adãugatã, accizei, comisionului vamal, pentru
declaraþiile vamale prelucrate prin intermediul sistemului
informatic integrat vamal, din depozit bãnesc deschis
10
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
anticipat în contul biroului vamal; constituirea ºi
alimentarea depozitului bãnesc în avans se fac pe baza
ordinelor de platã prezentate agentului vamal din cadrul
punctului financiar-contabil).
La întocmirea declaraþiilor vamale potrivit normelor
tehnice aprobate prin Ordinul vicepreºedintelui Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 6.312/2006,
comisionarii în vamã utilizeazã un cod unic de identificare
atribuit de sistemul informatic integrat vamal, de forma
"x/yy/RCVzzz", cu urmãtoarea semnificaþie:
x/yy - codul de reprezentare ºi codul þãrii, prevãzute în
normele tehnice menþionate mai sus;
R - un indicator de declarare a mãrfurilor de cãtre
comisionarii în vamã care îndeplinesc condiþiile prevãzute
la pct. 49;
CVzzz - codul unic de identificare al comisionarului.
Acest cod se gestioneazã de Direcþia de tehnologie a
informaþiei, comunicaþii ºi statisticã vamalã din cadrul
Autoritãþii Naþionale a Vãmilor.
Dupã întocmirea declaraþiei vamale, comisionarul în
vamã utilizeazã funcþia "Validare", în urma cãreia
declaraþia vamalã primeºte automat numãr ºi datã de
înregistrare ºi, dupã caz, numãr de validare de forma
"Vxxxxx" ºi numãr de borderou contabil de forma
"Rxxxxx".
Declaraþia vamalã înregistratã este dirijatã automat de
sistemul informatic integrat vamal pe unul dintre culoarele
de control vamal.
Dacã declaraþia vamalã a fost dirijatã pe culoarul verde
de control vamal (a obþinut numãr de înregistrare de forma
"Ixxxxx", numãr de validare de forma "Vxxxxx" ºi, dupã
caz, numãrul de borderou contabil de forma "Rxxxxx"),
utilizatorul sistemului informatic integrat vamal prezintã
declaraþia vamalã agentului vamal desemnat prin ordin de
serviciu.
Dacã declaraþia vamalã a obþinut numai numãr de
înregistrare de forma "Ixxxxx", utilizatorul sistemului
informatic integrat vamal urmeazã paºii descriºi la
procedura normalã de vãmuire.
ATENÞIE!
Organizarea punctelor de lucru stabilite conform
normelor metodologice aprobate prin Ordinul
8060/2006se face prin ordin de serviciu de cãtre ºeful
biroului vamal, în funcþie de personalul existent ºi de
volumul de activitate.
Persoanele juridice române autorizate pentru accesul
la sistemul informatic integrat vamal în conformitate cu
prevederile Deciziei directorului general al Direcþiei
Generale a Vãmilor nr. 1.186/2002 privind aprobarea
Metodologiei de prelucrare a declaraþiei vamale în detaliu
prin procedee informatice pot funcþiona pe baza
autorizaþiilor obþinute anterior.
 Expert Contabil

(urmare din pagina 1)

REGISTRUL OPERATORILOR DE
PRODUSE ACCIZABILE
Registrul naþional al operatorilor de produse sã expedieze produse accizabile armonizate, prin
accizabile armonizate conþine urmãtoarele informaþii: preluarea informaþiilor din documentaþiile care stau la
a) numele ºi prenumele sau denumirea baza autorizãrii.
antrepozitarului autorizat/operatorului înregistrat;
b) datele de identificare ale antrepozitarului
autorizat/operatorului înregistrat;
Actualizarea bazelor de date
c) date despre asociaþii ºi administratorii
Direcþia de autorizãri din cadrul Ministerului
antrepozitarului autorizat/operatorul înregistrat;
Finanþelor Publice asigurã actualizarea bazelor de
d) adresa locaþiei/locaþiilor autorizate ca antrepozit
date aferente Registrului naþional al operatorilor de
fiscal;
produse accizabile armonizate în funcþie de deciziile
e) adresa locaþiei/locaþiilor în care se realizeazã
Comisiei pentru autorizarea antrepozitelor fiscale ºi a
recepþia produselor accizabile de cãtre operatorul
importatorilor de produse accizabile supuse marcãrii,
înregistrat;
în cel mult 3 zile lucrãtoare de la data intrãrii în
f) natura activitãþilor care sunt autorizate sã se
vigoare a autorizaþiilor.
desfãºoare în antrepozitul fiscal;
g) codul produselor realizate în cadrul fiecãrui
Pentru mãsurile dispuse prin decizii ale Comisiei
antrepozit fiscal/recepþionate în cadrul fiecãrei locaþii
de cãtre operatorul înregistrat;
Direcþia de autorizãri, pentru fiecare decizie, în
h) codul de accizã atribuit;
termen de cel mult 3 zile lucrãtoare de la data
i) data de la care autorizaþia este valabilã;
semnãrii acesteia, transmite decizia autoritãþii fiscale
j) starea autorizaþiei, inclusiv motivele care
teritoriale competente în administrarea
determinã modificarea, precum ºi data de la care se
antrepozitarului autorizat/ operatorului înregistrat,
modificã starea autorizaþiei;
dupã cum urmeazã:
k) autoritatea fiscalã competentã în administrarea
a) prin poºtã electronicã, în vederea comunicãrii
accizelor;
acesteia antrepozitarului autorizat/operatorului
l) alte informaþii stabilite de autoritatea fiscalã,
înregistrat ºi pentru ducerea la îndeplinire a
necesare administrãrii sau schimbului de informaþii cu
prevederilor cuprinse în conþinutul deciziei conform
statele membre ale Uniunii Europene.
prevederilor legale în vigoare;
Direcþia generalã a tehnologiei informaþiei asigurã
b) prin poºtã, în vederea înmânãrii originalului
realizarea sistemului informatic necesar constituirii ºi
deciziei antrepozitarului autorizat/operatorului
gestiunii bazelor de date aferente Registrului naþional
înregistrat.
al operatorilor de produse accizabile armonizate,
Autoritãþile fiscale teritoriale competente, dupã
precum ºi dezvoltarea acestuia în funcþie de
primirea deciziei, procedeazã dupã cum urmeazã:
necesitãþile operaþionale.
a) în cel mult douã zile lucrãtoare asigurã
comunicarea deciziei cãtre antrepozitarul
Încãrcarea bazelor de date autorizat/operatorul înregistrat, în conformitate cu
prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003 privind
Direcþia de autorizãri din cadrul Ministerului Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu
Finanþelor Publice asigurã încãrcarea bazelor de date modificãrile ºi completãrile ulterioare;
aferente Registrului naþional al operatorilor de b) notificã Direcþia de autorizãri despre data la care
produse accizabile armonizate cu informaþiile decizia a fost comunicatã, astfel cum aceastã datã
necesare atât pentru implementarea sistemului de este reglementatã prin Ordonanþa Guvernului nr.
cooperare administrativã ºi schimb de informaþii în 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
domeniul accizelor cu statele membre ale Uniunii ulterioare, în cel mult 24 de ore de la data comunicãrii,
Europene, cât ºi pentru consolidarea capacitãþii prin adresã, transmisã atât prin poºtã, cât ºi prin poºta
administrative a autoritãþii fiscale care gestioneazã electronicã;
persoanele fizice sau juridice autorizate de autoritatea c) dupã primirea originalului deciziei, asigurã
fiscalã competentã, în exercitarea activitãþii acestora, înmânarea acesteia antrepozitarului
sã producã, sã transforme, sã deþinã, sã primeascã ºi autorizat/operatorului înregistrat.

11
octombrie, 2006, nr. 10 (14) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Direcþia de autorizãri, dupã primirea notificãrii
privind data comunicãrii, pentru fiecare decizie, în
termen de cel mult 3 zile lucrãtoare, actualizeazã
bazele de date, cu înregistrarea corespunzãtoare a
menþiunii "nevalid", precum ºi completarea menþiunilor
solicitate conform secþiunii E pct. 2.2 lit. a.1).
Pentru mãsurile dispuse prin decizii ale autoritãþilor
fiscale teritoriale competente
Autoritãþile fiscale teritoriale, prin compartimentele
cu atribuþii pe linia autorizãrii, în termen de cel mult
douã zile lucrãtoare de la data semnãrii deciziei,
asigurã comunicarea acesteia cãtre antrepozitarul
autorizat/operatorul înregistrat, în conformitate cu
prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Autoritãþile fiscale teritoriale, prin compartimentele
cu atribuþii pe linia autorizãrii, dupã comunicarea
deciziei, în cel mult 24 de ore de la data comunicãrii,
transmit Direcþiei de autorizãri decizia în copie ºi data
comunicãrii acesteia, atât prin poºtã, cât ºi prin poºta
electronicã.
Direcþia de autorizãri, în cel mult 3 zile lucrãtoare
de la data primirii notificãrii, asigurã actualizarea
bazelor de date, cu înregistrarea corespunzãtoare a
menþiunii "nevalid", precum ºi completarea menþiunilor
solicitate conform secþiunii E pct. 2.2 lit. a.1).
Pentru mãsurile care decurg din aplicarea
prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
sau sunt dispuse prin hotãrâri ale instanþelor de
judecatã
În situaþia în care antrepozitarii autorizaþi contestã
pe cale administrativã actul administrativ prin care a
fost dispusã mãsura de anulare, revocare sau
suspendare, dupã caz, a autorizaþiei de antrepozit
fiscal/de operator înregistrat:
a) în situaþia depunerii contestaþiilor împotriva
deciziilor Comisiei pentru autorizarea antrepozitelor
fiscale ºi a importatorilor de produse accizabile
supuse marcãrii, Direcþia de autorizãri procedeazã
dupã cum urmeazã:
a.1) transmite contestaþia prin poºtã electronicã
autoritãþii fiscale teritoriale competente în
administrarea antrepozitarului autorizat/operatorului
înregistrat;
a.2) actualizeazã bazele de date, în termen de cel
mult 3 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii
contestaþiei, cu înregistrarea corespunzãtoare a
menþiunii "valid", a datei la care a fost depusã
contestaþia (data înregistrãrii acesteia la registratura
generalã a Ministerului Finanþelor Publice), precum ºi
12
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
completarea menþiunilor solicitate conform secþiunii E
pct. 2.2 lit. a.2);
b) în situaþia depunerii contestaþiilor împotriva
deciziilor dispuse de autoritãþile fiscale teritoriale
competente, se procedeazã dupã cum urmeazã:
b.1 ) compartimentele cu atribuþii pe linia autorizãrii
din cadrul autoritãþilor fiscale teritoriale notificã
Direcþia de autorizãri, în termen de cel mult 24 de ore
de la data înregistrãrii contestaþiei la registratura
autoritãþii fiscale teritoriale, prin poºtã electronicã,
anexând ºi contestaþia în format electronic;
b.2 ) Direcþia de autorizãri, în cel mult 3 zile
lucrãtoare de la data primirii notificãrii, asigurã
actualizarea bazelor de date, cu înregistrarea
corespunzãtoare a menþiunii "valid", a datei la care a
fost depusã contestaþia (data înregistrãrii acesteia la
registratura autoritãþii fiscale teritoriale), precum ºi
completarea menþiunilor solicitate conform secþiunii E
pct. 2.2 lit. a.2);
c) în situaþia admiterii/respingerii contestaþiilor
depuse în cadrul procedurii prealabile de cãtre
Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale ºi a
importatorilor de produse accizabile supuse marcãrii,
se procedeazã dupã cum urmeazã:
c.1 ) Direcþia de autorizãri, pentru fiecare decizie,
în termen de cel mult 3 zile lucrãtoare de la data
semnãrii acesteia, transmite decizia autoritãþii fiscale
teritoriale competente în administrarea
antrepozitarului autorizat/operatorului înregistrat,
dupã cum urmeazã:
c.1.1) prin poºtã electronicã, în vederea
comunicãrii acesteia antrepozitarului autorizat/
operatorului înregistrat ºi pentru ducerea la
îndeplinire a prevederilor cuprinse în conþinutul
deciziei conform prevederilor legale în vigoare;
c.1.2) prin poºtã, în vederea înmânãrii originalului
deciziei antrepozitarului autorizat/operatorului
înregistrat;
c.2) autoritãþile fiscale teritoriale competente, dupã
primirea deciziei, procedeazã dupã cum urmeazã:
c.2.1) în cel mult douã zile lucrãtoare asigurã
comunicarea deciziei cãtre antrepozitarul
autorizat/operatorul înregistrat, în conformitate cu
prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
c.2.2) notificã Direcþia de autorizãri despre data la
care decizia a fost comunicatã, astfel cum aceastã
datã este reglementatã prin Ordonanþa Guvernului nr.
92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, în cel mult 24 de ore de la data comunicãrii,
prin adresã, transmisã atât prin poºtã, cât ºi prin poºta
electronicã;

c.2.3) dupã primirea originalului deciziei, asigurã
înmânarea acesteia antrepozitarului
autorizat/operatorului înregistrat;
c.3) Direcþia de autorizãri, dupã primirea notificãrii
privind data comunicãrii, pentru fiecare decizie, în
termen de cel mult 3 zile lucrãtoare, actualizeazã
bazele de date, cu înregistrarea corespunzãtoare a
menþiunii "valid" sau "nevalid" (dupã caz), precum ºi
completarea menþiunilor solicitate conform secþiunii E
pct. 2.2 lit. a.3);
d) în situaþia admiterii/respingerii contestaþiilor
depuse în cadrul procedurii prealabile de cãtre
autoritãþile fiscale teritoriale competente care privesc
soluþionarea contestaþiilor sau a plângerilor prealabile
depuse de antrepozitarii autorizaþi împotriva deciziilor
emise de aceste autoritãþi ºi care privesc
suspendarea autorizaþiilor, se procedeazã dupã cum
urmeazã:
d.1) autoritãþile fiscale teritoriale, prin
compartimentele cu atribuþii pe linia autorizãrii, în
termen de cel mult douã zile lucrãtoare de la data
semnãrii deciziei, asigurã comunicarea acesteia în
conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr.
92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare;
d.2) autoritãþile fiscale teritoriale, prin
compartimentele cu atribuþii pe linia autorizãrii, în cel
mult 24 de ore de la data comunicãrii, astfel cum
aceastã datã este reglementatã prin Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, transmit Direcþiei de autorizãri
decizia în copie ºi data comunicãrii acesteia, atât prin
poºtã, cât ºi prin poºta electronicã;
d.3) Direcþia de autorizãri, în cel mult 3 zile
lucrãtoare de la data primirii notificãrii, asigurã
actualizarea bazelor de date, cu înregistrarea
corespunzãtoare a menþiunii "valid" sau "nevalid"
(dupã caz), precum ºi completarea menþiunilor
solicitate conform secþiunii E pct. 2.2 lit. a.3).
3.2. În cazul hotãrârilor dispuse de instanþele de
judecatã sau care derivã din aplicarea prevederilor
legale în vigoare privind contenciosul administrativ:
a) autoritãþile fiscale teritoriale competente, prin
compartimentele juridice care asigurã reprezentarea
intereselor Ministerului Finanþelor Publice sau ale
organelor subordonate acestuia în cauzele respective,
comunicã în cel mult douã zile lucrãtoare de la
pronunþare sau comunicare, dupã caz, soluþiile
pronunþate de instanþe atât Direcþiei de autorizãri, cât
ºi compartimentelor cu atribuþii pe linia autorizãrii din
cadrul aceloraºi structuri. Comunicarea se realizeazã
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
atât prin transmitere poºtalã, anexându-se
documentele respective în copie, cât ºi prin poºta
electronicã, anexându-se formatul electronic al
documentelor. Având în vedere efectele mãsurii
suspendãrii actelor administrative de cãtre instanþele
de judecatã, consilierii juridici sunt obligaþi sã acorde
o atenþie sporitã cauzelor al cãror obiect îl constituie
acþiunile depuse împotriva deciziilor de
anulare/revocare/suspendare dispuse de autoritãþile
fiscale competente în condiþiile legii;
b) antrepozitarii autorizaþi/operatorii înregistraþi
sunt obligaþi sã notifice hotãrârile dispuse de
instanþele judecãtoreºti sau recursul formulat
împotriva acestora, în termen de cel mult 24 de ore,
dupã cum urmeazã:
b.1) prin adresã, Direcþiei de autorizãri din cadrul
Ministerului Finanþelor Publice, anexând în copie
hotãrârile respective ºi, dupã caz, recursul formulat
împotriva acestora, precum ºi o declaraþie pe propria
rãspundere prin care îºi asumã realitatea ºi
exactitatea informaþiilor transmise;
b.2) prin adresã, compartimentelor cu atribuþii pe
linia autorizãrii din cadrul autoritãþii fiscale teritoriale
responsabile cu punerea în aplicare a hotãrârilor
dispuse de instanþele judecãtoreºti;
c) Direcþia de autorizãri, în cel mult douã zile
lucrãtoare de la data primirii notificãrii transmise de
structurile teritoriale care au asigurat reprezentarea
intereselor Ministerului Finanþelor Publice sau de
antrepozitarii autorizaþi/operatorii înregistraþi, dupã
caz, asigurã actualizarea bazelor de date, cu
înregistrarea corespunzãtoare a menþiunii "valid" sau
"nevalid" (dupã caz), precum ºi completarea
menþiunilor solicitate conform secþiunii E pct. 2.2 lit.
a.4) - a.8), dupã caz.
Starea autorizaþiei
Pentru antrepozitarul autorizat:
- "valid" - dacã este valid cel puþin un cod de accize
acordat antrepozitelor fiscale ale antrepozitarului
autorizat;
- "nevalid" - dacã nu este valid niciun cod de accize
acordat antrepozitelor fiscale ale antrepozitarului
autorizat.
Pentru operatorul înregistrat: "valid" sau "nevalid",
în funcþie de încadrarea în una dintre stãrile descrise
la secþiunea C.
Pentru antrepozitul fiscal autorizat: "valid" sau
"nevalid", în funcþie de încadrarea în una dintre stãrile
descrise la secþiunea C.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

CONTABILITATEA TITLURILOR DE
PLASAMENT
n aceastã categorie intrã în special acþiunile ºi 5311 "Casa în lei" = %
Î obligaþiunile. Acþiunile sunt titluri de valoare, care
atestã participarea deþinãtorului la capitalul social al unei 109 "Acþiuni proprii"
66
60
societãþi pe acþiuni ºi care-i conferã dreptul de a primi o 7642 "Câºtiguri din 6
parte din profitul societãþii sub formã de dividende, investiþii pe termen scurt
precum ºi dreptul de proprietate asupra unei pãrþi din cedate"
capital, corespunzãtor cu aportul adus în societatea
respectivã. Obligaþiunile sunt hârtii de valoare, care Revânzarea:
conferã posesorului calitatea de creditor ºi dreptul de a 20 acþ. X 1,8 lei/buc = 36 lei
primi pentru suma împrumutatã un anumit venit fix sub 20 act. X 2 lei/buc = 40 lei
formã de dobândã, stabilitã dinainte, indiferent de Diferenþã minus = 4 lei
rezultatele obþinute de cei care le-a emis. Acþiunile pot fi
% = 109 "Acþiuni 40
nominale sau la purtãtor. Atât acþiunile, cât ºi obligaþiunile,
5311 "Casa în lei" proprii"
pot fi "proprii", emise de unitãþile patrimoniale ºi 36
"cumpãrate", emise de alte societãþi.
6642 "Pierderi din 4
Acþiunile ºi obligaþiunile proprii vândute, pot fi investiþiile pe termen
rãscumpãrare pentru a fi anulate sau negociate la bursã, scurt cedate"
în vederea unui câºtig suplimentar.
Rãscumpãrarea acþiunilor proprii
Contabilitatea titlurilor de plasament
în acþiuni Înregistrarea rãscumpãrãrii:
a) 100 acþiuni: preþ achiziþie = 10 lei; valoare nominalã
Acþiuni proprii = 9 lei

Se rãscumpãrã de la acþionari 100 acþiuni, la preþul de 109 "Acþiuni proprii" = 5311 "Casa în lei" 1.000
2 lei/bucatã, egal cu valoarea nominalã. Se anuleazã 50
acþiuni rãscumpãrate; 30 acþiuni rãscumpãrate se revând
la preþul de 2,2 lei; 20 acþiuni se revând cu preþul de 1.8 b) scãderea din evidenþã a acþiunilor rãscumpãrate la
lei; decontãrile se fac cu numerar. valoarea de achiziþie ºi micºorarea capitalului social
(anularea acþiunilor)
Rãscumpãrarea:
100 act. X 2 lei/buc = 200 lei % = 1.000
109 "Acþiuni
1012 "Capital subscris proprii"
109 "Acþiuni proprii" = 5311 "Casa în lei" 200 900
vãrsat"
6642 "Pierderi din 100
Anularea: investiþiile pe termen
50 acþ. X 2 lei/buc = 100 lei scurt cedate"

1012 "Capital subscris Înregistrarea rãscumpãrãri

= 109 "Acþiuni proprii" 100
vãrsat"
a) 100 acþiuni:
preþ achiziþie = 8 lei; valoare nominalã = 9 lei
Revânzarea:
30 acþ. X 2.2 lei/buc = 66 lei 109 "Acþiuni proprii" = 5311 "Casa în lei" 800
30 act. X 2 lei/buc = 60 lei
Diferenþã plus = 6 lei
b) scãderea din evidenþã a acþiunilor rãscumpãrate
(anularea lor) la valoarea nominalã

14
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
 Expert Contabil

% = 109 "Acþiuni 900 666 "Cheltuieli privind = 1681 "Dobânzi 300

1012 "Capital subscris proprii" dobânzile" aferente
800 împrumuturilor din
vãrsat"
emis. de obligaþiuni"
764 "Venituri din 100
investiþii financiare Se achitã dobânda datoratã obligatarilor
cedate"
1681 "Dobânzi = 5311 "Casa în lei" 300
aferente
Contabilitatea titlurilor de plasament împrumuturilor din
în obligaþiuni emis. de obligaþiuni"

Obligaþiunile, aºa cum s-a precizat mai sus, sunt titluri La sfârºitul primului an, se înregistreazã amortizarea
de credit sau de valoare, emise de o unitate în schimbul primelor de rambursare a obligaþiunilor 40 lei : 4 ani = 10
unei sume încasate (sub formã de împrumut) de la diverse lei/an
persoane fizice sau juridice ºi pentru care unitatea
emitentã plãteºte o dobândã. Dobânda se plãteºte 6868 "Cheltuieli = 169 "Prime privind 10
periodic (prin decuparea talonului), iar la scadenþã financiare privind rambursarea
investitorul îºi redobândeºte suma împrumutatã. Emiterea amortizarea primelor obligaþiunilor"
de obligaþiuni reprezintã o cale de finanþare a activitãþii de rambursare a
unitãþilor emitente. Spre deosebire de acþionari, obligatarii obligaþiunilor"
(cei ce deþin obligaþiuni) nu au nici un amestec în Dupã primul an, se rãscumpãrã (se ramburseazã) 250
gestiunea ºi administraþia societãþii. obligaþiuni (la termen) la valoarea nominalã: 250 oblig. X
1 lei/buc = 250 lei, cu numerar
Obligaþiunile au o valoare nominalã (în funcþie de care
se calculeazã ºi dobânda); valoarea de emisie, care este 505 "Obligaþiuni = 5311 "Casa în lei" 250
în general mai micã decât valoarea nominalã, iar emise ºi
diferenþele faþã de aceasta reprezintã "prima de emisiune" rãscumpãrate"
ºi valoare de rambursare, care poate fi egalã sau Concomitent se anuleazã împrumutul corespunzãtor
superioarã valorii nominale, iar diferenþa constituie prima obligaþiunilor rãscumpãrate
de rambursare. Atât prima de emisiune, cât ºi prima de
rambursare se înregistreazã prin contul 169 - "Prime 161 "Împrumuturi = 505 "Obligaþiuni emise 250
privind rambursarea obligaþiunilor". din emisiuni de ºi rãscumpãrate"
obligaþiuni"
Contabilitatea obligaþiunilor proprii rãscumpãrate
Contabilitatea obligaþiunilor cumpãrate
Se emit 1.000 de obligaþiuni la valoarea nominalã de 1
lei/bucatã, cu dobândã de 30% pe an; valoarea de emisie Se cumpãrã 100 obligaþiuni a 5 lei/bucatã, din care se
9,5 lei; durata 4 ani; rambursare câte 250 obligaþiuni pe revând 50 obligaþiuni la preþul de 6 lei ºi 30 bucãþi cu 4,5 lei.
an.
Se cumpãrã obligaþiuni:
Emisiunea de obligaþiuni ºi înregistrarea împrumutului 100 oblig. X 5 lei/buc = 500 lei
la valoarea nominalã:
1.000 oblig. X 1 lei/buc = 1.000 lei (valoare nominalã)
1.000 oblig. X 9,6 lei/buc = 960 (valoare de vânzare) 506 "Obligaþiuni" = 5121 "Conturi la bãnci 500
Diferenþã (prime de rambursare) = 40 lei în lei"
% = 161 "Împrumuturi 1.000 Se revând obligaþiuni:
5311 "Casa în lei" din emisiuni de
960 50 obligaþiuni X 6 lei/buc = 300 lei - preþ vânzare
obligaþiuni"
50 obligaþiuni X 5 lei/buc = 250 lei - preþ cumpãrare
169 "Prime privind 40 Diferenþã în plus = 50 lei
rambursarea
obligaþiunilor" 5121 "Conturi la = % 300
bãnci în lei"
506 "Obligaþiuni" 250
Dobânda datoratã la sfârºitul primului an
Dobânda = (Nr. de obligaþiuni x Valoarea nominalã ) x 7642 "Câºtiguri din 50
Dobânda%/100 = (1.000 x 1) x 30/100 = 300 investiþii financiare pe
termen scurt cedate"

15
octombrie, 2006, nr. 10 (14) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Se revând 30 bucãþi:
30 oblig. X 5 lei/buc = 150 lei - preþ cumpãrare
30 obliq. X 4,5 lei/buc = 135 lei - preþ vânzare
Diferenþã în minus = 15 lei
CONTRACTUL DE UCENICIE (II)
Încheierea contractului de ucenicie
ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea
Î ºi încetarea contractului de ucenicie la locul de
muncã se fac în condiþiile respectãrii Codului muncii
referitoare la ucenicie ºi la contractul de muncã.
Contractul de ucenicie la locul de muncã se încheie
obligatoriu în formã scrisã, în limba românã, ºi se
înregistreazã în termen de 20 de zile la inspectoratul
teritorial de muncã judeþean, respectiv al municipiului
Bucureºti. Obligaþia de încheiere a contractului de
ucenicie la locul de muncã, în formã scrisã, revine
angajatorului.
Nerespectarea acetei obligaþii constituie contravenþie
ºi se sancþioneazã cu amendã de 50.000.000 lei (5.000
RON).
Inspectorii de muncã au competenþa de a controla
modul de înceiere, executare, modificare, suspendare ºi
încetare a contractului de ucenicie la locul de muncã în
situaþiile ºi în condiþiile ce vor fi prevãzute de normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
279/2005.
Ca sancþiune, la sesizarea inspectorilor de muncã se
poate declanºa procedura de retragere a autorizaþiei
angajatorului sau a atestatului maistrului de ucenicie.
Conþinutul contractului
Fiind un contract de muncã, contractul de ucenicie
va cuprinde toate elementele obligatorii ale acestuia,
precum ºi unele clauze suplimentare. Cumulâns aceste
prevederi, constatãm cã un contract de ucenicie va
trebui sã prevadã:
- identitatea pãrþilor;
- locul de muncã;
- sediul sau, dupã caz, domiciliul angajatorului;
- funcþia/ocupaþia ºi atribuþiile postului. Ucenicia la
locul de muncã se organizeazã pentru calificãrile
stabilite prin legislaþia în vigoare ºi pentru ocupaþiile
cuprinse în Clasificarea Ocupaþiilor din România, pentru
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
% = 506 Obligaþiuni" 150
5311 "Casa în lei" 135
6642 "Pierderi din
15
investiþiile pe termen
scurt cedate"
Buga Anca - director economic
care existã standarde de pregãtire profesionalã,
respectiv standarde ocupaþionale;
- riscurile specifice postului;
- data de la care contractul urmeazã sã îºi producã
efectele;
- durata contractului. Contractul de ucenicie este un
contract încheiat pe duratã determinatã, ce nu poate fi
mai mare de 3 ani de ºi mai micã de 6 luni;
- durata concediului de odihnã;
- condiþiile de acordare a preavizului de cãtre pãrþile
contractante ºi durata acestuia;
- salariul de bazã, alte elemente constitutive ale
veniturilor salariale, precum ºi periodicitatea plãþii
salariului la care ucenicul are dreptul. Salariul de bazã
lunar, stabilit prin contractul de ucenicie la locul de
muncã, este cel puþin egal cu salariul de bazã minim
brut pe þarã;
- durata normalã a muncii, exprimatã în ore/zi ºi
ore/sãptãmânã. Timpul necesar pregãtirii teoretice a
ucenicului este inclus în programul normal de muncã.
Programul normal d emuncã pentru persoanele
încadrate în baza unui contract de ucenicie la locul de
muncã este de maximum 8 ore pe zi, în regim de
maximum 5 zile pe sãptãmânã;
- indicarea contractului colectiv de muncã ce
reglementeazã condiþiile de muncã ale ucenicului;
- perioada de probã la încadrarea ucenicului.
Ucenicul poate fi supus unei perioade de probã care nu
va depãºi 30 de zile lucrãtoare;
- calificarea, respectiv competenþele pe care
urmeazã sã le dobândeascã ucenicul;
- numele maistrului de ucenicie ºi calificarea
acestuia;
- locul în care se desfãºoarã activitatea de formare
profesionalã;
- repartizarea programului de pregãtire practicã ºi a
celui de pregãtire teoreticã, dupã caz;
- durata necesarã obþinerii calificãrii sau
competenþelor;
- avantajele în naturã acordate ucenicului.
Contractul de ucenicie la locul de muncã nu poate fi
cumulat cu un alt contract de ucenicie la locul de
muncã.

Pãrþile sunt libere ºi egale la negocierea clauzelor ºi
la încheierea contractului de ucenicie la locul de muncã.
Contractul de ucenicie la locul de muncã poate
înceta în condiþiile prevãzute de Legea nr. 53/2003, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Verificarea îndeplinirii condiþiilor pe care trebuie sã le
întruneascã o persoanã pentru a fi încadratã ca ucenic
se face de cãtre angajator, pe baza urmãtoarelor
documente:
a) actul de identitate, certificatul de naºtere ºi actul
de studii care atestã îndeplinirea condiþiilor de acces la
formare profesionalã prin ucenicie la locul de muncã,
pentru persoanele prevãzute la art. 5 alin. (1) din lege;
b) actul de identitate, certificatul de naºtere, acordul
scris al pãrinþilor sau, dupã caz, al reprezentanþilor
legali ºi actele de studii care atestã îndeplinirea
condiþiilor de acces la formare profesionalã prin ucenicie
la locul de muncã, pentru persoanele prevãzute la art. 5
alin. (2) din lege;
c) paºaportul ºi permisul de muncã, precum ºi actele
de studii care atestã îndeplinirea condiþiilor de acces la
formare profesionalã prin ucenicie la locul de muncã,
pentru persoanele prevãzute la art. 5 alin. (3) din lege.
Persoanele care urmeazã a fi încadrate în muncã în
calitate de ucenici vor da o declaraþie pe propria
rãspundere cã nu deþin o calificare pentru ocupaþia în
care se organizeazã ucenicia la locul de muncã.
Femeile aflate în situaþia prevãzutã la art. 5 alin. (4)
din legea 279/2005 au toate drepturile ºi obligaþiile
prevãzute de dispoziþiile Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 96/2003 privind protecþia maternitãþii la
locurile de muncã, aprobatã cu modificãri ºi completãri
prin Legea nr. 25/2004, cu modificãrile ulterioare.
Durata contractului de ucenicie la locul de muncã se
stabileºte în funcþie de ocupaþia/calificarea pentru care
urmeazã sã se pregãteascã ucenicul ºi de competenþele
dobândite anterior de cãtre ucenic, fãrã a putea fi mai
micã de:
a) 6 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncã
se organizeazã pentru dobândirea unei calificãri de
nivel 1;
b) 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncã
se organizeazã pentru dobândirea unei calificãri de
nivel 2 sau pentru dobândirea competenþelor specifice
ocupaþiilor cuprinse în grupele majore 5, 6, 7 ºi 8 din
Clasificarea ocupaþiilor din România;
c) 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de
muncã se organizeazã pentru dobândirea unei calificãri
de nivel 3 sau pentru dobândirea competenþelor
specifice ocupaþiilor cuprinse în grupele majore 3 ºi 4
din Clasificarea ocupaþiilor din România.
Perioada de probã la care poate fi supus ucenicul
face parte integrantã din durata pentru care se încheie
contractul de ucenicie la locul de muncã.
Contractul de ucenicie la locul de muncã poate
înceta din iniþiativa angajatorului la data expirãrii
perioadei de probã, atunci când se constatã cã ucenicul
nu corespunde procesului de pregãtire prin muncã.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
În cazul în care contractul de ucenicie la locul de
muncã înceteazã dupã expirarea perioadei de probã,
dar înaintea expirãrii termenului pentru care a fost
încheiat, angajatorul este obligat sã acorde ucenicului
toate drepturile stabilite prin contract, pentru perioada
lucratã.
Pe acelaºi loc de muncã nu pot fi angajaþi succesiv
mai mult de 3 ucenici pe perioada de probã.
La cererea ucenicului care are domiciliul în altã
localitate, fãrã posibilitãþi de navetã zilnicã, angajatorul
are obligaþia de a asigura condiþii de cazare ºi masã în
condiþiile legii.
În cazul prevãzut la alin. (1) ucenicul are obligaþia,
potrivit art. 7 alin. (8) din lege, de a achita
contravaloarea serviciilor de cazare, fãrã ca aceastã
sumã sã depãºeascã 50% din venitul net salarial
realizat de ucenic la locul de muncã, conform
contractului de ucenicie la locul de muncã.
Unitãþile de profil autorizate, prevãzute la art. 7 alin.
(7) din lege, sunt unitãþi autorizate conform dispoziþiilor
legale sã ofere servicii de cazare ºi masã, respectiv:
cãmine, cantine, pensiuni ºi hoteluri.
Efectele contractului de ucenicie
Drepturile ºi obligaþiile angajatorului si ucenicului se
stabilesc prin contractul de ucenicie la locul de muncã,
ce se completeazã cu prevederile din cuprinsul
contractului colectiv de muncã aplicabil ºi prin
regulamentele interne, dupã caz.
Drepturile ºi obligaþiile ucenicului
Statutul de ucenic îi conferã acestuia toate drepturile
ºi obligaþiile prevãzute de legislaþia muncii. Ucenicul
beneficiazã de dispoziþiile legale aplicabile celorlalþi
salariaþi, în mãsura în care acestea nu sunt contrare
statutului ucenicului.
Dintre drepturile recunoscute ucenicului, cele mai
multe particularitãþi în raport cu ceilalþi salariaþi prezintã
dreptul la formare profesionalã. Contractul de ucenicie
este, în fond, un contract de formare profesionalã.
Formarea profesionalã prin ucenie la locul de muncã
cuprinde pregãtirea teoreticã ºi pregãtirea practicã sau
numai pregãtirea practicã.
- Pregãtirea teoreticã se desfãºoarã la un furnizor de
formare profesionalã autorizat, conform prevederilor
legale în vigoare pentru calificarea sau ocupaþia
respectivã.
- Pregãtirea practicã se desfãºoarã în locuri de
muncã care sã permitã dobândirea tuturor
competenþelor prevãzute de standardul ocupaþional,
respectiv de standardul de pregãtire profesionalã.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Este interzisã utilizarea ucenicilor la prestarea altor
activitãþi ºi/sau exercitarea altor atribuþii în afara celor
care au ca obiect pregãtirea teoreticã ºi practicã
conform contractului de ucenicie la locul de muncã.
Evaluarea finalã a pregãtirii teoretice ºi practice a
ucenicului este organizatã de angajator. Comisia de
autorizare a furnizorilor de formare profesionalã
judeþeanã, respectiv a municipiului Bucureºti, la
solicitarea angajatorului, desemneazã o comisie de
examinare constituitã din specialiºti în domeniul de
activitate în care s-a realizat formarea prodesionalã a
ucenicului. Evaluarea ºi certificarea formãrii
profesionale prin ucenie la locul de muncã se realizeazã
în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind
formarea profesionalã a adulþilor.
Drepturile ºi obligaþiile angajatorului
La încheierea contractului de ucenie, angajatorul
poate solicita absolventului angajarea obligaþiei de a
rãmâne în unitatea respectivã cu contract de muncã pe
o perioadã negociatã între pãrþi. În caz contrar, ucenicul
va rambursa contravaloare cheltuielelor fãcute de
angajator cu formarea sa profesionalã.
În vederea formãrii profesionale a ucenicului,
angajatorul are obligaþia sã asigure ucenicului accesul
la pregãtirea teoreticã ºi practicã, precum ºi toate
condiþiile necesare pentru ca maistrul de ucenie sã-ºi
îndeplineascã sarcinile în ceea ce priveºte formarea
ucenicului.
Pe perioada încadrãrii în muncã în baza contractului
de ucenicie la locul de muncã, angajatorul are obligaþia
sã asigure ucenicului care are domiciliul stabil în altã
localitate, fãrã posibilitãþi de navetã zilnicã, condiþii de
cazare ºi de masã în regim de 3 mese pe zi, în unitãþi
de profil autorizat, conform legii. Condiþiile de cazare
trebuie sã fie asigurate de cãtre angajator ºi suportate
de ucenic, iar contravaloarea acestora nu poate depãºi
50% din venitul net salarial realizat de cãtre ucenic la
locul de muncã, conform contractului de ucenicie în
vigoare.
Nerespectarea obligaþiilor prevãzute de Legea nr.
279/2005 în sarcina angajatorului, se sancþioneazã cu
amendã contravenþionalã de 50.000.000 lei (5.000
RON).
Facilitãþi fiscale
Angajatorii care încadreazã în muncã persoane, în
baza unui contract de ucenicie la locul de muncã
conform prezentei legi, primesc lunar, la cerere, din
18
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, pe perioada derulãrii
contractului de ucenicie, pentru fiecare persoanã:
- o sumã egalã cu 50% din salariul de bazã minim
brut pe þarã, în vigoare. Aceasta se acordã angajatorilor
proporþional cu timpul efectiv lucrat de ucenic, precum ºi
pentru perioada concediului anual de odihnã al
ucenicului;
- o sumã egalã cu contravaloarea lunarã a serviciilor
de instruire teoreticã a ucenicului, fãrã a putea depãºi
20% din salariul de bazã minim brut pe þarã, în vigoare.
Aceste sume nu se acordã:
- pentru perioada de probã prevãzutã în cuprinsul
contractului de ucenicie la locul de muncã, precum ºi pe
perioada în care raporturile de muncã sunt suspendate;
- angajatorilor care, anterior încheierii contractului de
ucenicie la locul de muncã, au avut cu persoana în
cauzã încheiat un alt contract de ucenicie la locul de
muncã.
ATENÞIE!
Angajatorii care beneficiazã de aceste facilitãþi sunt
obligaþi sã menþinã raporturile de muncã ale acestora pe
perioada contractului de ucenicie la locul de muncã
încheiat.
În situaþia în care raporturile de muncã încheiate
între angajator ºi ucenic înceteazã anterior datei
expirãrii contractului de ucenicie la locul de muncã,
angajatorii sunt obligaþi sã restituie, în totalitate,
agenþiei pentru ocuparea forþei de muncã judeþene,
respectiv a municipiului Bucureºti, sumele încasate de
la bugetul asigurãrilor pentri ºomaj pentru fiecare
ucenic, plus dobânda de referinþã a Bãncii Naþionale a
României, în vigoare la data încetãrii raporturilor de
muncã. Aceastã obligaþie revine angajatorilor numai
dacã încetarea raporturilor de muncã a intervenit:
- prin acordul de voinþã al pãrþilor;
- ca urmare a dizovãrii angajatorului persoanã
juridicã;
- ca urnare a constatãrii nulitãþii absolute a
contractului de ucenicie;
- ca urmare a reintegrãrii fostului ocupant al postului
respectiv;
- din motive economice.
Controlul respectãrii obligaþiilor privind menþinerea
raporturilor de muncã încheiate între ucenici ºi
angajatorii care beneficiazã de sume din bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj se efectueazã de organele de
control din cadrul agenþiilor pentru ocuparea forþei de
muncã judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti.
Anca Buga - director economic

JURISDICÞIA CONFLICTELOR DE
MUNCÃ
odul muncii defineºte conflictul de muncã drept
C orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în
raporturile de muncã. Conflictele de muncã ce au ca
obiect stabilirea condiþiilor de muncã cu ocazia negocierii
contractelor colective de muncã sunt conflicte referitoare
la interesele cu caracter profesional, social sau economic
ale salariaþilor, denumite conflicte de interese. Ele sunt
conflicte din faza precontractualã, de negociere ºi care se
soluþioneazã prin conciliere, mediere, arbitraj, grevã.
Conflictele de muncã ce au ca obiect exercitarea unor
drepturi sau îndeplinirea unor obligaþii decurgând din legi
sau din alte acte normative, precum ºi din contractele
colective sau individuale de muncã sunt conflicte
referitoare la drepturilor salariaþilor, denumite conflicte de
drepturi. Aceste conflicte apar deci în faza de executare a
unui contract colectiv sau individual de munca ºi se
soluþioneazã de cãtre instanþa de judecatã, asemeni
oricãror litigii ce au ca obiect nerespectarea prevederilor
contractuale de cãtre una dintre pãrþi.
Aspecte generale
Conform prevederilor art. 281 din Codul muncii,
jurisdicþia muncii are ca obiect soluþionarea conflictelor de
muncã cu privire la încheierea, executarea, modificarea,
suspendarea ºi încetarea contractelor individuale sau,
dupã caz, colective de muncã prevãzute de prezentul cod,
precum ºi a cererilor privind raporturile juridice dintre
partenerii sociali.
Când vorbim despre jurisdicþia muncii avem în vedere
modul de soluþionare a conflictelor de drepturi în faþa
instanþei. Jurisdicþia muncii este consideratã o jurisdicþie
specialã deoarece prezintã unele particularitãþi în raport
cu modul obiºnuit de judecatã a celorlalte litigii.
Pãrþile în conflictele de muncã
Pãrþile în conflictele de muncã sunt:
a) salariaþii, precum ºi orice altã persoanã titularã a
unui drept sau a unei obligaþii în temeiul Codului muncii
sau al altor legi sau al contractelor colective de muncã;
b) angajatorii - persoane fizice ºi/sau persoane juridice
- agenþii de muncã temporarã, utilizatorii, precum ºi orice
altã persoanã care beneficiazã de o muncã desfãºuratã în
condiþiile Codului muncii;
c) sindicatele ºi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au aceastã
vocaþie în temeiul legilor speciale sau ale Codului de
procedurã civilã.
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
Tipuri de conflicte
Dacã luãm în considerare tipul de raport de muncã în
care pot interveni, conflictele sunt calificate ca fiind de
muncã indiferent dacã se manifestã în sectorul public sau
privat. Existã ºi tipuri de conflicte care nu intrã sub
incidenþa jurisdicþiei muncii:
- conflictele de interese, deoarece ele nu se rezolvã de
cãtre judecãtori;
- conflictele nãscute în legãturã cu prestarea muncii
într-un alt temei decât contractul individual de muncã.
Instanþele specializate
În soluþionarea conflictelor de drepturi, instanþele au o
competenþã exclusivã, fiind eliminate competenþele
speciale ale diferitelor organisme la care s-a renunþat rând
pe rând: comisii de judecatã, organul administrativ ierarhic
superior, organul de conducere colectivã etc.
În prezent, nu existã încã instanþe specializate de drept
al muncii, dar se judecã în secþii specializate constituite în
cadrul instanþelor de drept comun. Prin instanþe de drept
comun înþelegem instanþe cu competenþã generalã, unde
se judecã ºi cauze civile.
Legea nr. 304/2004 prevede existenþa urmãtoarelor
instanþe:
- înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie;
- Curþi de Apel - având secþii pentru cauze privind
conflictele de muncã ºi asigurãri sociale;
- Tribunale;
- Tribunale specializate, între care ºi tribunale
specializate de muncã ºi asigurãri sociale. In raport cu
natura ºi numãrul cauzelor, în cadrul acestora se vor
organiza secþii;
- Judecãtorii.
Competenþa materialã
Instanþele competente sã judece conflictele de drepturi
sunt în prezent tribunalele, cu recurs la Curtea de Apel.
Conform prevederilor art. 284 alin. (1) din Codul muncii,
judecarea conflictelor de muncã este de competenþa
instanþelor stabilite conform Codului de procedurã civilã.
Drept urmare, competenþa în primã instanþã revine
tribunalului (judeþean sau al municipiului Bucureºti),
potrivit art. 2 pct. (1) lit. bl) din Codul de procedurã civilã,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Excepþii:
competenþa revine judecãtoriei în litigiile privind carnetul
de muncã (art. 8 alin. (2) din Decretul nr. 92/1967); cererile
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
pentru constatarea reprezentativitãþii organizaþiilor
sindicale de la nivelul unitãþii se soluþioneazã tot de cãtre
judecãtorie (art. 17 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 130/1996);
în cazul grevei, conducerea unitãþii poate introduce o
cerere de suspendare a acesteia, cerere adresatã Curþii
de apel în a cãrei circumscripþie îºi are sediul unitatea (art.
55 - 56 din Legea nr. 168/1999).
Competenþa teritorialã
În prezent, instanþa competentã este cea în a cãrei
circumscripþie îºi are domiciliul (reºedinþa sau sediul)
reclamantul.
Aceastã soluþie, instituitã prin art. 284 alin. (2) derogã
de la regula generalã stabilitã în art. 5 din Codul de
procedurã civilã, potrivit cãreia este competentã teritorial
instanþa în a cãrei circumscripþie îºi are domiciliul sau
reºedinþa debitorul reglementarea anterioarã.
În reglementarea anterioarã noului Cod al muncii, art.
72 din Legea nr. 168/1999, prevedea competenþa
teritorialã a instanþei de la sediul unitãþii. Aceasta îl obligã
pe salariat sã se deplaseze la o alta instanþã decât cea de
domiciliu, ceea ce îl putea pune într-o situaþie
dezavantajoasã, datã fiind distanþa ºi costul transportului.
Pe de altã parte, volumul de lucru al instanþelor
bucureºtene depãºea considerabil volumul instanþelor din
þarã sub aspectul numãrului de litigii de muncã, dat fiind
numãrul mare de unitãþi angajatoare cu sediul social în
Bucureºti (multe dintre acestea cu puncte de lucru,
sucursale ºi reprezentanþe în alte localitãþi) ºi faptului cã
autoritãþile administrative ºi instituþiile publice centrale îºi
au sediul în Bucureºti.
ATENÞIE!
În situaþia în care un angajator este chemat în judecatã
de cãtre un salariat, trebuie sã sedeplaseze la instanþa din
sectorul sau localitatea acestuia, pentru a vã judeca.
Instanþa competentã este cea de la domiciliul salariatului,
în toate acþiunile pe care le intenteazã împotriva
angajatorului sãu.
Compunerea instanþelor
Conform prevederilor articolului 58 din Legea nr.
304/2004, privind organizarea judecãtoreascã, completul
pentru soluþionarea în primã instanþã a cauzelor privind
conflictele de muncã ºi asigurãri sociale se constituie din
2 judecãtori ºi 2 asistenþi judiciari.
Asistenþii judiciari participã la deliberãri cu vot
consultativ ºi semneazã hotãrârile pronunþate. Opinia
acestora se consemneazã în hotãrâre, iar opinia separatã
se motiveazã.
In cazul în care judecãtorii care intrã în compunerea
completului de judecatã nu ajung la un acord asupra
hotãrârii ce urmeazã a se pronunþa, procesul se judecã
din nou în complet de divergenþã.
20
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Aºadar, asistenþii judiciari nu au decât vot consultativ,
nu deliberativ, deci nu participã propriu-zis la luarea
deciziei. Ei sunt desemnaþi de cãtre partenerii sociali,
adicã de cãtre patronate ºi sindicate ºi se presupune ca
asigurã transparenþa procesului decizional ºi consiliazã
judecãtorul cu privire la anumite aspecte ale practicii, ale
realitãþii raporturilor dintre patron ºi salariaþi, cu care
acesta s-ar putea sã nu fie familiarizat.
Asistenþii judiciari sunt numiþi de ministrul justiþiei, la
propunerea Consiliului Economic ºi Social, pe o perioadã
de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcþii juridice
de cel puþin 5 ani ºi care îndeplinesc cumulativ
urmãtoarele condiþii:
a) au cetãþenia românã, domiciliul în România ºi
capacitate deplinã de exerciþiu;
b) sunt licenþiate în drept ºi dovedesc o pregãtire
teoreticã corespunzãtoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal ºi se
bucurã de o bunã reputaþie;
d) cunosc limba românã;
e) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru
exercitarea funcþiei.
Asistenþii judiciari se bucurã de stabilitate pe durata
mandatului ºi se supun numai legii. Dispoziþiile legale
privind obligaþiile, interdicþiile ºi incompatibilitãþile
magistraþilor se aplicã ºi asistenþilor judiciari.
Numãrul total al posturilor de asistenþi judiciari ºi
repartizarea posturilor pe instanþe, în raport cu volumul de
activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiþiei.
Asistenþilor judiciari li se aplicã dispoziþiile legale
privind abaterile ºi sancþiunile disciplinare, precum ºi
motivele de eliberare din funcþie prevãzute de lege pentru
magistraþi. Sancþiunile disciplinare se aplicã de cãtre
ministrul justiþiei.
Un aspect esenþial este ca reprezentanþii pe care îi
trimit patronatele sã desfãºoare în instanþã activitate de
asistenþi judiciari sã aibã temeinice cunoºtinþe de drept al
muncii. Se asigurã în acest fel o mai corectã soluþionare a
conflictelor de muncã, în condiþiile unei depline
imparþialitãþi a completului de judecatã. Dacã patronatele
desemneazã în aceste posturi persoane mai puþin
competente, rolul acestora devine pur decorativ. Pe de
altã parte, în prezent atât sindicatele cât ºi patronatele
militeazã pentru modificarea legii în sensul creºterii rolului
asistenþilor judiciari ºi conferirii acestora a dreptului la vot
deliberativ, egal ca valoare cu al judecãtorilor profesioniºti.
Termenele de sesizare a instanþei
Potrivit art. 283 din Codul muncii, cererile în vederea
soluþionãrii unui conflict de muncã pot fi formulate:
- în termen de 30 de zile calendaristice de la data în
care a fost comunicatã decizia unilateralã a angajatorului
referitoare la încheierea, executarea, modificarea,
suspendarea sau încetarea contractului individual de
muncã;

- în termen de 3 ani de la data naºterii dreptului la
acþiune, în situaþia în care obiectul conflictului individual
de muncã constã în plata unor drepturi salariale
neacordate sau a unor despãgubiri cãtre salariat, precum
ºi în cazul rãspunderii patrimoniale a salariaþilor faþã de
angajator;
- pe toatã durata existenþei contractului, în cazul în
care se solicitã constatarea nulitãþii unui contract
individual sau colectiv de muncã ori a unor clauze ale
acestuia;
- în termen de 30 de zile calendaristice de la data în
care s-a comunicat decizia de sancþionare disciplinarã;
- în termen de 6 luni de la data naºterii dreptului la
acþiune, în cazul neexecutãrii contractului colectiv de
muncã ori a unor clauze ale acestuia.
ATENÞIE!
În toate celelalte situaþii termenul este de 3 ani de la
data naºterii dreptului.
Mai mult decât atât, reclamantul (adicã cel mai adesea
salariatul) poate solicita repunerea în termen, dacã a
pierdut termenul din motive obiective, independente de
voinþa sa.
În practicã, instanþele au considerat cã reprezintã
astfel de motive obiective: spitalizarea îndelungatã,
executarea unei pedepse privative de libertate,
imposibilitatea de deplasare etc.
Procedura în faþa instanþei de
judecatã
Cele mai importante reguli procedurale în soluþionarea
conflictelor de muncã sunt urmãtoarele:
- cauzele privind conflictele de muncã sunt scutite de
taxã de timbru.
- sarcina probei în conflictele de muncã revine
angajatorului, acesta fiind obligat sã depunã dovezile în
apãrarea sa pânã la prima zi de înfãþiºare Dacã
angajatorul nu depune toate probele în prima zi de
înfãþiºare, el decade din dreptul de a le mai folosi. ªi
aceasta este o reglementare specialã, derogatorie de la
dreptul comun, care îngreuneazã situaþia angajatorului în
raport cu cea a salariatului. Reclamantul este cel care
trebuie sã îºi dovedeascã susþinerile, nu pârâtul (cel care
se apãrã). În conflictele de muncã, sarcina probei este
rãsturnatã, astfel încât angajatorul va trebui sã prezinte
toate dovezile, deºi nu el a iniþiat procesul. Cu alte cuvinte,
angajatorul va rãspunde tuturor susþinerilor - chiar
nefondate - ale reclamantului. ªi aceasta nu numai dacã
reclamantul este un salariat, ci ºi dacã este un agent de
muncã temporarã, un sindicat etc. - care a intentat proces
împotriva angajatorului. În practicã se constatã exerciþiul
frecvent al principiului rolului activ al instanþei
judecãtoreºti, consacrat de prevederile de drept comun
(art. 129 alin. (4) ºi (5) din Codul de procedurã civilã) care
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
pune în discuþia pãrþilor ºi dispune din oficiu, chiar dacã
pãrþile se opun, administrarea în cauzã a oricãror probe
utile pentru soluþionarea cauzei.
- conflictele de muncã se soluþioneazã rapid.
Termenele de judecatã nu pot fi mai mari de 15 zile (art.
286 alin. (2) din Codul muncii).
- potrivit art. 76 din Legea nr. 168/1999 la prima zi de
înfãþiºare, înainte de intrarea în dezbateri, instanþa are
obligaþia de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin
împãcarea pãrþilor. În plus, oricând în cursul litigiului de
muncã pãrþile se pot prezenta cu o învoialã scrisã privind
stingerea litigiul pe cale amiabilã. Instanþa pronunþã o
hotãrâre judecãtoreascã prin care admite cererea ºi ia act
de tranzacþia judiciarã. Trebuie însã arãtat cã dreptul
salariatului de a stinge litigiul de muncã printr-o tranzacþie
este limitat de prevederile art. 38 din Codul muncii. Potrivit
art. 38 din Codul muncii, "salariaþii nu pot renunþa la
drepturile ce le sunt recunoscute prin lege" ºi "orice
tranzacþie prin care se urmãreºte renunþarea la drepturile
recunoscute de lege salariaþilor sau limitarea acestor
drepturi este lovitã de nulitate". Prin urmare, prin
concesiile fãcute de cãtre salariat în cadrul tranzacþiei
judiciare, acesta nu poate renunþa explicit sau implicit la
drepturile recunoscute de legislaþia muncii.
- administrarea probelor se face cu respectarea
regimului de urgenþã, instanþa fiind în drept sã decadã din
beneficiul probei admise partea care întârzie în mod
nejustificat administrarea acesteia.
- hotãrârile pronunþate în fond sunt definitive ºi
executorii de drept.
Caracterul definitiv al hotãrârii
instanþei
Avem de-a face, deci, cu numai douã grade de
jurisdicþie (tribunal ºi Curtea de Apel).
Ca urmare a faptului cã nu existã decât o singurã cale
de atac, ºi anume recursul, instanþa de recurs are
obligaþia de a examina cauza atât sub aspectul legalitãþii,
cât ºi al temeiniciei. Hotãrârile (sentinþele) sunt executorii
de drept fãrã nici o formalitate, ºi se supun numai
recursului, care se depune la tribunalul care a soluþionat
litigiul de muncã ºi se adreseazã Curþii de Apel.
ATENÞIE!
Termenul de recurs este de 10 zile de la data
comunicãrii hotãrârii pronunþate de instanþa de fond.
Sunt de asemenea posibile ºi cãile extraordinare de
atac: contestaþia în anulare (art. 317-321 din Codul de
procedurã civilã) ºi revizuirea (art. 322-328 din Codul de
procedurã civilã).
Hotãrârile revocabile pot fi atacate cu contestaþie în
anulare:
- când procedura de citare a pãrþii, pentru ziua când s-
a judecat pricina, nu a fost îndeplinitã potrivit cu cerinþele
legii;
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- când hotãrârea a fost datã de judecãtori cu încãlcarea
dispoziþiilor privitoare la competenþã.
Cele mai frecvente motive de revizutea unei hotãrâri în
conflictele de muncã sunt:
- dispozitivul hotãrârii cuprinde dispoziþii potrivnice ce
nu se pot aduce la îndeplinte (de exemplu, decizia de
concediere este menþinutã, dar se dispune reintegrarea
salariatului);
- dacã instanþa s-a pronunþat asupra unor lucruri care
nu s-au cerut sau nu s-a pronunþat asupra unui lucru
cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut (de exemplu,
instanþa dispune reintegrarea, deºi salariatul nu a solicitat
aceasta);
- dacã, dupã darea hotãrârii, s-au descoperit înscrisuri
doveditoare, reþinute de partea potrivnicã sau care nu au
putut fi înfãþiºate dintr-o împrejurare mai presus de voinþa
pãrþilor, ori dacã s-a revizuit hotãrârea unei instanþe
penale sau administrative pe care ea s-a întemeiat
Executarea hotãrârilor judecãtoreºti
Conform prevederilor art. 277 din Codul muncii,
neexecutarea unei hotãrâri judecãtoreºti definitive privind
plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de
IMPOZITAREA VENITULUI
modificãri legislative la 1 ianuarie 2007
onform prevederilor Legii 343/2006 care modificã
C ºi completeazã Codul fiscal începând cu data de 1
ianuarie 2007, cota de impozit este de 16% ºi se aplicã
asupra venitului impozabil corespunzãtor fiecãrei surse
din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe
veniturile din:
a) activitãþi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinþei bunurilor;
d) investiþii;
e) pensii;
f) activitãþi agricole;
g) premii;
h) alte surse.
Reþinerea impozitului din veniturile
din investiþii
Veniturile sub formã de dividende, inclusiv sumele
primite ca urmare a deþinerii de titluri de participare la
fondurile închise de investiþii, se impun cu o cotã de 16%
din suma acestora. Obligaþia calculãrii ºi reþinerii
impozitului pe veniturile sub formã de dividende revine
persoanelor juridice, odatã cu plata dividendelor cãtre
22
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
executare adresate angajatorului de cãtre partea
interesatã constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu
închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendã.
Neexecutarea unei hotãrâri judecãtoreºti definitive
privind reintegrarea în muncã a unui salariat constituie
infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 1
an sau cu amendã.
ATENÞIE!
Neexecutarea hotãrârilor date în soluþionarea
conflictelor de muncã este sancþionatã penal, potrivit unui
regim, juridic derogatoriu de la dreptul comun.
Nedepunerea de cãtre angajator, în termen de 15 zile,
în conturile stabilite, a sumelor încasate de la salariaþi cu
titlu de contribuþie datoratã cãtre sistemul public de
asigurãri sociale, cãtre bugetul asigurãrilor de ºomaj ori
cãtre bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate constituie
infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 3 la 6 luni
sau cu amendã.
Unele hotãrâri judecãtoreºti nu pot fi executate silit, în
timp ce altele pot fi aduse la îndeplinire prin executare
silitã.
Victoriea Zamfirescu- expert contabil
acþionari sau asociaþi. Termenul de virare a impozitului
este pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în
care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar
care nu au fost plãtite acþionarilor sau asociaþilor pânã la
sfârºitul anului în care s-au aprobat situaþiile financiare
anuale, impozitul pe dividende se plãteºte pânã la data de
31 decembrie a anului respectiv.
Veniturile sub formã de dobânzi pentru: depozitele la
termen constituite, instrumentele de economisire
dobândite, contractele civile încheiate, începând cu data
de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cotã de 16% din suma
acestora. Pentru veniturile sub formã de dobânzi,
impozitul se calculeazã ºi se reþine de cãtre plãtitorii de
astfel de venituri la momentul înregistrãrii în contul curent
sau în contul de depozit al titularului, respectiv la
momentul rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de
economisire. În situaþia sumelor primite sub formã de
dobândã pentru împrumuturile acordate pe baza
contractelor civile, calculul impozitului datorat se
efectueazã la momentul plãþii dobânzii. Virarea impozitului
pentru veniturile din dobânzi se face lunar, pânã la data de
25 inclusiv a lunii urmãtoare înregistrãrii/rãscumpãrãrii, în
cazul unor instrumente de economisire, respectiv la
momentul plãþii dobânzii, pentru venituri de aceastã

naturã, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la
termen constituite, instrumentele de economisire
dobândite, contractele civile încheiate, depozitele la
vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1
ianuarie 2007, dar a cãror scadenþã este începând cu data
de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe
veniturile din dobânzi se aplicã cota de impozit de la data
constituirii.
Calculul, reþinerea ºi virarea impozitului pe veniturile
din investiþii, altele decât cele prevãzutemai sus se
efectueazã astfel:
a) câºtigul determinat din transferul titlurilor de valoare,
altele decât pãrþile sociale ºi valorile mobiliare în cazul
societãþilor închise, se impune cu o cotã de 1%, impozitul
reþinut constituind platã anticipatã în contul impozitului
anual datorat. Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii
impozitului reprezentând plata anticipatã revine
intermediarilor, societãþilor de administrare a investiþiilor în
cazul rãscumpãrãrii de titluri de participare la fondurile
deschise de investiþii sau altor plãtitori de venit, dupã caz,
la fiecare tranzacþie. Impozitul calculat ºi reþinut la sursã
se vireazã la bugetul de stat, pânã la data de 25 inclusiv
a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut.
ATENÞIE!
Pentru tranzacþiile din anul fiscal contribuabilul are
obligaþia depunerii declaraþiei privind venitul realizat, pe
baza cãreia organul fiscal stabileºte impozitul anual
datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl
are de recuperat, ºi emite o decizie de impunere anualã,
luându-se în calcul ºi impozitul reþinut la sursã,
reprezentând platã anticipatã. Impozitul anual datorat se
stabileºte de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câºtigului net
anual al fiecãrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare
înstrãinate sau rãscumpãrate, în cazul titlurilor de
participare la fonduri deschise de investiþii, începând cu
data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadã mai micã de 365
de zile de la data dobândirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câºtigului net
anual al fiecãrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare
înstrãinate sau rãscumpãrate, în cazul titlurilor de
participare la fonduri deschise de investiþii, începând cu
data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadã mai mare de 365
de zile de la data dobândirii;
b) în cazul câºtigurilor determinate din transferul
valorilor mobiliare, în cazul societãþilor închise, ºi din
transferul pãrþilor sociale, obligaþia calculãrii, reþinerii ºi
virãrii impozitului revine dobânditorului. Calculul ºi
reþinerea impozitului de cãtre dobânditor se efectueazã la
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
momentul încheierii tranzacþiei, pe baza contractului
încheiat între pãrþi. Impozitul se calculeazã prin aplicarea
cotei de 16% asupra câºtigului, la fiecare tranzacþie,
impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate
asupra valorilor mobiliare sau a pãrþilor sociale trebuie
înscrisã în registrul comerþului ºi/sau în registrul
asociaþilor/acþionarilor, dupã caz, operaþiune care nu se
poate efectua fãrã justificarea virãrii impozitului la bugetul
de stat. Termenul de virare a impozitului este pânã la data
la care se depun documentele pentru transcrierea
dreptului de proprietate asupra pãrþilor sociale sau a
valorilor mobiliare la registrul comerþului ori în registrul
acþionarilor, dupã caz, indiferent dacã plata titlurilor
respective se face sau nu eºalonat;
c) câºtigul din operaþiuni de vânzare-cumpãrare de
valutã la termen, pe bazã de contract, precum ºi din orice
alte operaþiuni de acest gen, altele decât cele cu
instrumente financiare tranzacþionate pe pieþe autorizate
ºi supravegheate de Comisia Naþionalã a Valorilor
Mobiliare, se impune cu o cotã de 1% la fiecare tranzacþie,
impozitul reþinut constituind platã anticipatã în contul
impozitului anual datorat. Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi
virãrii impozitului revine intermediarilor sau altor plãtitori
de venit, dupã caz. Impozitul calculat ºi reþinut,
reprezentând platã anticipatã, se vireazã pânã la data de
25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut.
Pentru tranzacþiile din anul fiscal contribuabilul are
obligaþia depunerii declaraþiei privind venitul realizat, pe
baza cãreia organul fiscal stabileºte impozitul anual
datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl
are de recuperat, ºi emite o decizie de impunere anualã,
luându-se în calcul ºi impozitul reþinut la sursã,
reprezentând platã anticipatã. Impozitul anual datorat se
stabileºte de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei
de 16% asupra câºtigului net anual al fiecãrui contribuabil,
determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7) din Codul
fiscal;
d) venitul impozabil obþinut din lichidare sau dizolvare
fãrã lichidare a unei persoane juridice de cãtre
acþionari/asociaþi persoane fizice se impune cu o cotã de
16%, impozitul fiind final. Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi
virãrii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul
calculat ºi reþinut la sursã se vireazã pânã la data
depunerii situaþiei financiare finale la oficiul registrului
comerþului, întocmitã de lichidatori.
Pierderile rezultate din tranzacþiile cu pãrþi sociale ºi
valori mobiliare, în cazul societãþilor închise, nu sunt
recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se
compenseazã ºi nu se reporteazã.
Pierderile rezultate din tranzacþionarea titlurilor de
valoare, altele decât cele prevãzute înregistrate în cursul
anului fiscal, se compenseazã la sfârºitul anului fiscal cu
câºtigurile de aceeaºi naturã realizate din tranzacþionarea
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
titlurilor de valoare, altele decât cele prevãzute în cursul
anului respectiv. Dacã în urma acestei compensãri rezultã
o pierdere anualã, aceasta nu se reporteazã.
Pierderile rezultate din operaþiuni de
vânzare/cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de
contract, ºi orice alte operaþiuni de acest gen, altele decât
cele cu instrumente financiare tranzacþionate pe pieþe
autorizate ºi supravegheate de Comisia Naþionalã a
Valorilor Mobiliare, înregistrate în cursul anului fiscal, se
compenseazã la sfârºitul anului fiscal cu câºtigurile de
aceeaºi naturã realizate în cursul anului respectiv. Dacã în
urma acestei compensãri rezultã o pierdere anualã,
aceasta nu se reporteazã.
Impozitul anual de recuperat prevãzut se stabileºte de
organul fiscal competent ca diferenþã între impozitul
reprezentând plãþi anticipate efectuate în cursul anului ºi
impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui
contribuabilului sumele datorate, în termenul ºi condiþiile
stabilite de lege.
În aplicarea prevederilor prezentului articol se
utilizeazã norme privind determinarea, reþinerea ºi virarea
impozitului pe câºtigul de capital din transferul titlurilor de
valoare obþinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin
comun al ministrului finanþelor publice ºi al preºedintelui
Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.
Veniturile din pensii reprezintã sume primite ca pensii
de la fondurile înfiinþate din contribuþiile sociale obligatorii
fãcute cãtre un sistem de asigurãri sociale, inclusiv cele
din fonduri de pensii facultative ºi cele finanþate de la
bugetul de stat.
Stabilirea venitului impozabil lunar
din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileºte prin
deducerea din venitul din pensie a unei sume
neimpozabile lunare de 900 lei ºi a contribuþiilor obligatorii
calculate, reþinute ºi suportate de persoana fizicã.
În cazul veniturilor din pensii ºi/sau al diferenþelor de
venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare,
conform legii, impozitul se calculeazã asupra venitului
impozabil lunar ºi se reþine la data efectuãrii plãþii, în
conformitate cu reglementãrile legale în vigoare la data
plãþii ºi se vireazã pânã la data de 25 a lunii urmãtoare
celei în care s-au plãtit.
Valorificarea produselor agricole obþinute dupã
recoltare, în stare naturalã, de pe terenurile agricole
proprietate privatã sau luate în arendã, cãtre unitãþi
specializate pentru colectare, unitãþi de procesare
industrialã sau cãtre alte unitãþi, pentru utilizare ca atare,
începând cu data de 1 ianuarie 2008.
Orice contribuabil care desfãºoarã o activitate agricolã
prevãzutã la art. 71, pentru care venitul se determinã pe
bazã de normã de venit, are obligaþia de a depune anual
o declaraþie de venit la organul fiscal competent, pânã la
24
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs.
În cazul unei activitãþi pe care contribuabilul începe sã o
desfãºoare dupã data de 15 mai, declaraþia de venit se
depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care
contribuabilul începe sã desfãºoare activitatea.
În cazul unui contribuabil care determinã venitul net din
activitãþi agricole pe baza datelor din contabilitatea în
partidã simplã, acesta este obligat sã efectueze plãþi
anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la
termenele prevãzute la art. 82 alin. (3). Plãþile anticipate
vor fi regularizate de organul fiscal competent, care va
emite o decizie de impunere anualã.
În cazul contribuabililor care realizeazã venituri bãneºti
din agriculturã, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin
valorificarea produselor vândute cãtre unitãþi specializate
pentru colectare, unitãþi de procesare industrialã sau cãtre
alte unitãþi pentru utilizare ca atare, impozitul se
calculeazã prin reþinere la sursã prin aplicarea cotei de 2%
asupra valorii produselor livrate, începând cu data de 1
ianuarie 2008, impozitul fiind final.
Nu sunt impozabile veniturile obþinute din premii ºi din
jocuri de noroc, în bani ºi/sau în naturã, sub valoarea
sumei neimpozabile stabilite în sumã de 600 lei pentru
fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelaºi
organizator sau plãtitor într-o singurã zi.
Venitul din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal
La transferul dreptului de proprietate ºi al
dezmembrãmintelor acestuia, prin acte juridice între vii
asupra construcþiilor de orice fel ºi a terenurilor aferente
acestora, precum ºi asupra terenurilor de orice fel fãrã
construcþii, contribuabilii datoreazã un impozit care se
calculeazã astfel:
a) pentru construcþiile de orice fel cu terenurile aferente
acestora, precum ºi pentru terenurile de orice fel fãrã
construcþii, dobândite într-un termen de pânã la 3 ani
inclusiv:
- 3% pânã la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea
ce depãºeºte 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o
datã mai mare de 3 ani:
- 2% pânã la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea
ce depãºeºte 200.000 lei inclusiv.
Impozitul prevãzut nu se datoreazã în urmãtoarele
cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor ºi construcþiilor de orice fel, prin reconstituirea
dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de
donaþie între rude ºi afini pânã la gradul al III-lea inclusiv,
precum ºi între soþi.

Pentru transmisiunea dreptului de proprietate ºi a
dezmembrãmintelor acestuia cu titlul de moºtenire nu se
datoreazã impozitul prevãzut dacã succesiunea este
dezbãtutã ºi finalizatã în termen de 2 ani de la data
decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizãrii
procedurii succesorale în termenul prevãzut mai sus,
moºtenitorii datoreazã un impozit de 1% calculat la
valoarea masei succesorale.
Impozitul prevãzut se calculeazã la valoarea declaratã
de pãrþi în actul prin care se transferã dreptul de
proprietate sau dezmembrãmintele sale. În cazul în care
valoarea declaratã este inferioarã valorii orientative
stabilite prin expertiza întocmitã de camera notarilor
publici, impozitul se va calcula la aceastã valoare.
Camerele notarilor publici vor actualiza, o datã pe an,
expertizele privind valoarea de circulaþie a bunurilor
imobile care vor fi comunicate la direcþiile teritoriale ale
Ministerului Finanþelor Publice.
Impozitul prevãzut se va calcula ºi se va încasa de
notarul public înainte de autentificarea actului sau, dupã
caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. În
cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al
dezmembrãmintelor acestuia, pentru situaþiile prevãzute
se va realiza printr-o hotãrâre judecãtoreascã, impozitul
prevãzut se va calcula ºi se va încasa de cãtre instanþele
judecãtoreºti la data rãmânerii definitive ºi irevocabile a
hotãrârii. Impozitul calculat ºi încasat se vireazã pânã la
data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost
reþinut. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza
actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de
moºtenitor sau, dupã caz, a hotãrârilor judecãtoreºti,
registratorii de la birourile de carte funciarã vor verifica
îndeplinirea obligaþiei de platã a impozitului prevãzut ºi, în
cazul în care nu se va face dovada achitãrii acestui
impozit, vor respinge cererea de înscriere pânã la plata
impozitului.
Impozitul stabilit în condiþiile menþionate se distribuie
astfel:
a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;
b) cota de 50% se face venit la bugetul unitãþilor
administrativ-teritoriale pe teritoriul cãrora se aflã bunurile
imobile ce au fãcut obiectul înstrãinãrii;
c) cota de 10% se face venit la bugetul Agenþiei
Naþionale de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã pentru
îndeplinirea activitãþii de publicitate imobiliarã.
Procedura de calculare, încasare ºi virare a impozitului
perceput în condiþiile menþionate precum ºi obligaþiile
declarative se vor stabili prin norme metodologice emise
prin ordin comun al ministrului finanþelor publice ºi
ministrului justiþiei, cu consultarea Uniunii Naþionale a
Notarilor Publici din România.
Rectificarea impozitului
În cazul în care, dupã autentificarea actului sau
întocmirea încheierii de finalizare în procedura
succesoralã de cãtre notarul public, se constatã erori sau
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
omisiuni în calcularea ºi încasarea impozitului prevãzut la
aliniatul anterior notarul public va comunica organului
fiscal competent aceastã situaþie, cu motivarea cauzelor
care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele
fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru
contribuabilii desemnaþi la art. 771 alin. (1) ºi (3), în
vederea încasãrii impozitului. Rãspunderea notarului
public pentru neîncasarea sau calcularea eronatã a
impozitului prevãzut este angajatã numai în cazul în care
se dovedeºte cã neîncasarea integralã sau parþialã este
imputabilã notarului public care, cu intenþie, nu ºi-a
îndeplinit aceastã obligaþie.
Veniturile primite de persoanele fizice din activitãþi
desfãºurate pe baza contractelor/convenþiilor civile,
încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele care sunt
impozitate conform cap. II ºi conform opþiunii exercitate de
cãtre contribuabil. Opþiunea de impunere a venitului brut
se exercitã în scris, în momentul încheierii fiecãrei/fiecãrui
convenþii/contract civil ºi este aplicabilã veniturilor
realizate ca urmare a activitãþii desfãºurate pe baza
acestei/acestui convenþii/contract.
Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi
ºi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât
anul fiscal, precum ºi cei care, din motive obiective,
estimeazã cã vor realiza venituri care diferã cu cel puþin
20% faþã de anul fiscal anterior depun, odatã cu declaraþia
privind venitul realizat, ºi declaraþia estimativã de venit.
Plãþile anticipate se stabilesc de organul fiscal
competent pe fiecare sursã de venit, luându-se ca bazã
de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în
anul precedent, dupã caz, prin emiterea unei decizii care
se comunicã contribuabililor, potrivit legii. În cazul
impunerilor efectuate dupã expirarea termenelor de platã
prevãzute, contribuabilii au obligaþia efectuãrii plãþilor
anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen
de platã al anului precedent. Diferenþa dintre impozitul
anual calculat asupra venitului net realizat în anul
precedent ºi suma reprezentând plãþi anticipate datorate
de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se
repartizeazã pe termenele de platã urmãtoare din cadrul
anului fiscal. Pentru declaraþiile de venit estimativ depuse
în luna decembrie nu se mai stabilesc plãþi anticipate,
venitul net aferent perioadei pânã la sfârºitul anului
urmând sã fie supus impozitãrii, pe baza deciziei de
impunere emise pe baza declaraþiei privind venitul
realizat.
IMPORTANT!
Plãþile anticipate pentru veniturile din cedarea
folosinþei bunurilor, cu excepþia veniturilor din arendã, se
stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între pãrþi; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din
contabilitatea în partidã simplã, potrivit opþiunii. În cazul în
care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
folosinþei bunurilor reprezintã echivalentul în lei al unei
sume în valutã, determinarea venitului anual estimat se
efectueazã pe baza cursului de schimb al pieþei valutare,
comunicat de Banca Naþionalã a României, din ziua
precedentã celei în care se efectueazã impunerea.
Plãþile anticipate se efectueazã în 4 rate egale, pânã la
data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu
excepþia impozitului pe veniturile din arendare, pentru
care plata impozitului se efectueazã potrivit deciziei emise
pe baza declaraþiei privind venitul realizat. Contribuabilii
care determinã venitul net din activitãþi agricole, potrivit
art. 72 ºi 73, datoreazã plãþi anticipate cãtre bugetul de
stat pentru impozitul aferent acestui venit, în douã rate
egale, astfel: 50% din impozit, pânã la data de 1
septembrie inclusiv, ºi 50% din impozit, pânã la data de 15
noiembrie inclusiv.
Pentru stabilirea plãþilor anticipate, organul fiscal va lua
ca bazã de calcul venitul anual estimat, în toate situaþiile
în care a fost depusã o declaraþie privind venitul estimat
pentru anul curent sau venitul net din declaraþia privind
venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupã caz. La
stabilirea plãþilor anticipate se utilizeazã cota de impozit
de 16%, prevãzutã la art. 43 alin. (1).
Declaraþia privind venitul realizat
Contribuabilii care realizeazã, individual sau într-o
formã de asociere, venituri din activitãþi independente,
venituri din cedarea folosinþei bunurilor, venituri din
activitãþi agricole determinate în sistem real au obligaþia
de a depune o declaraþie privind venitul realizat la organul
fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pânã la data de
15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a
venitului. Declaraþia privind venitul realizat se
completeazã pentru fiecare sursã ºi categorie de venit.
Pentru veniturile realizate într-o formã de asociere, venitul
declarat va fi venitul net/pierderea distribuitã din asociere.
ATENÞIE!
Declaraþia privind venitul realizat se completeazã ºi
pentru câºtigul net anual/pierderea netã anualã, generatã
de:
a) tranzacþii cu titluri de valoare, altele decât pãrþile
sociale ºi valorile mobiliare, în cazul societãþilor închise;
b) operaþiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la
termen, pe bazã de contract, ºi orice alte operaþiuni de
acest gen.
Nu se depun declaraþii privind venitul realizat, pentru
urmãtoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe bazã de norme de
venit, cu excepþia contribuabililor care au depus declaraþii
de venit estimativ în luna decembrie ºi pentru care nu s-
au stabilit plãþi anticipate, conform legii;
26
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
b) venituri sub formã de salarii ºi venituri asimilate
salariilor, pentru care informaþiile sunt cuprinse în fiºele
fiscale, care au regim de declaraþii de impozite ºi taxe sau
declaraþii lunare, depuse de contribuabilii prevãzuþi la art.
60;
c) venituri din investiþii, cu excepþia celor prevãzute la
alin. (2), precum ºi venituri din premii ºi din jocuri de
noroc, a cãror impunere este finalã;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activitãþi agricole a cãror impunere este
finalã, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
f) venituri din transferul proprietãþilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.
Impozitul pe venitul net anual impozabil/câºtigul net
anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza
declaraþiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de
16% asupra venitului net anual impozabil/câºtigul net
anual din anul fiscal respectiv, cu excepþia prevederilor art.
67 alin. (3) lit. a).
Contribuabilii pot dispune asupra destinaþiei unei
sume, reprezentând pânã la 2% din impozitul datorat pe
venitul net anual impozabil, câºtigul net anual din
transferul titlurilor de valoare, câºtigul net anual din
operaþiuni de vânzarecumpã rare de valutã la termen, pe
bazã de contract, ºi orice alte operaþiuni de acest gen,
pentru susþinerea entitãþilor nonprofit care se înfiinþeazã ºi
funcþioneazã în condiþiile legii, unitãþilor de cult, precum ºi
pentru acordarea de burse private, conform legii.
Organul fiscal competent are obligaþia calculãrii,
reþinerii ºi virãrii sumei reprezentând pânã la 2% din
impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) câºtigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
c) câºtigul net anual din operaþiuni de vânzare-
cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, ºi
orice alte operaþiuni de acest gen.
ATENÞIE!
În cadrul fiecãrei asocieri fãrã personalitate juridicã,
constituitã potrivit legii, asociaþii au obligaþia sã încheie
contracte de asociere în formã scrisã, la începerea
activitãþii, care sã cuprindã inclusiv date referitoare la:
a) pãrþile contractante;
b) obiectul de activitate ºi sediul asociaþiei;
c) contribuþia asociaþilor în bunuri ºi drepturi;
d) cota procentualã de participare a fiecãrui asociat la
veniturile sau pierderile din cadrul asocierii
corespunzãtoare contribuþiei fiecãruia;
e) desemnarea asociatului care sã rãspundã pentru
îndeplinirea obligaþiilor asociaþiei faþã de autoritãþile
publice;
f) condiþiile de încetare a asocierii. Contribuþiile
asociaþilor conform contractului de asociere nu sunt
considerate venituri pentru asociaþie. Contractul de
 Expert Contabil

asociere se înregistreazã la organul fiscal competent, în necesarã, ce va fi aprobatã prin ordin al ministrului
termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul finanþelor publice.
fiscal are dreptul sã refuze înregistrarea contractelor, în Realizeazã venituri, altele decât cele din consultanþã ºi
cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform management, în proporþie de peste 50% din veniturile
prezentului alineat." totale.
Cu excepþia plãþii impozitului pe venit prin reþinere la
sursã, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care
realizeazã venituri din România, potrivit prezentului titlu,
Cota de impozitare
au obligaþia sã declare ºi sã plãteascã impozitul
Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor
corespunzãtor fiecãrei surse de venit, direct sau printr-un
este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul
împuternicit, conform Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003
2009.
privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Impunerea microîntreprinderilor care realizeazã
Dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã,
venituri mai mari de 100.000 euro
pentru veniturile din economii, definite la art. 124.5,
obþinute de persoanele fizice rezidente din acele state
Prin excepþie de la prevederile art. 109 alin. (2) ºi (3),
membre care au perioada de tranziþie specificatã la art.
dacã, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere
124.9, se aplicã metoda de eliminare a dublei impuneri,
realizeazã venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va
prevãzutã la art. 124.14 alin. (2).
plãti impozit pe profit luând în calcul veniturile ºi
cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Calculul
Obligaþii declarative ale plãtitorilor ºi plata impozitului pe profit se efectueazã începând cu
trimestrul în care s-a depãºit limita prevãzutã în acest
de venituri cu reþinere la sursã articol, fãrã a se datora majorãri de întârziere. La
determinarea impozitului pe profit datorat se scad plãþile
Plãtitorii de venituri, cu regim de reþinere la sursã a
reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
impozitelor, sunt obligaþi sã calculeze, sã reþinã, sã vireze
efectuate în cursul anului fiscal.
ºi sã declare impozitul reþinut la sursã, pânã la termenul
Impozitul datorat se calculeazã prin aplicarea
de virare a acestuia inclusiv, cu excepþiile prevãzute în
urmãtoarelor cote asupra veniturilor brute:
prezentul titlu.
a) 10% pentru veniturile din dobânzi ºi redevenþe, dacã
Plãtitorii de venituri, cu regim de reþinere la sursã a
beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoanã
impozitelor, au obligaþia sã depunã o declaraþie privind
juridicã rezidentã într-un stat membru sau un sediu
calcularea ºi reþinerea impozitului pentru fiecare beneficiar
permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru,
de venit, la organul fiscal competent, pânã la data de 30
situat într-un alt stat membru. Aceastã cotã de impunere
iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat.
se aplicã în perioada de tranziþie, de la data aderãrii
Fac excepþie de la termenul prevãzut la alin. (2) ºi au
României la Uniunea Europeanã ºi pânã la data de 31
obligaþia depunerii declaraþiei, pânã în ultima zi a lunii
decembrie 2010, cu condiþia ca beneficiarul efectiv al
februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat,
dobânzilor sau redevenþelor sã deþinã minimum 25% din
urmãtorii:
valoarea/numãrul titlurilor de participare la persoana
a) plãtitorii de venituri din activitãþile independente
juridicã românã, pe o perioadã neîntreruptã de cel puþin 2
prevãzute la art. 52;
ani, care se încheie la data plãþii dobânzii sau
b) plãtitorii de venituri din salarii, în legãturã cu
redevenþelor;
veniturile din salarii plãtite contribuabililor, care nu au
b) 20% pentru veniturile obþinute din jocuri de noroc,
obligaþia depunerii declaraþiei prevãzute la alin. (2) ºi
prevãzute la art. 115 alin. (1) lit. p);
pentru care obligaþiile declarative sunt prevãzute la art.
c) 16% în cazul oricãror alte venituri impozabile
59;
obþinute din România, aºa cum sunt enumerate la art.
c) plãtitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare
115, cu excepþia veniturilor din dobânzile obþinute de la
ºi din operaþiuni de vânzarecumpã rare de valutã la
depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente
termen, pe bazã de contract, precum ºi din orice alte
constituite, certificate de depozit ºi instrumentele de
operaþiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se
economisire dobândite anterior datei de 1 ianuarie 2007,
reþine la sursã.
pentru care se aplicã cota de impozit de la data
constituirii/dobândirii.
Definitivarea impunerii pe anul 2006
Impozitul se calculeazã, respectiv se reþine în
Pentru definitivarea impozitului aferent venitului momentul plãþii venitului ºi se vireazã la bugetul de stat
realizat în anul fiscal 2006 se va elabora formularistica pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care

27
octombrie, 2006, nr. 10 (14) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
s-a plãtit venitul. Impozitul se calculeazã, se reþine ºi se
varsã, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al
pieþei valutare, comunicat de Banca Naþionalã a
României, valabil în ziua reþinerii impozitului pentru
nerezidenþi. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu
au fost plãtite acþionarilor sau asociaþilor pânã la sfârºitul
anului în care s-au aprobat situaþiile financiare anuale,
impozitul pe dividende se declarã ºi se plãteºte pânã la
data de 31 decembrie a anului respectiv.
IMPORTANT!
Pentru veniturile sub formã de dobânzi la depozitele la
termen, certificate de depozit ºi alte instrumente de
economisire la bãnci ºi la alte instituþii de credit autorizate
ºi situate în România, impozitul se calculeazã ºi se reþine
de cãtre plãtitorii de astfel de venituri la momentul
înregistrãrii în contul de depozit al titularului, respectiv la
momentul rãscumpãrãrii, în cazul certificatelor de depozit
ºi al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului
pentru veniturile din dobânzi se face lunar, pânã la data de
25 inclusiv a lunii urmãtoare înregistrãrii/rãscumpãrãrii.
Modul de determinare ºi/sau declarare a veniturilor
obþinute din transferul titlurilor de participare la o persoanã
juridicã românã va fi stabilit prin norme.
Dobânda la instrumente/titluri de creanþã emise de
societãþile comerciale române, constituite potrivit Legii nr.
31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, dacã
instrumentele/titlurile de creanþã sunt tranzacþionate pe o
piaþã de valori mobiliare reglementatã de autoritatea în
domeniu a statului în care se aflã aceastã piaþã ºi
dobânda este plãtitã unei persoane care nu este o
persoanã afiliatã a emiþãtorului instrumentelor/titlurilor de
creanþã.
Veniturile persoanelor juridice strãine care desfãºoarã
în România activitãþi de consultanþã în cadrul unor
acorduri de finanþare gratuitã, încheiate de Guvernul
României/autoritãþi publice cu alte guverne/autoritãþi
publice sau organizaþii internaþionale guvernamentale sau
neguvernamentale.
Dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã,
dividendele plãtite de o întreprindere, care este persoanã
juridicã românã, unei persoane juridice rezidente într-un
alt stat membru sau unui sediu permanent al unei
întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat
membru, sunt scutite de impozit, dacã beneficiarul
dividendelor deþine minimum 15% din titlurile de
participare la întreprinderea persoanã juridicã românã, pe
o perioadã neîntreruptã de cel puþin 2 ani, care se încheie
la data plãþii dividendului. Condiþia de deþinere minimã va
fi de 10% începând cu anul 2009. Condiþiile în care se
aplicã aceste prevederi, referitoare la tipurile de
întreprinderi din statele membre cãtre care se fac plãþile
de dividende ºi definiþia termenului stat membru.
Dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã,
28
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
veniturile din economii sub forma plãþilor de dobândã, aºa
cum sunt definite la art. 1245, obþinute din România de
persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii
Europene, sunt scutite de impozit.
ATENÞIE!
Pentru aplicarea prevederilor convenþiei de evitare a
dublei impuneri nerezidentul are obligaþia de a prezenta
plãtitorului de venit, în momentul realizãrii venitului,
certificatul de rezidenþã fiscalã eliberat de cãtre autoritatea
competentã din statul sãu de rezidenþã. În cazul în care
certificatul de rezidenþã fiscalã nu se prezintã în acest
termen, se aplicã prevederile titlului V. În momentul
prezentãrii certificatului de rezidenþã fiscalã se aplicã
prevederile convenþiei de evitare a dublei impuneri ºi se
face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de
prescripþie, în condiþiile în care certificatul de rezidenþã
fiscalã menþioneazã cã beneficiarul venitului a avut, în
termenul de prescripþie, rezidenþa fiscalã în statul
contractant cu care este încheiatã convenþia de evitare a
dublei impuneri, pentru toatã perioada în care s-au
realizat veniturile din România. Certificatul de rezidenþã
fiscalã prezentat în cursul anului pentru care se fac plãþile
este valabil ºi în primele 60 de zile calendaristice din anul
urmãtor, cu excepþia situaþiei în care se schimbã condiþiile
de rezidenþã.
Dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã,
plãtitorii de venituri sub forma dobânzilor au obligaþia sã
depunã o declaraþie informativã referitoare la plãþile de
astfel de venituri fãcute cãtre persoane fizice rezidente în
statele membre ale Uniunii Europene. Declaraþia se
depune pânã la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv
a anului curent, pentru informaþii referitoare la plãþile de
dobânzi fãcute în cursul anului precedent. Modelul ºi
conþinutul declaraþiei informative, precum ºi procedura de
declarare a veniturilor din dobânzile realizate din România
de cãtre persoane fizice rezidente în statele membre ale
Uniunii Europene se aprobã prin ordin al ministrului
finanþelor publice, de cãtre Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã, potrivit Ordonanþei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Victoriea Zamfirescu- expert contabil
 Expert Contabil

NIVELUL MINIM AL VENITULUI (I)

amiliile ºi persoanele singure, cetãþeni români, au numãrul de 5 persoane, care face parte din familie, în
F dreptul la un venit minim garantat ca formã de
asistenþã socialã. Venitul minim garantat se asigurã prin
condiþiile prevãzute de Legea nr. 416/2001.
În situaþia persoanelor singure nivelul lunar al venitului
acordarea ajutorului social lunar, în condiþiile prevãzute de minim garantat este de 92 lei (RON).
prezenta lege. Instituirea venitului minim garantat se Nivelul venitului minim garantat se indexeazã anual
întemeiazã pe principiul solidaritãþii sociale, în cadrul unei prin hotãrâre a Guvernului, în raport cu evoluþia preþurilor
politici naþionale de asistenþã socialã. Termenul familie de consum.
desemneazã soþul ºi soþia sau soþul, soþia ºi copiii lor
necãsãtoriþi, care au domiciliul ori reºedinþa comunã Cuantumul ajutorului social
prevãzutã în actele de identitate ºi gospodãresc
împreunã.
Cuantumul ajutorului social se stabileºte ca diferenþã
Se considerã familie ºi persoana care locuieºte
între nivelurile prevãzute la art. 4 ºi venitul net lunar al
împreunã cu copiii aflaþi în întreþinerea sa ºi se aflã în una
familiei sau al persoanei singure.
dintre urmãtoarele situaþii:
Dacã din calcul rezultã un ajutor social mai mic de
a) este necãsãtoritã;
50.000 lei, se acordã 50.000 lei.
b) este vãduvã;
Familiile ºi persoanele singure cu venituri nete lunare
c) este divorþatã;
pânã la nivelul venitului minim garantat beneficiazã de o
d) al cãrei soþ/soþie este declarat/declaratã
majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe
dispãrut/dispãrutã prin hotãrâre judecãtoreascã;
familie, în cazul în care cel puþin un membru al familiei
e) nu a împlinit vârsta de 18 ani ºi se aflã în una dintre
face dovada cã lucreazã pe bazã de contract individual de
situaþiile prevãzute la lit. a)-d).
muncã, are statut de funcþionar public sau presteazã o
Se considerã familie ºi fraþii fãrã copii, care
activitate, realizând venituri cu caracter salarial.
gospodãresc împreunã ºi care nu au domiciliul sau
Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform
reºedinþa comunã cu pãrinþii.
prevederilor prezentei legi, una dintre persoanele majore
se asimileazã termenului familie bãrbatul ºi femeia
apte de muncã din familia beneficiarã are obligaþia de a
necãsãtoriþi, cu copiii lor ºi ai fiecãruia .
presta lunar, la solicitarea primarului, acþiuni sau lucrãri de
Beneficiazã de reglementãrile Legii 416/2001ºi familiile
interes local, fãrã a se putea depãºi regimul normal de
sau persoanele singure, cetãþeni ai altor state sau apatrizi,
lucru ºi cu respectarea normelor de securitate ºi igienã a
care au reºedinþa sau, dupã caz, domiciliul în România, în
muncii.
condiþiile legislaþiei române.
Fac excepþie familiile pentru care ajutorul social
Au dreptul la venitul minim garantat, în condiþiile
rezultat din calcul este de pânã la 50 lei/lunã; pentru
prezentei legi, ºi soþii despãrþiþi în fapt, dacã ancheta
acestea orele de muncã se stabilesc trimestrial ºi se
socialã atestã situaþia existentã ºi justificã acordarea
efectueazã în prima lunã de platã.
acestuia.
Orele de muncã prevãzute se calculeazã proporþional
Beneficiazã de reglementãrile Legii 416/2001ºi
cu cuantumul ajutorului social de care beneficiazã familia
persoanele fãrã domiciliu sau reºedinþã ºi fãrã locuinþã,
sau persoana singurã, cu un tarif orar corespunzãtor
aflate în situaþie de nevoie, pe baza declaraþiei pe propria
salariului de bazã minim brut pe þarã garantat în platã,
rãspundere cã nu au solicitat ajutorul social de la alte
raportat la durata medie lunarã a timpului de muncã.
primãrii.
Numãrul zilelor de lucru, limitate la norma lunarã de
Persoanele fãrã locuinþã beneficiazã de ajutor social
21,25, se stabileºte prin împãrþirea orelor de muncã
numai pe perioada în care se aflã în evidenþa serviciilor
calculate la 8 ore/zi. Fracþiile se întregesc în plus.
publice de asistenþã socialã din cadrul unitãþilor
Obligaþia de a presta acþiunile sau lucrãrile de interes
administrativ-teritoriale în care trãiesc.
local prevãzute la alin. (2) poate fi transferatã altor
persoane din familie, cu acordul primarului, în situaþia în
Nivelul lunar al venitului minim garantat este de:
care persoana nominalizatã sã efectueze acþiunile sau
a) 166 lei (RON) pentru familiile formate din douã
lucrãrile de interes local se aflã în incapacitate temporarã
persoane;
de muncã sau ºi-a pierdut total ori parþial capacitatea de
b) 231 lei (RON) pentru familiile formate din 3
muncã.
persoane;
Primarii au obligaþia sã întocmeascã un plan de acþiuni
c) 287 lei (RON) pentru familiile formate din 4
sau de lucrãri de interes local pentru repartizarea orelor
persoane;
de muncã prevãzute la alin. (2), sã þinã evidenþa efectuãrii
d) 341 lei (RON) pentru familiile formate din 5
acestor ore ºi sã asigure instructajul privind normele de
persoane;
tehnica securitãþii muncii pentru toate persoanele care
e) câte 23 lei (RON) pentru fiecare altã persoanã peste
presteazã acþiuni sau lucrãri de interes local.

29
octombrie, 2006, nr. 10 (14) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Persoanele apte de muncã, ce nu realizeazã venituri
din salarii sau din alte activitãþi, se iau în considerare la
stabilirea numãrului membrilor de familie pentru
determinarea nivelului de venit pe familie numai dacã fac
dovada faptului cã sunt în evidenþa agenþiei teritoriale
pentru ocuparea forþei de muncã, pentru încadrare în
muncã, ºi nu au refuzat un loc de muncã ori participarea
la serviciile pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi
de formare profesionalã oferite de aceste agenþii.
ATENÞIE!
Agenþia teritorialã pentru ocuparea forþei de muncã va
transmite primarilor, în prima lunã a fiecãrui trimestru,
tabelul nominal cu persoanele care sunt în cãutarea unui
loc de muncã ori au participat la serviciile pentru
stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi de formare
profesionalã oferite de aceste agenþii.
Prin persoanã aptã de muncã se înþelege persoana
care îndeplineºte urmãtoarele condiþii:
a) are vârsta cuprinsã între 16 ani ºi vârsta standard de
pensionare;
b) nu urmeazã o formã de învãþãmânt cursuri de zi
prevãzutã de lege;
c) are starea de sãnãtate ºi capacitatea fizicã ºi psihicã
corespunzãtoare, care o fac aptã pentru prestarea unei
munci.
Incapacitatea fizicã ºi psihicã este doveditã cu acte
eliberate în condiþiile legii.
IMPORTANT!
Face excepþie de la îndeplinirea obligaþiilor prevãzute
ºi a condiþiei prevãzute la art. 7 alin. (1) persoana aptã de
muncã ºi care se aflã în una dintre urmãtoarele situaþii:
a) asigurã creºterea ºi îngrijirea, potrivit legii, a unuia
sau mai multor copii în vârstã de pânã la 7 ani ºi pânã la
16 ani în cazul copilului cu handicap mediu, dovedit prin
certificat eliberat de Comisia pentru protecþia copilului;
b) asigurã creºterea ºi îngrijirea, potrivit legii, a uneia
sau mai multor persoane cu handicap grav sau accentuat,
dovedit prin certificat eliberat de Comisia pentru protecþia
copilului sau, dupã caz, de Comisia de expertizã medicalã
a persoanelor cu handicap pentru adulþi;
c) participã la un program de pregãtire profesionalã;
d) este încadratã în muncã.
La stabilirea venitului net lunar al familiei ºi, dupã caz,
al persoanei singure, se iau în considerare toate veniturile
pe care membrii acesteia le realizeazã, inclusiv cele care
provin din drepturi de asigurãri sociale de stat, asigurãri
de ºomaj, obligaþii legale de întreþinere, indemnizaþii,
alocaþii ºi ajutoare cu caracter permanent ºi alte creanþe
legale.
În cazul în care familia sau persoana singurã are în
proprietate numai categoriile de bunuri cuprinse în lista
bunurilor considerate de strictã necesitate pentru nevoile
30
www.RezonRomania.net octombrie, 2006, nr. 10 (14)
familiale, aceasta beneficiazã de ajutor social, luându-se
în calcul veniturile prevãzute la alin. (1).
În cazul în care familia sau persoana singurã are în
proprietate cel puþin unul dintre bunurile cuprinse în lista
bunurilor care nu sunt considerate de strictã necesitate
pentru nevoile familiale, aceasta nu beneficiazã de ajutor
social.
În cazul în care familia sau persoana singurã are în
proprietate bunuri ce depãºesc cantitativ bunurile
cuprinse în lista prevãzutã la alin. (2), la stabilirea venitului
net lunar al familiei sau persoanei singure se iau în
considerare veniturile potenþiale provenite din
valorificarea bunurilor respective, stabilite potrivit unor
limite minime ºi maxime, aprobate la nivel naþional.
În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieºte
ºi gospodãreºte împreunã cu alte familii sau persoane
singure ºi contribuie împreunã la achiziþionarea sau
realizarea unor bunuri ºi a unor venituri din valorificarea
acestora ori la consumul acestora, la stabilirea
cuantumului ajutorului social se iau în considerare atât
veniturile nete lunare proprii, cât ºi partea ce îi revine de
drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de
persoanele din gospodãrie.
Stabilirea ºi plata ajutorului social
Ajutorul social, în condiþiile prezentei legi, se acordã pe
bazã de cerere ºi declaraþie pe propria rãspundere,
însoþite de actele doveditoare privind componenþa familiei
ºi veniturile membrilor acesteia.
Existenþa oricãror alte venituri decât cele care pot fi
dovedite cu acte se menþioneazã în declaraþia pe propria
rãspundere a persoanei care solicitã ajutorul social.
Cererea ºi declaraþia pe propria rãspundere se
semneazã ºi se înainteazã de cãtre reprezentantul
familiei.
Reprezentantul familiei poate fi, dupã caz, unul dintre
membrii familiei care are capacitate deplinã de exerciþiu
ori, în cazurile prevãzute de lege, tutorele sau curatorul
persoanei îndreptãþite.
În situaþiile prevãzute la art. 2 alin. (2), reprezentantul
familiei este persoana care asigurã creºterea ºi îngrijirea
copiilor, dacã aceasta are capacitate deplinã de exerciþiu
sau, dupã caz, reprezentantul legal al acesteia.
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei,
iar beneficiarul ajutorului social este familia.
Cererea de acordare a ajutorului social ºi declaraþia pe
propria rãspundere se înregistreazã la primarul localitãþii
în a cãrei razã teritorialã îºi are domiciliul sau reºedinþa
titularul.
În cazul cetãþenilor strãini sau apatrizi, documentele
prevãzute la alin. (1) se depun la primarul localitãþii în a
cãrei razã teritorialã aceºtia îºi au reºedinþa sau, dupã
caz, domiciliul.
În cazul persoanelor prevãzute la art. 3 alin. (2),
cererea se înregistreazã la primarul localitãþii sau, dupã
caz, al sectorului municipiului Bucureºti în a cãrui razã
teritorialã trãiesc acestea.

Cererea ºi declaraþia pe propria rãspundere se
întocmesc potrivit modelului prevãzut în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
Cererea de acordare a ajutorului social se
soluþioneazã în termen de maximum 30 de zile de la data
înregistrãrii.
În vederea verificãrii îndeplinirii de cãtre solicitant a
condiþiilor de acordare a ajutorului social, primarul dispune
în mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, în termen
de 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii cererii.
Ancheta socialã se efectueazã de personalul
serviciului public de asistenþã socialã din subordinea
consiliului local sau, dupã caz, de persoanele cu atribuþii
în domeniul asistenþei sociale din aparatul propriu de
specialitate al primarului.
Ancheta socialã se întocmeºte potrivit modelului
aprobat prin normele metodologice de aplicare a Legii
416/2001ºi constituie probã legalã pentru instanþele
judecãtoreºti, în legãturã cu deschiderea dreptului sau
respingerea cererii.
ATENÞIE!
Rãspunderea asupra conþinutului anchetei sociale
revine ºi persoanelor care au efectuat ºi au semnat
ancheta socialã.
În cazul în care solicitantul refuzã sã furnizeze
informaþiile necesare pentru întocmirea anchetei sociale,
se considerã cã familia acestuia nu îndeplineºte condiþiile
de acordare a ajutorului social.
Stabilirea dreptului la ajutorul social ºi a cuantumului
acestuia se face prin dispoziþie scrisã a primarului.
În termen de maximum 10 zile lucrãtoare de la
efectuarea anchetei sociale, primarul are obligaþia sã
emitã dispoziþia de acordare sau de respingere a cererii
privind ajutorul social.
Dispoziþia primarului se comunicã titularului ajutorului
social, în termen de maximum 5 zile de la data emiterii.
Dreptul la ajutorul social se acordã începând cu luna
urmãtoare înregistrãrii cererii.
Creanþa beneficiarilor de ajutor social este o creanþã
privilegiatã.
Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului
ajutorului social se face prin dispoziþie a primarului ºi se
comunicã atât noului titular al ajutorului social, cât ºi celui
înlocuit.
În cazul în care schimbarea titularului este cerutã de
membrii familiei, dispoziþia primarului se comunicã ºi
acestora.
Plata ajutorului social ºi data efectuãrii acesteia se
stabilesc prin dispoziþie scrisã a primarului.
Plata ajutorului social se realizeazã, de regulã, prin stat
de platã sau, dupã caz, pe bazã de mandat poºtal, în cont
curent personal sau prin alte forme de platã stabilite de
ordonatorul de credite, þinându-se cont de solicitarea
beneficiarului.
octombrie, 2006, nr. 10 (14)
Expert Contabil
Obligaþiile beneficiarilor
Titularul ajutorului social are obligaþia sã comunice
primarului, în scris, orice modificare cu privire la domiciliu,
venituri ºi la numãrul membrilor familiei, în termen de 15
zile de la data la care a intervenit modificarea.
În cazul în care modificãrile nu conduc la majorãri sau
diminuãri ale ajutorului social mai mari de 5 lei (RON) pe
familie, ajutorul social stabilit anterior nu se modificã.
Modificarea cuantumului sau încetarea dreptului la
ajutorul social se face prin dispoziþie scrisã a primarului,
începând cu luna urmãtoare celei în care au intervenit
modificãrile.
Pentru situaþiile prevãzute la alin. (1), dispoziþiile art. 11
ºi 12 se aplicã în mod corespunzãtor.
În vederea urmãririi respectãrii condiþiilor de acordare
a dreptului la ajutorul social, primarii dispun efectuarea de
anchete sociale la interval de 6 luni sau ori de câte ori este
nevoie.
În cazul în care se constatã situaþii ce conduc la
modificarea cuantumului sau la încetarea dreptului la
ajutor social, primarul emite o nouã dispoziþie scrisã.
Modificarea cuantumului prevãzut sau încetarea
dreptului se stabileºte începând cu luna urmãtoare celei în
care s-a efectuat ancheta socialã.
Persoanele apte de muncã pentru care se acordã
ajutorul social au obligaþia sã dovedeascã cu acte, din 3 în
3 luni, cã îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 7 alin. (1).
Agenþia teritorialã pentru ocuparea forþei de muncã ºi
Oficiul pentru Migraþia Forþei de Muncã vor transmite
primarilor, în prima lunã a fiecãrui trimestru, tabelul
nominal cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor
social care s-au încadrat în muncã, au refuzat un loc de
muncã oferit ºi, respectiv, care au plecat cu contract de
muncã în strãinãtate.
Suspendarea plãþii ajutorului social ºi, dupã caz,
modificarea cuantumului se fac prin dispoziþia scrisã a
primarului ºi se comunicã titularului în termen de 15 zile
de la data emiterii acesteia.
ATENÞIE!
Suspendarea plãþii ajutorului social se face începând
cu luna urmãtoare celei în care nu mai sunt îndeplinite
obligaþiile prevãzute la art. 6 alin. (2) ºi la art. 15 alin. (1).
Prezentarea de cãtre titular a dovezilor prevãzute la
art. 15 alin. (1), în termen de 3 luni de la data suspendãrii
efective a plãþii ori a modificãrii cuantumului ajutorului
social, are ca efect reluarea plãþii drepturilor începând cu
luna urmãtoare.
(continuare in editia 11 (15))
Dinu Lilicã - director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
 noiembrie, 2006, nr. 11 (15)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil -
noiembrie 2006
trateazã din sfera
contabilitãþii
practice
problematica metodologiei de
aplicare a Legii 193/2006 privind
tichetele cadou ºi tichetele de
creºã.
Se va discuta problematica
asigurãrii pentru accidente de
muncã ºi boli profesionale si
modul de acordare a indemnizaþiei
pentru creºterea copilului pentru
susþinerea familiei.
Vom trata reglementãrile
legislative ºi practice privind
perioada de probã ca parte a
procedurii de încheiere a
contractului individual de muncã
ºi modalitatea de resucere a
timpului de muncã.
Totodatã vom prezenta
aspectele legate de consultanþa
fiscalã, calitatea de consultant
fiscal pentru persoane fizice ºi
societãþi comerciale.
Victoriea
Zamfirescu
TICHETELE CADOU ªI
TICHETELE DE CREªÃ
metodologie de aplicare a Legii 193/2006
Buga Anca - director economic
otãrârea 1317/2006 aprobã
H Normele metodologice de
aplicare a dispoziþiilor Legii nr.
193/2006 privind acordarea tichetelor
cadou ºi a tichetelor de creºã.
Valoarea sumei lunare de 300 lei,
acordatã sub formã de tichete de creºã,
se indexeazã semestrial, potrivit
prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr.
193/2006, cu modificãrile ulterioare, ºi
se stabileºte prin ordin al ministrului
muncii, solidaritãþii sociale ºi familiei.
ACCIDENTE DE MUNCÃ ªI BOLI
PROFESIONALE (I)
Dinu Lilicã - director economic
rdinul 450/2006 stabileºte
O modalitãþile de reglementare a
unor proceduri, metode ºi mijloace de
aplicare unitarã a prevederilor Legii nr.
346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de muncã ºi boli
profesionale.
Conform acestor reglementãri se
stabileºte modalitatea de definire a
urmãtorilor termeni:
- medic curant - orice medic cu
autorizaþie de liberã practicã valabilã,
care îºi desfãºoarã activitatea în unitãþi
Conform prevederilor articolului 1
din Legea 193/2006, societãþile
comerciale, regiile autonome,
societãþile ºi companiile naþionale,
instituþiile din sectorul bugetar, unitãþile
cooperatiste, celelalte persoane
juridice, precum ºi persoanele fizice
care încadreazã personal pe bazã de
contract individual de muncã pot utiliza
bilete de valoare sub forma tichetelor
cadou ºi a tichetelor de creºã.
(continuare în pagina 4)
prestatoare de servicii medicale, aflate
în relaþie contractualã cu casele de
asigurãri de sãnãtate, respectiv cu
casele teritoriale de pensii;
- servicii medicale - totalitatea
intervenþiilor medicale necesare
rezolvãrii unui caz;
- referat medical - formular care
atestã diagnosticul clinic, istoricul bolii,
starea prezentã de sãnãtate,
tratamentele urmate ºi planul de
recuperare;
(continuare în pagina 10)

REGLEMENTÃRI INDEMNIZAÞIA CONSULTANÞA REDUCEREA

PRIVIND PERIOADA PENTRU FISCALÃ (I) TIMPULUI DE
DE PROBÃ CREªTEREA MUNCÃ
COPILULUI

pag. 17 pag. 19 pag. 25 pag. 30

 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
TICHETELE CADOU ªI TICHETELE DE CREªÃ -
Dragoº Stoica METODOLOGIE DE APLICARE A LEGII 193/2006

COORDONATOR Buga Anca - director economic pag. 1

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI
ACCIDENTE DE MUNCÃ ªI BOLI PROFESIONALE (I)
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga Dinu Lilicã - director economic pag. 1
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
Diana Moraru

TEHNOREDACTARE
REGLEMENTÃRI PRIVIND PERIOADA DE PROBÃ
Cristian Videanu
Mihai Gheþu Anca Buga - director economic pag. 17
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI
CORECTURÃ

Diana Moraru INDEMNIZAÞIA PENTRU CREªTEREA COPILULUI

ADRESA REDACÞIEI Andrei Dragomir - expert contabil pag. 19

Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti
CONSULTANÞA FISCALÃ (I)
E-MAIL
Andrei Dragomir - expert contabil pag. 25
expertcontabil@rezon.ro

TELEFOANE

021/222.70.75
021/222.70.76
REDUCEREA TIMPULUI DE MUNCÃ
VÂNZÃRI
Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 30
office@rezon.ro

This product is manufactured on a franchise basis

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
TICHETELE CADOU ªI
TICHETELE DE CREªÃ
metodologie de aplicare a Legii 193/2006
Fac parte din categoria angajatorilor prevãzuþi la art. 1
din Legea nr. 193/2006, cu modificãrile ulterioare,
denumitã în cuprinsul prezentelor norme metodologice
angajatori:
a) regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale,
societãþile comerciale, indiferent de forma juridicã de
organizare ºi de forma de proprietate;
b) instituþiile din sectorul bugetar, definite de legea
privind finanþele publice ºi de legea privind finanþele
publice locale, indiferent de sistemul de finanþare ºi
subordonare, inclusiv cele care se finanþeazã integral din
venituri proprii;
c) instituþiile financiare ºi instituþiile de credit;
d) organizaþiile cooperatiste, societãþile agricole ºi alte
forme de asociere agricolã cu personalitate juridicã,
organizaþiile nonprofit, precum ºi orice altã entitate care
are statutul legal de persoanã juridicã constituitã potrivit
legislaþiei române;
e) persoanele fizice care încadreazã personal pe bazã
de contract individual de muncã.
ATENÞIE!
Tichetele cadou ºi tichetele de creºã sunt bilete de
valoare.
Imprimatul reprezentând tichetul cadou ºi tichetul de
creºã se emite pe suport hârtie pe care se imprimã
valoarea nominalã ºi elementele obligatorii care asigurã
circulaþia acestuia în condiþii de siguranþã. Evidenþa
circulaþiei tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã se þine
la valoarea nominalã imprimatã pe tichet. Modelul
tichetului cadou ºi a tichetului de creºã, cu elementele
minime obligatorii care se imprimã pe acesta, este
prevãzut în anexa nr. 1 la normele metodologice.
Acordarea ºi utilizarea tichetelor
cadou ºi a tichetelor de creºã
Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de
marketing, studiul pieþei, promovarea pe pieþe existente
sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamã ºi
publicitate, precum ºi pentru cheltuieli sociale, conform
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2006.
Activitãþile ºi destinaþiile prevãzute sunt generatoare
de cheltuieli care se încadreazã în prevederile Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare. Angajatorii pot utiliza tichete cadou
4
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
pentru campanii de marketing, studiul pieþei, promovarea
pe pieþe existente sau noi, pentru protocol, pentru
cheltuielile de reclamã ºi publicitate, în limita sumelor
destinate acoperirii valorii nominale a acestor tichete,
prevãzute în bugetele proprii, aprobate potrivit legii, în
poziþii distincte de cheltuieli, denumite tichete cadou. În
acest caz, regimul fiscal aplicabil contravalorii nominale a
tichetelor cadou acordate de angajatori este cel stabilit
prin dispoziþiile Legii nr. 571/2003, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, pentru cheltuielile efectuate de
contribuabili. Angajaþii persoane fizice care desfãºoarã o
activitate într-o relaþie de angajare, în baza unui raport de
muncã reglementat de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, sau de o lege
specialã, pot beneficia de tichete cadou acordate de
angajatorii lor, numai pentru destinaþiile sau evenimentele
care se încadreazã în cheltuielile sociale. Angajatorii
acordã angajaþilor proprii tichete cadou, în limita sumei
prevãzute în bugetul de venituri de cheltuieli aprobat
potrivit legii, într-o poziþie distinctã de cheltuieli denumitã
"Tichete cadou" pentru cheltuieli sociale.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) ºi ale art. 3 alin. (1)
din Legea nr. 193/2006, angajaþii din cadrul unitãþilor
prevãzute la art. 1 din aceastã lege, care beneficiazã de
tichete cadou, pot beneficia ºi de tichete de creºã.
Acordarea tichetelor cadou nu exclude acordarea
concomitentã ºi a tichetelor de creºã pentru acelaºi
angajat.
IMPORTANT!
Suma individualã sub forma tichetelor de creºã se
acordã, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 193/2006, cu
modificãrile ulterioare, pentru creºterea copilului pânã la
împlinirea vârstei de 3 ani ºi se asigurã integral din costuri
de cãtre angajator.
Tichetele de creºã se acordã în limita prevederilor
bugetului de stat sau, dupã caz, ale bugetelor locale,
pentru unitãþile din sectorul bugetar ºi, potrivit prezentei
legi, pentru celelalte categorii de angajatori, în limita
bugetului de venituri ºi cheltuieli aprobat.
Instituþiile din sectorul bugetar, indiferent de sistemul
de finanþare ºi subordonare, exclusiv cele care se
finanþeazã integral din venituri proprii, acordã tichete de
creºã, în limita sumelor destinate acoperirii nominale a
tichetelor de creºã prevãzute într-o poziþie distinctã de

cheltuieli denumitã "Tichete de creºã" în bugetele de
venituri ºi cheltuieli proprii aprobate potrivit legii, potrivit
prevederilor bugetului de stat sau, dupã caz, ale bugetelor
locale la articolul bugetar "Tichete de creºã".
Pentru celelalte categorii de angajatori, inclusiv pentru
instituþiile din sectorul bugetar care se finanþeazã integral
din venituri proprii, tichetele de creºã se acordã în limita
sumelor destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor
de creºã prevãzute în bugetele de venituri ºi cheltuieli
aprobate potrivit legii, într-o poziþie distinctã de cheltuieli
denumitã "Tichete de creºã".
La determinarea sumelor destinate acoperirii valorii
nominale a tichetelor de creºã se iau în calcul: valoarea
lunarã a tichetului de creºã, numãrul de angajaþi care vor
beneficia de tichete de creºã ºi numãrul de luni aferent
perioadei pentru care se acordã aceste tichete.
Emitenþii
Emitenþii tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã sunt
unitãþile cu activitate specializatã în domeniul care face
obiectul prezentei legi, denumite în continuare unitãþi
emitente.
Unitãþile emitente cu activitate specializatã sunt
persoane juridice înfiinþate în baza Legii nr. 31/1990
privind societãþile comerciale, republicatã, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare, care desfãºoarã activitate de
emitere a tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã ºi care
asigurã circulaþia acestora în condiþii de siguranþã, în baza
autorizaþiei de funcþionare, acordatã de Ministerul
Finanþelor Publice, potrivit criteriilor elaborate în
conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr.
193/2006.
În vederea desfãºurãrii activitãþii prevãzute unitatea
emitentã încheie direct, potrivit art. 8 din Legea nr.
193/2006, cu modificãrile ulterioare, contracte pentru
prestarea serviciilor cu creºe sau alte unitãþi educaþionale,
precum ºi cu operatori economici, denumiþi în continuare
operatori economici afiliaþi. Operatorii economici care pot
fi afiliaþi la reþeaua utilizatã de unitãþile emitente sunt cei
care desfãºoarã activitãþi care fac posibilã utilizarea
tichetelor conform prevederilor Legii nr. 193/2006, cu
modificãrile ulterioare.
Valabilitatea tichetelor de creºã
Fiecare tichet cadou sau tichet de creºã este valabil
numai dacã are înscris numãrul sub care a fost înseriat de
cãtre unitatea emitentã ºi dacã cuprinde cel puþin
urmãtoarele:
a) numele ºi adresa emitentului;
b) valoarea nominalã a tichetului;
c) date referitoare la perioada de valabilitate;
d) spaþiu pentru înscrierea numelui ºi a prenumelui
salariatului care este în drept sã utilizeze tichetul de creºã;
e) spaþiu destinat înscrierii datei ºi aplicãrii ºtampilei
unitãþii la care tichetul a fost utilizat.
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
Imprimatul reprezentând tichetul cadou ºi, respectiv,
tichetul de creºã emis de unitatea emitentã este valabil
numai dacã conþine urmãtoarele elemente obligatorii:
a) seria numericã într-o ordine crescãtoare pentru
tichete cadou ºi separat pentru tichete de creºã,
corespunzãtoare numãrului de tichete comandat de cãtre
angajator în baza contractului de achiziþionare a tichetelor;
b) numele ºi adresa emitentului;
c) date care definesc angajatorul;
d) valoarea nominalã a tichetului, în cifre ºi în litere,
care este înscrisã de angajator în comanda fermã
transmisã unitãþii emitente;
e) perioada de valabilitate a tichetului;
f) spaþiu pentru înscrierea numelui ºi a prenumelui
salariatului care este îndreptãþit sã utilizeze tichetul de
creºã;
g) interdicþii în utilizarea tichetelor, stabilite potrivit legii,
prezentelor norme metodologice ºi prin contractul
comercial de prestãri de servicii încheiat între angajator ºi
unitatea emitentã;
h) spaþiu destinat înscrierii datei ºi aplicãrii ºtampilei
unitãþii la care tichetul a fost utilizat.
Valoarea nominalã
Valoarea nominalã a tichetelor de creºã, la data intrãrii
în vigoare a legii, este în sumã de 300 lei (RON) pentru o
lunã, pentru fiecare copil aflat la creºã.
Valoarea sumei lunare acordate sub formã de tichete
de creºã, prevãzutã se indexeazã semestrial cu indicele
inflaþiei comunicat de Institutul Naþional de Statisticã.
Valoarea unui tichet cadou, precum ºi a unui tichet de
creºã este de 10 lei (RON) sau un multiplu de 10, dar nu
mai mare de 50 lei (RON).
La fundamentarea valorii sumei lunare indexate
semestrial, acordatã sub formã de tichete de creºã, se vor
utiliza urmãtoarele reguli:
a) indicele inflaþiei, respectiv indicele preþurilor de
consum realizat, cu perioadã de referinþã luna mai 2006,
luna în care Legea nr. 193/2006 a intrat în vigoare;
b) semestrul este constituit din 6 luni calendaristice
întregi, începând cu luna iunie 2006;
c) valoarea sumei lunare acordate sub formã de tichete
de creºã de 300 lei, valabilã la data intrãrii în vigoare a
Legii nr. 193/2006.
Þinându-se seama de datele calendaristice la care se
comunicã indicii realizaþi ai preþurilor de consum de cãtre
Institutul Naþional de Statisticã, valoarea nominalã a unui
tichet de creºã, valabilã în ultima lunã a semestrului se
utilizeazã ºi pentru urmãtoarele douã luni calendaristice.
Valoarea sumei lunare indexate rezultatã din calcul
pentru tichetele de creºã se va rotunji din 10 în 10 lei.
Valoarea sumei lunare acordate de angajatori sub
forma tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã este
multiplu de 10.
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Valoarea nominalã înscrisã pe imprimatele
reprezentând tichetul cadou ºi tichetul de creºã, emise de
unitãþile emitente, va fi de 10 lei, un multiplu de 10, dar nu
mai mare de 50 lei.
Distribuirea tichetelor de creºã
ATENÞIE!
Angajatorul distribuie salariaþilor tichete de creºã lunar.
Tichetele de creºã se distribuie salariaþilor sau, dupã
caz, angajaþilor, lunar, pentru fiecare dintre copiii lor
naturali, inclusiv pentru fiecare copil adoptat, încredinþat în
vederea adopþiei sau dat în plasament, precum ºi pentru
cei cãrora li s-a instituit tutela, cu excepþia celor daþi în
plasament la asistentul maternal profesionist ºi a celor
pentru care s-a dispus mãsura plasamentului de urgenþã,
pe baza urmãtoarelor documente:
a) cerere pentru acordarea tichetului de creºã;
b) actul doveditor eliberat de creºã sau, dupã caz,
unitatea educaþionalã la care este înscris copilul;
c) declaraþie pe propria rãspundere cã celãlalt pãrinte
sau, dupã caz, tutorele nu beneficiazã de tichete de creºã;
d) declaraþie pe propria rãspundere cã celãlalt pãrinte
nu beneficiazã de concediul ºi indemnizaþia care se
acordã pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2
ani, respectiv de pânã la 3 ani, în cazul copilului cu
handicap, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.
148/2005 privind susþinerea familiei în vederea creºterii
copilului, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
e) livretul de familie eliberat potrivit Hotãrârii
Guvernului nr. 495/1997 privind conþinutul, eliberarea ºi
actualizarea livretului de familie, cu modificãrile ulterioare.
În situaþia în care nu a fost eliberat livretul de familie,
cererea va fi însoþitã de copia certificatului de naºtere al
copilului sau a extrasului de naºtere. În cazul în care s-a
prezentat extrasul de naºtere, beneficiarul tichetelor de
creºã are obligaþia ca în termen de 30 de zile de la
eliberarea certificatului de naºtere sã depunã copia
acestuia la angajator;
f) alte documente solicitate de angajator, dupã caz,
potrivit regulamentului intern.
În aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr.
193/2006, cu modificãrile ulterioare, salariaþii sau, dupã
caz, angajaþii vor solicita în scris creºei sau unitãþii
educaþionale actul doveditor care atestã înscrierea
copilului în structura educaþionalã respectivã. În cerere
salariatul va preciza datele de identificare ale
angajatorului, precum ºi datele de identificare ale unitãþii
emitente de tichete de creºã de la care angajatorul
achiziþioneazã tichetele de creºã. Angajatorii, împreunã cu
organizaþiile sindicale legal constituite sau cu
reprezentanþii salariaþilor, dupã caz, pot stabili ca cererile
adresate creºei sau unitãþii educaþionale sã fie întocmite ºi
transmise de cãtre angajatori ºi nu de salariaþi.
Angajatorii sunt obligaþi sã organizeze lunar o evidenþã
proprie, potrivit modelelor de formulare prevãzute în
anexele nr. 2, 2a), 2b) ºi 2c) din normele metodologice.
6
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Utilizarea tichetelor de creºã
IMPORTANT!
Tichetele de creºã pot fi utilizate numai pentru
achitarea taxelor la creºa unde este înscris copilul
salariatului.
Tichetele de creºã pot fi utilizate în relaþia cu creºele cu
care unitãþile emitente au contractat prestarea serviciilor
respective.
Tichetele de creºã acordate de angajatori pot fi utilizate
de cãtre angajaþi numai la creºele la care au înscriºi copiii
ºi cu care unitãþile emitente au încheiate contracte de
prestãri de servicii.
Sunt asimilate creºelor, potrivit art. 11 alin. (3) din
Legea nr. 193/2006, cu modificãrile ulterioare, ºi unitãþile
educaþionale care organizeazã distinct servicii de îngrijire
ºi educaþie pentru copiii în vârstã de pânã la 3 ani.
Angajaþii pot utiliza tichetele de creºã dacã la aceste
unitãþi educaþionale au înscriºi copiii în vârstã de pânã la
3 ani ºi unitãþile emitente au încheiate contracte de
prestãri de servicii cu acestea.
În cazul în care creºa sau unitatea educaþionalã
prevãzutã nu are personalitate juridicã, unitãþile emitente
vor încheia contractele de prestãri de servicii cu persoana
juridicã, în structura cãreia este organizatã creºa sau
unitatea educaþionalã.
În scopul evitãrii unor eventuale disfuncþionalitãþi în
aplicarea Legii nr. 193/2006, cu modificãrile ulterioare,
persoana juridicã prevãzutã va încheia contracte de
prestãri de servicii cu unitãþile emitente care au încheiate
contracte de prestãri de servicii cu angajatorii ai cãror
salariaþi au înscriºi copiii la creºa sau unitatea
educaþionalã din structura organizatoricã a persoanei
juridice. În acest sens, salariaþii sau, dupã caz, angajatorii
au obligaþia de a preciza în cererile lor adresate creºei sau
unitãþii educaþionale în vederea eliberãrii actului doveditor,
care atestã înscrierea copiilor lor la aceste structuri
educaþionale ºi datele de identificare a unitãþii emitente.
Pentru asigurarea desfãºurãrii corespunzãtoare a
serviciilor de creºã, contractele de prestãri de servicii
încheiate între creºe ºi unitãþile educaþionale, pe de o
parte, ºi unitãþile emitente, pe de altã parte, vor cuprinde
o clauzã expresã referitoare la termenul calendaristic de
decontare a contravalorii nominale a tichetelor de creºã.
În cazul creºelor sau unitãþilor educaþionale care nu au
personalitate juridicã, persoana juridicã va deschide un
cont bancar distinct prin care se vor derula sumele
corespunzãtoare tichetelor de creºã în relaþia contractualã
cu unitatea emitentã. Contravaloarea tichetelor de creºã
decontatã de unitãþile emitente va fi destinatã în totalitate
ºi cu operativitate creºei sau unitãþii educaþionale.
Valoarea lunarã a tichetelor de creºã acordatã
salariaþilor ºi decontatã creºei sau unitãþii educaþionale de
cãtre unitãþile emitente nu poate fi fracþionatã de creºa ori
unitatea educaþionalã, pe perioade de utilizare, dependent
de absenþa de la creºã a copiilor în cursul unei luni

calendaristice sau de cuantumul taxelor stabilit pentru
copiii ai cãror pãrinþi achitã taxele de creºã în numerar.
Eventualele sume neconsumate de creºã în luna curentã,
ca urmare a absenþei copiilor, vor fi utilizate de creºã în
luna în care copiii în cauzã vor fi prezenþi la creºã. În
aceste cazuri valoarea lunarã a tichetelor de creºã
acordatã angajaþilor pentru luna în care copilul va fi
prezent la creºa în cauzã se diminueazã, în mod
corespunzãtor, de cãtre angajator. Informaþiile privind
prezenþa lunarã a copilului la creºã, confirmate de creºã,
se comunicã angajatorului, în scris, de cãtre angajatul
beneficiar de tichete de creºã.
Sumele decontate de unitãþile emitente ºi
neconsumate de creºã sau unitatea educaþionalã pânã la
sfârºitul lunii calendaristice se reporteazã în contul lunii
urmãtoare. La sfârºitul anului calendaristic, soldul contului
bancar deschis pentru operaþiunile cu tichetele de creºã
va fi reportat pentru anul urmãtor.
În baza contractelor de prestãri de servicii încheiate cu
unitãþile emitente de tichete de creºã, creºele ºi unitãþile
educaþionale au urmãtoarele obligaþii ºi interdicþii:
a) sã completeze pe versoul fiecãrui tichet de creºã
data primirii de la angajat a tichetului de creºã ºi sã aplice
ºtampila proprie;
b) sã prezinte unitãþilor emitente la termenele stabilite
prin contract tichetele de creºã primite, datate ºi
ºtampilate, în vederea decontãrii;
c) interdicþia prevãzutã la art. 13 din Legea nr.
193/2006, cu modificãrile ulterioare, de a comercializa
tichetele de creºã contra unei fracþiuni de preþ sau a altor
servicii decât cele care asigurã îngrijirea ºi educaþia
copiilor în vârstã de pânã la 3 ani;
d) interdicþia de a acorda un rest de bani la tichetul de
creºã, prevãzutã la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 193/2006,
cu modificãrile ulterioare;
e) alte obligaþii sau interdicþii stabilite în baza
contractelor de prestãri de servicii încheiate, potrivit legii,
cu unitãþile emitente.
Interdicþiile prevãzute, se vor imprima pe tichetul de
creºã emis de unitãþile emitente.
În baza prevederilor art. 10 ºi 13 din Legea nr.
193/2006, cu modificãrile ulterioare, creºele ºi celelalte
unitãþi educaþionale au urmãtoarele obligaþii ºi drepturi:
a) sã elibereze operativ, la cererea scrisã a salariaþilor
sau, dupã caz, a angajatorilor, actul doveditor care atestã
înscrierea copiilor salariaþilor în cauzã la creºa sau
unitatea educaþionalã cãreia îi este adresatã cererea;
b) sã informeze operativ ºi în scris pe angajatorul
salariatului în cazul în care copilul acestuia nu mai este
înscris la creºã;
c) sã confirme, pe nota scrisã a salariatului adresatã
angajatorului, prezenþa lunarã a copilului la creºã;
d) sã utilizeze sumele decontate de unitãþile emitente
pentru creºterea ºi educarea copiilor în vârstã de pânã la
3 ani, înscriºi la creºa sau unitatea educaþionalã
respectivã;
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
e) sã organizeze o evidenþã operativã proprie, potrivit
modelelor de formulare prevãzute în anexele nr. 4a), 4b),
4c) ºi 4d) la normele metodologice.
Contractarea cu unitatea emitentã
Angajatorul împreunã cu organizaþiile sindicale legal
constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat,
cu reprezentantul salariaþilor stabilesc de comun acord
unitatea emitentã a tichetelor de creºã cu care vor
contracta prestarea serviciilor corespunzãtoare ºi a
tichetelor cadou în cazul cheltuielilor sociale. Unitãþile
emitente au obligaþia de a transmite angajatorilor lista
unitãþilor corespunzãtoare reþelei utilizate, la care salariaþii
pot folosi tichete cadou ºi tichete de creºã. La stabilirea
acestor unitãþi va fi avutã în vedere calitatea serviciilor.
Angajatorul împreunã cu organizaþiile sindicale legal
constituite sau cu reprezentanþii salariaþilor, dupã caz, vor
stabili prin Regulamentul intern de acordare a tichetelor
de creºã ºi a tichetelor cadou prevederi referitoare la:
a) stabilirea concretã a activitãþilor, destinaþiilor ºi
evenimentelor care se încadreazã în cheltuielile sociale,
pentru care se vor acorda salariaþilor tichete cadou ºi
tichete de creºã ºi care vor face obiectul contractelor
comerciale de prestãri de servicii cu unitãþile emitente de
tichete de creºã ºi de tichete cadou;
b) unitatea emitentã a tichetelor de creºã cu care vor
contracta prestarea serviciilor corespunzãtoare ºi a
tichetelor cadou în cazul cheltuielilor sociale;
c) unitãþile emitente de tichete de creºã cu care vor
contracta prestarea serviciilor corespunzãtoare, în cazul
în care copiii salariaþilor sunt înscriºi la creºe care au
încheiate contracte comerciale de prestãri de servicii cu
unitãþi emitente diferite, þinând seama de prevederile art.
10 alin. (1) ºi (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificãrile
ulterioare. În acest caz are prioritate prevederea art. 10
alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificãrile ulterioare,
respectiv creºa la care este înscris copilul salariatului;
d) valoarea lunarã a tichetelor cadou;
e) valoarea lunarã a tichetelor de creºã în limita valorii
nominale prevãzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr.
193/2006, cu modificãrile ulterioare, ºi data la care se
distribuie salariaþilor;
f) criteriile de selecþie privind stabilirea salariaþilor care
primesc tichete cadou ºi/sau tichete de creºã, þinând
seama de condiþiile concrete de lucru în care îºi
desfãºoarã activitatea unele categorii de salariaþi, de
prioritãþile socioprofesionale ºi de alte elemente specifice
activitãþii;
g) documentaþia pe care trebuie sã o prezinte salariatul
angajatorului în vederea acordãrii de tichete de creºã;
h) criterii ºi perioade pentru care salariaþii nu primesc
tichete cadou ºi tichete de creºã;
i) criterii de stabilire a unitãþii emitente cu care vor
contracta achiziþionarea tichetelor cadou ºi/sau a
tichetelor de creºã.
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
La stabilirea valorii lunare a tichetelor cadou ºi,
respectiv, a valorii lunare a tichetelor de creºã, partenerii
de dialog social vor avea în vedere ºi prevederile art. 7
alin. (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificãrile ulterioare.
În mod corespunzãtor, pentru angajaþii care
desfãºoarã o activitate într-o relaþie de angajare în baza
unei legi speciale, respectiv pentru angajaþii din instituþiile
din sectorul bugetar, angajatorii vor stabili regulamente
interne de acordare a tichetelor de creºã ºi a tichetelor
cadou. Pentru stabilirea unitãþii emitente cu care vor
contracta achiziþionarea tichetelor cadou ºi/sau a
tichetelor de creºã, instituþiile din sectorul bugetar,
indiferent de sistemul de finanþare ºi subordonare, inclusiv
cele care se finanþeazã integral din venituri proprii, vor
asigura respectarea prevederilor legale în vigoare
referitoare la achiziþiile publice.
Contractul pentru achiziþionarea tichetelor cadou ºi a
tichetelor de creºã, încheiat între angajator ºi unitãþile
emitente, va cuprinde clauze referitoare la:
a) denumirea concretã a activitãþilor, destinaþiilor ºi
evenimentelor;
b) necesarul anual, semestrial, trimestrial sau lunar de
tichete cadou ºi/sau tichete de creºã;
c) numãrul de angajaþi pentru care se achiziþioneazã
lunar tichete de creºã;
d) numãrul de angajaþi pentru care se achiziþioneazã
lunar tichete cadou;
e) preþul imprimatului reprezentând tichetul cadou
ºi/sau tichetul de creºã;
f) condiþiile în care tichetele cadou ºi/sau tichetele de
creºã neutilizate de cãtre angajatori se restituie de cãtre
angajatori unitãþii emitente la sfârºitul anului calendaristic
sau la data rezilierii contractului de prestãri de servicii;
g) obligaþia unitãþii emitente de a transmite
angajatorilor lista unitãþilor, corespunzãtoare reþelei
utilizate: operatori economici afiliaþi, creºele sau alte
unitãþi educaþionale organizate potrivit legii, la care
salariaþii pot folosi tichetele cadou ºi, respectiv, tichetele
de creºã. Angajatorii ºi unitãþile emitente pot stabili prin
contractul de prestãri de servicii ca lista sã fie pusã la
dispoziþia angajatorilor în format electronic;
h) condiþiile privind responsabilitãþile pãrþilor ºi
rezilierea contractului;
i) alte clauze considerate necesare de cãtre pãrþi.
Decontarea între magazine, creºe,
unitãþi educaþionale
Decontarea tichetelor cadou/tichetelor de creºã între
magazine, creºe sau alte unitãþi educaþionale, organizate
potrivit prevederilor legale, ºi unitãþile emitente ale
tichetelor cadou/tichetelor de creºã se face numai prin
intermediul unitãþilor bancare. Acelaºi regim de decontare
se va aplica ºi în cazul relaþiei dintre angajator ºi unitatea
emitentã.
Sumele corespunzãtoare valorii nominale a tichetelor
cadou ºi a tichetelor de creºã trebuie derulate în conturi
bancare specifice, cu garanþie de disponibilitate imediatã.
8
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Unitãþile emitente sunt obligate:
a) sã deschidã conturi sau subconturi bancare
specifice ºi distincte atât pentru tichete cadou, cât ºi
pentru tichete de creºã, prin care se vor derula sumele
reprezentând încasãrile ºi plãþile aferente valorii nominale
a tichetelor, respectiv încasarea de la angajatori a
contravalorii nominale a tichetelor cadou ºi a tichetelor de
creºã achiziþionate în baza contractelor încheiate cu
aceºtia ºi rambursarea cãtre unitãþile prestatoare de
servicii, de sume, în exclusivitate pentru decontarea valorii
nominale a tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã
prezentate în baza contractelor încheiate între unitatea
emitentã ºi unitãþile prestatoare de servicii; închiderea
acestor conturi sau subconturi bancare se face numai
dupã ce unitatea emitentã face dovada organului bancar
cã valoarea nominalã atât a tichetelor cadou, cât ºi a
tichetelor de creºã emise ºi încasate de unitatea emitentã
a fost decontatã integral unitãþilor prestatoare de servicii;
b) sã obþinã din partea bãncilor unde sunt deschise
conturile specifice garanþia disponibilitãþii imediate, la
cerere, a sumelor derulate în aceste conturi;
c) sã organizeze o evidenþã operativã proprie, potrivit
modelelor de formulare prevãzute în anexele nr. 3a), 3b),
3c), 3d) ºi 3e) la normele metodologice, ºi sã transmitã
date centralizatoare Ministerului Muncii, Solidaritãþii
Sociale ºi Familiei ºi, dupã caz, Ministerului Finanþelor
Publice, potrivit modelului de formular prevãzut în anexa
nr. 3 la normele metodologice.
În situaþia în care la unitãþile emitente se constatã cã
nu sunt respectate prevederile menþionate, în cazul
constatãrii nerespectãrii criteriilor de autorizare aprobate
prin ordin al ministrului finanþelor publice, în baza cãrora s-
a acordat autorizaþia de funcþionare, precum ºi în cazul
constatãrii de cãtre organele abilitate potrivit legii a unor
încãlcãri ale prevederilor Legii nr. 193/2006, cu
modificãrile ulterioare, în activitatea desfãºuratã de
unitatea emitentã, Ministerul Finanþelor Publice poate
dispune suspendarea ori, dupã caz, retragerea
autorizaþiei de funcþionare eliberate unitãþilor emitente în
cauzã.
Unitãþile emitente înscriu în factura de livrare a
tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã, în vederea
decontãrii de cãtre angajator:
a) numãrul de ordine dintr-o serie continuã, care
caracterizeazã cronologia emisiei de tichete cadou ºi a
tichetelor de creºã a unitãþii emitente, din care cea
corespunzãtoare numãrului de tichete livrate
angajatorului;
b) preþul unitar al imprimatului reprezentând tichetul
cadou ºi al imprimatului reprezentând tichetul de creºã
sau valoarea totalã a imprimatelor reprezentând tichetele
cadou ºi, respectiv, tichetele de creºã;
c) valorile nominale ale tichetelor imprimate pe acestea
ºi seriile livrate corespunzãtor fiecãrei valori nominale
imprimate pe tichet;

d) valoarea totalã corespunzãtoare numãrului de
tichete cadou ºi a numãrului de tichete de creºã livrat;
e) numãrul contului bancar distinct ºi denumirea bãncii
la care îºi are deschis contul unitatea emitentã.
Obligaþii
În baza contractelor de prestãri de servicii încheiate cu
unitãþile emitente, operatorii economici afiliaþi au
urmãtoarele interdicþii ºi obligaþii:
a) interdicþia de a acorda un rest de bani la tichetul
cadou, prevãzutã la art. 10 alin. (3) din Legea nr.
193/2006, cu modificãrile ulterioare;
b) interdicþia de a comercializa tichetele cadou,
prevãzutã la art. 13 din Legea nr. 193/2006, cu
modificãrile ulterioare;
c) obligaþia sã completeze pe versoul fiecãrui tichet
cadou nominal utilizat data primirii tichetului cadou ºi sã
aplice ºtampila;
d) obligaþia sã distribuie salariaþilor produse, fãrã a
diminua valoarea nominalã a tichetului cadou cu
eventuale sume rezultate din contractele lor încheiate cu
unitãþile emitente;
e) obligaþia sã prezinte unitãþii emitente, la termenele
stabilite prin contract, tichetele cadou primite, datate ºi
ºtampilate, în vederea decontãrii lor;
f) alte obligaþii stabilite în baza contractelor de prestãri
de servicii încheiate cu unitãþile emitente.
IMPORTANT!
Sumele corespunzãtoare tichetelor cadou ºi tichetelor
de creºã acordate de angajator nu se iau în calcul nici
pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea
drepturilor ºi obligaþiilor care se determinã în raport cu
venitul salarial.
Sumele corespunzãtoare tichetelor cadou ºi tichetelor
de creºã acordate de angajator, potrivit Legii nr. 193/2006,
cu modificãrile ulterioare, pânã la data de 31 decembrie
2006, nu sunt impozabile, în înþelesul impozitului pe venit.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, potrivit Legii nr.
343/2006 pentru modificarea ºi completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, contravaloarea tichetelor de
creºã este venit neimpozabil în sensul impozitului pe
venit.
Asupra sumelor corespunzãtoare tichetelor cadou ºi
tichetelor de creºã acordate de angajator nu se
calculeazã ºi nu se reþin nici pentru salariat, nici pentru
angajator contribuþiile obligatorii de asigurãri sociale,
prevãzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare, contribuþiile la bugetul
asigurãrilor pentru ºomaj, prevãzute de Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea
ocupãrii forþei de muncã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, contribuþiile obligatorii pentru asigurãrile de
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
sãnãtate, prevãzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sãnãtãþii, cu modificãrile ulterioare. Angajatorii
nu datoreazã pentru sumele corespunzãtoare tichetelor
cadou ºi tichetelor de creºã acordate angajaþilor nici
contribuþia de asigurãri pentru accidente de muncã ºi boli
profesionale, prevãzutã de Legea nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli
profesionale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Înregistrarea în contabilitate
Înregistrarea în contabilitate a operaþiunilor privind
emiterea, achiziþionarea ºi utilizarea tichetelor cadou ºi a
tichetelor de creºã se efectueazã potrivit reglementãrilor
contabile aplicabile entitãþilor respective.
Sumele reprezentând preþul imprimatelor contractate
cu unitatea emitentã ºi primite de cãtre angajator se
suportã de cãtre angajatori din cheltuielile proprii. În cazul
instituþiilor publice, aceste sume se suportã de la articolul
bugetar "Alte cheltuieli materiale".
Alte aspecte
La nivelul angajatorilor, unitãþilor emitente, operatorilor
economici afiliaþi, creºelor ºi al unitãþilor educaþionale,
gestionarea tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã se
efectueazã, potrivit legii, de persoane împuternicite în
scris de cãtre angajatorii lor.
Tichetele cadou ºi tichetele de creºã distribuite lunar
de angajator angajaþilor proprii nu se mai returneazã
angajatorului. În cazul în care angajatul cãruia i s-au
distribuit tichete de creºã nu a prezentat angajatorului
informaþiile privind prezenþa la creºã a copilului, în scris cu
confirmarea creºei, angajatorul va recupera din drepturile
salariale cuvenite angajaþilor respectivi contravaloarea
tichetelor de creºã acordate suplimentar, inclusiv preþul
imprimatelor acestora, corespunzãtor cu numãrul de zile
absente din luna în care copilul a fost absent de la creºã.
La nivelul angajatorilor, tichetele cadou achiziþionate
într-o lunã calendaristicã ºi nedistribuite salariaþilor se
reporteazã ºi pot fi utilizate în luna calendaristicã
urmãtoare. Se interzice angajatorului returnarea cãtre
unitãþile emitente a tichetelor achiziþionate de la acestea ºi
neutilizate, precum ºi primirea acestor tichete de cãtre
unitãþile emitente, indiferent de motiv, cu excepþia
cazurilor prevãzute. Nerespectarea acestei interdicþii de
cãtre unitãþile emitente constituie cauzã pentru
suspendarea sau, dupã caz, retragerea autorizaþiei de
funcþionare.
Unitãþile emitente vor transmite lunar, pânã la data de
20 a lunii urmãtoare, Ministerului Muncii, Solidaritãþii
Sociale ºi Familiei, informãri privind desfãºurarea
activitãþii de acordare a tichetelor cadou ºi a tichetelor de
creºã, anexând în copie formularul al cãrui model este
prevãzut în anexa nr. 3 la normele metodologice,
completat cu date centralizatoare la nivel de þarã ºi
separat pentru fiecare judeþ ºi municipiul Bucureºti.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
În vederea monitorizãrii aplicãrii Legii nr. 193/2006, cu
modificãrile ulterioare, în anul 2006 ºi în trimestrul I al
anului 2007, angajatorii, unitãþile emitente, creºele,
unitãþile educaþionale ºi operatorii economici afiliaþi vor
transmite Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi
Familiei, precum ºi direcþiilor de muncã, solidaritate
socialã ºi familie teritoriale, respectiv a municipiului
Bucureºti, informãri privind desfãºurarea activitãþii de
acordare a tichetelor cadou ºi a tichetelor de creºã.
Unitãþile emitente vor stabili prin contractul comercial
de prestãri de servicii, încheiat cu angajatorii, care dintre
cele douã pãrþi contractante va completa numele,
prenumele ºi codul numeric personal ale angajaþilor,
beneficiari de tichete de creºã. Se interzice completarea
de cãtre angajaþi a imprimatelor reprezentând tichete
cadou ºi tichete de creºã a spaþiului destinat numelui,
prenumelui ºi a codului numeric personal.
ATENÞIE!
În cazul cumulului de funcþii, tichetele de creºã pot fi
acordate numai de cãtre angajatorii unde angajaþii în
cauzã îºi au funcþia de bazã, potrivit legii.
(urmare din pagina 1)
ACCIDENTE DE MUNCÃ ªI BOLI
PROFESIONALE (I)
- program individual de recuperare - include, pe
lângã tratamentul balnear, tratament de fizioterapie,
precum ºi protezarea în ambulatoriu sau spital, dupã caz;
- program de reabilitare medicalã - totalitatea
serviciilor medicale prescrise de medicul curant din
unitãþile prestatoare de servicii medicale;
- reabilitare medicalã - totalitatea serviciilor medicale
definite în conformitate cu art. 23 din Legea nr. 346/2002,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi care se
regãsesc în pachetul de servicii medicale de bazã
prevãzut în Contractul-cadru privind condiþiile acordãrii
asistenþei medicale în cadrul sistemului de asigurãri
sociale de sãnãtate ºi în lista serviciilor medicale acordate
în unitãþile sanitare cu personalitate juridicã, destinate în
exclusivitate recuperãrii capacitãþii de muncã ºi înlãturãrii
deficienþelor cauzate de accidente de muncã ºi boli
profesionale;
- fond total de salarii brute - totalitatea sumelor
utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale
sau de naturã salarialã;
- salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv
sporurile ºi adaosurile, reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv de muncã:
ATENÞIE!
Salariile de bazã brute corespunzãtoare timpului
efectiv lucrat în program normal ºi suplimentar (inclusiv
10
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Pe perioada acordãrii tichetelor de creºã, angajaþii nu
beneficiazã, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 193/2006,
cu modificãrile ulterioare, de concediul ºi de indemnizaþia
pentru creºterea copilului, prevãzute de Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 148/2005, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Angajatorii, unitãþile emitente, operatorii economici
afiliaþi, creºele ºi unitãþile educaþionale utilizate de unitãþile
emitente au obligaþia de a pune la dispoziþie organelor de
control toate documentele necesare bunei desfãºurãri a
acþiunilor de control, sub sancþiunile prevãzute de
dispoziþiile legale.
indexãri, compensaþii - numai cele incluse în salariul de
bazã conform legii - indemnizaþii de conducere, salarii de
merit ºi alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac
parte din salariul de bazã). Sporurile, indemnizaþiile ºi
sumele acordate sub formã de procent din salariul de
bazã brut sau sume fixe, indiferent dacã au caracter
permanent sau nu. Sumele plãtite din fondul de salarii
pentru timpul nelucrat (concedii de odihnã, indiferent de
perioada efectuãrii, concedii de studii, zile de sãrbãtori,
evenimente familiale deosebite, întreruperi ale lucrului din
motive neimputabile salariaþilor). Sumele acordate cu
ocazia ieºirii la pensie, plãtite din fondul de salarii.
Premiile anuale ºi cele din cursul anului sub diferite forme,
altele decât cele reprezentând participarea salariaþilor la
profit. Drepturile în naturã acordate salariaþilor sub formã
de remuneraþie, dacã acestea sunt suportate din fondul de
salarii. Sumele plãtite din fondul de salarii conform legii
sau contractelor colective de muncã (al 13-lea salariu,
prime de vacanþã, aprovizionare de iarnã, prime acordate
cu ocazia sãrbãtorilor naþionale sau religioase etc.). Alte
adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin
contractele individuale ori colective de muncã, plãtite din
fondul de salarii.
- unitãþi sanitare cu personalitate juridicã - spitale
care au în structurã clinici/secþii de boli profesionale,
cabinete de medicina muncii, precum ºi Sanatoriul de Boli
Profesionale Avrig;

Riscuri asigurate
Contractul de asigurare
Persoanele prevãzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr.
346/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se pot
asigura pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, pe
bazã de contract individual de asigurare.
Modelul contractului individual de asigurare este
prevãzut în anexa nr. 2 la normele metodologice aprobate
prin Ordinul 450/2006.
Orice modificare a datelor prevãzute în contractul
individual de asigurare se va comunica în termen de 15
zile de la data când a survenit.
IMPORTANT!
Nerespectarea obligaþiei de comunicare a modificãrilor
contractului individual de asigurare este asimilatã
situaþiilor prevãzute la art. 7 ºi se sancþioneazã în
conformitate cu prevederile legale.
În termen de 10 zile de la modificarea cadrului legal
privind contractul individual de asigurare, casele teritoriale
de pensii au obligaþia sã comunice în scris asiguraþilor
natura ºi data de la care survin modificãrile.
Contractul individual de asigurare se poate rezilia
oricând pe durata derulãrii acestuia, la iniþiativa
asiguratului.
Contribuþia pentru accidente de muncã ºi boli
profesionale neachitatã, precum ºi dobânzile ºi
penalitãþile aferente se urmãresc conform legislaþiei
privind creanþele bugetare.
Declaraþia pe propria rãspundere
În vederea asigurãrii pentru accidente de muncã ºi boli
profesionale, angajatorul are obligaþia de a comunica
asigurãtorului domeniul de activitate, conform Clasificãrii
activitãþilor din economia naþionalã - CAEN, numãrul de
angajaþi, fondul de salarii, precum ºi orice alte informaþii
solicitate în acest scop.
Comunicarea datelor prevãzute la art. 3 se face pe
baza declaraþiei pe propria rãspundere a angajatorului,
prevãzutã în anexa nr. 1 la normele metodologice
aprobate prin Ordinul 450/2006.
Declaraþia pe propria rãspundere se depune la sediul
casei teritoriale de pensii pe raza cãreia angajatorul îºi
desfãºoarã activitatea.
Angajatorii care dobândesc personalitate juridicã vor
depune declaraþia pe propria rãspundere în termen de 30
de zile de la data înregistrãrii primului contract de muncã.
Angajatorii au obligaþia de a anunþa asigurãtorul despre
modificãrile datelor de identificare sau ale activitãþii
principale stabilite în funcþie de numãrul cel mai mare de
salariaþi. Angajatorul are obligaþia de a depune o nouã
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
declaraþie pe propria rãspundere, în termen de cel mult 15
zile de când au survenit modificãrile menþionate.
Declaraþia pe propria rãspundere se depune pe suport
electronic, însoþitã de cea pe suport hârtie. Declaraþia pe
propria rãspundere va purta semnãturile persoanelor
autorizate, precum ºi ºtampila angajatorului.
ATENÞIE!
Nedepunerea la termen a declaraþiei pe propria
rãspundere, precum ºi nerespectarea obligaþiei de
comunicare a modificãrilor survenite în legãturã cu datele
prevãzute de aceasta constituie contravenþii ºi se
pedepsesc în conformitate cu prevederile art. 124 alin. (1)
din Legea nr. 346/2002, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Prestaþii ºi servicii de asigurare
În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr.
346/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
asiguraþii au dreptul la urmãtoarele prestaþii ºi servicii:
a) reabilitare medicalã ºi recuperarea capacitãþii de
muncã;
b) reabilitare ºi reconversie profesionalã;
c) indemnizaþie pentru incapacitate temporarã de
muncã;
d) indemnizaþie pentru trecerea temporarã în alt loc de
muncã ºi indemnizaþie pentru reducerea timpului de
muncã;
e) compensaþii pentru atingerea integritãþii;
f) despãgubire în caz de deces;
g) rambursare de cheltuieli.
Asiguratul are dreptul la tratament medical
corespunzãtor leziunilor ºi afecþiunilor cauzate de
accidente de muncã sau boli profesionale, servicii ºi
produse pentru reabilitare medicalã ºi recuperarea
capacitãþii de muncã, denumite în continuare servicii
medicale.
Serviciile medicale prevãzute sunt acordate de
unitãþile sanitare, denumite în continuare furnizori de
servicii medicale, care se aflã în relaþie contractualã cu
casele de asigurãri de sãnãtate ºi/sau cu casele teritoriale
de pensii.
Condiþiile acordãrii serviciilor medicale ºi tarifele
aferente pentru cazurile de boli profesionale ºi accidente
de muncã sunt prevãzute în Contractul-cadru privind
condiþiile acordãrii asistenþei medicale din cadrul
sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, pentru
furnizorii de servicii medicale aflaþi în relaþie contractualã
cu casele de asigurãri de sãnãtate.
Recuperarea capacitãþii de muncã
Acordarea serviciilor medicale prevãzute la art. 23 alin.
(2) ºi la art. 116 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 346/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru cazurile de
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
boli profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie
2005 ºi pentru care se continuã reabilitarea medicalã se
va efectua cu respectarea dispoziþiilor prezentelor norme
metodologice.
Pentru cazurile de boli profesionale confirmate anterior
datei de intrare în vigoare a Legii protecþiei muncii nr.
90/1996, solicitantul trebuie sã depunã o adeverinþã de
confirmare a înregistrãrii în Registrul de boli profesionale,
emisã de direcþiile de sãnãtate publicã.
Pentru solicitãrile la care nu existã fiºe BP2 sau
adeverinþa de confirmare emisã de direcþia de sãnãtate
publicã, casele teritoriale de pensii nu efectueazã
decontãri.
Reabilitarea medicalã prevãzutã pentru asigurarea la
accidente de muncã ºi boli profesionale presupune
acordarea unor servicii medicale cuprinse în pachetul de
servicii medicale de bazã acordat în cadrul sistemului de
asigurãri sociale de sãnãtate ºi în lista serviciilor medicale
acordate în unitãþile sanitare cu personalitate juridicã.
Furnizorii de servicii medicale vor înainta, în vederea
decontãrii conform legii, caselor de asigurãri de sãnãtate
cu care se aflã în relaþii contractuale documentele
justificative ale serviciilor medicale, pentru fiecare
persoanã asiguratã.
Pentru serviciile acordate în unitãþi sanitare cu
personalitate juridicã în relaþie contractualã directã cu
casele teritoriale de pensii, unitãþile sanitare respective
vor emite, în vederea decontãrii, câte o facturã ºi
documente justificative aferente, pentru fiecare caz tratat
în parte.
Serviciile medicale pentru tratamentul medical
ambulatoriu prescris de medicul curant, precum ºi
analizele medicale ºi medicamentele se vor tarifa în
conformitate cu prevederile legale în vigoare din sistemul
asigurãrilor sociale de sãnãtate.
Tarifele medicale aferente serviciilor medicale pentru
reabilitarea medicalã sunt cele stabilite în conformitate cu
prevederile legislaþiei în vigoare privind asigurãrile sociale
de sãnãtate.
Decontarea serviciilor medicale acordate asiguraþilor
se va face numai pentru acele servicii generate de
caracterul de muncã al accidentului sau al bolii ºi numai
dupã confirmarea acestora, cu excepþia situaþiilor
prevãzute la art. 135 alin. (5) din Legea nr. 346/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
În vederea acordãrii serviciului medical, asiguratul are
obligaþia de a respecta programul de reabilitare medicalã,
stabilit de medicul curant al furnizorului de servicii
medicale.
Nerespectarea acestui program atrage suspendarea
drepturilor la prestaþii medicale.
IMPORTANT!
Furnizorii de servicii medicale au obligaþia ca, în
termen de 5 zile lucrãtoare de la acordarea serviciilor
medicale, sã transmitã caselor teritoriale de pensii un
referat medical privind starea de sãnãtate a bolnavului ºi
12
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
indicaþiile de tratament ulterioare pentru alte unitãþi
medicale, dupã caz.
Medicul curant este obligat sã completeze referatul
medical ºi este rãspunzãtor de veridicitatea ºi exactitatea
informaþiilor cuprinse în acesta.
CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, va efectua
decontarea serviciilor medicale prevãzute prin casele de
asigurãri de sãnãtate, pentru fiecare persoanã asiguratã,
în funcþie de:
a) confirmarea caracterului de muncã al accidentelor ºi
bolilor prin proces-verbal de cercetare, formularul pentru
înregistrarea accidentului de muncã (FIAM) sau fiºa de
declarare a cazului de boalã profesionalã BP2 ori
adeverinþa de confirmare de la direcþia de sãnãtate
publicã, elaborate conform prevederilor prezentelor norme
metodologice ºi Normelor metodologice privind
comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea,
evidenþa accidentelor de muncã ºi declararea,
confirmarea, înregistrarea, raportarea, evidenþa bolilor
profesionale, precum ºi a celorlalþi indicatori care definesc
morbiditatea profesionalã, aprobate prin Ordinul
ministrului muncii ºi protecþiei sociale nr. 388/1996 privind
aprobarea normelor metodologice în aplicarea
prevederilor Legii protecþiei muncii nr. 90/1996, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15
octombrie 1996, cu modificãrile ulterioare;
b) documentele justificative, respectiv factura ºi
desfãºurãtorul activitãþilor realizate de cãtre furnizorii de
servicii medicale, pentru asiguraþii care au beneficiat de
servicii medicale ca urmare a accidentelor de muncã sau
a bolilor profesionale.
Decontarea între casele teritoriale de pensii ºi unitãþile
sanitare cu personalitate juridicã se face în condiþiile
prevãzute.
Casa teritorialã de pensii sau, dupã caz,
compartimentul de medicina muncii din cadrul INEMRCM
are dreptul de verificare a documetelor justificative, de
monitorizare pe timpul tratamentului ºi de refuz de platã în
condiþiile în care serviciile medicale contravin prevederilor
legale în vigoare.
În vederea decontãrii cheltuielilor pentru serviciile
medicale, CNAS, prin casele de asigurãri de sãnãtate, va
depune facturile ºi desfãºurãtoarele aferente serviciilor
realizate de cãtre furnizorii de servicii medicale la casa
teritorialã de pensii din judeþul respectiv.
La sfârºitul fiecãrei luni, casele teritoriale de pensii
comunicã caselor de asigurãri de sãnãtate codurile
numerice personale ºi numele cazurilor care au primit
confirmare de accident de muncã sau boalã profesionalã.
IMPORTANT!
Termenul de depunere a documentelor de platã este
data de 25 a lunii urmãtoare celei în care s-a primit de
casa de asigurãri de sãnãtate confirmarea caracterului de
muncã al accidentului sau al bolii.

Decontarea documentelor prevãzute se va face în
termen de 15 zile lucrãtoare de la data depunerii acestora
la casa teritorialã de pensii, în condiþiile îndeplinirii
criteriilor prevãzute.
Pentru situaþiile în care unitãþile sanitare cu
personalitate juridicã, aflate în relaþie contractualã directã
cu casele teritoriale de pensii, emit facturi pentru tratarea
bolilor al cãror caracter profesional nu se confirmã,
costurile aferente vor fi suportate de cãtre casele
teritoriale de pensii ulterior validãrii documentelor de cãtre
casele de asigurãri de sãnãtate, urmând ca în termen de
30 de zile de la înaintarea documentelor justificative
casele de asigurãri de sãnãtate sã deconteze
contravaloarea serviciilor medicale efectuate.
ATENÞIE!
Casele teritoriale de pensii vor înainta spre validare
caselor de asigurãri de sãnãtate, pânã în data de 5 a lunii
urmãtoare celei pentru care urmeazã sã se facã
decontarea serviciilor medicale, lista cuprinzând CNP-
urile pacienþilor internaþi în clinicile/secþiile de boli
profesionale, reprezentând cazuri la care s-a infirmat
caracterul profesional al bolii, precum ºi facturile ºi
documentele justificative aferente.
Validarea se va realiza în termen de 10 zile lucrãtoare
de la data primirii documentelor de cãtre casele de
asigurãri de sãnãtate.
În termen de 5 zile de la data validãrii casele de
asigurãri de sãnãtate comunicã caselor teritoriale de
pensii CNP-urile pacienþilor, contravaloarea facturilor,
precum ºi documentele justificative validate.
Pentru situaþiile prevãzute procedura de validare se
aplicã de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, iar
suportarea costurilor de cãtre casele teritoriale de pensii
se va face ulterior acesteia.
În vederea decontãrii serviciilor medicale prevãzute
casele teritoriale de pensii transmit lunar, pânã la data de
25 a lunii urmãtoare celei pentru care urmeazã sã se facã
decontarea serviciilor medicale, cãtre casele de asigurãri
de sãnãtate, documentele justificative aferente serviciilor
medicale realizate de cãtre unitãþile sanitare cu
personalitate juridicã.
În baza documentelor validate de cãtre casele de
asigurãri de sãnãtate, casele teritoriale de pensii
deconteazã cãtre furnizorii de servicii medicale
contravaloarea prevãzutã în aceste documente.
Desfãºurãtoarele menþionate sunt desfãºurãtoarele
aferente serviciilor medicale realizate de cãtre furnizorii de
servicii medicale reglementate de Contractul-cadru privind
condiþiile acordãrii asistenþei medicale din cadrul
sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate.
Tratamentul prescris de medicul de medicina muncii se
comunicã medicului de familie prin scrisoare medicalã.
Medicul de familie raporteazã lunar numãrul ºi
valoarea prescripþiilor medicale prescrise în baza scrisorii
medicale primite de la medicul de medicina muncii.
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
Pe baza centralizãrii datelor transmise de medicul de
familie, casa de asigurãri de sãnãtate transmite casei
teritoriale de pensii, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare
celei în care s-a realizat prescrierea, solicitarea de
decontare care se va realiza în termen de 30 de zile.
Contravaloarea serviciilor medicale corespunzãtoare
cazurilor de boli profesionale confirmate anterior datei de
1 ianuarie 2005 sau contravaloarea dispozitivelor
medicale în vederea corectãrii ºi recuperãrii deficienþelor
organice, funcþionale ori fizice pentru cazurile de
accidente de muncã sau boli profesionale, confirmate
anterior datei de 1 ianuarie 2005, acordate conform
prezentelor norme metodologice, se suportã din bugetul
de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritãþii
Sociale ºi Familiei.
Tratamentele de recuperare prevãzute la art. 23 alin.
(1) lit. c), d) ºi e) din Legea nr. 346/2002, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, necesare ulterior externãrii
asiguraþilor, trebuie analizate ºi avizate de cãtre medicul
expert al asigurãrilor sociale din serviciul de expertizã
medicalã din cadrul caselor teritoriale de pensii.
Biletele pentru tratament balnear, prevãzute la art. 25
alin. (3) din Legea nr. 346/2002, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se vor acorda în conformitate cu
criteriile în baza cãrora se acordã biletele pentru
tratamentul balnear, stabilite prin decizie a preºedintelui
CNPAS.
Chirurgia reparatorie este destinatã numai cazurilor
care presupun refacerea capacitãþii de muncã, a cãrei
pierdere a rezultat ca urmare a unui accident de muncã
sau a unei boli profesionale confirmate.
Asiguratul beneficiazã, la cerere, de acordarea
ajutoarelor pentru procurarea dispozitivelor medicale în
vederea corectãrii ºi recuperãrii deficienþelor organice,
funcþionale sau fizice pentru cazurile de accidente de
muncã ori boli profesionale, potrivit prevederilor art. 24
alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Cererea se adreseazã casei teritoriale de pensii pe
raza cãreia asiguratul îºi are domiciliul ºi va fi însoþitã de
recomandarea medicului curant.
Modelul cererii pentru acordarea de dispozitive
medicale este prevãzut în anexa nr. 8 la normele
metodologice arpobate prin Ordinul 450/2006.
Dupã primirea cererii ºi a recomandãrii medicului
curant, fiecãrui asigurat i se va întocmi un dosar care va
cuprinde, pe lângã documentele menþionate, ºi copii ale
procesului-verbal de cercetare, FIAM sau fiºa BP2, dupã
caz.
În cazul în care unui asigurat îi înceteazã contractul de
muncã, respectiv contractul de asigurare, i se acordã
dreptul la servicii medicale doar dacã face dovada cu
documente medicale, conform legii, cã este victima unei
boli profesionale cauzate de factori de risc specifici
locului/locurilor de muncã în care a fost angajat.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Nivelul de decontare a dispozitivelor prevãzute la art.
23 alin. (2) lit. f) ºi la art. 24 din Legea nr. 346/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, este stabilit în
conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din
Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Institutului
Naþional de Expertizã Medicalã ºi Recuperare a
Capacitãþii de Muncã ºi a serviciilor teritoriale de expertizã
medicalã a capacitãþii de muncã, aprobat prin Hotãrârea
Guvernului nr. 1.229/2005.
Pentru decontarea contravalorii dispozitivelor medicale
în vederea corectãrii ºi recuperãrii deficienþelor organice,
funcþionale sau fizice, în cazurile prevãzute la art. 23 alin.
(2) lit. f) ºi la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 346/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, solicitanþii vor
depune la casa teritorialã de pensii pe raza cãreia îºi au
domiciliu o cerere.
Solicitantul va ataºa la cerere urmãtoarele acte:
a) FIAM sau, pentru cazurile când acesta nu existã,
procesul-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncã
ce a confirmat caracterul de muncã al accidentului sau
adeverinþã de confirmare a înregistrãrii accidentului de
muncã la inspectoratul teritorial de muncã;
b) fiºa de declarare a cazului de boalã profesionalã
BP2 sau adeverinþa de confirmare de la direcþia de
sãnãtate publicã;
c) recomandarea medicului curant.
Pentru accidentele de muncã sau bolile profesionale
petrecute anterior aplicãrii Legii nr. 3/1964, constituie
dovadã a accidentului de muncã sau boalã profesionalã
orice act oficial emis de cãtre o autoritate competentã.
Furnizorii de servicii medicale au obligaþia de a
informa, de îndatã, casa teritorialã de pensii, în cazul în
care asiguratul nu respectã programul individual de
recuperare stabilit.
Personalul cu atribuþii din cadrul casei teritoriale de
pensii verificã ºi constatã respectarea de cãtre asigurat a
programului individual de recuperare.
În situaþia în care asiguratul nu respectã programul de
recuperare stabilit, personalul cu atribuþii al casei
teritoriale de pensii propune suspendarea serviciilor
pentru reabilitarea medicalã ºi recuperarea capacitãþii de
muncã a asiguratului, în conformitate cu prevederile art.
26 din Legea nr. 346/2002, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
În cazul în care asiguratul nu urmeazã sau nu respectã
programul individual de recuperare din motive care îi sunt
imputabile, casa teritorialã de pensii este exoneratã de
orice rãspundere în ceea ce priveºte deteriorarea stãrii de
sãnãtate a acestuia.
Reluarea programului individual de recuperare
medicalã care a fost suspendat din cauze imputabile
asiguratului se poate executa la solicitarea scrisã a
14
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
acestuia, dar cu condiþia suportãrii de cãtre acesta a
tuturor costurilor suplimentare generate de întreruperea
programului.
Reluarea programului individual de recuperare
medicalã va fi aprobatã de casa teritorialã de pensii, la
solicitarea motivatã a asiguratului.
Reconversie profesionalã
Victima unui accident de muncã sau a unei boli
profesionale, care, deºi nu ºi-a pierdut complet
capacitatea de muncã, nu mai poate desfãºura activitatea
pentru care s-a calificat, beneficiazã, la cerere, de cursuri
de recalificare sau reconversie profesionalã.
Pentru crearea condiþiilor necesare efectuãrii cursurilor
prevãzute la art. 29 din Legea nr. 346/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, casele teritoriale de
pensii au obligaþia ca anual sã încheie contracte cu
furnizorii de formare profesionalã autorizaþi, precum ºi cu
furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupãrii
forþei de muncã, autorizaþi conform reglementãrilor în
vigoare.
Contractele dintre casele teritoriale de pensii ºi
furnizorii de formare profesionalã, precum ºi cu furnizorii
de servicii specializate pentru stimularea ocupãrii forþei de
muncã se vor efectua cu respectarea prevederilor legale
în vigoare.
În vederea aprobãrii participãrii la cursurile de
recalificare sau reconversie profesionalã, asiguratul
trebuie sã depunã o cerere la sediul casei teritoriale de
pensii pe raza cãreia îºi are domiciliul.
Dupã primirea cererii, asiguratului i se va întocmi un
dosar care va cuprinde, pe lângã cerere, ºi copii ale
procesului-verbal de cercetare, FIAM sau fiºa BP2, dupã
caz.
În termen de 15 zile de la primirea cererii, asiguratului
i se vor comunica instituþia ºi data la care va avea loc
aprecierea stãrii fizice, mentale ºi aptitudinale.
Comunicarea locului ºi datei la care va avea loc
aprecierea stãrii fizice, mentale ºi aptitudinale se va face
prin invitaþie scrisã, conform anexei nr. 11 la normele
metodologice.
Dupã aprecierea stãrii fizice, mentale ºi aptitudinale a
asiguratului, furnizorii de servicii specializate pentru
stimularea ocupãrii forþei de muncã autorizaþi au obligaþia
sã transmitã casei teritoriale de pensii concluziile
examinãrii, împreunã cu propunerile legate de activitãþile
pe care asiguratul le mai poate efectua.
Comunicarea concluziilor se va face în termen de 5 zile
de la data efectuãrii examinãrii, sub forma unui referat.
În termen de 15 zile de primirea concluziilor, pe baza
dosarului ºi a concluziilor aprecierii stãrii fizice, mentale ºi
aptitudinale a asiguratului, directorul executiv al casei
teritoriale de pensii admite sau respinge cererea, prin
decizie motivatã.
Decizia va cuprinde propuneri privind unul sau mai
multe cursuri de reconversie profesionalã, furnizorul
acestora, programul de instruire, precum ºi modalitatea de
absolvire.

Decizia se comunicã asiguratului în termen de 5 zile de
la emiterea acesteia.
Asiguratul poate accepta sau refuza propunerea casei
teritoriale de pensii, în termen de 15 zile de la primirea
acesteia.
ATENÞIE!
În cazul în care asiguratul acceptã propunerile casei
teritoriale de pensii, acestuia i se vor comunica furnizorul
de formare profesionalã, locul ºi data începerii cursului, în
termen de 5 zile de la stabilirea acestora, prin invitaþie
scrisã, conform anexei nr. 12 la normele metodologice.
Dacã asiguratul refuzã cursurile propuse de casa
teritorialã de pensii, acesta îºi pierde dreptul la prestaþii
privind reabilitarea ºi reconversia profesionalã. Asiguratul
are obligaþia de a respecta programul de instruire stabilit
de organizatorul acestuia. Nerespectarea programului de
instruire de cãtre asigurat atrage întreruperea efectuãrii
acestuia, precum ºi suspendarea dreptului la
indemnizaþie. Asiguratul are dreptul la o singurã
examinare finalã gratuitã a cursului de reabilitare sau
reconversie profesionalã. Furnizorii de formare
profesionalã au obligaþia de a anunþa orice încãlcare de
cãtre asigurat a programului de instruire profesionalã. Pe
durata cursurilor, asiguraþilor li se acordã o indemnizaþie în
conformitate cu prevederile normelor metodologice.
Indemnizaþii prevãzute
În sistemul de asigurare pentru accidente de muncã ºi
boli profesionale se acordã urmãtoarele tipuri de
indemnizaþii:
a) indemnizaþie pentru incapacitate temporarã de
muncã;
b) indemnizaþie pentru trecerea temporarã în alt loc de
muncã;
c) indemnizaþie pentru reducerea timpului de muncã;
d) indemnizaþie pe durata cursurilor de recalificare sau
reconversie profesionalã.
Indemnizaþiile se calculeazã ºi se plãtesc de cãtre
angajatori ºi se deduc din contribuþia de asigurare pentru
accidente de muncã ºi boli profesionale.
Casele teritoriale de pensii preiau în platã numai
indemnizaþiile prevãzute la art. 42 pentru persoanele al
cãror angajator ºi-a încetat activitatea, în condiþiile legii,
prin faliment, reorganizare judiciarã sau administrativã,
pentru persoanele asigurate prin contract individual,
precum ºi pentru persoanele care beneficiazã de
indemnizaþie de ºomaj.
Pentru situaþiile în care angajatorul îºi înceteazã
activitatea, în condiþiile legii, prin faliment, reorganizare
judiciarã sau administrativã, acesta are obligaþia de a
transmite cãtre casa teritorialã de pensii pe raza cãreia îºi
are sediul toate actele doveditoare din care sã reiasã
aceastã stare de fapt.
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
Aceste prevederi se aplicã ºi în situaþia în care a
expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul
individual de muncã, a expirat termenul pentru care a fost
exercitatã funcþia publicã ori a expirat mandatul în baza
cãruia s-a desfãºurat activitate în funcþii elective sau în
funcþii numite în cadrul autoritãþii executive, legislative ori
judecãtoreºti.
Indemnizaþiile de asigurare pentru accidente de muncã
ºi boli profesionale se plãtesc pe baza cererii-tip privind
solicitarea drepturilor de asigurãri pentru accidente de
muncã ºi boli profesionale ºi a celorlalte acte prevãzute de
reglementãrile legale în vigoare, exclusiv indemnizaþia
pentru incapacitate temporarã de muncã, pentru a cãrei
acordare nu este necesarã completarea cererii-tip.
În vederea obþinerii drepturilor privind indemnizaþiile de
asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale,
asiguraþii conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 346/2002,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, vor completa
cererea-tip prevãzutã pentru toate situaþiile, fãrã excepþie.
IMPORTANT!
În afara cererii-tip prevãzute pentru obþinerea
indemnizaþiilor mai sunt necesare urmãtoarele
documente:
a) certificatul de concediu medical;
b) procesul-verbal de cercetare a accidentului de
muncã;
c) FIAM sau procesul-verbal avizat de inspectoratul
teritorial de muncã ce a confirmat caracterul de muncã al
accidentului, respectiv fiºa BP2, dupã caz.
Cererea-tip privind solicitarea drepturilor de asigurãri
pentru accidente de muncã ºi boli profesionale se depune
la casele teritoriale de pensii:
a) de cãtre angajatori ºi instituþia care administreazã
bugetul Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj, odatã
cu Declaraþia privind evidenþa nominalã a asiguraþilor ºi a
obligaþiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de
stat;
b) de cãtre celelalte categorii de asiguraþi, la data
solicitãrii prestaþiei.
Sumele reprezentând indemnizaþii care se plãtesc de
cãtre angajator asiguraþilor potrivit prevederilor
prezentelor norme metodologice se reþin de cãtre acesta
din contribuþia de asigurare pentru accidente de muncã ºi
boli profesionale, datoratã pentru luna respectivã.
Indemnizaþiile se plãtesc pentru numãrul de zile
lucrãtoare din duratele exprimate în zile calendaristice ale
concediilor medicale sau pentru numãrul de zile lucrãtoare
din perioada în care persoana asiguratã urmeazã cursuri
de reconversie profesionalã, beneficiazã de reducerea
timpului normal de muncã sau de trecerea temporarã în
alt loc de muncã.
Sumele reprezentând indemnizaþii plãtite de cãtre
angajator asiguraþilor potrivit prevederilor prezentelor
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
norme metodologice, care depãºesc cuantumul
contribuþiei datorate de acesta în luna respectivã, se
recupereazã din fondul asigurãrilor pentru accidente de
muncã ºi boli profesionale de la casa teritorialã de pensii
pe raza cãreia se aflã sediul sau domiciliul acestuia.
ATENÞIE!
Indemnizaþiile pe care angajatorii le achitã fãrã
îndeplinirea condiþiilor legale ºi pe care aceºtia le
deconteazã cu sistemul asigurãrilor pentru accidente de
muncã ºi boli profesionale reprezintã sume încasate
necuvenit, care constituie debite ce urmeazã sã fie
recuperate potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
În cazul asiguraþilor care se regãsesc în douã sau mai
multe dintre situaþiile prevãzute la art. 5, 6 ºi 7 din Legea
nr. 346/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi
care desfãºoarã activitate la mai mulþi angajatori,
indemnizaþiile prevãzute se plãtesc o singurã datã de
cãtre angajatorul la care a avut loc accidentul de muncã
sau la care s-a declarat boala profesionalã.
Indemnizaþiile se achitã beneficiarului, reprezentantului
legal sau mandatarului desemnat prin procurã de cãtre
acesta.
Indemnizaþiile pot fi solicitate, pe baza actelor
justificative, în termenul de prescripþie de 3 ani, calculat de
la data la care beneficiarul era în drept sã le solicite.
Cuantumul indemnizaþiilor solicitate se achitã la nivelul
cuvenit în perioada prevãzutã în certificatul medical.
Plata indemnizaþiilor înceteazã începând cu ziua
urmãtoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineºte condiþiile legale
pentru acordarea indemnizaþiilor;
c) beneficiarul ºi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui
stat cu care România nu are încheiatã convenþie de
asigurãri pentru accidente de muncã ºi boli profesionale;
d) beneficiarul ºi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui
stat cu care România a încheiat convenþie de asigurãri
pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, dacã în
cadrul acesteia se prevede cã indemnizaþiile se plãtesc de
cãtre celãlalt stat.
Incapacitate temporarã de muncã
Asiguraþii beneficiazã de o indemnizaþie pe perioada în
care se aflã în incapacitate temporarã de muncã datoritã
unui accident de muncã sau datoritã unei boli
profesionale, indiferent de momentul producerii
acestuia/acesteia.
Cuantumul indemnizaþiei pentru incapacitate
temporarã de muncã reprezintã 80% din baza de calcul.
În cazul urgenþelor medico-chirurgicale, cuantumul
indemnizaþiei pentru incapacitate temporarã de muncã
este de 100% din baza de calcul.
Baza de calcul a indemnizaþiilor pentru incapacitate
temporarã de muncã reprezintã:
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
a) media veniturilor salariale lunare brute realizate de
cãtre persoanele angajate în ultimele 6 luni, anterioare
manifestãrii riscului; în cazul în care stagiul de cotizare
este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaþiilor o
constituie media veniturilor salariale lunare brute la care s-
a achitat contribuþia;
b) veniturile stipulate de cãtre asiguraþii individuali în
contractele pe baza cãrora s-a stabilit contribuþia de
asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale;
c) drepturile acordate în perioada respectivã pentru
ºomerii care urmeazã cursuri de recalificare sau de
reconversie profesionalã, exclusiv sumele acordate cu
titlu de plãþi compensatorii.
În cazul în care o persoanã a beneficiat de drepturi de
asigurãri sociale (indemnizaþie pentru incapacitate
temporarã de muncã cauzatã de boli obiºnuite sau de
accidente în afara muncii, de boli profesionale ºi
accidente de muncã; prestaþie pentru prevenirea
îmbolnãvirilor ºi recuperarea capacitãþii de muncã;
indemnizaþie pentru maternitate; indemnizaþie pentru
creºterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav), baza de
calcul o constituie media veniturilor salariale lunare brute
la care s-a achitat contribuþia, respectiv media veniturilor
stipulate în contractul individual de asiguare, pe baza
cãruia s-a stabilit contribuþia de asigurare pentru
accidente de muncã ºi boli profesionale, obþinute dupã
reluarea raporturilor de muncã sau de serviciu.
Pentru plata indemnizaþiilor pentru incapacitate
temporarã de muncã, aferente concediilor medicale
acordate cu întrerupere între ele, acestea se iau în
considerare separat, durata lor nu se cumuleazã, iar plata
se suportã conform art. 35 din Legea nr. 346/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
În situaþia în care unui asigurat i se acordã în aceeaºi
lunã douã sau mai multe concedii medicale pentru
afecþiuni diferite, fãrã întrerupere între ele, indemnizaþia
pentru incapacitate temporarã de muncã se calculeazã ºi
se plãteºte separat, iar plata se suportã conform art. 35
din Legea nr. 346/2002, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
În situaþia în care unui asigurat i se acordã în aceeaºi
lunã douã sau mai multe concedii medicale pentru
aceeaºi afecþiune, fãrã întrerupere între ele, indemnizaþia
pentru incapacitate temporarã de muncã se calculeazã
conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 346/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Indemnizaþiile pentru incapacitate temporarã de muncã
se acordã pe o duratã de cel mult 180 de zile în interval
de un an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire. Începând
cu a 90-a zi, concediul medical se poate prelungi pânã la
180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurãrilor
sociale.
Medicul curant poate propune, în situaþii temeinic
justificate, prelungirea concediului pentru incapacitate
temporarã de muncã, peste 180 de zile, în scopul evitãrii
pensionãrii de invaliditate ºi menþinerii asiguratului în
activitate.
 Expert Contabil

REGLEMENTÃRI PRIVIND
PERIOADA DE PROBÃ
erioada de probã reprezintã o modalitate de Trebuie acordatã atenþie ºi didpoziþiilor contractului
P verificare a aptitudinilor profesionale ºi se
considerã cea mai utilã variantã dintre toate, prezentând
colectiv de muncã aplicabil, care ar putea prevedea
derogãri de la limitele legale, dar numai în avantajul
avantaje atât pentru angajator cât ºi pentru persoana care salariatului.
candideazã pentru un post. Astfel, candidatului îi este mai
uºor sã facã proba aptitudinilor sale, executând efectiv În Romania existã multiple necorelaþii a texetelor de
contractul respectiv de muncã. Iar angajatorul are lege. Reglementarea perioadei de proba nu este o
posibilitatea de a vedea cum, în mod concret, viitorul sãu excepþie. Nu a fost stabilitã legislativ o dimensionare a
salariat face faþã însãrcinãrilor primite. perioadei de probã în zile calendaristice sau zile
lucrãtoare.
Angajatul aflat în perioada de probã se bucurã de toate
drepturile ºi are ºi toate obligaþiile prevãzute în legislaþia Durata maximã a Durata contractului Categoria de
perioadei de probã de muncã personal
muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in
regulamentul intern, precum si in contractul individual de 30 de zile Nedeterminatã Funcþii de execuþie
munca (art. 31 alin (5) din Codul muncii), are deja calitatea calendaristice
de salariat ºi are dreptul la salariu. Deosebirea constã în 90 de zile Nedeterminatã Funcþii de conducere
calendaristice
faptul cã se aflã încã sub observaþia angajatorului din Persoane cu handicap
30 de zile Nedeterminatã
punctul de vedere al aptitudinilor profesionale. Salariul calendaristice
este acelaºi, beneficiile sunt aceleaºi, ca ºi rãspunderea 5 zile Nedeterminatã Muncitori necalificati
salariatului pe aceastã perioadã. calendaristice
6 luni Nedeterminatã Absolvenþi ai unor
Reglementarea legislativã a perioadei de probã este instituþii de învãþãmânt,
aflaþi la debutul lor în
cuprinsã în art 31 din Codul muncii, modificat prin profesie
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 65/2005 pentru 5 zile Determinatã, mai micã
modificarea ºi completarea Codului muncii - Legea nr. lucrãtoare de 3 luni
53/2003. Salariaþii care se gãsesc în perioada de probã au 15 zile Determinatã, între 3 ºi
aceleaºi drepturi ºi obligaþii ca ceilalþi salariaþi, cu o lucrãtoare 6 luni
singurã ºi importantã excepþie: pot fi concediaþi fãrã 30 de zile Determinatã, mai mare
lucrãtoare de 6 luni
epuizarea procedurii prevãzute de lege la desfacerea
45 de zile Determinatã, mai mare Funcþii de conducere
contractului de muncã ºi fãrã preaviz. De asemenea ºi ei lucrãtoare de 6 luni
vor putea demisiona fãrã preaviz printr-o notificare scrisã. 2 zile Contract de muncã
lucrãtoare temporarã mai mic sau
Utilizarea perioadei de probã nu exclude aplicarea ºi a egal cu o lunã
celorlalte metode de verificare a aptitudinilor profesionale 3 zile Contract de muncã
(interviu, concurs, probã practicã, prezentarea lucrãtoare temporarã între o lunã
ºi 2 luni
recomandãrilor de la fostul loc de muncã etc). Perioada de
5 zile Contract de muncã
probã vine sã confirme sau sã infirme corespunderea
lucrãtoare temporarã mai mare
profesionalã a salariatului, concluzionatã la testarea de 2 luni
iniþialã.

ATENÞIE!
Angajarea succesivã a mai mult de trei persoane pe
perioadã de probã pentru acelaºi post este interzisã.
Durata perioadei de probã
Durata perioadei de probã se negociazã de pãrþi, la
încheierea contractului individual de muncã, dar trebuie
avute în vedere limitele legale.
Contractul de muncã pe durata
perioadei de probã
Anagajatorul are obligaþia de a informa persoana
selectatã în vederea angajãrii cu privire la perioada de
probã (durata ºi alte condiþii) înainte de încheierea
contractului individual de muncã.
Codul muncii prevede anumite reglementãri pentru
diferite categorii de personal supuse perioadei de probã.

17
august, 2006, nr. 8 (12) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Verificarea aptitudinilor acestora prin modalitatea
perioadei de probã este nu numai posibilã, dar chiar
obligatorie.
Astfel, la încadrarea persoanelor cu handicap nu poate
fi folositã nici o altã modalitate de verificare a aptitudinilor
profesionale. Perioada de probã este singura modalitate
legalã.
Neinformarea salariatului anterior încheierii sau
modificãrii contractului individual de muncã cu privire la
perioada de probã, în termen de 15 zile, duce la
decãderea angajatorului din dreptul de a verifica
aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate.
ªi în cazul angajãrii de absolvenþi ai instituþiilor de
învãþãmânt, la debutul lor în profesie, utilizarea perioadei
de probã este obligatorie (cel mult 6 luni). Spre deosebire
însã de cazul persoanelor cu handicap, la încadrarea de
absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt se pot utiliza,
alãturi de perioada de probã ºi alte metode de verificare a
aptitudinilor profesionale {interviu, concurs etc).
Concedierea unui salariat care se aflã în perioada de
probã este aceeºi ca oricãrui alt salariat, cu singura
excepþie a termenului de preaviz. Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 65/2005 a adãugat un nou alineat la art. 31,
prevãzând cã: "pe durata sau la sfârºitul perioadei de
probã, contractul individual de muncã poate înceta, printr-
o notificare scrisã, la iniþiativa oricãreia dintre pãrþi".
ATENÞIE!
Salariaþii aflaþi în perioada de probã pot fi concediaþi,
fãrã necesitatea vreunei motivãri, fãrã preaviz ºi fãrã nici
o altã procedurã prealabilã (art. 73 alin (2) din Codul
muncii).
Existenþa unor reglementãri restrictive a determinat
angajatorii sã evite utilizarea perioadei de probã ca
modalitate de verificare a aptitudinilor profesionale, chiar
dacã reprezintã cea mai eficientã modalitate de selectare
a persoanlului. Astfel, s-a optat pentru încheierea de
contracte de muncã pe duratã determinatã, pe parcursul
cãrora angajatorii aveau posibilitatea de a analiza dacã
salariatul corespunde sau nu din punct de vedere
profesional.
Încetarea contactului
Reglmentãrile legislative cu privire la modalitatea de
încetare a contractului individual de muncã pe parcursul
perioadei de probã cuprind anumite precizãri:
- Ordonanþa de urgenþa a Guvernului nr. 65/2005
prevede expres cã un contract la încheierea cãruia s-a
prevãzut o perioadã de probã se poate încheia la
epuizarea acesteia sau mai devreme. Astfel s-au eliminat
unele aprecieri cã perioada de probã este un beneficiu
acordat de lege salariatului, de care acesta nu poate fi
18
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
lipsit printr-o concediere prematurã (înainte de epuizarea
perioadei de probã).
- notificarea scrisã nu trebuie acceptatã de cãtre
cealaltã parte. Ea reprezintã o simplã informare privind
intenþia de încetare a contractului;
- angajatorul poate propune in notificare ºi un anume
termen de preaviz
- în cazul în care salariatul este cel care intenþioneazã
sã punã astfel capãt contractului de muncã, angajatorul va
trebui sã înregistreze notificarea respectivã. Potrivit art. 79
alin. (2) din Codul muncii, refuzul angajatorului de a
înregistra demisia dã dreptul salariatului de a face dovada
acesteia prin orice mijloc de probã.
Un salariat poate fi supus unei singure perioade de
probã, la încheierea unui anumit contract individual de
muncã. Salariatul poate fi supus la o noua perioada de
proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi
angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa
presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele,
vãtãmãtoare sau periculoase (art. 32 alin. (2) din Codul
Muncii).
ATENÞIE!
Articolul 32 alin (4) din Codul muncii prevede cã
perioada de probã constituie vechime în muncã ºi se ia în
calcul la stabilirea tuturor drepturilor salariale dependente
de vechime.
Conform art. 72 alin. (2) din Codul muncii, modificat
prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 65/2005,
angajatorul care îºi reia activitatea a carei încetare a
condus la concedieri collective, în interval de 9 luni, are
obligaþia de a transmite salariaþilor care au fost concediaþi
o comunicare scrisã în acest sens ºi de a-i reangaja pe
aceleaºi locuri de muncã pe care le-au ocupat anterior,
fãrã examen sau concurs ori perioada de probã. deci în
aceste situaþii, perioada de probã este interzisã.
Dacã în termen de 10 zile lucrãtoare de la data
comunicãrii angajatorului, salariaþii nu-ºi manifestã în scris
consimþãmântul cu privire la locul de muncã oferit, atunci
angajatorul poate face noi încadrãri pe locurile de muncã
rãmase vacante, utilizând perioada de probã ca
modalitate de verificare a noilor angajaþi.
Anca Buga - director economic

INDEMNIZAÞIA PENTRU
CREªTEREA COPILULUI
eneficiazã de drepturile prevãzute de Ordonanþa
B de urgenþã a Guvernului nr. 148/2005 privind
susþinerea familiei în vederea creºterii copilului, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, denumitã în
continuare ordonanþã de urgenþã, oricare sau, în cazul
prevãzut la art. 61 din ordonanþa de urgenþã, fiecare dintre
pãrinþii fireºti ai copilului, precum ºi persoana cãreia i s-a
încredinþat copilul în vedrea adopþiei, care a adoptat
copilul, care are copilul în plasament ori în plasament în
regim de urgenþã, precum ºi persoana care a fost numitã
tutore, denumite în continuare persoane îndreptãþite, dacã
acestea îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) sunt cetãþeni români sau, dupã caz, cetãþeni strãini
ori apatrizi;
b) au domiciliul sau reºedinþa în România, conform
legii;
c) locuiesc împreunã cu copilul/copiii pentru care
solicitã drepturile ºi se ocupã de creºterea ºi îngrijirea
acestuia/acestora.
Concediul ºi indemnizaþia lunarã pentru creºterea
copilului sau, dupã caz, stimulentul lunar se cuvin pentru
fiecare dintre primele 3 naºteri survenite dupã data de 1
ianuarie 2006 inclusiv sau, dupã caz, pentru primii 3 copii
încredinþaþi în vederea adopþiei, adoptaþi sau aflaþi în
plasament ori în plasament în regim de urgenþã, precum ºi
pentru cei pentru care a fost instituitã tutela cu aceastã
datã.
Concediul fãrã plata indemnizaþiei pentru creºterea
copilului, prevãzut la art. 61 din ordonanþa de urgenþã, se
cuvine dupã primele 3 naºteri sau, dupã caz, dupã primii
3 copii încredinþaþi în vederea adopþiei, adoptaþi sau aflaþi
în plasament ori în plasament în regim de urgenþã,
precum ºi pentru cei pentru care a fost instituitã tutela.
Alocaþia de stat pentru copii se acordã în cuantumul
prevãzut la art. 4 alin. (1) lit. a) din ordonanþa de urgenþã
pentru fiecare copil pânã la împlinirea vârstei de 2 ani,
respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, începând cu
data de 1 ianuarie 2007.
Potrivit dispoziþiilor art. 2 alin. (1) ºi (2) din norme
metodologice aprobate prin Hotãrârea 1025/2006 prin
naºtere se înþelege aducerea pe lume a unuia sau a mai
multor copii vii.
La stabilirea celor 3 naºteri prevãzute la art. 2 alin. (1)
se ia în calcul ºi naºterea survenitã pânã la data de 31
decembrie 2005 inclusiv, în situaþia în care solicitanþii
drepturilor prevãzute de ordonanþa de urgenþã beneficiazã
integral de aceste drepturi dupã data de 1 ianuarie 2006.
Situaþia copilului nãscut mort sau situaþia în care
acesta moare în perioada corespunzãtoare concediului de
maternitate nu se are în vedere la stabilirea primelor 3
naºteri pentru care se acordã drepturile prevãzute de
ordonanþa de urgenþã.
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
Concediul ºi indemnizaþia lunarã
pentru creºterea copilului
Concediul ºi indemnizaþia lunarã pentru creºterea
copilului, prevãzute de ordonanþa de urgenþã, se acordã
persoanelor îndreptãþite, dacã acestea au realizat venituri
profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit
prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, denumitã în
continuare Codul fiscal, timp de 12 luni în ultimul an
anterior datei naºterii copilului sau, dupã caz, de la data la
care s-a realizat încredinþarea în vederea adopþiei, s-a
aprobat adopþia ori s-a instituit plasamentul sau tutela.
De drepturile prevãzute beneficiazã ºi persoanele care
realizeazã venituri supuse impozitului pe venit, dar care,
potrivit legii, sunt scutite de plata acestora.
În calculul celor 12 luni prevãzute se includ ºi
fracþiunile de lunã în care s-au realizat venituri
profesionale supuse impozitului pe venit, precum ºi cele în
care solicitanþii s-au aflat în una sau mai multe dintre
situaþiile prevãzute la art. 1 alin. (2) din ordonanþa de
urgenþã, considerate, în înþelesul ordonanþei de urgenþã,
lunã întreagã.
Prin fracþiune de lunã se înþelege efectuarea a cel puþin
jumãtate din zilele lucrãtoare din acea lunã în care
persoana îndreptãþitã a realizat venituri profesionale
supuse impozitului pe venit, potrivit Codului fiscal.
Cele 10 luni prevãzute la art. 24 alin. (2) din ordonanþa
de urgenþã se calculeazã ca stagiu de cotizare, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri
sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Cele 12 luni prevãzute la alin. (1) pot fi constituite
integral ºi numai din perioadele prevãzute la art. 1 alin. (2)
din ordonanþa de urgenþã, dacã persoana s-a aflat în una
sau mai multe dintre urmãtoarele situaþii:
a) ºi-a însoþit soþul/soþia trimis/trimisã în misiune
permanentã în strãinãtate;
b) a beneficiat de indemnizaþie de ºomaj, stabilitã
conform legii, sau a realizat perioade de stagiu de cotizare
în sistemul public de pensii, în condiþiile prevãzute de
actele normative cu caracter special care reglementeazã
concedierile colective;
c) a beneficiat de concedii medicale ºi de indemnizaþii
pentru incapacitate temporarã de muncã, cauzatã de boli
obiºnuite sau de accidente în afara muncii;
d) a beneficiat de concedii medicale ºi de indemnizaþii
pentru prevenirea îmbolnãvirilor ºi recuperarea capacitãþii
de muncã, exclusiv pentru situaþiile rezultate ca urmare a
unor accidente de muncã sau boli profesionale;
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
e) a beneficiat de concedii medicale ºi de indemnizaþii
pentru maternitate;
f) a beneficiat de concedii medicale ºi de indemnizaþii
pentru îngrijirea copilului bolnav;
g) a beneficiat de concedii medicale ºi de indemnizaþii
de risc maternal;
h) a beneficiat de pensie de invaliditate;
i) a beneficiat de concedii ºi de indemnizaþii de
asigurãri sociale de sãnãtate prevãzute de Ordonanþa de
urgenþã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile ºi
indemnizaþiile de asigurãri sociale de sãnãtate, cu
modificãrile ulterioare;
j) a urmat cursurile de zi ale învãþãmântului universitar,
organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor
respective, cu condiþia absolvirii acestora cu examen de
licenþã sau de diplomã. În sensul dispoziþiilor art. 38 alin.
(1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se ia în considerare intervalul
cuprins între ziua în care începe ºi ziua în care se
sfârºeºte fiecare an universitar, în condiþiile legii;
k) se aflã în perioada de 60 de zile de la absolvirea
cursurilor de zi ale învãþãmântului universitar, organizat
potrivit legii, cu examen de licenþã sau de diplomã, în
vederea angajãrii sau, dupã caz, a trecerii în ºomaj,
potrivit legii;
l) a beneficiat de concediu fãrã platã pentru a participa
la cursuri de formare ºi perfecþionare profesionalã din
iniþiativa angajatorului sau la care acesta ºi-a dat acordul,
organizate în condiþiile legii;
m) a lucrat cu contract individual de muncã în
strãinãtate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale
încheiate de România cu alte state;
n) se aflã în perioada de întrerupere temporarã a
activitãþii, din iniþiativa angajatorului, fãrã încetarea
raportului de muncã, pentru motive economice,
tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
o) a satisfãcut serviciul militar ca militar în termen sau
ca militar cu termen redus, pe durata legal stabilitã, a fost
concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
p) a realizat în sistemul public de pensii, pânã la data
de 1 ianuarie 2006, perioade de stagiu de cotizare pe
bazã de contract de asigurare socialã;
q) a beneficiat de indemnizaþia lunarã pentru creºterea
copilului pânã la vârsta de 2 ani, respectiv pânã la 3 ani în
cazul copilului cu handicap.
În situaþia în care naºterea se produce înainte de
termen, perioada prevãzutã la alin. (1) se diminueazã cu
perioada cuprinsã între data naºterii copilului ºi data
prezumatã a naºterii, certificatã de medicul de
specialitate.
Veniturile din salarii, din activitãþi independente ºi din
activitãþi agricole prevãzute la art. 1 alin. (3) din ordonanþa
de urgenþã sunt cele definite de Codul fiscal la art. 55 alin.
(1) ºi (2), la art. 46 alin. (1)-(4) ºi la art. 71.
Indemnizaþia lunarã pentru creºterea copilului se
acordã pe bazã de cerere, însoþitã în mod obligatoriu de
copia actului de identitate al solicitantului ºi a certificatului
20
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
de naºtere al copilului pentru care se solicitã dreptul ori,
dupã caz, de livretul de familie, certificate pentru
conformitate cu originalul ºi, dupã caz, de actele
doveditoare prevãzute care sã ateste îndeplinirea
condiþiilor prevãzute de ordonanþa de urgenþã.
ATENÞIE!
În cazul în care nu a fost eliberat certificatul de naºtere
al copilului pentru care se solicitã dreptul, cererea
prevãzutã va fi însoþitã de actul constatator al naºterii sau
de extrasul de naºtere.
Pentru situaþia prevãzutã beneficiarii dreptului au
obligaþia sã depunã la direcþia de muncã, solidaritate
socialã ºi familie judeþeanã, respectiv a municipiului
Bucureºti, denumitã în continuare direcþie teritorialã, copia
certificatului de naºtere al copilului, în termen de 30 de zile
de la eliberarea acestuia, dar nu mai târziu de 6 luni de la
naºterea copilului.
IMPORTANT!
Actele doveditoare privind componenþa familiei, filiaþia
copiilor ºi situaþia lor juridicã se prezintã în copie
certificatã sau, dupã caz, autentificatã pentru conformitate
cu originalul, ºi sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) certificatele de naºtere ale tuturor copiilor nãscuþi
dupã data de 1 ianuarie 2006;
b) hotãrârea judecãtoreascã de încredinþare în
vederea adopþiei, potrivit legii;
c) hotãrârea judecãtoreascã de încuviinþare a adopþiei,
potrivit legii;
d) hotãrârea judecãtoreascã sau, dupã caz, hotãrârea
comisiei pentru protecþia copilului pentru mãsura
plasamentului, potrivit legii;
e) decizia directorului general al direcþiei generale de
asistenþã socialã ºi protecþia copilului sau, dupã caz,
hotãrârea judecãtoreascã pentru mãsura plasamentului în
regim de urgenþã, potrivit legii;
f) hotãrârea judecãtoreascã de instituire a tutelei sau,
dupã caz, dispoziþia autoritãþii tutelare, potrivit legii.
IMPORTANT!
Actele doveditoare privind realizarea de venituri
profesionale supuse impozitului pe venit conform Codului
fiscal sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) dovada eliberatã de angajator din care sã rezulte cã
persoana îndreptãþitã a realizat venituri cu caracter
salarial sau, dupã caz, de autoritatea competentã, în caz
de dizolvare, faliment sau lichidare judiciarã a
angajatorului;
b) dovada eliberatã de autoritãþile competente pentru
plata impozitului în cazul persoanelor care realizeazã
venituri din activitãþi independente sau, dupã caz, din
activitãþi agricole;
c) dovada eliberatã de autoritãþile competente în cazul
persoanelor scutite de plata impozitului;

d) dovada eliberatã de autoritãþile competente în cazul
asociaþilor unici privind plata impozitului pe venit;
e) adeverinþa eliberatã de plãtitorul indemnizaþiei de
maternitate sau, dupã caz, alte dovezi din care sã reiasã
ultima zi de concediu de maternitate acordat în condiþiile
Legii nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
f) adeverinþa eliberatã de plãtitorul indemnizaþiei de
maternitate, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului
nr. 158/2005, de angajator sau, dupã caz, de casa
teritorialã de asigurãri de sãnãtate ori de agenþia
judeþeanã pentru ocuparea forþei de muncã, pentru
aplicarea art. 8 alin. (1) lit. d) din ordonanþa de urgenþã;
g) dovada eliberatã de autoritãþile competente, de
angajatori sau, dupã caz, declaraþia pe propria
rãspundere, din care sã rezulte data de la care solicitantul
se aflã în concediu pentru creºterea copilului;
h) copia tradusã a contractului de muncã sau dovada
eliberatã de autoritãþile strãine sau române, care sã ateste
realizarea de venituri profesionale pe baza unor contracte
individuale de muncã în strãinãtate în baza acordurilor
guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte
state.
IMPORTANT!
Actele doveditoare privind atestarea situaþiilor
prevãzute la art. 4 alin. (7) sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) dovada eliberatã de instituþia care a trimis persoana
în misiune permanentã în strãinãtate, pentru situaþia
prevãzutã la lit. a);
b) dovada eliberatã de agenþia teritorialã pentru
ocuparea forþei de muncã, pentru situaþiile prevãzute la lit.
b), c), e), f), k) ºi q);
c) dovada eliberatã de casele teritoriale de pensii,
pentru situaþiile prevãzute la lit. c)-h) ºi p), precum ºi
pentru situaþia prevãzutã la art. 24 alin. (2) din ordonanþa
de urgenþã;
d) dovada eliberatã de angajator ori, dupã caz, de casa
teritorialã de asigurãri de sãnãtate, pentru situaþiile
prevãzute la lit. c), i), k)-n);
e) diploma de absolvire, foaia matricolã sau adeverinþa
eliberatã de instituþia de învãþãmânt superior, pentru
situaþiile prevãzute la lit. j) ºi k);
f) livretul militar sau, dupã caz, adeverinþa ori
certificatul eliberat de centrul militar în a cãrui razã
teritorialã domiciliazã persoana îndreptãþitã, în care sunt
precizate cu exactitate perioadele ºi natura situaþiei
respective, pentru situaþia prevãzutã la lit. o).
Alte acte doveditoare privind acordarea indemnizaþiei
lunare sunt, dupã caz, urmãtoarele:
a) declaraþia pe propria rãspundere din care sã rezulte
cã celãlalt pãrinte firesc sau, dupã caz, o altã persoanã
dintre cele prevãzute la art. 5 alin. (2) din ordonanþa de
urgenþã nu beneficiazã de indemnizaþie sau de stimulent;
b) declaraþia pe propria rãspundere a persoanei
îndreptãþite cã se ocupã de creºterea ºi îngrijirea copilului
ºi cã acesta nu este încredinþat sau dat în plasament unei
alte persoane ori unui organism privat autorizat sau
serviciu public;
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
c) certificatul de încadrare a copilului într-un grad de
handicap;
d) adeverinþa eliberatã de medicul specialist privind
certificarea naºterii înainte de termen;
e) alte documente, dupã caz, din care sã rezulte
îndeplinirea condiþiilor de acordare a concediului ºi
indemnizaþiei pentru creºterea copilului, la solicitarea
direcþiilor teritoriale.
IMPORTANT!
Pentru cetãþenii strãini sau apatrizi, componenþa
familiei, filiaþia copiilor ºi situaþia lor juridicã se dovedesc
cu documentele eliberate de autoritãþile din þara de origine
ºi confirmate de autoritãþile române sau, dupã caz, cu
documentele eliberate de autoritãþile române, precum ºi
cu alte documente prevãzute la alin. (4).
Concediul pentru creºterea copilului, prevãzut la art. 1
alin. (1) din ordonanþa de urgenþã, se acordã, pe bazã de
cerere, aprobatã de cãtre angajatorul la care îºi
desfãºoarã activitatea persoana îndreptãþitã.
În situaþia persoanelor îndreptãþite care realizeazã
venituri profesionale din activitãþi independente sau
agricole ºi care nu lucreazã în baza unui contract de
muncã, concediul reprezintã întreruperea activitãþii pe
perioada pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 2
ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Pe durata concediului prevãzut se acordã indemnizaþia
lunarã prevãzutã de ordonanþa de urgenþã.
În cazul în care persoana îndreptãþitã, beneficiarã a
concediului ºi a indemnizaþiei lunare pentru creºterea
copilului în vârstã de pânã la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul
copiilor cu handicap, naºte în aceastã perioadã unul sau
mai mulþi copii ori i se încredinþeazã spre adopþie, i se
încuviinþeazã adopþia, i se dau în plasament unul sau mai
mulþi copii ori este numitã tutore, concediul pentru
creºterea copilului, prevãzut la art. 1 alin. (1) din
ordonanþa de urgenþã, se prelungeºte corespunzãtor pânã
la încheierea duratei de acordare pentru cel din urmã
copil, conform legii, a concediului ºi indemnizaþiei pentru
creºterea copilului.
În situaþia în care, dupã împlinirea vârstei de 2 ani,
copilul este încadrat într-un grad de handicap, drepturile
prevãzute de ordonanþa de urgenþã se acordã de la data
depunerii cererii pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei
de 3 ani.
Concediul fãrã platã pentru
creºterea copilului
Începând cu cea de-a patra naºtere sau, dupã caz, al
patrulea copil adoptat, încredinþat în vederea adopþiei, dat
în plasament ori în plasament în regim de urgenþã sau
pentru care s-a instituit tutela, persoanele care
îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 1 din ordonanþa de
urgenþã au dreptul la un concediu fãrã plata indemnizaþiei
pentru creºterea copilului.
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Durata concediului prevãzut la alin. (1) este de 3 luni ºi
se acordã integral, o singurã datã, fiecãruia dintre pãrinþii
fireºti ai copilului sau, dupã caz, fiecãreia dintre
persoanele care au adoptat copilul, cãrora li s-a
încredinþat copilul în vederea adopþiei sau care au copilul
în plasament ori în plasament în regim de urgenþã, cu
excepþia asistentului maternal profesionist, precum ºi a
persoanei care a fost numitã tutore, în perioada pânã la
împlinirea de cãtre copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani
în cazul copilului cu handicap.
Concediul fãrã plata indemnizaþiei pentru creºterea
copilului se acordã de cãtre angajator pe bazã de cerere,
însoþitã de copia livretului de familie sau a certificatului de
naºtere al copilului sau, dupã caz, de copia actului
constatator al naºterii sau extrasului de naºtere, precum
ºi, dupã caz, de actele doveditoare privind situaþia juridicã
a copilului faþã de persoana îndreptãþitã.
Pãrinþii fireºti ai copilului, respectiv persoanele
prevãzute la art. 5 alin. (2) din ordonanþa de urgenþã, nu
pot beneficia de concediul fãrã plata indemnizaþiei pentru
creºterea copilului în acelaºi timp. Perioada concediului
prevãzut la alin. (1) este diferitã pentru fiecare dintre
aceºtia.
Stimulentul lunar
Stimulentul prevãzut la art. 3 alin. (1) din ordonanþa de
urgenþã se acordã lunar persoanelor îndreptãþite care
îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 1 din ordonanþa de
urgenþã, în perioada în care acestea realizeazã veniturile
prevãzute la art. 5.
Pe perioada în care se acordã stimulentul, plata
indemnizaþiei de maternitate sau, dupã caz, a
indemnizaþiei lunare pentru creºterea copilului se
suspendã.
Stimulentul se acordã pe bazã de cerere, semnatã de
persoana îndreptãþitã, însoþitã de dovada eliberatã de
angajator sau, dupã caz, de dovada plãþilor anticipate ale
impozitului ori de declaraþia pe propria rãspundere din
care sã rezulte cã aceasta a reluat activitatea profesionalã
ºi realizeazã veniturile prevãzute la art. 5.
La stabilirea dreptului la stimulent, cererea este
însoþitã de actele doveditoare necesare stabilirii acestui
drept, dintre cele prevãzute la art. 6, precum ºi de alte
documente justificative stabilite prin instrucþiunile
prevãzute la art. 37.
În cazul persoanelor beneficiare de indemnizaþia
lunarã pentru creºterea copilului, care solicitã dreptul la
stimulent, se iau în considerare ºi actele doveditoare
depuse în vederea solicitãrii indemnizaþiei.
Alocaþia de stat pentru copii
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, copiii în vârstã
de pânã la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu
handicap, beneficiazã de alocaþia de stat pentru copii în
cuantumul prevãzut la art. 4 alin. (1) lit. a) din ordonanþa
de urgenþã.
22
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
În situaþia copiilor în vârstã de peste 2 ani, respectiv de
peste 3 ani în cazul copiilor cu handicap, alocaþia de stat
pentru copii se acordã în cuantumul prevãzut la art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaþia de stat pentru
copii, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Alocaþia de stat pentru copii se acordã pe bazã de
cerere, însoþitã în mod obligatoriu de actul de identitate al
solicitantului ºi de certificatul de naºtere sau, dupã caz,
actul constatator al naºterii sau extrasul de naºtere al
copilului pentru care se solicitã dreptul, în original ºi în
copie, certificate pentru conformitate cu originalul, precum
ºi de actele prevãzute la art. 6 alin. (4) ºi de alte
documente justificative stabilite prin instrucþiunile
prevãzute la art. 37, dupã caz, ºi semnatã de persoana
îndreptãþitã sau, dupã caz, de reprezentantul legal al
acesteia.
Pânã la împlinirea de cãtre copilul cu handicap a
vârstei de 3 ani alocaþia de stat pentru copii în cuantumul
prevãzut la art. 4 alin. (1) lit. a) din ordonanþa de urgenþã
se acordã de Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi
Familiei, prin direcþiile teritoriale.
Dupã împlinirea de cãtre copilul cu handicap a vârstei
de 3 ani, plata alocaþiei de stat pentru copii se acordã în
condiþiile prevãzute de Legea nr. 61/1993, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Alocaþia de stat pentru copii prevãzutã la art. 13 alin.
(1) se cumuleazã cu indemnizaþia lunarã pentru creºterea
copilului sau, dupã caz, cu stimulentul, prevãzute la art. 4
alin. (1), respectiv la art. 11.
Stabilirea ºi plata indemnizaþiei
lunare pentru creºterea copilului, a
stimulentului ºi alocaþiei de stat
pentru copii
Drepturile prevãzute de ordonanþa de urgenþã pot fi
solicitate de cãtre persoana îndreptãþitã sau, dupã caz, de
reprezentantul legal ori de mandatarul acestora,
împuternicit prin procurã specialã.
Reprezentantul legal este persoana desemnatã, în
condiþiile legii, sã reprezinte persoana îndreptãþitã, în
cazul în care aceasta este lipsitã de capacitatea de
exerciþiu a drepturilor civile.
Mandatarul este persoana împuternicitã prin procurã
specialã de cãtre persoana îndreptãþitã, în vederea
solicitãrii ºi primirii drepturilor prevãzute de aceasta.
ATENÞIE!
Procura specialã prevãzutã este autentificatã, dupã
caz, de notarii publici de pe teritoriul României, de
misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României,
este valabilã 6 luni ºi trebuie sã conþinã urmãtoarele
elemente:
a) numele, prenumele, cetãþenia, data ºi locul naºterii,
domiciliul ºi actul de identitate ale persoanei îndreptãþite;

b) numele, prenumele, datele de identificare (actul de
identitate, domiciliul, data ºi locul naºterii) ale
mandatarului;
c) obiectul mandatului (întocmirea dosarului pentru
solicitarea ºi acordarea drepturilor prevãzute de
ordonanþa de urgenþã, deschiderea contului curent,
încasarea drepturilor curente ºi restante, semnarea
extrasului de cont);
d) precizarea cã mandatarul are obligaþiile ce revin
persoanei îndreptãþite, inclusiv pe cea de a anunþa în
termen direcþiei teritoriale orice schimbare intervenitã în
situaþia persoanei îndreptãþite de naturã sã suspende sau
sã înceteze acordarea drepturilor, cu excepþia celei
prevãzute la art. 7 lit. c) din ordonanþa de urgenþã.
Cererea privind acordarea drepturilor prevãzute de
ordonanþa de urgenþã, însoþitã de actele doveditoare, se
depune, dupã caz, de una dintre persoanele îndreptãþite,
la primarul comunei, oraºului, municipiului sau, dupã caz,
al sectorului municipiului Bucureºti, în a cãrei/cãrui razã
teritorialã are domiciliul sau, dupã caz, reºedinþa.
Cererea privind acordarea drepturilor prevãzute de
ordonanþa de urgenþã se completeazã potrivit modelului
prevãzut în anexa nr. 1 de cãtre persoanele îndreptãþite sã
beneficieze de indemnizaþie lunarã pentru creºterea
copilului sau de stimulent.
În situaþia persoanelor îndreptãþite care solicitã numai
alocaþia de stat pentru copii în cuantumul prevãzut la art.
4 alin. (1) lit. a) din ordonanþa de urgenþã, cererea va fi
însoþitã de actele doveditoare prevãzute la art. 14 alin. (1).
Cererile privind acordarea indemnizaþiei pentru
creºterea copilului, reglementatã de Legea nr. 19/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, înregistrate la
plãtitorii de drepturi prevãzuþi de aceastã lege ºi
nesoluþionate pânã la data de 31 decembrie 2005 inclusiv
se soluþioneazã de direcþiile teritoriale, avându-se în
vedere realizarea condiþiilor de stagiu de cotizare de 10
luni în ultimele 12 luni anterioare datei naºterii copilului.
Primãriile transmit direcþiilor teritoriale, pe bazã de
borderou, pânã la data de 10 a fiecãrei luni, cererile
prevãzute la art. 17 alin. (2) ºi înregistrate pânã la acea
datã, însoþite de documentele justificative.
Primãriile au obligaþia sã verifice documentaþia depusã
de solicitanþi ºi sã transmitã direcþiilor teritoriale numai
dosarele complete, cu toate documentele justificative
corespunzãtoare dreptului solicitat, prevãzute la art. 6 alin.
(1)-(7).
Cererile prevãzute la art. 17 sunt certificate, prin
semnãturã ºi ºtampilã, de cãtre primar sau, dupã caz, de
cãtre persoana împuternicitã de acesta.
Cererile prevãzute la art. 17 se soluþioneazã în termen
de 15 zile lucrãtoare de la data înregistrãrii la direcþia
teritorialã, prin decizie de aprobare sau, dupã caz, de
respingere, emisã de directorul executiv.
Decizia prevãzutã la alin. (1) se comunicã solicitantului
în termen de 5 zile lucrãtoare de la data emiterii, direct sau
prin poºtã, ºi se întocmeºte potrivit modelului prevãzut în
anexele nr. 2a) ºi 2b).
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
În cazul respingerii cererii, decizia directorului executiv
va fi însoþitã în mod obligatoriu de motivaþie.
Contestaþiile formulate împotriva deciziei prevãzute la
alin. (1) se soluþioneazã potrivit Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004.
Datele cuprinse în cererea privind acordarea
drepturilor prevãzute de ordonanþa de urgenþã, însoþitã de
actele doveditoare, sunt supuse confidenþialitãþii. Acestea
vor putea fi folosite numai în scopul stabilirii dreptului la
concediu ºi idemnizaþie lunarã, stimulent sau alocaþie de
stat pentru copii ºi al întocmirii unor situaþii statistice.
IMPORTANT!
Dreptul reprezentând indemnizaþia pentru creºterea
copilului se cuvine ºi se plãteºte dupã cum urmeazã:
a) începând cu ziua urmãtoare celei în care înceteazã,
conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai
devreme de a 43-a zi de la data naºterii copilului, dacã
cererea este depusã în termen de 60 de zile lucrãtoare de
la acea datã;
b) începând cu data naºterii copilului, dacã cererea
este depusã în termen de 60 de zile lucrãtoare de la acea
datã, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiþiile,
conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate
ºi a indemnizaþiei aferente;
c) începând cu data adopþiei, a instituirii tutelei,
plasamentului sau încredinþãrii, dacã cererea este depusã
în termen de 60 de zile lucrãtoare de la data la care s-au
aprobat ori, dupã caz, s-au instituit mãsurile de protecþie a
copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte
situaþii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusã
peste termenele prevãzute la lit. a), b) ºi c);
e) începând cu ziua urmãtoare celei în care
beneficiarul stimulentului lunar nu mai realizeazã venituri
profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit
prevederilor Codului fiscal, ºi plata acestuia se suspendã,
dacã cererea este depusã în termen de 30 de zile de la
aceastã datã.
Indemnizaþia pentru creºterea copilului se acordã de la
datele prevãzute la lit. a)-d), dar nu mai devreme de data
la care s-a aprobat concediul pentru creºterea copilului ori
a încetat activitatea profesionalã.
IMPORTANT!
Dreptul reprezentând stimulentul lunar se cuvine ºi se
plãteºte dupã cum urmeazã:
a) începând cu ziua urmãtoare celei în care persoana
îndreptãþitã îºi reia activitatea profesionalã ºi realizeazã
venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit
prevederilor Codului fiscal, dacã cererea este depusã în
termen de 60 de zile lucrãtoare de la acea datã;
b) de la data naºterii copilului, dacã cererea este
depusã în termen de 60 de zile lucrãtoare de la acea datã,
în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiþiile,
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate
ºi a indemnizaþiei aferente;
c) de la data adopþiei, a instituirii tutelei, plasamentului
sau încredinþãrii, dacã cererea este depusã în termen de
60 de zile lucrãtoare de la data la care s-au aprobat ori,
dupã caz, s-au instituit mãsurile de protecþie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte
situaþii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusã
peste termenele prevãzute la lit. a), b) ºi c);
e) începând cu ziua urmãtoare celei în care
beneficiarul indemnizaþiei pentru creºterea copilului
realizeazã venituri profesionale supuse impozitului pe
venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, ºi plata acesteia
se suspendã, dacã cererea este depusã în termen de 30
de zile de la aceastã datã.
ATENÞIE!
Pe perioada acordãrii indemnizaþiei pentru creºterea
copilului plata pensiei de invaliditate nu se suspendã.
Plata indemnizaþiei lunare pentru creºterea copilului, a
stimulentului ºi a alocaþiei de stat pentru copii se
efectueazã începând cu luna urmãtoare aprobãrii cererii
prin decizie a directorului executiv al direcþiei teritoriale.
Cuantumul indemnizaþiei lunare pentru creºterea
copilului ºi al stimulentului aferent fracþiunilor de lunã se
stabileºte proporþional, în funcþie de numãrul zilelor
calendaristice din luna respectivã pentru care acestea se
cuvin ºi se acordã.
Plata drepturilor prevãzute de ordonanþa de urgenþã se
asigurã lunar, prin mandat poºtal, la domiciliul persoanei
îndreptãþite, al reprezentantului legal sau al mandatarului
acestora ori, la cererea acestora, în cont personal deschis
la o unitate bancarã sau în cont de card.
Potrivit prevederilor art. 11 ºi 12 din ordonanþa de
urgenþã, autoritãþile competente au obligaþia de a
transmite direcþiilor teritoriale, lunar, pânã la data de 10 a
fiecãrei luni, tabelul nominal cu persoanele aflate în situaþii
de naturã a genera încetarea sau suspendarea drepturilor
prevãzute de ordonanþa de urgenþã, precum ºi data la
care acestea s-au produs.
În cazul în care 3 luni consecutiv se înregistreazã
mandate poºtale returnate, plata drepturilor prevãzute în
ordonanþa de urgenþã se suspendã, urmând ca direcþia
teritorialã sã verifice cauzele care au condus la aceastã
situaþie, prevederile art. 27 alin. (2) aplicându-se în mod
corespunzãtor.
În cazul în care persoana beneficiarã de indemnizaþie
pentru creºterea copilului sau, dupã caz, de stimulent
lunar îºi schimbã domiciliul sau, dupã caz, reºedinþa în
altã unitate administrativ-teritorialã decât cea de domiciliu
sau de reºedinþã, direcþia teritorialã plãtitoare a acestor
drepturi, la solicitarea beneficiarilor, are obligaþia de a
transfera cererea ºi actele doveditoare care au stat la
baza deschiderii dreptului, însoþite de situaþia privind data
pânã la care s-a efectuat plata drepturilor ºi sumele
restante, la direcþia teritorialã în a cãrei razã beneficiarul
24
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
ºi-a stabilit noul domiciliu sau, dupã caz, reºedinþa.
Suspendarea sau, dupã caz, încetarea ori reluarea
plãþii drepturilor prevãzute de ordonanþa de urgenþã se
face prin decizie a directorului executiv al direcþiei
teritoriale ºi se comunicã beneficiarului în termen de 15
zile lucrãtoare. Modelul deciziei este prevãzut în anexele
nr. 3a), 3b) ºi 3c).
Aspecte finale
În vederea asigurãrii în sistemul asigurãrilor sociale de
sãnãtate a persoanelor beneficiare de indemnizaþia lunarã
pentru creºterea copilului, direcþiile teritoriale au obligaþia,
lunar, sã vireze caselor de asigurãri de sãnãtate teritoriale
contribuþia individualã de asigurãri sociale de sãnãtate ºi
sã transmitã tabelul nominal privind persoanele
beneficiare.
Direcþiile teritoriale transmit Ministerului Muncii,
Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, pânã la data de 15 a
fiecãrei luni pentru luna anterioarã, fundamentarea
creditelor necesare pentru plata contribuþiei de asigurãri
sociale de sãnãtate pentru persoanele beneficiare de
indemnizaþie lunarã pentru creºterea copilului.
Beneficiazã de stimulent ºi persoanele care la data de
1 ianuarie 2006 realizeazã venituri prevãzute la art. 5 ºi
care au fost îndreptãþite sã beneficieze de idemnizaþia
pentru creºterea copilului, reglementatã de Legea nr.
19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
În situaþia prevãzutã stimulentul se acordã începând cu
1 ianuarie 2006, dacã cererea a fost depusã în cursul
acestei luni, ori de la data depunerii cererii, dacã aceasta
a fost depusã dupã 31 ianuarie 2006.
Perioada în care se beneficiazã de indemnizaþie pentru
creºterea copilului constituie perioadã asimilatã stagiului
de cotizare în sistemul public de pensii, în vederea
stabilirii drepturilor prevãzute de Legea nr. 19/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare. În vederea
înregistrãrii în sistemul public de pensii a perioadelor
asimilate prevãzute direcþiile teritoriale au obligaþia de a
depune lunar, în termenul stabilit de lege, la casa
teritorialã de pensii, Declaraþia privind evidenþa nominalã
a asiguraþilor ºi a obligaþiilor de platã cãtre bugetul
asigurãrilor sociale de stat, în formatul stabilit de Casa
Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale.
În vederea asigurãrii continuitãþii plãþii indemnizaþiilor
pentru creºterea copilului, stabilite conform prevederilor
Legii nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
plãtitorii acestui drept depun la direcþiile teritoriale din raza
de domiciliu a beneficiarilor dosarele aferente
indemnizaþiilor pentru creºterea copilului, aflate în platã în
luna decembrie 2005, inclusiv dosarele care conþin cereri
pentru care dreptul nu a fost încã stabilit.
ATENÞIE!
Dosarele prevãzute conþin, în principal, urmãtoarele
documente în copie certificatã pentru conformitate cu
originalul:

a) cererea de acordare a drepturilor, înregistratã la
plãtitorul dreptului;
b) certificatul de naºtere al copilului ºi, dupã caz,
livretul de familie;
c) buletinul (cartea) de identitate;
d) certificatul privind încadrarea copilului într-o
categorie de persoane cu handicap, dupã caz;
e) adeverinþa din care sã reiasã îndeplinirea condiþiilor
de stagiu de cotizare cerute de Legea nr. 19/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, situaþia deschiderii
dreptului la indemnizaþia pentru creºterea copilului ºi
durata acordãrii acesteia, în cazul în care plãtitor este
angajatorul. Modelul adeverinþei este cel prevãzut în
anexa nr. 4.
CONSULTANÞA FISCALÃ (I)
otãrârea 1052/2006 defineºte Camera
H Consultanþilor Fiscali, având sigla "CCF", ca fiind o
organizaþie profesionalã de utilitate publicã, persoanã
juridicã fãrã scop lucrati ºi care funcþioneazã în baza
prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind
organizarea ºi exercitarea activitãþii de consultanþã fiscalã,
aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 198/2002, cu
modificãrile ulterioare, denumitã în continuare ordonanþã.
Camera Consultanþilor Fiscali asigurã organizarea,
coordonarea ºi autorizarea activitãþii de consultanþã
fiscalã în România.
Activitatea de consultanþã fiscalã se desfãºoarã
conform prevederilor art. 3 din ordonanþã ºi constã în:
a) acordarea de servicii profesionale privind asistenþa
de specialitate la întocmirea declaraþiilor de impozite ºi
taxe;
b) asistenþã pe probleme fiscale;
c) asistenþã privind creanþele bugetare, cum sunt:
amenzi, penalitãþi ºi majorãri, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;
d) reprezentare în faþa organelor fiscale;
e) reprezentare în faþa organelor judecãtoreºti, în
calitate de expert fiscal.
(2) Consultanþii fiscali ºi societãþile comerciale de
consultanþã fiscalã pot desfãºura, în baza art. 17 din
ordonanþã, pe lângã activitatea de consultanþã fiscalã, cu
respectarea condiþiilor prevãzute de actele normative în
materie, ºi activitãþi de:
a) expertizã contabilã;
b) audit financiar;
c) instruire ºi perfecþionare în domeniul fiscal.
Activitatea de consultanþã fiscalã se exercitã numai de
persoanele care au obþinut certificatul de atestare a
calitãþii de consultant fiscal, emis de Ministerul Finanþelor
Publice, ca urmare a promovãrii unui examen, ºi sunt
înregistrate la Camerã.
Exercitarea independentã a activitãþii de consultant
fiscal se realizeazã numai pe baza raporturilor juridice
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
Pentru persoanele prevãzute la art. 24 alin. (1) din
ordonanþa de urgenþã, plata indemnizaþiei pentru
creºterea copilului se efectueazã începând cu data de 1
ianuarie 2006.
Persoanele care doresc sã schimbe modalitatea de
platã pentru care au optat iniþial au obligaþia sã comunice
în scris aceastã nouã opþiune de platã la direcþia
teritorialã. Direcþia teritorialã va solicita beneficiarului
documentele justificative necesare pentru noua opþiune.
Andrei Dragomir - expert contabi
civile ºi comerciale cu persoanele fizice sau juridice
cãrora le acordã consultanþã ºi faþã de care acesta nu are
interese materiale directe sau indirecte, cu excepþia
onorariilor cuvenite pentru munca prestatã în aceastã
calitate.
În exercitarea profesiei consultantul fiscal se supune
legii, prezentului regulament ºi Codului privind conduita
eticã ºi profesionalã în domeniul consultanþei fiscale.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal se realizeazã
de persoane fizice independente, cabinete individuale ºi
societãþi comerciale de consultanþã fiscalã.
Calitatea de membru al Camerei
Persoanele fizice care au calitatea de consultant fiscal,
pentru a deveni membri ai Camerei, vor solicita
înregistrarea în Registrul consultanþilor fiscali ºi al
societãþilor comerciale de consultanþã fiscalã, prin
depunerea unui dosar care va cuprinde:
a) cererea-tip de înscriere, prevãzutã în anexa nr. 1;
b) actul de identitate, în copie legalizatã;
c) certificatul de atestare a calitãþii de consultant fiscal,
eliberat de Ministerul Finanþelor Publice, în copie
legalizatã;
d) documentul de platã a taxei de înscriere în evidenþa
Camerei, în copie, cu prezentarea actului în original;
e) certificatul de cazier judiciar;
f) certificatul de cazier fiscal;
g) actul în baza cãruia deþine spaþiul pentru
desfãºurarea activitãþii profesionale, în copie legalizatã;
h) douã fotografii de 2/3 cm.
Odatã cu depunerea documentelor, solicitantul se
angajeazã ca dupã înscrierea în evidenþele Camerei sã
respecte dispoziþiile ordonanþei, ale prezentului
regulament ºi ale normelor interne, iar în cazul retragerii
calitãþii de membru al Camerei, sã nu uzeze de titlul
profesional de consultant fiscal sau de altã titulaturã care
ar putea sugera vreo asociere cu Camera.
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
Dosarul se înregistreazã la Secretariatul general ºi se
transmite Direcþiei de servicii pentru membri.
Direcþia de servicii pentru membri verificã îndeplinirea
cerinþelor prevãzute ºi face propuneri de aprobare sau
respingere motivatã, dupã caz, Biroului permanent.
Pentru cazurile aprobate se efectueazã înscrierea în
Registrul consultanþilor fiscali ºi al societãþilor comerciale
de consultanþã fiscalã ºi se elibereazã carnetul
profesional, prevãzut în anexa nr. 2 la Hotãrârea
1052/2006 ºi parafa.
IMPORTANT!
Parafa de membru al Camerei va avea urmãtoarele
înscrisuri:
- "Consultant Fiscal";
- numele ºi prenumele, numãrul ºi anul înregistrãrii în
Registrul de evidenþã al Camerei.
Consultanþii fiscali care au devenit membri ai Camerei
ºi desfãºoarã orice altã activitate salarizatã, cu excepþia
activitãþilor de expertizã contabilã, audit financiar, instruire
ºi perfecþionare în domeniul fiscal, sunt consideraþi
membri inactivi ºi sunt obligaþi sã solicite în scris trecerea
în aceastã categorie. Revenirea la statutul de membru
activ se face la cerere ºi se aprobã de Biroul permanent.
Societãþile comerciale de consultanþã fiscalã înfiinþate
conform ordonanþei, la solicitarea autorizaþiei de
funcþionare, vor depune un dosar cu urmãtoarele
documente:
a) cererea-tip de înscriere, prevãzutã în anexa nr. 3 la
Hotãrârea 1052/2006, semnatã de reprezentantul legal al
persoanei juridice;
b) certificatul de înmatriculare la registrul comerþului, în
copie legalizatã;
c) actul constitutiv autentificat, în copie legalizatã;
d) certificatul constatator eliberat de registrul
comerþului, care sã conþinã date referitoare la numele,
prenumele ºi domiciliul asociaþilor/acþionarilor, directorilor
ºi administratorilor/ membrilor consiliilor de administraþie;
e) certificatul de cazier fiscal;
f) documentul de platã a taxei de autorizare, în copie.
Dosarul se înregistreazã la Secretariatul general ºi se
transmite Direcþiei de servicii pentru membri.
Direcþia de servicii pentru membri verificã îndeplinirea
cerinþelor prevãzute ºi face propuneri de aprobare sau
respingere motivatã, dupã caz, Biroului permanent.
Pentru cazurile aprobate se efectueazã înscrierea în
Registrul consultanþilor fiscali ºi al societãþilor comerciale
de consultanþã fiscalã ºi se elibereazã autorizaþia,
conform modelului prevãzut în anexa nr. 4.
În situaþia în care cererea nu este aprobatã, Direcþia de
servicii pentru membri comunicã în scris decizia motivatã
a Biroului permanent.
Societãþile comerciale de consultanþã în domeniul
fiscal, expertizã contabilã ºi audit financiar, care la data
intrãrii în vigoare a prezentului regulament au înscrisã în
actul lor constitutiv ºi activitatea de consultanþã fiscalã pe
26
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
care o desfãºoarã în alte condiþii decât cele prevãzute de
ordonanþã, urmeazã ca în termen de 18 luni de la data
intrãrii în vigoare a prezentului regulament sã
îndeplineascã condiþiile prevãzute de ordonanþã ºi,
respectiv, de acesta.
Registrul consultanþilor fiscali ºi al
societãþilor comerciale de
consultanþã fiscalã
Conform prevederilor art. 21 din ordonanþã, Camera
are obligaþia sã întocmeascã Registrul consultanþilor
fiscali ºi al societãþilor comerciale de consultanþã fiscalã,
structurat în plan administrativ-teritorial.
Pentru consultanþii fiscali înregistrarea se face în
ordine alfabeticã, cu menþionarea numelui, prenumelui,
CNP-ului persoanei, domiciliului, numãrului ºi datei
carnetului profesional, denumirii biroului ºi sediului
profesional, dupã caz.
Pentru societãþile comerciale de consultanþã fiscalã se
vor menþiona, în ordine alfabeticã, denumirea, sediul
social, numãrul ºi data înregistrãrii la registrul comerþului,
codul unic de înregistrare fiscalã, numãrul ºi data
autorizaþiei, precum ºi numele, prenumele, domiciliul,
numãrul ºi data carnetului profesional, pentru persoanele
fizice care efectueazã consultanþã fiscalã în numele
societãþilor comerciale, ºi asociaþii/acþionarii, directorii ºi
membrii consiliilor de administraþie ale societãþilor
comerciale.
Înscrierea în registrul prevãzut conferã dreptul
exercitãrii profesiei pe întreg teritoriul þãrii, precum ºi în
strãinãtate, în conformitate cu prevederile din
acordurile/convenþiile încheiate cu organizaþii similare din
alte þãri.
Registrul consultanþilor fiscali ºi al societãþilor
comerciale de consultanþã fiscalã este format din douã
capitole:
a) capitolul I - Consultanþii fiscali persoane fizice, activi
ºi inactivi;
b) capitolul II - Societãþile comerciale de consultanþã
fiscalã.
(6) Modelul Registrului consultanþilor fiscali ºi al
societãþilor comerciale de consultanþã fiscalã este
prevãzut în anexa nr. 5 la Hotãrârea 1052/2006.
Registrul consultanþilor fiscali ºi al societãþilor
comerciale de consultanþã fiscalã se conduce
informatizat.
Arhivarea dosarelor consultanþilor fiscali ºi ale
societãþilor comerciale de consultanþã fiscalã se face de
cãtre Direcþia de servicii pentru membri, iar gestiunea
acestora se conduce informatizat.

Drepturile ºi îndatoririle
consultanþilor fiscali
Consultanþii fiscali înscriºi în evidenþele Camerei au
dreptul sã desfãºoare activitãþile specifice profesiei,
potrivit ordonanþei ºi prezentului regulament. Consultanþii
fiscali pot folosi în exercitarea profesiei titlul profesional de
consultant fiscal. Consultanþii fiscali au dreptul sã-ºi
instaleze firma la sediul profesional. Consultanþii fiscali au
dreptul la apãrare ºi mediere din partea Camerei în
activitatea profesionalã.
ATENÞIE!
Consultanþii fiscali ºi societãþile comerciale de
consultanþã fiscalã care doresc sã renunþe la calitatea de
membru al Camerei comunicã în scris acest lucru
Consiliului superior.
Consiliul superior poate hotãrî amânarea încetãrii
calitãþii de membru ºi implicit a radierii persoanei
respective din Registrul consultanþilor fiscali ºi al
societãþilor comerciale de consultanþã fiscalã în
urmãtoarele situaþii:
a) existenþa unor datorii ale consultanþilor fiscali ºi ale
societãþilor comerciale de consultanþã fiscalã faþã de
Camerã;
b) existenþa unor mãsuri sancþionatorii disciplinare
împotriva consultantului fiscal, aflate în curs de
soluþionare, potrivit legii.
IMPORTANT!
Orice consultant fiscal care a renunþat sau cãruia i s-a
retras calitatea de membru al Camerei poate solicita
redobândirea acesteia, respectând condiþiile prevãzute de
ordonanþã ºi de prezentul regulament referitoare la
procedura de atribuire a calitãþii de membru al Camerei.
În faþa organelor de conducere ale Camerei,
problemele, interesele ºi propunerile societãþilor
comerciale de consultanþã fiscalã pot fi susþinute ºi de
cãtre asociaþii/acþionarii sau administratorii acestor
societãþi, care sunt membri ai Camerei ºi care au
drepturile prevãzute de ordonanþã ºi de prezentul
regulament.
Consultanþii fiscali, în exercitarea profesiei, precum ºi
societãþile comerciale de consultanþã fiscalã aplicã ºi
respectã:
a) Codul privind conduita eticã ºi profesionalã în
domeniul consultanþei fiscale;
b) normele privind pregãtirea profesionalã continuã a
consultanþilor fiscali, emise de Camerã;
c) procedurile de control al calitãþii activitãþii de
consultanþã fiscalã, emise de Camerã;
d) normele referitoare la obligaþiile financiare privitoare
la cotizaþii ºi taxe, elaborate de Camerã;
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
e) normele privind asigurarea pentru riscul profesional,
elaborate de Camerã.
Consultanþii fiscali sunt obligaþi sã transmitã Camerei,
în scris, în termen de 15 zile:
a) schimbarea numelui, situaþie în care persoana în
cauzã va solicita eliberarea unui nou carnet profesional;
b) schimbarea adresei ori a adresei de corespondenþã;
c) modificãrile privind statutul de angajat,
asociat/acþionar, administrator al unei societãþi de
consultanþã fiscalã;
d) orice alte date care se referã la identitatea ºi statutul
juridic ale acestora.
Odatã cu cererea înaintatã Camerei vor fi depuse ºi
actele prin care se dovedesc situaþiile prevãzute, în copie
legalizatã.
Consultanþii fiscali sunt obligaþi sã comunice Camerei,
în scris, în termen de pânã la 15 zile, producerea unor
evenimente în activitatea acestora, menþionând toate
informaþiile corespunzãtoare, dupã cum urmeazã:
a) aplicarea unor sancþiuni pe linie profesionalã
consultantului fiscal de cãtre o autoritate sau un alt
organism profesional al cãrui membru este persoana în
cauzã;
b) orice condamnare penalã definitivã pronunþatã de
instanþa competentã;
c) existenþa unei hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi
irevocabile prin care i se interzice consultantului fiscal
exercitarea funcþiei de administrator al unei societãþi
comerciale sau, în general, exercitarea de funcþii care
privesc gestiunea ori conducerea unei societãþi
comerciale;
d) orice alte informaþii pentru evaluarea reputaþiei
profesionale ºi etice a consultantului fiscal.
Societãþile comerciale de consultanþã fiscalã sunt
obligate sã comunice, în scris, Camerei, în termen de 15
zile, urmãtoarele:
a) schimbarea denumirii sau sediului social, solicitând
eliberarea unei noi autorizaþii;
b) schimbarea adresei de corespondenþã;
c) deschiderea sau închiderea unei filiale sau a unei
subunitãþi;
d) orice modificare privind calitatea de asociat/acþionar,
administrator sau consultant fiscal care desfãºoarã
activitate în numele societãþii;
e) orice alte date care se referã la calitatea de membru
al Camerei;
Odatã cu comunicarea înaintatã Camerei vor fi depuse
ºi actele prin care se dovedesc situaþiile prevãzute, în
copie legalizatã.
Societãþile comerciale de consultanþã fiscalã sunt
obligate sã comunice în scris, în termen de 15 zile:
a) schimbarea administratorilor, directorilor sau
asociaþilor/acþionarilor;
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
b) aplicarea unor sancþiuni pe linie profesionalã cu
privire la activitatea societãþii de consultanþã fiscalã ori
luarea de mãsuri împotriva acesteia de cãtre o autoritate
sau un alt organism profesional al cãrui membru este
persoana juridicã în cauzã;
c) orice condamnare penalã definitivã, pronunþatã de
instanþele competente din þarã ºi din strãinãtate împotriva
consultantului fiscal ca reprezentant al societãþii de
consultanþã fiscalã;
d) existenþa unei hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi
irevocabile prin care i se interzice reprezentantului legal al
societãþii de consultanþã fiscalã exercitarea funcþiei de
administrator sau exercitarea de funcþii care privesc
gestiunea ori conducerea unei societãþi;
e) orice modificãri survenite în conþinutul informaþiilor
furnizate anterior Camerei;
f) dacã se aflã în procedurã de insolvenþã sau lichidare.
În desfãºurarea independentã a activitãþii consultanþii
fiscali ºi societãþile comerciale de consultanþã fiscalã au
urmãtoarele obligaþii:
a) pãstrarea secretului profesional care vizeazã toate
informaþiile ºi datele de orice tip, în orice formã ºi pe orice
suport, puse la dispoziþie de client, documentaþia
întocmitã de consultant, precum ºi gestionarea ºi
arhivarea corespunzãtoare a acestora la sediul
profesional;
b) plata taxelor ºi cotizaþiilor, în cuantumurile ºi la
termenele stabilite;
c) conducerea evidenþelor financiar-contabile ºi fiscale,
potrivit legii, precum ºi orice alte evidenþe în legãturã cu
desfãºurarea activitãþii, solicitate de Camerã, conform
prezentului regulament;
d) conducerea evidenþei contractelor de consultanþã
fiscalã, gestionarea ºi arhivarea corespunzãtoare a
acestora;
e) utilizarea ºtampilei ºi parafei profesionale;
f) participarea la cursurile de pregãtire profesionalã;
g) declararea cu exactitate a veniturilor realizate ºi
respectarea termenelor de depunere a declaraþiilor;
h) punerea la dispoziþie organelor de control ale
Camerei a tuturor documentelor privind activitatea
profesionalã;
i) îndeplinirea altor obligaþii, potrivit prevederilor
ordonanþei ºi prezentului regulament.
Exercitarea profesiei de consultant
fiscal
Consultantul fiscal îºi poate exercita în mod
independent profesia numai dacã întruneºte cumulativ
urmãtoarele condiþii:
a) are calitatea de consultant fiscal;
b) este membru activ al Camerei;
c) îndeplineºte condiþiile stabilite de prezentul
regulament.
28
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Pentru a putea desfãºura activitãþile de consultanþã
fiscalã prevãzute la art. 3 din ordonanþã, este obligatorie
vizarea anualã a carnetelor profesionale ºi a autorizaþiilor
societãþilor comerciale de consultanþã fiscalã. Vizarea se
efectueazã în luna decembrie a anului în curs, pentru anul
urmãtor.
ATENÞIE!
Consultantul fiscal îºi exercitã profesia conform
prevederilor ordonanþei ºi este liber sã opteze pentru una
dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la art. 6,
fiind obligat sã înºtiinþeze în scris Camera în legãturã cu
modificãrile intervenite.
Potrivit ordonanþei, consultantul fiscal poate exercita
activitate de consultanþã fiscalã la douã sau mai multe
societãþi comerciale, atâta timp cât nu sunt afectate
obiectivitatea ºi independenþa lui profesionalã.
Consultanþii fiscali nu pot efectua ºi activitate în nume
propriu la societãþile de consultanþã la care au calitatea de
asociat/acþionar, administrator.
Exercitarea activitãþii se face pe bazã de contract de
consultanþã fiscalã încheiat cu clientul.
Contractul de consultanþã fiscalã se încheie în formã
scrisã, dobândind data certã prin înregistrarea sa în
Registrul de evidenþã a contractelor de consultanþã fiscalã
prevãzut în anexa nr. 6 la Hotãrârea 1052/2006..
Consultantul fiscal va þine o evidenþã strictã a
contractelor încheiate, în registrul prevãzut, ºi va pãstra,
conform legii, în arhiva sa un exemplar original al fiecãrui
contract ºi o copie a împuternicirii de reprezentare primite
în executarea contractului, dacã este cazul.
Contractul de consultanþã fiscalã prevãzut în anexa nr.
7 la Hotãrârea 1052/2006 trebuie sã cuprindã
urmãtoarele:
a) numãrul ºi data contractului;
b) datele de identificare ale formei de exercitare a
profesiei, denumirea, sediul profesional ºi reprezentantul
firmei de consultanþã;
c) datele de identificare ale clientului ºi, dupã caz, ale
reprezentantului legal;
d) obiectul contractului, care cuprinde activitãþile
prevãzute la art. 3 din ordonanþã;
e) onorariul;
f) cheltuielile aferente activitãþii, care sunt suportate de
client separat de plata onorariului;
g) alte clauze prevãzute de lege sau convenite între
pãrþi;
h) locul ºi data încheierii contractului;
i) numãrul ºi data înregistrãrii în registrul de evidenþã a
contractelor;
j) semnãturile pãrþilor.

IMPORTANT!
Pãrþile pot modifica contractul de consultanþã fiscalã cu
respectarea dispoziþiilor legale, a prezentului regulament,
ºi dupã caz, a condiþiilor prevãzute în contract.
Contractul de consultanþã fiscalã prevede în mod
expres activitãþile pe care consultantul urmeazã sã le
presteze la solicitarea clientului. Contractul de consultanþã
fiscalã încheiat cu clientul trebuie sã cuprindã clauza de
confidenþialitate ºi eventualele condiþii speciale, adaptate
de la caz la caz. În baza acestuia, consultantul se
legitimeazã faþã de terþi prin împuternicirea prevãzutã în
anexa nr. 8 la Hotãrârea 1052/2006.
Pentru activitãþile prevãzute la art. 17 din ordonanþã
consultantul fiscal va încheia contracte separate sau va
întocmi anexe la contractul de bazã, menþionând obiectul
acestuia, onorariul ºi eventualele cheltuieli aferente
activitãþii, care sunt suportate de client separat de plata
onorariului.
Pentru activitatea sa consultantul fiscal are dreptul la
onorariu ºi la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în
interesul clientului. Stabilirea onorariului se face în mod
liber între consultant ºi client, avându-se în vedere timpul
ºi volumul de muncã, natura, noutatea ºi dificultatea
cazului, reputaþia ºi experienþa profesionalã ale
consultantului, precum ºi alte elemente relevante.
Dacã pe durata exercitãrii profesiei consultantul fiscal
nu mai îndeplineºte condiþiile de exercitare a profesiei,
acesta are obligaþia sã renunþe imediat la îndeplinirea
contractului de consultanþã fiscalã ºi sã notifice clientului
motivul renunþãrii la acesta.
ATENÞIE!
Consultanþii fiscali trebuie sã se conformeze
urmãtoarelor reguli generale:
a) sã nu încheie un contract de consultanþã fiscalã
dacã în conducerea sau în acþionariatul semnificativ al
clientului ori al unei entitãþi economice din cadrul aceluiaºi
grup se regãsesc rude sau afini pânã la gradul al II-lea
inclusiv ai consultantului fiscal;
b) sã nu se implice direct sau indirect în desfãºurarea
activitãþii financiare a clientului, neavând dreptul sã deþinã
acþiuni ori pãrþi sociale, sã încheie contracte de împrumut
sau de garantare a unor împrumuturi, precum ºi alte acte
de comerþ ori sã beneficieze de alte avantaje din partea
clientului, cu excepþia onorariilor;
c) sã îºi organizeze propriile mecanisme de evaluare
privind acceptarea sau continuarea în mod corespunzãtor
a fiecãrui angajament.
Consultanþii fiscali au obligaþia ca în exercitarea
profesiei sã coopereze cu Camera potrivit ordonanþei ºi
regulamentului aprobat prin Hotãrârea 1052/2006. Pentru
desfãºurarea în mod eficient a procesului de monitorizare
consultanþii fiscali vor prezenta Camerei toate datele ºi
informaþiile solicitate.
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
Monitorizarea activitãþii consultanþilor fiscali se
organizeazã ºi se desfãºoarã în conformitate cu normele
privind procedurile de control al calitãþii consultanþei
fiscale emise de Camerã, potrivit cãrora consultanþii fiscali
au obligaþia de a întocmi ºi de a prezenta acesteia, pânã
la data de 31 martie a anului urmãtor, raportul anual
asupra activitãþii pentru anul expirat.
Direcþia de monitorizare ºi competenþã profesionalã a
Camerei va organiza inspecþii asupra realitãþii ºi legalitãþii
informaþiilor cuprinse în rapoartele înaintate Camerei de
cãtre consultanþii fiscali.
Anual, Camera va întocmi ºi va transmite Ministerului
Finanþelor Publice un raport sintetic asupra calitãþii
activitãþii de consultanþã fiscalã.
IMPORTANT!
În desfãºurarea activitãþii lor consultanþii fiscali trebuie
sã dea dovadã de integritate în relaþiile profesionale, de
afaceri ºi personale. Integritatea implicã onestitate ºi
corectitudine ºi nu trebuie sã fie afectatã de interese
personale sau de naturã familialã.
Consultanþii fiscali sunt obligaþi sã dea dovadã de
obiectivitate în exercitarea profesiei ºi sã evite orice
conflict de interese în cazul încheierii fiecãrui angajament
profesional.
Consultanþii fiscali trebuie sã dea dovadã de
independenþã în exercitarea profesiei. Prin independenþã
se înþelege exercitarea profesiei de cãtre consultanþii
fiscali care nu au raporturi juridice, de muncã sau civile cu
clienþii ºi nu au niciun fel de alte interese materiale directe
ori indirecte în raport cu aceºtia, cu excepþia onorariilor
cuvenite pentru munca prestatã în calitate de consultant
fiscal ºi a cheltuielilor aferente activitãþii, care sunt
suportate de client separat de plata onorariului.
Consultanþii fiscali trebuie sã accepte ºi sã desfãºoare
activitatea pentru care sunt autorizaþi. În cazurile în care
este necesar, consultanþii fiscali pot colabora cu specialiºti
ºi din alte domenii de activitate.
Consultanþii fiscali trebuie sã îºi desfãºoare activitatea
profesionalã cu respectarea confidenþialitãþii asupra
informaþiilor primite de la client. Ca urmare a atribuþiei sale
privind controlul calitãþii consultanþei fiscale, Camera are
acces la aceste informaþii, cu condiþia respectãrii
confidenþialitãþii.
Consultanþii fiscali nu pot desfãºura activitãþi care
prejudiciazã sau care pot prejudicia integritatea,
obiectivitatea, independenþa ori reputaþia profesionalã,
astfel cum acestea sunt definite în Codul privind conduita
eticã ºi profesionalã în domeniul consultanþei fiscale.
Andrei Dragomir - expert contabil
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
REDUCEREA TIMPULUI DE MUNCÃ
educerea timpului de muncã se poate face în douã
R situaþii. Din motive de sãnãtate, în cazul în care
asiguraþii nu mai pot realiza durata normalã de muncã
(Legea nr. 19/2000) ºi ca mãsurã de protecþie a salariatei
gravide care nu mai poate îndeplini durata normalã de
muncã din motive de sãnãtate, a sa ori a fãtului
(Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 96/2003).
Doar prima situaþie constituie un drept de asigurãri
sociale, reglementat de Legea nr. 19/2000 ºi subvenþionat
din bugetul asigurãrilor sociale de stat. Cealaltã mãsurã
constituie o obligaþie legalã a angajatorului faþã de femeia
protejatã prin dispoziþiile Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 96/2003.
Premergãtor stabilirii indemnizaþiei pentru reducerea
timpului de muncã din motive de sãnãtate, trebuie avut în
vedere:
- verificarea certificatului de concediu medical.
- modificarea programului de lucru al angajatului, prin
act adiþional încheiat la contractul individual de muncã.
ATENÞIE!
În cazul în care salariatul nu este de acord cu
modificarea contractului individual demuncã, acesta va fi
modificat unilateral de angajator pe baza certificatului
medical.
- stabilirea noul salariu al angajatului aferent
programului de lucru redus.
- stabilirea stagiului de cotizare necesar pentru ca
salariatul sã beneficieze de indemnizaþie.
- în cazul în care salariatul îndeplineºte condiþiile de
stagiu de cotizare se stabileºte baza de calcul a
indemnizaþiei.
- se calculeazã indemnizaþia de care va beneficia
salariatul.
- în situaþia în care salariatul nu îndeplineºte condiþiile
de stagiu de cotizare, el nu va beneficia de indemnizaþia
stabilitã de Legea nr. 19/2000.
- în situaþia în care salariatul, din motive de sãnãtate
sau de graviditate nu mai poate realiza durata normalã a
timpului de lucru, acesta poate beneficia de reducerea
timpului de muncã.
Reducerea timpului de muncã reprezintã o mãsura de
protecþie a salariatului care are ca principal obiectiv
pãstrarea salariatului în activitate ºi recuperarea
capacitãþii sale de muncã.
Aceasta presupune o modificare temporarã a
contractului individual de muncã, respectiv a clauzei
referitoare la timpul de lucru.
De indemnizaþia pentru reducerea timpului de lucru
beneficiazã asiguraþii care, în ultimele 12 luni anterioare
30
www.RezonRomania.net noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
primei zile de concediu medical, înscrise în certificatul de
concediu medical, au un stagiu de cotizare de cel puþin 6
luni realizat în condiþiile Legii nr. 19/2000.
Stagiul de cotizare se constituie prin însumarea
perioadelor pentru care s-a datorat contribuþia la bugetul
asigurãrilor sociale de stat de cãtre angajator ºi angajat.
De asemenea, sunt asimilate stagiului de cotizare ºi
perioadele necontributive în care asiguratul:
- a beneficiat sau beneficiazã de drepturi de asigurãri
sociale cu excepþia pensiei pentru limitã de vârstã, pensiei
anticipate, pensiei anticipate parþial ºi pensiei de urmaº;
- a urmat cursurile de zi ale învãþãmîntuîui universitar,
pe durata normalã a studiilor, cu condiþia absolvirii
acestora; în cazul absolvirii mai multor instituþii de
învãþãmînt superior, asiguraþii beneficiazã de asimilare ca
stagiu de cotizare a unei singure perioade de studii la
alegere;
- a satisfãcut stagiul militar în termen sau militar cu
termen redus.
Salariatul poate fi pensionat datoritã invaliditãþii în
cazul în care medicul constatã cã recuperarea acestuia nu
mai este posibilã (invaliditatea este permanentã) sau în
cazul în care recuperarea salariatului necesitã o perioadã
mai îndelungatã de timp (peste limita de 90 de zile). La
comunicarea deciziei de pensionare, contractul individual
de muncã al salariatului înceteazã de drept, conform art.
56 lit, d) din Codul muncii, continuarea activitãþii dupã
pensionare fãcându-se în baza unui nou contract
individual de muncã
Procedura
Modificarea contractului se poate face prin acordul
pãrþilor, prin încheierea unui act adiþional la contractul
individual de muncã sau prin actul unilateral al
angajatorului, conform art. 48 din Codul muncii.
Modificarea contractului individual de muncã în
vederea protejãrii sãnãtãþii salariatului o poate face
angajatorul pe baza recomandãrii medicale a medicului de
medicinã a muncii, concretizatã prin certificatul medical.
Constatarea stãrii de sãnãtate a salariatului se poate
face cu ocazia controalelor periodice medicale efectuate
de unitate sau la consultarea medicului de cãtre salariat.
Controlul medical periodic are ca obiectiv confirmarea
sau infirmarea aptitudinii în muncã a salariatului pentru
profesia ºi locul/postul de muncã pentru care persoana a
fost angajatã.
Controlul medical periodic se efectueazã în mod
obligatoriu pentru toþi salariaþii, indiferent de tipul
contractului de muncã (pe perioadã determinatã sau
nedeterminatã, cu program normal de lucru de 8 ore sau
fracþie de normã). Rezultatele controlului medical periodic
se înregistreazã în dosarul medical individual.

Beneficiari
Reducerea timpului de muncã reprezintã o mãsurã de
protecþie a salariatului în vederea evitãrii pensionãrii de
invaliditate, prin aceasta urmarindu-se recuperarea
salariatului.
De indemnizaþia pentru reducerea timpului de muncã
acordatã conform Legii nr. 19/2000 beneficiazã:
- persoanele care desfãºoarã activitãþi pe bazã de
contract individual de muncã;
- funcþionarii publici;
- persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în funcþii
elective;
- persoanele numite în cadrul autoritãþii executive,
judecãtoreºti, legislative;
- membrii cooperatori.
Condiþii de acordare a indemnizaþiei
Certificatul medical
Concediul medical pentru reducerea timpului de
muncã se acordã pe o duratã de cel mult 90 de zile
calendaristice într- un an, în una sau mai multe etape ºi se
acordã de medicul curant cu avizul medicului expert al
asigurãrilor sociale. Certificatul de concediu medical se
elibereazã pentru maximum 30 de zile calendaristice de
medicul curant cu avizul medicului expert al asigurãrilor
sociale. Reducerea timpului de muncã se face pe baza
certificatului medical atestã pierderea capacitãþii de
muncã.
Indemnizaþiile pentru reducerea timpului de muncã
conform Legii nr. 19/2000 se acordã, la propunerea
medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurãrilor
sociale pentru cel mult 90 de zile calendaristice într-un an
(potrivit art. 112 alin. (1) al Legii nr. 19/2000, precum ºi
cap. B lit. b) alin. (1) al Instrucþiunilor privind acordarea
concediilor medicale ºi eliberarea certificatelor de
concediu medical). Indemnizaþia se poate acorda în una
sau mai multe etape.
Stagiul de cotizare
Pentru a beneficia de indemnizaþia pentru reducerea
timpului de muncã cu o pãtrime din durata normalã de
lucru, salariaþii trebuie sa aibã un stagiu de cotizare de cel
puþin 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare primei
zile de concediu medical înscrise în certificatul de
concediu medical.
Asiguraþii beneficiazã de reducerea timpului de muncã
în cazul în care îndeplinesc condiþiile de stagiu de
cotizare.
Indemnizaþia pentru reducerea timpului de muncã
conform Legii nr. 19/2000 se acordã ºi în cazul în care
deteriorarea stãrii de sãnãtate se datoreazã unui accident
de muncã sau bolii profesionale.
noiembrie, 2006, nr. 11 (15)
Expert Contabil
ATENÞIE!
ªi în situaþia în care deteriorarea sãnãtãþii se
datoreazã unui accident de muncã sau unei boli
profesionale, salariatul trebuie sã îndeplineascã condiþiile
de stagiu de cotizare, respectiv 6 luni în ultimele 12 luni
anterioare primei zile de concediu medical înscrise în
certificatul medical.
Cuantumul indemnizaþiei
Cuantumul lunar al indemnizaþiilor este egal cu
diferenþa dintre baza de calcul ºi venitul salarial brut
realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de
muncã, fãrã a depãºi 25% din baza de calcul (conform art.
112 alin. (2) din Legea nr. 19/2000).
Asiguraþii beneficiazã de indemnizaþia pentru
reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din durata
normalã dacã, din motive de sãnãtate, nu mai pot realiza
durata normalã de muncã.
Baza de calcul a indemnizaþiei pentru reducerea
timpului de muncã se determinã ca medie a veniturilor
lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de
concediu medical înscrise în certificatul de concediu
medical. Veniturile luate în calcul sunt cele pe baza cãrora
s-a datorat (achitat) contribuþia individualã de asigurãri
sociale de stat în cele 6 luni din cele 12 luni din care s-a
constituit stagiul de cotizare (art. 99 alin. (1) din Legea nr.
19/2000).
Pentru stabilirea cuantumului lunar al indemnizaþiei
pentru reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din
durata normalã, baza de calcul se stabileºte astfel:
bcli= ? v / ntz x mntz
bmax = beli x 25%
ci = beli x s (fãrã a depãºi bmax)
beli - baza de calcul lunarã a indemnizaþiei;
? V= suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cãrora
s-a datorat CAS;
ntz = numãrul total de zile pentru care s-a datorat CAS
în aceastã perioadã;
mntz = media zilelor lucrãtoare din ultimele 6 luni din
care se constituie baza de calcul;
bmax = baremul maxim pentru cuantumul
indemnizaþiei;
ci = cuantumul indemnizaþiei;
s = venitul salarial brut realizat de asigurat prin
reducerea timpului de muncã.
Pentru calculul indemnizaþiei se iau în considerare
numãrul de zile lucrãtoare pentru care s-a datorat (sau
achitat) contribuþia individualã la bugetul asigurãrilor
sociale ºi/sau numãrul de zile lucrãtoare din perioadele
asimilate stagiului de cotizare din care se constituie baza
de calcul.
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Către dumneavoastră...
Ediţia
Expert
Contabil –
decembrie 2006 prin Hotărârea 13/2006 au semnificaţia
tratează din
sfera
contabilităţii practice
problematica comerţului
electronic – noţiune,
instrument de plată şi
contractare- şi a contractului societatea de pensii, societatea de
de mandat.
Se va discuta tema
pensiilor facultative şi
asigurarea pentru accidente
de muncă şi boli
profesionale din sfera
asigurărilor sociale.
Vom trata reglementările
legislative şi practice privind
consultanţa fiscală,
atribuirea calităţii de
consultant fiscal atât pentru
persoane fizice cât şi
juridice.
Totodată vom prezenta
aspectele legate de
supravegherea şi controlul
vamal ulterior.
Diana Moraru
CONSULTANŢA
FISCALĂ (II)
pag. 16
Expert
Contabil
Ediţie specializată - fiscalitate şi contabilitate
PENSIILE FACULTATIVE
Andrei Dragomir – expert contabil
ermenii şi expresiile utilizate în
Tnorma metodologică aprobată
prevăzută la art. 2 din Legea nr.
204/2006 privind pensiile facultative.
De asemenea, termenii de mai jos
au următoarele semnificaţii:
a) act constitutiv - contractul şi
statutul ori înscrisul unic purtând
această denumire, în baza căruia se
constituie sau s-a constituit, după caz,
administrare a investiţiilor ori societatea
de asigurare;
b) situaţii financiare - bilanţul, contul
de profit şi pierdere, situaţia
COMERŢUL ELECTRONIC
Diana Moraru – economist
Noţiunea de serviciu al
societăţii informaţionale
egea nr. 365/2002 privind
Lcomerţul electronic defineşte în
art. 1 noţiunea de serviciu al societăţii
informaţionale ca fiind orice activitate
de prestări de servicii sau care
presupune constituirea, modificarea,
transferul ori stingerea unui drept real
asupra unui bun corporal sau
necorporal, activitate efectuată prin
mijloace electronice şi care prezintă
mai multe trăsături:
CONTRACTUL DE ASIGURAREA
MANDAT PENTRU ACCIDENTE
DE MUNCĂ ŢI BOLI
PROFESIONALE (II)
pag. 23
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
modificărilor capitalului propriu, situaţia
fluxurilor de trezorerie, politici contabile,
note explicative şi raportul de gestiune;
c) conducători - persoanele care,
potrivit actelor constitutive şi/sau
hotărârii organelor statutare ale unei
societăţi, sunt împuternicite să conducă
şi să coordoneze activitatea curentă a
acesteia şi sunt învestite cu
competenţa de a angaja răspunderea
societăţii. În această categorie nu se
includ persoanele care asigură
conducerea nemijlocită a sediilor
secundare.
(continuare în pagina 4)
- destinatarul îi procură ofertantului
un folos patrimonial; această
caracteristică are în vedere scopul
urmărit de prestatorul de servicii, acela
de a obţine profit şi implicit natura
comercială a activităţii realizate.
- nu este necesar ca ofertantul şi
destinatarul să fie fizic prezenţi
simultan în acelaşi loc; această
dispoziţie legislativă subliniază unul
dintre avantajele comerţului electronic
care se realizează prin mijloace
specifice (echipamente electronice,
reţele de cablu, fibră optică, radio,
satelit etc.). (continuare în pagina 11)
SUPRAVEGHEREA
ŞI CONTROLUL
VAMAL ULTERIOR(I)
pag. 25 pag. 30
 Puneţi
PUNCT!
Întrebărilor şi problemelor
care vă obligă să studiaţi
numeroase materiale de
specialitate...

Căutării anevoioase a
informaţiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaţie profesională necesară

 Actualitate permanentă

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structură elementară

 Utilizare facilă

 Descoperirea rapidă a deciziei corecte

 Utilizare fără instalare

 21 de zile testare gratuită

Comandaţi şi testaţi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastră
Vă veţi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 şi suntem siguri că veţi
CP-CE, C.P. 19. Bucureşti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulţumiţi
 Cuprins:
CONDUCERE

Dragoş Stoica PENSIILE FACULTATIVE

Andrei Dragomir – expert contabil pag. 1
COORDONATOR

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu COMERŢUL ELECTRONIC

Anca Buga Diana Moraru – economist pag. 1
Dinu Lilică
Andrei Dragomir
Diana Moraru

TEHNOREDACTARE
CONSULTANŢA FISCALĂ (II)
Cristian Videanu Andrei Dragomir – expert contabil pag. 16
Mihai Gheţu
Cristian Opriţ

REDACTARE ŞI
CORECTURĂ

Diana Moraru CONTRACTUL DE MANDAT

Buga Anca – director economic pag. 23
ADRESA REDACŢIEI

Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureşti
ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI
E-MAIL
PROFESIONALE (II)
expertcontabil@rezon.ro Dinu Lilică – director economic pag. 25

TELEFOANE

021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZĂRI SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL VAMAL ULTERIOR(I)

Dinu Lilică – director economic pag. 30
office@rezon.ro

This product is manufactured on a franchise basis

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
PENSIILE FACULTATIVE
În cazul sediilor secundare ale unei societăţi, persoană
juridică străină, care desfăşoară activităţi pe teritoriul
României, conducătorii sunt persoanele împuternicite de
societatea-mamă, persoană juridică străină, să conducă
activitatea sediului secundar şi să angajeze legal, în
România, persoana juridică străină;
d) grup - ansamblu de societăţi comerciale compus
dintr-o societate-mamă, filialele sale şi entităţi în care
societatea-mamă sau filialele sale deţin o participare,
precum şi societăţile comerciale legate una de alta printr-
o relaţie care face necesară consolidarea conturilor şi
consolidarea raportului anual.
Autorizarea de constituire a
societăţii de pensii
Societatea de pensii, persoană juridică română, poate
administra fonduri de pensii facultative numai în baza
autorizaţiei de constituire şi a autorizaţiei de administrare,
emise de Comisie. Pentru eliberarea deciziei de
autorizare de constituire a societăţii de pensii, Comisia
analizează cererea şi documentaţia depuse de către
fondatori sau de reprezentanţii lor legali şi verifică dacă
sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile prevăzute în norma
metodologică.
Condiţii generale
Societatea de pensii trebuie să îndeplinească,
cumulativ, următoarele condiţii generale:
a) să se constituie sub forma unei societăţi pe acţiuni;
b) să aibă ca obiect unic de activitate colectarea,
administrarea, investirea activelor fondurilor de pensii
facultative şi, opţional, furnizarea pensiilor private;
c) denumirea societăţii de pensii să conţină obligatoriu
sintagma “societate de administrare a fondurilor de pensii
facultative” şi să nu conţină elemente de natură să inducă
în eroare participanţii, potenţialii participanţi sau alte
persoane;
d) capitalul social este reprezentat prin acţiuni emise
de societatea de pensii, care sunt nominative, nu pot fi
transformate în acţiuni la purtător, nu pot fi acţiuni
preferenţiale şi pot fi denominate;
e) actul constitutiv al societăţii de pensii trebuie să
prevadă că acţionarii nu pot beneficia de drepturi
preferenţiale sau de alte privilegii şi că este interzisă
limitarea drepturilor sau impunerea de obligaţii
suplimentare;
f) participaţiile mai mici de 1% să nu reprezinte,
cumulat, mai mult de 10% din capitalul social;
g) să aibă un consiliu de administraţie alcătuit dintr-un
număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3 persoane;
4
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
h) fondatorii să facă dovada vărsării integrale şi în
formă bănească a capitalului social, care trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea 204/2006 şi
de normele emise în aplicarea acesteia;
i) dovada plăţii taxei de autorizare de constituire ca
societate de pensii.
Condiţii privind fondatorii
La evaluarea fondatorilor se va urmări ca aceştia să
dispună de o situaţie financiară care să le permită
onorarea obligaţiilor lor patrimoniale şi participarea la
capitalul social al societăţii de pensii. Persoanele juridice
care au calitatea de fondator trebuie să fi înregistrat,
potrivit ultimei situaţii financiare şi, după caz, ultimei
balanţe de verificare, capital propriu pozitiv. Persoanele
juridice care au calitatea de fondator trebuie să fi
funcţionat minimum 3 ani, cu excepţia celor rezultate în
urma fuziunii sau divizării unei alte persoane juridice care,
înainte de fuziune sau divizare, a funcţionat minimum 3
ani. Nu pot participa ca fondator la capitalul social al unei
societăţi de pensii persoanele juridice ori alte entităţi
înregistrate în state cu care România nu întreţine relaţii
diplomatice sau în jurisdicţii care nu instituie obligativitatea
organizării şi ţinerii contabilităţii şi/sau publicării situaţiilor
financiare, ţinerii registrelor comerciale şi/sau care permit
păstrarea anonimatului în ceea ce priveşte identitatea
acţionarilor/asociaţilor şi a administratorilor. Organismele
de plasament colectiv fără personalitate juridică,
asociaţiile, fundaţiile, ligile, sindicatele ori alte forme de
asociere sindicală, patronatele şi orice alte forme de
asociere similare nu pot participa ca fondator la capitalul
social al unei societăţi de pensii. Organismele de
plasament colectiv cu personalitate juridică pot participa
ca fondator în limita a maximum 5% din capitalul social al
unei societăţi de pensii.
Persoanele juridice care au calitatea de fondator
trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să nu fie în procedură de reorganizare judiciară sau
faliment;
b) să nu aibă datorii către bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele
fondurilor speciale.
Persoanele fizice care au calitatea de fondator trebuie
să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) nu au contribuit, direct sau indirect, la falimentul
unor persoane juridice şi nu au fost implicaţi în niciun fel
de scandaluri financiare;
b) să dispună de venituri personale, neafectate
îndeplinirii obligaţiilor lor patrimoniale, care, prin nivelul lor
anual, să justifice, în mod corespunzător, provenienţa

fondurilor destinate participaţiei la capitalul social al
societăţii de pensii şi care să aibă caracter de continuitate;
c) fondurile destinate participaţiei la capitalul social al
societăţii de pensii să nu aibă ca surse venituri obţinute
din activităţi desfăşurate în statele sau jurisdicţiile anterior;
d) să nu fie membri în consiliul de administraţie sau
conducători ai unei alte societăţi de administrare a
fondurilor de pensii facultative ori ai unei instituţii de credit
care îndeplineşte funcţia de depozitar pentru fonduri de
pensii facultative, să nu fie membri în consiliul de
administraţie al unei societăţi de servicii de investiţii
financiare cu care societatea de pensii a încheiat contract
şi să nu fie angajaţi sau să nu aibă orice fel de relaţie
contractuală, directă ori indirectă, cu o altă societate de
administrare a fondurilor de pensii facultative.
Condiţii privind membrii propuşi pentru consiliul de
administraţie şi comitetul de direcţie
Membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi
comitetul de direcţie trebuie să nu fi contribuit, direct sau
indirect, la falimentul unor persoane juridice şi să nu fi fost
implicaţi în niciun fel de scandaluri financiare. Calitatea
membrilor propuşi pentru consiliul de administraţie şi
comitetul de direcţie va garanta gestiunea corectă şi
prudenţială a fondului de pensii.
Membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi
comitetul de direcţie trebuie să îndeplinească, cumulativ,
următoarele condiţii:
a) să aibă pregătirea şi experienţa profesională
necesare funcţiei pe care urmează să o îndeplinească;
b) să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ
superior de lungă durată;
c) să aibă experienţă profesională de cel puţin 5 ani în
domeniul investiţiilor, financiar, juridic, bancar sau de
asigurări;
d) să aibă onorabilitatea necesară pentru funcţia pe
care urmează să o îndeplinească;
e) să nu fi fost sancţionaţi de autorităţi române ori
străine din domeniul financiar-bancar cu interdicţia
definitivă sau, la momentul depunerii cererii de autorizare
de constituire a societăţii de pensii, cu interdicţia
temporară de a desfăşura activităţi în sistemul financiar-
bancar;
f) să nu fi făcut parte din conducerea unei societăţi
care nu şi-a respectat obligaţiile materiale şi financiare
faţă de terţi la momentul încetării activităţii societăţii
respective;
g) să nu aibă menţiuni în cazierul judiciar sau în cel
fiscal;
h) să nu fie membri în consiliul de administraţie sau
conducători ai unei alte societăţi de administrare a
fondurilor de pensii facultative ori ai unei instituţii de credit
care îndeplineşte funcţia de depozitar pentru fonduri de
pensii facultative;
i) să nu fie membri în consiliul de administraţie al
societăţii de servicii de investiţii financiare cu care
societatea de pensii a încheiat contract;
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
j) să nu fie angajaţi sau să nu aibă orice fel de relaţie
contractuală, directă ori indirectă, cu un alt administrator
de fonduri de pensii facultative;
k) să nu fie membri în organele de conducere ale
organizaţiilor sindicale şi patronale;
l) să nu fi deţinut funcţia de administrator al unei
societăţi comerciale române sau străine, aflată în curs de
reorganizare judiciară ori declarată în stare de faliment, în
ultimii 2 ani anteriori declanşării procedurii falimentului.
Comisia are calitatea să evalueze în ce măsură
experienţa acumulată de conducători/înlocuitorii acestora
este relevantă pentru specificul şi volumul activităţii care
va fi desfăşurată de societatea de pensii. Evaluarea
fiecărui membru propus pentru consiliul de administraţie
sau pentru comitetul de direcţie se va face, în fiecare caz,
luându-se în considerare informaţii legate de activitatea,
experienţa şi reputaţia persoanei în cauză, precum şi de
orice alte circumstanţe. În acest sens, vor fi avute în
vedere, în măsura în care prezintă relevanţă, situaţii cum
ar fi:
a) persoana respectivă a fost sancţionată ori i s-a
refuzat o autorizaţie de către o autoritate de supraveghere
din domeniul financiar-bancar din România sau din
străinătate ori s-a aflat în altă situaţie care, prin aspectele
relevate, ar putea avea efecte negative asupra imaginii
societăţii de pensii la care persoana în cauză este
propusă în calitate de membru al consiliului de
administraţie sau al comitetului de direcţie;
b) persoana respectivă a exercitat fără acordul
autorităţii menţionate la lit. a) o activitate pentru care,
potrivit dispoziţiilor legale aplicabile, era prevăzută
obligativitatea obţinerii unui astfel de acord;
c) în calitate de conducător sau de administrator al
entităţii, persoană juridică română, ori al unei sucursale a
unei entităţi străine, persoana respectivă nu şi-a asumat
responsabilităţile decurgând din această calitate sau a
participat la adoptarea şi/sau aplicarea unor decizii privind
activitatea acesteia, prin care s-a urmărit satisfacerea
unor interese individuale ori de grup;
d) în perioada în care persoana respectivă a deţinut
calitatea de conducător sau de administrator al unei
entităţi, aceasta a făcut obiectul unor măsuri de
supraveghere specială, de administrare specială ori al
altor măsuri similare instituite de autoritatea competentă;
e) entităţile la care persoana respectivă exercită sau a
exercitat atribuţii de conducere ori de administrare sau la
care este ori a fost acţionar sau asociat au fost supuse
vreunei sancţiuni dispuse de o autoritate din România ori
din străinătate, însărcinată cu supravegherea în domeniul
financiar-bancar, sau aceasta le-a refuzat ori le-a retras o
autorizaţie.
ATENŢIE!
Nu pot deţine calitatea de fondator, membru în consiliul
de administraţie, conducător sau auditor financiar al unei
societăţi de pensii persoanele nominalizate în anexa la
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru
prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-
bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată
prin Legea nr. 466/2002, şi în lista întocmită în
conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 535/2004
privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu
modificările ulterioare.
Nu pot deţine calitatea de fondator, acţionar,
administrator, conducător sau auditor financiar al unei
societăţi de pensii persoanele care au fost condamnate,
printr-o sentinţă rămasă definitivă, pentru infracţiuni de
corupţie, spălare de bani, infracţiuni contra patrimoniului,
abuz în serviciu, luare sau dare de mită, fals şi uz de fals,
deturnare de fonduri, evaziune fiscală, primire de foloase
necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă ori alte
fapte de natură să conducă la concluzia că nu sunt create
premisele necesare pentru asigurarea unei gestiuni
sănătoase şi prudente a societăţii de pensii.
Interdicţia prevăzute se aplică şi în cazul fondatorilor,
acţionarilor şi auditorilor financiari, persoane juridice, la
care unul sau mai mulţi dintre acţionarii, administratorii ori
persoanele care asigură conducerea activităţii curente a
acestora au fost condamnaţi, printr-o sentinţă rămasă
definitivă.
Documentaţia necesară pentru obţinerea autorizaţiei
de constituire a societăţii de pensii
Decizia de autorizare de constituire a unei societăţi de
pensii se eliberează în baza Cererii pentru autorizarea de
constituire a societăţii de pensii, întocmită conform anexei
nr. 2 la Hotărârea 13/2006.
Cererea, însoţită de documentaţia completă, se
depune şi se înregistrează la Comisie de către fondatori
sau reprezetanţii lor legali.
Cererea pentru autorizarea de constituire a societăţii
de pensii este însoţită de următoarele documente:
a) procură specială şi autentică sau, după caz,
delegaţie avocaţială, semnată de toţi membrii fondatori,
prin care aceştia desemnează una ori mai multe persoane
pentru a-i reprezenta în relaţia cu Comisia, pe parcursul
instrumentării cererii de autorizare de constituire;
b) proiectul actului constitutiv, care să conţină
denumirea societăţii de pensii, conform rezervării
eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, şi
care să fie întocmit cu respectarea prevederilor art. 18
alin. (2) din Legea 204/2006;
c) documentaţia privind fondatorii, prevăzută la art. 16
din Hotărârea 13/2006.;
d) documentaţia privind candidaţii pentru consiliul de
administraţie şi comitetul de direcţie, dacă este cazul,
prevăzută la art. 17 la Hotărârea 13/2006;
e) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a
candidaţilor pentru consiliul de administraţie şi comitetul
de direcţie, din care să rezulte dacă deţin individual sau în
legătură cu alte persoane implicate în orice societate
comercială cel puţin 5% din capitalul social sau din
drepturile de vot, conform modelului “Declaraţie 2” din
6
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
anexa nr. 7 la Hotărârea 13/2006;
f) documente privind fondatorii referitoare la eventuala
lor calitate de persoane afiliate, precum şi natura
legăturilor dintre ei, conform modelului “Declaraţie 1” din
anexa nr. 6 la Hotărârea 13/2006;
g) specimene de semnătură conform modelului
prevăzut în anexa nr. 5 la Hotărârea 13/2006;
h) proiectul regulamentului de organizare şi
funcţionare a societăţii de pensii, precum şi proceduri
interne întocmite în conformitate cu art. 18 la Hotărârea
13/2006;
i) actul juridic în baza căruia societatea în curs de
înfiinţare deţine spaţiul destinat sediului social şi sediilor
secundare, precum şi documente din care să reiasă că
acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 19 la
Hotărârea 13/2006;
j) dovada vărsării integrale şi în formă bănească a
capitalului social;
k) situaţiile financiare auditate de o societate de audit
financiar extern autorizată, din care să reiasă provenienţa
declarată a sumelor utilizate ca aport la capitalul social al
societăţii de pensii;
l) dovada plăţii taxei de autorizare de constituire a
societăţii de pensii.
Pentru fiecare dintre fondatori, persoane juridice, se
vor prezenta următoarele documente:
a) certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului sau orice alt document oficial
echivalent eliberat de autoritatea similară din ţara de
origine, care să ateste cel puţin denumirea, numărul şi
data înmatriculării, obiectul de activitate al acesteia,
persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana
juridică şi structura acţionariatului acesteia până la nivel
de persoană fizică. Structura acţionariatului până la nivel
de persoană fizică trebuie detaliată inclusiv pentru
persoanele juridice care deţin indirect participaţii la
capitalul social al fondatorului;
b) o prezentare a persoanei juridice, sub semnătura
reprezentantului legal, din care să rezulte organizarea
acesteia, inclusiv reţeaua de sedii secundare deţinute în
ţara de origine şi în străinătate, activitatea desfăşurată de
fondator şi de fiecare dintre sediile sale secundare;
c) ultimele 3 situaţii financiare anuale auditate de o
societate de audit financiar, membră a Camerei Auditorilor
Financiari din România, cele mai recente situaţii financiare
interimare şi ultima balanţă de verificare ale fondatorului
şi, după caz, cele întocmite la nivelul perimetrului de
consolidare contabilă din care face parte fondatorul. În
cazul fondatorilor rezultaţi dintr-o fuziune sau divizare,
persoana juridică din care acestea provin trebuie să fi
funcţionat minimum 3 ani înainte, precum şi dovada că nu
a înregistrat pierderi în ultimele două exerciţii financiare;
d) în cazul fondatorilor, persoane juridice străine,
situaţiile financiare anuale prevăzute la lit. c) vor fi auditate
de o societate de audit financiar autorizată, membru activ
al unui organism profesional recunoscut de Federaţia
Internaţională a Contabililor, şi care a asimilat Codul de
etică emis de aceasta. Comisia poate solicita documente
care să ateste îndeplinirea cerinţelor menţionate;

e) estimări ale rezultatelor financiare şi investiţionale
pentru următorii 3 ani, însuşite de conducătorii
fondatorului;
f) la solicitarea Comisiei, curriculum vitae întocmit
conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, certificat de
cazier judiciar şi certificat de cazier fiscal, cu aplicarea în
mod corespunzător a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. f),
respectiv alin. (2), (3) şi (4) la Hotărârea 13/2006 şi
specimene de semnătură pentru membrii consiliului de
administraţie şi/sau pentru persoanele care asigură
conducerea activităţii curente a fondatorului, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 5 la Hotărârea 13/2006.
Pentru fiecare dintre fondatori, persoane fizice, se vor
prezenta următoarele documente:
a) copie de pe actul de identitate, a cărei conformitate
cu originalul va fi certificată de posesorul actului de
identitate;
b) curriculum vitae întocmit conform modelului
prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea 13/2006;
c) certificatul de cazier judiciar, cu aplicarea în mod
corespunzător a prevederilor art. 17 alin. (2), (3) şi (4) la
Hotărârea 13/2006;
d) declaraţie de venit întocmită în conformitate cu
legislaţia din ţara de origine, vizată de autoritatea fiscală
sau, după caz, certificată conform legislaţiei din ţara
respectivă; în cazul în care legislaţia din ţara de origine nu
prevede o astfel de declaraţie, se va prezenta un
document oficial care să ateste acest fapt;
e) date despre fondatorii societăţii de pensii, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea 13/2006;
f) specimen de semnătură, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 5 la Hotărârea 13/2006;
g) “Declaraţia 1” şi “Declaraţia 2”, prevăzute în anexele
nr. 6 şi 7 la Hotărârea 13/2006;
h) cazier fiscal sau declaraţie, din care să rezulte
natura şi cuantumul datoriilor existente la data depunerii
cererii.
Pentru fiecare dintre membrii propuşi pentru consiliul
de administraţie şi/sau pentru comitetul de direcţie va fi
transmisă următoarea documentaţie:
a) copie de pe actul de identitate, a cărei conformitate
cu originalul va fi certificată de posesorul actului de
identitate;
b) curriculum vitae întocmit conform modelului
prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea 13/2006;
c) copie de pe actul care atestă că au studii superioare
de lungă durată, absolvite cu examen de licenţă sau de
diplomă, după caz;
d) chestionarul al cărui model este prevăzut în anexa
nr. 4, completat şi semnat de aceste persoane;
e) declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte
că persoana în cauză nu se află în vreuna dintre situaţiile
prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea 204/2006;
f) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier
fiscal, cu respectarea prevederilor alin. (2), (3) şi (4);
g) specimen de semnătură, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 5 la Hotărârea 13/2006;
h) “Declaraţia 1” şi “Declaraţia 2”, prevăzute în anexele
nr. 6 şi 7.
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
Pentru persoanele care nu au reşedinţa în România se
va prezenta certificatul de cazier judiciar sau alt document
cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara
de origine şi din ţara în care au reşedinţa în prezent, dacă
aceasta este alta decât ţara de origine.
Pentru persoanele care nu au domiciliul, dar au
reşedinţa în România, se va prezenta certificatul de cazier
judiciar eliberat de autorităţile române şi certificatul de
cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare
juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine şi din
ţara în care au avut anterior reşedinţa, dacă aceasta este
alta decât ţara de origine.
Pentru persoanele care au domiciliul în România se va
prezenta certificatul de cazier judiciar eliberat de
autorităţile române.
Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a
societăţii de pensii va conţine cel puţin următoarele:
a) proiectul structurii organizatorice a societăţii de
pensii, care va conţine obligatoriu o direcţie de audit intern
şi o direcţie distinctă responsabilă cu analiza
oportunităţilor investiţionale şi plasarea activelor;
b) atribuţiile fiecărui compartiment al societăţii de
pensii şi relaţiile dintre acestea;
c) atribuţiile sediilor secundare ale societăţii de pensii,
inclusiv proceduri privind evidenţa şi controlul activităţii,
arhivarea documentelor şi transmiterea situaţiilor şi/sau a
documentelor la sediul social/central;
d) competenţele conducătorilor societăţii de
pensii/înlocuitorilor acestora, ale persoanelor care asigură
conducerea compartimentelor din cadrul societăţii de
pensii şi din cadrul sediilor secundare, precum şi pe cele
ale altor persoane care efectuează operaţiuni în numele şi
pe contul societăţii de pensii.
Procedurile interne vor conţine cel puţin următoarele:
a) descrierea sistemului de control intern, a gradului de
adecvare a sistemului informatic preconizat a fi utilizat la
specificul activităţii ce urmează a fi desfăşurată, avându-
se în vedere aspecte precum: capacitatea de a desfăşura
activităţile propuse, gradul de securitate a informaţiei,
capacitatea de a furniza raportările solicitate de Comisie,
îndeplinirea de către sistemele de prelucrare automată a
datelor, a criteriilor minimale prevăzute de reglementările
financiar-contabile în vigoare;
b) reguli privind prevenirea şi combaterea spălării
banilor, emise în aplicarea Legii nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi
pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a
finanţării actelor de terorism, cu modificările şi
completările ulterioare.
Spaţiul destinat sediului social trebuie să
îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) să se afle în folosinţa exclusivă a societăţii de pensii;
b) să fie corespunzător structurii organizatorice şi
activităţilor ce urmează a fi desfăşurate;
c) să fie în suprafaţă utilă de cel puţin 100 m2;
d) să fie compartimentat corespunzător, astfel încât să
se asigure separarea efectivă a activităţilor ce urmează a
fi desfăşurate;
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
e) să nu fie amplasat la subsolurile clădirilor sau la
etajele ansamblurilor de locuinţe;
f) să dispună de o dotare tehnică adecvată desfăşurării
activităţii, astfel încât să se asigure securitatea, stocarea
şi confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor în
arhiva entităţii.
(2) Spaţiul destinat sediilor secundare trebuie să
îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) să se afle în folosinţa exclusivă a societăţii de pensii;
b) să fie corespunzător structurii organizatorice şi
activităţilor ce urmează a fi desfăşurate;
c) să fie în suprafaţă utilă de cel puţin 25 m2;
d) să fie compartimentat corespunzător, astfel încât să
se asigure separarea efectivă a activităţilor ce urmează a
fi desfăşurate;
e) să nu fie amplasat la subsolurile clădirilor sau la
etajele ansamblurilor de locuinţe;
f) să dispună de o dotare tehnică adecvată desfăşurării
activităţii, astfel încât să se asigure securitatea, stocarea
şi confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor în
arhiva entităţii.
Procedura de acordare sau
respingere a autorizaţiei
Acordarea autorizării pentru constituirea societăţii de
pensii
Comisia hotărăşte cu privire la eliberarea unei decizii
de autorizare de constituire în termen de 30 de zile de la
înregistrarea dosarului complet al solicitantului.
Decizia de aprobare a cererii de autorizare de
constituire a societăţii de pensii se comunică solicitantului
în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia
de către Comisie.
Orice solicitare a Comisiei de informaţii suplimentare
sau de modificare a documentelor prezentate iniţial
întrerupe termenul prevăzut la art. 20 alin. (1), care
reîncepe să curgă de la data depunerii respectivelor
informaţii sau modificări, depunere care nu poate fi făcută
mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data solicitării
Comisiei, sub sancţiunea respingerii cererii pentru
autorizarea de constituire a societăţii de pensii.
În situaţia în care documentele depuse sunt
incomplete, ilizibile sau se constată depunerea acestora
într-o formă necorespunzătoare, precum şi lipsa unor
documente, acestea sunt returnate solicitantului spre
completare ori înlocuire, după caz.
Fondatorii înregistrează societatea la oficiul teritorial al
registrului comerţului în raza căruia se află sediul social al
societăţii de pensii, în termen de 30 de zile calendaristice
de la primirea deciziei de autorizare de constituire.
Depăşirea termenului prevăzut la alin. (1) duce la
pierderea valabilităţii autorizaţiei de constituire.
În termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea
certificatului de înregistrare ca societate comercială de la
8
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
oficiul registrului comerţului, societatea de pensii va
depune la Comisie o copie a certificatului.
Obţinerea autorizaţiei de constituire a unei societăţi de
pensii nu garantează şi obţinerea autorizaţiei de
administrare.
Respingerea autorizării de constituire a societăţii de
pensii
Neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute în
prezenta normă duce la respingerea cererii pentru
autorizarea de constituire a societăţii de pensii.
Decizia de respingere, scrisă şi motivată, se comunică
fondatorilor în termen de 5 zile calendaristice de la
adoptarea acesteia de către Comisie.
Decizia de respingere poate fi contestată în termen de
maximum 30 de zile de la data comunicării ei, în
conformitate cu legislaţia în vigoare privind contenciosul
administrativ.
O nouă cerere de autorizare poate fi adresată Comisiei
numai dacă au fost remediate deficienţele care au
constituit motivele de respingere a cererii iniţiale.
Autorizarea fondului de pensii
facultative
Fondul de pensii facultative se înfiinţează în scopul
punerii în practică a unei scheme de pensii facultative, al
cărei prospect a fost autorizat de Comisie în condiţiile
legii. Fondurile de pensii facultative pot funcţiona pe
teritoriul României numai pe baza autorizaţiei emise de
Comisie. De la data aderării României la Uniunea
Europeană, orice cetăţean român poate adera la un fond
de pensii facultative autorizat într-un alt stat membru al
Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European.
Conţinutul minim al contractului de societate civilă
Contractul de societate civilă va avea următorul
conţinut minim:
1. părţile contractante;
2. denumirea fondului de pensii facultative;
3. fundamentarea legală a constituirii fondului de pensii
facultative;
4. durata fondului de pensii facultative;
5. obiectivele fondului de pensii facultative;
6. drepturile şi obligaţiile părţilor;
7. limitele mandatului acordat fondatorilor;
8. unitatea de fond - definiţia, descrierea, valoarea
iniţială;
9. forţa majoră - definire;
10. clauza privind încetarea contractului în condiţiile
prevăzute în Codul civil şi în Legea 204/2006, proceduri
şi modalităţi de protecţie a participanţilor în asemenea
cazuri;
11. un articol distinct care să prevadă că participanţii
devin parte contractuală prin semnarea actului individual
de aderare;

12. alte clauze.
Condiţii de autorizare
În vederea autorizării fondului de pensii facultative,
acesta trebuie să îndeplinească, cumulativ, la momentul
depunerii cererii de autorizare, următoarele condiţii:
a) să fie constituit prin contract de societate civilă,
contract ce va respecta prevederile prezentei norme
privind conţinutul minim;
b) contractul de societate civilă să fie avizat de
Comisie;
c) fondul de pensii facultative să aibă minimum 100 de
participanţi;
d) administratorul să fie autorizat de Comisie;
e) administratorul să aibă prospectul schemei de pensii
autorizat de Comisie, în condiţiile Legii;
f) denumirea fondului de pensii să conţină sintagma
“fond de pensii facultative”;
g) denumirea fondului de pensii nu trebuie să inducă în
eroare participanţii, potenţialii participanţi sau alte
persoane;
h) depozitarul activelor fondului de pensii facultative să
fie avizat de Comisie pentru desfăşurarea activităţii de
depozitare a activelor financiare ale fondurilor de pensii
facultative;
i) membrii fondului de pensii facultative îndeplinesc
condiţiile prevăzute de Legea 204/2006 pentru a fi
participant, precum şi condiţiile prevăzute în normele
emise în aplicarea acesteia.
Documentaţia necesară pentru obţinerea autorizaţiei
Decizia de autorizare a fondului de pensii facultative se
eliberează în baza unei cereri pentru autorizarea fondului
de pensii facultative, întocmită de administrator conform
anexei la Hotărârea 15/2006.
Cererea de autorizare a fondului de pensii facultative
se depune de către reprezentantul legal al
administratorului la Comisie, însoţită de următoarele
documente:
a) procură specială şi autentică sau, după caz,
delegaţie avocaţială, prin care solicitantul împuterniceşte
una ori mai multe persoane pentru a reprezenta
societatea în relaţia cu Comisia, pe parcursul
instrumentării cererii de autorizare a fondului de pensii
facultative;
b) actele individuale de aderare la contractul de
societate civilă care înfiinţează fondul de pensii facultative
şi la prospectul schemei de pensii facultative, în copie;
c) contractul de societate civilă de constituire a fondului
de pensii facultative, în copie;
d) contractul de administrare încheiat între
administrator şi fondul de pensii facultative, în copie;
e) contractul încheiat între societatea de administrare a
fondului de pensii facultative şi depozitar (care este un
contract încheiat sub condiţia autorizării fondului de pensii
facultative şi care va intra în vigoare la data autorizării
acestuia), în copie;
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
f) contractul încheiat între societatea de administrare a
fondului de pensii facultative şi auditorul financiar extern
(care este un contract încheiat sub condiţia autorizării
fondului de pensii facultative şi va intra în vigoare la data
autorizării acestuia), în copie;
g) documentaţia privind fondatorii, întocmită în
conformitate cu art. 14 la Hotărârea 15/2006.
Art. 14. - Pentru membrii fondatori se vor prezenta
următoarele:
a) copie de pe actul de identitate, a cărei conformitate
cu originalul va fi certificată de posesorul actului de
identitate;
b) documentaţia necesară pentru a dovedi îndeplinirea
de către aceştia a condiţiilor prevăzute de Legea
204/2006 şi de normele emise în aplicarea acesteia,
pentru a deveni participant.
ATENŢIE!
Comisia poate verifica orice aspect legat de cererea de
autorizare a fondului de pensii facultative, fiind
îndreptăţită:
a) să se adreseze autorităţilor competente;
b) să solicite alte documente şi informaţii din alte surse.
Procedura de acordare sau respingere a autorizaţiei
Comisia verifică dacă sunt întrunite condiţiile
prevăzute de Legea 204/2006 de către membrii fondului
de pensii facultative pentru a fi participanţi, avizează
contractul de societate civilă şi procedează, în termen de
30 de zile calendaristice, la aprobarea sau la respingerea
motivată a autorizării fondului de pensii facultative.
Decizia de aprobare a cererii de autorizare a fondului
de pensii facultative se comunică administratorului în
termen de 5 zile calendaristice de la data adoptării
acesteia de către Comisie.
Orice solicitare a Comisiei de informaţii suplimentare
sau de modificare a documentelor prezentate iniţial
întrerupe termenul prevăzut la art. 16, care reîncepe să
curgă de la data depunerii respectivelor informaţii sau
modificări, depunere care nu poate fi făcută mai târziu de
30 de zile calendaristice de la data solicitării Comisiei, sub
sancţiunea respingerii cererii de autorizare.
În situaţia în care documentele depuse sunt
incomplete, ilizibile sau se constată depunerea acestora
într-o formă necorespunzătoare, precum şi lipsa unor
documente, acestea sunt returnate solicitantului spre
completare sau înlocuire, după caz.
Comisia respinge cererea de autorizare a fondului de
pensii facultative dacă documentaţia prezentată:
a) rămâne incompletă şi după expirarea termenului de
30 de zile calendaristice de la solicitarea unor informaţii
sau documente suplimentare;
b) nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare;
c) conţine clauze care pot prejudicia interesele
participanţilor sau nu le protejează în mod corespunzător.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului
de pensii facultative, scrisă şi motivată, se comunică în
termen de 10 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.
Decizia de respingere poate fi contestată în termen de
maximum 30 de zile de la data comunicării ei, în
conformitate cu legislaţia în vigoare privind contenciosul
administrativ.
O nouă cerere de autorizare poate fi adresată Comisiei
numai dacă au fost remediate deficienţele care au
constituit motivele de respingere a cererii iniţiale.
Încetarea activităţii
administratorului
Administratorul îşi încetează activitatea în cazurile şi
conform procedurii prevăzute în norma aprobată prin
Hotărârea 19/2006.
Cazuri de încetare a activităţii administratorului
Administratorul îşi încetează activitatea în una dintre
următoarele situaţii:
a) la cerere, în cazurile prevăzute de Legea 204/2006
şi de prezenta normă;
b) ca urmare a aplicării de către Comisie a sancţiunii
de retragere a autorizaţiei de administrare.
Retragerea autorizaţiei de administrare la cerere
Retragerea autorizaţiei de administrare a a) autorizaţia a fost obţinută pe baza unor declaraţii
administratorului la cerere intervine:
a) în situaţia în care acţionarii administratorului au
decis lichidarea, fuziunea sau divizarea acestuia conform
art. 38 lit. e) din Legea 204/2006;
b) în situaţia în care acţionarii administratorului,
societate de administrare a investiţiilor sau societate de
asigurare, au decis radierea din registrul comerţului a
obiectului de activitate referitor la colectarea,
administrarea, investirea activelor fondurilor de pensii
facultative şi, opţional, furnizarea pensiilor facultative.
Hotărârea adunării generale extraordinare a
acţionarilor administratorului prin care s-a decis lichidarea,
fuziunea, divizarea acestuia sau radierea obiectului de
activitate prevăzut la art. 5 lit. b) trebuie să fie supusă
aprobării Comisiei în condiţiile art. 12 din Legea 204/2006.
În cazul în care acţionarii administratorului decid
lichidarea acestuia, după obţinerea avizului Comisiei, se
aplică prevederile titlului VII “Lichidarea societăţilor
comerciale” din Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată.
Lichidarea la iniţiativa acţionarilor este permisă numai
în cazul în care administratorul nu se află în vreuna dintre
situaţiile prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei.
În cazul în care acţionarii administratorului decid
10
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
divizarea acestuia, Comisia retrage autorizaţia de
administrare.
Societăţile care dobândesc patrimoniul
administratorului şi care doresc să funcţioneze ca
administratori de pensii facultative sunt obligate să
urmeze procedura de autorizare de administrare
prevăzută de Legea 204/2006 şi de normele Comisiei.
În cazul în care acţionarii decid fuziunea
administratorului cu un alt administrator de fonduri de
pensii facultative, Comisia retrage autorizaţia de
administrare a:
a) ambilor administratori, dacă prin fuziune s-a creat o
nouă societate având acelaşi obiect de activitate. Pentru a
putea administra fonduri de pensii facultative societatea
creată prin fuziune este obligată să urmeze procedura de
autorizare de administrare prevăzută de Legea 204/2006
şi de normele Comisiei;
b) administratorului absorbit de către celălalt
administrator, caz în care se aplică în mod corespunzător
şi dispoziţiile incidente ale Legii nr. 31/1990, republicată.
Administratorul care absoarbe alt administrator îşi
păstrează autorizaţia de administrare, dar este obligat să
obţină avizul Comisiei prevăzut la art. 12 din Legea
204/2006.
Retragerea autorizaţiei de administrare ca sancţiune
Retragerea autorizaţiei de administrare a
administratorului ca sancţiune a Comisiei intervine în
situaţiile prevăzute în art. 32 şi art. 38 lit. a)-d) şi f)-j) din
Legea 204/2006, precum şi pentru următoarele motive:
sau informaţii false ori care, la momentul eliberării
autorizaţiei, au indus Comisia în eroare;
b) ori de câte ori administratorul încalcă prevederile art.
97 din Legea 204/2006;
c) ori de câte ori administratorul, deşi nu a obţinut din
partea Comisiei avizul necesar, efectuează o operaţiune
care este condiţionată de obţinerea prealabilă a acelui
aviz;
d) întârzierea plăţii contribuţiilor la fondul de garantare
pe o perioadă mai mare de 3 luni;
e) în cazul în care aplicarea măsurilor dispuse prin
Planul de remediere a deficienţelor sau de redresare
financiară, conform prevederilor cap. V din Legea
204/2006, nu a condus la remedierea deficienţelor sau la
redresarea financiară a administratorului;
f) când administratorul nu respectă dispoziţiile Legii şi
ale normelor Comisiei privind instrumentele în care poate
investi;
g) pentru orice alte încălcări ale dispoziţiilor Legii sau
ale normelor Comisiei.
Procedura de încetare a activităţii administratorului
Retragerea autorizaţiei se face prin decizie a Comisiei.
Decizia de retragere a autorizaţiei de administrare, scrisă

şi motivată, se comunică administratorului şi depozitarului,
în scris şi cu confirmare de primire, în termen de 5 zile
calendaristice de la adoptarea acesteia.
Procedura de încetare a activităţii administratorului la
cerere
Retragerea autorizaţiei la solicitarea expresă a
administratorului se efectuează în baza unei cereri
întocmite de reprezentantul legal al administratorului.
Cererea este însoţită de următoarele documente:
a) hotărârea adunării generale extraordinare a
acţionarilor administratorului;
b) indicarea adresei arhivei şi a datelor de identificare
şi de contact ale persoanei responsabile cu administrarea
arhivei administratorului;
c) raportul auditorului financiar cu privire la situaţia
administratorului la data încetării activităţii;
d) dovada achitării în contul Comisiei a tuturor taxelor
stabilite conform normei privind taxele de autorizare,
avizare şi funcţionare în sistemul pensiilor facultative;
e) orice alte documente pe care Comisia le consideră
necesare pentru soluţionarea cererii.
(urmare din pagina 1)
COMERŢUL ELECTRONIC
- activitatea este efectuată prin transmiterea
informaţiei la cererea individuală a destinatarului. O
activitate care nu respectă această condiţie, fiindcă
oferta este destinată recepţiei simultane de către un
număr nelimitat de persoane, nu va putea fi calificată
drept serviciu al societăţii informaţionale.
Persoana fizică sau juridică - furnizor de servicii ale
societăţii informaţionale are calitatea de comerciant, în
timp ce beneficiarul acestor servicii poate fi atât un
comerciant, cât şi un necomerciant.
La acelaşi articol se definesc următoarele:
- mijloace electronice - echipamente electronice şi
reţele de cablu, fibră optică, radio, satelit şi altele
asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau
transmiterea informaţiei;
- furnizor de servicii - orice persoană fizică sau
juridică ce pune la dispoziţie unui număr determinat sau
nedeterminat de persoane un serviciu al societăţii
informaţionale;
- furnizor de servicii stabilit într-un stat - un furnizor
de servicii având un sediu stabil pe teritoriul unui stat şi
care desfăşoară efectiv o activitate economică utilizând
acel sediu stabil pe teritoriul unui stat, pentru o perioadă
nedeterminată; stabilirea unui furnizor de servicii într-un
stat nu este determinată în mod necesar de locul în care
sunt amplasate mijloacele tehnice şi tehnologice
necesare furnizării serviciului;
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
Efectele retragerii autorizaţiei de administrare
În cazul în care Comisia procedează la retragerea
autorizaţiei de administrare, administratorul este obligat
să prezinte Comisiei situaţia financiară a
fondului/fondurilor de pensii facultative administrate la
data retragerii, situaţie auditată de către un auditor
financiar extern autorizat.
De la data retragerii autorizaţiei de administrare,
Comisia hotărăşte instituirea administrării speciale
conform art. 58-70 din Legea 204/2006 şi normei privind
administrarea specială.
Decizia de retragere a autorizaţiei de administrare,
scrisă şi motivată, se comunică în termen de 5 zile
calendaristice de la adoptarea acesteia şi poate fi atacată
la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu
prevederile legislaţiei privind contenciosul administrativ.
Plângerea adresată instanţei de contencios administrativ
competente nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia,
măsurile dispuse de Comisie. Comisia publică decizia
privind retragerea autorizaţiei de administrare în
conformitate cu art. 40 alin. (5) din Legea 204/2006.
- domeniu - o zonă dintr-un sistem informatic,
deţinută ca atare de o persoană fizică sau juridică ori de
un grup de persoane fizice sau juridice în scopul
prelucrării, stocării ori transferului de date;
- destinatar al serviciului sau destinatar - orice
persoană fizică sau juridică ce utilizează, în scopuri
comerciale, profesionale sau de altă natură, un serviciu
al societăţii informaţionale, în special în scopul căutării
de informaţii sau al furnizării accesului la acestea;
- consumator - orice persoană fizică ce acţionează în
alte scopuri decât cele ale activităţii sale comerciale sau
profesionale;
- comunicare comercială - orice formă de
comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect,
produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea,
firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei
profesii reglementate; nu constituie prin ele însele
comunicări comerciale următoarele: informaţiile
permiţând accesul direct la activitatea unei persoane
fizice sau juridice, în special pe nume de domeniu sau o
adresă de poştă electronică, comunicările legate de
produsele, serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei
persoane fizice sau juridice, efectuate de un terţ
independent faţă de persoana în cauză, mai ales atunci
când sunt realizate cu titlu gratuit;
- legislaţie coordonată - prevederile în vigoare ale
legilor naţionale, aplicabile activităţilor ce fac obiectul
serviciilor societăţii informaţionale sau furnizorilor de
servicii în privinţa:
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
a) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească
furnizorii de servicii în vederea începerii acestor
activităţi, precum sunt cele legate de eventualele
calificări, autorizaţii sau notificări necesare;
b) condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească
furnizorii de servicii pentru desfăşurarea acestor
activităţi, precum sunt cele care privesc conduita
acestora, calitatea sau conţinutul serviciilor oferite,
inclusiv în materie de publicitate şi încheiere a
contractelor, sau cele care privesc răspunderea
furnizorilor;
ATENŢIE!
Nu constituie obiect al legislaţiei coordonate:
a) cerinţele aplicabile bunurilor ca atare şi livrării
acestora;
b) cerinţele aplicabile serviciilor care nu sunt
prestate prin mijloace electronice;
- instrument de plată electronică - un instrument care
permite titularului său să efectueze următoarele tipuri de
operaţiuni:
a) transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi
executate de către instituţii financiare;
b) retrageri de numerar, precum şi încărcarea şi
descărcarea unui instrument de monedă electronică;
- instrument de plată cu acces la distanţă -
instrument de plată electronică prin intermediul căruia
titularul său poate să îşi acceseze fondurile deţinute
într-un cont la o instituţie financiară şi să autorizeze
efectuarea unei plăţi, utilizând un cod personal de
identificare sau un alt mijloc de identificare similar;
- instrument de monedă electronică - instrument de
plată electronică reîncărcabil, altul decât instrumentul
de plată cu acces la distanţă, pe care unităţile de
valoare sunt stocate electronic şi care permite titularului
său să efectueze tipurile de operaţiuni menţionate la
pct. 10;
- titular - persoană care deţine un instrument de plată
electronică pe baza unui contract încheiat cu un
emitent, în condiţiile prevăzute de lege;
- date de identificare - orice informaţii care pot
permite sau facilita efectuarea tipurilor de operaţiuni
menţionate la pct. 10, precum un cod de identificare,
numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, numărul de
telefon, fax, adresa de poştă electronică, numărul de
înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare,
codul de înregistrare fiscală, codul numeric personal şi
altele asemenea.
- activitate profesională reglementată - activitatea
profesională pentru care accesul sau exercitarea în
România este condiţionată, direct ori indirect, în
conformitate cu legislaţia română în vigoare, de
deţinerea unui document care să ateste nivelul de
formare profesională
12
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Articolul 2 delimitează în alin 2 şi 3 domeniul de
aplicare a legii privind comerţul electronic, înlăturând în
mod expres de la aplicare următoarele activităţi.:
- oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a
furnizorului şi a destinatarului, chiar dacă prestarea
serviciilor respective implică utilizarea de echipamente
electronice;
- oferta de servicii care presupun manipularea unor
bunuri corporale de către destinatar, chiar dacă
prestarea serviciilor respective implică utilizarea de
echipamente electronice;
- oferta de bunuri sau servicii care nu este
prezentată destinatarului prin transmiterea informaţiei la
cererea individuală a acestuia şi care este destinată
recepţiei simultane de către un număr nelimitat de
persoane (punct-multipunct);
- activităţi care se efectuează prin intermediul
serviciilor de telefonie vocală, telefax, telex, servicii de
radiodifuziune şi televiziune, inclusiv serviciile de
teletext;
- serviciile de telefonie vocală, telefax sau telex;
- schimbul de informaţii prin poşta electronică sau
prin alte mijloace de comunicare individuală
echivalente, între persoane care acţionează în scopuri
străine activităţii lor comerciale sau profesionale;
- relaţia contractuală dintre un angajat şi angajatorul
său.
activitatea notarilor publici, în măsura în care
aceasta presupune o participare directă şi specifică la
exercitarea prerogativelor autorităţii publice;
- activităţile de reprezentare juridică în faţa organelor
de jurisdicţie şi de urmărire penală;
- jocurile de noroc cu câştiguri în bani, loteriile şi
pariurile.
Instrumentul de plată electronică
Comerţul electronic se bazează pe tehnici specifice,
pe procesarea şi transmiterea electronică a datelor, pe
utilizarea tehnologiei informatice şi de comunicaţii.
Mijloacele care permit realizarea operaţiunilor
electronice sunt variate. Cel mai cunoscut mijloc este
poşta electronică (e-mail), dar legea impune condiţia
acordului expres al destinatarului cu privire la primirea
de comunicări comerciale prin poşta electronică.
Instrumentul de plată electronică permite titularului
său să efectueze următoarele tipuri de operaţiuni (art. 1
alin. 10):
- transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate şi
executate de către instituţii financiare;
- retrageri de numerar, precum şi încărcarea şi
descărcarea unui instrument de monedă electronică.
Contractele încheiate prin mijloace
electronice
Contractul încheiat prin mijloace electronice
presupune acordul de voinţă a două sau mai multe

persoane fizice sau juridice şi poartă asupra constituirii,
modificării, transferului ori stingerii unui drept real sau
prestării de servicii cu privire la un bun corporal sau
necorporal. Încheierea unui astfel de contract nu
necesită prezenţa fizică şi simultană a părţilor,
realizându-se prin tehnici specifice: echipamente
electronice şi reţele de cablu, fibră optică, radio, satelit,
utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea
informaţiei.
Obligaţia de informare a
furnizorului de servicii
În temeiul art. 8, furnizorul de servicii are o obligaţie
de informare a destinatarului cu privire la anumite date
care trebuie făcute cunoscute înainte ca destinatarul să
trimită oferta de a contracta sau acceptarea ofertei
ferme de a contracta făcute de furnizor.
Informaţia ce urmează a fi transmisă trebuie să fie
exprimată într-un limbaj clar, neechivoc şi accesibil şi să
poarte cel puţin asupra următoarelor aspecte:
- etapele tehnice premergătoare încheierii
contractului
- dacă după încheierea contractului acesta va fi
stocat sau nu
- mijloacele tehnice care vor fi puse la dispoziţia
destinatarului pentru identificarea şi corectarea erorilor
survenite cu ocazia introducerii datelor
- limba în care se poate încheia contractul
- codurile de conduită
Transmiterea acestor informaţii este obligatorie dacă
părţile prin acordul lor de voinţă nu au stabilit contrariul,
precum şi în toate cazurile în care una dintre părţi are
calitatea de consumator (art. 8 alin. 3).
Alte obligaţii ale furnizorului de servicii:
- sa comunice autorităţilor publice şi destinatarilor
informaţiile cu privire la datele sale personale
(nume/denumire, domiciliu/sediu, numere de
telefon/fax/e-mail, numărul de înmatriculare, codul de
înregistrare fiscală), precum şi cu privire la serviciul
oferit (tarifele aferente, cheltuielile de livrare etc.)
- sa ofere destinatarului procedee tehnice adecvate
identificării şi corectării erorilor cu ocazia introducerii
datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptării acesteia.
Momentul încheierii contractului
Contractul se consideră încheiat în momentul în care
acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunoştinţa
ofertantului, însă de la această dispoziţie părţile pot
deroga (art. 9, alin. 1).
În alin. 2, Legea reglementează o situaţie particulară,
aceea a contractelor a căror prestaţie caracteristică
presupune o executare imediată: în această situaţie,
momentul încheierii contractului se consideră a fi cel în
care debitorul prestaţiei caracteristice începe
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
executarea. Această dispoziţie devine inaplicabilă în
cazul în care cealaltă parte a cerut să i se comunice
acceptarea (practic, suntem în situaţia unei reîntoarceri
la regula stipulată la alin. 1).
Validitatea încheierii contractului
Regimul juridic al contractelor încheiate prin mijloace
electronice este reglementat de art. 7 din Legea privind
comerţul electronic.
Pentru încheierea valabilă a acestor contracte, este
necesară respectarea condiţiilor prevăzute de dreptul
comun, fără a fi cerută îndeplinirea unor condiţii
suplimentare. Se precizează că nu este necesar
consimţământul prealabil al părţilor asupra utilizării
mijloacelor electronice.
În ceea ce priveşte regimul probator, trebuie
realizată distincţia între contractele încheiate prin
mijloace electronice şi care sunt semnate electronic şi
contractele de acest tip care nu poartă o semnătură
electronică. În primul caz, contractul va fi asimilat unui
înscris sub semnătură privată (art. 5 Legea nr.
455/2001) sau chiar unui înscris autentic, dacă este
recunoscut de cel căruia i se opune (art. 6 Legea nr.
455/2001), urmând să se supună regulilor de drept
comun în materie de probă. În cel de-al doilea caz,
contractul va constitui început de dovadă scrisă.
Răspunderea furnizorilor de
servicii
Ca regulă generală, furnizorii răspund în condiţiile
dreptului comun (art. 11 alin. 1)
Furnizorii răspund pentru informaţia furnizată de ei
înşişi sau pe seama lor (art. 11 alin. 2).
Furnizorii de servicii nu vor răspunde pentru
informaţia transmisă în următoarele situaţii (art. 11 alin.
3):
- intermedierea prin simpla transmitere
- stocarea temporară a informaţiei, stocarea-caching
- stocarea permanentă a informaţiei, stocarea-
hosting
- instrumente de căutare a informaţiilor şi alte pagini
web.
Pentru ca aceste situaţii să fie exoneratoare de
răspundere, trebuie îndeplinite, pentru fiecare în parte,
mai multe condiţii, prevăzute de art. 12-15, după cum
urmează:
a) pentru intermedierea prin simpla transmitere
condiţiile sunt cumulative:
- transmiterea nu a fost iniţiată de furnizorul de
servicii;
- alegerea persoanei care recepţionează informaţia
transmisă nu a aparţinut furnizorului de servicii;
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- conţinutul informaţiei transmise nu a fost influenţat
în nici un fel de către furnizorul de servicii, în sensul că
nu i se poate atribui nici selecţia şi nici o eventuală
modificare a acestei informaţii.
b) pentru stocarea temporară a informaţiei condiţiile
sunt cumulative:
- furnizorul de servicii nu aduce modificări informaţiei
transmise;
- furnizorul de servicii îndeplineşte condiţiile legale
privind accesul la informaţia respectivă;
- furnizorul de servicii respectă regulile sau uzanţele
referitoare la actualizarea informaţiei, astfel cum
acestea sunt larg recunoscute şi aplicate în industrie;
- furnizorul de servicii nu împiedică utilizarea legală
de către orice persoană a tehnologiilor larg recunoscute
şi aplicate în industrie, în vederea obţinerii de date
despre natura sau utilizarea informaţiei;
- furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea
eliminării informaţiei pe care a stocat-o sau în vederea
blocării accesului la aceasta, din momentul în care a
cunoscut efectiv faptul că informaţia transmisă iniţial a
fost eliminată din reţeaua de comunicaţii ori că accesul
la ea a fost blocat sau faptul că eliminarea ori blocarea
accesului a avut loc prin efectul deciziei unei autorităţi
publice.
c) pentru stocarea permanentă a informaţiei trebuie
îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:
- furnizorul de servicii nu are cunoştinţă despre faptul
că activitatea sau informaţia stocată este nelegală şi, în
ceea ce priveşte acţiunile în daune, nu are cunoştinţă
despre fapte sau circumstanţe din care să rezulte că
activitatea sau informaţia în cauză ar putea vătăma
drepturile unui terţ;
- având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau
informaţia respectivă este nelegală ori despre fapte sau
circumstanţe din care să rezulte că activitatea ori
informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ,
furnizorul de servicii acţionează rapid în vederea
eliminării sau a blocării accesului la aceasta.
d) pentru instrumente de căutare a informaţiilor şi
alte pagini web trebuie îndeplinită oricare dintre
următoarele condiţii:
- furnizorul nu are cunoştinţă despre faptul că
activitatea sau informaţia la care facilitează accesul
este nelegală şi, în ceea ce priveşte acţiunile în daune,
nu are cunoştinţă despre fapte sau circumstanţe din
care să rezulte că activitatea ori informaţia în cauză ar
putea prejudicia drepturile unui terţ;
- având cunoştinţă despre faptul că activitatea sau
informaţia respectivă este nelegală ori despre fapte sau
circumstanţe din care să rezulte că activitatea sau
informaţia în cauză ar putea vătăma drepturile unui terţ,
furnizorul acţionează rapid în vederea eliminării
posibilităţii de acces oferite sau a blocării utilizării
acesteia.
14
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Supraveghere şi control
Obligaţiile furnizorilor de servicii
Furnizorii de servicii sunt obligaţi să informeze de
îndată autorităţile publice competente despre activităţile
cu aparenţă nelegală desfăşurate de destinatarii
serviciilor lor sau despre informaţiile cu aparenţă
nelegală furnizate de aceştia.
Furnizorii de servicii sunt obligaţi să comunice de
îndată autorităţilor prevăzute la alin. (1), la cererea
acestora, informaţii care să permită identificarea
destinatarilor serviciilor lor, cu care aceşti furnizori au
încheiat contracte privind stocarea permanentă a
informaţiei.
Furnizorii de servicii sunt obligaţi să întrerupă,
temporar sau permanent, transmiterea într-o reţea de
comunicaţii ori stocarea informaţiei furnizate de un
destinatar al serviciului respectiv, în special prin
eliminarea informaţiei sau blocarea accesului la
aceasta, accesul la o reţea de comunicaţii ori prestarea
oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale, dacă
aceste măsuri au fost dispuse de autoritatea publică
definită la art. 17 alin. (2); această autoritate publică
poate acţiona din oficiu sau ca urmare a plângerii ori
sesizării unei persoane interesate.
Plângerea prevăzută poate fi făcută de către orice
persoană care se consideră prejudiciată prin conţinutul
informaţiei în cauză. Plângerea sau sesizarea se
întocmeşte în formă scrisă, cu arătarea motivelor pe
care se întemeiază, şi va fi în mod obligatoriu datată şi
semnată. Plângerea nu poate fi înaintată dacă o cerere
în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost
anterior introdusă.
Decizia autorităţii trebuie motivată şi se comunică
părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data
primirii plângerii sau a sesizării ori, dacă autoritatea a
acţionat din oficiu, în termen de 15 zile de la data la care
a fost emisă.
(6) Împotriva unei decizii luate potrivit prevederilor
menţionate persoana interesată poate formula
contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub
sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios
administrativ competentă. Cererea se judecă de
urgenţă, cu citarea părţilor. Sentinţa este definitivă.
Autorităţi competente
Autoritatea de reglementare în comunicaţii şi
tehnologia informaţiei, denumită în continuare
Autoritatea, este competentă să supravegheze şi să
controleze respectarea de către furnizorii de servicii a
prevederilor prezentei legi şi a normelor metodologice
de aplicare a acesteia, să constate contravenţiile şi să
aplice sancţiunile prevăzute la art. 22.

Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), prin
autorităţi publice, în sensul art. 3 alin. (5), art. 5, 13, art.
14 alin. (2), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (3), art. 23
alin. (2) şi art. 30 alin. (1), se înţelege acele autorităţi ale
administraţiei publice sau, acolo unde este cazul,
instanţe de judecată, a căror competenţă în materia
respectivă este stabilită prin dispoziţiile legale în
vigoare, aplicabile în fiecare caz.
Autoritatea poate solicita furnizorilor de servicii orice
informaţii necesare în vederea exercitării atribuţiilor
sale, menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi
poate stabili termene până la care aceste informaţii să îi
fie furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta
lege.
În vederea descoperirii şi investigării încălcărilor
prevederilor prezentei legi şi ale normelor sale de
aplicare Autoritatea acţionează prin personalul de
control împuternicit în acest scop.
În exercitarea atribuţiilor de investigare personalul de
control împuternicit în acest scop al Autorităţii sau al
persoanei juridice prevăzute la alin. (12) poate solicita
furnizorilor de servicii informaţiile care îi sunt necesare,
menţionând baza legală şi scopul solicitării, şi poate
stabili termene până la care aceste informaţii să îi fie
furnizate, sub sancţiunea prevăzută de prezenta lege.
Autoritatea dispune efectuarea de investigaţii, în
condiţiile prezentei legi, din oficiu sau la primirea unei
plângeri ori sesizări din partea oricărei persoane.
Personalul de control împuternicit în acest scop al
Autorităţii sau al persoanei juridice prevăzute poate să
solicite declaraţii sau orice documente necesare pentru
îndeplinirea misiunii, să sigileze, să ridice orice registre,
acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe,
eliberând persoanei supuse investigaţiei copii de pe
originale, ori să obţină copii, lăsându-i acesteia
originalele; de asemenea, este autorizat să facă
inspecţii inopinate, al căror rezultat va fi consemnat într-
un proces-verbal de constatare, şi să primească, la
convocare sau la faţa locului, informaţii şi justificări.
Organele administraţiei publice centrale şi locale,
precum şi oricare alte instituţii şi autorităţi publice sunt
obligate să permită personalului de control împuternicit
în acest scop al Autorităţii sau, după caz, al persoanei
juridice prevăzute accesul la documentele, datele şi
informaţiile deţinute de acestea, în măsura în care sunt
necesare îndeplinirii misiunii legale a Autorităţii, fără a
se putea opune caracterul de secret de stat sau secret
de serviciu al unor asemenea documente, date şi
informaţii.
Personalul de control împuternicit în acest scop,
primind acces la documentele, datele şi informaţiile
menţionate, este ţinut la observarea strictă a
caracterului de secret de stat sau secret de serviciu,
atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.
Autoritatea sesizează organele de urmărire penală
ori de câte ori constată încălcări ale legii penale.
Autoritatea informează furnizorii de servicii,
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
destinatarii, statele membre ale Uniunii Europene şi
Comisia Europeană cu privire la toate aspectele legate
de aplicarea prevederilor prezentei legi şi cooperează
cu autorităţile competente din alte state în vederea
exercitării eficiente a supravegherii şi controlului asupra
activităţii furnizorilor de servicii.
Autoritatea poate delega exercitarea atribuţiilor
prevăzute în prezentul articol unei alte persoane juridice
de drept public, cu atribuţii de supraveghere şi control în
domeniul telecomunicaţiilor.
Pentru scopurile aplicării prezentei legi, până la
înfiinţarea Autorităţii atribuţiile acesteia sunt îndeplinite
de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
Coduri de conduită
Asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu
caracter profesional ori comercial sau cele constituite în
scopul protecţiei consumatorilor, a minorilor ori a
persoanelor cu handicap îşi pot elabora propriile coduri
de conduită sau coduri comune cu Autoritatea şi
Ministerul Justiţiei, în vederea aplicării corespunzătoare
a prevederilor prezentei legi.
Autoritatea şi Ministerul Justiţiei vor urmări
includerea în codurile de conduită prevăzute în special
a unor prevederi referitoare la:
a) soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară;
b) întreruperea, temporară sau permanentă, a
transmiterii într-o reţea de comunicaţii sau a stocării
informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului, în
special prin eliminarea informaţiei ori blocarea accesului
la aceasta, a accesului la o reţea de comunicaţii sau a
prestării oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale;
c) protecţia destinatarilor cu privire la efectuarea
comunicărilor comerciale;
d) protecţia minorilor şi a demnităţii umane.
Autoritatea şi Ministerul Justiţiei susţin:
a) traducerea codurilor de conduită în limbi de
circulaţie internaţională;
b) facilitarea accesului la codurile de conduită prin
mijloace electronice;
c) popularizarea codurilor de conduită la nivel
naţional şi transmiterea acestora, precum şi a
evaluărilor privind aplicarea şi impactul lor practic către
statele membre ale Uniunii Europene şi către Comisia
Europeană.
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
CONSULTANŢA FISCALĂ (II)
Retragerea suspendarea şi încetarea dreptului de
exercitare a profesiei
etragerea calităţii de consultant fiscal şi a
R autorizaţiei de funcţionare se face în conformitate
cu prevederile art. 19 şi 20 din ordonanţă.
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de
consultant fiscal se face în următoarele situaţii:
a) la cerere;
b) în caz de incompatibilitate;
c) în cazul executării unei pedepse privative de
libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu îi interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a unei societăţi
comerciale;
d) ca urmare a interdicţiei de a profesa pe o anumită
perioadă, dispusă prin hotărâre judecătorească sau ca
urmare unei sancţiuni disciplinare aplicate de Cameră.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal încetează în
următoarele situaţii:
a) la cerere;
b) prin deces;
c) în cazul excluderii din profesie, ca sancţiune
disciplinară aplicată de Cameră;
d) în cazul condamnării definitive pentru o faptă
prevăzută de legea penală, dacă aceasta îl face nedemn
de a fi consultant fiscal.
Veniturile şi cheltuielile Camerei
Camera, în calitate de persoană juridică fără scop
lucrativ, îşi constituie veniturile din activităţile stabilite
potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în
întregime din aceste venituri. Contabilitatea patrimoniului
şi a activităţilor desfăşurate de Cameră se conduce
potrivit legii. Înregistrarea veniturilor în contabilitate se
face pe baza documentelor legale care atestă crearea
dreptului de încasare sau în momentul încasării efective
a acestora. Înregistrarea cheltuielilor se face pe baza
documentelor justificative, vizate pentru controlul
financiar preventiv şi semnate de preşedintele Biroului
permanent.
Veniturile Camerei se constituie din următoarele
surse:
a) taxa de autorizare a societăţilor comerciale de
consultanţă fiscală;
b) taxa de înscriere în evidenţa Camerei;
c) cotizaţiile profesionale ale membrilor Camerei,
respectiv cotizaţiile fixe anuale;
d) cotizaţiile anuale calculate asupra veniturilor
realizate de membrii Camerei care îşi exercită profesia
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
individual sau de societăţi comerciale de consultanţă
fiscală autorizate de Cameră;
e) încasările din vânzarea publicaţiilor proprii;
f) donaţiile şi sponsorizările;
g) alte venituri din activitatea Camerei.
Taxa de înscriere în evidenţa Camerei este datorată şi
se achită anticipat depunerii cererii de înscriere.
Consultantul fiscal care a fost radiat din registrul Camerei
şi căruia i se aprobă reînscrierea datorează taxa de
înscriere. Taxa de înscriere în evidenţa Camerei se
stabileşte în sumă fixă, anual, de Conferinţa ordinară.
Cotizaţiile profesionale anuale datorate de membrii
Camerei, persoane fizice şi juridice, se stabilesc în cadrul
Conferinţei ordinare. Condiţiile şi termenele de achitare a
cotizaţiilor se stabilesc prin hotărâri ale Consiliului
superior.
Consultanţii fiscali, membri activi şi inactivi, sunt
obligaţi să plătească cotizaţiile şi taxele datorate către
Cameră, după caz, în condiţiile prevăzute prin hotărârile
Consiliului superior.
Sancţiuni disciplinare
Fapta săvârşită de un membru al Camerei, prin care
se încalcă dispoziţiile ordonanţei, ale Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Camerei, ale Codului privind
conduita etică şi profesională în domeniul consultanţei
fiscale, hotărârile, normele sau alte acte emise de
Cameră, constituie abatere disciplinară.
ATENŢIE!
Consultanţii fiscali, membri ai Camerei, pot fi
sancţionaţi pentru abateri disciplinare cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe
o perioadă de la 3 luni până la un an;
d) excluderea din Cameră şi interzicerea dreptului de
exercitare a profesiei de consultant fiscal.
Hotărârile de sancţionare se publică pe site-ul
Camerei.
Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 3
luni de la constatare, dar nu mai mult de un an de la data
săvârşirii faptei.
Răspunderea disciplinară a consultantului fiscal nu
exclude răspunderea civilă, penală sau patrimonială a
acestuia.
Abaterile disciplinare săvârşite de consultanţii fiscali
sunt următoarele:
a) comportament necuviincios faţă de membrii
Camerei, faţă de alţi participanţi la lucrările Conferinţei

sau faţă de organele de conducere şi control ale
Camerei;
b) exercitarea profesiei în perioada de suspendare;
c) nerespectarea prevederilor codului privind conduita
etică şi profesională a consultanţilor fiscali;
d) absenţe nejustificate de la cursurile de pregătire şi
perfecţionare profesională;
e) neplata cotizaţiilor şi a celorlalte obligaţii băneşti pe
o perioadă de un an;
f) nerespectarea normelor privind apărarea şi
păstrarea secretului profesional;
g) încălcarea normelor de lucru şi desfăşurarea unei
activităţi profesionale în condiţii de incompetenţă, cu
prejudicierea reputaţiei profesionale;
h) prestarea de servicii de consultanţă fiscală fără
contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui
contract în care nu au fost înscrise toate elementele cu
privire la identitatea consultantului fiscal;
i) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în
scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în
prezentul regulament;
j) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control
ale Camerei a documentelor privind activitatea
profesională;
k) nedepunerea raportului şi a declaraţiei prevăzute la
art. 65 alin. (3) din prezentul regulament până la data de
31 martie a anului următor;
l) declaraţii neconforme cu realitatea, în relaţiile cu
Camera sau cu terţii, în vederea producerii de consecinţe
juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice
şi profesionale;
m) nedeclararea în termen de 15 zile a situaţiilor
prevăzute la art. 56 şi 57.
Faptele prevăzute se sancţionează cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea calităţii de membru al Camerei pe o
perioadă de la 6 luni până la un an;
d) excluderea din Cameră, în funcţie de încadrare.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va
ţine seama de gravitatea încălcării şi de urmările
acesteia, precum şi de calităţile profesionale şi morale
ale celui în cauză. În cazul repetării unei abateri
disciplinare, se va aplica sancţiunea imediat următoare
ca grad de severitate.
Abaterile disciplinare se constată de Direcţia de
conduită şi disciplină profesională, iar sancţiunile
disciplinare se aplică de Consiliul superior şi de Comisia
de apel, potrivit competenţelor.
Actele, contractele şi convenţiile încheiate de
persoane care nu au dreptul de a practica profesia de
consultant fiscal, conform ordonanţei şi prezentului
regulament, sunt considerate nule.
În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului
de exercitare a profesiei de consultant fiscal, cel în cauză
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
este obligat să depună sub luare de semnătură carnetul
profesional şi parafa, în termen de 5 zile de la data
aplicării sancţiunii. În situaţia refuzului, se procedează la
radierea din Registrul consultanţilor fiscali. Aceeaşi
obligaţie îi revine şi în cazul aplicării măsurii de excludere
şi de interzicere a exercitării profesiei de consultant fiscal.
La expirarea termenului de suspendare se restituie
consultantului fiscal carnetul profesional şi parafa.
IMPORTANT!
Toate problemele, faptele sau circumstanţele care
sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară a unui
membru se aduc la cunoştinţa Secretariatului general.
După analiză, Secretariatul general transmite
documentaţia Direcţiei de conduită şi disciplină
profesională.
Direcţia de conduită şi disciplină profesională
efectuează cercetări asupra documentaţiei primite,
putând să solicite informaţiile pe care le consideră
necesare, inclusiv registre, dosare sau evidenţe,
consultantul fiscal fiind obligat să le prezinte.
Direcţia de conduită şi disciplină profesională se
pronunţă asupra unei sancţiuni disciplinare, stabilind
termene pentru furnizarea de către persoana în cauză a
informaţiilor necesare, oferindu-i posibilitatea să îşi
exprime punctul de vedere înainte de a lua decizia cu
privire la sesizarea Consiliului superior.
În situaţia în care Direcţia de conduită şi disciplină
profesională consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile
necesare pentru atragerea răspunderii disciplinare,
persoana reclamată şi reclamantul primesc notificări
corespunzătoare.
În situaţia în care Direcţia de conduită şi disciplină
profesională consideră că sunt îndeplinite condiţiile
necesare pentru atragerea răspunderii disciplinare,
întocmeşte proiectul de ordin, cu consimţământul
persoanei reclamate, respectiv ordin cu consimţământ, şi
sesizează Consiliul superior în vederea aprobării
sancţiunii propuse.
În cazul în care Direcţia de conduită şi disciplină
profesională hotărăşte să sesizeze Consiliul superior,
trimite acestuia un raport cuprinzând faptele reclamate la
adresa consultantului fiscal şi o sinteză a probelor care
vin în sprijinul reclamaţiei, precum şi orice alte informaţii
pe care s-a bazat în susţinerea propunerii de sancţionare
disciplinară.
În vederea soluţionării sesizărilor primite, Consiliul
superior respectă procedurile referitoare la comunicare,
audiere, deliberare şi comunicare a hotărârii.
Consiliul superior comunică în scris persoanei
reclamate, în termen de 30 de zile de la primirea sesizării,
următoarele:
a) conţinutul reclamaţiei primite, locul şi data la care
va avea loc audierea persoanei respective;
b) elementele care stau la baza reclamaţiei;
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
c) o sinteză a procedurilor Consiliului superior privind
soluţionarea reclamaţiei, în forma aprobată de acesta;
d) solicitarea adresată persoanei reclamate de a
confirma, în termen de 15 zile de la primirea comunicării,
acceptarea totală sau parţială a faptelor puse în sarcina
acesteia, intenţia de a participa la audiere şi de a fi
reprezentată sau asistată de avocat ori de un alt
specialist. Pentru faptele neacceptate, persoana
reclamată poate prezenta probe în apărarea sa.
Audierea se stabileşte de Consiliul superior în termen
de până la 30 de zile de la data primirii sesizării. În acest
scop persoanele sunt citate la Cameră.
Persoana reclamată poate solicita, fie cu ocazia
audierii, fie anterior acesteia, prin cerere scrisă adresată
Consiliului superior, amânarea audierii pentru o dată
ulterioară, în vederea formulării apărării, în caz de boală
sau în alte împrejurări temeinic motivate.
În absenţa nemotivată a persoanei reclamate sau a
reprezentantului acesteia, audierea nu mai are loc şi se
trece la procedura următoare.
După procedura audierii sau în caz de absenţă
nemotivată, Consiliul superior se retrage pentru
deliberare. Consiliul superior deliberează în raport cu
fiecare faptă a persoanei reclamate şi emite o hotărâre
împotriva acesteia, cuprinzând una dintre sancţiunile
prevăzute la art. 75 alin. (2). În cazul în care Consiliul
superior a constatat că faptele reclamate au fost
neîntemeiate, emite o hotărâre de respingere. Consiliul
superior anunţă hotărârea sa în şedinţă şi informează
părţile implicate despre dreptul de a ataca hotărârea în
faţa Comisiei de apel. Hotărârea se comunică în scris
părţilor implicate, în termen de 5 zile de la adoptare.
Hotărârea Consiliului superior devine executorie de la
data împlinirii termenului de apel, cu excepţia cazului în
care, înainte de împlinirea termenului, părţile atacă
hotărârea Consiliului superior la Comisia de apel.
Şedinţele Consiliului superior sunt publice. Nu sunt
publice şedinţele în care ar fi adusă atingere imaginii
publice a persoanelor implicate, Camerei şi terţilor,
precum şi în cazurile în care s-ar afecta principiul
confidenţialităţii, acestea urmând a fi hotărâte de
Consiliul superior, precum şi la solicitarea părţilor.
ATENŢIE!
Hotărârile Consiliului superior pot fi atacate, în termen
de 30 de zile de la primirea comunicării scrise, atât de
către persoana reclamată, cât şi de reclamant. Cererea
de apel trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie formulată în scris şi să fie adresată Comisiei
de apel prin Secretariatul general;
b) să prezinte motivele atacării hotărârii Consiliului
superior.
Comisia de apel notifică ambelor părţi data şi locul
judecării apelului. La judecare, apelantul are dreptul să
fie reprezentat sau asistat.
18
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Apelul poate fi judecat în absenţa apelantului, cu
respectarea cerinţelor privind trimiterea comunicării
scrise. Prezenţa celeilalte părţi este obligatorie.
Comisia de apel poate amâna judecarea apelului
pentru o dată ulterioară, în vederea formulării apărării, în
caz de boală sau în alte împrejurări temeinic motivate.
Procedura de judecare a apelului este similară cu cea
din faza audierii în faţa Consiliului superior.
La încheierea judecării apelului, Comisia de apel
poate hotărî confirmarea, modificarea sau anularea
hotărârii Consiliului superior.
Comisia de apel anunţă hotărârea sa în şedinţă
publică. Hotărârea Comisiei de apel se va comunica în
scris părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare.
Şedinţele Comisiei de apel sunt publice. Nu sunt
publice şedinţele în care ar fi adusă atingere imaginii
publice a persoanelor implicate, Camerei şi terţilor,
precum şi în cazurile în care s-ar afecta principiul
confidenţialităţii, acestea urmând a fi hotărâte de
Consiliul superior, precum şi la solicitarea părţilor.
Hotărârile Comisiei de apel privind suspendarea sau
excluderea unui membru sunt publicate pe site-ul
Camerei.
Hotărârile Comisiei de apel sunt de natură disciplinară
şi pot fi atacate, în condiţiile legii, la instanţa competentă.
Măsurile sancţionatorii luate pot fi contestate, în condiţiile
legii şi direct, la instanţele judecătoreşti competente.
Rolul, atribuţiile şi drepturile Ministerului Finanţelor
Publice ca autoritate publică
Activitatea Camerei se desfăşoară, potrivit
prevederilor ordonanţei, sub supravegherea autorităţii de
stat reprezentate de Ministerul Finanţelor Publice.
Autoritatea de stat acordă calitatea de consultant fiscal
potrivit ordonanţei şi urmăreşte permanent ca
reglementările emise de Cameră şi deciziile şi/sau
hotărârile luate de organele de conducere ale acesteia să
nu contravină reglementărilor legale.
Supravegherea autorităţii de stat nu aduce atingere
independenţei Camerei ca organism profesional, această
activitate fiind privită în contextul colaborării, astfel încât
activitatea de consultanţă fiscală să corespundă
exigenţelor în domeniu impuse de normele şi standardele
internaţionale.
Camera cooperează şi colaborează cu Ministerul
Finanţelor Publice în următoarele domenii:
a) creşterea calităţii activităţii de consultanţă fiscală în
vederea eficientizării acesteia;
b) constatarea cazurilor de utilizare ilegală a titlului de
consultant fiscal sau a denumirii societăţii de consultanţă
fiscală;
c) pregătirea şi perfecţionarea membrilor Camerei în
activitatea de consultanţă fiscală;
d) promovarea de proiecte de acte normative pe linia

îmbunătăţirii legislaţiei fiscale şi activităţii de consultanţă
fiscală.
Aspecte finale
Până la data primei conferinţe, membrii Comitetului
provizoriu al Camerei vor exercita prerogativele
prevăzute la art. 14 din ordonanţă şi de prezentul
regulament.
Comitetul provizoriu al Camerei va îndeplini
următoarele atribuţii:
a) înregistrarea Camerei la organul fiscal teritorial;
b) deschiderea contului curent al Camerei;
c) elaborarea primului buget de venituri şi cheltuieli al
Camerei şi supravegherea execuţiei acestuia;
d) stabilirea nivelului taxei de înscriere în evidenţa
Camerei;
e) stabilirea nivelului taxei de autorizare pentru
persoanele juridice;
f) deschiderea Registrului de evidenţă al
consultantului fiscal şi al societăţilor comerciale care au
ca obiect de activitate consultanţă fiscală;
g) pregătirea lucrărilor primei Conferinţe şi
organizarea alegerilor pentru Consiliul superior, Comisia
de auditori statutari şi Comisia de apel;
h) prezentarea unui raport de activitate a Camerei;
i) alte atribuţii stabilite de ordonanţă sau prin
regulament.
Examenul pentru atribuirea calităţii
de consultant fiscal
Ordinul 1614/2006 precizează faptul că examenul
pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal se
organizează şi se desfăşoară în baza prevederilor art. 6
din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind
organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă
fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002,
cu modificările ulterioare, denumită în continuare
ordonanţă.
Examenul pentru atribuirea calităţii de consultant
fiscal se organizează de către Ministerul Finanţelor
Publice.
Organizarea şi desfăşurarea
examenului
Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, conform
prevederilor art. 4 din ordonanţă, candidaţii trebuie să
îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;
b) să aibă o experienţă de minimum 5 ani în una dintre
următoarele activităţi:
- elaborarea şi aplicarea legislaţiei fiscale;
- administrarea şi colectarea veniturilor publice;
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
- controlul fiscal;
- soluţionarea contestaţiilor în domeniul legislaţiei
fiscale;
- elaborarea şi aplicarea reglementărilor contabile;
- activitatea financiar-contabilă;
c) să nu aibă antecedente penale;
d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii
de consultant fiscal.
În vederea susţinerii examenului, candidaţii depun
dosarul de înscriere cuprinzând documentele care atestă
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 lit. a)-d) din
ordonanţă.
ATENŢIE!
Dosarul de înscriere se depune la Ministerul
Finanţelor Publice şi va conţine următoarele:
a) cererea de înscriere la examen, prevăzută în anexa
nr. 2;
b) curriculum vitae;
c) diploma de studii superioare, în copie legalizată,
precum şi copii legalizate ale actelor doveditoare, în
cazul schimbării numelui;
d) carnetul de muncă, în copie certificată de angajator
sau în copie legalizată, după caz;
e) actul de identitate, în copie;
f) certificatul de cazier judiciar;
g) adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie
sau de instituţia medicală la care este înregistrat;
h) trei fotografii 2/3 cm.
Colectivul verifică dacă informaţiile furnizate de
candidaţi, cu excepţia celor declarate pe propria
răspundere, sunt complete şi corecte, iar în cazul în care
se consideră că este necesar, poate solicita informaţii
suplimentare, înainte de a decide cu privire la acceptarea
sau respingerea dosarelor de înscriere.
La depunerea dosarului de înscriere, candidatul
plăteşte conform prevederilor art. 5 din ordonanţă, în
contul Ministerului Finanţelor Publice, o taxă de înscriere
la examen. Candidaţilor înscrişi li se eliberează
legitimaţia de examen prevăzută în anexa nr. 3 la Ordinul
1614/2006.
La intrarea în sala de examen şi pe parcursul
desfăşurării examenului, candidatul trebuie să aibă
asupra sa actul de identitate şi legitimaţia de examen.
Colectivul afişează atât la locul de depunere a
dosarului de înscriere, cât şi la locul de desfăşurare a
examenului, cu cel puţin 48 de ore înaintea începerii
acestuia, listele nominale ale candidaţilor înscrişi,
indicându-se data şi ora începerii probei şi repartizarea
pe săli a candidaţilor.
Candidaţii au obligaţia de a verifica exactitatea datelor
înscrise în listele afişate şi de a sesiza imediat Colectivul
cu privire la eventualele neconcordanţe între înregistrările
din liste şi datele din documentele depuse la înscriere.
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Orice modificare a listelor afişate se face cu cel puţin
24 de ore înainte de începerea examenului.
Preşedintele Comisiei de examinare, cu 3 ore înainte
de începerea examenului, numeşte responsabilul de sală
şi repartizează membrii comisiei şi supraveghetorii pe
săli, proporţional cu numărul candidaţilor din sălile
respective.
Examenul se desfăşoară în săli în care se poate
asigura aşezarea candidaţilor la distanţă
corespunzătoare, păstrându-se un loc liber între
candidaţi.
Membrii Comisiei de examinare şi supraveghetorii
sunt responsabili de modul în care se derulează
examenul, începând cu accesul candidaţilor în săli,
derularea propriu-zisă a examenului şi predarea
lucrărilor.
După expirarea termenului legal de susţinere a probei,
responsabilul de sală va preda lucrările, în baza unui
proces-verbal, preşedintelui comisiei, care este
răspunzător de gestionarea acestora.
Accesul candidaţilor în sală este permis cu maximum
o oră înainte de începerea examenului, conform listelor
afişate, sub supravegherea responsabilului de sală.
Responsabilii de săli primesc de la Comisia de
examinare: lista candidaţilor repartizaţi în sala respectivă,
instrucţiunile de derulare a examenului şi, respectiv,
subiectele.
Responsabilul de sală notează în listă candidaţii
prezenţi şi absenţi. Actul de identitate şi legitimaţia de
examen vor rămâne pe masa candidatului pe toată
durata examenului, pentru a putea fi efectuate verificări
suplimentare. Candidaţii care nu sunt în sală în momentul
comunicării subiectelor pierd dreptul de a susţine
examenul.
Pe parcursul desfăşurării examenului, candidaţii nu au
voie să părăsească sala şi să revină.
În situaţii cu caracter medical, un membru delegat va
însoţi candidatul de la ieşirea şi până la revenirea în sală.
Comisia de examinare va stabili un număr de
minimum 3 variante de subiecte, conform tematicii
prezentate în anexa nr. 1. Subiectele pentru examen se
stabilesc în ziua desfăşurării acestuia, prin tragere la
sorţi. În arhivă se vor păstra toate subiectele, atât cele
propuse, cât şi cele extrase.
Examenul va consta într-o probă scrisă/interviu. Proba
scrisă va fi sub formă de test-grilă/lucrare scrisă, care va
conţine de regulă întrebări din:
a) legislaţia fiscală, legislaţia privind administrarea
fiscală şi legislaţia vamală, 90%;
b) dreptul comercial şi dreptul financiar-fiscal, 5%;
c) gestiunea financiară şi contabilitatea întreprinderii,
5%.
Durata de elaborare a răspunsurilor pentru proba
scrisă este de 3 ore. După terminarea examenului,
Colectivul afişează la avizierele de la locul de
20
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
desfăşurare a examenului răspunsurile corecte şi
punctajul aferent fiecărui răspuns, permiţând astfel
candidaţilor să îşi autoevalueze lucrările. Corectarea
lucrărilor sau evaluarea răspunsurilor la interviu se face
de către Comisia de examinare. Răspunsurile corecte vor
fi notate cu un punctaj corespunzător gradului de
dificultate al subiectelor. Pentru promovarea examenului,
candidaţii trebuie să acumuleze un minimum de 80 de
puncte dintr-un total de 100 de puncte.
- Rezultatele obţinute la examen, verificate şi aprobate
de Comisia de examinare, se aduc la cunoştinţă
candidaţilor de către Colectiv, prin afişare la locul de
desfăşurare a examenului şi pe site-ul Ministerului
Finanţelor Publice.
Contestaţiile privind rezultatele obţinute la examen se
depun la Comisia de soluţionare a contestaţiilor, în
termen de 3 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor.
Contestaţiile se soluţionează în termen de 5 zile
lucrătoare de la depunerea acestora.
După soluţionarea contestaţiilor, rezultatele
examenului rămân definitive.
Eliberarea certificatului de atestare a calităţii de
consultant fiscal
Conform prevederilor art. 7 din ordonanţă, după
susţinerea şi promovarea examenului, candidaţilor li se
eliberează Certificatul de atestare a calităţii de consultant
fiscal, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 la
Ordinul 1614/2006.
Certificatul de atestare a calităţii de consultant fiscal
se întocmeşte în două exemplare, copia rămânând în
carnet.
Aspecte finale
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament
atrage sancţionarea persoanelor vinovate.
Sancţionarea candidaţilor se face în funcţie de
gravitatea faptelor şi constă în avertisment sau în
eliminarea din examen, în următoarele situaţii:
a) încercarea dovedită de a copia din cărţi, caiete,
notiţe, surse electronice sau alte materiale;
b) transmiterea ori primirea de ciorne sau alte
materiale.
În cazul nerespectării prevederilor prezentului
regulament de către membrii Comisiei de examinare sau
supraveghetori, preşedintele comisiei procedează la
eliminarea şi înlocuirea acestora din sală şi face
propuneri de sancţionare potrivit legii.
Componenţa comisiilor de examinare şi de soluţionare
a contestaţiilor se va stabili la fiecare examen organizat
central sau teritorial, prin ordin al ministrului finanţelor
publice. Aceste comisii vor fi formate din specialişti ai
Ministerului Finanţelor Publice care au participat la
elaborarea Codului fiscal, Codului de procedură fiscală şi
Codului vamal, precum şi din membrii Comitetului
 Expert Contabil

provizoriu al Camerei, care au dobândit calitatea de - determinarea profitului impozabil pentru

consultant fiscal. organizaţiile nonprofit;
Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal - determinarea bazei de calcul a impozitului
pentru persoanele prevăzute, care îndeplinesc condiţiile (venituri supuse impozitării, venituri neimpozabile,
prevăzute la art. 4 alin. (1), se organizează la Ministerul cheltuieli care se deduc limitat, cheltuieli
Finanţelor Publice. Prin excepţie de la prevederile nedeductibile, amortizare fiscală);
menţionate, comisiile de examinare şi de soluţionare a - rezerve şi provizioane fiscale;
contestaţiilor vor fi alcătuite din reprezentanţi ai - reguli fiscale privind reorganizările juridice
Ministerului Finanţelor Publice, cu pregătire juridică. (fuziuni, divizări, divizări parţiale, schimburi de titluri de
Aceleaşi condiţii de examinare prevăzute la alin. (2) participare), în context transfrontalier;
se aplică şi specialiştilor care au participat efectiv şi - reguli fiscale aplicabile dividendelor distribuite
constant, în cadrul procesului de consultare, la de filiale din state membre ale Uniunii Europene
elaborarea Codului fiscal armonizat şi a Codului de persoanelor juridice române, societăţi-mamă,
procedură fiscală armonizat şi care urmează să participe respectiv sediilor permanente din România ale
în calitate de observatori în diverse etape ale organizării persoanelor juridice străine din state membre ale
examenelor de atribuire a calităţii de consultant fiscal. Uniunii Europene, societăţi-mamă;
Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal - termene de plată şi de declarare a impozitului;
persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (3) se va desfăşura - facilităţi fiscale;
sub forma unui interviu, prin aplicarea prevederilor art. - aspecte fiscale internaţionale (sediul permanent);
17. După încheierea probelor de examen, subiectele şi - impunerea persoanelor juridice străine care
lucrările candidaţilor se păstrează la sediul Comisiei de
realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
examinare, în dulapuri sigilate, până la finalizarea
imobiliare situate în România sau din
examenului, urmând a fi predate Colectivului, pe bază de
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la
proces-verbal.
o persoană juridică română.
Dosarele de înscriere ale candidaţilor care nu au
promovat examenul se eliberează la solicitarea acestora,
4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:
în termen de 15 zile de la data la care rezultatele
- definiţia microîntreprinderii;
examenului rămân definitive, iar în caz contrar, acestea
- condiţiile pe care trebuie să le întrunească o
se vor distruge.
microîntreprindere şi procedura de formulare a opţiunii
Tematica de examen pentru această formă de organizare;
- cota de impozitare;
1. Noţiuni generale de drept comercial: - determinarea bazei de calcul (veniturile care se
- faptele de comerţ: scad din venitul brut);
- noţiune; - termen de plată;
- caracteristici; - impunerea asocierilor cu persoanele fizice.
- comercianţii:
- noţiune şi categorii de comercianţi; 5. Impozitul pe venit:
- calitatea de comerciant; - contribuabili şi sferă de cuprindere;
- condiţiile de exercitare a activităţii comerciale; - categorii de venituri impozabile;
- obligaţiile profesionale ale comercianţilor; - venituri neimpozabile;
- fondul de comerţ; - cote de impozit;
- auxiliarii comercianţilor; - determinarea bazei de calcul a impozitului pe
- formele de organizare; categorii de venit;
- reorganizările, fuziunile, divizările şi lichidările. - plăţi anticipate în contul impozitului pe venit;
- obligaţiile plătitorilor de venituri şi ale
2. Noţiuni generale privind finanţele publice şi contribuabililor;
principiile directivelor europene: - venitul net anual impozabil;
- cadrul general şi procedurile privind formarea, - venituri supuse impozitului final cu reţinere la
administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, sursă;
precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate - termene de plată;
în procesul bugetar; - aspecte fiscale internaţionale;
- principiile fiscalităţii. - reguli privind asociaţiile fără personalitate juridică.
6. Impozitul pe veniturile obţinute din România de
3. Impozitul pe profit: nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor
- contribuabili şi sferă de cuprindere; străine înfiinţate în România:
- contribuabili scutiţi de la plata impozitului pe profit; - contribuabili;

21
decembrie, 2006, nr. 12 (16) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- sfera de cuprindere a impozitului;
- venituri impozabile obţinute din România;
- scutiri;
- coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale
convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
- certificatele de atestare a impozitului plătit de
nerezidenţi;
- impozitul pe reprezentanţe (cuantum, termen de
plată şi depunerea declaraţiei fiscale);
- principiile privind impunerea veniturilor din economii
obţinute din România de persoanele fizice rezidente în
alte state membre ale Uniunii Europene; definiţia
beneficiarului efectiv, definiţia agentului plătitor, definiţia
plăţii dobânzilor, eliminarea dublei impuneri în cazul
plăţilor din dobânzi primite de la rezidenţi români din
Austria, Luxemburg şi Belgia care au perioadă de
tranziţie în ceea ce priveşte aplicarea schimbului automat
de informaţii;
- principiile prevăzute în aplicarea reţinerii la sursă a
impozitelor asupra redevenţelor şi dobânzilor
primite/plătite între întreprinderi asociate rezidente în
state membre ale Uniunii Europene, definiţia dobânzilor
şi redevenţelor, definiţia întreprinderilor asociate, reguli
tranzitorii în aplicarea prevederilor legate de impunerea
redevenţelor şi dobânzilor la întreprinderile asociate.
7. Impozitul de proprietate şi taxele locale:
- baza de impozitare;
- contribuabili;
- mod de calcul;
- termene de plată;
- facilităţi fiscale acordate;
- modul de declarare a proprietăţilor.
8. Taxa pe valoarea adăugată:
- sfera de aplicare;
- persoane impozabile;
- operaţiuni impozabile;
- locul operaţiunilor impozabile;
- faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea
adăugată;
- baza de impozitare;
- cote de taxă pe valoarea adăugată;
- operaţiuni scutite;
- regimul deducerilor;
- plătitorii taxei pe valoarea adăugată;
- obligaţiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată;
- regimul special de scutire;
- măsuri de simplificare în domeniul taxei pe valoarea
adăugată (taxa inversă).
9. Accizele:
- accize armonizate (sfera de aplicare, modalităţi de
calcul);
- regimul de antrepozitare fiscală (definiţii, fapt
generator, exigibilitate, eliberare pentru consum,
deplasarea produselor în regim suspensiv, documente
fiscale utilizate);
22
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
- circulaţia intracomunitară a produselor accizabile
armonizate (operator înregistrat şi neînregistrat,
vânzarea la distanţă);
- scutiri de la plata accizelor (pentru alcool, produse
energetice şi electricitate);
- sistemul de marcare a unor produse accizabile;
- accize nearmonizate (sfera de aplicare, modalităţi de
calcul, plătitori, exigibilitatea şi plata accizelor la bugetul
de stat).
10. Taxele vamale:
- tariful vamal şi clasificarea tarifară a mărfurilor;
- originea mărfurilor (originea nepreferenţială şi
originea preferenţială);
- regimuri suspensive şi regimuri vamale economice
(tranzit, antrepozitare vamală, perfecţionare activă,
transformare sub control vamal, admitere temporară,
perfecţionare pasivă);
- datoria vamală (garantarea cuantumului datoriei
vamale, naşterea datoriei vamale, stingerea datoriei
vamale, rambursarea şi remiterea drepturilor);
- categorii de bunuri scutite de la plata datoriei
vamale.
11. Contabilitate:
- organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului
în funcţie de forma de organizare;
- obligaţiile ce revin, potrivit legii, contribuabililor pe
linia organizării şi conducerii contabilităţii şi modul de
înregistrare a patrimoniului;
- contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor;
- situaţiile financiare anuale - formă şi conţinut.
12. Sancţiuni şi căi de contestare:
- sancţionarea contravenţiilor la legislaţia fiscală;
- contestarea sancţiunilor aplicate de organul fiscal,
precum şi a deciziilor de impunere.
13. Aspecte privind procedura fiscală:
- înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite, taxe şi
contribuţii;
- creditori fiscali, debitori, plătitori ai obligaţiilor fiscale;
- obligaţia de a depune declaraţii fiscale, conţinutul
declaraţiei fiscale, termene de declarare, corectarea
declaraţiilor fiscale şi sancţiuni pentru nedepunerea
acestora;
- procedura de stabilire a impozitelor şi taxelor;
- procedura de colectare a creanţelor fiscale;
- soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva
actelor administrative fiscale;
- inspecţia fiscală.
Andrei Dragomir – expert contabil

CONTRACTUL DE MANDAT
Obiectul contractului
odul civil defineşte contractul de mandat ca fiind
C contractul în puterea căruia o persoană se obligă,
fără plată, de a face ceva pe seama unei alte persoane de
la care a primit însărcinarea (art. 1532 Cod civil).
Codul comercial nu defineşte contractul de mandat de
natură comercială, dar art. 374 cuprinde dispoziţii care-l
delimitează în mod neechivoc de mandatul civil. Astfel,
potrivit primului alineat, mandatul comercial are de obiect
tratarea de afaceri comerciale pe seama şi socoteala
mandantului.
Spre deosebire de mandatul civil, mandatul comercial
are drept obiect faptele şi actele de comerţ. Mandatarul
primeşte împuternicire de la mandant să încheie acte de
comerţ în numele şi pe seama acestuia din urmă. Spre
deosebire de mandatul civil, mandantul trebuie să aibă
capacitatea de a încheia acte comerciale, căci actele
realizate de mandatar în executarea mandatului vor
produce efecte în patrimoniul său. În schimb, mandatarul
trebuie să aibă doar capacitate deplină de exerciţiu,
pentru a putea încheia în mod valabil actele de comerţ,
fără a fi necesar să aibă calitatea de comerciant.
Potrivit alin. 2 art. 374 Cod comercial, mandatul
comercial nu se presupune a fi gratuit. În dreptul civil
prezumţia operează în sensul gratuităţii mandatului, în
timp ce în dreptul comercial există prezumţia caracterului
oneros al acestui contract. Chiar dacă nu s-a prevăzut în
contract remuneraţia mandatarului, mandantul are
obligaţia de a-i acorda suma cuvenită pentru executarea
contractului. În acest sens, art. 386 prevede că suma va
putea fi determinată prin apelarea la justiţie.
Întinderea mandatului
Mandatul comercial general dă dreptul mandatarului
de a încheia în interesul mandantului orice act de comerţ.
Mandatul general se prezumă a fi dat pentru toate
operaţiunile comerciale. Având în vedere că mandatul
comercial are drept obiect tratarea de afaceri comerciale,
el nu poate fi extins şi la actele civile, dacă nu există o
clauză expresă în acest sens. Astfel, în art. 375 alin. 1 Cod
comercial se precizează: deşi conceput în termeni
generali, mandatul comercial nu se întinde şi la afacerile
care nu sunt comerciale, afară numai dacă aceasta se
declară cu precizie prin mandat.
Mandatul special, care are drept obiect încheierea unui
anumit fapt de comerţ, este considerat dat şi pentru toate
actele necesare executării lui, chiar dacă nu există o
clauză expresă în contract (art. 375 alin. 3).
Dacă au fost prevăzute instrucţiuni numai pentru
realizarea unora dintre operaţiunile comerciale ce fac
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
obiectul contractului, mandatul se socoteşte liber pentru
realizarea celorlalte (art. 375 alin. 2).
În funcţie de întinderea mandatului, se va determina şi
întinderea obligaţiilor mandatarului în executarea
contractului.
Mandatarul trebuie să acţioneze în interesul
mandantului, cu bună-credinţă şi cu diligenţele unui bun
proprietar. El este dator să-l încunoştiinţeze fără întârziere
pe mandant despre executarea mandatului (art. 382),
precum şi despre faptele ce ar putea să-l hotărască a
revoca sau modifica mandatul (art. 378).
Mandatarul are obligaţia de a prezenta mandatul
terţilor cu care contractează (art. 384), când i se cere.
Dacă mandatarul nu trimite sau nu consemnează
mandantului la data stabilită în contract sumele de bani
cuvenite acestuia, el va datora dobânzi (art. 380).
Depăşirea limitelor mandatului
Mandatarul este dator să acţioneze în limita
mandatului şi în conformitate cu instrucţiunile primite de la
mandant. Orice act făcut cu depăşirea limitelor
mandatului, va atrage răspunderea mandatarului.
Astfel, nerespectarea instrucţiunilor primite de la
mandant va atrage răspunderea sub forma acordării de
despăgubiri pentru prejudiciile cauzate: mandatarul care
nu se conformează instrucţiunilor primite de la mandant
răspunde de daune-interese (art. 381).
Codul comercial reglementează situaţia depăşirii
mandatului prin schimbarea destinaţiei sumelor primite:
mandatarul va datora dobândă la aceste sume din ziua în
care le-a primit, deosebit de daune-interese provenind din
neîndeplinirea mandatului şi de orice altă acţiune, chiar
penală, în caz de dol sau fraudă (art. 383).
Dacă mandatarul acţionează cu depăşirea limitelor
mandatului, dar face acest lucru în interesul mandantului
şi probează că împrejurări excepţionale l-au determinat să
realizeze actele respective fără a cere consimţământul
acestuia, actele vor fi considerate valabile, iar el nu va
datora despăgubiri. Acest lucru este justificat de
celeritatea cu care se desfăşoară activităţile comerciale şi
de faptul că mandatarul este nevoit uneori să acţioneze cu
rapiditate.
Privilegiul mandatarului
Privilegiul mandatarului este reglementat de art. 387
Cod comercial: mandatarul, pentru tot ce i se datoreşte
din executarea mandatului său şi, chiar pentru retribuţia
sa, are un privilegiu special.
Privilegiul poartă asupra lucrurilor mandantului care se
găsesc în posesia mandatarului pentru executarea ®®
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Exemplu de contract de mandat

CONTRACT DE MANDAT COMERCIAL

Art. 1. PĂRŢILE CONTRACTANTE

Societatea Comercială ........................ cu sediul în ................. telefon .................... fax .....................

înmatriculată la Registrul comerţului ..................... sub nr. .............. având contul nr. ......................... la Banca
.......................... şi codul fiscal nr. ....................... reprezentată prin .............................. în calitate de MANDANT
şi
Dl./D-na/S.C. ................................... domiciliat (ă) în ...................... (sau având sediul în ........................)
identificat prin ...................... B.I. nr./Paşaport nr. ............. eliberat de ...................... în calitate de MANDATAR

Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI

MANDANTUL .................. împuterniceşte pe mandatarul .............. .................... să negocieze şi să

contracteze următoarele mărfuri: în condiţiile de calitate, livrare, preţ, prevăzute în anexă. Tot prin grija
mandatarului, mărfurile vor fi transportate şi depozitate în depozitul mandantului din ................... .
Cheltuielile necesare vor fi suportate de mandant şi justificate de mandatar.

Art. 3. REMUNERAŢIA

Mandantul se obligă să plătească mandatarului pentru prestaţia realizată ...........% din valoarea tranzacţiei
încheiate.
Mandantul îşi rezervă dreptul de control asupra modului în care mandatarul îşi îndeplineşte obligaţiile
contractuale.

Art. 4. EXECUTAREA MANDATULUI

Executarea mandatului se va considera încheiată în momentul în care marfa va fi recepţionată de

reprezentantul mandantului.

Art. 5.

Actele juridice încheiate de mandatar pentru realizarea tranzacţiei cu partenerul extern pentru care a fost
împuternicit, vor fi semnate în calitate de reprezentant al mandantului, prezentând la cerere împuternicirea dată
de acesta.

Art. 6. GARANŢII

Mandatarul va asigura garanţiile necesare pentru executarea contractului cu partenerul extern şi va răspunde
atât pentru daunele efectiv suferite, cât şi pentru câştigul nerealizat.
Ambele părţi se obligă să execute cu bună credinţă contractul încheiat.

Art. 7. LITIGII

Litigiile ce izvorăsc din prevederile prezentului contract se vor rezolva pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu
este posibil, litigiile se vor rezolva de către instanţa competentă.

Redactat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

MANDANT,

MANDATAR,

24
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)

®® contractului sau asupra preţului rezultat în urma
vânzării acestor lucruri.
Mandatarul beneficiază de acest privilegiu în situaţia în
care mandantul nu l-a remunerat pentru executarea
contractului, precum şi pentru situaţia în care mandatarul
a făcut unele cheltuieli personale sau a suferit prejudicii de
pe urma mandatului.
Privilegiul mandatarului se bucură de precădere
asupra oricăror alte creanţe contra mandantului. Alin. 2
art. 387 prevede că această ordine de precădere
funcţionează chiar şi contra vânzătorului ce revendică, cu
toate că plăţile şi cheltuielile vor fi făcute înainte sau după
ce lucrurile au intrat în posesiunea mandatarului.
Pentru exercitarea privilegiului, mandatarul trebuie să-
l notifice formal pe mandant, arătând sumele pe care i le
datorează şi cerând să i se facă plata acestora în termen
de cinci zile de la notificare. De asemenea, mandatarul
trebuie să-i învedereze faptul că neplata va determina
vinderea lucrurilor ce fac obiectul privilegiului (art. 388
alin. 1).
Mandantul poate face opoziţie în termene diferite,
după cum se arată în art. 388 alin. 3: dacă mandantul nu
are reşedinţa sau domiciliul ales în locul de reşedinţă al
mandatarului, termenul pentru opoziţie va fi de 10 zile
dacă mandantul domiciliază în circumscripţia unui tribunal
limitrof; de 20 de zile dacă domiciliază în orice parte a ţării;
ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE
MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE (II)
rdinul 450/2006 stabileşte modalităţile de
O reglementare a unor proceduri, metode şi mijloace
de aplicare unitară a prevederilor Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.
Prestaţii de servicii de asigurare
pentru accidente de muncă şi boli
profesionale
Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de
muncă şi indemnizaţia pentru reducerea timpului de
muncă
Asiguratul care, datorită unei boli profesionale sau
datorită unui accident de muncă, nu îşi mai poate
desfăşura activitatea la locul de muncă anterior
manifestării riscului asigurat sau care nu mai poate realiza
durata normală de muncă poate beneficia, la cerere, de
trecerea temporară în alt loc de muncă ori de o reducere
cu o pătrime a timpului normal de lucru.
Angajatorul va înştiinţa casa teritorială de pensii, în
termen de cel mult 5 zile, despre modificarea intervenită în
situaţia asiguratului.
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
de două luni dacă domiciliază afară din România.
Nerespectarea acestor termene sau respingerea
opoziţiei va determina posibilitatea mandatarului de a
recurge la vânzarea lucrurilor respective în conformitate
cu art. 68 Cod comercial, adică printr-un ofiţer public
însărcinat cu asemenea acte (art. 388 alin. 4).
Încetarea contractului
Potrivit Codului civil (art. 1552), există trei cazuri de
încetare a contractului de mandat, care se aplică şi
mandatului comercial:
- revocarea mandatarului;
- renunţarea mandatarului la mandat;
- moartea, interdicţia, insolvabilitatea şi falimentul
mandantului ori a mandatarului.
Articolul 391 Cod comercial reglementează
răspunderea părţilor pentru revocarea sau renunţarea
abuzivă la continuarea contractului. Partea aflată în culpă
va datora celeilalte daune-interese.
Dacă încetarea contractului se datorează morţii uneia
dintre părţi, remuneraţia cuvenită mandatarului pentru
actele efectuate se va stabili proporţional cu totalitatea
actelor cuprinse în obiectul mandatului (art. 391 alin. 2).
Buga Anca – director economic
Asiguratul îşi poate relua activitatea la vechiul loc de
muncă sau poate realiza programul normal de lucru,
înainte de expirarea perioadei maxime de reducere a
programului de lucru, prevăzută de legislaţia în vigoare,
cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Cuantumul indemnizaţiilor pentru trecerea temporară
în alt loc de muncă şi pentru reducerea timpului de muncă
este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din
ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la
noul loc de muncă sau venitul salarial brut realizat ca
urmare a reducerii timpului normal de muncă, fără a se
depăşi 25% din baza de calcul.
ATENŢIE!
Indemnizaţiile pentru trecerea temporară în alt loc de
muncă, precum şi pentru reducerea timpului de muncă se
acordă pentru o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an
calendaristic, în una sau mai multe etape.
Indemnizaţia pe durata cursurilor de recalificare sau
reconversie profesională
Victima unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale beneficiază, la cerere, în condiţiile legii, de o
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
indemnizaţie pe durata cursurilor de recalificare sau de
reconversie profesională.
Indemnizaţia se acordă numai dacă asiguratul
respectă integral programul de instruire pe toată durata
cursurilor.
În situaţia în care asiguratul nu respectă programul de
instruire din motive ce îi sunt imputabile, organizatorul
cursurilor de recalificare sau reconversie profesională
înştiinţează de îndată casa teritorială de pensii care
sistează plata indemnizaţiei.
Prevederile menţionate nu se aplică în cazurile de forţă
majoră. Forţa majoră se dovedeşte cu acte. Constatarea
cazurilor de forţă majoră prevăzute se efectuează de către
personalul împuternicit al casei teritoriale de pensii.
IMPORTANT!
Indemnizaţia pe durata cursurilor de recalificare sau
reconversie profesională se acordă lunar şi reprezintă
70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate, avut
la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii
profesionale.
Indemnizaţia pe durata cursurilor de recalificare sau
reconversie profesională se acordă doar dacă persoana
asigurată nu beneficiază în paralel de indemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă ori de pensie de
invaliditate de gradul III, acordată potrivit reglementărilor
în vigoare.
Compensaţiile pentru atingerea integrităţii
Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea
integrităţii asiguraţii care în urma accidentelor de muncă
sau a bolilor profesionale rămân cu leziuni permanente
care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă
între 20-50%, exclusiv cazurile cărora li se recunoaşte,
prin decizie, invaliditatea.
Compensaţiile pentru atingerea integrităţii se acordă
doar dacă accidentul de muncă a antrenat o incapacitate
temporară de muncă mai mare de 3 zile, conform definiţiei
accidentului de muncă.
Compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă
doar după încheierea perioadei de incapacitate temporară
de muncă.
În vederea obţinerii compensaţiei pentru atingerea
integrităţii, persoana asigurată depune o cereretip privind
solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de
muncă şi boli profesionale, conform anexei nr. 13 la
normele metodologice aprobate prin Ordinul 450/2006. În
termen de 15 zile de la depunerea cererii, medicul expert
al asigurătorului decide asupra acordării compensaţiei
pentru atingerea integrităţii, precum şi asupra cuantumului
acesteia. În cazul în care medicul expert al asigurărilor
sociale consideră că sunt necesare examinări ulterioare,
poate dispune efectuarea acestora. Grila privind
acordarea compensaţiilor pentru atingerea integrităţii este
prevăzută în anexa nr. 14 la normele metodologice
aprobate prin Ordinul 450/2006. Grilele cuprinzând
26
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
procentajele privind reducerea capacităţii de muncă se
stabilesc prin decizie a preşedintelui CNPAS.
Despăgubirile în caz de deces
În cazul decesului asiguratului ca urmare a unui
accident de muncă sau a unei boli profesionale,
despăgubirea în caz de deces se acordă, la cerere, unei
singure persoane, care poate fi una dintre persoanele
menţionate la art. 46 alin. (1) din Legea nr. 346/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Despăgubirea în caz de deces se acordă pe baza
următoarelor acte: cerere-tip privind solicitarea drepturilor
de asigurări pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, prevăzută în anexa nr. 13 la normele
metodologice aprobate prin Ordinul 450/2006, certificat de
deces - original şi copie, actul de identitate al solicitantului,
acte de stare civilă ale solicitantului, care să ateste
calitatea acestuia, sau acte din care să rezulte că au fost
suportate cheltuielile ocazionate de deces, după caz.
Directorul executiv al casei teritoriale de pensii admite
sau respinge cererea prin decizie motivată.
IMPORTANT!
Termenul de soluţionare a cererii este de 20 de zile de
la data depunerii acesteia la casa teritorială de pensii.
Plata despăgubirii se efectuează prin casieria casei
teritoriale de pensii.
Decizia se comunică petentului în termen de 5 zile de
la emiterea acesteia.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4
salarii medii brute pe economie.
Salariul mediu care va fi utilizat la plata despăgubirii în
caz de deces va fi salariul mediu brut pe economie
comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna
în care a survenit decesul asiguratului sau, după caz,
ultimul salariu mediu brut pe economie cunoscut la data
solicitării.
După efectuarea plăţii despăgubirii în caz de deces,
asigurătorul are obligaţia de a înscrie pe versoul
certificatului de deces original menţiunea “ACHITAT
DESPĂGUBIRE ÎN CAZ DE DECES CONFORM LEGII
Nr. 346/2002”, data, semnătura şi ştampila.
Rambursări de cheltuieli
În vederea rambursării cheltuielilor ocazionate de
transportul de urgenţă sau de confecţionarea unor
dispozitive destinate să asigure recuperarea
funcţionalităţii organismului victimei accidentului de
muncă, persoana juridică sau persoana fizică care a
suportat cheltuielile se adresează casei teritoriale de
pensii în raza căreia s-a produs accidentul de muncă.
Modelul cererii de rambursare a cheltuielilor este
prevăzut în anexa nr. 15 la normele metodologice
aprobate prin Ordinul 450/2006.

ATENŢIE!
Cererea se depune la sediul casei teritoriale de pensii,
însoţită de documente justificative, după caz.
În cazul în care persoana îndreptăţită solicită
rambursarea cheltuielilor ocazionate de transportul de
urgenţă utilizând alte mijloace decât cele uzuale, aceasta
trebuie să prezinte:
a) facturi sau alte documente din care să rezulte tipul
cheltuielilor efectuate, precum şi cuantumul acestora;
b) declaraţia pe propria răspundere a angajatorului sau
a persoanei care a solicitat rambursarea, după caz, din
care trebuie să reiasă caracterul de urgenţă al
transportului, mijlocul de transport utilizat, precum şi
descrierea împrejurărilor care au impus utilizarea altor
mijloace decât a celor uzuale pentru salvarea victimei
accidentului de muncă;
c) dovada emisă de autoritatea competentă, din care
să rezulte faptul că solicitantul nu înregistrează obligaţii
restante la Fondul de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale, după caz.
Pentru serviciile de transport cu autovehicule, suma
solicitată a fi rambursată se determină prin înmulţirea
numărului de kilometri echivalenţi (dus-întors) pentru
mediul urban, respectiv a numărului de kilometri efectiv
realizaţi pentru mediul rural, cu consumul normat de
combustibil pe kilometru parcurs şi cu preţul mediu al
combustibilului utilizat.
Pentru serviciile de transport aerian şi pe apă, suma
solicitată a fi rambursată se calculează pe baza numărului
de ore de zbor, respectiv a numărului de mile marine
estimat, înmulţit cu costul mediu al unei ore de zbor,
respectiv cu costul mediu pe mila marină.
Tipurile de transport de urgenţă prevăzute sunt altele
decât cele ale unităţilor specializate în efectuarea unor
servicii de transport sanitar şi care îndeplinesc criteriile de
autorizare prevăzute de reglementările Ministerului
Sănătăţii Publice, precum şi cele de acreditare.
IMPORTANT!
Medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei
teritoriale de pensii confirmă sau infirmă, prin referat
motivat, faptul că salvarea victimei impunea transportul de
urgenţă cu alte mijloace decât cele uzuale.
În cazul în care persoana îndreptăţită solicită
rambursarea cheltuielilor ocazionate de confecţionarea
ochelarilor, aceasta trebuie să prezinte următoarele:
prescripţia medicului, documente din care să reiasă că
ochelarii au fost deterioraţi în timpul accidentului de
muncă (declaraţia pe propria răspundere a victimei
accidentului, declaraţiile martorilor, copie a procesului-
verbal de cercetare a accidentului de muncă).
Cheltuielile ocazionate de confecţionarea ochelarilor
vor fi decontate integral, fără a se depăşi preţul de
referinţă stabilit prin decizie a preşedintelui CNPAS.
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
În cazul în care persoana îndreptăţită solicită
rambursarea cheltuielilor ocazionate de confecţionarea
aparatelor acustice, aceasta trebuie să prezinte
următoarele: prescripţia medicului care trebuie să fie
însoţită de audiograma tonală liminară şi audiograma
vocală, eliberate de o clinică de specialitate sau de un
serviciu specializat, documente din care să reiasă că
aparatul acustic a fost deteriorat în timpul accidentului de
muncă (declaraţia pe propria răspundere a victimei
accidentului, declaraţiile martorilor, copie a procesului-
verbal de cercetare a accidentului de muncă).
În sensul normelor metodologice aprobate prin Ordinul
450/2006, prin sintagma aparat acustic se înţelege
proteză auditivă.
În cazul în care persoana îndreptăţită solicită
rambursarea cheltuielilor ocazionate de confecţionarea
protezelor oculare, aceasta trebuie să prezinte
următoarele: prescripţia medicului, documente din care să
reiasă că proteza oculară a fost deteriorată în timpul
accidentului de muncă (declaraţia pe propria răspundere
a victimei accidentului, declaraţiile martorilor, copie de pe
procesulverbal de cercetare a accidentului de muncă).
Cererea, însoţită de documentele justificative sus-
menţionate, se depune la casa teritorială de pensii în raza
căreia s-a produs accidentul de muncă.
Directorul executiv al casei teritoriale de pensii poate
solicita orice alte documente necesare în vederea emiterii
deciziei de admitere/respingere a cererii de rambursare a
cheltuielilor.
Cererea de rambursare a cheltuielilor poate fi admisă
în totalitate, admisă parţial sau respinsă.
ATENŢIE!
Împotriva deciziei de rambursare a cheltuielilor se
poate face plângere la instanţa judecătorească în a cărei
rază teritorială se află domiciliul sau sediul reclamantului.
Nivelul maxim al preţurilor de referinţă la care se
acordă rambursările de cheltuieli prevăzute la art. 50 alin.
(1) lit. a) şi b) din Legea nr. 346/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, se stabileşte prin decizie a
preşedintelui CNPAS şi se actualizează anual cu
coeficientul de inflaţie.
Nivelul la care se acordă rambursări de cheltuieli
pentru dispozitivele medicale implantabile prin intervenţie
chirurgicală este stabilit în conformitate cu prevederile art.
8 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a
Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare
a Capacităţii de Muncă şi a serviciilor teritoriale de
expertiză medicală a capacităţii de muncă, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.229/2005.
În vederea rambursării costurilor dispozitivelor
medicale, implantabile prin intervenţie chirurgicală,
persoana juridică sau persoana fizică care a suportat
cheltuielile depune o cerere la casa teritorială de pensii în
raza căreia s-a produs accidentul de muncă.
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Modelul cererii este prevăzut în anexa nr. 15 la
normele metodologice aprobate prin Ordinul 450/2006.
Solicitantul va ataşa la cerere facturi şi alte documente
din care să rezulte tipul cheltuielilor efectuate, precum şi
cuantumul acestora, recomandarea medicului curant din
care să rezulte necesitatea implantării, prin intervenţie
chirurgicală, a dispozitivului pentru care se solicită
rambursarea.
Comunicarea şi constatarea accidentelor de muncă
Dispoziţiile prezentului capitol modifică şi completează
prevederile Normelor metodologice privind comunicarea,
cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa
accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea,
înregistrarea, raportarea, evidenţa bolilor profesionale,
precum şi a celorlalţi indicatori care definesc morbiditatea
profesională, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi
protecţiei sociale nr. 388/1996, cu modificările ulterioare.
Comunicarea accidentelor de muncă se va face şi
către casa teritorială de pensii în raza căreia s-au produs
acestea şi va cuprinde următoarele informaţii:
a) denumirea/numele şi prenumele angajatorului la
care s-a produs accidentul şi, dacă este cazul,
denumirea/numele şi prenumele angajatorului la care
este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale
angajatorului;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) data şi ora la care s-a produs accidentul/data şi ora
la care a decedat accidentatul;
e) datele personale ale victimei: numele şi prenumele,
ocupaţia, vârsta, starea civilă, vechimea în ocupaţie şi la
locul de muncă;
f) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;
g) consecinţele accidentului;
h) unitatea medicală la care a fost internat
accidentatul;
i) numele şi funcţia persoanei care comunică
accidentul;
j) data comunicării.
Comunicarea prevăzută se va face, după caz, de
angajator, organele de poliţie sau de orice persoană care
are cunoştinţă de producerea accidentului.
Comunicarea incidentelor periculoase va fi transmisă
şi la casa teritorială de pensii şi va cuprinde informaţiile
solicitate, prevăzute, mai puţin datele personale ale
victimei.
IMPORTANT!
În cazul accidentelor care au antrenat incapacitate
temporară de muncă, cercetarea se va efectua, imediat
după comunicare, de către angajatorul la care s-a produs
evenimentul sau, după caz, de către casa teritorială de
pensii.
28
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
În cazul evenimentelor produse în activităţile nucleare,
soldate cu victime, un exemplar al procesuluiverbal de
cercetare va fi înaintat, în termen de cel mult 5 zile de la
data la care accidentul a fost comunicat, Comisiei
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi la casa
teritorială de pensii.
Cercetarea accidentului urmat de incapacitate
temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile de la
data producerii, cu excepţia cazurilor când sunt necesare
expertize, situaţii în care termenul se poate prelungi cu cel
mult 5 zile, cu acordul casei teritoriale de pensii.
În vederea cercetării evenimentelor se întocmeşte un
dosar care va cuprinde:
a) opisul actelor aflate în dosar;
b) procesul-verbal de cercetare;
c) schiţe şi fotografii referitoare la eveniment;
d) declaraţia accidentatului/accidentaţilor, în cazul
accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă
sau de invaliditate;
e) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care
pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor
reale ale producerii evenimentului;
f) declaraţiile persoanelor răspunzătoare de
nerespectarea reglementărilor legale;
g) copii de pe actele şi documentele necesare pentru
elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale
evenimentului;
h) orice alte documente şi declaraţii necesare pentru a
determina caracterul accidentului;
i) FIAM;
j) copie de pe fişa de aptitudine la angajare sau de pe
ultimul control medical periodic.
În funcţie de eveniment, dosarul de cercetare va mai
cuprinde, după caz:
a) copie de pe autorizaţie, în cazul în care victima, în
momentul accidentului, desfăşura o activitate care
necesită autorizare;
b) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia
cercetării evenimentului;
c) actul medical emis de unitatea sanitară care a
acordat asistenţă medicală, din care să rezulte
diagnosticul provizoriu;
d) copie de pe certificatul/certificatele de concediu
medical, în cazul accidentului urmat de incapacitate
temporară de muncă, care se va ataşa la dosar după
eliberarea de către unitatea sanitară;
e) actul emis de unitatea sanitară care a acordat
asistenţă medicală, din care să rezulte data şi ora când
accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi
diagnosticul, în cazul accidentelor de traseu;
f) orice acte doveditoare emise de organele autorizate
şi prezentate de accidentat, din care să se poată stabili
locul, data şi ora producerii accidentului sau să se poată
justifica prezenţa victimei la locul, ora şi data accidentării;
g) copie de pe procesul-verbal de cercetare la faţa
locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere, în cazul
accidentelor de circulaţie pe drumurile publice;

h) documente din care să rezulte că accidentatul
îndeplinea îndatoriri de serviciu.
În vederea cercetării accidentului urmat de
incapacitate temporară de muncă, angajatorul are
obligaţia să numească prin decizie scrisă comisia de
cercetare din care va face parte şi o persoană din
compartimentul de protecţie a muncii/cu atribuţii speciale
de protecţia muncii.
Comisia de cercetare a accidentului se recomandă a
avea în componenţă cel puţin 3 persoane.
Dosarul de cercetare a accidentului urmat de
incapacitate temporară de muncă, întocmit de comisia de
cercetare a angajatorului la care s-a produs evenimentul,
va fi înaintat, pentru verificare şi avizare, la casa teritorială
de pensii din judeţul respectiv în termen de 5 zile de la
finalizarea cercetării.
Casa teritorială de pensii va aviza şi va restitui dosarul
în cel mult 7 zile de la data primirii.
ATENŢIE!
În cazul în care cercetarea nu a fost efectuată
corespunzător, casa teritorială de pensii poate dispune
completarea dosarului sau, după caz, poate efectua o
anchetă proprie.
Procesul-verbal de cercetare a evenimentelor va
conţine următoarele informaţii:
a) data încheierii procesului-verbal;
b) numele persoanelor care efectuează cercetarea
accidentului şi calitatea acestora, cu indicarea
documentului potrivit căruia sunt îndreptăţite să efectueze
cercetarea, precum şi instituţia unde lucrează;
c) perioada şi locul în care s-a efectuat cercetarea;
d) obiectul cercetării;
e) data şi ora producerii evenimentului; în cazul în care
s-a produs un accident şi ulterior a survenit decesul
victimei/victimelor implicate în acest accident, se va
preciza şi data decesului;
f) locul producerii evenimentului;
g) datele de identificare a angajatorului la care s-a
produs evenimentul, activitatea principală desfăşurată de
acesta şi, dacă este cazul, datele de identificare a
angajatorului la care este/a fost încadrat accidentatul;
h) datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor:
numele, prenumele, cetăţenia, vârsta, starea civilă,
numărul de copii minori, domiciliul, locul de muncă la care
este încadrat/sunt încadraţi, profesia de bază, ocupaţia în
momentul accidentării, vechimea în muncă, în funcţie sau
în meserie şi la locul de muncă, iar pentru persoanele
care, în momentul accidentării, desfăşurau o activitate
pentru care este necesară autorizare, se va face referire
şi la aceasta;
i) descrierea detaliată a locului, echipamentului tehnic,
a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul,
reconstituite, în special, în baza constatărilor făcute la
locul accidentului, declaraţiei conducătorului locului de
muncă, declaraţiei accidentatului / accidentaţilor,
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
declaraţiilor martorilor şi verificării altor acte şi documente
necesare stabilirii împrejurărilor;
j) urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de
accidentat/accidentaţi;
k) cauzele reale ale evenimentului, cu trimitere la
reglementările legale în vigoare încălcate, precizându-se
actele normative nerespectate, cu redarea integrală a
textului acestora, după caz;
l) alte constatări făcute cu ocazia cercetării
evenimentului;
m) persoanele răspunzătoare de încălcarea
reglementărilor legale, cu trimitere la actele normative şi la
articolele încălcate, în condiţiile precizate;
n) sancţiunile contravenţionale aplicate, cu precizarea
prevederilor legale încălcate, şi, după caz, propuneri
pentru cercetare penală şi/sau propuneri pentru sancţiuni
administrative şi/sau disciplinare;
o) angajatorul care va înregistra şi va declara
accidentul de muncă;
p) măsurile stabilite pentru prevenirea altor
evenimente similare şi soluţionarea deficienţelor, precum
şi termenul de raportare la organele competente să
efectueze cercetarea, după caz;
r) numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-
verbal de cercetare a evenimentelor şi repartizarea
acestora;
s) semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat
cercetarea;
t) viza autorităţii competente să decidă caracterul
accidentului.
ATENŢIE!
Un exemplar al procesului-verbal de cercetare va fi
înaintat şi casei teritoriale de pensii.
În baza procesului - verbal de cercetare a
evenimentelor întocmit de organele competente,
angajatorul la care se înregistrează accidentul va
completa FIAM, care va fi tipizat, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 16 la normele metodologice
aprobate prin Ordinul 450/2006.
FIAM se completează pentru fiecare persoană
accidentată şi constituie documentul de declarare oficială
a accidentului de muncă.
FIAM va purta semnătura şi ştampila reprezentantului
legal al angajatorului, precum şi semnătura şi ştampila
conducătorului autorităţii competente să decidă caracterul
accidentului, după caz.
FIAM se completează imediat după încheierea
cercetării accidentului, conform instrucţiunilor de
completare a FIAM aflate în vigoare.
Un exemplar al FIAM va fi transmis casei teritoriale de
pensii din judeţul respectiv în termen de 5 zile de la
finalizarea cercetării (odată cu dosarul pentru avizare).
În baza formularelor de înregistrare a accidentelor de
muncă şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor
periculoase, casa teritorială de pensii şi inspectoratul
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
teritorial de muncă vor înregistra şi vor ţine evidenţa
tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase
înregistrate de angajatorii care au sediul pe teritoriul
judeţului respectiv.
Evidenţa se ţine, de asemenea, în Registrul de
evidenţă a accidentaţilor în muncă şi, respectiv, în
Registrul de evidenţă a incidentelor periculoase, care se
află la angajator.
Boli profesionale
Direcţiile de sănătate publică transmit caselor
teritoriale de pensii fişele BP2.
Fişele BP2 se primesc, prin registratură, la casa
teritorială de pensii şi sunt transmise către
Compartimentul accidente de muncă şi boli profesionale.
Compartimentul accidente de muncă şi boli
profesionale transmite fişele BP2 pentru a fi verificate de
Compartimentul de medicina muncii din cadrul
INEMRCM.
În termen de 7 zile lucrătoare, Compartimentul de
medicina muncii din cadrul INEMRCM va transmite
acceptul diagnosticului de profesionalitate din fişa BP2
prin adresa care va conţine:
a) codul bolii conform clasificării internaţionale a
bolilor;
SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL
VAMAL ULTERIOR (I)
Ordin 7521/2006 aprobă Normele metodologice privind
realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior.
Astfel, activitatea de supraveghere şi control vamal
ulterior se exercită de Autoritatea Naţională a Vămilor prin
Direcţia supraveghere şi control vamal şi prin structurile
aflate în coordonarea acesteia pe linie de specialitate din
cadrul direcţiilor regionale vamale, respectiv serviciile de
supraveghere şi control vamal şi birourile vamale.
Aspecte generale
Direcţia supraveghere şi control vamal şi structurile
desemnate din cadrul direcţiilor regionale vamale prin
regulamentul de organizare şi funcţionare reprezintă
aparatul de control specializat în prevenirea, constatarea
şi sancţionarea fraudelor la reglementările vamale şi la
alte dispoziţii legale, prin:
a) acţiuni de supraveghere vamală desfăşurate pentru
asigurarea respectării reglementărilor vamale sau a altor
dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere
vamală;
b) acte specifice de reverificare a declaraţiilor sau de
control ulterior, efectuate pentru aplicarea corectă a
30
www.RezonRomania.net decembrie, 2006, nr. 12 (16)
b) codul de indemnizaţie;
c) codul bolii pentru care se acceptă rambursarea de
cheltuieli.
În cazul în care se consideră necesară reanalizarea
dosarului medical de cercetare a bolii profesionale aflat la
direcţia de sănătate publică, termenul se poate prelungi
până la finalizarea acesteia.
Personalul specializat al Compartimentului de
medicina muncii din cadrul INEMRCM are următoarele
atribuţii:
a) verifică fişele BP2 sau, după caz, dosarul medical
de cercetare, în conformitate cu prevederile prezentului
capitol;
b) întocmeşte informări semestriale cu privire la
cauzele accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
c) monitorizează activitatea prestată de unităţile
sanitare cu personalitate juridică în baza contractelor
încheiate cu casele teritoriale de pensii;
d) participă, după caz, la acţiunile de prevenire.
În cazul în care, ca urmare a analizării dosarului
medical de cercetare, Compartimentul de medicina muncii
din cadrul INEMRCM constată neconformităţi ale
dosarului, solicită direcţiei de sănătate publică
competente reanalizarea acestuia.
Dinu Lilică - director economic
reglementărilor vamale şi a altor dispoziţii legale privind
intrarea, ieşirea, tranzitul, transferul şi destinaţia finală ale
mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României şi
alte ţări, inclusiv staţionarea mărfurilor care nu au statutul
de mărfuri româneşti.
Personalul Direcţiei supraveghere şi control vamal are
competenţa de control pe întreg teritoriul vamal al
României, iar pentru structurile corespondente din cadrul
direcţiilor regionale vamale competenţa teritorială este
stabilită de Autoritatea Naţională a Vămilor.
În cazul misiunilor sau acţiunilor de control, investigaţii,
supraveghere, cercetare operativă sau însoţire, care nu
suferă amânare, personalul serviciilor supraveghere şi
control vamal din cadrul direcţiilor regionale vamale poate
acţiona şi în afara razei teritoriale de competenţă, pe baza
unei cereri motivate a şefului de serviciu sau a directorului
direcţiei regionale vamale, aprobată de directorul Direcţiei
supraveghere şi control vamal sau din dispoziţia acestuia.
Controlul se efectuează cu prioritate la persoanele
definite la art. 4 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal
al României şi, în funcţie de constatări şi necesităţi, se
extinde şi la birourile vamale.
În exercitarea atribuţiilor legale, personalul vamal din

cadrul Direcţiei supraveghere şi control vamal, din
serviciile supraveghere şi control vamal sau din birourile
vamale constată şi sancţionează potrivit legii abaterile de
la reglementările vamale şi de la alte dispoziţii legale şi
este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.
Forme, proceduri şi metode de
control
Acţiunile de control se pot desfăşura în următoarele
forme:
a) control general, care reprezintă activitatea de
verificare a tuturor operaţiunilor vamale pentru o perioadă
determinată;
b) control parţial, care reprezintă activitatea de
verificare a uneia sau mai multor operaţiuni vamale pentru
o perioadă determinată.
În cazuri motivate, în scopul aplicării corecte şi unitare
a reglementărilor vamale şi a altor dispoziţii legale,
controlul se poate extinde asupra tuturor operaţiunilor
vamale.
În realizarea atribuţiilor, compartimentele de
supraveghere şi control vamal ulterior pot aplica
următoarele proceduri de control:
a) controlul inopinat, care constă în activitatea de
verificare faptică şi documentară, în principal ca urmare a
unei sesizări sau unor indicii cu privire la existenţa unor
fapte de încălcare a reglementărilor vamale sau a altor
dispoziţii aplicabile, fără înştiinţarea prealabilă a
persoanei controlate;
b) controlul încrucişat, care constă în verificarea
documentelor şi operaţiunilor în corelaţie cu cele deţinute
de alte persoane; controlul încrucişat poate fi şi inopinat.
La finalizarea controlului inopinat sau încrucişat se
încheie notă de constatare sau proces-verbal de control,
după caz.
În realizarea acţiunilor de supraveghere şi control
vamal ulterior se pot aplica următoarele metode de
control:
a) controlul prin sondaj, care constă în activitatea de
verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor
semnificative;
b) controlul electronic, care constă în activitatea de
verificare a contabilităţii şi a resurselor acesteia,
prelucrate în mediu electronic, utilizându-se metodele de
analiză, evaluare şi testare asistate de instrumente
informatice specializate.
Utilizarea procedurilor şi metodelor de control se poate
face individual sau combinat, în funcţie de scopul,
obiectivele, complexitatea, dificultăţile, specificul activităţii
desfăşurate şi de perioada controlului.
Selectarea documentelor şi a operaţiunilor
semnificative se apreciază de organul de control şi va
avea în vedere volumul, valoarea şi ponderea lor în
activitatea persoanei controlate.
Supravegherea şi controlul vamal ulterior executate de
birourile vamale
decembrie, 2006, nr. 12 (16)
Expert Contabil
La nivelul biroului vamal, supravegherea vamală se
organizează de şeful biroului vamal, pe baza unui plan de
supraveghere vamală, care se avizează de şeful
serviciului supraveghere şi control vamal şi se aprobă de
directorul executiv al direcţiei regionale vamale.
Acest plan va cuprinde atribuţiile, căile şi mijloacele de
realizare a supravegherii vamale de către biroul vamal, în
conformitate cu prevederile art. 587-588 din Regulamentul
de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 707/2006.
Reverificarea declaraţiilor şi controlul vamal ulterior se
realizează de biroul vamal printr-un compartiment sau
personal vamal desemnat în acest scop.
Birourile vamale vor desfăşura activităţi de control
vamal ulterior în următoarele situaţii:
a) controalele vamale ulterioare prevăzute în cazul
utilizării procedurilor simplificate de vămuire pentru
prezentarea şi declararea mărfurilor;
b) controlul vamal ulterior al declaraţiilor vamale pentru
care s-a acordat liber de vamă fără efectuarea controlului
vamal documentar şi fizic;
c) reverificarea declaraţiilor depuse la biroul vamal,
pentru care se apreciază că dispoziţiile legale au fost
aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete;
d) orice alte acţiuni necesare îndeplinirii atribuţiilor
stabilite prin reglementările vamale sau regulamentul de
organizare şi funcţionare;
e) alte acţiuni stabilite prin programele de activitate.
Programarea activităţilor de supraveghere şi control
vamal ulterior, de către biroul vamal, se realizează în
conformitate cu prezentele norme metodologice.
Realizarea activităţilor de
supraveghere şi control vamal cu
echipaje mobile
Pentru realizarea activităţilor de supraveghere şi
control vamal ulterior prin acţiuni inopinate de control,
Direcţia supraveghere şi control vamal, precum şi
serviciile supraveghere şi control vamal şi birourile vamale
din cadrul direcţiilor regionale vamale pot utiliza echipaje
mobile.
Activitatea acestora se programează pe baza analizei
de risc şi se desfăşoară în scopul asigurării respectării
reglementărilor vamale şi, când este cazul, a altor
dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere
vamală, precum şi în orice alte situaţii care impun
prevenirea sau descoperirea unor fraude, potrivit
competenţelor, prin mijloace operative de control.
Echipajele mobile se dotează cu mijloace de transport
şi cu mijloace tehnice necesare efectuării controalelor
vamale, inclusiv controalelor fizice ale mărfurilor, în orice
alte locaţii agreate de autoritatea vamală. În realizarea
controalelor echipajele mobile pot utiliza câini dresaţi în
descoperirea drogurilor sau a altor substanţe interzise.
Dinu Lilică - director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaţi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vă oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenţa în Afaceri

 Corespondenţă comercială
 Corespondenţă de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structură, condiţii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uşurinţă
corespondenţa dvs., transferaţi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei şi în termen de 5 zile veţi primi CD-ul
Corespondenţa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenţia Unirea, Bucureşti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenţie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiţi

UIT
GRAT

CD Corespondenţa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia
Expert
Contabil –
ianuarie 2007
trateazã din
sfera contabilitãþii
practice problematica
fondului de comerþ, a
contractului de comision
ºi a concurenþei.
Se va discuta tema
asigurãrii pentru
accidente de muncã ºi boli
profesionale,
contabilitatea cheltuielilor
pentru finanþarea
sãnãtãþii din contribuþiile
colectate ºi a locurilor de
muncã în condiþii speciale
din sfera asigurãrilor
sociale.
Totodatã vom prezenta
aspectele legate de
supravegherea ºi controlul
vamal ulterior.
Anca Buga
SUPRAVEGHEREA ªI CONCURENÞA
CONTROLUL VAMAL
ULTERIOR (II)
pag. 10
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
FONDUL DE COMERÞ
Andrei Dragomir – expert contabil
ondul de comerþ a fost definit
F prin Legea nr. 11/1991 în art. 11,
litera c) ca fiind ansamblul bunurilor
mobile ºi imobile, corporale ºi
necorporale (mãrci, firme, embleme,
brevete de invenþii, vad comercial),
utilizate de un comerciant în vederea
desfãºurãrii activitãþii sale.
CONTRACTUL DE COMISION
Anca Buga – director economic
Obiectul contractului
Contractul de comision reprezintã o
varietate a contactului de mandat
comercial, fiind însã prin excelenþã un
contract comercial. Ca ºi în cazul
mandatului, obiectul contractului îl
reprezintã tratarea de afaceri
comerciale (art. 405). Comisionarul are
obligaþia de a încheia acte de comerþ cu
terþe persoane, pe seama comitentului.
Spre deosebire de mandat,
comisionarul acþioneazã în nume
propriu, iar nu în numele comitentului.
Aceastã deosebire fundamentalã faþã
de contractul de mandat este precizatã
în art. 406 Cod comercial: comisionarul
este direct obligat, cãtre persoana cu
ASIGURAREA
PENTRU ACCIDENTE
DE MUNCÃ ªI BOLI
PROFESIONALE (III)
pag. 17
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Astfel:
- fondul de comerþ este un ansamblu
de bunuri
- bunurile care fac parte din fondul
de comerþ au în comun faptul cã sunt
afectate de cãtre un comerciant
desfãºurãrii activitãþii sale. Bunurile pot
fi foarte variate, în funcþie de specificul
activitãþii realizate.
(continuare în pagina 4)
care a contractat, ca ºi cum afacerea ar
fi fost a sa proprie. Specificitatea
contractului de comision constã în faptul
cã, la încheierea actelor de comerþ, terþii
nu cunosc faptul cã se acþioneazã pe
seama comitentului, iar nu a
comisionarului, cu care ei contracteazã.
Datoritã obiectului contractului de
comision, comisionarii dobândesc
calitatea de comerciant.
Executarea contractului
Articolul 405 prevede în alin. 2 cã
între comitent ºi comisionar existã, în
principiu, aceleaºi drepturi ºi obligaþii
ca între mandant ºi mandatar.
(continuare în pagina 6)
LOCURILE DE
MUNCÃ ÎN CONDIÞII
SPECIALE (I)
pag. 24 pag. 29
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
FONDUL DE COMERÞ
Dragoº Stoica Dragomir Andrei – expert contabil pag. 1

COORDONATOR

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI CONTRACTUL DE COMISION

Anca Buga – director economic pag. 1
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
Diana Moraru SUPRAVEGHEREA ªI CONTROLUL VAMAL ULTERIOR (II)
Dinu Lilicã – director economic pag. 10

TEHNOREDACTARE

Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ CONCURENÞA
Mirona Serac - economist pag. 17
REDACTARE ªI
CORECTURÃ

Diana Moraru
ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCÃ ªI BOLI
ADRESA REDACÞIEI
PROFESIONALE (III)
Editura “Rezon Dinu Lilicã – director economic pag. 24
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PENTRU

FINANÞAREA SÃNÃTÃÞII DIN CONTRIBUÞIILE
expertcontabil@rezon.ro COLECTATE
Buga Anca – director economic pag. 26
TELEFOANE

021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI LOCURILE DE MUNCÃ ÎN CONDIÞII SPECIALE (I)

Dinu Lilicã – director economic pag. 29
office@rezon.ro

This product is manufactured on a franchise basis

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
FONDUL DE COMERÞ
Bunuri necorporale
Emblema ºi firma
Firma reprezintã denumirea sub care un comerciant îºi
exercitã comerþul ºi sub care semneazã (art. 30, alin. 1,
Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului).
Aºadar, firma este denumirea pe care persoana fizicã
sau juridicã având calitatea de comerciant o utilizeazã în
activitatea sa ºi cu care se semneazã.
Firma trebuie sã fie scrisã cu prioritate în limba romanã
ºi înregistratã la Registrul Comerþului (art. 30 alin. 3).
Firma trebuie sã îndeplineascã o condiþie esenþialã:
distinctivitatea. Astfel, potrivit art. 38 din Firma este un
element foarte important al fondului de comerþ,
comerciantul respectiv identificându-se cu aceasta în
cadrul relaþiilor comerciale pe care le desfãºoarã. În plus,
clientela este în mare mãsurã ataºatã firmei, numelui
comerciantului, ale cãrui produse le cunoaºte ºi în care
crede. Din acest motiv putem vorbi despre firmã ca având
o importantã valoare economicã pentru comerciant.
Legea nr. 26/1990, orice firmã nouã trebuie sã se
deosebeascã de cele existente. Când o firmã nouã este
asemãnãtoare cu o alta, trebuie sã se adauge o menþiune
care sã o deosebeascã de aceasta, fie prin desemnarea
mai precisã a persoanei, fie prin indicarea felului de
comerþ exercitat sau în orice alt mod.
În nici un caz nu se va admite o denumire care sã
creeze confuzie în rândul consumatorilor care ar putea fi
astfel induºi în eroare.
Celelalte condiþii pe care trebuie sã le îndeplineascã
firma sunt specifice fiecãrei societãþi comerciale, în funcþie
de forma juridicã a acesteia, astfel cum este prevãzut în
art. 32 - 36 din Legea nr. 26/1990.
În cazul societãþilor în nume colectiv, firma trebuie sã
cuprindã numele a cel puþin unuia dintre asociaþi, cu
menþiunea "societate în nume colectiv", scrisã în
întregime (art. 32).
Firma societãþilor în comanditã simplã trebuie sã
cuprindã numele a cel puþin unuia dintre asociaþii
comanditaþi, cu menþiunea "societate în comanditã",
scrisã în întregime (art. 33).
Pentru aceste douã tipuri de societate, înscrierea în
cadrul firmei a numelui unei persoane care nu are
calitatea de asociat, cu consimþãmântul acesteia, va
determina rãspunderea nelimitatã ºi solidarã a acesteia
pentru toate obligaþiile societãþii (art. 34).
Firma societãþilor pe acþiuni ºi a societãþilor în
comanditã pe acþiuni va conþine o denumire proprie,
însoþitã de menþiunea "societate pe acþiuni" sau "S.A.",
4
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
respectiv "societate în comanditã pe acþiuni" (art. 35).
Societãþile cu rãspundere limitatã trebuie sã-ºi aleagã
o firmã compusã dintr-o denumire proprie, la care se
poate adãuga numele unuia sau al mai multor asociaþi ºi
din menþiunea scrisã în întregime "societate cu
rãspundere limitatã" sau "S.R.L." (art. 36).
Firma poate fi înstrãinatã numai împreunã cu fondul de
comerþ (art. 42 Legea nr. 26/1990).
Articolul 30 alin. 2 din Legea privind Registrul
Comerþului dispune cã emblema este semnul sau
denumirea care deosebeºte un comerciant de un altul de
acelaºi gen.
Emblema este un semn exterior care asigurã
individualizarea unui comerciant pe o anumitã piaþã, deci
individualizarea de alþi comercianþi care exercitã activitãþi
similare. Acest semn are caracter facultativ, iar
comerciantul îl foloseºte în scopul atragerii clientelei.
Emblema are o importanþã deosebitã în cazul
contractelor de francizã, pentru cã permite identificarea cu
precizie a fondului de comerþ.
Ca ºi în cazul firmei, emblema trebuie scrisã în primul
rând în limba românã ºi trebuie înregistratã. De
asemenea, emblema trebuie sã se caracterizeze prin
distinctivitate, fiindcã scopul ei este acela de a
individualiza, iar nu de a crea confuzii. În acest sens, art.
43 din Legea nr. 26/1990 prevede douã condiþii
cumulative: emblema sã se distingã de alte embleme
înregistrate în acelaºi registru pentru acelaºi tip de
produse sau de activitãþi comerciale, precum ºi de
emblemele care, deºi nu sunt înregistrate pentru acelaºi
comerþ, sunt utilizate pe aceeaºi piaþã. Practic, art. 43 are
în vedere cele douã sensuri ale noþiunii de piaþã: în primul
caz, se referã la piaþa de produse, iar în al doilea la piaþa
în sens geografic.
Spre deosebire de firmã, emblema poate fi înstrãinatã
separat de fondul de comerþ.
Drepturile de proprietate intelectualã
Brevetele de invenþii, mãrcile, desenele ºi modelele
industriale, know-how-ul, drepturile de autor asupra
cãrora un comerciant are drept de proprietate ºi pe care le
foloseºte în activitatea sa, fac parte din fondul de comerþ.
Brevetul de invenþie este un titlu eliberat de un
organism public (Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci) ce
conferã un monopol de exploatare asupra unei invenþii
celui ce a creat-o. Reglementãrile au în vedere concilierea
interesului privat cu cel general: pe de o parte, rãsplãtirea
inventatorului, permiþându-i sã-ºi exploateze invenþia în
regim de monopol pentru o anumitã perioadã de timp ºi sã
culeagã fructele, iar, pe de altã parte, utilizarea invenþiei
pe o scarã mai largã, pentru a nu împiedica progresul

tehnic. Brevetul poate face obiectul unei transmiteri, prin
cesiune, licenþã sau pe cale succesoralã. Exploatarea
invenþiei de cãtre o persoanã care nu face dovada vreunui
drept în perioada în care brevetul se aflã sub protecþia
legii, conferã titularului de brevet dreptul de a introduce
împotriva persoanei respective o acþiune în contrafacere.
Marca este un semn susceptibil de reprezentare
graficã ºi serveºte la individualizarea produselor sau a
serviciilor unui comerciant. Marca trebuie sã fie distinctã,
originalã, dar sã nu fie prea generalã, pentru a nu
monopoliza un anumit semn extrem de uzitat. De
asemenea, marca trebuie sã fie disponibilã ºi nouã.
Disponibilitatea depinde de notorietatea acelui semn ºi de
riscul unei confuzii. Titularul unei mãrci se bucurã de un
drept exclusiv de exploatare pe o perioadã de 10 ani ºi are
posibilitatea de a încheia în acest timp acte prin care sã-
ºi transmitã dreptul în tot sau în parte.
Dreptul de autor poartã asupra operelor originale de
creaþie intelectualã în domeniul literar, artistic sau ºtiinþific.
Dreptul de autor conferã titularului fondului de comerþ
dreptul de reproducere ºi difuzare, de reprezentare sau
folosire a creaþiei respective. Dreptul de autor se bucurã
de o protecþie specialã în baza Legii nr. 8/1996.
Desenele ºi modelele industriale au fost definite de
Legea nr. 129/1992 ca fiind aspecte exterioare ale
produsului sau ale unei pãrþi a produsului, redate în douã,
respectiv trei dimensiuni, rezultate din combinaþia dintre
principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori,
formã, texturã, materiale, ornamentaþie.
Know-how-ul reprezintã un ansamblu de soluþii ºi
cunoºtinþe tehnice noi, aplicabile industrial, dar care nu
sunt protejate printr-un brevet sau alt drept exclusiv, ci prin
secret, ca simplã stare de fapt.
Vadul comercial ºi clientela
Clientela a fost consideratã în doctrinã cel mai
important element al fondului de comerþ, fãrã de care
fondul nu ar exista. Aºadar, existenþa unui fond de comerþ
este condiþionatã de existenþa clientelei, iar dispariþia
clientelei determinã dispariþia fondului.
Clientela reprezintã totalitatea persoanelor care
apeleazã în mod obiºnuit la produsele ºi serviciile unui
comerciant, fiind atrase de particularitãþile fondului sãu de
comerþ. Pentru a putea vorbi de clientelã ca element
determinant al unui fond de comerþ, aceasta trebuie sã
îndeplineascã douã condiþii: clientela sã fie autonomã,
adicã proprie fondului respectiv ºi clientela sã fie
comercialã, adicã sã provinã dintr-o activitate comercialã,
iar actele încheiate sã fie acte de comerþ.
Înstrãinarea fondului de comerþ determinã în mod
automat înstrãinarea clientelei.
Datoritã acestui lucru, vadul comercial reprezintã o
valoare economicã importantã pentru comerciant.
De asemenea, într-o altã interpretare, considerând
clientela ca fiind scopul comerciantului, vadul comercial ar
reprezenta instrumentul prin care acest scop poate fi
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
realizat. Spre deosebire de clientelã care prezintã un
caracter de stabilitate, datoritã faptului cã persoanele care
o alcãtuiesc se adreseazã în mod obiºnuit comerciantului,
vadul comercial este constituit de persoanele care
apeleazã la comerciantul respectiv în mod ocazional ºi
întâmplãtor, fãrã a fi ataºate fondului de comerþ respectiv,
reprezentând doar o potenþialã clientelã.
Bunuri corporale / Bunuri mobile
Definiþia legalã include în ansamblul bunurilor ce
alcãtuiesc fondul de comerþ ºi bunurile imobile, a cãror
situaþie a nãscut numeroase controverse în doctrinã.
Datoritã faptului cã art. 11 din Legea nr. 11/1991 nu
face nici o distincþie, considerãm cã toate bunurile imobile
(fie prin natura lor, fie prin destinaþie) fac parte din fondul
de comerþ, sub rezerva îndeplinirii condiþiei prevãzute de
lege, aceea de a fi utilizate de un comerciant în scopul
desfãºurãrii activitãþii sale ºi de a se afla în proprietatea
acestuia.
Imobilele care fac parte din fondul de comerþ sunt în
principal clãdirile, spaþiile în care comerciantul îºi
desfãºoarã activitatea prin prelucrarea materiilor prime ºi
utilizarea celorlalte bunuri mobile corporale pe care le
deþine. De asemenea, fac parte din fondul de comerþ ºi
imobilele în care comerciantul îºi expune produsele finite
în vederea comercializãrii acestora.
Caracteristicile fondului de comerþ
Bun mobil incorporal
Fondul de comerþ nu trebuie confundat cu suma
elementelor care îl compun, cãci modificarea unuia sau a
mai multor elemente nu determinã modificarea fondului,
care-ºi pãstreazã aceleaºi caracteristici. Unitatea
elementelor componente ale fondului este datã de
destinaþia comunã cãreia i-au fost afectate.
Fondului de comerþ i se aplicã regimul juridic al
bunurilor mobile. El poate face obiectul unei garanþii reale
mobiliare.
A fost apreciat ca având o naturã incorporalã, datoritã
ponderii elementelor incorporale care îl compun.
Element al patrimoniului
Fondul de comerþ nu trebuie confundat cu patrimoniul,
care cuprinde atât elemente de activ, cât ºi de pasiv.
Fondul de comerþ reprezintã doar o parte din activul
patrimonial, în general cea mai importantã. Din acest
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
punct de vedere, fondul de comerþ poate fi privit chiar ca
un instrument de credit, cãci el garanteazã obligaþiile
comerciantului faþã de creditorii sãi.
Exploatarea fodului de comerþ
Exploatare directã
Exploatarea directã se realizeazã de însuºi
proprietarul fondului de comerþ sau chiar de un salariat al
acestuia care exploateazã fondul în numele ºi pe seama
proprietarului, în schimbul unei remuneraþii.
În calitate de proprietar, titularul unui fond de comerþ
poate face acte de dispoziþie care sã constea în
înstrãinarea fondului în totalitatea sa ori numai a anumitor
elemente componente. Atunci când înstrãinarea priveºte
numai anumite elemente ale fondului, va trebui apreciat,
de la caz la caz, în funcþie de natura acestora, dacã fondul
de comerþ a fost realmente vândut sau dacã titularul ºi-a
conservat dreptul de proprietate pe care îl avea. Dacã
elementul înstrãinat este clientela sau firma, se considerã
(urmare din pagina 1)
CONTRACTUL DE COMISION
Diferenþele existente sunt reglementate de art. 406-
412 Cod comercial.
Ca ºi în cazul mandatului, comisionarul trebuie sã
acþioneze în limita împuternicirii date de comitent ºi cu
respectarea instrucþiunilor acestuia. Orice act încheiat cu
depãºirea limitelor mandatului sau cu încãlcarea
dispoziþiilor acestuia va rãmâne în sarcina comisionarului.
Art. 408 reglementeazã trei situaþii:
1. dacã a vândut cu preþ mai mic decât cel hotãrât sau,
în lipsã, mai mic decât cel curent, el este dator sã
plãteascã comitentului diferenþa.
De la aceastã regulã acelaºi articol instituie drept
excepþie situaþia în care comisionarul probeazã cã
vânzarea nu numai cã nu l-a prejudiciat pe comitent, dar
chiar i-a adus un beneficiu, având în vedere faptul cã
vânzarea la preþul hotãrât nu se putea face.
2. dacã a cumpãrat cu un preþ mai mare decât cel
hotãrât, comitentul poate refuza operaþiunea ºi a o
considera ca fãcutã în socoteala comisionarului, dacã
acesta nu ar oferi sã plãteascã diferenþa preþului.
3. dacã lucrul cumpãrat nu corespunde cu calitatea
convenitã, comitentul îl poate refuza.
O ipotezã particularã a depãºirii limitelor împuternicirii
este reglementatã de art. 409 ºi poartã asupra
operaþiunilor ce constau în înaintãri de bani, vânzãri sau
orice alte operaþiuni pe credit, fãcute fãrã autorizaþia
comitentului. Sancþiunea comisionarului într-o astfel de
6
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
cã s-a realizat cesiunea întregului fond de comerþ. Dacã
înstrãinarea are ca obiect numai un drept de proprietate
intelectualã, fondul de comerþ nu a fost vândut, el
rãmânând în proprietatea aceluiaºi comerciant care va
asigura în continuare exploatarea acestuia.
Exploatare indirectã
Exploatarea indirectã a fondului de comerþ este cea
realizatã de alte persoane decât proprietarul.
Fondul de comerþ poate face obiectul unui contract de
locaþiune. În aceastã situaþie, locatarul are dreptul de a
exploata fondul în schimbul unei redevenþe periodice. El
devine singurul responsabil de exploatarea fondului.
Locaþiunea fondului de comerþ este un contract care are,
de regulã, caracter intuitu personae.
Proprietarul fondului pãstreazã dreptul de a-l vinde sau
de a constitui asupra lui o garanþie realã mobiliarã, pentru
cã în temeiul contractului de locaþiune el nu a transmis
decât un drept de folosinþã asupra fondului de comerþ. În
schimb, el nu poate face concurenþã locatarului, fiind în
mod obligatoriu þinut de dispoziþiile unei clauze de
neconcurenþã.
situaþie va consta în asumarea rãspunderii pentru
asemenea acte; în consecinþã, comitentul îi poate cere
plata corespunzãtoare operaþiunilor efectuate.
Vânzarea pe credit este permisã în exercitarea
mandatului (art. 410), dar comisionarul are obligaþia sã
arate comitentului persoana cumpãrãtorului ºi termenul
acordat pentru platã. Dacã aceste obligaþii nu sunt
respectate, comisionarul va datora sumele respective
comitentului începând cu acea datã, în virtutea prezumþiei:
operaþiunea s-a fãcut pe bani gata, iar proba contrarie nu
este admisã.
Comisionarul intrã în raporturi juridice cu terþii încheind
acte în numele sãu. De cele mai multe ori, persoanele cu
care contracteazã nu cunosc faptul cã acesta acþioneazã
pe seama unui comitent. Între comitent ºi terþi nu existã
raporturi juridice, de aceea comitentul nu are acþiune în
contra persoanelor cu care a contractat comisionarul ºi
nici acestea nu au vreo acþiune în contra comitentului (art.
406 alin. 2).
Comitentul poate avea acþiune directã împotriva
"terþului" numai în situaþia în care acesta este însuºi
comisionarul (situaþia încheierii unui act de vânzare-
cumpãrare având drept obiect titluri de credit sau mãrfuri
cotate la bursã sau având preþ curent, în care însuºi
comisionarul poate încheia acte cu comitentul - art. 411).
Acþiunea directã se va întemeia însã pe raportul juridic
 Expert Contabil

rezultat din contractul de comision, iar nu pe contractul de
vânzare-cumpãrare încheiat.
În principiu, comisionarul nu este rãspunzãtor pentru
îndeplinirea obligaþiilor terþilor cu care a contractat (art. 412
alin. 1). Prin derogare de la regulã, comisionarul îºi poate
asuma o asemenea obligaþie în mod expres, situaþie în
care va avea dreptul la proviziunea specialã denumitã
"pentru garanþie" sau "pentru credit" (art. 412 alin. 3).
Încetarea contractului
Contractul de comision înceteazã în aceleaºi condiþii
ca ºi contractul de mandat, astfel încât devin aplicabile
ipotezele art. 1552 Cod civil:
- revocarea mandatului;
- renunþarea la mandat;
- moartea, interdicþia, insolvabilitatea ºi falimentul
comitentului sau comisionarului.
Denunþarea contractului în mod abuziv va determina
rãspunderea sub forma acordãrii de despãgubiri de cãtre
partea aflatã în culpã.

Model - Contract de comision

CONTRACT DE COMISION - IMPORT-EXPORT

I. PÃRÞILE CONTRACTANTE
Societatea Comercialã ............... cu sediul în ............ cont virament nr. ........... deschis la Banca .............. Filiala ...........
reprezentatã prin ............ Director General ºi Economic, ............. Director Economic, în calitate de COMITENT ºi

Societatea Comercialã ................ cu sediul în ........... cont virament nr. ............ deschis la Banca ............. Filiala ...........
reprezentatã prin .................. Director ºi ............... Contabil ªef, în calitate de COMISIONAR, a intervenit urmãtorul contract:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

Obiectul contractului îl constituie reglementarea raporturilor juridice ºi economice care apar între pãrþile contractante în
legãturã cu realizarea importurilor ºi exporturilor pentru produsele specificate de COMITENT prin anexele nr. 1 ºi 2 la acest
contract, care sunt parte integrantã a prezentului contract ºi/sau cerere de ofertã fermã.

III. OBLIGAÞIILE PÃRÞILOR

Pentru acþiunile de import ce vizeazã produsele, materialele din anexa nr. 1 parte integrantã a prezentului contract.

1. Obligaþiile comitentului.

1. Sã prezinte COMISIONARULUI cererile de import cu indicarea caracteristicilor tehnice, cantitãþilor, sortimentelor,

specificaþiilor, calitãþii, termenelor de livrare, fondurilor în lei ºi/sau valutã ºi a altor elemente necesare la negocierile cu
partenerii externi, în vederea includerii acestora în contractele ce se vor încheia.
2. Sã acorde tot sprijinul de care are nevoie COMISIONARUL, în vederea clarificãrii tuturor problemelor cu caracter tehnic
care apar cu ocazia încheierii contractelor economice ºi sã avizeze anexele tehnice la contractele ce se încheie.
3. Sã rãspundã în 7 zile lucrãtoare la corespondenþa transmisã de COMISIONAR ºi sã asigure avizarea din punct de
vedere tehnic a ofertelor externe, astfel încât comisionarul sã poatã încheia contractul extern în cadrul valabilitãþii ofertei.
4. Asigurarea, în funcþie de condiþia de livrare în timpul transportului, a mãrfurilor contractate, se face de cãtre
COMISIONAR, în numele ºi pe contul COMITENTULUI; decontarea contravalorii acesteia se va face, între comitent ºi
comisionar, dupã sosirea mãrfurilor în þarã.
5. În cazul constatãrii, de cãtre personalul prevãzut la I, 1.5 a unor lipsuri cantitative ºi/sau calitative la mãrfurile importate sã
transmitã în timp util, faþã de termenele de reclamaþie prevãzute în contractul extern, toate actele necesare ºi sã acorde asistenþa
tehnicã solicitatã de COMISIONAR, pentru ca acesta sã întocmeascã reclamaþiile cãtre cãrãuºi ºi/sau partenerul extern.
6. Sã recepþioneze cu specialiºtii beneficiarului, împreunã cu reprezentanþii COMISIONARULUI, mãrfurile importate, cu
respectarea prevederilor actelor normative interne ºi a clauzelor cuprinse în contractul extern, semnând actele de recepþie întocmite.
7. Sã rãspundã în scris în maxim 5 zile lucrãtoare de la sesizarea COMISIONARULUI privind problemele de ordin tehnic
legate de executarea contractului extern.
8. Sã achite COMISIONARULUI sumele în lei/valutã aferente produselor importate (preþul mãrfurilor, taxele vamale, TVA-
ul, transportul, asigurarea, comisionul etc.).
În cazul în care cererile de import nu sunt puse de acord cu alocaþiile în lei aprobate iniþial, iar pe timpul contractãrii
valoarea acestora s-a mãrit datoritã influenþelor de curs, COMITENTUL, urmare avizãrii fãcute de COMISIONAR în acest
sens, va decide fie:
- suportarea diferenþelor în lei de la nivelul aprobat iniþial la cel necesar cumpãrãrii valutei la licitaþie de cãtre

7
ianuarie, 2007, nr. 1 (17) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

COMISIONAR;
- punerea la dispoziþia COMISIONARULUI a valutei efective necesare.
Oricare din aceste variante va fi fãcutã COMISIONARULUI în scris, încã din timpul tratativelor COMITENTUL fiind
rãspunzãtor de orice decizie în acest sens luatã dupã ce COMISIONARUL a semnat, cu avizul COMITENTULUI,
contractele externe (penalizãri, daune interese, alte cheltuieli).
COMITENTUL suportã diferenþele de curs înregistrate în perioada dintre semnarea contractului extern, cu avizul
COMITENTULUI ºi plata mãrfii la extern.
9. Sã suporte toate influenþele negative rezultate din diferenþele de curs valutar oficial de decontare, inclusiv cheltuielile
legate de utilizarea creditului (dobânzile bancare, comisioanele de gestiune, de neutilizare a creditului, de angajament, de
depozitare ºi spezele bancare), pânã la lichidarea completã a contractului extern (se aplicã la operaþiunile comerciale
externe cu plata eºalonatã, la termen, sau în cadrul unor linii de finanþare, credite pe diferite termene etc.).
Reglementarea se va face numai pe bazã de facturi emise de COMISIONAR, având la bazã documentele emise de
.................................
10. Sã vireze în contul COMISIONARULUI, la termenele stabilite de normele metodologice ale organelor bancare
contravaloarea în lei în vederea deschiderii acreditivului, plãþii în avans în vederea participãrii la licitaþia valutarã ºi/sau
valutã efectivã din disponibilul propriu valutar.
11. Pune la dispoziþia COMISIONARULUI specialiºtii sãi pentru tratative în þarã ºi/sau strãinãtate în vederea negocierii
ºi încheierii contractelor externe, ºcolarizãri, recepþiei mãrfurilor, rezolvãrii reclamaþiilor, suportând direct sau conform
prevederilor contractuale contravaloarea deplasãrilor externe pentru delegaþii proprii.

2. Obligaþiile comisionarului.

1. Sã prospecteze piaþa externã pentru a pune la dispoziþia COMITENTULUI pentru produsele oferite sau solicitate,
oferte tehnico-comerciale corespunzãtoare finalizãrii activitãþilor comerciale de import sau export, pe baza avizelor
acestora.
2. Sã încheie contracte externe, în nume propriu dar pe seama COMITENTULUI, în cantitãþile ºi sortimentele specificate
de COMITENT, prin cereri de ofertã fermã sau înþelegeri scrise, în condiþiile de calitate ºi la preþurile cele mai avantajoase,
urmãrind executarea întocmai a prevederilor contractului extern, din punct de vedere tehnic, comercial ºi juridic.
3. Sã transmitã COMITENTULUI condiþiile tehnico-economice competitive ºi termenele cele mai scurte posibile, ale
ofertelor pentru produsele, echipamentele ºi serviciile solicitate de cãtre acesta.
4. Sã transmitã COMITENTULUI o avizare de contractare a mãrfurilor, în termen de 10 zile de la data confirmãrii
contractului extern.
5. Sã încerce obþinerea din partea furnizorilor externi ca termenele de livrare din contract sã coincidã sau sã fie cât mai
apropiate de termenele dorite recomandate de COMITENT iar în caz contrar sã obþinã acordul expres al acestuia.
6. Sã dea, în timp util, instrucþiunile necesare organizaþiilor agenþilor comerciali competenþi pentru transportul, urmãrirea
ºi dirijarea mãrfurilor la destinaþia indicatã de COMITENT.
7. Sã obþinã pentru importurile la care COMITENTUL se obligã sã punã la dispoziþie fondurile în lei necesare (conform
II., 1.8.) sumele în valutã necesare, prin participare la licitaþie valutarã.
8. Sã transmitã furnizorilor externi reclamaþiile COMITENTULUI cu privire la lipsurile cantitative ºi/sau calitative ale
mãrfurilor importate ºi sã le rezolve, susþinând ºi apãrând drepturile ºi interesele COMITENTULUI rezultate din contractul
extern.
9. Sã efectueze plãþile interne/externe ºi decontãrile în lei ºi/sau valutã întocmind formele necesare în acest scop,
conform reglementãrilor în vigoare.
10. În caz de litigiu, sã apere ºi sã susþinã drepturile COMITENTULUI, rezultatele din contractele externe încheiate în
faþa organelor arbitrale, în contul ºi pe riscul acestuia.
În toate aceste acþiuni va solicita sprijinul COMITENTULUI, precum ºi al altor organisme sau persoane specializate.

IV. OBLIGAÞIILE PÃRÞILOR

Pentru acþiunile de export ce vizeazã produsele subansamblelor, pieselor de schimb ce constituie parte integrantã din
prezentul contract din anexa 2.

1. Obligaþiile comitentului.

1. Pe baza listei din anexa 2 - stabilitã de comun acord sau pe baza solicitãrilor COMISIONARULUI, comitentul se obligã
sã elibereze documentele de expediþie necesare ºi sã asigure trimiterea produselor pânã la vamã.
2. Sã instruiascã profesional un reprezentant al COMISIONARULUI pentru asigurarea eventualelor reparaþii în termenul
de garanþie, aceastã activitate fiind complet definitã pe baza contractului de service dintre pãrþile contractante.
3. Sã punã la dispoziþia COMISIONARULUI produsele finite ºi piesele de schimb necesare asigurãrii unei bune

8
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
 Expert Contabil

funcþionãri în termenul de garanþie în cantitãþile ºi la termenele stabilite.

4. Sã punã la dispoziþia COMISIONARULUI material publicitar (file tehnice de prezentare produs).
5. Sã garanteze calitativ produsele prin Declaraþia de conformitate ºi/sau certificatul de garanþie care însoþeºte fiecare
produs.
6. Sã achite COMISIONARULUI sumele aferente comisionului negociat.

2. Obligaþiile comisionarului.

1. Sã achite contravaloarea mãrfii solicitate (conform anexei 2 ºi/sau cerere de ofertã fermã) astfel:
- 20% din contravaloarea mãrfii în avans;
- diferenþa (80% din contravaloarea mãrfii) dupã livrarea mãrfii, dar nu mai târziu de 10 zile din ziua trecerii mãrfii prin
vamã.
Pentru orice întârziere la plata COMISIONARULUI trebuie sã plãteascã o penalitate de 0,1% pe zi de întârziere din
suma datoratã.
2. În caz de litigiu, sã apere ºi sã susþinã drepturile COMITENTULUI, rezultate din contractele externe încheiate în faþa
organelor arbitrale.
În toate aceste acþiuni va solicita sprijinul COMITENTULUI, precum ºi al altor organisme sau persoane specializate.
3. Sã asigure service-ul produselor în termen de garanþie pe baza pieselor de schimb puse la dispoziþie de COMITENT.
4. Sã prospecteze piaþa externã ºi sã facã publicitate produselor puse la dispoziþie de COMITENT cu precizarea în
materialele publicitare cã producãtorul acestora este COMITENTUL.
5. Sã încerce obþinerea din partea potenþialilor beneficiari ca termenele de livrare a mãrfurilor sã coincidã sau sã fie cât
mai apropiate de termenele dorite ºi recomandate de COMITENT, iar în caz contrar sã obþinã acordul expres al acestuia.
6. Sã transmitã COMITENTULUI toate solicitãrile rezultate în urma acþiunilor de prospectare a pieþii.
7. Sã efectueze plãþile ferme ºi decontãrile în lei ºi/sau valutã întocmind formele necesare în acest scop, conform
reglementãrilor în vigoare.
8. Sã recepþioneze mãrfurile primite conform actelor normative în vigoare ºi a clauzelor contractuale ºi în cazul unor
lipsuri cantitative ºi/sau calitative, sã transmitã în timp util toate actele necesare COMITENTULUI pentru ca acesta sã
întocmeascã reclamaþiile cãtre cãrãuº ºi/sau partener.
9. Asigurarea mãrfurilor contractate pe timpul transportului se face de cãtre COMITENT în numele ºi pe contul
COMISIONARULUI, decontarea contravalorii acesteia se va face, între COMISIONAR ºi COMITENT, dupã sosirea
mãrfurilor.

V. DREPTUL DE PROPRIETATE ªI RISCURILE

Marfa intrã în proprietatea COMITENTULUI din momentul semnãrii procesului-verbal de predare primire, întocmit la
preluarea mãrfii în vamã. În maxim 3 zile lucrãtoare de la preluarea mãrfii, COMITENTUL va întocmi procesul-verbal de
recepþie al mãrfii. Un exemplar al acestuia va fi remis COMISIONARULUI în cel mult 48 de ore de la întocmire.

VI. COMISIONUL
Pentru prestaþiile efectuate atât pentru acþiunile de import cât ºi pentru cele de export, COMISIONARUL va încasa de
la COMITENT un comision de 3% calculat la valoarea mãrfii în vamã.

VII. PREVEDERI FINALE

1. Prezentul contract se completeazã cu dispoziþiile actelor normative în vigoare.
2. Contractul este valabil pânã la data de ..... ºi se prelungeºte cu acordul ambelor pãrþi.
3. Pe durata contractului se poate compensa valoric pe pãrþi (tranºe) din mãrfurile de import cu echivalent valoric al
mãrfurilor exportate numai pe baza unor negocieri distincte de comun acord al ambelor pãrþi.
4. Neînþelegerile rezultate din executarea prezentului contract vor fi rezolvate pe cale amiabilã prin negociere între pãrþi.
Dacã în cazul negocierilor directe nu se va ajunge la un acord, litigiul va fi arbitrat de Curtea de Arbitraj de pe lângã Camera
de Comerþ ºi Industrie a României Bucureºti, în complet de 3 arbitri, câte unul ales de fiecare parte, iar cel de-al treilea va
fi numit de cãtre Preºedintele Curþii de Arbitraj ca persoanã neutrã. Legea aplicabilã va fi cea a României, iar procedura
este cea a Curþii de Arbitraj.
5. Orice modificare sau completare a prezentului contract se face în scris, cu acordul pãrþilor.
6. Prezentul contract s-a încheiat în 4 exemplare în data de ................ în .........., fiecare parte primind câte 2 exemplare.

COMISIONAR COMITENT
....................... ..................

9
ianuarie, 2007, nr. 1 (17) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
SUPRAVEGHEREA ªI CONTROLUL
VAMAL ULTERIOR (II)
Programarea ºi organizarea
activitãþilor
Activitatea de supraveghere ºi control vamal ulterior se
organizeazã ºi se desfãºoarã în baza unor programe
anuale ºi trimestriale de activitate, aprobate de
conducerea Autoritãþii Naþionale a Vãmilor.
Obiectivele naþionale prioritate în domeniul
supravegherii ºi controlului vamal ulterior sunt stabilite
prin Planul naþional anual de acþiune ºi control.
Controalele vamale programate sunt stabilite prin
programe de activitate trimestriale la nivel regional, pe
baza obiectivelor Planului naþional anual de acþiune ºi
control.
Direcþia supraveghere ºi control vamal elaboreazã
proiectul Planului naþional anual de acþiune ºi control pânã
la începutul lunii septembrie, în vederea aprobãrii de cãtre
conducerea Autoritãþii Naþionale a Vãmilor pânã la
sfârºitul lunii septembrie, pentru a fi pus în aplicare cu
data de 1 ianuarie a anului urmãtor.
La elaborarea proiectului prevãzut la art. 9 se au în
vedere obiectivele naþionale prioritare stabilite de
conducerea Ministerului Finanþelor Publice, a Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã ºi a Autoritãþii Naþionale
a Vãmilor, propunerile aparatului propriu al Direcþiei
supraveghere ºi control vamal, ale serviciilor
supraveghere ºi control vamal ºi birourilor vamale, ale
altor direcþii ºi servicii din structura centralã sau teritorialã
a Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, sesizãrile primite din
partea altor instituþii în cadrul activitãþii de cooperare
interinstituþionalã, privind existenþa unor fenomene de
fraudã vamalã, sau informaþiile ºi datele primite în cadrul
cooperãrii ºi asistenþei mutuale internaþionale în domeniul
vamal. Obiectivele prioritare trebuie sã cuprindã ºi
obiectivele prevãzute în angajamentele asumate în cadrul
procesului de pregãtire în vederea aderãrii la Uniunea
Europeanã sau post-aderare.
La identificarea ºi stabilirea obiectivelor se vor utiliza
datele ºi informaþiile vamale, precum ºi analiza de risc.
Direcþiile regionale vamale înainteazã propunerile
pentru proiectul Planului naþional anual de acþiune ºi
control la Direcþia supraveghere ºi control vamal pânã la
sfârºitul lunii iulie a anului în curs pentru anul urmãtor.
Aceste propuneri sunt elaborate de serviciile de
supraveghere ºi control vamal ºi se avizeazã de directorul
executiv al direcþiei regionale vamale.
Direcþia supraveghere ºi control vamal transmite, pânã
la data de 10 a lunii octombrie, Planul naþional anual de
acþiune ºi control aprobat pentru anul urmãtor fiecãrei
direcþii regionale vamale.
10
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Programele de activitate trimestriale regionale sunt
aprobate de directorul executiv al direcþiei regionale
vamale pânã la data de 5 a ultimei luni din trimestrul în
curs pentru trimestrul urmãtor. Propunerile privind
programele de activitate trimestriale sunt elaborate de
ºeful serviciului supraveghere ºi control vamal, în
colaborare cu birourile vamale, pânã la data de întâi a
ultimei luni din trimestrul în curs pentru trimestrul urmãtor.
Aceste programe prevãd obiectivele ºi tematicile de
control ce trebuie realizate pentru trimestrul respectiv,
precum ºi persoanele care vor face obiectul controlului
vamal ulterior, în corelare cu resursele umane ºi materiale
existente. Selecþia persoanelor propuse a face obiectul
controlului vamal ulterior se realizeazã utilizându-se
analiza de risc, precum ºi alte categorii de informaþii
disponibile.
Programele de activitate trimestriale regionale vor fi
transmise spre avizare Direcþiei supraveghere ºi control
vamal, pânã la data de 10 a ultimei luni din trimestrul în
curs pentru trimestrul urmãtor.
Direcþia supraveghere ºi control vamal va analiza ºi va
aviza programele de activitate, putând face modificãri ºi
completãri în ceea ce priveºte sarcinile prioritare stabilite
pentru trimestrul respectiv, iar în urma aprobãrii de cãtre
conducerea Autoritãþii Naþionale a Vãmilor vor fi restituite
pânã pe data de 25 a lunii în care au fost trimise.
Acþiunile de supraveghere ºi control vamal ulterior
programate pentru direcþiile regionale vamale, care nu se
pot realiza în termenele stabilite prin program, vor fi
reprogramate de cãtre directorul executiv al direcþiei
regionale vamale în trimestrul urmãtor, cu avizul prealabil
al conducerii Direcþiei supraveghere ºi control vamal.
Acþiunile de control solicitate de alte instituþii în cadrul
cooperãrii interinstituþionale se înscriu în programul de
activitate în mod direct, pe baza solicitãrii instituþiilor sau a
propunerilor altor direcþii din structura centralã ori
teritorialã a Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, dupã
analizarea acestora din punctul de vedere al motivãrii
legale ºi al capacitãþii de soluþionare.
Evidenþa acþiunilor de supraveghere ºi control vamal
ulterior se va organiza potrivit regulilor stabilite de Direcþia
supraveghere ºi control vamal.
În situaþiile în care în efectuarea controalelor tematice
nu se pot respecta termenele stabilite prin program,
directorul Direcþiei supraveghere ºi control vamal,
respectiv directorul executiv al direcþiei regionale vamale,
în cazuri motivate, poate dispune prelungirea duratei
acþiunii de control.
Personalul vamal cu sarcini de supraveghere ºi control
vamal ulterior va participa la începutul fiecãrei luni sau ori
de câte ori este necesar la activitatea de pregãtire
profesionalã continuã asupra reglementãrilor vamale ºi

altor dispoziþii aplicabile, precum ºi de pregãtire a
acþiunilor de control pe baza tematicilor ºi obiectivelor de
control, potrivit programului de activitate ºi în conformitate
cu statutul personalului vamal.
În cadrul activitãþilor de pregãtire a acþiunilor de
control, echipa de control, pentru aplicarea uniformã ºi
nediscriminatorie a reglementãrilor vamale ºi altor
dispoziþii legale, poate solicita prin ºeful compartimentului
de control punctul de vedere al direcþiilor ºi
compartimentelor de specialitate din cadrul autoritãþii
vamale sau al altor instituþii ºi autoritãþi.
Echipa de control vamal este formatã de regulã din
douã persoane sau dintr-un echipaj mobil ºi este propusã
de ºeful de compartiment ºi aprobatã de directorul
Direcþiei supraveghere ºi control vamal, de ºeful
serviciului supraveghere ºi control vamal sau de ºeful
biroului vamal, dupã caz.
Înainte de începerea controlului membrii echipei de
control analizeazã datele existente în baza de date
naþionalã, regionalã, respectiv localã, ºi le coreleazã cu
celelalte informaþii disponibile referitoare la activitatea
persoanei fizice sau juridice ce urmeazã sã fie controlatã.
De asemenea, sunt studiate reglementãrile vamale ºi
dispoziþiile legale aplicabile declaraþiilor sau activitãþii
specifice ce urmeazã sã fie controlatã.
Controalele vamale ulterioare programate sau
inopinate se executã în baza ordinului de control/misiune,
al cãrui model este prezentat în anexa nr. 1, semnat de
directorul Direcþiei supraveghere ºi control vamal sau,
dupã caz, de directorul executiv al direcþiei regionale
vamale, de ºeful serviciului de supraveghere ºi control
vamal sau de ºeful biroului vamal, potrivit competenþelor.
Controalele vamale ulterioare programate se
realizeazã, de regulã, cu înºtiinþarea prealabilã a
persoanei stabilite în România, cu scopul de a nu-i
perturba activitatea curentã ºi pentru ca aceasta sã fie în
mãsurã de a pune la dispoziþie membrilor echipei de
control vamal ulterior un spaþiu adecvat ºi registrele,
evidenþele financiar-contabile sau înscrisurile, inclusiv
cele pe suport informatic, care au legãturã directã ori
indirectã cu mãrfurile ºi cu bunurile ce fac obiectul
schimbului între aceasta ºi cetãþeni sau companii din alte
þãri, de a permite accesul la spaþiile de depozitare a
mãrfurilor ºi bunurilor, asigurând prezenþa persoanelor
competente sã punã la dispoziþie datele ºi informaþiile pe
care le deþin referitoare la acele mãrfuri ºi bunuri.
Înºtiinþarea prealabilã a persoanei se realizeazã prin
comunicarea în scris, de regulã cu 15 zile înainte de
iniþierea controlului vamal ulterior programat, a unui aviz
de control vamal ulterior, al cãrui model este prevãzut în
anexa nr. 2.
Acest document va cuprinde în mod obligatoriu, pe
lângã elementele de identificare a membrilor echipei de
control ºi a persoanei controlate, temeiul juridic al
controlului, data de începere a controlului vamal ulterior,
perioada ce urmeazã sã fie controlatã ºi posibilitatea de a
solicita amânarea datei de începere a acþiunii de control
vamal ulterior respective.
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
Persoana în cauzã poate solicita, în scris, autoritãþii
vamale din care fac parte membrii echipei de control
vamal ulterior amânarea datei de începere a controlului o
singurã datã, pentru motive justificate. Amânarea nu poate
depãºi 30 de zile.
Comunicarea avizului de control nu este obligatorie în
cazul controalelor vamale inopinate, al controalelor care
se desfãºoarã pe baza documentelor de care dispune
autoritatea vamalã, al controalelor periodice prevãzute
prin reglementãri vamale, când solicitarea de control este
fãcutã de persoana respectivã sau în cazul unor acþiuni de
realizat ca urmare a solicitãrii unor autoritãþi, potrivit legii.
Realizarea controalelor de
supraveghere vamalã sau control
vamal ulterior
La începerea oricãrei acþiuni de control ce priveºte
activitatea de supraveghere vamalã sau control vamal
ulterior, membrii echipei de control sunt obligaþi sã
prezinte persoanei controlate legitimaþia de serviciu ºi
ordinul de control/misiune. Începerea controlului trebuie
consemnatã în registrul unic de control, potrivit legii.
Controalele vamale ulterioare se realizeazã, de regulã,
la domiciliul sau reºedinþa persoanei fizice, cu acordul
acesteia, la sediul social, sediul central sau sediul
permanent din România ori la domiciliul fiscal declarat al
persoanei juridice ºi, în funcþie de necesitãþi, se poate
extinde ºi la punctele de lucru, locurile ori spaþiile de
depozitare a mãrfurilor ºi bunurilor.
În cazul în care nu existã un spaþiu adecvat pentru
desfãºurarea controlului vamal ulterior, atunci aceastã
activitate se poate desfãºura la sediile autoritãþii vamale
din care fac parte membrii echipei de control sau în
locurile stabilite de echipa de control, conform
reglementãrilor vamale ori altor dispoziþii legale.
Acþiunile de control pentru realizarea supravegherii ºi
controlului vamal ulterior se desfãºoarã, de regulã, în
timpul programului de lucru al persoanelor. Controlul se
poate desfãºura ºi în afara programului de lucru, cu
acordul scris al acestora ºi cu aprobarea ºefului organului
de control.
Acþiunile de control inopinat pentru realizarea
supravegherii ºi controlului vamal ulterior se pot desfãºura
ºi în afara programului de lucru al persoanei controlate,
atunci când se apreciazã cã existã indicii temeinice privind
încercarea de sustragere sau sustragerea de la
supravegherea vamalã ori de la controlul vamal al
mãrfurilor ori de sustragere sau distrugere a documentelor
necesare efectuãrii controlului vamal.
Membrii echipei de control pot solicita în scris prezenþa
persoanei fizice ori a reprezentantului legal al persoanei
juridice sau a oricãror alte persoane care au legãturã
directã ori indirectã cu operaþiunile ce fac obiectul
schimbului internaþional de mãrfuri sau bunuri la sediul lor,
pentru a furniza documente, informaþii ºi lãmuriri necesare
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
pe parcursul verificãrilor. Aceastã solicitare va cuprinde în
mod obligatoriu: baza legalã, scopul, documentele,
precum ºi data, ora ºi locul prezentãrii.
Pe parcursul desfãºurãrii controlului vamal ulterior,
membrii echipei de control pot extinde controlul la sediul
oricãror alte persoane care au legãturã directã sau
indirectã cu operaþiunile ce fac obiectul schimbului
internaþional de mãrfuri ori bunuri sau al oricãrei alte
persoane care se aflã în posesia unor acte ori care deþine
informaþii în legãturã cu acestea. Acest control se va
efectua pe baza unui alt ordin de control/misiune.
În cadrul acþiunilor de control pentru realizarea
supravegherii vamale membrii echipei de control pot
extinde desfãºurarea acþiunilor de control pentru
asigurarea respectãrii reglementãrilor vamale ºi, când
este cazul, a altor dispoziþii aplicabile mãrfurilor aflate sub
supraveghere vamalã.
În timpul desfãºurãrii acþiunilor de control pentru
realizarea supravegherii ºi controlului vamal ulterior,
membrii echipei de control pot încheia înainte de
finalizarea controlului acte intermediare de control, cum
sunt nota de constatare ºi procesul-verbal intermediar.
În scopul determinãrii modului de aplicare a
reglementãrilor vamale sau a altor dispoziþii legale în
cadrul acþiunilor de control, membrii echipei de control pot
proceda la prelevarea de mostre în vederea efectuãrii
expertizelor de laborator, cu respectarea normelor
metodologice aprobate de Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor.
În situaþiile în care existã indicii cã în locurile de
producþie, depozitare, comercializare sau în mijloacele de
transport se gãsesc mãrfuri pentru care nu s-au respectat
reglementãrile vamale ori alte dispoziþii aplicabile, iar
acþiunea de control nu poate fi finalizatã, urmând a fi
continuatã în ziua lucrãtoare urmãtoare, mãrfurile în
cauzã vor fi sigilate întocmindu-se "Procesul-verbal de
sigilare/desigilare". Modelul procesului-verbal de
sigilare/desigilare, instrucþiunile de completare ºi utilizare
sunt prezentate în anexa nr. 3.
Acest document se poate utiliza ºi în situaþia în care
existã posibilitatea ca documentele ºi actele necesare
controlului vamal sã fie sustrase, distruse ori în care nu se
poate face un inventar al documentelor în vederea reþinerii
acestora.
Organul de control are dreptul sã reþinã, în scopul
protejãrii ori evitãrii distrugerii, documente, acte, înscrisuri,
registre ºi documente financiar-contabile sau orice
element material care face dovada stabilirii, înregistrãrii ºi
achitãrii obligaþiilor rezultate din raporturile juridice cu
autoritatea vamalã de cãtre persoanele ale cãror declaraþii
vamale sunt verificate sau în legãturã cu mãrfuri aflate sub
supraveghere vamalã, pe o perioadã de maximum 30 de
zile.
Dovada reþinerii documentelor o constituie Procesul-
verbal de ridicare/restituire de înscrisuri, al cãrui model
este prevãzut în anexa nr. 4, întocmit de organul de
control în care sunt specificate toate elementele necesare
individualizãrii probei sau dovezii respective, precum ºi
12
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
menþiunea cã acestea au fost reþinute, potrivit dispoziþiilor
legale, de cãtre organul de control vamal. Actul se
întocmeºte în douã exemplare ºi va fi semnat de organul
de control ºi de reprezentantul entitãþii controlate, un
exemplar comunicându-se acestuia. La restituirea acestor
documente se va proceda în mod similar.
În cazul în care pentru stabilirea situaþiei vamale sau
de altã naturã, potrivit dispoziþiilor legale, titularul
declaraþiilor vamale sau reprezentantul legal al acestuia
pune la dispoziþie organului de control înscrisuri sau alte
documente, în original, acestea vor fi înapoiate persoanei
în cauzã, pãstrându-se în copie la procesul-verbal de
control numai înscrisurile relevante.
Pentru clarificarea aspectelor de naturã vamalã,
membrii echipei de control pot solicita oricãrei persoane
care are legãturã directã sau indirectã cu operaþiunile ce
fac obiectul schimbului internaþional de mãrfuri sau de
bunuri realizat de persoana fizicã ori juridicã românã
controlatã sau care se aflã în posesia unor acte ori care
deþine informaþii în legãturã cu acestea note explicative
conform modelului prezentat în anexa nr. 5, sub formã de
întrebãri care sã fie utilizate la finalizarea controlului
vamal ulterior. Membrii echipei de control vor analiza
rãspunsurile primite, iar concluziile desprinse vor fi avute
în vedere la fundamentarea constatãrilor controlului
vamal.
Dacã cei în cauzã refuzã sã dea notã explicativã sau
sã rãspundã la unele întrebãri, membrii echipei de control
vor formula întrebãrile printr-o adresã scrisã, stabilind un
termen de pânã la 3 zile lucrãtoare de primire a
rãspunsului.
În cazul în care nu se primeºte rãspuns în termenul
stabilit, membrii echipei de control consemneazã refuzul
în procesul-verbal de control, anexeazã o copie de pe
adresã la acesta ºi aplicã sancþiunile prevãzute de lege.
În cazuri temeinic justificate, determinate de
necesitatea unor constatãri la punctele de lucru sau la
spaþiile de depozitare a mãrfurilor ori bunurilor situate în
raza de competenþã a altei direcþii regionale vamale,
membrii echipei de control pot solicita realizarea acestora
de cãtre o altã echipã de control din raza de competenþã
a acelei direcþii regionale vamale sau pot solicita
delegarea de competenþã.
Douã exemplare originale ale actelor intermediare
încheiate ºi anexele acestora sau, dupã caz, ale notelor
explicative sunt transmise în original direcþiei regionale
vamale solicitante ºi sunt folosite pentru fundamentarea
constatãrilor din procesul-verbal de control. Aceste
constatãri au aceeaºi semnificaþie ca ºi propriile
constatãri.
În cazurile temeinic justificate, în care pentru
finalizarea controlului vamal ulterior sunt necesare date ºi
documente ce pot fi obþinute de la alte administraþii
vamale, în baza acordurilor ºi convenþiilor de cooperare
vamalã, membrii echipei de control pot propune iniþierea
unei cereri de asistenþã prin Direcþia supraveghere ºi
control vamal. Pentru declaraþiile în care existã o
asemenea cerere de asistenþã vamalã sau de altã naturã,

necesarã determinãrii stãrii de fapt, controlul vamal
ulterior se va finaliza la primirea rãspunsului de la
instituþiile solicitate.
Documentele obþinute în baza acordurilor sau
convenþiilor internaþionale trimise de administraþiile
vamale ale altor state sau cele obþinute în baza
recomandãrii Consiliului de Cooperare Vamalã din cadrul
Organizaþiei Mondiale a Vãmilor pot constitui mijloace de
probã pentru determinarea stãrii de fapt.
În cazul acþiunilor de supraveghere ºi control vamal
ulterior, în care se apreciazã cã existã pericolul ca
debitorul sã se sustragã, sã îºi ascundã ori sã îºi
risipeascã patrimoniul, periclitând în mod considerabil
colectarea, organul de control va solicita directorului
Direcþiei supraveghere ºi control vamal, respectiv
directorului executiv al direcþiei regionale vamale,
emiterea unei decizii pentru instituirea de mãsuri
asigurãtorii, în conformitate cu prevederile capitolului VI
"Mãsuri asigurãtorii" al titlului VIII din Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Întocmirea actelor de control
Organele de control ale Direcþiei supraveghere ºi
control vamal, respectiv ale serviciilor supraveghere ºi
control vamal ºi ale birourilor vamale din cadrul direcþiilor
regionale vamale, întocmesc, de regulã, urmãtoarele acte
de control:
a) proces-verbal de control;
b) proces-verbal intermediar;
c) proces-verbal de constatare ºi sancþionare a
contravenþiilor;
d) notã de constatare;
e) notã unilateralã;
f) notã de prezentare;
g) decizie pentru regularizarea situaþiei.
Procesul-verbal de control
Procesul-verbal de control este un act bilateral care se
semneazã de cãtre organul de control ºi de persoana
controlatã sau de reprezentantul legal al persoanei, în
cazul controlului vamal al mãrfurilor ori bunurilor.
Conþinutul orientativ al procesului-verbal de control este
prezentat în anexa nr. 6.
Procesul-verbal de control trebuie sã cuprindã
motivele de fapt ºi temeiul de drept în ceea ce priveºte
constatãrile ºi mãsurile dispuse de organul de control.
Constatãrile din procesul-verbal de control trebuie sã
fie proprii organelor de control, bazate pe date ºi
documente expuse clar ºi precis, eliminându-se orice
elemente ºi descrieri personale neconcludente, care
încarcã nejustificat conþinutul acestuia.
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
(4) Neregulile constatate se consemneazã în mod
obligatoriu în procesul-verbal de control, precizându-se în
mod concret actele normative încãlcate, respectiv articolul
ºi alineatul din acestea, cu determinarea exactã a
influenþelor în situaþiile în care s-a constatat naºterea unei
datorii vamale sau sume plãtite în plus. Prin procesul-
verbal de control se stabilesc, de asemenea, diferenþe în
plus sau în minus privind alte taxe ºi impozite datorate
statului, în cadrul operaþiunilor vamale.
În procesul-verbal de control se vor înscrie, la fiecare
neregulã constatatã, mãsurile luate operativ în timpul
controlului, cu menþionarea documentelor întocmite, sau
mãsurile ce vor fi luate în continuare de persoanele
controlate, cu indicarea termenelor de comunicare la
Direcþia supraveghere ºi control vamal, la serviciile
supraveghere ºi control vamal sau la birourile vamale,
dupã caz.
Persoana fizicã sau reprezentantul legal al persoanei
juridice va fi informat pe parcursul desfãºurãrii controlului
asupra constatãrilor rezultate din acesta.
Procesul-verbal de control, semnat de organul de control
ºi de persoanele controlate sau de reprezentanþii legali ai
acestora ori numai de organul de control, se înregistreazã la
registratura organului de control, la încheierea controlului.
Procesul-verbal de control în care sunt consemnate fapte ce
atrag rãspunderea materialã sau penalã, dupã caz, se
semneazã în mod obligatoriu ºi de persoanele fãcute
rãspunzãtoare, când acestea pot fi identificate în timpul
controlului.
În situaþiile în care controlul nu se efectueazã la sediul sau
la domiciliul persoanei, când reverificarea declaraþiilor se
efectueazã pe bazã de documente aflate la dispoziþia
autoritãþii vamale sau primite de la alte autoritãþi ori persoane,
potrivit dispoziþiilor legale, precum ºi atunci când se refuzã
semnarea procesului-verbal de control, acesta se semneazã
înainte de comunicare numai de echipa de control. În aceste
cazuri, procesul-verbal de control poate fi adus la cunoºtinþa
ºi, respectiv, comunicat persoanei a cãrei activitate a fost
controlatã, odatã cu Decizia pentru regularizarea situaþiei,
prevãzutã la art. 78.
Data comunicãrii rezultatelor controlului este consideratã
data semnãrii de primire de cãtre persoana controlatã sau de
reprezentantul sãu legal a procesului-verbal de control, în
condiþiile art. 44 alin. (2) lit. a) ºi b) din Ordonanþa Guvernului
nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, data înscrisã de poºtã la remiterea "confirmãrii de
primire", în condiþiile art. 44 alin. (2) lit. c) din Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, sau data la care expirã termenul de 15
zile de la data afiºãrii anunþului publicitar, în condiþiile alin. (2)
lit. d) ºi alin. (3) ale art. 44 din ordonanþa menþionatã mai sus.
În cazul în care persoanele care trebuie sã semneze
procesul-verbal de control au unele obiecþii asupra
constatãrilor organelor de control, acestea vor fi clarificate ºi
soluþionate, dupã caz, înainte de semnarea procesului-verbal
de control. Dacã se menþin obiecþiile, acestea vor fi
prezentate în scris, odatã cu semnarea procesului-verbal de
control.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
La procesul-verbal de control se vor anexa situaþii,
tabele, acte, documente ºi note explicative privind
susþinerea constatãrilor. Tabelele sau situaþiile se
întocmesc în cazurile în care este necesarã sintetizarea
expunerii constatãrilor în procesul-verbal de control.
Tabelele ºi situaþiile anexate la procesul-verbal de control
vor fi semnate de organele de control ºi de conducerea ºi
salariaþii persoanelor juridice controlate, dupã caz.
Documentele sau actele necesare pentru
consemnarea ori fundamentarea constatãrilor se
anexeazã, dupã necesitãþi, în copie certificatã de organul
de control ºi de ºeful compartimentului din care provin.
Acestea se anexeazã în original când sunt considerate a
fi falsificate sau nereale ori când existã indicii cã se va
urmãri sustragerea sau distrugerea lor. În acest caz se
lasã persoanelor ºi birourilor vamale copii certificate de
persoanele în cauzã ºi de organele de control.
În conformitate cu prevederile art. 57, pentru
clarificarea cauzelor ºi împrejurãrilor care au condus la
nerespectarea prevederilor legale, organele de control pot
solicita explicaþii scrise persoanelor care se fac vinovate
de abaterile constatate ºi consemnate în procesul-verbal
de control ºi pot fi stabilite anumite rãspunderi în sarcina
acestora, potrivit legii. Explicaþii scrise sub formã de notã
explicativã pot fi solicitate ºi altor persoane terþe care pot
sã contribuie la clarificarea problemelor aflate în control.
Notele explicative se pot lua în orice etapã a
controlului, ori de câte ori acestea sunt necesare pentru
clarificarea ºi definitivarea constatãrilor, cu condiþia ca
organele de control sã fie în mãsurã sã punã întrebãri
precise ºi sã combatã eventualele rãspunsuri
necorespunzãtoare. Organele de control vor analiza
rãspunsurile primite, iar concluziile desprinse din analizã
vor fi avute în vedere la întocmirea procesului-verbal de
control.
În cazul efectuãrii controlului prin inventariere, la
procesul-verbal de control se anexeazã listele de
inventariere, precum ºi declaraþiile gestionarilor luate cu
ocazia inventarierii.
Pentru constatãrile privind sãvârºirea unor fapte care
ar întruni elementele constitutive ale unei infracþiuni, în
condiþiile prevãzute de legea penalã, organul de control
întocmeºte un proces-verbal de control separat care va fi
înaintat de îndatã organelor de urmãrire penalã pentru
efectuarea cercetãrilor. În cazul în care se refuzã
semnarea procesului-verbal de control, organul de control
va consemna aceasta în actul de control. Procesul-verbal
de control împreunã cu mijloacele materiale de probã vor
fi înaintate organelor de urmãrire penalã cu o adresã de
sesizare.
La finalizarea controlului, persoana fizicã sau
reprezentantul legal al pesoanei juridice are obligaþia sã
dea o declaraþie scrisã, pe propria rãspundere, al cãrui
model este prevãzut în anexa nr. 7, din care sã rezulte cã
au fost puse la dispoziþie membrilor echipei de control
toate documentele ºi informaþiile solicitate, care au
legãturã cu obiectul controlului. În declaraþie se va
menþiona ºi faptul cã au fost restituite toate documentele
14
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
solicitate ºi puse la dispoziþie de persoana fizicã sau
reprezentantul legal al persoanei juridice.
Membrii echipei de control semneazã ºi aplicã
ºtampila personalã în partea stângã de la sfârºitul fiecãrei
pagini din procesul-verbal de control. Persoana controlatã
sau, când este cazul, reprezentantul sãu legal ia la
cunoºtinþã despre conþinutul procesului-verbal de control,
prin semnãturã ºi aplicarea ºtampilei, la sfârºitul
procesului-verbal de control. Cu aceastã ocazie organul
de control prezintã constatãrile ºi consecinþele lor, iar
persoana controlatã are dreptul sã prezinte, în scris,
punctul de vedere cu privire la constatãri. Procesul-verbal
de control se încheie în 3 exemplare originale, dintre care
douã sunt luate de echipa de control ºi unul se predã sub
semnãturã persoanei controlate. Comunicarea
procesului-verbal de control se realizeazã, potrivit regulilor
stabilite pentru comunicarea actului administrativ fiscal,
prevãzute de Codul de procedurã fiscalã, la data încheierii
controlului.
Procesul-verbal de control se întocmeºte ºi pentru
cazurile în care, în urma reverificãrii declaraþiilor sau a
controlului ulterior, regimurile vamale suspensive ori
economice, sub care au fost plasate mãrfurile, se încheie
potrivit reglementãrilor vamale, din iniþiativa autoritãþii
vamale.
Organul de control poate îndrepta erorile materiale din
cuprinsul procesului-verbal de control din oficiu sau la
cererea persoanei fizice ori a reprezentantului legal al
persoanei juridice controlate, astfel:
a) dacã îndreptarea erorii materiale se face prin
adãugãri sau ºtersãturi operate în cuprinsul procesului-
verbal de control, acestea vor fi semnate ºi ºtampilate de
organul de control, în caz contrar nefiind luate în
considerare. Îndreptarea erorii materiale va fi operatã pe
toate exemplarele originale ale procesului-verbal de
control. Dupã efectuarea îndreptãrii erorii materiale,
organul de control are obligaþia de a comunica de îndatã
persoanei controlate operaþiunea efectuatã;
b) în cazul în care îndreptarea erorii materiale nu se
poate efectua direct pe actul de control, se emite un nou
proces-verbal de control, care, de asemenea, va fi
comunicat.
Procesul-verbal intermediar
Procesul-verbal intermediar este un act bilateral care
se semneazã conform procedurii prezentate la procesul-
verbal de control. Acesta se întocmeºte la unitãþile
subordonate persoanei controlate, are structura
procesului-verbal de control ºi nu poate fi atacat pe cale
administrativã sau judecãtoreascã.
Procesul-verbal intermediar este anexã la procesul-verbal
de control care se întocmeºte la persoana juridicã controlatã.
Constatãrile din procesul-verbal intermediar se vor
analiza ºi se vor prelua în procesul-verbal de control, în
funcþie de prevederile legale, de realitatea constatãrilor ºi
de respectarea procedurilor specifice de control.
 Expert Contabil

Procesul-verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor arãtat sau de propus faþã de cele cuprinse în actul de
control, nu se întocmeºte nota de prezentare.
În situaþiile în care dupã verificarea declaraþiilor vamale
Procesul-verbal de constatare ºi sancþionare a
sau dupã controlul ulterior rezultã cã dispoziþiile care
contravenþiilor se încheie pentru acele fapte ale cãror
reglementeazã regimul vamal respectiv au fost aplicate pe
constatare ºi sancþionare sunt de competenþa organelor
baza unor informaþii inexacte ori incomplete, iar
de supraveghere ºi control vamal, în condiþiile legii ºi în
autoritatea vamalã trebuie sã ia mãsuri pentru
conformitate cu procedura stabilitã prin legislaþia în
regularizarea situaþiei, organul de control dispune sau
vigoare privind regimul juridic al contravenþiilor.
propune mãsuri þinând seama de noile elemente
consemnate în procesul-verbal de control.
Nota de constatare În aceste cazuri se vor avea în vedere prevederile art.
100 din Legea nr. 86/2000 privind Codul vamal al
României, prin care se stipuleazã cã organele de control
Nota de constatare se întocmeºte atunci când în cursul
vamal sunt îndrituite sã constate diferenþe de datorie
controlului se fac constatãri a cãror reconstituire ulterioarã
vamalã sau alte taxe ºi impozite datorate în cadrul
nu este întotdeauna posibilã sau care nu pot fi dovedite ºi
operaþiunilor vamale ºi sã ia mãsuri pentru încasarea
în alte situaþii apreciate de organele de control.
diferenþelor în minus ori sã propunã restituirea celor care
În nota de constatare se consemneazã situaþiile de
au fost încasate în plus, cu respectarea dispoziþiilor
fapt, precum ºi mãsurile luate operativ pentru remedierea
legale.
deficienþelor constatate. În situaþii mai deosebite este
indicatã folosirea martorilor la stabilirea realitãþii faptelor
constatate. Decizia pentru regularizarea situaþiei
Nota de constatare se semneazã de organul de
control, de persoanele controlate ºi de persoanele la care
Pe baza procesului-verbal de control ºi a notei de
se referã constatarea, precum ºi de martori, dupã caz.
prezentare se emite documentul "Decizia pentru
Nota de constatare este anexã la procesul-verbal de
regularizarea situaþiei". În conformitate cu prevederile art.
control.
100 alin. (4) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al
României, modelul "Deciziei pentru regularizarea situaþiei"
Nota unilateralã ºi instrucþiunile de completare sunt cele prevãzute în
anexa nr. 8. Potrivit art. 100 alin. (8) din Legea nr.
86/2006, acest document constituie titlu de creanþã.
Nota unilateralã se întocmeºte în cazurile în care, în
Decizia pentru regularizarea situaþiei, emisã în baza
urma controlului, nu s-au constatat abateri ori acestea,
procesului-verbal de control, constituie temei pentru
prin volumul ºi importanþa lor, nu justificã întocmirea de
scoaterea din evidenþã a regimurilor vamale suspensive
procese-verbale de control.
sau economice sub care au fost plasate mãrfurile.
În nota unilateralã organele de control vor arãta
concret ce anume documente au controlat ºi constatãrile
fãcute. Soluþionarea contestaþiilor
ºi plângerilor
Nota de prezentare

Decizia pentru regularizarea situaþiei poate fi

La actele de control încheiate se anexeazã notele de
contestatã conform procedurii prevãzute în titlul IX din
prezentare, care vor cuprinde, în principal, urmãtoarele:
Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu
a) organele sau persoanele, dupã caz, în afara celor
modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi instrucþiunilor
controlate, care au dat dispoziþii ce au determinat
pentru aplicarea acesteia, aprobate prin Ordinul
abaterile respective;
preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã
b) propunerile referitoare la continuarea ºi/sau la
nr. 519/2005.
extinderea controlului;
Împotriva procesului-verbal de control care cuprinde
c) mãsurile ce mai trebuie luate în continuare de
mãsuri ce nu se referã la o datorie vamalã sau la diferenþe
persoanele controlate, de organul care a dispus controlul
de alte impozite ºi taxa datorate în cadrul operaþiunilor
sau de alte organe ori compartimente;
vamale, inclusiv accesorii, se poate formula plângere
d) propunerile de aplicare a unor sancþiuni disciplinare
prealabilã în condiþiile art. 7 din Legea contenciosului
sau de transmitere cãtre organele abilitate prin lege
administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare.
pentru efectuarea cercetãrilor, dupã caz;
Plângerea prealabilã formulatã împotriva procesului-
e) propunerile de modificare, completare, actualizare a
verbal de control, în condiþiile prezentelor norme
cadrului normativ în domeniul supus controlului.
metodologice, este calea administrativã de atac, prin care
În cazul în care organul de control nu are nimic de
se solicitã autoritãþii publice emitente reexaminarea

15
ianuarie, 2007, nr. 1 (17) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
procesului-verbal de control, în sensul revocãrii acestuia.
Plângerea prealabilã se formuleazã în scris ºi va
cuprinde:
a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul plângerii;
c) motivele de fapt ºi de drept;
d) dovezile pe care se întemeiazã;
e) semnãtura ºi ºtampila contestatarului.
Contestatorul poate depune în dovedirea plângerilor
prealabile formulate acte ce nu au fost avute în vedere de
organul de control.
Plângerea prealabilã nu poate avea ca obiect alte
mãsuri decât cele stabilite prin actul atacat.
Plângerea prealabilã se depune la compartimentul din
care face parte organul de control al cãrui act este atacat,
în termenele prevãzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu
modificãrile ulterioare.
În cazul în care plângerea prealabilã este depusã la un
organ care nu are competenþa de soluþionare a acesteia
din cadrul Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, aceasta va fi
înaintatã, în termen de 5 zile de la data primirii, organului
emitent al actului atacat.
Plângerea prealabilã formulatã împotriva procesului-
verbal de control al cãrui act este atacat se soluþioneazã
de conducãtorul autoritãþii vamale care a efectuat
controlul.
Plângerea prealabilã poate fi retrasã de contestator
pânã la soluþionarea acesteia. Organul de soluþionare
competent va comunica contestatarului decizia prin care
se ia act de renunþarea la plângere.
Prin retragerea plângerii prealabile nu se pierde
dreptul de a se înainta o nouã plângere în interiorul
termenului general de depunere a acesteia.
În soluþionarea plângerii prealabile organul competent
se pronunþã prin decizie sau ordin.
Decizia sau ordinul în soluþionarea plângerii prealabile
este definitiv în sistemul cãilor administrative de atac.
Decizia sau ordinul se emite în formã scrisã ºi va
cuprinde: preambulul, considerentele ºi dispozitivul.
a) Preambulul cuprinde: denumirea organului de
control învestit cu soluþionarea, numele sau denumirea
contestatarului, sediul social al acestuia, numãrul de
înregistrare al plângerii prealabile la organul de
soluþionare competent ºi obiectul cauzei.
b) Considerentele cuprind motivele de fapt ºi de drept
care au format convingerea organului de control
competent în emiterea deciziei.
c) Dispozitivul cuprinde soluþia pronunþatã, calea de
atac, termenul în care aceasta poate fi exercitatã ºi
instanþa competentã.
Decizia sau ordinul se semneazã de conducãtorul
autoritãþii emitente din care face parte organul de control
al cãrui act a fost atacat.
În soluþionarea plângerii prealabile organul de control
competent va verifica motivele de fapt ºi de drept care au
stat la baza emiterii procesului-verbal de control. Analiza
plângerii prealabile se face în raport de susþinerile pãrþilor,
de dispoziþiile legale invocate de acestea ºi de
16
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
documentele existente la dosarul cauzei. Soluþionarea
plângerii prealabile se face în limitele sesizãrii.
Organul de soluþionare competent pentru lãmurirea
cauzei poate solicita punctul de vedere al direcþiilor de
specialitate sau al altor instituþii ºi autoritãþi.
Prin soluþionarea plângerii prealabile nu se poate crea
o situaþie mai grea contestatarului în propria cale de atac.
Prin decizie, plângerea prealabilã va putea fi admisã,
în totalitate sau în parte, ori respinsã.
În cazul admiterii plângerii prealabile, se decide, dupã
caz, anularea totalã sau parþialã a actului atacat.
Dacã organul de soluþionare competent constatã
neîndeplinirea unei condiþii procedurale, plângerea
prealabilã va fi respinsã fãrã a se proceda la analiza pe
fond a cauzei.
Plângerea prealabilã nu poate fi respinsã dacã poartã
o denumire greºitã.
Decizia se comunicã contestatarului, precum ºi
organului emitent al actului atacat.
Deciziile emise în soluþionarea plângerilor prealabile
pot fi atacate la instanþa judecãtoreascã de contencios
administrativ competentã.
Evidenþa, urmãrirea ºi raportarea
rezultatelor activitãþii de control
Procesul-verbal de control ºi notele de constatare,
împreunã cu anexele ºi cu celelalte documente referitoare
la controlul efectuat, se înregistreazã în mod obligatoriu la
registratura unitãþii din care face parte echipa de control.
În cazurile în care se constatã naºterea unei datorii
vamale, organele de control au obligaþia de a preda la
compartimentele financiar-contabile documentele
reprezentând titlul de creanþã, în vederea înregistrãrii în
evidenþa contabilã a cuantumului corespunzãtor al
drepturilor, cu respectarea reglementãrilor prevãzute la
secþiunea 1 "Înscrierea în evidenþa contabilã ºi
comunicarea cãtre debitor a cuantumului drepturilor" a
cap. III al titlului IX din Legea nr. 86/2006.
Totodatã, organele de control au obligaþia de a
transmite compartimentelor de specialitate teritoriale ale
direcþiilor regionale vamale care se ocupã cu colectarea
creanþelor titlul de creanþã sau titlul executoriu, dupã caz,
înainte de expirarea termenelor scadente prevãzute de
lege.
Compartimentele de supraveghere ºi control vamal
ulterior vor asigura, ori de câte ori este necesar, urmãrirea
la agenþii economici controlaþi a aplicãrii mãsurilor stabilite
în timpul controlului sau a celor transmise prin
documentele de valorificare.
Pentru fiecare proces-verbal de control, în scopul
completãrii bazei de date cu informaþiile specifice
necesare prevenirii ºi combaterii încãlcãrii reglementãrilor
vamale, se va întocmi fiºa de raportare privind rezultatele
controlului, conform modelului ºi instrucþiunilor aprobate
de Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.

Datele din fiºa de raportare se vor organiza în evidenþe
informatizate. Aceste evidenþe vor servi la aprecierea
activitãþii desfãºurate de organele de supraveghere ºi
control, a calitãþii activitãþii organelor de control ºi
îmbunãtãþirii managementului controlului.
Structurile subordonate din cadrul direcþiilor regionale
vamale vor raporta Direcþiei supraveghere ºi control vamal
controalele efectuate ºi rezultatele acestora, dupã cum
urmeazã:
a) la termenele fixate, prin program sau tematica de
control;
b) în termen de 5 zile de la finalizarea acþiunii de
control, în cazul fraudelor mai mari de 10.000 euro;
CONCURENÞA
În secolul al XIX-lea, au apãrut reglementãri restrictive
ale libertãþii concurenþei din necesitatea de a lupta
împotriva exercitãrii abuzive a concurenþei. Astfel, s-a
formulat ideea potrivit cãreia concurenþa trebuie sã se
exercite în limita obiceiurilor comerciale cinstite. O datã
depãºitã aceste limite, concurenþa devine neloialã ºi
atrage dupã sine rãspunderea celui ce a sãvârºit acte
susceptibile de o asemenea încadrare.
Temeiul rãspunderii pentru concurenþa neloialã era, la
acea vreme, Codul civil prin reglementãrile sale privind
rãspunderea. În timp mai multe þãri au adoptat
reglementãri speciale în acest domeniu.
Acest complex de norme a dat naºtere dreptului
concurenþei comerciale destinat "sã asigure un mediu
adecvat pentru existenþa ºi exercitarea competiþiei între
agenþii economici care se confruntã pentru câºtigarea ºi
consolidarea clientelei proprii".
Obiectul dreptului concurenþei
În economia de piaþã se manifestã douã forme ale
rivalitãþii dintre agenþii economici: competenþã stimulativã ºi
cea patologicã. Dreptul concurenþei comerciale are de fapt
un dublu obiect: "optimizarea desfãºurãrii competiþiei între
agenþii economici în condiþii oneste ºi corecte ºi reprimarea
practicilor abuzive, nocive relaþiilor de piaþã".
Competenþa patologicã se manifestã prin instituirea
monopolului asupra unor segmente de piaþã sau prin excluderea
de pe piaþã a unui concurent prin acapararea clientelei sale.
Raportul juridic de concurenþã
Subiectele raportului juridic de concurenþã
Potrivit art. 2 din Legea concurenþei, legea se aplicã:
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
c) în termen de 10 zile de la închiderea trimestrului,
prin raportul privind modul de realizare a programului de
supraveghere ºi control pe trimestrul încheiat.
Direcþiile regionale vamale vor înainta, de asemenea,
Direcþiei supraveghere ºi control vamal raportul anual
asupra activitãþii de supraveghere ºi control vamal ulterior.
Pe baza acestor rapoarte ºi a activitãþii proprii
desfãºurate, Direcþia supraveghere ºi control vamal va
întocmi ºi va supune aprobãrii conducerii Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor raportul anual privind activitatea de
supraveghere ºi control vamal ulterior.
Dinu Lilicã – director economic
a) agenþilor economici sau asociaþiilor de agenþi
economici - persoane fizice sau juridice - de cetãþenie,
respectiv de naþionalitate românã sau strãinã, denumiþi în
continuare agenþi economici;
b) organelor administraþiei publice centrale sau locale,
în mãsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin
reglementãrile adoptate, intervin în operaþiuni de piaþã,
influenþând direct sau indirect concurenþa, cu excepþia
situaþiilor când asemenea mãsuri sunt luate în aplicarea
altor legi sau pentru apãrarea unui interes public major.
Categoria agenþilor economici include, potrivit art. 2 din
O.G. nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor "orice
persoanã fizicã sau juridicã care produce, importã,
transportã, depoziteazã sau comercializeazã produse ori
pãrþi din acestea ori presteazã servicii".
Persoanele fizice la care se face referire sunt
comercianþii individuali. Potrivit art. 7 C. com. "sunt
comercianþi aceia care fac acte de comerþ, având
comerþul ca o profesiune obiºnuitã". Sunt consideraþi
comercianþi ºi meseriaºii, "în mãsura în care prelucreazã
materiale procurate de pe piaþã, îndeplinind fapte de
comerþ."
Din rândul persoanelor juridice fac parte în principal
societãþile comerciale, reglementate de Legea nr. 31/1990
ºi societãþile cu capital de stat, constituite, prin
reorganizarea fostelor unitãþi economice ale statului,
conform legii nr. 15/1990.
De asemenea, pot fi subiecte ale raportului de concurenþã:
monopolurile ºi regiile autonome, ca agenþi economici din
sectorul de stat, organizaþiile cooperatiste, precum ºi
asociaþiilor cu scop lucrativ, asociaþiile familiale ºi asociaþiile în
participaþiune, chiar dacã nu sunt subiecte de drept.
Conþinutul raportului de concurenþã
Conþinutul raportului de concurenþã este definit în
funcþie de drepturile agenþilor economici.
1. Dreptul asupra semnelor de individualizare a
comerciantului ºi întreprinderii sale. Conform legii nr.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
26/1990, republicatã, identificarea se realizeazã prin firmã
ºi prin emblemã.
a) Prin firmã se înþelege numele sau, dupã caz,
denumirea sub care un comerciant îºi exercitã comerþul ºi
sub care semneazã (art. 30 alin. 1). Legea prevede cã "orice
firmã nouã trebuie sã se deosebeascã de cele existente".
b) Emblema este, potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr.
26/1990, "semnul sau denumirea care deosebeºte un
comerciant de altul de acelaºi gen". Orice emblemã trebuie
sã difere de cele înscrise anterior în acelaºi fel de activitate,
precum ºi de emblemele altor comercianþi de pe piaþa unde
titularul în cauzã îºi desfãºoarã activitatea (art. 43).
Având în vedere cã atât firma, cât ºi emblema au
scopul de a atrage clientela, art. 5 lit. a din Legea nr.
11/1991 incrimineazã ca infracþiune de concurenþã
neloialã ºi sancþioneazã cu închisoare de la o lunã la doi
ani sau cu amendã, întrebuinþarea unei firme sau unei
embleme de naturã a produce confuzie cu cele folosite
legitim de alt comerciant.
2. Drepturi asupra semnelor distinctive ale produselor.
Identificarea produselor unui agent economic se
realizeazã prin intermediul mãrcilor de fabricã, de servicii
sau de comerþ.
Potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 84/1998 privind mãrcile
ºi indicaþiile geografice, marca este un semn susceptibil
de reprezentare graficã, servind la deosebirea produselor
ºi serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele
aparþinând altor persoane. Titularul unei mãrci valabil
înregistratã la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci
dispune de un drept privativ ºi exclusiv de a o folosi (art.
35 alin. 1 din Legea nr. 84/1998). Încãlcarea acestui drept
constituie fapt de concurenþã neloialã.
Astfel, potrivit art. 83, constituie infracþiune ºi se
pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendã de 15 milioane lei:
a) contrafacerea, imitarea sau folosirea fãrã drept a
unei mãrci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra
calitãþii produselor sau serviciilor la care se referã marca;
b) punerea în circulaþie, fãrã drept, a unui produs
purtând o marcã identicã sau similarã cu o marcã
înregistratã pentru produse identice sau similare ºi care
prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate;
c) punerea în circulaþie a produselor care poartã
indicaþii geografice care indicã sau sugereazã cã produsul
în cauzã este originar dintr-o regiune geograficã, alta decât
locul adevãrat de origine, în scopul inducerii în eroare a
publicului cu privire la originea geograficã a produsului.
Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea
prealabilã a pãrþii vãtãmate.
Iar, în conformitate cu art. 86, "orice utilizare a mãrcilor
sau indicaþiilor geografice contrarã practicilor loiale în
activitatea industrialã sau comercialã, în scopul de a
induce în eroare consumatorii, constituie un act de
concurenþã neloialã ºi se pedepseºte cu închisoare de la
o lunã la 2 ani sau cu amendã de 15 milioane lei".
3. Dreptul asupra invenþiilor ºi altor procedee tehnice
de gestiune. "Invenþia este o creaþie intelectualã, care
poate fi brevetatã dacã este nouã (nu este conþinutã în
18
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
stadiul tehnicii), rezultã dintr-o activitate inventivã ºi este
susceptibilã de aplicare industrialã" (art. 7 alin. 1 din
Legea nr. 64/1991). Invenþia poate avea ca obiect un
produs, un procedeu sau o metodã.
Drepturile ce aparþin comerciantului asupra invenþiilor
intrã din punct de vedere juridic, în sfera raportului juridic
de concurenþã. Astfel, potrivit art. 34 alin. 1 din Legea nr.
64/1991, titularul brevetului de invenþie are dreptul de a
interzice terþilor sã efectueze, fãrã autorizaþia sa,
urmãtoarele acte:
a) pentru produse: fabricarea, comercializarea,
oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în
vederea comercializãri, oferirii spre vânzare sau folosirii;
b) pentru procedee sau metode: folosirea acestora.
Potrivit art. 59 alin. 1 constituie infracþiune de
contrafacere: fabricarea sau punerea în circulaþie fãrã
drept a obiectului unui brevet de invenþie sau orice altã
încãlcare a drepturilor conferite de brevetul de invenþie, pe
perioada de valabilitate a acestuia este pedepsitã cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã; iar
însuºirea fãrã drept, în orice mod, a calitãþii de inventator
constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la
6 luni la 2 ani sau cu amendã.
4. Drepturi asupra desenelor ºi modelelor industriale.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 129/1992 privind protecþia
desenelor ºi modelelor industriale, certificatul de
înregistrare a desenului sau modelului la Oficiul de Stat
pentru Invenþii ºi Mãrci constituie titlul de protecþie a
acestora, titlu ce conferã titularului sãu un drept exclusiv de
exploatare pe teritoriul României. Titularul acestui certificat
are dreptul de a interzice terþilor sã efectueze, fãrã
autorizarea sa, urmãtoarele acte: reproducerea, fabricarea,
comercializarea sau oferirea spre vânzare, folosirea,
importul, stocarea în vederea comercializãrii, oferirii spre
vânzare sau folosirii desenului sau modelului industrial al
produsului în are acesta este încorporat (art. 29).
Constituie infracþiune:
- însuºirea fãrã drept a calitãþii de autor al desenului
sau modelului industrial (art. 41);
- contrafacerea desenului sau modelului industrial
(reproducerea fãrã drept a desenului sau modelului
industrial în scopul fabricãrii de produse cu aspect identic,
fabricarea, oferirea spre vânzare, vânzarea, importul,
folosirea sau stocarea unor astfel de produse în vederea
punerii în circulaþie ori folosirii, fãrã acordul titularului
certificatului de înregistrare a desenului sau modelului
industrial în perioada de valabilitate a acestuia - art. 42).
Acþiunea penalã se pune în miºcare la plângerea
prealabilã a pãrþii vãtãmate.
Obiectul raportului de concurenþã
"Obiectul raportului de concurenþã constã în
comportamentul agenþilor economici, manifestat prin
acþiuni sau omisiuni în relaþiile de piaþã" - O.Cãpãþânã -
Dreptul concurenþei comerciale.
Criteriile de evaluare a conduitei agenþilor economici sunt:

a) buna credinþã
Potrivit art. 54 din Constituþie: "cetãþenii români,
cetãþenii strãini ºi apatrizii trebuie sã-ºi exercite drepturile
ºi libertãþile constituþionale cu bunã credinþã, fãrã sã
încalce drepturile ºi libertãþile celorlalþi". De asemenea,
Codul civil prevede în art. 970 "convenþiile trebuie
executate cu bunã credinþã". O obligaþie similarã se
regãseºte în Legea nr. 11/1991: "comercianþii sunt obligaþi
sã-ºi exercite activitatea cu bunã credinþã".
b) uzanþele cinstite
Potrivit art. 1 din Legea nr. 11/1991, comercianþii sunt
obligaþi sã-ºi exercite activitatea potrivit uzanþelor cinstite.
Concurenþa ilicitã
Domenii închise prin lege concurenþei
Piaþa muncii ºi a relaþiilor de muncã
Legea nr. 21/1996 dispune în art. 2 alin. 4 lit. a cã
dispoziþiile sale "nu se aplicã pieþei muncii ºi relaþiilor de
muncã". În completare se aplicã dispoziþiile art. 18 din Codul
muncii, care prevede: "drepturile persoanelor încadrate în
muncã nu pot face obiectul vreunei tranzacþii, renunþãri sau
limitãri, ele fiind apãrate de stat împotriva oricãror încãlcãri,
a manifestãrilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu".
Prepusul este persoana "însãrcinatã cu comerþul
patronului sãu, fie în locul unde acesta îl exercitã, fie în alt
loc" (art 392 C. com.). Prepusul comercial este þinut sã se
abþinã de la acte de competiþie sãvârºite împotriva propriului
patron. Astfel, potrivit art. 397 C. com., prepusul nu poate,
fãrã învoirea expresã a patronului, a face operaþiuni, nici a
lua parte, în socoteala sa proprie sau a altuia, la alte negoþuri
de natura aceluia cu care este însãrcinat. În caz contrar,
prepusul este obligat la daune interese sau patronul se
poate substitui acestuia pentru a culege beneficiile
operaþiunilor încheiate fãrã drept cu terþe persoane.
În ceea ce priveºte pe ceilalþi salariaþi, Legea nr.
11/1991 a instituit, în temeiul art. 4 alin. 1 lit. b, interzicerea
concurenþei exercitate în detrimentul propriului patron de
cãtre salariaþii acestuia, alþii decât prepusul definit de art.
392 C. com. Astfel, constituie contravenþie ºi se
sancþioneazã cu amendã de la 10.000 lei la 40.000 lei
"oferirea serviciilor de cãtre salariatul exclusiv al unui
comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea
oferte". Salariatul abuziv poate fi obligat, în baza art. 9 din
Legea nr. 11/1991, sã plãteascã despãgubiri pentru
daunele pricinuite patronului, inclusiv cele de ordin moral.
Interzicerea concurenþei în raporturile dintre
societatea în nume colectiv ºi asociaþi
Luând în considerare legãtura ce se stabileºte între
membrii societãþii în nume colectiv, art. 82 din Legea nr.
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
31/1990, republicatã interzice oricãrui asociat, sãvârºirea
unor acte de concurenþã directã sau indirectã împotriva
societãþii din care face parte.
Asociaþii din societatea în nume colectiv, fie cã sunt
sau nu administratori, nu au voie "sã facã operaþiuni în
contul lor sau al altora, în acelaºi fel de comerþ sau într-
unul asemãnãtor, fãrã consimþãmântul celorlalþi asociaþi",
ºi nici "nu pot lua parte, ca asociaþi cu rãspundere
nelimitatã, în alte societãþi concurente sau având acelaºi
obiect de activitate".
În ambele situaþii, art. 82 se referã numai la acte de
comerþ în analogie cu profilul de activitate al societãþii în
nume colectiv prejudiciate prin concurenþa sãvârºitã de
asociatul abuziv.
Existã, totuºi douã excepþii: fie asociatul primeºte
consimþãmântul explicit al celorlalþi membri, exprimat
printr-o hotãrâre a adunãrii generale a asociaþilor, fie
participarea sau operaþiunile dateazã dinainte de
constituirea societãþii în nume colectiv.
Societatea prejudiciatã are dreptul de a-l exclude pe
asociat sau de a considera cã acesta a lucrat în contul ei
sau sã cearã despãgubiri. Dreptul se stinge dupã trecerea
a trei luni din ziua când societatea a avut cunoºtinþã, fãrã
sã fi luat vreo hotãrâre.
Interzicerea concurenþei împotriva societãþilor în
comanditã
Societatea în comanditã simplã este constituitã din
asociaþi comanditaþi (care rãspund nelimitat pentru pasivul
societãþii) ºi asociaþi comanditari (care rãspund numai în
limita aportului lor). Administrarea societãþii fiind
încredinþatã asociaþilor comanditaþi, înseamnã cã tot lor le
incumbã ºi obligaþia de neconcurenþã, aºa cum rezultã din
art. 90 din Legea nr. 31/1990.
Societatea în comanditã pe acþiuni se caracterizeazã
ca o formã de asociere asemãnãtoare societãþii pe acþiuni
cu singura deosebire cã este formatã din douã categorii
de membrii: asociaþi comanditaþi ºi comanditari.
Societatea în comanditã pe acþiuni este administratã de
unul sau mai mulþi asociaþi comanditaþi, în consecinþã,
fiindu-le ºi lor aplicabilã interdicþia instituitã pentru
administratorii societãþii în comanditã simplã. În ceea ce
priveºte pe cenzori, în temeiul art. 182, le este interzisã
concurenþa împotriva societãþii.
Interzicerea concurenþei împotriva societãþii pe
acþiuni sau cu rãspundere limitatã
În ceea ce priveºte societatea pe acþiuni, prohibiþia
concurenþei este datã pentru trei categorii de persoane, ºi
anume:
a) membrii comitetului de direcþie aleºi dintre
administratori (art. 140 alin. 1 din Legea nr. 31/1990);
b) directorii societãþii, care, potrivit art. 147 alin. 1 din
Legea nr. 31/1990 sunt directori executivi, deci funcþionari
ai societãþi;
c) cenzorii societãþii, cãrora li se aplicã aceleaºi
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
dispoziþii prohibitive ca ºi celorlalte douã categorii.
Astfel, art. 142 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 prevede
cã membrii comitetului de direcþie, directorii ºi cenzorii
unei societãþi pe acþiuni "nu vor putea fi, fãrã autorizarea
consiliului de administraþie, administratori, membri în
comitetul de direcþie, cenzori sau asociaþi cu rãspundere
nelimitatã, în alte societãþi concurente sau având acelaºi
obiect, nici exercita acelaºi comerþ sau altul concurent, pe
cont propriu sau al altei persoane".
Sancþiunile aplicabile în acest caz pot fi atât de ordin
patrimonial (pe calea acþiunii în daune - art. 100 alin. 5),
cât ºi personal (revocarea de cãtre societate a membrului
comitetului de direcþie, directorului sau cenzorului care a
comis actul de concurenþã interzis).
În ceea ce priveºte societatea cu rãspundere limitatã,
sunt opriþi de la sãvârºirea actelor de concurenþã faþã de
societate atât administratorii acesteia care potrivit art. 192
alin. 2 din Legea nr. 31/1990 "nu pot primi fãrã autorizarea
adunãrii asociaþilor, mandatul de administrator în alte
societãþi concurente sau având acelaºi obiect de
activitate, nici sã facã acelaºi fel de comerþ ori altul
concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane
fizice sau juridice, sub sancþiunea revocãrii ºi rãspunderii
pentru daune"; cât ºi cenzorii cãrora, potrivit art. 194 alin.
3, li se aplicã dispoziþiile pentru cenzorii societãþilor pe
acþiuni.
Interzicerea concurenþei împotriva societãþilor
comerciale cu activitate bursierã
Societãþile de valori mobiliare se constituie conform
art. 35 alin. 1 din Legea nr. 52/1994, sub forma unei
societãþi pe acþiuni. Din acest motiv le sunt aplicabile
dispoziþiile art. 142 alin. 5 ºi art. 161 alin. 3 din Legea nr.
31/1990, "acestea referindu-se la orice societate
comercialã pe acþiuni, instituind interzicerea exercitãrii
concurenþei împotriva intereselor sale de cãtre persoane
care îi asigurã gestiunea curentã, cât ºi controlul financiar-
contabil".
Agenþii de valori mobiliare, care îºi desfãºoarã
activitatea în numele ºi pe contul societãþii de valori
mobiliare de la care au primit ordine de tranzacþii nu pot
angaja în nume sau/ºi pe cont propriu servicii de
intermediere de valori mobiliare, conform art. 35 alin. 2 din
Legea nr. 52/1994.
Încãlcarea interdicþiei este sancþionatã cu
suspendarea, retragerea sau anularea de cãtre Comisia
Naþionalã a Valorilor Mobiliare a autorizaþiei acordate
agentului de valori mobiliare în cauzã.
Societãþile de compensare ºi depozitare colectivã a
valorilor mobiliare se înfiinþeazã ca societãþi comerciale pe
acþiuni, cu autorizarea prealabilã a Comisiei Naþionale a
Valorilor Mobiliare (art. 99 din Legea nr. 52/1994). În
consecinþã, dispoziþiile art. 142 alin. 5 ºi art. 161 alin. 3 din
Legea nr. 31/1990 li se aplicã deopotrivã. Agenþilor de
compensare ºi depozitare colectivã (burse de valori,
societãþi de valori mobiliare, bãnci ºi alte instituþii de credit,
societãþi de asigurare ºi alte persoane autorizate de
20
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
C.N.V.M.), le sunt aplicabile dispoziþiile legale de
concurenþã ale persoanei juridice din care fac parte.
Domenii închise prin convenþie concurenþei
Orice agent economic are facultatea de a închide sau
a restrânge accesul pe piaþã a unui agent economic
concurent, prin convenþii de sine stãtãtoare sau prin
clauze inserate într-un contract, cu condiþia ca acestea sã
nu încalce nici ordinea publicã ºi nici bunele moravuri
prescrise de art. 5 ºi art. 966 din Codul civil, respectând
totodatã principiul libertãþii comerþului instituit prin art. 134
alin. 2 lit. a din Constituþie.
Clauze de neconcurenþã
Asemenea clauze se întâlnesc în mod frecvent în
contractul de vânzare a unui fond de comerþ, de închiriere
a unui spaþiu comercial, de concesiune exclusivã pentru
distribuire de mãrfuri etc.
1. În contractul de cesiune a unui fond de comerþ se
folosesc, de regulã clauze care interzic cedentului sã
exercite un comerþ similar în vecinãtate. Clauza vizeazã în
acest context clientela ca element component al fondului
de comerþ.
2. În mod asemãnãtor, cel care închiriazã un spaþiu
comercial situat într-un imobil compus din mai multe astfel
de spaþii, poate insera în contract o clauzã potrivit cãreia
proprietarul imobilului sã-ºi asume obligaþia de a interzice,
în contractele de închiriere cu datã ulterioarã, exercitarea
unei activitãþi comerciale concurente cu activitatea
primului chiriaº.
3. Contractul de vânzare exclusivã cuprinde o clauzã
de exclusivitate, care are totodatã caracterul unei clauze
de neconcurenþã. Prin aceasta furnizorul se obligã ca,
într-un teritoriu determinat, sã livreze, pe toatã durata
valabilitãþii contractului, mãrfurile convenite numai
cumpãrãtorului respectiv.
4. În acelaºi sens, contractul de cumpãrare exclusivã,
cumpãrãtorul se obligã sã se aprovizioneze cu mãrfurile
convenite numai de la furnizorul cu care a stabilit
înþelegerea.
5. În contractul de comision, pãrþile pot stipula clauze
reciproce de neconcurenþã. Astfel, comitentul poate
impune prin contract comisionarul obligaþia ca acesta sã
nu îi aprovizioneze pe clienþi cu mãrfuri similare dar
provenite de la furnizori concurenþi. Iar, comisionarul
poate interzice comitentului sã contracteze direct cu
clienþii gãsiþi în temeiul contractului de comision.
6. Contractele pentru organizarea de târguri
expoziþionale internaþionale pot cuprinde o clauzã de
neconcurenþã reciprocã între întreprinderile semnatare,
prin care se interzice pãrþilor "sã organizeze individual ºi
pe cont propriu un târg de acelaºi gen pe teritoriul statului
celuilalt contractant".
Încãlcarea clauzelor de neconcurenþã poate fi
 Expert Contabil

sancþionatã fie prin constrângerea debitorului obligaþiei, Dezorganizarea întreprinderii concurente

pe cale judecãtoreascã, sã înceteze activitatea
concurenþialã, fie prin obþinerea de despãgubiri de cãtre
Dezorganizarea întreprinderii rivale se realizeazã
creditorul obligaþiei, impuse tot pe cale judecãtoreascã,
printr-un ansamblu de acte de concurenþã neloialã care au
sau prin rezoluþiunea contractului.
ca scop producerea unor disfuncþionalitãþi în activitatea
respectivei întreprinderi.
Legea nr. 11/1991 prevede modalitãþi concrete de
Concurenþa neloialã destabilizare funcþionalã a întreprinderii concurente, ºi
anume:
- spionajul economic materializat în deconspirarea ºi
exploatarea secretelor de fabricã ºi de comerþ ale
Concurenþa neloialã reprezintã încãlcarea obligaþiei
concurentului.
comerciantului de a-ºi exercita activitãþile comerciale sau
- determinarea salariaþilor sau reprezentanþilor
industriale cu bunã credinþã, folosind numai procedee
concurentului, prin oferirea, promiterea sau acordarea de
corecte ºi cinstite. Concurenþa neloialã presupune, în
daruri sau alte avantaje, sã divulge date tehnice sau
cadrul competiþiei economice, sãvârºirea unor acte
economice (art. 4 lit. h);
criticabile, în scopul atragerii clientelei.
- dezvãluirea unei firme concurente, de cãtre salariatul
Concurenþa neloialã a fost definitã prin Legea nr.
sau reprezentantul unui comerciant, a unor date secrete
11/1991 privind combaterea concurenþei neloiale, ca "fiind
privind activitatea acestuia (art. 4 lit. c);
orice act sau fapt contrar uzanþelor cinstite în activitatea
- atragerea personalului întreprinderii concurente prin:
comercialã sau industrialã" (art. 2).
oferirea serviciilor de cãtre salariatul exclusiv al unui
comerciant concurentului acestuia ori acceptarea unei
Denigrarea asemenea oferte (art. 4 lit. b); angajarea salariaþilor unui
concurent în scopul dezorganizãrii activitãþii sale (art. 4 lit.
j); provocarea concedierii unor salariaþi ai unui comerciant,
Condiþia esenþialã este ca acþiunea sã cauzeze un
în scopul înfiinþãrii unei societãþi concurente, care sã
prejudiciu concurentului.
capteze clienþii acelui comerciant (art. 4 lit. j).
Este necesar ca formularea sã desemneze
- deturnarea clientelei unui comerciant de cãtre fostul
concurentul sau sã permitã determinarea acestuia.
sãu salariat, prin folosirea legãturilor stabilite cu aceastã
Denigrarea se realizeazã fie prin afirmaþii (publice sau
clientelã în cadrul funcþiei deþinute anterior în
confidenþiale) fie prin omisiuni.
întreprinderea de unde provine (art. 4 lit. i);
Afirmaþiile sau omisiunile trebuie sã fie credibile în faþa
Faptele de concurenþã neloialã enumerate mai sus se
potenþialilor clienþi sau a clientelei deja formate.
sancþioneazã cu amendã.
Fapta poate fi sancþionatã contravenþional sau penal.
Sancþiunea contravenþionalã constã, potrivit art. 4 lit. g din
Legea nr. 11/1991, în amendã de la 20.000 la 60.000 lei. Acapararea agresivã a clientelei

Confuziunea Acapararea agresivã a clientelei se realizeazã prin

încheierea de contracte prin care un comerciant asigurã
predarea unei mãrfi sau executarea unei prestaþii în mod
Confuziunea se poate realiza prin: mijloace care tind
avantajos, cu condiþia aducerii de cãtre client a altor
sã producã în mintea consumatorului ideea cã
cumpãrãtori, cu care comerciantul respectiv ar urma sã
întreprinderea, produsele sau serviciile sunt sau provin de
încheie contracte asemãnãtoare (art. 4 lit. c);
la concurentul celui care le utilizeazã ºi mijloace care tind
sã creeze doar ideea unei legãturi între cele douã oferte,
pentru a profita de clientela concurentului. Prevenirea ºi reprimarea
Aceste fapte de concurenþã neloialã constituie
infracþiunea de concurenþã neloialã ºi se pedepsesc cu practicilor monopoliste
închisoare de la o lunã la doi ani sau cu amendã de la
20.000 la 100.000 lei (art. 5 din Legea nr. 11/1991).
Constituþia României din 1991 prevede în art. 134 pct.
În acelaºi sens, Codul penal român sancþioneazã
1 cã: "economia României este economie de piaþã". În
expres: "fabricarea ori punerea în circulaþie a produselor
legãturã directã cu textul citat, art. 134 alin. 2 lit. a din
care poartã denumiri de origine ori indicaþii de provenienþã
Constituþie obligã statul "sã asigure libertatea comerþului,
false, precum ºi aplicarea pe produsele puse în circulaþie de
protecþia concurenþei loiale, crearea cadrului favorabil
menþiuni false privind brevetele de invenþii, ori folosirea unor
pentru valorificarea tuturor factorilor de producþie".
nume comerciale sau a denumirilor organizaþiilor de comerþ
Aceste reglementãri se coroboreazã cu dispoziþiile art.
ori industriale, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari"
41 din Constituþie, care consfinþesc ºi garanteazã dreptul
(art. 301). A se vedea în acest sens sinteza de drept penal.

21
ianuarie, 2007, nr. 1 (17) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
de proprietatea privatã, în limitele stabilite de lege. Se
precizeazã totodatã cã "proprietatea privatã este ocrotitã
în mod egal de lege, indiferent de titular".
Principala reglementare legalã care are drept scop
protecþia, menþinerea ºi stimularea concurenþei ºi a unui
mediu concurenþial normal, în vederea promovãrii
intereselor consumatorilor este Legea nr. 21/1996 privind
concurenþa. Legea concurenþei stabileºte cadrul legal
pentru desfãºurarea activitãþilor economice în limitele
bunei credinþe fãrã a restrânge, împiedica sau denatura
concurenþa.
Dispoziþiile legii se aplicã:
a) agenþilor economici sau asociaþiilor de agenþi
economici - persoane fizice sau juridice - de cetãþenie,
respectiv de naþionalitate românã sau strãinã;
b) organelor administraþiei publice centrale sau locale,
în mãsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin
reglementãrile adoptate, intervin în operaþiuni de piaþã,
influenþând direct sau indirect concurenþa, cu excepþia
situaþiilor când asemenea mãsuri sunt luate în aplicarea
altor legi sau pentru apãrarea unui interes public major.
Legea concurenþei se aplicã actelor ºi faptelor
sãvârºite pe teritoriul României dar ºi celor sãvârºite în
afara teritoriului þãrii, atunci când produc efecte pe
teritoriul României.
Practici anticoncurenþiale
Prin art. 5 din Legea nr. 21/1996 concurenþei sunt
interzise orice înþelegeri exprese sau tacite între agenþii
economici sau asociaþii de agenþi economici, orice decizii
de asociere sau practici concertate între aceºtia, care au
ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea,
împiedicarea sau denaturarea concurenþei pe piaþa
româneascã sau pe o parte a acesteia, în special cele
care urmãresc:
a) fixarea concertatã, în mod direct sau indirect, a
preþurilor de vânzare sau de cumpãrare, a tarifelor,
rabaturilor, adaosurilor, precum ºi a oricãror alte condiþii
comerciale inechitabile;
b) limitarea sau controlul producþiei, distribuþiei,
dezvoltãrii tehnologice sau investiþiilor;
c) împãrþirea pieþelor de desfacere sau a surselor de
aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vânzãri
ºi achiziþii sau pe alte criterii;
d) aplicarea, în privinþa partenerilor comerciali, a unor
condiþii inegale la prestaþii echivalente, provocând, în
acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziþia
concurenþialã;
e) condiþionarea încheierii unor contracte de
acceptarea, de cãtre parteneri, a unor clauze stipulând
prestaþii suplimentare care, nici prin natura lor ºi nici
conform uzanþelor comerciale, nu au legãturã cu obiectul
acestor contracte;
f) participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la
22
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
licitaþii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
g) eliminarea de pe piaþã a altor concurenþi, limitarea
sau împiedicarea accesului pe piaþã ºi a libertãþii
exercitãrii concurenþei de cãtre alþi agenþi economici,
precum ºi înþelegerile de a nu cumpãra de la sau de a nu
vinde cãtre anumiþi agenþi economici fãrã o justificare
rezonabilã.
Faptele de mai sus constituie contravenþii ºi se
sancþioneazã cu amendã de la 5.000.000 lei la
250.000.000 lei, iar pentru agenþii economici a cãror cifrã
de afaceri este de peste 250.000.000 lei, amenda este de
10% din cifra lor de afaceri (art. 56 lit. a din Legea
concurenþei).
Pot fi exceptate de la interdicþia stabilitã mai sus
înþelegerile, deciziile de asociere sau practicile concertate
care îndeplinesc cumulativ condiþiile de la lit. a)-d) ºi una
dintre condiþiile de la lit. e), dupã cum urmeazã:
a) efectele pozitive prevaleazã asupra celor negative
sau sunt suficiente pentru a compensa restrângerea
concurenþei provocate de respectivele înþelegeri, decizii
de asociere sau practici concertate;
b) beneficiarilor sau consumatorilor li se asigurã un
avantaj corespunzãtor celui realizat de pãrþile la
respectiva înþelegere, decizie de asociere sau practicã
concertatã;
c) eventualele restrângeri ale concurenþei sunt
indispensabile pentru obþinerea avantajelor scontate, iar
prin respectiva înþelegere, decizie de asociere sau practicã
concertatã pãrþilor nu li se impun restricþii care nu sunt
necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit. e);
d) respectiva înþelegere, decizie de asociere sau
practicã concertatã nu dã agenþilor economici sau
asociaþiilor de agenþi economici posibilitatea de a elimina
concurenþa de pe o parte substanþialã a pieþei produselor
sau serviciilor la care se referã;
e) înþelegerea, decizia de asociere sau practica
concertatã în cauzã contribuie sau poate contribui în mod
semnificativ la:
- ameliorarea producþiei ori distribuþiei de produse,
executãrii de lucrãri ori prestãrilor de servicii;
- promovarea progresului tehnic sau economic,
îmbunãtãþirea calitãþii produselor ºi serviciilor;
- întãrirea poziþiilor concurenþiale ale întreprinderilor
mici ºi mijlocii pe piaþa internã;
- creºterea gradului de competitivitate a produselor,
lucrãrilor ºi serviciilor româneºti pe piaþa externã;
- practicarea în mod durabil a unor preþuri substanþial
mai reduse pentru consumatori.
Beneficiul exceptãrii se acordã prin decizie a
Consiliului Concurenþei, pentru cazuri individuale de
înþelegeri, decizii de asociere sau practici concertate, ºi se
stabileºte prin regulament al Consiliului Concurenþei,
pentru unele categorii de înþelegeri, decizii de asociere ori
practici concertate.
Dispensa acordatã pentru o înþelegere, decizie de
asociere ori practicã concertatã poate fi reînnoitã, la
cerere, dacã sunt satisfãcute în continuare condiþiile
cerute, ºi poate fi revocatã, dacã circumstanþele în care a

fost acordatã s-au modificat; decizia de acordare a
dispensei este nulã, dacã a fost acordatã pe baza unor
informaþii false, inexacte ori incomplete.
Este interzisã folosirea în mod abuziv a unei poziþii
dominante deþinute de cãtre unul sau mai mulþi agenþi
economici pe piaþa româneascã sau pe o parte substanþialã
a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurenþiale, care
au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comerþului ori
prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive
constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã
potrivit art. 56 lit. a din Legea nr. 21/1996.
Conform art. 6, acestea pot consta, în special, din:
a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preþurilor de
vânzare sau de cumpãrare, a tarifelor sau a altor clauze
contractuale inechitabile ºi refuzul de a trata cu anumiþi
furnizori sau beneficiari;
b) limitarea producþiei, distribuþiei sau dezvoltãrii
tehnologice în dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor;
c) aplicarea, în privinþa partenerilor comerciali, a unor
condiþii inegale la prestaþii echivalente, provocând în acest
fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziþia concurenþialã;
d) condiþionarea încheierii unor contracte de
acceptarea, de cãtre parteneri, a unor clauze stipulând
prestaþii suplimentare care, nici prin natura lor ºi nici
conform uzanþelor comerciale, nu au legãturã cu obiectul
acestor contracte;
e) realizarea de importuri fãrã competiþie de oferte ºi
tratative tehnico-comerciale uzuale, în cazul produselor ºi
serviciilor care determinã nivelul general al preþurilor ºi
tarifelor în economie;
f) practicarea unor preþuri excesive sau practicarea
unor preþuri de ruinare, sub costuri, în scopul înlãturãrii
concurenþilor sau vânzarea la export sub costul de
producþie, cu acoperirea diferenþelor prin impunerea unor
preþuri majorate consumatorilor interni;
g) exploatarea stãrii de dependenþã economicã în care
se gãseºte un client sau un furnizor faþã de un asemenea
agent sau agenþi economici ºi care nu dispune de o soluþie
alternativã în condiþii echivalente, precum ºi ruperea
relaþiilor contractuale pentru singurul motiv cã partenerul
refuzã sã se supunã unor condiþii comerciale nejustificate.
Sunt interzise orice acþiuni ale organelor administraþiei
publice centrale sau locale, având ca obiect sau putând
avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea
concurenþei, în special:
a) sã ia decizii care limiteazã libertatea comerþului sau
autonomia agenþilor economici, ce se exercitã cu
respectarea reglementãrilor legale;
b) sã stabileascã condiþii discriminatorii pentru
activitatea agenþilor economici.
Concentrarea economicã
În România, Legea concurenþei interzice prin art. 13
concentrãrile economice care, având ca efect crearea sau
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
consolidarea unei poziþii dominante, conduc sau ar putea
conduce la restrângerea, înlãturarea sau denaturarea
semnificativã a concurenþei pe piaþa româneascã sau pe o
parte a acesteia. Asemenea fapte constituie contravenþii ºi
se sancþioneazã cu amendã (art. 56 lit. a).
Potrivit aceleaºi legi, concentrarea economicã se
realizeazã prin orice act juridic, indiferent de forma
acestuia ºi care, fie opereazã transferul proprietãþii sau al
folosinþei asupra totalitãþii ori a unei pãrþi a bunurilor,
drepturilor ºi obligaþiilor unui agent economic, fie are ca
obiect sau ca efect sã permitã unui agent economic ori
unei grupãri de agenþi economici de a exercita, direct sau
indirect, o influenþã determinantã asupra unui alt agent
economic sau mai multor alþi agenþi economici.
Conform art. 11 alin. 2 o operaþiune de concentrare
economicã are loc atunci când:
a) doi sau mai mulþi agenþi economici, anterior
independenþi, fuzioneazã;
b) una sau mai multe persoane care deþin deja
controlul cel puþin asupra unui agent economic ori unul
sau mai mulþi agenþi economici dobândesc, direct sau
indirect, controlul asupra unuia sau mai multor alþi agenþi
economici ori asupra unor pãrþi ale acestora, fie prin luare
de participare la capital, fie prin cumpãrare de elemente
de activ, prin contract sau prin alte mijloace.
Nu constituie concentrare prin dobândirea controlului
operaþiunile de asociere, având ca obiect sau ca efect
coordonarea comportamentului concurenþial al agenþilor
economici participanþi care rãmân independenþi, chiar
când asemenea operaþiuni ar consta în crearea de entitãþi
economice comune.
Dacã entitatea economicã comunã este o persoanã
juridicã îndeplinind statornic toate funcþiile unei entitãþi
economice autonome, fãrã însã a realiza o coordonare a
comportamentului concurenþial fie între agenþi economici
fondatori, fie între ea ºi aceºtia, operaþiunea este o
concentrare aºa cum a fost definitã mai sus.
Potrivit art. 12 din Legea concurenþei, nu constituie o
operaþiune de concentrare economicã situaþiile în care:
a) controlul este dobândit ºi exercitat de cãtre un
lichidator desemnat prin hotãrâre judecãtoreascã sau de
cãtre o altã persoanã mandatatã de autoritatea publicã
pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plãþi,
redresare, concordat, lichidare judiciarã, urmãrire silitã
sau altã procedurã similarã;
b) societãþile bancare, instituþiile de credit sau
financiare, societãþile financiare (de investiþii, de
administrare de investiþii, de intermediere de valori
mobiliare) sau societãþile de asigurare, a cãror activitate
normalã include tranzacþii ºi negocieri de titluri pe cont
propriu sau pe contul terþilor, deþin, cu titlu temporar,
participãri la un agent economic pe care le-au dobândit în
vederea revânzãrii lor, cât timp ele nu exercitã drepturile
de vot aferente acestor participãri în scopul determinãrii
comportamentului concurenþial al respectivului agent
economic ori le exercitã numai în vederea realizãrii
acestei participãri, cu condiþia ca realizarea respectivei
participãri sã intervinã în termen de un an calculat de la
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
data dobândirii; la cerere, Consiliul Concurenþei poate
proroga termenul, dacã solicitantul produce justificarea cã
realizarea participãrii dobândite nu a fost rezonabil
posibilã în termenul fixat;
c) controlul este dobândit de persoanele sau agenþii
economici menþionaþi la art. 11 alin. (2) lit. b), cu condiþia ca
drepturile de vot aferente participãrii deþinute sã nu fie
exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de
administrare, conducere executivã, supraveghere ºi control
ale agentului economic la care deþin participarea, decât în
scopul salvgardãrii valorii integrale a acestei investiþii, iar nu
pentru a determina direct sau indirect comportamentul
concurenþial al agentului economic controlat.
Începerea unei acþiuni de concentrare economicã declaratã
incompatibilã cu prevederile legii printr-o decizie a Consiliului
Concurenþei, constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu
amendã potrivit art. 56 lit. c din Legea nr. 21/1996.
Concentrãrile economice pot fi admise, dacã pãrþile
interesate în operaþiunea de concentrare dovedesc
ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE
DE MUNCÃ ªI BOLI PROFESIONALE
(III)
Prevenirea accidentelor de muncã
ºi a bolilor profesionale
Prevenirea accidentelor de muncã ºi a bolilor
profesionale reprezintã activitatea principalã a
asigurãtorului, destinatã îmbunãtãþirii condiþiilor de muncã.
În scopul desfãºurãrii activitãþii de prevenire, CNPAS
dispune de personal cu specializare tehnicã sau medicalã.
În situaþii temeinic justificate, la propunerea directorilor
executivi ai caselor teritoriale de pensii, CNPAS aprobã
angajarea de personal cu pregãtire juridicã pentru
activitatea de prevenire.
În cadrul activitãþii de prevenire se identificã
urmãtoarele acþiuni care au drept scop eliminarea sau
reducerea riscurilor de accidente de muncã ºi boli
profesionale:
a) stabilirea de programe de prevenire, prioritare la
nivel naþional, prin identificarea situaþiilor cu riscuri mari de
accidente de muncã ºi boli profesionale;
b) stabilirea de programe de prevenire în baza situaþiilor
concrete identificate în timpul vizitelor la locurile de muncã;
c) consiliere cu privire la cele mai potrivite metode de
evaluare a riscurilor, adaptate specificului locului de muncã;
d) efectuarea de recomandãri cu caracter tehnic pentru
remedierea situaþiilor cu pericol potenþial;
e) propunerea efectuãrii ºi finanþãrii de studii ºi analize
24
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
îndeplinirea cumulativã a urmãtoarelor condiþii:
a) operaþiunea de concentrare urmeazã a contribui la
creºterea eficienþei economice, la ameliorarea producþiei,
distribuþiei sau progresului tehnic, ori la creºterea
competitivitãþii la export;
b) efectele favorabile ale concentrãrii compenseazã
efectele nefavorabile ale restrângerii concurenþei;
c) de avantajele rezultate profitã într-o mãsurã rezonabilã
ºi consumatorii, în special prin preþuri reale mai reduse.
Prevederile Legii concurenþei referitoare la
concentrãrile economice nu se aplicã atunci când agenþii
economici implicaþi în operaþiune totalizeazã o cifrã de
afaceri de pânã la 10 miliarde lei.
Concentrãrile economice care depãºesc pragul de 10
miliarde lei sunt supuse controlului ºi trebuie notificate
Consiliului Concurenþei.
Mirona Serac - economist
institutelor de cercetare de specialitate, în vederea
fundamentãrii mãsurilor de prevenire prioritare la nivel naþional;
f) consilierea angajatorilor la întocmirea instrucþiunilor
proprii;
g) recomandarea de mãsuri de prevenire ºi urmãrirea
aplicãrii lor;
h) elaborarea ºi propunerea de forme ºi mijloace de
educare pentru prevenirea accidentelor de muncã ºi a
bolilor profesionale;
i) consilierea angajatorilor cu privire la implementarea
managementului securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã;
j) cercetarea accidentelor cu incapacitate temporarã
de muncã ºi stabilirea caracterului de muncã al acestora,
care se vor face în conformitate cu prevederile Legii nr.
346/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Organizarea sistemului de asigurare
pentru accidente de muncã ºi boli
profesionale
Criterii de autorizare a asociaþiilor profesionale
În vederea îndeplinirii dispoziþiilor art. 84 alin. (4) din Legea
nr. 346/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, CNPAS
stabileºte criteriile de autorizare a asociaþiilor profesionale.

Criteriile utilizate în vederea autorizãrii asociaþiilor
profesionale sunt structurate dupã cum urmeazã:
a) statutul juridic;
b) organizare ºi funcþionare;
c) mijloace ºi resurse disponibile necesare desfãºurãrii
activitãþii specifice;
d) criterii deontologice pentru personalul implicat în
activitatea asociaþiilor profesionale.
În funcþie de situaþia concretã a furnizorilor de servicii
de prevenire pot fi adoptate ºi criterii suplimentare.
Statutul juridic
Asociaþiile profesionale care solicitã autorizarea
trebuie sã fie asociaþii profesionale române, constituite în
condiþiile Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociaþii ºi fundaþii, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Organizare ºi funcþionare
Asociaþiile profesionale care solicitã autorizarea
trebuie sã dispunã de o conducere ºi o structurã
administrativ-organizatoricã, care sã confere
independenþã de decizie în afara oricãror interese ºi
imparþialitate în judecarea ºi instrumentarea solicitãrilor.
În cazul în care asociaþiile profesionale solicitã
autorizarea pentru mai multe domenii de specialitate,
corespunzãtoare profilului unor grupe specializate de
activitate de prevenire diferite, implicând ºi un volum mare
de activitate de prevenire, în structura lor organizatoricã
trebuie sã existe un compartiment sau un coordonator de
activitate de prevenire, pentru a asigura armonizarea ºi
coordonarea proceduralã, precum ºi lucrãrile de
secretariat ºi evidenþã aferente acestei activitãþi.
Îndeplinirea acestor criterii ºi condiþii se demonstreazã
prin documentele care stabilesc funcþiile de conducere ºi
compartimentele implicate în activitatea de prevenire,
atribuþiile ºi responsabilitãþile aferente, precum ºi relaþiile
dintre acestea: organigrama, regulamentul de organizare
ºi funcþionare (ROF), alte regulamente ºi proceduri.
Astfel, pentru activitatea de prevenire asociaþiile
profesionale trebuie sã demonstreze cã pentru fiecare
dintre activitãþile solicitate existã unul sau mai mulþi
specialiºti care sunt formaþi pentru aceste domenii.
Mijloace ºi resurse disponibile necesare desfãºurãrii activitãþii
Asociaþiile profesionale au obligaþia de a face dovada
existenþei mijloacelor tehnice ºi logistice, precum ºi a
resurselor necesare pentru desfãºurarea adecvatã a activitãþii
de elaborare a programelor de prevenire în domeniile de
specialitate aferente, astfel încât sã se poatã fundamenta
conþinutul programului de prevenire ºi aprecierea aferentã, în
vederea garantãrii aptitudinii la utilizare în societãþi a
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
procedeelor care fac obiectul programului.
Prezentarea acestor mijloace tehnice ºi logistice
trebuie sã cuprindã:
a) numãrul total de personal, din care personal cu
studii superioare (din care personal atestat) defalcat pe
domeniile de specialitate aferente activitãþii de prevenire;
b) lista dotãrilor tehnice (echipamente) ºi logistice
(tehnicã de calcul, software) existente, absolut necesare
pentru desfãºurarea activitãþii în domeniile de specialitate
respective.
Situaþia financiarã, menitã sã asigure stabilitate ºi
suport financiar adecvat pentru desfãºurarea activitãþilor
specifice fãrã presiuni exterioare de orice naturã, se
demonstreazã prin indicatorii ºi mijloacele financiare
rezultate din ultimul bilanþ anual ºi din bugetul pe anul în
curs (sau din alte documente în ceea ce priveºte: cifra de
afaceri, profit sau pierderi, finanþarea activitãþii etc.).
Asociaþiile profesionale trebuie sã dispunã de un
sistem propriu de management al calitãþii certificat.
Criterii deontologice pentru personalul implicat în
activitatea asociaþiilor profesionale
Prin criteriile deontologice pentru personalul
asociaþiilor profesionale se urmãreºte îndeplinirea
urmãtoarelor cerinþe:
a) asigurarea obiectivitãþii ºi imparþialitãþii în
executarea activitãþii specifice;
b) pãstrarea secretului profesional;
c) asigurarea independenþei personalului în
instrumentarea activitãþilor ºi luarea deciziilor aferente.
Evaluarea acestor criterii se face pe baza prevederilor
din documentele interne ale asociaþiilor profesionale.
În acelaºi timp, prin îndeplinirea criteriilor deontologice
se are în vedere nivelul de confidenþialitate ºi securitate al
activitãþii ºi documentelor specifice.
Nivelul de confidenþialitate ºi securitate se evalueazã
pe baza urmãtoarelor subcriterii:
a) asigurarea confidenþialitãþii informaþiilor vehiculate în
cadrul desfãºurãrii activitãþii de prevenire ºi a celor
cuprinse în documentele elaborate ºi arhivate;
b) limitarea accesului la documentele din arhivã prin dispoziþii
scrise ale conducerii furnizorilor de servicii de prevenire;
c) luarea de mãsuri pentru ca personalul implicat în
activitatea de prevenire sã nu aibã acces la elementele de
secret profesional care nu îl privesc;
d) limitarea prin mãsuri specifice a difuzãrii elementelor
confidenþiale cãtre întreaga masã a personalului din
cadrul furnizorului de servicii de prevenire;
e) luarea de mãsuri pentru pãstrarea în siguranþã a
documentelor privind activitatea de prevenire.
Evaluarea acestor criterii se face în baza prevederilor
din documentele interne ale furnizorilor de servicii de
prevenire.
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil

CNPAS ºi CNAS pot încheia un protocol de colaborare

Contribuþiile de asigurare pentru
accidente de muncã ºi boli
profesionale
În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din
Legea nr. 346/2002, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, tarifele ºi clasele de risc se stabilesc potrivit
normelor metodologice de calcul al contribuþiei de
asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale,
elaborate de CNPAS ºi aprobate prin hotãrâre a
Guvernului.
pentru buna desfãºurare a activitãþii de reabilitare
medicalã ºi recuperare a capacitãþii de muncã.
Pentru serviciile medicale prevãzute la art. 14 alin. (1)
din Ordinul 450/2006, acordate în unitãþile sanitare cu
personalitate juridicã, în cazul bolilor profesionale,
CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, poate încheia
contracte direct cu acestea.
În vederea decontãrii serviciilor medicale acordate
conform celor menþionate, unitãþile sanitare cu
personalitate juridicã vor respecta procedurile prevãzute
la art. 15, 16, 17 ºi la art. 18 alin. (1), (4) ºi (18) din Ordinul
450/2006.
Dinu Lilicã - director economic

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
PENTRU FINANÞAREA SÃNÃTÃÞII
DIN CONTRIBUÞIILE COLECTATE
Înregistrarea în contabilitate a încasãrii sumelor
Ordinul 1276/2006 aprobã Monografia contabilã redistribuite cãtre autoritãþile de sãnãtate publicã judeþene
privind efectuarea cheltuielilor pentru finanþarea sãnãtãþii ºi a municipiului Bucureºti de Ministerul Sãnãtãþii Publice:
din contribuþiile colectate potrivit Legii nr. 95/2006.

562.03 735
La nivelul autoritãþilor de sãnãtate "Disponibil din venituri proprii ale "Impozite ºi
ministerelor ºi instituþiilor de subordonare taxe pe
publicã judeþene ºi a municipiului centralã pentru finanþarea unor cheltuieli bunuri ºi
Bucureºti de sãnãtate conform Legii nr. 95/2006" servicii"

Înregistrarea în contabilitate a sumelor transferate de Înregistrarea în contabilitate a plãþilor efectuate din

unitãþile Trezoreriei Statului, cu ordin de platã în conturile sumele redistribuite unitãþii conform prevederilor bugetare
de disponibil 50.03.20 "Disponibil din venituri proprii ale aprobate:
ministerelor ºi instituþiilor de subordonare centralã pentru
finanþarea unor cheltuieli de sãnãtate conform Legii nr. % 562.03
95/2006" deschis la nivelul autoritãþilor de sãnãtate 401 "Disponibil din venituri
publicã judeþene ºi a municipiului Bucureºti: "Furnizori" proprii ale ministerelor ºi
671 instituþiilor de subordonare
562.02 462 "Transferuri curente între centralã pentru finanþarea
"Disponibil din venituri proprii ale "Creditori" unitãþi ale administraþiei unor cheltuieli de sãnãtate
ministerelor ºi instituþiilor de subordonare publice" etc. conform Legii nr. 95/2006"
centralã pentru finanþarea unor cheltuieli de
sãnãtate conform Legii nr. 95/2006"
Înregistrarea în contabilitate a sumelor returnate,
Înregistrarea în contabilitate a virãrii sumelor încasate neutilizate de unitãþile sanitare la finele anului:
de la unitãþile Trezoreriei Statului de autoritãþile de
sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiului Bucureºti la 562.03 671
Ministerul Sãnãtãþii Publice: "Disponibil din venituri "Transferuri curente între
462 proprii ale ministerelor ºi unitãþi ale administraþiei
562.02
"Creditori" "Disponibil din venituri proprii ale ministerelor instituþiilor de subordonare publice"
ºi instituþiilor de subordonare centralã pentru centralã pentru finanþarea
finanþarea unor cheltuieli de sãnãtate unor cheltuieli de sãnãtate
conform Legii nr. 95/2006" conform Legii nr. 95/2006"

26
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
 Expert Contabil

Concomitent se înregistreazã: 562.03 = 735.4 in rosu

-562.03
"Disponibil din venituri
proprii ale ministerelor ºi
instituþiilor de subordonare
centralã pentru finanþarea
unor cheltuieli de sãnãtate
conform Legii nr. 95/2006"
562.03 în roºu
"Disponibil din venituri
proprii ale ministerelor ºi
instituþiilor de subordonare
centralã pentru finanþarea
unor cheltuieli de sãnãtate
conform Legii nr. 95/2006"
"Disponibil din venituri "Impozite ºi taxe pe
proprii ale ministerelor bunuri ºi servicii"
ºi instituþiilor de
subordonare centralã
pentru finanþarea unor
cheltuieli de sãnãtate
conform Legii nr.
95/2006"

-671 671 în roºu

"Transferuri curente între "Transferuri curente între
unitãþi ale administraþiei unitãþi ale administraþiei La nivelul unitãþilor sanitare
publice" publice"

Înregistrarea în contabilitate a sumelor primite de la

sau
autoritãþile de sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiului
Bucureºti ºi Ministerul Sãnãtãþii Publice din transferuri cu
671 = 562.03 in rosu ordin de platã:
"Transferuri "Disponibil din venituri proprii
curente între ale ministerelor ºi instituþiilor
561 7722
unitãþi ale de subordonare centralã
"Disponibil al instituþiilor publice "Subventii de
administraþiei pentru finanþarea unor
finantate din venituri proprii ºi la alte
publice" cheltuieli de sãnãtate conform
subventii" bugete"
Legii nr. 95/2006"

Înregistrarea în contabilitate a plãþilor ºi cheltuielilor la

unitãþile sanitare:
6. Înregistrarea în contabilitate la sfârºitul anului a
virãrii, la Ministerul Sãnãtãþii Publice, a sumelor primite
(redistribuite) ºi neutilizate: % 561
401 "Disponibil al instituþiilor publice
"Furnizori" finantate din venituri proprii ºi subventii"
735.4 562.03
etc.
"Impozite ºi taxe "Disponibil din veniturile proprii ale
pe bunuri ºi ministerelor ºi instituþiilor de
servicii" subordonare centralã pentru Înregistrarea în contabilitate a restituirii sumelor
finanþarea unor cheltuieli de neutilizate la finele anului la autoritãþile de sãnãtate
sãnãtate conform Legii nr. publicã judeþene ºi a municipiului Bucureºti ºi la Ministerul
95/2006" Sãnãtãþii Publice:

Concomitent se fac inregistrarile: 7722 561

-562.03
"Disponibil din venituri
proprii ale ministerelor ºi
instituþiilor de subordonare
centralã pentru finanþarea
unor cheltuieli de sãnãtate
conform Legii nr. 95/2006"
-735.4
"Impozite ºi taxe pe bunuri
ºi servicii"
"Subventii de "Disponibil al instituþiilor publice
la alte bugete" finantate din venituri proprii ºi subventii"
562.03 in rosu
"Disponibil din venituri
proprii ale ministerelor ºi
instituþiilor de subordonare sau
centralã pentru finanþarea
unor cheltuieli de sãnãtate =
561 7722 in rosu
conform Legii nr. 95/2006"
"Disponibil al instituþiilor "Subventii de la alte
publice finantate din bugete"
735 in rosu venituri proprii ºi
"Impozite ºi taxe pe bunuri subventii"
ºi servicii"

Concomitent se va inregistra:
sau

27
ianuarie, 2007, nr. 1 (17) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

773.2 773.2 in rosu

"Venituri din alocatii "Venituri din alocatii Concomitent se fac inregistrarile:
bugetare cu destinatie bugetare cu destinatie
speciala" speciala"
562 562 in rosu
551.2 551.2 in rosu "Disponibil din venituri "Disponibil din venituri
"Disponibil din alocatii "Disponibil din alocatii proprii ale ministerelor ºi proprii ale ministerelor ºi
bugetare cu destinatie bugetare cu destinatie instituþiilor de subordonare instituþiilor de subordonare
speciala" speciala" centralã pentru finanþarea centralã pentru finanþarea
unor cheltuieli de sãnãtate unor cheltuieli de sãnãtate
conform Legii nr. 95/2006" conform Legii nr. 95/2006"
La nivelul Ministerului Sãnãtãþii 735 735 in rosu
Publice
Înregistrarea în contabilitate la finele anului a sumelor
Înregistrarea în contabilitate a sumelor transferate de neutilizate de unitãþile sanitare direct subordonate
autoritãþile de sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiului Ministerului Sãnãtãþii Publice:
Bucureºti conform Legii nr. 95/2006:
562 671
562 735.4 "Disponibil din venituri proprii ale "Transferuri
"Disponibil din venituri proprii ale ministerelor "Accize" ministerelor ºi instituþiilor de curente între
ºi instituþiilor de subordonare centralã pentru subordonare centralã pentru finanþarea unitãþi ale
finanþarea unor cheltuieli de sãnãtate unor cheltuieli de sãnãtate conform administraþiei
conform Legii nr. 95/2006" Legii nr. 95/2006" publice"

Înregistrarea în contabilitate a sumelor redistribuite Concomitent se fac inregistrarile:

autoritãþilor de sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiului
Bucureºti: 562 562 in rosu
"Disponibil din venituri "Disponibil din venituri
735.4 562 proprii ale ministerelor ºi proprii ale ministerelor ºi
"Accize" "Disponibil din venituri proprii ale instituþiilor de subordonare instituþiilor de subordonare
ministerelor ºi instituþiilor de subordonare centralã pentru finanþarea centralã pentru finanþarea
centralã pentru finanþarea unor cheltuieli unor cheltuieli de sãnãtate unor cheltuieli de sãnãtate
de sãnãtate conform Legii nr. 95/2006" conform Legii nr. 95/2006" conform Legii nr. 95/2006"
671 671 in rosu
"Transferuri curente între "Transferuri curente între
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor efectuate unitãþi ale administraþiei unitãþi ale administraþiei
conform bugetului de venituri ºi cheltuieli aprobat: publice" publice"

% 562
401 "Disponibil din venituri proprii sau
"Furnizori" ale ministerelor ºi instituþiilor
671 de subordonare centralã 671 = 562 in rosu
"Transferuri curente între pentru finanþarea unor "Transferuri curente între "Depozite ale instituþiilor
unitãþi ale administraþiei cheltuieli de sãnãtate conform unitãþi ale administraþiei publice finantate integral
publice" etc. Legii nr. 95/2006" publice" din venituri proprii"

Înregistrarea în contabilitate la finele anului a sumelor Înregistrarea în contabilitate a dobânzii:

neutilizate de cãtre autoritãþile de sãnãtate publicã
judeþene ºi a municipiului Bucureºti: 562 = 766
"Depozite ale instituþiilor "Venituri din dobanzi"
562 735.4 publice finantate integral
"Disponibil din venituri proprii ale "Accize" din venituri proprii"
ministerelor ºi instituþiilor de subordonare
centralã pentru finanþarea unor cheltuieli de
sãnãtate conform Legii nr. 95/2006" Buga Anca – director economic

28
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)

LOCURILE DE MUNCÃ ÎN CONDIÞII
SPECIALE (I)
Începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în
condiþii speciale locurile de muncã în care se desfãºoarã
activitãþile prevãzute în Legea 226/2006.
Locurile de muncã prevãzute sunt cele din unitãþile
prevãzute în anexa nr. 2, care au obþinut avizul pentru
îndeplinirea procedurilor ºi criteriilor de încadrare în
condiþii speciale, în conformitate cu prevederile Hotãrârii
Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia ºi criteriile
de încadrare a persoanelor în locuri de muncã în condiþii
speciale.
ATENÞIE!
În situaþia în care, potrivit legii, unitãþile prevãzute în
anexa nr. 2 la Legea 226/2006 îºi schimbã denumirea sau
sediul ori se reorganizeazã, inclusiv prin preluarea în
totalitate sau în parte a patrimoniului de cãtre o altã
societate, locurile de muncã în care pânã la data la care
au intervenit aceste modificãri s-au desfãºurat activitãþile
prevãzute în anexa nr. 1 rãmân în continuare încadrate în
condiþii speciale de muncã, dacã respectivele locuri de
muncã se regãsesc la noua societate.
Controlul privind menþinerea, conform avizului, a
locurilor de muncã la noua societate se efectueazã de
cãtre Inspecþia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de
muncã.
Pentru perioada cuprinsã între 1 aprilie 2001 ºi data
intrãrii în vigoare a prezentei legi nu se datoreazã
diferenþa dintre cota de contribuþie de asigurãri sociale
datoratã de angajator pentru condiþii speciale de muncã ºi
cea declaratã de cãtre acesta.
Perioadele de timp în care asiguraþii îºi desfãºoarã
activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna
respectivã, numai în locurile de muncã prevãzute la art. 1
sunt stagii de cotizare în condiþii speciale.
Sunt asimilate stagiului de cotizare în condiþii speciale
perioadele de timp anterioare intrãrii în vigoare a Legii nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de
asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
în care asiguraþii ºi-au desfãºurat activitatea, pe durata
programului normal de lucru din luna respectivã, în
locurile de muncã încadrate conform legislaþiei anterioare
în grupa I de muncã ºi care, potrivit prezentei legi, sunt
încadrate în condiþii speciale.
Asiguraþii care realizeazã un stagiu de cotizare de cel
puþin 25 de ani în condiþiile speciale prevãzute de
prezenta lege beneficiazã de pensie pentru limitã de
vârstã, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de
pensionare prevãzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de
pensionare ºi stagiile minime ºi complete de cotizare
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
pentru femei ºi bãrbaþi, pe ani ºi pe luni, pe perioada
aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Stagiul de cotizare prevãzut se poate constitui ºi din
însumarea stagiilor de cotizare realizate conform
prevederilor prezentei legi cu cele realizate potrivit art. 20
alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
IMPORTANT!
Asiguraþii care au realizat un stagiu de cotizare mai mic
decât cel prevãzut beneficiazã de pensie pentru limitã de
vârstã, cu reducerea proporþionalã a vârstelor standard de
pensionare, în condiþiile realizãrii stagiilor totale de
cotizare necesare, conform prevederilor din anexa nr. 4
"Bãrbaþi. Reducerea vârstelor standard de pensionare în
funcþie de stagiul de cotizare realizat în condiþii speciale
de muncã" ºi din anexa nr. 5 "Femei. Reducerea vârstelor
standard de pensionare în funcþie de stagiul de cotizare
realizat în condiþii speciale de muncã" la Legea nr.
19/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Pentru asiguraþii prevãzuþi la art. 3 punctajul mediu
anual se determinã prin împãrþirea la 25 a numãrului de
puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate
în perioada de cotizare.
În situaþia asiguraþilor prevãzuþi la art. 4, la stabilirea
punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile
totale de cotizare necesare prevãzute în anexele nr. 4 ºi 5
la Legea nr. 19/2000, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Termeni utilizaþi
Ordinul 572/2006 aprobã normele tehnice pentru
aplicarea prevederilor legii privind încadrarea în locurile
de muncã cu condiþii speciale
Termenii utilizaþi au urmãtoarele semnificaþii:
a) aviz - avizul emis de Ministerul Muncii, Solidaritãþii
Sociale ºi Familiei pentru încadrarea locurilor de muncã în
condiþii speciale, obþinut în conformitate cu prevederile
Hotãrârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia ºi
criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncã în
condiþii speciale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
b) declaraþie nominalã - declaraþia, depusã iniþial de
angajator, privind evidenþa nominalã a asiguraþilor ºi a
obligaþiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
stat, conform modelului stabilit prin anexele nr. 1.1 ºi 1.2
la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de
asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
aprobate prin Ordinul ministrului muncii ºi solidaritãþii
sociale nr. 340/2001, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare;
c) declaraþie rectificativã - declaraþia privind evidenþa
nominalã a asiguraþilor ºi a obligaþiilor de platã cãtre
bugetul asigurãrilor sociale de stat, prin care se comunicã
de cãtre angajator rectificãri ale unei declaraþii anterioare,
conform modelului stabilit prin anexele nr. 1.1 ºi 1.2 la
Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de
asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
aprobate prin Ordinul ministrului muncii ºi solidaritãþii
sociale nr. 340/2001, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Încadrarea asiguraþilor în locuri de
muncã în condiþii speciale
Asiguraþii care îºi desfãºoarã activitatea pe durata
programului normal de lucru dintr-o lunã numai în locurile
de muncã specificate în aviz beneficiazã de stagii de
cotizare în condiþii speciale, în sistemul public de pensii.
Programul normal de lucru din luna respectivã pentru
locurile de muncã prevãzute în aviz este cel stabilit prin
regulamentul intern, prin contractul colectiv de muncã ori
prin alte acte normative specifice, în funcþie de sectorul de
activitate, sau de angajator.
Încadrarea asiguraþilor în locuri de muncã în condiþii
speciale se face de cãtre angajator pe baza documentelor
ºi evidenþelor acestuia, întocmite conform legii, din care
rezultã cã activitatea asiguraþilor s-a desfãºurat numai în
respectivele locuri de muncã, pe durata programului
normal de lucru din luna respectivã.
Angajatorii care au obligaþia depunerii declaraþiilor
rectificative vor face urmãtoarea menþiune pe anexa nr.
1.2 la normele aprobate prin Ordinul ministrului muncii ºi
solidaritãþii sociale nr. 340/2001: "Conform prevederilor
art. 1 alin. (5) din Legea nr. 226/2006, nu se datoreazã
diferenþa dintre cota de contribuþie de asigurãri sociale
datoratã de angajator pentru condiþii speciale de muncã ºi
cea corespunzãtoare condiþiilor de muncã declarate în
Declaraþia nominalã iniþialã."
Casele judeþene de pensii, respectiv Casa de Pensii a
Municipiului Bucureºti, vor pune la dispoziþie angajatorilor
baza de date corespunzãtoare perioadei pentru care se
depun declaraþii rectificative, în vederea întocmirii corecte
a acestora.
Pentru perioadele cuprinse între 1 aprilie 2001 ºi 1 iulie
2006, angajatorii depun la casa teritorialã de pensii în a
cãrei razã de activitate îºi au sediile, în termen de 90 de
zile de la data publicãrii prezentelor norme tehnice,
urmãtoarele documente:
30
www.RezonRomania.net ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
a) avizul, în original ºi în copie, prin care se atestã
încadrarea locurilor de muncã în condiþii speciale,
originalul restituindu-se dupã certificarea conformitãþii
copiei cu acesta;
b) lista nominalã, inclusiv pe suport electronic, a
asiguraþilor care ºi-au desfãºurat activitatea pe durata
programului normal de lucru din fiecare lunã în locurile de
muncã specificate în aviz, întocmitã în baza evidenþelor
angajatorului, în conformitate cu modelul prezentat în
anexele nr. 1 ºi 1a) la normele tehnice aprobate prin
Ordinul 572/2006; lista nominalã este documentul
justificativ pentru întocmirea declaraþiilor rectificative;
c) declaraþiile rectificative corespunzãtoare fiecãrei luni
din perioada respectivã. În declaraþiile rectificative vor fi
înregistraþi numai asiguraþii care ºi-au desfãºurat
activitatea pe durata programului normal de lucru din luna
respectivã în locuri de muncã încadrate în condiþii
speciale, conform prevederilor Legii nr. 226/2006.
ATENÞIE!
Cota de contribuþie de asigurãri sociale prevãzutã de
lege pentru condiþii speciale de muncã se datoreazã de
cãtre angajator începând cu data de 17 iunie 2006, data
intrãrii în vigoare a Legii nr. 226/2006.
În situaþiile prevãzute la art. 1 alin. (3) din Legea nr.
226/2006, angajatorul va depune la casa teritorialã de
pensii Nota privind locurile de muncã încadrate în condiþii
speciale, întocmitã de cãtre acesta, ºi Nota de constatare,
întocmitã de cãtre inspectoratul teritorial de muncã, în
conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 2 la
normele tehnice aprobate prin Ordinul 572/2006.
Asiguraþii unui angajator, denumit în condiþiile
prezentelor norme tehnice prestator, care efectueazã,
potrivit legii, activitãþi pe durata programului normal de
lucru în locuri de muncã aparþinând altui angajator,
denumit în condiþiile prezentelor norme tehnice beneficiar,
încadrate, potrivit legii, în condiþii speciale, beneficiazã
pentru aceste perioade de prevederile Legii nr. 226/2006.
În situaþiile prevãzute la lit. a), prestatorii depun la casa
teritorialã de pensii în a cãrei razã de activitate îºi au
sediile originalul ºi copia documentului pe baza cãruia,
conform legii, funcþioneazã, din care sã rezulte cã în
obiectul de activitate este prevãzutã ºi desfãºurarea unor
activitãþi care se regãsesc în anexa nr. 1 la Legea nr.
226/2006. Documentul original se restituie prestatorului
dupã certificarea conformitãþii copiei cu acesta.
Prestatorul depune la casa teritorialã de pensii, odatã
cu declaraþiile nominale sau, dupã caz, odatã cu
declaraþiile rectificative, ºi lista cu angajaþii care ºi-au
desfãºurat activitatea pe durata programului normal de
lucru din fiecare lunã numai în locurile de muncã
încadrate, conform legii, în condiþii speciale [anexele nr. 1
ºi 1a)]. Lista se confirmã, în mod obligatoriu, prin
semnãturã ºi ºtampilã, de cãtre beneficiar ºi va fi însoþitã
de avizul obþinut de cãtre acesta.

Lista prevãzutã se întocmeºte ºi se depune la casa
teritorialã de pensii atât pentru perioada 1 aprilie 2001-1
iulie 2006, cât ºi pentru perioadele ulterioare datei de 1
iulie 2006.
IMPORTANT!
Cota de contribuþie de asigurãri sociale, prevãzutã de
lege pentru condiþii speciale de muncã, se datoreazã de
cãtre prestator, începând cu data de 17 iunie 2006, data
intrãrii în vigoare a Legii nr. 226/2006.
Perioadele în care un asigurat lucreazã pe durata
programului normal de lucru din luna respectivã numai în
locuri de muncã încadrate în condiþii speciale, conform
prevederilor Legii nr. 226/2006, se stabilesc prin decizie a
angajatorului care reglementeazã atribuþiile de serviciu ce
revin fiecãrui asigurat, în funcþie de sarcinile specifice de
muncã. Aceastã decizie este document justificativ pentru
întocmirea declaraþiilor nominale sau, dupã caz, a
declaraþiilor rectificative.
Începând cu data de 1 aprilie 2001, constituie stagii de
cotizare în condiþii speciale, conform prevederilor Legii nr.
226/2006, perioadele în care asiguraþii au desfãºurat
activitãþi dintre cele prevãzute în anexa nr. 1 la aceastã
lege, pe durata programului normal de lucru din fiecare
lunã, numai în locurile de muncã din cadrul unitãþilor
prevãzute în anexa nr. 2 la aceeaºi lege.
Orice modificare intervenitã în legãturã cu locurile de
muncã încadrate în condiþii speciale, pentru care s-a
obþinut avizul, se comunicã de cãtre angajator casei
teritoriale de pensii în evidenþa cãreia se aflã
documentaþia depusã iniþial, dupã consultarea sindicatelor
sau, dupã caz, a reprezentanþilor salariaþilor, în cadrul
comitetului de securitate ºi sãnãtate în muncã, ori a
responsabilului cu protecþia muncii.
Dovedirea acestor stagii de cotizare se face pe baza
declaraþiilor rectificative depuse de angajator la casa
teritorialã de pensii, pentru perioadele 1 aprilie 2001-1
iulie 2006, ºi pe baza declaraþiilor nominale depuse de
angajator la casa teritorialã de pensii, pentru perioadele
de dupã data de 1 iulie 2006.
Se asimileazã stagiilor de cotizare în condiþii speciale
perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care
asiguraþii au desfãºurat activitãþi dintre cele prevãzute în
anexa nr. 1 la Legea nr. 226/2006 pe durata programului
normal de lucru din fiecare lunã, numai în locurile de
muncã din cadrul unitãþilor prevãzute în anexa nr. 2 la
aceastã lege, activitãþi încadrate, conform legislaþiei
anterioare acestei date, în grupa I de muncã.
Dovedirea acestor stagii de cotizare se face cu
carnetul de muncã, completat conform prevederilor
Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncã, ºi/sau
cu adeverinþe eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care
a lucrat persoana respectivã sau, dupã caz, de instituþia
care a preluat arhivele acestuia. Modelul adeverinþei este
prezentat în anexa nr. 3 la normele tehnice aprobate prin
Ordinul 572/2006.
ianuarie, 2007, nr. 1 (17)
Expert Contabil
ATENÞIE!
Prevederile manþionate se aplicã ºi asiguraþilor care
îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) au desfãºurat activitãþi dintre cele prevãzute în
anexa nr. 1 la Legea nr. 226/2006;
b) activitãþile s-au desfãºurat numai în locuri de muncã
din cadrul unor unitãþi care, în urma reorganizãrii, inclusiv
prin preluarea parþialã a patrimoniului, se regãsesc la una
dintre unitãþile prevãzute în anexa nr. 2 la Legea nr.
226/2006;
c) anterior reorganizãrii, au încetat raporturile de
muncã cu unitatea care a fost reorganizatã.
Dovedirea acestor situaþii se face cu carnetul de
muncã, completat conform prevederilor Decretului nr.
92/1976, ºi cu adeverinþe eliberate, potrivit legii, de
angajatorul la care a lucrat persoana respectivã sau, dupã
caz, de instituþia care a preluat arhivele acestuia. Modelul
adeverinþei este prezentat în anexa nr. 4 la normele
tehnice aprobate prin Ordinul 572/2006.
Perioadele ulterioare datei de 10 septembrie 2003,
data intrãrii în vigoare a Hotãrârii Guvernului nr.
1.025/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în
care un asigurat care îºi desfãºoarã activitatea în condiþii
speciale de muncã se aflã în concediu pentru incapacitate
temporarã de muncã ºi/sau în concediu de odihnã,
constituie stagiu de cotizare realizat în condiþii speciale de
muncã, dacã asiguratul în cauzã a lucrat, cel puþin în ziua
premergãtoare concediului, în locuri de muncã încadrate
în astfel de condiþii de muncã.
Persoanele ale cãror drepturi de pensie s-au deschis
în perioada 1 aprilie 2001-17 iunie 2006 beneficiazã de
recalcularea acestor drepturi prin valorificarea perioadelor
realizate în condiþii speciale, conform prevederilor Legii nr.
226/2006, dacã au desfãºurat activitãþile prevãzute în
anexa nr. 1 la aceastã lege, pe durata programului normal
de lucru din luna respectivã, numai în locuri de muncã din
cadrul unitãþilor prevãzute în anexa nr. 2 la aceeaºi lege.
Persoanele înscrise la pensie pentru limitã de vârstã în
perioada prevãzutã la lit. a) beneficiazã de recalculare în
situaþia în care, la data deschiderii dreptului la pensie, ar
fi fost îndeplinite condiþiile prevãzute la art. 3 sau 4 din
Legea nr. 226/2006.
La recalcularea drepturilor de pensie, punctajul mediu
anual se determinã potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr.
226/2006.
Recalcularea drepturilor de pensie se face la cerere,
noile drepturi acordându-se conform prevederilor art. 169
din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi
alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare. ... va urma
Dinu Lilicã - director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
 februarie, 2007, nr. 2 (18)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia
Expert Contabil
– februarie
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
2007 trateazã
din sfera
contabilitãþii
practice problematica calitãþii
de comerciant ºi a obligaþiilor societãþile comerciale.
care decurg din aceasta. Din
aceeaºi temã prezentãm
reglementarea legislativã a
contractului de agenþie
comercialã oferind un model
practic de utilizare a
acestuia.
Se va discuta tema
locurilor de muncã în
condiþii speciale, protecþia
maternitãþii ºi asigurarea din
punct de vedere al protecþiei
muncii din sfera asigurãrilor
sociale.
Totodatã vom prezenta
aspectele legate de
procedurile privind
înregistrarea ºi gestiunea
persoanelor impozabile
înregistrate în scopuri de
TVA ºi aplicarea regimului
de tranzit comunitar/comun.
Victoriea
Zamfirescu
COMERCIANÞII ªI
OBLIGAÞIILE COMERCIALE (I)
odul comercial defineºte la
C articolul 7 comercianþii ca fiind
aceia care fac fapte de comerþ având
comerþul ca o profesiune obiºnuitã ºi
Persoanele juridice au calitatea de
comerciant dacã în obiectul lor de
activitate a fost prevãzutã sãvârºirea
de fapte de comerþ.
Persoana fizicã are calitatea de
comerciant dacã sãvârºeºte fapte de
comerþ cu titlu de profesiune.
Legea nr. 26/1990 privind Registrul
Comerþului, fiind o lege specialã, vine
în completarea dispoziþiilor Codului
CONTRACTUL DE AGENÞIE
COMERCIALÃ
Anca Buga – director economic
egea nr. 509/2002 defineºte
L noþiunea de agent comercial
permanent. Conform articolului 1,
aliniat 2, prin agent comercial
permanent se înþelege comerciantul,
persoanã fizicã sau juridicã, care, în
calitate de intermediar independent,
este împuternicit în mod statornic:
a) sã negocieze afaceri pentru o altã
persoanã fizicã sau juridicã, denumitã
comercial. Astfel, în alin. 2 al art. 1 se
precizeazã categoriile de persoane
care pot avea calitatea de comerciant.
Acestea sunt persoanele fizice ºi
asociaþiile familiale (dacã îndeplinesc
obligaþia prevãzutã în Codul comercial,
aceea de a realiza în mod obiºnuit acte
de comerþ), societãþile comerciale,
companiile naþionale ºi societãþile
naþionale, regiile autonome ºi
organizaþiile cooperatiste. Tuturor
acestor categorii de comercianþi le
revine obligaþia de a efectua
înregistrãrile cerute de lege în Registrul
Comerþului. (continuare în pagina 4)
în continuare comitent; sau
b) sã negocieze ºi sã încheie afaceri
în numele ºi pe seama comitentului.
Agentul comercial permanent este o
persoanã care se aflã în raporturi
juridice similare cu cele existente între
mandant ºi mandatar sau chiar între
comitent ºi comisionar, însã delimitarea
faþã de acestea este evidentã.
(continuare în pagina 10)

LOCURILE DE AUTORIZAREA DIN PROTECÞIA APLICAREA

MUNCÃ ÎN CONDIÞII PUNCT DE VEDERE MATERNITÃÞII REGIMULUI DE
SPECIALE (II) AL PROTECÞIEI TRANZIT
MUNCII COMUNITAR /
COMUN

pag. 17 pag. 25 pag. 26 pag. 30

 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
COMERCIANÞII ªI OBLIGAÞIILE COMERCIALE (I)
Dragoº Stoica
Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 1
COORDONATOR

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI CONTRACTUL DE AGENÞIE COMERCIALÃ

Victoriea Zamfirescu Anca Buga – director economic pag. 1

Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir

LOCURILE DE MUNCÃ ÎN CONDIÞII SPECIALE (II)

TEHNOREDACTARE Dinu Lilicã – director economic pag. 17

Cristian Videanu
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ
PROCEDURI PRIVIND ÎNREGISTRAREA ªI GESTIUNEA
REDACTARE ªI
CORECTURÃ PERSOANELOR IMPOZABILE ÎNREGISTRATE ÎN SCOPURI DE TVA

Diana Moraru Andrei Dragomir – expert contabil pag. 20

ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“ AUTORIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECÞIEI MUNCII
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti Anca Buga – director economic pag. 25

E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro
PROTECÞIA MATERNITÃÞII
TELEFOANE
Andrei Dragomir – expert contabil pag. 26
021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI
APLICAREA REGIMULUI DE TRANZIT COMUNITAR/COMUN
office@rezon.ro
Dinu Lilicã – director economic pag. 30
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
COMERCIANÞII ªI OBLIGAÞIILE
COMERCIALE (I)
Dobândirea calitãþii de comerciant
Persoane fizice
Orice persoanã majorã este capabilã sã devinã
comerciant. Actele de comerþ încheiate de un minor,
precum ºi cele încheiate de majorii fãrã capacitate de
exerciþiu sau cu capacitate de exerciþiu restrânsã sunt
nule.
Persoana majorã cu deplinã capacitate de exerciþiu
poate deveni comerciant dacã sunt îndeplinite cumulativ
urmãtoarele condiþii:
- sã sãvârºeascã fapte de comerþ;
- sã sãvârºeascã fapte de comerþ cu titlu de profesie,
în mod obiºnuit;
- sã sãvârºeascã fapte de comerþ în nume propriu,
independent ºi pe riscul sãu.
Realizarea de fapte de comerþ în mod accidental nu
conferã persoanei care le sãvârºeºte calitatea de
comerciant. Trebuie sã ne aflãm în prezenþa unei
profesiuni, înþeleasã ca o activitate exercitatã în mod
obiºnuit de o persoanã în scopul de a-ºi procura resursele
necesare existenþei. Pentru a fi comerciant, persoana
respectivã trebuie sã-ºi asume riscurile comerþului sãu.
(mandatarii, geranþii nu devin comercianþi fiindcã ei
încheie acte pe seama ºi în contul altor persoane care
suportã riscurile comerþului).
Persoane juridice
Societãþile comerciale dobândesc calitatea de
comerciant la data constituirii lor, fãrã a fi nevoie sã
realizeze efectiv o faptã de comerþ obiectivã. Prin
înscrierea în obiectul de activitate a faptelor de comerþ,
dobândesc în baza legii calitatea de comerciant.
ªi alte persoane juridice au calitatea de comerciant:
regiile autonome, societãþile naþionale, organizaþiile
cooperatiste.
Regiile autonome se înfiinþeazã prin hotãrâre a
Guvernului sau prin decizia organului administraþiei
publice locale ºi sãvârºesc o activitate de interes public.
Societãþile naþionale prezintã particularitatea de a avea ca
unic acþionar statul ºi de a deþine monopolul unei activitãþi
economice. Organizaþiile cooperatiste desfãºoarã o
activitate de producere ºi desfacere de mãrfuri ºi de
prestãri de servicii, urmãrind obþinerea de profit comercial.
Pentru toate aceste persoane juridice, Legea nr. 26/1990
prevede obligativitatea înregistrãrii lor la Registrul
Comerþului. Calitatea de comerciant se dobândeºte de la
data înfiinþãrii lor, în condiþiile legii.
4
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
Organizaþiile non-profit nu au, însã, calitatea de
comerciant ºi nu sunt înregistrate la Registrul Comerþului.
Acest lucru se explicã prin faptul cã activitatea pe care o
desfãºoarã nu urmãreºte un scop lucrativ. Legea permite
însã acestor persoane juridice sã îndeplineascã ºi fapte
de comerþ, în mãsura în care profitul rezultat va fi utilizat
pentru realizarea scopurilor ºi obiectivelor pentru care au
fost înfiinþate.
Încetarea calitãþii de comerciant
Persoane fizice
În cazul persoanelor fizice, încetarea calitãþii de
comerciant poate fi determinatã fie de faptul cã persoana
respectivã nu mai sãvârºeºte fapte de comerþ cu titlu de
profesiune obiºnuitã, fie cã nu mai face acest lucru pe
riscul sãu. Încetarea oricãreia din aceste douã premise
(nu e necesarã o încetare concomitentã a acestora) duce
la încetarea calitãþii de comerciant. Este nevoie însã de o
încetare neechivocã a sãvârºirii faptelor de comerþ, care
în general este însoþitã de acte care sã ateste acest lucru,
cum ar fi radierea înmatriculãrii din Registrul Comerþului.
Persoane juridice
Societatea comercialã îºi pierde calitatea de
comerciant o datã cu dizolvarea ºi lichidarea acesteia,
adicã o data cu pierderea personalitãþii juridice.
Dovada calitãþii de comerciant
Dovada calitãþii de comerciant a persoanei fizice nu se
poate face decât prin dovedirea faptelor obiective de
comerþ pe care aceasta le-a exercitat în mod obiºnuit.
Înmatricularea la Registrul Comerþului nu constituie
pentru persoana fizicã decât o prezumþie de
comercialitate, proba contrarã putându-se face prin orice
mijloc. Prin înmatricularea la Registrul Comerþului,
societatea comercialã dobândeºte personalitate juridicã.
Constituirea valabilã a societãþii comerciale va putea fi
utilizatã ca dovadã a calitãþii de comerciant.
Persoanele care nu pot avea
calitatea de comerciant
Minorii
O profesiune comercialã poate fi periculoasã pentru
cel ce o exercitã dacã nu are o experienþã suficientã. De
aceea, a prevãzut cã minorii nu au capacitatea de a fi

comercianþi, indiferent de vârstã. În doctrinã s-a apreciat
cã nici chiar femeia minorã cãsãtoritã nu poate avea
calitatea de comerciant pânã la împlinirea vârstei de 18
ani.
Aceastã regulã nu prezintã inconveniente decât în
situaþia în care minorul moºteneºte un fond de comerþ,
pentru cã el nu va avea capacitatea de a exploata acel
fond. Va putea fie sã-l înstrãineze, fie sã-l închirieze, fie
sã-l constituie aport într-o societate pe acþiuni sau cu
rãspundere limitatã.
Continuarea comerþului în numele minorului presupune
ca acestuia sã i se aplice toate regulile specifice
comercianþilor, inclusiv procedura reorganizãrii judiciare ºi
a falimentului. Pãrinþii sau tutorele care au exercitat actele
de comerþ în numele minorului vor rãspunde pentru
infracþiunile sãvârºite în legãturã cu aceste acte.
Continuarea comerþului în numele minorului se face cu
autorizaþia instanþei, care trebuie publicatã în Monitorul
Oficial ºi înregistratã în registrul comerþului (art. 21 lit. h
din legea nr. 26/1990).
Persoanele aflate sub interdicþie
Majorii puºi sub interdicþie nu pot avea nici ei calitatea
de comerciant, iar acest lucru este reglementat de art. 14
Cod comercial: interzisul ºi cel pus sub consiliu judiciar nu
pot fi comercianþi ºi nici a continua un comerþ.
Dacã majorul este supus curatelei, el se poate bucura
în continuare de posibilitatea de a-ºi realiza comerþul sub
subordonarea ºi controlul curatorului, cãci în cazul
curatelei capacitatea majorului nu este afectatã.
Atunci când majorul se aflã sub tutelã, el este supus
regimului reprezentãrii. Dacã majorul avea calitatea de
comerciant înainte de a fi pus sub tutelã, nu se va putea
recurge la continuarea comerþului, nici de cãtre tutore,
fiindcã majorul pus sub interdicþie este lipsit de
discernãmânt.
Statul ºi unitãþile administrativ - teritoriale
Codul comercial precizeazã în art. 8: statul, judeþul ºi
comuna nu pot avea calitatea de comercianþi. Chiar dacã
nu pot dobândi calitatea de comerciant, statul ºi unitãþile
sale administrativ-teritoriale au capacitatea de a face acte
de comerþ ºi de a intra în raporturi juridice comerciale,
comportându-se ca veritabili agenþi economici.
Persoanele care exercitã operaþiuni de comerþ în mod
ocazional
Articolul 9 din Codul comercial vine în completarea
dispoziþiilor art. 7 în care se defineºte noþiunea de
comerciant, fiind un corelativ al acestuia. Astfel, art. 9
dispune: orice persoanã care într-un chip accidental face
o operaþiune de comerþ nu poate fi consideratã
comerciant; ea este însã supusã legilor ºi jurisdicþiei
comerciale pentru toate contestaþiile ce se pot ridica din
aceastã operaþiune.
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
Se subliniazã condiþia sine qua non a dobândirii calitãþii
de comerciant: sãvârºirea faptelor de comerþ în mod
obiºnuit, cu titlu de profesiune. Cei care sãvârºesc fapte
de comerþ în mod accidental, deºi sunt necomercianþi, vor
fi supuºi legii comerciale pentru situaþia unor asemenea
acte, la fel cum ºi necomercianþii participanþi la un act
comercial mixt sunt supuºi legilor comerciale, potrivit art.
56 C com.
Agricultorii
Articolul 5 din Codul comercial exclude în mod expres
agricultorii din categoria comercianþilor. Se dispune cã
vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul
le are dupã pãmântul sãu sau cel cultivat de dânsul nu
poate constitui o faptã de comerþ.
Activitatea agricolã este în mod tradiþional o activitate
civilã. Legiuitorul a dorit sã asigure o anumitã protecþie
agricultorilor, pentru activitatea desfãºuratã în aceastã
calitate. Dacã însã aceºtia îºi organizeazã activitatea în
condiþiile unei întreprinderi, cumpãrã produse în scop de
revânzare, sãvârºind cu regularitate fapte de comerþ
obiective, ei devin comercianþi.
Persoanele care exercitã profesiuni liberale
Exercitarea unei profesiuni liberale este incompatibilã
cu calitatea de comerciant.
Legea nr. 36/1995 dispune în art. 35 lit. b cã
exercitarea profesiei de notar public este incompatibilã cu
desfãºurarea unor activitãþi comerciale, direct sau prin
persoane interpuse. La lit. c se precizeazã, de asemenea,
cã incompatibilitatea subzistã ºi în cazul în care notarul
are calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv,
de asociat comanditat în societãþile în comanditã simplã
sau pe acþiuni, administrator al unei societãþi cu
rãspundere limitatã, preºedinte al unui consiliu de
administraþie, membru al consiliului de conducere, director
general sau director al unei societãþi pe acþiuni,
administrator al unei societãþi civile.
În ceea ce priveºte avocaþii, legea nr. 51/1995 prevede
în art. 14 lit. c cã exercitarea profesiei de avocat este
incompatibilã cu exercitarea nemijlocitã de fapte materiale
de comerþ.
Profesia de medic este incompatibilã cu exercitarea
comerþului cu produse farmaceutice, dupã cum prevede
art. 7 din legea nr. 74/1995. În schimb, acest lucru nu este
interzis farmaciºtilor care, deºi exercitã o profesiune
liberalã, au calitatea de comercianþi.
Legiuitorul a avut în vedere numai acele fapte de
comerþ care presupun o exercitare nemijlocitã. Astfel, o
persoanã ce are calitatea de avocat nu poate fi asociat
unic într-o societate cu rãspundere limitatã, nu poate fi
preºedinte al consiliului de administraþie sau nu poate
face parte dintr-un consiliu director în cadrul unei societãþi
pe acþiuni. De asemenea, avocaþii nu pot avea nici
calitatea de asociaþi în societãþile a cãror formã presupune
rãspunderea nelimitatã ºi solidarã a asociaþilor.
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Existã ºi alte incompatibilitãþi care privesc persoanele
ce exercitã activitãþi legate de interesele generale ale
societãþii: magistraþii, funcþionarii publici, ofiþerii,
diplomaþii. În cazul acestor persoane, prevederile legale
sunt mai aspre: de exemplu, în Constituþie se prevede cã
funcþia de judecãtor sau de procuror este incompatibilã cu
orice altã funcþie publicã sau privatã, cu excepþia funcþiilor
didactice din învãþãmântul superior (art. 125 ºi art. 132).
Alte cazuri de incompatibilitate sunt prevãzute de legea nr.
161/2003. Astfel, deputaþii ºi senatorii, membrii
Guvernului, prefecþii ºi subprefecþii nu pot avea calitatea
de preºedinte, vicepreºedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administraþie sau
de cenzor în cadrul societãþilor comerciale. De asemenea,
ei nu pot exercita nici funcþia de preºedinte, secretar sau
reprezentant al statului în cadrul adunãrilor generale ale
asociaþilor. Aceste persoane nu pot avea nici calitatea de
comerciant persoanã fizicã.
Obligaþii specifice comercianþilor
Înregistrarea în Registrul Comerþului
Potrivit Legii nr. 26/1990, astfel cum a fost modificatã
prin Legea 161/2003, prin înregistrare se înþelege atât
înmatricularea comerciantului ºi înscrierea de menþiuni,
precum ºi alte operaþiuni care, potrivit legii, se
menþioneazã în Registrul Comerþului.
Registrul Comerþului este alcãtuit dintr-un registru
pentru înregistrarea comercianþilor, persoane fizice ºi
asociaþii familiale ºi un altul pentru înregistrarea
comercianþilor, persoane juridice. În fiecare an se va
deschide un nou registru þinut în sistem computerizat.
Comercianþii au obligaþia sã se înmatriculeze în
Registrul Comerþului înainte de începerea activitãþii
comerciale, astfel cum este prevãzut de art. 1 alin. 1 din
Legea nr. 26/1990.
Înmatricularea se va solicita la Oficiul Registrului
Comerþului din judeþul sau municipiul unde comercianþii îºi
au sediul (art. 3 L 26/1990).
Cererea de înmatriculare trebuie sã cuprindã o serie
de date ale comerciantului respectiv, enumerate de lege în
art. 13 ºi art. 14:
- pentru persoanele fizice - numele ºi prenumele, codul
numeric personal, domiciliul, cetãþenia, data ºi locul
naºterii, starea civilã ºi activitatea comercialã anterioarã;
- pentru asociaþiile familiale - numele ºi prenumele
fiecãruia dintre asociaþi, codul numeric personal,
domiciliul, cetãþenia, data ºi locul naºterii, calitatea de
membru al familiei, starea civilã ºi activitatea comercialã
anterioarã, datele de identificare ale reprezentantului
asociaþiei în relaþiile cu terþii, firma comercialã ºi sediul
acesteia, obiectul comerþului, numãrul, data ºi organul
emitent al autorizaþiei pentru exercitarea comerþului;
- pentru societãþile comerciale - datele conþinute în
mod obligatoriu în actul constitutiv. Cererea va fi însoþitã
de documentele doveditoare necesare potrivit Legii nr.
31/1990 privind societãþile comerciale.
6
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
Cererea de înmatriculare trebuie fãcutã în termen de
15 zile calculat astfel: pentru persoanele fizice ºi
asociaþiile familiale, de la data autorizãrii; pentru
societãþile comerciale, de la data încheierii actului
constitutiv; pentru regiile autonome, companiile naþionale,
societãþile naþionale ºi organizaþiile cooperatiste, de la
data actului de înfiinþare (art. 17). Cererea de
înmatriculare trebuie însoþitã de acte doveditoare.
IMPORTANT!
Comercianþii au obligaþia de a înscrie în Registru orice
modificare intervenitã în cursul activitãþii comerciale.
Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 26/1990,
comercianþii trebuie sã facã menþiuni cu privire la:
a) donaþia, vânzarea, locaþiunea sau gajul fondului de
comerþ, precum ºi orice alt act prin care se aduc modificãri
înmatriculãrilor sau menþiunilor sau care face sã înceteze
firma ori fondul de comerþ;
b) numele, cetãþenia, data ºi locul naºterii
împuternicitului; dacã dreptul de reprezentare este limitat
la o anumitã sucursalã ori filialã, menþiunea se va face
numai în registrul unde este înscrisã sucursala ori filiala.
Semnãtura reprezentantului va fi datã în forma prevãzutã
de art. 18 alin. 2 ºi 3 (semnãturã certificatã de judecãtorul
delegat sau conducãtorul oficiului ori înlocuitorul acestuia
sau specimen de semnãturã legalizat de notarul public);
c) brevetele de invenþii, mãrcile de fabricã, de comerþ
ºi de serviciu, denumirile de origine, indicaþiile de
provenienþã, firma, emblema ºi alte semne distinctive
asupra cãrora societatea comercialã, regia autonomã,
organizaþia cooperatistã sau comerciantul persoanã fizicã
are un drept;
d) hotãrârea de divorþ al comerciantului, precum ºi cea
de împãrþire a bunurilor comune, pronunþate în cursul
exercitãrii comerþului;
e) hotãrârea de punere sub interdicþie a comerciantului
sau de instituire a curatelei acestuia, precum ºi hotãrârea
prin care se ridicã aceste mãsuri;
f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciarã sau
de faliment, dupã caz, precum ºi înscrierea menþiunilor
corespunzãtoare;
g) hotãrârea de condamnare a comerciantului,
administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care
îl fac nedemn sau incompatibil sã exercite aceastã
activitate;
h) orice modificare privitoare la actele, faptele ºi
menþiunile înregistrate.
O altã obligaþie a comercianþilor în cursul exercitãrii
comerþului este aceea de a înscrie în Registrul Comerþului
ºi sucursalele pe care aceºtia ºi le-au deschis. În cererea
de înregistrare a sucursalelor, comercianþii trebuie sã
arate ºi oficiul unde a fost înmatriculatã firma sediului
principal (art. 23).
Orice persoanã, fizicã sau juridicã, prejudiciatã printr-o
menþiune sau înregistrare în Registrul Comerþului, are
dreptul sã cearã radierea înregistrãrii pãgubitoare, total

sau parþial, în cazul în care existã hotãrâri judecãtoreºti
irevocabile care au desfiinþat sau modificat actele care au
stat la baza înregistrãrii respective (dacã prin hotãrârea
judecãtoreascã nu a fost dispusã menþionarea în Registrul
Comerþului).
La încetarea activitãþii comerciale, comerciantul are
obligaþia de a solicita radierea înregistrãrilor din Registru.
Articolul 5 din Legea nr. 26/1990 prevede cã
opozabilitatea îºi produce efectele de la data realizãrii
înmatriculãrii ºi înscrierii menþiunilor în Registrul
Comerþului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial.
Pentru persoanele fizice, înmatricularea creeazã o
prezumþie simplã de comercialitate. Proba contrarie se
poate face prin orice mijloc. Prin înmatriculare persoanele
juridice dobândesc personalitate juridicã.
Alin. 2 al art. 5 dispune cã persoana care are obligaþia
de a cere o înregistrare nu poate opune terþilor actele ori
faptele neînregistrate, în afarã de cazul în care face
dovada cã ele erau cunoscute de aceºtia.
Astfel, în mod excepþional, actele neînregistrate vor fi
opozabile terþilor dacã se dovedeºte reaua-credinþã a
acestora, în sensul cã ei aveau cunoºtinþã de existenþa
unor asemenea acte.
Legea nr. 26/1990 prevede douã tipuri de sancþiuni, în
funcþie de gravitatea încãlcãrii dispoziþiilor legale.
Încãlcarea dispoziþiilor referitoare la înmatriculare sau
la înregistrarea unor menþiuni, precum ºi la depunerea
semnãturii sau a anumitor acte, se sancþioneazã cu
aplicarea unei amenzi judiciare, dacã au fost sãvârºite în
astfel de condiþii încât nu constituie infracþiune. (art. 44).
Amenda se va aplica ºi în cazul neîndeplinirii obligaþiei de
informare cu privire la numãrul de înmatriculare (art. 45).
În cazul în care au fost oferite informaþii false, se vor aplica
dispoziþiile legii penale.
ATENÞIE!
O sancþiune mai gravã se va aplica în cazul sãvârºirii
unor infracþiuni cum ar fi efectuarea cu rea-credinþã de
declaraþii inexacte în baza cãrora s-a operat o
înmatriculare ori s-a fãcut o menþiune în Registrul
Comerþului. Aceste acte vor fi sancþionate cu închisoare
sau cu amendã (art. 48).
Þinerea contabilitãþii activitãþii comerciale
Conducerea contabilitãþii
Persoanele care au îndatorirea de a þine contabilitatea
proprie sunt potrivit legii nr. 82/1991 (art. 1):
- societãþile comerciale
- societãþile/companiile naþionale
- regiile autonome
- institutele naþionale de cercetare-dezvoltare
- societãþile cooperatiste
- instituþii publice ºi asociaþii
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
- alte persoane juridice cu sau farã scop lucrativ
- persoane fizice autorizate sã desfãºoare activitãþi
independente
Legea nr. 82/1991 prevede în art. 3 cã activitatea
contabilã se þine în limba românã ºi în monedã naþionalã.
Pentru operaþiunile efectuate în valutã, contabilitatea se
va þine atât în monedã naþionalã, cât ºi în valutã.
Persoanele fizice ºi juridice care au aceastã obligaþie
îºi organizeazã ºi conduc, de regulã, contabilitatea în
compartimente distincte. Acest lucru presupune existenþa
în cadrul compartimentului respectiv a unor persoane cu
studii economice superioare (director economic, contabil-
ºef, expert-contabil sau o persoanã împuternicitã), având
misiunea de a conduce contabilitatea ºi care rãspund
pentru îndeplinirea obligaþiilor ce le revin. De asemenea,
pentru organizarea ºi conducerea contabilitãþii rãspund ºi
administratorul, ordonatorul de credite sau altã persoanã
care are obligaþia gestionãrii unitãþii respective (art. 11
alin. 1).
În cazul persoanelor juridice care nu-ºi organizeazã
activitatea în compartimente distincte, Ministerul
Finanþelor Publice va stabili limite valorice privind cifra de
afaceri, limite a cãror depãºire va antrena obligaþia
persoanei juridice respective de a þine contabilitatea
numai cu ajutorul persoanelor calificate ºi autorizate în
acest sens (art. 11 alin. 4).
Registrele de contabilitate
Existã neconcordanþe între dispoziþiile Legii nr.
82/1991 ºi dispoziþiile Codului comercial în ceea ce
priveºte registrele de contabilitate. Se vor aplica
dispoziþiile Legii contabilitãþii, fiind o lege specialã.
În art. 19 sunt enumerate registrele de contabilitate
care trebuie þinute în mod obligatoriu: Registrul-jurnal,
Registrul-inventar ºi Cartea mare.
Aceste registre au fost create în scopul verificãrii ºi
depistãrii cu mai multã rapiditate a operaþiunilor contabile
efectuate ºi se pãstreazã în mod obligatoriu în arhivã timp
de 10 ani de la data încheierii exerciþiului financiar în
cursul cãruia au fost întocmite, iar statele de salarii vor fi
pãstrate timp de 50 de ani.
Legea dispune prin art. 25 cã în caz de pierdere,
sustragere sau distrugere a unor documente contabile se
vor lua mãsuri de reconstituire a acestora în termen de
maximum 30 de zile de la constatare.
Încheierea exerciþiului financiar - contabil
Persoanele fizice ºi juridice cãrora le revine obligaþia
þinerii contabilitãþii vor întocmi la sfârºitul anului
documente oficiale de atestare a situaþiei economico-
financiare, care sã ofere informaþii fidele cu privire la
întreaga activitate desfãºuratã în decursul anului.
Articolul 18 din Legea nr. 82/1991 stabileºte o serie de
reguli privind încheierea exerciþiului financiar-contabil:
- profitul sau pierderea se stabileºte lunar, cumulat de
la începutul anului;
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- rezultatul definitiv al exerciþiului financiar se stabileºte
la închiderea acestuia;
- repartizarea profitului se înregistreazã în contabilitate
pe destinaþiile prevãzute de lege;
- pierderea contabilã se acoperã din profitul exerciþiului
financiar ºi cel reportat, din rezerve, din capitalul social ºi
din alte resurse financiare proprii.
Situaþiile financiare anuale se compun din bilanþ ºi cont
de profit ºi pierdere.
Exerciþiul financiar începe la 1 ianuarie ºi se încheie la
31 decembrie, cu excepþia primului an de activitate, când
acesta începe la data înfiinþãrii, respectiv a înmatriculãrii.
Întocmirea situaþiilor financiare anuale trebuie sã fie
precedatã obligatoriu de inventarierea generalã a
elementelor de activ ºi de pasiv ºi a celorlalte bunuri ºi
valori aflate în gestiune ºi administrare.
Potrivit art. 28 alin. 2 ºi 3, situaþiile financiare anuale se
pãstreazã timp de 50 de ani. În caz de încetare a activitãþii
persoanelor însãrcinate cu þinerea contabilitãþii, situaþiile
financiare anuale, precum ºi registrele ºi celelalte
documente se predau la arhivele statului, în conformitate
cu prevederile legale în materie.
Sancþiuni pentru nerespectarea obligaþiilor de
contabilitate
Articolul 35 stabileºte contravenþiile în materie care vor
fi sancþionate cu amendã, dacã nu sunt sãvârºite în astfel
de condiþii încât sã constituie infracþiuni:
- deþinerea de bunuri materiale, drepturi ºi obligaþii,
precum ºi efectuarea de operaþiuni economice, fãrã a fi
înregistrate în contabilitate;
- nerespectarea dispoziþiilor referitoare la utilizarea ºi
þinerea registrelor de contabilitate, întocmirea
documentelor contabile justificative ºi a situaþiilor
financiare anuale, inventariere;
- prezentarea de date eronate sau necorelate.
Articolul 37 stabileºte cã efectuarea cu ºtiinþã de
înregistrãri inexacte, precum ºi omisiunea cu ºtiinþã a
înregistrãrilor în contabilitate, având drept consecinþã
denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor
financiare, precum ºi a elementelor de activ ºi de pasiv ce
se reflectã în bilanþ, constituie infracþiunea de fals
intelectual ºi se pedepseºte conform legii.
Respectarea cerinþelor concurenþei loiale
Comercianþii sunt obligaþi sã îºi exercite activitatea cu
bunã-credinþã, potrivit uzanþelor cinstite, cu respectarea
intereselor consumatorilor ºi a cerinþelor concurenþei loiale
(art. 1 din Legea nr. 11/1991).
Este consideratã ca fiind contrarã uzanþelor comerciale
cinstite utilizarea în mod neloial a secretelor comerciale
ale unui comerciant prin practici de genul neexecutãrii
unilaterale a contractului sau utilizãrii unor proceduri
neloiale, abuzului de încredere, incitãrii la delict ºi
achiziþionãrii de secrete comerciale de cãtre terþii care
cunoºteau cã respectiva achiziþie implicã astfel de practici,
de naturã sã afecteze poziþia comercianþilor concurenþi pe
piaþã.
8
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
Concurenþa neloialã a fost definitã în art. 2 din Legea
nr. 11/1991 ca fiind orice act sau fapt contrar uzanþelor
cinstite în activitatea industrialã ºi de comercializare a
produselor, de execuþie a lucrãrilor, precum ºi de
efectuare a prestãrilor de servicii.
Noþiunea generalã de act sau fapt contrar uzanþelor
cinstite are în vedere în primul rând elementul subiectiv al
exercitãrii comerþului, buna sau reaua-credinþã a
comerciantului, atât în relaþiile cu ceilalþi agenþi economici,
cât ºi cu consumatorii.
Actele de concurenþã neloialã pot constitui contravenþii
ce vor fi sancþionate cu amendã, în cuantum diferit în
funcþie de gravitate sau infracþiuni sancþionate cu amendã
ori închisoare.
IMPORTANT!
Legea nr. 11/1991 enumerã în art. 4 ºi art. 5 actele de
concurenþã neloialã ce pot constitui contravenþii ºi
infracþiuni. Contravenþii (art. 4):
- oferirea serviciilor de cãtre salariatul exclusiv al unui
comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea
oferte;
- utilizarea unui secret comercial fãrã consimþãmântul
deþinãtorului legitim într-un mod contrar uzanþelor
comerciale cinstite;
- încheierea unor contracte prin care se urmãreºte
acapararea clientelei în schimbul unor avantaje contrare
uzanþelor cinstite;
- afirmaþiile false fãcute cu scopul de a influenþa
negativ opinia publicã în legãturã cu activitatea unui
comerciant, fãcute în scopul înlãturãrii concurenþei;
- afirmaþiile false menite sã creeze o situaþie favorabilã
comerciantului care le face, în detrimentul altor
concurenþi;
- instigarea la acte de concurenþã neloialã în scopul
aflãrii de informaþii confidenþiale în legãturã cu un
comerciant;
- deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea
legãturilor stabilite cu aceastã clientelã în cadrul funcþiei
deþinute anterior la acel comerciant;
- concedierea sau atragerea unor salariaþi ai unui
comerciant în scopul înfiinþãrii unei societãþi concurente.
- folosirea unor drepturi de proprietate intelectualã,
precum ºi punerea în circulaþie a unor mãrfuri
contrafãcute sau purtând menþiuni false, de naturã sã
producã confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
- divulgarea unor informaþii, precum ºi folosirea în scop
comercial a rezultatelor unor experimentãri în domeniul
produselor farmaceutice sau a produselor chimice
destinate agriculturii;
- divulgarea, achiziþionarea sau utilizarea secretului
comercial fãrã consimþãmântul deþinãtorului legitim, ca
rezultat al unei acþiuni de spionaj comercial sau industrial;
- divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de
cãtre persoane aparþinând autoritãþilor publice, precum ºi
de cãtre persoane împuternicite de deþinãtorii legitimi ai

acestor secrete pentru a-i reprezenta în faþa autoritãþilor
publice;
- producerea în orice mod, importul, exportul,
depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor
mãrfuri sau servicii purtând menþiuni false privind
brevetele de invenþii, mãrcile, indicaþiile geografice,
desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite
integrate, precum ºi alte drepturi de proprietate
intelectualã, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalþi
comercianþi ºi pe beneficiari.
În cazul producerii de daune patrimoniale sau morale,
legea prevede obligaþia, pentru cel ce se face vinovat de
sãvârºirea unor astfel de acte, de a plãti despãgubiri (art.
6 ºi art. 9).
Protecþia vieþii, sãnãtãþii ºi securitãþii consumatorilor
Obligaþiile generale ale agenþilor economici
Conform art. 9 din Ordonanþa Guvernului nr. 21/1992,
agenþii economici sunt obligaþi sã punã pe piaþã numai
produse sau servicii care corespund caracteristicilor
prescrise sau declarate, sã se comporte în mod corect în
relaþiile cu consumatorii ºi sã nu foloseascã practici
comerciale abuzive.
De asemenea, art. 18 din Ordonanþa Guvernului nr.
21/1992 prevede o obligaþie generalã de informare a
consumatorilor asupra caracteristicilor esenþiale ale
produselor ºi serviciilor oferite de cãtre agenþii economici,
astfel încât aceºtia sã aibã posibilitatea de a face o
alegere raþionalã, în conformitate cu interesele lor.
Agenþii economici sunt obligaþi în temeiul art. 22 sã
demonstreze funcþionalitatea produselor ce urmeazã a fi
vândute, la solicitarea consumatorilor cu ocazia
cumpãrãrii produselor respective.
Obligaþiile producãtorilor
Articolul 7 litera a) instituie urmãtoarele obligaþii în
sarcina producãtorilor:
- sã rãspundã pentru prejudiciul actual ºi cel viitor
cauzat de viciile produsului, precum ºi pentru cel cauzat
ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o acþiune
sau o omisiune a unei terþe persoane;
- sã punã pe piaþã numai produse sigure ºi, dacã
actele normative în vigoare prevãd, acestea sã fie testate
ºi/sau certificate;
- sã punã pe piaþã numai produse care respectã
condiþiile prescrise sau declarate;
- sã opreascã livrãrile, sã retragã de pe piaþã sau de la
consumatori produsele care nu îndeplinesc caracteristicile
prescrise sau care ar putea afecta viaþa, sãnãtatea ori
securitatea consumatorilor;
- sã asigure condiþiile igienico-sanitare necesare
activitãþii de producþie.
Obligaþiile distribuitorilor
În temeiul art. 7 litera b) din Ordonanþa Guvernului nr.
21/1992, distribuitorii au urmãtoarele obligaþii:
- sã se asigure cã produsele oferite spre
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
comercializare sunt sigure ºi respectã condiþiile prescrise
sau declarate;
- sã nu comercializeze produse periculoase ºi sã
înºtiinþeze de îndatã autoritãþile publice ºi producãtorul
despre existenþa pe piaþã a unui produs periculos;
- sã retragã de pe piaþã produsele care nu îndeplinesc
cerinþele prevãzute;
- sã asigure condiþiile tehnice ºi condiþiile igienico-
sanitare pe timpul transportului, manipulãrii, depozitãrii ºi
desfacerii produselor.
Obligaþiile prestatorilor de servicii
Obligaþiile prestatorilor de servicii sunt prevãzute de art
7 litera c) din Ordonanþa Guvernului nr. 21/1992 ºi sunt
urmãtoarele:
- sã foloseascã în cadrul prestãrii serviciilor, numai
produse sigure, testate ºi certificate, dupã caz, precum ºi
sã anunþe imediat existenþa pe piaþã a unui produs
periculos;
- serviciile prestate sã nu afecteze viaþa, sãnãtatea,
securitatea sau interesele economice ale consumatorilor;
- sã respecte condiþiile prescrise sau declarate ºi sã
rãspundã pentru prejudiciile cauzate de serviciile
defectuoase;
- sã asigure condiþiile tehnice stabilite de producãtor,
precum ºi condiþiile igienico-sanitare.
Sancþiuni
Agenþii economici care nu respectã dispoziþiile legale,
vor rãspunde faþã de consumator pentru viciile produselor
în condiþiile dreptului comun.
În cazul contravenþiilor, sancþiunea este amenda, în
cuantumuri diferite, dupã cum este prevãzut de cãtre art.
46 din O.G. nr. 21/1992. Infracþiunile se pedepsesc cu
închisoare sau amendã, potrivit art. 461.
Ordonanþa prevede ºi unele sancþiuni speciale în art.
501 ºi urmãtoarele.
Pot constitui contravenþii, dacã nu au fost sãvârºite în
astfel de condiþii încât sã constituie infracþiuni,
urmãtoarele fapte:
- comercializarea de produse sau prestarea de servicii
care, utilizate în condiþii normale, pot pune în pericol viaþa,
sãnãtatea sau securitatea consumatorilor;
- producerea, importul ºi comercializarea produselor
falsificate sau contrafãcute;
- punerea pe piaþã sau oferirea spre comercializare a
produselor care nu respectã condiþiile prescrise sau
declarate;
- punerea pe piaþã a produselor care nu sunt sigure ºi
care nu au fost testate, dacã legea impunea o astfel de
condiþie pentru asemenea acte, precum ºi
comercializarea de produse periculoase;
- neasigurarea condiþiilor igienico-sanitare cerute de
lege;
- nefolosirea, în cadrul serviciilor prestate, a produselor
ºi procedurilor sigure ºi, dupã caz, necertificate, precum ºi
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
neanunþarea faptului cã pe piaþã existã un produs
periculos;
- prestarea unor servicii care afecteazã viaþa,
sãnãtatea sau securitatea consumatorilor ori interesele
economice ale acestora;
- nerestituirea contravalorii sau neînlocuirea produsului
ori serviciului imediat dupã constatarea imposibilitãþii
folosirii acestuia, dacã aceastã situaþie nu este imputabilã
consumatorului;
- neoprirea livrãrilor sau neretragerea de pe piaþã sau
de la consumatori a produselor la care organele abilitate
sau specialiºtii proprii au constatat neîndeplinirea
caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea
afecta viaþa, sãnãtatea ori securitatea consumatorilor,
dacã aceastã mãsurã constituie singurul mijloc prin care
se pot elimina neconformitãþile respective;
- necomercializarea produselor în cadrul termenului de
valabilitate sau al duratei durabilitãþii minimale stabilite de
producãtor;
- modificarea termenului de valabilitate sau a duratei
durabilitãþii minimale înscrise pe produs, pe etichetã, pe
ambalaj sau în documentele însoþitoare;
- neasigurarea condiþiilor tehnice stabilite de
producãtor ºi a condiþiilor igienico-sanitare pe timpul
transportului, manipulãrii, depozitãrii ºi desfacerii, conform
legii;
- folosirea de practici comerciale abuzive ºi impunerea
unor clauze contractuale abuzive în defavoarea
consumatorilor;
(urmare din pagina 1)
CONTRACTUL DE AGENÞIE COMERCIALÃ
pre deosebire de comisionar, agentul nu este
S împuternicit în mod necesar cu încheierea de
afaceri, ci uneori doar cu negocierea acestora. La fel ca ºi
comisionarul, agentul este un comerciant care încheie
acte juridice pe seama comitentului. O altã deosebire,
esenþialã, constã în faptul cã agentul încheie acte juridice
nu numai pe seama, ci ºi în numele comitentului. De
asemenea, spre deosebire de mandatar sau de
comisionar, agentul nu poate acþiona decât într-o anumitã
limitã teritorialã, una sau mai multe regiuni, dupã cum este
stabilit în contract.
Legea mai prevede cã agentul nu este prepusul
comitentului (art. 1 alin. 5). Datoritã faptului cã raportul de
prepuºenie presupune un raport de subordonare, aceastã
dispoziþie trebuie interpretatã în strânsã legãturã cu
prevederea de la alin. 2, unde se precizeazã cã agentul
are calitatea de intermediar independent.
Legea nr. 509/2002 enumerã cazurile în care o
persoanã nu este consideratã a îndeplini calitatea de
agent comercial permanent (art. 2):
- dacã are calitatea de agent sau broker de asigurãri ºi
reasigurãri;
10
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
- neredactarea clarã ºi precisã a clauzelor
contractuale, inclusiv a celor privind caracteristicile
calitative ºi condiþiile de garanþie, neindicarea exactã de
cãtre comerciant a preþului sau a tarifului, precum ºi faptul
de a nu stabili cu exactitate condiþiile de credit ºi
dobânzile;
- faptul de a nu exonera consumatorii de plata
produselor ºi serviciilor care nu au fost solicitate ºi
acceptate;
- neacordarea de despãgubiri pentru daunele
provocate de produsele sau serviciile care nu corespund
clauzelor contractuale;
- neasigurarea service-ului necesar ºi a pieselor de
schimb pe toatã durata medie de utilizare a produsului;
- majorarea preþului stabilit iniþial fãrã acordul
consumatorului;
- utilizarea unor mijloace de mãsurare ºi control
neadecvate, neverificate metrologic sau ale cãror indicaþii
sunt ilizibile;
- neremedierea în termenul maxim prevãzut în contract
sau în lege a deficienþelor apãrute la produse sau servicii
sau neînlocuirea în cadrul aceluiaºi termen a produselor;
- comercializarea produselor ºi prestarea serviciilor în
spaþii neautorizate;
- neîndeplinirea obligaþiei de a afiºa în mod vizibil
denumirea unitãþii ºi autorizaþia de funcþionare;
- neîndeplinirea obligaþiei de a afiºa ºi respecta orarul
de funcþionare.
- atunci când acþioneazã ca intermediar în cadrul
burselor de valori ºi al pieþelor reglementate de mãrfuri ºi
instrumente financiare derivate;
reprezentare a acesteia;
- dacã este asociat sau acþionar ºi este împuternicit în
mod legal sã îi reprezinte pe ceilalþi asociaþi sau acþionari;
- dacã în calitate de agent presteazã un serviciu
neremunerat;
- dacã are calitatea de organ legal sau statutar al unei
persoane juridice ºi atribuþii de - dacã are calitatea de
administrator judiciar, lichidator, tutore, curator, custode
sau sechestru, în raport cu comitentul.
Obiectul contractului
Agentul comercial permanent este însãrcinat cu
negocierea sau cu negocierea ºi încheierea de afaceri. În
primul caz, este vorba de o obligaþie de diligenþã; în al
doilea, de o obligaþie de rezultat. Nu existã o stipulaþie
expresã cu privire la natura acestor afaceri, dar
considerãm cã este vorba, ca ºi în cazul mandatului
comercial sau contractului de comision, de afaceri
comerciale.

Contractul de agenþie este un contract cu titlu oneros.
Comitentul datoreazã agentului remuneraþia pentru
activitãþile pe care le desfãºoarã în executarea
contractului. Remuneraþia agentului se stabileºte prin
acordul pãrþilor ºi poate consta fie într-o sumã fixã, fie într-
un comision, fie atât într-o sumã fixã, cât ºi într-un
comision.
Executarea contractului
Drepturile ºi obligaþiile agentului comercial
Agentul comercial permanent este þinut sã
îndeplineascã toate obligaþiile ce îi revin în temeiul
contractului de agenþie. În scopul realizãrii intereselor
comitentului, trebuie sã acþioneze cu bunã-credinþã ºi cu
diligenþa unui profesionist. Poate acþiona atât personal,
cât ºi prin prepuºii sãi (art. 5 alin. 1 ºi 2). În executarea
obligaþiilor, este dator a respecta instrucþiunile primite.
În cursul derulãrii contractului, agentul trebuie sã
îndeplineascã o serie de obligaþii pe care legea le prevede
în mod expres în art. 5 alin. 3:
- sã îi procure ºi sã îi comunice comitentului informaþiile
privitoare la regiunea sau regiunile stabilite în contract,
care l-ar putea interesa pe acesta, precum ºi toate
celelalte informaþii necesare de care dispune;
Astfel, agentul are o obligaþie generalã de informare a
comitentului în legãturã cu desfãºurarea unui anumit tip
de comerþ, cu care el este însãrcinat într-o anumitã
regiune.
- sã depunã diligenþa necesarã pentru negocierea ºi,
dacã este cazul, încheierea afacerilor cu care este
împuternicit, în condiþii cât mai avantajoase pentru
comitent;
Obiectul contractului de agenþie poate purta numai
asupra operaþiunilor de negociere, dar ºi asupra încheierii
contractelor comerciale. Întinderea obligaþiei agentului
este determinatã de obiectul contractului.
- sã respecte în mod corespunzãtor instrucþiunile
rezonabile primite de la comitent, þinând seama de
caracterul imperativ, indicativ sau facultativ al acestora;
Agentul comercial permanent are obligaþia de a
acþiona cu respectarea instrucþiunilor primite de la
comitent, cu luarea în considerare a caracterului acestora.
Legiuitorul stabileºte o limitã a rãspunderii agentului:
acesta nu va rãspunde pentru nerespectarea
instrucþiunilor care se dovedesc a fi excesive, abuzive, ci
numai pentru cele rezonabile.
- sã þinã în registrele sale partide separate pentru
operaþiunile ce îl privesc pe fiecare comitent.
Aceastã prevedere se aplicã în situaþia în care agentul
reprezintã mai mulþi comitenþi. Þinerea registrelor este o
obligaþie specificã persoanelor care au calitatea de
comerciant.
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
- sã depoziteze bunurile sau eºantioanele într-o
manierã care sã permitã identificarea celor aparþinând
fiecãrui comitent.
ªi aceastã dispoziþie se va aplica agenþilor care
reprezintã mai mulþi comitenþi.
- sã îndeplineascã orice altã obligaþie care îi revine
potrivit contractului ºi dispoziþiilor legale.
Pe parcursul derulãrii contractului, agentul comercial
poate recurge la executarea obligaþiilor sale prin
intermediul unor subagenþi, dupã cum se aratã în art. 5
alin. 4.
De asemenea, agentul comercial are dreptul de a
reprezenta mai mulþi comitenþi, dacã nu s-a stipulat altfel
în contractul de agenþie (art. 3 alin. 2). În schimb, este
nevoie de o clauzã expresã în contract pentru
reprezentarea mai multor comitenþi care se aflã în
raporturi de concurenþã (art. 3 alin. 3).
Agentul comercial are dreptul la remuneraþie, chiar
dacã nu s-a stipulat nimic în acest sens în contract. În
aceastã situaþie, remuneraþia se va calcula în funcþie de
uzanþele comerciale ale zonei ºi sectorului de piaþã în
cadrul cãruia s-a acþionat. Dacã aceste criterii nu sunt
suficiente pentru determinarea remuneraþiei, aceasta se
va determina în funcþie de toate aspectele caracteristice
operaþiunilor efectuate (art. 10 alin. 2).
Remuneraþia poate fi: o sumã fixã; un comision; o
sumã fixã ºi un comision. Comisionul reprezintã orice
formã de remuneraþie al cãrei cuantum se obþine prin
raportare la volumul sau la valoarea operaþiunilor.
Agentul comercial are dreptul la comision începând cu
data la care se îndeplineºte una din urmãtoarele condiþii:
- comitentul îºi executã obligaþiile contractuale faþã de
terþa persoanã;
- comitentul ar fi trebuit sã îºi execute obligaþiile
contractuale potrivit convenþiei sale cu terþa persoanã;
- terþa persoanã îºi executã obligaþiile contractuale sau
ar fi trebuit sã le execute dacã comitentul ºi-ar fi executat
în mod corespunzãtor obligaþiile sale.
Agentul comercial este îndreptãþit la primirea
remuneraþiei ºi dupã încetarea contractului, în mãsura în
care comitentul încheie cu un terþ o operaþiune
intermediatã în timpul contractului de agenþie de cãtre
agent, cãruia îi revin meritele acelei operaþiuni. Aceeaºi
soluþie a fost prevãzutã de legiuitor ºi pentru situaþia în
care comanda terþilor a fost primitã de comitent sau de
agent anterior încetãrii contractului de agenþie (art. 13).
Dreptul la comision subzistã ºi în cazul executãrii
parþiale de cãtre terþ a obligaþiei sale, dar agentului i se va
datora doar cota-parte proporþionalã cu suma încasatã de
comitent (art. 16 alin. 3).
De regulã, comisionul se datoreazã ºi pentru
operaþiunile încheiate, dar la a cãror executare pãrþile au
renunþat. Dacã însã neexecutarea nu este imputabilã
comitentului, dreptul la comision se va stinge (art. 16 alin.
1 ºi 2).
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Atât în timpul executãrii contractului, cât ºi dupã
încetarea acestuia, agentul are o obligaþie de
neconcurenþã faþã de comitentul sãu.
Pe parcursul derulãrii contractului, agentul nu poate
negocia ºi nu poate încheia, pe contul sãu, fãrã
consimþãmântul expres al comitentului, în regiunea
determinatã prin contract, operaþiuni de comerþ
concurente privind bunuri ºi/sau servicii similare celor care
fac obiectul contractului de agenþie (art. 3).
Aceastã obligaþie de neconcurenþã subzistã ºi dupã
încetarea contractului, dacã existã o clauzã în acest sens.
Clauza trebuie redactatã în scris, sub sancþiunea nulitãþii
ºi nu se poate întinde pe o perioadã mai mare de doi ani
de la data încetãrii contractului de agenþie (art. 4).
Comitentul nu se poate prevala de clauza de
neconcurenþã dacã contractul de agenþie înceteazã în
urmãtoarele situaþii (art. 25):
a) comitentul denunþã unilateral contractul de agenþie
fãrã a respecta termenul de preaviz, legal sau
convenþional, ºi fãrã a exista un motiv grav pe care
comitentul sã îl fi comunicat de îndatã agentului;
b) agentul reziliazã contractul pentru un motiv grav
imputabil comitentului ºi îl informeazã de îndatã despre
aceasta pe comitent;
c) contractul de agenþie este reziliat de instanþa
judecãtoreascã ca urmare a culpei comitentului.
La cererea agentului instanþa poate, þinând seama ºi
de interesele legitime ale comitentului, sã înlãture sau sã
limiteze efectele clauzei de neconcurenþã, atunci când
consecinþele prejudiciabile ale acesteia pentru agentul
comercial sunt contrare echitãþii.
Instanþa poate, la cererea agentului, sã reducã
cuantumul clauzei penale sau al indemnizaþiei stipulate
pentru încãlcarea de cãtre acesta a clauzei de
neconcurenþã, dacã considerã cã aceasta este excesivã
în raport cu împrejurãrile cauzei.
Drepturile ºi obligaþiile comitentului
Legea nr. 509/2002 reglementeazã la articolul 6
obligaþiile ce revin comitentului în executarea contractului
de agenþie.
Conform aliniatului 1 comitentul are obligaþia de a
acþiona cu bunã-credinþã ºi cu diligenþa unui profesionist.
Aliniatul 2 prevede urmãtoarele îndatoriri ale
comitentului:
- sã punã la dispoziþie agentului informaþiile necesare
executãrii contractului de agenþie;
- sã punã la dispoziþie agentului în timp util ºi într-o
cantitate corespunzãtoare mostre, cataloage, tarife ºi
orice alte documente necesare agentului pentru
executarea împuternicirii sale, referitoare la bunurile sau
serviciile respective;
- sã plãteascã agentului remuneraþia în condiþiile ºi la
termenele stabilite prin contract sau prin lege;
12
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
- sã îl înºtiinþeze pe agent într-un termen util atunci
când va prevedea cã volumul operaþiunilor comerciale va
fi sensibil inferior celui pe care agentul l-ar fi putut anticipa
în mod normal;
- sã îndeplineascã orice altã obligaþie care îi revine
potrivit contractului ºi dispoziþiilor legale.
În afarã de aceste obligaþii, comitentul are îndatorirea
de a-l informa pe agent în timp util cu privire la acceptarea
sau refuzul încheierii unei operaþiuni comerciale
intermediate de acesta (alin. 3).
Se observã preocuparea legiuitorului pentru
informarea constantã a agentului în legãturã cu toate
aspectele ce privesc afacerile comerciale asupra cãrora
poartã contractul de agenþie. Agentul trebuie sã
beneficieze de toate elementele necesare îndeplinirii în
mod corespunzãtor a obligaþiilor sale.
Încetarea contractului
Contractul de agenþie încheiat pe duratã determinatã
va înceta la data stabilitã prin acordul de voinþã al pãrþilor.
Dacã dupã expirarea acestei date pãrþile continuã
contractul, legea prevede la articolul 19 cã acesta se va
transforma automat în contract cu duratã nedeterminatã,
devenind aplicabile regulile prevãzute pentru acest tip de
contract.
Contractul de agenþie cu duratã nedeterminatã poate
înceta prin denunþare unilateralã, care poate fi fãcutã de
oricare dintre pãrþi. În mod obligatoriu, partea care
denunþã contractul trebuie sã acorde un preaviz de
minimum o lunã ºi de maximum ºase luni, în funcþie de
durata contractului (art. 20).
Contractul de agenþie poate înceta ºi prin reziliere, atât
în situaþia în care a fost încheiat pe duratã nedeterminatã,
cât ºi atunci când a fost prevãzut un termen pentru
încetarea lui. Rezilierea va opera fãrã acordarea
preavizului, în primul caz ºi înainte de termenul prevãzut,
în al doilea caz, dacã una din pãrþi se face vinovatã de
culpã gravã în neîndeplinirea În cazul în care durata
contractului este mai mare de un an, termenul minim de
preaviz se mãreºte cu câte o lunã pentru fiecare an
suplimentar început, fãrã ca durata termenului de preaviz
sã depãºeascã 6 luni.
obligaþiilor ce îi reveneau potrivit contractului (art. 21
alin. 1).
În cazul în care una dintre pãrþi este, datoritã unor
împrejurãri excepþionale, în imposibilitate de a continua
contractul, aceasta poate denunþa imediat contractul de
agenþie, cu arãtarea motivului denunþãrii (altul decât forþa
majorã sau cazul fortuit) ºi cu repararea prejudiciilor
pricinuite celeilalte pãrþi. Se prezumã încetarea
contractului la data primirii notificãrii scrise a intenþiei de
denunþare a contractului ºi a motivului denunþãrii.
La încetarea contractului, agentul are dreptul la o
indemnizaþie în cazul în care comitentul continuã sã

beneficieze de operaþiunile comerciale intermediate de
acesta. Valoarea indemnizaþiei nu poate depãºi o sumã
echivalentã cuantumului unei remuneraþii anuale,
calculatã pe baza mediei anuale a remuneraþiilor încasate
de agent pe parcursul ultimilor 5 ani de contract; dacã
durata contractului nu însumeazã 5 ani, remuneraþia
anualã este calculatã pe baza mediei remuneraþiilor
încasate în cursul perioadei respective.
Indemnizaþia nu înlãturã dreptul la despãgubiri în caz
de denunþare a contractului de cãtre comitent (art. 22 alin.
3).
Dreptul la indemnizaþie trebuie exercitat prin punerea
în întârziere a comitentului, în termen de un an de la
încetarea contractului.
Legiuitorul stabileºte cazurile în care agentul nu are
dreptul la indemnizaþia prevãzutã la art. 22:
- atunci când comitentul reziliazã contractul datoritã
unei încãlcãri de cãtre agent a obligaþiilor sale din culpã
gravã;
- atunci când agentul denunþã unilateral contractul, cu
excepþia cazului în care aceastã denunþare este motivatã
de cauze precum vârsta, infirmitatea ori boala agentului,
care împiedicã în mod justificat continuarea activitãþilor
acestuia, sau de cauze justificate, imputabile comitentului;
- în cazul novaþiei contractului de agenþie prin
înlocuirea agentului cu o terþã persoanã.
Model Contract de agenþie comercialã
CONTRACT DE AGENÞIE COMERCIALÃ
S.C. _________________ , având sediul în
______________________ , înregistratã în registrul
comerþului sub nr. ____ , reprezentatã prin
_________________ , denumitã în cele ce urmeazã
"Principal" ºi S.C. _______________ , având sediul în
_____BUCUREªTI__________ , înregistratã în registrul
comerþului sub nr. _____, reprezentatã prin
_______________ , denumitã în cele ce urmeazã
"Agent", unde:
Principalul este o societate comercialã care
desfãºoarã afaceri ºi ºi-a stabilit o bunã reputaþie în
domeniul ________________ , dorind sã-ºi extindã
afacerile în Teritoriu, iar Agentul doreºte sã sprijine pe
Principal în vederea promovãrii produselor Principalului în
Teritoriu, au fost convenite cele ce urmeazã:
1. Obiectul Contractului
Prezentul CONTRACT are drept obiect
___________________ (se trec urmãtoarele variante de
activitãþi de agenþie comercialã, alternativ sau cumulativ):
Încheierea de contracte de vânzare-cumpãrare privind
Produsele Principalului cu persoane fizice sau juridice
care îºi desfãºoarã activitatea în teritoriu determinat;
Negocierea de contracte prevazute la pct. (1) privind
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
produsele înscrise în Anexa nr.1 a prezentului
CONTRACT, denumite în continuare Produse. Anexa
poate fi modificatã periodic (fie prin acordul ambelor pãrþi,
fie unilateral de cãtre Principal dar numai dupã
consultarea prealabilã a Agentului), în scopul adaptãrii ei
la cerinþele pieþei.
2. Teritoriu
Prezentul CONTRACT va fi executat în cadrul
Teritoriului delimitat de _____________ (se trec limitele
geografice ale Teritoriului).
Agentul este obligat sã nu negocieze ºi/sau sã încheie
contracte legate de obiectul CONTRACTULUI care în
mod evident vor fi executate în afara Teritoriului sau îºi vor
produce efectele în afara Teritorilui (de ex., Produsul este
livrat prin intemediul Agentului unui cumpãrator despre
care ºtie cã îºi desfãºoarã afacerile în afara Teritoriului).
3. Obligaþii ale Agentului
Agentul este obligat sã acþioneze în îndeplinirea
îndatoririlor sale, impuse de CONTRACT ºi de lege, cu
bunã-credinþã ºi cu grija (diligenþa) manifestatã în general
în contractele de acest tip.
Agentul nu este un agent de încredere (cu alte cuvinte,
agentul nu garanteazã principalului cã terþa persoanã
contactatã este solvabilã, dar dacã agentul ºtia, la data
încheierii de vânzare-cumpãrare, cã acea persoanã este
insolvabilã, el va fi þinut rãspunzãtor faþã de principal).
Agentul, fãrã acordul sãu expres exprimat în scris, nu
poate fi obligat sã pãrþicipe la excutarea contractului
încheiat prin intermediul sãu (de ex. sã depoziteze
Produsele Principalului, sã primeascã plãþi în numele
acestuia).
Agentul va informa terþele persoane cu care
negociazã/încheie contracte asupra calitãþii sale de agent
(formulare care nu se foloseºte în cazul agentului
comercial actionând în nume propriu).
4. Instrucþiuni adresate Agentului
Agentul trebuie sã respecte instrucþiunile Principalului,
în special cele privind strategia de marketing, dacã aceste
instrucþiuni sunt rezonabile, adicã nu cauzeazã un
prejudiciu Agentului ºi/sau Principalului ºi pot fi executate
fãrã eforturi deosebite de cãtre Agent.
În cazurile în care o decizie trebuie luatã fãrã întârziere
de cãtre Agent ºi nu este posibilã consultarea în timp util
a Principalului, contractele încheiate de Agent cu terþe
persoane pot include condiþii suplimentare sau deosebite
faþã de cele convenite iniþial între Agent ºi Principal, dacã
aceste noi condiþii sunt în acord cu interesele
Principalului, aºa cum rezultã ele din CONTRACT ºi din
instrucþiunile anterioare ale Principalului.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
5. Comenzi/cereri de ofertã
Agentul va informa pe Principal despre conþinutul
comenzilor ºi/sau cererilor de ofertã primite de Agent ºi
adresate direct Principalului sãu Agentului în aceastã
calitate. Informarea va fi însoþitã de copii dupã
comenzile/cererile de ofertã ºi, la cererea Principalului, de
acte ºi informaþii care sã ateste bonitatea terþei persoane,
poziþia sa pe piaþã, etc.
Dacã o comandã/cerere de ofertã ajunge direct la
Principal iar acesta negociazã ºi încheie contractul direct
cu terþa persoanã, Agentul este îndreptãþit la comisionul
pe care l-ar fi primit în baza art.10, dacã cererea de
ofertã/comandã este rezultatul eforturilor depuse de el
anterior. în orice caz, Agentul este îndreptãþit la un
comision de _______ % din valoarea contractului astfel
încheiat.
6. Informarea Principalului
Agentul va informa pe Principal cât mai curand posibil
cu privire la orice fapte care ajung la cunoºtinþã Agentului
în derularea activitãþii sale ºi care pot prezenta relevanþã
pentru Principal în executarea obligaþiilor deja contractate,
în încheierea de noi contracte sau în stabilirea strategiei
de producþie ºi/sau marketing (se recomandã includerea
într-o anexa la CONTRACT a unui formular de raport
adresat de Agent Principalului).
7. Secrete comerciale/know-how
Agentul este obligat sã protejeze toate secretele de
comerþ ºi know-how-ul referitoare la Produsele
Principalului (inclusiv cele legate de marketingul acestora)
ºi de care a luat cunoºtinþã în timpul derulãrii prezentului
CONTRACT, mai puþin cele care au intrat în domeniul
public. Aceastã obligaþie va înceta dupã expirarea a
_____ ani de la data încetãrii prezentului CONTRACT.
8. Contabilitate
Agentul este obligat sã aibã o evidenþã separatã
privind actele ºi faptele sale în derularea prezentului
CONTRACT. De asemenea, fondurile primite de la
Principal în vederea sprijinirii activitãþii Agentului trebuie
înregistrate într-un cont bancar special.
9. Obligaþiile Principalului
Principalul trebuie sã punã la dispoziþia Agentului toate
datele tehnice ºi comerciale necesare acestuia din urmã
pentru a-ºi îndeplini obligaþiile. în pãrþicular, Principalul
trebuie sã notifice Agentului orice scãdere semnificativã,
iniþiatã de Principal, a volumului desfacerii de Produse, cu
minimum _____ zile înainte de data la care scãderea va
avea loc.
14
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
Principalul este obligat sã pregãteascã un numãr de
_______ angajaþi ai Agentului în desfacerea Produsului.
Pregãtirea va avea loc la sediul Agentului, pe cheltuiala
acestuia, exceptând costurile privind transportul, cazarea
ºi salarizarea instructorilor Principalului.
Principalul va pune la dispoziþia Agentului un numãr de
_______ copii ale manualului de utilizare, manualului de
service (se pot trece ºi alte documente care cuprind
informaþii privind buna folosire ºi întreþinere a Produsului).
Principalul este obligat sã îndeplineascã întocmai
obligaþiile contractate în contul ºi/sau numele sãu de cãtre
Agent dacã:
- au fost aprobate de Principal înainte sau dupã
momentul semnãrii documentului în care sunt inserate,
sau
- sunt în acord cu instrucþiunile Principalului, sau
- asigurã un profit rezonabil Principalului (termenul
"rezonabil", deºi larg utilizat în contracte de acest tip, nu
este recomandabil în condiþiile actuale ale pieþei
româneºti. Drept urmare, pãrþile pot prevedea marja
minimã de profit acceptabilã pentru Principal), þinând cont
de condiþiile în care contractul care le include a fost
încheiat,sau
- evitã sau minimalizeazã o pierdere care ar fi avut loc
dacã respectivul contract nu ar fi fost încheiat.
10. Comisionul
Principalul este obligat sã plãteascã Agentului un
comision care reprezintã ______ % din valoarea fiecãrui
contract încheiat în contul ºi/sau numele Principalului.
În cazul în care contractul prevãzut la punctul anterior
a fost încheiat dar nu s-a trecut la executarea lui din cauze
care nu sunt imputabile Principalului, Agentul este
îndreptãþit la un comision de ______ % din valoarea
contractului respectiv.
Dacã Agentul numai pune în contact pe Principal cu
terþa persoanã, el este îndreptãþit la un comision de
______ % din valoarea contractului ulterior încheiat.
11. Plata comisionului
Plata comisionului devine exigibilã de îndatã ce una
din urmãtoarele împrejurãri a avut loc:
Principalul a executat contractul încheiat prin
intermediul Agentului, sãu
Principalul trebuia, în baza contractului încheiat cu
terþa persoanã, sã-ºi fi executat obligaþiile contractuale,
sau
Terþa persoanã a executat contractul încheiat prin
intermediul Agentului.
Plata comisionului va fi fãcutã nu mai târziu de _____
zile de la data la care obligaþia de platã a devenit exigibilã.
Dacã, în cazul art.10 alin. 2, plata comisionului a fost
deja fãcuta, Agentul este obligat sã restituie Principalului
comisionul primit nu mai târziu de _____ zile de la data la
care i-a fost notificatã neexecutarea.

În înþelesul acestui articol, plata va fi fãcutã
______________________ (se trece modalitatea ºi locul
plãþii).
12. Informarea Agentului privind comisionul datorat
Principalul va furniza Agentului o declaraþie privind
comisionul datorat, nu mai târziu de data la care
comisionul este efectiv plãtit Agentului. Aceastã declaraþie
va cuprinde elementele avute în vedere la calcularea
comisionului.
Principalul va fi obligat sã punã la dispoziþia Agentului,
la cererea acestuia, extrase din registrele comerciale ale
Principalului în scopul verificãrii corectitudinii calculãrii
comisionului (de la caz la caz, se poate prevedea pentru
Agent dreptul de inspecþie a registrelor Principalului).
13. Durata
Prezentul CONTRACT va fi încheiat pe o durata de
____________(nu se recomandã încheierea contractului
pe o perioadã nedeterminatã, datoritã complicaþiilor care
apar în momentul încetãrii efectelor sale prin voinþa uneia
din pãrþi). Cu minimum ______ luni înainte de expirarea
acestei date, pãrþile pot negocia prelungirea prezentului
CONTRACT. Dacã la expirarea acestei date, ambele pãrþi
nu au cãzut în mod expres de acord cu privire la
prologarea CONTACTULUI, CONTRACTUL înceteazã de
plin drept.
(VARIANTA: Dacã dupã expirarea perioadei prevãzute
la punctul anterior, ambele pãrþi continuã sã-ºi
îndeplineascã obligaþiile asumate prin prezentul
CONTRACT, acesta se considerã prologat în mod tacit pe
o perioadã nedeterminatã.
În cazul prologãrii tacite pe o perioadã nedeterminatã,
fiecare din pãrþi va avea dreptul sã înceteze executarea
obligaþiilor contractuale notificând în acest sens celeilalte
pãrþi. Aceasta notificare va fi fãcutã cu minimum 1 lunã
înainte de data încetãrii efective, în primul an al acestui
CONTRACT, cu minimum 2 luni în al doilea an ºi cu
minimum 3 luni în al treilea an ºi anii subsecvenþi.
Prevederile de la ipoteza notificãrii încetãrii prologãrii
tacite se aplicã ºi în cazurile de încetare a
CONTRACTULUI încheiat pe durata nedeterminatã.
14. Restricþii de concurenþã
Agentul se obligã sã nu încheie alte contracte de
agenþie comercialã cu alþi principali care îºi desfãºoarã
activitatea în Teritoriu, prin care sã-ºi asume obligaþii de
natura celor de la art.1 ºi purtând asupra unor produse
identice sau similare Produsului (se impune redactarea
unei anexe cuprinzând produsele similare). Aceastã
restricþie se aplicã atât pe durata prezentului CONTRACT,
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
cât ºi timp de ____ ani de la data încetãrii lui (se impune
prelungirea restricþiei dupã încetarea CONTRACTULUI
deoarece Agentul a luat cunostinþã de anumite secrete
comerciale ale Principalului pe durata executãrii
CONTACTULUI).
Principalul se obligã sã nu vânda, direct sau prin
intermediul altor agenþi (dar dacã asemenea acte de
vânzare/intermediere au loc fãrã încuviinþarea
Principalului, acesta din urmã nu va fi rãspunzãtor),
Produsul în Teritoriu, cu excepþia cazurilor prevãzute de
art.5.
15. Forta majorã
Exceptând cazurile în care nu au prevazut în mod
expres altfel, nici una din pãrþile prezentului CONTRACT
nu va fi rãspunzãtoare pentru neexecutarea la termen
ºi/sau în mod corespunzãtor, total sau parþial, a oricãreia
din obligaþiile care îi incumbã în baza prezentului
CONTRACT, dacã neexecutarea obligaþiei respective a
fost cauzatã de un eveniment imprevizibil la data încheierii
CONTRACTULUI ºi ale cãrui consecinþe sunt de
neînlaturat de partea care îl invocã. Sunt considerate
asemenea evenimente: rãzboiul, calamitãþile naturale,
grevele, restricþiile legale ºi oricare alt eveniment care
este în afara controlului pãrþii care îl invocã.
Partea care invocã evenimentul mai-sus menþionat
este obligatã sã aducã la cunoºtinþa celeilalte, imediat ºi
în mod complet, producerea acestuia ºi sã ia orice mãsuri
care îi stau la dispoziþie în vederea limitãrii consecinþelor
respectivului eveniment.
Dacã în termen de __________ de la data producerii
lui, respectivul eveniment nu înceteazã, fiecare parte va
avea dreptul sã notifice celeilalte pãrþi încetarea de plin
drept al acestui CONTRACT, fãrã ca vreuna din pãrþi sã
poatã pretinde celeilalte daune-interese.
Prevederile prezentului articol nu sunt aplicabile în
cazul în care un eveniment din genul celor descrise mai-
sus, fãrã a crea o imposibilitate de executare, face extrem
de costisitoare executarea obligaþiilor uneia din pãrþi.
16. Încetarea CONTRACTULUI
Prezentul CONTRACT înceteazã de plin drept, fãrã a fi
necesarã intervenþia unei instanþe judecãtoreºti, în cazul
în care oricare din pãrþi:
- nu îºi executã o obligaþie consideratã esenþiala pentru
acest CONTRACT (vezi clauza de divizare) , sau;
- este declaratã în stare de incapacitate de platã,
faliment sau declanºeazã procedura de lichidare, înainte
de începerea executãrii acestui CONTRACT (în cazul
persoanelor fizice, lichidarea este înlocuitã de "deces" sau
de "punerea sub interdicþie"), sau;
- cesioneazã drepturile ºi obligaþiile sale fãrã a avea
acordul celeilalte pãrþi, sau;
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

- îºi încalcã din nou oricare din obligaþiile sale, dupã ce
a fost avertizatã de cãtre cealaltã parte ca o nouã
încãlcare va duce la rezoluþiunea/rezilierea acestui
CONTRACT, sau;
- în maximum ____ zile de la data la care i-a fost
notificatã încãlcarea oricãreia din obligaþiile sale, nu
executã sau executã în mod necorespunzãtor aceastã
obligaþie.
Partea care invocã încetarea contractului va notifica
celeilalte pãrþi cauza de încetare cu minimum ____ zile
înainte de data la care urmeazã sã-ºi producã efectele.
Rezilierea nu va avea nici un efect asupra obligaþiilor
deja scadente între pãrþi.
Prevederile acestui articol nu înlaturã rãspunderea
pãrþii care în mod culpabil a cauzat încetarea
CONTRACTULUI.
17. Compensarea Agentului
În cazul în care prezentul CONTRACT înceteazã fãrã
vina Agentului, acesta este îndreptãþit la o compensaþie
din partea Principalului pentru pagubele suferite ca
urmare a încetãrii CONTRACTULUI, daca prin asemenea
încetare:
Agentul a fost lipsit de comisionul pe care l-ar fi obþinut
în condiþiile continuãrii prezentului CONTRACT, þinând
cont de beneficiile pe care Principalul le are ºi dupã
terminarea CONTRACTULUI datoritã creºterii volumului
de afaceri ºi/sau clientelei aduse de Agent ºi/sau
Agentul nu a avut posibilitatea sã-ºi amortizeze
cheltuielile create prin executarea prezentului
CONTRACT.
Agentul nu este îndreptãþit la compensaþia prevãzutã la
punctul anterior dacã înainte de încetare a cesionat
CONTRACTUL unei terþe persoane.
18. Divizarea CONTRACTULUI
În cazul în care o caluzã sau o parte a prezentului
CONTRACT va fi declaratã nulã, clauzele rãmase valide
vor continua sã-ºi producã efectele, cu excepþia cazurilor
în care clauza/partea anulatã va conþine o obligaþie
esenþialã.
Sunt considerate esenþiale pentru prezentul
CONTRACT urmatoarele obligaþii:
(se trec aceste obligaþii)
19. Cesiunea CONTRACTULUI
Nici una din pãrþile prezentului CONTRACT nu va
cesiona drepturile ºi obligaþiile sale rezultate din acest
CONTRACT unei terþe persoane, fãrã acordul scris al
celeilalte pãrþi. Acordul scris trebuie comunicat cedentului
în termen de maximum ________ de la data la care
cedentul a cerut cedatului consimþãmântul.
În cazul în care cedatul nu rãspunde în termenul mai-
sus-arãtat, se considerã cã cedatul nu consimte la
cesiunea CONTRACTULUI.
20. Returnarea materialelor
La data încetãrii acestui CONTRACT, Agentul va
returna Principalului toatã documentaþia ºi orice Produs
aparþinând acestuia din urmã.
21. Notificãri
În înþelesul prezentului CONTRACT, orice
notificare/comunicare adresatã de o parte celeilalte va fi
consideratã valabil îndeplinitã dacã va fi transmisã acestei
ultime pãrþi la adresa menþionatã la începutul prezentului
CONTRACT. în cazul în care comunicarea/notificarea va fi
facutã prin poºtã, ea va lua forma unei scrisori
recomandate ce se considerã cã a fost primitã de
destinatar în _____ zile de la data la care a fost predatã
serviciului poºtal. În cazul în care comunicarea/notificarea
va fi sub formã de fax sau telex, comunicarea se
considerã primitã de destinatar în prima zi lucrãtoare
urmãtoare celei în care a fost expediatã.
Comunicãrile/notificãrile verbale nu sunt luate în
considerare de nici una din pãrþi, dacã nu sunt confirmate
prin una din modalitãþile prevãzute de acest articol.
22. Prevederi finale
Modificarea prezentului CONTRACT poate fi fãcutã
numai în scris, prin acordul ambelor pãrþi.
Prezentul CONTRACT, împreunã cu modificãrile ºi
anexele sale, reprezintã voinþa pãrþilor ºi înlaturã orice
înþelegere oralã dintre acestea, anterioarã sau ulterioarã
încheierii lui.
În cazul încãlcãrii de cãtre una din pãrþi a
obligaþiei(iilor) sale, neexercitarea de cãtre partea
prejudiciatã a dreptului de a cere executarea întocmai sau
prin echivalent a respectivei obligaþii nu înseamnã cã
partea prejudiciatã a renunþat la acest drept.
Prezentul CONTRACT a fost încheiat astãzi
__________, în 4 (patru) exemplare, din care 2 (douã) au
fost remise_________
PRINCIPAL AGENT

16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)

LOCURILE DE MUNCÃ ÎN CONDIÞII
SPECIALE (II)
Evidenþa la casele teritoriale de
pensii a angajatorilor
Evidenþa angajatorilor care au locuri de muncã
încadrate în condiþii speciale, potrivit prevederilor Legii nr.
226/2006, se organizeazã la nivelul compartimentului cu
atribuþii de înregistrare a contribuabililor din sistemul
public de pensii, pe baza unui registru special, întocmit
atât pe suport hârtie, cât ºi pe suport electronic.
Registrul special va cuprinde cel puþin urmãtoarele
rubrici:
- numãrul ºi data înregistrãrii la casa teritorialã de
pensii a documentaþiei;
- denumirea societãþii/sediul/codul fiscal sau, dupã
caz, codul unic de înregistrare;
- numãrul de înregistrare la registrul comerþului;
- numãrul ºi data avizului.
La deschiderea dreptului de pensie, confirmarea
stagiului de cotizare în condiþii speciale de muncã, realizat
dupã data de 1 aprilie 2001, se face de cãtre
compartimentele prevãzute.
În situaþia în care se constatã neconcordanþe între
evidenþele casei teritoriale de pensii ºi cele ale
angajatorului cu privire la stagiile de cotizare realizate în
condiþii speciale, angajatorul sau, dupã caz, prestatorul
are obligaþia sã prezinte casei teritoriale de pensii atât
documentele pe baza cãrora s-a efectuat nominalizarea
persoanelor care desfãºoarã activitãþi în locuri de muncã
încadrate în condiþii speciale, cât ºi documentele din care
rezultã timpul efectiv lucrat în aceste locuri de muncã.
Dacã în urma analizãrii documentelor se constatã cã
neconcordanþele provin din erori de înregistrare ºi/sau de
operare a datelor la casa teritorialã de pensii ºi/sau la
angajator, se va proceda la efectuarea corecturilor
necesare punerii de acord a evidenþelor.
În cazul în care se constatã cã neconcordanþele provin
din nerespectarea prevederilor legale cu privire la
încadrarea în condiþii speciale, se vor lua mãsurile legale
ce se impun pentru intrarea în legalitate.
Prevederile prezentelor norme tehnice se completeazã
cu cele ale Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de
asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
aprobate prin Ordinul ministrului muncii ºi solidaritãþii
sociale nr. 340/2001, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
Locurile de muncã încadrate în
condiþii speciale
1. Activitatea din sectoarele care utilizeazã materii
explozive, pulberi ºi muniþii pentru urmãtoarele operaþii:
a) manipularea materiilor explozive: docheri, docheri-
mecanizatori, conducãtori de utilaje portuare, mineri de
suprafaþã ºi artificieri;
b) manipularea materiilor toxice ºi pulverulente, a
produselor chimice ºi petrochimice, a cãrbunilor ºi a
minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conducãtori
de utilaje portuare;
c) fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei,
explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fãrã fum,
produselor pirotehnice în unitãþile de producþie a
explozivilor, precum ºi fabricarea nitrocelulozelor ºi a
celuloidului în aceleaºi unitãþi de producþie a explozivilor;
d) fabricarea muniþiilor ºi a elementelor de muniþii -
locurile de muncã în care se executã operaþii cu exploziv
de iniþiere, exploziv cu caracteristicã de sensibilitate mare,
precum ºi locurile de muncã în care se executã operaþii cu
explozivi aromatici, la care angajaþii vin în contact direct
cu aceºtia;
e) asamblarea ºi dezasamblarea focoaselor,
ºuruburilor portamorsã ºi a detonatoarelor, în cazul în
care elementele componente sunt încãrcate;
f) asanarea terenurilor ºi a apelor de muniþii, produse
pirotehnice, materii explozive ºi mine;
g) operaþii de distrugere a muniþiilor încãrcate ºi a
elementelor de muniþii încãrcate, a pulberilor, a
explozivilor ºi a produselor pirotehnice;
h) delaborarea muniþiilor ºi a elementelor pirotehnice
încãrcate cu substanþe explozive sau incendiare.
2. Activitatea din locurile de muncã încadrate în
categoriile de risc radiologic III ºi IV din centrale
nuclearoelectrice, unitãþi de cercetare-dezvoltare în
domeniul nuclear, unitãþi de fabricare a combustibilului
nuclear, unitãþi de tratare ºi depozitare a deºeurilor
radioactive, instalaþii radiologice ºi alte instalaþii nucleare.
3. Activitatea desfãºuratã în subteran la construcþii
hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum ºi de centrale
electrice subterane, la exploatãri din cariere prin tuneluri ºi
galerii.
4. Activitatea desfãºuratã în subteran: lucrãri de
construcþii, întreþinere ºi reparaþii de tuneluri, de cãi ferate,
drumuri, precum ºi galeriile aferente, cu adâncimi mai
mari de 8 m.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
5. Activitãþile desfãºurate în subteran din cadrul
metroului pentru:
a) mecanic de locomotivã ºi ramã electricã de metrou;
b) mecanic ajutor de locomotivã ºi ramã electricã de
metrou;
c) mecanic instructor.
6. Activitatea de revizie, întreþinere, exploatare ºi
reparaþie de la metrou, ce se desfãºoarã 100% în
subteran.
7. Activitatea desfãºuratã de personalul din siguranþa
circulaþiei, care îndeplineºte funcþia de mecanic de
locomotivã ºi automotor, mecanic ajutor ºi mecanic
instructor.
8. Activitatea de exploatare portuarã desfãºuratã de
docheri, docheri-mecanizatori.
9. Activitatea desfãºuratã de personalul navigant din
unitãþile de transport maritim ºi fluvial, care lucreazã în
sala maºinilor de pe navele maritime ºi fluviale cu
capacitate de peste 600 CP.
10. Lucrãri permanente sub apã la suprapresiune:
scafandrii ºi chesonierii.
11. Activitatea desfãºuratã de personalul de pe
platforme marine.
12. Activitatea desfãºuratã de personalul care lucreazã
în exploatãri forestiere: fasonatori, corhãnitori,
funiculariºti, tractoriºti, conducãtori de tractoare articulate
forestiere, sortatori.
13. Activitatea desfãºuratã la forajul sondelor de þiþei ºi
gaze: intervenþii, probe de producþie ºi reparaþii capitale la
sonde, combustie subteranã, detubãri sonde ºi sãparea
puþurilor pentru repararea coloanelor la sonde; activitatea
de operaþii speciale - pentru timpul efectiv lucrat la sonde;
montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepþia
turlelor rabatabile.
14. Reparaþii ºi întreþinere la mori, cu capacitate mai
mare de 7.000 t.
15. Prelucrarea industrialã a topiturii de sticlã prin
suflare cu gura - operaþii executate complet nemecanizat
la þeavã, preluând priza din cuptorul de topire - ºi din þeavã
de sticlã greu fuzibilã.
16. a) Prelucrarea topiturii de sticlã la maºini automate,
semiautomate ºi prese;
b) Alimentarea manualã a cuptoarelor de topit sticlã;
c) Cuptoarele pentru topirea sticlei.
17. Fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre ºi
fibre de sticlã.
18
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
18. Activitatea desfãºuratã de personalul din
activitatea de cocsificare a cãrbunelui:
a) cocserie: maºina de ºarjare, aºezarea ºi etanºarea
uºilor, încãlzirea bateriilor ºi a colectoarele de gaze -
platformele de pe bateriile de cocs ºi semicocs -,
scoaterea uºilor, transportul cocsului la stins, stingerea ºi
sortarea cocsului;
b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de
cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea ºi încãrcarea în
vrac a produselor chimice rezultate ºi fabricate;
c) arderea pe vatrã în cuptoare deschise a gudroanelor
rezultate de la rafinarea produselor petroliere;
d) operaþia de gudronare a lingotierelor.
19. Activitatea desfãºuratã de personalul care lucreazã
la producerea electrozilor siderurgici ºi de sudurã:
a) mãcinarea, dozarea, malaxarea, brichetarea ºi
presarea materiilor prime necesare fabricãrii electrozilor;
b) calcinarea cocsului de petrol ºi a antracitului;
c) prepararea smoalei, a electrografitului, precum ºi a
deºeurilor crude ºi a antracitului ºi dozarea acestor
componente;
d) coacerea, recoacerea, grafitarea ºi impregnarea
electrozilor;
e) recuperarea produselor cãrbunoase;
f) prelucrãri mecanice pe maºini-unelte speciale ale
electrozilor siderurgici grafitaþi ºi ale niplurilor, ale
blocurilor de furnal.
20. Prepararea de minereuri: mãcinare, flotare, filtrare.
21. Activitatea desfãºuratã de personalul din
activitatea de aglomerare:
a) sectorul de aglomerare din siderurgie: operaþiile de
la maºina de aglomerare, reintroducerea în flux a ºarjei
neaglomerate - retur -, expediþia aglomeratului;
b) încãrcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi
- operaþie ce se executã sub silozuri;
c) mãcinarea, prãjirea, aglomerarea, ºarjarea, precum
ºi topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb;
d) prãjirea ºi aglomerarea minereului de cupru, topirea
concentratelor cuproase, convertizarea, prerafinarea,
precum ºi granularea cuprului;
e) prãjirea, mãcinarea, aglomerarea, topirea
minereurilor, a zgurilor ºi a materialelor refolosibile
neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea ºi
turnarea metalelor neferoase.
22. Activitatea desfãºuratã de personalul de la furnale:
a) încãrcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi
- operaþie ce se executã sub silozuri;
b) instalaþia de dozare ºi de încãrcare a materialelor de
ºarjã, încãrcarea furnalelor, epurarea gazelor de furnal,
preîncãlzitoare de aer, curãþarea canalelor de la furnal,
activitatea prestatã la creuzetul furnalelor, desulfurarea
fontei, granularea ºi expandarea zgurii, precum ºi
epurarea gazelor de furnal.

23. Activitatea desfãºuratã de personalul din oþelãrii:
a) încãrcarea cuptoarelor, precum ºi elaborarea
oþelului în cuptoare, în convertizoare, în cuptoare
electrice, inclusiv instalaþii de retopire sub zgurã ºi
tratament termic în vid, care au capacitatea de cel puþin 5
tone pe ºarjã;
b) turnarea oþelului prin procedeul continuu ºi în
lingouri la uzinele siderurgice;
c) pregãtirea gropii de turnare, turnarea ºi evacuarea
oþelului;
d) cazanele recuperatoare de la oþelãriile cu
convertizoare.
24. Activitatea din turnãtoriile de fontã, oþel, neferoase
sau materiale refolosibile neferoase, cu producþie
industrialã continuã, în care se executã ºi operaþiile de
dezbatere sau de curãþare a pieselor în hala de turnare.
25. Activitatea desfãºuratã de personalul din
activitatea de laminare la cald:
a) încãlzirea metalului în vederea laminãrii, laminarea,
tãierea, presarea ºi refularea la cald, inclusiv ajustajul,
finisarea ºi sortarea la cald;
b) încãrcarea ºi descãrcarea cuptoarelor adânci -
macarale Tiegler -, precum ºi macaralele de la scoaterea
oþelului din cuptoarele cu propulsie;
c) încãlzirea þaglelor în cuptorul cu vatrã înclinatã
pentru laminorul de 6 þoli, precum ºi încãlzirea bandajelor
ºi a discurilor pentru roþile de material rulant; încãlzirea
oþelului pentru laminare în cuptoare adânci;
d) încãlzirea, scoaterea ºi transportul platinelor ºi al
pachetelor de tablã, manual, de la cuptoare la cajã;
e) extragerea manualã a oþelului cald pentru laminare
din cuptoare sau a þaglelor din cuptoarele cu propulsie;
f) extragerea manualã a lingourilor sau a þaglelor din
cuptoarele cu propulsie; transportul manual al þaglelor de
la cuptor la linia de laminare;
g) striparea lingourilor ºi curãþarea cu flacãrã a
lingourilor, bramelor ºi þaglelor, precum ºi curãþarea cu
ciocane pneumatice a lingourilor ºi laminatelor.
26. Activitatea de forjare continuã la cald, manualã, cu
ciocane ºi prese de peste 200 kg/forþã.
27. Activitãþile efectuate de zidari-ºamotori:
a) zidirea ºi repararea cuptoarelor industriale, utilajelor
de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum ºi a
altor asemenea utilaje, cu cãrãmidã din silicã sau cu
cãrãmidã din silicã asociatã cu alte categorii de cãrãmidã
refractarã;
b) executarea la cald, la utilajele menþionate mai sus, a
operaþiilor de zidire ºi de reparare a zidãriei, indiferent de
tipul de cãrãmidã refractarã utilizatã - activitate
permanentã.
28. Activitatea desfãºuratã de personalul care lucreazã
la:
a) uscarea, prãjirea ºi distilarea minereurilor
cinabrifere;
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
b) distilarea ºi purificarea mercurului în proces
continuu; instalaþiile de prelucrare cu mercur a
minereurilor auroargintifere, activitatea de cianurare a
minereurilor auroargintifere;
c) electroliza cuprului ºi fabricarea industrialã a
pulberilor de cupru;
d) electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor;
e) prãjirea, mãcinarea, aglomerarea, topirea
minereurilor, a zgurilor ºi a materialelor refolosibile
neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea ºi
turnarea metalelor neferoase;
f) afinarea aurului ºi a argintului;
g) fabricarea pulberii de aluminiu;
h) fabricarea feroaliajului ºi a siliciului metalic.
29. Activitatea desfãºuratã de personalul care lucreazã
la producþia ºi prelucrarea plumbului, zincului ºi
cositorului:
a) mãcinarea, prãjirea, aglomerarea, ºarjarea, precum
ºi topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb;
rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea; elaborarea
aliajului plumb-cadmiu;
b) topirea aliajelor cu peste 50% plumb ºi turnarea de
piese din aceste aliaje în proces de fabricaþie industrialã:
topirea, elaborarea ºi rafinarea metalelor neferoase în
incinta uzinelor din metalurgia plumbului;
c) fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb;
d) metalurgia zincului;
e) personalul care lucreazã cu plumb din fabricile de
celofibrã-viscozã.
30. Activitatea de tratare ºi acoperire a metalelor prin
urmãtoarele:
a) metalizarea cu nichel-carbonil;
b) instalaþiile de metalizare prin pulverizare cu jet de
plasmã;
c) operaþiuni de tratamente termice efectuate în
cuptoare care utilizeazã în exclusivitate gazul de cocs sau
gazul de furnal;
d) deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente
termice ale rulourilor de tablã ºi benzilor de oþel;
e) instalaþii de zincare a tablelor, þevilor ºi profilelor în
industria metalurgicã;
g) operaþii de încãlzire, tratament termic ºi emailare
prin pudrare a pieselor din fontã;
g) acoperiri metalice în metal topit, în cazul în care
suprafaþa totalã a pieselor care suferã aceastã operaþie
depãºeºte 20 m2/orã.
31. a) Fabricarea abrazivelor din cuarþ - toate operaþiile
aferente procesului de fabricaþie;
b) Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului
ºi finisarea pietrelor de polizor.
32. Activitatea de perforare, forare, împuºcare ºi
transport al materialului derocat în cariere, unde se
folosesc excavatoare cu cupa mai mare de 4 m3 ºi
autobasculante mai mari de 25 tone.
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepþia
instalaþiilor ermetizate.
34. Activitatea desfãºuratã de personalul care lucreazã
la fabricarea ºi ambalarea negrului de fum.
35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice.
36. Activitatea desfãºuratã în instalaþiile care fabricã,
vehiculeazã ºi depoziteazã hidrogen sulfurat, de distilare
a apei grele, de schimb izotopic ºi de epurare a apelor
reziduale cu hidrogen sulfurat.
37. Fabricarea acrilonitrilului ºi a derivaþilor cianici, în
cazul în care se desfãºoarã în aceeaºi instalaþie; utilizarea
în industrie a acrilonitrilului.
38. Curãþarea canalelor subterane care conþin
substanþe foarte periculoase sau cancerigene din unitãþile
industriei chimice ºi petrochimice.
39. Activitatea desfãºuratã în instalaþii de fabricaþie a
benzenului ºi tetraclorurii de carbon.
40. Activitatea desfãºuratã în instalaþia bitum-fabricare,
ambalare, prepararea mixturilor asfaltice.
41. Fabricarea fenolului.
42. Activitatea desfãºuratã în instalaþiile de fabricare a
oxidului de etilenã.
PROCEDURI PRIVIND ÎNREGISTRAREA ªI
GESTIUNEA PERSOANELOR IMPOZABILE
ÎNREGISTRATE ÎN SCOPURI DE TVA
Înregistrarea persoanelor
impozabile în scopuri de TVA
odul fiscal prevede la articolul 153, aliniatul 1
C faptul cã persoana impozabilã care este stabilitã în
România, conform art. 125,1 alin. (2) lit. b), ºi realizeazã
sau intenþioneazã sã realizeze o activitate economicã ce
implicã operaþiuni taxabile ºi/sau scutite de taxa pe
valoarea adãugatã cu drept de deducere trebuie sã
solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal
competent, dupã cum urmeazã:
a) înainte de realizarea unor astfel de operaþiuni, în
urmãtoarele cazuri:
1. dacã declarã cã urmeazã sã realizeze o cifrã de
afaceri care atinge sau depãºeºte plafonul de scutire
20
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
43. Activitatea desfãºuratã în instalaþiile de electrolizã
pentru producerea clorului.
44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinil ºi
policlorurii de vinil.
45. Activitatea de fabricare a pesticidelor.
46. Fabricarea ºi utilizarea industrialã de alfa- ºi
betanaftiliminã.
47. Fabricarea ºi ambalarea benzidinei.
48. Fabricarea hidrobenzenului.
49. Dozarea manualã a antioxidanþilor, acceleratorilor
ºi a agenþilor de vulcanizare.
50. Activitatea desfãºuratã de personalul care lucreazã
în leprozerii.
51. Fabricarea ferodourilor - toate operaþiile.
Fabricarea ºi prelucrarea plãcilor de marsit pe bazã de
azbest - toate operaþiile.
Dinu Lilicã – director economic
prevãzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special
de scutire pentru întreprinderile mici;
2. dacã declarã cã urmeazã sã realizeze o cifrã de
afaceri inferioarã plafonului de scutire prevãzut la art. 152
alin. (1), dar opteazã pentru aplicarea regimului normal de
taxã;
b) dacã în cursul unui an calendaristic atinge sau
depãºeºte plafonul de scutire prevãzut la art. 152 alin. (1),
în termen de 10 zile de la sfârºitul lunii în care a atins sau
depãºit acest plafon;
c) dacã cifra de afaceri realizatã în cursul unui an
calendaristic este inferioarã plafonului de scutire prevãzut
la art. 152 alin. (1), dar opteazã pentru aplicarea regimului
normal de taxã.
Prevederile rticolului 153 alin. (1) se aplicã ºi pentru
persoana impozabilã care:
a) efectueazã operaþiuni în afara României care dau
drept de deducere a taxei, conform art. 145 alin. (2) lit. b);

b) efectueazã operaþiuni scutite de taxã ºi opteazã
pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3).
Prevederile nu sunt aplicabile persoanei tratate ca
persoanã impozabilã numai pentru cã efectueazã
ocazional livrãri intracomunitare de mijloace de transport
noi. O persoanã impozabilã care nu este stabilitã, conform
art. 125,1 alin. (2) lit. b), ºi nici înregistratã în scopuri de
TVA în România, care are sau nu un sediu fix în România
ºi care este obligatã la plata taxei pentru o livrare de
bunuri sau prestare de servicii, conform art. 150 alin. (1)
lit. a), va solicita înregistrarea în scopuri de TVA la
organele fiscale competente, înainte de efectuarea
respectivei livrãri de bunuri sau prestãri de servicii. Sunt
exceptate persoanele stabilite în afara Comunitãþii, care
efectueazã servicii electronice cãtre persoane
neimpozabile din România ºi care sunt înregistrate într-un
stat membru, conform regimului special pentru servicii
electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în
Comunitate.
O persoanã impozabilã nestabilitã în România ºi
neînregistratã în scopuri de TVA în România, care are sau
nu un sediu fix în România, care intenþioneazã sã
efectueze o achiziþie intracomunitarã de bunuri, pentru
care este obligatã la plata taxei, conform art. 151, sau o
livrare intracomunitarã de bunuri scutitã de taxã, va
solicita înregistrarea în scopuri de TVA, conform acestui
articol, înaintea efectuãrii achiziþiei intracomunitare sau a
livrãrii intracomunitare.
Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri
de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele
care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt
obligate sã solicite înregistrarea, conform articolului 153
alin. (1), (2), (4) sau (5).
În cazul în care o persoanã este obligatã sã se
înregistreze, în conformitate cu prevederile conform
articolului 153 alin. (1), (2), (4) sau (5), ºi nu solicitã
înregistrarea, organele fiscale competente vor înregistra
persoana respectivã din oficiu.
Organele fiscale competente pot anula înregistrarea
unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului
articol, dacã, potrivit prevederilor prezentului titlu,
persoana nu era obligatã sã solicite înregistrarea sau nu
avea dreptul sã solicite înregistrarea în scopuri de TVA,
conform prezentului articol. De asemenea, organele
fiscale competente pot anula din oficiu înregistrarea unei
persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol,
în cazul persoanelor impozabile care figureazã în evidenþa
specialã ºi în lista contribuabililor inactivi. Procedura de
scoatere din evidenþã este stabilitã prin normele
procedurale în vigoare. Dupã anularea înregistrãrii în
scopuri de TVA persoanele impozabile pot solicita
înregistrarea în scopuri de TVA numai dacã înceteazã
situaþia care a condus la scoaterea din evidenþã.
Persoana înregistratã conform prezentului articol, în
termen de 15 zile de la producerea oricãruia dintre
evenimentele de mai jos, va anunþa în scris organele
fiscale competente cu privire la:
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
a) modificãri ale informaþiilor declarate în cererea de
înregistrare sau furnizate prin altã metodã organului fiscal
competent, în legãturã cu înregistrarea sa, sau care apar
în certificatul de înregistrare;
b) încetarea activitãþii sale economice.
Înregistrarea în scopuri de TVA a
altor persoane care efectueazã
achiziþii intracomunitare
Conform articolului 153.1. alin. (1) persoana
impozabilã care nu este înregistratã ºi nu are obligaþia sã
se înregistreze, conform art. 153, ºi persoana juridicã
neimpozabilã care intenþioneazã sã efectueze o achiziþie
intracomunitarã în România au obligaþia sã solicite
înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului
articol, înaintea efectuãrii achiziþiei intracomunitare, în
cazul în care valoarea achiziþiei intracomunitare
respective depãºeºte plafonul pentru achiziþii
intracomunitare în anul calendaristic în care are loc
achiziþia intracomunitarã.
Organele fiscale competente vor înregistra, în scopuri
de TVA, conform prezentului articol, orice persoanã care
solicitã înregistrarea, conform prevederilor menþionate.
Persoana impozabilã care nu este înregistratã ºi nu
este obligatã sã se înregistreze, conform art. 153, ºi
persoana juridicã neimpozabilã pot solicita sã se
înregistreze, conform prezentului articol, în cazul în care
realizeazã achiziþii intracomunitare, conform art. 126 alin.
(6).
Dacã persoana obligatã sã se înregistreze în scopuri
de TVA, nu solicitã înregistrarea, organele fiscale
competente vor înregistra persoana respectivã din oficiu.
Persoana înregistratã în scopuri de TVA, poate solicita
anularea înregistrãrii sale oricând, dupã expirarea anului
calendaristic urmãtor celui în care a fost înregistratã, dacã
valoarea achiziþiilor sale intracomunitare nu a depãºit
plafonul de achiziþii în anul în care face solicitarea sau în
anul calendaristic anterior ºi dacã nu ºi-a exercitat
opþiunea conform alin. (7), articol 153.1.
Persoana înregistratã în scopuri de TVA, poate solicita
anularea înregistrãrii oricând dupã expirarea a 2 ani
calendaristici care urmeazã anului în care a optat pentru
înregistrare, dacã valoarea achiziþiilor sale
intracomunitare nu a depãºit plafonul de achiziþii în anul în
care depune aceastã solicitare sau în anul calendaristic
anterior, dacã nu ºi-a exercitat opþiunea conform alin. (7)
articol 153.1.
Dacã dupã expirarea anului calendaristic prevãzut sau
a celor 2 ani calendaristici care urmeazã celui în care s-a
efectuat înregistrarea, persoana impozabilã efectueazã o
achiziþie intracomunitarã în baza codului de înregistrare în
scopuri de TVA, obþinut conform prezentului articol, se
considerã cã persoana a optat conform art. 126 alin. (6),
cu excepþia cazului în care a depãºit plafonul de achiziþii
intracomunitare.
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Organele fiscale competente vor anula înregistrarea
unei persoane, conform prezentului articol, dacã:
a) persoana respectivã este înregistratã în scopuri de
TVA, conform art. 153; sau
b) persoana respectivã are dreptul la anularea
înregistrãrii în scopuri de TVA, conform prezentului articol,
ºi solicitã anularea.
Prevederi generale referitoare la
înregistrare
Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit
conform art. 153 ºi 1531, are prefixul «RO», conform
Standardului internaþional ISO 3166 - alpha 2. Anularea
înregistrãrii în scopuri de TVA a unei persoane nu o
exonereazã de rãspunderea care îi revine, conform
prezentului titlu, pentru orice acþiune anterioarã datei
anulãrii ºi de obligaþia de a solicita înregistrarea în
condiþiile prezentului titlu.
Departamentele unei instituþii publice se pot înregistra
pentru scopuri de TVA, dacã pot fi considerate ca parte
distinctã din structura organizatoricã a instituþiei publice,
prin care se realizeazã operaþiuni impozabile.
IMPORTANT!
Persoanele înregistrate:
a) conform art. 153 vor comunica codul de înregistrare
în scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau
clienþilor. Informarea este opþionalã, dacã persoana
beneficiazã de prestãri de servicii, conform art. 133 alin.
(2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 ºi lit. i);
b) conform art. 1531 vor comunica codul de
înregistrare în scopuri de TVA furnizorului, de fiecare datã
când realizeazã o achiziþie intracomunitarã de bunuri.
Comunicarea codului este opþionalã în cazul în care
persoana respectivã beneficiazã de prestãri de servicii,
conform art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 ºi lit. i).
Pentru alte operaþiuni constând în livrãri de bunuri ºi
prestãri de servicii este interzisã comunicarea codului de
înregistrare în scopuri de TVA, obþinut în temeiul art. 1531,
furnizorilor/prestatorilor sau clienþilor.
(6) Persoana impozabilã nestabilitã în România, care
ºi-a desemnat un reprezentant fiscal, va comunica
denumirea/numele, adresa ºi codul de înregistrare în
scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 reprezentantului
sãu fiscal, clienþilor ºi furnizorilor sãi, pentru operaþiunile
efectuate sau de care a beneficiat în România.
Proceduri privind înregistrarea ºi
gestiunea persoanelor impozabile
Conform Ordinului 2224/2006 ersoana impozabilã care
nu este înregistratã ºi care nu are obligaþia sã se
înregistreze, conform art. 153 din Legea nr. 571/2003
22
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
privind Codul fiscal ºi persoana juridicã neimpozabilã care
are obligaþia sau opteazã sã se înregistreze pentru
efectuarea achiziþiilor intracomunitare, potrivit art. 153.1
din Codul fiscal, depun la organul fiscal competent în a
cãrui razã teritorialã îºi au domiciliul fiscal formularul 091
"Declaraþie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraþie
de menþiuni a altor persoane care efectueazã achiziþii
intracomunitare", cod M.F.P. 14.13.01.10.11/a, prevãzut în
anexa nr. 1 la Ordinul 2224/2006. Instrucþiunile de
completare a formularului 091 sunt prevãzute în anexa nr.
2 la Ordinul 2224/2006..
Pe baza declaraþiei depuse organul fiscal competent
emite, în termen de 5 zile, "Certificatul de înregistrare în
scopuri de TVA", care conþine codul de înregistrare în
scopuri de TVA pentru achiziþii intracomunitare. Codul de
înregistrare în scopuri de TVA pentru achiziþii
intracomunitare este alcãtuit din codul de înregistrare
fiscalã atribuit de organul fiscal competent, care este
diferit de codul de identificare fiscalã a contribuabilului,
precedat de prefixul "RO".
Data înregistrãrii ca persoanã impozabilã în scopuri de
TVA pentru achiziþii intracomunitare este data depunerii
formularului 091 la organul fiscal competent. Persoanele
impozabile înregistrate pentru achiziþii intracomunitare vor
utiliza codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de
organul fiscal competent numai pentru efectuarea
achiziþiilor intracomunitare ºi pentru declararea ºi plata
taxei pe valoarea adãugatã aferente achiziþiilor
intracomunitare efectuate.
IMPORTANT!
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, codul de
înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul
fiscal, al persoanelor impozabile se atribuie de organele
fiscale competente ºi este:
a) pentru persoanele juridice, cu excepþia
comercianþilor, precum ºi pentru asocieri ºi alte entitãþi
fãrã personalitate juridicã, codul de înregistrare fiscalã
atribuit de organul fiscal competent, precedat de prefixul
"RO";
b) pentru persoanele fizice, codul de înregistrare
fiscalã atribuit de organul fiscal competent, precedat de
prefixul "RO";
c) pentru comercianþi, inclusiv pentru sucursalele
comercianþilor care au sediul principal al comerþului în
strãinãtate, codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii
speciale, precedat de prefixul "RO";
d) pentru asocierile fãrã personalitate juridicã, codul de
identificare fiscalã, precedat de prefixul "RO".
Persoanele fizice, cu excepþia persoanelor fizice care
desfãºoarã activitãþi economice în mod independent sau
care exercitã profesii libere, vor utiliza codul de
înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din
Codul fiscal, numai pentru operaþiunile reglementate de
titlul VI "Taxa pe valoarea adãugatã" din Codul fiscal.

Persoanele fizice se înregistreazã prin depunerea
formularului (020) "Declaraþie de înregistrare
fiscalã/Declaraþie de menþiuni pentru persoane fizice
române" ºi se administreazã de organul fiscal în a cãrui
razã teritorialã îºi au domiciliul fiscal.
Pe baza declaraþiei depuse organul fiscal competent
emite "Certificatul de înregistrare în scopuri de TVA", care
conþine codul de înregistrare în scopuri de TVA.
ATENÞIE!
Data înregistrãrii în scopuri de TVA a persoanelor fizice
este, dupã caz:
a) data comunicãrii certificatului de înregistrare în
scopuri de TVA, dacã aplicã regimul normal de taxã de la
începerea activitãþii;
b) prima zi a lunii urmãtoare celei în care persoana
impozabilã solicitã înregistrarea în scopuri de TVA, ca
urmare a depãºirii plafonului de scutire sau prin opþiune,
ulterior începerii activitãþii.
În relaþia cu organul fiscal, persoanele fizice vor utiliza:
a) codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit
conform art. 153 din Codul fiscal, numai pentru declararea
ºi plata taxei pe valoarea adãugatã;
b) codul numeric personal, pentru celelalte impozite ºi
taxe, inclusiv pentru impozitul pe venit.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, plãtitorii de TVA
persoane fizice, identificaþi fiscal prin cod numeric
personal precedat de litera "R", nu vor utiliza acest cod de
identificare fiscalã pentru efectuarea operaþiunilor
impozabile prevãzute de titlul VI "Taxa pe valoarea
adãugatã" din Codul fiscal.
Deconturile aferente lunii decembrie 2006, cu termen
legal de depunere pânã la data de 25 ianuarie 2007
inclusiv, se depun, utilizând drept cod de identificare
fiscalã codul numeric personal, la organul fiscal în a cãrui
administrare contribuabilul se afla înregistrat ca plãtitor de
TVA la data de 31 decembrie 2006.
Începând cu data de 1 februarie 2007, plãtitorii de TVA
identificaþi fiscal prin codul numeric personal precedat de
litera "R" vor fi scoºi din oficiu de cãtre organul fiscal
competent din evidenþa plãtitorilor de TVA.
Dupã scoaterea din evidenþa plãtitorilor de TVA,
eventualele sume negative din decontul de TVA aferent
lunii decembrie 2006, depus de aceastã categorie de
contribuabili, se restituie potrivit procedurii în materie.
Persoanele fizice care desfãºoarã activitãþi economice
în mod independent sau care exercitã profesii libere vor
utiliza drept identificator fiscal codul de înregistrare fiscalã
atribuit de organul fiscal pe a cãrui razã teritorialã se aflã
sediul sau locul desfãºurãrii activitãþii, pentru activitãþile
desfãºurate începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Persoanele fizice depun declaraþiile privind impozitele,
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
taxele ºi contribuþiile aferente lunii decembrie 2006, cu
termen legal de depunere pânã la data de 25 ianuarie
2007 inclusiv, la organul fiscal în a cãrui administrare se
aflau la data de 31 decembrie 2006, utilizând ca
identificator fiscal codul numeric personal.
Instrucþiuni de completare a
formularului (091)
Declaraþia de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraþia
de menþiuni a altor persoane care efectueazã achiziþii
intracomunitare (091), denumitã în continuare declaraþie,
se depune de cãtre persoanele impozabile care nu sunt
înregistrate ºi nu au obligaþia sã se înregistreze conform
art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi de persoanele
juridice neimpozabile care intenþioneazã sã efectueze
achiziþii intracomunitare în România, astfel:
a) în mod obligatoriu, înaintea efectuãrii achiziþiei
intracomunitare, dacã valoarea achiziþiei intracomunitare
respective depãºeºte plafonul pentru achiziþii
intracomunitare în anul calendaristic în care are loc
achiziþia intracomunitarã;
b) prin opþiune, dacã realizeazã achiziþii
intracomunitare de bunuri care nu sunt considerate
operaþiuni impozabile în România conform art. 126 alin.
(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi opteazã pentru
taxarea acestor operaþiuni, conform art. 126 alin. (6) din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Declaraþia se completeazã în douã exemplare:
- un exemplar, însoþit de o copie de pe certificatul de
înregistrare/certificatul de înregistrare fiscalã, precum ºi
de pe decizia de înregistrare a domiciliului fiscal (decizia
de înregistrare a domiciliului fiscal la cererea
contribuabilului sau decizia privind modificarea din oficiu a
domiciliului fiscal al contribuabilului), dupã caz, se depune
la registratura organului fiscal competent;
- un exemplar se pãstreazã de cãtre contribuabil.
A. Felul declaraþiei
Se marcheazã cu "X" punctul 1 sau 2, dupã caz.
Declaraþia de înregistrare se completeazã la solicitarea
înregistrãrii în scopuri de TVA, iar declaraþia de menþiuni
se completeazã ori de câte ori se modificã datele
declarate anterior.
În cazul declaraþiei de înregistrare, se marcheazã,
dupã caz, litera a) sau b).
Atenþie! În cazul declaraþiei de menþiuni se
completeazã toate rubricile formularului cu datele valabile
la momentul declarãrii, indiferent dacã acestea au mai fost
declarate.
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
B. Date de identificare a contribuabilului
1. Cod de înregistrare în scopuri de TVA - nu se
completeazã la înregistrarea iniþialã.
Atenþie! Acest cod este valabil ºi se utilizeazã numai în
scopuri de TVA pentru achiziþii intracomunitare.
2. Denumire/Nume ºi prenume - se înscrie, dupã caz,
denumirea sau numele ºi prenumele persoanei care
efectueazã achiziþii intracomunitare (contribuabilul).
3. Cod de identificare fiscalã - se înscrie codul de
identificare fiscalã a contribuabilului.
4. Date privind domiciliul fiscal - se completeazã cu
datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.
C. Alte date despre contribuabil
1. Reprezentare prin împuternicit - se marcheazã cu
"X" în cazul în care declaraþia este completatã de cãtre
împuternicitul desemnat potrivit Codului de procedurã
fiscalã ºi se înscrie numãrul ºi data cu care împuternicitul
a înregistrat actul de împuternicire, în formã autenticã ºi în
condiþiile prevãzute de lege, la organul fiscal.
2. Date de identificare ale împuternicitului - se
completeazã cu datele privind codul de identificare fiscalã,
numele ºi prenumele sau denumirea împuternicitului,
precum ºi adresa acestuia.
D. Date privind vectorul fiscal
I. Înregistrare în scopuri de TVA
1. Înregistrare prin depãºirea plafonului de achiziþii
intracomunitare - se marcheazã cu "X" de cãtre
persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ºi nu au
obligaþia sã se înregistreze conform art. 153 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare ºi de persoanele juridice
neimpozabile care intenþioneazã sã efectueze o achiziþie
intracomunitarã în România, înaintea efectuãrii achiziþiei
intracomunitare, dacã valoarea achiziþiei intracomunitare
respective depãºeºte plafonul pentru achiziþii
intracomunitare în anul calendaristic în care are loc
achiziþia intracomunitarã.
2. Înregistrare prin opþiune pentru achiziþii
intracomunitare, conform art. 126 alin. (6) din Codul fiscal
- se marcheazã cu "X" de cãtre persoanele impozabile
care nu sunt înregistrate ºi nu au obligaþia sã se
înregistreze conform art. 153 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare ºi de persoanele juridice neimpozabile, dacã
realizeazã achiziþii intracomunitare de bunuri care nu sunt
considerate operaþiuni impozabile în România conform
art. 126 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi opteazã
pentru taxarea acestor operaþiuni, conform art. 126 alin.
(6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
24
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
II. Anularea înregistrãrii în scopuri de TVA
1. Anularea înregistrãrii pentru persoanele impozabile
care au fost înregistrate ca urmare a depãºirii plafonului
de achiziþii - se marcheazã cu "X" de cãtre persoanele
înregistrate în scopuri de TVA ca urmare a depãºirii
plafonului de achiziþii, care solicitã anularea înregistrãrii
oricând, dupã expirarea anului calendaristic urmãtor celui
în care au fost înregistrate, dacã valoarea achiziþiilor
intracomunitare nu a depãºit plafonul de achiziþii în anul în
care fac aceastã solicitare sau în anul calendaristic
anterior ºi dacã nu ºi-au exercitat opþiunea conform alin.
(7) al art. 1531 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
2. Anularea înregistrãrii pentru persoanele impozabile
care au fost înregistrate prin opþiune - se marcheazã cu
"X" de cãtre persoanele înregistrate în scopuri de TVA prin
opþiune, care solicitã anularea înregistrãrii oricând, dupã
expirarea a 2 ani calendaristici care urmeazã anului în
care au optat pentru înregistrare, dacã valoarea achiziþiilor
intracomunitare nu a depãºit plafonul de achiziþii în anul
care depun aceastã solicitare sau în anul calendaristic
anterior ºi dacã nu ºi-au exercitat opþiunea conform alin.
(7) al art. 1531 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
1a) ºi 2a). Valoarea achiziþiilor intracomunitare în anul
calendaristic anterior solicitãrii anulãrii - se înscrie suma
totalã a achiziþiilor intracomunitare ale persoanei
impozabile care solicitã anularea înregistrãrii, realizatã în
anul calendaristic anterior solicitãrii anulãrii.
1b) ºi 2b). Valoarea achiziþiilor intracomunitare în anul
calendaristic în care se solicitã anularea - se înscrie suma
totalã a achiziþiilor intracomunitare ale persoanei
impozabile care solicitã anularea înregistrãrii, realizatã în
anul în care face aceastã solicitare.
Toate sumele vor fi înscrise în lei.
1c) ºi 2c). Nu a fost exercitatã opþiunea conform art.
1531 alin. (7) din Codul fiscal - se marcheazã cu "X" de
cãtre persoanele impozabile care solicitã anularea
înregistrãrii, în cazul în care nu ºi-au exercitat opþiunea
conform alin. (7) al art. 1531 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
3. Anularea înregistrãrii pentru persoanele impozabile
care au fost înregistrate în scopuri de TVA conform art.
153 din Codul fiscal - se marcheazã cu "X" de cãtre
persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA
pentru achiziþii intracomunitare conform art. 1531 din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, care au fost înregistrate în scopuri
de TVA conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Andrei Dragomir – expert contabil

AUTORIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL
PROTECÞIEI MUNCII
rdinul 657/2001 aprobã normele metodologice ce
O stabilesc procedura autorizãrii ºi reautorizãrii
funcþionãrii persoanelor juridice ºi fizice din punct de
vedere al protecþiei muncii. Autorizaþia de funcþionare din
punct de vedere al protecþiei muncii reprezintã
documentul care condiþioneazã funcþionarea persoanelor
juridice ºi fizice de respectarea legislaþiei de protecþie a
muncii, în scopul prevenirii accidentelor de muncã ºi
bolilor profesionale. Eliberarea autorizaþiei de funcþionare
din punct de vedere al protecþiei muncii dã dreptul
persoanelor juridice ºi fizice sã funcþioneze ºi sã
desfãºoare activitãþile pentru care au fost autorizate.
Autorizaþia de funcþionare din punct de vedere al
protecþiei muncii se elibereazã de cãtre inspectoratul
teritorial de muncã organizat la nivelul fiecãrui judeþ sau al
municipiului Bucureºti, în a cãrui razã teritorialã se aflã
sediul persoanei juridice, adresa persoanei fizice sau
punctele de lucru unde se desfãºoarã o activitate.
Obligaþiile
Pentru obþinerea autorizaþiei de funcþionare din punct
de vedere al protecþiei muncii persoana juridicã sau
persoana fizicã va depune la inspectoratul teritorial de
muncã un dosar cuprinzând urmãtoarele documente:
a) cerere de acordare a autorizaþiei de funcþionare din
punct de vedere al protecþiei muncii, în douã exemplare
semnate în original de conducãtorul persoanei juridice sau
de persoana fizicã, conform modelului prezentat în anexa
nr. 1 la Ordinul 657/2001;
b) copii de pe actele de înfiinþare;
c) declaraþia pe propria rãspundere privind respectarea
legislaþiei de protecþie a muncii, conform modelului
prezentat în anexa nr. 2 la Ordinul 657/2001;
d) copii de pe certificatele de conformitate ale
echipamentelor tehnice folosite în zone cu pericol de
explozie (dupã caz);
e) dovada achitãrii tarifului pentru obþinerea autorizaþiei
de funcþionare din punct de vedere al protecþiei muncii.
Procedura
În termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii de
autorizare inspectoratul teritorial de muncã va proceda
astfel:
a) va evalua conþinutul documentelor din dosarul
solicitantului din punct de vedere al legislaþiei de protecþie
a muncii;
b) va controla la sediul solicitantului, în situaþia în care
acesta desfãºoarã activitãþi prevãzute în codul CAEN,
asigurarea condiþiilor minime necesare în vederea
prevenirii accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale;
c) va redacta procesul-verbal de control, propunând
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
clar acordarea sau respingerea autorizãrii;
d) dupã caz, va elibera autorizaþia de funcþionare din
punct de vedere al protecþiei muncii, conform modelului
prezentat în anexa nr. 3 la Ordinul 657/2001, sau va
respinge cererea de autorizare ºi va comunica în scris
solicitantului decizia luatã ºi motivele pe care se
întemeiazã.
Aspecte finale
Autorizaþia de funcþionare din punct de vedere al
protecþiei muncii este valabilã atât timp cât nu s-au
modificat condiþiile iniþiale pentru care aceasta a fost
eliberatã. La modificarea condiþiilor iniþiale persoana
juridicã sau fizicã va solicita revizuirea autorizaþiei de
funcþionare din punct de vedere al protecþiei muncii.
Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 90/1996 privind
protecþia muncii, republicatã, persoana juridicã sau fizicã
are obligaþia sã confirme anual la inspectoratul teritorial de
muncã faptul cã se menþin condiþiile iniþiale pentru care s-
a eliberat autorizaþia de funcþionare din punct de vedere al
protecþiei muncii.
ATENÞIE!
Tarifele pentru obþinerea autorizaþiei de funcþionare din
punct de vedere al protecþiei muncii sunt stabilite prin
ordin al ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale.
Autorizaþia de funcþionare din punct de vedere al
protecþiei muncii se retrage de cãtre inspectoratul teritorial
de muncã în cazul în care se constatã cã nu sunt
menþinute condiþiile iniþiale existente la data obþinerii
acesteia, iar persoana juridicã sau fizicã nu a solicitat
revizuirea autorizaþiei.
Retragerea autorizaþiei de funcþionare din punct de
vedere al protecþiei muncii se face pe baza unui proces-
verbal întocmit de inspectoratul teritorial de muncã cu o
motivaþie temeinicã privind neconformitãþile ºi actele
normative ale cãror prevederi au fost încãlcate. Un
exemplar al procesului-verbal se transmite persoanei
juridice sau fizice, iar o copie la Inspecþia Muncii.
IMPORTANT!
În cazul în care persoana juridicã sau fizicã nu este de
acord cu decizia inspectoratului teritorial de muncã privind
soluþionarea cererii de autorizare sau de retragere a
autorizaþiei de funcþionare din punct de vedere al
protecþiei muncii, ea poate contesta aceastã decizie în
termen de 30 de zile de la înºtiinþare la Ministerul Muncii
ºi Solidaritãþii Sociale.
Inspectoratul teritorial de muncã asigurã evidenþa
dosarelor de autorizare ºi reautorizare, a autorizaþiilor
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
eliberate, a retragerilor de autorizaþii în registrul de
evidenþã a autorizãrii persoanelor juridice ºi fizice din
punct de vedere al protecþiei muncii, conform modelului
prezentat în anexa nr. 4 la Ordinul 657/2001. Inspectoratul
teritorial de muncã asigurã arhivarea documentaþiei
specifice care a stat la baza eliberãrii autorizaþiei de
funcþionare din punct de vedere al protecþiei muncii,
inclusiv a revizuirilor, retragerilor ºi reautorizãrilor.
ATENÞIE!
Aceste reglementãri nu se aplicã:
a) comercianþilor definiþi conform Ordonanþei de
urgenþã a Guvernului nr. 76/2001;
PROTECÞIA MATERNITÃÞII
rdonanþa de urgenþã 96/2003 cu modificãrile ºi
O completãrile ulterioare reglementeazã mãsuri de
protecþie socialã pentru:
a) salariate gravide ºi mame, lãuze sau care
alãpteazã, de cetãþenie românã ori a unui stat membru al
Uniunii Europene ºi din Spaþiul Economic European, care
au raporturi de muncã sau raporturi de serviciu cu un
angajator;
b) cetãþeni ai altor state ºi apatrizi, care au, conform
legii, domiciliul sau reºedinþa în România, dacã fac parte
din categoriile de salariate prevãzute la lit. a).
Obligaþii ale salariatelor
În sensul prevederilor ordonanþei de urgenþã, termenii
ºi expresiile de mai jos sunt definite dupã cum urmeazã:
a) protecþia maternitãþii este protecþia sãnãtãþii ºi/sau
securitãþii salariatelor gravide ºi/sau mame la locurile lor
de muncã;
b) locul de muncã este zona delimitatã în spaþiu, în
funcþie de specificul muncii, înzestratã cu mijloacele ºi cu
materialele necesare muncii, în vederea realizãrii unei
operaþii, lucrãri sau pentru îndeplinirea unei activitãþi de
cãtre unul ori mai mulþi executanþi, cu pregãtirea ºi
îndemânarea lor, în condiþii tehnice, organizatorice ºi de
protecþie a muncii corespunzãtoare, din care se obþine un
venit în baza unui raport de muncã ori de serviciu cu un
angajator;
c) salariata gravidã este femeia care anunþã în scris
angajatorul asupra stãrii sale fiziologice de graviditate ºi
anexeazã un document medical eliberat de medicul de
familie sau de medicul specialist care sã îi ateste aceastã
stare;
d) salariata care a nãscut recent este femeia care ºi-a
reluat activitatea dupã efectuarea concediului de lãuzie ºi
26
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
b) unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului
de Interne, Ministerului Justiþiei - Direcþia Generalã a
Penitenciarelor, Ministerului Finanþelor Publice - Garda
Financiarã, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de
Informaþii Externe, Serviciului de Telecomunicaþii Speciale
ºi Serviciului de Protecþie ºi Pazã.
Anca Buga – director economic
solicitã angajatorului în scris mãsurile de protecþie
prevãzute de lege, anexând un document medical eliberat
de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la
data la care a nãscut;
e) salariata care alãpteazã este femeia care, la
reluarea activitãþii dupã efectuarea concediului de lãuzie,
îºi alãpteazã copilul ºi anunþã angajatorul în scris cu
privire la începutul ºi sfârºitul prezumat al perioadei de
alãptare, anexând documente medicale eliberate de
medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultaþii prenatale reprezintã un
numãr de ore libere plãtite salariatei de cãtre angajator, pe
durata programului normal de lucru, pentru efectuarea
consultaþiilor ºi examenelor prenatale pe baza
recomandãrii medicului de familie sau a medicului
specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42
de zile pe care salariata mamã are obligaþia sã îl
efectueze dupã naºtere, în cadrul concediului pentru
sarcinã ºi lãuzie cu duratã totalã de 126 de zile, de care
beneficiazã salariatele în condiþiile legii;
h) concediul de risc maternal este concediul de care
beneficiazã salariatele prevãzute la lit. c)-e) pentru
protecþia sãnãtãþii ºi securitãþii lor ºi/sau a fãtului ori a
copilului lor.
ATENÞIE!
Salariatele prevãzute au obligaþia de a se prezenta la
medicul de familie pentru eliberarea unui document
medical care sã le ateste starea. În cazul în care
salariatele nu îndeplinesc obligaþia prevãzutã ºi nu
informeazã în scris angajatorul despre starea lor, acesta
este exonerat de obligaþiile sale prevãzute în prezenta
ordonanþã de urgenþã, cu excepþia celor prevãzute la art.
5, 6, 18, 23 ºi 25 din OUG 96/2003.

Obligaþiile angajatorului
Angajatorii au obligaþia sã adopte mãsurile necesare,
astfel încât:
a) sã previnã expunerea salariatelor prevãzute la
riscuri ce le pot afecta sãnãtatea ºi securitatea;
b) salariatele prevãzute sã nu fie constrânse sã
efectueze o muncã dãunãtoare sãnãtãþii sau stãrii lor de
graviditate ori copilului nou-nãscut, dupã caz.
Pentru toate activitãþile susceptibile sã prezinte un risc
specific de expunere la agenþi, procedee ºi condiþii de
muncã, a cãror listã este prevãzutã în continuare,
angajatorul este obligat sã evalueze anual, precum ºi la
orice modificare a condiþiilor de muncã natura, gradul ºi
durata expunerii salariatelor prevãzute, în scopul
determinãrii oricãrui risc pentru securitatea sau sãnãtatea
lor ºi oricãrei repercusiuni asupra sarcinii ori alãptãrii.
Evaluãrile prevãzute se efectueazã de cãtre angajator,
cu participarea obligatorie a medicului de medicina
muncii, iar rezultatele lor se consemneazã în rapoarte
scrise.
A. Agenþi
1. Agenþi fizici, consideraþi ca agenþi cauzali pentru
leziuni ale foetusului ºi / sau dezlipirea de placentã, în
special:
a) ºocuri, vibraþii sau miºcãri bruºte;
b) manipularea manualã de mase grele, implicând
riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorso-
lombare;
c) zgomot;
d) radiaþii ionizante;
e) radiaþii neionizante;
f) ambianþe termice extreme, reci sau calde;
g) miºcãri ºi poziþii de muncã, deplasãri (fie în
interiorul, fie în exteriorul unitãþii), obosealã mentalã,
fizicã, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor
prevãzute la art. 2 lit. c)-e).
2. Agenþi biologici
Agenþii biologici din grupele de risc 2, 3 ºi 4, definite
astfel conform legislaþiei în vigoare, în mãsura în care se
cunoaºte cã aceºti agenþi sau mãsurile terapeutice cerute
de existenþa lor pun în pericol sãnãtatea femeii gravide ºi
a copilului ce urmeazã a se naºte ºi în mãsura în care nu
figureazã în anexa nr. 2.
3. Agenþi chimici
Urmãtorii agenþi chimici, în mãsura în care se ºtie cã
pun în pericol sãnãtatea femeii gravide ºi a copilului ce
urmeazã a se naºte ºi în mãsura în care nu figureazã în
anexa nr. 2:
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
a) agenþii cancerigeni ºi/sau mutageni, în mãsura în
care nu sunt menþionaþi în listele de valori limitã de
expunere profesionalã la agenþi chimici ºi pulberi din
normele generale de protecþie a muncii ºi în mãsura în
care nu figureazã în anexa nr. 2;
b) agenþii chimici prevãzuþi în lista de valori limitã de
expunere profesionalã la agenþi chimici din normele
generale de protecþie a muncii;
c) mercurul ºi derivaþii sãi;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agenþii chimici periculoºi cu cale de absorbþie
cutanatã.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la apariþia
cancerului, prevãzute în normele generale de protecþie a
muncii.
C. Condiþii de muncã
Activitãþi subterane miniere.
Angajatorii sunt obligaþi ca, în termen de 5 zile
lucrãtoare de la data întocmirii raportului, sã înmâneze o
copie a acestuia sindicatului sau reprezentanþilor
salariaþilor.
Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra
rezultatelor evaluãrii privind riscurile la care pot fi supuse
la locurile lor de muncã, precum ºi asupra drepturilor care
decurg din prezenta ordonanþã de urgenþã.
În termen de 10 zile lucrãtoare de la data la care
angajatorul a fost anunþat în scris de cãtre o salariatã cã
se aflã în una dintre situaþiile prevãzute acesta are
obligaþia sã înºtiinþeze medicul de medicina muncii,
precum ºi inspectoratul teritorial de muncã pe a cãrui razã
îºi desfãºoarã activitatea.
De la data primirii înºtiinþãrii medicul de medicina
muncii ºi inspectoratul teritorial de muncã vor verifica
condiþiile de muncã ale salariatei la termenele ºi în
condiþiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei
ordonanþe de urgenþã.
Angajatorul are obligaþia sã pãstreze confidenþialitatea
asupra stãrii de graviditate a salariatei ºi nu va anunþa alþi
angajaþi decât cu acordul scris al acesteia ºi doar în
interesul bunei desfãºurãri a procesului de muncã, când
starea de graviditate nu este vizibilã.
În cazul în care o salariatã se aflã în una dintre
situaþiile prevãzute ºi desfãºoarã la locul de muncã o
activitate care prezintã riscuri pentru sãnãtatea sau
securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii ºi
alãptãrii, în sensul celor prevãzute la art. 5 alin. (1),
angajatorul este obligat sã îi modifice în mod
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
corespunzãtor condiþiile ºi/sau orarul de muncã ori, dacã
nu este posibil, sã o repartizeze la alt loc de muncã fãrã
riscuri pentru sãnãtatea sau securitatea sa, conform
recomandãrii medicului de medicina muncii sau a
medicului de familie, cu menþinerea veniturilor salariale.
ATENÞIE!
În cazul în care angajatorul, din motive justificate în
mod obiectiv, nu poate sã îndeplineascã obligaþia
prevãzutã la art. 9 din OUG 96/2003, salariatele prevãzute
au dreptul la concediu de risc maternal, dupã cum
urmeazã:
a) înainte de data solicitãrii concediului de maternitate,
stabilit potrivit reglementãrilor legale privind sistemul
public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale,
salariatele prevãzute la art. 2 lit. c);
b) dupã data revenirii din concediul postnatal
obligatoriu, salariatele prevãzute la art. 2 lit. d) ºi e), în
cazul în care nu solicitã concediul ºi indemnizaþia pentru
creºterea ºi îngrijirea copilului pânã la împlinirea vârstei
de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pânã la 3 ani.
IMPORTANT!
Concediul de risc maternal se poate acorda, în
întregime sau fracþionat, pe o perioadã ce nu poate depãºi
120 de zile, de cãtre medicul de familie sau de medicul
specialist, care va elibera un certificat medical în acest
sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii
prevãzute de legislaþia privind sistemul public de pensii ºi
alte drepturi de asigurãri sociale.
Eliberarea certificatului medical se va face în condiþiile
în care salariata s-a prezentat la consultaþiile prenatale ºi
postnatale, conform normelor Ministerului Sãnãtãþii.
Pentru salariatele care se aflã în una dintre situaþiile
prevãzute la art. 2 lit. c) ºi d) ºi îºi desfãºoarã activitatea
numai în poziþia ortostaticã sau în poziþia aºezat,
angajatorii au obligaþia de a le modifica locul de muncã
respectiv, astfel încât sã li se asigure, la intervale regulate
de timp, pauze ºi amenajãri pentru repaus în poziþie
ºezândã sau, respectiv, pentru miºcare.
Medicul de medicina muncii stabileºte intervalele de
timp la care este necesarã schimbarea poziþiei de lucru,
perioadele de activitate, precum ºi durata perioadelor
pentru repaus în poziþie ºezândã sau, respectiv, pentru
miºcare.
Dacã amenajarea condiþiilor de muncã ºi/sau a
programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic
ºi/sau obiectiv posibilã sau nu poate fi cerutã din motive
bine întemeiate, angajatorul va lua mãsurile necesare
pentru a schimba locul de muncã al salariatei respective.
În baza recomandãrii medicului de familie, salariata
gravidã care nu poate îndeplini durata normalã de muncã
28
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
din motive de sãnãtate, a sa sau a fãtului sãu, are dreptul
la reducerea cu o pãtrime a duratei normale de muncã, cu
menþinerea veniturilor salariale, suportate integral din
fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementãrilor
legale privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de
asigurãri sociale.
Salariatele prevãzute la art. 2 lit. c) ºi e) nu pot fi
obligate de cãtre angajator sã realizeze activitãþi pentru
care evaluarea a evidenþiat riscul de expunere la agenþi
sau condiþii de muncã prevãzute:
A. Salariatele gravide prevãzute la art. 2 lit. c) din
OUG 96/2003
1. Agenþi
a) Agenþi fizici:
- activitatea în atmosferã hiperbaricã, de exemplu în
incinte presurizate ºi la scufundãri subacvatice
b) Agenþi biologici:
- toxoplasma;
- virusul rubeolei,
exceptând cazurile în care se dovedeºte cã salariata
gravidã este suficient protejatã faþã de aceºti agenþi prin
imunizare.
c) Agenþi chimici:
- plumbul ºi derivaþii acestuia, în mãsura în care pot fi
absorbiþi de organismul uman.
2. Condiþii de muncã
Activitãþi subterane miniere
B. Salariatele care alãpteazã, prevãzute la art. 2 lit.
e) din OUG 96/2003
1. Agenþi
Agenþi chimici - plumbul ºi derivaþii sãi, în mãsura în
care pot fi absorbiþi de organismul uman.
2. Condiþii de muncã
Activitãþi subterane miniere.
Angajatorii au obligaþia de a acorda salariatelor gravide
dispensã pentru consultaþii prenatale în limita a maximum
16 ore pe lunã, în condiþiile prevãzute la art. 2 lit. f), în
cazul în care investigaþiile se pot efectua numai în timpul
programului de lucru, fãrã diminuarea drepturilor salariale.
Pentru protecþia sãnãtãþii lor ºi a copilului lor, dupã
naºtere, salariatele au obligaþia de a efectua minimum 42
de zile de concediu postnatal, în condiþiile prevãzute la art.
2 lit. g) ºi în cadrul concediului pentru lãuzie stabilit prin
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte
drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Angajatorii sunt obligaþi sã acorde salariatelor care
alãpteazã, în cursul programului de lucru, douã pauze
pentru alãptare de câte o orã fiecare, pânã la împlinirea

vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include ºi
timpul necesar deplasãrii dus-întors de la locul în care se
gãseºte copilul. La cererea mamei, pauzele pentru
alãptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a
timpului sãu de muncã cu douã ore zilnic.
Pauzele ºi reducerea duratei normale a timpului de
muncã, acordate pentru alãptare, se includ în timpul de
muncã ºi nu diminueazã veniturile salariale ºi sunt
suportate integral din fondul de salarii al angajatorului. În
cazul în care angajatorul asigurã în cadrul unitãþii încãperi
speciale pentru alãptat, acestea vor îndeplini condiþiile de
igienã corespunzãtoare normelor sanitare în vigoare.
ATENÞIE!
Salariatele prevãzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate
sã desfãºoare muncã de noapte.
În cazul în care sãnãtatea salariatelor menþionate este
afectatã de munca de noapte, angajatorul este obligat ca,
pe baza solicitãrii scrise a salariatei, sã o transfere la un
loc de muncã de zi, cu menþinerea salariului de bazã brut
lunar. Solicitarea salariatei se însoþeºte de un document
medical care menþioneazã perioada în care sãnãtatea
acesteia este afectatã de munca de noapte. În cazul în
care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu
este posibil, salariata va beneficia de concediul ºi
indemnizaþia de risc maternal, conform art. 10 ºi 11.
IMPORTANT!
Salariatele prevãzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfãºura
muncã în condiþii cu caracter insalubru sau greu de
suportat.
În cazul în care o salariatã care desfãºoarã în mod
curent muncã cu caracter insalubru sau greu de suportat
se încadreazã în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul
are obligaþia ca, pe baza solicitãrii scrise a salariatei, sã o
transfere la un alt loc de muncã, cu menþinerea salariului
de bazã brut lunar.
Denumirea ºi enumerarea muncilor cu caracter
insalubru sau greu de suportat sunt stabilite prin normele
de aplicare a prezentei ordonanþe de urgenþã.
IMPORTANT!
Este interzis angajatorului sã dispunã încetarea
raporturilor de muncã sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevãzute la art. 2 lit. c)-e), din motive care
au legãturã directã cu starea sa;
b) salariatei care se aflã în concediu de risc maternal;
c) salariatei care se aflã în concediu de maternitate;
d) salariatei care se aflã în concediu pentru creºterea
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul copilului
cu handicap, în vârstã de pânã la 3 ani;
e) salariatei care se aflã în concediu pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, în vârstã de pânã la 18 ani.
Interdicþia prevãzutã se extinde, o singurã datã, cu
pânã la 6 luni dupã revenirea salariatei în unitate.
Dispoziþiile nu se aplicã în cazul concedierii pentru
motive ce intervin ca urmare a reorganizãrii judiciare sau
a falimentului angajatorului, în condiþiile legii.
IMPORTANT!
Salariatele prevãzute la art. 21 alin. (1), ale cãror
raporturi de muncã sau raporturi de serviciu au încetat din
motive pe care le considerã ca fiind legate de starea lor,
au dreptul sã conteste decizia angajatorului la instanþa
judecãtoreascã competentã, în termen de 30 de zile de la
data comunicãrii acesteia, conform legii.
Acþiunea în justiþie a salariatei prevãzute este scutitã
de taxa judiciarã de timbru ºi de timbru judiciar.
În cazul în care o salariatã contestã o decizie a
angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind
obligat sã depunã dovezile în apãrarea sa pânã la prima
zi de înfãþiºare.
Angajatorul care a încetat raportul de muncã sau de
serviciu cu o salariatã prevãzutã la art. 21 are obligaþia ca,
în termen de 7 zile de la data comunicãrii acestei decizii în
scris cãtre salariatã, sã transmitã o copie a acestui
document sindicatului sau reprezentanþilor salariaþilor din
unitate, precum ºi inspectoratului teritorial de muncã ori,
dupã caz, Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici.
Copia deciziei se însoþeºte de copiile documentelor
justificative pentru mãsura luatã.
Inspectoratul teritorial de muncã pe a cãrui razã îºi
desfãºoarã activitatea angajatorul sau, dupã caz, Agenþia
Naþionalã a Funcþionarilor Publici, în termen de 7 zile de la
data primirii deciziei prevãzute la art. 23, are obligaþia sã
emitã aviz consultativ corespunzãtor situaþiei constatate.
Inspectoratul teritorial de muncã sau, dupã caz,
Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici va transmite
avizul angajatorului, angajatei, precum ºi sindicatului sau
reprezentanþilor salariaþilor din unitate.
Reprezentanþii sindicali sau reprezentanþii aleºi ai
salariaþilor având atribuþii privind asigurarea respectãrii
egalitãþi de ºanse între femei ºi bãrbaþi, desemnaþi în baza
Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de ºanse între femei
ºi bãrbaþi, au obligaþia de a organiza semestrial, în
unitãþile în care funcþioneazã, informãri privind prevederile
prezentei ordonanþe de urgenþã.
Andrei Dragomir – expert contabil
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
APLICAREA REGIMULUI DE TRANZIT
COMUNITAR / COMUN (I)
rdinul 9327/2006 aprobã normele tehnice ce se
O aplicã regimului de tranzit comunitar intern/extern,
prevãzut în Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului
din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal
Comunitar, cu modificãrile ulterioare ºi Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2454/93 din 2 iulie 1993, de stabilire a
unor dispoziþii de aplicare a Regulamentului Consiliului
(CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal
Comunitar, cu modificãrile ulterioare (numite în continuare
Codul vamal comunitar, respectiv Regulamentul vamal
comunitar) ºi regimului de tranzit comun, prevãzut în
Convenþia privind regimul de tranzit comun (numitã în
continuare Convenþie) la care România a devenit parte
contractantã începând cu data de 01 ianuarie 2006.
Regimul de tranzit comunitar extern se aplicã
mãrfurilor transportate pe mijloace de transport rutiere, pe
calea feratã, pe cale aerianã, pe cale maritimã sau prin
conducte, în conformitate cu prevederile art. 91 ºi 93 din
Codul vamal comunitar ºi art. 340c, alin. (3), art. 340e din
Regulamentul vamal comunitar, respectiv:
a) mãrfurilor necomunitare la intrarea pe teritoriul
Comunitãþii (de ex. la intrarea în România dintr-o þarã
terþã), mãrfurilor necomunitare transportate între douã
birouri vamale din Comunitate (de ex. între douã birouri
vamale din România);
b) mãrfurilor comunitare care se exportã, în situaþiile
prevãzute la art. 340c, alin. (3) din Regulamentul vamal
comunitar.
Regimul de tranzit comunitar intern se aplicã mãrfurilor
comunitare transportate conform prevederilor art. 163-165
din Codul vamal comunitar ºi art. 340c, alin. (1)-(2),
respectiv:
a) mãrfurilor comunitare care circulã dintr-un punct în
altul, pe teritoriul vamal al Comunitãþii, cu traversarea
teritoriului unei þãri terþe ºi fãrã modificarea statutului lor
vamal;
b) mãrfurilor comunitare care circulã din/cãtre teritoriul
vamal al Comunitãþii cãtre/din teritoriul vamal în care se
aplicã dispoziþiile Directivei 77/388/CEE sau între teritorii
în care nu se aplicã dispoziþiile Directivei 77/388/CEE
(referitoare la TVA).
În aplicarea normelor metodologice, prin termenii de
mai jos se înþelege:
a) birou centralizator - biroul autoritãþii vamale cu
urmãtoarele funcþii principale: efectuarea procedurii de
cercetare, acordarea asistenþei pentru recuperarea
creanþelor, implementarea NCTS (Noul Sistem
Computerizat de Tranzit), gestionarea datelor de referinþã
ºi asigurarea tuturor funcþiilor specifice serviciilor centrale;
b) principal obligat - persoana care îºi exprimã voinþa
de a efectua o operaþiune de tranzit prin depunerea
declaraþiei de tranzit prevãzute în acest scop;
30
www.RezonRomania.net februarie, 2007, nr. 2 (18)
c) NCTS (New Computerised Transit System) - Noul
Sistem Computerizat de Tranzit;
d) NCTS_RO - aplicaþia naþionalã NCTS;
e) procedura alternativã - procedura bazatã pe
documente tipizate (declaraþia vamalã în detaliu), care
permite depunerea declaraþiei de tranzit atunci când nu
este posibilã depunerea acesteia prin tehnici de procesare
a datelor în NCTS_RO;
f) document de însoþire a tranzitului - documentul
utilizat în NCTS, cu valoare de declaraþie de tranzit, care
însoþeºte mãrfurile pânã la biroul de destinaþie.
Pot efectua operaþiuni de tranzit comunitar/comun în
procedurã T1/T2, în calitate de principal obligat,
persoanele cu sediul în România care se încadreazã în
una din urmãtoarele situaþii:
- sunt autorizate în calitate de comisionar în vamã,
- sunt autorizate sã declare mãrfuri în procedura
simplificatã de vãmuire la domiciliu,
- îºi declarã mãrfurile în nume propriu,
- sunt societãþi de transport de mãrfuri sau
reprezentanþi ai unor societãþi de transport de mãrfuri.
În vederea obþinerii calitãþii de principal obligat ºi
introducerii datelor de identificare în NCTS_RO, persoana
transmite la Autoritatea Naþionalã a Vãmilor:
- "Formularul de înregistrare a principalului obligat", al
cãrui model este prevãzut în anexa nr. 1 la prezentele
norme;
- "Formularul de înregistrare în NCTS", completat cu
datele de identificare, al cãrui model se regãseºte în
anexa nr. 2 la prezentele norme;
- copie dupã certificatul de înregistrare;
- copie dupã un document care atestã încadrarea la
una din calitãþile prevãzute la paragraful 1).
Numãrul de înregistrare ºi numãrul de identificare - TIN
vor fi comunicate, în scris, principalului obligat.
Numerele de înregistrare ºi numerele de identificare -
TIN, atribuite la nivel naþional pânã la data intrãrii în
vigoare a normelor metodologice tehnice (în aplicarea
procedurii T1RO) rãmân valabile pentru efectuarea
operaþiunilor de tranzit comunitar/comun (procedura
T1/T2).
Declaraþiile de tranzit T1/T2 pot fi deschise la birourile
de plecare din România ºi de cãtre principali obligaþi cu
sediul în alte state membre sau în alte pãrþi contractante
ale Convenþiei, dupã cum urmeazã:
- prin utilizarea unei garanþii izolate constituitã la biroul
de plecare, sau
- prin utilizarea unei garanþii globale sau a unei
dispense de garanþie, în baza unui certificat de garanþie
globalã/dispensã eliberat de cãtre biroul de garanþie din
þara unde este constituitã garanþia.
În acest caz, în rubrica 50 - Principal obligat, a

declaraþiei de tranzit, se înscriu datele de referinþã ale
principalului obligat strãin, titular al garanþiei (inclusiv TIN-
ul).
Pentru preluarea datelor despre principalul obligat
strãin în aplicaþia NCTS, cu cel puþin 24 ore înaintea
emiterii primei operaþiuni de tranzit în aplicaþia NCTS este
obligatorie transmiterea prin fax, la Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor - Biroul centralizator, a urmãtoarelor documente:
- "Formularul de înregistrare în NCTS", completat cu
datele principalului obligat strãin, inclusiv TIN-ul atribuit de
þara unde a fost constituitã garanþia. Rubrica "Cod unic de
înregistrare" este facultativã. Formularul trebuie semnat ºi
ºtampilat de cãtre principalul obligat strãin sau de
reprezentantul acestuia în România, caz în care se
anexeazã ºi contractul de reprezentare.
- Copie dupã Certificatul de garanþie globalã sau de
dispensã de garanþie (TC31 sau TC33) al principalului
obligat strãin.
Autorizarea în vederea utilizãrii
garanþiei globale, a garanþiei globale
de sumã redusã ºi a dispensei de
garanþie
Autorizaþia se acordã numai principalilor obligaþi care:
a) sunt stabiliþi în þara în care este constituitã garanþia,
respectiv au sediul în România;
b) folosesc în mod regulat regimul de tranzit
comunitar/comun;
c) nu au comis infracþiuni grave sau repetate la adresa
legislaþiei vamale sau fiscale;
d) dispun de evidenþe care sã permitã autoritãþii
vamale sã efectueze un control eficace.
Se considerã cã un principal obligat "foloseºte în mod
regulat" regimul de tranzit, în situaþia în care efectueazã
cel puþin 100 de operaþiuni de tranzit într-un an
calendaristic.
Autorizaþia se acordã de cãtre Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor la propunerea biroului de garanþie.
Anexa I a Apendicelui I al Convenþiei/Anexa 44c din
Regulamentul vamal comunitar cuprinde lista mãrfurilor
care prezintã riscuri crescute de fraudã (mãrfuri sensibile),
cantitãþile de la care aceste mãrfuri devin sensibile ºi
suma garanþiei ce trebuie constituitã obligatoriu pe
unitatea de mãsurã.
Pentru a fi autorizat sã utilizeze garanþia globalã de
sumã redusã sau dispensa de garanþie, principalul obligat
trebuie sã facã dovada cã îndeplineºte criteriile prevãzute
la art. 57, respectiv Anexa III, Apendicele I din
Convenþie/Anexa 46b din Regulamentul vamal comunitar.
Dosarul de autorizare
Principalul obligat trebuie sã prezinte în scris o cerere
de autorizare datatã ºi semnatã care sã cuprindã:
februarie, 2007, nr. 2 (18)
Expert Contabil
- datele de identificare ale societãþii;
- biroul/birourile de plecare din România unde va
depune documente T1/T2;
- informaþii referitoare la frecvenþa utilizãrii regimului de
tranzit;
- felul mãrfurilor care vor face obiectul documentelor
T1/T2;
- tipul de simplificare cerut, respectiv utilizarea
garanþiei globale pentru mãrfuri nesensibile ºi/sau
sensibile, nivelul care se solicitã din suma de referinþã
(100%, 50% sau 30%) sau, dispensa de garanþie;
- orice alte informaþii care sã permitã autoritãþii vamale
sã stabileascã în ce mãsurã principalul obligat îºi poate
respecta obligaþiile asumate în calitate de titular al
regimului de tranzit.
Cererea de autorizare trebuie însoþitã de urmãtoarele
documente:
a) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei
globale pentru mãrfuri nesensibile, la 100% din suma de
referinþã:
- aviz de la biroul vamal sau birourile vamale cã nu
este înregistrat cu debite în evidenþa contabilã a acestora;
- situaþia operaþiunilor de tranzit efectuate în anul
precedent, conform urmãtorului model:
Dacã nu au fost efectuate astfel de operaþiuni în anul
precedent se va prezenta o estimare a acestora pentru
anul viitor.
b) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei
globale pentru mãrfurile nesensibile, la 50% din suma de
referinþã:
- documentele prevãzute la litera a) ºi ultimul bilanþ
contabil/ultima balanþã în copie,
- copie dupã autorizaþia de principal obligat/formularul
de înregistrare a numãrului de identificare care atestã anii
de experienþã în utilizarea regimului de tranzit,
c) pentru autorizarea în vederea utilizãrii garanþiei
globale pentru mãrfuri nesensibile la 30% din suma de
referinþã:
- toate documentele prevãzute la literele a) ºi b);
- aviz de la biroul vamal/birourile vamale cã nu
figureazã cu operaþiuni de tranzit neîncheiate pânã la o
datã stabilitã cu 30 zile înainte de data depunerii cererii de
autorizare;
- dovezi din care sã rezulte cã atinge un nivel ridicat de
cooperare cu autoritatea vamalã, respectiv îndeplineºte
douã din condiþiile urmãtoare:
- este autorizat pentru accesul direct la aplicaþia NCTS;
- înscrie pe declaraþia de tranzit date suplimentare,
altele decât cele obligatorii (încadrarea tarifarã a
mãrfurilor, suma exactã a garanþiei, valoarea mãrfurilor
tranzitate). În cazul în care principalul obligat prezintã
declaraþia de tranzit la mai multe birouri vamale de
plecare, este obligatorie depunerea unei declaraþii
angajament, din care sã rezulte ce date suplimentare se
angajeazã sã înscrie în declaraþia de tranzit;
- prezintã declaraþia de tranzit la un singur birou vamal
de plecare.
Dinu Lilicã - director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil –
martie 2007
trateazã din
sfera
contabilitãþii
practice problematica activitãþii
de expertizã contabilã. Din
ediþia anterioarã vom continua
tema calitãþii de comerciant ºi a
obligaþiilor care decurg din
aceasta. Prezentãm
reglementarea legislativã a
contractului de consignaþie
oferind un model practic de
utilizarea a acestuia.
Se va discuta utilizarea ºi
reglementarea unor
instrumente financiare - biletul
la ordin, cambia ºi cecul ºi
anume noþiunea, natura
juridicã, raporturi juridice
cambiale, girul, avalul, acþiuni
cambiale.
Totodatã vom prezenta
aspectele legate aplicarea
regimului de tranzit
comunitar/comun ºi
reglementãrile privind accizele,
mai exact regimul de
antrepozitare ºi lipsurile ºi
neregulile care pot apãrea.
Diana Moraru
COMERCIANÞII ªI APLICAREA
OBLIGAÞIILE REGIMULUI DE
COMERCIALE (II) TRANZIT
COMUNITAR/COMUN
(II)
pag. 12
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
CONTRACTUL DE
CONSIGNAÞIE
Buga Anca – director economic
Legea 178/1934 defineºte la articolul
1 contractul de consignaþie. Acesta
reprezintã o convenþie prin care una din
pãrþi, consignant, încredinþeazã
celeilalte pãrþi, consignatar, mãrfuri sau
obiecte mobile spre a le vinde pe
socoteala consignantului. Raporturile
juridice existente în cadrul contractului
de consignaþie sunt similare celor
existente între mandant ºi mandatar, cu
deosebirea cã operaþiunile efectuate pe
seama consignantului nu se fac ºi în
numele acestuia, ci în numele
consignatarului, întocmai ca la
contractul de comision.
BILETUL LA ORDIN,
CAMBIA, CECUL
Diana Moraru - economist
Noþiunea de cambie
Cambia reprezintã un înscris prin
care o persoanã (trãgãtor) dã ordin altei
persoane asupra cãreia are o creanþã
(tras), sã plãteascã suma de bani
corespunzãtoare creanþei respective
unui terþ beneficiar, la scadenþã sau la
ordinul acestuia.
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei ºi
biletului la ordin prevede în art. 1
ACTIVITATEA DE
EXPERTIZÃ
CONTABILÃ
pag. 16
martie, 2007, nr. 3 (19)
Obiectul contractului
Obiectul contractului de consignaþie
este precis delimitat de legiuitor:
vinderea de mãrfuri sau obiecte mobile.
Cu privire la aceste bunuri, legea
precizeazã la articolul 3 cã acestea
rãmân în proprietatea consignantului
pe parcursul desfãºurãrii contractului:
contractul de consignaþie nu transmite
consignatarului proprietatea bunurilor
ce i-au fost încredinþate.
(continuare în pagina 4)
elementele pe care trebuie sã le
cuprindã un titlu comercial de valoare
pentru a putea fi calificat drept
"cambie":
- denumirea de cambie;
- ordinul necondiþionat de a plãti o
sumã determinatã;
- data scadenþei (art. 2 prevede însã
cã, dacã nu a fost menþionatã data
scadenþei, cambia va fi consideratã
plãtibilã la vedere);
(continuare în pagina 7)
REGLEMENTÃRI
PRIVIND ACCIZELE
pag. 25 pag. 28
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE

Dragoº Stoica CONTRACTUL DE CONSIGNAÞIE

COORDONATOR Buga Anca – director economic pag. 1

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu BILETUL LA ORDIN, CAMBIA, CECUL

Anca Buga
Dinu Lilicã Diana Moraru - economist pag. 1
Andrei Dragomir

TEHNOREDACTARE
COMERCIANÞII ªI OBLIGAÞIILE
Cristian Videanu
Mihai Gheþu COMERCIALE (II)
Cristian Opriþ
Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 12
REDACTARE ªI
CORECTURÃ

Diana Moraru

ADRESA REDACÞIEI
APLICAREA REGIMULUI DE TRANZIT

Editura “Rezon
COMUNITAR/COMUN (II)
Media Grup S.R.L.“
Dinu Lilicã – director economic pag. 16
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro ACTIVITATEA DE EXPERTIZÃ CONTABILÃ

TELEFOANE Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 25

021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI
REGLEMENTÃRI PRIVIND ACCIZELE
office@rezon.ro
Dinu Lilicã – director economic pag. 28
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
CONTRACTUL DE CONSIGNAÞIE
Obiectul constã aºadar în încheierea de cãtre
consignatar, pe baza mandatului primit de la consignant,
de contracte de vânzare-cumpãrare purtând asupra unor
bunuri mobile ale acestuia din urmã. Putem afirma cã ne
aflãm în prezenþa unui mandat special, fãrã reprezentare.
Drepturile ºi obligaþiile
consignantului
Consignantul se bucurã de toate drepturile pe care
calitatea de proprietar al bunurilor date în consignaþie i le
conferã.
În acest sens, consignantul poate dispune în mod liber
ºi oricând de bunurile sale, cu excepþia cazului unei
dispoziþii contractuale contrare. În virtutea acestui drept,
consignantul are posibilitatea de a revoca în orice moment
contractul, chiar ºi atunci când acesta a fost încheiat pe o
perioadã determinatã, conform art. 3 Legea nr. 178/1934
ºi chiar fãrã obligaþia acordãrii unui preaviz, conform art. 4
alin. 1 Legea nr. 178/1934. Consignantul îºi poate ridica
bunurile de la consignatar pe baza unei ordonanþe
preºedinþiale, chiar dacã în contract s-ar fi stipulat o
clauzã de preaviz potrivit art. 4 alin. 4.
Consignantul are posibilitatea de a-l controla în orice
moment pe consignatar, în scopul inventarierii ºi verificãrii
bunurilor date în consignaþie, în temeiul dreptului de
proprietate, conform art. 8.
Consignantul se bucurã de dreptul de a modifica în
mod unilateral contractul, atunci când modificãrile poartã
asupra condiþiilor vânzãrii. Pentru a fi opozabile
consignatarului, aceste modificãri trebuie aduse la
cunoºtinþa sa în scris potrivit art. 11 alin. 2.
Consignantul are obligaþia de a-l remunera pe
consignatar, chiar dacã acest lucru nu este prevãzut în
mod expres în contract. Astfel, articolul 12. prevede în
acest sens: în cazul în care nici prin contract, nici prin
notele, facturile sau dispoziþiile consignantului nu s-a
prevãzut nici un preþ, iar vânzarea se va face de cãtre
consignatar la preþul curent, conform art. 11, alin. 3,
consignatarul se va putea adresa justiþiei pentru fixarea
retribuþiei sale.
Drepturile ºi obligaþiile
consignatarului
Consignatarul trebuie sã acþioneze cu respectarea
dispoziþiilor contractuale ºi a instrucþiunilor primite de la
consignant.
Contractul de consignaþie creeazã în sarcina sa
obligaþia de conservare a bunurilor primite de la
4
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
consignant, astfel încât rãspunderea sa va fi angajatã
pentru orice lipsã, pierdere sau deteriorare a bunurilor,
imputabilã lui însuºi sau agenþilor ºi prepuºilor sãi conform
art. 5 Legea nr. 178/1934. Toate cheltuielile de conservare
ºi desfacere a bunurilor sunt în sarcina consignatarului.
Dacã bunurile date în consignaþie prezintã vicii,
consignatarul este obligat sã le denunþe consignantului.
Termenele prevãzute de legiuitor sunt cele stabilite de
Codul comercial pentru vânzarea-cumpãrarea
comercialã. Pentru viciile aparente, termenul este de douã
zile (termen orientativ) ºi se calculeazã de la data primirii
bunurilor. Pentru viciile ascunse, termenul este de douã
zile (termen imperativ) ºi se calculeazã de la data
descoperirii lor. Termenele sunt de decãdere, astfel încât
nerespectarea lor va angaja rãspunderea consignatarului,
operând prezumþia potrivit cãreia bunurile au fost predate
în bunã stare potrivit art. 9.
O altã obligaþie care revine consignatarului constã în
asigurarea bunurilor respective ºi plata cu regularitate a
primelor de asigurare; asigurarea este consideratã
încheiatã în favoarea consignantului dacã asigurãtorului îi
este notificatã existenþa contractului de consignaþie,
înainte de plata despãgubirilor; asigurarea trebuie sã se
facã la o societate de asigurare agreatã de consignant
conform art. 6.
În executarea contractului, consignatarul are obligaþia
de a respecta condiþiile vânzãrii prevãzute în contract;
dacã nu existã astfel de clauze contractuale, vinderea va
trebui sã se facã la preþul curent practicat pe o piaþã
pentru bunul respectiv ºi contra numerar.
Contractul de consignaþie stipuleazã în general
termenele la care consignatarul este obligat sã predea
consignantului sumele de bani, cambiile ºi garanþiile
obþinute prin valorificarea bunurilor consignantului. Dacã
pãrþile nu au convenit asupra acestor aspecte, legea
instituie drept termen de remitere a acestor sume ºi titluri
de valoare, sfârºitul fiecãrei sãptãmâni. Consignatarul are
dreptul de a face vânzãri pe credit numai în temeiul unei
dispoziþii contractuale ºi numai cu respectarea condiþiilor
impuse de consignant. Dacã asemenea instrucþiuni nu au
fost date, consignatarul va putea acorda credite numai
cãtre comercianþii din branºa respectivã pe termene de
maximum 90 zile, pe bazã de cambii acceptate sau bilete
la ordin potrivit art. 14.
Prin acordul lor de voinþã, pãrþile pot stabili ºi obligaþia
de garanþie a consignatarului în privinþa executãrii
contractului în termenii prevãzuþi ºi cu respectarea
drepturilor consignantului.
În temeiul clauzelor exprese din contract,
consignatarul poate fi obligat cu þinerea de registre
speciale care sã reflecte activitatea acestuia în

executarea obligaþiilor privitoare la bunurile aflate în
consignaþie. Obligaþia de a þine registre speciale îl
împuterniceºte pe consignant de a cere oricând
verificarea acestora.
Legiuitorul a prevãzut rãspunderea penalã pentru
consignatarul care nu îºi îndeplineºte obligaþiile
contractuale (art. 23 ºi 24). Vor fi sancþionate urmãtoarele
fapte:
- însuºirea bunurilor date în consignaþie, înstrãinarea
lor în alte condiþii decât cele prevãzute în contract sau
nerestituirea lor la cererea consignantului.
- neremiterea sumelor de bani, cambiilor sau valorilor
încasate prin vânzarea bunurilor respective.
- nerealizarea notificãrilor stabilite la art. 13 alin. 3
(notificarea originii ºi naturii creanþei cãtre debitor), la
cererea consignantului.
- nerealizarea înºtiinþãrilor prevãzute la art. 18
(totalitatea vânzãrilor purtând asupra bunurilor aflate în
consignaþie), precum ºi efectuarea de înºtiinþãri inexacte,
atunci când acesta se face vinovat de rea-credinþã.
- faptul de a nu notifica consignantului orice urmãrire
îndreptatã asupra bunurilor încredinþate în consignaþie
sau asupra valorilor rezultate din vânzarea lor, de îndatã
ce va fi avut cunostinþã de acele urmãriri.
- înlãturarea, distrugerea, deteriorarea semnelor
exterioare aplicate de consignant asupra mãrfurilor
încredinþate în consignaþie.
- depozitarea mãrfurilor cu nerespectarea dispoziþiilor
contractuale sau a art. 7 relativ la condiþiile de depozitare
sau înmagazinare.
- neprezentarea registrelor speciale la cererea
consignantului.
Aceastã formã de rãspundere nu înlãturã rãspunderea
civilã a consignatarului pentru prejudiciile aduse
consignantului prin neexecutarea sau executarea
necorespunzãtoare a obligaþiilor contractuale.
Încetarea contractului
Încetarea contractului de consignaþie se realizeazã în
aceleaºi condiþii ca ºi cele specifice contractului de
mandat:
- revocarea contractului de cãtre consignant;
- renunþarea consignatarului la executarea mandatului
primit;
- moartea, interdicþia, insolvabilitatea ºi falimentul
consignantului ori consignatarului.
La încetarea contractului, consignatarul este obligat sã
remitã sumele încasate din valorificarea bunurilor, precum
ºi bunurile care n-au putut fi vândute. În nici un caz,
consignatarul nu poate exercita vreun drept de retenþie
asupra acestora conform art. 20.
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
Model Contract de consignaþie
CONTRACT DE CONSIGNAÞIE
I. PÃRÞILE CONTRACTANTE
S.C. ....................................................................... cu
sediul social în (localitatea) .................................., str.
.................................... nr. ........., bloc........., scarã .........,
etaj........., apartament ....………... judeþul/sectorul
............................, având codul unic de înregistrare nr.
.............................., atribut fiscal ............................ ºi
numãr de ordine în registrul comerþului
............/........../.........., contul nr. ........................ deschis la
............................., telefon ............................ fax
....................., reprezentatã prin ..................................., cu
funcþia de ................................, în calitate de Consignatar
ºi
(Numele ºi prenumele) ........................................... cu
domiciliul în (localitatea) ..................................., str.
.................................. nr. ......., bloc ......., scarã ........, etaj
........, apartament ......., judeþul/sectorul
...........................,.. nãscut la data de (ziua, luna, anul)
................................, fiul (fiica) lui ............................. ºi al
...................................., având actul de identitate seria
......... numãrul ............................. eliberat de
................................ la data de ......................, codul
numeric personal ..............................., în calitate de
Consignant
au convenit sã încheie prezentul contract de
consignaþie cu respectarea urmãtoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Obiectul contractului îl constituie vânzarea
bunurilor mobile ale Consignantului încredinþate
Consignatarului, menþionate mai jos/în lista anexa nr.
............ la prezentul contract.
Nr. Crt. Denumirea bunurilor UM Cant. Preþ unitar
Valoare Observaþii
Suma cuvenitã Consignantului
.....................................................
Comisionul cuvenit Consignatarului ............. % din
total ........................................…....
2.2. Bunurile sus-menþionate/din lista anexã sunt
proprietatea Consignantului care poate dispune de ele
pânã în ziua vânzãrii lor.
2.3. Consignantul poate relua ºi ridica oricând toate
sau o parte din bunurile încredinþate Consignatarului, fãrã
nici un fel de preaviz, dar cu obligaþia de a plãti
Consignatarului comisionul ce i se cuvine.
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
III. TERMENUL CONTRACTULUI
3.1. Durata contractului este de ............................... ºi
începe sã curgã de la data semnãrii lui.
3.2. Durata contractului se poate prelungi, cu acordul
pãrþilor dat în scris, în josul sau pe reversul acestuia.
IV. PREÞUL CONTRACTULUI
4.1. Consignatarul plãteºte Consignantului comisionul
ce i se cuvine, pe mãsura vânzãrilor care fac obiectul
prezentului contract, acesta din urmã reþinând direct
sumele aferente.
4.2. Consignatarul poate efectua vânzãri pe credit în
urmãtoarele condiþii: ..........….................. .
Plata sumelor încasate din rate se va face
Consignantului astfel: .................................................. .
Creanþele rezultate din vânzarea pe credit a bunurilor
date în consignaþie aparþin Consignantului.
4.3. Consignatarul plãteºte Consignantului sumele ce i
se cuvin, pe bazã de chitanþã semnatã de ambele pãrþi,
acest act constituind dovada achitãrii ºi, respectiv,
încasãrii lor.
V. DREPTURILE ªI OBLIGAÞIILE PÃRÞILOR
5.1. DREPTURILE ªI OBLIGAÞIILE
CONSIGNATARULUI
5.1.1. Sã ia toate mãsurile unui bun comerciant pentru
conservarea, în stare bunã, a bunurilor ce i-au fost
încredinþate, rãspunzând de orice lipsã, pierdere sau
deteriorare a lor provenitã din culpa sa, a agenþilor ori a
prepuºilor sãi;
5.1.2. Sã pãstreze mãrfurile primite în ambalajele lor
originale ºi sã conserve intacte etichetele, mãrcile ºi orice
alte semne exterioare, astfel cum se aflã aplicate pe
bunuri, în vederea identificãrii lor;
5.1.3. Sã asigure bunurile ce i s-au încredinþat la o
societate de asigurãri acceptatã ºi de Consignant ºi sã
plãteascã, cu regularitate, primele de asigurare;
5.1.4. Sã depoziteze ºi sã înmagazineze bunurile
încredinþate în.......................................fiindu-i interzis a le
muta ori a le depozita sau înmagazina în alte locuri;
5.1.5. Sã comunice, în scris, Consignantului viciile
aparente sau ascunse ale bunurilor încredinþate, în caz
contrar considerându-se cã bunurile au fost primite de
Consignatar în stare bunã;
5.1.6. Sã permitã Consignantului sã verifice ºi/sau sã
inventarieze oricând mãrfurile
încredinþate în consignaþie;
5.1.7. Sã suporte toate cheltuielile de conservare ºi de
desfacere a bunurilor primite în consignaþie de la
Consignant;
5.1.8. Sã sisteze, de îndatã ce Consignantul i-a
interzis, în scris, vânzãrile pe credit cãtre anumite firme
sau persoane anume determinate, prin derogare de la
prevederile cap. IV pct. 4.2;
6
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
5.1.9 Sã nu vândã sau sã nu înstrãineze bunurile ce i-
au fost încredinþate în consignaþie decât în condiþiile
prevãzute în prezentul contract;
5.1.10. Sã-l înºtiinþeze pe Consignant, la termenele
prevãzute în contract, de toate vânzãrile efectuate de el
din bunurile ce i s-au încredinþat în consignaþie;
5.1.11. Sã þinã evidenþa contabilã a tuturor
operaþiunilor referitoare la bunurile încredinþate în
consignaþie, astfel încât controlul ºi verificarea lor sã se
poatã efectua în mod corespunzãtor, la prima cerere a
Consignantului;
5.1.12. Sã achite Consignantului, la termenele
prevãzute în contract, preþul tuturor bunurilor vândute cu
numerar ºi toate sumele rezultate din încasarea creanþelor
provenite din vânzarea acelor bunuri, precum ºi cambiile
ºi garanþiile primite de la cumpãrãtor.
VI. GARANÞII
6.1. Consignatarul se obligã sã predea Consignantului
cambii sau orice alte garanþii pentru asigurarea valorii
bunurilor încredinþate ºi îndeplinirii îndatoririlor
contractuale, fãrã ca prin aceasta sã se schimbe
caracterele ºi efectele prezentului contract.
6.2. În caz de ridicare a bunurilor încredinþate,
Consignantul poate pãstra cambiile ºi celelalte garanþii ce
i-au fost încredinþate pentru asigurarea plãþii preþului
bunurilor ce se va constata cã au fost vândute sau lipsesc,
a sumelor încasate ºi neremise de Consignatar, precum ºi
a daunelor cauzate.
VII. ÎNCETAREA CONTRACTULUI
7.1. Prezentul contract înceteazã de plin drept, fãrã a
mai fi necesarã intervenþia unei instanþe judecãtoreºti, în
caz de:
a) renunþare la mandat;
b) revocarea împuternicirii;
c) insolvabilitate sau faliment a uneia dintre pãrþi.
7.2. Partea care invocã o cauzã de încetare a
prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte
pãrþi în cel puþin ............. zile înainte de data la care
încetarea urmeazã sã-ºi producã efectele.
7.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un
efect asupra obligaþiilor deja scadente între pãrþile
contractante.
VIII. CLAUZA PENALÃ
8.1. În afarã de pedepsele ºi sancþiunile prevãzute de
lege pentru neexecutarea totalã sau parþialã ori pentru
executarea defectuoasã a clauzelor contractuale, partea
în culpã este obligatã la daune-interese.
8.2. Amânãrile ºi toleranþele acordate Consignatarului
de cãtre Consignant pentru predarea sumelor sau a
valorilor ori pentru restituirea bunurilor, precum ºi primirea
de cambii sau alte garanþii de cãtre Consignant nu înlãturã

pedepsele sau sancþiunile prevãzute de lege.
8.3. In cazul în care, la expirarea termenului de ridicare
a bunurilor, Consignantul nu le ridicã pe cele rãmase
nevândute, este obligat la plata, pentru fiecare zi de
întârziere, a unei penalitãþi de ................. % pe zi de
întârziere, Consignatarul având dreptul de a reþine
bunurile în contul creanþei.
8.4. Dacã valoarea creanþei ajunge egalã cu preþul
bunurilor, acestea devin proprietatea Consignatarului.
IX. FORÞA MAJORÃ
9.1. Forþa majorã exonereazã de rãspundere pãrþile, în
cazul cazul neexecutãrii parþiale sau totale a obligaþiilor
asumate prin prezentul contract. Prin forþã majorã se
înþelege un eveniment independent de voinþa pãrþilor,
imprevizibil ºi insurmontabil, apãrut dupã încheierea
contractului ºi care împiedicã pãrþile sã execute total sau
parþial obligaþiile asumate.
9.2. Partea care invocã forþa majorã are obligaþia sã
aducã la cunoºtinþa celeilalte pãrþi încetarea cauzei
acesteia în maximum 15 (cincisprezece) zile de la
încetare.
9.3. Partea care invocã forþa majorã are obligaþia sã o
aducã la cunoºtinþa celeilalte pãrþi, în scris, în maximum 5
(cinci) zile de la apariþie, iar dovada forþei majore se va
comunica în maximum 15 (cincisprezece) zile de la
apariþie. Data de referinþã este data ºtampilei poºtei de
expediere.
9.4. Dacã aceste împrejurãri ºi consecinþele lor
dureazã mai mult de 60 (ºaizeci) de zile, oricare din pãrþile
contractante poate renunþa la executarea contractului pe
mai departe. În acest caz, nici una din pãrþi nu are dreptul
de a cere despãgubiri de la cealaltã parte, dar ele au
îndatorirea de a-ºi onora toate obligaþiile pânã la aceastã
datã.
(urmare din pagina 1)
BILETUL LA ORDIN, CAMBIA, CECUL
- locul plãþii (nemenþionarea acestui element nu va
determina nulitatea cambiei, ci se va prezuma cã locul
plãþii va fi locul arãtat lângã numele trasului, care este
considerat ºi loc al domiciliului trasului);
- numele terþului beneficiar;
- data ºi locul emiterii cambiei (neprecizarea locului de
emitere a cambiei va determina luarea în considerare a
locului arãtat lângã numele trãgãtorului, aºa cum se indicã
în art. 2 alin. 4);
- semnãtura trãgãtorului.
Articolul 12 prevede posibilitatea emiterii în mod valabil
a unei cambii în alb, care trebuie completatã în termen de
3 ani de la emitere, sub sancþiunea decãderii din acest
drept.
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
X. NOTIFICÃRI
10.1. În interesul prezentului contract, orice
notificare/comunicare între pãrþi este consideratã valabil
îndeplinitã dacã va fi transmisã celeilalte pãrþi la adresa
menþionatã în prezentul contract, în scris prin serviciul
poºtal, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de
primire.
10.2. Notificãrile/comunicãrile se pot face ºi prin
telegramã, fax, e-mail, cu condiþia confirmãrii în scris a
primirii notificãrii/comunicãrii.
XI. SOLUÞIONAREA LITIGIILOR
11.1. Orice litigiu decurgând din sau în legãturã cu
acest contract, inclusiv din încheierea, executarea sau
desfiinþarea lui, se va soluþiona pe cale amiabilã.
11.2. În cazul în care rezolvarea litigiilor nu este
posibilã pe cale amiabilã, pãrþile se vor adresa instanþelor
judecãtoreºti competente.
XII. CLAUZE FINALE
12.1. Modificarea prezentului contract se face numai
prin act adiþional încheiat între pãrþile contractante.
12.2. În cazul în care pãrþile îºi încalcã obligaþiile lor,
neexercitarea de partea care suferã vreun prejudiciu a
dreptului de a cere executarea întocmai sau prin
echivalent bãnesc a obligaþiei respective nu înseamnã cã
ea a renunþat la acest drept al sãu.
12.3. Prezentul contract, împreunã cu anexele sale
care fac parte integrantã din cuprinsul sãu, reprezintã
voinþa pãrþilor ºi înlãturã orice altã înþelegere verbalã
dintre acestea, anterioarã sau ulterioarã încheierii lui.
12.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un numãr
de ....... exemplare, din care .................. .
CONSIGNATAR, CONSIGNANT,
Noþiunea de bilet la ordin
Biletul la ordin reprezintã un înscris prin care o
persoanã (subscriitor) se obligã sã plãteascã o sumã de
bani altei persoane (beneficiar), la scadenþã sau la ordinul
acesteia.
Legea nr. 58/1934 enumerã în art. 104 elementele pe
care trebuie sã le cuprindã biletul la ordin:
- denumirea de bilet la ordin;
- promisiunea necondiþionatã de a plãti o sumã
determinatã;
- data scadenþei (dacã nu este prevãzutã, biletul la
ordin va fi considerat plãtibil la vedere);
- locul plãþii (în lipsa acestui element, locul emiterii va fi
considerat loc de platã ºi locul domiciliului emitentului);
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- numele beneficiarului;
- data ºi locul emiterii (dacã nu a fost arãtat locul
emiterii, se va lua în considerare locul arãtat lângã numele
emitentului);
- semnãtura emitentului.
Noþiunea de cec
Cecul reprezintã un înscris prin care o persoanã
(trãgãtor) dã ordin unei societãþi bancare (tras) la care are
disponibil bãnesc, sã plãteascã o sumã de bani unui terþ
beneficiar, la prezentarea înscrisului.
Elementele pe care trebuie sã le cuprindã un înscris
pentru a fi calificat drept cec sunt prevãzute de art. 1 din
Legea nr. 59/1934:
- denumirea de cec;
- ordinul necondiþionat de a plãti o anumitã sumã de
bani;
- numele societãþii bancare;
- locul plãþii (în lipsa acestui element, locul plãþii va fi
locul arãtat lângã numele trasului; în cazul stipulãrii mai
multor locuri, cecul este plãtibil la primul loc arãtat; în lipsa
oricãrei stipulãri, cecul este plãtibil la locul unde trasul are
principalul sãu stabiliment);
- data ºi locul emiterii;
- semnãtura trãgãtorului.
Legea reglementeazã urmãtoarele tipuri de cecuri:
cecul barat, cecul plãtibil în cont, cecul netransmisibil ºi
cecul de cãlãtorie.
Cecul poate fi plãtibil unei anumite persoane fie cu
clauza expresã sau subînþeleasã "la ordin", fie unei
anumite persoane cu clauza "nu la ordin", fie "la purtãtor"
(art. 5 Legea nr. 59/1934).
Cecul barat se caracterizeazã prin existenþa a douã
linii paralele pe faþa cecului (art. 38). Bararea poate fi
generalã sau specialã. În primul caz, cecul va putea fi
plãtit de tras numai unei societãþi bancare sau unui client
al trasului. În cea de-a doua situaþie, cecul se va putea
plãti numai acelei societãþi bancare înscrise în cec sau,
dacã aceasta este trasul, unui client al societãþii bancare.
Cecul netransmisibil nu poate fi plãtit decât primitorului
care îl poate gira numai unei societãþi bancare pentru
încasare (art. 41).
În cazul cecului de cãlãtorie, trãgãtorul poate
subordona plata cecului existenþei pe titlu în momentul
prezentãrii unei a doua semnãturi la fel cu a primitorului
(art. 42).
Cecul plãtibil în cont se caracterizeazã prin faptul cã
plata nu se poate efectua în numerar, ci numai printr-o
operaþiune de scripte (art. 40).
Natura juridicã
Titlurile comerciale de valoare îndeplinesc funcþiile de
instrument de platã ºi de instrument de credit.
Principalul instrument de platã este cecul. Societatea
8
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
bancarã (trasul) este un simplu plãtitor, iar nu un debitor.
Din acest motiv, cecul nu mai este supus acceptãrii din
partea trasului, aºa cum se întâmplã în cazul cambiei.
Rolul de instrument de platã pe care îl îndeplineºte cecul
are la bazã convenþia privind emiterea cecurilor încheiatã
între client (trãgãtor) ºi bancã.
Cambia a fost asemãnatã, pe rând, cu cesiunea de
creanþã, cu novaþia ºi cu delegaþia. Datoritã complexitãþii
raporturilor juridice cambiale, acest titlu de valoare
prezintã particularitãþi în raport cu oricare dintre
operaþiunile civile sau comerciale enumerate mai sus.
Cambia poate fi transmisã de cãtre posesor creditorului
sãu, pentru a-ºi achita obligaþia pe care o avea, renunþând
astfel la utilizarea de numerar. În aceastã situaþie,
îndeplineºte funcþia de instrument de platã. Cambia
îndeplineºte ºi funcþia de credit prin faptul cã debitorul
beneficiazã de un interval de timp pânã la achitarea
datoriei. De asemenea, cambia ar putea îndeplini în
cadrul raporturilor comerciale internaþionale ºi funcþia de
instrument de schimb valutar, datoritã faptului cã se evitã
utilizarea diferitelor monede naþionale, plãþile realizându-
se direct prin intermediul acestui titlu de valoare.
Spre deosebire de novaþie, obligaþia nouã care se
naºte nu determinã dispariþia obligaþiei vechi, iar toate
pãrþile rãmân solidare în executarea creanþei. Nici între
cambie ºi delegaþie nu existã o asemãnare perfectã, deºi
elementele comune sunt numeroase. Cambia rãmâne un
act juridic complex, care prezintã particularitãþi greu de
calificat din punct de vedere al naturii juridice. În raport cu
cesiunea de creanþã, trãgãtorul ºi toþi ceilalþi semnatari ai
cambiei sunt solidar þinuþi pentru plata cambiei ºi rãspund
în consecinþã de solvabilitatea debitorului, în timp ce în
cazul unei cesiuni de creanþã, cedentul nu garanteazã
cesionarului decât existenþa creanþei.
Raporturi juridice cambiale
Obligaþia cambialã
Obligaþia cambialã asumatã de fiecare persoanã
cãreia i-a fost transmis titlul de valoare ºi care ºi-a depus
semnãtura pe titlu prezintã garanþii serioase pentru
posesorii succesivi ai acestuia.
Obligaþia cambialã prezintã urmãtoarele trãsãturi
juridice: este abstractã, în sensul cã este independentã, în
privinþa posesorilor succesivi ai titlului, de raportul
fundamental ºi este autonomã, ceea ce semnificã faptul
cã obligaþia fiecãrui subscriitor va fi apreciatã separat,
independent de celelalte obligaþii.
Obligaþia cambialã are întotdeauna caracter comercial,
indiferent de operaþia prin care subscriitorul îºi depune
semnãtura.
Raportul fundamental
Raportul fundamental este un raport juridic exterior
titlului de valoare, preexistent acestuia ºi care nu este

afectat de emiterea titlului. În cazul cambiei, raportul
juridic fundamental constã, pe de o parte, în creanþa pe
care o are beneficiarul titlului asupra trãgãtorului ºi care
poartã denumirea de valoare furnizatã, iar pe de altã
parte, în creanþa pe care o are trãgãtorul asupra trasului ºi
care poartã denumirea de provizion. În cazul biletului la
ordin, raportul fundamental este raportul juridic
preexistent constând în creanþa beneficiarului asupra
emitentului. În cazul cecului, disponibilul pe care clientul îl
are la bancã, precum ºi existenþa unei convenþii privind
emiterea cecurilor reprezintã raportul fundamental.
Girul
Transmiterea titlurilor comerciale de valoare se poate
realiza prin cesiune de creanþã, în condiþiile dreptului
comun sau prin gir.
Girul reprezintã un act juridic prin care posesorul titlului
de valoare (girant) transmite altei persoane (giratar) titlul
respectiv cu toate drepturile aferente acestuia.
Pentru a fi valabil, girul trebuie sã îndeplineascã
anumite condiþii prevãzute de Legea nr. 58/1934,
aplicabilã cambiei ºi biletului la ordin ºi de Legea nr.
59/1934, aplicabilã cecului.
Legea nr. 58/1934 stabileºte în art. 13 - 23 regulile
aplicabile girului unei cambii sau unui bilet la ordin.
Astfel, potrivit art. 15, girul trebuie sã fie scris pe
cambie sau pe un adaos al acesteia ºi trebuie sã fie
semnat de girant.
Girul parþial este nul, aºa cum se prevede în art. 14 alin
2. Astfel, girul trebuie sã poarte asupra întregii creanþe
prevãzute de titlul comercial respectiv.
Girul nu trebuie afectat de nici o condiþie, altfel condiþia
respectivã va fi consideratã nescrisã (art. 14 alin 1).
Dacã titlul de valoare are înscrisã menþiunea "nu la
ordin" sau o expresie echivalentã, nu va putea fi transmis
prin gir, ci numai prin cesiunea de drept comun (art. 13
alin. 2). O dispoziþie similarã existã ºi în Legea nr. 59/1934
în privinþa cecurilor, în art. 15 alin. 2.
Girul este valabil ºi dacã beneficiarul nu este arãtat sau
dacã girantul a pus numai semnãtura (gir în alb), cu
condiþia ca semnãtura girantului sã fie scrisã pe spatele
titlului de valoare sau pe adaosul acestuia (art. 17 alin. 2).
Spre deosebire de transmiterea unei cambii sau unui
bilet la ordin, unde girul poate fi fãcut în folosul trasului, al
trãgãtorului sau al oricãrui alt obligat, girul cecului nu
poate fi fãcut în folosul trasului, fiind lovit de nulitate (art.
16 alin. 3 L 59/1934).
Girul transmite toate drepturile care izvorãsc din titlul
comercial de valoare respectiv (art. 16 din Legea nr.
58/1934 ºi art. 18 din Legea nr. 59/1934), fiind translativ
de proprietate.
Posesorul unui gir în alb are urmãtoarele drepturi:
- sã-l completeze cu numele sãu ori cu numele altei
persoane;
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
- sã gireze titlul din nou în alb sau cu numele unei
anumite persoane;
- sã predea titlul unui terþ fãrã sã-l gireze ºi fãrã sã
completeze girul în alb
Girul îndeplineºte ºi funcþia de garanþie: girantul
rãspunde de acceptarea ºi de plata titlului, dar aceastã
prevedere este supletivã, astfel cã pãrþile pot deroga de la
ea prin acordul lor. Girantul poate interzice un nou gir,
astfel încât el nu va rãspunde faþã de persoanele cãrora
titlul le-a fost ulterior girat (art. 17 din Legea nr. 58/1934 ºi
art. 19 din Legea nr. 59/1934).
Ca urmare a transmiterii titlului prin gir, posesorul
acestuia poate face dovada dreptului sãu printr-o serie
neîntreruptã de giruri, chiar dacã ultimul gir este în alb. Cel
care ajunge în posesia titlului din întâmplare, îl poate
pãstra, cu excepþia cazului când l-a dobândit cu rea-
credinþã sau a sãvârºit o greºealã gravã în dobândirea
acestuia (art. 18 din Legea nr. 58/1934 ºi art. 22 din Legea
nr. 59/1934).
Girul posterior scadenþei produce aceleaºi efecte
precum un gir anterior. Cu toate acestea, girul fãcut
posterior protestului de neplatã, sau fãcut dupã trecerea
termenului pentru facerea protestului, produce numai
efectele unei cesiuni ordinare. Girul fãrã datã este
considerat, pânã la data contrarie, ca fiind fãcut înainte de
trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului. (art.
22 Legea nr. 58/1934 ºi art. 25 Legea nr. 59/1934).
În cazul în care girul cuprinde una dintre urmãtoarele
menþiuni: "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare",
"pentru procurã" sau orice altã menþiune care implicã un
simplu mandat, posesorul poate sã exercite toate
drepturile care izvorãsc din cambie, dar nu o poate gira
decât cu titlul de procurã (art. 20 Legea nr. 58/1934 ºi art.
24 Legea nr. 59/1934). Aceeaºi dispoziþie se aplicã ºi
girului care cuprinde menþiunea "valoare în garanþie",
"valoare în gaj" sau orice altã menþiune care implicã un gaj
(art. 21 Legea nr. 58/1934).
Avalul
Avalul reprezintã un act juridic prin care se garanteazã
obligaþia cambialã ce izvorãºte dintr-un titlu comercial de
valoare. Cel care garanteazã obligaþia poartã denumirea
de avalist, iar cel garantat denumirea de avalizat. Avalul
se dã pe titlul de valoare respectiv sau pe adaos (art. 34
alin. 1 Legea nr. 58/1934 ºi art. 27 alin. 1 Legea nr.
59/1934).
Avalul poate sã fie dat pentru întreaga creanþã sau
numai pentru o parte din aceasta. Calitatea de avalist o
poate avea un terþ sau orice semnatar al titlului (art. 33
Legea nr. 58/1934 ºi art. 26 Legea nr. 59/1934).
Dispoziþiile privitoare la aval reglementate de Legea nr.
58/1934 ºi de Legea nr. 59/1934 sunt similare,
particularitãþile rezultând doar în raport cu natura titlului
garantat: cambie sau bilet la ordin, respectiv cec.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Dacã nu este arãtatã persoana garantatã, avalul se
prezumã dat pentru trãgãtor, respectiv emitent (art. 34
alin. 4 ºi art. 27 alin 3 Legea nr. 59/1934).
În toate cazurile, avalul va fi exprimat prin formula
"pentru aval" sau printr-o formulã echivalentã ºi va fi
semnat de avalist.
Rãspunderea avalistului va exista chiar în cazul în care
obligaþia garantatã ar fi nulã, cu excepþia situaþiei în care
nulitatea a fost determinatã de un viciu de formã (art. 35
alin. 2 Legea nr. 58/1934 ºi art. 28 alin. 1 Legea nr.
59/1934).
Legea prevede cã avalistul este þinut sã rãspundã
întocmai ca însuºi cel garantat. Dacã avalistul plãteºte
titlul respectiv, el dobândeºte astfel toate drepturile
împotriva persoanei pentru care a garantat ºi împotriva
acelora care sunt þinuþi de cãtre acesta din urmã, în
temeiul titlului (art. 35 alin. 3 Legea nr. 58/1934 ºi art. 28
alin. 2 Legea nr. 59/1934). Întinderea drepturilor avalistului
va fi determinatã în aceastã situaþie de calitatea pe care o
avea avalizatul: dacã acesta era chiar trasul acceptant,
avalistul va avea acþiune pentru recuperarea creanþei
numai împotriva acestuia; dacã avalizatul era trãgãtorul,
avalistul se va putea întoarce pentru recuperarea creanþei
atât împotriva trãgãtorului, cât ºi împotriva trasului sau a
avaliºtilor acestora. Dacã avalizatul era un girant, avalistul
plãtitor va putea urmãri pentru recuperarea creanþei atât
pe acesta ºi pe giranþii anteriori (dacã existã), cât ºi pe
tras, pe trãgãtor sau pe avaliºtii acestora.
Plata cambiei
Articolul 24 din Legea asupra cambiei ºi biletului la
ordin prevede posibilitatea prezentãrii cambiei, pânã la
scadenþã, trasului în vederea acceptãrii acesteia.
Prezentarea cambiei în vederea acceptãrii este, de
regulã, facultativã.
Trãgãtorul are dreptul de a stipula în cambie fie
necesitatea prezentãrii acesteia spre acceptare, fie faptul
cã prezentarea spre acceptare nu se va putea face
înaintea unei anumite date, fie interzicerea prezentãrii
cambiei spre acceptare (art. 25 Legea nr. 58/1934).
Interzicerea prezentãrii cambiei spre acceptare nu
poate fi stipulatã în urmãtoarele situaþii:
- cambia este plãtibilã la un terþ sau într-o altã localitate
decât aceea a domiciliului trasului;
- cambia este plãtibilã la un anumit timp de la vedere.
Acceptarea se va înscrie pe cambie prin formula
"acceptat" sau orice altã expresie echivalentã ºi va fi
semnatã de tras. Simpla semnãturã a trasului pe faþa
cambiei este consideratã acceptare.
Trasul poate revoca acceptarea pe care a fãcut-o, prin
ºtergerea menþiunii de acceptare înscrise pe cambie, cu
condiþia ca acest lucru sã fie fãcut înainte de restituirea
titlului ºi fãrã ca acceptarea sã fi fost adusã la cunoºtinþa
trãgãtorului sau altui posesor al titlului.
10
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
Efectul acceptãrii constã în obligaþia trasului de a plãti
cambia la scadenþã. Chiar dacã acceptarea nu poate fi
afectatã de vreo condiþie, trasul o poate restrânge însã la
o parte din sumã. Trasul va fi þinut pentru plata cambiei în
limitele acceptãrii (art. 29). El este debitorul cambial
principal, iar dacã acesta nu plãteºte, vor fi þinuþi pentru
achitarea creanþei trãgãtorul, giranþii sau avaliºii.
Cambia trebuie prezentatã spre platã la data ºi locul
indicate în înscris.
Cambia la vedere va trebui prezentatã spre platã în
termen de un an de la data emiterii sale (art. 37 Legea nr.
58/1934).
Dacã a fost prevãzutã o datã fixã pentru platã sau un
anumit termen de la data emiterii cambiei sau de la
vedere, aceasta trebuie prezentatã fie în ziua prevãzutã,
fie în una din cele douã zile lucrãtoare care urmeazã (art.
41 alin. 1 Legea nr. 58/1934).
Dacã nu a fost prevãzut locul plãþii, cambia va fi
prezentatã la domiciliul trasului sau al persoanei
desemnate sã plãteascã pentru el. De asemenea, cambia
ar putea fi prezentatã la domiciliul acceptantului prin
intervenþie sau al persoanei desemnate sã plãteascã
pentru acesta.
Trasul poate efectua o platã parþialã, posesorul nefiind
în drept sã refuze o astfel de platã, dupã cum se
precizeazã în art. 43 alin. 2.
Cu toate acestea, posesorul cambiei poate refuza
plata înainte de scadenþã. Trasul care plãteºte înainte de
scadenþã, o face pe riscul ºi pericolul sãu, conform art. 44
alin. 2.
Plata cambiei efectuatã în mod valabil de cãtre tras are
drept efect eliberarea acestuia, precum ºi a trãgãtorului
sau a avaliºtilor acestora.
Dacã plata nu este fãcutã de tras, ci de cãtre un alt
debitor cambial, acesta din urmã se va putea întoarce
împotriva trasului, pe calea unei acþiuni în regres, pentru
a-ºi recupera suma plãtitã.
Plata biletului la ordin
Emitentul unui bilet la ordin este þinut în acelaºi mod de
plata titlului ca ºi acceptantul unei cambii. În cazul biletului
la ordin nu mai este cerutã de lege formalitatea acceptãrii,
fiindcã raportul juridic cambial se stabileºte doar între
douã persoane, emitentul titlului ºi beneficiarul acestuia.
Plata biletului la ordin este guvernatã de aceleaºi reguli
prevãzute de lege pentru plata cambiei, respectiv
articolele 41 - 46 din Legea nr. 58/1934. Emitentul va
beneficia de aceleaºi drepturi ºi va fi supus aceloraºi
obligaþii precum acceptantul unei cambii.
Legea stipuleazã cã biletele la ordin plãtibile într-un
anumit termen de la vedere, trebuie prezentate spre vizã
emitentului, urmând ca termenul sã curgã de la data vizei
subscrise de emitent. Refuzul acestuia de a pune viza se
constatã prin protest. De la data protestului se va calcula
termenul, dupã cum prevede art. 107 alin. 2 Legea nr.
58/1934.

Plata cecului
Legea nr. 59/1934 instituie în art. 29 regula potrivit
cãreia cecul se plãteºte la vedere (la prezentare), orice
stipulaþie contrarã fiind lovitã de nulitate.
Pentru prezentarea cecului spre platã sunt prevãzute
anumite termene, a cãror nerespectare va duce la
decãderea din dreptul de regres împotriva giranþilor ºi
garanþilor: 8 zile pentru cecul plãtibil în localitatea unde a
fost emis ºi 15 zile pentru celelalte cazuri. Cecul emis într-
o þarã strãinã ºi plãtibil în România trebuie prezentat în
termen de 30 de zile, iar dacã a fost emis în afara Europei,
în termen de 70 de zile.
Posesorul cecului nu poate refuza o platã parþialã (art.
35). În cazul plãþii parþiale, trasul poate cere sã se facã pe
cec o menþiune care sã ateste aceastã platã ºi sã i se
elibereze o chitanþã doveditoare.
Trasul nu este debitor de drept cambial ºi, în
consecinþã, nu rãspunde de plata cecului. Potrivit art. 13,
rãspunzãtor pentru plata cecului este trãgãtorul.
Trasul are obligaþia de a verifica valabilitatea girurilor
înscrise pe cec, dar nu ºi autenticitatea semnãturilor
giranþilor (art. 36).
Acþiuni cambiale
Acþiunea de regres
În temeiul acþiunii de regres, posesorul titlului de
valoare îºi poate valorifica dreptul de la trãgãtor, giranþi ºi
avaliºtii lor care sunt þinuþi solidar de plata titlului.
Rãspunderea acestora este subsidiarã, ea intervenind
numai în situaþia în care debitorul principal - trasul - nu
plãteºte.
Articolul 48 din Legea nr. 58/1934 prevede cã acþiunea
de regres poate fi exercitatã:
- la scadenþã, dacã trasul nu a plãtit;
- înainte de scadenþã, dacã acceptarea a fost refuzatã
în tot sau în parte, în caz de faliment al trasului sau de
încetare de plãþi, precum ºi în caz de faliment al
trãgãtorului unei cambii stipulate neacceptabilã.
Acþiunea de regres nu poate fi exercitatã decât dupã ce
cambia a fost prezentatã trasului spre platã ºi dupã ce a
fost întocmit protestul de neplatã sau de neacceptare (art.
49). Posesorul poate fi scutit de întocmirea protestului prin
stipulaþia "fãrã cheltuieli" sau "fãrã protest", fãcutã de
trãgãtor, girant sau avalist.
Solidaritatea rãspunderii trãgãtorului, giranþilor sau
avaliºtilor este prevãzutã de art. 52. Aceste persoane pot
fi urmãrite împreunã sau separat, fãrã a se þine seama de
ordinea în care s-au obligat. Scopul urmãrit de posesorul
titlului este valorificarea dreptului pe care îl are,
acoperirea creanþei respective. Astfel, posesorul poate
cere:
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
- suma arãtatã în cambie;
- dobânda legalã datoratã de la data scadenþei;
- cheltuielile de protest, precum ºi alte cheltuieli
justificate.
Articolul 54 prevede cã plãtitorul cambiei poate
recupera printr-o acþiune de regres de la giranþii sãi atât
suma plãtitã, cât ºi dobânda datoratã din ziua plãþii,
precum ºi cheltuielile pe care le-a fãcut.
O altã modalitate de recuperare a plãþii fãcute este
emiterea unei contracambii. Aceastã posibilitate existã
pentru orice obligat cambial care are dreptul de a exercita
o acþiune de regres. Prin contracambie se urmãreºte
despãgubirea plãtitorului.
Posesorul cecului poate exercita dreptul de regres
împotriva trãgãtorului, a giranþilor ºi a altor obligaþi, cu
condiþia ca titlul sã fie prezentat în termenele prevãzute de
lege (art. 30), iar refuzul plãþii sã fie constatat printr-un
protest sau o constatare echivalentã (art. 43 L 59/1934).
Obligaþii cambial care au o situaþie egalã în cambie nu pot
exercita unul împotriva celuilalt acþiuni cambiale, ci vor
recurge la soluþionarea conflictului apelând la dreptul
comun, la solidaritatea obligaþiilor.
Chiar dacã aceste condiþii nu sunt îndeplinite,
posesorul cecului pãstreazã dreptul sãu în ceea ce-l
priveºte pe trãgãtor. Termenele legale pentru prezentarea
cecului sau întocmirea protestului pot fi prelungite în caz
de forþã majorã sau caz fortuit.
Dispoziþiile generale cu privire la acþiunea de regres în
cazul cambiei sau biletului la ordin se aplicã ºi cecului:
astfel, posesorul cecului are dreptul sã cearã suma
arãtatã în cec, dobânda legalã, calculatã de la prezentare,
cheltuielile cu protestul sau alte cheltuieli echivalente (art.
48). Plãtitorul cecului poate cere prin regres de la giranþii
sãi întreaga sumã plãtitã, dobânda legalã de la aceastã
sumã, calculatã din ziua plãþii, precum ºi cheltuielile pe
care le-a fãcut (art. 49).
Acþiunea directã
În cazul în care titlul comercial de valoare nu este plãtit
la scadenþã sau la prezentare, posesorul acestuia are o
acþiune directã împotriva debitorului principal.
Refuzul de a plãti cambia dã dreptul posesorului de a
exercita o acþiune directã împotriva trasului sau a
avalistului sãu (art. 47 Legea nr. 58/1934). Spre deosebire
de aceste titluri, cecul se particularizeazã prin faptul cã
neplata nu dã naºtere unei acþiuni directe, fiindcã trasul
este un simplu plãtitor, societatea bancarã neavând
calitatea de debitor de drept cambial. Aceeaºi regulã se
aplicã ºi în cazul unui bilet la ordin, unde acþiunea directã
este exercitatã împotriva subscriitorului. Aºadar, pentru
valorificarea creanþei, beneficiarul titlului va trebui sã
apeleze la acþiunile de regres.
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
COMERCIANÞII ªI OBLIGAÞIILE
COMERCIALE (II)
odul comercial instituie prin art. 42 o prezumþie de
C solidaritate a debitorilor unei obligaþii comerciale.
Aceastã prezumþie va putea fi înlãturatã prin convenþia
pãrþilor. În cazul solidaritãþii pasive, creditorul va putea sã-
ºi recupereze creanþa în totalitate de la un singur debitor,
cel care se prezintã a fi cel mai solvabil. Acesta din urmã
va putea sã se întoarcã împotriva celorlalþi debitori þinuþi
solidar cu el, pentru a-ºi recupera o parte din plata fãcutã
creditorului. Alineatul 3 al art. 42 stipuleazã cã prezumþia
de solidaritate nu se aplicã necomercianþilor, pentru
operaþiuni care, încât îi priveºte, nu sunt fapte de comerþ.
Obligaþiile comerciale
Principiul solidaritãþii codebitorilor
Din aceastã prevedere legalã, putem conchide cã
prezumþia de solidaritate se va aplica numai în cazul
obligaþiilor care au naturã comercialã pentru debitori.
Codul Comercial precizeazã în alineatul al doilea al art.
42: aceeaºi prezumþie existã ºi contra fidejusorului chiar
necomerciant, care garanteazã o obligaþie comercialã.
Potrivit acestei dispoziþii, fidejusorul este þinut sã rãspundã
solidar cu cel pe care îl garanteazã, cãci fidejusiunea are
caracter comercial în virtutea principiului accesorium
sequitur principale (soarta actului juridic accesoriu
urmeazã soarta actului juridic principal).
În cazul actelor mixte de comerþ, când pentru debitorii
necomercianþi operaþiunea juridicã este de naturã civilã,
se va aplica dreptul comun, adicã divizibilitatea datoriei.
Per a contrario, solidaritatea se va aplica necomercianþilor
debitori într-un act care pentru ei prezintã caracter
comercial.
Principiul curgerii de drept a dobânzii
Codul comercial instituie prin art. 43 regula potrivit
cãreia datoriile comerciale lichide ºi plãtibile în bani
produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
Aceastã dispoziþie este derogatorie de la dreptul
comun reprezentat de art. 1088 Cod civil, în care se
precizeazã cã daunele-interese sub forma dobânzii nu vor
fi datorate decât din ziua cererii de chemare în judecatã.
Aºadar, debitorul unei obligaþii comerciale va datora în
caz de neexecutare a obligaþiei respective dobânzi
calculate de la data scadenþei, fãrã a mai fi necesarã
punerea sa în întârziere.
Pentru aplicarea art. 43 Cod comercial, vor trebui
îndeplinite urmãtoarele condiþii:
- sã fie vorba despre o obligaþie comercialã în ceea ce-
l priveºte pe debitor;
12
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
- obligaþia sã aibã ca obiect o sumã de bani;
- obligaþia sã fie lichidã ºi exigibilã, adicã sã fie
determinat cu precizie cuantumul acesteia ºi sã fi ajuns la
scadenþã;
- obligaþia sã nu fie executatã de cãtre debitor.
În cazul în care pãrþile nu au stabilit prin acordul lor de
voinþã nivelul dobânzii, se va aplica dobânda legalã, dupã
cum se prevede în art. 2 din Ordonanþa Guvernului nr.
9/2000. În materie comercialã, dobânda legalã se
stabileºte la nivelul dobânzii de referinþã a Bãncii
Naþionale a României, dupã cum prevede art. 3 din
aceeaºi ordonanþã.
Anatocismul
În materie comercialã, anatocismul este permis. Art. 8
din O.G nr. 9/2000 prevede ca regulã cã dobânda se va
calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate, iar
ca excepþie cã dobânzile se pot capitaliza ºi pot produce
dobânzi în temeiul unei convenþii speciale încheiate în
acest sens, dupã scadenþa lor, dar numai pentru dobânzi
datorate pe cel puþin un an.
Ordonanþa instituie în alin. 3 al aceluiaºi articol o
interdicþie a aplicãrii anatocismului: este vorba de
contractul de cont curent.
Este nevoie aºadar de o convenþie anume încheiatã în
acest scop de cãtre pãrþi ºi în care sã se prevadã
aplicarea dobânzii la dobândã. Trebuie sã fie vorba cel
puþin de dobânda datoratã pe un an de zile.
Interdicþia acordãrii termenului de graþie
În dreptul civil, potrivit art. 1021 Cod civil, termenul de
graþie poate fi acordat de cãtre judecãtor pãrþii care nu ºi-
a executat obligaþia ce-i revine în temeiul unui contract
sinalagmatic, în situaþia în care cealaltã parte a solicitat
rezoluþiunea contractului respectiv. Cu toate acestea,
termenul de graþie prezintã dezavantajul de a întârzia
soluþionarea relaþiilor contractuale dintre pãrþi.
Termenul este acordat de instanþã numai dupã
analizarea anumitor circumstanþe.
Termenul de graþie opereazã în favoarea debitorului ºi
este acordat în scopul pãsuirii acestuia pentru a-ºi
îndeplini în cele din urmã obligaþiile.
Acesta este motivul pentru care, legiuitorul a stipulat
interdicþia aplicãrii termenului de graþie în materie
comercialã.
Astfel, art. 44 Cod comercial dispune: în obligaþiunile
comerciale, judecãtorul nu poate acorda termenul de
graþie permis de art. 1021 din Codul civil.

Legiuitorul a recurs la interdicþia termenului de graþie în
materie comercialã ºi datoritã particularitãþilor pe care le
prezintã operaþiunile comerciale. Orice operaþie este
privitã ca parte a circuitului comercial, de reuºita acesteia
depinzând ºi alte acte comerciale, fiindcã, în dreptul
comercial, putem vorbi de un întreg lanþ de operaþiuni
comerciale aflate în interdependenþã.
În concluzie, debitorul unei obligaþii comerciale care
nu-ºi executã la timp aceastã obligaþie va suporta
sancþiunea rezoluþiunii, fãrã a beneficia de termenul de
graþie.
Termenul de graþie poate fi acordat numai de cãtre
instanþã ºi numai în privinþa contractelor sinalagmatice, cu
condiþia ca acestea sã fie de naturã civilã. Comercialitatea
unor astfel de contracte atrage aplicarea interdicþiei de a
acorda termenul de graþie. Interdicþia opereazã în privinþa
ambelor pãrþi, chiar dacã nu au ambele calitatea de
comerciant ºi chiar dacã pentru una dintre ele actul are
naturã civilã. Acest lucru se explicã prin faptul cã
legiuitorul român a optat pentru aplicarea legii comerciale
tuturor contractanþilor în cadrul faptelor de comerþ mixte
(art. 56 Cod comercial), spre deosebire de alte legislaþii
(de exemplu, legislaþia francezã), unde se prevede expres
cã partea pentru care faptul de comerþ mixt prezintã
naturã civilã va beneficia de aplicarea legii civile, în timp
ce comerciantul cade întotdeauna sub incidenþa
dispoziþiilor comerciale.
Proba în materie comercialã
În materie comercialã, proba cunoaºte derogãri de la
dreptul comun, justificate de specificitatea obligaþiilor
comerciale.
O primã observaþie este aceea cã, în materie
comercialã, sfera mijloacelor de probã este mult mai largã
decât în dreptul comun.
Codul comercial precizeazã în art. 46 cã probarea
obligaþiilor comerciale se va realiza cu ajutorul actelor
autentice, actelor sub semnãturã privatã, facturilor
acceptate, corespondenþei, telegramelor, registrelor,
martorilor ºi oricãrui alt mijloc de probã admis de legea
civilã.
În al doilea rând, legea este mai permisivã în privinþa
probãrii obligaþiilor comerciale: de exemplu, proba cu
martori este generalizatã ºi la cazurile prevãzute de art.
1191 Cod civil.
Telegrama este un mijloc de probã specific dreptului
comercial, reglementat de art. 47 Cod comercial. Forþa
probantã este aceeaºi cu a actului sub semnãturã privatã
dacã originalul este subscris chiar de expeditor.
Telegrama prezintã forþã probantã chiar ºi atunci când
semnãtura originalã nu este cea a autorului declaraþiei de
voinþã, ci a unei alte persoane. În acest caz, trebuie sã se
facã proba cã persoana a cãrei semnãturã se aflã pe
original a predat sau a trimis spre a se preda oficiului
telegrafic originalul.
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
O variantã a telegramei este mandatul telegrafic.
Pentru a fi acceptat, este necesar ca subscrierea sã fie
declaratã autenticã de cãtre autoritatea competentã, astfel
cum este reglementat de art. 49 Cod comercial.
Registrele comercianþilor sunt mijloace de probã
specifice dreptului comercial, cu condiþia sã fie þinute cu
respectarea condiþiilor legale. Art 51 Cod comercial
precizeazã cã registrele care nu au fost þinute în regulã ºi
nici învestite cu formula prevãzutã de lege, nu vor fi
primite în justiþie ca probã spre folosul celui ce le-a þinut.
Per a contrario, aceste registre vor putea fi totuºi folosite
în justiþie de persoanele cu interese contrarii
comercianþilor ce le-au þinut. Aceastã regulã este întãritã
ºi de art. 52: registrele comercianþilor, chiar neþinute în
regulã, fac probã contra lor. Existã totuºi o restricþie ºi în
aceastã situaþie: partea care voieºte a se referi la dânsele
nu poate scinda conþinutul lor. Aºadar, registrul adus ca
probã în faþa justiþiei, va fi analizat în ansamblu, fãrã a i se
putea scinda conþinutul.
Judecãtorul are o putere discreþionarã în a aprecia
dacã registrul sã fie admis ca probã în justiþie, cãrei pãrþi
sã-i accepte acest mijloc de probã în caz de
neconcordanþã a registrelor ºi care va fi forþa probantã a
acestora (art. 54).
Totalitatea înscrisurilor intervenite între comercianþi în
legãturã cu obligaþiile comerciale poartã denumirea de
corespondenþã ºi are forþã probantã în materie
comercialã, potrivit dispoziþiilor legale.
Articolul 46 Cod comercial a prevãzut printre mijloacele
de probã în materie comercialã ºi facturile acceptate, care
reprezintã înscrisuri sub semnãturã privatã ce atestã o
operaþiune comercialã. Forþa probantã a facturilor
comerciale se apreciazã în raport cu criteriul acceptãrii lor
de cãtre destinatar. Doar factura acceptatã face dovadã
atât împotriva emitentului, cât ºi împotriva destinatarului
care a acceptat-o.
În legislaþia mai recentã, a fost asimilat înscrisului sub
semnãturã privatã ºi forþei probante a acestuia, înscrisul
în formã electronicã, cãruia i s-a ataºat o semnãturã
electronicã extinsã (art. 5 Legea 455/2001). Potrivit art. 6
Legea nr. 455/2001, înscrisul în formã electronicã, cãruia
i s-a încorporat, ataºat sau i s-a asociat logic o semnãturã
electronicã, recunoscut de cãtre cel cãruia i se opune, are
acelaºi efect ca actul autentic între cei care l-au subscris
ºi între cei care le reprezintã drepturile.
Prescripþia extinctivã în materie comercialã
Decretul nr. 167/1958 reprezintã dreptul comun în
materia prescripþiei extinctive, de la care Codul comercial
instituie anumite excepþii. Aceste excepþii nu mai sunt însã
aplicabile decât în mãsura în care prevãd termene de
prescripþie mai scurte decât cele reglementate de Decret,
dupã cum se stipuleazã în art. 26 al acestui act normativ.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Astfel, dispoziþiile referitoare la prescripþie din Codul
comercial în vigoare astãzi sunt:
- art. 945 în care se precizeazã cã regulile speciale în
materie de prescripþie se aplicã tuturor faptelor de comerþ,
inclusiv celor mixte;
- art. 952 în care se prevede un termen de prescripþie
de 2 ani pentru acþiunile mijlocitorilor rezultând din dreptul
lor de mijlocire, termen care va începe sã curgã din ziua
terminãrii afacerii;
- art. 953 în care se stabileºte un termen de prescripþie
de un an pentru acþiunile de despãgubire pentru lovirea
unui vas ºi pentru contribuþie la avariile comune, termen
care va curge din ziua protestului sau a reclamaþiei;
- art. 954 în care se stabileºte termenul de un an
pentru prescripþia acþiunilor privind contractele de
închiriere, înrolare ºi de asigurãri maritime. În cazul
contractelor de închiriere, termenul va începe sã curgã de
la data împlinirii cãlãtoriilor. În cazul contractului de
înrolare, termenul se calculeazã de la expirarea
termenului convenit între pãrþi sau de la împlinirea celei
din urmã cãlãtorii. În cazul contractului de asigurare,
termenul curge dupã terminarea cãlãtoriei ce a fost
asiguratã sau din ziua în care se sfârºeºte asigurarea, iar
pentru celelalte asigurãri contra daunelor ºi asupra vieþii,
termenul curge din momentul naºterii dreptului la acþiune;
- art. 955 în care termenul de prescripþie este de un an
pentru acþiunile privind furniturile ºi plata alimentelor,
termen care va curge fie de la data furniturilor ºi de la
facerea lucrãrilor, fie de din ultima zi de executare a
contractului în cadrul prestaþiilor succesive;
- art. 956 în care se prevede termenul de prescripþie de
6 luni, respectiv de un an, pentru acþiunile contra
cãrãuºului. Termenul va curge în caz de pierdere totalã de
la data la care marfa trebuia sã ajungã la destinaþie, iar în
caz de pierdere parþialã, avarie sau întârziere, din ziua
predãrii mãrfurilor cãtre destinatar.
În alte acte normative sunt prevãzute, de asemenea,
termene speciale de prescripþie, aplicabile în materie
comercialã. În Legea nr. 31/1990, în art. 33, se prevede un
termen de prescripþie de 6 luni pentru acþiunile în daune în
cazul dizolvãrii anticipate a societãþii, termen care va
începe sã curgã de la data publicãrii în Monitorul Oficial a
hotãrârii Adunãrii Generale a Acþionarilor. De asemenea,
în art. 12 din Legea nr. 11/1991 se stabileºte termenul de
un an pentru prescripþia acþiunii în daune pentru
prejudiciile cauzate prin fapte de concurenþã neloialã.
Acest termen va începe sã curgã de la data la care
pãgubitul a cunoscut sau ar fi trebuit sã cunoascã
prejudiciul ºi pe cel care l-a cauzat, dar nu mai târziu de 3
ani de la data sãvârºirii faptei.
Contractele la distanþã
Definiþie ºi caractere juridice
Regimul juridic al contractelor la distanþã a fost stabilit
de Ordonanþa Guvernului nr. 130/2000. În acest act
14
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
normativ, contractul la distanþã a fost definit ca fiind:
contractul de furnizare de produse sau servicii încheiat
între un comerciant ºi un consumator, în cadrul unui
sistem de vânzare organizat de cãtre un comerciant, care
utilizeazã în mod exclusiv, înainte ºi la încheierea acestui
contract, una sau mai multe tehnici de comunicaþie la
distanþã (art. 2, alin. 1).
Contractul la distanþã se caracterizeazã aºadar prin
urmãtoarele trãsãturi:
- este un contract comercial, fiindcã obiectul sãu
constã în furnizarea de produse ºi prestarea de servicii de
cãtre un comerciant în beneficiul unui consumator;
- pãrþile contractului la distanþã sunt în mod imperativ
persoane fizice sau juridice care au calitatea de
comerciant, respectiv de consumator (consumatorul nu
poate fi decât o persoanã fizicã);
- contractul se încheie ºi se desfãºoarã în cadrul unui
sistem de vânzare organizat de cãtre comerciant; chiar
dacã legea nu oferã informaþii suplimentare cu privire la
acest sistem, considerãm cã este vorba despre
exercitarea activitãþii comerciantului în condiþiile
întreprinderii pe care ºi-a organizat-o;
- comerciantul trebuie sã utilizeze una sau mai multe
tehnici de comunicaþie la distanþã, pe care legiuitorul le
defineºte ca fiind mijloace utilizate pentru încheierea
contractului ºi care nu necesitã prezenþa fizicã, simultanã
a celor douã pãrþi. Aceastã condiþie este de esenþa
contractului la distanþã, de îndeplinirea ei depinzând
însãºi calificarea contractului.
Pot constitui tehnici de comunicaþie la distanþã:
telecopiatorul (faxul), poºta electronicã, videotextul,
videofonul, radioul, televiziunea (teleshopingul), sistemul
autorizat de apel cu sau fãrã intervenþie umanã.
Obligaþiile comerciantului
Contractele la distanþã prezintã particularitãþi deosebite
în ceea ce priveºte obligaþiile ce revin comerciantului,
obligaþii care sunt destul de împovãrãtoare pentru acesta,
fiindcã legiuitorul a avut în vedere protejarea
consumatorului.
Obligaþiile comerciantului sunt obligaþii specifice fazei
premergãtoare încheierii contractului ºi obligaþii specifice
fazei de executare. Aºadar, momentul încheierii
contractului prezintã o importanþã deosebitã pentru
determinarea drepturilor ºi obligaþiilor pãrþilor. Art. 5 din
O.G. nr. 130/2000 modificat de Legea nr. 51/2003
precizeazã cã, dacã pãrþile nu au convenit altfel,
momentul încheierii contractului la distanþã îl constituie
momentul primirii mesajului de confirmare de cãtre
consumator, referitor la comanda sa.
Norma este supletivã, cãci pãrþile pot deroga prin
convenþia lor de la aceastã regulã.
Înainte de încheierea contractului, potrivit art. 3,
comerciantul are obligaþia informãrii consumatorului în
timp util, corect ºi complet asupra:

- identitãþii ºi, în cazul contractelor care prevãd plata
anticipatã, asupra adresei ºi a modalitãþilor de contactare
a acestuia, telefon/fax, e-mail ºi codul unic de înregistrare;
- caracteristicilor esenþiale ale produsului sau
serviciului,
- preþului de vânzare cu amãnuntul al produsului sau
asupra tarifului serviciului ºi a taxelor aplicabile
- cheltuielilor de livrare,
- perioadei de valabilitate a ofertei sau a preþului,
- duratei minime a contractului în cazul contractelor
care prevãd furnizarea curentã sau periodicã a unui
produs sau serviciu,
- modalitãþilor de platã, de livrare sau de prestare,
- termenul limitã de executare a obligaþiilor rezultând
din contract,
- dreptului de denunþare unilateralã a contractului.
- costului utilizãrii tehnicii de comunicaþie la distanþã, în
cazul în care acesta este calculat altfel decât conform
tarifului de bazã;
Scopul comercial trebuie sã rezulte fãrã echivoc.
Informaþiile vor fi comunicate în mod clar, uºor de înþeles
de cãtre consumator, prin orice mijloc adaptat tehnicii de
comunicaþie la distanþã utilizate, þinându-se seama de
principiile de bunã practicã comercialã în tranzacþii ºi de
principiile care guverneazã protecþia minorilor ºi a altor
persoane lipsite de capacitate de exerciþiu, precum ºi de
principiile referitoare la bunele moravuri.
În timpul executãrii contractului, potrivit art. 4,
comerciantului îi incumbã obligaþia de informare cu privire
la:
- toate datele prevãzute la art. 3, dacã acestea nu au
fost furnizate înainte de încheierea contractului,
- condiþiile ºi modalitãþile de exercitare a dreptului de
denunþare unilateralã, sub forma clauzei urmãtoare:
"Consumatorul are dreptul sã notifice în scris
comerciantului cã renunþã la cumpãrare, fãrã penalitãþi ºi
fãrã invocarea unui motiv, în termen de 10 zile lucrãtoare
de la primirea produsului sau, în cazul prestãrilor de
servicii, de la încheierea contractului", redactatã cu
caractere îngroºate. În cazul omiterii acestei clauze,
produsul sau serviciul este considerat livrat fãrã cerere de
comandã din partea consumatorului
- sediul, numãrul de telefon/fax, precum ºi adresa de e-
mail ale comerciantului, la care consumatorul poate sã-ºi
prezinte reclamaþiile,
- informaþii de service postvânzare ºi garanþii oferite.
De asemenea, comerciantului îi revin ºi alte obligaþii,
cum ar fi îndeplinirea obligaþiilor comerciale în termen de
cel mult 30 de zile de la data comenzii, informarea
consumatorului în cazul imposibilitãþii executãrii
contractului din cauza indisponibilitãþii produsului sau
serviciului (art. 11).
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
Denunþarea unilateralã a contractului
Articolul 7 conferã consumatorului dreptul de a
denunþa unilateral contractul în termen de 10 zile
lucrãtoare, cu suportarea cheltuielilor ocazionate de
returnarea produselor.
Termenul de 10 zile curge de la date diferite, distincþia
fãcându-se, pe de o parte, între produse ºi servicii (alin.
1), iar, pe de altã parte, în funcþie de data la care
comerciantul îºi îndeplineºte obligaþiile de informare a
consumatorului (alin. 2 ºi alin. 3).
Denunþarea unilateralã a contractului la distanþã nu
este un drept discreþionar al consumatorului. Ordonanþa
prevede în art. 10 cazurile în care regula instituitã de art.
7 nu se mai aplicã.
Consumatorul nu va putea denunþa unilateral
urmãtoarele tipuri de contracte, cu excepþia cazului în
care pãrþile au convenit altfel:
- contracte de furnizare de servicii a cãror execuþie a
început, cu acordul consumatorului, înaintea expirãrii
termenului de 10 zile lucrãtoare, prevãzut la art. 7 alin. 1;
- contracte de furnizare de produse sau servicii al cãror
preþ depinde de fluctuaþiile cursurilor pieþei financiare care
nu pot fi controlate de comerciant;
- contracte de furnizare a unor produse executate dupã
specificaþiile consumatorului sau a unor produse distinct
personalizate, precum ºi a acelora care, prin natura lor, nu
pot fi returnate sau care se pot degrada ori deteriora rapid;
- contracte de furnizare a înregistrãrilor audio, video
sau a programelor informatice, în cazul în care au fost
desigilate de cãtre consumator;
- contracte de furnizare a ziarelor, periodicelor,
jurnalelor-magazin;
- contracte de servicii de pariuri sau loterii.
Dispoziþiile art. 3-4 ºi ale art. 7-10 nu se aplicã
urmãtoarelor contracte:
- vânzarea de produse alimentare, de bãuturi sau de
produse de uz curent, utilizate în gospodãrie, livrate cu
regularitate de cãtre comerciant la domiciliul, reºedinþa
sau la locul de muncã al consumatorului;
- furnizarea de servicii de cazare, de transport, de
furnizare de preparate culinare, de agrement, atunci când
comerciantul se angajeazã prin contractul încheiat sã
efectueze aceste prestaþii la o datã precisã sau într-o
perioadã specificatã.
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
APLICAREA REGIMULUI DE TRANZIT
COMUNITAR / COMUN (II)
Autorizarea societãþilor garante în
vederea emiterii titlurilor de garanþie
izolatã
utorizaþia pentru emiterea titlurilor de garanþie
A izolatã - TC32 se acordã numai societãþilor
garante care:
a) Sunt stabilite în þara în care este constituitã garanþia,
respectiv au sediul în România;
b) Au domiciliul sau îºi desemneazã un mandatar în
fiecare din Statele membre/pãrþile contractante ale
Convenþiei privind regimul de tranzit comun;
c) Îndeplinesc cerinþele tehnice pentru a fi autorizate
pentru accesul la NCTS_RO.
Responsabilitatea societãþii garante este angajatã
pânã la concurenþa sumei de 7000 EURO/titlu (echivalent
în lei).
Autorizaþia pentru emiterea titlurilor de garanþie izolatã
- TC32 se acordã de cãtre Autoritatea Naþionalã a Vãmilor
la propunerea biroului de garanþie din cadrul acesteia.
Societatea garantã poate emite titluri de garanþie
izolatã nevalabile pentru operaþiuni de tranzit
comun/comunitar cu mãrfuri cuprinse în Anexa I a
Apendicelui I al Convenþiei privind regimul de tranzit
comun/Anexa 44b din Regulamentul vamal comunitar.
Dosarul de autorizare
Societatea garantã trebuie sã prezinte în scris o cerere
de autorizare, datatã ºi semnatã, care sã cuprindã:
a) Datele de identificare ale societãþii;
b) Informaþii referitoare la situaþia financiarã a
societãþii;
c) Numãrul titlurilor de garanþie izolatã pe care doreºte
sã le emitã;
d) Tipul mãrfurilor pentru care intenþioneazã sã emitã
titluri de garanþie izolatã (sensibile sau nesensibile).
Cererea de autorizare trebuie însoþitã de urmãtoarele
documente:
a) Certificatul de înregistrare în copie (CUI);
b) Copie dupã statutul societãþii;
c) Copie dupã ultimul bilanþ contabil;
d) Certificatul de atestare fiscalã în original;
e) Raport de audit financiar întocmit de o societate
specializatã în acest sens, pentru situaþia prevãzutã la
punctul 24(2);
f) Actul de garanþie - Anexa B2, Apendicele I din
Convenþie/Anexa 50 din Regulamentul vamal comunitar în
original;
g) Titlul de garanþie izolatã - specimen, formularul
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
TC32, Anexa B3, Apendicele I din Convenþie/anexa 54 din
Regulamentul vamal comunitar, confecþionat conform art.
8, Apendicele III din Convenþie/anexa 54 din
Regulamentul vamal comunitar.
Stabilirea numãrului de titluri de garanþie izolatã ºi a
cuantumului garanþiei
Dupã verificarea documentelor din dosarul de
autorizare, biroul de garanþie stabileºte numãrul maxim de
titluri de garanþie izolatã pe care le poate emite societatea
garantã.
Cuantumul garanþiei se stabileºte la 5% din suma
reprezentând: numãrul de titluri de garanþie izolatã x 7000
EURO/titlu.
În cazul depunerii de cãtre societatea garantã a unui
raport de audit financiar întocmit de o societate
specializatã în acest sens, cuantumul garanþiei se reduce
la 1%.
Emiterea autorizaþiei
Dupã depunerea cuantumului garanþiei stabilite în
contul de garanþii al Autoritãþii Naþionale a Vãmilor sau
dupã depunerea scrisorii de garanþie bancarã, se
elibereazã autorizaþia pentru emiterea titlurilor de garanþie
izolatã.
Biroul de garanþie comunicã societãþii garante numãrul
de referinþã al garanþiei (GRN de bazã) ºi codul de acces.
Suplimentarea numãrului de titluri de garanþie izolatã
Societatea garantã poate solicita aprobarea pentru
emiterea altor titluri de garanþie izolatã, în limita numãrului
maxim stabilit iniþial, numai pentru numãrul de titluri
utilizate ºi pentru care operaþiunile de tranzit au fost
încheiate.
Anularea autorizaþiei pentru emiterea titlurilor de
garanþie izolatã
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor poate anula autorizaþia
dacã:
a) emiterea autorizaþiei s-a fãcut pe baza unor date
incorecte, iar solicitantul avea cunoºtinþã ori trebuia sã
aibã cunoºtinþã de acest fapt;
b) una sau mai multe dintre condiþiile ce au stat la baza
emiterii nu mai sunt valabile;
c) titularul nu mai îndeplineºte o obligaþie ce îi revine în
virtutea acestei autorizaþii;
d) biroul de garanþie revocã decizia prin care a
acceptat Actul de garanþie sau, garantul reziliazã
angajamentul sãu;
e) titularul solicitã anularea.

Procedura de tranzit
Formalitãþi la biroul de plecare
Procedura de tranzit sub acoperirea declaraþiei
vamale de tranzit comunitar / comun
Operaþiunile de tranzit comunitar/comun se vor efectua
în NCTS_RO. Nu se prelucreazã în NCTS_RO
operaþiunile de tranzit comunitar/comun, efectuate în
procedurã simplificatã specificã transporturilor de mãrfuri
pe calea feratã sau în containere mari, pe calea aerului,
pe cale maritimã sau prin conducte.
Declaraþia de tranzit este declaraþia vamalã în detaliu,
al cãrei model este prevãzut în Regulamentul vamal
comunitar/Convenþie. Declaraþia de tranzit poate fi însoþitã
de unul sau de mai multe formulare complementare,
conform modelului prezentat în Regulamentul vamal
comunitar/Convenþie sau de liste de încãrcãturã. Acestea
fac parte integrantã din declaraþia de tranzit la care sunt
anexate. Declaraþia de tranzit, întocmitã pe formularele
prevãzute se utilizeazã pentru mãrfurile transportate pe
cale feratã sau în containere mari, pe cale aerianã, sau
navalã, atunci când principalul obligat nu este autorizat sã
utilizeze procedura simplificatã de tranzit precum ºi în
cazul aplicãrii procedurii alternative.
Completarea declaraþiei de tranzit se face cu
respectarea dispoziþiilor corespunzãtoare cuprinse în
Regulamentul vamal comunitar/Apendicele III al
Convenþiei. La biroul de plecare se efectueazã toate
formalitãþile corespunzãtoare, cu respectarea etapelor ºi
dispoziþiilor de la art. 355-358 din Regulamentul vamal
comunitar/art. 22-30 din Apendicele I al Convenþiei. Dupã
efectuarea controlului, biroul de plecare înscrie rezultatul
în rubrica D a declaraþiei de tranzit, precum ºi termenul în
care mãrfurile trebuie sã fie prezentate la biroul de
destinaþie, în funcþie de circumstanþele transportului
respectiv. Se recomandã ca termenul de tranzit sã fie de
maximum 8 zile pentru mãrfurile transportate pe mijloace
de transport rutiere ºi de maximum 30 zile pentru celelalte
moduri de transport.
Dupã sigilarea mijlocului de transport ºi înscrierea
sigiliilor aplicate în rubrica D, biroul de plecare acordã
liberul de vamã pentru tranzit prin aplicarea semnãturii ºi
a ºtampilei personale a agentului vamal pe declaraþia de
tranzit, pãstreazã exemplarul destinat acestuia ºi remite
principalului obligat sau reprezentantului acestuia,
exemplarele nr. 4 ºi 5, care însoþesc transportul.
Semnãturile principalului obligat ºi ale agentului vamal
trebuie aplicate pe exemplarul nr. 1 al declaraþiei de
tranzit, ele autocopiindu-se ºi pe celelalte exemplare.
ªtampila agentului vamal va fi aplicatã pe toate
exemplarele declaraþiei de tranzit.
Prevederile referitoare la exemplarele declaraþiei de
tranzit se aplicã în mod corespunzãtor declaraþiei de
tranzit - NTD, completatã ºi depusã în NCTS_RO.
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
Pentru mãrfurile care se plaseazã în tranzit
comunitar/comun, se încarcã într-un singur mijloc de
transport ºi se transportã de la un birou de plecare la un
birou de destinaþie se întocmeºte o singurã declaraþie de
tranzit. Atunci când un mijloc de transport este utilizat
pentru încãrcarea succesivã cu mãrfuri care se plaseazã
în regim de tranzit comunitar/comun la mai multe birouri
de plecare sau când la biroul de plecare se încarcã în
acelaºi mijloc de transport mai multe partide de mãrfuri
care circulã în tranzit, sub acoperirea a douã sau mai
multe declaraþii de tranzit, biroul de plecare are obligaþia
de a menþiona, pe toate exemplarele 4 ºi 5 ale declaraþiilor
de tranzit care însoþesc transportul, în spaþiul liber aflat
sub rubricile 15 ºi 17, numãrul ºi data celorlalte declaraþii
de tranzit. Dispoziþiile se aplicã, în mod corespunzãtor ºi
atunci când exemplarele 4 ºi 5 ale declaraþiei de tranzit
sunt înlocuite cu documentul de însoþire a tranzitului.
Pot fi încãrcate în acelaºi mijloc de transport atât
mãrfuri care se plaseazã în regim de tranzit
comunitar/comun cât ºi mãrfuri care se aflã în liberã
circulaþie, cu condiþia aplicãrii, în mod corespunzãtor a
prevederilor art. 357 din Regulamentul vamal comunitar,
respectiv mãrfurile care sunt plasate în regim de tranzit sã
fie sigilate fie prin sigilarea fiecãrui colet în parte, fie prin
sigilarea spaþiului în care se aflã acestea, biroul vamal sã
acorde dispensã de la obligaþia sigilãrii. Mãrfurile trebuie
separate ºi etichetate, astfel încât sã poatã fi uºor
identificate cele plasate în tranzit comunitar/comun ºi cele
care nu se aflã sub supraveghere vamalã.
Particularitãþi în cazul depunerii declaraþiei de
tranzit în NCTS_RO
Declaraþia de tranzit comunitar/comun poate fi depusã
în NCTS_RO numai de cãtre societãþile comerciale care
sunt autorizate pentru accesul la NCTS, conform
Normelor privind accesul agenþilor economici la NCTS,
aprobate prin Ordin al vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale
de Administrare Fiscalã. Declararea mãrfurilor în NCTS
poate fi fãcutã dupã cum urmeazã:
a) în procedurã normalã - direct de cãtre principalii
obligaþi care sunt autorizaþi pentru accesul la NCTS sau,
indirect de cãtre principalii obligaþi care nu au accesul la
aplicaþia NCTS_RO ºi apeleazã la serviciile unei societãþi
autorizate pentru accesul la aceastã aplicaþie.
b) în procedurã simplificatã - direct de cãtre expeditorii
agreaþi autorizaþi în aplicarea prevederilor tranzitului
comunitar/comun sau, de cãtre un comisionar în vamã
care este autorizat pentru accesul la NCTS pentru
depunerea declaraþiilor de tranzit ale unui expeditor
agreat, pe bazã de contract de prestãri servicii încheiat cu
acesta.
Declaraþia de tranzit (NTD), completatã ºi verificatã de
cãtre principalul obligat, este transmisã biroului de plecare
sub formã electronicã, dupã ce toate mesajele de eroare
au fost rezolvate ºi NTD trece în starea "Submitted". Dupã
transmiterea electronicã a declaraþiei, principalul obligat
tipãreºte într-un exemplar declaraþia de tranzit din
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
aplicaþia NCTS (ecranul care conþine NTD), o semneazã
ºi ºtampileazã (în rubrica 50) ºi o prezintã, împreunã cu
celelalte documente solicitate pentru acordarea regimului
de tranzit, la biroul de plecare. Atunci când principalul
obligat este autorizat sã înlocuiascã semnãtura holografã
cu o semnãtura digitalã, nu mai este necesarã
prezentarea NTD, semnat ºi ºtampilat, la biroul de
plecare.
În aplicarea unitarã a prevederilor referitoare la
formalitãþi la biroul de plecare, atunci când declaraþia de
tranzit se depune în NCTS_RO:
- Biroul de plecare adnoteazã NTD, în funcþie de
rezultatele verificãrii ºi înscrie toate menþiunile
corespunzãtoare în aplicaþie: itinerariul (dacã este cazul),
data limitã de prezentare la biroul de destinaþie (sub
forma: aaaa-ll-zz), rezultatele controlului ºi, dupã caz,
sigiliile aplicate.
- Pentru eliberarea mãrfurilor în tranzit codul
rezultatului controlului înscris în declaraþia de tranzit NTD
va fi:
- "A1 - Satisfãcãtor" - atunci când mãrfurile au fost
verificate; sau
- "A2 - Considerat satisfãcãtor" - atunci când mãrfurile
nu au fost verificate;
- Dupã acordarea electronicã a liberului de vamã în
tranzit, NCTS_RO va transmite automat mesajul AAR -
"Înregistrare anticipatã de sosire" la biroul de destinaþie
înscris, sub formã de cod, în rubrica 53 a NTD.
Dupã eliberarea în tranzit a mãrfurilor, biroul de plecare
va tipãri documentul de însoþire a tranzitului - TAD. Atunci
când sunt mai multe articole se va tipãri ºi "Lista
articolelor" - Lol, care va fi anexatã la TAD ºi vor circula
împreunã pânã la biroul de destinaþie. Pentru tranzitele
emise în aplicaþia NCTS_RO, nu mai existã obligaþia
ºtampilãrii TAD de cãtre biroul de plecare. În consecinþã
pentru tranzitele emise în procedurã T1/T2 la un birou de
plecare din România, în cadrul Convenþiei de tranzit
comun/comunitar, documentul de însoþire nu va mai fi
semnat ºi ºtampilat în rubrica D. Documentul de însoþire a
tranzitului (TAD) ºi Lista articolelor (Lol) nu vor avea nici o
menþiune înscrisã manual, nici o adãugire, ºtersãturã sau
barare. Semnãtura ºi ºtampila principalului obligat trebuie
sã fie înscrise pe NTD ºi nu pe documentul de însoþire a
tranzitului.
Tipãrirea TAD de cãtre principalul obligat, se poate
face numai pe baza unei autorizaþii eliberatã de cãtre
biroul de plecare. La eliberarea autorizaþiei biroul de
plecare va verifica dacã documentele de însoþire tipãrite
direct de cãtre principalul obligat respectã forma ºi
conþinutul prevãzute în Regulamentul vamal
comunitar/Convenþie, inclusiv dacã codul de bare
imprimat poate fi citit.
O declaraþie de tranzit emisã în NCTS_RO poate fi
anulatã de cãtre biroul de plecare sau la cererea
principalului obligat, înainte de eliberarea mãrfurilor în
tranzit, cu respectarea condiþiilor corespunzãtoare. Dupã
eliberarea mãrfurilor în tranzit anularea declaraþiei de
tranzit poate fi efectuatã de biroul vamal, numai în cazuri
18
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
temeinic justificate, în cadrul termenului de tranzit acordat
(ex. operaþiunea de tranzit nu se mai efectueazã, mijlocul
de transport s-a defectat, etc). Aceastã anulare nu mai
poate fi efectuatã dacã biroul de plecare a primit unul din
mesajele "Notificare de trecere a frontierei" de la biroul de
tranzit sau "Aviz de sosire", de la biroul de destinaþie.
Dacã o declaraþie de tranzit a fost anulatã dupã eliberarea
mãrfurilor în tranzit, mesajul AAR, transmis de biroul de
plecare la biroul de destinaþie va fi anulat automat de
NCTS_RO.
Formalitãþi la biroul de tranzit
Dispoziþii aplicabile la intrarea mãrfurilor în þara
Biroul de tranzit este biroul vamal definit la art. 340b
din Regulamentul vamal comunitar/art. 3, Apendicele I al
Convenþiei. Pentru mãrfurile care vin din alte state
membre/pãrþi contractante ale Convenþiei, tranziteazã
Ungaria sau Bulgaria ºi intrã în România sub acoperirea
unui document T1/T2 nu existã un birou de tranzit la
intrarea în România. Pentru mãrfurile care vin sub
acoperirea unui document T1/T2 din alte state
membre/pãrþi contractante ale Convenþiei, tranziteazã
teritoriul unei þãri terþe unde procedura de tranzit
comunitar/comun a fost suspendatã, (ex. Ucraina sau
Serbia ºi Muntenegru) ºi intrã în România, biroul de tranzit
este biroul de frontierã, de intrare în România, unde se
reia procedura T1/T2.
La biroul de tranzit se îndeplinesc formalitãþile vamale
specifice unui birou vamal de frontierã precum ºi
formalitãþile specifice unui birou de tranzit. Atunci când
mãrfurile se prezintã la un alt birou de tranzit decât cel
înscris în TAD sau când pe documentul de însoþire nu este
menþionat biroul de tranzit, biroul vamal unde s-au
prezentat mãrfurile devine birou de tranzit ºi, în vederea
confirmãrii intrãrii pe teritoriul României, efectueazã
cererea de rerutare în aplicaþia NCTS_RO, prin opþiunea
"Cerere ATR". Datele în baza cãrora se solicitã rerutarea
(transmiterea declaraþiei de tranzit cãtre noul birou de
tranzit) sunt: MRN, þara de plecare (codul þãrii biroului de
plecare) ºi biroul de tranzit (codul biroului vamal care
solicitã rerutarea). În situaþia prevãzutã la punctul 43, alin.
(2), pentru operaþiunile de tranzit comunitar/comun, care
au ca birou de destinaþie un birou vamal din România,
biroul de tranzit va ºtampila documentul de însoþire a
tranzitului, la rubrica nr. 52 "Birouri de tranzit prevãzute ºi
þãri".
Dispoziþii aplicabile la ieºirea mãrfurilor din þarã
Pentru mãrfurile care pleacã din România cu destinaþie
un stat membru/o parte contractantã a Convenþiei ºi
urmeazã sã intre pe teritoriul unei þãri terþe, unde
procedura T1/T2 se suspendã (ex. Ucraina sau Serbia ºi
Muntenegru), biroul vamal de ieºire din România devine
birou de tranzit. La acest birou vamal se vor îndeplini toate
formalitãþile specifice unui birou de frontierã, prevãzute în

Codul vamal ºi Regulamentul de aplicare a Codului vamal
al României, precum ºi toate formalitãþile specifice unui
birou de tranzit.
Pentru mãrfurile care pleacã în tranzit din România cu
destinaþie un stat membru/o parte contractantã a
Convenþiei ºi intrã pe teritoriul unui alt stat membru
(Ungaria, Bulgaria) nu existã birou de tranzit.
Formalitãþi la biroul de destinaþie
Procedura de tranzit sub acoperirea unei declaraþie
vamale de tranzit comunitar / comun
La biroul de destinaþie se efectueazã formalitãþile
specifice, prevãzute la art. 361-364 din Regulamentul
vamal comunitar/art. 34-37 ºi 46-47 din Apendicele I al
Convenþiei.
Menþiunile înscrise de biroul de destinaþie, în rubrica
"Observaþii", vor fi urmãtoarele:
a) "conform" - când totul este în regulã;
b) "neregulã minorã" - când neregula constatatã nu are
urmãri în ceea ce priveºte încasarea drepturilor de import
sau export, altor taxe, amenzilor ºi majorãrilor de
întârziere;
c) "sancþiune contravenþionalã" - când în urma
constatãrii unei nereguli se aplicã prevederile
reglementãrilor vamale în vigoare;
d) dupã caz: "excedent, lipsã, natura mãrfurilor,
încadrarea tarifarã ºi altele" când au fost constatate
diferenþe;
e) "sumele devenite exigibile vor fi încasate" - în cazul
în care neregula a dat naºtere la perceperea de drepturi
de import sau export ºi alte taxe devenite exigibile. Biroul
de destinaþie transmite exemplarul nr. 5 al declaraþiei de
tranzit, cu menþiunile corespunzãtoare ºi o copie a
procesului verbal de constatare. Dupã primirea
exemplarului nr. 5 biroul de plecare va proceda la
încasarea sumelor devenite exigibile ºi va înºtiinþa în scris
Biroul centralizator dacã drepturile vamale au fost sau nu
încasate.
Menþiunile din rubrica "I. Controlat la biroul de
destinaþie" a exemplarului nr. 5 trebuie autentificate prin
înscrierea datei, precum ºi a semnãturii ºi ºtampilei
agentului vamal.
Aceste menþiuni au rolul de a informa biroul de plecare
cu privire la rezultatul controlului efectuat de biroul de
destinaþie. În funcþie de menþiunile înscrise, biroul de
plecare poate descãrca sau nu operaþiunea de tranzit din
evidenþe.
Atunci când biroul de plecare este un birou dintr-un alt
stat membru/parte contractantã, exemplarul nr. 5 al
declaraþiei de tranzit, completat corespunzãtor în rubrica
"I", va fi transmis de cãtre biroul de destinaþie, prin poºtã,
Biroului Centralizator, în maxim 5 zile de la data
înregistrãrii astfel încât acestea sã ajungã la biroul de
plecare în termenul de maxim o lunã de la încheierea
regimului. Atunci când biroul de plecare este un birou
vamal din România, exemplarul nr. 5 al declaraþiei de
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
tranzit, completat corespunzãtor în rubrica "I", va fi
transmis de cãtre biroul de destinaþie prin poºtã, direct
biroului de plecare, în vederea confirmãrii încheierii
operaþiunii, în maxim 10 zile de la data înregistrãrii astfel
încât acestea sã ajungã la birourile de plecare în termenul
de maxim o lunã de la încheierea regimului.
Când operaþiunea de tranzit s-a derulat sub acoperirea
unei garanþii izolate exemplarul nr. 5 va fi transmis de
cãtre biroul de destinaþie, prin poºtã, a doua zi de la data
înregistrãrii operaþiunii în evidenþe.
Regimul de tranzit comunitar/comun se încheie atunci
când mãrfurile ºi declaraþia de tranzit sunt prezentate la
biroul de destinaþie, conform dispoziþiilor regimului ºi
înregistrate în evidenþa acestuia, iar rezultatul controlului,
"conform", este înscris pe declaraþia de tranzit.
Garanþia constituitã de principalul obligat pentru
operaþiunea de tranzit nu poate fi utilizatã pentru plasarea
mãrfurilor sub o altã destinaþie vamalã sau un alt regim
vamal. La cererea principalului obligat sau a
transportatorului, biroul de destinaþie este obligat sã
elibereze o probã alternativã sau o recipisã, conform
prevederilor din Regulamentul vamal
comunitar/Convenþie. Aceste documente se elibereazã la
momentul încheierii regimului de tranzit ºi nu ulterior.
Recipisa poate sã conþinã, în afara spaþiului rezervat
biroului vamal, adresa la care principalul obligat doreºte
sã fie returnatã. Aceastã adresã poate fi înscrisã pe verso-
ul recipisei. Biroul de destinaþie nu este obligat sã trimitã
recipisele prin poºtã, aceastã obligaþie revenind
reprezentantului principalului obligat.
Particularitãþi în cazul depunerii declaraþiei de
tranzit în NCTS_RO
Atunci când mãrfurile se prezintã la un birou de
destinaþie altul decât cel înscris în TAD, noul birou devine
birou de destinaþie ºi, în vederea confirmãrii operaþiunii în
NCTS_RO, efectueazã cererea de rerutare, prin opþiunea
"Cerere AAR". Datele în baza cãrora se solicitã rerutarea
în NCTS_RO (transmiterea declaraþiei de tranzit cãtre
noul birou de destinaþie) sunt: MRN, Þara de plecare
(codul þãrii biroului de plecare) ºi biroul de destinaþie
(codul biroului vamal care solicitã rerutarea). Pentru
încheierea ºi descãrcarea unei operaþiuni de tranzit în
NCTS este obligatoriu ca biroul de destinaþie sã transmitã
2 mesaje:
a) "Avizul de sosire" - la data prezentãrii ºi înregistrãrii
operaþiunii în evidenþe;
b) "Rezultatele controlului" - cel târziu a 2-a zi
lucrãtoare dupã data înregistrãrii operaþiunii în evidenþe.
Dacã în NCTS, nu a fost transmis nici un mesaj (sau
numai unul singur) operaþiunea de tranzit va intra în
procedurã de cercetare ºi va genera investigaþii ºi
cheltuieli suplimentare, inclusiv trecerea tranzitului prin
mai multe stãri. Biroul de destinaþie nu trebuie sã
transmitã cele douã mesaje simultan. Transmiterea
simultanã a celor 2 mesaje genereazã mesaje de eroare
ºi operaþiunea nu va fi descãrcatã.
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Procedura alternativã
Dispoziþii la biroul de plecare
Procedura alternativã va fi utilizatã numai în cazuri
temeinic justificate, cu aprobarea scrisã a autoritãþii
vamale, în aplicarea art. 353 din Regulamentul vamal
comunitar/art. 18, Apendicele I al Convenþiei, atunci când:
a) sistemul informatic al autoritãþii vamale nu
funcþioneazã;
b) sistemul informatic al principalului obligat nu
funcþioneazã.
Prevederile alin. (1) se aplicã ºi atunci când autoritatea
vamalã decide aplicarea procedurii alternative, în situaþiile
pe care le va specifica în mod expres. În aceste cazuri
birourile vamale ºi principalii obligaþi vor fi informaþi în
prealabil, de cãtre structura de Help-Desk.
Atunci când se recurge la procedura alternativã,
declaraþia de tranzit T1/T2 se întocmeºte pe formularele
corespunzãtoare ale declaraþiei vamale în detaliu, însoþite
dupã caz, de formularele complementare sau de lista de
încãrcãturã. Declaraþia de tranzit poate fi întocmitã ºi pe
formularul documentului de însoþire TAD, dacã biroul de
plecare a acceptat operaþiunea ºi pânã la eliberarea
mãrfurilor în tranzit, sistemul informatic nu mai
funcþioneazã. Completarea declaraþiei de tranzit se face
conform Anexei 37 la Regulamentul vamal
comunitar/Anexei A7, Apendicele III al Convenþiei.
ATENÞIE!
Atunci când nu este disponibilã reþeaua de comunicaþii
a principalului obligat se utilizeazã formularele
corespunzãtoare ale declaraþiei vamale în detaliu. Pentru
aceste situaþii, birourile de plecare vor aproba utilizarea
procedurii alternative numai în cazuri temeinic justificate.
Declaraþia de tranzit va fi completatã ºi prezentatã pe cele
trei exemplare corespunzãtoare regimului de tranzit, ale
formularelor corespunzãtoare ale declaraþiei vamale în
detaliu.
Când sistemul informatic al autoritãþii vamale este
inoperabil ºi pentru situaþiile prevãzute la alin. 1, se aplicã
urmãtoarele dispoziþii specifice:
a) declaraþia va fi înregistratã de biroul de plecare.
Numãrul de înregistrare atribuit va fi diferit decât cel alocat
de NCTS_RO ºi se va înscrie în rubrica C;
b) dacã se utilizeazã formularul documentului de
însoþire a tranzitului, ca document cu valoare de declaraþie
de tranzit, pe acesta nu va fi imprimat un cod de bare ºi
nici menþiunea "MRN:";
c) biroul de plecare solicitã principalului obligat
prezentarea documentelor care atestã constituirea unei
garanþii. În cazul garanþiei globale sau a dispensei de
garanþie, biroul de plecare solicitã principalului obligat sã
prezinte certificatele de garanþie globalã, sau, dupã caz,
de dispensã de garanþie, în vederea verificãrii;
d) procedura alternativã va fi indicatã prin aplicarea
20
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
ºtampilei "Procedurã alternativã" al cãrei model figureazã
în anexa nr. 3 la prezentele norme. ªtampila va fi aplicatã
în rubrica A a declaraþiei vamale în detaliu sau în locul
codului de bare ºi MRN-ului din documentul de însoþire a
tranzitului;
e) documentul cu valoare de declaraþie de tranzit va fi
obligatoriu ºtampilat, în rubrica D, de cãtre biroul de
plecare.
Atunci când se ia decizia de utilizare a procedurii
alternative este important ca biroul de plecare sã se
asigure cã fiecare declaraþie care a fost introdusã în
sistemul informatic, dar nu a fost procesatã datoritã
inoperabilitãþii sistemului, va fi anulatã. Principalul obligat
trebuie sã informeze biroul de plecare în legãturã cu
fiecare declaraþie de tranzit depusã în sistemul informatic
ºi pentru care în continuare, s-a utilizat procedura
alternativã; Autoritatea vamalã va urmãri utilizarea
procedurii alternative, pentru a evita folosirea acesteia în
mod abuziv. Înainte de a recurge la utilizarea procedurii
alternative, se recomandã birourilor de plecare sã solicite
informaþii suplimentare, în legãturã cu funcþionarea
aplicaþiei ºi a comunicaþiei, de la structura Help-Desk.
Atunci când nu este disponibil sistemul informatic al
expeditorului agreat se utilizeazã formularele
corespunzãtoare ale declaraþiei vamale în detaliu,
preautentificate de biroul vamal.
IMPORTANT!
Se vor aplica urmãtoarele prevederi:
a) expeditorul agreat solicitã biroului de plecare
preautentificarea mai multor declaraþii, într-o cantitate
care sã asigure derularea corespunzãtoare a activitãþii
pentru maxim 2 (douã) zile;
b) în cazul procedurii simplificate, expeditorul agreat va
îndeplini toate condiþiile ºi obligaþiile privind datele care se
scriu în diferitele rubrici ale declaraþiei, precum ºi cele
referitoare la utilizarea exemplarelor declaraþiei vamale de
tranzit preautentificate de biroul de plecare;
c) atunci când expeditorul agreat trebuie sã utilizeze
procedura alternativã va anunþa biroul de plecare prin fax
sau printr-o altã modalitate agreatã de acesta,
informându-l în legãturã cu momentul începerii acestei
proceduri. Biroul de plecare va confirma imediat primirea
acestei informãri ºi dupã caz, va aproba sau nu trecerea
la procedura alternativã. Atunci când sistemul informatic
va funcþiona din nou, expeditorul agreat va informa biroul
de plecare ºi va transmite detaliile asupra declaraþiilor
preautentificate utilizate;
d) autoritatea vamalã va monitoriza utilizarea
procedurii alternative ºi atunci când constatã ca aceastã
procedurã a fost folositã greºit sau abuziv, va suspenda
temporar, sau, dupã caz, va anula autorizaþia de utilizare
a procedurii simplificate;
e) utilizarea procedurii alternative va fi indicatã prin
aplicarea ºtampilei de procedurã alternativã, al cãrei
model este prevãzut în anexa nr. 3 la normele
metodologice. ªtampila va fi aplicatã în rubrica A, pe toate
exemplarele declaraþiei de tranzit;

f) o copie a aprobãrii date de biroul de plecare pentru
utilizarea procedurii alternative va fi anexatã la fiecare
declaraþie de tranzit întocmitã în cadrul acestei proceduri;
g) atunci când se utilizeazã procedura alternativã,
expeditorul agreat trebuie sã informeze biroul de plecare
în legãturã cu toate declaraþiile introduse în sistem ºi care
nu au fost finalizate în NCTS, astfel încât acestea sã fie
anulate.
Când se constatã cã un expeditor agreat a utilizat
procedura alternativã pentru mai mult de 5% din
operaþiunile de tranzit comun/comunitar efectuate la
nivelul unui an, din motive imputabile acestuia, biroul de
plecare va face o reevaluare a tuturor condiþiilor care au
stat la baza autorizãrii pentru a stabili dacã acestea mai
sunt întrunite, inclusiv cele legate de accesul la aplicaþia
NCTS_RO. Decizia de aplicare a procedurii alternative,
bazatã pe utilizarea declaraþiei vamale în detaliu sau a
documentului tipãrit sub forma documentului de însoþire a
tranzitului va fi consideratã mãsurã excepþionalã. Agentul
economic conectat la NCTS sau, dupã caz, biroul vamal,
trebuie sã încerce rezolvarea problemelor (aplicaþie,
conectare, reþea de comunicaþii) înainte de a propune sau,
dupã caz, aproba trecerea la procedura alternativã.
Operaþiunile de tranzit comun/comunitar în NCTS ºi
operaþiunile în procedura alternativã vor fi considerate ca
proceduri diferite. Toate operaþiunile emise ºi eliberate în
NCTS vor fi finalizate în NCTS ºi toate operaþiunile emise
în procedurã alternativã vor fi încheiate în procedurã
alternativã, cu respectarea prevederilor referitoare la
utilizarea declaraþiei vamale în detaliu.
Procedura alternativã la biroul de tranzit
Atunci când biroul de tranzit lucreazã în procedurã
alternativã, se vor aplica urmãtoarele dispoziþii specifice:
- ºtampileazã exemplarul TAD cu care mãrfurile se vor
prezenta la biroul de destinaþie, în rubrica nr. 51;
- reþine avizul de tranzit (TC10) ºi o copie a TAD;
- în caz de suspiciuni sau nereguli, biroul de tranzit ia
legãtura cu structura de Help-Desk, pentru a afla dacã
datele prezentate de transportator coincid cu cele din
aplicaþia NCTS;
- imediat dupã încetarea procedurii alternative va
confirma operaþiunea, prin trimiterea mesajului "Notificare
de trecere a frontierei - NCF".
Dacã la biroul de tranzit mãrfurile s-au prezentat
însoþite de exemplarele nr. 4 ºi 5 ale declaraþiei de tranzit
sau de documentul de însoþire, emise în procedurã
alternativã de cãtre un birou de plecare dintr-un stat
membru/parte contractantã (au aplicatã ºtampila roºie
"Procedurã alternativã NCTS", atunci operaþiunea nu
poate fi prelucratã în aplicaþia NCTS ci în procedura
alternativã. În vederea înregistrãrii operaþiunii de tranzit în
evidenþe, biroul de tranzit verificã dacã declaraþia de
tranzit este ºtampilatã de cãtre biroul de plecare sau, în
cazul procedurii simplificate de cãtre expeditorul agreat.
Biroul de tranzit aplicã direct prevederile art. 359(2) din
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
Regulamentul vamal comunitar/art. 32, Apendicele I al
Convenþiei ºi reþine avizul de tranzit, prezentat de
transportator.
Procedura alternativã la biroul de destinaþie
Atunci când mãrfurile se prezintã la biroul de destinaþie
cu TAD ºi biroul de destinaþie lucreazã în procedurã
alternativã, se aplicã urmãtoarele dispoziþii specifice:
- atunci când nu sunt îndoieli cu privire la tranzitul
derulat, operaþiunea se va înregistra în evidenþe;
- în caz de suspiciuni sau nereguli, biroul de destinaþie
ia legãtura cu structura de Help-Desk, pentru a afla dacã
datele prezentate de transportator coincid cu cele din
aplicaþia NCTS;
- se vor efectua toate celelalte formalitãþi în vederea
încheierii operaþiunii de tranzit ºi biroul de destinaþie va
confirma operaþiunea în NCTS_RO imediat dupã
încetarea procedurii alternative.
Dacã la biroul de destinaþie mãrfurile s-au prezentat
însoþite de exemplarele 4 ºi 5 ale declaraþiei de tranzit sau
de documentul de însoþire emis în procedurã alternativã,
atunci operaþiunea nu poate fi încheiatã în NCTS_RO. În
acest caz se aplicã dispoziþiile specifice unei proceduri
manuale (aferente prezentãrii exemplarelor 4 ºi 5 ale
declaraþiei de tranzit).
Atunci când biroul de plecare este un birou dintr-un alt
stat membru/parte contractantã, exemplarul nr. 5 al
declaraþiei de tranzit sau, dupã caz, copia TAD emis în
procedurã alternativã, completat corespunzãtor în rubrica
"I", va fi transmis de cãtre biroul de destinaþie, prin poºtã,
Biroului Centralizator, în maxim 5 zile de la data
înregistrãrii astfel încât acestea sã ajungã la birourile de
plecare în termenul de maxim o lunã de la încheierea
regimului. Atunci când biroul de plecare este un birou
vamal din România, exemplarul nr. 5 al declaraþiei de
tranzit sau, dupã caz, copia TAD emis în procedurã
alternativã, completat corespunzãtor în rubrica "I", va fi
transmis de cãtre biroul de destinaþie prin poºtã, direct
biroului de plecare, în vederea confirmãrii încheierii
operaþiunii, în maxim 10 zile de la data înregistrãrii astfel
încât acestea sã ajungã la birourile de plecare în termenul
de maxim o lunã de la încheierea regimului. În situaþia în
care biroul de destinaþie este în imposibilitatea de a
confirma o operaþiune de tranzit emisã în NCTS_RO, va
transmite Biroului Centralizator o copie a TAD, completatã
corespunzãtor ºi ºtampilatã, în rubrica "I".
Simplificãri
Autorizaþia de utilizare a listelor de încãrcãturã
speciale, a sigiliilor cu model special, statutului de
expeditor agreat sau statutului de destinatar agreat se
elibereazã de biroul de plecare în raza cãruia se vor
efectua formalitãþile de tranzit. Autoritatea vamalã poate
suspenda autorizaþia de utilizare a unei proceduri
simplificate de tranzit, pe o perioadã de pânã la 6 luni,
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
atunci când titularul acesteia nu îºi îndeplineºte una din
obligaþii sau dacã sãvârºeºte o abatere de la
reglementãrile vamale. Pentru celelalte tipuri de
simplificãri, autorizaþia se elibereazã de Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor.
Autorizaþia de utilizare a unei simplificãri poate fi
anulatã de autoritatea vamalã, atunci când:
a) se constatã sãvârºirea repetatã a unor abateri de la
legislaþia vamalã;
b) titularul autorizaþiei îºi înceteazã activitatea;
c) una sau mai multe condiþii fixate prin eliberarea sa
nu mai sunt îndeplinite.
Decizia de suspendare sau de anulare a autorizaþiei
produce efecte din momentul primirii comunicãrii de cãtre
titularul acesteia. Aceasta se transmite în scris birourilor
vamale menþionate în autorizaþie ºi, dupã caz, autoritãþilor
vamale din statele membre/pãrþile contractante implicate
în aplicarea procedurii simplificate. În cazuri excepþionale
ºi în mãsura în care interesul legitim al titularului
autorizaþiei o cer, autoritatea vamalã poate sã amâne
intrarea în vigoare a deciziei pentru o datã ulterioarã.
Aceastã datã se indicã în decizie.
Utilizarea sigiliilor cu model special
Sigiliile cu model special trebuie sã fie în prealabil
admise de cãtre autoritatea vamalã ºi modelul acestora
trebuie sã îndeplineascã toate caracteristicile din anexa
nr. 46a la Regulamentul vamal comunitar/anexa II,
Apendicele I, al Convenþiei, atestate printr-un certificat de
calitate ISO. În vederea autorizãrii pentru utilizarea
sigiliilor cu model special, principalul obligat trebuie, sã
prezinte dovezi cã îndeplineºte condiþiile generale de
acordare a unei proceduri simplificate ºi:
a) un model al sigiliilor însoþit de o anexã cu amprenta
ºi caracteristicile acestora;
b) un certificat de calitate ISO care atestã cã sigiliile
corespund caracteristicilor din anexa 46a la Regulamentul
vamal comunitar.
Principalul obligat trebuie sã înregistreze toate sigiliile
într-un registru identic cu Registrul de evidenþã a sigiliilor
vamale al biroului vamal ºi sã þinã evidenþa utilizãrii
acestora. La rubrica "Numele ºi prenumele lucrãtorilor
vamali care au primit ºi utilizat sigiliile vamale" se înscriu
datele persoanei care a fost desemnatã de titular sã
gestioneze ºi sã utilizeze sigiliile. Biroul vamal va
transmite Biroului Centralizator o copie a autorizaþiei de
utilizare a sigiliilor cu model special, precum ºi o copie a
anexei cu amprenta ºi caracteristicile acestora, în vederea
informãrii tuturor structurilor statelor membre.
Expeditor agreat
Expeditorul agreat este principalul obligat, cu sediul în
România, autorizat de autoritatea vamalã sã efectueze
operaþiuni de tranzit comun/comunitar, în procedurã T1/T2
fãrã a prezenta biroului de plecare mãrfurile care fac
obiectul declaraþiei de tranzit.
22
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
În aplicarea prevederilor Regulamentului vamal
comunitar/Convenþiei, statutul de expeditor agreat se
acordã numai principalilor obligaþi care:
a) sunt autorizaþi sã utilizeze o garanþie globalã sau o
dispensã de garanþie;
b) sunt autorizaþi pentru accesul la NCTS. Condiþia
privind autorizaþia de acces la NCTS poate fi îndeplinitã ºi
de cãtre un comisionar în vamã care are contract încheiat
cu principalul obligat;
c) utilizeazã în mod regulat regimul de tranzit
comunitar/comun sau, dupã caz, sunt autorizaþi în calitate
de beneficiar al procedurii de vãmuire la domiciliu pentru
mãrfurile care urmeazã a fi expediate ºi pentru care se
efectueazã formalitãþile de tranzit de la adresele
menþionate în autorizaþie.
Se considerã cã o persoanã "a utilizat în mod regulat
regimul de tranzit" atunci când acea persoanã a efectuat,
în calitate de principal obligat, cel puþin 100 operaþiuni de
tranzit comun/comunitar, (sau în procedurã T1RO), în anul
precedent.
d) Pentru mãrfurile care urmeazã a fi plasate în tranzit
comun/comunitar ºi vor fi transportate în procedurã
simplificatã pe calea feratã au încheiat un acord scris cu
societatea de cale feratã care, în calitate de transportator
este ºi titular al operaþiunii de tranzit. Cererea de
autorizare pentru acordarea statutului de expeditor agreat,
justificatã, se depune la biroul vamal de plecare, la care
principalul obligat doreºte sã deschidã operaþiuni de
tranzit comun/comunitar în procedurã simplificatã. În
cererea de autorizare vor fi menþionate: denumirea
societãþii comerciale ºi sediul social al acesteia, adresele
de la care sunt expediate mãrfurile în vederea plasãrii în
tranzit comunitar/comun, modalitatea de transport a
mãrfurilor.
La cerere, pe lângã documentele care atestã cã
societatea îndeplineºte condiþiile generale prevãzute la
art. 373 din Regulamentul vamal comunitar/art. 49,
Apendicele I al Convenþiei, vor fi anexate urmãtoarele:
a) documente justificative care atestã calitatea de
principal obligat;
b) adresa/adresele locaþiilor de unde mãrfurile
urmeazã a fi plasate în tranzit comunitar/comun;
c) copie dupã autorizaþia de utilizare a garanþiei
globale/dispensã de garanþie;
d) copie dupã autorizaþia pentru accesul la NCTS. În
cazul societãþilor care sunt autorizate în calitate de
beneficiar al procedurii de vãmuire la domiciliu, autorizaþia
pentru acces la aplicaþia NCTS se elibereazã:
- societãþii, atunci când aceasta declarã direct mãrfurile
în tranzit;
- comisionarului în vamã atunci când societatea
apeleazã la serviciile acestuia pentru completarea
declaraþiei de tranzit;
e) declaraþie angajament din care sã rezulte cã va
respecta prevederile referitoare la tranzitul
comunitar/comun.
Dacã la data depunerii cererii de autorizare societatea
nu este autorizatã pentru accesul la aplicaþia NCTS, biroul

vamal verificã îndeplinirea tuturor celorlalte condiþii ºi
emite un aviz favorabil, în vederea autorizãrii societãþii
pentru accesul la NCTS. Autorizaþia de expeditor agreat
va fi eliberatã de biroul vamal numai dupã ce societatea
prezintã ºi autorizaþia pentru accesul la NCTS, eliberatã
de cãtre Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
În vederea expedierii mãrfurilor care se plaseazã în
regim de tranzit comunitar/comun sub acoperirea unei
declaraþii de tranzit, expeditorul agreat are urmãtoarele
obligaþii:
a) sã completeze declaraþia vamalã preautentificatã,
setul de exemplare destinat regimului vamal de tranzit
sau, dupã caz, setul destinat regimului vamal de export
simultan cu tranzit;
b) sã informeze biroul vamal despre sosirea mijlocului
de transport pentru încãrcare, prin transmiterea "informãrii
de încãrcare". Biroul vamal va decide cu privire la
efectuarea controlului în cadrul termenului prevãzut în
autorizaþie;
c) sã încarce mãrfurile, sã sigileze mijlocul de transport
ºi sã înscrie în rubrica D - "Controlat la biroul de plecare"
a declaraþiei de tranzit, termenul de tranzit, mãsurile de
identificare aplicate ºi menþiunea "Expeditor agreat";
d) sã predea biroului de plecare exemplarele
declaraþiei vamale preautentificate, în cadrul perioadei de
justificare prevãzute în avizul biroului vamal;
e) sã þinã evidenþa declaraþiilor vamale preautentificate
ºi a sigiliilor vamale atribuite;
f) pentru operaþiunile de tranzit cãtre un birou de
destinaþie din România sã introducã datele referitoare la
tranzit în sistemul informatic, în scopul urmãririi derulãrii
operaþiunilor de tranzit, utilizând în calitate de principal
obligat codul atribuit pe baza numãrului de identificare.
Atunci când declaraþia de tranzit se depune în
NCTS_RO, biroul de plecare va stabili împreunã cu
expeditorul agreat, termenul ºi modalitatea în care va fi
informat de expeditorul agreat despre depunerea
declaraþiei de tranzit, astfel încât sã poatã proceda la un
eventual control, înainte de eliberarea în tranzit a
mãrfurilor; Expeditorul agreat va transmite declaraþia de
tranzit în NCTS_RO la biroul de plecare înainte de
eliberarea mãrfurilor.
În vederea expedierii ºi plasãrii mãrfurilor expeditorul
agreat are urmãtoarele obligaþii:
a) sã completeze declaraþia de tranzit în aplicaþia
NCTS, inclusiv cu informaþiile corespunzãtoare din rubrica
"D. Controlat la biroul de plecare";
b) sã informeze biroul vamal despre sosirea mijlocului
de transport pentru Încãrcare, prin transmiterea, în acelaºi
timp, a "informãrii de încãrcare" ºi a mesajului electronic
conþinând datele declaraþiei de tranzit. Biroul vamal va
decide cu privire la efectuarea controlului în cadrul
termenului prevãzut în autorizaþie;
c) sã încarce mãrfurile ºi sã sigileze mijlocul de
transport atunci când biroul de plecare nu intervine pentru
efectuarea controlului;
d) sã tipãreascã din aplicaþia NCTS documentul de
însoþire a tranzitului (TAD) dupã eliberarea mãrfurilor în
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
tranzit ºi sã îl predea transportatorului, în vederea
efectuãrii operaþiunii;
e) sã tipãreascã din aplicaþia NCTS exemplarul nr. 1 al
declaraþiei de tranzit (NTD), sã îl ºtampileze ºi sã îl predea
biroului de plecare (în cadrul perioadei de justificare
prevãzute în avizul biroului vamal);
f) sã þinã evidenþa sigiliilor vamale atribuite.
Pentru mãrfurile vãmuite la export de cãtre o societate
care beneficiazã de procedura de vãmuire la domiciliu,
pentru care se aplicã regimul de tranzit comunitar/comun
ºi care urmeazã a fi transportate pe calea feratã de cãtre
o societate care utilizeazã procedura simplificatã de
tranzit, formalitãþile de tranzit sunt efectuate de cãtre
societatea de cale feratã sau de cãtre expeditorul agreat
în baza acordului încheiat cu societatea. Pentru mãrfurile
vãmuite la export de cãtre o societate care beneficiazã de
procedura de vãmuire la domiciliu, pentru care se aplicã
regimul de tranzit comunitar/comun ºi care urmeazã a fi
transportate pe calea feratã în procedura normalã de
tranzit, formalitãþile vamale de tranzit vor fi efectuate de
cãtre expeditorul agreat, utilizând declaraþii vamale
preautentificate de biroul vamal de plecare.
Operaþiunile de tranzit comun/comunitar pentru mãrfuri
transportate pe calea feratã sau în containere, în
procedurã simplificatã de tranzit, nu se efectueazã în
NCTS_RO.
Destinatar agreat
Destinatarul agreat este persoana juridicã, cu sediul în
România, autorizatã de autoritatea vamalã sã primeascã
direct mãrfuri plasate în tranzit comunitar/comun fãrã a le
prezenta biroului de destinaþie. Statutul de destinatar
agreat se acordã numai societãþilor care:
a) primesc în mod regulat mãrfuri plasate în tranzit
comun/comunitar sau, dupã caz, sunt autorizaþi în calitate
de beneficiar al procedurii de vãmuire la domiciliu pentru
mãrfurile care se introduc în þarã în regim de tranzit
comun/comunitar. (formalitãþile de tranzit urmând a fi
încheiate la adresele menþionate în autorizaþie).
Se considerã cã o persoanã "primeºte în mod regulat
mãrfuri plasate în tranzit comun/comunitar" atunci când
acea persoanã primeºte în calitate de destinatar mãrfuri
plasate în tranzit comun/comunitar, cel puþin 100 de
operaþiuni într-un an calendaristic.
b) sunt autorizaþi pentru accesul la NCTS. În cazul
societãþilor care sunt autorizate în calitate de beneficiar ai
procedurii de vãmuire la domiciliu, condiþia privind
autorizaþia de acces la NCTS poate fi îndeplinitã ºi de
cãtre un comisionar în vama care are contract încheiat cu
destinatarul.
c) pentru mãrfurile care sunt plasate în tranzit
comun/comunitar ºi sunt transportate pe calea feratã, au
încheiat un acord scris cu societatea de cale feratã care
efectueazã transportul.
Cererea de autorizare pentru acordarea statutului de
destinatar agreat, justificatã, se depune la biroul vamal, la
care destinatarul primeºte mãrfuri plasate în tranzit
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
comun/comunitar. În cererea de autorizare vor fi
menþionate: denumirea societãþii comerciale ºi sediul
social al acesteia, adresele la care sunt primite mãrfurile
în vederea încheierii operaþiunii de tranzit. La cerere, pe
lângã documentele care atestã cã societatea îndeplineºte
condiþiile generale prevãzute la art. 373 din Regulamentul
vamal comunitar/art. 49, Apendicele I, al Convenþiei, vor fi
anexate urmãtoarele:
a) documente justificative care atestã calitatea ºi
obiectul de activitate al societãþii (beneficiar al procedurii
de vãmuire la domiciliu pentru mãrfuri care se importã,
comisionar în vamã, transportator, casã de expediþii).
Pentru ultimele trei calitãþi se va prezenta ºi situaþia
operaþiunilor de tranzit primite (sau care vor fi primite) ca
destinatar;
b) adresa/adresele locaþiilor unde primeºte mãrfurile
plasate în tranzit comun/comunitar, în vederea încheierii
regimului;
c) copie dupã autorizaþia pentru accesul la NCTS. În
cazul societãþilor care sunt autorizate în calitate de
beneficiar ai procedurii de vãmuire la domiciliu, autorizaþia
pentru acces la aplicaþia NCTS se elibereazã:
- societãþii, atunci când aceasta declarã direct mãrfurile
în tranzit;
- comisionarului în vamã atunci când societatea
apeleazã la serviciile acestuia pentru declararea
mãrfurilor;
d) declaraþie angajament din care sã rezulte cã va
respecta prevederile referitoare la procedura T1/T2.
Dacã la data depunerii cererii de autorizare societatea
nu este autorizatã pentru accesul la aplicaþia NCTS, biroul
vamal verificã îndeplinirea tuturor celorlalte condiþii ºi
emite un aviz favorabil, în vederea autorizãrii societãþii
pentru accesul la NCTS. Autorizaþia de destinatar agreat
va fi eliberatã de biroul vamal numai dupã ce societatea
prezintã ºi autorizaþia pentru accesul la NCTS, eliberatã
de cãtre Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
În vederea încheierii regimului de tranzit
comunitar/comun, destinatarul agreat este obligat:
a) la primirea mãrfurilor sã elibereze transportatorului o
recipisã, completatã astfel:
- la rubrica "Nr. de înregistrare" se va înscrie numãrul
avizului de sosire;
- la rubrica "Biroul vamal" se va înscrie denumirea
biroului de destinaþie;
- în partea dreaptã sus a formularului va fi înscrisã
menþiunea "destinatar agreat";
- ºtampila societãþii ºi semnãtura vor fi aplicate în
partea dreaptã jos a formularului;
b) sã informeze biroul vamal despre sosirea mijlocului
de transport, prin întocmirea ºi transmiterea "avizului de
sosire" la biroul de destinaþie, care va decide cu privire la
efectuarea controlului în cadrul termenului prevãzut în
autorizaþie;
c) sã înregistreze avizul de sosire în "Registrul de
evidenþã al avizelor";
d) dacã biroul vamal nu intervine în termenul prevãzut
în autorizaþie, sã verifice existenþa ºi integritatea sigiliilor,
sã descarce mãrfurile ºi sã efectueze controlul acestora;
24
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
e) sã anunþe imediat, biroul de destinaþie de
eventualele lipsuri, excedente, substituiri sau alte nereguli
precum sigilii neintacte;
f) sã înscrie în rubrica I - "Controlat la biroul de
destinaþie" a declaraþiei de tranzit, menþiunea
"DESTINATAR AGREAT", urmatã de denumirea societãþii
comerciale, precum ºi numãrul ºi data avizului de sosire,
dacã agentul vamal desemnat nu intervine în cadrul
termenului stabilit în autorizaþie;
g) sã trimitã fãrã întârziere la biroul de destinaþie
exemplarele 4 ºi 5 ale declaraþiei de tranzit care au însoþit
mãrfurile indicând, data sosirii ca ºi starea eventualelor
sigilii aplicate;
Atunci când destinatarul agreat primeºte mãrfuri care
au fost transportate pe calea feratã în procedurã
simplificatã, efectueazã formalitãþile prevãzute la alin. 1,
literele a) -e) ºi înscrie pe verso-ul documentelor de
transport prezentate (în cazul scrisorii de trãsurã CIM sub
rubrica G) menþiunea "DESTINATAR AGREAT", urmatã
de denumirea societãþii comerciale, numãrul ºi data
avizului de sosire, dacã agentul vamal desemnat nu
intervine în cadrul termenului stabilit în autorizaþie ºi le
predã societãþii de cale feratã.
În termen de 2 zile de la data primirii documentelor de
la destinatarul agreat, societatea de cale feratã prezintã
documentul de transport (exemplarele 2 ºi 3 ale scrisorii
de trãsurã CIM sau, dupã caz exemplarele 1, 2, 3A ºi 3B
ale buletinului de expediere TR) biroului de destinaþie care
îl vizeazã, reþine exemplarul 3 al scrisorii de trãsurã CIM
sau, dupã caz exemplarul nr. 3A al buletinului de
expediere TR ºi restituie societãþii celelalte exemplare,
vizate.
Obligaþiile titularului de tranzit vamal sunt îndeplinite
dacã în urma controlului mãrfurilor nu au fost constatate
diferenþe. Destinatarul agreat este obligat ca cel mai târziu
în ziua lucrãtoare urmãtoare descãrcãrii mãrfurilor sã
prezinte biroului vamal declaraþia de tranzit predatã
acestuia de transportator. Declaraþia de tranzit trebuie sã
conþinã numãrul ºi data avizului de sosire. În rubricile
declaraþiei de tranzit destinatarul înscrie denumirea în clar
a societãþii comerciale, precedatã de menþiunea
"DESTINATAR AGREAT". În cazul în care biroul vamal
intervine în cadrul termenului menþionat în autorizaþie
declaraþia de tranzit se predã imediat agentului vamal
desemnat.
Operaþiunile de tranzit comun/comunitar pentru mãrfuri
transportate în procedurã simplificatã de tranzit, pe calea
feratã sau în containere mari nu se prelucreazã în
NCTS_RO. Biroul de destinaþie va stabili modalitãþile
corespunzãtoare, referitoare la prezentarea documentului
de transport cu valoare de declaraþie de tranzit, conform
celor înscrise la punctul precedent ºi la art. 442a din
Regulamentul vamal comunitar/art. 105, alin. 2
Apendicele I al Convenþiei, în vederea asigurãrii încheierii
regimului de tranzit. Atunci când biroul de destinaþie nu a
intervenit pentru efectuarea controlului, la primirea
exemplarelor 4 ºi 5 ale declaraþiei de tranzit, are obligaþia
de a le înregistra în evidenþele proprii ºi de a înscrie în

rubrica I - "Controlat la biroul de destinaþie" data primirii,
sub semnãtura ºi ºtampila personalã a agentului vamal
desemnat ºi menþiunile referitoare la rezultatul controlului.
Confirmarea tranzitului se va face de agentul vamal
responsabil cu aceastã operaþiune. La confirmarea
informaticã a operaþiunii de tranzit biroul de destinaþie va
înscrie în mod obligatoriu, la rubrica "Observaþii" numãrul
ºi data înregistrãrii declaraþiei de tranzit în evidenþele
proprii ºi, acolo unde este cazul, neregulile constatate cu
ocazia controlului efectuat.
Atunci când operaþiunea de tranzit a fost efectuatã în
aplicaþia NCTS destinatarul agreat informeazã biroul de
destinaþie despre sosirea mãrfurilor, înaintea descãrcãrii
lor, prin transmiterea simultanã a "Notificãrii de sosire" în
aplicaþia NCTS (completând data sosirii în rubrica I) ºi a
avizului de sosire. Destinatarul agreat va aºtepta
permisiunea de descãrcare, respectiv trecerea declaraþiei
de tranzit în starea "Unloading", înainte de a începe
descãrcarea mãrfurilor din mijlocul de transport. Dupã
descãrcarea mãrfurilor, destinatarul va introduce în sistem
rezultatul controlului, pentru generarea mesajului
"Rezultatele Controlului". Aceste date trebuie introduse
imediat dupã descãrcarea mãrfurilor sau cel târziu a 2-a
zi. Dacã biroul de destinaþie intervine pentru efectuarea
controlului atunci lucrãtorul vamal va completa datele
privind rezultatul controlului (în aplicaþie ºi pe documentul
de însoþire corespunzãtor). Destinatarul agreat va
transmite biroului de destinaþie, a doua zi, o copie a
ACTIVITATEA DE EXPERTIZÃ CONTABILÃ
rdonanþa nr. 65/1994 reglementeazã organizarea
O activitãþii de expertizã contabilã ºi contabililor
autorizaþi.
Profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat se
exercitã de cãtre persoanele care au aceastã calitate, în
condiþiile prevãzute de OG 65/1994 cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare. Expertul contabil este persoana
care a dobândit aceastã calitate în condiþiile OG 65/1994
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi are competenþa
profesionalã de a organiza ºi conduce contabilitatea, de a
supraveghea gestiunea societãþilor comerciale, de a
întocmi situaþiile financiare ºi de a efectua expertize
contabile. Asupra constatãrilor, concluziilor, opiniilor ºi
recomandãrilor sale, expertul contabil întocmeºte raport.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit
aceastã calitate în condiþiile OG 65/1994 cu modificãrile ºi
completãrile ulterioareºi are competenþa de a þine
contabilitatea ºi de a pregãti lucrãrile în vederea întocmirii
situaþiilor financiare.
Accesul la profesia de expert contabil ºi de contabil
autorizat se face pe bazã de examen de admitere, la care
sã se obþinã cel puþin media 7 ºi minimum nota 6 la fiecare
disciplinã, efectuarea unui stagiu de 3 ani ºi susþinerea
unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
documentului de însoþire a tranzitului, care a circulat
împreunã cu mãrfurile.
Statutul de expeditor sau destinatar agreat
Autorizaþiile de expeditor ºi destinatar agreat, valabile
pentru operaþiuni de tranzit comunitar/comun, se
elibereazã de biroul vamal în a cãrui razã de competenþã
teritorialã solicitantul îºi are sediul sau punctul de lucru.
Autorizaþia de expeditor/destinatar agreat se întocmeºte
în douã exemplare ºi se semneazã de ºeful biroului
vamal. Un exemplar al autorizaþiei se remite titularului ºi
un exemplar se reþine de biroul vamal. Biroul vamal
transmite o copie a exemplarului care rãmâne în evidenþa
sa, la Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
Se emite o singurã autorizaþie, indiferent de numãrul
birourilor vamale pe lângã care se utilizeazã procedura
simplificatã. Numãrul autorizaþiei se acordã, în ordine
cronologicã ºi crescãtoare, sub forma ROxxxxxxyyy, unde
ROxxxxxx este codul NCTS al biroului vamal emitent ºi
yyy este numãrul autorizaþiei. Extinderea autorizaþiei ºi pe
lângã alte birouri vamale, se va acorda cu respectarea
procedurii de autorizare. Noul birou vamal va completa o
anexã la autorizaþia iniþialã, în care vor fi înscrise toate
elementele corespunzãtoare.
Dinu Lilicã – director economic
Se poate prezenta la examenul de admitere prevãzut
la art. 3 din OG 65/1994 pentru profesia de expert contabil
persoana care îndeplineºte urmãtoarele condiþii:
a) are capacitate de exerciþiu deplinã;
b) are studii economice superioare cu diplomã
recunoscutã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit
legislaþiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune ºi de
administrare a societãþilor comerciale;
La cerere, persoanele care au titlul de academician,
profesorii ºi conferenþiarii universitari, doctorii în economie
ºi doctorii docenþi, cu specialitatea finanþe sau
contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe
baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiþiilor prevãzute
ºi susþinerea unui interviu privind normele de organizare ºi
funcþionare a Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor
Autorizaþi.
Se poate prezenta la examenul de admitere prevãzut
la art. 3 din OG 65/1994 pentru profesia de contabil
autorizat persoana care îndeplineºte urmãtoarele condiþii:
a) are capacitate de exerciþiu deplinã;
b) are studii medii cu diplomã recunoscutã de
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii;
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
c) nu a suferit nici o condamnare, care, potrivit
legislaþiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune ºi de
administrare a societãþilor comerciale;
Exercitarea profesiei de expert
contabil ºi de contabil autorizat
Expertul contabil
Expertul contabil poate executa pentru persoanele
fizice ºi juridice urmãtoarele lucrãri:
a) þine sau supravegheazã contabilitatea ºi întocmeºte
sau verificã ºi semneazã situaþiile financiare;
b) acordã asistenþã privind organizarea ºi þinerea
contabilitãþii;
c) efectueazã analize economico-financiare, audit
financiar-contabil ºi evaluãri patrimoniale;
d) efectueazã expertize contabile dispuse de organele
judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în
condiþiile prevãzute de lege;
e) executã alte lucrãri cu caracter financiar-contabil,
fiscal, de organizare administrativã ºi informaticã;
f) îndeplineºte, potrivit dispoziþiilor legale, atribuþiile
prevãzute în mandatul de cenzor la societãþile comerciale;
g) acordã asistenþa de specialitate necesarã pentru
înfiinþarea ºi reorganizarea societãþilor comerciale;
h) efectueazã pentru persoane fizice ºi juridice servicii
profesionale care presupun cunoºtinþe de contabilitate.
Persoanele fizice ºi juridice care au calitatea de expert
contabil pot efectua activitãþile de audit financiar ºi
consultanþã fiscalã, cu respectarea reglementãrilor
specifice acestor activitãþi.
Experþii contabili pot sã-ºi exercite profesia individual
ori se pot constitui în societãþi comerciale potrivit legii.
ATENÞIE!
Societãþile comerciale de expertizã contabilã trebuie
sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:
a) sã aibã ca obiect de activitate exercitarea profesiei
de expert contabil;
b) majoritatea acþionarilor sau asociaþilor sã fie experþi
contabili ºi sã deþinã majoritatea acþiunilor sau a pãrþilor
sociale;
c) consiliul de administraþie al societãþii comerciale sã
fie ales în majoritate dintre acþionarii sau asociaþii experþi
contabili;
d) acþiunile sã fie nominative ºi orice nou asociat sau
acþionar sã fie admis de adunarea generalã.
Contabilul autorizat
Contabilii autorizaþi pot sã-ºi exercite profesia
individual ori în societãþi comerciale.
Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele
fizice ºi juridice urmãtoarele lucrãri:
a) þine contabilitatea operaþiunilor economico-
financiare prevãzute în contract;
26
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
b) pregãteºte lucrãrile în vederea elaborãrii situaþiilor
financiare;
Reglementãri comune privind experþii contabili ºi
contabilii autorizaþi
Experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi le este
interzis sã efectueze lucrãri pentru agenþii economici sau
pentru instituþiile la care sunt salariaþi ºi pentru cei cu care
angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se aflã în
concurenþã. De asemenea, le este interzis sã efectueze
lucrãri pentru agenþii economici, în cazul în care sunt rude
sau afini pânã la gradul al patrulea inclusiv sau soþi ai
administratorilor. Experþii contabili ºi contabilii autorizaþi nu
pot efectua pentru terþi lucrãrile prevãzute la art. 6 ºi 9 din
OG 64/1994, în situaþia în care existã elemente care
atestã starea de conflict de interese sau de
incompatibilitate.
Activitatea de cenzor poate fi desfãºuratã, potrivit legii,
de cãtre experþii contabili, persoanele cu studii economice
superioare cu diplomã recunoscutã de Ministerul
Educaþiei ºi Cercetãrii ºi experienþã în activitatea
financiar-contabilã de cel puþin 5 ani, precum ºi de cãtre
societãþile comerciale membre ale Corpului Experþilor
Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România.
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse
din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116, 124
ºi 125 din Codul de procedurã penalã, în cauzele privind
infracþiuni prevãzute în Codul penal sau în legi speciale,
prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de
la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiþiei,
Ministerului Public sau Ministerului Administraþiei ºi
Internelor, dupã caz, urmând ca sumele sã fie recuperate
de la persoanele vinovate la pronunþarea hotãrârii
judecãtoreºti definitive.
Relaþiile experþilor contabili, contabililor autorizaþi ºi
societãþilor comerciale de profit cu clienþii se stabilesc prin
contract scris de prestãri de servicii, semnat de ambele
pãrþi.
Experþii contabili ºi contabilii autorizaþi garanteazã
rãspunderea civilã privind activitatea desfãºuratã, prin
subscrierea unei poliþe de asigurare sau prin vãrsarea
unei contribuþii la fondul de garanþii.
Rãspunderile experþilor contabili ºi ale contabililor
autorizaþi
Experþii contabili ºi contabilii autorizaþi rãspund, în
exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil ºi
penal, dupã caz, potrivit legii
Limitele rãspunderii civile a experþilor contabili ºi
contabililor autorizaþi se stabilesc prin contractele de
prestãri de servicii, în funcþie de uzanþele interne ºi
internaþionale ale profesiei contabile.
IMPORTANT!
Sancþiunile disciplinare ce se aplicã experþilor contabili
ºi contabililor autorizaþi, în raport cu gravitatea abaterilor
sãvârºite, sunt urmãtoarele:

a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de
expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadã de
timp de la trei luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de
expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile în funcþie de care se aplicã sancþiunile
disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare
ºi funcþionare.
Corpul Experþilor Contabili ºi
Contabililor Autorizaþi
Organizare ºi atribuþii
Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi are
urmãtoarele atribuþii:
a) organizeazã examenul de admitere, efectuarea
stagiului ºi susþinerea examenului de aptitudini pentru
accesul la profesia de expert contabil ºi de contabil
autorizat, în conformitate cu prevederile art. 3. Programele
de examen, în vederea accesului la profesia de expert
contabil ºi de contabil autorizat, reglementãrile privind
stagiul ºi examenul de aptitudini se elaboreazã de Corpul
Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România
ºi se avizeazã de Ministerul Finanþelor Publice,
urmãrindu-se armonizarea cu prevederile directivelor
europene în domeniu;
b) organizeazã evidenþa experþilor contabili, a
contabililor autorizaþi ºi a societãþilor comerciale de profil,
prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigurã bunã desfãºurare a activitãþii experþilor
contabili ºi a contabililor autorizaþi;
d) elaboreazã ºi publicã normele privind activitatea
profesionalã ºi conduitã eticã a experþilor contabili ºi a
contabililor autorizaþi, ghidurile profesionale în domeniul
financiar-contabil;
e) asigurã pentru experþii contabili buna desfãºurare a
activitãþii de evaluare pe baza Standardelor Internaþionale
de Evaluare;
f) sprijinã formarea ºi dezvoltarea profesionalã
continuã a membrilor prin programe de formare ºi
dezvoltare profesionalã adecvatã;
g) aparã prestigiul ºi independenþa profesionalã a
membrilor sãi în raporturile cu autoritãþile publice,
organisme specializate, precum ºi cu alte persoane
juridice ºi fizice din þarã ºi din strãinãtate;
h) colaboreazã cu asociaþiile profesionale de profil din
þarã ºi din strãinãtate;
i) editeazã publicaþii de specialitate;
j) alte atribuþii stabilite prin lege sau regulament.
Secþiuni
Activitãþile prevãzute la art. 6 ºi, respectiv, la art. 9 pot
fi desfãºurate numai de persoanele având calitatea de
expert contabil, respectiv de contabil autorizat, înscrise în
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
Tabloul Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor
Autorizaþi din România ºi doveditã cu legitimaþia de
membru, vizatã anual. Tabloul Corpului se publicã anual în
Monitorul Oficial al României. În tablou sunt înscriºi toþi
membrii, persoane fizice, experþi contabili, separat de
contabilii autorizaþi, precum ºi persoanele juridice de
profil, grupate în funcþie de criteriul teritorial.
Organizarea Corpului Experþilor Contabili ºi
Contabililor Autorizaþi din România se face pe douã
secþiuni:
- secþiunea experþilor contabili;
- secþiunea contabililor autorizaþi.
Evidenþa persoanelor care au promovat concursul de
admitere ºi se aflã în perioada de stagiu se organizeazã
potrivit Regulamentului de organizare ºi funcþionare a
Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din
România.
Membrii care nu exercitã profesia vor fi înscriºi în
capitole distincte, în cadrul secþiunilor prevãzute.
Organizarea ºi funcþionarea secþiunilor se stabilesc
prin Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Corpului
Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România.
Înscrierea în Tabloul Corpului a experþilor contabili ºi a
contabililor autorizaþi se face, la cerere, de cãtre filialele
judeþene ºi a municipiului Bucureºti, dacã cei în cauzã fac
dovada cã îndeplinesc condiþiile prevãzute la art. 4 lit. a)
ºi c), respectiv art. 5 lit. a) ºi c) din OG 65/1994.
ATENÞIE!
Contestaþia împotriva respingerii cererii de înscriere în
Tabloul Corpului se depune în termen de 30 de zile de la
data primirii comunicãrii ºi se soluþioneazã de conducerea
secþiunii experþilor contabili sau a contabililor autorizaþi,
dupã caz, în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii.
Hotãrârile secþiunilor pot fi atacate la Consiliul Superior al
Corpului, în termen de 15 zile de la primirea acestora, ºi
se soluþioneazã în termen de 15 zile de la data depunerii
contestaþiei. Deciziile Consiliului Superior al Corpului sunt
definitive.
Dupã înscrierea în tablou, experþii contabili ºi contabilii
autorizaþi depun jurãmânt scris.
Membrii Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor
Autorizaþi au obligaþia sã plãteascã cotizaþiile
profesionale. Neplata acestora pe o perioada de un an
atrage radierea din Tabloul Corpului.
De asemenea, sunt radiaþi din evidenþã experþii
contabili ºi contabilii autorizaþi care au suferit o
condamnare de natura celor prevãzute la art. 4 lit. c) sau
la art. 5 lit. c), ori au sãvârºit abateri grave de altã naturã,
prevãzute în regulament, precum ºi cei care nu depun în
contul bugetului statului, în termenul ºi la nivelul prevãzut
de lege, impozitul asupra onorariilor încasate de la
persoane fizice.
Societãþile comerciale de expertizã contabilã ºi
societãþile comerciale de contabilitate, membre ale
Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
România, au obligaþia sã comunice filialelor acestuia toate
modificãrile intervenite în componenþa asociaþilor sau
acþionarilor lor.
Supravegherea publicã
Activitatea Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor
Autorizaþi din România se desfãºoarã sub supravegherea
autoritãþii de stat, reprezentatã de Ministerul Finanþelor
Publice.
În realizarea atribuþiilor de supraveghere publicã în
domeniu, Ministerul Finanþelor Publice poate delega
atribuþiile sale unui alt organism, în condiþiile legii.
Pentru a-ºi putea exercita atribuþia prevãzutã la art. 38
lit. b), Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi
din România va pune la dispoziþie persoanelor desemnate
de Ministerul Finanþelor Publice o copie de pe hotãrârile ºi
deciziile luate, precum ºi toate materialele care au fost
supuse aprobãrii în Consiliul superior, Biroul permanent ºi
Conferinþa naþionalã în termen de 7 zile de la adoptarea
acestora.
Hotãrârile ºi deciziile luate în baza materialelor care nu
au fost transmise persoanelor desemnate de Ministerul
Finanþelor Publice, în termenul prevãzut, sunt nule de
drept.
REGLEMENTÃRI PRIVIND ACCIZELE
Regimul de antrepozitare
Producþia ºi/sau depozitarea produselor accizabile,
acolo unde acciza nu a fost plãtitã, pot avea loc numai
într-un antrepozit fiscal. Un antrepozit fiscal poate fi folosit
numai pentru producerea ºi/sau depozitarea de produse
accizabile. Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru
vânzarea cu amãnuntul a produselor accizabile. Deþinerea
de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru
care nu se poate face dovada plãþii accizelor, atrage plata
acestora. Fac excepþie antrepozitele fiscale care livreazã
produse energetice cãtre avioane ºi nave sau furnizeazã
produse accizabile din magazinele duty free, în condiþiile
prevãzute în norme. Fac excepþie micii producãtori de
vinuri liniºtite care produc în medie mai puþin de 200 hl de
vin pe an.
Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
Un antrepozit fiscal poate funcþiona numai pe baza
autorizaþiei valabile emise de autoritatea fiscalã
competentã. În vederea obþinerii autorizaþiei, pentru ca un
loc sã funcþioneze ca antrepozit fiscal, persoana care
intenþioneazã sã fie antrepozitar autorizat pentru acel loc
28
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
Persoanele desemnate de Ministerul Finanþelor
Publice sã supravegheze activitatea publicã a consiliului
filialei au urmãtoarele atribuþii:
a) participã la lucrãrile adunãrii generale, ale consiliului
filialei, ale Biroului permanent ºi ale comisiei de disciplinã,
fãrã drept de vot;
b) sesizeazã Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor
Autorizaþi din România cu privire la aprobarea sau refuzul
de înscriere în evidenþa acestuia de cãtre consiliile
filialelor, pe care le considerã nelegale;
c) sesizeazã Comisia superioarã de disciplinã cu
privire la hotãrârile comisiei de disciplinã a filialei pe care
le considerã nelegale;
d) sesizeazã persoanele desemnate de Ministerul
Finanþelor Publice sã efectueze supravegherea publicã a
activitãþii Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor
Autorizaþi din România asupra hotãrârilor consiliului
filialei, care contravin reglementãrilor legale, precum ºi cu
privire la cazurile prevãzute la lit. b) ºi c).
Exercitarea oricãrei atribuþii specifice calitãþii de expert
contabil ºi de contabil autorizat de cãtre persoane
neautorizate sau care se aflã într-o situaþie de
incompatibilitate constituie infracþiune ºi se sancþioneazã
potrivit legii penale.
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
trebuie sã depunã o cerere la autoritatea fiscalã
competentã, în modul ºi sub forma prevãzute în norme.
Cererea trebuie sã conþinã informaþii ºi sã fie însoþitã
de documente cu privire la:
a) amplasarea ºi natura locului;
b) tipurile ºi cantitatea de produse accizabile estimate
a fi produse ºi/sau depozitate în decursul unui an;
c) identitatea ºi alte informaþii cu privire la persoana
care urmeazã sã-ºi desfãºoare activitatea ca antrepozitar
autorizat;
d) capacitatea persoanei care urmeazã a fi
antrepozitar autorizat de a satisface cerinþele prevãzute la
art. 183 din Codul fiscal cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Prevederile se vor adapta potrivit specificului de
activitate ce urmeazã a se desfãºura în antrepozitul fiscal,
conform precizãrilor din norme.
Persoana care intenþioneazã sã fie antrepozitar
autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a
contractului de administrare sau a actelor de proprietate
ale sediului unde locul este amplasat.
Persoana care îºi manifestã în mod expres intenþia de
a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite
fiscale poate depune la autoritatea fiscalã competentã o
singurã cerere. Cererea va fi însoþitã de documentele
prevãzute de prezentul titlu, aferente fiecãrei locaþii.

Condiþii de autorizare
Autoritatea fiscalã competentã elibereazã autorizaþia
de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacã sunt
îndeplinite urmãtoarele condiþii:
a) locul urmeazã a fi folosit pentru producerea,
îmbutelierea, ambalarea, primirea, deþinerea, depozitarea
ºi/sau expedierea produselor accizabile. În cazul unui loc
ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare,
cantitatea de produse accizabile depozitatã trebuie sã fie
mai mare decât cantitatea prevãzutã în norme,
diferenþiatã în funcþie de grupa de produse depozitate ºi
de accizele potenþiale aferente;
b) locul este amplasat, construit ºi echipat astfel încât
sã se previnã scoaterea produselor accizabile din acest
loc fãrã plata accizelor, conform prevederilor din norme;
c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amãnuntul a
produselor accizabile;
d) în cazul unei persoane fizice care urmeazã sã-ºi
desfãºoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta
sã nu fi fost condamnatã în mod definitiv pentru
infracþiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals,
înºelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare ori
luare de mitã în România sau în oricare dintre statele
strãine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenþa în ultimii
5 ani, sã nu fi fost condamnatã pentru o infracþiune dintre
cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, de
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, de
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea ºi combaterea
evaziunii fiscale, de Legea contabilitãþii nr. 82/1991,
republicatã, de Legea nr. 31/1990 privind societãþile
comerciale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, sau pentru orice altã faptã contra regimului
fiscal, reglementatã de Codul penal al României,
republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
e) în cazul unei persoane juridice care urmeazã sã-ºi
desfãºoare activitatea ca antrepozitar autorizat,
administratorii acestor persoane juridice sã nu fi fost
condamnaþi în mod definitiv pentru infracþiunea de abuz
de încredere, fals, uz de fals, înºelãciune, delapidare,
mãrturie mincinoasã, dare ori luare de mitã în România
sau în oricare dintre statele strãine în care aceasta a avut
domiciliul/rezidenþa în ultimii 5 ani, sã nu fi fost
condamnatã pentru o infracþiune dintre cele reglementate
de prezentul cod, de Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, de
Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr.
82/1991, republicatã, de Legea nr. 31/1990, republicatã,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, sau pentru orice
altã faptã contra regimului fiscal, reglementatã de Codul
penal al României, republicat, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare;
f) persoana care urmeazã sã îºi desfãºoare activitatea
ca antrepozitar autorizat trebuie sã dovedeascã cã poate
îndeplini cerinþele prevãzute la art. 183.
Prevederile vor fi adaptate corespunzãtor pe grupe de
produse accizabile ºi categorii de antrepozitari, conform
precizãrilor din norme.
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
Locurile aferente rezervei de stat ºi rezervei de
mobilizare se asimileazã antrepozitelor fiscale de
depozitare, potrivit prevederilor din norme.
Autorizarea ca antrepozit fiscal
Autoritatea fiscalã competentã va notifica în scris
autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de
la data depunerii documentaþiei complete de autorizare.
Autorizaþia va conþine urmãtoarele:
a) elementele de identificare ale antrepozitarului
autorizat;
b) descrierea ºi amplasarea locului antrepozitului
fiscal;
c) tipul produselor accizabile ºi natura activitãþii;
d) capacitatea maximã de depozitare, în cazul
antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaþiuni de
depozitare;
e) nivelul garanþiei;
f) perioada de valabilitate a autorizaþiei;
g) orice alte informaþii relevante pentru autorizare.
În cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru
depozitare, capacitatea maximã de depozitare a
antrepozitului fiscal propus va fi determinatã de comun
acord cu autoritatea fiscalã competentã, în conformitate
cu precizãrile din norme. Odatã determinatã, aceasta nu
va putea fi depãºitã în condiþiile autorizãrii existente. Dacã
aceastã capacitate de depozitare depãºeºte maximul
stabilit în autorizaþie, va fi necesar ca, în termen de 15 zile
de la modificarea capacitãþii de depozitare iniþiale, sã se
solicite o aprobare pentru circumstanþele schimbate.
Autorizaþiile pot fi modificate de cãtre autoritatea fiscalã
competentã. Înainte de a fi modificatã autorizaþia,
autoritatea fiscalã competentã trebuie sã-l informeze pe
antrepozitarul autorizat asupra modificãrii propuse ºi
asupra motivelor acesteia. Antrepozitarul autorizat poate
solicita autoritãþii fiscale competente modificarea
autorizaþiei, în condiþiile prevãzute în norme. Procedura de
autorizare a antrepozitelor fiscale nu intrã sub incidenþa
prevederilor legale privind procedura aprobãrii tacite.
Respingerea cererii de autorizare
Respingerea cererii de autorizare va fi comunicatã în
scris, o datã cu motivele luãrii acestei decizii. În cazul în
care autoritatea fiscalã competentã a respins cererea de
autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a
depus cererea poate contesta aceastã decizie, conform
prevederilor legislaþiei în vigoare.
Obligaþiile antrepozitarului autorizat
Orice antrepozitar autorizat are obligaþia de a îndeplini
urmãtoarele cerinþe:
a) sã depunã la autoritatea fiscalã competentã, dacã
se considerã necesar, o garanþie, în cazul producþiei,
transformãrii ºi deþinerii de produse accizabile, precum ºi
o garanþie obligatorie pentru circulaþia acestor produse, în
condiþiile stabilite prin norme;
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
b) sã instaleze ºi sã menþinã încuietori, sigilii,
instrumente de mãsurã sau alte instrumente similare
adecvate, necesare asigurãrii securitãþii produselor
accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;
c) sã þinã evidenþe exacte ºi actualizate cu privire la
materiile prime, lucrãrile în derulare ºi produsele
accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele
fiscale ºi expediate din antrepozitele fiscale, ºi sã prezinte
evidenþele corespunzãtoare, la cererea autoritãþilor fiscale
competente;
d) sã þinã un sistem corespunzãtor de evidenþã a
stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de
administrare, contabil ºi de securitate;
e) sã asigure accesul autoritãþilor fiscale competente în
orice zonã a antrepozitului fiscal, în orice moment în care
antrepozitul fiscal este în exploatare ºi în orice moment în
care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau
expedierea produselor;
f) sã prezinte produsele accizabile pentru a fi
inspectate de autoritãþile fiscale competente, la cererea
acestora;
g) sã asigure în mod gratuit un birou în incinta
antrepozitului fiscal, la cererea autoritãþilor fiscale
competente;
h) sã cerceteze ºi sã raporteze cãtre autoritãþile fiscale
competente orice pierdere, lipsã sau neregularitate cu
privire la produsele accizabile;
i) sã înºtiinþeze autoritãþile fiscale competente cu
privire la orice extindere sau modificare propusã a
structurii antrepozitului fiscal, precum ºi a modului de
operare în acesta, care poate afecta cuantumul garanþiei
constituite potrivit prevederilor lit. a);
j) sã înºtiinþeze autoritatea fiscalã competentã despre
orice modificare adusã datelor iniþiale în baza cãrora a fost
emisã autorizaþia de antrepozitar, în termen de 30 de zile
de la data înregistrãrii modificãrii;
k) pentru antrepozitele fiscale în care se vor desfãºura
activitãþi care se supun reglementãrii din punctul de
vedere al protecþiei mediului, este obligatorie obþinerea
autorizaþiei/autorizaþiei integrate de mediu, conform
prevederilor legislaþiei în vigoare;
l) sã se conformeze cu alte cerinþe impuse prin norme.
Prevederile vor fi adaptate corespunzãtor pe grupe de
produse accizabile ºi categorii de antrepozitari, conform
precizãrilor din norme.
Regimul de transfer al autorizaþiei
Autorizaþiile sunt emise numai pentru antrepozitarii
autorizaþi numiþi ºi nu sunt transferabile. Atunci când are
loc vânzarea locului, autorizaþia nu va fi transferatã în mod
automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar
autorizat trebuie sã depunã o cerere de autorizare.
Anularea, revocarea ºi suspendarea autorizaþiei
Autoritatea fiscalã competentã poate anula autorizaþia
pentru un antrepozit fiscal atunci când i-au fost oferite
informaþii inexacte sau incomplete în legãturã cu
autorizarea antrepozitului fiscal.
30
www.RezonRomania.net martie, 2007, nr. 3 (19)
Autoritatea fiscalã competentã poate revoca
autorizaþia pentru un antrepozit fiscal în urmãtoarele
situaþii:
a) în cazul unui antrepozitar autorizat, persoanã fizicã,
dacã:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnatã printr-o hotãrâre
judecãtoreascã definitivã, în România sau într-un stat
strãin, pentru infracþiunea de abuz de încredere, fals, uz
de fals, înºelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã,
dare sau luare de mitã ori o infracþiune dintre cele
reglementate de prezentul cod, de Ordonanþa Guvernului
nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005,
de Legea nr. 82/1991, republicatã, de Legea nr. 31/1990,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, sau
pentru orice altã faptã contra regimului fiscal,
reglementatã de Codul penal al României, republicat, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare;
3. activitatea desfãºuratã este în situaþie de faliment
sau lichidare;
b) în cazul unui antrepozitar autorizat, care este
persoanã juridicã, dacã:
1. în legãturã cu persoana juridicã a fost deschisã o
procedurã de faliment ori de lichidare; sau
2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost
condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã, în
România sau într-un stat strãin, pentru infracþiunea de
abuz de încredere, fals, uz de fals, înºelãciune,
delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã
ori o infracþiune dintre cele reglementate de prezentul cod,
de Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, de Legea nr.
86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991,
republicatã, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, sau pentru orice altã
faptã contra regimului fiscal, reglementatã de Codul penal
al României, republicat, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare;
c) antrepozitarul autorizat nu respectã oricare dintre
cerinþele prevãzute la art. 183 sau la art. 195-198;
d) când antrepozitarul încheie un act de vânzare a
locului;
e) pentru situaþia prevãzutã la alin. (9);
f) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni,
cantitatea de produse accizabile depozitatã în antrepozitul
fiscal este mai micã decât cantitatea prevãzutã în norme,
conform art. 180 alin. (1) lit. a).
Autoritatea fiscalã competentã poate revoca
autorizaþia pentru un antrepozit fiscal ºi în cazul în care s-
a pronunþat o hotãrâre definitivã pentru o infracþiune dintre
cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea
nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicatã, de Legea
nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, sau pentru orice altã faptã contra regimului
fiscal, reglementatã de Codul penal al României,
republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. La
propunerea organelor de control, autoritatea fiscalã

competentã poate suspenda autorizaþia pentru un
antrepozit fiscal, astfel:
a) pe o perioadã de 1-6 luni, în cazul în care s-a
constatat sãvârºirea uneia dintre faptele contravenþionale
ce atrag suspendarea autorizaþiei;
b) pânã la soluþionarea definitivã a cauzei penale, în
cazul în care a fost pusã în miºcare acþiunea penalã
pentru o infracþiune dintre cele reglementate de prezentul
cod, de Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, de Legea nr.
86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991,
republicatã, de Legea nr. 31/1990, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, sau pentru orice altã
faptã contra regimului fiscal, reglementatã de Codul penal
al României, republicat, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Operatorul înregistrat ºi operatorul
neînregistrat
Operatorul înregistrat
Operatorul înregistrat înainte de primirea produselor
trebuie sã fie înregistrat la autoritatea fiscalã competentã,
în condiþiile prevãzute în norme. Pentru operatorii
înregistraþi, acciza va deveni exigibilã la momentul
recepþionãrii produselor.
Operatorul înregistrat trebuie sã respecte urmãtoarele
condiþii:
a) sã garanteze plata accizelor în condiþiile fixate de
autoritatea fiscalã competentã;
b) sã þinã contabilitatea livrãrilor de produse;
c) sã prezinte produsele oricând i se cere aceasta de
cãtre organele de control;
d) sã accepte orice monitorizare sau verificare a
stocului.
Operatorul neînregistrat
Operatorul neînregistrat are urmãtoarele obligaþii:
a) sã dea o declaraþie la autoritatea fiscalã
competentã, înainte de expedierea produselor de cãtre
antrepozitarul autorizat, ºi sã garanteze plata accizelor, în
condiþiile prevãzute în norme;
b) sã plãteascã acciza în ziua lucrãtoare imediat
urmãtoare celei în care au fost recepþionate produsele;
c) sã accepte orice control ce permite autoritãþii fiscale
competente sã se asigure de primirea produselor ºi de
plata accizelor aferente.
Lipsuri ºi nereguli
Lipsuri pe timpul suspendãrii
Antrepozitarii autorizaþi beneficiazã de scutire pentru
pierderile de natura celor prevãzute la art. 192 alin. (4),
intervenite pe timpul transportului intracomunitar al
martie, 2007, nr. 3 (19)
Expert Contabil
produselor în regim suspensiv. În acest caz, pierderile
trebuie dovedite, conform regulilor statului membru de
destinaþie. Aceste scutiri se aplicã, de asemenea, ºi
operatorilor înregistraþi ºi neînregistraþi pe timpul
transportului în regim suspensiv. Fãrã a contraveni
dispoziþiilor art. 192.3, în cazul lipsurilor, altele decât
pierderile la care se referã, ºi în cazul pierderilor pentru
care nu sunt acordate scutirile prevãzute, acciza va fi
stabilitã pe baza cotelor aplicabile în statele membre
respective, în momentul în care pierderile - corect stabilite
de cãtre autoritãþile fiscale competente - s-au produs sau,
dacã este necesar, la momentul când lipsa a fost
înregistratã. Lipsurile la care se face referire ºi pierderile
care nu sunt scutite conform prevederilor vor fi, în toate
cazurile, indicate de autoritãþile fiscale competente pe
versoul exemplarului documentului administrativ de
însoþire care va fi returnat expeditorului, potrivit procedurii
stabilite prin norme.
Nereguli ºi abateri
Dacã o neregulã sau o abatere s-a comis în timpul
circulaþiei, implicând ºi exigibilitatea accizelor, aceasta se
va datora, în statul membru unde a avut loc abaterea sau
neregula, de cãtre persoana fizicã sau juridicã din þara de
provenienþã care a garantat plata accizei pentru circulaþie,
fãrã ca aceasta sã impieteze asupra începerii procedurilor
penale.
Dacã acciza este plãtitã în alt stat membru decât cel de
provenienþã a produselor, statul membru care a încasat
accizele va informa autoritãþile fiscale competente ale þãrii
de provenienþã.
Atunci când produsele supuse accizelor nu ajung la
destinaþie ºi nu este posibilã stabilirea locului în care s-a
comis abaterea sau neregula, aceasta se va considera a
fi fost comisã în statul membru de livrare a produselor,
care va colecta acciza cu cota în vigoare la data la care
produsele au fost livrate, în afarã de situaþia în care, într-
o perioadã de 4 luni de la data livrãrii produselor, se
prezintã dovezi care sã asigure autoritãþile fiscale
competente de corectitudinea tranzacþiei ori sã aducã
lãmuriri asupra locului unde s-a produs efectiv abaterea
sau neregula.
Dacã pe durata transportului o neregulã sau abatere a
fost depistatã, neputându-se stabili unde a avut loc, atunci
se considerã cã abaterea a avut loc pe teritoriul statului
membru unde aceasta a fost depistatã.
Dacã, înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la
data la care documentul administrativ de însoþire a fost
întocmit, statul membru unde a avut loc efectiv abaterea
sau neregula este stabilit cu certitudine, acel stat membru
va colecta acciza prin aplicarea cotei în vigoare la data la
care bunurile au fost livrate. În acest caz, imediat ce
dovada colectãrii taxei a fost prezentatã, acciza plãtitã
iniþial va fi rambursatã.
Dinu Lilicã - director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil –
aprilie 2007
trateazã din
sfera
contabilitãþii
practice problematica
constituirii societãþilor
comerciale ºi a utilizãrii
aparatelor electronice de
marcat. Prezentãm
reglementarea legislativã a
contractului de leasing oferind
un model practic de utilizare a
acestuia.
Vom aborda din sfera
fiscalitãþii problematica
impozitãrii veniturilor din
cedarea folosinþei bunurilor ºi
a veniturilor din investiþii.
Totodatã vom trata din
categoria taxelor ºi impozitelor
locale taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclamã ºi
publicitate, impozitul pe
spectacole ºi taxa hotelierã.
Continuãm prezentarea
sistemului vamal abordând de
aceastã datã tema exporturilor
de produse ºi tehnologii cu
dublã utilizare.
Mirona Serac
EXPORTURILE DE CONSTITUIREA
PRODUSE ªI SOCIETÃÞILOR
TEHNOLOGII CU COMERCIALE
DUBLÃ UTILIZARE
pag. 15
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
VENITURILE DIN CEDAREA
FOLOSINÞEI BUNURILOR ªI
VENITUL DIN INVESTIÞII
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
onform prevederilor Legii din arendarea bunurilor agricole, din
C 571/2003 privind Codul fiscal
veniturile din cedarea folosinþei bunurilor
patrimoniul personal. Veniturile obþinute
din închirieri ºi subînchirieri de bunuri
sunt veniturile, în bani ºi/sau în naturã, imobile sunt cele din cedarea folosinþei
provenind din cedarea folosinþei
locuinþei, caselor de vacanþã, garajelor,
bunurilor mobile ºi imobile, obþinute de
terenurilor ºi altele asemenea, a cãror
cãtre proprietar, uzufructuar sau alt
folosinþã este cedatã în baza unor
deþinãtor legal, altele decât veniturile din
activitãþi independente. În aceastã contracte de închiriere/subînchiriere,
categorie de venit se cuprind veniturile uzufruct, arendare ºi altele asemenea,
din închirieri ºi subînchirieri de bunuri inclusiv a unor pãrþi din acestea, utilizate
mobile ºi imobile, precum ºi veniturile în scop de reclamã, afiºaj ºi publicitate.
(continuare în pagina 4)
IMPOZITE ªI TAXE LOCALE
Mirona Serac - economist
mpozitele ºi taxele locale sunt e) taxa pentru folosirea mijloacelor
I urmãtoarele:
de reclamã ºi publicitate;
a) impozitul ºi taxa pe clãdiri
b) impozitul ºi taxa pe teren f) impozitul pe spectacole;
c) impozitul pe mijloacele de g) taxa hotelierã;
transport
h) taxe speciale;
d) taxa pentru eliberarea
certificatelor, avizelor ºi autorizaþiilor, i) alte taxe locale.
(continuare în pagina 8)
CONTRACTUL DE UTILIZAREA
LEASING APARATELOR DE
MARCAT
ELECTRONICE
FISCALE (I)
pag. 21 pag. 24 pag. 29
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE VENITURILE DIN CEDAREA FOLOSINÞEI

Dragoº Stoica BUNURILOR ªI VENITUL DIN INVESTIÞII

COORDONATOR
Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 1
Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu
IMPOZITE ªI TAXE LOCALE
Anca Buga
Dinu Lilicã Mirona Serac – economist pag. 1
Andrei Dragomir

TEHNOREDACTARE EXPORTURILE DE PRODUSE ªI TEHNOLOGII CU

Cristian Videanu DUBLÃ UTILIZARE
Mihai Gheþu
Cristian Opriþ
Dinu Lilicã – director economic pag. 15
REDACTARE ªI
CORECTURÃ

Diana Moraru
CONSTITUIREA SOCIETÃÞILOR COMERCIALE
ADRESA REDACÞIEI
Diana Moraru - economist pag. 21
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti
CONTRACTUL DE LEASING
E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro Anca Buga – director economic pag. 24

TELEFOANE

021/222.70.75
021/222.70.76 UTILIZAREA APARATELOR DE MARCAT

VÂNZÃRI ELECTRONICE FISCALE (I)

office@rezon.ro
Andrei Dragomir – expert contabil pag. 29

This product is manufactured on a franchise basis

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
VENITURILE DIN CEDAREA FOLOSINÞEI
BUNURILOR ªI VENITUL DIN INVESTIÞII
Veniturile din cedarea folosinþei
bunurilor
Venitul brut reprezintã totalitatea sumelor în bani ºi/sau
echivalentul în lei al veniturilor în naturã ºi se stabileºte pe
baza chiriei sau a arendei prevãzute în contractul încheiat
între pãrþi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul
încasãrii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreazã
cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziþiilor
legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui
deþinãtor legal, dacã sunt efectuate de cealaltã parte
contractantã. În cazul în care arenda se exprimã în naturã,
evaluarea în lei se va face pe baza preþurilor medii ale
produselor agricole, stabilite prin hotãrâri ale consiliilor
judeþene ºi, respectiv, ale Consiliului General al
Municipiului Bucureºti, ca urmare a propunerilor direcþiilor
teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii,
Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, hotãrâri ce trebuie emise
înainte de începerea anului fiscal.. În vederea determinãrii
venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în
bani ºi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în naturã se
adaugã, dacã este cazul, ºi valoarea cheltuielilor ce sunt,
conform dispoziþiilor legale sau înþelegerii contractuale, în
sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deþinãtor
legal, dar sunt efectuate de cealaltã parte contractantã.
Reprezintã venit brut ºi valoarea investiþiilor la bunurile
mobile ºi imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau a
altui deþinãtor legal, care fac obiectul unor contracte de
cedarea folosinþei bunurilor, ºi care sunt efectuate de
cealaltã parte contractantã. În termen de 30 de zile de la
finalizarea investiþiilor partea care a efectuat investiþia este
obligatã sã comunice proprietarului, uzufructuarului sau
altui deþinãtor legal valoarea investiþiei. Proprietarul,
uzufructuarul sau alt deþinãtor legal are obligaþia sã
declare la organul fiscal competent prin declaraþia privind
venitul realizat aferentã anului fiscal respectiv valoarea
investiþiei, în vederea definitivãrii impunerii.
ATENÞIE!
În conformitate cu legislaþia în materie, proprietarul are
obligaþia de a efectua cheltuielile referitoare la întreþinerea
ºi repararea locuinþei închiriate, ca de exemplu:
- întreþinerea în bune condiþii a elementelor structurii de
rezistenþã a clãdirii, elementelor de construcþie exterioarã
a clãdirii, cum ar fi: acoperiº, faþadã, curþile ºi grãdinile,
precum ºi spaþii comune din interiorul clãdirii, cum ar fi:
casa scãrii, casa ascensorului ºi altele asemenea;
- întreþinerea în bune condiþii a instalaþiilor comune
proprii clãdirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaþii de
4
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
alimentare cu apã, de canalizare, instalaþii de încãlzire
centralã ºi de preparare a apei calde, instalaþii electrice ºi
de gaze;
- repararea ºi menþinerea în stare de siguranþã în
exploatare ºi de funcþionare a clãdirii pe toatã durata
închirierii locuinþei.
În cazul efectuãrii de cãtre chiriaº a unor astfel de
cheltuieli care cad în sarcina proprietarului ºi se
încadreazã în cota forfetarã de cheltuieli, cu diminuarea
corespunzãtoare a chiriei, impunerea rãmâne
nemodificatã. În situaþia în care chiria/arenda reprezintã
echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se
determinã pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la
cursul de schimb al pieþei valutare comunicat de Banca
Naþionalã a României, din ultima zi a fiecãrei luni,
corespunzãtor lunilor din perioada de impunere.
ATENÞIE!
Venitul net se determinã ca diferenþa dintre sumele
reprezentând chiria/arenda în bani ºi/sau echivalentul în
lei al veniturilor în naturã, prevãzute în contractul încheiat
între pãrþi, ºi cota de cheltuialã forfetarã de 25%,
reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.
Pentru recunoaºterea deductibilitãþii cheltuielii stabilite
forfetar proprietarul nu este obligat sã prezinte organului
fiscal documente justificative.
Cheltuiala deductibilã aferentã venitului, stabilitã în
cota forfetarã de 25% aplicatã la venitul brut, reprezintã
uzura bunurilor închiriate ºi cheltuielile ocazionate de
întreþinerea ºi repararea acestora, impozitele ºi taxele pe
proprietate datorate potrivit legii, comisionul reþinut de
intermediari, primele de asigurare plãtite pentru bunul
cedat spre folosinþã, respectiv eventuale nerealizãri ale
veniturilor din arendare scontate, generate de condiþii
naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta,
inundaþii, incendii ºi altele asemenea. Prin excepþie,
contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net
din cedarea folosinþei bunurilor în sistem real, pe baza
datelor din contabilitatea în partidã simplã.
Venituri din investiþii
Conform prevederilor art. 65 alin (1) din Codul fiscal,
veniturile din investiþii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câºtiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operaþiuni de vânzare-cumpãrare de
valutã la termen, pe bazã de contract, precum ºi orice alte
operaþiuni similare.

e) venituri din lichidare/dizolvare fãrã lichidare a unei
persoane juridice.
Titlurile de valoare reprezintã orice valori mobiliare,
titluri de participare la un fond deschis de investiþii sau alt
instrument financiar calificat astfel de cãtre Comisia
Naþionalã a Valorilor Mobiliare, precum ºi pãrþile sociale.
Sunt neimpozabile urmãtoarele venituri din dobânzi:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile
curente;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat ºi
obligaþiunilor municipale;
c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele
clienþilor constituite în baza Legii nr. 541/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Sunt considerate venituri din dobânzi urmãtoarele:
- dobânzi obþinute din obligaþiuni;
- dobânzi obþinute pentru depozitele la termen, inclusiv
la certificatele de depozit;
- suma primitã sub formã de dobândã pentru
împrumuturile acordate;
- alte venituri obþinute din titluri de creanþã.
În cadrul operaþiunilor similare contractelor de
vânzare-cumpãrare de valutã la termen se includ ºi
urmãtoarele instrumente financiare derivate
tranzacþionate pe piaþã la bunã înþelegere (OTC) ºi
definite ca atare în legislaþia care reglementeazã aceste
tranzacþii:
- swap pe cursul de schimb
- swap pe rata dobânzii
- opþiuni pe cursul de schimb
- opþiuni pe rata dobânzii
Veniturile din dobânzi realizate începând cu data de 1
ianuarie 2007 la depozitele la Codul fiscal:
Stabilirea venitului din investiþii
Câºtigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare,
altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de
investiþii ºi pãrþile sociale, reprezintã diferenþa
pozitivã/negativã dintre preþul de vânzare ºi preþul de
cumpãrare pe tipuri de titluri de valori, diminuatã, dupã
caz, cu costurile aferente tranzacþiei. În cazul tranzacþiilor
cu acþiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în
cadrul Programului de privatizare în masã, preþul de
cumpãrare la prima tranzacþionare va fi asimilat cu
valoarea nominalã a acestora. În cazul tranzacþiilor cu
acþiuni cumpãrate la preþ preferenþial, în cadrul sistemului
stock options plan, câºtigul se determinã ca diferenþã între
preþul de vânzare ºi preþul de cumpãrare preferenþial,
diminuat cu costurile aferente tranzacþiei. Preþul de
cumpãrare al unui titlu de valoare, altul decât titlul de
participare la fonduri deschise de investiþii este preþul
determinat ºi evidenþiat de intermediar pentru respectivul
titlu, deþinut de un client, pe fiecare simbol, la care se
adaugã costurile aferente, conform normelor aprobate
prin ordin comun al ministrului finanþelor publice ºi al
preºedintelui Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare,
potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Preþul de cumpãrare pentru determinarea impozitului pe
câºtigul obþinut din transferul titlurilor de valoare se
stabileºte prin aplicarea metodei preþului mediu ponderat.
Ordinea de vânzare a titlurilor de valoare, raportatã la
deþinerile pe simbol, se înregistreazã cronologic, în funcþie
de data dobândirii, de la cea mai veche deþinere la cea
mai nouã deþinere.
Câºtigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât
titlurile de participare la fondurile deschise de investiþii ºi
pãrþile sociale, reprezintã diferenþa pozitivã dintre preþul
de vânzare ºi preþul de cumpãrare pe tipuri de titluri de
valori, diminuatã, dupã caz, cu comisioanele datorate
intermediarilor. În cazul tranzacþiilor cu acþiuni primite de
persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de
privatizare în masã, preþul de cumpãrare la prima
tranzacþionare va fi asimilat cu valoarea nominalã a
acestora. În cazul tranzacþiilor cu acþiuni cumpãrate la preþ
preferenþial, în cadrul sistemului stock options plan,
câºtigul se determinã ca diferenþã între preþul de vânzare
ºi preþul de cumpãrare preferenþial, diminuat cu
comisioanele datorate intermediarilor. În cazul transferului
dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la
fondurile deschise de investiþii, câºtigul se determinã ca
diferenþã pozitivã între preþul de rãscumpãrare ºi preþul de
cumpãrare/subscriere. Preþul de rãscumpãrare este preþul
care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preþul
de cumpãrare/subscriere este preþul plãtit de investitorul
persoanã fizicã pentru achiziþionarea titlului de participare.
Preþul de rãscumpãrare este preþul care i se cuvine
investitorului la retragerea din fond ºi este format din
valoarea unitarã a activului net din ziua anterioarã
depunerii cererii de rãscumpãrare, din care se scad
comisioanele de rãscumpãrare. Preþul de
cumpãrare/subscriere este preþul plãtit de investitor,
persoanã fizicã, ºi este format din valoarea unitarã a
activului net la care se adaugã comisionul de cumpãrare,
dacã este cazul.
IMPORTANT!
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra
pãrþilor sociale, câºtigul din înstrãinarea pãrþilor sociale se
determinã ca diferenþã pozitivã între preþul de vânzare ºi
valoarea nominalã/preþul de cumpãrare. Începând cu a
doua tranzacþie, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu preþul
de cumpãrare, care include ºi cheltuielile privind
comisioanele, taxele aferente tranzacþiei ºi alte cheltuieli
similare justificate cu documente. Determinarea câºtigului
se efectueazã la data încheierii tranzacþiei, pe baza
contractului încheiat între pãrþi. Veniturile obþinute sub
forma câºtigurilor din operaþiuni de vânzare-cumpãrare de
valutã la termen, pe bazã de contract, precum ºi din orice
alte operaþiuni de acest gen, reprezintã diferenþele de curs
favorabile rezultate din aceste operaþiuni în momentul
închiderii operaþiunii ºi evidenþierii în contul clientului.
Astfel, în cazul veniturilor realizate ca urmare a
deþinerii de titluri de participare la fondurile închise de
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
investiþii, obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii impozitului
pe veniturile sub formã de dividende revine:
- societãþii de investiþii, în cazul în care nu are încheiat
un contract de administrare;
- societãþii de administrare, în cazul în care societatea
de investiþii are încheiat un contract de administrare cu
societatea de administrare.
Veniturile obþinute sub forma câºtigurilor din operaþiuni
de vânzare-cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de
contract, precum ºi orice alte operaþiuni de acest gen
reprezintã diferenþele de curs favorabile rezultate din
aceste operaþiuni, în momentul încheierii operaþiunii ºi
evidenþierii în contul clientului. Câºtigul net anual se
determinã ca diferenþã între câºtigurile ºi pierderile
înregistrate în cursul anului respectiv din astfel de
operaþiuni. Câºtigul net anual se calculeazã pe baza
declaraþiei privind venitul realizat, depusã conform
prevederilor art. 83. Pentru tranzacþiile din anul fiscal,
fiecare intermediar sau plãtitor de venit, dupã caz, are
urmãtoarele obligaþii:
a) calcularea câºtigului anual/pierderii anuale pentru
tranzacþiile efectuate în cursul anului pentru fiecare
contribuabil;
b) transmiterea informaþiilor privind câºtigul
anual/pierderea anualã, precum ºi impozitul calculat ºi
reþinut ca platã anticipatã, în formã scrisã cãtre acesta,
pânã la data de 28 februarie a anului urmãtor celui pentru
care se face calculul.
Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare
fãrã lichidare a unei persoane juridice reprezintã
excedentul distribuþiilor în bani sau în naturã peste aportul
la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. În cazul
contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de
vânzare-cumpãrare valutã la termen), baza de impozitare
o reprezintã diferenþa favorabilã dintre cursul forward la
care se încheie tranzacþia ºi cursul spot/forward prevãzute
în contract la care tranzacþia se închide în piaþã la
scadenþã prin operaþiunea de sens contrar multiplicatã cu
suma contractului ºi evidenþiatã în contul clientului la
închiderea tranzacþiei.
În cazul opþiunii pe cursul de schimb, baza de
impozitare o reprezintã diferenþa favorabilã de curs între
cursul de schimb de cumpãrare/vânzare ºi cursul de
schimb la care se efectueazã în piaþã operaþiunea de sens
contrar - vânzare, respectiv cumpãrare multiplicatã cu
suma contractului, rezultatã din aceste operaþiuni în
momentul exercitãrii opþiunii ºi evidenþiatã în contul
clientului.
În cazul swapului pe cursul de schimb, baza de
impozitare o reprezintã diferenþa de curs favorabilã între
cursul de schimb spot ºi cel forward folosite în tranzacþie,
multiplicate cu suma noþionalã a contractului rezultatã din
aceste operaþiuni în momentul închiderii operaþiunii ºi
evidenþierii în contul clientului.
În cazul opþiunii pe rata dobânzii, baza de impozitare o
reprezintã diferenþa favorabilã dintre dobânda variabilã
încasatã ºi dobânda fixã convenitã în contract, rezultatã în
momentul exercitãrii opþiunii ºi evidenþiatã în contul
clientului.
6
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
În cazul swapului pe rata dobânzii, baza de impozitare
o reprezintã diferenþa de dobândã favorabilã dintre rata de
dobândã fixa ºi rata de dobândã variabilã stabilite în
contract multiplicatã cu suma noþionalã a contractului,
rezultatã din aceste operaþiuni în momentul închiderii
operaþiunii ºi evidenþiate în contul clientului.
În cazul dizolvãrii fãrã lichidare a unei persoane
juridice la transmiterea universalã a patrimoniului
societãþii cãtre asociatul unic, proprietãþile imobiliare din
situaþiile financiare vor fi evaluate la valoarea justã,
respectiv preþul de piaþã.
Baza impozabilã în cazul dizolvãrii fãrã lichidare a unei
persoane juridice se stabileºte astfel:
a) determinarea sumei reprezentând diferenþa între
valoarea elementelor de activ ºi sumele reprezentând
datoriile societãþii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a)
peste aportul la capitalul social al persoanei fizice
beneficiare.
Impozitul din veniturile din investiþii
Dividende
Veniturile sub formã de dividende, inclusiv sumele
primite ca urmare a deþinerii de titluri de participare la
fondurile închise de investiþii, se impun cu o cotã de 16%
din suma acestora. Obligaþia calculãrii ºi reþinerii
impozitului pe veniturile sub formã de dividende revine
persoanelor juridice, odatã cu plata dividendelor cãtre
acþionari sau asociaþi. Termenul de virare a impozitului
este pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în
care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar
care nu au fost plãtite acþionarilor sau asociaþilor pânã la
sfârºitul anului în care s-au aprobat situaþiile financiare
anuale, impozitul pe dividende se plãteºte pânã la data de
31 decembrie a anului respectiv. Astfel, impozitul pe
veniturile sub formã de dividende, inclusiv asupra sumelor
primite ca urmare a deþinerii de titluri de participare la
fondurile închise de investiþii, distribuite începând cu anul
fiscal 2006, se calculeazã ºi se reþine prin aplicarea cotei
de 16% asupra sumei acestora.
Dobânzi
Veniturile sub formã de dobânzi pentru: depozitele la
termen constituite, instrumentele de economisire
dobândite, contractele civile încheiate, începând cu data
de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cotã de 16% din suma
acestora. Pentru veniturile sub formã de dobânzi,
impozitul se calculeazã ºi se reþine de cãtre plãtitorii de
astfel de venituri la momentul înregistrãrii în contul curent
sau în contul de depozit al titularului, respectiv la
momentul rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de
economisire. În situaþia sumelor primite sub formã de
dobândã pentru împrumuturile acordate pe baza
contractelor civile, calculul impozitului datorat se
efectueazã la momentul plãþii dobânzii. Virarea impozitului
pentru veniturile din dobânzi se face lunar, pânã la data de

25 inclusiv a lunii urmãtoare înregistrãrii/rãscumpãrãrii, în
cazul unor instrumente de economisire, respectiv la
momentul plãþii dobânzii, pentru venituri de aceastã
naturã, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la
termen constituite, instrumentele de economisire
dobândite, contractele civile încheiate, depozitele la
vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1
ianuarie 2007, dar a cãror scadenþã este începând cu data
de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe
veniturile din dobânzi se aplicã cota de impozit de la data
constituirii. Veniturile neimpozabile generate de raporturi
juridice încheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 rãmân
neimpozabile pânã la data încetãrii acestora. Înnoirea
depozitelor/instrumentelor de economisire genereazã un
nou depozit/achiziþionarea unui nou instrument de
economisire.
Alte venituri
Calculul, reþinerea ºi virarea impozitului pe veniturile
din investiþii, altele decât cele prevãzute se efectueazã
astfel:
a) câºtigul determinat din transferul titlurilor de valoare,
altele decât pãrþile sociale ºi valorile mobiliare în cazul
societãþilor închise, se impune cu o cotã de 1%, impozitul
reþinut constituind platã anticipatã în contul impozitului
anual datorat. Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii
impozitului reprezentând plata anticipatã revine
intermediarilor, societãþilor de administrare a investiþiilor în
cazul rãscumpãrãrii de titluri de participare la fondurile
deschise de investiþii sau altor plãtitori de venit, dupã caz,
la fiecare tranzacþie. Impozitul calculat ºi reþinut la sursã
se vireazã la bugetul de stat, pânã la data de 25 inclusiv
a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut. Pentru
tranzacþiile din anul fiscal contribuabilul are obligaþia
depunerii declaraþiei privind venitul realizat, pe baza
cãreia organul fiscal stabileºte impozitul anual datorat,
respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de
recuperat, ºi emite o decizie de impunere anualã, luându-
se în calcul ºi impozitul reþinut la sursã, reprezentând
platã anticipatã. Impozitul anual datorat se stabileºte de
organul fiscal competent astfel:
- prin aplicarea cotei de 16% asupra câºtigului net
anual al fiecãrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare
înstrãinate sau rãscumpãrate, în cazul titlurilor de
participare la fonduri deschise de investiþii, începând cu
data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadã mai micã de 365
de zile de la data dobândirii;
- prin aplicarea cotei de 1% asupra câºtigului net anual
al fiecãrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art.
66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrãinate sau
rãscumpãrate, în cazul titlurilor de participare la fonduri
deschise de investiþii, începând cu data de 1 ianuarie
2007, într-o perioadã mai mare de 365 de zile de la data
dobândirii;
Astfel, pentru determinarea perioadei de deþinere a
titlurilor de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit.
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, intermediarii vor
evidenþia la fiecare operaþiune de cumpãrare data intrãrii
titlurilor de valoare în portofoliul persoanelor care deþin ºi
efectueazã tranzacþii cu acestea.
ATENÞIE!
Pentru tranzacþiile cu valori mobiliare în cazul
societãþilor închise ºi pãrþi sociale, încheiate anterior datei
de 1 ianuarie 2007, pentru care pãrþile contractante au
convenit ca plata sã se facã eºalonat, cotele de impozit
sunt cele în vigoare la data încheierii contractului iar
termenul de virare a impozitului pentru plãtitorii de astfel
de venituri este pânã la data 25 inclusiv a lunii urmãtoare
celei în care a fost reþinut. Dupã data de 1 ianuarie 2007
pentru aceste tranzacþii termenul de virare a impozitului
datorat calculat la momentul încheierii tranzacþiei pe baza
contractului este pânã la data la care se depun
documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate
asupra pãrþilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul
comerþului ori în registrul acþionarilor, dupã caz.
În cazul dizolvãrii fãrã lichidare a unei persoane
juridice obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii impozitului
revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
Impozitul calculat ºi reþinut la sursã se vireazã pânã la
data depunerii situaþiei financiare finale la oficiul registrului
comerþului, întocmitã de reprezentantul legal al persoanei
juridice.
IMPORTANT!
Orice plãtitor de venituri din pensii are obligaþia de a
calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reþine
ºi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor
prezentului articol. Impozitul se calculeazã prin aplicarea
cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil
lunar din pensii. În cazul unei pensii care nu este plãtitã
lunar, impozitul ce trebuie reþinut se stabileºte prin
împãrþirea pensiei plãtite la fiecare din lunile cãrora le este
aferentã pensia. Impozitul reþinut este impozit final al
contribuabilului pentru veniturile din pensii. Impozitul
calculat se reþine la data efectuãrii plãþii pensiei ºi se
vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25 inclusiv a
lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiei.
Drepturile de pensie restante se defalcheazã pe lunile la
care se referã, în vederea calculãrii impozitului datorat,
reþinerii ºi virãrii acestuia. În cazul veniturilor din pensii
ºi/sau al diferenþelor de venituri din pensii stabilite pentru
perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeazã
asupra venitului impozabil lunar ºi se reþine la data
efectuãrii plãþii, în conformitate cu reglementãrile legale în
vigoare la data plãþii ºi se vireazã pânã la data de 25 a
lunii urmãtoare celei în care s-au plãtit. Veniturile din
pensiile de urmaº vor fi individualizate în funcþie de
numãrul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu
drepturile cuvenite fiecãrui urmaº.
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, impozitul lunar
aferent venitului din pensii se calculeazã prin aplicarea
cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil
lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din
pensii, în ordine, a urmãtoarelor:
- a contribuþiilor obligatorii calculate, reþinute ºi
suportate de persoana fizicã ºi
- a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei.
Impozitul pe veniturile din pensii se calculeazã, se
reþine lunar de cãtre administratorii fondurilor de pensii ºi
(urmare din pagina 1)
IMPOZITE ªI TAXE LOCALE
Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu completãrile ºi
modificãrile ulterioare, defineºte la art. 247:
a) rangul unei localitãþi - rangul atribuit unei localitãþi
conform legii;
b) zone din cadrul localitãþii - zone stabilite de consiliul
local, în funcþie de poziþia terenului faþã de centrul
localitãþii, de reþelele edilitare, precum ºi de alte elemente
specifice fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale, conform
documentaþiilor de amenajare a teritoriului ºi de urbanism,
registrelor agricole, evidenþelor specifice cadastrului
imobiliar-edilitar sau altor evidenþe agricole sau cadastrale
care pot afecta valoarea terenului.
Astfe, conform Normelor metodologice de aplicare a
Codului fiscal aprobate prin HG 44/2004, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare pentru identificarea localitãþilor ºi
încadrarea acestora pe ranguri de localitãþi se au în
vedere, cumulativ, prevederile:
a) Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a
teritoriului României, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, denumitã în continuare Legea nr.
2/1968;
b) Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a IV-a -
Reþeaua de localitãþi, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu
modificãrile ulterioare, denumitã în continuare Legea nr.
351/2001.
Ierarhizarea funcþionalã a localitãþilor urbane ºi rurale,
potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, este urmãtoarea:
a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de
importanþã europeanã;
b) rangul I - municipii de importanþã naþionalã, cu
influenþã potenþialã la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanþã interjudeþeanã,
judeþeanã sau cu rol de echilibru în reþeaua de localitãþi;
d) rangul III - oraºe;
e) rangul IV - sate reºedinþã de comune;
f) rangul V - sate componente ale comunelor ºi sate
aparþinând municipiilor ºi oraºelor.
Astfel, localitãþilor componente ale oraºelor ºi
municipiilor li se atribuie aceleaºi ranguri cu cele ale
oraºelor ºi ale municipiilor în al cãror teritoriu administrativ
se aflã, potrivit prevederilor Legii nr. 2/1968.
8
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
se vireazã de cãtre unitãþile plãtitoare ale acestor venituri
pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se
face plata pensiilor, la organul fiscal în a cãrui razã îºi au
sediul plãtitorii de venituri. Administratorii fondurilor de
pensii vor emite norme interne specifice. Eventualele
sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii,
reþinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor
regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu
ocazia plãþilor din luna urmãtoare.
Identificarea zonelor atât în intravilanul, cât ºi în
extravilanul localitãþilor se face prin literele: A, B, C ºi D.
Delimitarea zonelor ºi stabilirea numãrului acestora,
atât în intravilanul, cât ºi în extravilanul localitãþilor, se
stabilesc prin hotãrârile adoptate de cãtre consiliile locale
potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, în funcþie de poziþia
terenului faþã de centrul localitãþii, de reþelele edilitare,
precum ºi de alte elemente specifice fiecãrei unitãþi
administrativ-teritoriale, pe baza documentaþiilor de
amenajare a teritoriului ºi de urbanism, a registrelor
agricole, a evidenþelor specifice cadastrului imobiliar-
edilitar sau a oricãror alte evidenþe agricole sau
cadastrale.
Numãrul zonelor din intravilanul localitãþilor poate fi
egal sau diferit de numãrul zonelor din extravilanul
localitãþilor.
În cazul în care la nivelul unitãþii administrativ-
teritoriale se impun modificãri ale delimitãrii zonelor,
consiliile locale pot adopta hotãrâri în acest sens numai în
cursul lunii mai pentru anul fiscal urmãtor. Neadoptarea de
modificãri ale delimitãrii zonelor în cursul lunii mai
corespunde opþiunii consiliilor locale respective de
menþinere a delimitãrii existente a zonelor pentru anul
fiscal urmãtor.
Dacã în cursul anului fiscal se modificã rangul
localitãþilor ori limitele intravilanului/extravilanului, dupã
caz, impozitul pe clãdiri, în cazul persoanelor fizice,
precum ºi impozitul pe teren, atât în cazul persoanelor
fizice, cât ºi al celor juridice, se modificã potrivit noii
ierarhizãri a localitãþii sau noii delimitãri a
intravilanului/extravilanului, dupã caz, începând cu data
de 1 ianuarie a anului fiscal urmãtor. În situaþia, impozitul
pe clãdiri ºi impozitul pe teren datorate se determinã, din
oficiu, de cãtre compartimentele de specialitate ale
autoritãþilor administraþiei publice locale, fãrã a se mai
depune o nouã declaraþie fiscalã, dupã ce în prealabil le-
a fost adusã la cunoºtinþã contribuabililor modificarea
rangului localitãþii sau a limitelor
intravilanului/extravilanului, dupã caz.
Pentru asigurarea unei stabilitãþi în ceea ce priveºte
delimitarea zonelor, se recomandã ca aceasta sã aibã
caracter multianual.

În cazul în care numãrul de zone din intravilan este
acelaºi cu numãrul de zone din extravilan, se utilizeazã
urmãtoarea corespondenþã:
a) zona A din intravilan are corespondent zona A din
extravilan;
b) zona B din intravilan are corespondent zona B din
extravilan;
c) zona C din intravilan are corespondent zona C din
extravilan;
d) zona D din intravilan are corespondent zona D din
extravilan.
La unitãþile administrativ-teritoriale în cazul cãrora
elementele specifice permit delimitarea a mai puþin de 4
zone, consiliile locale pot face aceasta, numai dupã cum
urmeazã:
a) în cazul în care delimiteazã 3 zone, acestea sunt:
zona A, zona B ºi zona C;
b) în cazul în care delimiteazã 2 zone, acestea sunt:
zona A ºi zona B;
c) în cazul în care delimiteazã o singurã zonã, aceasta
este zona A.
În cazurile în care numãrul de zone din intravilan este
diferit de numãrul de zone din extravilan, corespondenþa
dintre zone se face dupã cum urmeazã:
a) în intravilan se delimiteazã doar zona A, iar în
extravilan se delimiteazã zonele: A, B, C ºi D; pentru acest
caz, oricare zonã din extravilan are corespondent numai
zona A din intravilan;
b) în intravilan se delimiteazã zonele: A ºi B, iar în
extravilan se delimiteazã zonele: A, B, C ºi D; pentru acest
caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din
intravilan, iar oricare dintre zonele: B, C ºi D din extravilan
au corespondent numai zona B din intravilan;
c) în intravilan se delimiteazã zonele: A, B ºi C, iar în
extravilan se delimiteazã zonele: A, B, C ºi D; pentru acest
caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din
intravilan, zona B din extravilan are corespondent zona B
din intravilan, iar oricare dintre zonele C ºi D din extravilan
au corespondent numai zona C din intravilan;
d) în intravilan se delimiteazã zonele: A, B, C ºi D, iar
în extravilan se delimiteazã zonele: A, B ºi C; pentru acest
caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din
extravilan, zona B din intravilan are corespondent zona B
din extravilan, iar oricare dintre zonele C ºi D din intravilan
au corespondent numai zona C din extravilan;
e) în intravilan se delimiteazã zonele: A, B, C ºi D, iar
în extravilan se delimiteazã zonele A ºi B; pentru acest
caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din
extravilan, iar oricare dintre zonele B, C ºi D din intravilan
au corespondent numai zona B din extravilan;
f) în intravilan se delimiteazã zonele A, B, C ºi D, iar în
extravilan se delimiteazã doar zona A; pentru acest caz,
oricare dintre zonele din intravilan au corespondent numai
zona A din extravilan.
Pentru aplicarea prevederilor art. 258 alin. (4) din
Codul fiscal, zonele identificate prin cifre romane au
urmãtoarele echivalenþe: zona I echivalent zona A, zona II
echivalent zona B, zona III echivalent zona C ºi zona IV
echivalent zona D. Aceste echivalenþe se utilizeazã ºi
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
pentru zonele din extravilanul localitãþilor stabilite în anul
2003 pentru anul 2004.
Contribuabilii, persoane fizice, care desfãºoarã
activitãþi economice pe baza liberei iniþiative, precum ºi cei
care exercitã în mod autonom sau prin asociere orice
profesie liberã sunt:
a) persoanele fizice care exercitã activitãþi
independente în mod autonom sau asociate pe baza unui
contract de asociere încheiat în vederea realizãrii de
activitãþi, cum sunt: asociaþiile familiale, asociaþiile
agricole sau altele asemenea ºi care nu întrunesc
elementele constitutive ale contribuabilului - persoanã
juridicã;
b) persoanele fizice care exercitã orice profesii, cum
sunt cele: medicale, de avocaturã, notariale, de expertizã
contabilã, de expertizã tehnicã, de consultanþã fiscalã, de
contabil autorizat, de consultant de plasament în valori
imobiliare, de arhitecturã, de executare judecãtoreascã,
cele autorizate sã execute lucrãri de specialitate din
domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei sau alte
profesii asemãnãtoare desfãºurate în mod autonom, în
condiþiile legii, ºi care nu întrunesc elementele constitutive
ale contribuabilului - persoanã juridicã.
În categoria unitãþilor economice ale persoanelor
juridice de drept public, ale organizaþiilor politice,
sindicale, profesionale, patronale ºi cooperatiste,
instituþiilor publice, asociaþiilor, fundaþiilor, federaþiilor,
cultelor religioase ºi altora asemenea se cuprind numai
acele unitãþi aparþinând acestor persoane juridice care
desfãºoarã activitãþi în oricare dintre domeniile prevãzute.
În categoria comercianþilor, contribuabili - persoane
juridice, se cuprind: regiile autonome, societãþile ºi
companiile naþionale, societãþile bancare ºi orice alte
societãþi comerciale care se organizeazã ºi îºi desfãºoarã
activitatea în oricare dintre domeniile specifice producþiei,
prestãrilor de servicii, desfacerii produselor sau altor
activitãþi economice, cooperativele meºteºugãreºti,
cooperativele de consum, cooperativele de credit sau
orice alte entitãþi - persoane juridice care fac fapte de
comerþ, astfel cum sunt definite de Codul comercial.
Comunicarea datelor din evidenþa populaþiei ce privesc
starea civilã, domiciliul sau reºedinþa persoanelor fizice,
precum ºi actualizarea acestor date în sistem informatic
se asigurã de cãtre structurile teritoriale de specialitate ale
Direcþiei Generale de Evidenþã Informatizatã a Persoanei,
la cererea autoritãþilor administraþiei publice locale, fãrã
platã.
Resursele financiare prevãzute sunt întrebuinþate în
întregime de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale
pentru executarea atribuþiilor ºi responsabilitãþilor
acestora, în condiþiile legii.
IMPORTANT!
La stabilirea impozitelor ºi taxelor locale se va avea în
vedere respectarea urmãtoarelor principii:
a) principiul transparenþei - autoritãþile administraþiei
publice locale au obligaþia sã îºi desfãºoare activitatea
într-o manierã deschisã faþã de public;
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
b) principiul aplicãrii unitare - autoritãþile administraþiei
publice locale asigurã organizarea executãrii ºi
executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor titlului
IX din Codul fiscal ºi ale prezentelor norme metodologice,
fiindu-le interzisã instituirea altor impozite sau taxe locale
în afara celor prevãzute de titlul IX din Codul fiscal; taxele
speciale, instituite pentru funcþionarea unor servicii
publice locale create în interesul persoanelor fizice ºi
juridice, se încaseazã numai de la acestea, potrivit
regulamentului aprobat de consiliile locale, de Consiliul
General al Municipiului Bucureºti sau de consiliile
judeþene, dupã caz, în condiþiile Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 45/2003 privind finanþele publice locale;
c) principiul autonomiei locale - consiliile locale,
Consiliul General al Municipiului Bucureºti ºi consiliile
judeþene stabilesc impozitele ºi taxele locale între limitele
ºi în condiþiile titlului IX din Codul fiscal ºi ale prezentelor
norme metodologice; acest principiu corespunde Cartei
europene a autonomiei locale, adoptatã la Strasbourg la
15 octombrie 1985, ratificatã prin Legea nr. 199/1997,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331
din 26 noiembrie 1997.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) din Codul fiscal,
dispoziþiile referitoare la impozitele ºi taxele locale
prevaleazã asupra oricãror prevederi din alte acte
normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se
dispoziþiile titlului IX din Codul fiscal. Impozitele ºi taxele
locale anuale se calculeazã prin rotunjire, în sensul cã
fracþiunile sub 500 lei inclusiv se neglijeazã, iar ceea ce
depãºeºte 500 lei se întregeºte la 1.000 lei, prin adaos.
Pentru orice calcule intermediare privind impozitele ºi
taxele locale, altele decât cele prevãzute la alin. (1),
rotunjirea se face la leu, în sensul cã orice fracþiune din
acesta se întregeºte la un leu, prin adaos.
Prin sintagma calcule intermediare privind impozitele ºi
taxele locale prevãzutã la alin. (2) se înþelege:
a) calculul pentru perioade mai mici de un an;
b) calculul bonificaþiei prevãzute la art. 255 alin. (2), art.
260 alin. (2) ºi art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;
c) determinarea nivelurilor/valorilor ca efect al aplicãrii
unor coeficienþi de corecþie sau cote de impozitare;
d) determinarea ratelor pe termene de platã;
e) determinarea nivelurilor impozitelor ºi taxelor locale
care constau într-o anumitã sumã în lei, ca efect al
majorãrii anuale prevãzute la art. 287 din Codul fiscal;
f) orice alte calcule neprevãzute la lit. a)-e) ºi care nu
privesc cuantumurile impozitelor ºi taxelor locale
determinate pentru un an fiscal.
Ori de câte ori, din acte, din mãsurãtori sau din calcule,
dupã caz, suprafaþa pentru determinarea impozitelor ºi
taxelor locale are o mãrime exprimatã în fracþiuni de m2,
aceasta nu se rotunjeºte.
Pentru calculul termenelor se au în vedere prevederile
art. 101 din Codul de procedurã civilã, respectiv:
a) termenele se înþeleg pe zile libere, neintrând în
calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârºit
termenul;
10
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
b) termenele stabilite pe ore încep sã curgã de la
miezul nopþii zilei urmãtoare;
c) termenul care începe la data de 29, 30 sau 31 a lunii
ºi se sfârºeºte într-o lunã care nu are o asemenea zi se
va considera împlinit în cea din urmã zi a lunii;
d) termenele stabilite pe ani se sfârºesc în ziua anului
corespunzãtor zilei de plecare;
e) termenul care se sfârºeºte într-o zi de sãrbãtoare
legalã sau când serviciul este suspendat se va prelungi
pânã la sfârºitul primei zile de lucru urmãtoare; nu se
considerã zile de lucru cele care corespund repausului
sãptãmânal.
Astfel, în cazul în care termenul de platã a oricãror
impozite ºi taxe locale expirã într-o zi de sãrbãtoare
legalã, de repaus sãptãmânal sau când serviciul este
suspendat, în condiþiile legii, plata se considerã în termen
dacã este efectuatã pânã la sfârºitul primei zile de lucru
urmãtoare. Data în funcþie de care se acordã bonificaþia
pentru plata cu anticipaþie reprezintã termen de platã.
Taxa pentru folosirea mijloacelor
de reclamã ºi publicitate
Conform prevederilor art. 270 orice persoanã, care
beneficiazã de servicii de reclamã ºi publicitate în
România în baza unui contract sau a unui alt fel de
înþelegere încheiatã cu altã persoanã, datoreazã plata
taxei prevãzute în prezentul articol, cu excepþia serviciilor
de reclamã ºi publicitate realizate prin mijloacele de
informare în masã scrise ºi audiovizuale.
Mod de calcul
Taxa pentru servicii de reclamã ºi publicitate se
calculeazã prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea
serviciilor de reclamã ºi publicitate. Taxa prevãzutã în
prezentul articol, denumitã în continuare taxa pentru
servicii de reclamã ºi publicitate, se plãteºte la bugetul
local al unitãþii administrativ-teritoriale în raza cãreia
persoana presteazã serviciile de reclamã ºi publicitate.
Cota taxei se stabileºte de consiliul local, fiind cuprinsã
între 1% ºi 3%. Taxa pentru servicii de reclamã ºi
publicitate se varsã la bugetul local, lunar, pânã la data de
10 a lunii urmãtoare celei în care a intrat în vigoare
contractul de prestãri de servicii de reclamã ºi publicitate.
Valoarea serviciilor de reclamã ºi publicitate cuprinde
orice platã obþinutã sau care urmeazã a fi obþinutã pentru
serviciile de reclamã ºi publicitate, cu excepþia taxei pe
valoarea adãugatã.
Beneficiarii serviciilor de reclamã ºi publicitate
realizate în baza unui contract sau a unei altfel de
înþelegeri încheiate cu oricare altã persoanã datoreazã
taxa, prevãzutã la art. 270 din Codul fiscal, la bugetul local
al unitãþii administrativ-teritoriale în raza cãreia persoana
respectivã presteazã aceste servicii de reclamã ºi
publicitate.

Taxa pentru serviciile de reclamã ºi publicitate, se
calculeazã prin aplicarea unei cote cuprinse între 1% ºi
3%, inclusiv, asupra valorii serviciilor de reclamã ºi
publicitate, prevãzutã în contract, exclusiv taxa pe
valoarea adãugatã. Taxa se plãteºte lunar de cãtre
prestatorul serviciului de reclamã ºi publicitate, pe toatã
durata desfãºurãrii contractului, pânã la data de 10 a lunii
urmãtoare datorãrii taxei. Taxa se datoreazã de la data
intrãrii în vigoare a contractului. Nivelul cotei se stabileºte
de cãtre consiliile locale în cursul lunii mai a fiecãrui an
pentru anul fiscal urmãtor, potrivit art. 288 alin. (1) din
Codul fiscal.
Orice persoanã care utilizeazã un panou, afiºaj sau
structurã de afiºaj pentru reclamã ºi publicitate într-un loc
public datoreazã plata taxei anuale prevãzute în prezentul
articol cãtre bugetul local al autoritãþii administraþiei
publice locale în raza cãreia este amplasat panoul, afiºajul
sau structura de afiºaj respectivã. Valoarea taxei pentru
afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate se calculeazã
anual, prin înmulþirea numãrului de metri pãtraþi sau a
fracþiunii de metru pãtrat a suprafeþei afiºajului pentru
reclamã sau publicitate cu suma stabilitã de consiliul local,
astfel:
a) în cazul unui afiºaj situat în locul în care persoana
deruleazã o activitate economicã, suma este de pânã la
200.000 lei;
b) în cazul oricãrui alt panou, afiºaj sau structurã de
afiºaj pentru reclamã ºi publicitate, suma este de pânã la
150.000 lei.
Taxa pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate se
recalculeazã pentru a reflecta numãrul de luni sau
fracþiunea din lunã dintr-un an calendaristic în care se
afiºeazã în scop de reclamã ºi publicitate. Taxa pentru
afiºajul în scop de reclamã ºi publicitate se plãteºte anual,
anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, pânã la datele
de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie ºi 15 noiembrie,
inclusiv.
Pentru utilizarea unui panou, afiºaj sau structurã de
afiºaj pentru reclamã ºi publicitate într-un loc public, care
nu are la bazã un contract de publicitate, consiliile locale
stabilesc, prin hotãrâre, taxa pentru afiºaj în scop de
reclamã ºi publicitate, pe metru pãtrat de afiºaj, plãtitã de
utilizator la bugetul local al unitãþii administrativ-teritoriale
în raza cãreia este amplasat panoul, afiºajul sau structura
de afiºajÎn cazul în care panoul, afiºajul sau structura de
afiºaj este închiriatã unei alte persoane, utilizatorul final va
datora taxa în condiþiile art. 270 sau art. 271 din Codul
fiscal, dupã caz. Taxa datoratã se calculeazã prin
înmulþirea numãrului de metri pãtraþi sau a fracþiunii de
metru pãtrat a afiºajului cu taxa stabilitã de autoritatea
deliberativã.
Suprafaþa pentru care se datoreazã taxa pentru afiºaj
în scop de reclamã ºi publicitate este determinatã de
dreptunghiul imaginar în care se înscriu toate elementele
ce compun afiºul, panoul sau firma, dupã caz.
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
ATENÞIE!
În sensul prevederilor art. 271 alin. (4) din Codul fiscal,
HG 44/2004 aduce anumite precizãri:
a) se considerã cã taxa pentru afiºajul în scop de
reclamã ºi publicitate se plãteºte anual, anticipat, atunci
când un contribuabil stinge obligaþia de platã datoratã
pentru anul fiscal respectiv, înainte de data de 15 martie,
inclusiv, a aceluiaºi an fiscal;
b) se considerã cã taxa pentru afiºajul în scop de
reclamã ºi publicitate se plãteºte trimestrial, atunci când
un contribuabil stinge obligaþia de platã datoratã pentru
anul fiscal respectiv, în patru rate egale, pânã la datele de
15 martie, 15 iunie, 15 septembrie ºi 15 noiembrie,
inclusiv.
Taxa se calculeazã pentru un an fiscal sau pentru
numãrul de luni ºi zile rãmase pânã la sfârºitul anului
fiscal ºi se plãteºte de cãtre utilizatorul panoului, afiºajului
sau structurii de afiºaj, potrivit prevederilor.
Scutiri de la plata taxei
Potrivit art. 272, alin. (1) din Codul fiscal , taxa pentru
serviciile de reclamã ºi publicitate ºi taxa pentru afiºaj în
scop de reclamã ºi publicitate nu se aplicã instituþiilor
publice, cu excepþia cazurilor când acestea fac reclamã
unor activitãþi economice.
Taxa prevãzutã, denumitã taxa pentru afiºaj în scop de
reclamã ºi publicitate, nu se aplicã unei persoane care
închiriazã panoul, afiºajul sau structura de afiºaj unei alte
persoane, în acest caz taxa prevãzutã la art. 270 fiind
plãtitã de aceastã ultimã persoanã.
Nu se datoreazã taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclamã ºi publicitate pentru afiºajul efectuat pe mijloacele
de transport care nu sunt destinate, prin construcþia lor,
realizãrii de reclamã ºi publicitate.
Taxa pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate nu
se datoreazã pentru afiºele, panourile sau alte mijloace de
reclamã ºi publicitate amplasate în interiorul clãdirilor.
Taxa pentru afiºaj în scop de reclamã ºi publicitate nu
se aplicã pentru panourile de identificare a instalaþiilor
energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de
circulaþie, precum ºi alte informaþii de utilitate publicã ºi
educaþionale.
Sub incidenþa art. 272 alin. (3) din Codul fiscal intrã
afiºele expuse în exteriorul clãdirii, prin care se fac publice
spectacolele de natura celor prevãzute la art. 273 din
Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului
ºi/sau locul desfãºurãrii spectacolului, fiind asimilate celor
amplasate în interiorul clãdirilor.
Impozitul pe spectacole
Conform prevederilor art. 273, alin. (1) din Codul fiscal,
orice persoanã care organizeazã o manifestare artisticã, o
competiþie sportivã sau altã activitate distractivã în
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
România are obligaþia de a plãti impozitul prevãzut în
prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe
spectacole. Impozitul pe spectacole se plãteºte la bugetul
local al unitãþii administrativ-teritoriale în raza cãreia are
loc manifestarea artisticã, competiþia sportivã sau altã
activitate distractivã. Astfel, persoanele fizice ºi
persoanele juridice care organizeazã manifestãri artistice,
competiþii sportive sau orice altã activitate distractivã, cu
caracter permanent sau ocazional, datoreazã impozitul pe
spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasãrilor
din vânzarea abonamentelor ºi biletelor de intrare sau,
dupã caz, în sumã fixã, în funcþie de suprafaþa incintei, în
cazul videotecilor ºi discotecilor. Impozitul pe spectacole
se plãteºte lunar, pânã la data de 15, inclusiv, a lunii
urmãtoare celei în care se organizeazã spectacolul, la
bugetele locale ale comunelor, ale oraºelor sau ale
municipiilor, dupã caz, în a cãror razã de competenþã se
desfãºoarã spectacolele. La nivelul municipiului Bucureºti
impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al
sectoarelor în a cãror razã de competenþã se desfãºoarã
spectacolele.
Mod de calcul
Impozitul pe spectacole se calculeazã prin aplicarea
cotei de impozit la suma încasatã din vânzarea biletelor
de intrare ºi a abonamentelor, mai putin excepþiile
prevãzute la art. 275 din Codul fiscal.
IMPORTANT!
Cota de impozit se determinã dupã cum urmeazã:
a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o
piesã de teatru, balet, operã, operetã, concert filarmonic
sau altã manifestare muzicalã, prezentarea unui film la
cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiþie
sportivã internã sau internaþionalã, cota de impozit este
egalã cu 2%;
b) în cazul oricãrei alte manifestãri artistice decât cele
enumerate la lit. a), cota de impozit este egalã cu 5%.
ATENÞIE!
Suma primitã din vânzarea biletelor de intrare sau a
abonamentelor nu cuprinde sumele plãtite de
organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform
contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzãrii
biletelor de intrare sau a abonamentelor.
Persoanele care datoreazã impozitul pe spectacole
stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaþia de:
a) a înregistra biletele de intrare ºi/sau abonamentele
la compartimentul de specialitate al autoritãþii
administraþiei publice locale care îºi exercitã autoritatea
asupra locului unde are loc spectacolul;
b) a anunþa tarifele pentru spectacol în locul unde este
programat sã aibã loc spectacolul, precum ºi în orice alt
loc în care se vând bilete de intrare ºi/sau abonamente;
12
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
c) a preciza tarifele pe biletele de intrare ºi/sau
abonamente ºi de a nu încasa sume care depãºesc
tarifele precizate pe biletele de intrare ºi/sau abonamente;
d) a emite un bilet de intrare ºi/sau abonament pentru
toate sumele primite de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de
specialitate al autoritãþii administraþiei publice locale,
documentele justificative privind calculul ºi plata
impozitului pe spectacole;
Pentru manifestãrile artistice ºi competiþiile sportive
impozitul pe spectacole se stabileºte asupra încasãrilor
din vânzarea abonamentelor ºi a biletelor de intrare, prin
aplicarea urmãtoarelor cote:
a) 2% pentru manifestãrile artistice de teatru, de operã,
de operetã, de filarmonicã, cinematografice, muzicale, de
circ, precum ºi pentru competiþiile sportive interne ºi
internaþionale;
b) 5% pentru manifestãrile artistice de genul:
festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte
asemenea manifestãri artistice ori distractive care au un
caracter ocazional.
Organizatorii de manifestãri artistice cinematografice,
teatrale, muzicale ºi folclorice datoreazã impozit pe
spectacole, în condiþiile prezentelor norme metodologice,
calculat asupra încasãrilor din vânzarea biletelor de
intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea
timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice
sau de divertisment, dupã caz, determinatã potrivit
prevederilor:
a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar,
cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor
plastice, al arhitecturii ºi de divertisment, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iunie
1994, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
b) Normelor metodologice emise de Ministerul
Finanþelor nr. 48.211/1994 privind perceperea, încasarea,
virarea, utilizarea, evidenþa ºi controlul destinaþiei sumelor
rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic,
teatral, muzical, folcloric ºi al artelor plastice, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 17
octombrie 1994, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
IMPORTANT!
Contribuabililor care desfãºoarã activitãþi sau servicii
de natura celor menþionate la art. 274 alin. (2) din Codul
fiscal le revine obligaþia de a înregistra la compartimentele
de specialitate ale autoritãþilor administraþiei publice locale
în a cãror razã teritorialã îºi au domiciliul sau sediul, dupã
caz, atât abonamentele, cât ºi biletele de intrare ºi de a
afiºa tarifele la casele de vânzare a biletelor, precum ºi la
locul de desfãºurare a spectacolelor, interzicându-li-se sã
încaseze sume care depãºesc tarifele precizate pe
biletele de intrare ºi/sau abonamente.
În cazul în care contribuabilii prevãzuþi organizeazã
aceste spectacole în raza teritorialã de competenþã a altor
autoritãþi ale administraþiei publice locale decât cele de la

domiciliul sau sediul lor, dupã caz, acestora le revine
obligaþia de a viza abonamentele ºi biletele de intrare la
compartimentele de specialitate ale autoritãþilor
administraþiei publice locale în a cãror razã teritorialã se
desfãºoarã spectacolele.
Situaþii specifice pentru videoteci ºi discoteci
În cazul unei manifestãri artistice sau al unei activitãþi
distractive care are loc într-o videotecã sau discotecã,
impozitul pe spectacole se calculeazã pe baza suprafeþei
incintei prevãzute în prezentul articol.
Impozitul pe spectacole se stabileºte pentru fiecare zi
de manifestare artisticã sau de activitate distractivã, prin
înmulþirea numãrului de metri pãtraþi ai suprafeþei incintei
videotecii sau discotecii cu suma stabilitã de consiliul
local, astfel:
a) în cazul videotecilor, suma este de pânã la 1.000;
b) în cazul discotecilor, suma este de pânã la 2.000 lei.
Impozitul pe spectacole se ajusteazã prin înmulþirea
sumei stabilite, cu coeficientul de corecþie corespunzãtor,
precizat în tabelul urmãtor:
Rangul localitatii Coeficient de corectie
0 8.00
I 5.00
II 4.00
III 3.00
IV 1.10
V 1.00
Persoanele care datoreazã impozitul pe spectacole au
obligaþia de a depune o declaraþie la compartimentul de
specialitate al autoritãþii administraþiei publice locale
privind spectacolele programate pe durata unei luni
calendaristice. Declaraþia se depune pânã la data de 15,
inclusiv, a lunii precedente celei în care sunt programate
spectacolele respective.
Prin discotecã, în sensul prezentelor norme
metodologice, se înþelege activitatea artisticã ºi distractivã
desfãºuratã într-o incintã prevãzutã cu instalaþii
electronice speciale de lumini, precum ºi de redare ºi
audiþie de muzicã, unde se danseazã, indiferent cum este
denumitã ori de felul cum este organizatã ca activitate,
respectiv:
a) integratã sau conexã activitãþilor comerciale de
natura celor ce intrã sub incidenþa diviziunii 55 sau a
activitãþilor de spectacole specifice grupei 923 din CAEN -
rev. 1;
b) integratã sau conexã oricãror alte activitãþi
nemenþionate la lit. a);
c) individualã;
d) cu sau fãrã disc-jockey.
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
Nu sunt de natura discotecilor activitãþile prilejuite de
organizarea de nunþi, de botezuri ºi de revelioane. Prin
videotecã, în sensul prezentelor norme metodologice, se
înþelege activitatea artisticã ºi distractivã desfãºuratã într-
o incintã prevãzutã cu instalaþii electronice speciale de
redare ºi vizionare de filme; nu este de natura videotecii
activitatea care intrã sub incidenþa clasei 9213 din CAEN
- rev. 1. În cazul videotecilor ºi discotecilor nu se aplicã
prevederile referitoare la tipãrirea, înregistrarea, avizarea,
evidenþa ºi inventarul biletelor de intrare ºi al
abonamentelor.
Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în
cazul videotecilor ºi discotecilor, prin incintã se înþelege
spaþiul închis în interiorul unei clãdiri, suprafaþa teraselor
sau suprafaþa de teren afectatã pentru organizarea
acestor activitãþi artistice ºi distractive. Pentru
dimensionarea suprafeþei incintei în funcþie de care se
stabileºte impozitul pe spectacole se însumeazã
suprafeþele utile afectate acestor activitãþi, precum ºi,
acolo unde este cazul, suprafaþa utilã a incintelor în care
se consumã bãuturi alcoolice, bãuturi rãcoritoare sau
cafea, indiferent dacã participanþii stau în picioare sau pe
scaune, precum ºi suprafaþa utilã a oricãror alte incinte în
care se desfãºoarã o activitate distractivã conexã
programelor de videotecã sau discotecã. Prin zi de
funcþionare, pentru determinarea impozitului pe
spectacole, se înþelege intervalul de timp de 24 de ore,
precum ºi orice fracþiune din acesta înãuntrul cãruia se
desfãºoarã activitatea de videotecã sau discotecã, chiar
dacã programul respectiv cuprinde timpi din douã zile
calendaristice consecutive.
ATENÞIE!
Contribuabilii care intrã sub incidenþa art. 275 alin. (1)
din Codul fiscal au obligaþia sã prezinte releveul suprafeþei
incintei o datã cu depunerea declaraþiei fiscale ºi ori de
câte ori intervine o modificare a acestei suprafeþe. În cazul
contribuabililor care organizeazã activitãþi artistice ºi
distractive de videotecã ºi discotecã, impozitul pe
spectacole se determinã pe baza suprafeþei incintei
afectate pentru organizarea acestor activitãþi, nefiind
necesare bilete sau abonamente. Contribuabilii care
organizeazã activitãþi artistice ºi distractive de videotecã ºi
discotecã, în calitatea lor de plãtitori de impozit pe
spectacole, au obligaþia de a depune Declaraþia fiscalã
pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul
activitãþilor artistice ºi distractive de videotecã ºi
discotecã, pânã cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru
luna urmãtoare.
Plata impozitului
Impozitul pe spectacole se plãteºte lunar pânã la data
de 15, inclusiv, a lunii urmãtoare celei în care a avut loc
spectacolul. Orice persoanã care datoreazã impozitul pe
spectacole are obligaþia de a depune o declaraþie la
compartimentul de specialitate al autoritãþii administraþiei
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
publice locale, pânã la data stabilitã pentru fiecare platã a
impozitului pe spectacole. Formatul declaraþiei se
precizeazã în normele elaborate în comun de Ministerul
Finanþelor Publice ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor.
Persoanele care datoreazã impozitul pe spectacole
rãspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la
timp a declaraþiei ºi plata la timp a impozitului.
Scutiri de la plata impozitului
Conform prevederilor art. 276 din Codul fiscal,
impozitul pe spectacole nu se aplicã spectacolelor
organizate în scopuri umanitare. Astfel, contractele
încheiate între contribuabilii organizatori de spectacole ºi
beneficiarii sumelor cedate în scopuri umanitare se vor
înregistra la compartimentele de specialitate ale
autoritãþilor administraþiei publice locale în a cãror razã
teritorialã se desfãºoarã spectacolul, prealabil organizãrii
acestuia. Pentru aceste sume nu se datoreazã impozit pe
spectacol. Contractele care intrã sub incidenþa
prevederilor art. 276 din Codul fiscal sunt cele ce fac
obiectul prevederilor Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Taxa hotelierã
Consiliul local poate institui o taxã pentru ºederea într-
o unitate de cazare, într-o localitate asupra cãreia consiliul
local îºi exercitã autoritatea, dar numai dacã taxa se
aplicã conform prezentului capitol. Unitatea de cazare are
obligaþia de a vãrsa taxa colectatã la bugetul local al
unitãþii administrativ-teritoriale în raza cãreia este situatã
aceasta. Taxa pentru ºederea într-o unitate de cazare,
denumitã în continuare taxa hotelierã, se încaseazã de
cãtre persoanele juridice prin intermediul cãrora se
realizeazã cazarea, o datã cu luarea în evidenþã a
persoanelor cazate. Instituirea taxei hoteliere constituie
atribuþia opþionalã a consiliilor locale ale comunelor, ale
oraºelor sau ale municipiilor, dupã caz. Hotãrârea privind
instituirea taxei hoteliere se adoptã în cursul lunii mai ºi se
aplicã în anul fiscal urmãtor, în condiþiile prezentelor
norme metodologice. Neadoptarea hotãrârii pânã la data
de 31 mai a fiecãrui an fiscal corespunde opþiunii
autoritãþii deliberative de a nu institui taxa hotelierã pentru
anul fiscal urmãtor. Persoanele juridice prin intermediul
cãrora se realizeazã cazarea au obligaþia ca în
documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare
sã evidenþieze distinct taxa hotelierã încasatã determinatã
în funcþie de cota ºi, dupã caz, de numãrul de zile stabilite
de cãtre autoritãþile deliberative. Sumele încasate cu titlu
de taxã hotelierã se varsã la bugetul local al comunei, al
oraºului sau al municipiului, dupã caz, în a cãrei razã de
competenþã se aflã unitatea de cazare, lunar, pânã la data
de 10 a lunii în curs pentru luna precedentã, cu excepþia
situaþiilor în care aceastã datã coincide cu o zi
14
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
nelucrãtoare, caz în care virarea se face în prima zi
lucrãtoare urmãtoare. La nivelul municipiului Bucureºti
aceastã taxã se face venit la bugetul local al sectorului în
a cãrui razã de competenþã se aflã unitatea de cazare.
Mod de calcul
Conform prevederilor art. 279 din Codul fiscal, taxa
hotelierã se calculeazã prin aplicarea cotei stabilite la
tarifele de cazare practicate de unitãþile de cazare. În
cazul unitãþilor de cazare amplasate într-o staþiune
turisticã, cota taxei poate varia în funcþie de clasa cazãrii
în hotel. Taxa hotelierã se datoreazã pentru întreaga
perioadã de ºedere, cu excepþia cazului unitãþilor de
cazare amplasate într-o staþiune turisticã, atunci când taxa
se datoreazã numai pentru o singurã noapte, indiferent de
perioada realã de cazare.
În cazul în care autoritãþile prevãzute opteazã pentru
instituirea taxei hoteliere, cota se stabileºte între 0,5% ºi
5% inclusiv ºi se aplicã dupã cum urmeazã:
a) pentru ºederea în municipii, oraºe sau comune,
altele decât cele declarate, conform legii, staþiuni turistice,
taxa hotelierã se aplicã la tarifele de cazare practicate de
unitãþile hoteliere pentru fiecare persoanã care datoreazã
aceastã taxã; numãrul de zile pentru care se datoreazã
taxa hotelierã se stabileºte de cãtre autoritãþile
deliberative respective;
b) pentru ºederea în staþiunile turistice, atât cele de
interes naþional, cât ºi cele de interes local, declarate ca
atare prin hotãrâre a Guvernului, în condiþiile Ordonanþei
Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi
desfãºurarea activitãþii de turism în România, aprobatã cu
modificãri ºi completãri prin Legea nr. 755/2001, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, taxa hotelierã se
aplicã la tarifele de cazare practicate de unitãþile de
cazare numai pentru o noapte de cazare, pentru fiecare
persoanã care datoreazã aceastã taxã, indiferent de
perioada realã de cazare.
ATENÞIE!
Prin perioada realã de cazare se înþelege perioada
neîntreruptã în care o persoanã fizicã este cazatã într-o
unitate de cazare; perioada poate fi de una sau de mai
multe zile.
Plata taxei
Unitãþile de cazare au obligaþia de a vãrsa taxa
hotelierã la bugetul local, lunar, pânã la data de 10,
inclusiv, a lunii urmãtoare celei în care s-a colectat taxa
hotelierã de la persoanele care au plãtit cazarea. Unitãþile
de cazare au obligaþia de a depune lunar o declaraþie la
compartimentul de specialitate al autoritãþii administraþiei
publice locale, pânã la data stabilitã pentru fiecare platã a
taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaraþiei se precizeazã
în normele elaborate în comun de Ministerul Finanþelor
Publice ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor.

Scutiri de la plata taxei
Conform prevederilor art. 280 din codul fiscal, taxa
hotelierã nu se aplicã pentru:
a) persoanele fizice în vârstã de pânã la 18 ani
inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori
persoanele invalide de gradul I sau II;
c) pensionarii sau studenþii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii
stagiului militar;
e) veteranii de rãzboi;
f) vãduvele de rãzboi sau vãduvele veteranilor de
rãzboi care nu s-au recãsãtorit;
g) persoanele fizice prevãzute la art. 1 al Decretului-
lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
EXPORTURILE DE PRODUSE ªI
TEHNOLOGII CU DUBLÃ UTILIZARE
rdonanþa de urgenþã nr. 129/2006 stabileºte
O regimul de control al exporturilor de produse ºi
tehnologii cu dublã utilizare, precum ºi mãsurile
necesare în vederea aplicãrii directe a Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 1.334/2000 din 22 iunie 2000 de
instituire a unui regim comunitar pentru controlul
exporturilor de bunuri ºi tehnologii cu dublã utilizare.
Astfel, Ordonanþa de urgenþã nr. 129/2006
reglementeazã:
a) drepturile ºi obligaþiile persoanelor fizice sau
juridice române ori rezidente în România, care deruleazã
operaþiuni cu produse ºi tehnologii cu dublã utilizare,
inclusiv software, tehnologie ºi asistenþã tehnicã,
denumite în continuare produse cu dublã utilizare;
b) componentele sistemului naþional de control al
operaþiunilor de export realizate cu produse cu dublã
utilizare;
c) mãsurile necesare aplicãrii prevederilor legislaþiei
în domeniu, inclusiv sancþiunile, în conformitate cu
prevederile Regulamentului Consiliului.
În sensul ordonanþei de urgenþã nr. 129/2006,
termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele
semnificaþii:
a) acþiune comunã - Acþiunea Comunã a Consiliului
nr. 401/2000/PESC (Politicã Externã ºi de Securitate
Comunã), publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãþilor
Europene (JOCE) nr. L 159/2000, privind controlul
asistenþei tehnice ce vizeazã anumite produse cu
utilizare finalã militarã;
b) produse ºi tehnologii cu dublã utilizare, operaþiune
de export, exportator, declaraþie de export, utilizare finalã
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi
celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
h) soþul sau soþia uneia dintre persoanele fizice
menþionate la lit. b)-g), care este cazat/cazatã împreunã
cu o persoanã menþionatã la lit. b)-g).
IMPORTANT!
Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei
hoteliere, persoanele interesate trebuie sã facã dovada
cu: certificatul de încadrare într-o categorie de persoane
cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau
orice alt document similar, însoþit de actul de identitate. În
cazul persoanelor în vârstã de pânã la 14 ani, actul de
identitate este certificatul de naºtere sau alte documente
care atestã situaþia respectivã.
militarã, declaraþia destinatarului final, transfer - definite
conform prevederilor Regulamentului Consiliului;
c) destinatar - orice persoanã care pune în liberã
circulaþie produsele cu dublã utilizare în conformitate cu
procesul de licenþiere la export ºi care are dreptul sã
transfere drepturile de proprietate;
d) destinatar final - orice persoanã care utilizeazã în
fapt produsele exportate conform ordonanþei de urgenþã
nr. 129/2006;
e) teritoriul vamal al Comunitãþii - teritoriu, aºa cum
este definit în art. 3 al Regulamentului Consiliului (CEE)
nr. 2.913 din 12 octombrie 1992 privind instituirea
Codului Vamal Comunitar, publicat în Jurnalul Oficial al
Comunitãþilor Europene (JO) nr. L 302 din 19 octombrie
1992, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
f) þarã terþã - orice þarã din afara teritoriului vamal al
Comunitãþii;
g) asistenþã tehnicã - operaþiune, astfel cum este
definitã în art. 1 lit. (a) ºi (b) din acþiunea comunã;
h) operaþiuni de intermediere - orice activitate
desfãºuratã de persoane fizice sau juridice privind:
1. negocierea sau organizarea tranzacþiilor care
presupun transferul dintr-o þarã terþã cãtre o altã þarã
terþã de produse cu dublã utilizare cuprinse în liste;
2. cumpãrarea, vânzarea ori transferul de produse cu
dublã utilizare dintr-o þarã terþã cãtre o altã þarã terþã;
i) regimuri internaþionale de control al exporturilor,
organisme ºi tratate - conform definiþiei din art. 1 lit. (c)
din acþiunea comunã.
Agenþia Naþionalã de Control al Exporturilor,
denumitã în continuare Agenþia, este autoritatea
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
naþionalã în domeniul controlului exporturilor de produse
cu dublã utilizare ºi are urmãtoarele atribuþii principale:
a) iniþiazã proiecte de acte normative, elaboreazã
reglementãri proprii ºi comune cu alte autoritãþi abilitate
în domeniu, potrivit prevederilor legislaþiei naþionale ºi în
acord deplin cu legislaþia comunitarã în domeniu, ºi
colaboreazã cu acestea pentru aplicarea prevederilor
ordonanþei de urgenþã nr. 129/2006;
b) verificã scriptic sau faptic, atunci când este
necesar, aspectele relevante privind încheierea,
derularea sau finalizarea operaþiunilor prevãzute la art. 7
alin. (1) având ca obiect produse cu dublã utilizare,
precum ºi respectarea destinaþiei ºi utilizãrii finale ale
acestora;
c) verificã conformitatea ºi exactitatea declaraþiilor
exportatorilor care desfãºoarã operaþiunile prevãzute la
art. 7 alin. (1);
d) evalueazã ºi acceptã, dupã caz, certificatul
internaþional de import ori documentele echivalente,
emise sau certificate de autoritãþile competente din þãrile
partenerilor comerciali, în vederea eliberãrii licenþelor de
export de produse cu dublã utilizare;
e) elibereazã certificatul internaþional de import sau
alt document echivalent, precum ºi certificatul de control
al livrãrii pentru punerea în liberã circulaþie ori al
transferurilor de produse cu dublã utilizare;
f) examineazã ºi aprobã cererile de licenþã privind
exportul de produse cu dublã utilizare, cu avizul
Consiliului pentru avizarea autorizãrii prin licenþã a
operaþiunilor cu produse cu dublã utilizare, denumit în
continuare Consiliul pentru avizare;
g) elibereazã licenþele de export pentru produse cu
dublã utilizare;
h) dispune, în cazul încãlcãrii prevederilor ordonanþei
de urgenþã nr. 129/2006 ºi a regulamentelor Consiliului
Uniunii Europene, oprirea ori interzicerea derulãrii
operaþiunilor de export sau a altor transferuri de produse
cu dublã utilizare, precum ºi sancþionarea exportatorilor
care se fac vinovaþi de aceste încãlcãri;
i) organizeazã, cu sprijinul ministerelor ºi instituþiilor
implicate, programe de informare pentru operatorii
economici autohtoni în legãturã cu principiile,
obiectivele, normele ºi procedurile privind regimul
exporturilor de produse cu dublã utilizare;
j) realizeazã programe naþionale de avertizare pentru
producãtorii interni de produse cu dublã utilizare ºi
pentru toate persoanele fizice sau juridice care sunt
implicate în activitãþile de export al unor asemenea
produse;
k) acordã, la cerere, consultanþã de specialitate
operatorilor economici ºi altor persoane interesate în
efectuarea de operaþiuni cu produse cu dublã utilizare,
supuse regimului de control reglementat prin Ordonanþa
de urgenþã nr. 129/2006;
l) controleazã modul de îndeplinire a obligaþiilor ºi
angajamentelor asumate de România prin tratatele,
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
acordurile ºi aranjamentele internaþionale în domeniu ºi
în conformitate cu legislaþia ºi tratatele Uniunii
Europene;
m) reprezintã, împreunã cu Ministerul Afacerilor
Externe, România în cadrul activitãþilor desfãºurate de
organizaþiile ºi organismele internaþionale cu
responsabilitãþi în domeniul controlului exporturilor de
produse cu dublã utilizare;
n) coopereazã, prin canale diplomatice, cu autoritãþile
similare din alte state ºi cu organismele Uniunii
Europene în scopul:
1. informãrii reciproce ºi consultãrii în cazul cererilor
de licenþã pentru produse cu dublã utilizare, dacã existã
indicii temeinice privind posibilitatea utilizãrii acestora în
alte scopuri decât cele declarate;
2. actualizãrii ºi aplicãrii uniforme a reglementãrilor în
materie;
3. sesizãrii încãlcãrilor regimului de control, în
vederea sancþionãrii acestora de cãtre organele
competente din fiecare þarã;
o) iniþiazã, în colaborare cu Ministerul Afacerilor
Externe ºi cu alte instituþii interesate, acþiuni de
promovare a intereselor specifice României în relaþiile cu
organizaþiile ºi organismele internaþionale de control al
exporturilor de produse cu dublã utilizare;
p) îndeplineºte orice alte atribuþii prevãzute de
ordonanþe de urgenþã în domeniul reglementãrii,
autorizãrii prin licenþã, controlului exporturilor de produse
cu dublã utilizare ºi de acquis-ul comunitar în materie.
Domeniu de aplicare
Listele cuprinzând produsele cu dublã utilizare
supuse regimului de control la export sunt cele
prevãzute în anexele la Regulamentul Consiliului. Se
supun regimului de control, în conformitate cu
prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 129/2006, ºi
exporturile altor produse care nu figureazã pe liste, în
situaþiile prevãzute în Regulamentul Consiliului. Aceste
produse se supun regimului de control al exporturilor prin
ordin al preºedintelui Agenþiei.
Se supun regimului de control prevãzut de Ordonanþa
de urgenþã nr. 129/2006 ºi în conformitate cu
Regulamentul Consiliului urmãtoarele operaþiuni cu
produse cu dublã utilizare:
a) exportul ºi orice alte operaþiuni de transfer, în
regim vamal definitiv sau suspensiv, inclusiv
transmiterea de software sau tehnologie prin mijloace
electronice, prin fax sau telefon;
b) operaþiuni de intermediere;
c) asistenþa tehnicã.
Se supun regimului de control destinaþia ºi utilizarea
finalã ale produselor cu dublã utilizare care fac obiectul
operaþiunilor prevãzute la alin. (1).
Se supun regimului de control sursele potenþiale de
export al produselor cu dublã utilizare create ca urmare
a unor activitãþi de cercetare, dezvoltare, producere.

Autorizarea prin licenþã
Operaþiunile prevãzute la art. 7 alin. (1) ºi (3) se
supun regimului de control al exporturilor dacã:
a) produsele cu dublã utilizare sunt prevãzute în
anexa I la Regulamentul Consiliului;
b) existã una dintre situaþiile prevãzute la art. 4 din
Regulamentul Consiliului; Agenþia este informatã de
cãtre exportator asupra circumstanþelor prevãzute la art.
7 ºi decide dacã exportul în cauzã urmeazã sã se
realizeze în baza unei licenþe, precum ºi tipul
formularului de licenþã; sau
c) operaþiunea este de tipul asistenþã tehnicã,
conform prevederilor acþiunii comune.
Autorizarea prin licenþã a exportului produselor cu
dublã utilizare ºi controlul asistenþei tehnice referitoare la
anumite utilizãri finale militare
Exportul de produse cu dublã utilizare este supus
autorizãrii prin eliberarea licenþelor de export. În sensul
ordonanþei de urgenþã nr. 129/2006, termenul licenþã
este identic, ca definiþie, cu termenul autorizaþie, utilizat
în Regulamentul Consiliului.
Tipurile de licenþe de export care se emit de cãtre
Agenþie pentru operaþiuni cu produse cu dublã utilizare
sunt:
a) licenþã individualã;
b) licenþã globalã;
c) licenþã naþionalã generalã.
Cererile pentru licenþele de export prevãzute la alin.
(2) lit. a) ºi b) se transmit Agenþiei pe formularul
comunitar, publicat în anexa III la Regulamentul
Consiliului, completat în totalitate ºi semnat de
reprezentantul oficial al companiei exportatoare.
Solicitantul este rãspunzãtor pentru corectitudinea
tuturor datelor ºi informaþiilor conþinute în cerere ºi în
documentele anexate. Cererile pentru licenþele generale
de export conþin, în mod obligatoriu, toate elementele
comune prevãzute în anexa III b la Regulamentul
Consiliului.
Agenþia soluþioneazã cererile de licenþã în termen de
45 de zile de la data depunerii documentaþiei complete
necesare. Cererile pentru licenþe individuale ºi globale
se aprobã sau se resping prin ordin al preºedintelui
Agenþiei. Licenþele generale se acordã de cãtre Agenþie
în situaþii determinate, prin ordin al preºedintelui
Agenþiei.
ATENÞIE!
Exportatorii care pot face dovada existenþei unui
control ºi a unei administrãri a transferurilor pentru o
perioadã de cel puþin 3 ani pot beneficia de licenþe
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
globale ºi generale. Titularii acestora trebuie sã prezinte
Agenþiei o declaraþie de începere a comerþului
internaþional cu produse cu dublã utilizare, prin care sã
dea asigurãri cã:
a) utilizatorul final nu intenþioneazã sã foloseascã
produsele pentru desfãºurarea unor activitãþi de naturã
sã încalce drepturile omului sau libertãþile fundamentale;
b) livrarea produselor nu aduce ameninþãri pãcii ºi nu
poate periclita stabilitatea regiunii;
c) þara de destinaþie nu susþine, nu faciliteazã sau nu
încurajeazã terorismul ori crima internaþionalã.
Pentru îndeplinirea obligaþiilor prevãzute solicitantul
trebuie sã implementeze un sistem de administrare ºi de
control intern pentru transferul produselor, denumit
generic programul intern de control, care va fi certificat
de Agenþie.
Operaþiunile de export cu produsele cu dublã utilizare
prevãzute în anexele I ºi IV la Regulamentul Consiliului
se pot realiza în baza licenþelor individuale de export,
valabile pentru tipurile ºi categoriile specificate. Acest tip
de licenþã se acordã pentru un singur exportator ºi
pentru un singur partener extern, pânã când acest tip de
licenþã va fi definit altfel printr-un amendament la
Regulamentul Consiliului. Valabilitatea licenþei
individuale de export este de maximum un an de la data
emiterii. Termenul de valabilitate a licenþei poate fi
prelungit de Agenþie pentru o perioadã de maximum un
an, în baza unei solicitãri justificate a exportatorului,
înaintatã Agenþiei cu minimum 30 de zile înainte de
expirarea perioadei de valabilitate. Declaraþia
destinatarului final, denumitã în continuare declaraþie, se
anexeazã la cererea de eliberare a licenþei. Agenþia
solicitã certificatul internaþional de import sau un
document echivalent, eliberat ori certificat de autoritatea
competentã din þara de destinaþie, prin care partenerul
extern din aceastã þarã se angajeazã sã respecte
destinaþia ºi utilizarea finalã declarate ºi sã nu reexporte
produsele decât cu aprobarea prealabilã, scrisã, a
autoritãþilor române abilitate potrivit legii sau a autoritãþii
competente din þara de destinaþie finalã. Certificatul
internaþional de import sau documentul echivalent, în
original, se anexeazã la cererea de licenþã de export.
IMPORTANT!
Exportatorul este obligat sã obþinã de la partenerul
extern certificatul de control al livrãrii sau un alt
document echivalent, eliberat ori certificat de autoritatea
competentã din þara de destinaþie, atestând cã marfa a
ajuns la destinaþie, dupã ce a avut loc livrarea produselor
cu dublã utilizare, dar nu mai târziu de 4 luni de la acest
moment. Certificatul de control al livrãrii sau documentul
echivalent se prezintã Agenþiei în original. Prevederile
prezentului alineat se aplicã numai pentru exporturile
autorizate de Agenþie. În plus faþã de cele prevãzute
Agenþia poate solicita orice alte documente pe care le
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
considerã necesare în luarea deciziei privind eliberarea
licenþei. Licenþa individualã de export sau exportatorul
poate face obiectul unor condiþii speciale, impuse de
Agenþie, specificate în licenþa emisã.
Prevederile nu se aplicã în relaþiile cu statele pãrþi la
Convenþia privind interzicerea dezvoltãrii, producerii,
stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugerea
acestora, în cazul exporturilor de produse cu dublã
utilizare prevãzute în listele nr. 2 ºi 3 din anexa nr. 1 la
Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor
Convenþiei privind interzicerea dezvoltãrii, producerii,
stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugerea
acestora, republicatã, cu modificãrile ulterioare. Pentru
clarificarea unor aspecte specifice, Agenþia poate solicita
exportatorului alte documente justificative, care sã fie
anexate la cererea de licenþã de export.
ATENÞIE!
Pentru exportul produselor cu dublã utilizare
prevãzute în anexa I ºi anexa IV partea I la
Regulamentul Consiliului, se pot elibera licenþe globale
de export, valabile pentru tipurile ºi categoriile de
produse cu dublã utilizare specificate, pentru un singur
exportator, pentru unul sau mai multe produse, cãtre una
ori mai multe þãri determinate. Aceste licenþe se
elibereazã atunci când relaþiile dintre exportator ºi
destinatar sunt de categoria:
a) compania de bazã cãtre una sau mai multe
sucursale ale aceleiaºi companii;
b) între un producãtor ºi un distribuitor exclusiv;
c) în cadrul unui contract comercial care implicã un
flux comercial regulat între exportator ºi utilizatorul final
al produselor cu dublã utilizare.
Valabilitatea licenþei globale de export este de 3 ani
de la data emiterii. Termenul de valabilitate a licenþei
poate fi prelungit de Agenþie pentru o perioadã de
maximum un an, în baza unei solicitãri justificate a
titularului, înaintatã Agenþiei cu 30 de zile înainte de
expirarea perioadei de valabilitate. Licenþa globalã de
export poate fi eliberatã numai solicitanþilor cu
experienþã suficientã în domeniul controlului exporturilor,
de minimum 3 ani, ºi care au implementat un program
intern de control certificat. Într-un interval de 30 de zile
de la încheierea anului calendaristic, exportatorul este
obligat sã prezinte Agenþiei un raport privind operaþiunile
de export efectuate conform licenþei globale de export.
Licenþele generale de export sunt:
a) licenþã generalã naþionalã de export;
b) licenþã generalã comunitarã de export.
Licenþa generalã de export se poate acorda tuturor
exportatorilor pentru unul sau mai multe produse cu
dublã utilizare cãtre una ori mai multe þãri determinate ºi
18
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
poate fi folositã numai în conformitate cu termenii ºi
condiþiile specificate. Exportatorul care intenþioneazã sã
exporte produse cu dublã utilizare de pe teritoriul
României, folosind licenþele generale de export, este
obligat sã se înregistreze la Agenþie înainte de prima
utilizare a unei astfel de licenþe. Exportatorul va notifica
Agenþiei în legãturã cu orice schimbãri ale informaþiilor
din cererea de înregistrare, într-o perioadã de 15 zile.
Agenþia va înregistra exportatorul în 20 de zile de la data
prezentãrii solicitãrii în scris. Exportatorul va depune la
Agenþie cererea de anulare a înregistrãrii dacã, pentru o
perioadã de un an, nu exportã produse cu dublã utilizare
prevãzute în licenþa generalã de export aferentã pentru
care este înregistrat. În situaþia utilizãrii licenþei generale
de export, exportatorul trebuie sã specifice numãrul
licenþei aferente în declaraþia vamalã. La cererea
Agenþiei, exportatorul va transmite informaþii privind
exporturile desfãºurate în conformitate cu licenþele
generale de export.
Pentru exportul produselor cu dublã utilizare
prevãzute în anexa I ºi pentru transferul produselor
prevãzute în anexa IV partea I la Regulamentul
Consiliului în interiorul Uniunii Europene, poate fi
solicitatã o licenþã generalã naþionalã de export. Licenþa
generalã naþionalã de export este valabilã pânã la
anularea valabilitãþii ei prin ordin al preºedintelui
Agenþiei. Documentele de transport care însoþesc
produsele cu dublã utilizare exportate în conformitate cu
licenþa naþionalã generalã de export trebuie sã fie
însoþite de o declaraþie al cãrei model este prevãzut în
anexa care face parte integrantã din Ordonanþa de
urgenþã nr. 129/2006. Într-un interval de 30 de zile de la
încheierea anului calendaristic, exportatorul este obligat
sã prezinte Agenþiei un raport al operaþiunilor de export
efectuate conform licenþei generale naþionale de export.
Agenþia aprobã sau respinge cererile de licenþã dupã
examinarea ºi avizarea lor de cãtre Consiliul pentru
avizare. Emiterea licenþei privind exportul sau transferul
intracomunitar de produse cu dublã utilizare din
domeniul nuclear este condiþionatã de prezentarea de
cãtre solicitantul de licenþã a unei autorizaþii eliberate de
Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþilor Nucleare.
ATENÞIE!
Este interzisã orice asistenþã tehnicã legatã de
dezvoltarea, fabricarea, vânzarea, întreþinerea,
identificarea sau proliferarea de arme chimice, biologice
ori nucleare sau de dispozitive explozive nucleare ºi
rachete capabile sã le transporte, conform art. 2 ºi 5 din
acþiunea comunã. Asistenþa tehnicã este interzisã, chiar
dacã nu este legatã de o anumitã utilizare finalã militarã
prevãzutã însã are drept destinaþie o þarã pentru care se
pot aplica prevederile art. 3 din acþiunea comunã.

Prevederile nu se aplicã dacã:
a) asistenþa tehnicã se efectueazã în oricare dintre
þãrile menþionate în anexa II la Regulamentul Consiliului;
b) asistenþa tehnicã este folositã în domeniul public
sau în cercetarea ºtiinþificã fundamentalã specificatã de
regimurile internaþionale de control al exporturilor,
organizaþii ºi acorduri;
c) asistenþa tehnicã este transmisã verbal ºi nu se
referã la produsul controlat de unul sau mai multe
regimuri internaþionale de control al exporturilor.
Eliberarea certificatului internaþional de import ºi a
certificatului de control al livrãrii
Agenþia elibereazã certificatul internaþional de import,
certificatul de control al livrãrii sau alte documente
echivalente, emise ori certificate în condiþiile cerute de
autoritatea competentã din þara exportatorului.
Prevederile nu se aplicã în relaþiile cu statele pãrþi la
Convenþia privind interzicerea dezvoltãrii, producerii,
stocãrii ºi folosirii armelor chimice ºi distrugerea
acestora, în cazul importurilor de produse cu dublã
utilizare prevãzute în listele nr. 2 ºi 3 din anexa nr. 1 la
Legea nr. 56/1997, republicatã, cu modificãrile
ulterioare. Pentru clarificarea unor aspecte specifice,
Agenþia poate solicita declarantului alte documente
justificative.
Certificatul internaþional de import se emite de
Agenþie în termen de 10 zile de la depunerea de cãtre
solicitant a documentaþiei complete, poate fi utilizat de
autoritãþile þãrii exportatoare în procedurile
premergãtoare exportului, în folosul persoanei
specificate, ºi nu poate fi transferat altei persoane.
Solicitantul va notifica Agenþiei cu privire la orice
modificãri privind datele cuprinse în certificatul
internaþional de import, declaraþia utilizatorului final ºi
certificatul de control al livrãrii, într-un interval de 10 zile
de la data la care au intervenit acele modificãri. Dacã
datele conþinute în documente sunt în curs de a fi
schimbate sau au fost schimbate, Agenþia este
îndreptãþitã sã retragã certificatul.
IMPORTANT!
În cazul în care controlul vamal al produselor pentru
care Agenþia a eliberat un certificat internaþional de
import se face în unul dintre birourile vamale ale statelor
membre ale Uniunii Europene, persoana în favoarea
cãreia s-a eliberat certificatul internaþional de import va
notifica Agenþiei sosirea produselor pe teritoriul
României, în termen de 20 de zile de la data declaraþiei
de punere în liberã circulaþie.
Emiterea certificatului internaþional de import poate fi
refuzatã sau certificatul internaþional de import poate fi
retras în situaþiile în care:
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
a) solicitantul, partenerul extern sau destinatarul final
local acþioneazã împotriva prevederilor Regulamentului
Consiliului;
b) emiterea certificatului ar încãlca obligaþiile
internaþionale ale României ºi ar pune în pericol
îndeplinirea unor astfel de obligaþii;
c) comercializarea produselor ar încãlca interesele de
securitate naþionalã ale României;
d) solicitantul a prezentat date ºi informaþii incorecte;
e) solicitantul nu respectã condiþiile iniþiale înscrise în
certificat.
Eliberarea certificatului internaþional de import pentru
produse cu dublã utilizare din domeniul nuclear este
condiþionatã de prezentarea de cãtre solicitantul
certificatului internaþional de import a unei autorizaþii
eliberate de Comisia Naþionalã pentru Controlul
Activitãþilor Nucleare. Eliberarea certificatului de control
al livrãrii poate fi refuzatã în situaþia în care verificãrile
efectuate de Agenþie dovedesc neconcordanþa cu datele
furnizate pentru eliberarea documentului. Agenþia emite
certificatul de control al livrãrii în termen de 30 de zile de
la depunerea documentaþiei complete.
Reglementãri comune
Titularii licenþelor sunt obligaþi sã declare Agenþiei
orice modificãri sau diferenþe faþã de datele înscrise în
licenþe, constatate în documente, precum ºi la predarea
sau preluarea produselor cu dublã utilizare respective. În
cazul în care asemenea modificãri sau diferenþe schimbã
condiþiile în temeiul cãrora a fost eliberatã licenþa,
aceasta este anulatã prin ordin al preºedintelui Agenþiei.
Declararea acestor modificãri sau diferenþe se
efectueazã în scris ºi este însoþitã, dupã caz, de o nouã
cerere de licenþã. În documentele comerciale relevante
referitoare la produsele cu dublã utilizare, exportatorul
român are obligaþia sã înscrie urmãtorul text: "Aceste
produse se supun regimului de control al exporturilor de
produse ºi tehnologii cu dublã utilizare". În acest sens,
documentele comerciale relevante includ, în special,
contracte, facturi, confirmãri ale comenzilor, precum ºi
note de expediþie.
Agenþia înfiinþeazã ºi gestioneazã registrul care
cuprinde date privind licenþele emise ºi companiile
beneficiare. Agenþia stabileºte prin ordin al preºedintelui
modul de înregistrare a licenþelor emise. Licenþele pot fi
utilizate numai de titularii acestora, în scopurile pentru
care au fost eliberate, cu respectarea condiþiilor
prevãzute în acestea, ºi nu pot fi cesionate. Formularele
pentru certificate, licenþe ºi alte documente, pe care
Agenþia le elibereazã în vederea aprobãrii operaþiunilor
desfãºurate cu produse cu dublã utilizare, se aprobã prin
ordin al preºedintelui Agenþiei ºi se publicã în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Formalitãþile vamale pe care le presupun operaþiunile
prevãzute la art. 7 alin. (1) pot fi efectuate numai la
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
birourile vamale stabilite în acest sens prin ordin al
preºedintelui Autoritãþii Naþionale a Vãmilor. Lista
birourilor vamale abilitate din statele membre ale Uniunii
Europene este publicatã în Jurnalul Oficial al
Comunitãþilor Europene, Seria C, conform art. 13 din
Regulamentul Consiliului. Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor va comunica Comisiei Europene lista cu birourile
vamale abilitate, prin intermediul Agenþiei. Exportatorii
au obligaþia de a declara ºi de a prezenta produsele cu
dublã utilizare pentru controlul vamal numai la birourile
vamale abilitate.
Respingerea cererii de eliberare a licenþei, prin ordin
al preºedintelui Agenþiei, precum ºi neeliberarea licenþei
în termenul prevãzut la art. 9 alin. (5) se pot contesta în
condiþiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificãrile ulterioare.
Sistemul naþional de control al
exporturilor
În aplicarea regimului de control al operaþiunilor cu
produse cu dublã utilizare, Agenþia coordoneazã
activitatea sistemului naþional de control al exporturilor,
ca parte a sistemului de control comunitar, alcãtuit din:
a) Agenþie;
b) Consiliul pentru avizare.
În componenþa Consiliului pentru avizare intrã
reprezentanþi ai urmãtoarelor instituþii:
a) Ministerul Apãrãrii, Ministerul Administraþiei ºi
Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Integrãrii Europene, Autoritatea Naþionalã a Vãmilor ºi
Ministerul Economiei ºi Comerþului, prin structurile
specializate;
b) Serviciul Român de Informaþii ºi Serviciul de
Informaþii Externe;
c) Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþilor
Nucleare.
Consiliul pentru avizare examineazã ºi avizeazã
cererile de licenþã pentru operaþiunile cu produse cu
dublã utilizare prevãzute la art. 7 alin. (1).
Agenþia îºi exercitã atribuþiile de control prin corpul de
control sau specialiºti atestaþi de aceasta. Organizarea,
funcþionarea ºi atribuþiile corpului de control al Agenþiei
se stabilesc prin ordin al preºedintelui Agenþiei.
Cheltuielile de expertizã tehnicã a produselor, efectuatã
în laboratoare, institute de cercetare sau în alte instituþii
specializate în domeniu, în vederea clasificãrii ca
produse cu dublã utilizare, se suportã financiar de cãtre
persoana fizicã sau juridicã în beneficiul cãreia se
desfãºoarã activitatea de clasificare. În situaþii
deosebite, legate de fapte care pot aduce atingere
securitãþii naþionale, cheltuielile de expertizã tehnicã se
suportã din bugetul Agenþiei. În exercitarea atribuþiilor
sale de control, corpul de control al Agenþiei are acces
neîngrãdit, în condiþiile legii, la documente, date ºi
20
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
informaþii necesare. Exportatorii sunt obligaþi sã
transmitã, la cererea Agenþiei, la termenele stabilite,
documentele, datele ºi informaþiile solicitate ºi sã
asigure, în condiþiile legii, accesul neîngrãdit al corpului
de control al acesteia în sediile lor ºi în orice spaþii care
le aparþin, în vederea verificãrii aspectelor relevante
privind încheierea, derularea sau finalizarea
operaþiunilor supuse controlului prin Ordonanþa de
urgenþã nr. 129/2006, a celor privind destinaþia ºi
utilizarea finalã ale produselor cu dublã utilizare, precum
ºi pentru a stabili dacã produsele care fac obiectul
exporturilor se supun regimului de control prevãzut de
Ordonanþa de urgenþã nr. 129/2006. Producãtorii de
produse cu dublã utilizare sunt obligaþi sã se înregistreze
la Agenþie. Corpul de control poate analiza evidenþele
privind transferurile externe definitive de produse ºi
tehnologii, altele decât cele cu dublã utilizare, efectuate
de persoana fizicã sau juridicã controlatã în zone aflate
sub regimuri de embargo sau zone limitrofe acestora.
Exportatorii ºi autoritãþile publice cu atribuþii în
domeniu au obligaþia de a pãstra documentele privind
derularea operaþiunilor cu produse cu dublã utilizare
supuse regimului de control timp de 5 ani, începând cu
anul calendaristic urmãtor celui în care s-au efectuat.
Deþinãtorii de licenþe trebuie sã þinã registre sau liste
detaliate care sã cuprindã în special documente
comerciale ºi informaþii suficiente, conform prevederilor
Regulamentului Consiliului.
IMPORTANT!
În aplicarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr.
129/2006, Agenþia este beneficiar autorizat ºi
valorificator de informaþii specifice, inclusiv pentru cele
deþinute de instituþiile de stat abilitate, potrivit legii, sã
desfãºoare activitãþi informative.
Agenþia are acces neîngrãdit, în condiþiile legii, la
toate informaþiile care privesc operaþiuni cu produse cu
dublã utilizare, precum ºi la informaþiile necesare
evaluãrii oricãror forme de activitãþi cu asemenea
produse. Autoritãþile publice abilitate, potrivit legii, sã
desfãºoare activitãþi informative sunt obligate sã
transmitã Agenþiei datele obþinute referitoare la
încãlcarea prevederilor ordonanþei de urgenþã nr.
129/2006. La solicitarea Agenþiei, autoritãþile publice
abilitate prevãzute efectueazã verificãri specifice ºi o
informeazã în vederea luãrii mãsurilor legale.
Dinu Lilicã - director economic

CONSTITUIREA SOCIETÃÞILOR
COMERCIALE
egea nr. 31/1990 nu defineºte noþiunea de
L societate comercialã, dar, din ansamblul
dispoziþiilor sale, putem desprinde urmãtoarele aspecte:
societãþile comerciale sunt persoane juridice constituite
prin acordul de voinþã a douã sau mai multe persoane,
sub forma unei asocieri, în vederea desfãºurãrii de acte
de comerþ a cãror sferã este strict determinatã în
obiectul de activitate.
Elemente de identificare ale
societãþilor comerciale
Având calitatea de persoane juridice, societãþile
comerciale se identificã în principal prin urmãtoarele
elemente:
a) denumire
b) sediu
c) naþionalitate
În ceea ce priveºte denumirea, Decretul nr. 31/1954
stabileºte în art. 38 faptul cã persoana juridicã va purta
denumirea stabilitã prin actul care a înfiinþat-o sau prin
statut. Odatã cu înregistrarea sau înscrierea persoanei
juridice, se va trece în registru ºi denumirea ei.
Denumirea societãþilor comerciale se concretizeazã,
în general, într-o firmã ºi o emblemã. Regimul lor juridic
este reglementat de art. 30-43 din Legea nr. 26/1990,
privind Registrul Comerþului. Atât firma, cât ºi emblema
reprezintã principalul element de identificare a
societãþilor comerciale, de aceea trebuie sã
îndeplineascã în mod obligatoriu condiþia distinctivitãþii:
orice firmã nouã trebuie sã se deosebeascã de cele
existente; când o firmã nouã este asemãnãtoare cu o
alta, trebuie sã se adauge o menþiune care sã o
deosebeascã de aceasta, fie prin desemnarea mai
precisã a persoanei, fie prin indicarea felului de comerþ
exercitat sau în orice alt mod, confrom art. 38 din Legea
nr. 26/1990; emblema va trebui sã se deosebeascã de
emblemele înscrise în acelaºi Registru al Comerþului,
pentru acelaºi fel de comerþ, precum ºi de emblemele
altor comercianþi de pe piaþa unde comerciantul îºi
desfãºoarã activitatea conform art. 43 Legea nr.
26/1990. În cazurile prevãzute de lege în care este
necesarã încheierea actului constitutiv în formã
autenticã, trebuie prezentatã dovada eliberatã de Oficiul
Registrului Comerþului privind disponibilitatea firmei
conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 modificatã
prin Legea nr. 161/2003.
Regimul juridic al firmei ºi al emblemei a fost analizat
mai detaliat în cadrul secþiunii "Elementele fondului de
comerþ".
Decretul nr. 31/1954 prevede cã sediul persoanei
juridice se stabileºte potrivit actului care a înfiinþat-o sau
statutului (art. 39).
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
Sediul reprezintã individualizarea societãþii din punct
de vedere spaþial, al locului unde îºi desfãºoarã
activitatea organele de conducere. Exploatarea fondului
de comerþ se realizeazã, de regulã, în alte locaþii,
puncte de lucru ale societãþii.
Acelaºi sediu poate servi funcþionãrii mai multor
societãþi, cu condiþia ca o persoanã (cel puþin) sã fie
asociat în fiecare dintre aceste societãþi (art. 16 alin. 2
Legea nr. 31/1990).
Societãþile comerciale cu sediul în România sunt
persoane juridice române (art. 1 alin. 2 L 31/1990). În
funcþie de sediu, se determinã aºadar naþionalitatea
societãþii.
Naþionalitatea prezintã importanþã din punct de
vedere al legii aplicabile societãþii respective.
Potrivit Codului fiscal, este persoanã juridicã românã
orice persoanã juridicã care a fost înfiinþatã în
conformitate cu legislaþia României sau care are locul
de exercitare a conducerii efective în România (art. 7
alin. 1 pct. 24).
Forme juridice
Legea nr. 31/1990 prevede în art. 2 formele juridice
în care se pot constitui societãþile comerciale în
România. Acestea sunt:
a) societatea în nume colectiv
Se caracterizeazã prin faptul cã asociaþii acestei
forme de societate au, în general, calitatea de
comercianþi ºi rãspund solidar ºi nelimitat de datoriile
societãþii.
b) societatea în comanditã simplã
O parte dintre asociaþi, numiþi comanditaþi, au de
regulã calitatea de comercianþi ºi rãspund solidar ºi
nelimitat de datoriile societãþii, iar o altã parte,
comanditarii, rãspund doar pânã la concurenþa
aporturilor subscrise de fiecare.
c) societatea pe acþiuni
Asociaþii societãþii pe acþiuni nu rãspund decât în
limita capitalului social subscris. Se particularizeazã
prin faptul cã poartã denumirea de acþionari, fiind
posesorii unor valori mobiliare (acþiuni) primite în
schimbul aporturilor. Acþiunile au o valoare egalã care
nu poate fi mai micã de 1000 de lei.
d) societatea în comanditã pe acþiuni
Acest tip de societate împrumutã caracteristici proprii
atât societãþii pe acþiuni, cât ºi societãþii în comanditã
simplã. Capitalul social este divizat în acþiuni, iar
asociaþii se împart în comanditaþi ºi comanditari,
rãspunderea acestora fiind întocmai ca la societatea în
comanditã simplã.
e) societatea cu rãspundere limitatã
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Asociaþii nu au calitatea de comercianþi ºi nu rãspund
de datoriile societãþii decât în limita aporturilor. Capitalul
social e divizat în pãrþi sociale egale care trebuie sã
aibã o valoare minimã de 100.000 de lei fiecare.
Societatea cu rãspundere limitatã cunoaºte o formã
aparte: societatea cu rãspundere limitatã cu asociat
unic. În acest sens, art. 5 alin. 2 din Legea nr. 31/1990
prevede cã societatea cu rãspundere limitatã se poate
constitui ºi prin actul de voinþã al unei singure persoane.
În afara societãþilor comerciale, existã ºi alte forme
de asociere, acestea fiind reglementate de Codul
comercial. Este vorba despre asociaþiunea în
participaþie (art. 251-256) ºi despre asociaþiunea de
asigurare mutualã (art. 257-263).
Alegerea oricãrei forme societare prevãzute de
normele în vigoare aparþine persoanelor care doresc
constituirea unei societãþi comerciale. Aceastã alegere
se face, în linii generale, þinând cont de obiectul de
activitate învederat, de actele comerciale pe care
societatea urmeazã sã le îndeplineascã, de numãrul ºi
calitatea persoanelor care doresc sã se asocieze,
precum ºi de capitalul de care acestea dispun pentru a
constitui societatea.
Condiþii privind capitalul social
Pentru constituirea anumitor forme societare, este
necesarã îndeplinirea condiþiilor referitoare la valoarea
minimã a capitalului social.
Societatea pe acþiuni ºi societatea în comanditã pe
acþiuni trebuie sã aibã un capital social minim de 90000
de lei (art. 10 alin. 1 Legea nr. 31/1990), iar societatea
cu rãspundere limitatã nu poate avea un capital mai mic
de 200 de lei (art. 11 alin. 1).
Pentru celelalte forme de societate, legea nu
prevede o valoare minimã pentru capitalul social.
Numãrul de asociaþi
Potrivit art. 4 din Legea nr. 31/1990, societatea
comercialã va avea cel puþin 2 asociaþi, în afarã de
cazul când legea prevede altfel.
În ceea ce priveºte societatea pe acþiuni, art. 10
stipuleazã cã: numãrul acþionarilor în societatea pe
acþiuni nu poate fi mai mic de 2.
Pentru societãþile cu rãspundere limitatã, legea
prevede posibilitatea existenþei valabile a societãþii cu
asociat unic. În schimb, este impus un numãr maxim de
asociaþi: cel mult 50 de persoane (art. 12).
Condiþii privind efectuarea
aporturilor
Efectuarea aporturilor este obligatorie pentru fiecare
asociat ºi reprezintã condiþia participãrii la beneficiile ºi
la pierderile societãþii.
22
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Legea nr. 31/1990 dispune cã aporturile pot fi
realizate sub mai multe forme: în numerar, în naturã, în
creanþe, în industrie.
Aporturile în numerar sunt obligatorii pentru
constituirea valabilã a oricãrui tip de societate (art. 16
alin. 1). Capitalul subscris trebuie vãrsat, cel puþin
pentru o anumitã parte din numerar, urmând ca restul sã
se facã la o datã ulterioarã. Asociaþii care nu îndeplinesc
condiþia vãrsãrii aportului social devin debitori ai
societãþii, atât pentru suma care le revenea a fi vãrsatã,
cât ºi pentru dobânzile legale datorate de la data
scadenþei (art. 65 alin. 2).
Aporturile în naturã pot fi efectuate la toate formele
de societate ºi se realizeazã prin transferarea
drepturilor corespunzãtoare ºi prin predarea efectivã
cãtre societate a bunurilor aflate în stare de utilizare
(art. 15 alin. 2).
Aporturile în naturã sunt necesare pentru
funcþionarea oricãrui tip de societate. Orice bun mobil
sau imobil constituit aport într-o societate comercialã
devine proprietatea acesteia, intrând în patrimoniul
societãþii, de la data înmatriculãrii ei în Registrul
Comerþului.
Acest tip de aport ce constã în transferul dreptului de
proprietate sau a altor drepturi reale asupra unui bun de
la asociat la societate, prezintã trãsãturi similare unui
contract de vânzare-cumpãrare. Asociatul este þinut sã
rãspundã pentru evicþiune ºi pentru vicii ascunse, de
aceea în lege se precizeazã cã bunurile trebuie sã se
afle în stare de utilizare.
Spre deosebire însã de vânzãtor, asociatul are
dreptul ca, la datã încetãrii existenþei societãþii, bunul pe
care îl constituise aport sã se întoarcã în patrimoniul
sãu, fie în naturã, dacã mai existã sub aceastã formã ºi
dacã a existat o înþelegere în acest sens, fie primind
contravaloarea sa în numerar.
Aporturile în naturã contribuie întotdeauna la
formarea capitalului social, de aceea valoarea lor ºi
modul de evaluare trebuie înscrise în actul constitutiv.
Aporturile în creanþe sunt posibile numai în cazul
anumitor tipuri de societãþi:
- societatea în nume colectiv;
- societatea în comanditã simplã;
- societatea pe acþiuni constituitã prin subscripþie
simultanã.
Pentru celelalte forme societare prevãzute de Legea
31 (societatea pe acþiuni constituitã prin subscripþie
publicã, societatea în comanditã pe acþiuni ºi societatea
cu rãspundere limitatã), este interzis în mod expres
acest tip de aport în art. 15 alin. 3.
Asociatul care a constituit un aport în creanþe este
þinut sã garanteze aceste creanþe, prin derogare de la
regulile generale ale cesiunii de creanþe care nu instituie
în sarcina cedentului vreo obligaþie de garanþie. Art. 84
prevede cã asociatul care a depus ca aport una sau mai
multe creanþe nu este liberat cât timp societatea nu a
obþinut plata sumei pentru care au fost aduse. Dacã
plata nu s-a putut obþine prin urmãrirea debitorului

cedat, asociatul, în afarã de daune, rãspunde de suma
datoratã, cu dobânda legalã din ziua scadenþei
creanþelor.
Aporturile în creanþe contribuie la formarea
capitalului social, fiind considerate aporturi în naturã.
Aporturile în industrie reprezintã punerea la
dispoziþia societãþii de cãtre asociat a cunoºtinþelor sale
tehnice, a muncii sale, a serviciilor pe care acesta
urmeazã sã le presteze în interesul societãþii.
Alin. 4 al art. 15 prevede cã prestaþiile în muncã nu
pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului
social.
Pot fi efectuate aporturi constând în prestaþii în
muncã de cãtre asociaþii unei societãþi în nume colectiv
ºi de cãtre asociaþii comanditaþi, în schimbul acestor
aporturi aceºtia având dreptul sã participe la beneficiile
ºi la pierderile societãþii. Nici aceºti asociaþi nu pot
constitui însã aportul în prestaþii în muncã la formarea
sau la majorarea capitalului social (art. 15 alin. 5).
Aporturile în industrie nu participã la formarea
capitalului social.
Înmatricularea societãþii
Fondatorilor sau administratorilor societãþii la revine
obligaþia sã efectueze, ei înºiºi sau prin mandatari,
înmatricularea societãþii în Registrul Comerþului în raza
teritorialã a sediului societãþii. Înmatricularea trebuie sã
se facã în 15 zile de la încheierea actului constitutiv (art.
35 alin. 1).
Cererea de înmatriculare trebuie sã fie însoþitã de:
- actul constitutiv al societãþii;
- dovada vãrsãrii capitalului subscris în condiþiile
actului constitutiv;
- dovada sediului declarat ºi a disponibilitãþii firmei;
- actele privind proprietatea asupra aporturilor în
naturã, iar pentru imobile ºi certificatul constatator al
sarcinilor de care sunt grevate;
- actele constatatoare ale operaþiunilor încheiate în
contul societãþii ºi aprobate de asociaþi;
- declaraþia pe propria rãspundere a fondatorilor, a
administratorilor ºi a cenzorilor cã îndeplinesc condiþiile
prevãzute de Legea nr. 31/1990.
Controlul legalitãþii actelor sau faptelor care se
înregistreazã în Registrul Comerþului revine unui
judecãtor delegat, desemnat de preºedintele
tribunalului. Acesta are sarcina de a dispune efectuarea
de expertize, în contul pãrþilor ºi administrarea de
dovezi. De asemenea, judecãtorul delegat are atribuþii
de numire a experþilor autorizaþi care vor întocmi un
raport cuprinzând descrierea ºi modul de evaluare a
bunurilor aportate, valoarea acestora ºi a acþiunilor
acordate în schimb, în cadrul societãþilor pe acþiuni
unde existã aporturi în naturã. Experþii vor putea evalua
ºi cerceta ºi alte aspecte privitoare la constituirea
societãþii, în funcþie de elementele indicate de
judecãtorul delegat (art. 37).
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
Raportul realizat de experþi trebuie depus în termen
de 15 zile la Oficiul Registrului Comerþului ºi va putea fi
examinat de creditorii personali ai asociaþilor sau de alte
persoane.
Dacã în urma verificãrilor se constatã cã sunt
îndeplinite condiþiile prevãzute de lege, judecãtorul
delegat va pronunþa o încheiere pentru autorizarea
constituirii societãþii ºi înmatricularea acesteia.
Încheierea trebuie pronunþatã în termen de 5 zile de la
data îndeplinirii cerinþelor legale (art. 39).
Înmatricularea se efectueazã în termen de 24 de ore
de la data pronunþãrii încheierii judecãtorului ºi are drept
efect dobândirea personalitãþii juridice de cãtre
societatea comercialã.
Articolul 45 dispune în alin. 1 cã reprezentanþii
societãþii sunt obligaþi sã depunã la oficiul registrului
comerþului semnãturile lor, la data depunerii cererii de
înregistrare, dacã au fost numiþi prin actul constitutiv, iar
cei aleºi în timpul funcþionãrii societãþii, în termen de 15
zile de la alegere.
Legea nr. 31/1990 conþine dispoziþii particulare
referitoare la constituirea filialelor, sucursalelor ºi a altor
sedii secundare.
Filialele se bucurã de personalitate juridicã ºi se
constituie în oricare din formele societare prevãzute de
lege, în condiþiile cerute pentru acestea.
În schimb, sucursalele nu se bucurã de personalitate
juridicã. Acþioneazã precum un intermediar între
societatea fondatoare ºi terþi, având calitatea de
mandatar sau de comisionar. Dacã sucursala se
înfiinþeazã în aceeaºi localitate sau judeþ cu societatea
fondatoare, ea se va înmatricula în acelaºi Registru al
Comerþului, însã distinct, ca înmatriculare independentã
(art. 43 alin. 2).
Reprezentanþele sau alte sedii secundare se
menþioneazã la constituire numai în cadrul înmatriculãrii
societãþii în Registrul Comerþului sediului principal (art.
43 alin. 3).
Nerespectarea cerinþelor legale de
constituire a societãþii
O primã consecinþã a nerespectãrii condiþiilor cerute
de lege pentru constituirea unei societãþi comerciale
este respingerea cererii de înmatriculare de cãtre
judecãtorul delegat (art. 46 Legea nr. 31/1990). Refuzul
înmatriculãrii poate interveni pentru urmãtoarele motive:
- actul constitutiv nu cuprinde menþiunile prevãzute
de lege;
- actul constitutiv cuprinde clauze prin care se
încalcã o dispoziþie imperativã a legii;
- nu s-a îndeplinit o cerinþã legalã pentru constituirea
societãþii.
Pentru oricare din aceste situaþii, judecãtorul delegat
se poate sesiza din oficiu sau la cererea oricãror
persoane care formuleazã o cerere de intervenþie.
Asociaþii au dreptul la înlãturarea aspectelor
neconcordante cu cerinþele legale, iar judecãtorul
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
delegat nu poate refuza înmatricularea în situaþia în
care neregularitãþile au fost îndepãrtate: judecãtorul
delegat va lua act în încheiere de regularizãrile
efectuate (art. 46 alin. 1).
O altã consecinþã a nerespectãrii cerinþelor legale de
constituire a societãþii este nulitatea societãþii (art. 56).
Nulitatea unei societãþi comerciale poate fi declaratã
de tribunal pentru urmãtoarele motive:
- lipseºte actul constitutiv sau acesta nu a fost
încheiat în formã autenticã, în situaþiile prevãzute de la
art. 5 alin. 5;
- toþi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data
constituirii societãþii;
- obiectul de activitate al societãþii este ilicit sau
contravine ordinii publice;
- lipseºte încheierea judecãtorului delegat de
înmatriculare a societãþii;
- lipseºte autorizarea legalã administrativã de
constituire a societãþii;
- actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul
societãþii, obiectul sãu de activitate, aporturile
asociaþilor ºi capitalul social subscris ºi vãrsat;
- s-au încãlcat dispoziþiile legale privind capitalul
social minim, subscris ºi vãrsat;
CONTRACTUL DE LEASING
Elementele contractului
ontractul de leasing este reglementat de
C Ordonanþa Guvernului nr. 51/1997.
Acest act normativ defineºte în art. 1 alin. 1 operaþiunile
de leasing prin care o parte, denumitã locator/finanþator,
transmite pentru o perioadã determinatã dreptul de
folosinþã, asupra unui bun al cãrui proprietar este,
celeilalte pãrþi, denumitã utilizator, la solicitarea acesteia,
contra unei plãþi periodice, denumitã ratã de leasing, iar la
sfârºitul perioadei de leasing locatorul/finanþatorul se
obligã sã respecte dreptul de opþiune al utilizatorului de a
cumpãra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de
a înceta raporturile contractuale.
Înainte de a enumera elementele pe care trebuie sã le
cuprindã în mod obligatoriu un contract de leasing, este
necesar sã facem o distincþie între leasingul operaþional ºi
cel financiar.
Contract de leasing financiar - orice contract de leasing
care îndeplineºte cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii:
a) riscurile ºi beneficiile dreptului de proprietate asupra
bunului care face obiectul leasingului sunt transferate
utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul
dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul
leasingului cãtre utilizator la momentul expirãrii
contractului;
c) utilizatorul are opþiunea de a cumpãra bunul la
24
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
- nu s-a respectat numãrul minim de asociaþi
prevãzut de lege.
Asociaþii au posibilitatea sã înlãture cauzele de
nulitate pânã în momentul punerii concluziilor în fond la
tribunal. Nulitatea nu mai poate fi declaratã dacã
neregularitatea a fost îndreptatã (art. 57).
În situaþia în care o societate comercialã este
declaratã nulã, societatea va fi supusã procedurii
lichidãrii, iar soarta actelor încheiate pânã în acel
moment va fi diferitã dupã cum terþii cu care s-a
contractat au fost sau nu de bunã-credinþã. Art. 59
precizeazã cã nici societatea ºi nici asociaþii nu pot
opune terþilor de bunã-credinþã nulitatea societãþii.
Printr-o interpretare per a contrario, rezultã cã terþii
care au contractat cu reprezentanþii societãþii cu rea-
credinþã, având cunoºtiinþã despre nelegalitatea
constituirii acesteia, nu se vor putea prevala de
opozabilitatea actelor încheiate.
Diana Moraru - economist
momentul expirãrii contractului, iar valoarea rezidualã
exprimatã în procente este mai micã sau egalã cu
diferenþa dintre durata normalã de funcþionare maximã ºi
durata contractului de leasing, raportatã la durata normalã
de funcþionare maximã, exprimatã în procente;
d) perioada de leasing depãºeºte 80% din durata
normalã de funcþionare maximã a bunului care face
obiectul leasingului; în înþelesul acestei definiþii, perioada
de leasing include orice perioadã pentru care contractul de
leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totalã a ratelor de leasing, mai puþin
cheltuielile accesorii, este mai mare sau egalã cu valoarea
de intrare a bunului;
Contract de leasing operaþional - orice contract de
leasing încheiat între locator ºi locatar, care transferã
locatarului riscurile ºi beneficiile dreptului de proprietate,
mai puþin riscul de valorificare a bunului la valoarea
rezidualã, ºi care nu îndeplineºte niciuna dintre condiþiile
prevãzute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului
la valoarea rezidualã existã atunci când opþiunea de
cumpãrare nu este exercitatã la începutul contractului sau
când contractul de leasing prevede expres restituirea
bunului la momentul expirãrii contractului;
Elementele obligatorii contractului de leasing
operaþional sunt prevãzute de art. 6 alin. 1 din O.G. nr.
51/1997:
a) pãrþile contractului: locatorul/finanþatorul ºi
utilizatorul
Are calitatea de finanþator o societate de leasing,
persoanã juridicã românã sau strãinã.

Utilizatorul poate fi persoanã persoanã fizicã sau
juridicã, românã sau strãinã.
b) descrierea exactã a bunului care face obiectul
contractului de leasing
Bunurile care pot constitui obiectul contractului de
leasing sunt bunurile imobile, precum ºi bunurile mobile
de folosinþã îndelungatã. Legea înlãturã în mod expres
bunurile precum: înregistrãrile pe bandã audio ºi video,
piesele de teatru, manuscrisele, brevetele, drepturile de
autor.
c) valoarea totalã a contractului de leasing
Valoarea totalã reprezintã valoarea ratelor de leasing
pe care utilizatorul este obligat sã le plãteascã pe
parcursul desfãºurãrii contractului, la care se adaugã
valoarea rezidualã care trebuie plãtitã de utilizator la
expirarea contractului, atunci când se opteazã pentru
cumpãrarea bunului dat în leasing.
d) valoarea ratelor de leasing ºi termenul de platã a
acestora
e) perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului
f) clauza privind obligaþia asigurãrii bunului.
Nerespectarea acestor clauze va atrage nulitatea
contractului.
Pentru contractul de leasing financiar, este necesarã
atât respectarea acestor elemente obligatorii, cât ºi a
urmãtoarelor clauze:
a) valoarea iniþialã a bunului
b) clauza privind dreptul de opþiune al utilizatorului cu
privire la cumpãrarea bunului ºi la condiþiile în care acesta
poate fi exercitat.
Stipularea altor clauze în contract nu afecteazã
valabilitatea acestuia, cu condiþia respectãrii dispoziþiilor
imperative ale legii.
Articolul 7 prevede cã durata contractului de leasing nu
poate fi mai micã de un an.
Drepturile ºi obligaþiile pãrtilor
Drepturile ºi obligaþiile finanþatorului
În temeiul art. 9 din O.G. nr. 51/1997, finanþatorul are
urmãtoarele obligaþii:
- sã respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul
potrivit necesitãþilor;
- sã încheie contract de vânzare-cumpãrare cu
furnizorul desemnat de utilizator, în condiþiile expres
formulate de cãtre acesta;
- sã încheie contract de leasing cu utilizatorul ºi sã
transmitã acestuia, în temeiul contractului de leasing,
toate drepturile derivând din contractul de vânzare-
cumpãrare, cu excepþia dreptului de dispoziþie;
- sã respecte dreptul de opþiune al utilizatorului, care
constã în posibilitatea de a opta pentru prelungirea
contractului sau pentru achiziþionarea ori restituirea
bunului;
- sã îi garanteze utilizatorului folosinþa liniºtitã a
bunului, în condiþiile în care acesta a respectat toate
clauzele contractuale;
- sã asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile
oferite în leasing.
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
Finanþatorul pãstreazã asupra bunului dat în leasing
dreptul de dispoziþie. Orice act de dispoziþie asupra
bunului respectiv va fi încheiat în mod valabil numai cu
acordul finanþatorului. În caz contrar, actul va fi lovit de
nulitate.
Tot în virtutea dreptului de proprietate, finanþatorul are
dreptul de a verifica pe parcursul derulãrii contractului
starea bunului dat în leasing.
Drepturile ºi obligaþiile utilizatorului
Conform art. 10 din O.G. nr. 51/1997, utilizatorul are
urmãtoarele obligaþii:
- sã efectueze recepþia ºi sã primeascã bunul la
termenul stipulat în contractul de leasing;
- sã exploateze bunul conform instrucþiunilor elaborate
de cãtre furnizor ºi sã asigure instruirea personalului
desemnat sã îl exploateze;
- sã nu greveze de sarcini bunul care face obiectul
contractului de leasing fãrã acordul finanþatorului;
- sã efectueze plãþile cu titlu de ratã de leasing în
cuantumul valoric stabilit ºi la termenele prevãzute în
contractul de leasing;
- sã suporte cheltuielile de întreþinere ºi alte cheltuieli
care decurg din contractul de leasing;
- sã îºi asume pentru întreaga perioadã a contractului,
în lipsa unei stipulaþii contrare, totalitatea obligaþiilor care
decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuºii sãi,
inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului
utilizat, din cauze fortuite, ºi continuitatea plãþilor cu titlu
de ratã de leasing pânã la achitarea integralã a valorii
contractului de leasing;
- sã permitã finanþatorului verificarea periodicã a stãrii
ºi a modului de exploatare a bunului care face obiectul
contractului de leasing;
- sã îl informeze pe finanþator, în timp util, despre orice
tulburare a dreptului de proprietate, venitã din partea unui
terþ;
- sã nu aducã modificãri bunului fãrã acordul
finanþatorului;
- sã restituie bunul în conformitate cu prevederile
contractului de leasing.
Utilizatorul îºi poate valorifica drepturile izvorâte din
contractul de leasing prin acþiuni contra finanþatorului,
furnizorului sau terþilor.
Utilizatorul are acþiune directã împotriva furnizorului în
cazul nerespectãrii obligaþiilor contractuale referitoare la:
livrarea, calitatea, asistenþa tehnicã, service-ul necesar
bunului ce constituie obiectul contractului (art. 12).
Împotriva terþilor, utilizatorul poate exercita acþiunile
posesorii (art. 12).
În relaþiile cu finanþatorul, utilizatorul se bucurã de
aplicarea dispoziþiilor din dreptul comun specifice
contractelor sinalagmatice. Art. 16 prevede cã pentru
nerespectarea dreptului de opþiune al utilizatorului,
finanþatorul va datora daune-interese în cuantum egal cu
valoarea rezidualã a bunului sau cu valoarea sa de
circulaþie, calculatã la data expirãrii contractului de
leasing.
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil

s-a convenit astfel, iar utilizatorul s-a hotãrât sã cumpere

Încetarea contractului de leasing
bunul. În acest caz, utilizatorul trebuie sã achite toate
Încetarea contractului de leasing
obligaþiile asumate prin contract.
Contractul de leasing cuprinde în mod obligatoriu
Contractul de leasing cuprinde în moddeobligatoriu Atunci când nu s-a optat nici pentru prelungirea
perioada de utilizare a bunului în sistem leasing. perioada de utilizare a bunului în sistem de leasing.
La expirarea acestei perioade, se naºte
La expirarea acestei perioade, se naºte dreptul dreptul utilizatorului contractului
de a opta fieºi pentru
nici pentru cumpãrarea
prelungirea bunului,
relaþiilor utilizatorul
contractuale, fie
pentru cumpãrarea bunului, fie pentru încetarea
utilizatorului de a opta fie pentru prelungirea relaþiilor raporturilor contractuale.
are obligaþia de a-l restitui. În privinþa nerespectãrii acestei
Încetarea contractului
contractuale, se va producebunului,
fie pentru cumpãrarea aºadar la
fiedata expirãriiobligaþii,
pentru perioadei de utilizare
legea a bunului,
a prevãzut dacãdeutilizatorul
caracterul opteazã
titlu executoriu al
pentru cumpãrarea bunului
încetarea raporturilor contractuale. sau pentru încetarea relaþiilor contractuale. Contractul poate însã înceta ºi înainte de
expirarea perioadei prevãzute deproduce
pãrþi, dacã s-a convenit contractului de leasing (art. 8 O.G. nr. 51/1997). Aceastã
Încetarea contractului se va aºadar la data astfel, iar utilizatorul s-a hotãrât sã cumpere bunul. În acest
caz, utilizatorul
expirãrii perioadeitrebuie sã achite
de utilizare toate obligaþiile
a bunului, asumate prindispoziþie
dacã utilizatorul contract. se aplicã ºi în cazul rezilierii contractului din vina
Atuncipentru
opteazã când cumpãrarea
nu s-a optatbunuluinici pentru prelungirea
sau pentru încetarea exclusivã
contractului ºi nicia pentru
utilizatorului.
cumpãrarea O astfel
bunului,deutilizatorul
rezilierearea
obligaþia de a-l restitui. În privinþa nerespectãrii
relaþiilor contractuale. Contractul poate însã înceta ºi acestei obligaþii, legea
contractului a prevãzut
este caracterul
prevãzutã de art.de15 titlu
ºi executoriu
se referã al
la
contractului de leasingperioadei
înainte de expirarea (art. 8 O.G. nr. 51/1997).
prevãzute Aceastã
de pãrþi, dacã dispoziþie
neplata se aplicã
ratei ºi în cazul
de leasing timp rezilierii
de douãcontractului
luni consecutive.din vina
exclusivã a utilizatorului. O astfel de reziliere a contractului este prevãzutã de art. 15 ºi se referã la neplata ratei de
leasing timp de douã luni consec

CONTRACT DE LEASING
Încheiat astãzi ..................
la ......................................

I. PÃRÞILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social
în (localitatea) ........................., str. ..................................... nr. ........................., bloc ............., scara ..........., etaj ........,
apartament ......., judeþ/sector ......................................., înregistratã la Oficiul Registrului Comerþului
..........................................., sub nr. ....................... din ................................., cod fiscal nr. .................................... din
......................., având contul nr. ........................................................, deschis la ...................................................,
existând ºi funcþionând potrivit legislaþiei statului ..............................., reprezentatã de ..............................., cu funcþia de
....................................................., cetãþean ..................................., posesor act de identitate/paºaport .................., în
calitate de locator/finanþator, pe de o parte, ºi
1.2. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social
în (localitatea) ........................., str. ............................................. nr. ................., bloc ............., scara ..........., etaj ........,
apartament ......., judeþ/sector ......................................., înregistratã la Oficiul Registrului Comerþului
.........................................., sub nr. ....................... din ................................., cod fiscal nr. .............................. din
............................., având contul nr. ........................................................, deschis la ...................................................,
existând ºi funcþionând potrivit legislaþiei statului ..........................., reprezentatã de .................................., cu funcþia de
.................................................., cetãþean ....................................., posesor act de identitate/paºaport .................., în
calitate de utilizator, pe de altã parte,
sau
1.2. Asociaþia/Fundaþia ........................................................................................................................., cu sediul în
(localitatea) ...................................................., str. .............................. nr. .............., bloc ........., scara ........, etaj ........,
apartament ........, sector/judeþ .............................................., înregistratã în registrul persoanelor juridice prin Sentinþa
civilã nr. ............................................... din ........................................., a Tribunalului ......................, codul fiscal nr.
................................ din .............................., având contul nr. ........................... deschis la .........................................,
reprezentatã de ............................................., cu funcþia de ........................................................, în calitate de utilizator,
pe de altã parte,
sau
1.2. Întreprinderea/Asociaþia ................................................................................................................, cu sediul în
(localitatea) .........................................., str. ............................................ nr. ..........., bloc ........, scara ........, etaj ........,
apartament ..........., sector/judeþ ..........................................., posesoarea autorizaþiei nr. .............. din ..................,
eliberatã de Primãria ..............................., codul fiscal nr. ............................... din ............................., având contul nr.
............................... deschis la ................................................., reprezentatã de ........................................................, cu
funcþia de ......................................., în calitate de utilizator, pe de altã parte,
sau
1.2. D ............................................................, domiciliat în ................................................................., str.
................................., nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........, sector/judeþ .....................,
nãscut la data de (ziua, luna, anul) ..................................................... în (localitatea) ...........................................
sector/judeþ ............................., fiul lui ........................ ºi al ..........................., posesorul buletinului (cãrþii) de identitate
seria .......... nr. ......................., liberat de .........................., cod numeric personal ................................, în calitate de
utilizator, pe de altã parte,au convenit sã încheie prezentul contract de leasing, cu respectarea urmãtoarelor clauze:

26
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
 Expert Contabil

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Locatorul/finanþatorul, la solicitarea utilizatorului, se obligã sã predea bunurile mobile/imobile prevãzute în anexa,
care face parte integrantã din prezentul contract ºi sã transmitã utilizatorului folosinþa lor. 1)
2.2. Predarea-primirea bunurilor se va face pe bazã de proces-verbal, pânã la data de ......................, în caz contrar
locatorul fiind obligat la plata unei penalizãri de .....% pe zi de întârziere din valoarea redevenþei.
2.3. Cheltuielile legate de predarea-primirea bunurilor care fac obiectul prezentului contract vor fi suportate de
............................ .
2.4. Locatorul are dreptul sã verifice, la intervale de ........., starea bunurilor ºi modul de exploatare a lor, iar dacã
utilizatorul nu ºi-a îndeplinit obligaþiile contractuale, poate sã rezilieze, înainte de termen, contractul.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Contractul se încheie pe o duratã de ........................., începând de la data de .................. ºi pânã la data de
............................. .

IV. PREÞUL CONTRACTULUI

4.1. Utilizatorul va plãti locatorului, începând cu data transmiterii folosinþei bunurilor care fac obiectul prezentului
contract, o redevenþã în valoare de ................... lei în rate lunare astfel:
........................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................... .
4.2. Evoluþia ratei inflaþiei care se înregistreazã ulterior încheierii prezentului contract, determinã indexarea
redevenþei.
4.3. Neplata redevenþei la termenele ºi în condiþiile prevãzute la pct. 4.1 ºi 4.2 atrage penalizãri de ............... % pe
zi de întârziere, calculate la valoarea redevenþei restante.
4.4. În cazul în care, la expirarea prezentului contract, utilizatorul îºi exprimã intenþia de a cumpãra bunul, locatorul
trebuie sã ia în calcul vãrsãmintele efectuate anterior cu titlu de redevenþã, precum ºi valoarea rezidualã a bunului.
4.5. Dreptul de opþiune constând din cumpãrarea bunului se poate exercita pânã la expirarea prezentului contract,
cu acceptul locatorului, numai dacã utilizatorul va formula o ofertã de cumpãrare fermã ºi irevocabilã.

V. GARANÞII
5.1. Locatorul garanteazã pe utilizator pentru evicþiune din partea oricãrei persoane fizice sau juridice care ar
pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunurilor care fac obiectul prezentului contract.
5.2. Locatorul va acorda asistenþã tehnicã utilizatorului pe toatã durata pentru care s-a încheiat prezentul contract.

VI. OBLIGAÞIILE PÃRÞILOR

6.1. Locatorul/finanþatorul se obligã:
sã respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul, potrivit necesitãþilor;
sã încheie contract de vânzare-cumpãrare cu furnizorul desemnat de utilizator, în condiþiile expres formulate de cãtre
acesta;
sã transmitã utilizatorului, în temeiul prezentului contract, toate drepturile care derivã din contractul de vânzare-
cumpãrare, cu excepþia dreptului de dispoziþie;
sã respecte dreptul de opþiune al utilizatorului, care constã în posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului
sau pentru achiziþionarea sau restituirea bunului;
sã-i garanteze utilizatorului folosinþa liniºtitã a bunului, în condiþiile în care acesta a respectat toate clauzele
contractuale;
sã asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing.
6.2. Utilizatorul se obligã:
sã efectueze recepþia ºi sã primeascã bunul la termenul prevãzut în prezentul contract;
sã exploateze bunul conform instrucþiunilor elaborate de furnizor ºi sã asigure instruirea personalului desemnat sã-l
exploateze;
sã nu greveze de sarcini bunul care face obiectul prezentului contract farã acordul locatorului;
sã efectueze plãþile cu titlu de ratã de leasing, în cuantumul valoric stabilit ºi la termenele prevãzute în prezentul
contract;
sã suporte cheltuielile de întreþinere ºi alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing;
sã-ºi asume, pentru întreaga perioadã a contractului3), totalitatea obligaþiilor care decurg din folosirea bunului direct
sau prin prepuºii sãi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, ºi continuitatea
plãþilor cu titlu de ratã de leasing, pânã la achitarea integralã a preþului prezentului contract;
sã permitã locatorului verificarea periodicã a stãrii ºi a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului
de leasing;
sã îl informeze pe locator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venitã din partea unui terþ;
sã nu aducã modificãri bunurilor fãrã acordul locatorului;
sã restituie bunul în conformitate cu prevederile prezentului contract.

27
aprilie, 2007, nr. 4 (20) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

VII. RÃSPUNDERI
7.1. În cazul în care utilizatorul refuzã sã primeascã bunul la termenul stipulat în prezentul contract sau dacã se aflã
în stare de reorganizare judiciarã ºi/sau faliment, locatorul are dreptul de a-l rezilia, unilateral, cu daune-interese.
7.2. Dacã utilizatorul nu-ºi exercitã obligaþia de platã a ratei de leasing timp de douã luni consecutive, locatorul are
dreptul de a rezilia prezentul contract, iar utilizatorul este obligat sã restituie bunul, sã plãteascã ratele scadente, cu
daune-interese. 4)
7.3. În situaþia în care locatorul nu respectã dreptul de opþiune al utilizatorului, el datoreazã daune-interese, în
cuantum egal cu valoarea rezidualã a bunului sau cu valoarea sa de circulaþie calculatã la data expirãrii contractului.
7.4. În cazul în care, în timpul executãrii prezentului contract, locatorul vinde bunul care face obiectul contractului
unui alt locator/finanþator, noul finanþator este legat de aceleaºi obligaþii contractuale ca ºi vânzãtorul, care rãmâne
garant al îndeplinirii obligaþiilor faþã de utilizator.
7.5. Din momentul încheierii prezentului contract ºi pânã la încetarea lui ºi reintrarea în posesia bunului,
locatorul/finanþatorul este exonerat de orice rãspundere faþã de terþi pentru prejudiciile provocate prin folosinþa bunului
de cãtre utilizator.

VIII. FORÞA MAJORÃ

8.1. Nici una dintre pãrþile contractante nu rãspunde de neexecutarea la termen sau/ºi de executarea în mod
necorespunzãtor - total sau parþial - a oricãrei obligaþii care îi revine în baza prezentului contract, dacã neexecutarea
sau executarea necorespunzãtoare a obligaþiei respective a fost cauzatã de forþa majorã, aºa cum este definitã de lege.
8.2. Partea care invocã forþa majorã este obligatã sã notifice celeilalte pãrþi, în termen de ................ (zile, ore),
producerea evenimentului ºi sã ia toate mãsurile posibile în vederea limitãrii consecinþelor lui.
8.3. Dacã în termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu înceteazã, pãrþile au dreptul
sã-ºi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fãrã ca vreuna dintre ele sã pretindã daune-interese.

IX. NOTIFICÃRI
9.1. În accepþiunea pãrþilor contractante, orice notificare adresatã de una dintre acestea celeilalte este valabil
îndeplinitã dacã va fi transmisã la adresa/sediul prevãzut în partea introductivã a prezentului contract.
9.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poºtalã, ea va fi transmisã, prin scrisoare recomandatã, cu confirmare
de primire (A.R.) ºi se considerã primitã de destinatar la data menþionatã de oficiul poºtal primitor pe aceastã confirmare.
9.3. Dacã notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considerã primitã în prima zi lucratoare dupã cea în care
a fost expediatã.
9.4. Notificãrile verbale nu se iau în considerare de nici una dintre pãrþi, dacã nu sunt confirmate, prin intermediul
uneia dintre modalitãþile prevãzute la alineatele precedente.

X. LITIGII
10.1. Pãrþile au convenit ca toate neînþelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea,
executarea ori încetarea acestuia sã fie rezolvate pe cale amiabilã de reprezentanþii lor.
10.2. În cazul în care rezolvarea neînþelegerilor nu este posibilã pe cale amiabilã, ele vor fi supuse spre soluþionare
tribunalului arbitral, conform regulilor de procedurã aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de
Comerþ ºi Industrie a României.

XI. CLAUZE FINALE

11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiþional încheiat între pãrþile contractante.
11.2. Prezentul contract, împreunã cu anexele sale care fac parte integrantã din cuprinsul sãu, reprezintã voinþa
pãrþilor ºi înlãturã orice altã înþelegere verbalã dintre acestea, anterioarã sau ulterioarã încheierii lui.
11.3. În cazul în care pãrþile îºi încalcã obligaþiile lor, neexercitarea de partea care suferã vreun prejudiciu a dreptului
de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bãnesc a obligaþiei respective nu înseamnã cã ea a renunþat la acest
drept al sãu.
11.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un numar de ............... exemplare din care ........................ astãzi
........................., data semnãrii lui.

LOCATOR/FINANÞATOR

UTILIZATOR
Anca Buga - director economic

28
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)

UTILIZAREA APARATELOR DE MARCAT
ELECTRONICE FISCALE (I)
onform prevederilor OUG 28/1999 completatã
C ºi modificatã prin OG 53/2005, OG 28/2006 ºi
OUG 12/2006 agenþii economici care efectueazã livrãri
de bunuri cu amãnuntul, precum ºi prestãri de servicii
direct cãtre populaþie sunt obligaþi sã utilizeze aparate
de marcat electronice fiscale. Agenþii economici
prevãzuþi au obligaþia sã emitã bonuri fiscale cu
aparate de marcat electronice fiscale ºi sã le predea
clienþilor. La solicitarea clienþilor, utilizatorii vor elibera
acestora ºi facturã fiscalã. Aparatele de marcat
electronice fiscale sunt livrate prin distribuitori
autorizaþi. În sensul prezentei ordonanþe de urgenþã,
prin distribuitor autorizat se înþelege agentul economic
pe numele cãruia a fost eliberat avizul prevãzut la art.
5 alin. (2). Distribuitorul autorizat are dreptul de a
comercializa aparatele de marcat electronice fiscale,
inclusiv produsele complementare acestora, pentru
care a obþinut avizul, precum ºi obligaþia sã asigure
service la aceste aparate atât în mod direct, cât ºi prin
alþi agenþi economici acreditaþi de cãtre acesta,
denumiþi în continuare unitãþi acreditate pentru
comercializare ºi/sau service. Distribuitor autorizat nu
poate fi decât producãtorul sau importatorul aparatului
respectiv. În situaþia defectãrii aparatelor de marcat
electronice fiscale utilizatorii sunt obligaþi ca în
momentul constatãrii defecþiunii sã anunþe
distribuitorul autorizat care a livrat aparatul sau, dupã
caz, unitatea de service acreditatã a acestui
distribuitor autorizat.
Pânã la repunerea în funcþiune a aparatelor de
marcat electronice fiscale, agenþii economici utilizatori
sunt obligaþi sã înregistreze într-un registru, special
întocmit în acest sens, toate operaþiunile efectuate ºi
sã emitã facturi fiscale pentru respectivele operaþiuni,
la cererea clientului.
ATENÞIE!
De la cele de mai sus fac excepþie urmãtoarele
situaþii:
a) comerþul ocazional cu produse agricole efectuat
de producãtorii agricoli individuali în pieþe, târguri,
oboare sau alte locuri publice autorizate, livrãrile de
bunuri efectuate prin automatele comerciale, precum
ºi activitãþile de jocuri de noroc desfãºurate cu
mijloace tehnice de joc ce funcþioneazã pe baza
acceptatoarelor de bancnote sau monede;
b) serviciile de alimentaþie publicã efectuate în
mijloace de transport public de cãlãtori;
d) vânzarea de ziare ºi reviste prin distribuitori
specializaþi;
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
e) transportul public de cãlãtori pe bazã de bilete
sau abonamente tipãrite conform legii, precum ºi cu
metroul;
f) activitãþile pentru care încasãrile se realizeazã pe
bazã de bonuri cu valoare fixã tipãrite conform legii
bilete de acces la spectacole, muzee, expoziþii, târguri
ºi oboare, grãdini zoologice ºi grãdini botanice,
biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete
de participare la jocuri de noroc ºi altele similare;
g) activitãþile de asigurãri ºi ale caselor de pensii,
precum ºi activitãþile de intermedieri financiare,
inclusiv activitãþile auxiliare acestora. Nu sunt
exceptate activitãþile de schimb valutar cu numerar ºi
substitute de numerar pentru persoane fizice, altele
decât operaþiunile efectuate de punctele de schimb
valutar din incinta instituþiilor de credit, aparþinând
acestor instituþii, precum ºi cele efectuate prin
intermediul automatelor de schimb valutar;
h) activitãþile desfãºurate ca profesii libere sub
toate formele de organizare care nu implicã crearea
unei societãþi comerciale, precum ºi activitãþile
economice desfãºurate în mod independent de
persoanele fizice autorizate potrivit legii, cu excepþia
activitãþilor de taximetrie auto pentru mãrfuri ºi
persoane;
i) vânzarea obiectelor de cult ºi serviciile religioase
prestate de instituþiile de cult;
j) vânzarea bunurilor de folosinþã îndelungatã,
definite potrivit legii;
k) comerþul cu amãnuntul prin comis-voiajori,
precum ºi prin corespondenþã, cu excepþia livrãrilor de
bunuri la domiciliu efectuate de cãtre magazine;
l) serviciile de instalaþii, reparaþii ºi întreþinere a
bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
m) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de
componente ale acestora de cãtre agenþiile de turism,
definite potrivit legii;
n) furnizarea la domiciliul clientului a energiei
electrice ºi termice, a gazelor naturale, a apei, a
serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilã, de
poºtã ºi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv
prin cablu, de Internet;
o) efectuarea lucrãrilor de construcþii, reparaþii,
amenajãri ºi întreþinere de locuinþe;
p) serviciile medicale cu platã prestate la domiciliul
sau la locul de muncã al clientului;
r) vânzãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii care
nu se încaseazã integral cu numerar ºi/sau substitute
de numerar;
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
s) vânzãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii care
nu se încaseazã integral în momentul livrãrii bunului
sau prestãrii serviciului.
Aparate de marcat electronice fiscale se considerã:
casele de marcat, precum ºi alte sisteme ce includ
dispozitive cu funcþii de case de marcat, care
înglobeazã constructiv un modul fiscal, prin
intermediul cãruia controleazã memoria fiscalã,
dispozitivul de imprimare ºi afiºajul client.
Aparatele de marcat electronice
fiscale
Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie sã
îndeplineascã cumulativ cel puþin urmãtoarele funcþii
esenþiale:
a) conservarea datelor prin acumulãri progresive;
b) imprimarea ºi emiterea de: bonuri fiscale, role
jurnal, rapoarte fiscale de închidere zilnicã, rapoarte
fiscale periodice;
c) înregistrarea în memoria fiscalã a datelor de
sintezã cu caracter fiscal provenite din rapoartele
fiscale de închidere zilnicã ºi a oricãror modificãri de
parametri care afecteazã interpretarea datelor stocate
ºi evenimente care afecteazã continuitatea înregistrãrii
datelor;
d) blocarea automatã a funcþionãrii aparatului, când
sunt inactive memoria fiscalã, dispozitivul de
imprimare sau afiºajul client;
e) asigurarea continuitãþii funcþionãrii ºi înregistrãrii
datelor, coerenþei structurii de date ºi a documentelor
emise, precum ºi asigurarea procedurilor de
recuperare din stãri de eroare generate de manipulãri
greºite sau de erori de sistem.
Memoria fiscalã este un dispozitiv unic inscriptibil
din modulul fiscal, care trebuie sã permitã obligatoriu
acumulãri progresive ale datelor fãrã ca acestea sã
poatã fi modificate sau ºterse, precum ºi conservarea
în timp a acestora pe o perioadã de minimum 10 ani.
În memoria fiscalã se vor stoca urmãtoarele date:
denumirea ºi codul fiscal al emitentului, adresa de la
locul de instalare a aparatului, logotipul ºi seria fiscalã
ale aparatului, precum ºi datele prevãzute. Aparatele
de marcat electronice fiscale vor fi sigilate prin
aplicarea unui sigiliu fiscal de cãtre persoane
autorizate în acest scop de Ministerul Finanþelor
Publice.
Bonul fiscal
Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de
marcat electronic fiscal, care trebuie sã cuprindã cel
puþin: denumirea ºi codul fiscal ale agentului economic
emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de
30
www.RezonRomania.net aprilie, 2007, nr. 4 (20)
marcat electronic fiscal; logotipul ºi seria fiscalã ale
aparatului; numãrul de ordine; data ºi ora emiterii;
denumirea fiecãrui bun livrat sau serviciu prestat;
preþul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare
operaþiune, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, cu
indicarea cotei de taxã; valoarea totalã a bonului,
inclusiv taxa pe valoarea adãugatã; valoarea totalã a
taxei pe valoarea adãugatã pe cote de taxã, cu
indicarea nivelului de cotã; valoarea totalã a
operaþiunilor scutite de taxa pe valoarea adãugatã,
precum ºi valoarea altor taxe care nu se cuprind în
baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã, dacã
este cazul. Rola-jurnal este documentul pe care se
înscriu toate datele din bonurile fiscale ºi se pãstreazã
în arhiva agenþilor economici timp de 2 ani de la data
încheierii exerciþiului financiar în cursul cãruia a fost
întocmit. Raportul fiscal de închidere zilnicã este
documentul care conþine: denumirea ºi codul fiscal ale
agentului economic emitent; adresa de la locul de
instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;
logotipul ºi seria fiscalã ale aparatului; numãrul de
ordine numerotat progresiv; data ºi ora emiterii;
numãrul bonurilor emise în ziua respectivã; valoarea
totalã a operaþiunilor efectuate ºi totalul taxei pe
valoarea adãugatã, cu precizarea nivelului cotei,
valoarea totalã a operaþiunilor scutite de taxa pe
valoarea adãugatã, precum ºi valoarea taxelor care nu
se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea
adãugatã.
Registrul special prevãzut ºi raportul fiscal de
închidere zilnicã sunt documente avute în vedere de
cãtre organele fiscale cu ocazia verificãrii veniturilor
care stau la baza determinãrii impozitelor ºi taxelor
datorate bugetului de stat. Registrul special prevãzut
se arhiveazã ºi se pãstreazã pe o perioadã de 10 ani,
iar raportul fiscal de închidere zilnicã, pe o perioadã de
5 ani.
Agenþii economici care utilizeazã aparate de marcat
electronice fiscale, la umplerea memoriei fiscale,
atunci când aceasta trebuie înlocuitã ca urmare a
defectãrii, ori când nu mai poate fi folositã de cãtre
utilizatori din diverse motive, precum ºi în cazul în care
aceºtia îºi înceteazã activitatea, sunt obligaþi ca, dupã
citirea memoriei ºi preluarea rolei pe care sunt
înregistrate datele din aceasta de cãtre organul fiscal
teritorial, sã predea memoria fiscalã spre pãstrare ºi
arhivare direcþiilor generale ale finanþelor publice
judeþene sau a municipiului Bucureºti, dupã caz.
Pãstrarea ºi arhivarea memoriilor fiscale se asigurã
pentru o perioadã de minimum 10 ani.
(6) Utilizatorii de aparate de marcat electronice
fiscale sunt obligaþi:
a) sã foloseascã numai consumabile de tipul ºi cu
caracteristicile tehnice prevãzute în manualul de
utilizare a aparatului respectiv;

b) sã foloseascã numai consumabile care asigurã
menþinerea lizibilitãþii datelor pe perioada de arhivare
prevãzutã de prezenta ordonanþã de urgenþã;
c) sã solicite distribuitorului autorizat de la care a
cumpãrat aparatul sau unitãþii acreditate de cãtre
acesta completarea manualului de utilizare cu
informaþii privind tipul ºi caracteristicile tehnice ale
consumabilelor, dacã manualul de utilizare a
aparatului respectiv nu conþine astfel de informaþii;
d) sã încheie cu furnizorii consumabilelor contracte
ferme conþinând clauze de livrare numai a
consumabilelor de tipul ºi cu caracteristicile tehnice
prevãzute în manualul de utilizare, care sã asigure
menþinerea lizibilitãþii datelor pe perioada de arhivare
prevãzutã de prezenta ordonanþã de urgenþã, precum
ºi clauze privind daunele la care sunt îndreptãþiþi
utilizatorii în cazul nerespectãrii clauzelor contractuale
de cãtre furnizori.
Distribuire ºi utilizare
Distribuitorii autorizaþi sunt obligaþi ca, în mod direct
sau prin unitãþile acreditate de cãtre aceºtia, sã
completeze, la cererea utilizatorilor, manualul de
utilizare cu informaþii privind tipul ºi caracteristicile
tehnice ale consumabilelor, dacã manualul de utilizare
a aparatului respectiv nu conþine astfel de informaþii.
Furnizorii consumabilelor destinate aparatelor de
marcat electronice fiscale, agenþi economici
producãtori, importatori sau comercianþi, sunt obligaþi
sã livreze utilizatorilor numai consumabilele prevãzute
în contractele ferme încheiate. Utilizatorii ºi furnizorii
consumabilelor rãspund solidar pentru nerespectarea
prevederilor prezentei ordonanþe de urgenþã
referitoare la tipul ºi caracteristicile tehnice ale
consumabilelor folosite ºi, respectiv, furnizate, precum
ºi la condiþia privind menþinerea lizibilitãþii datelor pe
perioada de arhivare stabilitã.
Agenþii economici prevãzuþi la art. 1 alin. (1) au
obligaþia ca lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii
urmãtoare, sã predea organului fiscal teritorial raportul
memoriei fiscale pe perioada de raportare.
În vederea avizãrii modelelor de aparate de marcat
electronice fiscale, autorizãrii distribuitorilor ºi
înregistrãrii unitãþilor de distribuþie ºi/sau service
acreditate de cãtre aceºtia se constituie, sub
autoritatea Ministerului Finanþelor Publice, Comisia de
avizare a distribuitorilor ºi a aparatelor de marcat
electronice fiscale. Comercializarea sau utilizarea
aparatelor de marcat electronice fiscale pe teritoriul
României este permisã numai dacã pentru
respectivele aparate s-a obþinut avizul comisiei
prevãzute ºi în condiþiile stipulate în acest aviz.
Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie sã
fie dotate de cãtre distribuitor cu manual de utilizare a
aprilie, 2007, nr. 4 (20)
Expert Contabil
acestora, precum ºi cu o broºurã cu pagini
numerotate, care conþine evoluþia exploatãrii
aparatului, denumitã carte de intervenþii. Utilizatorii
aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligaþi
sã pãstreze cartea de intervenþii, iar împreunã cu
unitãþile de service acreditate rãspund de completarea
ºi de actualizarea acesteia cu datele referitoare la
identitatea utilizatorului ºi la intervenþiile service
efectuate.
Sunt admiºi la procedura de avizare numai agenþii
economici care comercializeazã aparate de marcat
electronice fiscale ce se încadreazã în prevederile art.
3, asigurã service pentru perioada de garanþie, post
garanþie ºi piese de schimb. Distribuitorii autorizaþi prin
unitãþile de service acreditate sunt obligaþi sã asigure,
în termen de maximum 72 de ore de la solicitarea
utilizatorului, instalarea aparatului nou, precum ºi
înlocuirea memoriei fiscale defecte ori a cãrei
capacitate de stocare a fost epuizatã.
Distribuitorii autorizaþi care înceteazã activitatea de
comercializare a aparatelor de marcat electronice
fiscale, precum ºi cei cãrora li s-a retras avizul de
distribuþie ºi utilizare a aparatelor de marcat
electronice fiscale rãmân rãspunzãtori în continuare
pentru obligaþiile ce le revin conform prevederilor
prezentei ordonanþe de urgenþã, pentru aparatele
livrate. În cazul în care utilizatorii aparatelor de marcat
electronice fiscale îºi înceteazã activitatea, precum ºi
în cazul aparatelor de marcat electronice fiscale
confiscate potrivit legii ori preluate spre valorificare de
societãþile bancare ca urmare a neachitãrii
împrumutului contractat pentru achiziþionarea acestor
aparate, valorificarea lor se va realiza numai prin
distribuitorii autorizaþi.
Clienþii vor solicita ºi vor pãstra bonurile fiscale
asupra lor pânã la pãrãsirea unitãþii de livrare a
bunurilor sau de prestare a serviciilor în vederea
prezentãrii lor la un eventual control, pentru
justificarea provenienþei acestora. Utilizatorii sunt
obligaþi sã afiºeze la loc vizibil anunþuri de atenþionare
a clienþilor cu privire la obligaþia acestora de a
respecta dispoziþiile prevãzute la alin. (1).
Andrei Dragomir - expert contabil
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil –
aprilie 2007
trateazã din
sfera
contabilitãþii
practice problematica
constituirii societãþilor
comerciale ºi a utilizãrii
aparatelor electronice de
marcat. Prezentãm
reglementarea legislativã a
contractului de leasing oferind
un model practic de utilizare a
acestuia.
Vom aborda din sfera
fiscalitãþii problematica
impozitãrii veniturilor din
cedarea folosinþei bunurilor ºi
a veniturilor din investiþii.
Totodatã vom trata din
categoria taxelor ºi impozitelor
locale taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclamã ºi
publicitate, impozitul pe
spectacole ºi taxa hotelierã.
Continuãm prezentarea
sistemului vamal abordând de
aceastã datã tema exporturilor
de produse ºi tehnologii cu
dublã utilizare.
Victoriea
Zamfirescu
PROTECÞIA CAPITALULUL
CONSUMATORILOR SOCIAL ÎN CAZUL
SOCIETÃÞILOR DE
PENSII PRIVATE
pag. 13
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
Inspecþia fiscalã în cazul
persoanelor fizice care desfãºoarã
activitãþi independente
Anca Buga – director economic
odelul ºi conþinutul raportului
M de inspecþie fiscalã încheiat la
persoane fizice care desfãºoarã
activitãþi independente în mod
individual ºi/sau într-o formã de
asociere este aprobat prin Ordinul
357/2007.
Raportul de inspecþie fiscalã se
întocmeºte de echipa de inspecþie
fiscalã pentru consemnarea
Gestionarea documentelor în cazul
deplasãrii produselor accizabile în
regim suspensiv
Dinu Lilicã – director economic
rocedura de gestionare a
P documentelor administrative
de însoþire, întocmite în cazul
deplasãrii produselor accizabile în
regim suspensiv, procedura de
stabilire ºi de identificare a gradului
de risc fiscal în cazul produselor
accizabile expediate din România, în
regim suspensiv, pe teritoriul
comunitar sunt reglementate legislativ
MONOGRAFIE
CONTABILÃ PRIVIND
IMOBILIZÃRILE
pag. 20
mai, 2007, nr. 5 (21)
rezultatelor verificãrii, indiferent dacã
se stabilesc sau nu diferenþe de
obligaþii fiscale în cadrul unei inspecþii
fiscale generale sau parþiale,
efectuatã la persoane fizice autorizate
sã desfãºoare activitãþi independente,
în mod individual ºi/sau într-o formã
de asociere, definite potrivit
prevederilor legale în vigoare.
(continuare în pagina 4)
prin Ordinul 110/2007 modificat prin
Ordinul 532/2007. Ordinul 110/2007
modficat prin Ordinul 532/2007
stabileºte ºi atribuþiile serviciului
/biroului /compartimentului de
gestiune a documentelor
administrative de însoþire a
produselor accizabile ºi ale
compartimentului de schimb
internaþional de informaþii.
(continuare în pagina 7)
REGIMUL DE
TRANZIT
COMUNITAR /
COMUN
pag. 20 pag. 27
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE INSPECÞIA FISCALÃ ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE CARE
DESFêOARà ACTIVITÃÞI INDEPENDENTE
Dragoº Stoica
Anca Buga – director economic pag. 1
COORDONATOR

Mirona Serac
GESTIONAREA DOCUMENTELOR ÎN CAZUL DEPLASÃRII
COLECTIV DE AUTORI PRODUSELOR ACCIZABILE ÎN REGIM SUSPENSIV

Victoriea Zamfirescu Dinu Lilicã – director economic pag. 1

Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
UTILIZAREA APARATELOR DE MARCAT ELECTRONICE FISCALE (II)

Andrei Dragomir – expert contabil pag. 12

TEHNOREDACTARE

Cristian Videanu PROTECÞIA CONSUMATORILOR

Cristian Opriþ
Andrei Dragomir – expert contabil pag. 13
REDACTARE ªI
CORECTURÃ
CAPITALULUL SOCIAL ÎN CAZUL SOCIETÃÞILOR DE PENSII
Diana Moraru
Elena Constantinescu PRIVATE

ADRESA REDACÞIEI Diana Moraru - economist pag. 19

Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“ MONOGRAFIE CONTABILÃ PRIVIND IMOBILIZÃRILE
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti
Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 20
E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro DETERMINAREA ªI IMPOZITAREA VENITURILOR

- activitãþi independente, activitãþi agricole, premii ºi din jocuri de
TELEFOANE noroc, transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal -

021/222.70.75 Andrei Dragomir – expert contabil pag. 22

021/222.70.76

VÂNZÃRI
REGIMUL DE TRANZIT COMUNITAR/COMUN
office@rezon.ro - transport pe calea feratã, maritim, aerian -

This product is manufactured on a franchise basis Dinu Lilicã – director economic pag. 27
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
Inspecþia fiscalã în cazul persoanelor fizice
care desfãºoarã activitãþi independente
În realizarea acestuia se vor avea în vedere
urmãtoarele:
- raportul se va utiliza doar în cazul efectuãrii unei
inspecþii fiscale la contribuabilii care desfãºoarã activitãþi
independente, în mod individual sau într-o formã de
asociere, definite potrivit legii;
- contribuabilii supuºi verificãrii sunt cei obligaþi sã
organizeze ºi sã conducã evidenþa contabilã în partidã
simplã sau care au optat pentru determinarea venitului net
din activitãþi independente în sistem real, potrivit
prevederilor legale;
- la stabilirea impozitului pe venit, pentru perioada
supusã verificãrii în care veniturile se globalizeazã,
Raportul de inspecþie fiscalã va cuprinde diferenþele
suplimentare ale bazei impozabile, având în vedere
regulile de calcul speciale pentru impozitul pe venitul
global. Diferenþa de impozit pe venit se va stabili numai
pentru impozitul pe venit datorat pentru veniturile din
activitãþi independente verificate ºi precizate în raport;
- pentru impozitul pe venit, perioada de verificare va fi
întotdeauna un an fiscal pentru care s-a emis decizia de
impunere anualã;
- în cazul în care contribuabilul ºi-a încetat activitatea,
perioada verificatã va fi pânã la data încetãrii activitãþii;
- diferenþele de impozit pe venitul net anual stabilit de
inspecþia fiscalã nu vor modifica obligaþiile privind plãþile
anticipate, stabilite de organele competente, pentru anul
urmãtor celui care a fost supus verificãrii.
Organele de inspecþie fiscalã
Se vor prezenta datele de identificare ale organelor de
inspecþie fiscalã care efectueazã verificarea ºi care
întocmesc Raportul de inspecþie fiscalã, înscriindu-se
pentru fiecare:
- numele ºi prenumele;
- funcþia;
- numãrul legitimaþiei de inspecþie fiscalã;
- unitatea fiscalã din care face parte;
- numãrul ºi data ordinului de serviciu.
De asemenea, se vor preciza:
- temeiul legal al efectuãrii inspecþiei fiscale;
- numãrul ºi data transmiterii avizului de inspecþie
fiscalã. În cazul în care data începerii inspecþiei a fost
amânatã, se vor specifica numãrul ºi data acordului,
precum ºi noul termen aprobat;
- numãrul de înregistrare ºi data începerii inspecþiei
fiscale înscrisã în Registrul unic de control, dupã caz;
- perioada supusã verificãrii pentru fiecare obligaþie
fiscalã verificatã;
- perioada în care s-a desfãºurat inspecþia fiscalã,
precum ºi locul de desfãºurare.
4
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
În cazul în care plãtitorul impozitului pe venit este în
administrarea altui organ fiscal decât cel care
administreazã obligaþiile la bugetul general consolidat
aferente sediului activitãþii sau locului de desfãºurare
efectivã a activitãþii principale, organele de inspecþie
fiscalã vor solicita delegare de competenþã pentru
verificarea impozitului pe venit. Confirmarea delegãrii de
competenþã pentru efectuarea inspecþiei fiscale se va
anexa la raportul de inspecþie fiscalã.
Identificarea contribuabilului
Identificarea se face iniþial prin stabilirea numelui ºi
prenumelui ºi / sau denumirii contribuabilului.
Codul de identificare fiscalã va fi:
A. pentru impozitul datorat pentru veniturile proprii:
- codul numeric personal pentru persoanele fizice;
- numãrul de identificare fiscalã pentru persoanele
fizice care nu deþin cod numeric personal;
B. pentru activitatea economicã desfãºuratã:
- codul de înregistrare fiscalã pentru comercianþi,
inclusiv pentru sucursalele comercianþilor care au sediul
principal al comerþului în strãinãtate ºi pentru persoanele
fizice care desfãºoarã activitãþi economice în mod
independent sau exercitã profesii libere.
Date privind domiciliul fiscal al persoanei fizice sunt
urmãtoarele:
- adresa (localitatea, strada, etajul, apartamentul,
codul poºtal, judeþul/sectorul).
În cazul asocierilor sau societãþilor civile, se vor înscrie
datele de identificare pentru fiecare persoanã fizicã
asociatã, precum ºi cota de distribuire a venitului
net/pierderii:
- numele, iniþiala tatãlui ºi prenumele;
- codul numeric personal sau numãrul de identificare
fiscalã;
- adresa (localitatea, strada, etajul, apartamentul,
codul poºtal, judeþul/sectorul);
- cota de distribuire.
De asemenea, se va preciza persoana desemnatã prin
contractul de asociere ca responsabil al asociaþiei ºi care
rãspunde pentru îndeplinirea obligaþiilor acesteia.
Date privind sediul activitãþii sau locul de desfãºurare
efectivã a activitãþii principale:
- localitatea;
- strada, etajul, apartamentul, codul poºtal;
- judeþul (sectorul).

ATENÞIE!
Se va preciza locul de efectuare a inspecþiei fiscale.
De asemenea, se vor specifica forma juridicã, precum
ºi informaþii despre:
- deþinerea autorizãrii ºi/sau despre înregistrarea la
autoritãþile competente;
- data de la care a devenit plãtitor de TVA - prin opþiune
sau prin depãºirea plafonului legal;
- codul CAEN (activitatea principalã desfãºuratã).
De asemenea, se vor preciza persoana care rãspunde
de organizarea ºi conducerea evidenþei contabile în
partidã simplã, precum ºi persoana desemnatã sã
reprezinte contribuabilul pe durata inspecþiei fiscale.
În cazul în care societatea este reprezentatã de un
împuternicit, se va specifica acest fapt în raport, cu
prezentarea datelor de identificare ale acestuia, ºi se va
anexa împuternicirea în copie.
Obligaþiile fiscale exceptând
impozitul pe venit
În acest sens se vor înscrie constatãrile pentru fiecare
obligaþie fiscalã care a fãcut obiectul inspecþiei fiscale.
În cazul în care se constatã nedeclararea de cãtre
contribuabil a unor impozite, taxe sau contribuþii pentru
care avea obligaþia declarãrii, acestea vor fi verificate fãrã
transmiterea unui nou aviz de inspecþie fiscalã.
IMPORTANT!
Pentru fiecare obligaþie fiscalã se vor preciza
urmãtoarele:
1. denumirea obligaþiei fiscale;
2. perioada supusã inspecþiei fiscale. În cazul în care
verificarea se va face pe o perioadã diferitã de cea
precizatã în avizul de inspecþie, se va preciza perioada
verificatã efectiv. În cazul inspecþiei fiscale efectuate
pentru soluþionarea decontului de taxã pe valoarea
adãugatã cu sume negative cu opþiunea de rambursare,
se va efectua verificarea de la ultima perioadã controlatã
pânã, inclusiv, la perioada pentru care s-a solicitat
rambursarea;
3. constatãri privind baza de impunere a obligaþiei
fiscale. Se va prezenta procedura de control utilizatã, iar
în cazul controlului prin sondaj se vor menþiona lunile,
operaþiunile sau documentele selectate, urmãrindu-se
cuprinderea perioadelor de activitate semnificative pentru
contribuabilul verificat.
În activitatea de inspecþie fiscalã se vor avea în vedere
urmãtoarele obiective minimale:
- verificarea realitãþii declaraþiilor fiscale în corelare cu
datele din evidenþa contabilã ºi mai ales faþã de realitatea
constatatã în timpul verificãrilor;
- verificarea modului de determinare a bazelor de
impunere.
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
În cazul soluþionãrii decontului de taxã pe valoarea
adãugatã cu sume negative cu opþiune de rambursare cu
inspecþie fiscalã anticipatã, se vor verifica datele din
decont cu cele din evidenþa contabilã. Se va avea în
vedere verificarea realitãþii bazei impozabile ºi a taxei pe
valoarea adãugatã ca rezultat al exercitãrii dreptului de
deducere ºi a obligaþiei de colectare a taxei pe valoarea
adãugatã.
a) În cazul nerespectãrii prevederilor legale, pentru
fiecare obligaþie fiscalã se va înscrie motivul de fapt prin
detalierea modului în care contribuabilul a efectuat ºi a
tratat din punct de vedere fiscal o operaþiune patrimonialã
ºi prezentarea consecinþei fiscale. Motivul de fapt se va
înscrie atât pentru obligaþia fiscalã principalã, cât ºi pentru
accesoriile calculate pentru aceasta.
b) Precizarea temeiului de drept pentru faptele
constatate se va face prin menþionarea expresã a actului
normativ, a articolului, a celorlalte elemente prevãzute de
lege, cu prezentarea concisã a textului de lege pentru
fundamentarea legalã a cazului constatat. Temeiul de
drept se va înscrie atât pentru obligaþia fiscalã principalã,
cât ºi pentru accesoriile calculate la aceasta;
4. diferenþa de obligaþii fiscale. Se va prezenta modul
de calcul al diferenþelor de obligaþii fiscale, cu trimitere la
anexele în care s-au calculat (acolo unde este cazul);
5. obligaþii fiscale accesorii. În cazul în care se
stabilesc obligaþii fiscale accesorii, se vor preciza modul
de calcul, precum ºi data pânã la care acestea au fost
calculate;
6. amenzi aplicate. Se vor prezenta sancþiunile
aplicate, cu precizarea numãrului procesului-verbal de
constatare ºi sancþionare a contravenþiilor.
Impozitul pe venit
În cazul verificãrii impozitului pe venit, se vor avea în
vedere urmãtoarele:
I. - perioada supusã inspecþiei fiscale, în cazul
impozitului pe venit, va fi întotdeauna un an fiscal încheiat
ºi pentru care s-a emis decizia de impunere anualã sau
pânã la data încetãrii activitãþii;
II. - constatãrile fiscale se vor prezenta pe fiecare an
fiscal ºi se vor referi la:
- verificarea realitãþii declaraþiilor fiscale, dupã caz, în
corelaþie cu datele din evidenþa contabilã în partidã
simplã, declaraþiile speciale sau orice alte documente
justificative existente în evidenþa contribuabilului sau
obþinute prin controale încruciºate, precum ºi cu alte
declaraþii depuse în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
- verificarea modului de evidenþiere a veniturilor, pentru
determinarea tuturor operaþiunilor impozabile realizate de
contribuabil, inclusiv identificarea fapticã a surselor
generatoare de venit, dupã caz;
- verificarea înregistrãrii tuturor veniturilor aferente
activitãþii desfãºurate;
- verificarea evidenþei documentelor cu regim special
pretipãrite ºi a celor cu care au fost achiziþionate, plaja de
numere pentru facturile achiziþionate, facturile utilizate,
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
alte documente cu regim special, documente cu regim
special anulate, pentru perioada în care acestea erau
obligatorii;
- pentru perioada de dupã 1 ianuarie 2007 se va
verifica modul în care contribuabilul a asigurat regimul
intern de numerotare a facturilor, precum ºi a altor
formulare financiar-contabile care stau la baza înregistrãrii
de venituri (monetar, chitanþã, aviz de însoþire a mãrfii ºi
altele);
- verificarea modului de înregistrare a cheltuielilor
aferente obþinerii veniturilor, precum ºi tratamentul fiscal al
acestora;
- verificarea evoluþiei patrimoniului afacerii ºi modului
de evidenþiere în cheltuieli ºi, respectiv, în venituri a
oricãror intrãri sau ieºiri de bunuri; orice intrare sau ieºire
din Registrul inventar va fi verificatã în corelaþie cu
înregistrarea pe cheltuialã sau venit, în funcþie de
prevederile în vigoare pentru fiecare an supus verificãrii.
A. În cazul în care se constatã aspecte care modificã
venitul net anual impozabil, se vor menþiona:
- faptele constatate de cãtre echipa de control;
- modul de interpretare a aspectelor fiscale de cãtre
contribuabil;
- consecinþele fiscale ale abaterilor constatate,
motivele de fapt ºi temeiul de drept pentru modificarea
venitului impozabil;
- verificarea modului de calcul al venitului net anual
impozabil ºi stabilirea diferenþelor (unde este cazul);
- în cazul asocierilor fãrã personalitate juridicã,
constituite între persoane fizice care desfãºoarã activitãþi
independente, venitul net anual impozabil stabilit
suplimentar de inspecþia fiscalã se stabileºte la nivelul
asocierii ºi se va repartiza pe fiecare asociat, conform
cotei procentuale de distribuire.
B. În cazul în care baza de impunere nu se modificã,
se va menþiona acest lucru în raportul de inspecþie fiscalã.
În acest caz se vor aplica prevederile legale privind
decizia de nemodificare a bazei de impunere;
III. - diferenþa de impozit pe venit datorat pentru
veniturile proprii:
- dupã repartizarea venitului anual impozabil stabilit
suplimentar pe fiecare membru al asocierii se va calcula
impozitul pe venit pe fiecare plãtitor ºi pe fiecare an fiscal
verificat, avându-se în vedere ºi valorile urmãtoarelor
date:
a) venitul net anual impozabil evidenþiat în decizia de
impunere anualã comunicatã contribuabilului;
b) diferenþa de venit net anual stabilit suplimentar de
organele de inspecþie fiscalã;
c) venitul net anual impozabil recalculat de organele de
inspecþie fiscalã (stabilit prin însumarea rândului 1 cu
rândul 2);
d) impozitul pe venitul net anual impozabil stabilit prin
decizia de impunere anualã comunicatã contribuabilului;
e) impozitul pe venitul net anual impozabil stabilit de
organele de inspecþie fiscalã;
f) diferenþa de impozit pe venitul net anual stabilit în
plus sau în minus, dupã caz;
6
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
IV. - calculul obligaþiilor fiscale accesorii. În cazul în
care se stabilesc obligaþii fiscale accesorii, se vor preciza
modul de calcul, precum ºi data pânã la care acestea au
fost calculate;
V. - amenzi aplicate. Se vor prezenta sancþiunile
aplicate, cu precizarea numãrului procesului-verbal de
constatare ºi sancþionare a contravenþiilor.
ATENÞIE!
- Utilizarea ºi þinerea registrelor
Se vor consemna constatãrile referitoare la modul de
utilizare a registrelor de contabilitate obligatorii (Registrul
inventar, Registrul jurnal de încasãri ºi plãþi), Registrul de
casã (în valutã, dacã este cazul), Jurnalul privind
operaþiuni diverse.
Se vor menþiona ºi urmãtoarele aspecte:
- Organizarea ºi conducerea evidenþei contabile în
partidã simplã
În acest capitol se vor prezenta constatãrile inspecþiei
fiscale referitoare la organizarea evidenþei contabile în
partidã simplã, urmãrindu-se în principal respectarea
prevederilor legale în vigoare pentru perioada verificatã.
Este obligatorie prentarea punctului de vedere al
contribuabilului ºi se vor consemna, în mod obligatoriu,
numãrul ºi data documentului prin care contribuabilul este
înºtiinþat despre data, ora ºi locul de desfãºurare a
discuþiei finale. În caz de refuz al contribuabilului de a se
prezenta la discuþia finalã, acest fapt va fi menþionat
expres în raport. Punctul de vedere al contribuabilului va fi
anexat la Raportul de inspecþie fiscalã.
Inspectorul va realiza inscrierea consideraþiilor asupra
punctului de vedere al contribuabilului. Se vor prezenta
consideraþiile organelor de inspecþie fiscalã asupra
punctului de vedere al contribuabilului, în mãsura în care
susþinerile acestuia sunt argumentate. De asemenea, se
va preciza dacã reprezentantul legal al contribuabilului
sau împuternicitul acestuia a declarat sau nu cã a pus la
dispoziþia organelor de inspecþie fiscalã toate
documentele ºi informaþiile solicitate. Declaraþia va fi
anexatã la Raportul de inspecþie fiscalã. Refuzul
contribuabilului de a da aceastã declaraþie va fi
consemnat în Raportul de inspecþie fiscalã.
Sinteza constatãrilor
Obligaþiile fiscale stabilite suplimentar (exclusiv impozit
pe venit).
Pentru fiecare impozit, taxã sau contribuþie, cu
excepþia impozitului pe venit, la care s-au calculat
diferenþe ºi/sau accesorii, în sarcina contribuabilului se vor
prezenta urmãtoarele informaþii:
- Denumirea obligaþiei fiscale;
- Perioada verificatã / Perioada pentru care s-au
calculat obligaþiile fiscale accesorii;
- Obligaþie fiscalã stabilitã.

Raportul de inspecþie fiscalã va fi:
- semnat de organele de inspecþie fiscalã, care
rãspund de realitatea constatãrilor înscrise în Raportul de
inspecþie fiscalã;
- avizat de ºeful serviciului/biroului care rãspunde de
încadrarea legalã a constatãrilor înscrise în Raportul de
inspecþie fiscalã;
- aprobat de conducãtorul organului fiscal
(conducãtorul activitãþii de inspecþie fiscalã) de care
aparþine echipa de inspecþie fiscalã ºi care rãspunde de
legalitatea acþiunii de inspecþie fiscalã ºi de valorificarea
constatãrilor fiscale.
Acþiunea de inspecþie fiscalã va fi înregistratã în
Registrul unic de control al contribuabilului.
Raportul de inspecþie fiscalã stã la baza întocmirii:
- Deciziei de impunere privind impozitul pe venit stabilit
suplimentar de platã de inspecþia fiscalã pentru persoane
fizice care desfãºoarã activitãþi independente în mod
individual ºi/sau într-o formã de asociere;
- Deciziei de impunere privind obligaþiile fiscale
suplimentare de platã stabilite de inspecþia fiscalã pentru
persoane fizice care desfãºoarã activitãþi independente în
mod individual ºi/sau într-o formã de asociere;
- Dispoziþiei de mãsuri stabilite de inspecþia fiscalã;
- Deciziei pentru nemodificarea bazei de impunere.
Raportul va fi întocmit într-un numãr de exemplare
astfel determinat pentru a putea fi transmis câte un
exemplar la:
- organul fiscal unde contribuabilul este luat în evidenþã
ca plãtitor de obligaþii fiscale;
(urmare din pagina 1)
Gestionarea documentelor în cazul
deplasãrii produselor accizabile
în regim suspensiv
ATENÞIE!
Serviciul/biroul/compartimentul de gestiune a
documentelor administrative de însoþire a produselor
accizabile are ca atribuþii principale urmãtoarele:
a) procesarea ºi organizarea evidenþei exemplarului 5
al documentelor administrative de însoþire primite de la
expeditorii produselor accizabile în format electronic;
b) procesarea ºi organizarea evidenþei exemplarului 4
al documentelor administrative de însoþire sau a
documentului unic vamal, dupã caz, transmise de
primitorii produselor accizabile;
c) verificarea formalã a datelor înscrise în documentele
administrative de însoþire;
d) colaborarea cu organul de control competent în
scopul verificãrii neconcordanþelor sesizate în
documentele administrative de însoþire, precum ºi în
circuitul acestora;
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
- fiecare organ fiscal unde contribuabilii verificaþi sunt
înregistraþi ca plãtitori de impozit pe venit (în cazul
asocierilor);
- echipa de inspecþie fiscalã care a efectuat inspecþia;
- contribuabilul verificat (în cazul asocierilor, un
exemplar pentru asociaþie ºi câte un exemplar pentru
fiecare asociat).
ATENÞIE!
Pentru fiecare obligaþie fiscalã verificatã, la Raportul de
inspecþie fiscalã trebuie anexate situaþii, tabele, copii de
pe documente, note explicative, necesare susþinerii
constatãrilor, fiind parte integrantã din Raportul de
inspecþie fiscalã. Tabelele sau situaþiile se întocmesc ori
de câte ori este necesarã sintetizarea unui numãr mai
mare de documente sau operaþiuni ºi în orice alte cazuri
pentru a se putea prezenta ºi susþine constatãrile din
Raportul de inspecþie fiscalã. Tabelele ºi situaþiile anexate
la Raportul de inspecþie fiscalã vor fi semnate de organele
de inspecþie fiscalã ºi, pentru luare la cunoºtiinþã, de
reprezentantul contribuabilului verificat. De asemenea, la
Raportul de inspecþie fiscalã se va anexa orice document
întocmit pentru înºtiinþarea, solicitarea de documente sau
procese-verbale pentru consemnarea unor constatãri
efectuate în timpul inspecþiei fiscale.
e) încheierea circuitului documentelor administrative
de însoþire, prin verificarea existenþei exemplarelor 4 ºi 5
ale documentelor administrative de însoþire în evidenþa
organelor fiscale;
f) stabilirea ºi identificarea gradului de risc fiscal în
cazul transporturilor de produse accizabile în regim
suspensiv;
g) transmiterea documentelor administrative de
însoþire pentru tranzacþiile intracomunitare Serviciului
central de legãturi din cadrul Direcþiei de metodologie ºi
proceduri pentru inspecþia fiscalã;
h) acordarea aprobãrii pentru necompletarea cãsuþelor
din documentul administrativ de însoþire în cazurile
prevãzute de normele metodologice de aplicare a titlului
VII "Accize ºi alte taxe speciale" din Codul fiscal, aprobate
prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare;
i) orice alte sarcini ce îi revin din procedurile privind
gestiunea documentelor administrative de însoþire ºi
administrare a accizelor.
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Compartimentul de schimb internaþional de informaþii
are ca atribuþii principale urmãtoarele:
a) transmite cãtre Serviciul central de legãturi, periodic
sau la cerere, informaþii ºi date necesare gestionãrii
activitãþii de cooperare administrativã între Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã ºi administraþiile fiscale
ale statelor membre ale Uniunii Europene;
b) primeºte informaþiile ºi datele transmise de Serviciul
central de legãturi, referitoare la contribuabilii care
efectueazã tranzacþii intracomunitare;
c) organizeazã ºi gestioneazã evidenþa solicitãrilor,
informaþiilor ºi datelor primite ºi a celor transmise de
la/cãtre Serviciul central de legãturi;
d) efectueazã sau solicitã structurilor competente, cu
avizul ºefului ierarhic superior ºi al directorului executiv
adjunct coordonator, efectuarea de acþiuni de inspecþie
fiscalã, în vederea soluþionãrii solicitãrilor primite de la
Serviciul central de legãturi;
e) asigurã ºi urmãreºte respectarea termenelor de
soluþionare a solicitãrilor primite de la Serviciul central de
legãturi;
f) asigurã comunicarea dintre Serviciul central de
legãturi ºi structurile teritoriale competente în gestionarea
documentelor administrative de însoþire a produselor
accizabile;
g) colaboreazã cu compartimentele de inspecþie fiscalã
în pregãtirea ºi desfãºurarea acþiunilor de inspecþie fiscalã
Organizarea evidenþei documentelor
la contribuabilii care efectueazã tranzacþii intracomunitare;
h) participã la elaborarea tematicilor ºi metodologiilor
de inspecþie fiscalã în domeniul inspecþiei fiscale a
operaþiunilor intracomunitare;
i) verificã modul de aplicare, de cãtre organele de
inspecþie fiscalã, a metodologiilor ºi procedurilor din
domeniul inspecþiei fiscale a operaþiunilor intracomunitare;
j) îndrumã activitatea organelor de inspecþie fiscalã în
cazul inspecþiei fiscale la contribuabilii care efectueazã
tranzacþii intracomunitare;
k) primeºte din partea compartimentelor de inspecþie
fiscalã solicitãri destinate altor state membre ale Uniunii
Europene, pentru verificarea unor tranzacþii
intracomunitare ale contribuabililor români, ºi le transmite
Serviciului central de legãturi;
l) întocmeºte periodic raportãri cãtre Serviciul central
de legãturi ºi/sau cãtre conducerea direcþiei.
Documentul administrativ
de însoþire
Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv
este permisã numai atunci când transportul este însoþit de
documentul administrativ de însoþire, în condiþiile titlului
VII "Accize ºi alte taxe speciale" din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, denumitã în continuare Codul fiscal, ºi ale
normelor metodologice pentru aplicarea acestuia,
8
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare. În cazul deplasãrii
produselor accizabile între douã antrepozite fiscale în
regim suspensiv sau între un antrepozit fiscal ºi un birou
vamal de ieºire din teritoriul comunitar, în cazul în care
antrepozitul expeditor îºi desfãºoarã activitatea pe
teritoriul României, acest document se întocmeºte în 5
exemplare, care se utilizeazã potrivit dispoziþiilor art. 187
alin. (2) din Codul fiscal.
În cazul deplasãrii produselor accizabile între un birou
vamal de intrare în teritoriul comunitar ºi un antrepozit
fiscal care îºi desfãºoarã activitatea în România, în
calitate de primitor, cele 3 exemplare ale documentului
administrativ unic reglementat de legislaþia vamalã vor fi
folosite cu rol de document administrativ de însoþire,
conform pct. 15 alin. (5) din normele metodologice pentru
aplicarea titlului VII din Codul fiscal.
În cazul deplasãrii produselor accizabile între un
antrepozit fiscal care îºi desfãºoarã activitatea într-un alt
stat membru al Uniunii Europene, în calitate de expeditor,
ºi un antrepozit fiscal, operator înregistrat sau
neînregistrat, care îºi desfãºoarã activitatea în România,
în calitate de primitor, documentul administrativ de însoþire
sau un alt document comercial prevãzut în legislaþia acelui
stat membru se întocmeºte în 4 exemplare, care se
utilizeazã conform pct. 14 alin. (3) din normele
metodologice pentru aplicarea titlului VII din Codul fiscal.
administrative de însoþire
Documentele administrative de însoþire primite de
organele fiscale competente se înregistreazã în
urmãtoarele evidenþe, organizate în format electronic,
potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 1a) la procedura
din anexa 1 a Ordinului 110/2007:
a) evidenþa documentelor administrative de însoþire -
exemplarul 5, depuse de antrepozitul fiscal expeditor
pentru produsele expediate în regim suspensiv pe
teritoriul României;
b) evidenþa documentelor administrative de însoþire -
exemplarul 4, depuse de antrepozitul fiscal primitor pentru
produsele primite în regim suspensiv pe teritoriul
României;
c) evidenþa documentelor administrative de însoþire -
exemplarul 5, pentru tranzacþiile intracomunitare, care fac
obiectul analizei de risc efectuate de Serviciul central de
legãturi;
d) evidenþa documentelor administrative de însoþire -
exemplarul 4, depus de antrepozitul fiscal, operatorul
înregistrat sau operatorul neînregistrat pentru produsele
primite în regim suspensiv din Uniunea Europeanã.
ATENÞIE!
Evidenþele se organizeazã ºi se gestioneazã de
compartimentele cu atribuþii în gestiunea documentelor
administrative de însoþire.

Deplasarea produselor accizabile,
în regim suspensiv, între douã
antrepozite fiscale situate pe
teritoriul României
Antrepozitul fiscal expeditor transmite, la momentul
expedierii produselor, exemplarul 5 al documentului
administrativ de însoþire cãtre organul fiscal teritorial în a
cãrui razã îºi desfãºoarã activitatea, denumit în continuare
organ fiscal competent.
Prin derogare, antrepozitele fiscale expeditoare care
îºi desfãºoarã activitatea pe raza teritorialã a unui
municipiu reºedinþã de judeþ sau a municipiului Bucureºti,
care aparþin unui antrepozitar autorizat care face parte din
categoria contribuabililor mari sau mijlocii, astfel cum sunt
definiþi potrivit dispoziþiilor legale în vigoare, depun
exemplarul 5 al documentului administrativ de însoþire
dupã cum urmeazã:
a) antrepozitele fiscale expeditoare care îºi desfãºoarã
activitatea pe teritoriul municipiului reºedinþã de judeþ,
aparþinând unui contribuabil mare sau mijlociu, depun
exemplarul 5 al documentului administrativ de însoþire la
administraþia finanþelor publice pentru contribuabili mijlocii
din cadrul direcþiei generale a finanþelor publice judeþene;
b) antrepozitele fiscale expeditoare care îºi desfãºoarã
activitatea pe raza municipiului Bucureºti, aparþinând unui
contribuabil mijlociu, depun exemplarul 5 al documentului
administrativ de însoþire la Direcþia Generalã a Finanþelor
Publice a Municipiului Bucureºti;
c) antrepozitele fiscale expeditoare care îºi desfãºoarã
activitatea pe raza teritorialã a municipiului Bucureºti ºi a
judeþului Ilfov, aparþinând marilor contribuabili, depun
exemplarul 5 al documentului administrativ de însoþire la
Direcþia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili.
Exemplarul 5 al documentului administrativ de însoþire
se depune în format electronic, însoþit de formatul hârtie,
semnat ºi ºtampilat conform legii. Formatul electronic al
documentului administrativ de însoþire se obþine prin
folosirea programului de asistenþã elaborat de Ministerul
Finanþelor Publice.. Programul de asistenþã este pus la
dispoziþie contribuabililor gratuit, de cãtre unitãþile fiscale,
sau poate fi descãrcat de pe serverul de web al
Ministerului Finanþelor Publice, la adresa
www.mfinante.ro. La aceeaºi adresã pot fi consultate ºi
condiþiile tehnice care trebuie îndeplinite pentru utilizarea
programului de asistenþã.
Zilnic, compartimentul de gestiune a documentelor
administrative de însoþire, denumit în continuare
compartiment de specialitate, preia de la registratura
organului fiscal, pe bazã de notã de predare-primire,
documentele administrative de însoþire ºi le înregistreazã
în evidenþa documentelor administrative de însoþire
exemplar 5, depuse de antrepozitul fiscal expeditor pentru
produsele expediate în regim suspensiv pe teritoriul
României.
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
IMPORTANT!
În maximum o zi de la preluare, compartimentul de
specialitate efectueazã o verificare formalã a
documentelor administrative de însoþire primite ºi
urmãreºte dacã:
a) datele de identificare înscrise în documentul
administrativ de însoþire, referitoare atât la antrepozitul
expeditor, cât ºi la cel primitor, sunt valide, inclusiv
valabilitatea autorizaþiilor de antrepozit fiscal;
b) produsele înscrise în documentul administrativ de
însoþire sunt incluse în listele de produse ce au fost
autorizate în prealabil pentru cele douã antrepozite fiscale
(expeditor ºi primitor);
c) garanþiile sunt depuse la organele fiscale în
condiþiile legii.
În cazul în care din verificãri se constatã
neconcordanþe, compartimentul de specialitate solicitã
organului de control competent verificarea conformitãþii
datelor înscrise în exemplarul 5 al documentului
administrativ de însoþire. În acest scop, compartimentul de
specialitate transmite, în termen de maximum o zi de la
verificare, organului de control competent, o listã a
documentelor administrative de însoþire care au prezentat
neconcordanþe.
ATENÞIE!
Pentru fiecare poziþie din listã se comunicã în mod
obligatoriu urmãtoarele informaþii:
- persoana care a expediat produsul accizabil ºi codul
de identificare fiscalã al acesteia;
- datele de identificare ale antrepozitului fiscal
expeditor;
- seria ºi numãrul documentului administrativ de
însoþire;
- copia exemplarului 5 al documentului administrativ de
însoþire;
- neconcordanþele constatate.
Formatul hârtie al documentelor prelucrate se
arhiveazã de cãtre compartimentul de gestiune a
documentelor administrative de însoþire.
Antrepozitul fiscal primitor transmite, la momentul
primirii produselor, exemplarul 4 al documentului
administrativ de însoþire, care însoþeºte transportul, cãtre
organul fiscal competent în a cãrui razã îºi desfãºoarã
activitatea.. Zilnic, compartimentul de specialitate preia de
la registraturã, pe bazã de notã de predare-primire,
documentele administrative de însoþire ºi le înregistreazã
în evidenþa documentelor administrative de însoþire -
exemplarul 4, depuse de antrepozitul fiscal primitor pentru
produsele primite în regim suspensiv pe teritoriul
României. Din exemplarul 4 al documentului administrativ
de însoþire se preiau în baza de date informaþiile cuprinse
în macheta prevãzutã în anexa nr. 1b) la procedura din
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
anexa 1 a Ordinului 110/2007. A doua zi dupã primirea
exemplarului 4 al documentului administrativ de însoþire,
informaþiile din acesta, preluate potrivit pct. 3, se transmit
organului fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã
antrepozitul expeditor, prin intermediul suportului
informatic pus la dispoziþie de Direcþia generalã a
tehnologiei informaþiei. Formatul hârtie al documentelor
înregistrate se arhiveazã de cãtre compartimentul de
gestiune a documentelor administrative de însoþire.
Circuitul documentelor administrative de însoþire se
închide, la nivelul fiecãrui compartiment de specialitate,
dacã unui exemplar 5 al documentului administrativ de
însoþire i se alocã un exemplar 4 corespunzãtor aceluiaºi
transport de produse accizabile, documentele cu regim
special având elemente de identificare identice (numãr ºi
serie, antrepozit expeditor, antrepozit primitor, produse
accizabile transportate). În acest caz, aplicaþia genereazã
un mesaj care confirmã închiderea circuitului
documentului administrativ de însoþire. Exemplarul tipãrit
al mesajului generat de sistemul informatic se arhiveazã
de cãtre compartimentul de specialitate, împreunã cu
exemplarul 5 al documentului administrativ de însoþire.
Atât închiderea circuitului, cât ºi orice altã fazã
intermediarã prin care trec documentele administrative de
însoþire se înregistreazã în evidenþele documentelor
administrative de însoþire. În situaþia în care, informaþiile
cuprinse în exemplarul 5 nu coincid cu informaþiile
cuprinse în exemplarul 4, documente cu regim special
având acelaºi numãr ºi aceeaºi serie, circuitul
documentelor nu poate fi închis.
Dacã, în termen de 45 de zile lucrãtoare de la data
expedierii produselor accizabile, exemplarului 5 al
documentului administrativ de însoþire nu i-a fost alocat, la
nivelul compartimentului de specialitate, exemplarul 4 cu
elemente de identificare identice, circuitul documentului
administrativ de însoþire nu poate fi închis.
ATENÞIE!
Bilunar, la datele de 1 ºi 16 ale fiecãrei luni,
compartimentul de specialitate transmite organului de
control competent:
a) situaþia documentelor administrative de însoþire al
cãror circuit nu a fost închis, ca urmare a lipsei
exemplarului 4, care cuprinde:
- nr. ºi seria documentului administrativ de însoþire;
- copia exemplarului 5 al documentului administrativ de
însoþire;
b) situaþia documentelor administrative de însoþire al
cãror circuit nu a fost închis, întrucât exemplarul 4
prezenta diferenþe, care cuprinde:
- nr. ºi seria documentului administrativ de însoþire;
- informaþiile din exemplarul 4 al documentului
administrativ de însoþire care prezintã diferenþele
prevãzute la cap. C pct. II alin. 3;
c) situaþia documentelor administrative de însoþire al
cãror circuit nu a fost închis, întrucât pentru exemplarul 4
10
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
nu a putut fi gãsit un exemplar 5 corespondent, care
cuprinde:
- nr. ºi seria documentului administrativ de însoþire;
Dacã antrepozitul fiscal care a expediat produsul
accizabil în regim suspensiv nu primeºte, în termen de 45
de zile lucrãtoare de la data expedierii, exemplarul 3 al
documentului administrativ de însoþire, certificat de
organul fiscal competent, acesta este obligat sã înºtiinþeze
compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal
în a cãrui razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea, în
termen de 5 zile, potrivit dispoziþiilor art. 189.1 din Codul
fiscal.
Totodatã, antrepozitarul autorizat care a expediat
produsul accizabil depune, în termenul prevãzut la pct. IV
subpct. 1 din anexa 1, la organul fiscal competent
formularul 122 «Declaraþie privind accizele aferente
diferenþelor de produse accizabile transportate în regim
suspensiv», întocmitã potrivit modelului aprobat prin
anexa nr. 3 la Ordinul 110/2007.
Documentele administrative de însoþire întocmite de
antrepozitarii autorizaþi pentru producþia de alcool etilic ºi
pentru prelucrarea acestuia vor fi vizate, pe toate cele 5
exemplare, de cãtre reprezentantul desemnat de organul
fiscal în a cãrui razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea
antrepozitarul expeditor. Dacã antrepozitele fiscale de
producþie pentru alcoolul etilic ºi de prelucrare a acestuia
se aflã în localitãþi diferite, gestiunea documentelor
administrative de însoþire se face potrivit cap. C pct. I sau
II din anexa 1, dupã caz.
Dacã antrepozitele fiscale de producþie pentru alcoolul
etilic ºi de prelucrare a acestuia se aflã în acelaºi loc,
documentul administrativ de însoþire se întocmeºte în 3
exemplare, în condiþiile pct. 14 alin. (8) din normele
metodologice de aplicare a titlului VII "Accize ºi alte taxe
speciale" din Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea
Guvernului nr. 44/2004, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare. În aceastã situaþie, antrepozitul fiscal de
prelucrare, ca antrepozit primitor, transmite exemplarul 3
al documentului administrativ de însoþire certificat
compartimentului de specialitate din cadrul organului
fiscal în a cãrui razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea.
Deplasarea produselor accizabile în
regim suspensiv pe teritoriul
comunitar
În situaþia în care produsele accizabile sunt deplasate
în regim suspensiv dintr-un antrepozit fiscal aflat într-un
alt stat membru al Uniunii Europene într-un antrepozit
fiscal la un operator înregistrat sau neînregistrat aflat în
România, primitorul transmite organului fiscal în a cãrui
razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea exemplarul 4
certificat al documentului administrativ de însoþire a
produsului accizabil. Zilnic, compartimentul de specialitate

preia de la registraturã documentele administrative de
însoþire ºi le înregistreazã în evidenþa documentelor
administrative de însoþire - exemplarul 4 pentru produse
primite din Uniunea Europeanã. Din exemplarul 4 al
documentului administrativ de însoþire care prezintã
diferenþe se preiau în baza de date informaþiile cuprinse în
macheta prevãzutã în anexa nr. 1b) la procedura din
anexa 1 a Ordinului 110/2007 ºi se trateazã potrivit cap. D
pct. II lit. A. Formatul hârtie al exemplarului 4 al
documentului administrativ de însoþire se arhiveazã de
compartimentul de specialitate.
În cazul în care România este statul de destinaþie
Compartimentul de specialitate care primeºte
exemplarul 4 al unui document administrativ de însoþire,
care conþine pierderi sau lipsuri de produse intervenite pe
parcursul transportului ºi constatate de autoritatea
competentã a unui stat membru, aplicã procedura
prevãzutã la pct. 182 alin. (2)-(4) din normele de aplicare
a titlului VII "Accize ºi alte taxe speciale" din Codul fiscal,
aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Compartimentul de specialitate întocmeºte un referat
care cuprinde în mod obligatoriu:
- numãrul ºi seria documentului administrativ de
însoþire;
- datele de identificare ale antrepozitului fiscal
expeditor;
- pierderile sau lipsurile de produse constatate de
autoritatea competentã a statului membru respectiv;
- încadrarea pierderilor sau lipsurilor de produse
constatate de autoritatea competentã a statului membru
respectiv în situaþiile prevãzute la art. 192 alin. (4) din
Codul fiscal, cu menþionarea temeiului legal;
- stabilirea bazei de impozitare a accizelor, potrivit
prevederilor titlului VII "Accize ºi alte taxe speciale" din
Codul fiscal.
Referatul se vizeazã de conducãtorul compartimentului
de specialitate ºi se aprobã de cãtre conducãtorul unitãþii
fiscale, ºeful adjunct de administraþie sau directorul
executiv adjunct coordonator, dupã caz.
În baza referatului aprobat, compartimentul de
specialitate emite o înºtiinþare care cuprinde:
- numãrul ºi seria documentului administrativ de
însoþire;
- datele de identificare ale antrepozitului fiscal
expeditor;
- autoritatea competentã a statului membru care a
constatat pierderile sau lipsurile de produse;
- pierderile sau lipsurile de produse constatate de
autoritatea competentã a statului membru care se
încadreazã în situaþiile prevãzute la art. 192 alin. (4) din
Codul fiscal;
- baza de impozitare a accizelor stabilitã potrivit
prevederilor titlului VII "Accize ºi alte taxe speciale" din
Codul fiscal.
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
Compartimentul de specialitate transmite înºtiinþarea
prevãzutã la pct. 3 împreunã cu exemplarul de returnat al
documentului administrativ de însoþire Serviciului central
de legãturi din cadrul Direcþiei de metodologie ºi proceduri
pentru inspecþia fiscalã, prin intermediul compartimentului
de schimb internaþional de informaþii din cadrul direcþiilor
generale ale finanþelor publice. Înºtiinþarea prevãzutã la
pct. 3 împreunã cu exemplarul de returnat al documentului
administrativ de însoþire se transmit de cãtre Serviciul
central de legãturi din cadrul Direcþiei de metodologie ºi
proceduri pentru inspecþia fiscalã autoritãþii fiscale
competente care a stabilit sau a constatat lipsurile ori
pierderile de produse accizabile.
În cazul în care România este statul
în care au fost stabilite sau constatate
lipsurile ori pierderile de produse accizabile
Documentul prin care sunt stabilite lipsurile sau
pierderile de produse accizabile, scutite potrivit legislaþiei
din statul de destinaþie, precum ºi baza de calcul a accizei,
împreunã cu exemplarul de returnat al documentului
administrativ de însoþire, primite de la autoritatea
competentã a statului membru de destinaþie al
transportului de produse accizabile, se transmite
Serviciului de administrare a contribuabililor nerezidenþi
din cadrul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a
Municipiului Bucureºti. Dupã primirea documentaþiei
prevãzute la pct. 1, Serviciul de administrare a
contribuabililor nerezidenþi calculeazã acciza datoratã, pe
baza cotelor aplicabile în România la data când s-au
produs pierderile sau a fost înregistratã pierderea.
Serviciul de administrare a contribuabililor nerezidenþi
emite Decizia privind stabilirea obligaþiei de platã a
accizelor datorate în cazul pierderilor sau lipsurilor
stabilite sau constatate pe parcursul circulaþiei
intracomunitare în regim suspensiv al produselor
accizabile, prevãzutã în anexa nr. 1c) la procedura din
anexa 1 a Ordinului 110/2007. În vederea recuperãrii
accizelor stabilite, Serviciul de administrare a
contribuabililor nerezidenþi va aplica, potrivit
competenþelor, mãsurile pentru recuperarea într-un alt stat
membru a creanþelor stabilite prin titluri de creanþã în
România.
Pentru gestiunea exemplarului 5 al documentului
administrativ de însoþire transmis de antrepozitul fiscal
expeditor din România, dispoziþiile cap. C pct. I din anexa
1 sunt aplicabile în mod corespunzãtor. Dupã
înregistrarea în evidenþa documentelor administrative de
însoþire - exemplarul 5, pentru tranzacþiile intracomunitare,
compartimentul de specialitate va efectua analiza de risc.
Procedura de stabilire ºi de identificare a gradului de risc
fiscal în cazul produselor accizabile expediate din
România, în regim suspensiv, pe teritoriul comunitar este
prevãzutã în anexa nr. 2 la ordin.
Dacã antrepozitul fiscal expeditor al produsului
accizabil în regim suspensiv nu primeºte, în termen de 45
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
de zile lucrãtoare de la data expedierii, exemplarul 3 al
documentului administrativ de însoþire certificat de
autoritatea fiscalã în a cãrei razã teritorialã îºi desfãºoarã
activitatea antrepozitul fiscal primitor, antrepozitul fiscal
expeditor este obligat sã înºtiinþeze despre aceasta
compartimentul de specialitate din cadrul organului fiscal
în a cãrei razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea, în
termen de 5 zile. Totodatã, antrepozitarul autorizat care a
expediat produsul accizabil depune, în termenul prevãzut
la pct. IV subpct. 1, la organul fiscal competent formularul
122 «Declaraþie privind accizele aferente diferenþelor de
produse accizabile transportate în regim suspensiv»,
întocmitã potrivit modelului aprobat prin anexa nr. 3.
Deplasarea produselor accizabile
În situaþia în care produsele accizabile sunt
transportate în regim suspensiv de la un birou vamal de
intrare în teritoriul comunitar cãtre un antrepozit fiscal
Utilizarea aparatelor de marcat
electronice fiscale (II)
Fapte contravenþionale
Constituie contravenþii urmãtoarele fapte dacã, potrivit
legii penale, nu sunt considerate infracþiuni:
a) comercializarea de cãtre agenþii economici a
aparatelor de marcat electronice fiscale fãrã avizul
Comisiei de avizare a distribuitorilor ºi a aparatelor de
marcat electronice fiscale ori nerespectarea condiþiilor
stipulate în aviz, altele decât cele definite ca fiind
contravenþii în prezentul articol;
b) neîndeplinirea obligaþiei agenþilor economici de a se
dota ºi de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art.
6, cu excepþia prevãzutã la art. 1 alin. (4), neemiterea
bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile
prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioarã
celei reale, precum ºi nereintroducerea datelor înscrise pe
rola jurnal privind tranzacþiile efectuate de la ultima
închidere zilnicã pânã în momentul ºtergerii memoriei
operative;
c) emiterea bonului fiscal fãrã ca acesta sã conþinã
toate datele prevãzute la art. 4 alin. (1);
d) nepredarea bonului fiscal clientului de cãtre
operatorul aparatului de marcat electronic fiscal;
e) neîndeplinirea de cãtre utilizatorii aparatelor de
marcat electronice fiscale a obligaþiei de a afiºa anunþurile
de atenþionare prevãzute la art. 9 alin. (2);
f) neîndeplinirea de cãtre utilizatorii aparatelor de
marcat electronice fiscale a obligaþiei de a preda raportul
memoriei fiscale, conform dispoziþiilor art. 4 alin. (10);
12
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
situat pe teritoriul României, primitorul transmite cãtre
organul fiscal în a cãrui razã teritorialã îºi desfãºoarã
activitatea exemplarul 3 al documentului administrativ unic
reglementat de legislaþia vamalã. În situaþia în care
produsele accizabile sunt transportate în regim suspensiv
de la un antrepozit fiscal situat pe teritoriul României cãtre
un birou vamal de ieºire de pe teritoriul comunitar,
antrepozitul fiscal expeditor transmite cãtre organul fiscal
în a cãrui razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea
exemplarul 5 al documentului administrativ de însoþire.
Pentru gestionarea exemplarului 3 al documentului
administrativ unic vamal sunt aplicabile în mod
corespunzãtor dispoziþiile cap. D pct. I sau II din anexa 1,
dupã caz. Pentru gestionarea exemplarului 5 al
documentului administrativ de însoþire sunt aplicabile în mod
corespunzãtor dispoziþiile cap. D pct. III din anexa 1.
g) nerespectarea de cãtre utilizatori a obligaþiei de a
anunþa unitatea de service desemnatã de distribuitorul
autorizat ori, dupã caz, distribuitorul sau reprezentantul
acestuia în momentul constatãrii defectãrii aparatelor de
marcat electronice fiscale;
h) încãlcarea de cãtre agenþii economici care utilizeazã
aparate de marcat electronice fiscale a dispoziþiilor art. 4
alin. (6), precum ºi încãlcarea de cãtre furnizorii
consumabilelor destinate aparatelor de marcat electronice
fiscale a dispoziþiilor art. 4 alin. (8);
i) încãlcarea de cãtre distribuitorii autorizaþi ºi de cãtre
unitãþile acreditate de aceºtia a dispoziþiilor art. 4 alin. (7);
j) nerespectarea obligaþiilor ce revin distribuitorilor
autorizaþi, prin unitãþile de service acreditate, de a instala
aparatul de marcat electronic fiscal nou ºi de a înlocui
memoria fiscalã defectã ori a cãrei capacitate de stocare a
fost epuizatã, în termenul prevãzut la art. 5 alin. (5);
k) nerespectarea de cãtre distribuitorii autorizaþi care
înceteazã activitatea de comercializare a aparatelor de
marcat electronice fiscale, precum ºi de cei cãrora li s-a
retras avizul de distribuþie ºi utilizare a aparatelor de marcat
electronice fiscale a obligaþiilor ce le revin potrivit prezentei
ordonanþe de urgenþã, pentru aparatele livrate;
l) nerespectarea obligaþiei de a pãstra ºi arhiva rola
jurnal, raportul fiscal de închidere zilnicã ºi registrul special,
prevãzut la art. 1 alin. (4);
m) nerespectarea obligaþiei de a pãstra, de a completa
ºi de a actualiza cartea de intervenþii prevãzutã la art. 5 alin.
(3), precum ºi nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (4);
n) nerespectarea obligaþiei de a preda spre pãstrare ºi
arhivare memoria fiscalã, conform prevederilor art. 4 alin.
(5);

o) comercializarea de aparate de marcat electronice
fiscale care nu sunt sigilate potrivit dispoziþiilor art. 3 alin.
(5), nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2), precum ºi
nerespectarea prevederilor normelor prevãzute la art. 15.
Contravenþiile prevãzute la art. 10 lit. d), aplicabile
persoanelor fizice, se sancþioneazã cu amendã de la 8
milioane lei la 40 milioane lei. Sumele gãsite la punctele
de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor
aparþinând agenþilor economici prevãzuþi la art. 1 alin. (1),
care nu pot fi justificate prin datele înscrise în
documentele emise cu aparate de marcat electronice
fiscale, în registrul special, menþionat la art. 1 alin. (4), ori
prin facturi fiscale, dupã caz, sunt considerate fãrã
provenienþã ºi se confiscã, fãcându-se venit la bugetul de
stat. De asemenea, se confiscã sumele încasate din
livrarea de bunuri ori prestarea de servicii dupã
suspendarea activitãþii agenþilor economici, potrivit art. 14.
ATENÞIE!
Contestarea actelor de control întocmite de organele
prevãzute la alin. (1) ºi soluþionarea contestaþiilor, cu
excepþia celor formulate împotriva deciziei de retragere a
avizului de distribuþie ºi utilizare a aparatelor de marcat
electronice fiscale, se efectueazã potrivit legislaþiei privind
regimul juridic al contravenþiilor. Prevederile prezentei
ordonanþe de urgenþã se completeazã cu dispoziþiile
Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
Protecþia consumatorilor
rdonanþa de urgenþã 21/1992 republicatã în 28
O martie 2007 reglementeazã protecþia
consumatorilor cu privire la comercializarea produselor
noi, folosite sau recondiþionate ºi a serviciilor destinate
consumatorilor, cu excepþia produselor care se
comercializeazã ca antichitãþi ºi a produselor necesar fi
reparate sau recondiþionate pentru a fi utilizate, cu
condiþia ca operatorul economic sã informeze
cumpãrãtorul despre aceasta.
Astfel se definesc urmãtorii termeni:
1. calitate - ansamblul de proprietãþi ºi caracteristici ale
unui produs sau serviciu, care îi conferã aptitudinea de a
satisface, conform destinaþiei acestuia, necesitãþile
explicite sau implicite;
2. consumator - persoanã fizicã sau grup de persoane
fizice constituite în asociaþii, care cumpãrã, dobândeºte,
utilizeazã ori consumã produse sau servicii, în afara
activitãþii sale profesionale;
3. operator economic - persoanã fizicã sau juridicã,
autorizatã, care în cadrul activitãþii sale profesionale
fabricã, importã, transportã sau comercializeazã produse
ori pãrþi din acestea sau presteazã servicii;
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
contravenþiilor. În cazul repetãrii faptei prevãzute la art. 10
lit. j), o datã cu aplicarea amenzii contravenþionale
organele de control vor propune comisiei prevãzute la art.
5 alin. (1) ºi retragerea avizului eliberat distribuitorului
pentru distribuþia ºi comercializarea aparatelor de marcat
electronice fiscale. Încãlcarea dispoziþiilor art. 10 lit. a),
referitoare la comercializarea aparatelor de marcat
electronice fiscale neavizate de comisia prevãzutã la art.
5 alin. (1), atrage ºi confiscarea încasãrilor obþinute de
agentul economic din aceastã activitate, sumele fãcându-
se venit la bugetul de stat.
Neîndeplinirea obligaþiei agenþilor economici prevãzuþi
la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice
fiscale la termenele prevãzute la art. 6 atrage ºi
suspendarea activitãþii unitãþii pânã la momentul înlãturãrii
cauzelor care au generat aceasta.
Nerespectarea de cãtre agenþii economici a
prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea
aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea
bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile
prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioarã celei
reale ºi nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal
privind tranzacþiile efectuate de la ultima închidere zilnicã
pânã în momentul ºtergerii memoriei operative, atrage ºi
suspendarea activitãþii unitãþii pe o perioadã de 3 luni.
Andrei Dragomir – expert contabil
4. producãtor:
a) operatorul economic care fabricã un produs finit sau
o componentã a unui produs;
b) operatorul economic care fabricã materie primã;
c) operatorul economic care îºi aplicã denumirea,
marca sau un alt semn distinctiv pe produs;
d) operatorul economic care recondiþioneazã produsul;
e) operatorul economic sau distribuitorul care prin
activitatea sa modificã caracteristicile produsului;
f) reprezentantul înregistrat în România al unui
operator economic care nu are sediul în România sau, în
cazul inexistenþei acestuia, importatorul produsului;
g) operatorul economic care importã produse în
vederea realizãrii ulterioare a unei operaþiuni de vânzare,
închiriere, leasing sau orice altã formã de distribuþie
specificã derulãrii afacerii;
h) distribuitorul produsului importat, în cazul în care nu
se cunoaºte importatorul, chiar dacã producãtorul este
menþionat;
i) distribuitorul produsului, în cazul în care importatorul
nu poate fi identificat, dacã nu informeazã persoana
prejudiciatã în termen de 30 de zile de la cererea acesteia
asupra identitãþii importatorului;
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
5. distribuitor - operatorul economic din lanþul de
distribuþie;
6. vânzãtor - distribuitorul care oferã produsul
consumatorului;
7. prestator - operatorul economic care furnizeazã
servicii;
8. produs - bun material a cãrui destinaþie finalã este
consumul sau utilizarea individualã ori colectivã; sunt
considerate produse energia electricã, energia termicã,
apa ºi gazele livrate pentru consumul individual;
9. produs sigur - produsul care, folosit în condiþii
normale sau previzibile, nu prezintã riscuri sau care
prezintã riscuri minime, þinând seama de întrebuinþarea
acestuia; riscul se considerã acceptabil ºi compatibil cu un
grad înalt de protecþie pentru siguranþa ºi sãnãtatea
consumatorilor, în funcþie de urmãtoarele aspecte:
a) caracteristicile produsului, ale ambalãrii ºi ale
instrucþiunilor de montaj ºi întreþinere;
b) efectul asupra altor produse, împreunã cu care
acesta poate fi folosit;
c) modul de prezentare a produsului, etichetarea,
instrucþiunile de folosire ºi orice alte indicaþii ºi informaþii
furnizate de producãtor;
d) categoria de consumatori expusã riscului prin
folosirea produsului;
10. produs periculos - produsul care nu poate fi definit
ca produs sigur;
11. produs cu defecte - produsul la care modul de
prezentare, utilizarea previzibilã ºi data achiziþionãrii nu
oferã siguranþã consumatorului, producând pagube
acestuia;
12. pagubã - prejudiciul creat consumatorului prin
utilizarea unui produs periculos sau a unui produs cu
defecte, precum ºi cel creat de servicii necorespunzãtoare
furnizate de prestator. Prejudiciul poate fi material,
vãtãmarea integritãþii corporale sau a sãnãtãþii, precum ºi
pierderea vieþii. În cazul utilizãrii unui produs cu defecte,
se considerã pagubã deteriorarea sau distrugerea oricãrui
bun, altul decât produsul cu defecte, cu condiþia ca bunul
respectiv sã fie în mod normal destinat folosinþei sau
consumului privat ºi sã fi fost folosit de persoana
prejudiciatã pentru uz sau consum personal, iar valoarea
pagubei sã nu fie mai micã de 200 lei;
13. produs de folosinþã îndelungatã - produsul relativ
complex, constituit din piese ºi subansambluri, proiectat ºi
construit pentru a putea fi utilizat pe duratã medie de
utilizare ºi asurpa cãruia se pot efectua reparaþii sau
activitãþi de întreþinere;
14. serviciu - activitatea, alta decât cea din care rezultã
produse, efectuatã în scopul satisfacerii unor necesitãþi
ale consumatorilor;
15. declaraþie de conformitate - declaraþia fãcutã de
cãtre un producãtor sau un prestator, prin care acesta
informeazã, pe propria rãspundere, despre faptul cã un
produs sau un serviciu este conform cu un document
tehnic normativ;
14
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
16. clauzã abuzivã - o clauzã contractualã care nu a
fost negociatã direct cu consumatorul ºi care prin ea
însãºi sau împreunã cu alte prevederi din contract
creeazã, în detrimentul consumatorului ºi contrar
cerinþelor bunei-credinþe, un dezechilibru semnificativ
între drepturile ºi obligaþiile pãrþilor;
17. termen de garanþie - limita de timp, care curge de
la data dobândirii produsului sau serviciului, pânã la care
producãtorul sau prestatorul îºi asumã responsabilitatea
remedierii sau înlocuirii produsului ori serviciului
achiziþionat, pe cheltuiala sa, dacã deficienþele nu sunt
imputabile consumatorului;
18. termen de valabilitate - limita de timp, stabilitã de
producãtor, pânã la care un produs perisabil sau un
produs care în scurt timp poate prezenta un pericol
imediat pentru sãnãtatea consumatorului îºi pãstreazã
caracteristicile specifice, dacã au fost respectate condiþiile
de transport, manipulare, depozitare ºi pãstrare; pentru
produsele alimentare acesta reprezintã data limitã de
consum;
19. data durabilitãþii minimale - data stabilitã de
producãtor pânã la care un produs alimentar îºi pãstreazã
caracteristicile specifice în condiþii de depozitare
corespunzãtoare; produsele pentru care se stabileºte data
durabilitãþii minimale nu trebuie sã fie periculoase nici
dupã aceastã datã;
20. durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit
în documente tehnice normative sau declarat de cãtre
producãtor ori convenit între pãrþi, în cadrul cãruia
produsele de folosinþã îndelungatã trebuie sã îºi menþinã
caracteristicile funcþionale, dacã au fost respectate
condiþiile de transport, manipulare, depozitare ºi
exploatare;
21. viciu ascuns - deficienþa calitativã a unui produs
livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscutã
ºi nici nu putea fi cunoscutã de cãtre consumator prin
mijloacele obiºnuite de verificare;
22. practici comerciale abuzive ºi/sau incorecte - orice
acþiune, inacþiune, conduitã, demers sau comunicare
comercialã, inclusiv publicitate, din partea unui operator
economic în relaþie directã cu promovarea, vânzarea sau
furnizarea unui produs sau serviciu, care aduce atingere
în mod direct intereselor consumatorilor;
23. punere pe piaþã - acþiunea de a face disponibil
pentru prima datã, contra cost sau gratuit, un produs sau
un serviciu în vederea distribuirii sau utilizãrii, precum ºi
comercializarea directã cãtre consumatori, efectuatã de
cãtre producãtori ºi/sau importator.
IMPORTANT!
Principalele drepturi ale consumatorilor sunt:
a) de a fi protejaþi împotriva riscului de a achiziþiona un
produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sã
le prejudicieze viaþa, sãnãtatea sau securitatea ori sã le
afecteze drepturile ºi interesele legitime;

b) de a fi informaþi complet, corect ºi precis asupra
caracteristicilor esenþiale ale produselor ºi serviciilor,
astfel încât decizia pe care o adoptã în legãturã cu
acestea sã corespundã cât mai bine nevoilor lor, precum
ºi de a fi educaþi în calitatea lor de consumatori;
c) de a avea acces la pieþe care le asigurã o gamã
variatã de produse ºi servicii de calitate;
d) de a fi despãgubiþi pentru pagubele generate de
calitatea necorespunzãtoare a produselor ºi serviciilor,
folosind în acest scop mijloace prevãzute de lege;
e) de a se organiza în asociaþii pentru protecþia
consumatorilor, în scopul apãrãrii intereselor lor.
Protecþia vieþii, sãnãtãþii ºi
securitãþii
Este interzisã comercializarea de produse sau
prestarea de servicii care, utilizate în condiþii normale, pot
pune în pericol viaþa, sãnãtatea sau securitatea
consumatorilor, producerea, importul ºi comercializarea
produselor falsificate sau contrafãcute. Produsele se vor
comercializa numai în cadrul termenului de valabilitate
sau al datei durabilitãþii minimale stabilite de producãtor,
iar modificarea termenului de valabilitate sau a datei
durabilitãþii minimale înscrise pe produs, pe etichetã, pe
ambalaj sau în documentele însoþitoare.
Operatorii economici sunt obligaþi:
a) producãtorii:
- sã rãspundã pentru prejudiciul actual ºi cel viitor
cauzat de produsul cu defect, precum ºi pentru cel cauzat
ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o acþiune
sau o omisiune a unei terþe persoane;
- sã punã pe piaþã numai produse sigure ºi, dacã
actele normative în vigoare prevãd, acestea sã fie testate
ºi/sau certificate;
- sã punã pe piaþã numai produse care respectã
condiþiile prescrise sau declarate;
- sã opreascã livrãrile, respectiv sã retragã de pe piaþã
sau de la consumatori produsele la care organele abilitate
sau specialiºtii proprii au constatat neîndeplinirea
caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea
afecta viaþa, sãnãtatea ori securitatea consumatorilor,
dacã aceastã mãsurã constituie singurul mijloc prin care
se pot elimina neconformitãþile respective;
- sã asigure, atât pe durata de fabricaþie, cât ºi dupã
scoaterea din programul de fabricaþie, pentru perioada cel
puþin egalã cu durata medie de utilizare, calculatã de la
data vânzãrii ultimelor produse, direct sau prin terþi
abilitaþi, piesele de schimb aferente ºi service-ul necesar
produselor de folosinþã îndelungatã;
b) distribuitorii:
- sã se asigure cã produsele oferite spre
comercializare sunt sigure ºi respectã condiþiile prescrise
sau declarate;
- sã nu comercializeze produse despre care deþin
informaþii sau considerã cã pot fi periculoase;
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
- sã anunþe, imediat, autoritãþile publice competente,
precum ºi producãtorul despre existenþa pe piaþã a
oricãrui produs de care au cunoºtinþã cã este periculos;
- sã retragã de la comercializare produsele la care
organele abilitate de lege au constatat cã nu îndeplinesc
caracteristicile prescrise sau declarate, dacã aceasta
constituie singurul mijloc prin care se pot elimina
neconformitãþile respective;
- sã asigure condiþiile tehnice stabilite de producãtor pe
timpul transportului, manipulãrii, depozitãrii ºi desfacerii
produselor;
c) prestatorii de servicii:
- sã foloseascã, în cadrul serviciilor prestate, numai
produse ºi proceduri sigure ºi, dupã caz, dacã actele
normative în vigoare prevãd, acestea sã fie testate ºi/sau
certificate, ºi sã anunþe imediat existenþa pe piaþã a
oricãrui produs despre care au cunoºtinþã cã este
periculos;
- sã presteze numai servicii care nu afecteazã viaþa,
sãnãtatea sau securitatea consumatorilor ori interesele
economice ale acestora;
- sã respecte condiþiile prescrise sau declarate,
precum ºi clauzele prevãzute în contracte;
- sã asigure, la prestarea serviciilor, condiþiile stabilite
de producãtor, de actele normative în vigoare, precum ºi
cele specifice desfãºurãrii activitãþii;
- sã rãspundã pentru prejudiciul actual ºi cel viitor
cauzat de serviciul defectuos prestat.
Protecþia intereselor economice
Operatorii economici sunt obligaþi sã punã pe piaþã
numai produse sau servicii care corespund
caracteristicilor prescrise sau declarate, sã se comporte în
mod corect în relaþiile cu consumatorii ºi sã nu foloseascã
practici comerciale abuzive.
ATENÞIE!
Drepturile consumatorilor, la încheierea contractelor,
sunt:
a) libertatea de a lua decizii la achiziþionarea de
produse ºi servicii, fãrã a li se impune în contracte clauze
abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici
comerciale abuzive în vânzare, de naturã a influenþa
opþiunea acestora;
b) de a beneficia de o redactare clarã ºi precisã a
clauzelor contractuale, inclusiv a celor privind
caracteristicile calitative ºi condiþiile de garanþie, indicarea
exactã a preþului sau tarifului, precum ºi stabilirea cu
exactitate a condiþiilor de credit ºi a dobânzilor;
c) de a fi exoneraþi de plata produselor ºi serviciilor
care nu au fost solicitate ºi acceptate;
d) de a fi despãgubiþi pentru daunele provocate de
produsele sau serviciile care nu corespund clauzelor
contractuale;
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
e) de a li se asigura service-ul necesar ºi piese de
schimb pe toatã durata medie de utilizare a produsului,
stabilitã în documentele tehnice normative sau declaratã
de cãtre producãtor ori convenitã de pãrþi;
f) de a plãti, pentru produsele sau serviciile de care
beneficiazã, sume stabilite cu exactitate, în prealabil;
majorarea preþului stabilit iniþial este posibilã numai cu
acordul consumatorului.
g) de a sesiza asociaþiile pentru protecþia
consumatorilor ºi organele administraþiei publice asupra
încãlcãrii drepturilor ºi intereselor lor legitime, în calitate
de consumatori, ºi de a face propuneri referitoare la
îmbunãtãþirea calitãþii produselor ºi serviciilor;
h) de a fi notificaþi în scris cu 30 de zile înainte de data
pentru care a fost încheiat contractul al cãrui termen de
valabilitate se prelungeºte în mod automat pentru o
perioadã de timp determinatã sau nedeterminatã, în
vederea formulãrii unei opþiuni de prelungire a validitãþii
acestuia.
Produsele ºi serviciile oferite consumatorilor se
mãsoarã cu mijloace de mãsurare ºi control adecvate,
verificate metrologic, potrivit reglementãrilor legale.
Indicaþiile mijloacelor de mãsurare trebuie sã fie lizibile ºi
la vederea cumpãrãtorului.
Consumatorii au dreptul de a pretinde vânzãtorilor
remedierea sau înlocuirea gratuitã a produselor ºi
serviciilor obþinute, precum ºi despãgubiri pentru
pierderile suferite ca urmare a deficienþelor constatate în
cadrul termenului de garanþie sau de valabilitate. Dupã
expirarea acestui termen consumatorii pot pretinde
remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot fi
folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca
urmare a unor vicii ascunse apãrute pe durata medie de
utilizare a acestora. Vânzãtorul suportã toate cheltuielile
legate de aceste deficienþe, situaþie care nu îl exonereazã
de rãspundere pe producãtor în relaþia sa cu vânzãtorul.
Remedierea deficienþelor apãrute la produse sau
servicii ori înlocuirea produselor care nu corespund în
cadrul termenului de garanþie sau de valabilitate ºi care nu
sunt imputabile consumatorului se face în termenul maxim
stabilit prin reglementãri sau, dupã caz, prin contract. În
cazul unor vicii ascunse, termenul maxim stabilit la
alineatul precedent curge de la data finalizãrii expertizei
tehnice efectuate de un organism tehnic neutru.
În cazul produselor la care timpul de nefuncþionare din
cauza deficienþelor apãrute în cadrul termenului de
garanþie depãºeºte 10% din acest termen, precum ºi în
cazul produselor alimentare, farmaceutice, al
dispozitivelor protetice ºi/sau medicale, al produselor
destinate nou-nãscuþilor, al cãrucioarelor pentru copii ºi al
produselor cosmetice care prezintã abateri de la
caracteristicile calitative prescrise sau declarate, cu
excepþia medicamentelor ºi produselor preparate în scop
medical sau terapeutic, vânzãtorul este obligat, la cererea
consumatorului, sã le înlocuiascã sau sã restituie
16
www.RezonRomania.net august, 2006, nr. 8 (12)
contravaloarea acestora. Timpul de nefuncþionare
menþionat prelungeºte în mod corespunzãtor termenul de
garanþie ºi curge din momentul sesizãrii
vânzãtorului/unitãþii service pânã la aducerea produsului
în stare de utilizare normalã ºi al notificãrii în scris în
vederea ridicãrii produsului sau predãrii efective a
produsului cãtre consumator.
Produsele de folosinþã îndelungatã care înlocuiesc
produsele defecte în cadrul termenului de garanþie vor
beneficia de un nou termen de garanþie, care curge de la
data preschimbãrii produsului. Termenul de garanþie curge
de la data vânzãrii produsului. Pentru bunurile de folosinþã
îndelungatã noi, obþinute prin tragere la sorþi la tombole,
câºtigate la concursuri, câºtiguri la C.E.C., Loto-Prono ºi
similare sau acordate cu reducere de preþ ori gratuit de
cãtre operatorii economici, termenul de garanþie curge de
la data intrãrii bunului respectiv în posesia câºtigãtorului.
ATENÞIE!
Restituirea contravalorii sau înlocuirea produsului
achiziþionat ori a serviciului prestat se face imediat dupã
constatarea imposibilitãþii folosirii acestuia, dacã aceastã
situaþie nu este imputabilã consumatorului. Restituirea
contravalorii produsului sau serviciului se face la valoarea
actualizatã a acestuia, calculatã în funcþie de indicele de
inflaþie comunicat de Institutul Naþional de Statisticã.
Valoarea actualizatã astfel calculatã nu va putea fi mai
micã decât contravaloarea produsului sau serviciului pe
care operatorul economic obligat la restituire o percepe
pentru produse sau servicii de acelaºi fel, în momentul
restituirii. Operatorul economic are aceleaºi obligaþii
pentru produsul sau serviciul înlocuit ca ºi pentru produsul
sau serviciul vândut iniþial.
Persoanele împuternicite conform art. 54 din OG
21/1992 sã constate contravenþia ºi sã aplice sancþiunea
prevãzutã de prezenta ordonanþã vor stabili pentru
produse ºi servicii, odatã cu sancþiunea, ºi mãsuri de
remediere, înlocuire, restituirea contravalorii acestora sau
restituirea sumelor încasate necuvenit de la consumatori,
dupã caz.
IMPORTANT!
Consumatorul poate solicita plata unor despãgubiri,
potrivit clauzelor contractuale sau dispoziþiilor legale, în
cazul remedierii ori al înlocuirii produselor sau serviciilor
necorespunzãtoare. Soluþionarea solicitãrii plãþii unor
prejudicii morale sau daune conexe remedierii ori a
înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzãtoare
cerute de consumatori sau de operatorii economici este
de competenþa instanþei judecãtoreºti competente ori a
organismului de mediere competent.
Vânzãtorul asigurã toate operaþiunile necesare
repunerii în funcþiune, înlocuirii produselor ori remedierii
serviciilor reclamate în cadrul termenului de garanþie sau

de valabilitate, respectiv pentru vicii ascunse în cadrul
duratei medii de utilizare, precum ºi a celor ocazionate de
transportul, manipularea, diagnosticarea, expertizarea,
demontarea, montarea ºi ambalarea acestora; vânzãtorul
suportã ºi cheltuielile legate de acestea, situaþie care nu îl
exonereazã de rãspundere pe producãtor în relaþia sa cu
vânzãtorul.
Informarea ºi educarea
Consumatorii au dreptul de a fi informaþi, în mod
complet, corect ºi precis, asupra caracteristicilor esenþiale
ale produselor ºi serviciilor oferite de cãtre operatorii
economici, astfel încât sã aibã posibilitatea de a face o
alegere raþionalã, în conformitate cu interesele lor, între
produsele ºi serviciile oferite ºi sã fie în mãsurã sã le
utilizeze, potrivit destinaþiei acestora, în deplinã securitate.
Informarea consumatorilor despre produsele ºi serviciile
oferite se realizeazã, în mod obligatoriu, prin elemente de
identificare ºi caracterizare ale acestora, care se înscriu la
vedere, dupã caz, pe produs, etichetã, ambalaj de
vânzare sau în cartea tehnicã, instrucþiunile de folosire ori
altele asemenea, ce însoþesc produsul sau serviciul, în
funcþie de natura acestuia.
Producãtorul trebuie sã informeze despre denumirea
produsului, denumirea ºi/sau marca producãtorului,
cantitatea ºi, dupã caz, termenul de garanþie, de
valabilitate sau data durabilitãþii minimale, principalele
caracteristici tehnice ºi calitative, compoziþia, aditivii
folosiþi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de
utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau
pãstrare, despre contraindicaþii. Producãtorul are obligaþia
sã îºi precizeze adresa în elementele de identificare, pânã
la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
Produsele de folosinþã îndelungatã trebuie sã fie însoþite
de certificatul de garanþie ºi, dacã reglementãrile în
vigoare prevãd, de declaraþia de conformitate, precum ºi
de cartea tehnicã ori de instrucþiunile de folosire, instalare,
exploatare, întreþinere, eliberate de producãtor.
Vânzãtorul trebuie sã informeze consumatorii despre
preþul final al produsului sau despre tariful serviciului
prestat, pe care îl suportã consumatorul, incluzând taxa
pe valoarea adãugatã ºi toate taxele suplimentare, ºi sã
ofere acestora toate informaþiile ºi documentele tehnice
care trebuie sã însoþeascã produsul.
ATENÞIE!
Toate informaþiile privitoare la produsele ºi serviciile
oferite consumatorilor, documentele însoþitoare, inclusiv
cele referitoare la informaþiile privind securitatea
produsului ºi instrucþiunile de utilizare, precum ºi
contractele, inclusiv cele preformulate, trebuie sã fie
scrise în limba românã, indiferent de þara de origine a
acestora, fãrã a exclude prezentarea acestora ºi în alte
august, 2006, nr. 8 (12)
Expert Contabil
limbi. Informaþiile referitoare la serviciile prestate trebuie
sã cuprindã categoria calitativã a serviciului, timpul de
realizare, termenul de garanþie, tariful, riscurile previzibile
ºi, dupã caz, declaraþia de conformitate.
Operatorii economici sunt obligaþi sã demonstreze
consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpãrãrii,
modul de utilizare ºi funcþionalitatea produselor ce
urmeazã a fi vândute; la lansarea pe piaþã a produselor,
aceºtia sunt obligaþi sã efectueze demonstraþii de utilizare.
IMPORTANT!
Este interzisã prezentarea, prin orice mijloace, a
afirmaþiilor ºi indicaþiilor care nu sunt conforme cu
parametrii ce caracterizeazã produsele ºi serviciile ºi care
nu pot fi probate.
Preþurile ºi tarifele trebuie indicate în mod vizibil ºi într-
o formã neechivocã, uºor de citit.
Comercializarea produselor ºi prestarea serviciilor se
fac în locuri ºi în spaþii autorizate, conform reglementãrilor
legale în vigoare. Sunt obligatorii afiºarea, în mod vizibil,
a denumirii unitãþii, a codului unic de înregistrare la
registrul comerþului, din care sã rezulte obiectul/obiectele
de activitate al/ale societãþii pentru care este autorizatã sã
funcþioneze, precum ºi afiºarea ºi respectarea orarului de
funcþionare.
Raporturi juridice
Acþiunile în justiþie îndreptate de cãtre asociaþiile
pentru protecþia consumatorilor, înfiinþate în condiþiile
prevãzute la art. 32 ºi 33 din OG 21/1992, împotriva
operatorilor economici care au prejudiciat drepturile ºi
interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe
de timbru.
Organele de control pot preleva produse în vederea
testãrii acestora în laboratoare. Contravaloarea
produselor prelevate ºi a cheltuielilor legate de testarea
lor se suportã de cãtre organul administraþiei publice,
dacã în urma testãrii nu se constatã neconformitãþi faþã de
cerinþele de securitate ºi/sau de calitate prescrise ori
declarate. În caz contrar, cheltuielile respective se suportã
de cãtre operatorul economic.
ATENÞIE!
Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, agentul
constatator poate dispune urmãtoarele mãsuri:
1. oprirea temporarã a prestãrii serviciilor, importului,
fabricaþiei, comercializãrii produselor sau a utilizãrii
acestora la prestarea serviciilor, pânã la remedierea
deficienþelor, în cazul în care:
a) produsele nu sunt testate ºi/sau certificate conform
normelor legale;
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
b) produsele nu îndeplinesc caracteristicile prescrise
sau declarate, fãrã ca acestea sã fie periculoase;
c) produsele nu prezintã elementele de identificare ºi
de caracterizare, precum ºi documentele de însoþire,
conform prevederilor art. 18-22;
d) se presteazã servicii care pot pune în pericol viaþa,
sãnãtatea sau securitatea consumatorilor;
2. oprirea definitivã a comercializãrii ºi retragerea din
circuitul consumului uman a produselor care:
a) sunt periculoase, falsificate sau contrafãcute;
b) au termenul de valabilitate expirat sau data
durabilitãþii minimale depãºitã;
c) sunt interzise consumului uman prin reglementãri
legale;
3. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de
la comercializare, dacã aceasta constituie singurul mijloc
care face sã înceteze pericolul.
IMPORTANT!
Odatã cu aplicarea sancþiunii amenzii
contravenþionale, agentul constatator poate propune una
dintre urmãtoarele sancþiuni complementare:
A) închiderea temporarã a unitãþii pe o duratã de cel
mult 6 luni;
Sancþiunea complementarã prevãzutã poate fi aplicatã
în cazurile în care se constatã:
a) lipsa condiþiilor igienico-sanitare pentru produsele ºi
serviciile nealimentare;
b) folosirea unor spaþii ºi condiþii necorespunzãtoare
pentru producþie, depozitare sau comercializare;
c) nerespectarea condiþiilor impuse de producãtori
privind manipularea, transportul, depozitarea ºi
comercializarea, dacã acestea sunt de naturã sã modifice,
în mod periculos, caracteristicile iniþiale ale produsului
respectiv;
d) lipsa specificaþiilor tehnice, a instrucþiunilor ºi a
procedurilor de lucru la producãtorii ºi prestatorii de
servicii;
e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate
de laboratoarele de încercãri sau de omologãri specifice;
f) lipsa certificatelor de conformitate.
B) închiderea temporarã a unitãþii pe o duratã de la 6
luni la 12 luni;
Sancþiunea complementarã prevãzutã poate fi aplicatã
în cazurile în care se constatã:
a) folosirea practicilor de comercializare abuzive sau
sãvârºirea repetatã a unor abateri sancþionate de
organele de control în decurs de 6 luni de la prima
constatare;
b) refuzul operatorului economic de a permite, în prima
fazã, controlul organelor de specialitate ºi la care, în urma
unui control ulterior, se constatã deficienþe grave;
c) lipsa licenþei de fabricaþie a produselor alimentare
pentru producãtori;
18
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
d) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de
garanþie pentru lucrãrile de prestãri de servicii;
e) utilizarea în activitatea de service a unor piese sau
componente neomologate.
C) închiderea definitivã a unitãþii;
Sancþiunea complementarã prevãzutã poate fi aplicatã
în cazurile în care se constatã:
a) importul cu bunã ºtiinþã al produselor care nu
respectã condiþiile calitative prescrise sau declarate ori
care sunt periculoase;
b) prestarea de servicii care pun în pericol viaþa,
sãnãtatea sau siguranþa consumatorilor;
c) punerea în vânzare a produselor despre care
operatorii economici controlaþi au cunoºtinþã cã sunt
falsificate sau contrafãcute ori care au parametrii de
securitate neconformi;
d) recondiþionarea unor produse alimentare retrase de
la consumul uman ca fiind necorespunzãtoare, prin
adãugarea de aditivi sau alte substanþe ce nu se regãsesc
în reþeta de fabricaþie, în urma cãreia a rezultat un produs
destinat comercializãrii în scopul consumului uman;
e) în cazul în care operatorul economic nu a sistat
livrãrile sau nu a retras de la comercializare ori de la
beneficiar produsele pentru care organele abilitate prin
lege au constatat cã sunt periculoase sau cã nu
îndeplinesc caracteristicile calitative prescrise ori
declarate;
f) împiedicarea sub orice formã de cãtre operatorul
economic sau de cãtre angajaþii acestuia a organelor
administraþiei publice însãrcinate cu protecþia
consumatorilor ºi supravegherea calitãþii produselor ºi
serviciilor sã îºi exercite atribuþiile de serviciu referitoare la
prevenirea ºi combaterea faptelor ce pot afecta viaþa,
sãnãtatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea
oricãrei alte persoane împotriva acestor organe;
g) comercializarea de produse interzise prin
reglementãrile legale în vigoare;
h) continuarea desfãºurãrii activitãþii dupã dispunerea
mãsurii de închidere temporarã, fãrã obþinerea acordului
prevãzut;
i) nerespectarea mãsurilor dispuse în temeiul art. 55.
D) suspendarea sau retragerea definitivã, dupã caz, a
avizului, acordului sau a autorizaþiei de exercitare a unei
activitãþi.
Andrei Dragomir – expert contabil

Capitalul social în cazul companiilor
de pensii private
otãrârea 23/2007 aprobã Norma nr. 5/2007 privind
H provenienþa capitalului social în cadrul societãþilor
de pensii private ce conþine prevederi referitoate la
provenienþa capitalului social subscris ºi vãrsat de cãtre
membrii fondatori ai societãþii de pensii, precum ºi la
modificarea capitalului social al administratorului fondului
de pensii administrat privat, autorizat în conformitate cu
prevederile Legii nr. 411/2004, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Constituirea capitalului social
Condiþii privind capitalul social
În analiza provenienþei capitalului social al societãþii de
pensii vor fi avute în vedere urmãtoarele:
a) provenienþa fondurilor care vor fi utilizate ca
participaþie la capitalul social al societãþii de pensii;
b) natura activitãþii desfãºurate de membrii fondatori;
c) informaþii referitoare la activitatea membrilor
fondatori care pot conduce la concluzia cã existã
posibilitatea ca viitorul administrator sã nu îºi desfãºoare
activitatea în conformitate cu prevederile Legii, conform
anexei la norma aprobatã prin HG 23/2007.
Sumele destinate constituirii capitalului social al
societãþii de pensii trebuie sã provinã numai din surse
proprii ºi sã nu reprezinte sume împrumutate ori puse la
dispoziþie, indiferent cu ce titlu, de alte persoane fizice,
persoane fizice autorizate, persoane juridice sau de alte
entitãþi fãrã personalitate juridicã.
Se interzice constituirea capitalului social al societãþii
de pensii cu fonduri care provin:
a) de la persoane juridice ori alte entitãþi înregistrate în
state cu care România nu întreþine relaþii diplomatice;
b) din jurisdicþii care nu instituie obligativitatea
organizãrii ºi þinerii contabilitãþii ºi/sau publicãrii situaþiilor
financiare, þinerii registrelor comerciale ºi/sau care permit
pãstrarea anonimatului în ceea ce priveºte identitatea
acþionarilor/asociaþilor ºi administratorilor;
c) din activitãþi care încalcã prevederile Legii nr.
656/2002 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii
banilor, precum ºi pentru instituirea unor mãsuri de
prevenire ºi combatere a finanþãrii actelor de terorism, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare;
d) de la persoanele care justificã sursa fondurilor prin
venituri obþinute din activitãþi desfãºurate conform lit. a), b)
ºi c).
Documente privind capitalul social
Pentru fiecare dintre participanþii la capitalul social,
persoane fizice ºi juridice, se vor prezenta, dupã caz:
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
a) extrasul de cont, ca dovadã a vãrsãrii integrale ºi în
formã bãneascã a aportului la capitalul social;
b) chestionarul ºi declaraþia pentru participanþii la
capitalul social al societãþii de pensii prevãzute în anexa la
norma aprobatã prin HG 23/2007, completat ºi semnat de
fiecare dintre aceºtia.
Modificarea capitalului social al
administratorului
Condiþii privind modificarea capitalului
Modificarea capitalului social al administratorului se va
face numai cu aprobarea în prealabil de cãtre Comisie.
Capitalul social al administratorului poate fi modificat doar
cu respectarea dispoziþiilor prevãzute în Legea 411/2007a
nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi a legilor
speciale în vigoare. Sumele destinate participaþiei la
majorarea de capital a administratorului fondului de pensii
administrat privat trebuie sã îndeplineascã condiþiile
prevãzute în Legea 411/2007 ºi în prezenta normã.
Documente privind modificarea capitalului social
Pentru fiecare dintre participanþii la capitalul social,
persoane fizice ºi juridice, se vor prezenta, dupã caz:
a) copia convocãrii Adunãrii generale a acþionarilor,
care va avea pe ordinea de zi reducerea ºi/sau majorarea
capitalului social al administratorului;
b) hotãrârea Adunãrii generale a acþionarilor, prin care
s-a decis reducerea ºi/sau majorarea de capital social;
c) extrasul de cont, ca dovadã a vãrsãrii integrale ºi în
formã bãneascã a capitalului social;
d) chestionarul ºi declaraþia pentru participanþii la
capitalul social al societãþii de pensii, prevãzute în anexa
la norma aprobatã prin HG 23/2007, completat ºi semnat
de fiecare dintre aceºtia.
Procedura de acordare sau
respingere a aprobãrii în prealabil a
modificãrii capitalului social
Acordarea aprobãrii în prealabil
a modificãrii capitalului social
Comisia hotãrãºte cu privire la eliberarea unei decizii
de aprobare în prealabil a modificãrii capitalului social al
administratorului în termen de 30 de zile de la
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

înregistrarea dosarului complet al solicitantului. Decizia de
aprobare a cererii de autorizare a modificãrii capitalului
social se comunicã solicitantului în termen de 5 zile
calendaristice de la adoptarea acesteia de cãtre Comisie.
Orice solicitare a Comisiei de informaþii suplimentare
sau de modificare a documentelor prezentate iniþial
întrerupe termenul prevãzut la art. 10 alin. (1), un nou
termen începând sã curgã de la data depunerii
respectivelor informaþii sau modificãri. În situaþia în care
documentele depuse sunt incomplete, ilizibile sau se
constatã depunerea acestora într-o formã
necorespunzãtoare, precum ºi lipsa unor documente,
acestea sunt returnate solicitantului spre completare sau
înlocuire, dupã caz.
Respingerea aprobãrii modificãrii capitalului social
Neîndeplinirea uneia dintre condiþiile prevãzute în
Legea 411/2007 ºi în prezenta normã duce la respingerea
cererii pentru autorizarea de modificare a capitalului social
al administratorului. Decizia de respingere, scrisã ºi
motivatã, se comunicã administratorului în termen de 5
zile calendaristice de la adoptarea acesteia. Decizia de
respingere poate fi contestatã în termen de maximum 30
de zile de la data comunicãrii ei, în conformitate cu
legislaþia în vigoare privind contenciosul administrativ. O
nouã cerere de aprobare a modificãrii capitalului social
poate fi adresatã Comisiei numai dacã au fost remediate
deficienþele care au constituit motivele de respingere a
cererii iniþiale.
Administratorul înregistreazã modificarea capitalului
social la oficiul registrului comerþului în raza cãruia se aflã
sediul social, în termen de 30 de zile calendaristice de la
primirea deciziei de aprobare a majorãrii capitalului social.
În termen de 5 zile lucrãtoare de la obþinerea certificatului
de înscriere de menþiuni de la oficiul registrului comerþului,
administratorul va depune la Comisie o copie a
certificatului. Toate documentele depuse la Comisie vor fi
numerotate ºi semnate, pentru conformitate, de cãtre
reprezentanþii legali ai solicitantului ºi vor fi însoþite de un
opis în care acestea vor fi menþionate.
Diana Moraru - economist

Monografie contabilã privind imobilizãrile

4. Imobilizãri necorporale vândute, deci scoase din
Studii de caz privind imobilizãrile necorporale activul patrimonial înainte de a fi amortizate integral:
- Valoarea totalã 1.800 lei;
Imobilizãrile necorporale cuprind brevetele de invenþie, - Diferenþa neamortizatã 500 lei.
mãrcile comerciale, programele informatice, licenþele.
% = 208 “Alte 1.800 lei
imobilizãri
1. Recepþia de brevete de invenþie aduse ca aport de
necorporale”
cãtre asociaþi, 4.000 lei:
2808 “Amortizarea altor 1.300 lei
208 “Alte imobilizãri = 456 “Decontãri cu 4.000 lei imobilizãri necorporale”
necorporale” acþionarii/asociaþii 500 lei
6583 “Cheltuieli privind
privind capitalul”
activele cedate ºi alte
operaþii de capital”
2. Recepþia de brevete de invenþie realizate de un
salariat din entitate; costul producþiei este 1.800lei 5. Valoarea unui brevet care a fost adus de asociat ca
aport la capitalul social, în sumã de1.500 lei:
208 “Alte imobilizãri = 721 “Venituri din 1.800 lei
456 “Decontãri cu = 208 “Alte imobilizãri 1.500 lei
necorporale” producþia de
acþionarii / asociaþii necorporale”
imobilizãri
privind capitalul”
necorporale”

3. Receptia de programe informatice efectuate în regie Studii de caz privind imobilizãrile corporale
proprie, în situaþia în care cheltuielile aferente anului
expirat, de 3.000 lei, au constituit imobilizãri necorporale 1. Înregistrarea terenului reprezentând aport în naturã
în curs ; la constituirea capitalului social, evaluate la valoarea de
aport de 30.000 lei:
208 “Alte imobilizãri = 233 “Imobilizãri 3.000 lei 2111 ”Terenuri” = 456 “Decontãri cu 30.0 00
necorporale” necorporale în curs acþionarii / asociaþii lei
de execuþie” privind capitalul”

20
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
 Expert Contabil

2. Achiziþionarea unui teren de la o societate 9. Se construieºte un sediu de firmã de cãtre un

comercialã la o valoare de 50.000 lei, plus TVA 19%: antreprenor care emite prima facturã, în sumã de 65.000
lei, TVA 19%.
% = 404 “Furnizori 59.500 lei
de imobilizãri” % = 404 “Furnizori 77.350 lei
2111 ”Terenuri” 50.000 lei de imobilizãri”
4426 “TVA deductibilã” 9.500 lei 231 “Imobilizãri corporale 65.000 lei
în curs de execuþie”
3. Teren primit cu titlu gratuit, în suma de 35.000 lei:
4426 “TVA deductibilã” 12.350 lei
2111 ”Terenuri” = 131 “Subvenþii 35.000 lei
guvernamentale
pentru investiþii” Plata facturii

4. Se amenajeazã terenul primit cu titlu gratuit în timpul 404 “Furnizori de = 5121 “Conturi la 77.350 lei
unui exerciþiu financiar, în valoare de 25.000 lei (cost de imobilizãri bãnci în lei”
producþie):
Recepþia ºi încheierea procesului verbal de recepþie a
2112 ”Amenajãri de = 722 “Venituri din 25.000 lei
sediului:
terenuri” producþia de
imobilizãri corporale” 212 “Construcþii” = 231 “Imobilizãri 77.350 lei
5. Amenajarea terenului din anul expirat executatã în corporale în curs de
regie proprie, care a fost în valoare de 10.000 lei (cost de execuþie”
producþie):
Societatea construieºte în regie proprie o halã de
2112 ”Amenajãri de = 231 “Imobilizãri 10.000 lei producþie pentru care se fac aprovizionãri de materii
terenuri” corporale în curs de prime, materiale auxiliare:
execuþie” Costul de producþie cuprinde valoarea materiilor prime,
materiale auxiliare, valoarea salariilor cât ºi cheltuielile
6. Amenajãrile de terenuri executate de terþi, în sumã indirecte de regie cum sunt amortizarea, cheltuieli cu
de 8.500 lei, TVA 19% (conform facturii): energia, apa etc.
% = 404 “Furnizori 10.115 lei
Înregistrarea cheltuielilor cu materiile prime ºi
de imobilizãri”
materialele auxiliare:
2112 ”Amenajãri de 8.500 lei
terenuri” 601 “Cheltuieli cu = 301 “Materii prime” 20.000 lei
1.615 lei materii prime”
4426 “TVA deductibilã”

Înregistrarea cheltuielilor cu materialele auxiliare:

7. Valoarea unui teren aflat ca aport la capitalul social
care este, retras de asociat, în sumã de 30.000 lei: 6012 “Cheltuieli cu = 3012 “Materii 5.000 lei
materii auxiliare” auxiliare”
456 “Decontãri cu = 2111 ”Terenuri” 30.000 lei
acþionarii/asociaþii Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului
privind capitalul”
641 ”Cheltuieli cu = 421 “Personal – 7.000 lei
8. Scoaterea din evidenþã a amenajãrilor de terenuri salariile personalului” salarii datorate”
amortizate integral, în sumã de 11.500 lei:
- Valoarea totalã 15.000 lei; Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea utilajelor:
- Diferenþa neamortizatã 3.000 lei.
681 “Cheltuieli de = 281 “Amortizãri 1.100 lei
% = 2112 ”Amenajãri 15.000 lei exploatare privind privind imobilizãrile
de terenuri” amortizãrile, corporale”
2811 ”Amortizarea 12.000 lei provizioanele ºi
amenajãrilor de terenuri” ajustãrile pentru
3.000 lei depreciere”
6583 “Cheltuieli privind
activele cedate ºi alte
operaþii de capital”

21
mai, 2007, nr. 5 (21) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
La sfârºitul lunii se înregistreazã veniturile
corespunzãtoare cheltuielilor efectuate pentru investiþia în
curs:
231 “Imobilizãri = 722 “Venituri din 33.100 lei
corporale în curs de producþia de
execuþie” imobilizãri corporale”
Determinarea ºi impozitarea veniturilor
- activitãþi agricole, premii ºi din jocuri de noroc, transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal -
Venituri din activitãþi independente
Veniturile din activitãþi independente, conform Codului
Fiscal, cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii
libere ºi veniturile din drepturi de proprietate intelectualã,
realizate în mod individual ºi/sau într-o formã de asociere,
inclusiv din activitãþi adiacente. Sunt considerate venituri
comerciale veniturile din fapte de comerþ ale
contribuabililor, din prestãri de servicii, altele decât cele
prevãzute la art. 46 alin. (3), precum ºi din practicarea
unei meserii. Constituie venituri din profesii libere
veniturile obþinute din exercitarea profesiilor medicale, de
avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert
contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în
valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate,
desfãºurate în mod independent, în condiþiile legii.
Veniturile din valorificarea sub orice formã a drepturilor de
proprietate intelectualã provin din brevete de invenþie,
desene ºi modele, mostre, mãrci de fabricã ºi de comerþ,
procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor ºi
drepturi conexe dreptului de autor ºi altele asemenea.
Venituri neimpozabile
Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obþinute prin aplicarea efectivã în þarã de
cãtre titular sau, dupã caz, de cãtre licenþiaþii acestuia a
unei invenþii brevetate în România, incluzând fabricarea
produsului sau, dupã caz, aplicarea procedeului, în primii
5 ani de la prima aplicare, calculaþi de la data începerii
aplicãrii ºi cuprinºi în perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obþinut de titularul brevetului prin cesionarea
acestuia.
De aceste prevederi beneficiazã persoanele fizice care
exploateazã invenþia, respectiv titularul brevetului aplicat.
Stabilirea venitului net anual
din drepturile de proprietate intelectualã
Venitul net din drepturile de proprietate intelectualã se
stabileºte prin scãderea din venitul brut a urmãtoarelor
cheltuieli:
22
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
Recepþionarea halei de producþie pe baza procesului
verbal de recepþie semnat de cãtre beneficiar:
212 “Construcþii” = 231 “Imobilizãri 33.100 lei
corporale în curs de
execuþie”
4426 “TVA deductibilã” = 4427 “TVA colectatã” 6.289 lei
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
a) o cheltuialã deductibilã egalã cu 40% din venitul
brut;
b) contribuþiile sociale obligatorii plãtite.
În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrãri
de artã monumentalã, venitul net se stabileºte prin
deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuialã deductibilã egalã cu 50% din venitul
brut;
b) contribuþiile sociale obligatorii plãtite.
În cazul exploatãrii de cãtre moºtenitori a drepturilor de
proprietate intelectualã, precum ºi în cazul remuneraþiei
reprezentând dreptul de suitã ºi al remuneraþiei
compensatorii pentru copia privatã, venitul net se
determinã prin scãderea din venitul brut a sumelor ce
revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori
de asemenea venituri, potrivit legii, fãrã aplicarea cotei
forfetare de cheltuieli prevãzute la art.50 alin. (1) ºi (2).
Pentru determinarea venitului net din drepturi de
proprietate intelectualã, contribuabilii vor completa numai
partea din Registrul-jurnal de încasãri ºi plãþi referitoare la
încasãri. Aceastã reglementare este opþionalã pentru cei
care considerã cã îºi pot îndeplini obligaþiile declarative
direct pe baza documentelor emise de plãtitorul de venit.
Aceºti contribuabili au obligaþia sã arhiveze ºi sã pãstreze
documentele justificative cel puþin în limita termenului de
prescripþie prevãzut de lege.
Opþiunea de a stabili venitul net anual
pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã
Contribuabilii care obþin venituri din activitãþi
independente, impuºi pe bazã de norme de venit, precum
ºi cei care obþin venituri din drepturi de proprietate
intelectualã au dreptul sã opteze pentru determinarea
venitului net în sistem real, potrivit art. 48. Opþiunea de a
determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în
partidã simplã este obligatorie pentru contribuabil pe o
perioadã de 2 ani fiscali consecutivi ºi se considerã
reînnoitã pentru o nouã perioadã dacã nu se depune o
cerere de renunþare de cãtre contribuabil. Cererea de
opþiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se
depune la organul fiscal competent pânã la data de 31
ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au

desfãºurat activitate ºi în anul precedent, respectiv în
termen de 15 zile de la începerea activitãþii, în cazul
contribuabililor care încep activitatea în cursul anului
fiscal.
Reþinerea la sursã a impozitului
reprezentând plãþi anticipate
Plãtitorii urmãtoarelor venituri au obligaþia de a calcula,
de a reþine ºi de a vira impozit prin reþinere la sursã,
reprezentând plãþi anticipate, din veniturile plãtite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectualã;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de
consignaþie;
c) venituri din activitãþi desfãºurate în baza contractelor
de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitãþi desfãºurate în baza
contractelor/convenþiilor civile încheiate potrivit Codului
civil, altele decât cele menþionate la art. 78 alin. (1) lit. e);
e) venituri din activitatea de expertizã contabilã ºi
tehnicã, judiciarã ºi extrajudiciarã;
f) venitul obþinut de o persoanã fizicã dintr-o asociere
cu o persoanã juridicã contribuabil, potrivit titlului IV, care
nu genereazã o persoanã juridicã.
Impozitul ce trebuie reþinut se stabileºte dupã cum
urmeazã:
a) în cazul veniturilor prevãzute la art. 52 alin. (1) lit. a)
- e), aplicând o cotã de impunere de 10% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevãzute la art. 52 alin. (1) lit. f),
aplicând cota de impunere prevãzutã pentru impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin
persoanei fizice din asociere;
Impozitul ce trebuie reþinut se vireazã la bugetul de stat
pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care
a fost plãtit venitul, cu excepþia impozitului aferent
veniturilor prevãzute la art. 52 alin. (1) lit. f), pentru care
termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.
Plãþi anticipate ale impozitului pe veniturile din activitãþi
independente
Un contribuabil care desfãºoarã o activitate
independentã are obligaþia sã efectueze plãþi anticipate în
contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit
art. 82, cu excepþia veniturilor prevãzute la art. 52, pentru
care plata anticipatã se efectueazã prin reþinere la sursã.
Venituri din activitãþi agricole
Veniturile din activitãþi agricole sunt venituri din
urmãtoarele activitãþi:
a) cultivarea ºi valorificarea florilor, legumelor ºi
zarzavaturilor, în sere ºi solarii special destinate acestor
scopuri ºi/sau în sistem irigat;
b) cultivarea ºi valorificarea arbuºtilor, plantelor
decorative ºi ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole ºi pomicole ºi altele
asemenea;
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
d) valorificarea produselor agricole obþinute dupã
recoltare, în stare naturalã, de pe terenurile agricole
proprietate privatã sau luate în arendã, cãtre unitãþi
specializate pentru colectare, unitãþi de procesare
industrialã sau cãtre alte unitãþi, pentru utilizare ca atare,
începând cu data de 1 ianuarie 2008.
Stabilirea venitului net anual
din activitãþi agricole pe bazã de norme de venit
Venitul net dintr-o activitate agricolã se stabileºte pe
bazã de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de
cãtre direcþiile teritoriale de specialitate ale Ministerului
Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale ºi se aprobã de
cãtre direcþiile generale ale finanþelor publice teritoriale ale
Ministerului Finanþelor Publice. Normele de venit se
stabilesc, se avizeazã ºi se publicã pânã cel târziu la data
de 31 mai a anului pentru care se aplicã aceste norme de
venit. Normele de venit se stabilesc pe unitatea de
suprafaþã. Dacã o activitate agricolã este desfãºuratã de
un contribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare
ºi alte fracþii de an - decât anul calendaristic, norma de
venit aferentã acelei activitãþi se corecteazã astfel încât sã
reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul cãreia
se desfãºoarã activitatea. Dacã o activitate agricolã a unui
contribuabil înregistreazã o pierdere datoratã calamitãþilor
naturale, norma de venit aferentã activitãþii se reduce,
astfel încât sã reflecte aceastã pierdere. Contribuabilii
care desfãºoarã activitãþi pentru care venitul net se
determinã pe bazã de norme de venit nu au obligaþia sã
organizeze ºi sã conducã contabilitate în partidã simplã,
pentru activitatea respectivã.
Opþiunea de a determina venitul net anual
prin utilizarea datelor din contabilitatea în partidã simplã
Un contribuabil care desfãºoarã o activitate agricolã,
prevãzutã la art. 71, poate opta pentru determinarea
venitului net din acea activitate, pe baza datelor din
contabilitatea în partidã simplã, potrivit art. 48. Dispoziþiile
privind opþiunea prevãzutã la art. 51 alin. (2) ºi (3) se
aplicã ºi în cazul contribuabililor menþionaþi.
Calculul ºi plata impozitului aferent
Impozitul pe venitul net din activitãþi agricole se
calculeazã prin aplicarea unei cote de 16% asupra
venitului net, determinat pe bazã de norme de venit, cât ºi
în sistem real, impozitul fiind final. Orice contribuabil care
desfãºoarã o activitate agricolã prevãzutã la art. 71,
pentru care venitul se determinã pe bazã de normã de
venit, are obligaþia de a depune anual o declaraþie de venit
la organul fiscal competent, pânã la data de 15 mai
inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei
activitãþi pe care contribuabilul începe sã o desfãºoare
dupã data de 15 mai, declaraþia de venit se depune în
termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul
începe sã desfãºoare activitatea. În cazul unui
contribuabil care determinã venitul net din activitãþi
agricole pe baza datelor din contabilitatea în partidã
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
simplã, acesta este obligat sã efectueze plãþi anticipate,
aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele
prevãzute la art. 82 alin. (3). Plãþile anticipate vor fi
regularizate de organul fiscal competent, care va emite o
decizie de impunere anualã. În cazul contribuabililor care
realizeazã venituri bãneºti din agriculturã, potrivit
prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor
vândute cãtre unitãþi specializate pentru colectare, unitãþi
de procesare industrialã sau cãtre alte unitãþi pentru
utilizare ca atare, impozitul se calculeazã prin reþinere la
sursã prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor
livrate, începând cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul
fiind final.)
Venituri din premii
ºi din jocuri de noroc
Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri,
altele decât cele prevãzute la art. 42. Veniturile din jocuri
de noroc cuprind câºtigurile realizate ca urmare a
participãrii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot
definite conform normelor metodologice, altele decât cele
realizate la jocuri de tip cazino ºi maºini electronice cu
câºtiguri.
Stabilirea venitului net din premii ºi din jocuri de noroc
Venitul net este diferenþa dintre venitul din premii sau
din jocuri de noroc ºi suma reprezentând venit
neimpozabil.
Reþinerea impozitului aferent
Venitul sub formã de premii dintr-un singur concurs se
impune, prin reþinerea la sursã, cu o cotã de 16% aplicatã
asupra venitului net. Veniturile din jocuri de noroc se
impun, prin reþinerea la sursã, cu o cotã de 20% aplicatã
asupra venitului net care nu depãºeºte cuantumul de 100
milioane lei ºi cu o cotã de 25% aplicatã asupra venitului
net care depãºeºte cuantumul de 100 milioane lei.
Obligaþia calculãrii, reþinerii ºi virãrii impozitului revine
plãtitorilor de venituri. Nu sunt impozabile veniturile
obþinute din premii ºi din jocuri de noroc, în bani ºi/sau în
naturã, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumã
de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc,
realizate de la acelaºi organizator sau plãtitor într-o
singurã zi. Impozitul calculat ºi reþinut în momentul plãþii
este impozit final. Impozitul pe venit astfel calculat ºi
reþinut se vireazã la bugetul de stat pânã la data de 25
inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost reþinut.
Venituri din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal
La transferul dreptului de proprietate ºi al
dezmembrãmintelor acestuia, prin acte juridice între vii
asupra construcþiilor de orice fel ºi a terenurilor aferente
acestora, precum ºi asupra terenurilor de orice fel fãrã
24
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
construcþii, contribuabilii datoreazã un impozit care se
calculeazã astfel:
a) pentru construcþiile de orice fel cu terenurile aferente
acestora, precum ºi pentru terenurile de orice fel fãrã
construcþii, dobândite într-un termen de pânã la 3 ani
inclusiv:
- 3% pânã la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea
ce depãºeºte 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o
datã mai mare de 3 ani:
- 2% pânã la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea
ce depãºeºte 200.000 lei inclusiv.
IMPORTANT!
Impozitul prevãzut nu se datoreazã în urmãtoarele
cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor ºi construcþiilor de orice fel, prin reconstituirea
dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de
donaþie între rude ºi afini pânã la gradul al III-lea inclusiv,
precum ºi între soþi.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate ºi a
dezmembrãmintelor acestuia cu titlul de moºtenire nu se
datoreazã impozitul prevãzut la art. 77.1 alin. (1), dacã
succesiunea este dezbãtutã ºi finalizatã în termen de 2
ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul
nefinalizãrii procedurii succesorale în termenul prevãzut
mai sus, moºtenitorii datoreazã un impozit de 1% calculat
la valoarea masei succesorale. Impozitul prevãzut se
calculeazã la valoarea declaratã de pãrþi în actul prin care
se transferã dreptul de proprietate sau dezmembrãmintele
sale. În cazul în care valoarea declaratã este inferioarã
valorii orientative stabilite prin expertiza întocmitã de
camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceastã
valoare.
Camerele notarilor publici vor actualiza, o datã pe an,
expertizele privind valoarea de circulaþie a bunurilor
imobile care vor fi comunicate la direcþiile teritoriale ale
Ministerului Finanþelor Publice. Impozitul prevãzut se va
calcula ºi se va încasa de notarul public înainte de
autentificarea actului sau, dupã caz, întocmirea încheierii
de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat ºi încasat se
vireazã pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei
în care a fost reþinut. În cazul în care transferul dreptului
de proprietate sau al dezmembrãmintelor acestuia, pentru
situaþiile prevãzute se va realiza prin hotãrâre
judecãtoreascã, impozitul prevãzut se va calcula ºi se va
încasa de cãtre organul fiscal competent. Instanþele
judecãtoreºti care pronunþã hotãrâri judecãtoreºti
definitive ºi irevocabile comunicã organului fiscal
competent horãrârea ºi documentaþia aferentã în termen
de 30 de zile de la data rãmânerii definitive ºi irevocabile
a hotãrârii. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza

actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de
moºtenitor sau, dupã caz, a hotãrârilor judecãtoreºti,
registratorii de la birourile de carte funciarã vor verifica
îndeplinirea obligaþiei de platã a impozitului prevãzut la
art. 77.1 alin. (1) ºi (3) ºi, în cazul în care nu se va face
dovada achitãrii acestui impozit, vor respinge cererea de
înscriere pânã la plata impozitului.
Impozitul stabilit în condiþiile se distribuie astfel:
a) cota de 40% se face venit la bugetul de stat;
b) cota de 50% se face venit la bugetul unitãþilor
administrativ-teritoriale pe teritoriul cãrora se aflã bunurile
imobile ce au fãcut obiectul înstrãinãrii;
c) cota de 10% se face venit la bugetul Agenþiei
Naþionale de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã pentru
îndeplinirea activitãþii de publicitate imobiliarã.
Procedura de calculare, încasare ºi virare a impozitului
perceput precum ºi obligaþiile declarative se vor stabili prin
norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului
finanþelor publice ºi ministrului justiþiei, cu consultarea
Uniunii Naþionale a Notarilor Publici din România.
Rectificarea impozitului
În cazul în care, dupã autentificarea actului sau
întocmirea încheierii de finalizare în procedura
succesoralã de cãtre notarul public, se constatã erori sau
omisiuni în calcularea ºi încasarea impozitului prevãzut la
art. 77.1 alin. (1) ºi (3), notarul public va comunica
organului fiscal competent aceastã situaþie, cu motivarea
cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea.
Organele fiscale competente vor emite decizii de
impunere pentru contribuabilii desemnaþi la art. 77.1 alin.
(1) ºi (3), în vederea încasãrii impozitului. Rãspunderea
notarului public pentru neîncasarea sau calcularea
eronatã a impozitului prevãzut la art. 77.1 alin. (1) ºi (3)
este angajatã numai în cazul în care se dovedeºte cã
neîncasarea integralã sau parþialã este imputabilã
notarului public care, cu intenþie, nu ºi-a îndeplinit aceastã
obligaþie.
Obligaþiile declarative ale notarilor publici
cu privire la transferul proprietãþilor imobiliare
Notarii publici au obligaþia sã depunã semestrial la
organul fiscal teritorial o declaraþie informativã privind
transferurile de proprietãþi imobiliare, cuprinzând
urmãtoarele elemente pentru fiecare tranzacþie:
a) pãrþile contractante;
b) valoarea înscrisã în documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
Venituri din alte surse
În aceastã categorie se includ, însã nu sunt limitate,
urmãtoarele venituri:
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
a) prime de asigurãri suportate de o persoanã fizicã
independentã sau de orice altã entitate, în cadrul unei
activitãþi pentru o persoanã fizicã în legãturã cu care
suportatorul nu are o relaþie generatoare de venituri din
salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câºtiguri primite de la societãþile de asigurãri, ca
urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrþi cu
ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub
forma diferenþelor de preþ pentru anumite bunuri, servicii ºi
alte drepturi, foºti salariaþi, potrivit clauzelor contractului
de muncã sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând
onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitãþi
desfãºurate pe baza contractelor/convenþiilor civile,
încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele care sunt
impozitate conform cap. II ºi conform opþiunii exercitate de
cãtre contribuabil. Opþiunea de impunere a venitului brut
se exercitã în scris, în momentul încheierii fiecãrei/fiecãrui
convenþii/contract civil ºi este aplicabilã veniturilor
realizate ca urmare a activitãþii desfãºurate pe baza
acestei/acestui convenþii/contract.
Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate
ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul
Finanþelor Publice, altele decât veniturile care sunt
neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.
Calculul impozitului ºi termenul de platã
Impozitul pe venit se calculeazã prin reþinere la sursã
la momentul plãþii veniturilor de cãtre plãtitorii de venituri,
prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
Impozitul calculat ºi reþinut reprezintã impozit final.
Impozitul astfel reþinut se vireazã la bugetul de stat pânã
la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a fost
reþinut.
Venitul net anual impozabil
Stabilirea venitului net anual impozabil
Venitul net anual impozabil se stabileºte pe fiecare
sursã din categoriile de venituri menþionate la art. 41 lit. a),
c) ºi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor
fiscale reportate. Veniturile din categoriile prevãzute la art.
41 lit. a), c) ºi f), ce se realizeazã într-o fracþiune de an sau
în perioade diferite ce reprezintã fracþiuni ale aceluiaºi an,
se considerã venit anual. Pierderea fiscalã anualã
înregistratã pe fiecare sursã din activitãþi independente,
cedarea folosinþei bunurilor ºi din activitãþi agricole se
reporteazã ºi se completeazã cu venituri obþinute din
aceeaºi sursã de venit din urmãtorii 5 ani fiscali. Pierderile
provenind din strãinãtate se reporteazã ºi se
compenseazã cu veniturile de aceeaºi naturã ºi sursã,
realizate în strãinãtate, pe fiecare þarã, înregistrate în
urmãtorii 5 ani fiscali.
www.RezonRomania.net
25
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Regulile de reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:
a) reportul se efectueazã cronologic, în funcþie de
vechimea pierderii, în urmãtorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal ºi netransmisibil;
c) pierderea reportatã, necompensatã dupã expirarea
perioadei prevãzute la lit. a), reprezintã pierdere definitivã
a contribuabilului.
Declaraþii de venit estimat
Contribuabilii, precum ºi asociaþiile fãrã personalitate
juridicã, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt
obligaþi sã depunã la organul fiscal competent o declaraþie
referitoare la veniturile ºi cheltuielile estimate a se realiza
pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data
producerii evenimentului. Fac excepþie de la prevederile
prezentului alineat contribuabilii care realizeazã venituri
pentru care impozitul se percepe prin reþinere la sursã.
Contribuabilii care obþin venituri din cedarea folosinþei
bunurilor din patrimoniul personal au obligaþia sã depunã
o declaraþie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de
la încheierea contractului între pãrþi. Declaraþia privind
venitul estimat se depune o datã cu înregistrarea la
organul fiscal a contractului încheiat între pãrþi.
Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi ºi
cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât
anul fiscal, precum ºi cei care, din motive obiective,
estimeazã cã vor realiza venituri care diferã cu cel puþin
20% faþã de anul fiscal anterior depun, odatã cu declaraþia
privind venitul realizat, ºi declaraþia estimativã de venit.
Contribuabilii care determinã venitul net pe bazã de
norme de venit, precum ºi cei pentru care cheltuielile se
determinã în sistem forfetar ºi au optat pentru
determinarea venitului net în sistem real depun, o datã cu
cererea de opþiuni, ºi declaraþia de venit estimat.
Stabilirea plãþilor anticipate de impozit
Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãþi
independente, din cedarea folosinþei bunurilor, cu excepþia
veniturilor din arendare, precum ºi venituri din activitãþi
agricole sunt obligaþi sã efectueze în cursul anului plãþi
anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul
veniturilor pentru care plãþile anticipate se stabilesc prin
reþinere la sursã. Plãþile anticipate se stabilesc de organul
fiscal competent pe fiecare sursã de venit, luându-se ca
bazã de calcul venitul anual estimat sau venitul net
realizat în anul precedent, dupã caz, prin emiterea unei
decizii care se comunicã contribuabililor, potrivit legii. În
cazul impunerilor efectuate dupã expirarea termenelor de
platã prevãzute la art. 82 alin. (3), contribuabilii au
obligaþia efectuãrii plãþilor anticipate la nivelul sumei
datorate pentru ultimul termen de platã al anului
precedent. Diferenþa dintre impozitul anual calculat asupra
venitului net realizat în anul precedent ºi suma
reprezentând plãþi anticipate datorate de contribuabil la
nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeazã pe
26
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
termenele de platã urmãtoare din cadrul anului fiscal.
Pentru declaraþiile de venit estimativ depuse în luna
decembrie nu se mai stabilesc plãþi anticipate, venitul net
aferent perioadei pânã la sfârºitul anului urmând sã fie
supus impozitãrii, pe baza deciziei de impunere emise pe
baza declaraþiei privind venitul realizat. Plãþile anticipate
pentru veniturile din cedarea folosinþei bunurilor, cu
excepþia veniturilor din arendã, se stabilesc de organul
fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între pãrþi; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din
contabilitatea în partidã simplã, potrivit opþiunii. În cazul în
care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea
folosinþei bunurilor reprezintã echivalentul în lei al unei
sume în valutã, determinarea venitului anual estimat se
efectueazã pe baza cursului de schimb al pieþei valutare,
comunicat de Banca Naþionalã a României, din ziua
precedentã celei în care se efectueazã impunerea.
Plãþile anticipate se efectueazã în 4 rate egale, pânã la
data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu
excepþia impozitului pe veniturile din arendare, pentru
care plata impozitului se efectueazã potrivit deciziei emise
pe baza declaraþiei privind venitul realizat. Contribuabilii
care determinã venitul net din activitãþi agricole, potrivit
art. 72 ºi 73, datoreazã plãþi anticipate cãtre bugetul de
stat pentru impozitul aferent acestui venit, în douã rate
egale, astfel: 50% din impozit, pânã la data de 1
septembrie inclusiv, ºi 50% din impozit, pânã la data de 15
noiembrie inclusiv.
Termenele ºi procedura de emitere a deciziilor de plãþi
anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanþelor
publice.
Pentru stabilirea plãþilor anticipate, organul fiscal va lua
ca bazã de calcul venitul anual estimat, în toate situaþiile
în care a fost depusã o declaraþie privind venitul estimat
pentru anul curent sau venitul net din declaraþia privind
venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupã caz. La
stabilirea plãþilor anticipate se utilizeazã cota de impozit
de 16%, prevãzutã la art. 43 alin. (1).
Declaraþia privind venitul realizat
Contribuabilii care realizeazã, individual sau într-o
formã de asociere, venituri din activitãþi independente,
venituri din cedarea folosinþei bunurilor, venituri din
activitãþi agricole determinate în sistem real au obligaþia
de a depune o declaraþie privind venitul realizat la organul
fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pânã la data de
15 mai inclusiv a anului urmãtor celui de realizare a
venitului. Declaraþia privind venitul realizat se
completeazã pentru fiecare sursã ºi categorie de venit.
Pentru veniturile realizate într-o formã de asociere, venitul
declarat va fi venitul net/pierderea distribuitã din asociere.
Declaraþia privind venitul realizat se completeazã ºi
pentru câºtigul net anual/pierderea netã anualã, generatã
de:
a) tranzacþii cu titluri de valoare, altele decât pãrþile
sociale ºi valorile mobiliare, în cazul societãþilor închise;

b) operaþiuni de vânzare-cumpãrare de valutã la
termen, pe bazã de contract, ºi orice alte operaþiuni de
acest gen.
Nu se depun declaraþii privind venitul realizat, pentru
urmãtoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe bazã de norme de
venit, cu excepþia contribuabililor care au depus declaraþii
de venit estimativ în luna decembrie ºi pentru care nu s-
au stabilit plãþi anticipate, conform legii;
b) venituri sub formã de salarii ºi venituri asimilate
salariilor, pentru care informaþiile sunt cuprinse în fiºele
fiscale, care au regim de declaraþii de impozite ºi taxe sau
declaraþii lunare, depuse de contribuabilii prevãzuþi la art.
60;
c) venituri din investiþii, cu excepþia celor prevãzute la
alin. (2), precum ºi venituri din premii ºi din jocuri de
noroc, a cãror impunere este finalã;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activitãþi agricole a cãror impunere este
finalã, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
f) venituri din transferul proprietãþilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.
Stabilirea ºi plata impozitului
pe venitul net anual impozabil
Impozitul pe venitul net anual impozabil/câºtigul net
anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza
declaraþiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de
16% asupra venitului net anual impozabil/câºtigul net
anual din anul fiscal respectiv, cu excepþia prevederilor art.
Regimul de tranzit comunitar / comun
- transportul pe calea feratã, maritim, aerian -
Mãrfurile transportate pe calea
feratã sau containere mari
Dispoziþiile cuprinse în acest capitol se aplicã numai
pentru mãrfurile transportate în regim de tranzit vamal, pe
calea feratã sau în containere mari, sub acoperirea unei
scrisori de trãsurã CIM sau, dupã caz a unui buletin de
expediere TR ºi pentru care se autorizeazã utilizarea
procedurii simplificate. În toate celelalte cazuri, atunci
când se aplicã regimul de tranzit pentru mãrfurile
transportate pe calea feratã sau în containere mari, se va
utiliza procedura normalã de tranzit, prin întocmirea
declaraþiei de tranzit comunitar/comun. Autorizaþia de
utilizare a procedurii simplificate pentru mãrfurile
transportate pe calea feratã, se acordã societãþilor care
îndeplinesc condiþiile generale prevãzute la art. 373 din
Regulamentul vamal comunitar/art. 49, Apendicele I al
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
67 alin. (3) lit. a). Contribuabilii pot dispune asupra
destinaþiei unei sume, reprezentând pânã la 2% din
impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câºtigul
net anual din transferul titlurilor de valoare, câºtigul net
anual din operaþiuni de vânzarecumpã rare de valutã la
termen, pe bazã de contract, ºi orice alte operaþiuni de
acest gen, pentru susþinerea entitãþilor nonprofit care se
înfiinþeazã ºi funcþioneazã în condiþiile legii, unitãþilor de
cult, precum ºi pentru acordarea de burse private,
conform legii.
Organul fiscal competent are obligaþia calculãrii,
reþinerii ºi virãrii sumei reprezentând pânã la 2% din
impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) câºtigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
c) câºtigul net anual din operaþiuni de vânzare-
cumpãrare de valutã la termen, pe bazã de contract, ºi
orice alte operaþiuni de acest gen.
Procedura de aplicare a prevederilor art. 84 alin. (2) ºi
(3) se stabileºte prin ordin al ministrului finanþelor publice.
Organul fiscal stabileºte impozitul anual datorat ºi emite o
decizie de impunere, în intervalul ºi în forma stabilite prin
ordin al ministrului finanþelor publice.
Diferenþele de impozit rãmase de achitat conform
deciziei de impunere anualã se plãtesc în termen de cel
mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de
impunere, perioadã pentru care nu se calculeazã ºi nu se
datoreazã sumele stabilite potrivit reglementãrilor în
materie, privind colectarea creanþelor bugetare.
Andrei Dragomir – expert contabil
Convenþiei ºi condiþiile specifice transportului pe calea
feratã:
a) au sediul în România;
b) folosesc în mod regulat regimul de tranzit
comun/comunitar;
c) nu au comis abateri grave sau repetate de la
legislaþia vamalã sau fiscalã;
d) au constituit în structura proprie un Centru contabil
care sã punã la dispoziþia autoritãþii vamale toate
documentele necesare pentru efectuarea controalelor
periodice;
e) transportã mãrfuri pe calea feratã sub acoperirea
scrisorii de trãsurã CIM sau dupã caz, transportã mãrfuri
pe containere mari sub acoperirea buletinului de
expediere TR;
f) sunt membri activi la Uniunea Internaþionalã a Cãilor
Ferate - UIC;
g) deþin licenþã de transport, având încheiat contract de
acces pe infrastructura publicã feroviarã.
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Se considerã cã un principal obligat "foloseºte în mod
regulat" regimul de tranzit, în situaþia în care a efectuat cel
puþin 100 de operaþiuni de tranzit într-un an calendaristic.
În sensul normelor metodologice, prin societate se
înþelege:
a) societatea de cale feratã autorizatã sã utilizeze
scrisoarea de trãsurã CIM cu valoare de declaraþie
vamalã de tranzit, sau
b) reprezentantul naþional al societãþii de transport care
utilizeazã buletinul de expediere TR cu valoare de
declaraþie vamalã de tranzit.
Dosarul de autorizare
Autorizaþia se acordã în baza cererii de autorizare
întocmitã în conformitate cu art. 374 din Regulamentul
vamal comunitar art. 50, Apendicele I al Convenþiei care
sã cuprindã informaþii privind datele de identificare a
societãþii. La cerere se anexeazã:
a) formularul de înregistrare a numãrului de
identificare, conform modelului din Anexa nr. 1 la normele
tehnice;
b) datele privind centrul sau centrele contabile (adresa,
numãr de telefon / fax persoane de contact) ºi tipurile de
documente care vor fi puse la dispoziþia autoritãþii vamale
în vederea efectuãrii controlului;
c) un angajament faþã de autoritatea vamalã din
România, conform modelului prevãzut în Anexa nr. 4 la
prezentele norme, din care sã rezulte cã societatea:
- îºi asuma toate responsabilitãþile în calitate de
principal obligat pentru mãrfurile pe care le acceptã la
transport însoþite de o scrisoare de trãsurã CIM, sau dupã
caz, de un buletin de expediere TR;
- va plãti drepturile vamale devenite exigibile în caz de
neexecutare totalã sau parþialã a obligaþiilor ce-i revin în
calitate de principal obligat;
- va informa autoritatea vamalã în legãturã cu orice
neregulã constatatã cu privire la derularea operaþiunilor de
tranzit comun / comunitar;
- se angajeazã sã nu utilizeze în acelaºi timp ºi
scrisoare de trãsurã CIM ºi buletin de expediere TR ca
declaraþie vamalã de tranzit pentru aceleaºi transporturi;
- va pune la dispoziþia autoritãþii vamale toate
documentele în vederea efectuãrii controalelor periodice
în centrul contabil.
Societatea poate depune angajamentul sub o formã
diferitã cu condiþia ca acesta sã aibã efecte identice cu
cele prevãzute în modelul din anexa nr. 4.
d) un angajament faþã de autoritatea vamalã din
România ºi Comisia Europeanã, conform modelului din
Anexa nr. 5 la prezentele norme;
e) dovada, pentru transporturile cu buletin de
expediere TR, cã este reprezentantul naþional al societãþii
de transport menþionate la art. 427 din Regulamentul
vamal comunitar art. 89, Apendicele I din Convenþie.
f) documente din care sã rezulte cã societatea
îndeplineºte condiþiile prevãzute la punctul 88 literele a),
b), f) ºi g).
28
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
Formalitãþi la biroul vamal de plecare
pentru transporturi care încep din România
Atunci când un transport pe calea feratã începe pe
teritoriul României ºi mãrfurile sunt plasate în regimul de
tranzit comunitar comun, în procedurã simplificatã, se
aplicã prevederile art. 419, alin. (1)-(4), 420 ºi 422, alin.
(1) din Regulamentul vamal comunitar art. 81 ºi art. 84,
Apendicele I al Convenþiei, pentru transporturile care
circulã cu scrisoare de trãsurã CIM ºi prevederile art. 434,
alin. (1)-(6), art. 435 ºi 437, alin. (1), art. 96 din
Regulamentul vamal comunitar art. 99, Apendicele I al
Convenþiei pentru transporturile care circulã cu buletin de
expediere TR. În vederea înregistrãrii operaþiunii,
societatea, prin reprezentanþii proprii sau prin
împuterniciþii legali ai acesteia prezintã la biroul de
plecare:
a) mãrfurile, mijlocul de transport ºi documentele
însoþitoare corespunzãtoare;
b) documentul de transport (setul complet) vizat,
respectiv acceptat la transport de cãtre societate,
împreunã cu documentele specificate în rubrica 9 a
scrisorii de trãsurã CIM sau dupã caz, în rubrica 13 a
buletinului de expediere TR;
c) declaraþia vamalã de export ºi documentele
însoþitoare, anexate, dacã pentru mãrfuri au fost efectuate
formalitãþi corespunzãtoare de export sau reexport;
Documentul de transport capãtã valoare de declaraþie
de tranzit comunitar / comun dupã înregistrarea în
evidenþele biroului vamal de plecare. Aplicarea ºtampilei
personale ºi a semnãturii agentului vamal pe toate
exemplarele scrisorii de trãsurã CIM, la rubrica 99, sau,
dupã caz, pe toate exemplarele buletinului de expediere
TR, la rubrica 15, certificã acordarea regimului vamal de
tranzit comunitar/comun. Conform art. 419, alin. (3) sau,
dupã caz, 434, alin. (5) din Regulamentul vamal
comunitar/art. 81, alin. (6) sau, dupã caz, art. 96, alin. (8),
Apendicele I al Convenþiei, toate exemplarele
documentului de transport se restituie societãþii sau
împuternicitului legal al acesteia.
Formalitãþi la biroul vamal de destinaþie
pentru transporturile care au ca destinaþie România
Atunci când un transport pe calea feratã se încheie pe
teritoriul României ºi mãrfurile au fost plasate în regim de
tranzit comunitar/comun, biroul vamal care are arondatã
staþia de destinaþie îºi asumã rol de birou vamal de
destinaþie ºi se aplicã prevederile art. 419, alin. (5)-(7) ºi
421 din Regulamentul vamal comunitar/art. 83
Apendicelui I al Convenþiei pentru tranzitele sub
acoperirea unei scrisori de trãsurã CIM, respectiv
prevederile art. 434, alin. (7)-(9) ºi 436 Regulamentul
vamal comunitar art. 83 Apendicelui I al Convenþiei pentru
tranzitele sub acoperirea buletinului de expediere TR.
Atunci când un transport pe calea feratã care soseºte
dintr-o þarã terþã, se încheie pe teritoriul României ºi

mãrfurile se plaseazã sub un regim vamal într-o staþie
situatã la un birou de frontierã, se aplicã prevederile art.
423, alin. (3) din Regulamentul vamal comunitar art. 81,
alin. (8) Apendicele I al Convenþiei.
În aplicarea dispoziþiilor de la punctul precedent,
mãrfurile ºi documentul de transport (exemplarele 2 ºi 3
ale scrisorii de trãsurã CIM ºi o xerocopie a exemplarului
nr. 3 sau, dupã caz exemplarele 1, 2, 3A ºi 3B ale
buletinului de expediere TR) se prezintã la biroul de
destinaþie de cãtre reprezentantul societãþii sau de cãtre
împuternicitul legal a acesteia. Biroul de destinaþie verificã
existenþa documentelor menþionate în rubricile
documentului de transport ºi îl înregistreazã imediat în
evidenþele proprii, înscriind pe verso-ul exemplarelor
prezentate numãrul ºi data înregistrãrii operaþiunii de
tranzit comun/comunitar în evidenþã (sub forma: R2 nr.
......../data .......). În vederea încheierii regimului de tranzit
comun/comunitar la biroul vamal de destinaþie se va
proceda, dupã caz, astfel:
a) dupã depunerea declaraþiei sumare se aplicã
ºtampila personalã pe exemplarele 2 ºi 3 ale scrisorii de
trãsurã CIM ºi pe xerocopia ex. nr. 3, în rubrica destinatã
vãmii, sau, dupã caz, pe verso-ul exemplarelor 1, 2 ºi 3A
ºi 3B ale buletinului de expediere TR ºi se înscrie numãrul
ºi data declaraþiei sumare (sub forma DS nr. ....../data
.......).
b) dupã depunerea declaraþiei vamale prin care
mãrfurile au fost plasate sub un alt regim vamal, se aplicã
ºtampila personalã ºi se înscrie numãrul ºi data
declaraþiei vamale (sub forma DV nr. ......./data .......) pe
exemplarele 2 ºi 3 ale scrisorii de trãsurã CIM ºi pe
xerocopia exemplarului 3, în rubrica destinatã vãmii, sau
dupã caz, pe verso-ul exemplarelor 1, 2 ºi 3A ºi 3B ale
buletinului de expediere TR;
c) rezultatul controlului va fi menþionat pe verso-ul
tuturor exemplarelor documentului de transport, lângã
ºtampila personalã aplicatã.
Dupã înscrierea menþiunilor prevãzute la punctul 4
biroul de destinaþie reþine exemplarul nr. 3 al scrisorii de
trãsura CIM sau, dupã caz, exemplarul nr. 3A ºi al
buletinului de expediere TR. Exemplarul nr. 2 CIM ºi
xerocopia ex. nr. 3 CIM, sau dupã caz, exemplarele nr. 1,
2 ºi 3B ale buletinului de expediere TR se restituie
reprezentantului societãþii sau împuternicitului legal al
acesteia ºi vor fi transmise Centrului Contabil în vederea
efectuãrii controlului privind derularea ºi încheierea
operaþiunilor de tranzit comun / comunitar.
Formalitãþile înscrise la punctul precedent se aplicã ºi
mãrfurilor încãrcate în containere destinate importului,
tranzitate cãtre staþii de cale feratã deservite de birouri
vamale de interior ºi transportate de societatea de cale
feratã cu mijloace auto pânã la birourile de destinaþie unde
vor fi efectuate formalitãþile vamale. În astfel de situaþii în
scrisorile de trãsurã CIM sau, dupã caz, în buletinele de
expediere TR vor fi înscrise ca birouri de destinaþie,
birourile vamale unde vor fi efectuate formalitãþile de
vãmuire a mãrfurilor. Pe tot parcursul transportului
principalul obligat este societatea de cale feratã.
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
Formalitãþi la biroul vamal
de intrare / ieºire din România
În aplicarea art. 422 din Regulamentul vamal
comunitar art. 84 al Apendicelui I din Convenþie, atunci
când un transport începe pe teritoriul vamal al Comunitãþii
(de ex. România) ºi se încheie în afara acestuia (de ex.
Serbia-Muntenegru, Ucraina), biroul vamal cãruia îi este
arondatã staþia de cale feratã de frontierã prin care
transportul pãrãseºte teritoriul României îºi asumã rolul de
birou de destinaþie. În aplicarea articolului 423, alin. (1) din
Regulamentul vamal comunitar/art. 85 al Apendicelui I al
Convenþiei, atunci când un transport începe în afara
teritoriului vamal al Comunitãþii (de ex. din Ucraina) ºi se
încheie în interiorul acestui teritoriu (de ex. România),
biroul vamal de care aparþine gara de frontierã prin care
transporturile întrã pe teritoriul þãrii îºi asumã rolul de birou
de plecare. Atunci când un transport traverseazã teritoriul
vamal al Comunitãþii (de ex. începe ºi se încheie în afara
României), birourile vamale care îºi asumã rolul de birou
vamal de plecare ºi de birou vamal de destinaþie sunt cele
prevãzute. Nu se îndeplineºte nici o formalitate de tranzit
la birourile de destinaþie sau la birourile de plecare, pentru
situaþiile prevãzute.
Cazurile menþionate la alineatele 1, 2 ºi 3 la birourile
vamale de plecare, respectiv birourile vamale de
destinaþie se îndeplinesc formalitãþile specifice la birou
vamal de frontierã.
Procedura simplificatã pentru
mãrfurile transportate pe cale
aerianã sau pe cale maritimã
În conformitate cu art. 340, alin. (1) din Regulamentul
vamal comunitar regimul de tranzit comunitar este
obligatoriu pentru mãrfurile transportate pe cale aerianã
doar în cazul în care acestea sunt încãrcate sau
transbordate într-un aeroport situat pe teritoriul
Comunitãþii. În aplicarea art. 340 , alin. (2) din
Regulamentul vamal comunitar regimul de tranzit
comunitar este obligatoriu pentru mãrfurile transportate pe
cale maritimã în cazul în care acestea sunt transportate
pe o linie regulatã autorizatã.
ATENÞIE!
Autorizaþia de utilizare a procedurii simplificate se
acordã în baza cererii de autorizare, care sã cuprindã
informaþii privind datele de identificare a societãþii:
a) denumirea societãþii, sediul social, numãrul de
telefon, fax, precum ºi alte date considerate necesare în
vederea contactãrii;
b) datele de identificare ale persoanelor care
angajeazã legal persoana juridicã: numele ºi prenumele,
data ºi locul naºterii domiciliul.
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
La cerere se anexeazã, documente din care sã rezulte
cã societatea îndeplineºte condiþiile generale de acordare
a procedurii simplificate ºi condiþiile specifice prevãzute la
art. 444-445 din Regulamentul vamal comunitar art. 111-
112 Apendicele I al Convenþiei (pentru transportul aerian),
respectiv art. 447-448 din Regulamentul vamal comunitar
(pentru transportul maritim):
a) certificatul de înmatriculare, conþinând codul unic de
înregistrare, în copie;
b) birourile vamale implicate în derularea operaþiunilor
de tranzit;
c) situaþia operaþiunilor de tranzit derulate în anul
precedent sau, o previziune a operaþiunilor pentru anul
urmãtor, din care sã rezulte cã societatea utilizeazã în
mod regulat regimul de tranzit;
d) avizele birourilor vamale cã societatea nu a comis
abateri grave sau repetate de la legislaþia vamalã sau
fiscalã ºi nu figureazã cu debite neachitate;
e) datele privind evidenþele societãþii cu privire la
operaþiunile pe care le deruleazã ºi tipurile de documente
care vor fi puse la dispoziþia autoritãþii vamale în vederea
efectuãrii unui control eficient privind derularea ºi
încheierea operaþiunilor de tranzit în procedurã
simplificatã;
f) un model al documentului de transport care va fi
utilizat cu valoare de declaraþie de tranzit;
g) documente din care sã rezulte cã societatea este
autorizatã pentru transportul mãrfurilor pe cale aerianã
sau, dupã caz, pe cale navalã;
h) declaraþie angajament cã va respecta prevederile
referitoare la regimul de tranzit.
Dispoziþiile referitoare la regimul de tranzit comunitar
pentru mãrfurile transportate pe cale maritimã se aplicã, în
mod corespunzãtor ºi pentru mãrfurile transportate pe
fluviul Dunãrea ºi pe alte cãi navigabile interioare
deschise traficului internaþional, atunci când pentru
acestea trebuie efectuate formalitãþi de tranzit vamal.
Pentru transporturile pe cale aerianã sau maritimã,
efectuate de societãþi care nu sunt autorizate sã utilizeze
procedura simplificatã, operaþiunile de tranzit se
efectueazã cu aplicarea, în mod corespunzãtor, a
prevederilor înscrise la Partea a III-a Procedura de tranzit,
din prezentele norme tehnice. Principalul obligat este
transportatorul mãrfurilor.
Controlul încheierii regimului de
tranzit comunitar / comun
ºi controlul ulterior
Biroul centralizator poate efectua controlul ulterior,
direct sau la cererea birourilor vamale, pentru a verifica
informaþiile conþinute în mesajul "Rezultatul Controlului" ºi
autenticitatea ºtampilelor aplicate ºi exactitatea
adnotãrilor înscrise pe documentul de însoþire a
tranzitului.
Controlul ulterior poate fi efectuat ºi asupra
exemplarelor nr. 5 ale declaraþiilor de tranzit, în scopul
30
www.RezonRomania.net mai, 2007, nr. 5 (21)
verificãrii autenticitãþii ºtampilelor aplicate sau
corectitudinii menþiunilor înscrise. Aceste controale sunt
efectuate în cazul unor bãnuieli sau indicii de fraudã. Ele
pot fi efectuate de asemenea pe baza unei analize de risc
sau prin sondaj. Se poate face de asemenea un control
ulterior al documentelor, formularelor, autorizaþiilor sau
datelor referitoare la regimul de tranzit comunitar / comun.
Controlul se efectueazã pe baza formularului TC21, al
cãrui model figureazã în anexa nr. 8 la prezentele norme.
Rãspunsul la formularul TC21 trebuie transmis în termen
de maxim 2 (douã) luni de la data expedierii. Atunci când
documentul care este supus unui control ulterior se referã
la mãrfuri sensibile, pe formularul TC21 va fi înscrisã cu
roºu, în diagonalã menþiunea "mãrfuri sensibile".
Rãspunsul la formularul TC21 trebuie transmis în aceastã
situaþie, în termen de 5 (cinci) zile de la data primirii.
Atunci când se solicitã controlul ulterior, condiþiile privind
încheierea ºi descãrcarea regimului vamal de tranzit nu
sunt considerate ca fiind îndeplinite, atâta timp cât nu a
fost confirmatã autenticitatea sau corectitudinea datelor
pentru care a fost cerut controlul.
Procedura de cercetare
Procedura de cercetare se aplicã în situaþia în care
regimul de tranzit nu a fost descãrcat. Aceasta se
declanºeazã fãrã întârziere dacã autoritatea vamalã a fost
informatã cã regimul de tranzit nu s-a încheiat sau, în
termen de 120 zile de la data emiterii declaraþiei de tranzit,
dacã autoritatea vamalã nu a primit dovada încheierii
regimului. Procedura de cercetare se declanºeazã de
asemenea, atunci când ulterior se dovedeºte cã
încheierea regimului a fost falsificatã. Atunci când
declaraþia de tranzit este prelucratã în NCTS_RO,
procedura de cercetare se declanºeazã în termenele
prevãzute la art. 365-366 din Regulamentul vamal
comunitar art. 40, Apendicele I al Convenþiei. Dacã biroul
de plecare, din România, nu a intrat în posesia
exemplarului nr. 5 al declaraþiei de tranzit în maximum 60
zile de la data emiterii ei, are obligaþia de a solicita în scris
principalului obligat informaþii cu privire la încheierea
operaþiunii de tranzit sau dovada cã regimul de tranzit a
fost încheiat. Atunci când biroul de plecare nu a primit
mesajul "aviz de sosire" în termenul stabilit pentru
prezentarea mãrfurilor la biroul de destinaþie, el
informeazã principalul obligat ºi îi cere sã aducã dovada
cã regimul s-a încheiat, într-un termen maxim de 30 zile
de la data emiterii operaþiunii.
Modelul adresei de informare cãtre principalul obligat
este prezentat în anexa nr. 6 la normele ºi în Manualul de
tranzit.
În urma solicitãrii principalul obligat are obligaþia sã
prezinte biroului de plecare:
a) o probã alternativã. Autoritatea vamalã poate
accepta o probã alternativã numai dacã este certificatã de
biroul de destinaþie ca fiind "conformã cu originalul", se
referã la mãrfurile care au fãcut obiectul tranzitului ºi nu
existã nici o suspiciune cu privire la autenticitatea ºi
certificarea documentului prezentat.

b) copia documentului vamal (declaraþie vamalã sau
declaraþie sumarã) de plasare a mãrfurilor sub un regim
vamal sau sub supraveghere vamalã, certificatã de biroul
de destinaþie ca fiind "conform cu originalul";
c) un document certificat "conform cu originalul" de
autoritatea vamalã a þãrii de destinaþie, care conþine
identificarea mãrfurilor în cauzã ºi care stabileºte cã ele
au fost prezentate la destinaþie;
d) un document vamal de plasare sub o altã destinaþie
vamalã într-o þarã terþã sau o copie sau fotocopie ce
conþine identificarea mãrfurilor în cauzã. Copia sau
fotocopia trebuie sã fie certificatã "conform cu originalul"
fie de cãtre administraþia vamalã care a vizat documentul
original, fie de serviciile oficiale ale þãrii terþe în cauzã.
e) recipisa;
În situaþiile menþionate la punctul precedent, lit. a)-d)
regimul de tranzit se considerã încheiat. Dacã autoritatea
vamalã are suspiciuni în ceea ce priveºte autenticitatea
sau identificarea mãrfurilor în cauzã, proba alternativã
trebuie sã facã obiectul unui control ulterior. În situaþia în
care proba alternativã face obiectul unui control ulterior,
nu poate fi acceptatã pânã la primirea rezultatului acestui
control. În cazul neprezentãrii uneia dintre dovezile
menþionate la pct. 98 sau atunci când principalul obligat
prezintã o recipisã, în termen de 120 zile de la data
emiterii tranzitului, biroul de plecare comunicã în scris
Biroului centralizator neconfirmarea operaþiunii de tranzit,
anexând o copie a exemplarului nr. 1 al declaraþiei de
tranzit, în vederea declanºãrii procedurii de cercetare.
Biroul centralizator transmite avizul de cercetare -
Formularul TC 20, al cãrui model este prezentat în anexa
nr. 7 la normele tehnice ºi în Manualul de tranzit,
împreunã cu o copie a exemplarului nr. 1 al declaraþiei de
tranzit, ºi solicitã informaþii în legãturã cu încheierea
regimului de tranzit.
ATENÞIE!
Biroul de destinaþie va efectua investigaþiile în funcþie
de informaþiile primite. Va proceda la verificarea
evidenþelor proprii (unde sunt înregistrate exemplarele
declaraþiilor de tranzit) sau, dupã caz, ale destinatarului
agreat. Prin aceastã verificare poate fi gãsit originalul
dovezii încheierii regimului (exemplarul nr. 5 sau
documentul de însoþire a tranzitului) care nu a fost
transmis sau a fost arhivat din eroare. Atunci când
informaþiile înscrise în formularul TC 20 nu sunt suficiente
pentru efectuarea verificãrilor, pot fi solicitate informaþii
suplimentare prin completarea casetei II, a formularului..
În urma verificãrilor efectuate biroul de destinaþie va
completa una din menþiunile înscrise în caseta IV a
formularului TC 20 ºi va returna acest formular Biroului
Centralizator, împreunã cu dovezile corespunzãtoare, în
maxim 30 zile de la data primirii. În funcþie de rãspunsul
biroului de destinaþie, Biroul centralizator confirmã
încheierea regimului de tranzit, sau continuã procedura de
cercetare împreunã cu Direcþia Antifraudã, care va verifica
mai, 2007, nr. 5 (21)
Expert Contabil
dacã destinatarul a primit direct mãrfurile ºi documentele
fãrã a le prezenta la biroul de destinaþie. Procedura de
cercetare poate fi finalizatã prin încasarea drepturilor de
import ºi a altor taxe devenite exigibile sau prin încheierea
regimului de tranzit. Autoritatea vamalã, informeazã
principalul obligat în legãturã cu modul de finalizare a
procedurii de cercetare.
Pentru operaþiunile de tranzit comunitar / comun emise
de birouri de plecare din alte state membre / pãrþi
contractante cu destinaþie un birou vamal din România, se
va proceda astfel:
a) Avizele de cercetare, formularele TC 20 sunt
transmise de autoritãþile competente din celelalte þãri, prin
poºtã, direct birourilor de destinaþie.
b) Dupã efectuarea verificãrilor corespunzãtoare,
biroul de destinaþie completeazã avizul de cercetare ºi îl
trimite Biroului Centralizator, în termen de maxim 30 zile,
în vederea transmiterii rãspunsului cãtre autoritatea
competentã din þara biroului de plecare.
c) Scrisorile de revenire prevãzute în Manualul de
tranzit sunt transmise prin Biroul Centralizator. Biroul de
destinaþie are obligaþia de a rãspunde la scrisorile de
revenire primite într-un termen de maxim 10 zile.
Transport în procedurã simplificatã,
pe calea feratã, aerianã sau
maritimã
Urmãrirea derulãrii ºi încheierii operaþiunilor de tranzit
pentru mãrfurile transportate pe alte moduri de transport,
în procedurã simplificatã, precum ºi procedura de
cercetare se efectueazã de cãtre societatea autorizatã.
Controlul ulterior al operaþiunilor de tranzit ºi recuperarea
creanþelor devenite exigibile se efectueazã de cãtre
autoritatea vamalã. Dacã în termen de 60 zile de la data
emiterii tranzitului, societatea constatã cã nu a fost
încheiatã operaþiunea de tranzit are obligaþia de a începe
cercetarea cu privire la derularea ºi încheierea operaþiunii
de tranzit ºi de a anunþa autoritãþii vamale în legãturã cu
declanºarea acestei cercetãri, În termen de 90 de zile de
la data emiterii tranzitului societatea va comunica
autoritãþii vamale rezultatul definitiv al cercetãrii,
prezentând totodatã ºi documentele justificative.
Autoritatea vamalã va decide mãsurile necesare privind
finalizarea operaþiunii.
Periodic autoritatea vamalã va verifica prin sondaj la
Centrul contabil al societãþii de cale feratã modul în care
se deruleazã ºi se încheie operaþiunile de tranzit efectuate
în procedurã simplificatã. Centrul contabil are obligaþia sã
punã la dispoziþie autoritãþii vamale documentele de
transport (în original sau, dupã caz, xerocopii ale
acestora), precum ºi alte documente care probeazã modul
de derulare ºi încheiere a operaþiunilor de tranzit.
Documentele care nu sunt arhivate în Centrul contabil vor
fi puse la dispoziþie autoritãþii vamale în termen de cel mult
7 zile de la data solicitãrii.
Dinu Lilicã - director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi

Vã oferim cel mai nou produs

electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Atenþie!
Achitând abonamentul anual la
Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia
Expert Contabil
– iunie 2007
trateazã din
sfera
contabilitãþii
practice problematica erorilor
materiale din deconturile de
TVA ºi a depunerilor
declaraþiilor fiscale prin
mijloacele electronice de
transmitere la distanþã. Vom
prezenta studiul de caz
privind contabilitatea
investiþiilor realizate prin
cofinanþare prin programul
SPARD.
Vom discuta pe marginea
unor aspecte legate de mediu
ºi mai exact gestionarea
deºeurilor, legate de renta
viagerã agricolã ºi calculul
marjei de solvabilitate.
Continuãm prezentarea
sistemului vamal abordând de
aceastã tema aplicarea
procedurii destinaþiei finale ºi
emiterea dovezilor de origine
preferenþialã.
Anca Buga
APLICAREA GESTIONAREA
PROCEDURII DEªEURILOR
DESTINAÞIEI
FINALE
pag. 7
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
Erorile materiale
din deconturile de TVA
Anca Buga – director economic
rdinul 179/2007 aprobã
O instrucþiunile de corectare a
erorilor materiale din deconturile de
taxã pe valoarea adãugatã.
Prevederile Ordinului 179/2007 nu
reglementeazã corectarea erorilor de
înregistrare în evidenþele persoanelor
impozabile a taxei pe valoarea
adãugatã, caz în care se aplicã
prevederile Ordonanþei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedurã
fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi
Contabilitatea investiþiilor
realizate prin cofinanþare cu
programul SAPARD
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
rogramul SAPARD a fost creat
P pentru a sprijini eforturile de
aderare la Uniunea Europeanã a
þãrilor candidate de Europa Centralã ºi
de Est si pentru a pregãti participarea
acestora la Politica Agricolã
Comunitarã. În acest mod se oferã
posibilitatea de adaptare la procedurile
financiare si mecanismele de control
ale Uniunii Europene.
Prin SAPARD se pot realiza
investiþii în clãdiri sau echipamente cu
destinaþie agricolã, se pot moderniza
sau retehnologiza unitãþi deja
RENTA VIAGERÃ
AGRICOLÃ
pag. 13
iunie, 2007, nr. 6 (22)
completãrile ulterioare, referitoare la
corectarea de cãtre contribuabili a
taxei pe valoarea adãugatã.
Astfel, deconturile de taxã pe
valoarea adãugatã depuse de cãtre
persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de taxã pe valoarea adãugatã
pot fi corectate din punctul de vedere
al erorilor materiale de cãtre organul
fiscal competent, la iniþiativa acestuia
sau la solicitarea persoanei
impozabile. (continuare în pagina 4)
existente. De asemenea, se acordã
fonduri ºi pentru tratarea produºilor
reziduali ºi a deºeurilor nocive, pentru
valorificarea subproduselor rezultate
din procesul de prelucrare, pentru
imbunatãþirea controlului intern al
calitãþii materiei prime ºi pentru
îmbunãtãþirea sistemului de
monitorizare ºi control a produselor
sub aspect cantitativ si calitativ, dar ºi
pentru alimentãrile cu apã, canalizãri
ºi drumuri în mediu rural.
(continuare în pagina 5)
DEPUNEREA
DECLARAÞIILOR
FISCALE PRIN
MIJLOACE
ELECTRONICE DE
TRANSMITERE LA
DISTANÞÃ
pag. 22 pag. 25
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE Erorile materiale din deconturile de TVA

Dragoº Stoica Anca Buga – director economic pag. 1

COORDONATOR
Contabilitatea investiþiilor realizate prin cofinanþare
Mirona Serac cu programul SAPARD
COLECTIV DE AUTORI
Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 1

Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Aplicarea procedurii destinaþiei finale
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
Dinu Lilicã – director economic pag. 7

TEHNOREDACTARE
Calculul marjei de solvabilitate
Cristian Videanu
Cristian Opriþ Diana Moraru - economist pag. 9

REDACTARE ªI
CORECTURÃ Gestionarea deºeurilor

Diana Moraru Anca Buga – director economic pag. 13

Elena Constantinescu

ADRESA REDACÞIEI Emiterea dovezilor de origine preferenþialã

Editura “Rezon Dinu Lilicã – director economic pag. 19

Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti Renta viagerã agricolã

E-MAIL Mirona Serac - economist pag. 22

expertcontabil@rezon.ro
Depunerea declaraþiilor fiscale prin mijloace electronice de
TELEFOANE transmitere la distanþã
021/222.70.75 Andrei Dragomir – expert contabil pag. 25
021/222.70.76

VÂNZÃRI Concediile ºi indemnizaþiile de asigurãri sociale de

sãnãtate
office@rezon.ro
This product is manufactured on a franchise basis Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 26
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
Erorile materiale din deconturile de TVA
ATENÞIE!
Prin procedura de corectare de cãtre organul fiscal
competent a deconturilor de taxã pe valoarea
adãugatã depuse pot fi corectate erori materiale de
tipul:
a) erori de transcriere, cum sunt: preluarea
eronatã a sumelor din jurnale; inversarea unor cifre
din sumele trecute în decont; preluarea eronatã a
datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (de
exemplu: declararea eronatã a soldului de platã din
decontul perioadei fiscale anterioare);
b) înregistrarea în decont a diferenþelor de taxã pe
valoarea adãugatã de platã, constatate de organele
de control, contrar reglementãrilor legale în materie;
c) erori provenind din înscrierea în decontul de
taxã pe valoarea adãugatã a sumelor solicitate la
rambursare în perioada anterioarã.
Corectarea erorilor materiale din decontul de taxã
pe valoarea adãugatã se poate face în cadrul
termenului de prescripþie de 5 ani de la data de 1
ianuarie a anului urmãtor celui în care a fost depus
decontul supus corectãrii. Depunerea solicitãrii de
corectare a erorilor materiale din decontul de taxã pe
valoarea adãugatã dupã expirarea termenului de
prescripþie constituie o recunoaºtere voluntarã a taxei
pe valoarea adãugatã de platã ºi a diferenþelor de
taxã pe valoarea adãugatã de platã astfel stabilite,
acestea fiind considerate legal datorate.
Corectarea decontului de taxã pe valoarea
adãugatã, potrivit ordinului 179/2007, nu este posibilã
pentru perioade fiscale care au fost supuse inspecþiei
fiscale sau pentru care este în curs de derulare o
inspecþie fiscalã. Prin excepþie de la aspectele
menþionate, corectarea erorilor materiale din decontul
de taxã pe valoarea adãugatã se poate realiza în
baza dispoziþiei de mãsuri comunicate de organul de
inspecþie fiscalã. În acest caz, cererea de corectare a
erorii materiale, depusã de persoana impozabilã, va fi
însoþitã de dispoziþia de mãsuri, în copie ºi original.
Corectarea erorilor materiale din decontul de taxã
pe valoarea adãugatã se realizeazã de
compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de taxã pe valoarea adãugatã cu opþiune de
rambursare, denumit compartiment de specialitate.
4
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
Corectarea erorilor materiale din decontul de taxã
pe valoarea adãugatã, din iniþiativa organului fiscal,
se poate efectua astfel:
a) în cazul în care în decontul depus se poate
identifica tipul erorii (respectiv eroare de calcul sau
preluarea eronatã a sumelor din decontul perioadei
anterioare sau din evidenþele de TVA), corectarea se
va efectua, din proprie iniþiativã, de compartimentul de
specialitate;
b) dacã în decont se constatã erori a cãror cauzã
nu poate fi stabilitã, compartimentul de specialitate va
notifica în scris persoana impozabilã ºi va solicita
prezenþa acesteia la sediul sãu, cu documente
justificative, pentru a da informaþii ºi lãmuriri necesare
corectãrii erorilor semnalate. Solicitarea va cuprinde
în mod obligatoriu: data, ora ºi locul stabilite pentru
prezenþa persoanei impozabile; baza legalã a
solicitãrii; scopul solicitãrii; documentele pe care
urmeazã sã le prezinte persoana impozabilã
(necesare corectãrii erorilor).
IMPORTANT!
În cazul corectãrii erorilor materiale din decontul
de taxã pe valoarea adãugatã, la solicitarea
persoanei impozabile, se procedeazã astfel:
a) persoana impozabilã depune solicitarea de
corectare a erorilor materiale la registratura organului
fiscal competent sau la poºtã, prin scrisoare
recomandatã;
b) compartimentul de specialitate va comunica în
scris persoanei impozabile data, ora ºi locul la care
trebuie sã se prezinte, precum ºi documentele
necesare justificãrii erorilor.
În vederea corectãrii erorilor materiale din decontul
de taxã pe valoarea adãugatã, compartimentul de
specialitate, pe baza constatãrilor proprii sau în baza
documentelor prezentate de persoana impozabilã,
întocmeºte un referat în care înscrie constatãrile
referitoare la erorile pentru care s-a solicitat
corectarea decontului de taxã pe valoarea adãugatã,
precum ºi modul în care se vor corecta aceste erori.
În baza referatului, organul fiscal întocmeºte decizia
de corectare.
Decizia de corectare este structuratã conform
modelului decontului de taxã pe valoarea adãugatã în
vigoare la data la care se referã decontul întocmit
eronat, se completeazã numai la rândurile care au

suferit modificãri cu diferenþele în plus sau în minus
faþã de suma declaratã iniþial ºi conþine în mod
obligatoriu elementele prevãzute la art. 43 din
Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Decizia de corectare se semneazã de ºeful
compartimentului de specialitate ºi se aprobã de
conducãtorul organului fiscal.
Decizia de corectare se întocmeºte în douã
exemplare, din care un exemplar se comunicã
plãtitorului, iar cel de-al doilea exemplar se arhiveazã
la dosarul fiscal al acestuia.
IMPORTANT!
Modificãrile din decizia de corectare se opereazã
de organul fiscal în Registrul jurnal obligaþii declarate
la bugetul general consolidat, iar ulterior se opereazã
în evidenþa analiticã pe plãtitori.
În situaþia în care în urma corectãrii erorilor rezultã
o sumã negativã de taxã pe valoarea adãugatã,
persoana impozabilã o va prelua în decontul
perioadei fiscale urmãtoare, la secþiunea
"Regularizãri", rândul "Soldul sumei negative a taxei
pe valoarea adãugatã reportatã din perioada
precedentã, pentru care nu s-a solicitat rambursare".
În situaþia în care în urma corectãrii erorilor rezultã
o sumã pozitivã de taxã pe valoarea adãugatã,
(urmare din pagina 1)
Contabilitatea investiþiilor realizate prin
cofinanþare cu programul SAPARD
Se acordã fonduri ºi pentru achiziþionarea utilajelor
ºi echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru
computer, a mijloacelor de transport agricole noi,
pentru popularea fermei cu animale, înfiinþarea ºi
modernizarea plantaþiilor, dar ºi pentru multe alte
investiþii în domenuil agro industrial.
Programul SAPARD sprijinã financiar o gama largã
de proiecte agricole ºi pentru dezvoltare ruralã prin
care se realizeazã investiþii în mediul rural (se pot
face investiþii în mediul urban doar pentru
modernizarea unitãþilor din industria agroalimentarã ºi
pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate
acoperi, în general, 50% din costurile implementãrii
unui proiect. Beneficiarul finanþãrii trebuie sã
gãseascã o sursã de cofinanþare, pentru a acoperi
cealaltã jumãtate a costurilor.
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
persoana impozabilã o va prelua în decontul
perioadei fiscale urmãtoare, la secþiunea
"Regularizãri", rândul "Soldul TVA de platã din
decontul perioadei fiscale precedente neachitatã pânã
la data depunerii decontului de TVA". Termenul de
platã a diferenþei pozitive de taxã pe valoarea
adãugatã se stabileºte, potrivit reglementãrilor legale,
în funcþie de data comunicãrii deciziei de corectare
sau a înºtiinþãrii, dupã caz.
Se considerã eroare materialã ºi situaþia în care
persoana impozabilã, înregistratã în scopuri de taxã
pe valoarea adãugatã, care poate solicita
rambursarea soldului sumei negative a taxei pe
valoarea adãugatã din perioada fiscalã de raportare,
nu a bifat, prin omisiune, caseta corespunzãtoare din
decontul de taxã pe valoarea adãugatã din perioada
fiscalã de raportare.
Persoana impozabilã care se aflã în situaþia
prevãzutã, poate solicita corectarea erorii materiale
prin depunerea unei declaraþii pe propria rãspundere,
din care sã rezulte constatarea situaþiei, precum ºi
exprimarea intenþiei persoanei în cauzã de a îndrepta
eroarea materialã. Declaraþia se depune pânã la data
depunerii decontului de taxã pe valoarea adãugatã
aferent perioadei fiscale urmãtoare, dar nu mai târziu
de termenul legal pentru depunerea acestui decont.
Termenul de soluþionare a solicitãrilor de
rambursare a sumei negative este de 45 de zile de la
data depunerii declaraþiei menþionate.
Urmãtoarele mãsuri sunt disponibile :
Mãsura 1.1 Îmbunãtãþirea prelucrãrii ºi
marketingului produselor agricole ºi piscicole
Mãsura 3.1 Investiþii în exploataþii agricole
Mãsura 3.4 Dezvoltarea ºi diversificarea activitãþiilor
economice
Mãsura 3.2 Construirea grupurilor de producãtori
Mãsura 3.3 Metode agricole de producþie proiectate
sã protejeze mediul ºi sã menþinã peisajul rural
Mãsura 3.5 Silviculturã
Mãsura 4.1 Îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Studiu de caz 5121 „Conturi la bãnci în = 5121

lei”/ analitic: Conturi la „Conturi la bãnci în lei”
bãnci în lei pentru plãþi
O societate comercialã a primit pentru un proiect
SAPARD - stupinã
de finanþare Sapard o stupinã de 100 stupi se albine.
Se primeºte în cont partea de 50% din valoarea
stupinei, lei reprezentând finanþarea nerambursabilã
Se înregistreazã cheltuielile efectuate cu un
SAPARD:
proiect de finanþare SAPARD:

5121 „Conturi la bãnci în = 131 „Subvenþii

231 „Imobilizãri = 5121 „Conturi la bãnci în lei”/ analitic: Conturi la guvernamentale pentru
corporale în curs”/ lei”/ analitic: Conturi la bãnci în lei pentru plãþi investiþii”/ analitic:
analitic: program bãnci în lei pentru plãþi SAPARD - stupinã program SAPARD
SAPARD stupinã SAPARD - stupinã stupinã

5121 „Conturi la bãnci în = 5121 5121 „Conturi la bãnci în = 5121

lei”/ analitic: Conturi la „Conturi la bãnci în lei” lei”/ analitic: Conturi la „Conturi la bãnci în lei”
bãnci în lei pentru plãþi bãnci în lei pentru plãþi
SAPARD - stupinã SAPARD - stupinã

ATENÞIE! 215 „Animale ºi = 231 „Imobilizãri

plantaþii”/ analitic: corporale în curs”/
Program SAPARD analitic: program
Pentru sumele primite din fondul SAPARD nu se stupinã SAPARD stupinã
calculeazã TVA, factura furnizorului conþinând numai
TVA aferentã surselor proprii de finanþare.
Se înregistreazã veniturile din subvenþii pentru
investiþii corespunzãtor cotei de 50%.
Pe baza facturii emise de furnizorul intern ºi a NIR
se înregistreazã primirea în gestiune a stupinei 131 „Subvenþii = 7584 „Venituri din
achiziþionatã din sursele proprii ale beneficiarului: guvernamentale pentru subvenþii pentru
investiþii”/ analitic: investiþii”/ analitic:
program SAPARD program SAPARD
stupinã stupinã
231 „Imobilizãri = 404 „Furnizori de
corporale în curs”/ imobilizãri”/analitic:
analitic: program program SAPARD
SAPARD stupinã stupinã ATENÞIE!

Potrivit Codului fiscal veniturile din subvenþii pentru

Se achita furnizorul:
investiþii nu se impoziteazã.

404 „Furnizori de = 5121 „Conturi la bãnci în

imobilizãri”/analitic: lei”/ analitic: Conturi la
program SAPARD bãnci în lei pentru plãþi
stupinã SAPARD - stupinã

6
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)

Aplicarea procedurii destinaþiei finale
rdin nr. 4936/2007 aprobã normele tehnice
O privind aplicarea procedurii destinaþiei finale.
Normele aprobate prin Ordinul 4936/2007
reglementeazã aplicarea procedurii tratamentului
tarifar favorabil în condiþiile art. 292 alin. 2 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93 de stabilire
a unor dispoziþii de aplicare a Regulamentului
Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de instituire a Codului
vamal comunitar, cu modificãrile ulterioare, denumit în
continuare Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/1993.
Cererea scrisã pentru acordarea tratamentului
tarifar favorabil în cazul mãrfurilor utilizate conform
unei destinaþii finale admise se întocmeºte potrivit
modelului prevãzut în anexa nr. 67 la Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2.454/93 ºi se depune de
declarant la direcþia regionalã vamalã în a cãrei razã
teritorialã de competenþã are loc prima operaþiune de
atribuire a destinaþiei finale.
ATENÞIE!
Atunci când existã mai multe locuri de atribuire a
destinaþiei finale, cererea se depune la direcþia
regionalã vamalã în a cãrei razã de competenþã
teritorialã titularul deþine contabilitatea principalã ºi
unde are loc o parte a operaþiunilor de atribuire a
destinaþiei finale. Importatorul care urmeazã sã
revândã mãrfurile în aceeaºi stare în cadrul unei
operaþiuni de transfer depune cererea la direcþia
regionalã vamalã în a cãrei razã teritorialã de
competenþã îºi þine evidenþele contabile.
Direcþia regionalã vamalã elibereazã autorizaþia de
utilizare a procedurii destinaþiei finale, în condiþiile art.
293 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93,
potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 67 la acelaºi
act normativ, ºi pãstreazã o copie a acesteia.
IMPORTANT!
Autorizaþia poate fi eliberatã pentru mai multe
operaþiuni.
Autorizaþia intrã în vigoare la data emiterii sau la
altã datã stabilitã în autorizaþie.
Atunci când existã mai multe locuri de atribuire a
destinaþiei finale, direcþia regionalã vamalã care a
emis autorizaþia transmite o copie birourilor vamale
înscrise în aceasta.
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
Prin autorizaþie se stabilesc:
a) biroul sau, dupã caz, birourile vamale la care
sunt depuse declaraþiile vamale sau declaraþiile
recapitulative;
b) biroul de control care exercitã supravegherea
vamalã ºi verificã dacã mãrfurile sunt utilizate integral
în conformitate cu destinaþia finalã.
Biroul de control este cel în a cãrei razã teritorialã
de competenþã este þinutã evidenþa regimului ºi unde
mãrfurile primesc destinaþia finalã. În cazul în care
existã mai multe locuri de atribuire succesivã a
destinaþiei finale, biroul de control este cel în a cãrui
razã teritorialã de competenþã este þinutã evidenþa
regimului ºi unde mãrfurile primesc parþial destinaþia
finalã.
Atunci când cererea de autorizare se depune
conform art. 292 alin. (3) din Regulamentul Comisiei
(CEE) nr. 2.454/93, aplicarea procedurii destinaþiei
finale direct pe declaraþia vamalã se efectueazã în
urmãtoarele cazuri:
a) pentru operatorii economici ocazionali, care
realizeazã un numãr redus de operaþiuni ºi solicitã
tratamentul tarifar condiþionat de destinaþia finalã sau
care beneficiazã de acest tratament pentru cantitãþi
ºi/sau valori limitate;
b) pentru operatorii economici care nu au depus
cererea în timp util, dar se obligã sã regularizeze
situaþia în cel mai scurt timp prin depunerea unei
cereri de autorizare.
Utilizarea procedurii simplificate prevãzute se
permite numai atunci când biroul de plasare sub
regim este acelaºi cu biroul în a cãrui razã teritorialã
de competenþã mãrfurile primesc destinaþia finalã.
Procedura simplificatã se permite numai
operatorilor economici care folosesc ei înºiºi mãrfurile
conform destinaþiei finale.
IMPORTANT!
Titularul de autorizaþie este obligat ca, în
momentul îndeplinirii formalitãþilor vamale, sã înscrie
în rubrica 44 a declaraþiei vamale referinþele cu privire
la autorizaþie. Atunci când titularul depune o
declaraþie complementarã globalã, se utilizeazã
rubrica liberã de pe cea de-a doua filã.
Titularul depune o copie a autorizaþiei în cazul în
care efectueazã pentru prima oarã o astfel de
operaþiune sau/ºi operaþiunea se efectueazã printr-un
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
birou vamal care nu se aflã în raza de competenþã
teritorialã a direcþiei regionale vamale la care s-a
depus cererea de autorizare.
Înainte de emiterea primei autorizaþii, biroul de
control trebuie sã aprobe modul în care sunt
organizate evidenþele titularului, care este obligat sã
le punã la dispoziþie în orice moment.
Evidenþele primare care se înscriu de titulari în
evidenþe sunt prevãzute în anexa la Normele
aprobate prin Ordinul 4936/2007 tehnice. Emitentul
autorizaþiei decide, în funcþie de tipul operaþiunii
derulate, care elemente suplimentare se înscriu în
evidenþe.
Autoritatea vamalã emitentã a autorizaþiei poate
aproba ca evidenþele contabile ale operatorului sã
þinã locul evidenþelor prevãzute.
Titularul autorizaþiei este obligat sã dovedeascã, în
toate cazurile, cã mãrfurile au primit destinaþia finalã
declaratã sau cã acestea au fost transferate altui
operator care a preluat obligaþiile care decurg din
atribuirea destinaþiei finale.
Mãrfurile trebuie sã primeascã destinaþia finalã
prevãzutã de reglementãrile care instituie tratamentul
tarifar favorabil pânã la expirarea termenului înscris în
autorizaþie la rubrica 13. Termenul prevãzut se
stabileºte în funcþie de circumstanþele procesului de
montaj, transformare sau utilizare, începând cu data
primirii mãrfurilor de operator, ºi poate fi prelungit la
cererea titularului. Prelungirea termenului de atribuire
a destinaþiei finale nu constituie o extensie a
termenului de valabilitate a autorizaþiei, care trebuie
sã fie în vigoare la data prelungirii.
Autorizaþia se revocã atunci când titularul nu
respectã obligaþia de utilizare a mãrfurilor conform
destinaþiei finale, în termenul ºi condiþiile prevãzute de
reglementãrile vamale.
Revocarea se face în scris, motivat, indicându-se
obligaþiile care nu au fost respectate de titularul
autorizaþiei.
Revocarea autorizaþiei nu are efect retroactiv ºi, în
consecinþã, pentru mãrfurile care în momentul
revocãrii nu au fost deja utilizate conform destinaþiei
finale se datoreazã drepturile de import
corespunzãtoare.
ATENÞIE!
Autorizaþia se anuleazã atunci când în mod
cumulativ:
a) a fost emisã pe baza unor informaþii incomplete
sau incorecte;
8
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
b) informaþiile, dacã ar fi fost prezentate autoritãþii
vamale în momentul depunerii cererii de autorizare, ar
fi condus la refuzul autorizãrii;
c) solicitantul ºtia cã informaþiile sunt incomplete
sau incorecte.
Anularea se face în scris indicându-se motivele
care au determinat aceastã decizie. autorizaþiei are ca
efect datorarea drepturilor de import corespunzãtoare
care ar fi fost achitate dacã taxa vamalã redusã sau
zero nu ar fi fost solicitatã.
Procedura destinaþiei finale se încheie atunci când
mãrfurile au fost utilizate în totalitate conform
destinaþiei finale declarate. Dupã încheierea
procedurii, mãrfurile ies de sub supravegherea
vamalã, iar titularul de autorizaþie poate sã dispunã
liber de acestea potrivit art. 300 alin. 1 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93. Titularul
este obligat sã înscrie în contabilitate data exactã la
care mãrfurile au primit destinaþia finalã, fãrã alte
formalitãþi, astfel încât sã permitã autoritãþii vamale sã
constate cã mãrfurile au primit destinaþia finalã
declaratã.
Deºeurile ºi resturile rezultate din procesul de
prelucrare sau transformare se considerã, potrivit art.
300 alin. 2 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/1993, ca mãrfuri care au primit destinaþia finalã
ºi nu se datoreazã drepturi de import pentru acestea.
Atunci când din fabricarea produsului finit rezultã
produse intermediare, distincte de produsele
principale ºi de deºeuri, titularul este obligat ca în
cererea de autorizare sã înscrie rata de randament. În
cazul în care existã suspiciuni cu privire la informaþiile
privind rata de randament, Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor are dreptul sã verifice corectitudinea
acestora. În cazul operaþiunilor de montaj nu este
necesarã înscrierea ratei de randament.
ATENÞIE!
Atunci când nu poate utiliza mãrfurile conform
destinaþiei finale declarate, operatorul este obligat sã
informeze biroul de control care verificã temeinicia ºi
legalitatea motivelor invocate.
În cazul prevãzut se datoreazã drepturile de import
pe care ar fi trebuit sã le achite operatorul dacã nu ar
fi solicitat acordarea tratamentului favorabil. Datoria
vamalã se naºte în momentul în care autoritatea
vamalã a permis operatorului sã utilizeze mãrfurile în
alt scop decât cel iniþial declarat ºi nu la data eliberãrii
autorizaþiei privind destinaþia finalã potrivit art. 299 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

Mãrfurile aflate iniþial în liberã circulaþie cu
exonerare de drepturi de import, condiþionate de
destinaþia finalã, care nu au fost utilizate potrivit
destinaþiei declarate, nu pot fi plasate sub regim de
perfecþionare pasivã, potrivit art. 146 alin. (1) a doua
liniuþã din Regulamentul Consiliului (CEE) nr.
2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar.
Restricþia prevãzutã nu se aplicã mãrfurilor care
au beneficiat de preferinþe sub forma unei reduceri de
drepturi de import.
Datele care se înscriu de titular în evidenþele sale
I. Elemente primare
1. Data primirii mãrfurilor în magazie
2. Descriere tehnicã
3. Codul tarifar sub care au fost declarate mãrfurile
4. Originea, greutatea, valoarea
5. Numele, adresa furnizorului ºi referinþe la
factura emisã de acesta
6. Numãrul ºi data înregistrãrii declaraþiei vamale
cu care mãrfurile au fost puse în liberã circulaþie ºi
numele biroului vamal.
Calculul marjei de solvabilitate
etodologia de calcul al marjei de solvabilitate
M de care dispune asigurãtorul care practicã
asigurãri de viaþã, al marjei de solvabilitate minime ºi
al fondului de siguranþã este aprobatã prin Ordinul nr.
5/2007.
Aspecte generale
Conform prevederilor Ordinului 5/2007 termenii ºi
expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaþii:
1. suma la risc reprezintã diferenþa dintre
indemnizaþia de asigurare ºi rezerva matematicã,
calculatã pentru contractele de asigurare care
acoperã riscul de deces;
2. suma la risc brutã reprezintã suma la risc
calculatã înainte de cedãrile în reasigurare;
3. suma la risc netã reprezintã suma la risc
calculatã dupã cedãrile în reasigurare;
4. rezerva tehnicã brutã reprezintã rezerva tehnicã
calculatã înainte de cedãrile în reasigurare;
5. rezerva tehnicã netã reprezintã rezerva tehnicã
calculatã dupã cedãrile în reasigurare;
6. rezerva matematicã brutã reprezintã rezerva
matematicã calculatã înainte de cedãrile în
reasigurare;
7. rezerva matematicã netã reprezintã rezerva
matematicã calculatã dupã cedãrile în reasigurare.
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
II. Elemente suplimentare
1. Locul stocãrii mãrfurilor care nu au fost încã
utilizate
2. Data transferului, numele, adresa cesionarului ºi
referinþe la facturã ºi, când este vorba de transferuri
cu destinaþia în alt stat membru, referinþe la
exemplarul de control T5 eliberat cu aceastã ocazie
3. Datele necesare pentru a se constata modul în
care au fost utilizate ºi data utilizãrii
4. În cazul transferului efectuat pe teritoriul
naþional toate facturile ºi documentele referitoare la
mãrfurile în cauzã, care nu au primit încã destinaþia
declaratã, trebuie sã conþinã urmãtoarea menþiune:
"Mãrfuri importate, declarate sub codul tarifar ..........,
declaraþia vamalã nr. .........., depusã la Biroul vamal
................., ºi nu pot fi utilizate decât în condiþiile
prevãzute de Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/93 (art. 291-300)".
Dinu Lilicã – director economic
Determinarea marjei de
solvabilitate disponibile
Asigurãtorii autorizaþi sã practice asigurãri de viaþã
au obligaþia sã deþinã permanent o marjã de
solvabilitate disponibilã, corespunzãtoare activitãþii
desfãºurate de cãtre aceºtia, cel puþin egalã cu marja
de solvabilitate minimã, calculatã în conformitate cu
prevederile prezentelor norme. Marjei de solvabilitate
disponibile îi corespunde totalitatea elementelor de
activ libere de orice sarcini, cu excepþia activelor
necorporale.
Pentru determinarea marjei de solvabilitate
disponibile, în calculul acesteia sunt cuprinse
urmãtoarele componente:
a) capitalul social subscris ºi vãrsat sau, dupã caz,
dacã este vorba de societãþi mutuale, fondul de
rezervã liber vãrsat, la care se adaugã toate conturile
membrilor sãi care întrunesc urmãtoarele criterii:
(i) statutul trebuie sã prevadã cã din aceste conturi
se pot face plãþi membrilor doar în situaþia în care
plãþile nu au drept rezultat diminuarea marjei de
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
solvabilitate disponibile sub nivelul minim sau, în
cazul dizolvãrii societãþii, dacã au fost plãtite toate
celelalte datorii;
(ii) statutul trebuie sã prevadã cã pentru orice plãþi
menþionate la pct. (i), efectuate în alte scopuri decât
retragerea individualã din societatea mutualã,
Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor trebuie sã fie
informatã cu cel puþin o lunã înainte de efectuarea
plãþii, astfel încât aceasta sã poatã interzice, dacã
este cazul, operaþiunea de platã în cadrul acestei
perioade;
b) toate rezervele societãþii, altele decât rezervele
tehnice, ºi anume: rezerve de prime de capital, din
reevaluare, legale, statutare, de conversie, alte
rezerve;
c) profitul net rezultat dupã deducerea dividendelor
care trebuie plãtite sau, dupã caz, pierderea
înregistratã de asigurãtor;
d) rezultatul reportat.
ATENÞIE!
Marja de solvabilitate disponibilã este diminuatã cu
valoarea acþiunilor proprii deþinute direct de
asigurãtor.
În afara componentelor menþionate în calculul
marjei de solvabilitate disponibile mai pot fi incluse ºi
urmãtoarele componente, dupã caz:
a) acþiunile preferenþiale cumulative ºi/sau datoriile
subordonate în proporþie de pânã la 50% din cea mai
micã valoare obþinutã prin compararea marjei de
solvabilitate disponibile ºi a marjei de solvabilitate
minime. Dintre acestea maximum 25% trebuie sã fie
constituite din datorii subordonate cu scadenþã fixã
ºi/sau acþiuni preferenþiale cumulative cu duratã
determinatã. Trebuie sã existe acorduri în temeiul
cãrora, în caz de faliment sau lichidare a
asigurãtorului, obligaþiile de platã generate de
capitalul subordonat împrumutat ºi/sau acþiunile
preferenþiale cumulative vor fi onorate dupã ce au fost
plãtite obligaþiile faþã de toþi ceilalþi creditori sau orice
alte obligaþii de platã existente la momentul respectiv.
Datoriile subordonate trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele condiþii:
(i) sumele aferente datoriilor subordonate sunt
vãrsate integral;
(ii) pentru împrumuturile cu scadenþã fixã,
scadenþa iniþialã este stabilitã la cel puþin 5 ani. Cu
cel puþin un an înainte de scadenþã, asigurãtorul va
supune Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor spre
aprobare un plan din care sã rezulte modul în care
marja de solvabilitate disponibilã va fi menþinutã sau
adusã peste nivelul marjei minime la scadenþã,
exceptând cazul în care valoarea împrumutului care
10
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
intrã în componenþa marjei de solvabilitate disponibile
a fost redusã treptat în decursul celor 5 ani care au
precedat scadenþa. Rambursarea anticipatã a acestor
sume se poate aproba dacã asigurãtorul a solicitat
acest lucru Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor,
cu condiþia ca marja sa de solvabilitate disponibilã sã
nu scadã sub nivelul minim;
(iii) împrumuturile a cãror scadenþã nu este fixatã
trebuie rambursate doar cu respectarea unui preaviz
de cel puþin 5 ani, exceptând cazurile în care aceste
împrumuturi nu mai sunt considerate componentã a
marjei de solvabilitate disponibile sau când, dupã caz,
s-a obþinut acordul prealabil al Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor privind rambursarea lor
anticipatã. În acest ultim caz, asigurãtorul trebuie sã
informeze Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor cu
cel puþin 6 luni înainte de data stabilitã pentru
rambursare, indicându-se valoarea marjei de
solvabilitate disponibile ºi valoarea marjei de
solvabilitate minime atât înainte, cât ºi dupã aceastã
rambursare. Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
poate aproba rambursarea doar în condiþiile în care
valoarea marjei de solvabilitate disponibile a
asigurãtorului nu scade sub nivelul valorii marjei de
solvabilitate minime;
(iv) contractul de împrumut nu poate conþine nicio
clauzã care sã prevadã cã, în anumite circumstanþe,
altele decât lichidarea asigurãtorului, împrumutul
poate fi rambursat înainte de scadenþa convenitã;
(v) contractul de împrumut nu poate fi modificat
decât cu acordul prealabil al Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor;
b) titlurile de valoare cu duratã nedeterminatã ºi
alte titluri de valoare, inclusiv acþiunile preferenþiale
cumulative, altele decât cele menþionate la lit. a),
pânã la un nivel care sã nu poatã depãºi 50% din
valoarea cea mai micã obþinutã prin compararea
marjei de solvabilitate disponibile ºi a marjei de
solvabilitate minime, dacã se îndeplinesc urmãtoarele
condiþii:
(i) titlurile nu se pot rambursa fãrã acordul
prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor;
(ii) contractul de emisiune îi permite asigurãtorului
posibilitatea de a amâna plata dobânzilor aferente
împrumutului;
(iii) creanþele creditorului faþã de asigurãtor ocupã
un nivel inferior raportat la creanþele tuturor
creditorilor nesubordonaþi;
(iv) documentele care stau la baza emisiunii de
titluri de valoare trebuie sã prevadã capacitatea
societãþii de a acoperi datoria ºi dobânda aferentã,
astfel încât sã permitã asigurãtorului sã îºi continue
activitatea;
(v) se vor lua în calcul numai sumele vãrsate
integral.

IMPORTANT!
La cererea asigurãtorului, Comisia de
Supraveghere a Asigurãrilor poate aproba, în temeiul
unor documente doveditoare, includerea în calculul
marjei de solvabilitate disponibile ºi a urmãtoarelor
componente, dupã caz:
a) o sumã egalã cu 50% din profiturile viitoare ale
societãþii, dar care sã fie mai micã sau egalã cu 25%
din valoarea cea mai micã obþinutã prin compararea
marjei de solvabilitate disponibile ºi a marjei de
solvabilitate minime. Valoarea profiturilor viitoare se
obþine prin înmulþirea profitului anual estimat cu un
factor care reprezintã perioada medie rãmasã din
derularea contractelor de asigurare. Factorul utilizat
poate fi maximum 6. Profitul anual estimat poate fi
mai mic sau egal cu media aritmeticã a profiturilor
obþinute în ultimele 5 exerciþii financiare. Aceste
prevederi sunt valabile pânã la data de 31 decembrie
2009. Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor poate
accepta includerea unei astfel de sume în calculul
marjei de solvabilitate disponibile numai dacã:
(i) i se prezintã un raport actuarial care dovedeºte
posibilitatea ºi probabilitatea obþinerii acestor profituri
în viitor;
(ii) cota-parte din profiturile viitoare provenind din
rezervele nete ascunse menþionate la lit. c) nu a fost
deja luatã în considerare la determinarea marjei de
solvabilitate;
b) valoarea reprezentând diferenþa dintre rezerva
matematicã nediminuatã sau diminuatã parþial prin
procedeul Zillmer ºi rezerva matematicã diminuatã
prin acest procedeu cu procentul aferent costurilor de
achiziþie incluse în primã, dacã nu se practicã
procedeul sau când, dacã se practicã, în diminuarea
rezervei matematice se utilizeazã un procent mai mic
decât cel aferent costurilor de achiziþie incluse în
primã. Diferenþa se va reduce cu valoarea tuturor
costurilor de achiziþie reportate înregistrate ca active;
c) orice rezerve nete ascunse provenind din
evaluarea activelor, în mãsura în care aceste rezerve
nu au o naturã excepþionalã;
d) jumãtate din capitalul social nevãrsat sau, dupã
caz, din fondul de rezervã liber nevãrsat, atunci când
capitalul social vãrsat sau fondul de rezervã liber
vãrsat reprezintã cel puþin 25% din capitalul social
sau din fondul de rezervã liber, pânã la un nivel care
sã nu depãºeascã 50% din valoarea cea mai micã
obþinutã prin compararea marjei de solvabilitate
disponibile ºi a marjei de solvabilitate minime.
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
Determinarea marjei de
solvabilitate minime
Marja de solvabilitate minimã se determinã în
funcþie de tipurile de asigurãri de viaþã prevãzute în
anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000 privind activitatea de
asigurare ºi supravegherea asigurãrilor, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Pentru tipurile de asigurãri de viaþã prevãzute la lit.
A.a) ºi b) din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, altele decât
asigurãrile legate de fonduri de investiþii, marja de
solvabilitate minimã este egalã cu suma valorilor
prezentate la lit. a) ºi b):
a) produsul dintre 4% din rezervele matematice
brute privind activitatea directã ºi acceptãrile din
reasigurãri ºi raportul, calculat la sfârºitul ultimului
exerciþiu financiar, dintre rezervele matematice dupã
deducerea cedãrilor în reasigurare ºi rezervele
matematice brute. Raportul menþionat mai sus nu
poate fi mai mic de 85%;
b) produsul dintre 0,3% din suma la risc brutã ºi
raportul, calculat la sfârºitul ultimului exerciþiu
financiar, dintre suma la risc reþinutã ca obligaþie a
societãþii dupã cedãrile în reasigurare ºi suma la risc
brutã. Raportul menþionat mai sus nu poate fi mai mic
de 50%. Calculul priveºte doar poliþele pentru care
suma la risc este pozitivã.
Pentru asigurarea temporarã de deces cu un
termen de maximum 3 ani, procentul de 0,3% va fi
înlocuit cu 0,1%. Pentru o astfel de asigurare cu un
termen mai mare de 3 ani ºi de maximum 5 ani,
procentul în cauzã este de 0,15%.
ATENÞIE
Pentru asigurãrile de viaþã suplimentare prevãzute
la lit. A.c) din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, marja de
solvabilitate minimã se calculeazã în conformitate cu
prevederile Normelor privind metodologia de calcul al
marjei de solvabilitate de care dispune asigurãtorul
care practicã asigurãri generale, al marjei de
solvabilitate minime ºi al fondului de siguranþã.
Pentru asigurãrile permanente de sãnãtate
prevãzute la lit. A.d) din anexa nr. 1 la Legea nr.
32/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
marja de solvabilitate minimã este egalã cu 4% din
rezervele matematice, calculatã în conformitate cu
alin. (2) lit. a).
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Pentru tipurile de asigurãri de viaþã legate de
fonduri de investiþii, prevãzute la lit. A.a) ºi b) din
anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, marja de solvabilitate minimã
este egalã cu suma valorilor prevãzute la lit. a), b), c)
ºi d):
a) 4% din rezervele tehnice, calculatã în
conformitate cu alin. (2) lit. a), dacã asigurãtorul îºi
asumã riscul de investiþii;
b) 1% din rezervele tehnice, calculatã în
conformitate cu alin. (2) lit. a), dacã asigurãtorul nu îºi
asumã riscul de investiþii, dar alocaþia pentru
acoperirea cheltuielilor de administrare este fixatã
pentru o perioadã mai mare de 5 ani;
c) 25% din cheltuielile de administrare nete
corespunzãtoare activitãþii în cauzã din ultimul
exerciþiu financiar, dacã asigurãtorul nu îºi asumã
riscul de investiþii ºi alocaþia pentru acoperirea
cheltuielilor de administrare nu este fixatã pentru o
perioadã mai mare de 5 ani;
d) 0,3% din suma la risc, calculatã în conformitate
cu alin. (2) lit. b), în mãsura în care asigurãtorul
acoperã riscul de deces.
Pentru asigurãtorii autorizaþi sã practice asigurãri
de viaþã, care deþin o autorizaþie pentru practicarea
clasei/claselor prevãzute la lit. B pct. 1 ºi/sau pct. 2
din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare, marja de solvabilitate
minimã se calculeazã în conformitate cu prevederile
Normelor privind metodologia de calcul al marjei de
solvabilitate de care dispune asigurãtorul care
practicã asigurãri generale, al marjei de solvabilitate
minime ºi al fondului de siguranþã, puse în aplicare
prin Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor nr. 4/2007.
Metodologia de calcul al fondului
de siguranþã
O treime din marja de solvabilitate minimã
prevãzutã la art. 4 va constitui fondul de siguranþã.
Acest fond este compus din elementele prevãzute la
art. 3 alin. (1) ºi (2) ºi, cu acordul prealabil al Comisiei
de Supraveghere a Asigurãrilor, la art. 3 alin. (3) lit.
c). Valoarea minimã a fondului de siguranþã pentru
asigurãrile de viaþã este echivalentul în lei a 3,2
milioane euro la data raportãrii. În cazul societãþilor
mutuale, valoarea minimã a fondului de siguranþã se
reduce cu o pãtrime.
Valoarea în euro a fondului de siguranþã,
prevãzutã la alin. (2), va fi revizuitã anual în funcþie
de schimbãrile în indicele european al preþurilor de
12
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
consum cuprinzând statele membre, publicat de
Eurostat. Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor
solicitã agenþiilor ºi/sau sucursalelor înfiinþate în
România ºi aparþinând unor societãþi de asigurare cu
sediul central în afara Comunitãþii:
a) marja de solvabilitate disponibilã, care va fi
compusã din elementele prevãzute la art. 3. Marja de
solvabilitate minimã va fi calculatã în conformitate cu
prevederile art. 4. În calculul acestei marje se va þine
seama numai de operaþiunile efectuate de respectiva
agenþie sau sucursalã;
b) o treime din marja de solvabilitate minimã va
constitui fondul de siguranþã. Valoarea minimã a
fondului de siguranþã este jumãtate din valoarea
prevãzutã la alin. (2) teza întâi. Agenþiile ºi
sucursalele înfiinþate în România ºi aparþinând unor
societãþi de asigurare cu sediul central în afara
Comunitãþii trebuie sã depunã o pãtrime din valoarea
minimã a fondului de siguranþã sub forma unei
garanþii, care va fi luatã în calculul fondului de
siguranþã. Fondul de siguranþã va fi constituit în
conformitate cu prevederile alin. (1);
c) activele care acoperã marja de solvabilitate
minimã trebuie sã fie pãstrate în România pânã la
nivelul fondului de siguranþã, iar surplusul, în cadrul
Comunitãþii.
Aspecte finale
Asigurãtorul este obligat sã îºi determine
permanent marja de solvabilitate disponibilã, marja de
solvabilitate minimã, precum ºi fondul de siguranþã,
pe baza datelor din raportãrile financiare, ºi sã
transmitã Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, la
sfârºitul fiecãrui exerciþiu financiar, un formular de
raportare privind marja de solvabilitate disponibilã,
marja de solvabilitate minimã ºi fondul de siguranþã,
conform modelului prezentat în anexa care face parte
integrantã din normele aprobate prin Ordinul 5/2007.
Asigurãtorul trebuie sã transmitã Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor o raportare semestrialã
privind marja de solvabilitate minimã, conform
modelului prezentat în anexã.
Asigurãtorul care practicã cel puþin unul dintre
tipurile de asigurãri prevãzute la lit. A.c) ºi/sau la lit. B
pct. 1 ºi/sau pct. 2 din anexa nr. 1 la Legea nr.
32/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
este obligat sã îºi calculeze marja de solvabilitate
minimã în conformitate cu prevederile Normelor
privind metodologia de calcul al marjei de solvabilitate
de care dispune asigurãtorul care practicã asigurãri
generale, al marjei de solvabilitate minime ºi al
fondului de siguranþã, puse în aplicare prin Ordinul

preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor
nr. 4/2007, ºi sã transmitã Comisiei de Supraveghere
a Asigurãrilor ºi formularul de raportare prezentat în
anexa la normele menþionate mai sus.
În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Legea nr.
503/2004 privind redresarea financiarã ºi falimentul
societãþilor de asigurare, la cererea Comisiei de
Supraveghere a Asigurãrilor, societatea de asigurare
este obligatã sã îºi determine ºi sã comunice
Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, în termen
de 48 de ore de la solicitare, situaþia financiarã,
precum ºi marja de solvabilitate minimã ale acesteia.
Informaþiile solicitate se transmit însoþite de o
Gestionarea deºeurilor
rdonanþa nr. 11/2003 aprobã reglementãrile
O privind gospodãrirea în siguranþã a deºeurilor
radioactive. Gospodãrirea deºeurilor radioactive se
desfãºoarã potrivit normelor ºi reglementãrilor
naþionale, precum ºi acordurilor ºi convenþiilor
internaþionale la care România este parte, privind
securitatea nuclearã, protecþia împotriva radiaþiilor
ionizante a personalului expus profesional, a
populaþiei, a mediului ºi a proprietãþii.
Obiectul Ordonanþei 11/2003 republicatã îl
constituie stabilirea responsabilitãþilor organismelor
implicate în diferitele etape ale gospodãririi deºeurilor
radioactive ºi asigurarea resurselor financiare
destinate realizãrii activitãþilor de gospodãrire a
deºeurilor rezultate din funcþionarea ºi dezafectarea
instalaþiilor nucleare ºi radiologice, precum ºi celor
destinate dezafectãrii lor, în condiþii care sã asigure
securitatea nuclearã ºi protecþia împotriva radiaþiilor
ionizante a personalului expus profesional, a
populaþiei, a mediului ºi a proprietãþii, fãrã a
compromite nevoile ºi aspiraþiile generaþiilor viitoare.
Prevederile Ordonanþei 11/2003 republicatã se
aplicã pentru gospodãrirea în siguranþã atât a
deºeurilor radioactive rezultate din ciclul
combustibilului nuclear, cât ºi a deºeurilor radioactive
rezultate din aplicaþiile tehnicilor ºi tehnologiilor
nucleare în industrie, medicinã, agriculturã ºi în alte
domenii de interes socioeconomic, inclusiv a celor
rezultate din dezafectarea instalaþiilor nucleare ºi
radiologice.
IMPORTANT!
Prevederile Ordonanþei 11/2003 republicatã nu se
aplicã:
a) gospodãririi deºeurilor radioactive provenite din
activitãþile din domeniul mineritului ºi de prelucrare a
minereurilor de uraniu ºi/sau toriu;
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
declaraþie a reprezentantului legal al societãþii, datã
pe propria rãspundere, sub sancþiunile prevãzute de
Codul penal pentru infracþiunile de înºelãciune ºi fals
în declaraþii, prin care se atestã cã datele comunicate
sunt corecte ºi conforme cu realitatea.
Art. 8. - Nerespectarea prevederilor prezentelor
norme constituie contravenþie ºi se sancþioneazã
conform prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi ale art. 70 ºi
urmãtoarele din Legea nr. 503/2004.
Diana Moraru - economist
b) activitãþilor de dezafectare a instalaþiilor de
minerit ºi de prelucrare a minereurilor de uraniu ºi/sau
toriu. Activitãþile prevãzute se desfãºoarã în
conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi
ale altor acte normative în vigoare;
c) la eliberarea controlatã a efluenþilor radioactivi
în mediu.
La baza gospodãririi deºeurilor radioactive,
inclusiv a depozitãrii definitive a acestora, stau
urmãtoarele principii generale:
a) principiul utilizãrii tehnicilor ºi tehnologiilor de
gospodãrire care sã asigure un nivel acceptabil de
protecþie la radiaþii ionizante pentru sãnãtatea
populaþiei ºi mediului, luându-se în considerare ºi
posibilele efecte transfrontaliere;
b) principiul "generatorul de deºeuri radioactive
plãteºte";
c) principiul responsabilitãþii generatorului de
deºeuri radioactive;
d) principiul utilizãrii celor mai bune tehnici ºi
tehnologii existente fãrã antrenarea unor costuri
nejustificate pentru generaþiile viitoare;
e) principiul menþinerii volumelor ºi activitãþilor
deºeurilor radioactive la cel mai scãzut nivel rezonabil
posibil.
În sensul Ordonanþei 11/2003 republicatã,
expresiile ºi termenii urmãtori semnificã:
a) accident nuclear - evenimentul nuclear care
afecteazã instalaþia ºi provoacã iradierea ori
contaminarea populaþiei sau a mediului peste limitele
permise de reglementãrile în vigoare;
b) activitate nuclearã - orice practicã umanã care
introduce surse sau cãi de expunere suplimentare,
extinde expunerea la un numãr mai mare de
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
persoane ori modificã reþeaua de cãi de expunere,
plecând de la sursele existente, mãrindu-se astfel
expunerea ori probabilitatea expunerii persoanelor
sau numãrul de persoane expuse;
c) audit - activitate de verificare a respectãrii
normelor, procedurilor ºi instrucþiunilor, ce vizeazã
criteriile de acceptare a deºeurilor radioactive în
vederea depozitãrii definitive, elaborate sau avizate
de autoritatea naþionalã competentã în domeniu;
d) autoritate naþionalã competentã în domeniu -
autoritatea stabilitã de lege, cu competenþã la nivel
naþional în domeniul depozitãrii definitive a deºeurilor
radioactive, al coordonãrii activitãþilor de gospodãrire
în siguranþã a deºeurilor radioactive ºi de gestionare
a resurselor financiare constituite pentru dezafectarea
instalaþiilor nucleare ºi/sau radiologice ºi pentru
gospodãrirea în siguranþã a deºeurilor radioactive;
e) ciclu de combustibil nuclear - ansamblul de
operaþiuni care cuprinde extracþia ºi prelucrarea
minereurilor ºi îmbogãþirea uraniului ºi toriului,
fabricarea combustibilului nuclear, dezafectarea, orice
activitate de gospodãrire a deºeurilor radioactive sau
orice activitate de cercetare-dezvoltare asociatã uneia
dintre operaþiunile de mai sus;
f) combustibil nuclear uzat - combustibilul nuclear
iradiat în interiorul unui reactor ºi care a fost
îndepãrtat definitiv din acesta;
g) controlul efluenþilor - eliberarea planificatã ºi
controlatã în mediu, în limite autorizate, a materialelor
radioactive lichide sau gazoase, provenite din
instalaþii nucleare autorizate, inclusiv în timpul
funcþionãrii normale a instalaþiilor;
h) coordonare - ansamblul activitãþilor de colectare
ºi prelucrare a informaþiilor, de avizare a
documentaþiilor ºi de participare la luarea deciziilor în
domeniul gospodãririi deºeurilor radioactive pentru
armonizarea resurselor ºi activitãþilor instituþiilor ºi
organizaþiilor cu atribuþii ºi responsabilitãþi în domeniu,
destinate îndeplinirii obiectivelor definitive în
"Strategia naþionalã pe termen mediu ºi lung privind
gospodãrirea în siguranþã a combustibilului nuclear
uzat ºi a deºeurilor radioactive", în condiþii specificate;
i) deºeuri radioactive - materialele radioactive sub
formã gazoasã, lichidã sau solidã, pentru care nu s-a
prevãzut nicio altã întrebuinþare, care conþin ori care
sunt contaminate cu radionuclizi în concentraþii
superioare limitelor de exceptare; prin deºeu
radioactiv se înþelege ºi combustibilul nuclear uzat
pentru care nu se prevede o altã utilizare;
j) depozitare/stocare intermediarã - plasarea
deºeurilor radioactive într-o instalaþie nuclearã în
scopul izolãrii, protecþiei mediului ºi controlului de
cãtre personal, cu intenþia de a fi recuperate;
14
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
k) depozitare definitivã - amplasarea definitivã a
combustibilului nuclear uzat sau a deºeurilor
radioactive într-o instalaþie corespunzãtoare, fãrã
intenþia de a le recupera;
l) duratã de exploatare utilã - timpul în care
instalaþia de gestionare a deºeurilor radioactive poate
fi folositã în scopul pentru care a fost proiectatã sau,
în cazul unei instalaþii de depozitare definitivã, timpul
calculat din momentul depozitãrii deºeurilor
radioactive pânã la închiderea ºi sigilarea acesteia;
m) dezafectare - totalitatea activitãþilor necesare a
se desfãºura la o instalaþie nuclearã ºi/sau radiologicã
opritã definitiv, alta decât depozitul definitiv, în
vederea eliberãrii nerestrictive sau utilizãrii
amplasamentului;
n) deºeuri istorice - deºeurile radioactive provenite
din practici trecute, care se aflã sub controlul unui
titular de autorizaþie;
o) gospodãrirea deºeurilor radioactive - totalitatea
activitãþilor administrative ºi operaþionale care sunt
implicate în manipularea, transportul, pretratarea,
tratarea, condiþionarea, depozitarea intermediarã ºi
depozitarea definitivã a deºeurilor rezultate din
funcþionarea ºi dezafectarea instalaþiilor nucleare ºi
radiologice. Termenul de gospodãrire a deºeurilor
radioactive se referã ºi la gospodãrirea
combustibilului nuclear uzat pentru care nu se
prevede o altã utilizare;
p) instalaþie nuclearã:
1. orice reactor nuclear, cu excepþia celui cu care
este echipat un mijloc de transport maritim ori aerian
folosit ca o sursã de putere, dacã este pentru
propulsie sau în orice alt scop;
2. orice uzinã care foloseºte combustibil nuclear
pentru producerea de materiale nucleare, inclusiv
orice uzinã de retratare a combustibilului nuclear
iradiat;
3. orice instalaþie în care sunt stocate materiale
nucleare, cu excepþia depozitãrilor în vederea
transportului de materiale nucleare;
r) instalaþie radiologicã - generatorul de radiaþie
ionizantã, instalaþia, aparatul ori dispozitivul care
extrage, produce, prelucreazã sau conþine materiale
radioactive, altele decât cele prevãzute la lit. p);
s) închiderea unei instalaþii de depozitare definitivã
starea sau acþiunea asupra depozitului definitiv la
sfârºitul vieþii de funcþionare. Un depozit definitiv
devine închis dupã umplerea completã, prin
acoperirea - astuparea - în cazul depozitelor de
suprafaþã, prin umplerea cu materialul de umpluturã
ºi/sau închiderea - sigilarea - în cazul depozitelor
geologice, urmatã de finalizarea activitãþilor oricãrei
structuri anexe;

º) Strategia naþionalã pe termen mediu ºi lung
privind gospodãrirea în siguranþã a combustibilului
nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive - actul
normativ pe baza cãruia se desfãºoarã activitãþile de
gospodãrire a deºeurilor radioactive, inclusiv
depozitarea lor definitivã, ºi dezafectarea instalaþiilor
nucleare ºi radiologice;
t) surse - emiþãtorul de radiaþii ionizante ºi orice
material radioactiv;
þ) surse orfane - sursele provenite din practici din
trecut, trafic ilicit sau pierdute, care nu se aflã sub
controlul unui titular de autorizaþie;
u) titular de autorizaþie - persoana juridicã
autorizatã pentru a desfãºura activitãþi nucleare în
baza Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în
siguranþã, reglementarea, autorizarea ºi controlul
activitãþilor nucleare, republicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 552 din 27 iunie 2006, care
produce ºi/sau deþine deºeuri radioactive.
Gospodãrirea în siguranþã a
deºeurilor radioactive
Titularii de autorizaþie au obligaþia de a gospodãri
în siguranþã deºeurile radioactive rezultate prin
funcþionarea instalaþiilor nucleare ºi radiologice pe
toatã durata de exploatare utilã, precum ºi din
dezafectarea acestora, în vederea depozitãrii lor
definitive, în conformitate cu prevederile art. 26 ºi 27
din Legea nr. 111/1996 privind desfãºurarea în
siguranþã, reglementarea, autorizarea ºi controlul
activitãþilor nucleare, republicatã.
Activitãþile de gospodãrire în siguranþã a deºeurilor
radioactive se desfãºoarã în baza Strategiei naþionale
pe termen mediu ºi lung privind gospodãrirea în
siguranþã a combustibilului nuclear uzat ºi a
deºeurilor radioactive. Strategia naþionalã pe termen
mediu ºi lung privind gospodãrirea în siguranþã a
combustibilului nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive
este componentã a Strategiei naþionale de dezvoltare
a domeniului nuclear. Strategia naþionalã pe termen
mediu ºi lung privind gospodãrirea în siguranþã a
combustibilului nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive
se elaboreazã de Agenþia Naþionalã pentru Deºeuri
Radioactive, denumitã în continuare ANDRAD, cu
consultarea titularilor de autorizaþie nuclearã.
Standardele privind limitele ºi condiþiile tehnice de
depozitare definitivã a deºeurilor radioactive sunt
stabilite de ANDRAD ºi sunt aprobate prin ordin
comun al preºedintelui ANDRAD ºi al preºedintelui
Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor
Nucleare, denumitã în continuare CNCAN.
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
ATENÞIE!
Coordonarea la nivel naþional a activitãþilor de
gospodãrire în siguranþã a deºeurilor radioactive ºi de
depozitare definitivã a acestora se face de cãtre
autoritatea naþionalã competentã în domeniu.
Autoritatea naþionalã competentã în domeniul
coordonãrii la nivel naþional a activitãþilor de
gospodãrire în siguranþã a deºeurilor radioactive este
ANDRAD. ANDRAD rãspunde de depozitarea
definitivã a combustibilului nuclear uzat ºi a deºeurilor
radioactive, inclusiv a celor rezultate din dezafectarea
instalaþiilor nucleare ºi radiologice.
Art. 11. - (1) Patrimoniul ANDRAD este constituit
prin preluarea unei pãrþi din patrimoniul Sucursalei de
Cercetãri Nucleare din cadrul Regiei Autonome pentru
Activitãþi Nucleare Drobeta-Turnu Severin.
(2) ANDRAD este condusã de un consiliu de
administraþie.
(3) Consiliul de administraþie al ANDRAD ºi
preºedintele acestuia sunt numiþi prin ordin al
ministrului economiei ºi comerþului.
(4) Consiliul de administraþie al ANDRAD este
compus din 9 membri, dupã cum urmeazã:
a) Ministerul Finanþelor Publice- 1 membru;
b) ANDRAD - 1 membru;
c) Agenþia Nuclearã - 1 membru;
d) Ministerul Economiei ºi Comerþului - 2 membri;
e) Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii- Autoritatea
Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã - 1 membru;
f) Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelor - 1
membru;
g) reprezentanþi ai principalilor generatori de
deºeuri radioactive - 2 membri.
ANDRAD are ca obiect de activitate depozitarea
definitivã a deºeurilor radioactive ºi coordonarea la
nivel naþional a activitãþilor de gospodãrire în
siguranþã a deºeurilor radioactive.
Atribuþiile ANDRAD
În vederea realizãrii obiectului sãu de activitate
ANDRAD are urmãtoarele atribuþii principale:
a) elaboreazã ºi revizuieºte, cel puþin o datã la 5
ani, Strategia naþionalã pe termen mediu ºi lung
privind gospodãrirea în siguranþã a combustibilului
nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive, pe care o
transmite spre aprobare Ministerului Economiei ºi
Comerþului, ºi monitorizeazã implementarea acesteia;
b) elaboreazã ºi transmite spre aprobare
Ministerului Economiei ºi Comerþului Planul anual de
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
activitãþi în domeniul gospodãririi deºeurilor
radioactive, denumit în continuare PAA, întocmit în
baza Strategiei naþionale pe termen mediu ºi lung
privind gospodãrirea în siguranþã a combustibilului
nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive, ºi rãspunde
de realizarea acestuia;
c) rãspunde direct de înfiinþarea depozitelor
definitive pentru depozitarea deºeurilor radioactive;
depozitele definitive sunt în patrimoniul ºi în
administrarea ANDRAD;
d) gestioneazã direct sau prin terþi activitatea de
depozitare definitivã a deºeurilor radioactive rezultate
din funcþionarea instalaþiilor nucleare ºi radiologice,
pe toatã durata de exploatare utilã, precum ºi din
dezafectarea acestora;
e) informeazã ºi pregãteºte publicul din zona
învecinatã depozitelor definitive în vederea acceptãrii
amplasãrii acestora;
f) asigurã constituirea ºi actualizarea anualã a unei
baze naþionale de date privind cantitãþile, tipurile de
deºeuri radioactive generate, inclusiv cele rezultate
din dezafectarea instalaþiilor nucleare ºi radiologice;
g) analizeazã datele relevante privind
caracteristicile deºeurilor radioactive rezultate din
exploatarea ºi dezafectarea instalaþiilor nucleare ºi
radiologice;
h) întocmeºte anual inventarul la nivel naþional
privind cantitãþile ºi tipurile de deºeuri radioactive
generate, în vederea elaborãrii PAA;
i) avizeazã documentaþiile ºi procedurile întocmite
de titularii de autorizaþie, aferente etapelor de
gospodãrire în siguranþã a combustibilului nuclear
uzat ºi a deºeurilor radioactive, în vederea respectãrii
criteriilor de acceptare pentru depozitarea definitivã;
j) elaboreazã criteriile de acceptare pentru
depozitarea definitivã a deºeurilor radioactive ºi le
supune aprobãrii CNCAN;
k) elaboreazã procedurile necesare depozitãrii
definitive a deºeurilor radioactive;
l) avizeazã documentaþia aferentã procesului de
dezafectare a instalaþiilor nucleare ºi radiologice,
întocmitã de principalii generatori de deºeuri
radioactive;
m) coordoneazã activitatea de dezafectare a
instalaþiilor nucleare ºi radiologice;
n) asigurã elaborarea studiilor de caracterizare ºi
amplasament pentru depozitele definitive de deºeuri
radioactive;
o) asigurã, direct sau prin terþi, proiectarea,
construcþia, punerea în funcþiune, exploatarea,
închiderea ºi monitorizarea postînchidere a
depozitelor definitive de deºeuri radioactive;
p) asigurã, direct sau prin terþi, în vederea
16
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
depozitãrii definitive, execuþia de servicii de
gospodãrire în siguranþã a:
- surselor orfane de radiaþii nucleare;
- deºeurilor radioactive istorice rezultate din
practici trecute;
- deºeurilor radioactive rezultate din incidente ºi
accidente nucleare;
- combustibilului nuclear uzat ºi deºeurilor
radioactive de la operatorii economici aflaþi în faliment
sau lichidare judiciarã;
q) propune cuprinderea în cadrul planurilor
sectoriale ºi, respectiv, în Planul naþional de
cercetare-dezvoltare de obiective specifice domeniului
nuclear privind gospodãrirea în siguranþã a deºeurilor
radioactive ºi depozitarea lor definitivã;
r) propune, avizeazã ºi recepþioneazã temele ºi
lucrãrile din cadrul programelor de cercetare-
dezvoltare din domeniul nuclear, finanþate de la
bugetul de stat, care privesc gospodãrirea în
siguranþã a deºeurilor radioactive ºi depozitarea
definitivã a acestora;
s) solicitã titularilor de autorizaþie rapoarte, date ºi
orice documentaþii necesare în vederea coordonãrii la
nivel naþional a activitãþilor de gospodãrire în
siguranþã a deºeurilor radioactive, cu respectarea
prevederilor legale;
º) asigurã, direct sau prin terþi, protecþia fizicã a
depozitelor definitive de deºeuri radioactive;
t) colaboreazã cu autoritãþile ºi instituþiile naþionale
cu competenþe în domeniul nuclear;
þ) coopereazã cu instituþii ºi organisme
internaþionale în vederea îndeplinirii atribuþiilor ºi
utilizãrii celor mai noi tehnologii privind depozitarea
definitivã a deºeurilor radioactive;
u) gestioneazã veniturile constituite conform art.
16 ºi art. 19 alin. (1) lit. a) din OG 11/2003 republicatã;
v) efectueazã audituri la principalii generatori de
deºeuri radioactive pentru asigurarea conformitãþii
activitãþilor de gospodãrire în siguranþã a deºeurilor
radioactive cu criteriile de acceptare elaborate de
ANDRAD în vederea depozitãrii definitive;
w) monitorizeazã radioactivitatea mediului în zona
depozitelor definitive în vederea protecþiei populaþiei
ºi a mediului;
x) verificã periodic în vederea raportãrii, conform
reglementãrilor în vigoare, stadiul de acumulare a
resurselor financiare destinate gospodãririi deºeurilor
radioactive ºi dezafectãrii instalaþiilor nucleare ºi/sau
radiologice;
y) elaboreazã ºi actualizeazã periodic studii
tehnicoeconomice privind estimarea costurilor
aferente depozitãrii definitive în siguranþã a deºeurilor
radioactive pentru stabilirea cuantumurilor
contribuþiilor anuale ale titularilor de autorizaþie;

z) elaboreazã ºi prezintã rapoarte cãtre
organismele naþionale ºi internaþionale privind
domeniul sãu de activitate.
IMPORTANT!
Prin bugetul de venituri ºi cheltuieli al ANDRAD se
asigurã fondurile necesare finanþãrii activitãþilor
ANDRAD cuprinse în PAA elaborat în baza Strategiei
naþionale pe termen mediu ºi lung privind
gospodãrirea în siguranþã a combustibilului nuclear
uzat ºi a deºeurilor radioactive, pentru activitãþile ce
intrã în competenþa acesteia potrivit legii.
Veniturile proprii ale ANDRAD se constituie din:
a) contribuþii directe anuale ale titularilor de
autorizaþie, stabilite prin hotãrâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Economiei ºi Comerþului;
b) donaþii, sponsorizãri ºi asistenþã financiarã
acordate de persoane fizice sau juridice, publice ori
private, ºi de organizaþii internaþionale;
c) alte surse de finanþare prevãzute de lege.
Constituirea resurselor financiare
Resursele financiare destinate realizãrii activitãþilor
ANDRAD, prevãzute în PAA aferent Strategiei
naþionale pe termen mediu ºi lung privind
gospodãrirea în siguranþã a combustibilului nuclear
uzat ºi a deºeurilor radioactive, se asigurã din:
A. contribuþiile directe anuale ale titularilor de
autorizaþie, prevãzute la art. 16 lit. a) din OG 11/2003
republicatã, pentru urmãtoarele activitãþi:
a) amplasarea, proiectarea, construirea, punerea
în funcþiune, exploatarea ºi întreþinerea,
modernizarea, închiderea ºi monitorizarea
postînchidere a depozitelor definitive pentru
combustibil nuclear uzat ºi deºeuri radioactive
realizate dupã adoptarea Ordonanþei 11/2003
republicatã;
b) asigurarea protecþiei radiologice a populaþiei ºi
mediului din zonele de risc ale depozitelor definitive;
c) monitorizarea radioactivitãþii mediului în zona
depozitelor definitive;
d) informarea ºi pregãtirea opiniei publice din zona
învecinatã depozitelor definitive pentru acceptarea
amplasãrii ºi funcþionãrii acestora;
e) promovarea ºi diseminarea activitãþilor specifice
în domeniul gospodãririi în siguranþã a deºeurilor
radioactive, în þarã ºi în strãinãtate;
f) organizarea de conferinþe, grupuri de lucru,
seminarii ºi alte activitãþi similare;
g) dezvoltarea ºi implementarea programelor
sociale pentru comunitãþile locale învecinate
depozitelor;
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
h) alte activitãþi necesare depozitãrii în siguranþã a
deºeurilor radioactive rezultate din operarea ºi
dezafectarea instalaþiilor nucleare ºi/sau radiologice
deþinute de aceºtia;
B. bugetul de stat pentru:
a) exploatarea ºi întreþinerea, modernizarea,
închiderea ºi monitorizarea postînchidere a
depozitelor definitive existente la data de 1 ianuarie
2007;
b) tratarea, condiþionarea ºi depozitarea definitivã
a surselor de radiaþii nucleare ºi a deºeurilor
radioactive rezultate de la operatorii economici aflaþi
în faliment sau în lichidare judiciarã, inclusiv
dezafectarea instalaþiilor nucleare ºi/sau radiologice
din proprietatea acestora, în cazul în care resursele
financiare rezultate din lichidarea judiciarã sunt
insuficiente;
c) recuperarea, tratarea, condiþionarea ºi
depozitarea definitivã a surselor orfane, deºeurilor
istorice rezultate din practici trecute ºi a deºeurilor
rezultate din accidente ºi/sau incidente nucleare;
d) asigurarea protecþiei radiologice a populaþiei ºi
mediului din zonele de risc ale depozitelor definitive
existente la data de 1 ianuarie 2007;
e) dezvoltarea ºi implementarea programelor
sociale pentru comunitãþile locale învecinate
depozitelor definitive existente la data de 1 ianuarie
2007;
C. alte surse legale.
Contribuþia anualã a titularilor de autorizaþie se
stabileºte pe baza unuia sau mai multora dintre
criteriile de mai jos;
a) cantitatea de energie electricã ºi/sau termicã
generatã;
b) volumul ºi tipul deºeurilor radioactive, în
vederea depozitãrii definitive;
c) tipul ºi vechimea instalaþiilor nucleare ºi
radiologice.
Constituirea resurselor financiare
destinate dezafectãrii instalaþiilor
nucleare ºi/sau radiologice
Resursele financiare destinate dezafectãrii
instalaþiilor nucleare ºi/sau radiologice se constituie
dupã cum urmeazã:
a) prin contribuþii anuale ale titularilor de
autorizaþie nuclearã, în contul ANDRAD, din venituri
rezultate din activitãþi comerciale proprii ori alte surse
legale, pentru instalaþiile nucleare ºi/sau radiologice,
cu excepþia celor de cercetare finanþate integral de la
bugetul de stat;
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
b) în contul titularului de autorizaþie, de la bugetul
de stat ori alte surse legale, pentru instalaþiile
nucleare ºi/sau radiologice de cercetare finanþate
integral de la bugetul de stat.
Contribuþiile prevãzute la lit. a) se acumuleazã într-
un cont bancar, distinct de cel destinat gospodãririi
deºeurilor radioactive, ºi se stabilesc prin hotãrâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei ºi
Comerþului, pe bazã de studii tehnico-economice.
Fondurile prevãzute la lit. b) se aprobã prin
hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Economiei ºi Comerþului ºi/sau a Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, cu avizul CNCAN, pe bazã de
studii tehnico-economice.
Resursele financiare constituite conform art. 19
alin. (1) lit. a) sunt gestionate de ANDRAD ºi utilizate
de titularii de autorizaþii nucleare, cu aprobarea
ANDRAD ºi cu avizul consultativ al CNCAN.
Resursele financiare constituite conform art. 19
alin. (1) lit. a) trebuie sã fie:
a) constituite în cursul perioadei de operare a
instalaþiilor nucleare ºi radiologice;
b) disponibile ºi suficiente pentru a acoperi costul
activitãþilor de dezafectare ºi de gospodãrire a
combustibilului nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive
rezultate din dezafectare, la momentul oportun;
c) folosite exclusiv în scopul pentru care au fost
constituite;
d) gestionate în mod transparent.
Responsabilitãþile titularilor de
autorizaþii nucleare
Titularii autorizaþiei nucleare, inclusiv cei ce deþin
ori produc deºeuri radioactive din minerit ºi
exploatarea minereurilor de uraniu ºi/sau toriu, vor
raporta anual la ANDRAD, pânã la data de 1
februarie, cantitãþile, tipurile ºi caracteristicile
deºeurilor radioactive generate în anul precedent ºi
cele estimate a fi generate în anul în curs, în vederea
actualizãrii bazei de date pentru inventarul deºeurilor
radioactive.
Titularii autorizaþiei nucleare au obligaþia de a
întocmi rapoarte ºi de a pune la dispoziþie toate
documentele ºi informaþiile solicitate de ANDRAD în
vederea îndeplinirii obiectului sãu de activitate.
Rapoartele ºtiinþifice cuprinzând rezultatele
studiilor de cercetare în domeniul gospodãririi
deºeurilor radioactive, finanþate de la bugetul de stat,
se pun cu titlu gratuit la dispoziþia ANDRAD, cu
respectarea dispoziþiilor legale în vigoare.
18
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
Titularii autorizaþiei nucleare rãspund de
dezafectarea instalaþiilor nucleare ºi/sau radiologice ºi
de gospodãrirea deºeurilor radioactive rezultate din
funcþionarea instalaþiilor nucleare ºi radiologice ºi din
dezafectarea acestora, pânã la depozitarea definitivã.
Rãspunderea în domeniul dezafectãrii poate fi
transferatã de cãtre titularul de autorizaþie cãtre
ANDRAD dupã încheierea perioadei de exploatare.
Titularii autorizaþiei nucleare au obligaþia de a
finanþa activitãþile de colectare, sortare, tratare,
condiþionare, depozitare intermediarã ºi transport în
vederea depozitãrii definitive a deºeurilor radioactive
generate din activitãþile de exploatare, întreþinere ºi
reparaþii a instalaþiilor nucleare ºi/sau radiologice.
Titularii autorizaþiei nucleare au obligaþia, dupã
caz, de a finanþa activitãþile proprii de cercetare-
dezvoltare privind gospodãrirea deºeurilor radioactive.
Titularii autorizaþiei nucleare au obligaþia de a
contribui la constituirea resurselor financiare destinate
activitãþilor de gospodãrire în siguranþã a deºeurilor
radioactive ºi de dezafectare a instalaþiilor nucleare
ºi/sau radiologice, conform prevederilor art. 16 lit. a)
ºi art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanþa 11/2003
republicatã, precum ºi ale art. 26 ºi 27 din Legea nr.
111/1996, republicatã.
În cazul reorganizãrii titularului de autorizaþie,
rãspunderea pentru gospodãrirea deºeurilor
radioactive ºi dezafectare revine noului titular de
autorizaþie, care se subrogã în drepturile ºi obligaþiile
vechiului titular de autorizaþie nuclearã.
În cazul declanºãrii procedurii de lichidare judiciarã
sau al imposibilitãþii continuãrii activitãþii de cãtre
titularul autorizaþiei nucleare, atribuþiile de dezafectare
ºi/sau de gospodãrire a deºeurilor radioactive sunt
exercitate în numele titularului de autorizaþie de cãtre
lichidator. În cazul prevãzut se va acorda prioritate
absolutã finanþãrii activitãþilor de dezafectare ºi/sau
de gospodãrire a deºeurilor radioactive rezultate din
activitatea nuclearã desfãºuratã de titularul
autorizaþiei nucleare.
În cazul în care resursele financiare rezultate prin
lichidare judiciarã sunt insuficiente, atribuþiile de
dezafectare ºi/sau gospodãrire a deºeurilor
radioactive sunt preluate de ANDRAD.
IMPORTANT!
Responsabilitãþile pentru respectarea Convenþiei
comune asupra gospodãririi în siguranþã a
combustibilului uzat ºi asupra gospodãririi în
siguranþã a deºeurilor radioactive, adoptatã la Viena
la 5 septembrie 1997, ratificatã prin Legea nr.
105/1999, revin celor implicaþi în diferite etape ale

gestionãrii combustibilului nuclear uzat ºi a deºeurilor
radioactive, în funcþie de statutul juridic, de obiectul
lor de activitate, de dotãrile ºi resursele umane de
care dispun, conform reglementãrilor în vigoare.
Importul combustibilului nuclear uzat ºi al
deºeurilor radioactive în scopul depozitãrii definitive
este interzis ºi se sancþioneazã conform legii. Titularii
de autorizaþie vor fi consultaþi ºi implicaþi în derularea
tuturor etapelor de dezbatere aferente procesului
decizional privind stabilirea prevederilor Strategiei
naþionale pe termen mediu ºi lung privind
gospodãrirea în siguranþã a combustibilului nuclear
uzat ºi a deºeurilor radioactive, care sunt relevante
pentru propriile instalaþii nucleare, a limitelor ºi
condiþiilor tehnice pentru depozitarea definitivã, care
sunt relevante pentru deºeurile nucleare ºi
combustibilul uzat generate în propriile instalaþii
nucleare, ºi/sau a contribuþiilor pentru constituirea
resurselor financiare pentru dezafectare, depozitarea
deºeurilor ºi a combustibilului uzat prevãzute la art.
16 lit. a) ºi la art. 19 alin. (1) lit. a).
Combustibilul nuclear uzat ºi deºeurile radioactive
rezultate în cadrul programelor de cooperare ºi al
parteneriatelor internaþionale, la care România
participã, vor fi gestionate, în cazul în care nu va fi
Emiterea dovezilor de origine preferenþialã
Ordin nr. 4822/2007 aprobã normele metodologice
de autorizare a exportatorilor în vederea emiterii în
procedurã simplificatã a dovezilor de origine
preferenþialã în cadrul acordurilor ce reglementeazã
comerþul preferenþial dintre Comunitate ºi þãrile
partenere ºi a certificatelor A.TR. care atestã statutul
de marfã în liberã circulaþie în cadrul Uniunii vamale
UE-Turcia
Autorizaþia pentru întocmirea
declaraþiei pe facturã
În vederea autorizãrii, exportatorii care solicitã sã
facã dovada originii în procedurã simplificatã prin
întocmirea "declaraþiei pe facturã" depun la direcþiile
regionale vamale, în a cãror razã teritorialã de
competenþã se aflã sediul lor principal, o cerere
conform modelului prevãzut în anexa nr. 1.
IMPORTANT!
Cererea este însoþitã de urmãtoarele documente,
în fotocopie:
a) actul constitutiv al societãþii;
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
convenit altfel prin acorduri speciale, de statul pe
teritoriul cãruia acestea sunt generate.
ATENÞIE!
Urmãtoarele fapte constituie contravenþii ºi se
sancþioneazã dupã cum urmeazã:
a) neachitarea la termen a contribuþiei directe
anuale de cãtre titularii de autorizaþie, cu amendã de
la 2.000 lei la 20.000 lei;
b) neachitarea la termen a contribuþiei anuale
stabilite pentru dezafectarea instalaþiilor nucleare
ºi/sau radiologice, cu amendã de la 2.000 lei la
20.000 lei;
c) încãlcarea dispoziþiilor art. 22 ºi 23, cu amendã
de la 1.000 lei la 2.500 lei.
Neachitarea contribuþiilor prevãzute la art. 34 lit. a)
ºi b) atrage plata unor penalitãþi pentru fiecare zi de
întârziere, conform prevederilor legale.
Prevederile art. 34 lit. c) se completeazã cu
dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenþiilor, aprobatã cu
modificãri ºi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Anca Buga – director economic
b) certificatul de înmatriculare în registrul
comerþului;
c) contractele în baza cãrora se vor efectua
exporturile de produse originare;
d) descrierea procesului tehnologic de obþinere a
produselor finite;
e) structura de preþ a produsului finit, în cazul în
care la fabricarea produselor finite sunt folosite
materiale neoriginare ºi regula de origine este una
valoricã;
f) liste centralizatoare care sã cuprindã date
referitoare la toate materiile prime ºi materialele
efectiv folosite - cantitate, valoare, origine, încadrare
tarifarã - la fabricarea produselor finite, suficient de
detaliate pentru a face o distincþie clarã între
materialele originare, neoriginare ºi cele achiziþionate
de pe piaþa internã;
g) copiile documentelor care au însoþit la
import/plasare sub regim vamal suspensiv,
materialele folosite la obþinerea produselor finite
exportate, pentru operaþiuni derulate în ultimele 12
luni, cum ar fi declaraþia vamalã, dovada de origine,
factura aferentã, lista specificativã, documentul de
transport, certificatul de nonmanipulare;
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
h) copiile documentelor care însoþesc la
export/plasare sub regim vamal suspensiv produsele
finite - pentru operaþiuni derulate în ultimele 12 luni,
ce lichideazã operaþiunile de import corespunzãtoare,
cum ar fi declaraþia vamalã, dovada de origine, dacã
este cazul, factura aferentã, lista specificativã,
documentul de transport, certificatul de
nonmanipulare, declaraþia furnizorului, precum ºi copii
ale documentelor de regularizare privind plata taxelor
vamale aferente materiilor prime neoriginare conform
prevederilor regulii non-drawback;
i) orice alte documente care susþin cele declarate
în cerere.
ATENÞIE!
Direcþiile regionale vamale analizeazã cererea
depusã ºi elibereazã autorizaþia de "exportator
autorizat" având în vedere, în special, urmãtoarele
aspecte:
a) criteriul de origine aplicat;
b) volumul ºi frecvenþa exporturilor;
c) existenþa unor contracte ferme;
d) originea materiilor prime ºi a materialelor
folosite;
e) respectarea prevederilor regulii non-drawback;
f) respectarea regulii transportului direct ºi a
principiului teritorialitãþii.
Autorizaþia pentru emitere în
procedurã simplificatã a
certificatelor A.TR.
În vederea autorizãrii, exportatorii care doresc sã
emitã certificate A.TR. în procedurã simplificatã depun
la direcþiile regionale vamale, în a cãror razã
teritorialã de competenþã se aflã sediul lor principal, o
cerere conform modelului prevãzut în anexa nr. 1la
ordinul 4822/2007.
Cererea este însoþitã de urmãtoarele documente,
în fotocopie:
a) actul constitutiv al societãþii;
b) certificatul de înmatriculare în registrul
comerþului;
c) contractele în baza cãrora se vor efectua
exporturile.
Direcþiile regionale vamale analizeazã cererea
depusã ºi elibereazã autorizaþia, având în vedere, în
special, urmãtoarele aspecte:
a) volumul ºi frecvenþa exporturilor;
b) existenþa unor contracte ferme;
c) respectarea regulii transportului direct.
20
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
Certificatele A.TR. emise în procedurã simplificatã
pot fi vizate în caseta 12 în avans de autoritatea
vamalã sau pot fi vizate de cãtre exportator cu o
ºtampilã, conform modelului prevãzut în anexa nr. 2
la ordinul 4822/2007. În cazul în care se folosesc
certificate vizate în avans de autoritatea vamalã, în
autorizaþie se menþioneazã numele biroului vamal
care va viza certificatele. În cazul în care certificatele
A.TR. sunt ºtampilate în avans de autoritatea vamalã,
în caseta 8 "Observaþii" se va înscrie expresia
"Procedurã simplificatã" în una dintre variantele
lingvistice prevãzute de Decizia nr. 1/2006 a
Comitetului de Cooperare Vamalã CE-Turcia. În cazul
în care exportatorul foloseºte ºtampila prevãzutã în
anexa nr. 2 la ordinul 4822/2007, acesta prezintã
specimenul de ºtampilã direcþiei regionale vamale
pentru a se verifica dacã este conform modelului
prevãzut de Decizia 1/2006 a Comitetului de
Cooperare Vamalã CE-Turcia. Specimenul se
anexeazã la dosarul cu documente depuse în
vederea autorizãrii. În cazul înlocuirii ºtampilei, ca
urmare a pierderii sau deteriorãrii, se urmeazã
aceeaºi procedurã ºi pentru noua ºtampilã.
Autorizaþia unicã
Un exportator care realizeazã frecvent exporturi
din alte state membre poate folosi autorizaþiile
menþionate la art. 1-8 din Ordinul 4822/2007 ºi pentru
aceste exporturi. Exportatorul trebuie sã menþioneze
în cererea de autorizare statele membre din care
urmeazã sã realizeze exporturile. În acest caz,
direcþia regionalã vamalã va comunica Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor cã exportatorul va realiza
exporturi ºi din alte state membre, menþionând care
sunt acestea. Prevederile art. 1-8 se aplicã
corespunzãtor ºi la eliberarea autorizaþiei unice.
Aspecte finale
În termen de 30 de zile de la primirea cererii,
direcþia regionalã vamalã emite autorizaþia sau
comunicã în scris exportatorului refuzul justificat. În
cazul în care dosarul nu este complet ºi direcþia
regionalã vamalã solicitã documente suplimentare,
termenul curge de la data prezentãrii acestora.
Autorizaþia se emite conform modelului prevãzut în
anexa nr. 3 la ordinul 4822/2007. Fiecare direcþie
regionalã vamalã va acorda un numãr autorizaþiilor
emise începând cu cifra 1. Numãrul autorizaþiei va fi
înscris pe autorizaþie sub forma RO/XXXXX/ZZZ,

unde "XXXXX" reprezintã codul direcþiei regionale
vamale emitente, iar "ZZZ" numãrul autorizaþiei.
Codurile utilizate de cãtre direcþiile regionale vamale
vor fi urmãtoarele:
a) DRVB - Direcþia Regionalã Vamalã Bucureºti;
b) DRVBV - Direcþia Regionalã Vamalã Braºov;
c) DRVCJ - Direcþia Regionalã Vamalã Cluj;
d) DRVCR - Direcþia Regionalã Vamalã Craiova;
e) DRVCT - Direcþia Regionalã Vamalã Constanþa;
f) DRVGL - Direcþia Regionalã Vamalã Galaþi;
g) DRVIS - Direcþia Regionalã Vamalã Iaºi;
h) DRVTM - Direcþia Regionalã Vamalã Timiºoara.
Autorizaþia se emite în douã exemplare.
Exemplarul 1 se transmite exportatorului ºi
exemplarul 2 rãmâne în evidenþele direcþiei regionale
vamale emitente.
O copie a autorizaþiei se transmite Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor, precum ºi tuturor direcþiilor
regionale vamale, care, la rândul lor, le înainteazã
birourilor vamale din subordine.
Autorizaþia eliberatã pentru un exportator este
valabilã ºi pentru sediile secundare - sucursale,
agenþii, reprezentanþe sau alte asemenea unitãþi fãrã
personalitate juridicã ale acelui exportator.
Controlul folosirii autorizaþiei ºi al respectãrii
condiþiilor avute în vedere la autorizare este efectuat
de cãtre direcþia regionalã vamalã care a emis
autorizaþia, semestrial sau ori de câte ori este
necesar. Controlul este finalizat printr-o notã de
constatare, care se prezintã exportatorului pentru
luare la cunoºtinþã ºi se anexeazã la dosarul cu
documentele depuse de acesta în vederea autorizãrii.
În situaþia în care în circulaþia mãrfurilor sunt
implicate birouri vamale ºi unitãþi ale exportatorului
care se aflã în raza teritorialã a altor direcþii regionale
vamale, acestea colaboreazã cu direcþia regionalã
vamalã emitentã la efectuarea controlului, atât în
cazul controlului periodic, cât ºi în cazul unui control a
posteriori.
În cazul în care în urma controalelor efectuate se
constatã nerespectarea condiþiilor avute în vedere la
autorizare sau nerespectarea prevederilor legale
referitoare la regulile de origine, direcþia regionalã
vamalã emitentã anuleazã autorizaþia.
ATENÞIE!
Autorizaþia se anuleazã ºi la cererea titularului.
Anularea se notificã în scris exportatorului, Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor ºi tuturor direcþiilor regionale
vamale care vor informa birourile vamale din
subordine, indicând data de la care autorizaþia este
anulatã.
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
Modificãrile survenite faþã de datele înscrise în
cererea de autorizare se comunicã de exportator, în
termen de 10 zile de la producerea acestora, direcþiei
regionale vamale emitente. Direcþia regionalã vamalã
emitentã notificã tuturor direcþiilor regionale vamale ºi
Autoritãþii Naþionale a Vãmilor modificãrile survenite
faþã de datele înscrise în autorizaþie. Notificãrile se
anexeazã la autorizaþie.
În cazul în care un exportator autorizat pentru una
dintre autorizaþiile prevãzute la cap. 1 ºi 2 din ordinul
4822/2007, doreºte autorizarea ºi pentru cealaltã
autorizaþie sau obþinerea autorizaþiei unice, acesta
depune o nouã cerere completatã corespunzãtor în
vederea obþinerii autorizaþiei dorite ºi anexeazã
documentele necesare. La cerere anexeazã ºi
originalul autorizaþiei în vederea efectuãrii
completãrilor corespunzãtoare.
Direcþia regionalã vamalã completeazã autorizaþia
existentã fãrã a emite o nouã autorizaþie.
IMPORTANT!
Autorizaþiile emise în baza Ordinului
vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare
Fiscalã nr. 559/2005 privind eliberarea autorizaþiei de
"exportator autorizat", publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 316 din 14 aprilie 2005, rãmân
valabile ºi vor fi înlocuite în conformitate cu noile
dispoziþii, pânã la data de 31 decembrie 2007. Pentru
înlocuire nu este necesarã reluarea procedurii de
autorizare, exportatorii depunând o cerere, conform
modelului prevãzut în anexa nr. 1la ordinul
4822/2007., ºi completând informaþiile de la pct. 1-5,
10 ºi 11 din aceasta. Anularea vechii autorizaþii ºi
emiterea celei noi se vor face în aºa fel încât sã nu
fie afectatã activitatea exportatorilor autorizaþi.
Direcþia regionalã vamalã emitentã notificã
înlocuirea autorizaþiei Autoritãþii Naþionale a Vãmilor,
precum ºi celorlalte direcþii regionale vamale, care vor
informa birourile vamale din subordine, menþionând
atât noul numãr de autorizaþie, cât ºi vechiul numãr.
Dinu Lilicã – director economic
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Renta viagera agricolã
egea 247/2005 cu modificãrile ºi completãrile
L ulterioare instituie renta viagerã agricolã în
scopul concentrãrii suprafeþelor agricole în
exploataþii eficiente impuse de necesitatea
modernizãrii agriculturii României ºi compatibilizãrii
acesteia cu agricultura din þãrile membre ale Uniunii
Europene.
Renta viagerã agricolã reprezintã suma de bani
plãtitã rentierului agricol care înstrãineazã sau
arendeazã terenurile aflate în proprietatea sa,
având siguranþa unei surse viagere de venituri
garantate de stat.
Cuantumul rentei viagere agricole reprezintã
echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare
hectar de teren agricol înstrãinat ºi echivalentul în
lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Plata în lei se face prin raportarea la media
Oficiul Naþional de Rentã Viagerã
cursului calculat de BNR din primul trimestru al
anului în care plata trebuie efectuatã.
Pentru suprafeþele mai mici de 1 ha suma plãtitã
va fi proporþionalã cu suprafaþa înstrãinatã sau
arendatã.
Renta viagerã agricolã se plãteºte într-o singurã
ratã anualã în primul trimestru al anului urmãtor
celui pentru care aceasta este datoratã.
Renta viagerã agricolã este personalã,
netransmisibilã ºi înceteazã la data decesului
rentierului agricol. În cazul arendãrii, renta viagerã
agricolã înceteazã în termen de 30 de zile de la
data încetãrii contractului de arendã, dacã în acest
interval rentierul agricol nu face dovada încheierii
unui nou contract de arendã.
Dupã decesul rentierului, moºtenitorii vor încasa
ultima ratã scadentã la data decesului, în cel mult 3
luni dupã deces pe baza certificatului de moºtenitor
ºi al carnetului de rentier agricol.
Rentierul agricol
Rentierul agricol este persoana fizicã în vârstã
de peste 62 de ani care deþine în proprietate pânã
la 10 hectare de teren agricol ºi care înstrãineazã
prin acte între vii sau arendeazã terenuri agricole
dupã intrarea în vigoare a prezentului titlu, primind
de la Oficiul Naþional de Rentã Viagerã Agricolã
carnetul de rentier agricol.
22
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
Pentru a deveni rentier pot fi înstrãinate sau
arendate numai terenurile care dupã anul 1990 nu
au fãcut obiectul altei înstrãinãri prin acte între vii.
Dovada înstrãinãrii se face prin actul de
înstrãinare, încheiat în formã autenticã, iar dovada
arendãrii se face prin contractul de arendã întocmit
cu respectarea Legii arendãrii nr. 16/1994, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare. Rentierul
agricol poate rãmâne proprietar pe o suprafaþã de
teren agricol de pânã la 0,5 hectare pentru folosinþa
personalã. Proprietarii cãsãtoriþi pot deveni rentieri
agricoli ºi prin înstrãinarea ºi arendarea terenurilor
agricole care sunt bunuri comune dacã cel puþin
unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În acest caz,
carnetul de rentier agricol se elibereazã pe numele
soþului care întruneºte condiþiile prevãzute la art. 9.
Agricolã
Oficiul Naþional de Rentã Viagerã Agricolã
conduce, organizeazã ºi coordoneazã activitatea de
aplicare a prevederilor din prezentul titlu. În fiecare
judeþ se organizeazã birouri ale Oficiului Naþional de
Rentã Viagerã Agricolã. Birourile þin evidenþa
rentierilor agricoli din judeþul respectiv, eliberând
carnetul de rentier agricol.
Plata rentei viagere agricole se efectueazã prin
birourile judeþene de rentã viagerã agricolã pe baza
carnetului de rentier agricol.
Documente ºi proceduri
Ordinul nr. 1272/2005 cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare aprobã normale
metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI
"Renta viagerã agricolã" din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietãþii ºi justiþiei,
precum ºi unele mãsuri adiacente
Astfel, beneficiazã de rentã viagerã agricolã
persoanele fizice care au vârsta de peste 62 de ani
ºi care deþine în proprietate pânã la 10 ha teren cu
destinaþie agricolã situat în extravilan, care
înstrãineazã prin acte între vii sau arendeazã
terenurile cu destinaþie agricolã dupã intrarea în
vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietãþii ºi justiþiei, precum ºi unele
mãsuri adiacente.

Beneficiarii rentei viagere agricole vor putea
rãmâne proprietari pe o suprafaþã de teren cu
destinaþie agricolã, situatã în extravilan, de pânã la
0,5 ha pentru folosinþã personalã.
Terenurile care sunt înstrãinate sau arendate
sunt cele dobândite anterior anului 1989 sau dupã
1989 prin aplicarea Legii fondului funciar nr.
18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, ºi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr.
169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
ºi care nu au fost înstrãinate prin acte între vii dupã
1990.
Beneficiazã de prevederile legii ºi persoanele
prevãzute la art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, precum ºi persoanele care au dobândit
terenuri prin moºtenire de la cei care au primit titluri
de proprietate prin aplicarea Legii nr. 18/1991,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, ºi a Legii nr. 1/2000, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare. Aceºtia trebuie sã îºi
dovedeascã calitatea prin certificatul de moºtenitor.
ATENÞIE!
În cazul contractelor de arendare, proprietarii
beneficiazã de rentã viagerã agricolã de 50
euro/ha/an, dacã aceste contracte sunt încã în
vigoare la sfârºitul anului calendaristic pentru care
se plãteºte renta.
În situaþia în care terenul ce face obiectul
contractului de arendare, pe baza cãruia rentierul
agricol beneficiazã de rentã viagerã agricolã de 50
euro/ha/an, este înstrãinat în perioada de
valabilitate a contractului de arendare, renta de 50
euro/ha/an se calculeazã ºi se datoreazã de la data
încheierii, respectiv a intrãrii în vigoare a
contractului de arendare, urmând ca de la data
înstrãinãrii terenului rentierul sã beneficieze de
renta viagerã agricolã de 100 euro/ha/an. Renta
viagerã agricolã se calculeazã ºi se datoreazã de la
data încheierii contractelor de arendare, respectiv
înstrãinare, indiferent de data depunerii cererii, în
cazul în care contractele au fost încheiate în anul
depunerii cererii.
În cazul în care contractele au fost încheiate în
anii precedenþi depunerii cererii, renta viagerã
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
agricolã se calculeazã ºi se datoreazã de la 1
ianuarie a anului în care s-a depus cererea.
În cazul proprietãþii comune, renta viagerã
agricolã se acordã individual pentru cota-parte
stabilitã în baza declaraþiei autentice notariale, datã
de comun acord de toþi coproprietarii.
IMPORTANT!
Persoanele care solicitã renta viagerã agricolã
pot sã depunã personal ori prin mandatar la orice
birou judeþean, cu condiþia ca toate solicitãrile
ulterioare sã fie depuse la acelaºi birou, o cerere,
conform anexei nr. 1 la ordinul 1272/2005, însoþitã
de urmãtoarele documente:
a) copie de pe actul de identitate al solicitantului;
b) copie de pe actul de înstrãinare autentificat
sau, dupã caz, de pe titlul de proprietate al
arendatorului ºi de pe contractul de arendare
încheiat cu respectarea prevederilor Legii arendãrii
nr. 16/1994, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare;
c) declaraþie pe propria rãspundere, din care sã
rezulte faptul cã nu are în proprietate pentru
folosinþã proprie teren cu destinaþie agricolã situat
în extravilan, în suprafaþã mai mare de 0,5 ha.
În cazul în care se constatã cã datele declarate
de solicitanþi nu corespund realitãþii, dreptul de a
primi rentã viagerã agricolã se suspendã pânã la
data completãrii dosarului conform prevederilor
legale în vigoare.
Solicitanþii vor prezenta la birourile judeþene
documentele menþionate, în original, pe baza cãrora
funcþionarii birourilor judeþene vor certifica copiile
depuse. Dupã certificare, originalele vor fi restituite
solicitanþilor.
Opþiunea de înstrãinare sau de arendare a unui
teren agricol poate fi notificatã, conform anexei nr. 2
la ordinul 1272/2005, de cãtre persoanele interesate
birourilor judeþene. Orice persoanã interesatã poate
consulta gratuit baza de date cu privire la intenþiile
de înstrãinare ºi arendare, constituitã la nivelul
Oficiului naþional sau al birourilor judeþene. Datele
sintetice cu privire la terenurile oferite spre vânzare
sau arendare vor fi afiºate la sediile birourilor
judeþene ºi ale primãriilor, precum ºi pe pagina de
Internet a Oficiului naþional. Oficiul naþional pune la
dispoziþie tipizate pentru formularea notificãrilor.
Persoanele care au depus deja dosar pentru a
putea beneficia de rentã viagerã agricolã, iar
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ulterior dobândesc ºi alte suprafeþe de teren în
condiþiile prevãzute la art. 4 alin. (2) ºi (3) la ordinul
1272/2005, pot beneficia de un termen de 6 luni
pentru a încheia acte de înstrãinare sau contracte
de arendare, în vederea obþinerii rentei viagere
agricole pe întreaga suprafaþã pe care o deþin.
Birourile judeþene înregistreazã documentaþia
pentru primirea rentei viagere agricole ºi o verificã
în termen de maximum 10 zile de la data
înregistrãrii solicitãrii. Dupã verificare documentaþia
este înaintatã imediat spre aprobare Oficiului
naþional. În termen de maximum 30 de zile Oficiul
naþional propune spre aprobare documentaþia
primitã de la birourile judeþene, urmând ca dupã
soluþionare sã comunice solicitantului ºi birourilor
judeþene dacã dosarul a fost aprobat, dacã trebuie
completat sau dacã a fost respins.
Birourile judeþene comunicã solicitanþilor
rezultatele verificãrilor, stabilind data la care se pot
prezenta pentru ridicarea carnetelor de rentier.
Birourile judeþene þin evidenþa rentierilor agricoli
din judeþul respectiv, iar Oficiul naþional arhiveazã
documentaþia ºi coordoneazã programul informatic
de evidenþã ºi calcul al rentei viagere agricole.
În primul trimestru al anului rentierii se vor
prezenta la birourile judeþene de rentã viagerã
agricolã în vederea vizãrii carnetelor de rentier
agricol, în baza cãrora Agenþia Domeniilor Statului
va plãti renta viagerã agricolã. Odatã cu vizarea
carnetelor, rentierii vor depune la birourile judeþene
unde au fost înregistrate solicitãrile de acordare a
rentei viagere agricole o declaraþie pe propria
rãspundere privind situaþia contractelor de
arendare, conform anexei nr. 3 la Ordinul
1272/2005, precizând dacã acestea au fost în
vigoare la sfârºitul anului pentru care se acordã
renta. Birourile judeþene vor solicita primãriilor la
începutul fiecãrui an calendaristic situaþia
contractelor de arendã ai cãror arendatori sunt
înregistraþi ca beneficiari de rentã viagerã agricolã,
cu precizarea cel puþin a urmãtoarelor informaþii:
dacã contractele mai sunt în vigoare, data încetãrii,
dacã este cazul, ºi suprafaþa arendatã în decursul
anului respectiv.
Carnetul de rentier agricol
Carnetele de rentier agricol au urmãtoarele
elemente:
1. dimensiune: 13 x 10 cm;
24
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
2. coperte tari de culoare portocalie pe care este
inscripþionatã cu negru menþiunea "Carnet de
rentier agricol";
3. coperta interioarã va conþine:
- antet - Oficiul Naþional de Rentã Viagerã
Agricolã;
- stema þãrii, plasatã central;
4. prima paginã va conþine:
- numele ºi prenumele rentierului, cu datele de
identificare ale acestuia;
- numele ºi prenumele soþului rentierului, care se
completeazã în condiþiile în care terenul vândut sau
arendat reprezintã bun comun;
- suprafaþa înstrãinatã sau arendatã.
Carnetul de rentier agricol va conþine elemente
de securizare ºi va avea în interior 6 pagini cu un
numãr de 36 de rubrici. Fiecare rubricã reprezintã
spaþiul în care se completeazã de cãtre birourile
judeþene valoarea rentei viagere agricole în euro ºi
valoarea rentei viagere agricole în lei.
Plata rentei viagere agricole
Plata rentei viagere agricole se face în lei, prin
raportarea la cursul mediu de schimb valutar
calculat de Banca Naþionalã a României din anul
pentru care aceasta se datoreazã. Aceasta se
efectueazã de cãtre Agenþia Domeniilor Statului,
prin mandat poºtal, virament bancar sau orice altã
modalitate prevãzutã de legeRenta viagerã agricolã
este personalã ºi netransmisibilã ºi se poate încasa
doar de titularul carnetului de rentier agricol sau de
mandatarul sãu cu procurã specialã autentificatã.
Dupã decesul rentierului, moºtenitorii vor încasa
ultima ratã scadentã de la data decesului, în primul
trimestru al anului urmãtor celui pentru care aceasta
este datoratã, pe baza actelor doveditoare privind
calitatea de moºtenitor ºi a carnetului de rentier
agricol al defunctului.
Mirona Serac - economist

Depunerea declaraþiilor fiscale
prin mijloace electronice
de transmitere la distanþa
rdinul 2210/2006 modificat prin Ordinul
O 521/2007 reglementeazã depunerea
declaraþiilor fiscale prin mijloace electronice de
transmitere la distanþã
Astfel, urmãtoarele declaraþii fiscale pot fi depuse
prin mijloace electronice de transmitere la distanþã:
- Declaraþia privind obligaþiile de platã la bugetul
general consolidat, cod 14.13.01.01/a;
- Declaraþia rectificativã, cod 14.13.01.00/r;
- Declaraþia privind impozitul pe profit, cod
14.13.01.04;
- Decontul de taxã pe valoarea adãugatã, cod
14.13.01.02;
- Decontul special de taxã pe valoarea adãugatã,
cod 14.13.01.02/s;
- Decontul privind accizele, cod 14.13.01.03."
Plãtitorii de impozite, taxe ºi contribuþii pot utiliza
metoda de depunere a declaraþiilor prevãzute prin
mijloace electronice de transmitere la distanþã ca
metodã alternativã de depunere a declaraþiilor fiscale.
Pentru depunerea prin mijloace electronice de
transmitere la distanþã a declaraþiilor fiscale,
contribuabilii utilizeazã serviciul "Depunere declaraþii"
existent pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice,
portalul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã.
Completarea ºi transmiterea declaraþiilor prevãzute
se efectueazã în conformitate cu instrucþiunile de
utilizare a serviciului "Depunere declaraþii", utilizându-
se formularele de declaraþii fiscale existente pe site-ul
Ministerului Finanþelor Publice, portalul Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã.
Data depunerii declaraþiei fiscale este data
înregistrãrii acesteia pe site-ul Ministerului Finanþelor
Publice, astfel cum a fost comunicatã contribuabilului
prin mesajul electronic de confirmare transmis ca
urmare a primirii declaraþiei.
ATENÞIE!
Pentru declararea unei obligaþii bugetare, pentru
aceeaºi perioadã de raportare, nu se pot utiliza
simultan mai multe metode de depunere a
declaraþiilor fiscale.
În situaþia în care plãtitorul de impozite, taxe ºi
contribuþii a utilizat pentru aceeaºi obligaþie bugetarã
ºi aceeaºi perioadã de raportare mai multe cãi de
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
transmitere a declaraþiei fiscale, va fi înregistratã
prima declaraþie depusã, conform legii. Orice corecþie
ulterioarã a unei sume declarate se face prin
depunerea unei declaraþii fiscale rectificative, în
condiþiile legii.
Pentru utilizarea metodei de depunere a
declaraþiilor fiscale prin mijloace electronice de
transmitere la distanþã, contribuabilii au obligaþia
solicitãrii certificatului digital.
Certificatul digital se elibereazã gratuit de cãtre
Ministerul Finanþelor Publice, pe numele persoanelor
împuternicite pentru semnarea declaraþiilor fiscale.
Certificatul digital pentru depunerea declaraþiilor
fiscale prin mijloace electronice este utilizat de cãtre
contribuabil numai în relaþia cu organul fiscal.
Solicitarea certificatului digital se face prin
înregistrarea persoanei împuternicite pentru
semnarea declaraþiilor ca utilizator al serviciului
"Depunere declaraþii" ºi depunerea formularului 140
"Cerere pentru obþinerea certificatului digital", aflat pe
site-ul Ministerului Finanþelor Publice, portalul Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã.
Cererea pentru obþinerea certificatului digital se
completeazã, se transmite electronic ºi se listeazã
prin funcþionalitãþile puse la dispoziþie de serviciul
"Depunere declaraþii".
Exemplarul listat, semnat ºi ºtampilat de cãtre
contribuabil, conform legii, se depune de cãtre
persoana împuternicitã pentru semnarea declaraþiilor
fiscale, într-un interval de 30 de zile lucrãtoare de la
transmiterea electronicã a cererii, la direcþia generalã
a finanþelor publice judeþeanã sau, dupã caz, la
Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a Municipiului
Bucureºti, în a cãrei razã teritorialã contribuabilul îºi
are domiciliul fiscal.
IMPORTANT!
Cererea în format hârtie va fi însoþitã de
urmãtoarele documente:
- actul de autorizare a funcþionãrii contribuabilului,
în original ºi copie;
- documentul de identitate al solicitantului, în
original ºi copie;
- documentul eliberat de contribuabil, din care
25
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
rezultã dreptul solicitantului de a semna declaraþiile
fiscale pentru contribuabil.
Pe baza documentelor depuse, organul fiscal
verificã realitatea datelor înscrise în cerere, iar copiile
documentelor prezentate ºi documentul privind
dreptul solicitantului de a semna declaraþiile fiscale se
anexeazã la cerere. Informaþiile necesare pentru
ridicarea certificatului digital se transmit persoanei
solicitante, prin poºta electronicã, la adresa
menþionatã în cererea pentru obþinerea certificatului
digital.
IMPORTANT!
Certificatul digital este valabil o perioadã de 3 ani.
Reînnoirea certificatului digital se solicitã de cãtre
titularul acestuia, prin completarea ºi depunerea
formularului 140 "Cerere pentru obþinerea certificatului
digital", urmându-se procedura prevãzutã la art. 3
alin. (6)-(9) din ordinul 2210/2006.
Revocarea certificatului digital se solicitã de
titularul acestuia prin completarea ºi transmiterea
formularului 141 "Cerere pentru revocarea
certificatului digital", aflat pe site-ul Ministerului
Finanþelor Publice, portalul Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã. Cererea pentru revocarea
certificatului digital se transmite prin mijloace
electronice de transmitere la distanþã, prin
funcþionalitãþile puse la dispoziþie de serviciul
"Depunere declaraþii".
În situaþia în care revocarea certificatului digital se
Concediile ºi indemnizaþiile de asigurari
sociale de sãnãtate (I)
oncediile medicale ºi indemnizaþiile de
C asigurãri sociale de sãnãtate, la care au
dreptul asiguraþii, în condiþiile OUG 158/2005, sunt:
a) concedii medicale ºi indemnizaþii pentru
incapacitate temporarã de muncã, cauzatã de boli
obiºnuite sau de accidente în afara muncii;
b) concedii medicale ºi indemnizaþii pentru
prevenirea îmbolnãvirilor ºi recuperarea capacitãþii de
muncã, exclusiv pentru situaþiile rezultate ca urmare a
unor accidente de muncã sau boli profesionale;
c) concedii medicale ºi indemnizaþii pentru
maternitate;
d) concedii medicale ºi indemnizaþii pentru
îngrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale ºi indemnizaþii de risc
maternal.
26
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
solicitã de o persoanã diferitã de persoana pentru
care acesta a fost eliberat, Cererea pentru revocarea
certificatului digital se depune în format hârtie, semnat
ºi ºtampilat de cãtre contribuabil, conform legii, la
direcþia generalã a finanþelor publice judeþeanã sau,
dupã caz, la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a
Municipiului Bucureºti, în a cãrei razã teritorialã
contribuabilul îºi are domiciliul fiscal. Cererea va fi
însoþitã de urmãtoarele documente:
- actul de autorizare a funcþionãrii contribuabilului,
în original ºi copie;
- documentul de identitate al persoanei care
solicitã revocarea certificatului digital, în original ºi
copie;
- documentul eliberat de contribuabil, din care
rezultã dreptul persoanei solicitante de a revoca
certificatul digital.
În situaþia în care certificatul digital nu este folosit
o perioadã mai mare de un an, revocarea se face, din
oficiu, de cãtre organul fiscal.
Declaraþia depusã prin mijloace electronice se
prezumã a fi semnatã de cãtre persoana împuternicitã
pentru semnarea declaraþiilor fiscale, a cãrei
semnãturã a fost ataºatã declaraþiei, conform
certificatului digital utilizat.
Andrei Dragomir – expert contabil
Dreptul la concediile ºi indemnizaþiile prevãzute
este condiþionat de plata contribuþiei de asigurãri
sociale de sãnãtate destinatã suportãrii acestor
indemnizaþii, denumitã în continuare contribuþie pentru
concedii ºi indemnizaþii.
Ordonanþa de urgenþã 158/2005 cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare defineºte persoanele asigurate
pentru concedii ºi indemnizaþii de asigurãri sociale de
sãnãtate în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate,
denumite în continuare asiguraþi, au dreptul, în
condiþiile OUG 158/2005, pe perioada în care au
domiciliul sau reºedinþa pe teritoriul României, la
concedii medicale ºi indemnizaþii de asigurãri sociale
de sãnãtate, dacã:

A. desfãºoarã activitãþi pe bazã de contract
individual de muncã sau în baza raportului de
serviciu;
B. desfãºoarã activitãþi în funcþii elective sau sunt
numite în cadrul autoritãþii executive, legislative ori
judecãtoreºti, pe durata mandatului, precum ºi
membrii cooperatori dintr-o organizaþie a cooperaþiei
meºteºugãreºti, ale cãror drepturi ºi obligaþii sunt
asimilate, în condiþiile prezentei legi, cu ale
persoanelor prevãzute la lit. A;
C beneficiazã de drepturi bãneºti lunare ce se
suportã din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, în
condiþiile legii.
De aceleaºi drepturi beneficiazã ºi persoanele nu
se aflã în una dintre situaþiile dar sunt:
a) asociaþi, comanditari sau acþionari;
b) administratori sau manageri care au încheiat
contract de administrare ori de management;
c) membri ai asociaþiei familiale;
d) autorizate sã desfãºoare activitãþi
independente.
e) persoane care încheie un contract de asigurãri
sociale pentru concedii ºi indemnizaþii pentru
maternitate ºi concedii ºi indemnizaþii pentru îngrijirea
copilului bolnav, în condiþiile în care au început stagiul
de cotizare pânã la data de 1 ianuarie 2006.
Persoanele prevãzute care au calitatea de
pensionari, nu sunt asigurate conform OUG
158/2005, cu excepþia pensionarilor de invaliditate
gradul III ºi a pensionarilor nevãzãtori, care se aflã în
una dintre situaþiile prevãzute la lit. c) ºi d).
ATENÞIE!
Conform OG 3/2007 art. V, alin. (1) începând cu
anul 2007, cotele de contribuþii de asigurãri sociale
stabilite prin Legea bugetului asigurãrilor sociale de
stat pe anul 2007 nr. 487/2006 nu mai cuprind cota
de contribuþie pentru concedii ºi indemnizaþii de
asigurãri sociale de sãnãtate prevãzutã de legislaþia
în vigoare.
IMPORTANT!
Conform prevederilor OUG 91/2006 cota de
contribuþie pentru concedii ºi indemnizaþii de 0,85%,
prevãzutã la art. 4 alin. (1) ºi (2) ºi la art. 6 alin. (2),
(5) ºi (6) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
158/2005 privind concediile ºi indemnizaþiile de
asigurãri sociale de sãnãtate, aprobatã cu modificãri
ºi completãri prin Legea nr. 399/2006, se aplicã
începând cu data de 1 ianuarie 2007. Pentru întregul
an 2006, cota este de 0,75%.
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
Veniturile provenite din cota de contribuþie pentru
concedii ºi indemnizaþii prevãzutã se prevãd distinct
la partea de venituri a bugetului Fondului naþional
unic de asigurãri sociale de sãnãtate. Cheltuielile
pentru plata drepturilor prevãzute de OUG 158/2005
se prevãd distinct la partea de cheltuieli a bugetului
Fondului naþional unic de asigurãri sociale de
sãnãtate.
Excedentele anuale rezultate în cazul în care
veniturile depãºesc cheltuielile prevãzute de OUG
158/2005 se reporteazã în anul urmãtor.
Eventualele deficite înregistrate pe parcursul
execuþiei bugetare ºi deficitul anual rezultat în
condiþiile aplicãrii prevederilor OUG 158/2005 se
acoperã din disponibilitãþile înregistrate în anii
precedenþi cu aceastã destinaþie sau de la bugetul de
stat, dupã caz. Prevederile de cheltuieli aprobate
pentru prestaþiile prevãzute de OUG 158/2005, care
se realizeazã, potrivit dispoziþiilor legale, direct de
cãtre angajator, prin deducerea acestora din
contribuþiile datorate, se pot depãºi, modificându-se
corespunzãtor prevederilor bugetare atât la venituri,
cât ºi la cheltuieli, cu menþinerea echilibrului aprobat.
Ordonatorul principal de credite este abilitat sã
efectueze modificãrile prevãzute la alin. (7) ºi este
obligat sã raporteze Ministerului Finanþelor Publice
aceste modificãri atât distinct, cât ºi prin evidenþierea
în situaþiile financiare trimestriale, respectiv anuale.
ATENÞIE!
Începând cu data intrãrii în vigoare a prevederilor
OUG 158/2005, cota de contribuþie prevãzutã la art. 4
alin. (2) se datoreazã ºi se achitã de cãtre:
a) angajatori pentru asiguraþii prevãzuþi la art. 1
alin. (1) lit. A ºi B;
b) instituþia care administreazã bugetul asigurãrilor
pentru ºomaj pentru asiguraþii prevãzuþi la art. 1 alin.
(1) lit. C;
c) persoanele prevãzute la art. 1 alin. (2).
Persoanele juridice sau fizice prevãzute la art. 5
au obligaþia sã calculeze ºi sã vireze casei de
asigurãri de sãnãtate cota de contribuþie pentru
concedii ºi indemnizaþii; acestea au obligaþia sã
anunþe lunar casei de asigurãri de sãnãtate
schimbãrile de naturã sã modifice elementele de
calcul pentru plata contribuþiei.
Persoanele prevãzute la art. 5 lit. a) au obligaþia
de a depune lunar la casele de asigurãri de sãnãtate
declaraþii privind evidenþa obligaþiilor de platã cãtre
Fondul naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate
pentru concedii ºi indemnizaþii ºi privind evidenþa
nominalã a asiguraþilor care au beneficiat de concedii
ºi indemnizaþii, dupã caz.
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Persoanele prevãzute la art. 5 lit. a) au obligaþia
de a pune la dispoziþia organelor de control ale
caselor de asigurãri de sãnãtate documentele
justificative ºi actele de evidenþã necesare în vederea
stabilirii obligaþiilor la Fondul naþional unic de asigurãri
sociale de sãnãtate.
Contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii se
aplicã ºi asupra indemnizaþiei pentru incapacitate
temporarã de muncã urmare a unui accident de
muncã sau boalã profesionalã ºi se suportã de cãtre
angajator sau din fondul de asigurare pentru
accidente de muncã ºi boli profesionale constituit în
condiþiile legii, dupã caz.
IMPORTANT!
Baza lunarã de calcul a contribuþiei pentru
concedii ºi indemnizaþii pentru persoanele prevãzute
la art. 1 alin. (1) nu poate fi mai mare decât produsul
dintre numãrul asiguraþilor din luna pentru care se
calculeazã contribuþia ºi valoarea corespunzãtoare a
12 salarii minime brute pe þarã.
Baza de calcul a contribuþiei pentru concedii ºi
indemnizaþii pentru persoanele prevãzute la art. 1
alin. (2) nu poate depãºi plafonul a 12 salarii minime
brute pe þarã.
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea
drepturilor prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) este de
o lunã realizatã în ultimele 12 luni anterioare lunii
pentru care se acordã concediul medical.
Stagiul de cotizare în sistemul de asigurãri sociale
de sãnãtate, prevãzut la art. 7, se constituie din
însumarea perioadelor:
a) pentru care s-a achitat contribuþia pentru
concedii ºi indemnizaþii de cãtre angajator sau, dupã
caz, de cãtre asigurat, respectiv de cãtre fondul de
asigurare pentru accidente de muncã ºi boli
profesionale sau bugetul asigurãrilor pentru ºomaj;
b) pentru care plata contribuþiei de asigurãri
sociale de sãnãtate se suportã din alte surse, în
condiþiile prevãzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002
privind organizarea ºi funcþionarea sistemului de
asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare;
c) pentru care, pânã la data intrãrii în vigoare a
OUG 158/2005, plata contribuþiei de asigurãri sociale
de sãnãtate s-a fãcut din alte surse, potrivit
prevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) ºi d) din Ordonanþa
de urgenþã a Guvernului nr. 150/2002, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare.
28
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
Se asimileazã stagiului de cotizare în sistemul de
asigurãri sociale de sãnãtate perioadele în care
asiguratul beneficiazã de concediile ºi indemnizaþiile
prevãzute de OUG 158/2005.
Se asimileazã stagiului de cotizare în sistemul de
asigurãri sociale de sãnãtate ºi perioadele în care
asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale învãþãmântului
universitar, organizat potrivit legii, pe durata normalã
a studiilor respective, cu condiþia absolvirii acestora.
Perioadele prevãzute la alin. (2) ºi (3) se
asimileazã stagiului de cotizare numai dacã în aceste
perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în
înþelesul prevederilor OUG 158/2005.
Asiguraþii au dreptul la concediu ºi indemnizaþie
pentru incapacitate temporarã de muncã, fãrã condiþii
de stagiu de cotizare, în cazul urgenþelor medico-
chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase
din grupa A, neoplaziilor ºi SIDA. Lista cuprinzând
urgenþele medico-chirurgicale, precum ºi bolile
infectocontagioase din grupa A este stabilitã prin
hotãrâre a Guvernului.
IMPORTANT!
Baza de calcul a indemnizaþiilor prevãzute se
determinã ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6
luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de
cotizare, pânã la limita a 12 salarii minime brute pe
þarã lunar, pe baza cãrora se calculeazã contribuþia
pentru concedii ºi indemnizaþii.
În situaþia în care la stabilirea celor 6 luni din care,
se constituie baza de calcul a indemnizaþiilor, se
utilizeazã perioade asimilate stagiului de cotizare sau
perioade dintre cele prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b)
ºi c), veniturile ce se iau în considerare sunt:
a) cuantumul indemnizaþiilor, pentru situaþiile
prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. c) ºi alin. (2);
b) salariul de bazã minim brut pe þarã, din
perioadele respective, pentru situaþiile prevãzute la
art. 8 alin. (1) lit. b) ºi alin. (3).
Prevederile alin. (1) se aplicã ºi în cazul
pensionarilor de invaliditate gradul III, al pensionarilor
nevãzãtori, pe perioada în care se aflã în situaþiile
prevãzute la art. 1 alin. (1) lit. A ºi B ºi alin. (2) lit. c) ºi
d).
Din duratele de acordare a concediilor medicale,
exprimate în zile calendaristice, se plãtesc zilele
lucrãtoare.
La stabilirea numãrului de zile ce urmeazã a fi
plãtite se au în vedere prevederile legale cu privire la
zilele de sãrbãtoare declarate nelucrãtoare, precum ºi

cele referitoare la stabilirea programului de lucru,
prevãzute prin contractele colective de muncã.
Asiguraþii beneficiazã de concedii ºi de
indemnizaþii, în baza certificatului medical eliberat de
medicul curant, conform reglementãrilor în vigoare. În
înþelesul OUG 158/2005, medic curant este orice
medic aflat în relaþie contractualã cu casele de
asigurãri de sãnãtate, precum ºi orice alt medic cu
autorizaþie de liberã practicã valabilã ºi care încheie o
convenþie în acest sens cu casele de asigurãri de
sãnãtate, în condiþiile OUG 158/2005.
Concediul ºi indemnizaþia pentru
incapacitate temporarã de muncã
Indemnizaþia pentru incapacitate temporarã de
muncã se suportã dupã cum urmeazã:
A. de cãtre angajator, din prima zi pânã în a 5-a zi
de incapacitate temporarã de muncã;
B. din bugetul Fondului naþional unic de asigurãri
sociale de sãnãtate, începând cu:
a) ziua urmãtoare celor suportate de angajator,
conform lit. A, ºi pânã la data încetãrii incapacitãþii
temporare de muncã a asiguratului sau a pensionãrii
acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporarã de muncã,
în cazul persoanelor asigurate prevãzute la art. 1 alin.
(1) lit. C ºi alin. (2).
Durata de acordare a indemnizaþiei pentru
incapacitate temporarã de muncã este de cel mult
183 de zile în interval de un an, socotitã din prima zi
de îmbolnãvire.
Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi
de cãtre medicul specialist pânã la 183 de zile, cu
aprobarea medicului expert al asigurãrilor sociale.
Durata de acordare a concediului ºi a
indemnizaþiei pentru incapacitate temporarã de
muncã este mai mare în cazul unor boli speciale ºi se
diferenþiazã dupã cum urmeazã:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru
tuberculozã pulmonarã ºi unele boli cardiovasculare,
stabilite de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate,
denumitã în continuare CNAS, cu acordul Ministerului
Sãnãtãþii;
b) un an, cu drept de prelungire pânã la un an ºi 6
luni de cãtre medicul expert al asigurãrilor sociale, în
intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã
meningealã, peritonealã ºi urogenitalã, inclusiv a
glandelor suprarenale, pentru SIDA ºi neoplazii, în
funcþie de stadiul bolii;
c) un an ºi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani,
pentru tuberculozã pulmonarã operatã ºi
osteoarticularã;
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pânã la
maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru
alte forme de tuberculozã extrapulmonarã, cu avizul
medicului expert al asigurãrilor sociale.
Medicul primar sau, dupã caz, medicul specialist
în afecþiunea principal invalidantã poate propune
pensionarea de invaliditate dacã bolnavul nu a fost
recuperat la expirarea duratelor de acordare a
indemnizaþiei pentru incapacitate temporarã de
muncã, prevãzute de OUG 158/2005.
În situaþii temeinic motivate de posibilitatea
recuperãrii, medicul prevãzut la alin. (1) poate
propune prelungirea concediului medical peste 183
de zile, în scopul evitãrii pensionãrii de invaliditate ºi
menþinerii asiguratului în activitate.
Medicul expert al asigurãrilor sociale decide, dupã
caz, prelungirea concediului medical pentru
continuarea programului recuperator, reducerea
programului de lucru, reluarea activitãþii în raport de
pregãtirea profesionalã ºi de aptitudini ori
pensionarea de invaliditate.
Prelungirea concediului medical peste 183 de zile
se face pentru cel mult 90 de zile, conform
procedurilor stabilite de Casa Naþionalã de Pensii ºi
Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, denumitã în
continuare CNPAS, împreunã cu CNAS, în raport cu
evoluþia cazului ºi cu rezultatele acþiunilor de
recuperare.
În cazul în care medicul expert al asigurãrilor
sociale a emis avizul de pensionare de invaliditate,
plata indemnizaþiei pentru incapacitate temporarã de
muncã se face pânã la sfârºitul lunii urmãtoare celei
în care s-a emis avizul, fãrã a se depãºi durata
maximã de acordare a concediului, prevãzutã de art.
14 alin. (4).
Asiguraþii a cãror incapacitate temporarã de
muncã a survenit în timpul concediului de odihnã sau
al concediului fãrã platã beneficiazã de indemnizaþie
pentru incapacitate temporarã de muncã, concediul
de odihnã sau fãrã platã fiind întrerupt, urmând ca
zilele neefectuate sã fie reprogramate.
Beneficiazã de indemnizaþii pentru incapacitate
temporarã de muncã, în aceleaºi condiþii ca ºi ceilalþi
asiguraþi, pensionarii care se aflã ºi în una dintre
situaþiile menþionate la art. 1 alin. (1) lit. A sau B,
precum ºi pensionarii de invaliditate gradul III sau,
dupã caz, pensionarii nevãzãtori, care se regãsesc în
situaþiile prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. c) ºi d).
Cuantumul brut lunar al indemnizaþiei pentru
incapacitate temporarã de muncã se determinã prin
aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul
stabilite conform art. 10.
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Cuantumul brut lunar al indemnizaþiei pentru
incapacitate temporarã de muncã, determinatã de
tuberculozã, SIDA, neoplazii, precum ºi de o boalã
infectocontagioasã din grupa A ºi de urgenþe medico-
chirurgicale stabilite în condiþiile prevãzute la art. 9,
este de 100% din baza de calcul stabilitã conform art. 10.
Concediile ºi indemnizaþiile
pentru prevenirea îmbolnãvirilor
ºi recuperarea capacitãþii
de muncã
În scopul prevenirii îmbolnãvirilor ºi recuperãrii
capacitãþii de muncã, asiguraþii pot beneficia de:
a) indemnizaþie pentru reducerea timpului de
muncã;
b) concediu ºi indemnizaþie pentru carantinã;
c) tratament balnear, în conformitate cu programul
individual de recuperare.
Indemnizaþia pentru reducerea timpului de muncã
cu o pãtrime din durata normalã se acordã
asiguraþilor prevãzuþi la art. 1 alin. (1) lit. A ºi B, care,
din motive de sãnãtate, nu mai pot realiza durata
normalã de muncã.
Indemnizaþia prevãzutã se acordã, la propunerea
medicului curant, cu avizul medicului expert al
asigurãrilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în
ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în
una sau mai multe etape.
Cuantumul brut lunar al indemnizaþiei pentru
reducerea timpului de muncã este egal cu diferenþa
dintre baza de calcul stabilitã conform art. 10 ºi
venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea
timpului normal de muncã, fãrã a depãºi 25% din
baza de calcul.
Concediul ºi indemnizaþia pentru carantinã se
acordã asiguraþilor cãrora li se interzice continuarea
activitãþii din cauza unei boli contagioase, pe durata
stabilitã prin certificatul eliberat de direcþia de
sãnãtate publicã.
Cuantumul brut lunar al indemnizaþiei pentru
carantinã reprezintã 75% din baza de calcul stabilitã
conform art. 10.
Asiguraþii aflaþi în incapacitate temporarã de
muncã pe o perioadã mai mare de 90 de zile
consecutive beneficiazã de tratament balnear ºi de
recuperare a capacitãþii de muncã, pe baza biletului
de trimitere, în condiþiile prevãzute în Contractul -
cadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în
cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate.
30
www.RezonRomania.net iunie, 2007, nr. 6 (22)
Tratamentul balnear ºi de recuperare a capacitãþii
de muncã se desfãºoarã în conformitate cu
prevederile programului individual de recuperare
întocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului
expert al asigurãrilor sociale, în funcþie de natura,
stadiul ºi prognosticul bolii, structurat pe etape.
În funcþie de tipul afecþiunii ºi de natura
tratamentului, durata tratamentului balnear este de
15-21 de zile ºi se stabileºte de medicul curant.
Programul individual de recuperare este obligatoriu ºi
se realizeazã în unitãþi sanitare specializate aflate în
relaþie contractualã cu casele de asigurãri de
sãnãtate. Dupã fiecare etapã prevãzutã în programul
individual de recuperare, asiguraþii sunt supuºi
reexaminãrii medicale. În funcþie de rezultatele
acesteia, medicul expert al asigurãrilor sociale poate
propune medicului curant actualizarea programului
individual de recuperare sau, dupã caz, recomandã
reluarea activitãþii profesionale ori propune
pensionarea de invaliditate. Plata indemnizaþiilor nu
se cuvine pe perioadele în care asiguratul, din motive
imputabile lui, nu îºi îndeplineºte obligaþia de a urma
ºi de a respecta programul individual de recuperare.
Controlul recomandãrilor medicului specialist ºi al
programului individual de recuperare, precum ºi
respectarea acestora de cãtre asigurat se realizeazã
de cãtre organele specializate din structura CNAS,
respectiv casele de asigurãri de sãnãtate.
Indemnizaþiile prevãzute la art. 18 lit. a) ºi b) se
suportã integral din bugetul Fondului naþional unic de
asigurãri sociale de sãnãtate, în condiþiile prevãzute
de OUG 158/2005.
Costurile tratamentului balnear, precum ºi cele ale
acþiunilor de recuperare a capacitãþii de muncã,
prevãzute la art. 18 lit. c), se suportã din bugetul
Fondului naþional unic de asigurãri sociale de
sãnãtate în condiþiile prevãzute de Contractul-cadru
privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în
cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi
de normele metodologice de aplicare a acestuia.
Concediul ºi indemnizaþia
de maternitate
Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcinã ºi
lãuzie, pe o perioadã de 126 de zile calendaristice,
perioadã în care beneficiazã de indemnizaþie de
maternitate.
De aceleaºi drepturi beneficiazã ºi femeile care nu
se mai aflã, din motive neimputabile lor, în una dintre
situaþiile prevãzute dacã nasc în termen de 9 luni de
la data pierderii calitãþii de asigurat. Faptul cã
pierderea calitãþii de asigurat nu s-a produs din
motive imputabile persoanei în cauzã se dovedeºte

cu acte oficiale eliberate de cãtre angajatori sau
asimilaþii acestora. În situaþiile prevãzute baza de
calcul a indemnizaþiei de maternitate se constituie din
media veniturilor lunare pe baza cãrora s-a calculat
contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii, din ultimele
6 luni anterioare datei pierderii calitãþii de asigurat, cu
respectarea prevederilor art. 10.
Concediul pentru sarcinã se acordã pe o perioadã
de 63 de zile înainte de naºtere, iar concediul pentru
lãuzie pe o perioadã de 63 de zile dupã naºtere.
Concediile pentru sarcinã ºi lãuzie se pot compensa
între ele, în funcþie de recomandarea medicului ºi de
opþiunea persoanei beneficiare, în aºa fel încât durata
minimã obligatorie a concediului de lãuzie sã fie de
42 de zile calendaristice. Persoanele cu handicap
asigurate beneficiazã, la cerere, de concediu pentru
sarcinã, începând cu luna a 6-a de sarcinã.
În situaþia copilului nãscut mort sau în situaþia în
care acesta moare în perioada concediului de lãuzie,
indemnizaþia de maternitate se acordã pe toatã
durata acestuia.
Cuantumul brut lunar al indemnizaþiei de
maternitate este de 85% din baza de calcul stabilitã
conform art. 10. Indemnizaþia de maternitate se
suportã integral din bugetul Fondului naþional unic de
asigurãri sociale de sãnãtate.
Concediul ºi indemnizaþia pentru
îngrijirea copilului bolnav
Asiguraþii au dreptul la concediu ºi indemnizaþie
pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la
7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru
afecþiunile intercurente, pânã la împlinirea vârstei de
18 ani. Indemnizaþia prevãzutã se suportã integral din
bugetul Fondului naþional unic de asigurãri sociale de
sãnãtate.
Beneficiazã de indemnizaþia pentru îngrijirea
copilului bolnav, opþional, unul dintre pãrinþi, dacã
solicitantul îndeplineºte condiþiile de stagiu de
cotizare prevãzute la art. 7. Beneficiazã de aceleaºi
drepturi, dacã îndeplineºte condiþiile cerute de OUG
158/2005 pentru acordarea acestora, ºi asiguratul
care, în condiþiile legii, a adoptat, a fost numit tutore,
cãruia i s-au încredinþat copii în vederea adopþiei sau
i-au fost daþi în plasament. Indemnizaþia pentru
îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani
sau a copilului cu handicap cu afecþiuni intercurente
pânã la împlinirea vârstei de 18 ani se acordã pe
baza certificatului de concediu medical eliberat de
medicul de familie ºi a certificatului pentru persoanele
cu handicap, emis în condiþiile legii, dupã caz.
Durata de acordare a indemnizaþiei prevãzute la
art. 27 alin. (1) este de maximum 45 de zile
iunie, 2007, nr. 6 (22)
Expert Contabil
calendaristice pe an pentru un copil, cu excepþia
situaþiilor în care copilul este diagnosticat cu boli
infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat
gipsat, este supus unor intervenþii chirurgicale; durata
concediului medical în aceste cazuri va fi stabilitã de
medicul curant, iar dupã depãºirea termenului de 90
de zile, de cãtre medicul specialist, cu aprobarea
medicului expert al asigurãrilor sociale.
Cuantumul brut lunar al indemnizaþiei pentru
îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de
calcul stabilitã conform art. 10.
Concediul ºi indemnizaþia
de risc maternal
Dreptul la concediul de risc maternal se acordã în
condiþiile prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a
Guvernului nr. 96/2003 privind protecþia maternitãþii la
locurile de muncã, aprobatã cu modificãri ºi
completãri prin Legea nr. 25/2004. Pe durata
concediului de risc maternal se acordã o indemnizaþie
de risc maternal care se suportã integral din bugetul
Fondului naþional unic de asigurãri sociale de
sãnãtate. Concediul ºi indemnizaþia de risc maternal
se acordã fãrã condiþie de stagiu de cotizare.
Cuantumul indemnizaþiei prevãzute reprezintã 75%
din baza de calcul stabilitã conform prevederilor art.
10.
Aspecte comune
În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îºi
suspendã temporar activitatea sau activitatea
acestuia înceteazã prin: divizare ori fuziune,
dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare
judiciarã, lichidare judiciarã, faliment sau prin orice
altã modalitate prevãzutã de lege, drepturile
prevãzute la art. 2 alin. (1), care s-au nãscut anterior
ivirii acestor situaþii, se achitã din bugetul Fondului
naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate de cãtre
casele de asigurãri de sãnãtate. Prevederile se aplicã
ºi în situaþia în care a expirat termenul pentru care a
fost încheiat contractul individual de muncã, a expirat
termenul pentru care a fost exercitatã funcþia publicã
ori a expirat mandatul în baza cãruia a desfãºurat
activitate în funcþii elective sau în funcþii numite în
cadrul autoritãþii executive, legislative ori
judecãtoreºti.
Drepturile achitate în condiþiile prevãzute urmeazã
a fi recuperate de cãtre casele de asigurãri de
sãnãtate de la angajator, dupã caz, conform legii.
Victorie Zamfirescu – expert contabil
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi
Vã oferim cel mai nou produs
electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Achitând abonamentul anual la

Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia Expert
Contabil – iulie
2007 trateazã din
sfera
contabilitãþii
practice
problematica auditului intern.
Vom prezenta studiul de caz
privind contabilitatea terþilor ºi
anume operaþiile privind
datoriile ºi creanþele comerciale.
Vom discuta pe marginea
unor aspecte legate fondul de
pensii administrate privat ºi
anume reglementarea activitãþii
de marketing ºi totodatã vom
prezenta modalitatea de emitere
a soluþiei fiscale anticipate ºi a
acordului de preþ în avans. Din
sfera fiscalitãþii vom prezenta
impozitul pe veniturile din
transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul
personal, încasare, virare ºi
obligaþii declarative.
Continuãm prezentarea
sistemului vamal abordând de
aceastã datã tema procedurilor
simplificate de vãmuire.
Mirona Serac
Contabilitatea Impozitul pe
terþilor – operaþii veniturile din
privind datoriile ºi transferul
creanþele proprietãþilor
comerciale imobiliare din
patrimoniul personal
pag. 18
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
Auditul intern
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
ctivitãþile de audit intern se
A desfãºoarã în diverse medii
legale ºi culturale, în interiorul
organizaþiilor care variazã în funcþie
de scop, mãrime, complexitate ºi
structurã ºi de cãtre persoane din
interiorul sau din afara organizaþiei.
Deºi diferenþele pot afecta
procedurile auditului intern în fiecare
mediu, conformitatea cu
Standardele internaþionale pentru
procedurile profesionale de audit
Emiterea soluþiei fiscale
individuale anticipate ºi a
acordului de preþ în avans
Anca Buga – director economic
otãrâre nr. 529/2007 aprobã
H procedura de emitere a
soluþiei fiscale individuale anticipate
ºi a acordului de preþ în avans.
Soluþia fiscalã individualã
anticipatã, definitã în Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul
de procedurã fiscalã, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile
ulterioare, este denumitã în
continuare soluþie fiscalã.
Fondul de pensii
administrate privat
pag. 22
iulie, 2007, nr. 7 (23)
intern, denumite în continuare
Standarde, este esenþialã în
condiþiile în care responsabilitãþile
auditorilor interni se întrepãtrund.
Dacã auditorilor interni li se interzice
prin legi sau regulamente sã se
conformeze anumitor pãrþi din
Standarde, ar trebui sã se
conformeze cu alte pãrþi din
Standarde ºi sã facã prezentãri
adecvate.
(continuare în pagina 4)
Acordul de preþ în avans definit
în Ordonanþa Guvernului nr.
92/2003, republicatã, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare, este
denumit în continuare acord.
Pot solicita emiterea unui acord
contribuabilii care desfãºoarã
tranzacþii cu persoane afiliate,
definite conform Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare.
(continuare în pagina 12)
Procedurile
simplificate de
vãmuire
pag. 25 pag. 28
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
Auditul intern
Dragoº Stoica

COORDONATOR Victoriea Zamfirescu - expert contabil pag. 1

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI Emiterea soluþiei fiscale anticipate ºi a acordului

de preþ în avans
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã Anca Buga – director economic pag. 1
Andrei Dragomir

TEHNOREDACTARE
Contabilitatea terþilor – operaþii privind datoriile ºi
Cristian Videanu creanþele comerciale
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 18

CORECTURÃ

Diana Moraru
Elena Constantinescu Impozitul pe veniturile din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal – încasare,
ADRESA REDACÞIEI
virare ºi obligaþii declarative
Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Andrei Dragomir – expert contabil pag. 22
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL
Fondul de pensii administrate privat – activitatea
expertcontabil@rezon.ro de marketing
TELEFOANE
Mirona Serac - economist pag. 25
021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI Procedurile simplificate de vãmuire (I)

office@rezon.ro
Dinu Lilicã – director economic pag. 28
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
Auditul intern
Serviciile de asigurare implicã obiectivul auditorului
intern de a evalua probele pentru a oferi o opinie
independentã sau concluzii cu privire la un proces, un
sistem sau alte subiecte. Forma ºi scopul misiunii de
asigurare sunt determinate de cãtre auditorul intern.
În general, în misiunile de asigurare sunt implicate 3
pãrþi:
- persoana sau grupul implicat direct în procesul,
sistemul sau problema în cauzã - proprietarul
procesului,
- persoana sau grupul care face evaluarea -
auditorul intern ºi
- persoana sau grupul care foloseºte evaluarea -
utilizatorul.
Serviciile de consultanþã sunt recomandãri de
formã ºi sunt efectuate în general la cererea de
misiune specificã a unui client. Forma ºi scopul
misiunii de consultanþã fac subiectul acordului cu
misiunea clientului. Serviciile de consultanþã implicã
în general douã pãrþi:
- persoana sau grupul care oferã recomandarea -
auditorul intern ºi
- persoana sau grupul care cautã ºi primeºte
recomandãri - clientul misiunii. În derularea serviciilor
de consultanþã, auditorul intern trebuie sã îºi menþinã
obiectivitatea ºi sã nu îºi asume responsabilitatea
managementului.
Hotãrârea 88/2007 aprobã Normelor de audit
intern. Normele de audit intern se compun din:
a) Standardele de audit intern, elaborate ºi
publicate de Institutul Auditorilor Interni (Institute of
Internal Auditors - IIA - autoritate internaþionalã de
dezvoltare a celor mai bune practici în domeniu),
asimilate de Camera Auditorilor Financiari din
România, ca norme naþionale de audit intern,
prevãzute în anexa nr. 1;
b) Proceduri privind cadrul general de desfãºurare
a misiunilor de audit intern prevãzute în anexa nr. 2.
Societãþile comerciale ale cãror situaþii financiare
anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii,
sau opþiunii acþionarilor organizeazã activitatea de
audit intern potrivit normelor aprobate prin HG
88/2007.
Profesioniºtii care efectueazã lucrãri de audit
intern au obligaþia de a respecta cerinþele prezentei
hotãrâri.
Activitatea de audit intern poate fi organizatã într-
un compartiment distinct, în structura organizatoricã a
entitãþii economice.
4
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
La opþiunea entitãþii, activitatea de audit intern
poate fi externalizatã, situaþie în care aceasta se va
desfãºura pe baze contractuale.
Scopul Standardelor este de a:
1. delimita principiile de bazã care reprezintã
practica auditului intern, aºa cum ar trebui sã se
realizeze;
2. oferi un cadru pentru realizarea ºi promovarea
unei game largi de activitãþi care sã aducã
plusvaloare auditului intern;
3. stabili bazele de evaluare a performanþei
auditului intern;
4. se preocupa de îmbunãtãþirea proceselor ºi
operaþiunilor organizaþionale.
Standardele constau în Standardele de calificare,
de performanþã ºi Standarde de implementare.
Standardele de calificare prezintã caracteristicile
organizaþiilor ºi pãrþilor ce deruleazã activitãþi de audit
intern. Standardele de performanþã descriu natura
activitãþilor de audit intern ºi furnizeazã criterii de
calitate pe baza cãrora sã poatã fi evaluatã
performanþa acestor servicii. În timp ce Standardele
de calificare ºi de performanþã se aplicã tuturor
serviciilor de audit intern, Standardele de
implementare se aplicã tipurilor specifice de misiuni.
Existã un singur set de Standarde de calificare ºi
de performanþã ºi existã seturi multiple de Standarde
de implementare: un set pentru fiecare tip principal de
activitate de audit intern. Standardele de
implementare au fost elaborate pentru activitãþi de
asigurare(A) ºi consultanþã(C).
Standardele sunt parte componentã a cadrului
conceptual pentru practici profesionale. Cadrul
conceptual pentru practici profesionale include
definiþia auditului intern, Codul etic, Standardele ºi
alte ghiduri. Ghidul referitor la modul în care pot fi
aplicate Standardele este inclus în recomandãrile
practice emise de Comitetul pentru aspecte
profesionale.
Standardele angajeazã termeni care dau un
concept specific, inclus în Glosarul de termeni.
Dezvoltarea ºi emiterea de standarde este un
proces continuu.
Auditul intern este o activitate independentã ºi
obiectivã care dã unei entitãþi o asigurare în ceea ce
priveºte gradul de control asupra operaþiunilor, o
îndrumã pentru a-i îmbunãtãþi operaþiunile ºi
contribuie la adãugarea unui plus de valoare.

Auditul intern ajutã aceastã organizaþie sã îºi
atingã obiectivele, evaluând, printr-o abordare
sistematicã ºi metodicã, procesele sale de
management al riscurilor, de control, ºi de guvernare
a organizaþiei ºi fãcând propuneri pentru a le
consolida eficacitatea.
Scop, autoritate ºi responsabilitãþi
Scopul, autoritatea ºi responsabilitãþile auditului
intern trebuie sã fie definite în mod oficial într-un
regulament, în conformitate cu Standardele ºi sã fie
aprobate de Consiliul organizaþiei.
Natura misiunilor de asigurare efectuate pentru
organizaþie trebuie sã fie definitã în Regulamentul de
funcþionare a Departamentului de audit intern. Dacã
misiunile de asigurare urmeazã sã fie efectuate cãtre
pãrþi din afara entitãþii, natura lor trebuie, de
asemenea, sã fie definitã în regulament.
Natura misiunilor de consultanþã trebuie sã fie
definitã în Regulamentul de funcþionare a
Departamentului de audit intern.
Activitatea de audit intern trebuie sã fie
independentã, iar auditorii interni trebuie sã-ºi
desfãºoare activitatea cu obiectivitate. Conducãtorul
Departamentului de audit intern trebuie sã raporteze
în cadrul entitãþii unui nivel ierarhic care sã îi permitã
îndeplinirea responsabilitãþilor în cadrul activitãþii de
audit intern.
Activitatea de audit intern nu trebuie sã fie supusã
niciunei imixtiuni în ceea ce priveºte definirea ariei
sale de aplicabilitate, realizarea activitãþii ºi
comunicarea rezultatelor.
Auditorii interni trebuie sã aibã o atitudine
imparþialã ºi neinfluenþatã ºi sã evite conflictele de
interese.
Dacã obiectivitatea sau independenþa auditorilor
interni este afectatã în fapt sau în aparenþã, pãrþile
interesate trebuie sã fie informate despre detaliile
situaþiilor care creeazã aceste prejudicii. Forma
acestei comunicãri va depinde de natura prejudiciului.
Auditorii interni trebuie sã evite sã evalueze
anumite operaþiuni de care au fost responsabili în
trecut.
Obiectivitatea unui auditor este consideratã a fi
afectatã atunci când acesta realizeazã o misiune de
asigurare pentru o activitate pentru care a fost
responsabil în cursul anului precedent.
Misiunile de asigurare care vizeazã funcþiile de
care rãspunde conducãtorul activitãþii de audit intern
trebuie sã fie supervizate de o persoanã care nu face
parte din structura de audit intern.
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
Auditorii interni pot oferi servicii de consultanþã în
legãturã cu realizarea operaþiunilor pentru care au
fost responsabili în trecut.
Dacã independenþa sau obiectivitatea auditorilor
interni ar putea fi afectatã în legãturã cu serviciile de
consultanþã propuse, ei trebuie sã informeze în
aceastã privinþã clientul care a solicitat misiunea,
înainte de a o accepta.
Competenþã ºi conºtiinciozitate profesionalã
Misiunile trebuie sã fie îndeplinite cu competenþã
ºi cu conºtiinciozitate profesionalã.
Competenþã
Auditorii interni trebuie sã deþinã cunoºtinþele,
priceperea ºi celelalte competenþe necesare
exercitãrii responsabilitãþilor lor individuale.
Departamentul de audit intern trebuie sã deþinã sau
sã dobândeascã în mod colectiv cunoºtinþele,
priceperea ºi celelalte competenþe necesare
exercitãrii responsabilitãþilor care le revin.
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
obþinã sfatul ºi asistenþa de specialitate din partea
altor persoane dacã personalul din Departamentul de
audit intern nu deþine cunoºtinþele, priceperea sau
alte competenþe necesare pentru a realiza parþial sau
total misiunea.
Auditorii interni trebuie sã deþinã cunoºtinþe
suficiente pentru a identifica indiciile unei fraude, dar
aceasta nu înseamnã cã trebuie sã aibã acelaºi nivel
de competenþã ca ºi o persoanã a cãrei principalã
responsabilitate este detectarea ºi investigarea
fraudelor.
Auditorii interni trebuie sã aibã cunoºtinþe legate
de principalele riscuri ºi controale IT, dar ºi de
tehnicile de audit asistate de calculator disponibile
pentru a-ºi exercita activitatea desemnatã. Totuºi, nu
este de aºteptat ca toþi auditorii interni sã aibã
experienþa unui auditor intern a cãrei principalã
responsabilitate este auditarea sistemelor IT.
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
refuze o misiune de consultanþã sau sã obþinã sfatul
ºi asistenþa de specialitate din partea altor persoane
dacã personalul din Departamentul de audit intern nu
deþine cunoºtinþele, priceperea ori alte competenþe
necesare pentru a realiza parþial sau total misiunea.
Conºtiinciozitate profesionalã
Auditorii interni trebuie sã îºi exercite activitatea cu
conºtiinciozitatea ºi priceperea care se aºteaptã din
partea unui auditor intern prudent ºi competent.
Conºtiinþa profesionalã nu implicã infailibilitatea.
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- Auditorul intern trebuie sã acorde toatã atenþia
necesarã practicii sale profesionale, luând în calcul
urmãtoarele elemente:
- sfera de activitate necesarã pentru atingerea
obiectivelor misiunii;
- complexitatea relativã, pragul de semnificaþie sau
caracterul semnificativ al problemelor asupra cãrora
se aplicã procedurile misiunilor de asigurare;
- adecvarea ºi eficacitatea proceselor de
management al riscurilor, de control ºi de guvernanþã
ale organizaþiei;
- probabilitatea existenþei unor erori, nereguli sau
neconformitãþi semnificative;
- costul aplicãrii misiunilor de asigurare în raport
cu avantajele potenþiale.
În exercitarea cu conºtiinciozitate a activitãþii,
auditorul intern trebuie sã ia în consideraþie utilizarea
instrumentelor de audit asistate de calculator ºi a altor
tehnici de analizã a datelor.
Auditorul intern trebuie sã manifeste o vigilenþã
deosebitã în ceea ce priveºte riscurile semnificative
care ar putea afecta obiectivele, operaþiunile sau
resursele. Totuºi, numai aplicarea procedurilor de
asigurare, chiar dacã este efectuatã cu
conºtiinciozitatea profesionalã necesarã, nu
garanteazã identificarea tuturor riscurilor
semnificative.
Auditorul intern trebuie sã efectueze o misiune de
consultanþã cu conºtiinciozitate profesionalã, luând în
consideraþie urmãtoarele elemente:
- necesitãþile ºi aºteptãrile clienþilor, inclusiv în
ceea ce priveºte natura, planificarea ºi comunicarea
rezultatelor misiunii;
- complexitatea relativã a misiunii ºi volumul de
muncã necesar pentru atingerea obiectivelor stabilite;
- costul misiunii de consultanþã în raport cu
avantajele potenþiale.
Pregãtirea profesionalã continuã
Auditorii interni trebuie sã îºi îmbunãtãþeascã
cunoºtinþele, priceperea ºi alte competenþe necesare
prin pregãtire profesionalã continuã.
Programul de asigurare ºi îmbunãtãþire a
calitãþii
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
elaboreze ºi sã întreþinã un program de asigurare ºi
îmbunãtãþire a calitãþii care sã acopere toate
aspectele legate de activitatea de audit intern ºi sã
monitorizeze permanent eficacitatea acestuia. Acest
program va include evaluãri interne ºi externe ale
calitãþii ºi monitorizare internã permanentã. Fiecare
6
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
parte a programului trebuie sã fie conceputã astfel
încât sã ajute activitatea de audit intern sã aducã un
plus de valoare ºi sã îmbunãtãþeascã activitãþile
organizaþiei, dar ºi sã ofere o asigurare cã activitatea
de audit intern se desfãºoarã în conformitate cu
Standardele ºi cu Codul etic.
Evaluãri ale programului de control al calitãþii
Activitatea de audit intern trebuie sã adopte un
proces care sã permitã monitorizarea ºi evaluarea
eficacitãþii globale a programului de control al calitãþii.
Acest proces trebuie sã cuprindã atât evaluãri interne,
cât ºi evaluãri externe.
Evaluãri interne
Evaluãrile interne trebuie sã cuprindã:
- revizuiri permanente privind performanþa
activitãþii de audit intern; ºi
- revizuiri periodice, efectuate prin autoevaluare
sau de cãtre alte persoane din cadrul entitãþii care
cunosc practicile de audit intern ºi Standardele.
Evaluãri externe
Evaluãrile externe trebuie sã fie realizate cel puþin
o datã la 5 ani de cãtre un auditor independent ºi
care deþine competenþa necesarã din afara entitãþii,
sau de o echipã de auditori independenþi ºi care deþin
competenþele necesare din afara entitãþii. Nevoia
potenþialã de evaluãri externe mai dese, precum ºi
competenþa ºi independenþa auditorului extern sau a
echipei de auditori, inclusiv orice posibil conflict de
interese, trebuie discutate de cãtre conducãtorul
Departamentului de audit intern cu Consiliul. De
asemenea, astfel de discuþii trebuie sã þinã cont de
mãrimea, complexitatea ºi specificul organizaþiei în
corelaþie cu experienþa auditorului sau echipei.
Rapoarte referitoare la programul de calitate
Conducãtorul Departamentului de audit intern
trebuie sã comunice Consiliului rezultatele evaluãrilor
externe.
Utilizarea menþiunii "Efectuat în conformitate
cu Standardele"
Auditorii interni sunt încurajaþi sã menþioneze în
rapoartele pe care le întocmesc faptul cã activitãþile
lor sunt "efectuate în conformitate cu Standardele
pentru practica profesionalã în domeniul auditului
intern". Totuºi, auditorii interni pot folosi aceastã
menþiune doar dacã evaluãrile programului de
îmbunãtãþire a calitãþii demonstreazã cã activitatea de
audit intern este efectuatã în conformitate cu
Standardele.

Prezentarea neconformitãþii
Chiar dacã activitatea de audit intern trebuie sã fie
efectuatã respectându-se cu stricteþe Standardele în
ansamblul lor, iar auditorii interni trebuie sã respecte
Codul etic, pot exista situaþii în care aceastã
conformitate nu este pe deplin realizatã. Atunci când
aceastã neconformitate influenþeazã în ansamblul sãu
aria de aplicabilitate a activitãþii de audit intern sau
funcþionarea Departamentului de audit intern, aceastã
situaþie trebuie adusã atât la cunoºtinþa conducerii
superioare executive, cât ºi la cea a Consiliului.
Gestionarea activitãþii de audit intern
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
gestioneze în mod eficient activitatea de audit intern,
astfel încât sã se asigure cã ea aduce un plus de
valoare entitãþii.
Planificarea
Responsabilul pentru activitatea de audit intern
trebuie sã realizeze o planificare bazatã pe riscuri,
pentru a defini prioritãþile activitãþii de audit intern în
concordanþã cu obiectivele entitãþii.
Programul misiunilor de audit intern trebuie sã se
bazeze pe o evaluare a riscurilor, realizatã cel puþin o
datã pe an. La stabilirea acestui proces, auditorul
intern trebuie sã ia în calcul punctele de vedere ale
managementului ºi Consiliului organizaþiei.
Atunci când îi este propusã o misiune de
consultanþã, responsabilul pentru activitatea de audit
intern trebuie, înainte de a o accepta, sã ia în calcul
în ce mãsurã aceasta poate aduce un plus de valoare
ºi poate îmbunãtãþi managementul riscurilor ºi
funcþionarea entitãþii. Misiunile care au fost acceptate
trebuie sã fie integrate în planul de audit.
Comunicarea ºi aprobarea
Responsabilul pentru activitatea de audit intern
trebuie sã comunice managementului ºi Consiliului
planurile privind activitatea de audit intern ºi resursele
necesare, inclusiv modificãrile intermediare
semnificative, în vederea examinãrii ºi aprobãrii
acestora. Conducãtorul activitãþii de audit intern
trebuie sã semnaleze, de asemenea, impactul oricãrei
limitãri a resurselor.
Gestionarea resurselor
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
se asigure cã resursele alocate acestei activitãþi sunt
adecvate, suficiente ºi alocate efectiv în vederea
realizãrii planului de audit aprobat.
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
Politici ºi proceduri
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
stabileascã politicile ºi procedurile care sã dirijeze
activitatea de audit intern.
Coordonarea
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
comunice celorlalþi prestatori interni ºi externi de
servicii de asigurare ºi de consiliere informaþiile
necesare ºi sã îºi coordoneze activitãþile cu aceºtia,
astfel încât sã asigure o acoperire adecvatã a
activitãþilor ºi sã minimizeze suprapunerile.
Rapoarte transmise managementului ºi
Consiliului
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
raporteze periodic managementului ºi Consiliului cu
privire la scopul, autoritatea, responsabilitatea ºi
funcþionarea activitãþii de audit intern, în raport cu
planul stabilit. Aceste rapoarte trebuie sã includã, de
asemenea, aspecte legate de expunerile la riscurile
semnificative ºi de controlul acestora, aspectele
legate de guvernanþa corporativã, precum ºi alte
aspecte necesare conducerii executive ºi Consiliului
sau solicitate de acestea.
Natura activitãþii
Activitatea de audit intern trebuie sã evalueze ºi sã
contribuie la îmbunãtãþirea sistemelor de
management al riscurilor, de control ºi de guvernanþã
a entitãþii, folosind o abordare sistematicã ºi
metodicã.
Managementul riscurilor
Activitatea de audit intern trebuie sã ajute entitatea
prin identificarea ºi evaluarea expunerilor
semnificative la riscuri ºi sã contribuie la
îmbunãtãþirea sistemelor de management ºi control al
riscurilor.
Activitatea de audit intern trebuie sã monitorizeze
ºi sã evalueze eficacitatea sistemului de management
al riscurilor aparþinând entitãþii.
Activitatea de audit intern trebuie sã evalueze
expunerile la riscurile aferente guvernanþei entitãþii,
operaþiunilor ºi sistemelor informaþionale cu privire la:
- fiabilitatea ºi integritatea informaþiilor financiare ºi
operaþionale;
- eficacitatea ºi eficienþa operaþiunilor;
- protejarea activelor;
- respectarea legilor, regulamentelor ºi
contractelor.
Pe parcursul misiunilor de consultanþã, auditorii
interni trebuie sã abordeze riscurile în conformitate cu
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
obiectivele misiunii ºi sã fie atenþi la existenþa unor
alte riscuri semnificative.
În procesul de identificare ºi de evaluare a
expunerii semnificative la riscuri ale organizaþiei,
auditorii interni trebuie sã includã cunoºtinþele despre
riscuri dobândite din misiunile de consultanþã.
Controlul
Activitatea de audit intern trebuie sã ajute entitatea
sã pãstreze controale eficace prin evaluarea
eficacitãþii ºi eficienþei acestora ºi prin promovarea
îmbunãtãþirii continue a lor.
Pe baza rezultatelor evaluãrilor riscurilor,
activitatea de audit intern trebuie sã evalueze
adecvarea ºi eficacitatea controalelor privind
guvernanþa entitãþii, operaþiunile ºi sistemele de
informare din organizaþie.
Aceastã evaluare trebuie sã vizeze urmãtoarele
aspecte:
- fiabilitatea ºi integritatea informaþiilor financiare ºi
operaþionale;
- eficacitatea ºi eficienþa operaþiunilor;
- protejarea activelor;
- respectarea legilor, regulamentelor ºi
contractelor.
Auditorii interni trebuie sã stabileascã în ce
mãsurã au fost definite scopurile ºi obiectivele privind
operaþiunile ºi programele ºi dacã aceste scopuri ºi
obiective sunt conforme cu cele ale organizaþiei.
Auditorii interni trebuie sã revizuiascã operaþiunile
ºi programele pentru a stabili în ce mãsurã rezultatele
corespund scopurilor ºi obiectivelor stabilite ºi dacã
aceste operaþiuni ºi programe sunt implementate sau
realizate aºa cum s-a prevãzut.
Pentru evaluarea controalelor sunt necesare
criterii adecvate. Auditorii interni trebuie sã
stabileascã în ce mãsurã a definit managementul
criterii adecvate pentru a determina dacã au fost
atinse obiectivele ºi scopurile. Dacã aceste criterii
sunt adecvate, auditorii interni trebuie sã le utilizeze
în evaluarea pe care o fac. Dacã nu sunt adecvate,
auditorii interni trebuie sã colaboreze cu
managementul pentru a elabora criterii
corespunzãtoare de evaluare.
În cursul misiunilor de consultanþã, auditorii interni
trebuie sã examineze controalele în conformitate cu
obiectivele misiunii ºi sã fie atenþi la existenþa oricãrui
punct slab semnificativ privind controlul.
- În cadrul procesului de identificare ºi de evaluare
a expunerilor semnificative la risc ale organizaþiei,
auditorii interni trebuie sã ia în consideraþie
cunoºtinþele despre sistemele de control pe care le-au
dobândit în cursul misiunilor lor de consultanþã.
8
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
Guvernanþa
Activitatea de audit intern trebuie sã evalueze ºi sã
facã recomandãri adecvate pentru îmbunãtãþirea
procesului de guvernanþã în vederea atingerii
urmãtoarelor obiective:
- promovarea valorilor etice adecvate în cadrul
organizaþiei;
- asigurarea efectuãrii unui management
organizaþional eficace ºi asigurarea responsabilizãrii
aferente;
- comunicarea eficace a informaþiilor despre riscuri
ºi control structurilor adecvate din cadrul organizaþiei;
- coordonarea efectivã a activitãþilor ºi
comunicarea informaþiilor între conducerea executivã,
precum ºi auditorilor interni ºi externi ºi Consiliului.
Activitatea de audit intern trebuie sã evalueze
proiectarea, implementarea ºi eficacitatea
obiectivelor, programelor ºi activitãþilor legate de etica
organizaþiei.
Obiectivele misiunii de consultanþã trebuie sã
corespundã valorilor ºi obiectivelor generale ale
entitãþii.
Planificarea misiunii
Auditorii interni trebuie sã elaboreze ºi sã
înregistreze un plan pentru fiecare misiune, plan care
sã includã aria de aplicabilitate, obiectivele,
calendarul ºi alocarea resurselor.
La planificarea misiunii, auditorii interni trebuie sã
ia în considerare:
- obiectivele activitãþii care este revizuitã ºi
mijloacele prin care activitatea îºi controleazã
desfãºurarea;
- riscurile semnificative legate de activitate,
obiectivele sale, resursele utilizate, precum ºi
operaþiile ºi mijloacele prin care impactul potenþial al
riscului este menþinut la un nivel acceptabil;
- adecvarea ºi eficacitatea sistemelor de
management ºi control al riscurilor activitãþii, cu
referire la un cadru sau model relevant de control;
- oportunitãþile de îmbunãtãþire semnificativã a
sistemelor de management ºi control al riscurilor
activitãþii.
La planificarea unei misiuni pentru pãrþile din afara
organizaþiei, auditorii interni trebuie sã stabileascã o
înþelegere scrisã cu aceºtia în legãturã cu obiectivele,
aria de aplicabilitate, responsabilitãþile fiecãrei pãrþi ºi
alte aºteptãri ale clientului, inclusiv în ceea ce
priveºte restricþiile cu privire la comunicarea
rezultatelor misiunii ºi accesul la dosarul misiunii.
Auditorii interni trebuie sã stabileascã cu clientul
misiunii de consultanþã o înþelegere cu privire la

obiectivele, aria de aplicabilitate, responsabilitãþile
fiecãrei pãrþi ºi alte aºteptãri ale clientului. Pentru
misiunile semnificative, acest acord trebuie sã fie
documentat.
Obiectivele trebuie sã fie stabilite pentru fiecare
misiune în parte.
Auditorii interni trebuie sã realizeze o evaluare
preliminarã a riscurilor relevante pentru activitatea
revizuitã. Obiectivele misiunii trebuie sã reflecte
rezultatele acestei evaluãri.
La elaborarea obiectivelor misiunii, auditorul intern
trebuie sã þinã cont de probabilitatea existenþei
erorilor, neregularitãþilor, a cazurilor de
neconformitate, precum ºi a altor expuneri
semnificative.
Obiectivele unei misiuni de consultanþã trebuie sã
abordeze procesele care privesc riscurile, controlul ºi
guvernanþa organizaþiei în limita convenitã cu clientul.
Aria de aplicabilitate stabilitã trebuie sã fie
suficientã, astfel încât sã îndeplineascã obiectivele
misiunii.
Aria de aplicabilitate a misiunii trebuie sã includã
luarea în consideraþie a sistemelor, înregistrãrilor,
personalului ºi activelor relevante, inclusiv a celor
aflate sub controlul unor terþe pãrþi.
Dacã pe parcursul unei misiuni de asigurare apar
oportunitãþi semnificative de consultanþã, trebuie sã
se încheie în scris o înþelegere în legãturã cu
obiectivele, aria de aplicabilitate, responsabilitãþile
fiecãrei pãrþi ºi alte aºteptãri, iar rezultatele misiunii
de consultanþã trebuie sã fie comunicate în
conformitate cu standardele de consultanþã.
Atunci când efectueazã o misiune de consultanþã,
auditorii interni trebuie sã se asigure cã aria de
aplicabilitate a misiunii permite îndeplinirea
obiectivelor convenite. Dacã în cursul misiunii auditorii
interni manifestã rezerve privind aria de aplicabilitate,
aceste rezerve trebuie discutate cu clientul pentru a
decide dacã misiunea poate fi continuatã.
Auditorii interni trebuie sã stabileascã resursele
adecvate atingerii obiectivelor misiunii. Selectarea
personalului din cadrul departamentului de audit
intern trebuie sã se bazeze pe o evaluare a naturii ºi
complexitãþii fiecãrei misiuni, a constrângerilor de timp
ºi a resurselor disponibile.
Auditorii interni trebuie sã elaboreze un program
de lucru care sã permitã îndeplinirea obiectivelor
misiunii. Acest program de lucru trebuie sã fie
îndosariat.
Prin programul de lucru trebuie sã se stabileascã
procedurile ce urmeazã a fi aplicate pentru a
identifica, analiza, evalua ºi înregistra informaþiile pe
durata misiunii. Programul de lucru trebuie sã fie
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
aprobat înainte de implementarea sa ºi orice ajustãri
trebuie sã fie aprobate cu promptitudine.
Programul de lucru al unei misiuni de consultanþã
poate varia din punctul de vedere al formei ºi
conþinutului, în funcþie de natura misiunii.
Auditorii interni trebuie sã identifice, analizeze,
evalueze ºi sã documenteze informaþii suficiente
pentru atingerea obiectivelor misiunii.
Identificarea informaþiilor
Auditorii interni trebuie sã identifice informaþii
suficiente, fiabile, relevante ºi utile pentru atingerea
obiectivelor misiunii.
Analiza ºi evaluarea
Auditorii interni trebuie sã-ºi bazeze concluziile ºi
rezultatele misiunii lor pe analize ºi evaluãri
corespunzãtoare.
Documentarea informaþiilor
Auditorii interni trebuie sã documenteze
informaþiile relevante în vederea justificãrii concluziilor
ºi rezultatelor misiunii.
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
controleze accesul la dosarele misiunii. Acesta trebuie
sã obþinã acordul conducerii superioare executive
ºi/sau consultanþã juridicã, dacã este cazul, înainte de
a transmite aceste dosare unor terþi.
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
stabileascã reguli privind pãstrarea dosarelor misiunii.
Aceste reguli trebuie sã fie în conformitate cu
regulamentele organizaþiei, precum ºi cu alte cerinþe
legale sau reglementãri adecvate.
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
stabileascã reguli privind atât custodia ºi pãstrarea
dosarelor misiunii, cât ºi transmiterea lor cãtre terþi
interni sau externi. Aceste reguli trebuie sã fie în
conformitate cu regulamentele entitãþii, precum ºi cu
alte cerinþe legale sau reglementãri adecvate.
Supervizarea misiunii
Misiunile trebuie sã facã obiectul unei supervizãri
corespunzãtoare în vederea asigurãrii îndeplinirii
obiectivelor, asigurãrii calitãþii ºi dezvoltãrii
profesionale a personalului.
Comunicarea rezultatelor
Auditorii interni trebuie sã comunice rezultatele
misiunii.
Comunicarea trebuie sã includã obiectivele ºi aria
de aplicabilitate ale misiunii, precum ºi concluziile,
recomandãrile ºi planurile de acþiune aplicabile.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Comunicarea finalã a rezultatelor trebuie sã
conþinã, acolo unde este cazul, opinia de ansamblu a
auditorului intern ºi/sau concluziile acestuia.
Auditorii interni sunt încurajaþi sã atingã
performanþe satisfãcãtoare în comunicãrile privind
misiunile.
Atunci când rezultatele misiunii sunt puse la
dispoziþia unor pãrþi din afara entitãþii, comunicarea
trebuie sã includã restricþii în ceea ce priveºte
distribuirea ºi utilizarea acestor rezultate.
Comunicarea privind evoluþia ºi rezultatele unei
misiuni de consultanþã vor varia ca formã ºi conþinut
în funcþie de natura misiunii ºi de necesitãþile
clientului.
Comunicarea trebuie sã fie corectã, obiectivã,
clarã, concisã, constructivã, completã ºi realizatã în
timp util.
Erori ºi omisiuni
Dacã o comunicare finalã conþine o eroare sau o
omisiune semnificativã, conducãtorul activitãþii de
audit intern trebuie sã comunice informaþiile corectate
tuturor pãrþilor care au primit versiunea iniþialã.
Atunci când nerespectarea Standardelor are un
impact asupra unei anumite misiuni, comunicarea
rezultatelor trebuie sã cuprindã:
- standardul(ele) care nu a(u) fost respectat(e) în
totalitate;
- motivul sau motivele neconformitãþii; ºi
- efectul neconformitãþii asupra misiunii.
Diseminarea rezultatelor
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
comunice rezultatele pãrþilor îndreptãþite.
Conducãtorul activitãþii de audit intern este
responsabil cu comunicarea rezultatelor finale pãrþilor
care pot acorda atenþia cuvenitã acestora.
Dacã nu este mandatat în baza unor cerinþe
legale, statutare sau de reglementare, înaintea
comunicãrii rezultatelor misiunii cãtre pãrþi din afara
organizaþiei, conducãtorul activitãþii de audit intern
trebuie:
- sã evalueze riscul potenþial pentru entitate;
- sã se consulte cu conducerea superioarã
executivã ºi/sau cu consilierul juridic, dacã este cazul;
- sã controleze diseminarea rezultatelor prin
restricþionarea folosirii acestora.
Conducãtorul activitãþii de audit intern este
responsabil pentru comunicarea cãtre clienþi a
rezultatelor finale ale misiunilor de consultanþã.
Pe parcursul misiunilor de consultanþã pot fi
identificate aspecte referitoare la managementul
riscurilor, la control ºi la guvernanþã. Ori de câte ori
10
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
aceste aspecte sunt semnificative pentru entitate, ele
trebuie sã fie comunicate conducerii executive ºi
Consiliului.
Monitorizarea evoluþiei
Conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie sã
stabileascã ºi sã menþinã un sistem care sã permitã
monitorizarea acþiunilor întreprinse ca urmare a
dispoziþiilor managementului în baza rezultatelor
comunicate.
Responsabilul pentru activitatea de audit intern
trebuie sã stabileascã un proces de urmãrire a
implementãrii rezultatelor, care sã permitã
monitorizarea ºi garantarea faptului cã mãsurile luate
de conducere au fost implementate în mod eficient
sau cã managementul a acceptat sã-ºi asume riscul
de a nu întreprinde nicio mãsurã.
Activitatea de audit intern trebuie sã monitorizeze
implementarea dispoziþiilor managementului în baza
rezultatelor misiunii de consultanþã în limitele în care
acestea au fost convenite cu clientul.
Soluþionarea acceptãrii riscurilor de cãtre
management
Atunci când conducãtorul activitãþii de audit intern
considerã cã managementul a acceptat un nivel al
riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru
entitate, conducãtorul activitãþii de audit intern trebuie
sã discute acest aspect împreunã cu conducerea
executivã la cel mai înalt nivel. Dacã nu pot lua o
decizie cu privire la riscul rezidual, conducãtorul
activitãþii de audit intern ºi conducerea executivã
trebuie sã se adreseze Consiliului pentru soluþionarea
acestei situaþii.
Glosar de termeni
Valoare adãugatã - valoarea este conferitã de
sporirea numãrului de ocazii pentru atingerea
obiectivelor entitãþii, identificând îmbunãtãþirile la nivel
operaþional ºi/sau reducând expunerea la risc atât
prin servicii de asigurare, cât ºi de consultanþã.
Control adecvat - controlul planificat ºi organizat
de conducere astfel încât sã poatã oferi o asigurare
rezonabilã cã riscurile la care este expusã entitatea
au fost gestionate eficace ºi cã scopurile ºi
obiectivele entitãþii vor fi îndeplinite în mod eficient ºi
economic.
Servicii de asigurare - examinarea obiectivã a
elementelor probante, efectuatã în scopul de a furniza
entitãþii o evaluare independentã a proceselor de
management al riscurilor, de control sau de guvernare
ale entitãþii. Exemplele pot include auditurile
financiare, operaþionale, de conformitate, de
securitate a sistemelor ºi cu scop special.

Consiliu - un organism de guvernare al unei
entitãþi, cum ar fi un Consiliu director, un consiliu de
supraveghere, ºeful unei agenþii sau al unui organism
legislativ, consiliul de administraþie sau de conducere
al unei organizaþii nonprofit sau orice alt organism
desemnat al entitãþii, inclusiv comitetul de audit, în
faþa cãruia raporteazã auditorii interni.
Regulament - regulamentul de organizare ºi
funcþionare al activitãþii de audit intern este un
document oficial care defineºte misiunea,
competenþele ºi responsabilitãþile acestei activitãþi.
Regulamentul trebuie: a) sã defineascã poziþia
auditului intern în cadrul entitãþii; b) sã autorizeze
accesul la documentele, bunurile ºi persoanele
relevante pentru îndeplinirea corespunzãtoare a
misiunii; ºi c) sã defineascã aria de aplicabilitate a
activitãþilor de audit intern.
Conducãtorul activitãþii de audit intern - postul de
cel mai înalt nivel din cadrul entitãþii, cu
responsabilitãþi privind activitãþile de audit intern. Într-
o activitate de audit intern, organizatã în mod clasic,
acesta ar fi directorul de audit intern. În cazul în care
activitãþile de audit intern sunt încredinþate unor
prestatori externi de servicii, conducãtorul activitãþii de
audit intern este persoana însãrcinatã sã
supravegheze executarea contractului de servicii ºi sã
asigurare calitatea de ansamblu a acestor activitãþi,
dar ºi care raporteazã conducerii generale ºi
Consiliului asupra activitãþilor de audit intern ºi
monitorizeazã implementarea recomandãrilor
rezultate în cadrul misiunii. Acest post poate, de
asemenea, sã poarte denumirea de auditor general,
ºef al auditului intern sau inspector general.
Cod etic - Codul etic al Institutului Auditorilor
Interni (IIA) prezintã principiile relevante pentru
profesia ºi practica de audit intern, precum ºi regulile
de conduitã care descriu comportamentul aºteptat din
partea auditorilor interni. Codul etic se aplicã atât
persoanelor, cât ºi organismelor care furnizeazã
servicii de audit intern. Scopul Codului etic este de a
promova culturi etice la nivel global în cadrul profesiei
de audit intern.
Conformitate - aderarea ºi respectarea politicilor,
planurilor, procedurilor, legilor, regulamentelor,
contractelor sau altor cerinþe.
Conflict de interese - orice relaþie care nu este sau
nu pare sã fie în interesul entitãþii. Un conflict de
interese poate afecta capacitatea unei persoane de a-
ºi îndeplini în mod obiectiv sarcinile ºi
responsabilitãþile.
Servicii de consultanþã - activitãþi de consultanþã
sau alte servicii conexe clientului, ale cãror naturã ºi
sferã de activitate sunt convenite în prealabil cu
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
clientul. Aceste activitãþi au ca obiective adãugarea
unui plus de valoare ºi îmbunãtãþirea guvernanþei
unei organizaþii, managementul riscului ºi proceselor
de control, fãrã ca auditorul intern sã îºi asume
responsabilitãþi de conducere. Exemple: consultanþã,
consiliere, facilitare ºi formare profesionalã.
Control - orice mãsurã luatã de conducere, de
Consiliu sau de alte pãrþi în vederea îmbunãtãþirii
gestionãrii riscurilor ºi creºterii probabilitãþii ca
scopurile ºi obiectivele stabilite sã fie îndeplinite.
Managerii planificã, organizeazã ºi coordoneazã
aplicarea de mãsuri suficiente pentru a oferi o
asigurare rezonabilã cã scopurile ºi obiectivele vor fi
îndeplinite.
Mediul de control - atitudinea ºi acþiunile
Consiliului ºi ale managementului cu privire la
importanþa controlului în cadrul entitãþii. Mediul de
control furnizeazã disciplina ºi structura necesarã
îndeplinirii obiectivelor primordiale ale sistemului de
control intern. Mediul de control conþine urmãtoarele
elemente:
- integritate ºi valori etice;
- filosofia managementului ºi stilul de operare;
- structura organizaþionalã;
- delegarea autoritãþii ºi a responsabilitãþilor;
- politici ºi practici referitoare la resursele umane;
- competenþa personalului.
Procese de control - politicile, procedurile ºi
activitãþile care fac parte dintr-un cadru general pentru
desfãºurarea controlului, concepute pentru a asigura
cã riscurile se înscriu în limitele de toleranþã stabilite
de procesul de management al riscurilor.
Misiune - o misiune, sarcinã sau o activitate de
revizuire specificã auditului intern, cum ar fi un audit
intern, o revizuire a controlului autoevaluãrii,
investigarea unei fraude sau o misiune de
consultanþã. O misiune poate îngloba mai multe
sarcini sau activitãþi desfãºurate în vederea atingerii
unui set determinat de obiective aferente.
Obiectivele misiunii - enunþuri generale elaborate
de auditorii interni ºi care definesc ceea ce se doreºte
sã se realizeze în timpul misiunii.
Programul de lucru al misiunii - un document care
enumãrã procedurile ce trebuie urmate în cadrul unei
misiuni în vederea îndeplinirii planului misiunii.
Prestator extern de servicii - o persoanã sau o
firmã din afara entitãþii care deþine cunoºtinþe, abilitãþi
ºi experienþã specializatã într-un domeniu particular.
Fraudã - orice acte ilegale caracterizate prin
înºelãtorie, disimulare sau trãdarea încrederii. Aceste
acte nu sunt caracterizate în mod necesar de
ameninþarea cu violenþa sau de utilizarea forþei fizice.
Fraudele sunt comise de persoane ºi organizaþii în
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
scopul de a obþine bani, bunuri sau servicii, pentru a
evita plata ori pierderea serviciilor sau pentru a-ºi
asigura un avantaj personal ori de afaceri.
Guvernanþã - ansamblu de procese ºi structuri
implementate de conducere în scopul de a informa,
coordona, conduce ºi monitoriza activitãþile
organizaþiei pentru atingerea obiectivelor acesteia.
Impedimente - afectãri ale obiectivitãþii unei
persoane ºi ale independenþei entitãþii care pot
include conflicte de interese, limitãri ale ariei de
aplicabilitate, restricþionãri ale accesului la
documente, înregistrãri, bunuri, la anumite persoane,
precum ºi limitãri ale resurselor (finanþãrilor).
Independenþã - absenþa condiþiilor care ameninþã
obiectivitatea în fapt sau obiectivitatea în aparenþã.
Asemenea ameninþãri ale obiectivitãþii trebuie þinute
sub control la nivelul auditorului intern, al misiunii, la
nivel funcþional ºi organizaþional.
Activitatea de audit intern - un departament,
divizie, serviciu, echipã de consultanþi sau alt/alþi
practician/practicieni care oferã o asigurare
independentã ºi obiectivã, precum ºi servicii de
consultanþã care contribuie la adãugarea unui plus de
valoare ºi la îmbunãtãþirea operaþiunilor entitãþii.
Activitatea de audit intern ajutã organizaþia sã îºi
atingã obiectivele aducând o abordare sistematicã ºi
metodicã la evaluarea ºi îmbunãtãþirea eficacitãþii
proceselor de management al riscurilor, de control ºi
de guvernanþã.
Obiectivitate - atitudine intelectualã neinfluenþatã
care permite auditorilor interni sã îºi efectueze
(urmare din pagina 1)
Emiterea soluþiei fiscale individuale
anticipate ºi a acordului de preþ în avans
Emiterea soluþiei fiscale
individuale anticipate
Pot depune cerere pentru emiterea unei soluþii
fiscale contribuabilii înregistraþi la organele fiscale.
Soluþia fiscalã se emite ca urmare a cererii adresate
de cãtre contribuabil Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã.
Anterior depunerii cererii de emitere a unei soluþii
fiscale ºi a documentaþiei, contribuabilul poate solicita
în scris Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã o
discuþie preliminarã în vederea stabilirii existenþei
stãrii de fapt viitoare pentru emiterea unei soluþii
fiscale. Cererea pentru discuþia preliminarã va conþine
informaþii cu privire la datele de identificare ale
12
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
misiunile într-o manierã care demonstreazã credinþa
lor sincerã în rezultatele muncii lor ºi faptul cã nu au
fãcut compromisuri semnificative privind calitatea.
Obiectivitatea le cere auditorilor interni sã nu îºi
subordoneze propria judecatã în probleme de audit
altor persoane.
Riscuri reziduale - riscul care rãmâne dupã ce
managementul a luat mãsurile necesare pentru
reducerea impactului ºi a probabilitãþii apariþiei unui
eveniment advers, inclusiv mãsurile legate de
activitãþile de control ca rãspuns la un anumit risc.
Risc - posibilitatea de a se produce un eveniment
care ar putea avea un impact asupra îndeplinirii
obiectivelor. Riscul se mãsoarã în funcþie de
consecinþe ºi probabilitate.
Managementul riscului - un proces de identificare,
evaluare, gestionare ºi control al evenimentelor sau
situaþiilor potenþiale, pentru a oferi o asigurare
rezonabilã în ceea ce priveºte îndeplinirea
obiectivelor entitãþii.
Trebuie - Atunci când se foloseºte cuvântul
"trebuie" în cuprinsul standardelor, aceasta denotã o
obligaþie imperativã a acelei prevederi.
Standard - o normã profesionalã elaboratã de
Consiliul Institutului Auditorilor Interni (IIA), care
delimiteazã cerinþele necesare pentru efectuarea unei
game vaste de activitãþi de audit intern ºi pentru
evaluarea modului de funcþionare a activitãþii de audit
intern.
contribuabilului ºi ale reprezentantului legal, precum
ºi o scurtã prezentare a obiectului discuþiei. Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã are obligaþia de a
comunica în scris contribuabilului data, ora, locul ºi
numele persoanelor care vor participa la discuþia
preliminarã.
Ca urmare a discuþiei preliminare, se va stabili
numãrul de soluþii fiscale necesare reglementãrii
situaþiei fiscale de fapt viitoare.
ATENÞIE!
Tariful de emitere a unei soluþii fiscale se achitã în
lei ºi este în valoare de 1.000 de euro, la cursul
comunicat de Banca Naþionalã a României în ziua
efectuãrii plãþii.

Cererea pentru emiterea soluþiei fiscale trebuie sã
conþinã datele de identificare ale contribuabilului, ale
reprezentantului legal ºi prezentarea stãrii de fapt
viitoare pentru care se solicitã emiterea acesteia. O
cerere poate conþine prezentarea mai multor stãri de
fapt viitoare pentru care se solicitã soluþii fiscale.
Cererea va fi însoþitã de documentaþia aferentã ºi
dovada achitãrii tarifului de emitere.
Documentaþia pentru emiterea soluþiilor fiscale
trebuie sã conþinã urmãtoarele informaþii:
a) situaþia detaliatã privind activitatea
contribuabilului, în prezent ºi în viitor;
b) prezentarea completã a stãrilor de fapt viitoare
pentru care se solicitã soluþii fiscale, însoþitã de
descrierea motivelor de fapt ºi a temeiului de drept;
c) obligaþiile fiscale pentru care se solicitã soluþii
fiscale;
d) punctul de vedere al contribuabilului cu privire la
reglementarea fiscalã a situaþiilor de fapt viitoare
prezentate în cerere;
e) declaraþia pe propria rãspundere a
contribuabilului cã nu existã nicio procedurã fiscalã,
administrativã sau judiciarã în curs pentru cazul
descris ºi pentru care este solicitatã emiterea soluþiilor
fiscale;
f) declaraþia pe propria rãspundere privind
corectitudinea informaþiilor furnizate prin cerere ºi a
documentaþiei prezentate;
g) acte administrative, acte de control sau alte
acte emise în legãturã cu cazul descris pentru care se
solicitã soluþii fiscale;
h) prezentarea altor elemente considerate
relevante de contribuabil.
Documentaþia pentru emiterea soluþiei fiscale va fi
depusã la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã
în douã exemplare. În cazul în care existã documente
în limba strãinã, acestea vor fi însoþite de traduceri în
limba românã efectuate de traducãtori autorizaþi.
Documentaþia depusã va fi îndosariatã, respectiv
paginile vor fi numerotate ºi însoþite de opis.
Documentaþia care este disponibilã ºi în format
electronic va fi depusã într-un format accesibil, stabilit
de comun acord cu administraþia fiscalã.
În cazul în care ulterior contribuabilul completeazã
documentaþia cu elemente suplimentare, acestea vor
fi însoþite de trimiteri la documentaþia cu care sunt în
legãturã, dupã caz.
În funcþie de circumstanþele fiecãrui caz în parte,
contribuabilul trebuie sã furnizeze ºi alte informaþii
administraþiei fiscale, la cererea acesteia.
Cererea pentru emiterea soluþiei fiscale se
respinge în urmãtoarele situaþii:
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
a) cererea contribuabilului nu conþine cel puþin
unul dintre elementele prevãzute la art. 7 lit. a)-g) din
HG 529/2007;
b) documentaþia nu este prezentatã conform art. 8
din HG 529/2007 sau nu este refãcutã, dupã
depunere, conform prevederilor menþionate;
c) faptele prezentate sunt aceleaºi cu cele
descrise de contribuabil într-o cerere anterioarã
pentru care s-a respins cererea pentru emiterea unei
soluþii fiscale;
d) dacã existã o procedurã fiscalã, administrativã
sau judiciarã în curs pentru cazul descris;
e) dacã existã informaþii reale cã faptele declarate
ascund o altã situaþie de fapt sau de drept;
f) contribuabilul nu a prezentat dovada achitãrii
tarifului pentru emiterea soluþiei fiscale.
Respingerea cererii se comunicã în scris
contribuabilului de cãtre Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã, în termen de 15 zile de la data
adoptãrii deciziei de respingere.
IMPORTANT!
Soluþia fiscalã conþine urmãtoarele elemente:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emisã ºi data de la care îºi
produce efectele;
c) datele de identificare ale contribuabilului
beneficiar al soluþiei fiscale;
d) obiectul soluþiei fiscale;
e) motivul de fapt;
f) temeiul de drept;
g) precizãri privind categoria obligaþiilor fiscale
pentru care s-a emis soluþia fiscalã ºi tratamentul
fiscal aplicabil acestora;
h) menþiunea cã soluþia fiscalã emisã produce
efecte numai faþã de contribuabilul solicitant ºi pentru
starea de fapt viitoare pentru care a fost emisã;
i) interpretãrile contribuabilului ºi ale administraþiei
fiscale cu privire la reglementarea fiscalã a stãrii de
fapt viitoare, exprimate în perioada de emitere a
soluþiei fiscale.
Pentru reglementarea fiecãrei stãri de fapt viitoare
se emite o soluþie fiscalã.
Procedura de emitere a acordului
de preþ în avans
poate fi modificat la solicitarea contribuabilului.
Anterior depunerii cererii de emitere/modificare a unui
acord ºi a documentaþiei, contribuabilul poate solicita
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
în scris Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã o
discuþie preliminarã în vederea stabilirii existenþei
stãrii de fapt viitoare pentru încheierea unui acord
sau, dupã caz, a condiþiilor pentru modificarea
acordului.
Cererea pentru discuþia preliminarã va conþine
informaþii cu privire la datele de identificare ale
contribuabilului ºi ale reprezentantului legal, precum
ºi suficiente informaþii în legãturã cu obiectul discuþiei.
Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã va
comunica în scris contribuabilului data, ora, locul ºi
numele persoanelor care vor participa la discuþia
preliminarã.
IMPORTANT!
Depunerea unei cereri pentru emiterea/modificarea
unui acord este condiþionatã de achitarea, în lei, a
tarifului de emitere/modificare, dupã cum urmeazã:
a) pentru marii contribuabili:
- tariful de emitere a acordului este în valoare de
20.000 de euro, la cursul comunicat de Banca
Naþionalã a României în ziua efectuãrii plãþii;
- tariful de modificare a acordului este de 15.000
de euro, la cursul comunicat de Banca Naþionalã a
României în ziua efectuãrii plãþii;
b) pentru celelalte categorii de contribuabili:
- tariful de emitere a acordului este în valoare de
10.000 de euro, la cursul comunicat de Banca
Naþionalã a României în ziua efectuãrii plãþii. În cazul
în care valoarea consolidatã a tranzacþiilor incluse în
acord depãºeºte echivalentul a 4.000.000 de euro, la
cursul comunicat de Banca Naþionalã a României la
data de 31 decembrie a anului fiscal pentru care se
depune raportul privind modul de realizare a
termenilor ºi condiþiilor acordului, sau contribuabilul
este încadrat în categoria "mari contribuabili" în
perioada de valabilitate a acordului, tariful de emitere
este cel prevãzut la lit. a);
- tariful de modificare a acordului este de 6.000 de
euro, la cursul comunicat de Banca Naþionalã a
României în ziua efectuãrii plãþii. În cazul în care
valoarea consolidatã a tranzacþiilor incluse în acord
depãºeºte echivalentul a 4.000.000 de euro, la cursul
comunicat de Banca Naþionalã a României la data de
31 decembrie a anului fiscal pentru care se depune
raportul privind modul de realizare a termenilor ºi
condiþiilor acordului, sau contribuabilul este încadrat
în categoria "mari contribuabili" în perioada de
valabilitate a acordului, tariful de emitere este cel
prevãzut la lit. a);
14
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
Stabilirea valorii consolidate a tranzacþiilor incluse
în acord se efectueazã la data depunerii raportului
privind modul de realizare a termenilor ºi condiþiilor
acordului.
Diferenþa tarifului de emitere/modificare, acolo
unde este cazul, se achitã la data depunerii raportului
privind modul de realizare a termenilor ºi condiþiilor
acordului în care se constatã depãºirea plafonului sau
încadrarea la categoria "mari contribuabili".
Neachitarea diferenþei tarifului de
emitere/modificare duce la anularea acordului.
Cererea pentru emiterea unui acord trebuie sã
conþinã datele de identificare ale contribuabilului, ale
reprezentantului legal ºi prezentarea stãrii de fapt
viitoare pentru care se solicitã emiterea acordului.
Cererea va fi însoþitã de documentaþia aferentã
tranzacþiei/tranzacþiilor între persoane afiliate pentru
care se solicitã acordul ºi de dovada efectuãrii plãþii
tarifului de emitere.
În vederea obþinerii unui acord, prin documentaþie,
contribuabilul prezintã Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã o propunere privind metoda de
calcul al preþurilor de transfer ce urmeazã a fi
practicate.
Prin acord se stabileºte metoda de calcul al
preþurilor de transfer conform Legii nr. 571/2003, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
ATENÞIE!
Documentaþia pentru emiterea unui acord trebuie
sã conþinã cel puþin urmãtoarele informaþii:
a) structura organizatoricã a grupului, legalã ºi
operaþionalã, inclusiv participaþiile, istoricul ºi datele
financiare referitoare la acesta;
b) descrierea generalã a activitãþii grupului,
strategia de afaceri, inclusiv schimbãrile din strategia
de afaceri faþã de anul fiscal precedent;
c) descrierea implementãrii ºi aplicãrii
metodologiei preþurilor de transfer în cadrul grupului,
dacã este cazul;
d) prezentarea generalã a tranzacþiilor între
persoane afiliate:
- modul de tranzacþionare;
- modul de facturare;
- contravaloarea tranzacþiilor;
e) descrierea generalã a funcþiilor ºi riscurilor
asumate de persoanele afiliate, inclusiv schimbãrile
intervenite în acest sens faþã de anul precedent;
f) prezentarea deþinãtorilor de active necorporale,
din cadrul grupului (patent, nume, know-how etc.) ºi
redevenþele plãtite sau primite;

g) prezentarea detaliatã a tranzacþiilor, produselor,
afacerilor sau înþelegerilor care vor fi acoperite prin
acord;
h) analiza comparativã:
- caracteristicile bunurilor sau serviciilor;
- analiza funcþionalã (funcþii, riscuri, mijloace fixe
utilizate etc.);
- termenii contractuali;
- circumstanþele economice;
- strategii de afaceri specifice;
i) prezentarea informaþiilor cu privire la tranzacþii
comparabile externe sau interne;
j) prezumþiile critice care pot afecta preþul de
transfer aferent tranzacþiei sau valabilitatea acordului;
k) persoanele afiliate ºi sediile permanente ale
acestora implicate în aceste tranzacþii sau înþelegeri;
l) autoritãþile din alte state cãrora li s-a solicitat sã
participe la emiterea acordului, în situaþia în care
acordul este bilateral sau multilateral;
m) o descriere a metodologiei propuse de preþuri
de transfer, respectiv criteriile de selecþie a acesteia;
n) perioada ce va fi acoperitã prin acord;
o) descrierea altor condiþii considerate ca fiind
relevante pentru contribuabil;
p) declaraþia pe propria rãspundere privind
corectitudinea informaþiilor furnizate prin cerere ºi
documentaþia prezentatã;
r) declaraþia pe propria rãspundere a
contribuabilului cã nu existã nicio procedurã fiscalã,
administrativã sau judiciarã în curs pentru cazul
descris ºi pentru care este solicitatã emiterea unui
acord.
Documentaþia pentru emitere/modificare a unui
acord va fi depusã în 3 exemplare. În cazul în care
existã documente în limba strãinã, acestea vor fi
însoþite de traduceri în limba românã certificate de
traducãtori autorizaþi. Documentaþia depusã va fi
îndosariatã, respectiv paginile vor fi numerotate ºi
însoþite de opis.
Documentaþia care este disponibilã în format
electronic va fi transmisã într-un format accesibil,
stabilit de comun acord cu administraþia fiscalã.
În cazul în care ulterior contribuabilul completeazã
documentaþia cu elemente suplimentare, inclusiv în
cazul depunerii unei cereri de modificare a acordului,
acestea vor fi însoþite de trimiteri la documentaþia cu
care sunt în legãturã, dupã caz.
În funcþie de circumstanþele fiecãrui caz în parte,
contribuabilul trebuie sã furnizeze ºi alte informaþii
administraþiei fiscale, la cererea acesteia.
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
IMPORTANT!
Cererea pentru emitere/modificare a acordului se
respinge în urmãtoarele situaþii:
a) documentaþia prezentatã nu conþine informaþii
suficiente pentru a justifica condiþiile ºi modalitãþile de
determinare a preþurilor de transfer;
b) dacã existã o procedurã fiscalã, administrativã
sau judiciarã în curs pentru cazul descris;
c) în condiþiile în care contribuabilul a prezentat
informaþii eronate în documentaþie;
d) cererea ºi documentaþia nu au fost depuse
conform art. 21 ºi 22 sau nu sunt refãcute, dupã
depunere, conform prevederilor menþionate;
e) contribuabilul nu a prezentat dovada achitãrii
tarifului pentru emiterea/modificarea acordului.
IMPORTANT!
Respingerea cererii se comunicã în scris
contribuabilului de cãtre Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã, în termen de 15 zile de la data
adoptãrii deciziei de respingere.
Acordul conþine urmãtoarele elemente:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) datele de identificare ale contribuabilului
beneficiar al acordului;
c) data la care a fost emis ºi data de la care îºi
produce efectele;
d) obiectul acordului;
e) datele de identificare ale persoanelor afiliate
care vor fi acoperite prin acord;
f) termenii ºi condiþiile tranzacþiei care fac obiectul
acordului;
g) o descriere a metodologiei de calcul al preþurilor
de transfer aprobate ºi alte elemente în legãturã cu
aceasta;
h) prezumþiile critice pe care se bazeazã
metodologia de calcul al preþurilor de transfer.
Prezumþiile critice, potrivit procedurii aprobate prin HG
529/2007, reprezintã totalitatea elementelor care
conduc la un anumit mod de calcul al preþurilor de
transfer;
i) perioada de valabilitate a acordului;
j) motivele de fapt;
k) temeiul de drept;
l) menþiuni privind posibilitatea revizuirii, extinderii
sau condiþiile desfiinþãrii;
m) menþiunea cã acordul emis produce efecte
numai faþã de contribuabilul solicitant ºi pentru
situaþiile pentru care a fost emis.
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
În perioada de valabilitate acordul poate fi
modificat prin prelungirea valabilitãþii, extindere sau,
dupã caz, revizuire la solicitarea titularului acordului,
prin depunerea unei cereri în acest sens. Prelungirea
valabilitãþii acordului poate avea loc atunci cînd
contribuabilul solicitã aceasta în situaþia existenþei
aceloraºi termeni ºi condiþii. Extinderea poate avea
loc în situaþia în care contribuabilul solicitã includerea
în acordul încheiat a altor tranzacþii cu entitãþi afiliate.
Revizuirea poate avea loc în situaþia în care intervin
circumstanþe ºi elemente de fapt ce nu au fost
previzionate sau au fost inexact previzionate la
momentul emiterii acordului ºi care pot influenþa
termenii ºi condiþiile acordului.
Cererea pentru modificarea acordului se depune la
Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã ºi trebuie
sã conþinã datele de identificare ale contribuabilului,
ale reprezentantului legal, referiri la acordul care
urmeazã a fi modificat ºi elementele care determinã
modificarea acestuia. Cererea va fi însoþitã de
documentaþia aferentã elementelor care determinã
modificarea acordului anterior ºi dovada achitãrii taxei
de modificare.
ATENÞIE!
Acordul se emite pentru o perioadã de pânã la 5
ani. Prin excepþie, se pot emite acorduri pe o
perioadã mai mare, în cazul contractelor pe termen
lung.
Acordul poate fi modificat ºi la solicitarea Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã, cu acordul
contribuabilului.
Acordul poate fi emis unilateral, bilateral sau
multilateral. Acordul unilateral este emis de
autoritatea competentã din România. Acordul bilateral
sau multilateral este emis în comun de cãtre
autoritatea competentã din România ºi autoritãþile
fiscale competente din statele în a cãror jurisdicþie se
aflã entitãþile afiliate contribuabilului solicitant. Acordul
bilateral/multilateral poate fi emis numai pentru
tranzacþii cu contribuabili care provin din þãri cu care
România are încheiate convenþii pentru evitarea
dublei impuneri. Pentru a se realiza acest obiectiv
urmeazã a se aplica prevederile articolului "Procedura
amiabilã" prevãzut în convenþiile pentru evitarea
dublei impuneri.
Acordul produce efecte numai pentru viitor,
începând cu anul fiscal urmãtor celui în care s-a
încheiat tranzacþia. Prin excepþie, acordul se poate
aplica ºi în anul fiscal în care s-a depus cererea sau
s-a emis acordul, în urmãtoarele condiþii:
16
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
a) este prevãzut expres în acord;
b) cererea sã fie depusã anterior încheierii
tranzacþiei pentru care se solicitã acordul.
Acordul este opozabil ºi obligatoriu faþã de
organele fiscale numai dacã termenii ºi condiþiile
acestuia au fost respectate de cãtre contribuabil. În
caz contrar, acordul îºi înceteazã valabilitatea
începând cu anul fiscal în care termenii ºi condiþiile
acestuia nu au mai fost respectate.
Încetarea valabilitãþii se comunicã de autoritatea
competentã din România autoritãþii competente din
statele care au fost parte în acord, în cazul acordurilor
multilaterale.
Contribuabilul titular al unui acord are obligaþia de
a depune, anual, la organul emitent un raport privind
modul de realizare a termenilor ºi condiþiilor acordului,
în anul de raportare, care va include ºi valoarea
consolidatã a tranzacþiilor incluse în acord, în anul de
raportare. Raportul se depune la termenul prevãzut
de lege pentru depunerea situaþiilor financiare anuale.
Nedepunerea raportului anual duce la anularea
acordului.
IMPORTANT!
Raportul privind modul de realizare a termenilor ºi
condiþiilor acordului va fi organizat ºi va cuprinde
dupã cum urmeazã:
Identificarea acordului, cu urmãtoarele informaþii:
a) persoanele afiliate incluse în acord;
b) termenul de valabilitate a acordului;
c) termenul de la care acordul a fost aplicat
efectiv;
d) dacã acordul este unul modificat, în orice fel, ºi
identificarea precedentului;
e) orice element din acord care a suferit schimbãri
faþã de modul cum a fost emis iniþial.
Note explicative, care identificã, descriu,
analizeazã ºi explicã urmãtoarele:
a) diferenþele dintre modul de operare a activitãþii
contribuabilului (funcþii, riscuri, pieþe de desfacere,
termeni contractuali, condiþii economice, servicii,
bunuri), în anul de raportare, faþã de modul de
operare a activitãþii contribuabilului descris în cererea
de acord. Dacã nu existã astfel de diferenþe, se va
specifica;
b) diferenþele dintre modul de contabilizare ºi
evidenþiere a activitãþii, în anul de raportare, faþã de
cel care exista în momentul depunerii cererii de
acord. Dacã nu existã astfel de diferenþe, se va
specifica;

c) identificarea oricãrui element care a condus la
neîndeplinirea prezumþiilor critice, precum ºi care
dintre prezumþiile critice din acord au fost afectate.
Noi elemente care ar conduce la identificarea de noi
prezumþii critice care ar putea afecta acordul. Dacã
nu existã astfel de elemente, se va specifica;
d) orice schimbare cu privire la clasificarea
contribuabilului în anul de raportare. Dacã nu existã
astfel de schimbãri, se va specifica;
e) informaþii cu privire la tranzacþii de tip
excepþional, respectiv de compensãri, anulãri de
tranzacþii, stornãri parþiale etc., în anul de raportare.
Informaþiile vor include cel puþin contravaloarea,
motivul, tipul de tranzacþie (cheltuialã, venit,
împrumuturi, capital social etc.), analiza impactului
financiar;
f) situaþii financiare sau orice detalii financiar-
contabile, aferente anului de raportare, care sã
susþinã aplicarea acordului, avizate de un expert
contabil;
g) situaþii financiare sau orice detalii financiar-
contabile, aferente anului de raportare, care sã
susþinã aplicarea acordului, suficient de detaliate
astfel încât Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã
sã poatã verifica metoda de calcul al preþurilor de
transfer;
h) schema organizatoricã a persoanelor afiliate, la
nivel mondial, actualizatã, care sã reflecte participãrile
la capitalul social, identificarea deþinãtorilor de capital
social, în legãturã cu tranzacþiile acoperite de acord;
i) alte elemente considerate relevante de
contribuabil.
În situaþia în care acordul nu mai este valabil
întrucât prevederile legale de drept material fiscal în
baza cãrora a fost luatã decizia se modificã,
contribuabilul poate solicita modificarea acestuia prin
depunerea unei cereri în acest sens. În cazul
solicitãrii de modificare a acordului, cererea va fi
însoþitã de prezentarea datelor ºi documentelor
suplimentare referitoare la dispoziþiile legale în
vigoare la emitere ºi modificate ulterior.
Aspecte finale
Valabilitatea soluþiei fiscale ºi a acordului
înceteazã de la data intrãrii în vigoare a modificãrilor
dispoziþiilor legale de drept material fiscal în baza
cãrora au fost emise.
Contribuabilul va rãspunde cererilor de informaþii
inclusiv în situaþia în care acestea nu rezultã direct
din modul de întocmire a evidenþelor contabile ºi
fiscale.
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
Contribuabilul va rãspunde cererilor de informaþii
inclusiv în situaþia în care acestea sunt în legãturã cu
persoanele afiliate acestuia.
Cererile de emitere a soluþiilor fiscale sau
emitere/modificare a acordurilor pot fi respinse de
cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, în
urma analizei documentaþiei aferente, ºi în alte situaþii
decât cele prevãzute la art. 10 ºi 23, când se
constatã cã acestea nu vizeazã aspecte necesare a fi
clarificate în condiþiile prevãzute la art. 42 din
Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi în prezenta
procedurã. Acest fapt va fi comunicat în scris
solicitantului.
Termenele de emitere a soluþiei fiscale sau a
acordului se suspendã pentru perioada în care
organul fiscal solicitã date suplimentare în vederea
clarificãrii situaþiei care face obiectul cererii.
Un exemplar din soluþia fiscalã ºi/sau acord va fi
transmis de organul emitent organului fiscal
competent pentru administrarea contribuabilului
solicitant.
Soluþia fiscalã ºi acordul vor fi aprobate prin ordin
al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare
Fiscalã.
Cererile pentru emiterea unei soluþii fiscale
înaintate Comisiei fiscale centrale pânã la data intrãrii
în vigoare a prezentei hotãrâri se soluþioneazã în
conformitate cu prevederile procedurii aprobate prin
HG 529/2007.
Cererile pentru emiterea unei soluþii fiscale sau
acord înaintate ºi nesoluþionate pânã la data intrãrii în
vigoare a prezentei hotãrâri vor fi completate în
conformitate cu prevederile procedurii aprobate prin
HG 529/2007. Prin excepþie cererile depuse în
perioada cuprinsã între data intrãrii în vigoare a
Ordonanþei Guvernului nr. 35/2006 pentru modificarea
ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedurã fiscalã ºi data intrãrii în
vigoare a procedurii aprobate prin HG 529/2007 ºi
nesoluþionate vor fi redepuse conform dispoziþiilor
procedurii aprobate prin HG 529/2007, cu achitarea
tarifului de emitere.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

CONTABILITATEA TERÞILOR
operaþii privind datoriile ºi creanþele comerciale
Livrãri-cumpãrãri de bunuri ºi servicii pe credit Descarcãrea gestiunii de produse finite vândute:
comercial clasic
711 „Variaþia stocurilor” = 345 „Produse finite”
a) Înregistrãrile din contabilitatea furnizorului :
Plata cu biletul la ordin:
Livrarea semifabricatelor pe bazã de facturã:
413 „Efecte de primit de la clienþi” = 4111 “Clienþi”
4111 “Clienþi” = %
702 „Venituri din vânzarea Primirea efectului comercial ºi depunerea acestuia
semifabricatelor” la bancã pentru încasare:
4427 „TVA colectatã”
5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit de
la clienþi”
Descãrcarea gestiunii de semifabricate vândute:
Încasarea efectului comercial la scadenþã:
711 „Variaþia stocurilor” = 341 „Semifabricate”
5121 „Conturi la bãnci = 5113 „Efecte de încasat”
în lei”
Încasarea creanþei:
b) Înregistrãrile din contabilitatea clientului
5121 „Conturi la bãnci în lei” = 4111 “Clienþi”
Achiziþionarea materialelor auxiliare:
% = 401 „Furnizori”
b) Înregistrãrile din contabilitatea clientului
3021 „Materiale auxiliare”
Achiziþionarea materiilor prime:
4426 „TVA deductibilã”
% = 401 „Furnizori”
301 „Materii prime” Emiterea biletului la ordin:
4426 „TVA deductibilã”
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plãtit”

Achitarea datoriei:
Achitarea efectului comercial:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bãnci în lei” 403 „Efecte de plãtit” = 5121 „Conturi la bãnci în lei”

Livrãri - cumpãrãri pe credit comercial Livrãri-cumpãrãri de bunuri ºi servicii pentru care

nu s-au întocmit facturi
a) Înregistrãrile din contabilitatea furnizorului
a) Înregistrãrile din contabilitatea furnizorului
Livrarea produselor finite pe bazã de factura:
Livrarea produselor finite pe bazã de aviz de
însoþire a mãrfii:
4111 “Clienþi” = % = %
418
701 „Venituri din vânzarea „Clienþi-facturi 701 „Venituri din vânzarea
produselor finite” de întocmit” produselor finite”
4427 „TVA colectatã” 4428 „TVA neexigibilã”

18
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
 Expert Contabil

Descãrcarea gestiunii de produsele finite vândute:

ATENÞIE!
711 „Variaþia stocurilor” = 345 „Produse finite”
Dacã factura se întocmeºte în momentul acordãrii
Emiterea facturii: avansului:

4111 “Clienþi” = 418 „Clienþi-facturi de întocmit” % = 5121 „Conturi la

bãnci în lei”
409 „Furnizori-debitori”
4428 „TVA neexigibilã” = 4427 „TVA colectatã”
4426 „TVA deductibilã”
Încasarea creanþei:
Achiziþionarea materialelor pentru ambalat:
5121 „Conturi la bãnci în lei” = 4111 “Clienþi”
% = 401 „Furnizori”
b) Înregistrãrile din contabilitatea clientului
3023 „Materiale pentru
Achiziþionarea pieselor de schimb pe baza avizului ambalat”
de însoþire a mãrfii: 4426 „TVA deductibilã”

% = 408 „Furnizori-facturi Regularizarea avansului acordat anterior, conform

nesosite” facturii de stornare:
3024 „Piese de schimb”
4111 “Clienþi” = %
4428 „TVA neexigibilã”
409 „Furnizori-debitori”

Primirea facturii: 4426 „TVA deductibilã”

408 „Furnizori-facturi nesosite” = 401 „Furnizori” % = 409 „Furnizori-

401 „Furnizori” debitori”

4426 „TVA deductibilã” = 4428 „TVA neexigibilã” 4426 „TVA deductibilã”

Achitarea datoriei: % = 401 „Furnizori”

= 5121 „Conturi la bãnci în lei” 401 „Furnizori”

401 „Furnizori”
4426 „TVA deductibilã”

Avansuri acordate furnizorilor de cãtre clienþi

Achitarea datoriei, mai puþin avansul acordat
a) Înregistrãrile din contabilitatea clientului anterior:

Acordarea avansului: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bãnci în lei”

409 „Furnizori- = 5121 „Conturi la bãnci în lei” b) Înregistrãrile din contabilitatea furnizorului
debitori”
Încasarea avansului de la client:
Primirea facturii privind avansul acordat ºi
înregistrarea TVA aferentã avansului:
5121 „Conturi la bãnci în lei” = 419 „Clienþi-creditori”
4426 „TVA deductibilã” = 409 „Furnizori-debitori”

19
iulie, 2007, nr. 7 (23) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Emiterea facturii privind avansul primit ºi Creanþe externe aferente livrãrii de bunuri ºi
înregistrarea TVA aferentã avansului: servicii în afara comunitãþii

419 „Clienþi-creditori” = 4427 „TVA colectatã” Livrarea produselor finite pe bazã de facturã:

4111 “Clienþi” = 701 „Venituri din vânzarea

ATENÞIE! produselor finite”

Dacã factura se întocmeºte în momentul primirii Descãrcarea gestiunii de produsele finite vândute:
avansului:
711 „Variaþia stocurilor” = 345 „Produse finite”
5121 „Conturi = %
la bãnci în lei” Încasarea creanþei externe:
419 „Clienþi-creditori”
4427 „TVA colectatã” 5124 „Conturi = %
la bãnci în
Livrarea mãrfurilor pe bazã de facturã: valutã” 4111 “Clienþi”
765 „Venituri din diferenþe de curs
4111 “Clienþi” = % valutar”
707 „Venituri din vânzarea Datorii externe aferente importului de bunuri ºi
mãrfurilor” servicii
4427 „TVA colectatã”
Achiziþionarea materiilor prime:
Descãrcarea gestiunii de mãrfurile vândute:

607 „Cheltuieli privind mãrfurile” = 371 „Mãrfuri” 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori”

Regularizarea avansului primit anterior, conform

facturii de stornare: 4426 „TVA deductibilã” = 4427 „TVA colectatã”

% = 4111 “Clienþi” Achitarea datoriei externe:

419 „Clienþi-creditori” = 5124 „Conturi la
%
4427 „TVA colectatã” bãnci în valutã”
401 „Furnizori”

= 665 „Cheltuieli din diferenþe

419 „Clienþi- %
de curs valutar”
creditori”
4111 “Clienþi”
4427 „TVA colectatã” Reduceri acordate de cãtre furnizor clientului

a) Înregistrãrile din contabilitatea furnizorului:

4111 “Clienþi” = %
Livrarea produselor finite pe bazã de facturã
419 „Clienþi-creditori” înregistratã la ultimul net:
4427 „TVA colectatã” 4111 “Clienþi” = %
701 „Venituri din vânzarea
Încasarea creanþei, mai puþin avansul primit produselor finite”
anterior: 4427 „TVA colectatã”

Descãrcarea gestiunii de produsele finite vândute:

5121 „Conturi la bãnci în lei” = 4111 “Clienþi”
711 „Variaþia stocurilor” = 345 „Produse finite”

20
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
 Expert Contabil

Încasarea facturii, mai putin scontul acordat: Descãrcarea gestiunii de produsele finite vândute:

% = 4111 “Clienþi” 711 „Variaþia stocurilor” = 345 „Produse finite”

5121 „Conturi la bãnci în lei”
667 „Cheltuieli privind Separarea creanþei incerte:
sconturile acordate”
4118 „Clienþi incerþi sau în litigiu” = 4111 “Clienþi”

ATENÞIE! Constituirea unei ajustãri pentru deprecierea

creanþelor:
Scontul nu intrã în baza de impozitare. Ca urmare,
furnizorul trebuie sã întocmeascã o facturã privind 6814 „Cheltuieli de = 491 „Ajustãri pentru
regularizarea TVA aferentã scontului: exploatare privind ajustãri deprecierea creanþelor-
pentru deprecierea clienþi”
667 „Cheltuieli privind = 4427 „TVA colectatã” activelor circulante”
sconturile acordate”

Scoaterea din activ a creanþei incerte:

b) Înregistrãrile din contabilitatea clientului:
% = 4118 „Clienþi incerþi
Achiziþionarea combustibilului, conform facturii 654 „Pierderi din creanþe ºi sau în litigiu”
înregistrate la ultimul net: debitori diverºi”

= 401 „Furnizori” 4427 „TVA colectatã”

%
3022 „Combustibili” Anularea ajustãrii pentru deprecierea creanþelor:
4426 „TVA deductibilã”
491 „Ajustãri pentru = 7814 „Venituri din
deprecierea creanþelor- ajustãri pentru
Achitarea facturii, mai puþin scontul primit:
clienþi” deprecierea activelor
circulante”
401 „Furnizori” = %
Victoriea Zamfirescu - expert contabil
5121 „Conturi la bãnci în lei”
767 „Venituri din sconturi obþinute”

Regularizarea TVA aferentã scontului, conform

facturii primite de la furnizor:

4426 „TVA deductibilã” = 767 „Venituri din

sconturi obþinute”

Creanþe incerte

Livrarea produselor finite pe bazã de facturã:

4111 “Clienþi” = %
701 „Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 „TVA colectatã”

21
iulie, 2007, nr. 7 (23) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Impozitul pe veniturile din transferul
proprietãþilor imobiliare
din patrimoniul personal
-încasare, virare, ºi obligaþii declarative-
rdinul 330/2007 aprobã procedura de încasare
O ºi virare, precum ºi obligaþiile declarative
privind impozitul pe veniturile din transferul
proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal
Declararea ºi plata impozitului
Impozitul pe veniturile din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal, stabilit de notarii
publici, datorat la bugetul de stat, se declarã de cãtre
aceºtia lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii
urmãtoare celei în care a fost calculat ºi încasat,
conform legii.
Impozitul calculat ºi încasat se vireazã pânã la
data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care a
fost reþinut.
Declararea impozitului datorat la bugetul de stat se
face prin completarea formularului 100 "Declaraþie
privind obligaþiile de platã la bugetul general
consolidat", aprobat prin Ordinul ministrului finanþelor
publice nr. 80/2007 privind aprobarea modelului ºi
conþinutului formularului 100 "Declaraþie privind
obligaþiile de platã la bugetul general consolidat",
poziþia "Impozit pe veniturile din transferul
proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal".
Declaraþia se depune la organul fiscal în a cãrui
razã teritorialã se aflã sediul activitãþii sau locul unde
se desfãºoarã efectiv activitatea principalã a notarului
public, conform instrucþiunilor prevãzute în anexa nr. 2
la Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 80/2007.
Notarii publici au obligaþia sã depunã semestrial,
pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare
semestrului în care a avut loc autentificarea actelor
privind transferul proprietãþilor imobiliare din
patrimoniul personal, Declaraþia informativã privind
impozitul pe veniturile din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal.
Notarii publici au obligaþia depunerii declaraþiei în
format electronic, pe suport magnetic sau optic, prin
folosirea programului de asistenþã elaborat de
Ministerul Economiei ºi Finanþelor. Programul de
asistenþã este pus la dispoziþia contribuabililor gratuit
de unitãþile fiscale subordonate sau poate fi descãrcat
de pe serverul de web al Ministerului Economiei ºi
Finanþelor, la adresa www.mfinante.ro.
22
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
Decizia de impunere
În situaþia în care transferul dreptului de
proprietate asupra construcþiilor sau terenurilor se
efectueazã prin hotãrâre judecãtoreascã, stabilirea
impozitului pe veniturile din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal se face de cãtre
organul fiscal competent pe baza informaþiilor
transmise de instanþele judecãtoreºti.
Prin organ fiscal competent pentru stabilirea
impozitului datorat se înþelege:
a) organul fiscal în a cãrui razã teritorialã
contribuabilul are adresa unde îºi are domiciliul
potrivit legii sau adresa unde locuieºte efectiv, în
cazul în care aceasta este diferitã de domiciliu, pentru
persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
b) organul fiscal în a cãrui razã teritorialã este
situat imobilul înstrãinat, pentru persoanele fizice care
nu au domiciliul fiscal în România.
Instanþele judecãtoreºti care pronunþã hotãrâri
judecãtoreºti definitive ºi irevocabile comunicã
organului fiscal din raza de competenþã teritorialã a
instanþei de fond hotãrârea ºi documentaþia aferentã
în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive
ºi irevocabile a hotãrârii. Organul fiscal din raza de
competenþã teritorialã a instanþei de fond transmite
hotãrârea ºi documentaþia aferentã, în termen de 5
zile de la primirea acestora, la organul fiscal
competent pentru stabilirea impozitului datorat.
În termen de 15 zile de la primirea documentaþiei,
organul fiscal competent stabileºte impozitul pe
veniturile din transferul proprietãþilor imobiliare din
patrimoniul personal ºi emite Decizia de impunere
privind veniturile din transferul proprietãþilor imobiliare
din patrimoniul personal, cod 14.13.02.13/10.
Decizia de impunere se emite în douã exemplare:
- un exemplar se transmite prin poºtã cu
confirmare de primire sau se înmâneazã
contribuabilului sub semnãturã;
- un exemplar se arhiveazã la dosarul
contribuabilului.
Calculul impozitului se face prin aplicarea cotei de
impozit asupra venitului impozabil determinat pe baza

informaþiilor transmise de instanþele judecãtoreºti.
Impozitul pe veniturile din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal se plãteºte în
termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii
deciziei de impunere, conform legii.
Distribuirea impozitului
stabilit pe venit
Distribuirea impozitului încasat prin birourile
notarilor publici
Pânã la data de 25 a fiecãrei luni, notarii publici
efectueazã plata impozitului pe venituri din transferul
proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal,
încasat în luna precedentã, pe bazã de ordine de
platã pentru Trezoreria Statului (OPT), întocmite
astfel:
a) un ordin de platã pentru Trezoreria Statului
(OPT), prin care vireazã cota de 40% cuvenitã
bugetului de stat în contul 20.03.01.18 "Veniturile
bugetului de stat - Impozit pe venituri din transferul
proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal"
deschis la unitãþile Trezoreriei Statului în raza cãrora
birourile notarilor publici sunt înregistrate fiscal.
Codurile IBAN aferente contului 20.03.01.18
"Veniturile bugetului de stat - Impozit pe venituri din
transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul
personal" sunt publicate pe pagina de web a
Ministerului Economiei ºi Finanþelor, la adresa:
www.mfinante.ro/ANAF/Asistenta contribuabililor;
b) un ordin de platã pentru Trezoreria Statului
(OPT), prin care vireazã cota de 10% cuvenitã
Agenþiei Naþionale de Cadastru ºi Publicitate
Imobiliarã, în contul 50.25 "Disponibil al instituþiilor
publice ale administraþiei publice centrale finanþate
integral din venituri proprii" (cod IBAN
RO05TREZ7005025XXX000917), cod de identificare
fiscalã 9051601, deschis pe numele acestei instituþii
la Activitatea Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a
Municipiului Bucureºti;
c) ordine de platã pentru Trezoreria Statului (OPT),
întocmite distinct la nivelul fiecãrui judeþ, prin care
vireazã cota de 50% cuvenitã tuturor bugetelor
unitãþilor administrativ-teritoriale din cadrul judeþului ºi,
respectiv, un ordin de platã pentru bugetul local al
municipiului Bucureºti.
În scopul achitãrii sumelor prevãzute notarii publici
procedeazã astfel:
Sumele cuvenite tuturor bugetelor unitãþilor
administrativ-teritoriale de pe teritoriul unui judeþ se
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
vireazã pe baza unui singur ordin de platã pentru
Trezoreria Statului (OPT) în contul 50.33.01
"Disponibil din sume colectate pentru bugetele locale
reprezentând impozit pe venituri din transferul
proprietãþilor imobiliare încasat prin notarii publici"
deschis la unitãþile Trezoreriei Statului ale municipiilor
reºedinþã de judeþ. În cazul plãþilor de efectuat pentru
bugetele locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale
de pe teritoriul judeþului Ilfov, contul 50.33.01
"Disponibil din sume colectate pentru bugetele locale
reprezentând impozit pe venituri din transferul
proprietãþilor imobiliare încasat prin notarii publici" se
deschide la Activitatea Trezorerie ºi Contabilitate
Publicã a Judeþului Ilfov.
În ordinele de platã pentru Trezoreria Statului
(OPT), la rubrica "Beneficiar" se va completa "bugete
locale", iar în rubrica "Cod de identificare fiscalã" se
înscrie codul de identificare fiscalã atribuit Trezoreriei
Statului (8609468).
Cota de 50% din impozitul pe venituri din
transferul proprietãþilor imobiliare situate pe teritoriul
municipiului Bucureºti se vireazã în contul de venituri
al bugetului local al municipiului Bucureºti
21.03.02.18 "Veniturile bugetului local - Impozit pe
venituri din transferul proprietãþilor imobiliare din
patrimoniul personal" (cod IBAN
RO98TREZ70021030218XXXXX) deschis la
Activitatea Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a
Municipiului Bucureºti. În ordinele de platã pentru
Trezoreria Statului (OPT), la rubrica "Beneficiar" se va
completa "Primãria Municipiului Bucureºti", iar în
rubrica "Cod de identificare fiscalã" se înscrie codul
de identificare fiscalã al acesteia: 4267117.
În prima zi lucrãtoare de la depunerea spre
decontare a ordinelor de platã pentru Trezoreria
Statului (OPT) prevãzute la pct. 2 alin. (1), notarii
publici au obligaþia de a transmite unitãþilor Trezoreriei
Statului din municipiile reºedinþã de judeþ ºi, respectiv,
Activitãþii Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a
Judeþului Ilfov, în contul cãrora s-au virat sume, prin
poºtã, cu confirmare de primire, borderoul prevãzut.
Adresele ºi codurile poºtale aferente unitãþilor
Trezoreriei Statului din municipiile reºedinþã de judeþ
ºi Activitãþii Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a
Judeþului Ilfov sunt prevãzute. Rãspunderea pentru
transmiterea borderourilor la termenul prevãzut revine
exclusiv notarilor publici. Borderourile prevãzute nu se
întocmesc pentru sumele aferente impozitului pe
venituri din transferul proprietãþilor imobiliare situate
pe teritoriul municipiului Bucureºti.
Unitãþile Trezoreriei Statului din municipiile
reºedinþã de judeþ ºi, respectiv, Activitatea Trezorerie
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ºi Contabilitate Publicã a Judeþului Ilfov au obligaþia
de a vira sumele încasate în contul 50.33.01
"Disponibil din sume colectate pentru bugetele locale
reprezentând impozit pe venituri din transferul
proprietãþilor imobiliare încasat prin notarii publici" în
contul bugetelor locale beneficiare 21.03.02.18
"Veniturile bugetului local - Impozit pe venituri din
transferul proprietãþilor imobiliare din patrimoniul
personal", în termen de cel mult douã zile lucrãtoare
de la primirea borderourilor prevãzute.
ATENÞIE!
Impozitul pe venituri din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal încasate prin
birourile notarilor publici pot fi achitate ºi în numerar,
astfel:
- cota de 40% cuvenitã bugetului de stat: la
casieriile unitãþilor Trezoreriei Statului în raza cãrora
birourile notarilor publici sunt înregistrate fiscal;
- cota de 10% cuvenitã Agenþiei Naþionale de
Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã: la casieria acestei
instituþii;
- cota de 50% cuvenitã tuturor bugetelor unitãþilor
administrativ-teritoriale din cadrul unui judeþ: la
casieria unitãþii Trezoreriei Statului din municipiul
reºedinþã a judeþului respectiv. În aceastã situaþie,
odatã cu depunerea numerarului se depune ºi
borderoul prevãzut în anexa nr. III.2;
- cota de 50% cuvenitã bugetului local al
municipiului Bucureºti: la casieria Primãriei
Municipiului Bucureºti.
Distribuirea impozitului pe venituri realizat prin
hotãrâri judecãtoreºti
Plata impozitului pe venituri din transferul
proprietãþilor imobiliare din patrimoniul personal
realizat prin hotãrâri judecãtoreºti se efectueazã, în
numerar sau prin decontare bancarã, de cãtre
contribuabili în contul 50.33.02 "Disponibil din sume
colectate reprezentând impozit pe veniturile din
transferul proprietãþilor imobiliare realizat prin hotãrâri
judecãtoreºti" deschis la unitãþile Trezoreriei Statului
din cadrul administraþiilor finanþelor publice care
întocmesc decizia de impunere, deschis pe codul de
identificare fiscalã atribuit Trezoreriei Statului
(8609468).
Unitãþile Trezoreriei Statului au obligaþia de a
elibera organelor fiscale copii ale extraselor contului
50.33.02 "Disponibil din sume colectate reprezentând
impozit pe veniturile din transferul proprietãþilor
imobiliare realizat prin hotãrâri judecãtoreºti".
24
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
În termen de douã zile lucrãtoare de la primirea
extraselor de cont, organele fiscale au obligaþia de a
transmite unitãþilor Trezoreriei Statului "Situaþia privind
distribuirea sumelor încasate reprezentând impozit pe
veniturile din transferul proprietãþilor imobiliare realizat
prin hotãrâri judecãtoreºti".
Situaþia prevãzutã se întocmeºte distinct pentru
fiecare sumã încasatã în contul 50.33.02 "Disponibil
din sume colectate reprezentând impozit pe veniturile
din transferul proprietãþilor imobiliare realizat prin
hotãrâri judecãtoreºti".
Pe baza Situaþiei privind distribuirea sumelor
încasate reprezentând impozit pe veniturile din
transferul proprietãþilor imobiliare realizat prin hotãrâri
judecãtoreºti, prevãzutã unitãþile Trezoreriei Statului
au obligaþia de a vira sumele încasate, pe destinaþiile
prevãzute de lege, astfel:
a) cota de 40% cuvenitã bugetului de stat, în
contul 20.03.01.18 "Veniturile bugetului de stat -
Impozit pe venituri din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal";
b) cota de 10% cuvenitã Agenþiei Naþionale de
Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, în contul 50.25
"Disponibil al instituþiilor publice ale administraþiei
publice centrale finanþate integral din venituri proprii"
(cod IBAN RO05TREZ7005025XXX000917), cod de
identificare fiscalã 9051601, deschis pe numele
acestei instituþii la Activitatea Trezorerie ºi
Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti;
c) cota de 50% cuvenitã bugetelor unitãþilor
administrativ-teritoriale, în contul bugetelor locale
beneficiare 21.03.02.18 "Veniturile bugetului local -
Impozit pe venituri din transferul proprietãþilor
imobiliare din patrimoniul personal".
Virarea sumelor prevãzute se efectueazã în douã
zile lucrãtoare de la primirea situaþiei prevãzute în
anexa nr. III.4 la Ordinul 330/2007.
Prin derogare de la prevederile art. 5 lit. s) din
Normele metodologice privind utilizarea ºi
completarea ordinului de platã pentru Trezoreria
Statului (OPT), aprobate prin Ordinul ministrului
finanþelor publice nr. 246/2005, în ordinele de platã
pentru Trezoreria Statului întocmite de unitãþile
Trezoreriei Statului conform prevederilor alin. (3), la
rubrica "data debitãrii" se va înscrie data debitãrii
contului contribuabilului din documentul de platã prin
care s-a virat în contul 50.33.02 "Disponibil din sume
colectate reprezentând impozit pe veniturile din
transferul proprietãþilor imobiliare realizat prin hotãrâri
judecãtoreºti" suma care se distribuie.
Andrei Dragomir – expert contabil

Fondul de pensii administrate privat
activitatea de marketing
otãrârea 29/2007 aprobã Norma 9/2007
H reglementeazã activitatea de marketing al
fondului de pensii administrat privat ºi procedura de
autorizare ºi de avizare a agenþilor de marketing al
fondului de pensii.
Expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaþie:
a) agentul de marketing persoanã fizicã, denumit
în continuare agent, reprezintã, în înþelesul prezentei
norme, persoana fizicã având un contract valabil
încheiat cu un administrator sau cu un broker de
pensii private ºi care a fost avizatã de Comisie pentru
a desfãºura activitatea de marketing al fondurilor de
pensii administrate privat ºi/sau al fondurilor de pensii
facultative;
b) agentul de marketing persoanã juridicã, denumit
în continuare broker de pensii private, reprezintã, în
înþelesul prezentei norme, societatea comercialã nou-
înfiinþatã ºi care a fost autorizatã de Comisie pentru a
desfãºura activitatea de marketing al fondurilor de
pensii administrate privat ºi/sau al fondurilor de pensii
facultative;
c) marketingul fondului de pensii administrat privat
reprezintã activitatea condusã de cãtre administrator
în vederea atragerii de participanþi la un fond de
pensii administrat privat prin intermediul agenþilor de
marketing al fondului de pensii, autorizaþi sau avizaþi
de Comisie;
d) Registrul agenþilor de marketing al fondului de
pensii, denumit în continuare Registru, reprezintã
secþiunea din Registrul fondurilor de pensii private ºi
al administratorilor, care va cuprinde informaþii privind
agenþii de marketing al fondului de pensii administrat
privat care au fost autorizaþi/avizaþi de Comisie.
Activitatea de markenting
Un broker de pensii private poate desfãºura
activitatea de marketing al fondului de pensii
administrat privat dacã îndeplineºte cumulativ
urmãtoarele condiþii:
a) are un contract de mandat încheiat cu un
administrator;
b) a fost autorizat de Comisie ºi înscris în
Registru.
Un agent poate desfãºura activitatea de marketing
al fondului de pensii administrat privat dacã
îndeplineºte cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) are un contract valabil încheiat cu un
administrator sau cu un broker de pensii private;
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
b) a fost avizat de Comisie ºi înscris în Registru.
Agenþii vor putea desfãºura activitatea de
marketing al fondului de pensii administrat privat
numai pentru un singur administrator sau pentru un
singur broker de pensii private. Agenþii unui broker de
pensii private care desfãºoarã activitatea de
marketing al fondului de pensii administrat privat vor
putea desfãºura aceastã activitate numai pentru
administratorii cu care brokerul de pensii private are
încheiate contracte de mandat.
ATENÞIE!
Este interzis oricãrei persoane fizice sau juridice
care nu este avizatã ori autorizatã de Comisie sã
desfãºoare activitãþi de marketing ºi/sau sã utilizeze
denumirea de agent de marketing al fondului de
pensii în legãturã cu o activitate desfãºuratã în
sistemul fondurilor de pensii administrate privat. Se
interzice oricãrui agent de marketing al fondului de
pensii sã prezinte participantului în vederea obþinerii
acordului de aderare informaþii care nu corespund
realitãþii privind administratorul ºi/sau fondul de pensii
administrat privat.
Administratorul este rãspunzãtor pentru recrutarea,
instruirea ºi monitorizarea agenþilor de marketing al
fondului de pensii astfel încât aceºtia sã aibã o bunã
pregãtire profesionalã în vederea îndeplinirii
corespunzãtoare a atribuþiilor legale ºi contractuale
care le revin. Administratorul are obligaþia sã verifice
actele individuale de aderare, încheiate de cãtre
agenþii de marketing al fondului de pensii, care vor
conþine în mod obligatoriu urmãtoarele informaþii,
dupã caz:
a) denumirea brokerului de pensii private;
b) codul de înscriere în Registru al brokerului de
pensii private;
c) numele ºi prenumele agentului;
d) codul de înscriere în Registru al agentului.
Pregãtirea, autorizarea ºi avizarea
agenþilor
Pregãtirea agenþilor
Pregãtirea agenþilor de marketing al fondului de
pensii revine administratorilor de fonduri de pensii
administrate privat. Aceºtia pot delega, prin contract,
pregãtirea agenþilor de marketing al fondului de pensii
25
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
cãtre persoane juridice specializate, cu respectarea
prevederilor art. 8. Cursurile de agent de marketing al
fondului de pensii ºi examenele sunt organizate pe
baza unei tematici avizate de Comisie, publicatã pe
pagina de web a acesteia. Administratorii sunt obligaþi
sã se asigure cã persoanele fizice înscrise la cursurile
de agent de marketing al fondului de pensii nu au
menþiuni în cazierul judiciar.
Certificatul de absolvire a cursului de agent de
marketing al fondului de pensii este eliberat de cãtre
administrator sau de cãtre persoanele juridice
specializate prevãzute la art. 7, numai dupã ce viitorul
agent de marketing al fondului de pensii a urmat
cursul ºi a promovat examenul de absolvire.
Autorizarea brokerului
În vederea obþinerii autorizaþiei de funcþionare ca
broker de pensii private, solicitantul trebuie sã
îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) denumirea sã nu inducã în eroare publicul ºi sã
includã în mod obligatoriu sintagma "broker de pensii
private";
b) sã aibã un capital social subscris ºi vãrsat în
numerar de minimum 25.000 lei;
c) sã aibã obiect unic de activitate marketingul
fondului de pensii administrat privat, cod CAEN 6720
- "activitãþi auxiliare ale caselor de asigurãri ºi de
pensii";
d) sã aibã un sediu permanent;
e) acþionarii/asociaþii persoane fizice:
(i) sã nu aibã menþiuni în cazierul judiciar ºi în cel
fiscal;
(ii) sã nu fi contribuit, direct sau indirect, la
falimentul unor persoane juridice ºi sã nu fi fost
implicaþi în niciun fel de scandaluri financiare;
f) acþionarii/asociaþii persoane juridice:
(i) sã nu fie în procedurã de reorganizare judiciarã
sau faliment;
(ii) sã nu aibã datorii cãtre bugetul de stat, bugetul
asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale ºi
bugetele fondurilor speciale;
g) conducãtorii, astfel cum sunt definiþi în Norma
nr. 2/2007 privind autorizarea administratorilor în
sistemul pensiilor administrate privat, aprobatã prin
Hotãrârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private nr. 18/2007:
(i) sã aibã pregãtirea ºi experienþa profesionalã
necesare funcþiei pe care urmeazã sã o
îndeplineascã;
(ii) sã fie absolvenþi ai unei instituþii de învãþãmânt
superior;
(iii) sã aibã experienþã profesionalã de cel puþin 3
ani în domeniul investiþiilor, financiar, juridic, bancar
sau al asigurãrilor;
26
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
(iv) sã nu fi fost sancþionaþi de cãtre autoritãþi
române sau strãine cu interdicþia definitivã ori, la
momentul depunerii cererii de autorizare ca broker de
pensii private, cu interdicþia temporarã de a desfãºura
activitãþi în sistemul financiarbancar, al pieþei de
capital, juridic sau al asigurãrilor;
(v) sã nu aibã menþiuni în cazierul judiciar;
h) sã fi achitat taxa de autorizare prevãzutã pentru
brokerii de pensii private, conform Normei nr. 3/2007
privind taxele de autorizare, avizare ºi funcþionare în
sistemul pensiilor administrate privat, aprobatã prin
Hotãrârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private nr. 19/2007.
IMPORTANT!
Cererea pentru autorizarea brokerului de pensii
private, conform anexei nr. 3 din HG 29/2007, se
depune la Comisie împreunã cu urmãtoarele
documente:
a) actul constitutiv, în copie;
b) certificatul de înmatriculare, în copie;
c) cazierul judiciar, în original, al conducãtorilor;
d) dovada achitãrii taxei de autorizare, în copie;
e) carnetele de muncã ºi diplomele de studii
semnate ale conducãtorilor, din care sã rezulte
respectarea prevederilor art. 10 lit. g), în copie;
f) curriculum vitae semnate ale conducãtorilor, în
original;
g) actul de proprietate al sediului social sau
contractul de închiriere, în copie;
h) declaraþia pe propria rãspundere, în original, a
conducãtorilor, din care sã reiasã cã îndeplinesc
prevederile art. 10 lit. g) pct. (iv).
Art. 12. - Brokerii de pensii private achitã Comisiei,
de la momentul obþinerii autorizaþiei, pe toatã durata
valabilitãþii acesteia, o taxã lunarã de funcþionare al
cãrei cuantum este prevãzut în Norma nr. 3/2007
privind taxele de autorizare, avizare ºi funcþionare în
sistemul pensiilor administrate privat.
Avizarea agenþilor
În vederea obþinerii avizului agentului, trebuie
îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) sã nu fi fost sancþionaþi de cãtre autoritãþi
române sau strãine cu interdicþia definitivã ori, la
momentul depunerii cererii de avizare ca agent, cu
interdicþia temporarã de a desfãºura activitãþi în
sistemul financiar-bancar, al pieþei de capital, juridic
sau al asigurãrilor;
b) au obþinut certificatul de absolvire a cursului de
agent de marketing al fondului de pensii, în
conformitate cu prevederile art. 9;

c) au un contract valabil încheiat cu un
administrator sau cu un broker de pensii private;
d) au achitat taxa de avizare prevãzutã pentru
agenþi, conform Normei nr. 3/2007 privind taxele de
autorizare, avizare ºi funcþionare în sistemul pensiilor
administrate privat.
Cererea pentru avizarea agentului, întocmitã
conform anexei nr. 2, se depune la Comisie de cãtre
administrator sau de cãtre brokerul de pensii private
împreunã cu urmãtoarele documente:
a) actul de identitate, în copie;
b) declaraþia pe propria rãspundere a persoanei
fizice cã se încadreazã în prevederile alin. (1) lit. a),
în original;
c) certificatul privind absolvirea cursurilor de agent
de marketing, conform modelului prezentat în anexa
nr. 1 la HG 29/2007, în copie;
d) model al contractului încheiat ºi al anexelor
acestuia pentru agenþi;
e) dovada achitãrii taxei de avizare, în copie.
Eliberarea, respingerea sau
retragerea deciziei de autorizare
ori a avizului pentru agentul de
marketing
Eliberarea deciziei de autorizare sau a avizului
agentului
Comisia analizeazã ºi hotãrãºte cu privire la
eliberarea deciziei de autorizare sau de avizare a
agentului de marketing al fondului de pensii în termen
de 30 de zile calendaristice de la înregistrarea
dosarului complet al solicitantului. Orice solicitare a
Comisiei privind informaþiile suplimentare sau de
modificare a documentelor prezentate iniþial întrerupe
termenul prevãzut la art. 14, un nou termen începând
sã curgã de la data depunerii respectivelor informaþii
sau modificãri, depunere care nu poate fi fãcutã mai
târziu de 30 de zile calendaristice de la data solicitãrii
Comisiei, sub sancþiunea respingerii cererii. În situaþia
în care documentele depuse sunt incomplete, ilizibile
sau se constatã depunerea acestora într-o formã
necorespunzãtoare, precum ºi lipsa unor documente,
acestea sunt returnate solicitantului spre completare
sau înlocuire, dupã caz.
Decizia de autorizare sau de avizare se comunicã
administratorului ori brokerului de pensii private în
termen de 5 zile calendaristice de la data adoptãrii
acesteia ºi va conþine codul de înscriere în Registru al
agentului de marketing al fondului de pensii.
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
Orice modificare a documentelor sau a condiþiilor
pe baza cãrora s-a eliberat decizia de autorizare sau
avizul agentului de marketing al fondului de pensii se
va face numai dupã obþinerea în prealabil de la
Comisie a avizului privind modificãrile condiþiilor
existente la momentul obþinerii acesteia/acestuia.
Orice modificare a actelor constitutive ale brokerului
de pensii se va depune în mod obligatoriu la Oficiul
Naþional al Registrului Comerþului numai însoþitã de
avizul prealabil al Comisiei.
Respingerea autorizaþiei sau a avizului agentului
Neîndeplinirea uneia dintre condiþiile prevãzute în
prezenta normã duce la respingerea cererii de
autorizare sau de avizare ca agent de marketing al
fondului de pensii. Decizia de respingere, scrisã ºi
motivatã, se comunicã administratorului sau
brokerului de pensii private în termen de 5 zile
calendaristice de la adoptarea acesteia. Decizia de
respingere poate fi contestatã în termen de maximum
30 de zile calendaristice de la data comunicãrii ei, în
conformitate cu legislaþia în vigoare.
O nouã cerere de autorizare sau de avizare poate
fi adresatã Comisiei numai dacã au fost remediate
deficienþele care au constituit motivele de respingere
a cererii iniþiale.
Retragerea autorizaþiei sau a avizului agentului
Comisia este în drept sã retragã autorizaþia sau
avizul agentului de marketing al fondului de pensii în
urmãtoarele condiþii:
a) dacã autorizaþia sau avizul a fost
obþinutã/obþinut pe baza unor informaþii sau
documente false ori care au indus în eroare;
b) în situaþia în care nu mai sunt îndeplinite
condiþiile avute în vedere la autorizare/avizare;
c) la solicitarea agentului de marketing al fondului
de pensii;
d) la solicitarea administratorului sau brokerului de
pensii private;
e) ca sancþiune, în cazul încãlcãrii dispoziþiilor
legale în vigoare;
f) în cazul în care nu desfãºoarã activitate pe o
perioadã de un an.
Decizia de retragere, scrisã ºi motivatã, se
comunicã administratorului sau brokerului de pensii
private în termen de 5 zile calendaristice de la
adoptarea acesteia. Decizia de retragere poate fi
contestatã în termen de maximum 30 de zile
calendaristice de la data comunicãrii ei, în
conformitate cu legislaþia în vigoare.
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Aspecte finale
Administratorul este obligat ca în termen de 15 zile
lucrãtoare de la data luãrii la cunoºtinþã sã notifice în
scris Comisia ori de câte ori constatã cã agenþii sãi de
marketing al fondului de pensii încalcã prevederile
legale. Administratorul trebuie sã transmitã Comisiei
datele referitoare la agenþii de marketing al fondului
de pensii cu care a încetat colaborarea, în termen de
5 zile lucrãtoare de la data la care a intervenit
încetarea contractului. Administratorul trebuie sã
transmitã imediat Comisiei orice schimbare referitoare
la datele agenþilor de marketing al fondului de pensii,
în termen de 5 zile lucrãtoare de la data luãrii la
Procedurile simplificate de vãmuire (I)
rdinul 5465/2007 aprobarã Normele privind
O procedurile simplificate de vãmuire.
Declararea mãrfurilor la autoritatea vamalã în vederea
plasãrii sub un regim vamal se poate face, prin
derogare de la declararea mãrfurilor în procedurã
normalã, prin utilizarea unor proceduri simplificate,
dupã cum urmeazã:
a) Procedura declaraþiei incomplete - prevãzutã la
art. 253 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/93 de stabilire a unor dispoziþii de aplicare a
Regulamentului Consiliului nr. 2.913/92 de instituire a
Codului vamal comunitar - permite autoritãþii vamale
sã accepte, în cazuri temeinic justificate, o declaraþie
care nu este însoþitã de toate documentele cerute
pentru plasarea sub regimul vamal respectiv;
documentele care pot lipsi sunt cele necesare pentru
calculul drepturilor de import sau export aferente
mãrfurilor plasate sub regimul vamal respectiv;
declarantul este obligat sã prezinte ulterior biroului
vamal documentele lipsã.
b) Procedura declaraþiei simplificate - prevãzutã la
art. 253 alin. (2) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/93 - permite în cazul operaþiunilor cu caracter
repetitiv ca mãrfurile sã fie plasate sub regimul vamal
de punere în liberã circulaþie sau export, pe baza
depunerii unei declaraþii simplificate, cu condiþia
depunerii ulterioare a unei declaraþii suplimentare cu
caracter global, sub forma documentului administrativ
unic.
Prin operaþiuni cu caracter repetitiv se înþelege
transporturile de marfã, având acelaºi destinatar ºi
acelaºi expeditor, care îndeplinesc cumulativ
urmãtoarele condiþii:
28
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
cunoºtinþã. Comisia radiazã din Registru agentul care
încalcã prevederile legale, notificând acest lucru
administratorului sau brokerului de pensii private în
termen de 5 zile lucrãtoare de la data radierii.
Comisia radiazã din Registru brokerul de pensii
private care încalcã prevederile legale, notificând
acest lucru administratorului în termen de 5 zile
lucrãtoare de la data radierii.
În vederea obþinerii avizului ca agent de marketing
al fondului de pensii, microîntreprinderile vor îndeplini
condiþiile menþionate la art. 10 lit. c), d) ºi e) ºi la art.
13 alin. (1) ºi vor prezenta documentele prevãzute la
art. 13 alin. (2) din HG 29/2007.
Mirona Serac - economist
(i) au frecvenþã mai mare de douã transporturi pe
sãptãmânã;
(ii) marfa transportatã se încadreazã la acelaºi cod
tarifar;
(iii) þara de expediþie ºi þara de destinaþie, precum
ºi regimul vamal ºi cel tarifar aplicabile rãmân
neschimbate.
Declaraþia simplificatã are forma unui document
comercial convenit cu autoritatea vamalã ºi trebuie
însoþitã de o cerere de plasare a mãrfurilor sub regim.
c) Procedura de vãmuire la domiciliu - prevãzutã la
art. 253 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/93 - permite ca plasarea mãrfurilor sub regimul
vamal în cauzã sã se efectueze la sediul persoanei
interesate sau în alte locuri desemnate sau aprobate
de autoritãþile vamale.
Procedurile simplificate pot fi utilizate de orice
persoanã juridicã românã, în condiþiile normelor
aprobate prin Ordinul 5465/2007.
Autorizarea utilizãrii procedurilor simplificate
menþionate implicã efectuarea în prealabil de cãtre
autoritatea vamalã a unei verificãri al cãrei obiectiv
este acela de a permite cunoaºterea activitãþii ºi
organizãrii interne a persoanei solicitante. În cazul
respingerii cererii de autorizare a utilizãrii procedurilor
simplificate de vãmuire, conform art. 6 alin. (3) din
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de
instituire a Codului vamal comunitar, decizia autoritãþii
vamale trebuie sã facã obiectul unui rãspuns scris, în
care se menþioneazã motivele acestei respingeri.
Utilizarea procedurilor simplificate, potrivit
normelor aprobate prin Ordinul 5465/2007, se
efectueazã cu respectarea prevederilor art. 257, ale

art. 262 ºi ale art. 267 din Regulamentul Comisiei
(CEE) nr. 2.454/93, privind constituirea de cãtre
titularul autorizaþiei a unei garanþii în favoarea biroului
vamal.
IMPORTANT!
Este interzisã utilizarea procedurii de vãmuire la
domiciliu de cãtre titularul autorizaþiei, dacã garanþia
constituitã în favoarea biroului vamal nu acoperã
drepturile de import care trebuie plãtite. În acest caz,
titularul autorizaþiei este obligat sã prezinte mãrfurile
la biroul vamal ºi sã aplice procedura normalã de
vãmuire.
De asemenea, este interzisã utilizarea procedurilor
simplificate, dacã cuantumul taxei pe valoarea
adãugatã ºi, dupã caz, cel al accizelor nu au fost
achitate sau garantate, potrivit prevederilor Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Procedurile simplificate menþionate la art. 1 pot fi
utilizate pentru plasarea mãrfurilor ºi încheierea
regimurilor vamale prevãzute în titlul IX "Proceduri
simplificate" din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/93.
Titularul poate apela, în aplicarea prevederilor art.
5 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92, la
serviciile unui comisionar în vamã pentru declararea
mãrfurilor în procedurile prevãzute în prezentele
norme.
Comisionarul în vamã poate fi mandatat de titular
sã efectueze total sau parþial orice atribuþie specificã
legatã de prezentarea ºi declararea mãrfurilor în
procedura simplificatã.
Pentru mãrfurile restricþionate, astfel cum acestea
sunt definite la art. 269 alin. (2) din Legea nr. 86/2006
privind Codul vamal al României, titularul este obligat
sã deþinã toate documentele necesare operaþiunii de
vãmuire.
ATENÞIE!
Procedurile simplificate de vãmuire pot fi aplicate
tututor mãrfurilor, cu excepþia:
a) mãrfurilor care, potrivit reglementãrilor legale,
se încadreazã în categoria produselor strategice,
prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.
158/1999 privind regimul de control al exporturilor,
importurilor ºi altor operaþiuni cu produse militare,
aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.
595/2004;
b) mãrfurilor care intrã sub incidenþa prevederilor
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor
nucleare, prevãzute de Legea nr. 111/1996 privind
desfãºurarea în siguranþã, reglementarea, autorizarea
ºi controlul activitãþilor nucleare, republicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 27
iunie 2006;
c) mãrfurilor în cazul cãrora verificarea îndeplinirii
altor condiþii stabilite prin reglementãri speciale
impune prelevarea de cãtre autoritatea vamalã de
eºantioane în vederea analizelor tehnice sau de
laborator pentru fiecare operaþiune;
d) mãrfurilor care fac obiectul Ordonanþei de
urgenþã a Guvernului nr. 129/2006 privind regimul de
control al exporturilor de produse ºi tehnologii cu
dublã utilizare;
e) mãrfurilor care intrã sub incidenþa mãsurilor din
cadrul politicii agricole comune, care, în baza unor
reglementãri, stabilesc acordarea unor preferinþe
tarifare, condiþionate de controlul destinaþiei finale,
sau acordarea unor restituiri la export.
Proceduri simplificate de vãmuire
pentru punerea în liberã circulaþie
Procedura declaraþiei incomplete
Procedura declaraþiei incomplete se considerã
aprobatã de autoritatea vamalã prin acceptarea de
cãtre aceasta a declaraþiei vamale incomplete.
Declaraþia incompletã cuprinde toate datele ºi
informaþiile înscrise în conformitate cu normele
tehnice de completare, utilizare ºi tipãrire a declaraþiei
sumare ºi a documentului administrativ unic, aprobate
prin Ordinul vicepreºedintelui Agenþiei Naþionale de
Aministrare Fiscalã nr. 9.988/2006, cu modificãrile
ulterioare. Datele ºi informaþiile aferente documentelor
lipsã au caracter provizoriu ºi sunt rezultate din
informaþiile pe care titularul le are la dispoziþie la
momentul declarãrii.
În caseta 1 a declaraþiei vamale, subdiviziunea a
doua, se înscrie codul "B", conform prevederilor
normelor tehnice de completare, utilizare ºi tipãrire a
declaraþiei sumare ºi a documentului administrativ
unic, cu modificãrile ulterioare. În caseta 44 a
declaraþiei vamale se înscriu datele referitoare la
documentele lipsã.
Acordarea liberului de vamã ºi constituirea
garanþiei se realizeazã conform prevederilor art. 257
din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.
Elementele de identificare ale instrumentului de
garantare ºi cuantumul garanþiei se înscriu în caseta
B a declaraþiei vamale de cãtre agentul vamal
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
desemnat în acest sens. La prezentarea
documentului lipsã sau la expirarea termenului de
prezentare al acestuia, declaraþia incompletã se
rectificã în mod corespunzãtor de cãtre biroul vamal
prin utilizarea funcþiei postcontrol a sistemului
informatic.
Declaraþia rectificatã, denumitã declaraþie
completã, va purta în caseta 1 a declaraþiei vamale,
subdiviziunea a doua, codul "X", conform normelor
tehnice de completare, utilizare ºi tipãrire a declaraþiei
sumare ºi a documentului administrativ unic, cu
modificãrile ulterioare.
La rectificarea declaraþiei incomplete se
efectueazã, dacã este cazul, regularizarea drepturilor
de import, a TVA ºi a accizelor, dupã caz. Elementele
de taxare luate în considerare pentru calculul
drepturilor de import sunt cele în vigoare la data
depunerii declaraþiei incomplete.
Procedura declaraþiei simplificate
Condiþii de autorizare
Procedura declaraþiei simplificate se aplicã pe
baza unei autorizaþii eliberate de biroul vamal în a
cãrui razã de competenþã teritorialã îºi are sediul sau
punctul de lucru solicitantul.
Autorizaþia pentru utilizarea procedurii declaraþiei
simplificate poate fi acordatã persoanelor juridice care
pe lângã condiþiile stabilite la art. 261 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93
îndeplinesc ºi urmãtoarele cerinþe:
a) nu înregistreazã debite faþã de autoritatea
vamalã;
b) au organizate evidenþe, astfel încât acestea sã
permitã biroului vamal verificarea eficientã a
operaþiunilor vamale;
c) dispun de infrastructurã informaticã adecvatã.
În sensul art. 261 alin. (2) din Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2.454/93, se considerã cã o
persoanã declarã mãrfuri pentru punere în liberã
circulaþie în mod ocazional, dacã a efectuat cel mult
100 de operaþiuni vamale în anul calendaristic
anterior depunerii cererii de autorizare.
Dosarul de autorizare
Autorizaþia de utilizare a procedurii declaraþiei
simplificate se acordã pe baza unei cereri scrise,
întocmitã potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 1.
Cererea se depune la biroul vamal împreunã cu
urmãtoarele documente:
30
www.RezonRomania.net iulie, 2007, nr. 7 (23)
a) certificatul de înregistrare a societãþii
comerciale, în copie;
b) copia actului constitutiv al societãþii comerciale,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, dupã caz;
c) cazierul judiciar al persoanelor fizice care
reprezintã legal societatea comercialã;
d) o declaraþie-angajament, conform modelului
prevãzut în anexa nr. 2;
e) certificatul de atestare fiscalã, eliberat de
autoritatea fiscalã competentã;
f) documentul comercial care urmeazã a fi utilizat;
g) declaraþie pe propria rãspundere, semnatã de
cãtre reprezentantul legal al societãþii comerciale,
conþinând datele prevãzute.
Declaraþia pe propria rãspundere trebuie sã
conþinã urmãtoarele precizãri:
a) numãrul ºi valoarea totalã exprimatã în euro a
operaþiunilor cu caracter repetitiv, desfãºurate cu þãri
terþe, realizate în anul calendaristic anterior;
b) cuantumul drepturilor de import pentru
operaþiunile vamale cu caracter repetitiv, desfãºurate
cu þãri terþe în anul calendaristic anterior;
c) categoriile de mãrfuri pentru care solicitã
procedura declaraþiei simplificate nu fac parte din
categoriile excluse de la aceastã procedurã;
d) descrierea ºi codul din Nomenclatura combinatã
a mãrfurilor care fac obiectul unor reglementãri
specifice, dacã este cazul.
Emiterea autorizaþiei
Verificarea cererii, a documentelor anexate ºi a
îndeplinirii condiþiilor de autorizare se face de cãtre
biroul vamal. În cazul în care condiþiile legale sunt
îndeplinite, autorizaþia pentru utilizarea procedurii
declaraþiei simplificate se întocmeºte în douã
exemplare, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 3,
ºi se semneazã de cãtre ºeful biroului vamal. Un
exemplar al autorizaþiei se predã solicitantului, iar
celãlalt exemplar se pãstreazã în evidenþa biroului
vamal, care transmite câte o copie direcþiei regionale
vamale în a cãrei razã de competenþã funcþioneazã,
precum ºi Autoritãþii Naþionale a Vãmilor.
(3) Numãrul autorizaþiei se acordã, în ordine
cronologicã, din registrul de evidenþã a autorizaþiilor,
al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 4 la Ordinul
5465/2007. Pe autorizaþie numãrul se înscrie sub
forma "DS/xxxxxxxx/yyyy", unde "xxxxxxxx" reprezintã
codul biroului vamal emitent, iar "yyyy" reprezintã
numãrul de ordine al autorizaþiei din registrul de
evidenþã a autorizaþiilor.
În situaþia în care titularul solicitã modificarea
ºi/sau completarea autorizaþiei, acesta întocmeºte ºi

depune la biroul vamal care a emis autorizaþia o
cerere întocmitã potrivit art. 17. Modificãrile ºi/sau
completãrile autorizaþiei se fac de cãtre biroul vamal
pe un nou formular de autorizaþie, care devine anexã
la autorizaþia emisã iniþial. Biroul vamal transmite câte
o copie direcþiei regionale vamale în a cãrei razã de
competenþã funcþioneazã, precum ºi Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor.
În autorizaþia de utilizare a procedurii declaraþiei
simplificate se înscriu elementele precizate la art. 262
din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93.
Suspendarea ºi revocarea autorizaþiei
Biroul vamal suspendã autorizaþia în una dintre
urmãtoarele situaþii:
a) una sau mai multe dintre condiþiile ce au stat la
baza emiterii nu mai sunt îndeplinite;
b) nu sunt respectate condiþiile privind
organizarea, de cãtre persoana autorizatã, a unor
evidenþe ale operaþiunilor comerciale, astfel încât sã
permitã autoritãþii vamale sã efectueze un control
eficient.
Biroul vamal revocã autorizaþia în unul dintre
urmãtoarele cazuri:
a) emiterea ei s-a fãcut pe baza unor date
incorecte sau incomplete, iar solicitantul avea
cunoºtinþã sau trebuia sã aibã cunoºtinþã de acest
fapt;
b) titularul solicitã;
c) persoana autorizatã sau reprezentantul legal al
acesteia a sãvârºit o încãlcare gravã sau încãlcãri
repetate ale reglementãrilor vamale;
d) autorizaþia a fost suspendatã pentru o perioadã
mai mare de 6 luni;
e) titularul declarã mãrfurile numai în mod
ocazional.
IMPORTANT!
Revocarea sau suspendarea autorizaþiei se
realizeazã în baza deciziei ºefului biroului vamal
emitent ºi conþine data de la care mãsura intervine,
precum ºi motivul emiterii acesteia. Decizia este
notificatã de biroul vamal titularului ºi comunicatã
direcþiei regionale vamale în a cãrei razã de
competenþã funcþioneazã, precum ºi Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor.
În cazul în care autorizaþia a fost suspendatã,
decizia de încetare a suspendãrii poate fi luatã numai
dupã remedierea sau înlãturarea cauzelor care au
dus la suspendarea autorizaþiei.
iulie, 2007, nr. 7 (23)
Expert Contabil
Etape ale procedurii declaraþiei simplificate
Pentru derularea procedurii declaraþiei simplificate
se parcurg urmãtoarele etape:
a) constituirea unei garanþii în favoarea biroului
vamal, potrivit prevederilor art. 189-200 din
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92;
b) prezentarea ºi declararea mãrfurilor la biroul
vamal, prin prezentarea cererii de plasare a mãrfurilor
sub regim ºi a documentului comercial în douã
exemplare, dintre care unul este destinat biroului
vamal, iar celãlalt se pãstreazã de cãtre titular;
c) plata taxei pe valoarea adãugatã ºi a accizelor,
dupã caz;
d) depunerea declaraþiei suplimentare cu caracter
global întocmite pe formularul documentului
administrativ unic într-un termen care nu poate depãºi
a cincea zi a lunii urmãtoare celei în care s-au depus
declaraþiile simplificate;
e) plata drepturilor de import în maximum a 16-a zi
a lunii urmãtoare celei în care s-a depus declaraþia
simplificatã.
ATENÞIE!
Dupã parcurgerea etapelor de vãmuire, potrivit
legii, se acordã liber de vamã. În acest caz, titularul
are dreptul de a dispune de mãrfuri înainte de
depunerea declaraþiei suplimentare cu caracter global
ºi de plata drepturilor de import.
Documentul comercial autorizat în prealabil de
cãtre biroul vamal conþine cel puþin urmãtoarele
elemente:
a) numãrul autorizaþiei;
b) expeditorul ºi þara de expediþie a mãrfii;
c) destinatarul;
d) descrierea comercialã ºi cantitatea mãrfii;
e) valoarea ºi codul TARIC ale mãrfii;
f) numãrul, felul ºi mãrcile coletelor, dupã caz.
Plata drepturilor de import ºi regularizarea plãþii
taxei pe valoarea adãugatã ºi a accizelor, dupã caz,
se fac odatã cu depunerea declaraþiei suplimentare
cu caracter global, þinându-se seama de elementele
de taxare aplicabile în momentul depunerii
documentului comercial.
Dinu Lilicã – director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi
Vã oferim cel mai nou produs
electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Achitând abonamentul anual la

Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri

Cãtre dumneavoastrã...
Ediþia
Expert Contabil
– august 2007
trateazã din
sfera
contabilitãþii
practice problematica
operaþiilor privind decontãrile
cu personalul ºi cu bugetele
de asigurãri sociale ºi
protecþie socialã ºi a
deconturilor cu sume negative
de TVA.
Vom discuta pe marginea
unor aspecte legate de mediu
ºi mai exact rãspunderea ºi
repararea prejudiciului în
vederea protecþiei mediului.
Abordãm tema schimbãrii
sediului social ºi condiþiile
declarãrii stãrii de
insolvabilitate.
Continuãm prezentarea
sistemului vamal abordând de
aceastã datã tema accesului
operatorilor economici la
Sistemul de control al
exporturilor (ECS) ºi
procedurile simplificate de
vãmuire.
Diana Moraru
Operaþii privind Accesul operatorilor
decontãrile cu economici la
personalul ºi cu Sistemul de control
bugetele de al exportului (ECS)
asigurãri sociale ºi
protecþie socialã
pag. 14
Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate
Schimbarea sediului social
Anca Buga – director economic
Ordinul nr. 419/2007 aprobã
procedura de schimbare a sediului
social, ºi formularul"Decizie de
înregistrare a sediului social ºi a
domiciliului fiscal",
Schimbarea sediului social în
cazul comercianþilor al cãror
domiciliu fiscal coincide cu sediul
social
Procedura aprobatã prin Ordinul
419/2007 se aplicã contribuabililor
care, potrivit legii, au obligaþia
înregistrãrii în registrul comerþului,
denumiþi în continuare comercianþi.
În cazul comercianþilor,
modificãrile intervenite în datele
Protecþia mediului
- rãspunderea ºi repararea prejudiciului -
Diana Moraru - economist
Ordonanþa de urgenþã nr.
68/2007 aprobã reglementãrile
privind rãspunderea de mediu cu
referire la prevenirea ºi repararea
prejudiciului asupra mediului.
Ordonanþa de urgenþã nr.
68/2007 stabileºte cadrul de
reglementare al rãspunderii de
mediu, bazatã pe principiul
"poluatorul plãteºte", în scopul
prevenirii ºi reparãrii prejudiciului
Deconturile cu sume
negative de TVA
pag. 18
august, 2007, nr. 8 (24)
declarate iniþial ºi înscrise în
certificatul de înregistrare se fac
prin completarea ºi depunerea
cererii de înregistrare a
menþiunilor/cererii de preschimbare
a certificatului de înregistrare,
potrivit dispoziþiilor legale privind
înregistrarea comercianþilor.
Competenþa de administrare a
comercianþilor care îºi modificã
sediul social revine, pânã la
finalizarea procedurii de schimbare
a sediului social ºi a domiciliului
fiscal, organului fiscal de la
domiciliul fiscal, ºi anume organului
fiscal de la vechiul sediu social.
(continuare în pagina 4)
asupra mediului.
În înþelesul Ordonanþei de
urgenþã nr. 68/2007, termenii ºi
expresiile de mai jos au urmãtoarele
semnificaþii:
1. activitate profesionalã - orice
activitate desfãºuratã în cadrul unei
activitãþi economice, afaceri sau unei
întreprinderi, indiferent de caracterul
sãu privat sau public, profit sau
nonprofit; (continuare în pagina 6)
Declararea stãrii de
insolvabilitate
pag. 20 pag. 27
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
Schimbarea sediului social
Dragoº Stoica
Anca Buga – director economic pag. 1
COORDONATOR

Mirona Serac
Protecþia mediului – rãspunderea ºi repararea prejudiciului
COLECTIV DE AUTORI

Victoriea Zamfirescu Diana Moraru – economist pag. 1

Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir
Operaþii privind decontãrile cu personalul ºi cu bugetele de
asigurãri sociale ºi protecþie socialã
TEHNOREDACTARE
Victoriea Zamfirescu – expert contabil pag. 14
Cristian Videanu
Cristian Opriþ

REDACTARE ªI
Accesul operatorilor economici la Sistemul de control al
CORECTURÃ
exportului (ECS)
Diana Moraru
Elena Constantinescu Dinu Lilicã – director economic pag. 18

ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon Deconturile cu sume negative de TVA

Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti Andrei Dragomir – expert contabil pag. 20

E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro Declararea stãrii de insolvabilitate

TELEFOANE Anca Buga – director economic pag. 27

021/222.70.75
021/222.70.76
Procedurile simplificate de vãmuire (II)
VÂNZÃRI

office@rezon.ro Dinu Lilicã – director economic pag. 30

This product is manufactured on a franchise basis

 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
Schimbarea sediului social
Pentru modificarea domiciliului fiscal la noul sediu
social, comerciantul depune la organul fiscal în a
cãrui razã teritorialã este situat noul sediu social
formularul 050 "Cerere de înregistrare a domiciliului
fiscal al contribuabilului", aprobat prin Ordinul
ministrului finanþelor publice nr. 262/2007 pentru
aprobarea formularelor de înregistrare fiscalã a
contribuabililor, însoþit de documentele prevãzute la
pct. 31.2 sau 31.3, dupã caz, din Normele
metodologice de aplicare a Ordonanþei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, aprobate
prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.050/2004. Copiile de
pe documente se certificã pe fiecare paginã de
organul fiscal competent, pentru conformitate cu
originalul.
IMPORTANT!
Cererea se transmite, în maximum 3 zile
lucrãtoare de la înregistrare, prin scrisoare
recomandatã cu confirmare de primire, de cãtre
organul fiscal prevãzut la pct. 4 din anexa nr. 1 la
Ordinul 419/2007 cãtre organul fiscal în a cãrui razã
teritorialã contribuabilul a avut ultimul domiciliu fiscal,
în vederea întocmirii formalitãþilor de transfer al
dosarului fiscal.
Dosarul fiscal se transmite în termen de cel mult
15 zile de la primirea cererii ºi va fi însoþit de un
exemplar al certificatului de atestare fiscalã, precum
ºi de fiºa de evidenþã pe plãtitor.
Un exemplar al certificatului de atestare fiscalã se
comunicã ºi contribuabilului de cãtre organul fiscal
emitent.
La primirea dosarului fiscal, organul fiscal în a
cãrui razã teritorialã se aflã noul sediu social ºi
domiciliu fiscal emite, în termen de maximum 3 zile
lucrãtoare, Decizia de înregistrare a sediului social ºi
a domiciliului fiscal, potrivit modelului prevãzut în
anexa nr. 3 la ordinul 419/2007.
Decizia de înregistrare a sediului social ºi a
domiciliului fiscal se întocmeºte în 3 exemplare, se
vizeazã de conducãtorul compartimentului de
specialitate ºi se aprobã de conducãtorul unitãþii
fiscale.
Un exemplar al deciziei se comunicã
contribuabilului, potrivit art. 44 din Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Înregistrarea în registrul contribuabililor de la noul
4
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
organ fiscal, precum ºi scoaterea din registrul
contribuabililor de la vechiul organ fiscal se opereazã
cu data comunicãrii deciziei potrivit pct. 10 din anexa
nr. 1 la Ordinul 419/2007.
De la data prevãzutã la pct. 10 din anexa nr. 1 la
Ordinul 419/2007, competenþa pentru administrarea
comerciantului revine organului fiscal de la noul sediu
social ºi domiciliu fiscal.
Un exemplar al Deciziei de înregistrare a sediului
social ºi a domiciliului fiscal se transmite, însoþit de o
copie a documentului care atestã data comunicãrii
deciziei potrivit pct. 10, organului fiscal de la fostul
domiciliu fiscal.
ATENÞIE!
Dosarul solicitãrii de înregistrare a sediului social
ºi a domiciliului fiscal se arhiveazã la dosarul fiscal al
comerciantului ºi cuprinde:
a) formularul 050 "Cerere de înregistrare a
domiciliului fiscal al contribuabilului";
b) documentaþia depusã de comerciant;
c) Decizia de înregistrare a sediului social ºi a
domiciliului fiscal;
d) orice alte documente emise sau primite în
cadrul procedurii.
Schimbarea sediului social în cazul contribuabililor
care nu au calitatea de comerciant
Procedura aprobatã prin Ordinul 419/2007 se
aplicã contribuabililor care nu au, potrivit legii,
obligaþia înregistrãrii în registrul comerþului ºi al cãror
sediu social coincide cu domiciliul fiscal.
ATENÞIE!
Contribuabilul care îºi schimbã sediul social
depune la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã este
situat noul sediu social formularul 010 "Declaraþie de
înregistrare/Declaraþie de menþiuni pentru persoane
juridice, asocieri ºi alte entitãþi fãrã personalitate
juridicã" ºi formularul 050 "Cerere de înregistrare a
domiciliului fiscal al contribuabilului", aprobate prin
Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 262/2007
pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscalã a
contribuabililor, însoþite de documentele doveditoare
ale datelor înscrise în declaraþie, potrivit Normelor
metodologice de aplicare a Ordonanþei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, aprobate
 Expert Contabil

prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.050/2004. Copiile de
pe documente se certificã pe fiecare paginã de
organul fiscal competent, pentru conformitate cu
originalul.
Cererea de înregistrare a domiciliului fiscal se
transmite, în maximum 3 zile lucrãtoare de la
înregistrare, prin scrisoare recomandatã cu
confirmare de primire, de cãtre organul fiscal prevãzut
la pct. 2 din anexa nr. 2 la Ordinul 419/2007 cãtre
organul fiscal în a cãrui razã teritorialã contribuabilul a
avut ultimul domiciliu fiscal, în vederea întocmirii
formalitãþilor de transfer al dosarului fiscal.
IMPORTANT!
Dosarul fiscal se transmite în termen de cel mult
15 zile de la primirea cererii ºi va fi însoþit de un
exemplar al certificatului de atestare fiscalã, precum
ºi de fiºa de evidenþã pe plãtitor.
Un exemplar al certificatului de atestare fiscalã se
comunicã ºi contribuabilului de cãtre organul fiscal
emitent.
La primirea dosarului fiscal, organul fiscal în a
cãrui razã teritorialã se aflã noul domiciliu fiscal emite,
în termen de maximum 3 zile lucrãtoare, Decizia de
înregistrare a sediului social ºi a domiciliului fiscal,
potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 3 la ordinul
419/2007.
Decizia de înregistrare a sediului social ºi a
domiciliului fiscal se întocmeºte în 3 exemplare, se
vizeazã de conducãtorul compartimentului de
specialitate ºi se aprobã de conducãtorul unitãþii
fiscale.
Un exemplar al Deciziei de înregistrare a sediului
social ºi a domiciliului fiscal se comunicã
contribuabilului, potrivit art. 44 din Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
noul organ fiscal emite certificatul de înregistrare
fiscalã, având înscris noul sediu social ºi domiciliu
fiscal.
Dupã primirea Deciziei de înregistrare a sediului
social ºi a domiciliului fiscal, contribuabilul se prezintã
la organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã noul
sediu social, predã, în vederea anulãrii, vechiul
certificat de înregistrare fiscalã ºi îl ridicã pe cel nou.
Un exemplar al Deciziei de înregistrare a sediului
social ºi a domiciliului fiscal se transmite, însoþit de o
copie a documentului care atestã data comunicãrii
deciziei potrivit pct. 8 din anexa nr. 2 la Ordinul
419/2007, organului fiscal de la fostul domiciliu fiscal.
Dosarul solicitãrii de schimbare a sediului social ºi
a domiciliului fiscal se arhiveazã la dosarul fiscal al
contribuabilului ºi cuprinde:
a) formularul 050 "Cerere de înregistrare a
domiciliului fiscal al contribuabilului";
b) documentaþia depusã de comerciant;
c) decizia de înregistrare a domiciliului fiscal;
d) certificatul de înregistrare fiscalã anulat;
e) copia certificatului de înregistrare fiscalã
eliberat;
f) orice alte documente emise sau primite în cadrul
procedurii.

ATENÞIE!

Înregistrarea în registrul contribuabililor de la noul

organ fiscal, precum ºi scoaterea din registrul
contribuabililor de la vechiul organ fiscal se opereazã
cu data comunicãrii deciziei potrivit pct. 8 din anexa
nr. 2 la Ordinul 419/2007.
De la data prevãzutã la pct. 8 din anexa nr. 2 la
Ordinul 419/2007, competenþa pentru administrarea
contribuabilului revine organului fiscal de la noul
domiciliu fiscal.
La data înregistrãrii în registrul contribuabililor,

5
august, 2007, nr. 8 (24) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
Protecþia mediului
- rãspunderea ºi repararea prejudiciului -
2. ameninþare iminentã cu un prejudiciu - o
probabilitate suficientã de producere a unui prejudiciu
asupra mediului în viitorul apropriat;
3. ape - apele de suprafaþã ºi subterane, astfel
cum au fost definite în Legea apelor nr. 107/1996, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare;
4. costuri - costurile care sunt justificate de
necesitatea de a asigura o implementare corectã ºi
eficientã a prezentei ordonanþe de urgenþã, inclusiv
costurile evaluãrii prejudiciului asupra mediului, ale
ameninþãrii iminente cu un astfel de prejudiciu, ale
opþiunilor de acþiune, precum ºi costurile
administrative, judiciare, de punere în aplicare a
prezentei ordonanþe de urgenþã, costurile colectãrii
datelor ºi alte costuri generale, costurile de
monitorizare ºi supraveghere a prezentei ordonanþe
de urgenþã;
5. drept vãtãmat - orice drept fundamental
prevãzut de Constituþie sau de lege, cãruia i se aduce
o atingere printr-un act administrativ;
6. emisie - evacuarea în mediu, ca rezultat al
activitãþilor umane, a unor substanþe, preparate,
organisme sau microorganisme;
7. interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde
o anumitã conduitã în considerarea realizãrii unui
drept subiectiv viitor ºi previzibil, prefigurat;
8. interes legitim public - posibilitatea de a pretinde
o anumitã conduitã în considerarea realizãrii unui
drept fundamental care se exercitã în colectiv ori,
dupã caz, în considerarea apãrãrii unui interes public;
9. mãsuri preventive - orice mãsuri luate ca
rãspuns la un eveniment, o acþiune sau o omisiune
care a creat o ameninþare iminentã cu un prejudiciu
asupra mediului, în scopul prevenirii sau diminuãrii
prejudiciului;
10. mãsuri reparatorii - orice acþiune sau un
ansamblu de acþiuni, inclusiv mãsuri de reducere a
prejudiciului sau mãsuri interimare menite sã refacã,
sã reabiliteze sau sã înlocuiascã resursele naturale
prejudiciate ºi/sau serviciile deteriorate sau sã
furnizeze o alternativã echivalentã pentru aceste
resurse sau servicii, în conformitate cu anexa nr. 2;
11. operator - orice persoanã fizicã sau juridicã de
drept public sau privat care desfãºoarã sau deþine
controlul unei activitãþi profesionale sau, în cazul în
care legislaþia naþionalã prevede acest lucru, care a
fost investitã cu putere economicã decisivã asupra
funcþionãrii tehnice a unei astfel de activitãþi, inclusiv
deþinãtorul unui act de reglementare pentru o astfel
6
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
de activitate ori persoana care înregistreazã sau
notificã o astfel de activitate;
12. prejudiciu - o schimbare negativã mãsurabilã a
unei resurse naturale sau o deteriorare mãsurabilã a
unui serviciu legat de resursele naturale, care poate
surveni direct sau indirect;
13. prejudiciul asupra mediului, inclusiv cel
determinat de elementele aeropurtate, înseamnã:
a) prejudiciul asupra speciilor ºi habitatelor
naturale protejate - orice prejudiciu care are efecte
semnificative negative asupra atingerii sau menþinerii
unei stãri favorabile de conservare a unor astfel de
habitate sau specii; caracterul semnificativ al acestor
efecte se evalueazã în raport cu starea iniþialã, þinând
cont de criteriile prevãzute în anexa nr. 1; prejudiciile
aduse speciilor ºi habitatelor naturale protejate nu
includ efectele negative identificate anterior, care
rezultã din acþiunile unui operator care a fost autorizat
în mod expres de autoritãþile competente în
concordanþã cu prevederile legale în vigoare;
b) prejudiciul asupra apelor - orice prejudiciu care
are efecte adverse semnificative asupra stãrii
ecologice chimice ºi/sau cantitative ºi/sau
potenþialului ecologic al apelor în cauzã, astfel cum
au fost definite în Legea nr. 107/1996, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare, cu excepþia efectelor
negative pentru care se aplicã art. 27 din Legea nr.
107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
c) prejudiciul asupra solului - orice contaminare a
solului, care reprezintã un risc semnificativ pentru
sãnãtatea umanã, care este afectatã negativ ca
rezultat al introducerii directe sau indirecte a unor
substanþe, preparate, organisme sau microorganisme
în sol sau în subsol;
14. regenerare, inclusiv regenerarea naturalã - în
cazul apelor, speciilor ºi habitatelor naturale protejate,
înseamnã readucerea la starea iniþiala a resurselor
naturale prejudiciate ºi/sau a serviciilor deteriorate, iar
în cazul prejudiciului asupra solului, înseamnã
eliminarea oricãrui risc semnificativ cu efect negativ
asupra sãnãtãþii umane;
15. resurse naturale - speciile si habitatele
naturale protejate, apele si solul;
16. servicii ºi serviciile resurselor naturale -
funcþiile asigurate de o resursã naturalã în beneficiul
altei resurse naturale sau al publicului;
17. specii ºi habitate naturale protejate:
a) speciile incluse în anexele nr. 3, 4A ºi 4B la
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 236/2000

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice,
aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.
462/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
b) habitatele speciilor de pãsãri migratoare sau a
speciilor incluse în anexa nr. 3, precum ºi habitatele
naturale enumerate în anexa nr. 2 ºi locurile de
reproducere sau de odihnã ale speciilor prevãzute în
anexele nr. 4A ºi 4B la Ordonanþa de urgenþã nr.
236/2000, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin
Legea nr. 462/2001, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare;
18. stare de conservare a unui habitat natural -
totalitatea factorilor ce acþioneazã asupra unui habitat
natural, precum ºi asupra speciilor caracteristice
acestuia ºi care pot afecta, pe termen lung,
distribuþia, structura ºi funcþiile sale, precum ºi
supravieþuirea speciilor ce îi sunt caracteristice pe
teritoriul naþional sau în arealul natural al acestui
habitat, dupã caz;
19. starea de conservare a unui habitat natural se
considerã "favorabilã" în cazul în care:
a) arealul sãu natural ºi suprafeþele pe care le
acoperã în interiorul acestui areal sunt stabile sau în
creºtere;
b) structura ºi funcþiile specifice necesare
menþinerii sale pe termen lung existã ºi este posibilã
existenþa acestora în viitorul previzibil;
c) speciile sale caracteristice se aflã într-o stare de
conservare favorabilã, în conformitate cu definiþia de
la pct. 21;
20. stare de conservare a unei specii - totalitatea
factorilor care acþioneazã asupra speciei respective ºi
care pot afecta pe termen lung distribuþia ºi
abundenþa populaþiilor sale pe teritoriul naþional sau în
arealul natural al speciei respective, dupã caz;
21. starea de conservare a unei specii se
considerã "favorabilã" în cazul în care:
a) datele privind dinamica populaþiilor speciei
respective indicã faptul cã aceasta se menþine ºi are
ºanse sã se menþinã pe termen lung ca o
componentã viabilã a habitatelor sale naturale;
b) arealul natural al speciei nu se reduce ºi nu
existã riscul sã se reducã în viitorul previzibil;
c) existã, ºi probabil va continua sã existe, un
habitat suficient de mare pentru ca populaþiile speciei
sã se menþinã pe termen lung.
Domeniul de reglementare
Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 se aplicã:
a) prejudiciului asupra mediului, cauzat de orice tip
de activitate profesionalã prevãzutã în anexa nr. 3 la
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
OG 68/2007 ameninþãri iminente cu un astfel de
prejudiciu determinate de oricare dintre aceste
activitãþi;
b) prejudiciului asupra speciilor ºi habitatelor
naturale protejate ºi oricãrei ameninþãri iminente cu
un astfel de prejudiciu cauzat de orice activitate
profesionalã, alta decât cele prevãzute în anexa nr. 3,
ori de câte ori operatorul acþioneazã cu intenþie sau
din culpã.
Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 se aplicã
prejudiciului asupra mediului sau unei ameninþãri
iminente cu un astfel de prejudiciu, cauzate de
poluarea cu caracter difuz, numai când se poate
stabili o legãtura de cauzalitate între prejudiciu ºi
activitãþile operatorilor individuali.
ATENÞIE!
Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 se aplicã fãrã a
aduce atingere legislaþiei comunitare ºi celei naþionale
care:
a) reglementeazã mai sever desfãºurarea oricãror
activitãþi ce intrã sub incidenþa prezentei ordonanþe;
b) prevede reguli în cazul conflictelor de jurisdicþie.
Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 nu dã
persoanelor fizice sau juridice de drept privat dreptul
la compensaþie ca o consecinþã a prejudiciului asupra
mediului sau a ameninþãrii iminente cu un astfel de
prejudiciu. În aceste situaþii se aplicã prevederile
dreptului comun.
Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 nu se aplicã
prejudiciului asupra mediului sau ameninþãrii iminente
cu un astfel de prejudiciu produs de:
a) acþiuni cu caracter de conflict armat, ostilitãþi,
rãzboi civil sau insurecþie;
b) un fenomen natural având caracter excepþional,
inevitabil ºi insurmontabil.
Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 nu se aplicã:
a) prejudiciului asupra mediului sau oricãrei
ameninþãri iminente cu un astfel de prejudiciu care
decurge dintr-un incident pentru care rãspunderea
sau compensarea este reglementatã de una dintre
convenþiile internaþionale prevãzute în anexa nr. 4,
inclusiv de orice amendamente ulterioare ale
acestora, la care România este parte;
b) riscurilor nucleare sau prejudiciului asupra
mediului ori ameninþãrii iminente cu un astfel de
prejudiciu, care pot fi cauzate de activitãþile care intrã
sub incidenþa Tratatului privind Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice sau sunt cauzate de
un incident sau activitate pentru care rãspunderea ori
compensarea sunt reglementate de oricare din
instrumentele internaþionale prevãzute în anexa nr. 5,
inclusiv de orice amendamente ulterioare ale
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
acestora, la care România este parte;
c) activitãþilor al cãror scop principal îl reprezintã
apãrarea naþionalã sau securitatea internaþionalã ori
celor al cãror unic scop îl reprezintã apãrarea
împotriva dezastrelor naturale;
d) utilizãrii în scopuri agricole a nãmolului provenit
din staþiile de epurare a apelor uzate urbane, tratat
conform unui standard aprobat;
e) prejudiciului cauzat de o emisie, eveniment sau
incident care a avut loc înainte de 30 aprilie 2007;
f) prejudiciului cauzat de o emisie, eveniment sau
incident care are loc pe data sau dupã data de 30
aprilie 2007 ºi a fost determinat de o activitate
specificã ce a avut loc ºi s-a terminat înainte de data
de 30 aprilie 2007;
g) prejudiciului produs în urma unei emisii, a unui
eveniment sau a unui incident, de la producerea
cãruia au trecut mai mult de 30 de ani.
IMPORTANT!
Prin derogare de la prevederile alin. (2) lit. a),
regimul juridic stabilit de Ordonanþa de urgenþã nr.
68/2007 se aplicã situaþiilor care intrã sub incidenþa
convenþiilor prevãzute în anexa nr. 4 pânã în
momentul la care România devine parte la acestea.
Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 nu aduce
atingere dreptului operatorului de a-ºi limita
rãspunderea, conform legislaþiei care implementeazã
Convenþia internaþionalã privind limitarea rãspunderii
pentru creanþe maritime (LLMC) din 1976, la care
România a aderat prin Legea nr. 284/2006, inclusiv
orice amendament ulterior la convenþie, sau
Convenþia de la Strasbourg privind limitarea
responsabilitãþii în navigaþia pe cãile navigabile
interioare (CLNI) din 1988, inclusiv orice amendament
ulterior la convenþie.
Prin derogare de la prevederile alin. (1), regimul
juridic stabilit de Ordonanþa de urgenþã nr. 68/2007 se
aplicã situaþiilor care intrã sub incidenþa Convenþiei de
la Strasbourg privind limitarea responsabilitãþii în
navigaþia pe cãile navigabile interioare (CLNI) din
1988, inclusiv orice amendament ulterior, pânã la data
la care România devine parte la acesta.
Competenþe
Agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului este
autoritatea competentã pentru stabilirea ºi luarea
mãsurilor preventive ºi reparatorii, precum ºi pentru
evaluarea caracterului semnificativ al prejudiciului
asupra mediului.
8
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
La stabilirea mãsurilor preventive agenþia
judeþeanã pentru protecþia mediului se consultã cu
comisariatele judeþene ale Gãrzii Naþionale de Mediu.
În funcþie de factorul de mediu potenþial afectat,
agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului se poate
consulta ºi cu urmãtoarele autoritãþi ºi/sau instituþii:
a) direcþiile bazinale de apã;
b) consiliile ºtiinþifice organizate la nivelul ariilor
naturale protejate;
c) oficiile de studii pedologice ºi agrochimice
judeþene;
d) inspectoratele teritoriale de regim silvic ºi de
vânãtoare.
La evaluarea caracterului semnificativ al
prejudiciului asupra mediului ºi la stabilirea mãsurilor
reparatorii agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului
consultã pe lângã autoritãþile prevãzute, dupã caz, ºi
Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Reprezentanþii autoritãþilor ºi/sau instituþiilor
consultate au urmãtoarele obligaþii:
a) de a analiza toate informaþiile ºi/sau
documentele transmise acestora de cãtre agenþia
judeþeanã pentru protecþia mediului;
b) de a transmite opiniile lor agenþiei judeþene
pentru protecþia mediului, în termen de 24 de ore, în
cazul mãsurilor preventive, ºi de 5 zile, în cazul
mãsurilor reparatorii, de la primirea informaþiilor ºi/sau
a documentelor prevãzute la lit. a).
În îndeplinirea atribuþiilor prevãzute la art. 6 alin.
(1), agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului
poate:
a) sa îndeplineascã mãsurile preventive sau
reparatorii stabilite, cu respectarea prevederilor art. 11
lit. d), art. 12 alin. (1) ºi art. 15 lit. e), respectiv ale art.
16 alin. (1) din OG 68/2007, direct sau prin încheierea
de contracte cu persoane fizice sau juridice, în
conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de
lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de
servicii, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin
Legea nr. 337/2006, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare;
b) sã dispunã luarea mãsurilor preventive sau
reparatorii necesare pe proprietatea unei terþe pãrþi;
c) sã solicite operatorului în cauzã realizarea unei
evaluãri proprii ºi furnizarea oricãror informaþii ºi date
necesare în situaþia producerii unui prejudiciu;
Operatorii au obligaþia de a transmite agenþiei
judeþene pentru protecþia mediului rezultatele
evaluãrilor, precum ºi datele ºi informaþiile solicitate
de aceasta, în termen de 3 zile de la obþinerea lor.

Terþii au obligaþia de a permite realizarea de
mãsuri preventive sau reparatorii pe proprietãþile lor.
Aceste mãsuri nu trebuie sã conducã, pe cât posibil,
la scãderea valorii proprietãþii.
Deciziile conducãtorului agenþiei judeþene pentru
protecþia mediului privind stabilirea mãsurilor
preventive sau reparatorii se motiveazã în fapt ºi în
drept ºi conþin informaþii asupra termenelor ºi
procedurii contencios administrative prevãzute de
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificãrile ulterioare.
Deciziile prevãzute se comunicã operatorului în
cauzã în termen de 24 de ore de la luarea lor, atât
pentru mãsurile preventive, cât ºi pentru mãsurile
reparatorii.
Autoritatea competentã pentru constatarea
prejudiciului asupra mediului, a unei ameninþãri
iminente cu un astfel de prejudiciu, precum ºi pentru
identificarea operatorului responsabil este Garda
Naþionalã de Mediu, prin comisariatele judeþene.
Mãsurile preventive ºi reparatorii
Acþiuni preventive
În cazul unei ameninþãri iminente cu un prejudiciu
asupra mediului, operatorul este obligat sã ia imediat
mãsurile preventive necesare ºi, în termen de 2 ore
de la luarea la cunoºtinþã a apariþiei ameninþãrii, sã
informeze agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului
ºi comisariatul judeþean al Gãrzii Naþionale de Mediu.
Informaþiile pe care operatorul este obligat sã le
aducã la cunoºtinþã autoritãþilor, conform prevederilor,
se referã la:
a) datele de identificare ale operatorului;
b) momentul ºi locul apariþiei ameninþãrii iminente;
c) elementele de mediu posibil a fi afectate;
d) mãsurile demarate pentru prevenirea
prejudiciului;
e) alte informaþii considerate relevante de operator.
Mãsurile preventive prevãzute trebuie sã fie
proporþionale cu ameninþarea iminentã ºi sã conducã
la evitarea producerii prejudiciului, luând în
considerare principiul precauþiei în luarea deciziilor.
În termen de 1 orã de la finalizarea mãsurilor
preventive operatorul informeazã autoritãþile
prevãzute despre mãsurile întreprinse pentru
prevenirea prejudiciului ºi eficienþa acestora.
În cazul în care ameninþarea iminentã persistã în
ciuda mãsurilor preventive adoptate, operatorul
informeazã, în termen de 6 ore de la momentul la
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
care a constatat ineficienþa mãsurilor luate, agenþia
judeþeanã pentru protecþia mediului ºi comisariatul
judeþean al Gãrzii Naþionale de Mediu despre:
a) mãsurile întreprinse pentru prevenirea
prejudiciului;
b) evoluþia situaþiei în urma aplicãrii mãsurilor
preventive;
c) alte mãsuri suplimentare, dupã caz, care se iau
pentru prevenirea înrãutãþirii situaþiei.
În orice moment agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului are posibilitatea exercitãrii
urmãtoarelor atribuþii:
a) sã solicite operatorului sã furnizeze informaþii
despre orice ameninþare iminentã cu un prejudiciu
asupra mediului sau despre orice caz suspect de
ameninþare iminentã;
b) sã solicite operatorului sã ia mãsurile preventive
necesare;
c) sã dea operatorului instrucþiuni despre mãsurile
preventive necesar a fi luate;
d) sã ia mãsurile preventive necesare.
Înainte de exercitarea atribuþiei prevãzute la art. 11
lit. d) din OG 68/2007, conducãtorul agenþiei judeþene
pentru protecþia mediului solicitã operatorului sã ia
mãsurile preventive.
(2) Prin excepþie de la prevederile menþionate,
conducãtorul agenþiei judeþene pentru protecþia
mediului poate lua mãsurile preventive necesare în
situaþia în care operatorul:
a) nu ºi-a îndeplinit obligaþiile prevãzute la art. 10
alin. (1) din OG 68/2007sau nu s-a conformat
prevederilor art. 11 lit. b) sau c) din OG 68/2007;
b) nu poate fi identificat;
c) nu are obligaþia de a suporta costurile conform
prezentei ordonanþe de urgenþã.
Acþiuni reparatorii
În cazul producerii unui prejudiciu asupra mediului,
operatorul informeazã, în maxim 2 ore de la
producerea prejudiciului, agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului ºi comisariatul judeþean al Gãrzii
Naþionale de Mediu despre:
a) datele de identificare ale operatorului;
b) momentul ºi locul producerii prejudiciului adus
mediului;
c) caracteristicile prejudiciului adus mediului;
d) cauzele care au generat prejudiciul;
e) elementele de mediu afectate;
f) mãsurile demarate pentru prevenirea extinderii
sau agravãrii prejudiciului adus mediului;
g) alte informaþii considerate relevante de operator.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Operatorul este obligat sã:
a) acþioneze imediat pentru a controla, izola,
elimina sau, în caz contrar, pentru a gestiona poluanþii
respectivi ºi/sau orice alþi factori contaminanþi, în
scopul limitãrii sau prevenirii extinderii prejudiciului
asupra mediului ºi a efectelor negative asupra
sãnãtãþii umane sau agravãrii deteriorãrii serviciilor.
b) ia mãsurile reparatorii necesare, conform art.
17-19 din OG 68/2007.
Mãsurile reparatorii prevãzute trebuie sã fie
proporþionale cu prejudiciul cauzat ºi sã conducã la
îndepãrtarea efectelor prejudiciului, luând în
considerare principiul precauþiei în luarea deciziilor.
În orice moment conducãtorul agenþiei judeþene
pentru protecþia mediului are posibilitatea exercitãrii
urmãtoarelor atribuþii:
a) sã solicite operatorului sã furnizeze informaþii
suplimentare despre orice prejudiciu care s-a produs
ºi despre mãsurile luate conform prevederilor art. 13;
b) sã acþioneze, sã solicite operatorului sã
acþioneze sau sã dea operatorului instrucþiuni pentru
a controla, a izola, a elimina imediat sau, în caz
contrar, pentru a gestiona poluanþii respectivi ºi/sau
alþi factori contaminanþi, în scopul limitãrii sau
prevenirii extinderii prejudiciului asupra mediului ºi a
efectelor adverse asupra sãnãtãþii umane sau
agravãrii deteriorãrii serviciilor;
c) sã solicite operatorului sã ia mãsurile reparatorii
necesare;
d) sã indice operatorului sau sã dea acestuia
instrucþiuni despre mãsurile reparatorii necesar a fi
luate;
e) sã ia mãsurile reparatorii necesare.
Înainte de exercitarea atribuþiei prevãzute la art. 15
lit. e), conducãtorul agenþiei judeþene pentru protecþia
mediului solicitã operatorului sã ia mãsurile reparatorii
necesare.
Agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului poate
lua, în ultimã instanþã, mãsurile reparatorii necesare,
în situaþia în care operatorul:
a) nu îºi îndeplineºte obligaþiile prevãzute la art.
13, art. 14 alin. (1) din OG 68/2007 sau nu s-a
conformat prevederilor art. 15 lit. b), c) sau d) din OG
68/2007;
b) nu poate fi identificat;
c) nu este obligat sã suporte costurile conform
prezentei ordonanþe de urgenþã.
Operatorii identificã mãsurile reparatorii posibile în
conformitate cu anexa nr. 2 la OG 68/2007 ºi le
transmit agenþiei judeþene pentru protecþia mediului
10
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
spre aprobare, în termen de 15 de zile de la data
producerii prejudiciului, cu excepþia cazului în care
agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului a luat
mãsurile reparatorii respective conform prevederilor
art. 15 lit. e) si ale art. 16 din OG 68/2007.
Agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului decide
mãsurile reparatorii care trebuie sã fie implementate
în conformitate cu anexa nr. 2 la OG 68/2007. În
luarea deciziei agenþia judeþeanã pentru protecþia
mediului se consultã cu operatorul implicat.
În termen de 5 zile de la expirarea termenului
prevãzut la art. 17 alin. (1) din OG 68/2007 sau de la
data luãrii la cunoºtinþã, prin orice mijloace, despre
prejudiciul adus mediului, agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului solicitã, în scris, opinia asupra
acestor mãsuri persoanelor prevãzute la art. 20 alin.
(1) din OG 68/2007 ºi celor pe al cãror teren urmeazã
a se realiza mãsurile reparatorii.
Persoanele prevãzute la art. 20 alin. (1) din OG
68/2007 pot transmite opiniile lor asupra mãsurilor
reparatorii considerate necesare, în termen de 15 zile
de la transmiterea solicitãrii.
Agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului este
obligatã sã ia în considerare la luarea deciziei opiniile
primite de la persoanele prevãzute la art. 20 alin. (1)
din OG 68/2007.
Conducãtorul agenþiei judeþene pentru protecþia
mediului emite decizia privind mãsurile reparatorii
ºi/sau prioritizarea reparãrii prejudiciilor aduse
mediului, în termen de 5 zile de la primirea opiniilor
prevãzute.
În situaþia în care s-au produs mai multe prejudicii
asupra mediului, iar agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului nu poate asigura luarea, în acelaºi
timp, a mãsurilor reparatorii, aceasta este îndreptãþitã
sã decidã care dintre prejudicii trebuie reparat cu
prioritate.
În luarea deciziei agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului ia în considerare, printre altele, atât
natura, dimensiunea ºi gravitatea diferitelor prejudicii
produse, cât ºi posibilitatea regenerãrii naturale,
acordând atenþie riscurilor pe care prejudiciul le
reprezintã pentru sãnãtatea umanã.
Dreptul la acþiune
Orice persoanã fizicã sau juridicã care este
afectatã sau posibil a fi afectatã de un prejudiciu
asupra mediului sau care se considerã vãtãmatã într-
un drept al sãu ori într-un interes legitim are dreptul:
a) sã transmitã comisariatului judeþean al Gãrzii
Naþionale de Mediu orice observaþii referitoare la

producerea unui prejudiciu asupra mediului sau a
unei ameninþãri iminente cu un astfel de prejudiciu;
b) sã solicite agenþiei judeþene pentru protecþia
mediului, în scris sau prin mijloace electronice de
comunicare, sã ia mãsurile prevãzute de prezenta
ordonanþã de urgenþã.
Se poate adresa comisariatului judeþean al Gãrzii
Naþionale de Mediu ºi, respectiv, agenþiei judeþene
pentru protecþia mediului ºi orice organizaþie
neguvernamentalã care promoveazã protecþia
mediului ºi care îndeplineºte condiþiile cerute de
legislaþia în vigoare, considerându-se cã aceasta este
vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes
legitim.
Solicitarea prevãzutã la art. 20 alin. (1) lit. b) din
OG 68/2007 este însoþitã de informaþiile ºi datele
relevante care susþin observaþiile transmise în
legãturã cu respectivul prejudiciu adus mediului.
În situaþia în care solicitarea prevãzutã la art. 20
alin. (1) lit. b) din OG 68/2007 ºi informaþiile care o
însoþesc aratã, într-o manierã plauzibilã, cã existã un
prejudiciu asupra mediului, agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului o analizeazã ºi cere, în scris,
operatorului în cauzã opinia sa asupra solicitãrii ºi
informaþiilor anexate, în termen de 5 zile de la
primirea acestei solicitãri.
Operatorul are la dispoziþie un termen de 5 zile de
la primirea cererii din partea agenþiei judeþene pentru
protecþia mediului pentru a transmite acesteia opinia
sa.
În termen de 15 zile de la transmiterea cererii
cãtre operator, agenþia judeþeanã pentru protecþia
mediului informeazã persoanele prevãzute la art. 20
alin. (1) din OG 68/2007 care au trimis comentarii,
despre decizia de a acþiona sau de a refuza sã
acþioneze.
Decizia prevãzutã se motiveazã în fapt ºi în drept
ºi conþine informaþii asupra termenelor ºi procedurii
contencios administrative prevãzute de Legea nr.
554/2004, cu modificãrile ulterioare.
În cazul unei ameninþãri iminente cu un prejudiciu,
agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului
informeazã persoanele prevãzute la art. 20 alin. (1)
din OG 68/2007 care au trimis observaþii, numai dupã
luarea mãsurilor necesare conform prezentei
ordonanþe de urgenþã.
Persoanele prevãzute la art. 20 alin. (1) din OG
68/2007 se pot adresa instanþei de contencios
administrativ competente, pentru a ataca, din punct
de vedere procedural sau substanþial, actele, deciziile
sau omisiunile autoritãþilor competente prevãzute de
prezenta ordonanþã de urgenþã.
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
Soluþionarea cererii se realizeazã potrivit
dispoziþiilor Legii nr. 554/2004, cu modificãrile
ulterioare.
Suportarea ºi recuperarea
costurilor
Suportarea costurilor
Operatorul suportã costurile acþiunilor preventive ºi
reparatorii, inclusiv în situaþia în care aceste costuri
au fost efectuate de agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului.
Operatorul nu este obligat sã suporte costul
acþiunilor preventive sau reparatorii luate, când poate
dovedi cã prejudiciul adus mediului sau ameninþarea
iminentã cu un asemenea prejudiciu:
a) a fost cauzat de o terþã parte ºi s-a produs chiar
dacã au fost luate mãsurile de siguranþã
corespunzãtoare;
b) s-a produs ca urmare a conformãrii cu o
dispoziþie sau instrucþiune obligatorie emisã de o
autoritate publicã, alta decât un ordin sau instrucþiune
eliberate ca urmare a unei emisii sau incident cauzat
de activitãþile operatorului.
În cazurile prevãzute statul, prin reprezentanþii sãi
legali, ia mãsurile corespunzãtoare pentru a permite
operatorului sã recupereze costurile suportate.
Prin excepþie de la prevederile art. 26 din OG
68/2007, operatorul nu suportã costul acþiunilor
reparatorii luate, dacã dovedeºte cã nu a acþionat cu
intenþie sau din culpã ºi cã prejudiciul asupra mediului
a fost provocat de:
a) o emisie sau un eveniment autorizat în mod
special ºi în deplinã concordanþã cu condiþiile
prevãzute de actul de reglementare eliberat conform
normelor care implementeazã mãsurile prevãzute în
anexa nr. 3 la OG 68/2007, în vigoare la data emisiei
sau evenimentului;
b) o emisie, o activitate sau orice modalitate de
utilizare a unui produs în decursul unei activitãþi,
pentru care operatorul demonstreazã cã nu era
posibil, conform stadiului cunoºtinþelor tehnice ºi
ºtiinþifice existente la data când emisia a fost eliberatã
sau când a avut loc activitatea, sã producã un
prejudiciu asupra mediului.
Cu excepþia situaþiilor prevãzute la art. 27 ºi 28 din
OG 68/2007, agenþia judeþeanã pentru protecþia
mediului recupereazã costurile acþiunilor preventive ºi
reparatorii realizate conform Ordonanþei de urgenþã
nr. 68/2007 de la operatorul care a cauzat prejudiciul
sau ameninþarea iminentã cu prejudiciul.
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
În scopul garantãrii recuperãrii costurilor suportate,
agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului instituie o
ipotecã asupra bunurilor imobile ale operatorului ºi o
poprire asiguratorie, conform normelor legale în
vigoare.
Înscrierea în cartea funciarã a ipotecii ºi instituirea
popririi asiguratorii se realizeazã pe baza dispoziþiei
conducãtorului agenþiei judeþene pentru protecþia
mediului care a stabilit mãsurile preventive sau
reparatorii luate.
Agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului poate
decide sã nu recupereze în totalitate costurile
suportate, în cazul în care cheltuielile necesare în
acest scop sunt mai mari decât suma recuperabilã
sau când operatorul nu poate fi identificat.
Mãsurile luate de agenþia judeþeanã pentru
protecþia mediului conform art. 11, 12, 15 ºi 16 din
OG 68/2007 nu afecteazã rãspunderea operatorilor
responsabili conform prevederilor Ordonanþei de
urgenþã nr. 68/2007 ºi nu aduce atingere prevederilor
art. 87 ºi 88 ale Tratatului privind instituirea
Comunitãþilor Europene, încheiat la Roma în 1957, cu
amendamentele ulterioare, la care România a devenit
parte prin Legea nr. 157 din 24 mai 2005 pentru
ratificarea Tratatului privind aderarea Republicii
Bulgaria ºi a României la Uniunea Europeanã,
semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005.
În cazul în care prejudiciul asupra mediului sau
ameninþarea iminentã cu un astfel de prejudiciu a fost
cauzatã de mai mulþi operatori, aceºtia sunt obligaþi
sã suporte în mod solidar costurile mãsurilor
preventive sau reparatorii.
Efectele solidaritãþii pasive, inclusiv alocarea
costurilor între codebitori se realizeazã conform
prevederilor legale în vigoare, luându-se în
considerare dispoziþiile referitoare la divizarea
rãspunderii între producãtorul ºi utilizatorul unui
produs.
În cazul în care operatorul care a produs un
prejudiciu asupra mediului sau o ameninþare iminentã
cu un astfel de prejudiciu face parte dintr-un consorþiu
sau o companie multinaþionala, el rãspunde în mod
solidar ºi indivizibil cu respectivul consorþiu sau
respectiva companie.
Agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului are
dreptul sã iniþieze împotriva operatorului sau, dupã
caz, împotriva terþei persoane care a cauzat
prejudiciul sau ameninþarea iminentã cu prejudiciul
proceduri de recuperare a costurilor mãsurilor
preventive sau reparatorii adoptate conform prezentei
ordonanþe de urgenþã.
Dreptul agenþiei judeþene pentru protecþia mediului
de a acþiona împotriva operatorului pentru
12
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
recuperarea costurilor se prescrie în termen de 5 ani
de la data când acele mãsuri au fost realizate sau de
la data când operatorul responsabil sau terþa
persoanã a fost identificatã.
Instrumente financiare ºi
cooperarea cu statele membre ale
Uniunii Europene
Instrumente financiare
Definirea formelor de garanþie financiarã, inclusiv
pentru cazurile de insolvenþã, ºi mãsurile pentru
dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind
rãspunderea în domeniul mediului, care sã permitã
operatorilor utilizarea acestora în scopul garantãrii
obligaþiilor ce le revin conform prezentei ordonanþe de
urgenþã, se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la
propunerea autoritãþilor publice centrale pentru
protecþia mediului ºi pentru finanþe publice, în termen
de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanþe de urgenþã.
La definirea formelor de garanþie financiarã
prevãzute se iau în considerare urmãtoarele:
a) stabilirea garanþiei se face în funcþie de gradul
de periculozitate al activitãþii profesionale desfãºurate
sau propuse a fi desfãºuratã;
b) gradul de periculozitate al activitãþii profesionale
se stabileºte în funcþie de potenþialele prejudicii pe
care le poate cauza asupra mediului;
c) potenþialele prejudicii se determinã pe baza
evaluãrilor de impact asupra mediului ºi/sau a
evaluãrilor de risc prezentate de operatori.
Costurile mãsurilor preventive sau reparatorii se
alocã autoritãþii publice centrale pentru protecþia
mediului, prin hotârare a Guvernului, din fondul de
intervenþie la dispoziþia Guvernului pentru finanþarea
acþiunilor de strictã urgenþã, în vederea prevenirii
efectelor ameninþãrilor iminente cu un prejudiciu
ºi/sau înlãturãrii efectelor produse de prejudiciul
asupra mediului.
Cooperarea cu state membre ale Uniunii Europene
În situaþia în care prejudiciul asupra mediului
afecteazã sau este posibil sã afecteze alte state,
agenþia judeþeanã pentru protecþia mediului, prin
intermediul autoritãþii publice centrale pentru protecþia
mediului, coopereazã cu autoritãþile competente
pentru protecþia mediului din statele afectate sau
potenþial afectate, inclusiv printr-un schimb
corespunzãtor de informaþii, în scopul luãrii masurilor

preventive ºi, dupã caz, a mãsurilor reparatorii a unui
astfel de prejudiciu.
Cooperarea dintre autoritãþile centrale competente
pentru protecþia mediului din România ºi cele ale
statelor afectate sau potenþial afectate se realizeazã
inclusiv în baza tratatelor bilaterale în vigoare
încheiate în domeniul protecþiei mediului ºi
gospodãririi apelor.
În situaþia în care prejudiciul asupra mediului s-a
produs pe teritoriul României, agenþia judeþeanã
pentru protecþia mediului, prin intermediul autoritãþii
publice centrale pentru protecþia mediului, furnizeazã
informaþii, în termen de 24 de ore de la luarea la
cunoºtinþã despre prejudiciul asupra mediului,
autoritãþilor competente pentru protecþia mediului din
statele potenþial afectate.
Informaþiile prevãzute se referã la:
a) momentul ºi locul producerii prejudiciului adus
mediului;
b) caracteristicile prejudiciului adus mediului;
c) elementele de mediu afectate;
d) mãsurile luate pentru prevenirea extinderii sau
agravãrii prejudiciului adus mediului;
e) alte informaþii considerate relevante.
În cazul în care comisariatele judeþene ale Gãrzii
Naþionale de Mediu constatã un prejudiciu a cãrui
origine nu se situeazã pe teritoriul României,
informeazã Comisia Europeanã ºi alte state
interesate, prin intermediul autoritãþii publice centrale
pentru protecþia mediului, despre prejudiciul asupra
mediului.
Autoritatea publicã centralã pentru protecþia
mediului poate face:
a) recomandãri privind adoptarea mãsurilor
preventive sau reparatorii;
b) demersurile necesare pentru recuperarea
costurilor suportate în legãturã cu adoptarea
mãsurilor preventive sau reparatorii.
Sancþiuni
Este interzisã recuperarea dublã a costurilor în
situaþia acþiunii concurente a autoritãþilor competente
ºi a persoanei a cãrei proprietate a fost afectatã de
prejudiciul asupra mediului.
Urmãtoarele fapte constituie contravenþie ºi se
sancþioneazã dupã cum urmeazã:
a) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) ºi 10
alin. (5) cu amendã între 5.000 lei ºi 10.000 lei pentru
persoane fizice ºi între 10.000 lei ºi 20.000 lei pentru
persoane juridice;
b) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (1) teza
a doua, 13 ºi 14 alin. (1) lit. a) cu amendã între
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
25.000 lei ºi 40.000 lei pentru persoane fizice ºi între
50.000 lei ºi 80.000 lei pentru persoane juridice;
c) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (3), 10
alin. (1) prima tezã, 14 alin. (1) lit. b) ºi 17 alin. (1) cu
amendã între 40.000 lei ºi 50.000 lei pentru persoane
fizice ºi între 80.000 lei ºi 100.000 lei pentru persoane
juridice;
d) nerespectarea prevederilor art. 11 lit. a) - c) ºi
15 lit. a) - d) cu amendã între 40.000 lei ºi 50.000 lei
pentru persoane fizice ºi între 80.000 lei ºi 100.000 lei
pentru persoane juridice.
Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor
prevãzute la alin. (1) se fac de personalul împuternicit
din cadrul Gãrzii Naþionale de Mediu.
Dispoziþiile referitoare la contravenþii prevãzute la
art. 40 se completeazã cu prevederile Ordonanþei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenþiilor, aprobatã cu modificãri ºi completãri
prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Contravenientul poate achita pe loc sau în termen
de cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesuluiverbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii
acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute în
actul normativ, agentul constatator fãcând menþiune
despre aceastã posibilitate în procesul-verbal de
constatare ºi sancþionare a contravenþiei.
Constituie infracþiuni faptele prevãzute la art. 40
dacã au pus în pericol viaþa, sãnãtatea sau
integritatea corporalã a uneia sau mai multor
persoane ºi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3
ani sau cu amendã.
Fapta prevãzutã la art. 40 care a avut vreuna
dintre urmãrile prevãzute în art. 182 din Codul penal
se pedepseºte cu închisoare de la 2 la 10 ani dacã
este sãvârºitã cu intenþie ºi cu închisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amendã dacã a fost sãvârºitã din
culpã.
Fapta prevãzutã la art. 40 care a avut ca urmare
moartea uneia sau mai multor persoane se
pedepseºte cu închisoare de la 10 la 25 de ani dacã
a fost sãvârºitã cu intenþie ºi cu închisoare de la 1 la
5 ani dacã a fost sãvârºitã din culpã.
Pentru faptele care constituie infracþiuni conform
legii penale, comisarii Gãrzii Naþionale de Mediu au
obligaþia de a sesiza organele de urmãrire penalã.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Operaþii privind decontãrile cu personalul

ºi cu bugetele de asigurãri sociale ºi
protecþie socialã
Înregistrarea avansului chenzinal în registrul de Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de
casã: Muncã:

425 „Avansuri acordate = 5311 „Casa în lei” 622 „Cheltuieli privind = 4281 „Alte datorii în
personalului” comisioanele ºi legaturã cu personalul”
Cheltuieli salariale suportate de cãtre societate: onorariile”

Fondul de salarii realizat: Contribuþia societãþii la fondul de garantare pentru

plata creanþelor salariale:
641 „Cheltuieli cu = 421 „Personal-salarii
salariile personalului” datorate” 6458 „Alte cheltuieli = 4381 „Alte datorii
privind asigurãrile ºi sociale”
Contribuþia societãþii la asigurãrile sociale: protecþia socialã”

6451 „Contribuþia unitãþii = 4311 „Contribuþia unitãþii Reþineri din salarii suportate de cãtre salariaþi:
la asigurãrile sociale” la asigurãrile sociale”
Contribuþia personalului la asigurãrile sociale:
Contribuþia societãþii la fondul de somaj:
421 „Personal-salarii = 4312 „Contribuþia
6452 „Contribuþia unitãþii = 4371 „Contribuþia unitãþii datorate” personalului la
pentru ajutorul de somaj” la fondul de somaj” asigurãrile sociale”

Contribuþia societãþii la asigurãrile sociale de Contribuþia personalului la fondul de ºomaj:

sãnãtate:
421 „Personal-salarii = 4372 „Contribuþia
6453 „Contribuþia = 4313.01 „Contribuþia datorate” personalului la fondul de
angajatorului pentru angajatorului pentru somaj”
asigurãrile sociale de asigurãrile sociale de
sãnãtate” sãnãtate”
Contribuþia angajatilor la asigurãrile sociale de
sãnãtate:
Contribuþia societãþii pentru indemnizaþiile de
asigurãri sociale de sãnãtate: 421 „Personal-salarii = 4314 „Contribuþia
datorate” angajaþilor pentru
6453 „Contribuþia = 4313.02 „Contribuþia asigurãrile sociale de
angajatorului pentru angajatorului pentru sãnãtate”
asigurãrile sociale de indemnizaþiile de
sãnãtate” asigurãri sociale de Impozitul pe venituri de natura salariilor:
sãnãtate”
421 „Personal-salarii = 444 „Impozitul pe
datorate” venituri de natura
Contribuþia societãþii pentru accidente de muncã ºi salariilor”
boli profesionale:
Avansuri reþinute (chenzina I):
6458 „Alte cheltuieli = 4381 „Alte datorii
privind asigurãrile ºi sociale” 421 „Personal-salarii = 425 „Avansuri acordate
protecþia socialã” datorate” personalului”

14
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
 Expert Contabil

Alte reþineri (rate): Achitarea impozitului pe veniturile din salarii:

421 „Personal-salarii = 427 „Reþineri din salarii 444 „Impozitul pe = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
datorate” datorate terþilor” venituri de natura
salariilor”
Înregistrarea operaþiilor privind achitarea la
casierie a restului de platã la chenzina a II-a ºi virarea Achitarea contribuþiei pentru accidente de muncã
cu ordin de platã a datoriilor înregistrate în ºtatul de ºi boli profesionale ºi pentru fondul de garantare
salarii pentru plata creanþelor salariale:

Achitarea în numerar a chenzinei a II-a: 4381 „Alte datorii = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
sociale”
421 „Personal-salarii = 5311 „Casa în lei”
datorate” Achitarea comisionului catre ITM:

Achitarea contribuþiilor entitãþii la asigurãrile 4281 „Alte datorii în = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
sociale: legaturã cu personalul”

4311 „Contribuþia unitãþii = 5121 „Conturi la bãnci în lei” Achitarea ratelor reþinute:
la asigurãrile sociale”
427 „Reþineri din salarii = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
4312 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei” datorate terþilor”
personalului la
asigurãrile sociale” Întocmirea ºi înregistrarea ºtatelor de salarii
privind colaboratorii:
Achitarea contribuþiilor la asigurãrile sociale de
sãnãtate: Redactarea formulelor contabile aferente ºtatului
de platã:
4313.01 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
angajatorului pentru
Venituri brute:
asigurãrile sociale de
sãnãtate”
621 „Cheltuieli cu = 401 „Furnizori”
4313.02 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei” colaboratorii”
angajatorului pentru
indemnizaþiile de Impozit:
asigurãri sociale de
sãnãtate” 401 „Furnizori” = 444 „Impozitul pe venituri
de natura salariilor”
4314 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
angajaþilor pentru Avans:
asigurãrile sociale de
sãnãtate” 401 „Furnizori” = 425 „Avansuri acordate
personalului”

Achitarea fondului de ºomaj: Plata datoriilor privind colaboratorii:

Achitarea în numerar a restului de platã:

4371 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
unitãþii la fondul de 401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei”
ºomaj”
Achitarea impozitului:

4372 „Contribuþia 444 „Impozitul pe = 5121 „Conturi la bãnci în lei”

= 5121 „Conturi la bãnci în lei”
venituri de natura
personalului la fondul
salariilor”
de ºomaj”

15
august, 2007, nr. 8 (24) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Întocmirea ºi înregistrarea ºtatelor de salarii Achitarea contribuþiei de asigurãri sociale:

privind indemnizaþiile pentru incapacitate temporarã
de muncã: 4311 „Contribuþia unitãþii = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
la asigurãrile sociale”
Indemnizaþia socialã suportatã de cãtre societate :
Achitarea contributiei de asigurãri sociale de
6458 „Alte cheltuieli = 423 „Personal-ajutoare sãnãtate:
privind asigurãrile ºi materiale datorate”
protecþia sociala” 4313.01 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
angajatorului pentru
asigurãrile sociale de
Indemnizaþtia suportatã de la bugetul asigurãrilor
sãnãtate”
sociale de sãnãtate:

4313.02 „Contribuþia = 423 „Personal-ajutoare Achitarea contribuþiei de asigurãri sociale:

angajatorului pentru materiale datorate”
indemnizaþiile de 4312 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
asigurãri sociale de personalului la
sãnãtate” asigurãrile sociale”

Contribuþia societãþii la asigurãrile sociale: Achitarea fondului de ºomaj:

6451 „Contribuþia unitãþii = 4311 „Contribuþia unitãþii 4371 „Contribuþia = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
la asigurãrile sociale” la asigurãrile sociale” unitãþii la fondul de
ºomaj”
Contribuþia societãþii la fondul de somaj:
Achitarea impozitului pe salarii:
6452 „Contribuþia unitãþii = 4371 „Contribuþia unitãþii
pentru ajutorul de somaj” la fondul de somaj” 444 „Impozitul pe = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
venituri de natura
Contribuþia societãþii la asigurãrile sociale de salariilor”
sãnãtate:
Participarea personalului la profit
6453 „Contribuþia = 4313.01 „Contribuþia
angajatorului pentru angajatorului pentru Repartizarea profitului pentru stimulente acordate
asigurãrile sociale de asigurãrile sociale de salariaþilor:
sãnãtate” sãnãtate”
129 „Repartizarea = 117 „Rezultatul reportat”
Contribuþia personalului la asigurãrile sociale de profitului”
stat:
Întocmirea documentelor pentru acordarea
423 „Personal-ajutoare = 4312 „Contribuþia stimulentelor din profit:
materiale datorate” personalului la
asigurãrile sociale” 117 „Rezultatul reportat” = 424 „Participarea
salariaþilor la profit”
Impozitul pe veniturile din salarii: Impozitul reþinut în cotã de 16%:

423 „Personal-ajutoare = 444 „Impozitul pe 424 „Participarea = 444 „Impozitul pe venituri de

materiale datorate” venituri de natura salariaþilor la profit” natura salariilor”
salariilor”
Achitarea în numerar a restului de platî: Achitarea în numerar a premiilor:

423 „Personal-ajutoare = 5311 „Casa în lei” 424 „Participarea = 5311 „Casa în lei”
materiale datorate” salariaþilor la profit”

16
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
 Expert Contabil

Vãrsarea impozitului la bugetul statului: Alte creanþe în legaturã cu personalul

444 „Impozitul pe = 5121 „Conturi la bãnci în lei” Înregistrarea creanþei privind chiria de încasat:
venituri de natura
salariilor” 4282 „Alte creanþe în = %
Drepturi de personal neridicate: legaturã cu personalul”
704 „Venituri din lucrãri
Drepturi de personal neridicate în termen legal: executate ºi servicii
prestate”
421 „Personal-salarii = 426 „Drepturi de 4427 „TVA colectatã”
datorate” personal neridicate”

Achitarea ulterioara a salariului: Încasarea în numerar a creanþei:

426 „Drepturi de = 5311 „Casa în lei”

personal neridicate” 4282 „Alte creanþe în = 5311 „Casa în lei”
legãturã cu personalul”
Prescrierea salariului neridicat de cãtre angajat:

426 „Drepturi de = 7588 „Alte venituri din Reþinerea pe statul de salarii a creanþei:
personal neridicate” exploatare”

Avantaje în natura acordate salariaþilor 421 „Personal - salarii = 4282 „Alte creanþe în
datorate” legãturã cu personalul”
Cheltuieli salariale privind avantajele acordate
salariaþilor în naturã:
Înregistrarea creanþelor privind Contribuþia entitãþii
641 „Cheltuieli cu = 421 „Personal-salarii la asigurãrile sociale de sãnãtate:
salariile personalului” datorate”
4382 „Alte creanþe = 7588 „Alte venituri din
Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea sociale” exploatare”
avantajelor în natura acordate:

421 „Personal-salarii = 701 „Venituri din Compensarea creanþelor cu datoriile privind

datorate” vanzarea produselor Contribuþia entitãtii la CASS:
finite”
4313 „Contribuþia = 4382 „Alte creanþe
TVA aferenta produselor finite acordate ca angajatorului pentru sociale”
avantaje în naturã se include în cheltuieli, care sunt asigurãrile sociale de
nedeductibile fiscal, dacã valoarea avantajelor nu a sãnãtate”
fost impozitatã prin reþinere la sursã:
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
635 „Cheltuieli cu alte = 4427 „TVA colectata”
taxe ºi vãrsãminte
asimilate”

Descãrcarea gestiunii de produsele acordate ca

avantaje în naturã:

711 „Variatia stocurilor” = 345 „Produse finite”

17
august, 2007, nr. 8 (24) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Accesul operatorilor economici la
Sistemul de control al exportului (ECS)
rdinul nr. 6538/2007 aprobã Normele privind
O accesul operatorilor economici la Sistemul de
control al exportului (ECS).
Depunerea declaraþiei vamale de export prin
mijloace electronice se poate face de cãtre operatorii
economici (exportatori, comisionari în vamã,
exportatori/destinatari agreaþi), prin intermediul
modulului de management al declaraþiei vamale de
export, componentã a aplicaþiei ECS-RO.
Pentru utilizarea modulului de management a
declaraþiei vamale de export destinat operatorilor
economici este necesar ca aceºtia sã îndeplineascã
cerinþele tehnice hardware ºi software, prezentate în
anexa nr. 1 la Ordinul 6538/2007.
În aplicarea Normelor aprobate prin Ordinul
6538/2007 prin modulul de management al declaraþiei
vamale de export se înþelege modulul ECS utilizat de
operatorii economici pentru completarea ºi depunerea
declaraþiei vamale de export, în format electronic.
Procedura de autorizare a
accesului la ECS
Condiþii de acces
Accesul operatorilor economici la ECS se
realizeazã pe baza autorizaþiei eliberate de
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor, Direcþia de
tehnologia informaþiei, comunicaþii ºi statisticã vamalã.
Dosarul de autorizare
Autorizaþia de acces al operatorilor economici la
ECS se acordã pe baza unei cereri scrise, întocmitã
potrivit modelului prezentat în anexa nr. 2, care
cuprinde: denumirea societãþii comerciale, sediul,
codul unic de înregistrare, numele, prenumele ºi
funcþiile persoanelor care reprezintã legal societatea
comercialã. Declararea mãrfurilor în ECS în
procedurã simplificatã se face numai în cazul în care
se utilizeazã procedura de vãmuire la domiciliu. În
acest caz, cererea de autorizare pentru acces la ECS
se depune de cãtre societatea autorizatã în calitate
de exportator/destinatar agreat sau, dupã caz, de
cãtre comisionarul în vamã care reprezintã societatea
pentru efectuarea formalitãþilor vamale. Cererea de
autorizare se transmite la Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor, Direcþia de tehnologia informaþiei, comunicaþii
ºi statisticã vamalã împreunã cu:
18
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
a) formularul unic de înregistrare în ECS, conform
modelului prezentat în anexa nr. 3, împreunã cu o
declaraþie în care se specificã birourile vamale pe
lângã care îºi vor desfãºura activitatea;
b) o declaraþie, în cazul exportatorilor/destinatarilor
agreaþi în care se specificã dacã declararea mãrfurilor
pentru export se face de cãtre comisionarul în vamã;
c) o declaraþie-angajament completatã conform
modelului prezentat în anexa nr. 5.
În cazul menþionat la pct. 5 lit. b) din Ordinul
6538/2007 se procedeazã astfel:
a) toate documentele menþionate la pct. 5 lit. a)-c)
din Ordinul 6538/2007 se vor depune de cãtre
comisionarul în vamã, atunci când acesta nu deþine
autorizaþie de acces la ECS;
b) atunci când comisionarul în vamã deþine
autorizaþie de acces la ECS, acesta va prezenta pe
lângã documentele menþionate la pct. 5 lit. a) ºi b) din
Ordinul 6538/2007, completate de
exportatorul/destinatarul agreat, autorizaþia de
vãmuire la domiciliu a acestuia, în copie, împreunã cu
o cerere din care sã reiasã cã acesta declarã
mãrfurile pentru exportatorul/destinatarul agreat ºi în
care sã se specifice biroul vamal ºi numãrul
autorizaþiei de acces la ECS.
Emiterea autorizaþiei de acces
Dupã verificarea documentelor menþionate la lit. B
se întocmeºte autorizaþia de acces al operatorilor
economici la ECS, în douã exemplare, ºi se
semneazã de cãtre directorul Direcþiei de tehnologia
informaþiei, comunicaþii ºi statisticã vamalã din cadrul
Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, potrivit modelului
prevãzut în anexa nr. 6 la Ordinul 6538/2007. Un
exemplar al autorizaþiei se transmite solicitantului, iar
celãlalt se pãstreazã în evidenþa Serviciului gestiunea
calitãþii datelor din cadrul Direcþiei de tehnologia
informaþiei, comunicaþii ºi statisticã vamalã.
Autorizaþia de acces va conþine informaþii privind
numãrul unic de identificare (Trader Identification
Number - TIN), certificatul digital/numele utilizatorului
ºi parola aferentã acestuia (fiºier care asigurã accesul
criptat ºi securizat la ECS), unic alocat pentru fiecare
operator economic.
Împreunã cu autorizaþia se va transmite titularului
ºi fiºierul ce conþine certificatul digital, acesta din
urmã fiind transmis la adresa de e-mail comunicatã
de acesta.
 Expert Contabil

Dupã obþinerea autorizaþiei de acces la ECS
solicitantul va depune imediat o copie a acesteia la
fiecare birou vamal pe lângã care îºi va desfãºura
activitatea, împreunã cu lista persoanelor
(utilizatorilor) desemnate sã depunã declaraþii vamale
de export pentru fiecare birou vamal, conform
modelului prezentat în anexa nr. 4 la Ordinul
6538/2007.
Operatorul economic care a obþinut autorizaþia de
acces la ECS va parcurge toþi paºii prezentaþi în
anexa nr. 7 la Ordinul 6538/2007 privind Instrucþiunile
de instalare ºi configurare a modulului ECS pentru
operatorii economici.
IMPORTANT!

Suspendarea/Revocarea autorizaþiei de acces Orice modificare intervenitã în datele titularului

Autoritatea Naþionalã a Vãmilor poate suspenda
sau revoca autorizaþia dacã:
a) emiterea ei s-a fãcut pe baza unor date sau
informaþii incorecte, iar solicitantul avea cunoºtinþã ori
trebuia sã aibã cunoºtinþã de acest fapt;
b) una sau mai multe dintre condiþiile ce au stat la
baza emiterii nu mai sunt valabile;
c) titularul solicitã;
d) titularul nu respectã regulile de funcþionare,
securitate ºi confidenþialitate a datelor impuse de
sistemul informatic vamal.
ATENÞIE!
Decizia de suspendare sau revocare a autorizaþiei
conþine data de la care mãsura intrã în vigoare ºi este
transmisã titularului.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor nu revocã
autorizaþia în cazurile în care titularul îºi îndeplineºte
obligaþiile într-un termen stabilit de aceasta. În cazul
în care autorizaþia a fost revocatã, o nouã autorizaþie
va putea fi emisã numai dupã remedierea sau
înlãturarea cauzelor care au dus la revocarea celei
iniþiale, prin reluarea procedurii de autorizare descrisã
în prezentele norme.
autorizaþiei se va transmite, în scris, Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor sau biroului vamal (pentru situaþia
în care sunt modificãri privind personalul desemnat sã
depunã declaraþii vamale de export) de cãtre
operatorul economic în termen de 24 de ore de la
producerea lor, cu completarea corespunzãtoare a
formularelor din anexele nr. 2, 3, 4 ºi 5 la Ordinul
6538/2007.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor poate aproba
pentru anumite categorii de operatori economici, în
cazuri justificate, pe bazã de protocol încheiat între
pãrþi, utilizarea altor soluþii de transport al datelor de
la modulul ECS la serverul ECS, instalat la sediul
Autoritãþii Naþionale a Vãmilor.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor va informa
operatorii economici, prin publicaþii pe site-ul propriu,
despre schimbãrile ce pot surveni în politica de acces
la ECS.
Dinu Lilicã – director economic

Actualizarea datelor privind autorizaþia de acces

Autorizaþia de acces al operatorilor economici la

ECS se actualizeazã atunci când:
a) titularul prezintã date sau informaþii referitoare
la extinderea activitãþii la noi birouri vamale, la
suspendarea activitãþii la unul dintre birourile vamale
transmise anterior, la personalul desemnat sã depunã
declaraþii vamale de export etc.;
b) au survenit modificãri faþã de situaþia iniþialã
privind declararea mãrfurilor pentru export;
c) unul sau mai multe dintre elementele care au
stat la baza emiterii au fost modificate (actualizate).

Dispoziþii finale
Operatorul economic va depune un singur dosar
de autorizare pentru accesul la ECS.

19
august, 2007, nr. 8 (24) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Deconturile cu sume negative de TVA
rdinul 967/2005 cu modificãrile ºi completãrile
O ulterioare aprobã Metodologia de soluþionare
a deconturilor cu sume negative de taxã pe valoarea
adãugatã cu opþiune de rambursare.
Depunerea, înregistrarea ºi
prelucrarea deconturilor de TVA
Depunerea ºi înregistrarea deconturilor de TVA
Deconturile de TVA se depun de cãtre persoanele
impozabile, înregistrate ca plãtitori de taxã pe
valoarea adãugatã, la organul fiscal unde
contribuabilul îºi are domiciliul fiscal, prin poºtã sau
direct la compartimentul cu atribuþii în gestionarea
declaraþiilor fiscale, pe suport electronic, însoþite de
douã exemplare listate, precum ºi prin sistemul
electronic naþional, la urmãtoarele termene:
- trimestrial, pânã la 25 a lunii urmãtoare încheierii
trimestrului, inclusiv, de cãtre contribuabilii care au
realizat, în anul anterior, o cifrã de afaceri de pânã la
100.000 euro, inclusiv;
- lunar, pânã la 25 a lunii urmãtoare lunii de
raportare, inclusiv de cãtre contribuabilii care au
realizat, în anul anterior, o cifrã de afaceri mai mare
de 100.000 euro.
Deconturile primite direct la organul fiscal se
înregistreazã la Registratura electronicã ºi se
prelucreazã imediat, în momentul primirii, în prezenþa
plãtitorului.
Deconturile de TVA corecte se preiau în baza de
date.
În cazul în care, în urma prelucrãrii Deconturilor,
rezultã erori, organele fiscale vor urma procedura
aplicabilã în cazul declaraþiilor fiscale eronate.
Deconturile primite prin poºtã, se prelucreazã în
ziua primirii de la registraturã, în cazul în care, în
urma prelucrãrii, rezultã erori, organele fiscale vor
urma procedura aplicabilã în cazul declaraþiilor fiscale
eronate.
Plãtitorii care depun deconturi cu sume negative
de taxã pe valoarea adãugatã cu opþiune de
rambursare vor anexa la acestea o declaraþie, pe
propria rãspundere, referitoare la activitatea
preponderentã efectiv desfãºuratã în perioadele din
care provine suma de rambursat.
Deconturile se prelucreazã ºi se analizeazã în
ordinea cronologicã a înregistrãrii lor la organul fiscal.
Deconturile de taxã pe valoarea adãugatã depuse
la termenele lunare de declarare, de cãtre plãtitorii cu
obligaþii declarative trimestriale nu se prelucreazã.
20
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
Fluxul de prelucrare a deconturilor de TVA
Dupã primirea ºi procesarea deconturilor, acestea
se grupeazã pe urmãtoarele categorii:
a. deconturi cu sume pozitive (cu TVA de platã)
b. deconturi cu sume negative (cu TVA de
rambursat), astfel:
b1) deconturi cu sume negative cu opþiune de
rambursare,
b2) deconturi cu sume negative fãrã opþiune de
rambursare (sume ce se reporteazã în decontul
perioadei urmãtoare).
Zilnic, toate deconturile de TVA prelucrate se
transmit la compartimentul de "Evidenþã pe plãtitori",
pe baza "Registrului jurnal obligaþii declarate la
bugetul de stat" ºi a "Notei de predare-primire",
prevãzute de reglementãrile privind organizarea
evidenþei pe plãtitori.
Deconturile cu sume pozitive, precum ºi cele cu
sume negative fãrã opþiune de rambursare, se
arhiveazã la dosarul fiscal al plãtitorului.
Deconturile cu sume negative cu opþiune de
rambursare se înregistreazã în evidenþa pe plãtitor
într-o fiºã separatã numitã "Sume de rambursat" ºi se
transmit zilnic, pe baza Notei de predare-primire, la
compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare, în
vederea efectuãrii analizei de risc.
Se supun procedurii de soluþionare numai
deconturile cu sume negative de taxã pe valoarea
adãugatã cu opþiune de rambursare, depuse în cadrul
termenului legal de depunere.
Plãtitorii care depun astfel de deconturi, dupã
expirarea termenului legal de depunere, vor prelua
suma negativã în decontul perioadei fiscale
urmãtoare.
Solicitãrile de rambursare se soluþioneazã, în
ordinea cronologicã a înregistrãrii lor la organul fiscal,
în termen de maxim 45 de zile de la data depunerii
decontului de TVA cu sume negative cu opþiune de
rambursare.
Procedura de soluþionare a
solicitãrilor de rambursare
Soluþionarea deconturilor cu sume negative de taxã
pe valoarea adãugatã cu opþiune de rambursare
Compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare, denumit

în continuare compartiment de specialitate, va analiza
solicitãrile de rambursare, în vederea soluþionãrii.
Procedura are ca scop final încadrarea fiecãrui
plãtitor într-o categorie de risc fiscal, în funcþie de
comportamentul sãu fiscal, precum ºi în funcþie de
riscul pe care acesta îl prezintã pentru administraþia
fiscalã.
Deconturile cu sume negative de taxã pe valoarea
adãugatã cu opþiune de rambursare se soluþioneazã
în funcþie de gradul de risc fiscal pe care îl prezintã
fiecare plãtitor, astfel:
a. în cazul deconturilor cu risc fiscal mic - prin
emiterea deciziei de rambursare;
b. în cazul deconturilor cu risc fiscal mediu - cu
analizã documentarã;
c. în cazul deconturilor cu risc fiscal mare - cu
inspecþie fiscalã anticipatã.
Deconturi cu sume negative de TVA cu opþiune de
rambursare cu risc fiscal mic
În cazul deconturilor care prezintã un risc fiscal
mic, sistemul va genera în mod automat Decizia de
rambursare a TVA.
Decizia se întocmeºte în trei exemplare, se
verificã ºi se vizeazã de ºeful compartimentului ºi se
înainteazã, spre aprobare, conducãtorului unitãþii
fiscale sau directorului coordonator, dupã caz.
Deconturi cu sume negative de TVA cu opþiune de
rambursare cu risc fiscal mediu
Dacã decontul cu opþiune de rambursare se
încadreazã în categoria de risc fiscal mediu, organul
fiscal va proceda la efectuarea analizei documentare.
Pentru efectuarea analizei documentare, organul
fiscal va comunica în scris plãtitorului documentele
care trebuie prezentate, data, ora ºi locul întâlnirii,
precum ºi numele ºi prenumele persoanei din cadrul
compartimentului de specialitate, care se ocupã de
analizã.
Neprezentarea, în termenul stabilit de organul
fiscal, a documentelor solicitate pentru efectuarea
analizei documentare atrage dupã sine încadrarea în
gradul de risc fiscal mare ºi soluþionarea cu inspecþie
fiscalã anticipatã.
Termenul legal de soluþionare se prelungeºte cu
perioada cuprinsã între data emiterii înºtiinþãrii pentru
prezentarea documentelor ºi data prezentãrii
documentelor la organul fiscal, potrivit art. 199 alin.
(2) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
În cazuri temeinic justificate plãtitorul poate solicita
organului fiscal amânarea termenului de prezentare a
documentelor.
În cazul aprobãrii amânãrii, termenul legal de
soluþionare se prelungeºte cu perioada cuprinsã între
data emiterii înºtiinþãrii pentru prezentarea
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
documentelor ºi data prezentãrii documentelor
solicitate pentru efectuarea analizei, potrivit art. 199
alin. (2) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
În urma efectuãrii analizei documentare
deconturile cu sume negative de taxã pe valoarea
adãugatã cu opþiune de rambursare pentru care au
putut fi justificate sumele solicitate la rambursare se
aprobã ºi se emite decizie de rambursare.
Dacã sumele solicitate la rambursare nu au putut fi
justificate cu ocazia analizei documentare, decontul
respectiv se încadreazã la gradul de risc fiscal mare
ºi se soluþioneazã cu inspecþie fiscalã anticipatã.
Deconturile cu sume negative de TVA cu opþiune
de rambursare cu risc fiscal mare se transmit la
compartimentul cu atribuþii de inspecþie fiscalã.
Dupã efectuarea inspecþiei fiscale compartimentul
cu atribuþii în acest domeniu va întocmi raportul de
inspecþie fiscalã.
În cazul în care TVA deductibilã sau colectatã se
modificã faþã de sumele înscrise în decontul de TVA,
se va întocmi decizia de impunere privind obligaþiile
fiscale suplimentare stabilite de inspecþia fiscalã, care
are ºi rol de decizie de rambursare a TVA.
În cazul în care cu ocazia inspecþiei fiscale nu sunt
stabilite diferenþe faþã de suma solicitatã la
rambursare, decizia de rambursare a TVA se emite de
cãtre compartimentul de specialitate.
Deciziile de rambursare a TVA emise în cazul
riscului fiscal mic ºi mediu sunt decizii sub rezerva
verificãrii ulterioare, potrivit art. 87 din Ordonanþa
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã
fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Procedura de stabilire a gradului de risc fiscal în
cazul rambursãrilor de taxã pe valoarea adãugatã
Procedura prevãzutã în acest capitol se aplicã
pentru soluþionarea deconturilor cu sume negative de
taxã pe valoarea adãugatã cu opþiune de rambursare
depuse de plãtitori, cu excepþia cazurilor prevãzute la
capitolul "Dispoziþii speciale".
Stabilirea Standardului Individual Negativ (SIN)
Standardul Individual Negativ reprezintã suma
maximã a TVA ce poate fi rambursatã fãrã analizã
documentarã sau inspecþie fiscalã anticipatã, riscul
implicat de aceastã rambursare fiind considerat
acceptabil de cãtre administraþia fiscalã.
Aceastã sumã este stabilitã în condiþii de activitate
normalã ºi continuã a plãtitorului þinând cont ºi de
comportamentul sãu fiscal.
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
SIN-ul se stabileºte semestrial, având în vedere
raportãrile contabile, deconturile de TVA ºi modul de
îndeplinire a obligaþiilor fiscale în perioada de
referinþã, potrivit prevederilor alin. 3.
La data de 5 a lunii februarie, se stabileºte SIN-ul
pentru semestrul I, având în vedere:
- perioada de referinþã pentru deconturi de TVA ºi
modul de îndeplinire a obligaþiilor fiscale - cea
aferentã lunilor ianuarie-decembrie an precedent
(depuse februarie an precedent - ianuarie an curent)
- raportarea contabilã semestrialã din anul
precedent.
La data de 5 a lunii august, se stabileºte SIN-ul
pentru semestrul II, având în vedere:
- perioada de referinþã pentru deconturi de TVA ºi
modul de îndeplinire a obligaþiilor fiscale - cea
aferentã lunilor iulie an precedent - iunie an curent;
- bilanþul contabil ºi contul de profit ºi pierdere
pentru anul precedent.
Înainte de stabilirea SIN-ului semestrial,
compartimentul de specialitate va solicita, în scris,
compartimentelor de specialitate implicate
confirmarea actualizãrii, la zi, a tuturor bazelor de
date care furnizeazã informaþii utilizate în aplicarea
procedurii.
Standardul Individual Negativ se stabileºte prin
completarea Fiºei de calcul a SIN-ului, prevãzutã în
Anexa nr. 1 la Ordinul 967/2005.
Standardul Individual Negativ se stabileºte astfel:
SIN-ul se stabileºte la valoarea de 1 unitate ºi
rambursarea se efectueazã numai în urma controlului
fiscal, în urmãtoarele cazuri:
- pentru plãtitorii ce au înscrise fapte în cazierul
fiscal,
- pentru plãtitorii care au ca obiect principal de
activitate ºi îºi desfãºoarã efectiv activitatea în
domeniul:
- producþiei ºi/sau comerþului cu ridicata de bãuturi
alcoolice (cod 159 "Fabricarea bãuturilor" ºi cod 5134
"Comerþul cu ridicata al bãuturilor"),
- comerþului cu ridicata a materialului lemnos ºi de
construcþie (cod 5153 "Comerþul cu ridicata al
materialului lemnos ºi de construcþii"),
- tutunului (cod 16 "Fabricarea produselor din
tutun", cod 5125 "Comerþ cu ridicata al tutunului
neprelucrat", cod 5135 "Comerþ cu ridicata al
produselor din tutun", cod 5226 "Comerþ cu
amãnuntul al produselor din tutun"),
- petrolului (cod 232 "Fabricarea produselor
obþinute din prelucrarea þiþeiului", cod 505 "Comerþ cu
amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule"),
- comerþului cu ridicata al animalelor vii (cod 5123
22
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
"Comerþ cu ridicata al animalelor vii"),
- comerþului cu ridicata al deºeurilor (cod 5157
"Comerþul cu ridicata al deºeurilor ºi resturilor"),
- recuperãrii deºeurilor ºi resturilor metalice ºi
nemetalice (cod 3710 ºi cod 3720);
- pentru plãtitorii care au solicitãri de rambursare
aferente anilor anteriori ºi nesoluþionate;
- pentru plãtitorii nou înfiinþaþi;
- pentru plãtitorii pentru care nu existã toate datele
necesare întocmirii Fiºei de calcul a SIN;
- pentru plãtitorii pentru care SIN-ul este negativ
(suma TVA colectatã este mai mare decât suma TVA
deductibilã în perioada de referinþã);
- pentru plãtitorii care, în decurs de 6 luni, au
renunþat de cel puþin 2 ori la opþiunea de rambursare,
dupã încadrarea la categoria de risc mediu sau mare;
- pentru plãtitorii care au prezentat consecutiv, în
cel puþin 3 perioade de raportare, deconturi negative
de taxã pe valoarea adãugatã cu sume mai mari de 1
miliard lei ºi nu au solicitat rambursarea;
- pentru plãtitorii care nu au nici un salariat;
- pentru plãtitorii care nu au bunuri imobile sau
mobile în patrimoniu;
- pentru plãtitorii despre care activitatea de
inspecþie fiscalã deþine informaþii cã prezintã un risc
fiscal mare.
Plãtitorii nou-înfiinþaþi sunt acei contribuabili
înregistraþi ca plãtitori de taxã pe valoarea adãugatã
în cadrul perioadei de referinþã ºi care nu prezintã, la
data calculãrii SIN-ului, 12 perioade de raportare, în
cazul celor cu obligaþii declarative lunare, respectiv 4
perioade de raportare, în cazul celor cu obligaþii
declarative trimestriale.
Pentru plãtitorii nou-înfiinþaþi, care prezintã 3
perioade fiscale consecutive deconturi negative cu
opþiune de rambursare, soluþionate cu control
anticipat ºi la care au fost stabilite diferenþe de taxã
mai mici de 2% cu ocazia acestor controale, SIN-ul se
stabileºte ca medie aritmeticã a sumelor solicitate la
rambursare prin deconturile respective.
Pentru ceilalþi plãtitori, SIN-ul este stabilit în douã
etape:
a1) prima etapã: stabilirea SIN-ului brut
SIN-ul brut se stabileºte ca diferenþã între media
TVA-ului colectat ºi media TVA-ului deductibil, din
perioada de referinþã.
Pentru plãtitorii care depun deconturi lunare SIN-ul
brut se stabileºte pe lunã, iar pentru cei ce depun
trimestrial se stabileºte pe trimestru.
a2) a doua etapã: SIN-ul brut se corecteazã cu
indicele de inflaþie ºi se ajusteazã, în funcþie de
comportamentul fiscal al fiecãrui plãtitor.

SIN-ul stabilit potrivit pct. (3.1) se ajusteazã cu 1/2
din indicele de inflaþie realizat la 31 decembrie an
precedent ºi 1/2 din indicele de inflaþie prognozat
pentru anul curent.
SIN-ul stabilit potrivit pct. (3.2) se ajusteazã cu
indicele de inflaþie prognozat pentru anul curent.
a.2 .1. Comportamentul fiscal se stabileºte pe
baza unor indicatori relevanþi, cum ar fi: mãrimea
plãtitorului, gradul de conformare fiscalã voluntarã.
a.2 .2. SIN-ul final se stabileºte prin corectarea
SIN-ului brut cu indicele de inflaþie ºi prin ajustarea
sumei astfel stabilite, în funcþie de punctajul obþinut
pe baza indicatorilor, astfel:
- Majorare cu 30%, pentru cei care realizeazã un
punctaj cuprins între 0-155 puncte;
- Majorare cu 20%, pentru cei care realizeazã un
punctaj cuprins între 156-200 puncte;
- Majorare cu 10%, pentru cei care realizeazã un
punctaj cuprins între 201-250 puncte;
- 0% pentru cei care realizeazã un punctaj mai
mare decât 251 puncte.
Cazuri de actualizare lunarã a SIN-ului
SIN-ul semestrial stabilit potrivit pct. 6 se
actualizeazã lunar, pânã la data de 5 a fiecãrei luni,
numai pentru plãtitorii care se aflã în una dintre
urmãtoarele situaþii:
- li se înscriu fapte în cazierul fiscal;
- prezintã cel puþin douã renunþãri la opþiunea de
rambursare în ultimele 6 luni;
- sunt plãtitori nou-înfiinþaþi ºi au beneficiat 3
perioade de raportare consecutiv de rambursãri cu
inspecþie fiscalã anticipatã ºi la care au fost stabilite
diferenþe de taxã mai mici de 2%;
- pe baza informaþiilor deþinute activitatea de
inspecþie fiscalã le stabileºte risc fiscal mare.
Stabilirea riscului fiscal mare al unui plãtitor se
realizeazã de cãtre compartimentul de specialitate, pe
baza informaþiilor primite de la organele de inspecþie
fiscalã pentru contribuabilul respectiv.
Astfel, organul fiscal cu atribuþii de inspecþie fiscalã
va oferi informaþii referitoare la contribuabilii pentru
care au fost primite solicitãri de la alte instituþii, de
efectuare a inspecþiei fiscale în scopul cercetãrii unor
fapte de evaziune fiscalã, cei pentru care au fost
transmise organelor de cercetare penalã sesizãri în
legãturã cu constatãrile efectuate cu ocazia inspecþiei
fiscale care cuprind fapte ce ar putea întruni
elementele constitutive ale infracþiunii, precum ºi orice
alte informaþii pe care le considerã importante în
stabilirea riscului fiscal mare.
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
Informaþiile vor fi transmise pe baza unui referat
motivat, aprobat de conducerea organului de
inspecþie fiscalã, pânã la data de 5 a lunii urmãtoare
celei în care au fost primite solicitãrile sau au fost
înaintate sesizãri. Referatul va cuprinde toþi
contribuabilii în cauzã. Societãþile cuprinse în
referatele trimise compartimentului de specialitate vor
fi înscrise de cãtre acesta din urmã într-o bazã de
date specialã.
Schimbarea încadrãrii din categoria de risc fiscal
mare ºi ºtergerea din baza de date specialã se fac tot
la propunerea organului de inspecþie fiscalã, prin
referat motivat transmis compartimentului de
specialitate pânã la data de 5 a fiecãrei luni.
În baza datelor primite de la Oficiul naþional al
Registrului Comerþului ºi al declaraþiilor pe proprie
rãspundere depuse de cãtre plãtitori, se va actualiza
baza de date care conþine informaþiile referitoare la
obiectul de activitate (cod CAEN).
Fluxul de soluþionare a deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare în
cadrul compartimentului de specialitate
Compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare, denumit
în continuare compartiment de specialitate,
înregistreazã deconturile într-o evidenþã specialã,
care se conduce informatizat, organizatã potrivit
Anexei nr. 3.
Dupã înregistrarea în evidenþã, deconturile cu
sume negative de TVA cu opþiune de rambursare vor
fi supuse analizei de risc, în vederea soluþionãrii,
etapa urmând sã fie finalizatã în termen de maxim 15
zile calendaristice de la data depunerii decontului.
În prima fazã a analizei, se editeazã Fiºele de
calcul a SIN ºi se selecteazã deconturile negative
care prezintã SIN = 1, considerate cu risc fiscal mare
ºi se transmit, a doua zi, compartimentului cu atribuþii
în domeniul inspecþiei fiscale, pe bazã de borderou.
Pentru deconturile la care SIN este mai mare
decât 1, se calculeazã Fiºa indicatorilor de inspecþie
fiscalã, prevãzutã în Anexa nr. 4.
În cazul în care punctajul obþinut la Fiºa
indicatorilor de inspecþie fiscalã este mai mare sau
egal cu 60 de puncte, decontul prezintã risc fiscal
mare ºi se transmite, a doua zi, compartimentului cu
atribuþii în domeniul inspecþiei fiscale, pe bazã de
borderou.
În cazul în care punctajul obþinut la Fiºa
indicatorilor de inspecþie fiscalã este mai mic decât 60
de puncte, se comparã suma solicitatã la rambursare
cu SIN.
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Dacã suma solicitatã la rambursare este mai micã
sau egalã cu SIN-ul, decontul este considerat cu risc
fiscal mic ºi sistemul va genera în mod automat
Decizia de rambursare a TVA, prevãzutã în Anexa nr. 5.
Dacã suma solicitatã la rambursare este mai mare
decât SIN-ul final, programul informatic semnaleazã
acest aspect ºi genereazã lista plãtitorilor care se aflã
în aceastã situaþie, în vederea efectuãrii analizei
individuale.
Dacã suma solicitatã la rambursare provine din
mai mult de 12 perioade de raportare lunare,
respectiv 4 perioade de raportare trimestriale, se
abandoneazã reconstituirea sumei, decontul fiind
considerat cu risc fiscal mare, ºi se transmite a doua
zi compartimentului cu atribuþii în domeniul inspecþiei
fiscale, pe bazã de borderou.
Analiza individualã se efectueazã pentru fiecare
perioadã de raportare din care a rezultat suma
solicitatã la rambursare, întocmind Fiºa de analizã de
risc, prevãzutã în Anexa nr. 6, conform Instrucþiunilor
de completare, prevãzute în Anexa nr. 7.
Dacã toate sumele negative înscrise în coloana
"Sume negative" se încadreazã, fiecare în parte, în
SIN, se considerã cã decontul prezintã risc mic, nu se
va completa cartuºul de "indicatori de analizã" ºi se
va genera Decizia de rambursare.
Cartuºul de "Indicatori de analizã" se completeazã
pentru fiecare perioadã de raportare în care suma
negativã de taxã pe valoarea adãugatã este mai mare
decât SIN-ul.
Dupã completarea Fiºei de analizã de risc ºi
acordarea punctajului, deconturile cu sume negative
cu opþiune de rambursare se clasificã în:
a) Deconturi cu risc fiscal mediu, dacã se obþine
un punctaj între 0 ºi 50, pentru fiecare dintre
perioadele din care provine suma negativã solicitatã
la rambursare - acestea se supun analizei
documentare;
b) Deconturi cu risc fiscal mare, dacã se obþine un
punctaj între 51 ºi 140, pentru cel puþin una din
perioadele din care provine suma solicitatã la
rambursare - acestea se transmit, a doua zi,
compartimentului cu atribuþii de inspecþie fiscalã.
Analiza documentarã
Pentru efectuarea analizei documentare,
compartimentul de specialitate solicitã persoanei
impozabile prezentarea de documente suplimentare,
care sã justifice diferenþa în plus de sumã solicitatã la
rambursare.
24
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
Solicitarea documentaþiei se face în scris,
menþionându-se documentele care trebuie prezentate,
data ºi locul întâlnirii, precum ºi numele ºi prenumele
persoanei din cadrul compartimentului de specialitate,
care se ocupã de analizã. Modelul înºtiinþãrii este
prevãzut în Anexa nr. 8.
Pentru efectuarea analizei documentare,
compartimentul de specialitate va solicita plãtitorului
sã prezinte:
- jurnalele de vânzãri ºi de cumpãrãri;
- balanþele de verificare;
- contracte comerciale, facturi ºi documente
vamale care sã ateste exportul efectuat;
- documente care sã ateste efectuarea unei
investiþii, precum ºi alte documente din care sã
rezulte suma solicitatã la rambursare;
- orice alte documente pe care organul fiscal le
considerã necesare pentru justificarea rambursãrii.
Documentele prezentate trebuie sã se refere la
perioada din care provine suma negativã de taxã pe
valoarea adãugatã.
La efectuarea analizei documentare se vor avea în
vedere ºi indicatorii stabiliþi prin Fiºa de calcul a SIN-
ului, Fiºa indicatorilor de inspecþie fiscalã ºi Fiºa de
analizã de risc.
Pentru toate deconturile care se încadreazã în
categoria de risc mediu se întocmeºte Referatul
pentru analizã documentarã, în douã exemplare,
potrivit modelului din Anexa nr. 9.
Referatul pentru analizã documentarã se
înainteazã, împreunã cu Decontul, Fiºa de calcul a
SIN-ului ºi Fiºa de analizã, conducãtorului
compartimentului, pentru avizare.
În cazul în care, prin Referat se propune
rambursarea sumei solicitate, se întocmeºte Decizia
de rambursare a TVA. Decontul, Fiºa de calcul a SIN-
ului, Fiºa de analizã de risc, Nota ºi Decizia se
transmit conducãtorului unitãþii fiscale/directorului
coordonator pentru aprobare.
În cazul în care prin Referat, se propune
efectuarea inspecþiei fiscale anticipate, acesta se
înainteazã, împreunã cu Decontul, Fiºa de calcul a
SIN-ului ºi Fiºa de analizã, spre avizare
conducãtorului compartimentului, apoi, spre aprobare
conducãtorului unitãþii fiscale/directorului coordonator.
Dupã aprobare, se transmite compartimentului de
inspecþie fiscalã, dosarul solicitãrii, cuprinzând
urmãtoarele documente:
- Decontul cu sume negative cu opþiune de
rambursare;
- Fiºa de calcul a SIN-ului;
- Fiºa de analizã;
- Referatul pentru analizã documentarã.

Fluxul operaþiunilor în cazul deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare soluþionate
cu inspecþie fiscalã anticipatã
Deconturile cu sume negative de TVA cu opþiune
de rambursare, care au fost încadrate în categoria de
risc mare, se transmit, zilnic, împreunã cu
documentaþia aferentã, compartimentului cu atribuþii
de inspecþie fiscalã în vederea efectuãrii verificãrii.
Dupã finalizarea controlului, compartimentul cu
atribuþii în domeniul inspecþiei fiscale va întocmi
Raportul de inspecþie fiscalã.
Dacã în urma inspecþiei fiscale se stabilesc
diferenþe care afecteazã suma solicitatã la
rambursare, compartimentul cu atribuþii în domeniul
inspecþiei fiscale emite decizia de impunere privind
obligaþiile fiscale suplimentare stabilite de inspecþia
fiscalã, care are ºi rol de decizie de rambursare a
TVA, pe care o comunicã plãtitorului.
Dacã, în urma controlului fiscal, nu se stabilesc
diferenþe faþã de suma solicitatã la rambursare,
Decizia de rambursare se emite de organul fiscal
competent.
În maximum 35 de zile calendaristice de la data
depunerii decontului compartimentul cu atribuþii de
inspecþie fiscalã va transmite compartimentului de
specialitate dosarul solicitãrii, împreunã cu raportul de
inspecþie fiscalã, precum ºi, dupã caz, decizia de
impunere privind obligaþiile fiscale suplimentare
stabilite de inspecþia fiscalã.
În situaþiile în care, pentru soluþionarea solicitãrii
de rambursare, organul de control fiscal considerã cã
sunt necesare informaþii suplimentare, termenul de
soluþionare se prelungeºte cu perioada cuprinsã între
data solicitãrii ºi data primirii informaþiilor respective,
potrivit art. 199 alin. (2) din Ordonanþa Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Prelungirea termenului de soluþionare se
realizeazã pentru întreaga solicitare de rambursare,
nu pentru sume parþiale.
Dacã, în urma inspecþiei fiscale nu au fost stabilite
diferenþe faþã de suma solicitatã la rambursare, cel
mai târziu în ziua urmãtoare primirii dosarului
solicitãrii, compartimentul de specialitate va întocmi
Decizia de rambursare a TVA, în trei exemplare.
Decizia va fi semnatã de ºeful compartimentului ºi
aprobatã de conducãtorul unitãþii fiscale/directorul
coordonator.
Fluxul operaþiunilor în cadrul compartimentului de
colectare
La sfârºitul fiecãrei zile compartimentul de
specialitate va transmite compartimentului de
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
colectare, în vederea compensãrii ºi/sau restituirii,
atât deciziile de rambursare a TVA, aprobate, cât ºi
deciziile de impunere privind obligaþiile fiscale
suplimentare stabilite de inspecþia fiscalã, aprobate.
Compartimentul de colectare, în baza datelor din
evidenþa analiticã pe plãtitor ºi a Deciziei de
rambursare întocmeºte Nota de compensare ºi/sau
Nota de restituire/rambursare, conform formularelor
aprobate.
Nota se întocmeºte în patru exemplare, se
semneazã de ºeful compartimentului de colectare ºi
se aprobã de conducãtorul unitãþii fiscale/directorul
coordonator.
Nota aprobatã se transmite, cel mai târziu a doua
zi, pe bazã de borderou, compartimentului trezorerie
în vederea efectuãrii compensãrii ºi/sau restituirii.
Dupã efectuarea compensãrii ºi/sau restituirii,
compartimentul de trezorerie va transmite
compartimentului de colectare trei exemplare din Nota
de compensare ºi/sau restituire cuprinzând ºi data la
care s-a efectuat operaþiunea de compensare ºi/sau
restituire, cel târziu a doua zi de la efectuarea
compensãrii ºi/sau restituirii.
Finalizarea procedurii ºi arhivarea documentelor
Compartimentul de colectare va reþine decizia de
rambursare sau, dupã caz, decizia de impunere
privind obligaþiile fiscale suplimentare stabilite de
inspecþia fiscalã ºi un exemplar din nota de
compensare ºi/sau din nota de restituire/rambursare
ºi va transmite compartimentului de specialitate cel
mai târziu a doua zi douã exemplare din notã, un
exemplar pentru a fi comunicat plãtitorului ºi un
exemplar în vederea arhivãrii.
Dupã operarea datelor privind soluþionarea
decontului cu sume negative cu opþiune de
rambursare în evidenþa specialã, compartimentul de
specialitate va transmite dosarul solicitãrii
compartimentului de gestionare a dosarului fiscal,
pentru arhivare.
Dosarul solicitãrii va cuprinde:
- decontul cu sume negative de taxã pe valoarea
adãugatã cu opþiune de rambursare;
- fiºa de calcul a SIN-ului;
- fiºa de analizã de risc;
- referatul pentru analizã documentarã ºi/sau
raportul de inspecþie fiscalã, dupã caz;
- decizia de rambursare a TVA, emisã de
compartimentul de specialitate sau decizia de
impunere privind obligaþiile fiscale suplimentare
stabilite de inspecþia fiscalã, emisã de compartimentul
cu atribuþii de inspecþie fiscalã, dupã caz;
- nota de compensare ºi/sau nota de
restituire/rambursare cuprinzând data la care s-a
25
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
efectuat operaþiunea de compensare ºi/sau restituire.
În cel mult 1 zi de la primirea Notei de
compensare ºi/sau a Notei de restituire/rambursare
de la compartimentul de colectare, compartimentul de
specialitate înºtiinþeazã plãtitorul despre modul de
soluþionare a opþiunii de rambursare, prin
transmiterea Notei de compensare ºi/sau a Notei de
restituire/rambursare, însoþite de Decizia de
rambursare a TVA emisã de compartimentul de
specialitate.
Compartimentul de specialitate va transmite
compartimentului de inspecþie fiscalã, pânã la data de
1 a lunii urmãtoare un extras al registrului de evidenþã
specialã, cuprinzând deconturile cu sume negative de
TVA cu opþiune de rambursare, soluþionate cu control
ulterior, în luna anterioarã, pentru cuprinderea în
programul de inspecþie fiscalã.
Controlul ulterior se efectueazã în maxim 2 ani de
la aprobarea rambursãrii.
Dispoziþii speciale privind
soluþionarea solicitãrilor de
rambursare
Dispoziþii generale
Pentru marii contribuabili rambursarea se acordã
cu control ulterior.
În categoria marilor contribuabili se cuprind
plãtitorii definiþi potrivit prevederilor legale în vigoare.
Inspecþia fiscalã ulterioarã a rambursãrilor se
efectueazã în termen de maximum 2 ani de la
aprobare.
Primul decont cu sume negative cu opþiune de
rambursare depus, dupã înregistrarea investiþiei
potrivit legii, de cãtre plãtitorii care realizeazã investiþii
ce se încadreazã în prevederile Legii nr. 332/2001
privind promovarea investiþiilor directe cu impact
semnificativ în economie, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, va fi supus inspecþiei fiscale,
rambursarea fiind acordatã cu control anticipat.
Solicitãrile ulterioare depuse de aceastã categorie
de plãtitori pe durata derulãrii investiþiei vor fi
soluþionate cu inspecþie fiscalã ulterioarã.
Compartimentele cu atribuþii de inspecþie fiscalã
vor verifica, semestrial, la sediul plãtitorului,
rambursãrile acordate.
Plãtitorii constituiþi potrivit Ordonanþei Guvernului
nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-
privat beneficiazã de rambursare în condiþiile
prevãzute de pct. 2 din prezentul capitol.
26
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
Fluxul de soluþionare a deconturilor cu sume
negative deTVA cu opþiune de rambursareb depuse de
marii contribuabili
Compartimentul de analizã a deconturilor cu sume
negative de TVA cu opþiune de rambursare, denumit
în continuare compartiment de specialitate,
înregistreazã deconturile într-o evidenþã specialã,
care se conduce informatizat, organizatã potrivit
anexei nr. 3 la prezenta metodologie.
Dupã înregistrarea în evidenþã, deconturile cu
sume negative de TVA cu opþiune de rambursare vor
fi supuse analizei, în vederea soluþionãrii.
Deconturile cu sume negative de taxã pe valoarea
adãugatã cu opþiune de rambursare vor fi verificate
din punct de vedere al corectitudinii completãrii.
Partea finalã de «Regularizãri» din formular va fi
comparatã cu datele existente în evidenþele fiscale.
Dacã se constatã erori materiale, compartimentul
de specialitate va notifica contribuabilului pentru
corectarea erorilor materiale ºi va aplica procedura
specialã în domeniu.
Rambursarea cu inspecþie fiscalã ulterioarã se
soluþioneazã prin emiterea Deciziei de rambursare de
cãtre compartimentul de specialitate.
Prevederile cap. II lit. D «Fluxul operaþiunilor în
cadrul compartimentului de colectare» ºi ale cap. II lit.
E «Finalizarea procedurii ºi arhivarea documentelor»
se aplicã în mod corespunzãtor.
Transferul datelor pentru
aplicarea metodologiei de
soluþionare
Pentru contribuabilii care îºi modificã sediul
social/domiciliul fiscal se transferã, în format
electronic, toate datele necesare pentru aplicarea
procedurii prevãzute de prezentul ordin, pânã cel
târziu la data transferului dosarului fiscal.
Raportarea modului de
soluþionare
Direcþiile generale ale finanþelor publice judeþene ºi
a municipiului Bucureºti, Direcþia generalã de
administrare a marilor contribuabili din municipiul
Bucureºti ºi din judeþul Ilfov vor raporta lunar, Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã, situaþia
rambursãrilor efectuate, potrivit modelului aprobat prin
ordin al Preºedintelui Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã.

Soluþionarea solicitãrilor de
restituire a TVA
Restituirea sumelor negative de taxã pe valoarea
adãugatã mai mici de 50 de mil. lei, cuprinse în
deconturile cu sume negative de taxã pe valoarea
Declararea stãrii de insolvabilitate
rdinul nr. 447/2007 aprobã Procedura privind
O declararea stãrii de insolvabilitate a debitorilor
persoane fizice sau juridice, conform prevederilor art.
172 din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Dispoziþii generale privind procedura de declarare a
stãrii de insolvabilitate
Procedura aprobatã prin Ordinul 447/2007 este
aplicabilã persoanelor fizice sau juridice care
îndeplinesc condiþiile legale în aceastã materie.
Creanþele fiscale pentru care se analizeazã
posibilitatea declarãrii stãrii de insolvabilitate sunt
reprezentate atât de obligaþiile fiscale principale, cât
ºi de obligaþiile fiscale accesorii aferente acestora.
În situaþia în care se constatã îndeplinirea
condiþiilor legale în materie, debitorul în cauzã va fi
declarat insolvabil în baza unui proces-verbal întocmit
de compartimentul cu atribuþii de executare silitã din
cadrul organului fiscal competent, vizat de
compartimentul juridic al acestuia sau al direcþiei
generale a finanþelor publice judeþene, dupã caz, ºi
aprobat de conducãtorul organului fiscal.
Procesul-verbal de declarare a stãrii de
insolvabilitate se întocmeºte în 3 exemplare, dintre
care unul se pãstreazã la dosarul de executare, unul
la compartimentul cu atribuþii în evidenþa analiticã pe
plãtitori, iar celãlalt se transmite debitorului declarat
insolvabil.
Procedura de declarare a stãrii de insolvabilitate
se aplicã în fiecare dintre situaþiile prevãzute la art.
172 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, atât în cazul
debitorilor ale cãror venituri sau bunuri urmãribile au
o valoare mai micã decât obligaþiile fiscale de platã,
cât ºi în cazul debitorilor care nu au venituri ori bunuri
urmãribile.
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
adãugatã, depuse de persoanele impozabile care
solicitã scoaterea din evidenþã ca plãtitori de TVA, în
condiþiile legii, se face numai în urma efectuãrii
controlului fiscal.
Pentru restituirea acestor sume se aplicã
procedura comunã aplicabilã pentru restituirea
impozitelor ºi taxelor.
Andrei Dragomir – expert contabil
Pe perioada în care un debitor ale cãrui venituri
sau bunuri urmãribile au o valoare mai micã decât
obligaþiile fiscale de platã este declarat insolvabil,
mãsurile de executare silitã nu vor fi întrerupte.
Pentru obligaþiile fiscale principale înregistrate de
debitorii insolvabili ale cãror venituri sau bunuri
urmãribile au o valoare mai micã decât obligaþiile
fiscale de platã se datoreazã obligaþii fiscale
accesorii, pânã la data stingerii acestora, inclusiv.
Creanþele fiscale ale debitorilor declaraþi în stare
de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri
urmãribile se scot din evidenþa curentã ºi sunt trecute
într-o evidenþã separatã, iar aplicarea mãsurilor de
executare silitã se întrerupe.
Pentru obligaþiile fiscale principale înregistrate de
debitorii insolvabili care nu au venituri sau bunuri
urmãribile se datoreazã obligaþii fiscale accesorii
pânã la data trecerii acestora în evidenþa separatã, în
conformitate cu prevederile art. 116 alin. (2) lit. a1)
din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul
de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare.
Creanþele fiscale înregistrate de debitorii declaraþi
insolvabili pentru care se continuã executarea silitã,
aflate în evidenþa curentã, ºi creanþele fiscale
înregistrate de debitorii declaraþi insolvabili pentru
care executarea silitã se întrerupe, aflate în evidenþa
separatã, vor fi scãzute din aceste evidenþe la
împlinirea termenului de prescripþie a dreptului de a
cere executarea silitã.
Creanþele fiscale înregistrate de debitorii persoane
juridice vor fi scãzute din evidenþa curentã, respectiv
din evidenþa separatã, dupã caz, dupã data la care
respectiva persoanã juridicã a fost radiatã din
registrul comerþului, în baza încheierii de radiere a
judecãtorului-delegat de pe lângã oficiul registrului
comerþului.
Creanþele fiscale înregistrate de debitorii persoane
fizice declaraþi insolvabili vor fi scãzute din evidenþa
separatã inclusiv în cursul perioadei de prescripþie,
dupã data la care respectiva persoanã fizicã a
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
decedat sau a fost declaratã dispãrutã ori decedatã
prin hotãrâre a unei instanþe judecãtoreºti, iar pentru
aceasta nu existã moºtenitori care au acceptat
succesiunea.
Scãderea creanþelor fiscale înregistrate de
debitori, din evidenþa curentã sau din evidenþa
separatã, dupã caz, va fi fãcutã, în condiþiile legii, în
baza unui proces-verbal de scãdere din evidenþã a
obligaþiilor fiscale ºi a borderoului de adãugare-
scãdere anexat acestuia. Procesul-verbal de scãdere
din evidenþã va fi întocmit de organul de executare
competent, vizat de compartimentul juridic din cadrul
direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene,
Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a Municipiului
Bucureºti, respectiv al Direcþiei generale de
administrare a marilor contribuabili, dupã caz, fiind
aprobat de directorul executiv adjunct cu atribuþii în
domeniul administrãrii veniturilor bugetare.
Dupã data declarãrii stãrii de insolvabilitate a unui
debitor persoanã fizicã sau juridicã, în situaþia în care
organul de executare constatã îndeplinite condiþiile
legale în materia atragerii rãspunderii solidare, va
face demersurile legale ce se impun, în conformitate
cu prevederile art. 27 ºi 28 din Ordonanþa Guvernului
nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã,
republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Procedura de declarare a stãrii de insolvabilitate a
debitorilor, persoane fizice sau juridice, ale cãror
venituri ori bunuri au o valoare mai micã decât
obligaþiile fiscale de platã
În scopul declarãrii stãrii de insolvabilitate a
debitorilor persoane fizice sau juridice, ale cãror
venituri ori bunuri au o valoare mai micã decât
obligaþiile fiscale de platã, organele de executare au
urmãtoarele obligaþii:
- sã verifice situaþia patrimonialã a debitorilor
persoane juridice, sub aspectul cuantificãrii valorii
însumate a bunurilor ºi veniturilor acestora, prin
solicitarea, consultarea ºi analizarea, la sediul
debitorului, respectiv la punctele de lucru, dupã caz, a
datelor înscrise în situaþiile financiar-contabile anuale
ºi/sau semestriale, din ultima balanþã contabilã
încheiatã de societatea debitoare, precum ºi
cercetarea la faþa locului a bunurilor deþinute de
aceºtia, avându-se în vedere urmãtoarele:
- valoarea de inventar a tuturor bunurilor mobile ºi
imobile aflate în proprietatea debitoarei;
- valoarea însumatã a tuturor veniturilor de naturã
comercialã, fiscalã sau provenite din dobânzi bancare
aferente unor depozite bãneºti, din titluri de stat cu
rãscumpãrare la termen;
28
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
- valoarea determinatã, pe baza cotaþiilor bursiere
la zi, a titlurilor de participaþie (acþiuni, obligaþiuni);
- valoarea însumatã a creanþelor de naturã
comercialã, a cambiilor, biletelor la ordin sau a
creanþelor de naturã fiscalã (sume de rambursat ori
sume de restituit) pe care debitorul persoanã juridicã
le are de recuperat;
- valoarea însumatã a disponibilitãþilor bãneºti, aºa
cum rezultã din fiºierul conturilor bancare;
- sã verifice situaþia bunurilor de orice fel care se
aflã în proprietatea debitorului persoanã juridicã,
precum ºi valoarea acestora prin solicitãri de
informaþii de la unitatea administrativ-teritorialã
(primãrie), biroul de Carte Funciarã, precum ºi, dupã
caz, de la instituþii care gestioneazã registre publice
sau de la alte organe abilitate (Registrul Auto Român,
Registrul Naval Român etc.);
- sã verifice situaþia bunurilor de orice fel care se
aflã în proprietatea debitorului persoanã fizicã,
precum ºi valoarea acestora, prin:
- solicitãri de informaþii de la unitatea administrativ-
teritorialã (primãrie), biroul de Carte Funciarã, precum
ºi, dupã caz, de la instituþii care gestioneazã registre
publice sau de la alte organe abilitate (Registrul Auto
Român, Registrul Naval Român etc.);
- cercetãri ºi constatãri la domiciliul persoanei
fizice cu privire la situaþia materialã a acesteia,
precum ºi la alte unitãþi sau persoane fizice unde
aceasta ºi-a desfãºurat activitatea profesionalã ori
lucrativã remuneratã, în alte locuri despre care s-au
cules informaþii în legãturã cu existenþa bunurilor
debitorului persoanã fizicã, dupã caz;
- solicitãri de informaþii de la organele ori
persoanele abilitate, cu privire la moºtenitorii care au
acceptat succesiunea debitorului decedat sau
declarat dispãrut ori decedat;
- solicitãri de informaþii de la societãþile bancare cu
privire la existenþa unor conturi de disponibilitãþi
bãneºti deþinute de debitorul decedat sau declarat
dispãrut ori decedat;
- sã procedeze la compararea valorii însumate a
bunurilor ºi veniturilor debitorului persoanã fizicã sau
juridicã, cu totalul obligaþiilor fiscale principale ºi
accesorii datorate de acesta ºi neachitate la data
comparãrii.
Dupã analiza datelor ºi informaþiilor menþionate la
lit. B pct. 15, organele de executare competente, în
funcþie de situaþia în care se încadreazã, vor proceda
la întocmirea procesului-verbal de declarare a stãrii
de insolvabilitate a debitorului persoanã fizicã sau
juridicã, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 1 la
Procedura aprobatã prin Ordinul 447/2007 .

Procedura de declarare a stãrii de insolvabilitate a
debitorilor, persoane fizice sau juridice, care nu au
venituri ori bunuri urmãribile
În scopul declarãrii în stare de insolvabilitate a
debitorilor persoane fizice sau juridice, care nu au
venituri ori bunuri urmãribile, care îndeplinesc
condiþiile legale, organele de executare au
urmãtoarele obligaþii:
- sã verifice situaþia juridicã a debitorului persoanã
juridicã prin solicitarea de informaþii de la oficiul
registrului comerþului sau de la alte instituþii
competente, dupã caz, urmãrind eventualele menþiuni
înscrise în certificatul constatator referitoare la
dizolvare, lichidare ori radiere;
- sã verifice domiciliul fiscal, sediul social ºi/sau
sediul secundar, dupã caz, al debitorilor persoane
fizice ori juridice, care urmeazã a fi declaraþi în stare
de insolvabilitate, prin:
- solicitãri de informaþii de la organele abilitate, iar
în cazul în care acesta nu este gãsit, sã se facã
menþiunea "nu este gãsit la adresã";
- deplasarea la domiciliul ºi/sau sediul secundar
cunoscute;
- solicitãri de informaþii de la:
a) organele de poliþie referitoare la
domiciliul/reºedinþa, dupã caz, al/a administratorilor,
asociaþilor/acþionarilor persoanei juridice debitoare;
b) organele de poliþie referitoare la
domiciliul/reºedinþa al/a persoanei fizice debitoare;
c) organul fiscal în a cãrui razã teritorialã se aflã
ori s-au aflat sediile principale sau secundare, dupã
caz;
- sã verifice existenþa bunurilor de orice fel care se
aflã în proprietatea debitorului persoanã fizicã sau
juridicã, precum ºi a veniturilor acestuia, prin:
- examinarea datelor cuprinse în situaþiile
financiar-contabile anuale sau semestriale, precum ºi
în ultima balanþã contabilã încheiatã de societatea
debitoare;
- consultarea fiºierului conturilor bancare;
- verificarea înregistrãrilor în arhiva electronicã de
garanþii reale mobiliare;
- solicitãri de informaþii de la unitatea administrativ-
teritorialã (primãrie), biroul de Carte Funciarã, precum
ºi, dupã caz, de la instituþii care gestioneazã registre
publice sau de la alte organe abilitate (Registrul Auto
Român, Registrul Naval Român etc.);
- cercetãri ºi constatãri la domiciliul fiscal ºi/sau
sediul secundar, precum ºi în alte locuri despre care
s-au cules informaþii în legãturã cu existenþa bunurilor
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
debitorului persoanã juridicã sau fizicã, dupã caz.
Dupã culegerea datelor ºi informaþiilor menþionate
la lit. C pct. 17, organele de executare competente, în
funcþie de situaþia în care se încadreazã, vor proceda
la întocmirea procesului-verbal de declarare a stãrii
de insolvabilitate a debitorului persoanã fizicã sau
juridicã, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 1 la
Procedura aprobatã prin Ordinul 447/2007 .
Existenþa documentaþiei prevãzute mai sus nu are
caracter limitativ ºi stã la baza aplicãrii prevederilor
art. 172 din Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Toatã documentaþia se îndosariazã ºi se pãstreazã
la dosarul de executare silitã al debitorului în cauzã,
care rãmâne la organul de executare.
Verificarea situaþiei debitorului care nu are bunuri
sau venituri urmãribile declarat în stare de
insolvabilitate se va face de cãtre organele de
executare, cel puþin o datã pe an, fiind reluate
investigaþiile prevãzute la lit. B din Procedura
aprobatã prin Ordinul 447/2007 ori de câte ori este
necesar, conform prevederilor legale.
În situaþia în care se constatã dobândirea de cãtre
debitorul declarat insolvabil a unor bunuri sau venituri
urmãribile, organul de executare va proceda, în
conformitate cu prevederile art. 172 alin. (4) din
Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, la trecerea creanþelor
respectivului debitor persoanã fizicã sau juridicã din
evidenþa separatã în cea curentã ºi la
începerea/reluarea mãsurilor de executare silitã.
Dupã trecerea creanþelor debitorului declarat
insolvabil din evidenþa separatã în cea curentã, pe
perioada de timp în care acestea rãmân în evidenþa
curentã, sunt aplicabile prevederile pct. 7 de la lit. A a
Procedurii aprobate prin Ordinul 447/2007 .
Trecerea creanþelor din evidenþa separatã în
evidenþa curentã se face de cãtre organul de
executare competent, prin întocmirea unui proces-
verbal de transfer al obligaþiilor fiscale înregistrate de
debitorul declarat insolvabil, al cãrui model este
prevãzut în anexa nr. 2 la Procedura aprobatã prin
Ordinul 447/2007.
Dupã valorificarea prin executare silitã a bunurilor
sau veniturilor identificate, creanþele fiscale rãmase
nestinse la platã vor fi trecute din nou în evidenþa
separatã destinatã debitorilor declaraþi insolvabili care
nu deþin bunuri sau venituri urmãribile. În acest scop,
organul fiscal competent va proceda, prin analogie, în
conformitate cu procedura prevãzutã la pct. 19.3.
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Procedura de scãdere din evidenþã a obligaþiilor
fiscale
Din evidenþa organului fiscal se scad obligaþiile
fiscale restante înregistrate de debitori, în urmãtoarele
situaþii:
a) la împlinirea termenului de prescripþie a
dreptului de a cere executarea silitã;
b) pentru debitorii persoane fizice decedate sau
declarate dispãrute ori decedate prin hotãrâre a unei
instanþe judecãtoreºti;
c) pentru debitorii persoane juridice radiate din
registrul comerþului.
În situaþia în care organul de executare constatã
îndeplinirea uneia dintre condiþiile în care pot fi
scãzute din evidenþã creanþe înregistrate de un
debitor, va proceda la întocmirea unui proces-verbal
de scãdere din evidenþã a obligaþiilor fiscale, al cãrui
Procedurile simplificate de vãmuire (II)
Procedura de vãmuire la domiciliu
Definiþii
În aplicarea dispoziþiilor prezentei secþiuni, prin
noþiunile de mai jos se înþelege:
a) înscrierea în evidenþe - înscrierea mãrfurilor în
evidenþa contabilã a titularului autorizaþiei;
b) agent vamal desemnat - lucrãtorul vamal
desemnat prin ordin de serviciu de cãtre ºeful biroului
vamal, însãrcinat cu urmãrirea utilizãrii procedurii de
vãmuire la domiciliu;
c) aviz de sosire - documentul prin care titularul
notificã biroului vamal sosirea mijlocului de transport
încãrcat cu mãrfuri la locul de descãrcare sau alt loc
aprobat de autoritatea vamalã. Avizul poate fi
completat pentru mijloacele de transport ce urmeazã
sã soseascã într-o perioadã de maximum 72 de ore,
calculatã de la momentul transmiterii. În acest caz,
pentru fiecare mijloc de transport se vor preciza data
ºi ora sosirii, prevederile privind dreptul de intervenþie,
prevãzute în prezenta secþiune, aplicându-se în mod
corespunzãtor. În cazul mãrfurilor ce urmeazã a fi
plasate în depozit temporar, avizul de sosire
constituie declaraþia sumarã, conform art. 44 din
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92;
d) declaraþie vamalã suplimentarã - declaraþia
vamalã depusã pentru fiecare înscriere în evidenþe
într-un termen care nu poate depãºi a cincea zi a lunii
urmãtoarea celei în care s-a efectuat înscrierea
contabilã;
30
www.RezonRomania.net august, 2007, nr. 8 (24)
model este prevãzut la anexa nr. 3 la Procedura
aprobatã prin Ordinul 447/2007 .
Scãderea din evidenþã a obligaþiilor fiscale
înregistrate de persoana juridicã radiatã din registrul
comerþului se face numai în baza încheierii de radiere
a judecãtorului-delegat de pe lângã oficiul registrului
comerþului.
Scãderea din evidenþã a obligaþiilor fiscale
înregistrate de debitorul persoanã fizicã decedatã sau
declaratã dispãrutã ori decedatã se face numai în
baza certificatului de deces ori a hotãrârii
judecãtoreºti prin care aceasta a fost declaratã
dispãrutã ori decedatã.
Documentele prevãzute la pct. 22 ºi 23 se
anexeazã, în copie, la procesul-verbal de scãdere din
evidenþã a obligaþiilor fiscale, alãturi de borderoul de
adãugare-scãdere a creanþelor.
Anca Buga – director economic
e) declaraþie vamalã recapitulativã - declaraþia
vamalã depusã pentru mai multe înscrieri contabile,
cu condiþia ca respectivele înscrieri contabile sã facã
obiectul aceluiaºi regim vamal ºi pentru care
furnizorul, þara de expediþie, moneda facturatã ºi
natura tranzacþiei sunt aceleaºi. Termenul de
prezentare nu poate depãºi a cincea zi a lunii
urmãtoare celei în care s-au efectuat înscrierile
contabile.
Condiþii de autorizare
Procedura de vãmuire la domiciliu se realizeazã
pe baza unei autorizaþii eliberate de biroul vamal în a
cãrui razã de competenþã teritorialã solicitantul îºi are
sediul sau punctul de lucru.
Autorizaþia pentru utilizarea procedurii de vãmuire
la domiciliu poate fi acordatã agenþilor economici
care, pe lângã condiþiile enumerate la art. 16 alin. (2),
îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) au realizat în anul calendaristic anterior
operaþiuni de comerþ exterior cu þãri terþe în valoare
totalã ce depãºeºte echivalentul a 3 milioane euro;
b) dispun de amplasamente, echipamente ºi
personal necesare manipulãrii mãrfurilor, precum ºi
de infrastructurã informaticã adecvatã;
c) au realizat peste 100 de operaþiuni vamale în
anul calendaristic anterior depunerii cererii de
autorizare.

Dosarul de autorizare
Autorizaþia de utilizare a procedurii de vãmuire la
domiciliu se acordã pe baza unei cereri scrise
întocmite potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 1 la
Ordinul 5465/2007.
Cererea se depune la biroul vamal împreunã cu
urmãtoarele documente:
a) certificatul de înregistrare a societãþii
comerciale, în copie;
b) copia actului constitutiv al societãþii comerciale,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, dupã caz;
c) cazierul judiciar al persoanelor fizice care
reprezintã legal societatea comercialã;
d) o declaraþie-angajament, conform modelului
prevãzut în anexa nr. 2 la Ordinul 5465/2007;
e) certificatul de atestare fiscalã, eliberat de
autoritatea fiscalã competentã;
f) declaraþie pe propria rãspundere, semnatã de
cãtre reprezentantul legal al societãþii comerciale,
conþinând datele prevãzute.
Declaraþia pe propria rãspundere trebuie sã
conþinã urmãtoarele precizãri:
a) numãrul ºi valoarea totalã a operaþiunilor de
comerþ exterior cu þãri terþe, exprimatã în euro,
realizate în anul calendaristic anterior;
b) cuantumul drepturilor de import pentru
operaþiunile vamale desfãºurate cu þãri terþe în anul
anterior;
c) categoriile de mãrfuri pentru care s-a solicitat
procedura de vãmuire la domiciliu nu fac parte din
categoriile excluse de la aceastã procedurã;
d) descrierea ºi codul din Nomenclatura combinatã
a mãrfurilor care fac obiectul unor reglementãri
specifice, dacã este cazul;
e) descrierea ºi localizarea punctelor în care se
vor desfãºura operaþiunile vamale în procedurã de
vãmuire la domiciliu, inclusiv anexe cuprinzând
planurile clãdirii;
f) precizarea adresei la care pot fi examinate
documentele ºi evidenþele ce trebuie pãstrate în
conformitate cu reglementãrile vamale.
La cererea depusã de titular, acesta anexeazã
documente din care sã rezulte datele prevãzute la art.
263 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93,
precum ºi documentele care atestã calitatea sau
îndeplinirea condiþiei de destinatar agreat pentru
mãrfurile supuse regimului de tranzit; aceastã condiþie
poate fi îndeplinitã ºi de cãtre un comisionar în vamã
care are încheiat un contract de reprezentare cu
titularul operaþiunii.
august, 2007, nr. 8 (24)
Expert Contabil
Emiterea autorizaþiei
Dispoziþiile art. 18 alin. (1) ºi (2) ºi ale art. 19 din
Ordinul 5465/2007se aplicã în mod corespunzãtor ºi
în cazul procedurii de vãmuire la domiciliu.
Numãrul autorizaþiei se acordã, în ordine
cronologicã, din registrul de evidenþã a autorizaþiilor,
prevãzut în anexa nr. 4 la Ordinul 5465/2007. Pe
autorizaþie numãrul se înscrie sub forma
"VD/xxxxxxxx/yyyy", unde "xxxxxxxx" reprezintã codul
biroului vamal emitent, iar "yyyy" reprezintã numãrul
de ordine al autorizaþiei din registrul de evidenþã a
autorizaþiilor.
În autorizaþia de utilizare a procedurii de vãmuire
la domiciliu se înscriu elementele prevãzute la art.
267 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/93,
locul aprobat de biroul vamal pentru plasarea
mãrfurilor sub regim, locul în care pot fi examinate
evidenþele ºi termenul în care biroul vamal poate
interveni.
Suspendarea ºi revocarea autorizaþiei
Biroul vamal suspendã autorizaþia în una dintre
urmãtoarele situaþii:
a) una sau mai multe dintre condiþiile ce au stat la
baza emiterii nu mai sunt îndeplinite;
b) nu sunt respectate condiþiile privind
organizarea, de cãtre persoana autorizatã, a unor
evidenþe ale operaþiunilor comerciale astfel încât sã
permitã autoritãþii vamale sã efectueze un control
eficient.
Biroul vamal revocã autorizaþia în unul dintre
urmãtoarele cazuri:
a) emiterea ei s-a fãcut pe baza unor date
incorecte sau incomplete, iar solicitantul avea
cunoºtinþã sau trebuia sã aibã cunoºtinþã de acest
fapt;
b) persoana autorizatã sau reprezentantul legal al
acesteia a sãvârºit o încãlcare gravã sau încãlcãri
repetate ale legislaþiei vamale;
c) titularul nu mai declarã mãrfurile în procedura
pentru care a fost autorizat pe o perioadã mai mare
de 6 luni;
d) titularul solicitã;
e) autorizaþia a fost suspendatã pentru o perioadã
mai mare de 6 luni;
f) titularul efectueazã înscrierea în evidenþe fãrã ca
valoarea garanþiei constituite sã acopere datoria
vamalã.
Dinu Lilicã – director economic
31
www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi
Vã oferim cel mai nou produs
electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Achitând abonamentul anual la

Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
 septembrie, 2007, nr. 9 (25)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Cãtre dumneavoastrã... Precizãri privind produsele

Ediþia
Expert accizabile
Contabil – Dinu Lilicã – director economic
septembrie rdinul nr. 771/2007 aprobã fiscal, aprobate prin Hotãrârea
2007 trateazã O Precizãrile de aplicare a
unor prevederi din normele
Guvernului nr. 44/2004, cu
modificãrile ºi completãrile
din sfera
contabilitãþii practice metodologice de aplicare a titlului ulterioare, denumite în continuare
VII "Accize ºi alte taxe speciale" din norme metodologice, care
problematica codului etic Legea nr. 571/2003 privind Codul efectueazã achiziþii în regim
naþional a fiscal, aprobate prin Hotãrârea suspensiv de produse energetice
profesioniºtilor contabili Guvernului nr. 44/2004 prevãzute la art. 175 alin. (3) din
ºi tema practicienilor în Astfel, operatorii economici care Legea nr. 571/2003 privind Codul
insolvenþã. intrã sub incidenþa prevederilor alin. fiscal, cu modificãrile ºi completãrile
Vom discuta pe (1) al pct. 51.3 din normele ulterioare, de la antrepozite fiscale
marginea unor aspecte metodologice de aplicare a titlului din alte state membre, vor deþine pe
legate de mediu ºi mai VII "Accize ºi alte taxe speciale" din lângã autorizaþia de utilizator final ºi
Legea nr. 571/2003 privind Codul calitatea de operator înregistrat.
exact transferul
(continuare în pagina 4)
deºeurilor.
Abordãm funcþionarea
agenþiilor de rating ºi Practicienii în insolvenþã
vom face anumite Anca Buga –director economic
precizãri privind rdinul nr. 1009/2007 aprobã prin ordin al preºedintelui Agenþiei
produsele accizabile.
Continuãm
O procedurile de selecþie a
practicienilor în insolvenþã agreaþi de
Naþionale de Administrare Fiscalã.
Lista practicienilor în insolvenþã
prezentarea sistemului Agenþia Naþionalã de Administrare agreaþi de Agenþia Naþionalã de
vamal abordând de Fiscalã. Administrare Fiscalã se va aproba
aceastã datã tema Practicienii în insolvenþã agreaþi prin ordin al preºedintelui Agenþiei
de Agenþia Naþionalã de Naþionale de Administrare Fiscalã
agenþilor economici
Administrare Fiscalã se selecteazã dupã anumite criterii:
autorizaþi, originea de Comisia de selecþie a a) numãrul de societãþi în
mãrfurilor ºi valoarea în practicienilor în insolvenþã, denumitã insolvenþã, reorganizare sau
vamã. Anca Buga în continuare Comisia, desemnatã lichidare din portofoliul ofertantului;
(continuare în pagina 6)

Sistemul vamal - Agenþiile de rating Codul etic naþional al Transferul de

agent economic profesioniºtilor deºeuri
autorizat, originea contabili (I)
mãrfurilor, valoarea
în vamã -

pag. 9 pag. 20 pag. 25 pag. 30

 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
Precizãri privind produsele accizabile pag. 1
Dragoº Stoica

COORDONATOR
Dinu Lilicã – director economic
Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI
Practicienii în insolvenþã pag. 1
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga
Dinu Lilicã Anca Buga –director economic
Andrei Dragomir

TEHNOREDACTARE

Cristian Videanu Sistemul vamal - agent economic autorizat, originea

Cristian Opriþ
mãrfurilor, valoarea în vamã - pag. 9
REDACTARE ªI
CORECTURÃ
Dinu Lilicã – director economic
Diana Moraru
Elena Constantinescu

ADRESA REDACÞIEI Agenþiile de rating pag. 20

Editura “Rezon
Media Grup S.R.L.“
Mirona Serac – economist
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL
Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili (I) pag. 25
expertcontabil@rezon.ro

TELEFOANE Victoriea Zamfirescu – expert contabil

021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI Transferul de deºeuri pag. 30

office@rezon.ro
Andrei Dragomir – expert Contabil
ISSN 1843-3901
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
(urmare din pagina 1)
Precizãri privind produsele accizabile
Operatorii economici care intrã sub incidenþa
prevederilor alin. (1) al pct. 51.3 din normele
metodologice, care efectueazã achiziþii în regim
suspensiv de produse energetice, altele decât cele
prevãzute la art. 175 alin. (3) din Codul fiscal, de la
antrepozite fiscale din alte state membre, pot obþine
calitatea de operator înregistrat în cazul în care
furnizorii acestor produse o solicitã.
Operatorii economici care efectueazã achiziþii
intracomunitare de produse energetice în regim
suspensiv, în vederea utilizãrii în scopurile prevãzute
la art. 201 din Codul fiscal, trebuie sã deþinã calitatea
de operator înregistrat.
Pentru situaþiile mai sus menþionate calitatea de
operator înregistrat se obþine prin depunerea la
autoritatea fiscalã centralã a cererii de autorizare, al
cãrei model este prevãzut în anexa nr. 7 la normele
metodologice, astfel cum a fost modificatã prin
Hotãrârea Guvernului nr. 1.861/2006.
ATENÞIE!
Cererea de autorizare va fi însoþitã de urmãtoarele
documente:
- copia autorizaþiei de utilizator final deþinutã de
solicitant, valabilã la data depunerii cererii, pentru
situaþiile în care se elibereazã astfel de autorizaþii;
- copia contractelor încheiate cu antrepozitarii
autorizaþi din statele membre de expediþie;
- declaraþia pe propria rãspundere privind locurile
unde urmeazã a fi recepþionate produsele.
În cazul produselor accizabile pentru care în Codul
fiscal este prevãzut expres nivel de accizã, operatorul
înregistrat are obligaþia sã constituie garanþia în
conformitate cu prevederile pct. 122 din normele
metodologice.
Obligativitatea vizãrii documentului administrativ
de însoþire de cãtre autoritatea fiscalã a locului de
expediere, prevãzutã la alin. (3) al pct. 14 din normele
metodologice, intervine numai în cazul antrepozitarilor
din România, autorizaþi pentru producþia de alcool
etilic ca materie primã.
Operatorii economici care deþin magazine
autorizate sã funcþioneze în regim duty free ºi care
prin efectul legii sunt asimilate antrepozitelor fiscale
de depozitare în baza autorizaþiei de duty free vor
solicita atribuirea codului de accize în vederea
înscrierii în Registrul naþional al operatorilor de
4
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
produse accizabile armonizate. Pentru aceasta,
operatorul economic va depune la autoritatea fiscalã
centralã o cerere însoþitã de autorizaþia de duty free.
Cererea va conþine informaþii cu privire la datele de
identificare ale operatorului economic ºi ale
magazinelor pe care le deþine.
IMPORTANT!
Codul de accize care se atribuie operatorului
economic autorizat sã funcþioneze în regim duty free
ºi, respectiv, magazinului sau magazinelor pe care le
deþine va fi stabilit prin decizie a Comisiei pentru
autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor
armonizate ºi va fi înscris pe autorizaþia de duty free.
Procedura prevãzutã la pct. 10 din normele
metodologice este aplicabilã ºi în cazul pierderii
celorlalte autorizaþii emise de autoritatea fiscalã
competentã operatorilor economici pentru operaþiuni
cu produse accizabile.
Autoritãþile fiscale, la cererea operatorilor
economici prevãzuþi la pct. 23.2 din normele
metodologice, pot solicita instituþiilor financiare sau
Trezoreriei Statului eliberarea garanþiilor constituite
pentru obþinerea autorizaþiilor de utilizatori finali de
produse energetice, rãmase fãrã obiect prin
eliminarea obligaþiei de a prezenta o astfel de
garanþie la autoritatea fiscalã prevãzutã la pct. 23.2
din normele metodologice, astfel cum a fost modificat
prin Hotãrârea Guvernului nr. 213/2007.
Operaþiunea exclusivã de amestec în vrac dintre
biocarburanþi ºi carburanþii tradiþionali, prevãzutã la
alin. (5) al pct. 23.8 din normele metodologice, se
poate realiza numai în antrepozite fiscale de
depozitare, sub supraveghere fiscalã.
În aplicarea prevederilor pct. 23.10 din normele
metodologice, produsul rezultat din amestecul dintre
biocarburanþi ºi carburanþii tradiþionali intrã sub
incidenþa marcãrii atunci când este destinat a fi utilizat
drept combustibil pentru motor în situaþiile prevãzute
la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, pentru care se
acordã scutire de la plata accizelor, potrivit legii.
Autorizaþiile de utilizator final se elibereazã pentru
fiecare furnizor.
Atunci când beneficiarul scutirii solicitã o
autorizaþie de utilizator final pentru un nou furnizor,
cantitatea care va fi înscrisã în aceastã autorizaþie va
fi cel mult egalã cu diferenþa dintre cantitatea estimatã
ca fiind necesarã pe parcursul unui an ºi cantitãþile

efectiv achiziþionate în acelaºi an, în baza altei
autorizaþii de utilizator final.
În aplicarea prevederilor pct. 37 din normele
metodologice, eliberarea în consum a produselor
energetice de cãtre antrepozitarii autorizaþi este
obligatoriu a se realiza potrivit celor menþionate mai
sus.
Intrã sub incidenþa prevederilor pct. 62 alin. (4)
teza a 3-a din normele metodologice comercializarea
bãuturilor alcoolice îmbuteliate în butelii sau cutii a
cãror capacitate depãºeºte 3 litri.
Importul produselor energetice de
tipul benzinelor ºi motorinelor
Ordinulul nr. 7377/2007 aprobã reglementãrile
pentru instituirea unor mãsuri speciale privind importul
produselor energetice de tipul benzinelor ºi
motorinelor.
Efectuarea formalitãþilor vamale de import aferente
produselor energetice de tipul benzinelor ºi
motorinelor supuse accizelor potrivit prevederilor
legale se face numai prin direcþiile judeþene pentru
accize ºi operaþiuni vamale ºi birourile vamale de
frontierã menþionate în anexa la Ordinul 7377/2007.
IMPORTANT!
Prin import se înþelege unul dintre regimurile
vamale de intrare a mãrfurilor în teritoriul vamal al
Comunitãþii, astfel cum sunt enumerate la art. 4 alin.
(urmare din pagina 1)
Practicienii în insolvenþã
b) declaraþia pe propria rãspundere în ceea ce
priveºte numãrul de personal calificat afectat
procedurii, inclusiv practicieni în insolvenþã compatibili
- la aceastã declaraþie va fi ataºatã câte o prezentare
a fiecãrei persoane ºi dovada cã are încheiat un
contract de muncã, de colaborare sau cã existã un
raport juridic cu ofertantul, pentru fiecare persoanã în
parte;
c) dotarea practicianului cu:
- computer;
- abonament la Buletinul Insolvenþei (acces pe
pagina de internet sau în format hârtie);
- paginã de internet proprie;
- acces la internet;
- adresã de e-mail;
- imprimantã;
- telefon mobil;
- telefon fix;
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
(16) din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al
Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a
Codului vamal comunitar.
Lista direcþiilor judeþene pentru accize ºi operaþiuni
vamale ºi a birourilor vamale de frontierã, prin care se
pot efectua formalitãþi pentru acordarea unui regim
vamal pentru produsele energetice de tipul benzinelor
ºi motorinelor, la introducerea acestora în România:
1. Direcþia Judeþeanã pentru Accize ºi Operaþiuni
Vamale Brãila
2. Biroul Vamal Calafat, judeþul Dolj
3. Direcþia Judeþeanã pentru Accize ºi Operaþiuni
Vamale Constanþa
4. Biroul Vamal Constanþa-Sud - Agigea, judeþul
Constanþa
5. Direcþia Judeþeanã pentru Accize ºi Operaþiuni
Vamale Giurgiu
6. Biroul Vamal Dorneºti, judeþul Suceava
7. Direcþia Judeþeanã pentru Accize ºi Operaþiuni
Vamale Mehedinþi
8. Direcþia Judeþeanã pentru Accize ºi Operaþiuni
Vamale Galaþi
9. Biroul Vamal Halmeu, judeþul Satu Mare
10. Biroul Vamal Mihail Kogãlniceanu, judeþul
Constanþa
11. Biroul Vamal Naid㺠(fluvial), judeþul Caraº-
Severin
12. Biroul Vamal Orºova, judeþul Caraº-Severin
13. Biroul Vamal Porþile de Fier I, judeþul Mehedinþi
- fax;
d) experienþa în colaborarea cu organele fiscale în
zona pentru care ºi-a depus documentaþia, rezultatã
din situaþia transmisã de organele fiscale ºi
prezentatã de cãtre Direcþia generalã juridicã din
Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, în cadrul
întrunirii Comisiei;
e) gradul de acoperire a masei credale pentru
toate cazurile din portofoliu;
f) gradul de acoperire a creanþelor fiscale cuprinse
în masa credalã pentru toate cazurile din portofoliu;
g) numãrul de cazuri în care au fost aduse sume
la masa credalã ca urmare a anulãrii actelor
frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor
creditorilor, precum ºi a unor transferuri cu caracter
patrimonial, a unor operaþiuni comerciale încheiate de
debitor ºi a constituirii unor garanþii acordate de
acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor.
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Pentru contribuabilii care au creanþe fiscale mai
mari sau egale cu 10.000.000 lei, Comisia va efectua
o selecþie pentru desemnarea practicianului care va fi
propus judecãtorului-sindic de cãtre organul fiscal,
având în vedere urmãtoarele criterii:
a) onorariul lunar solicitat de practician;
b) onorariul de succes solicitat de practician;
c) declaraþia pe propria rãspundere privind
numãrul de personal calificat care va fi alocat pentru
realizarea activitãþilor legate de procedura insolvenþei
la respectiva societate - la aceastã declaraþie va fi
ataºatã câte o prezentare a fiecãrei persoane ºi
dovada cã are încheiat un contract de muncã, de
colaborare sau cã existã un raport juridic cu
ofertantul, pentru fiecare persoanã în parte;
d) strategia de reorganizare ºi/sau lichidare, cu
program în timp;
e) colaborarea cu organele fiscale, rezultatã din
situaþia transmisã de organele fiscale ºi prezentatã de
cãtre Direcþia generalã juridicã din Agenþia Naþionalã
de Administrare Fiscalã, în cadrul întrunirii Comisiei.
IMPORTANT!
Pentru contribuabilii care au creanþe fiscale mai
mici de 10.000.000 lei, o comisie constituitã prin
decizie a directorului executiv, la nivelul Direcþiei
generale a finanþelor publice judeþene, a municipiului
Bucureºti sau în cadrul Direcþiei generale de
administrare a marilor contribuabili, va efectua o
selecþie pentru desemnarea practicianului care va fi
propus de organul fiscal, pe baza criteriilor stabilite
anterior.
ATENÞIE!
Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã va
elabora o listã a practicienilor în insolvenþã agreaþi, pe
zone geografice, dupã cum urmeazã:
a) zona I, care cuprinde judeþele Alba, Sibiu ºi
Hunedoara;
b) zona II, care cuprinde judeþele Argeº ºi Vâlcea;
c) zona III, care cuprinde judeþele Bacãu ºi Neamþ;
d) zona IV, care cuprinde judeþele Bihor ºi Satu
Mare;
e) zona V, care cuprinde judeþele Suceava ºi
Botoºani;
f) zona VI, care cuprinde judeþele Braºov ºi
Covasna;
6
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
g) zona VII, care cuprinde municipiul Bucureºti,
judeþele Cãlãraºi, Giurgiu, Ialomiþa, Ilfov ºi Teleorman;
h) zona VIII, care cuprinde judeþele Cluj, Bistriþa-
Nãsãud, Maramureº ºi Sãlaj;
i) zona IX, care cuprinde judeþele Constanþa ºi
Tulcea;
j) zona X, care cuprinde judeþele Dolj, Gorj,
Mehedinþi ºi Olt;
k) zona XI, care cuprinde judeþele Galaþi, Brãila ºi
Vrancea;
l) zona XII, care cuprinde judeþele Iaºi ºi Vaslui;
m) zona XIII, care cuprinde judeþele Mureº ºi
Harghita;
n) zona XIV, care cuprinde judeþele Prahova,
Buzãu ºi Dâmboviþa;
o) zona XV, care cuprinde judeþele Timiº, Arad ºi
Caraº-Severin.
Organele fiscale care au calitatea de creditori
fiscali în dosarele care au ca obiect procedura
insolvenþei vor propune judecãtorului-sindic ºi vor
vota desemnarea de administratori judiciari sau de
lichidatori numai dintre cei înscriºi pe Lista
practicienilor în insolvenþã agreaþi de Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã.
Organele fiscale care au calitatea de creditori
fiscali în dosarele care au ca obiect procedura
insolvenþei pentru contribuabilii care au creanþe
fiscale mai mari de 10.000.000 lei vor propune
judecãtorului-sindic desemnarea administratorului sau
a lichidatorului selectat de Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã din Lista practicienilor în
insolvenþã agreaþi de Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã.
În situaþia în care propunerile de desemnare a
administratorului sau a lichidatorului se formuleazã de
cãtre un alt creditor sau de debitor, în dosare care au
ca obiect insolvenþa unor contribuabili care au creanþe
fiscale mai mari de 10.000.000 lei, organele fiscale
care au calitatea de creditori fiscali pot fi de acord
numai cu desemnarea administratorului sau a
lichidatorului selectat de Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã din Lista practicienilor în
insolvenþã agreaþi de Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã.
ATENÞIE!
Lista practicienilor în insolvenþã agreaþi de Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã se aprobã prin
ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã, se actualizeazã semestrial, se
publicã pe pagina de internet a Agenþiei Naþionale de

Administrare Fiscalã ºi va fi transmisã organelor
fiscale ºi Uniunii Naþionale a Practicienilor în
Insolvenþã din România.
Organele fiscale care au calitatea de creditori
fiscali în dosarele care au ca obiect procedura
lichidãrii reglementatã de Legea nr. 31/1990 privind
societãþile comerciale, republicatã, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, sau de Legea nr. 359/2004
privind simplificarea formalitãþilor la înregistrarea în
registrul comerþului a persoanelor fizice, asociaþiilor
familiale ºi persoanelor juridice, înregistrarea fiscalã a
acestora, precum ºi la autorizarea funcþionãrii
persoanelor juridice, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, vor propune judecãtorului-delegat de pe
lângã oficiul registrului comerþului desemnarea de
administratori sau de lichidatori din Lista practicienilor
în insolvenþã agreaþi de Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã.
IMPORTANT!
Decizia Comisiei poate fi atacatã la instanþa
judecãtoreascã de contencios administrativ
competentã.
Selecþia practicienilor în
insolvenþã agreaþi de ANAF
Procedura de selecþie a practicienilor în insolvenþã
agreaþi de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã
începe prin publicarea unui anunþ într-un cotidian de
circulaþie naþionalã ºi pe pagina de internet a Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã.
IMPORTANT!
Termenul de depunere a ofertelor ºi termenul de
deschidere a ofertelor va fi stabilit de cãtre Comisie.
Pentru participarea la selecþia organizatã pentru
completarea Listei practicienilor în insolvenþã agreaþi
de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, în
termenul indicat în anunþul prevãzut la art. 8, ofertanþii
trebuie sã depunã urmãtoarele documente:
a) o adresã prin care îºi manifestã interesul de a
participa la selecþia în vederea înscrierii în Lista
practicienilor în insolvenþã agreaþi de Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã, cu precizarea
zonei/zonelor pentru care îºi depune oferta.
b) un act justificativ eliberat de Uniunea Naþionalã
a Practicienilor în Insolvenþã din România din care sã
rezulte calitatea de practician în insolvenþã a
ofertantului, faptul cã nu este suspendat sau
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
incompatibil ºi cã ofertantul nu a fost supus niciunei
sancþiuni profesionale sau disciplinare în ultimii 3 ani
anteriori declanºãrii procedurii de selecþie;
c) certificatul de atestare fiscalã pentru ofertant,
eliberat de organul fiscal competent;
d) o copie certificatã de pe poliþa de asigurare de
rãspundere profesionalã a ofertantului, în vigoare;
e) situaþia societãþilor în insolvenþã, reorganizare
sau lichidare din portofoliul ofertantului, care au fost
instrumentate în ultimii 5 ani; situaþia societãþilor
comerciale pentru care a fost finalizatã procedura, ºi
situaþia societãþilor comerciale pentru care procedura
se aflã în desfãºurare;
f) o declaraþie pe propria rãspundere în ceea ce
priveºte numãrul de personal calificat afectat
procedurii, inclusiv practicieni în insolvenþã compatibili
- la aceastã declaraþie va fi ataºatã câte o prezentare
a fiecãrei persoane ºi dovada cã are încheiat un
contract de muncã, de colaborare sau cã existã un
raport juridic cu ofertantul, pentru fiecare persoanã în
parte;
g) o declaraþie pe propria rãspundere privind
dotarea practicianului cu:
- computer;
- abonament la Buletinul Insolvenþei (acces pe
pagina de internet sau în format hârtie) - se anexeazã
o copie de pe actul justificativ;
- paginã de internet propria - se anexeazã un
extras de pe pagina proprie de internet;
- acces la internet;
- adresã de e-mail;
- imprimantã;
- telefon mobil;
- telefon fix;
- fax.
Practicienii în insolvenþã agreaþi de Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã care doresc
extinderea agreãrii ºi pentru alte zone decât cele
pentru care au optat iniþial pot depune documentaþia
prevãzutã în cadrul procedurii de selecþie care se
organizeazã semestrial.
ATENÞIE!
Documentaþia va fi depusã în original, îndosariatã
în dosar cu ºinã, în plic sigilat, toate paginile fiind
numerotate, iniþializate ºi ºtampilate. Participantul va
menþiona obligatoriu pe plic numele/denumirea,
precum ºi adresa/sediul social.
Oferta va fi descalificatã în situaþia în care în
documentaþie nu este prezentat unul dintre
urmãtoarele documente:
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
a) adresa prin care îºi manifestã interesul de a
participa la selecþia în vederea alcãtuirii Listei
practicienilor în insolvenþã agreaþi de Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã, cu precizarea
zonei/zonelor pentru care îºi depune oferta;
b) actul justificativ eliberat de Uniunea Naþionalã a
Practicienilor în Insolvenþã din România din care sã
rezulte calitatea de practician în insolvenþã a
ofertantului, faptul cã nu este suspendat sau
incompatibil ºi cã ofertantul nu a fost supus niciunei
sancþiuni profesionale ori disciplinare în ultimii 3 ani
anteriori declanºãrii procedurii de selecþie;
c) certificatul de atestare fiscalã pentru ofertant,
eliberat de organul fiscal competent, din care sã
rezulte cã nu are datorii cãtre bugetele administrate
de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã prin
intermediul organelor fiscale;
d) copia certificatã de pe poliþa de asigurare de
rãspundere profesionalã a ofertantului, în vigoare.
IMPORTANT!
Oferta va fi descalificatã în situaþia în care va fi
depusã dupã termenul indicat în anunþul prevãzut.
Comisia se va întruni ºi va deschide ofertele la
data prevãzutã în anunþ, în prezenþa reprezentanþilor
Uniunii Naþionale a Practicienilor în Insolvenþã din
România. Uniunea Naþionalã a Practicienilor în
Insolvenþã din România va desemna în acest scop 2
sau 3 reprezentanþi. Ofertele care se aflã în situaþia
prevãzutã la art. 10 se descalificã de cãtre Comisie.
Ulterior, Comisia va analiza fiecare ofertã în parte ºi o
va puncta, în funcþie de criteriile ºi punctajele stabilite
prin prezentul ordin. Rezultatul selecþiei va fi
comunicat fiecãrui practician care a depus
documentaþia, prin Direcþia generalã juridicã din
cadrul Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã.
În situaþia în care dupã definitivarea listei
practicianul nu îºi respectã obligaþiile asumate prin
oferta depusã, oferta va fi reanalizatã, la propunerea
Direcþiei generale juridice din cadrul Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã. În acest caz,
Comisia va repuncta oferta ºi va decide asupra
pãstrãrii sau nu pe lista practicienilor în insolvenþã
agreaþi de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã,
comunicându-i practicianului acest fapt, prin Direcþia
generalã juridicã din cadrul Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã. Decizia privind eliminarea de pe
Lista practicienilor în insolvenþã agreaþi de Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã îºi produce efectele
de la data comunicãrii modificãrii ordinului de
aprobare a listei.
8
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Lista practicienilor în insolvenþã agreaþi de Agenþia
Naþionalã de Administrare Fiscalã va fi publicatã pe
pagina de internet a Agenþiei Naþionale de
Administrare Fiscalã ºi va fi comunicatã organelor
fiscale, prin Direcþia generalã juridicã din cadrul
Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã.
Procedura de selecþie a practicienilor în insolvenþã
agreaþi de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã
se repetã semestrial.
Selecþia practicienilor în
insolvenþã pentru numire în
dosare de insolvenþã
Ori de câte ori se pune problema propunerii sau a
agreãrii numirii unui administrator judiciar sau a unui
lichidator de cãtre organe fiscale, în cazul în care
debitorul are o obligaþie fiscalã mai mare sau egalã
cu 10.000.000 lei, Comisia, la solicitarea scrisã a
organului fiscal, care are calitatea de creditor fiscal,
adresatã Direcþiei generale juridice din cadrul Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã, va efectua o
selecþie pentru desemnarea practicianului.
IMPORTANT!
Pentru realizarea selecþiei, Direcþia generalã
juridicã din cadrul Agenþiei Naþionale de Administrare
Fiscalã va publica pe pagina de internet a Agenþiei
Naþionale de Administrare Fiscalã ºi într-un cotidian
de circulaþie naþionalã o invitaþie de participare.
Invitaþia de participare va fi comunicatã Uniunii
Naþionale a Practicienilor în Insolvenþã din România ºi
filialelor Uniunii Naþionale a Practicienilor în
Insolvenþã din România care se aflã în zona în care
se gãseºte sediul social al debitoarei. Invitaþia de
participare va fi elaboratã de Comisie.
ATENÞIE!
Pentru participarea la selecþia organizatã conform
celor menþionate, practicienii în insolvenþã agreaþi de
Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã trebuie sã
depunã o ofertã care va conþine onorariul lunar ºi
onorariul de succes solicitate de practician ºi va fi
însoþitã de urmãtoarele documente:
a) o declaraþie pe propria rãspundere din care sã
rezulte cã ofertantul nu se aflã în situaþia de
incompatibilitate sau conflict de interese cu debitorul
la care urmeazã sã fie numit;
b) o declaraþie pe propria rãspundere privind
numãrul de personal calificat care va fi alocat pentru

realizarea activitãþilor legate de procedura insolvenþei
la respectiva societate - la aceastã declaraþie va fi
ataºatã câte o prezentare a fiecãrei persoane ºi
dovada cã are încheiat un contract de muncã, de
colaborare sau cã existã un raport juridic cu
ofertantul, pentru fiecare persoanã în parte;
c) strategia de reorganizare ºi/sau lichidare, cu
program în timp, a cãrei aplicare va fi urmãritã de
cãtre organele fiscale.
Documentaþia va fi depusã în original, în plic
închis, toate paginile fiind numerotate, iniþializate ºi
ºtampilate.
În situaþia în care ofertele nu sunt depuse în plic
închis ºi nu conþin o declaraþie pe propria rãspundere
din care sã rezulte cã ofertantul nu se aflã în situaþie
de incompatibilitate sau conflict de interese cu
debitorul la care urmeazã sã fie numit sunt
descalificate.
Comisia se va întruni ºi va puncta ofertele,
declarând câºtigãtoare oferta care obþine cel mai
mare punctaj.
Sistemul vamal
- agent economic autorizat, originea mãrfurilor, valoare in vamã -
otãrârea nr. 707/2006 modificatã ºi completatã
H cu prevederile HG 797/2007 aprobã
regulamentul de aplicare a Codului vamal al
României.
Statutul de agent economic
autorizat
Astfel, statutul de agent economic autorizat,
prevãzut la art. 32 din Codul vamal, denumit în
continuare AEA, poate fi acordat dupã cum urmeazã:
a) certificatul AEA - Simplificãri Vamale pentru
agenþii economici care doresc sã beneficieze de
simplificãrile prevãzute în reglementãrile vamale;
b) certificatul AEA - Securitate ºi Siguranþã pentru
agenþii economici care doresc sã beneficieze de
facilitãþi în ceea ce priveºte controalele vamale de
securitate ºi siguranþã aplicate la intrarea sau ieºirea
mãrfurilor de pe teritoriul vamal al României;
c) certificatul AEA - Simplificãri Vamale/Securitate
ºi Siguranþã pentru agenþii economici care doresc sã
beneficieze atât de simplificãrile cât ºi de facilitãþile
prevãzute la lit. a) ºi b).
(2) Conform art. 32 alin. (2) ºi (3) din Codul vamal:
a) un certificat AEA - Simplificãri Vamale se acordã
unui agent economic care îndeplineºte condiþiile
prevãzute la art. 24-26;
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
IMPORTANT!
În cazul în care existã 2 ofertanþi cu acelaºi
punctaj, va fi desemnat ofertantul care are gradul de
acoperire a creanþelor fiscale cuprinse în masa
credalã cel mai mare, pentru toate cazurile din
portofoliu, soluþionate.
În situaþia în care nu se depune nicio ofertã, se va
repeta procedura. În situaþia în care nici dupã a doua
selecþie nu se depune nicio ofertã, organul fiscal va
desemna un practician cu care a avut o colaborare
bunã din Lista de practicieni în insolvenþã agreaþi de
Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã pentru
zona respectivã.
Organele fiscale teritoriale, pentru debitori ale
cãror obligaþii fiscale sunt mai mici de 10.000.000 lei,
vor selecta practicianul care va fi propus în
conformitate cu prevederile art. 13 ºi 15 din Ordinul
1009/2007.
b) un certificat AEA - Securitate ºi Siguranþã se
acordã unui agent economic care îndeplineºte
condiþiile prevãzute la art. 24-27;
c) un certificat AEA - Simplificãri Vamale/Securitate
ºi Siguranþã se acordã unui agent economic care
îndeplineºte condiþiile prevãzute la art. 24-27.
Dacã, pe baza unui certificat AEA - Simplificãri
vamale sau a unui certificat AEA - Simplificãri
vamale/securitate ºi siguranþã, un agent economic
autorizat solicitã una sau mai multe autorizaþii
prevãzute la art. 202, 205, 211, 214, 218, 219, 225,
226, 292 ºi 354, autoritatea vamalã verificã numai
acele criterii care nu sunt acoperite de criteriile pentru
acordarea statutului de AEA. Toate celelalte criterii
sunt considerate a fi îndeplinite.
Statutul de AEA se ia în considerare în cadrul
analizei de risc.
Dacã, în urma unei analize de risc efectuate,
biroul vamal competent selecþioneazã pentru o
verificare suplimentarã un transport acoperit de o
declaraþie sumarã sau o declaraþie vamalã depusã de
un agent economic autorizat, controlul se efectueazã
cu prioritate.
Cererea de acordare a statutului de agent
economic autorizat
Cererea de acordare a statului de AEA este
prezentatã în scris sau, când este posibil, sub formã
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
electronicã, în conformitate cu modelul prevãzut în
anexa nr. 2.
În cazul în care autoritatea vamalã considerã cã
cererea depusã nu conþine toate informaþiile
necesare, autoritatea vamalã, în termen de 30 de zile,
solicitã agentului economic care a depus cererea,
denumit în continuare solicitant, sã furnizeze
informaþiile necesare pentru justificarea cererii.
Termenul prevãzut la art. 29 alin. (1) ºi art. 31 alin.
(2) curge din momentul în care autoritatea vamalã
dispune de toate informaþiile necesare pentru luarea
unei decizii; autoritatea vamalã aduce la cunoºtinþa
solicitantului faptul cã informaþia a fost recepþionatã ºi
comunicã data de la care curge acest termen.
Cererea se depune la Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor pentru verificarea existenþei condiþiilor ºi
criteriilor necesare obþinerii statutului de AEA.
Solicitantul desemneazã un punct central de acces
sau o persoanã de contact din cadrul conducerii
solicitantului pentru a permite accesul autoritãþii
vamale la toate informaþiile necesare pentru
verificarea îndeplinirii cerinþelor privind acordarea
acestui statut.
Cererea se respinge dacã nu corespunde
prevederilor din art. 21 ºi 22.
Cererea se respinge dacã, în momentul prezentãrii
sale, solicitantul se aflã în procedura de faliment.
Dacã solicitantul are un reprezentant legal în materie
de vamã, care a suferit o condamnare penalã
definitivã, pentru încãlcarea reglementãrilor vamale
legatã de activitatea sa ca reprezentant legal, cererea
se respinge.
Condiþii ºi criterii de acordare a statutului de agent
economic autorizat
Condiþia privind lipsa înregistrãrilor în baza de date
a autoritãþii vamale referitoare la încãlcarea
reglementãrilor vamale de cãtre agentul economic
solicitant, conform art. 32 alin. (2) lit. a) din Codul
vamal, se considerã îndeplinitã dacã agentul
economic solicitant, persoanele responsabile din
companie sau care exercitã control asupra gestionãrii
companiei, reprezentantul legal în materie de vamã al
solicitantului sau persoana desemnatã sã rãspundã
de problemele vamale în cadrul companiei, nu au
comis încãlcãri grave sau repetate ale reglementãrilor
vamale în ultimii 3 ani ce preced depunerea cererii.
Acest criteriu poate fi considerat îndeplinit ºi în
cazul de încãlcãri repetate ale reglementãrilor
vamale, atunci când autoritatea vamalã le considerã
de importanþã neglijabilã care nu afecteazã buna
credinþã a solicitantului ºi atribuirea acestui certificat.
Dacã persoana care exercitã controlul asupra
10
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
companiei este stabilitã într-o altã þarã sau solicitantul
este stabilit de mai puþin de trei ani pe teritoriul
României, antecedentele sunt examinate pe baza
înregistrãrilor ºi informaþiilor disponibile.
ATENÞIE!
Pentru a se putea stabili dacã solicitantul dispune
de un sistem corespunzãtor de gestiune a
înscrisurilor comerciale ºi, dacã este cazul, a
documentelor de transport, prevãzute la art. 32 alin.
(2) lit. b) din Codul vamal, acesta trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele condiþii:
a) utilizarea unui sistem de înregistrare contabilã a
operaþiunilor care sã faciliteze controlul vamal bazat
pe audit;
b) asigurarea accesului fizic sau electronic al
autoritãþii vamale la documentele contabile ale
agentului economic ºi, dupã caz, la documentele de
transport;
c) sistemul logistic al solicitantului sã permitã
diferenþierea mãrfurilor româneºti de cele strãine;
îndeplinirea acestui criteriu nu este necesarã în cazul
certificatului AEA - Securitate ºi Siguranþã;
d) sã utilizeze un sistem de gestiune
administrativã care sã corespundã tipului ºi
dimensiunii activitãþii ºi care este potrivit pentru
gestionarea fluxului de mãrfuri ºi sã utilizeze un
sistem de control intern capabil sã identifice
tranzacþiile ilegale sau neregulamentare;
e) sã utilizeze, atunci când este cazul, proceduri
corespunzãtoare de gestiune a autorizaþiilor ºi
licenþelor legate de mãsurile de politicã comercialã
sau de comerþul cu produse agricole;
f) sã utilizeze proceduri acceptabile de arhivare ºi
protejare a documentelor ºi informaþiilor;
g) sã utilizeze o politicã de companie în materie de
luptã contra fraudei ºi de pregãtire a personalului în
legãturã cu aceasta politicã;
h) sã aplice mãsuri corespunzãtoare de securitate
a tehnologiei informaþiei pentru protejarea sistemului
sãu informatic împotriva oricãrui acces neautorizat ºi
de securizare a documentaþiei sale.
Condiþia referitoare la solvabilitatea financiarã a
solicitantului, prevãzutã la art. 32 alin. (2) lit. c) din
Codul vamal este consideratã îndeplinitã dacã
aceasta poate fi atestatã pentru ultimii trei ani. Prin
solvabilitate, în sensul prezentului articol, se înþelege
o poziþie financiarã bunã, care este suficientã pentru
îndeplinirea de cãtre solicitant a obligaþiilor.
În cazul în care solicitantul ºi-a început activitatea
de mai puþin de trei ani, solvabilitatea sa financiarã se
analizeazã pe baza înregistrãrilor ºi informaþiilor de
care dispune.

IMPORTANT!
Normele de securitate ºi de siguranþã ale
solicitantului legate de gestionarea riscurilor
prevãzute la art. 32 alin. (2) lit. c) din Codul vamal se
considerã corespunzãtoare dacã:
a) toate clãdirile sale sunt construite din materiale
care rezistã la un acces neautorizat ºi furnizeazã
protecþie contra accesului neautorizat;
b) sunt luate mãsuri de control corespunzãtoare
pentru a preveni accesul neautorizat în zona de
expediþie, a cheiurilor de încãrcare ºi la zonele în
care este plasatã marfa;
c) mãsurile referitoare la manipularea mãrfurilor
care intrã sau ies includ ºi protecþia contra
introducerii, substituirii sau pierderii de materiale,
precum ºi de deteriorare a utilajelor de încãrcare;
d) sunt aplicate proceduri menite sã asigure
gestionarea licenþelor de import sau export privind
prohibiþii sau restricþii ºi pentru diferenþierea acestor
mãrfuri de alte mãrfuri;
e) agentul economic aplicã mãsuri care permit
identificarea clarã a furnizorilor ºi a clienþilor sãi, astfel
încât sã se securizeze lanþul logistic internaþional;
f) agentul economic practicã, în limitele
posibilitãþilor prevãzute de legislaþie, selecþia la
angajarea ºi interogarea viitorilor sãi colaboratori ºi
procedeazã, în plus, la verificarea candidaturilor ºi la
controlul periodic al nivelului de pregãtire ºi al
antecedentelor;
g) este asiguratã o participare activã a salariaþilor
la programele de instruire în probleme de securitate.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor emite norme
pentru interpretarea unitarã a criteriilor de acordare a
statutului de agent economic autorizat ºi de aplicare
uniformã a auditului efectuat în baza acestor criterii.
Tipul ºi dimensiunea activitãþii solicitantului sunt
luate în considerare atunci când autoritatea vamalã
verificã conformitatea acestuia cu criteriile prevãzute
la art. 24-27.
Procedura de eliberare a certificatelor AEA
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor comunicã în
termen de 5 zile existenþa unei cereri cãtre birourile
vamale ºi direcþiile regionale vamale prin intermediul
unei reþele informatice.
Birourile vamale ºi direcþiile regionale vamale
furnizeazã toate informaþiile utile de care dispun în
legãturã cu solicitantul, care pot prejudicia acordarea
certificatului.
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor are obligaþia de a
analiza dacã sunt îndeplinite condiþiile ºi criteriile
pentru acordarea statutului de AEA.
În cazul în care s-a efectuat o expertizã în legãturã
cu condiþiile ºi criteriile de acordare a statutului de
AEA, Autoritatea Naþionalã a Vãmilor poate, pe
proprie rãspundere, sã accepte elementele probante
furnizate.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor emite certificatul
prin care se acordã statutul de AEA conform
modelului ºi instrucþiunilor de completare prevãzute în
anexa nr. 3 ºi îl transmite de îndatã solicitantului.
Limitele facilitãþilor acordate prin certificate se
stabilesc de Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
ATENÞIE!
Certificatul AEA se emite în termen de 60 de zile
calendaristice de la prezentarea cererii. Termenul
poate fi prelungit cu 30 de zile calendaristice, iar în
acest caz autoritatea vamalã informeazã solicitantul
în legãturã cu motivele acestei prelungiri, înainte de
expirarea termenului de 60 de zile.
Dacã rezultatele verificãrii conduc la respingerea
cererii, autoritatea vamalã comunicã solicitantului
constatãrile sale ºi îl consultã înainte de luarea
acestei decizii.
Respingerea unei cereri nu atrage ºi retragerea
altor autorizaþii existente pentru solicitant, acordate în
conformitate cu reglementãrile vamale.
În cazul în care cererea este respinsã, Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor comunicã solicitantului, în
termenele prevãzute la alin. (2), motivele care au stat
la baza deciziei.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor informeazã, în
termen de 5 zile lucrãtoare, birourile vamale ºi
direcþiile regionale vamale despre faptul cã a fost
emis un certificat AEA, cu ajutorul reþelei informatice.
În acelaºi termen este furnizatã ºi informaþia cã
cererea a fost respinsã.
Efectele juridice
ale certificatelor AEA
Certificatul AEA produce efecte juridice în cea de-a
10 zi lucrãtoare de la emiterea sa.
Durata de valabilitate a certificatului nu este
limitatã. Certificatul AEA este acceptat de toate
birourile vamale ºi direcþiile regionale vamale.
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Fãrã sã se înlãture aplicarea prevederilor menþionate
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor reexamineazã
periodic conformitatea cu condiþiile ºi criteriile care
trebuie respectate de agentul economic autorizat,
astfel:
a) cel puþin o datã la trei ani; în cazul în care
autorizaþia este eliberatã unui solicitant care îºi
desfãºoarã activitatea de mai puþin de trei ani, prima
reexaminare se va face la sfârºitul primului an;
b) în cazul în care survin modificãri majore în
reglementãrile vamale;
c) în cazul în care existã motive temeinice sã se
considere cã, criteriile ºi condiþiile nu mai sunt
respectate de agentul economic autorizat.
Dispoziþiile art. 30 alin. (2) se aplicã în mod
corespunzãtor.
Concluziile reexaminãrii se comunicã birourilor
vamale ºi direcþiilor regionale vamale prin intermediul
reþelei informatice.
Suspendarea statului de agent economic autorizat
Statutul de AEA se suspendã în cazul în care se
constatã nerespectarea condiþiilor sau criteriilor de
acordare ale acestui statut sau atunci când s-a comis
un act ce poate intra sub incidenþa legii penale în
legãturã cu încãlcarea reglementãrilor vamale.
Înainte de adoptarea unei astfel de decizii,
autoritatea vamalã comunicã poziþia sa persoanei
interesate care are dreptul sã-ºi remedieze situaþia
sau sã-ºi exprime punctul de vedere în termen de 30
de zile calendaristice.
Cu toate acestea, suspendarea intrã în vigoare
imediat când aceasta se impune datoritã felului sau a
gradului de pericol, protecþiei securitãþii sau siguranþei
cetãþenilor, sãnãtãþii publice sau a mediului
înconjurãtor. În acest caz, Autoritatea Naþionalã a
Vãmilor informeazã imediat birourile vamale ºi
direcþiile regionale vamale pentru a asigura protecþia
la nivel naþional.
Cu excepþia cazului în care existã un risc iminent,
când situaþia de neconformitate nu este clarificatã în
termenul prevãzut sau în cazul comiterii unui act ce
poate intra sub incidenþa legii penale în legãturã cu
încãlcarea reglementãrilor vamale, Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor comunicã agentului economic cã
statutul de AEA este suspendat pentru o duratã de 30
de zile calendaristice, astfel încât sã-i permitã
acestuia sã ia mãsurile de reglementare a situaþiei.
Aceeaºi notificare este adresatã, prin intermediul
reþelelor informatice, birourilor vamale ºi direcþiilor
regionale vamale.
12
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
ATENÞIE!
Pe durata suspendãrii, nu se mai beneficiazã de
avantajele acordate prin statutul de AEA, inclusiv
utilizarea oricãrei simplificãri sau facilitãþi acordate
potrivit acestui statut. Agentul economic autorizat nu
se exclude de la utilizarea oricãrei simplificãri care a
fost autorizatã fãrã legãturã cu statutul de AEA sau
pentru care poate fi acordat un alt tip de autorizaþie.
Cu toate acestea, dacã în cazul unui certificat AEA
- Simplificãri Vamale/Securitate ºi Siguranþã, agentul
economic nu îndeplineºte condiþiile prevãzute la art.
27, certificatul este suspendat temporar ºi un certificat
AEA - Simplificãri Vamale poate fi eliberat la cerere.
În cazul în care agentul economic a luat mãsurile
necesare pentru respectarea criteriilor ºi condiþiilor,
autoritatea vamalã competentã anuleazã
suspendarea ºi informeazã despre aceasta agentul
economic interesat, precum ºi birourile vamale ºi
direcþiile regionale vamale.
În situaþia prevãzutã certificatul original produce
din nou efecte, iar certificatul AEA - Simplificãri
Vamale se revocã.
În cazul în care agentul economic interesat nu ia
mãsurile necesare în termen de 30 de zile de la
suspendare, Autoritatea Naþionalã a Vãmilor retrage
statutul de AEA ºi comunicã aceasta birourilor vamale
ºi direcþiilor regionale vamale cu ajutorul reþelelor
informatice.
În situaþia prevãzutã certificatul original este retras
definitiv ºi numai un nou certificat AEA - Simplificãri
Vamale - Securitate ºi Siguranþã este considerat valid.
IMPORTANT!
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor poate prelungi
suspendarea cu încã o perioadã de 30 de zile, dacã
agentul economic autorizat nu este în mãsurã sã-ºi
reglementeze situaþia, dar poate dovedi respectarea
condiþiilor stabilite dacã termenul de suspendare este
prelungit.
Agentul economic autorizat poate solicita din
proprie iniþiativã suspendarea statutului sãu în cazul
în care pentru o anumitã perioadã nu mai poate
îndeplini unele condiþii care au stat la baza acordãrii
acestui statut. În acest caz informeazã Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor indicând ºi termenul limitã pânã
la care va lua mãsurile necesare pentru îndeplinirea
condiþiilor ºi reglementarea situaþiei. În acest caz,
dispoziþiile alin. (2)-(4) se aplicã în mod
corespunzãtor.

Termenul indicat în notificare poate fi prelungit de
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor când agentul
economic demonstreazã bunã credinþã.
În caz contrar, statutul de AEA este retras de
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor care comunicã acest
lucru birourilor vamale ºi direcþiilor regionale vamale
utilizând reþelele informatice vamale.
Retragerea statutului de agent economic autorizat
Statutul de AEA este retras dacã nu se respectã
mãsurile prevãzute la art. 34 alin. (4) sau în cazul
aplicãrii sancþiunilor, rãmase definitive, pentru
încãlcarea reglementãrilor vamale.
Statutul de AEA poate fi retras ºi la cererea
agentului economic.
Retragerea produce efecte juridice din ziua
urmãtoare notificãrii. Dacã în cazul unui certificat AEA
-simplificãri vamale/securitate ºi siguranþã, agentul
economic în cauzã nu îndeplineºte condiþiile
prevãzute la art. 27, certificatul se revocã ºi un nou
certificat AEA-simplificãri vamale poate fi eliberat.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor comunicã imediat,
prin intermediul reþelelor informatice, birourilor vamale
ºi direcþiilor regionale vamale mãsura retragerii.
Cu excepþia cazului prevãzut agentul economic nu
poate prezenta o nouã cerere de acordare a statutului
de agent economic autorizat în urmãtorii 3 ani de la
data retragerii.
Schimbul de informaþii
Agentul economic autorizat informeazã Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor în legãturã cu orice eveniment
care i-ar putea afecta statutul, inclusiv cu modificãrile
intervenite în sistemul sãu contabil sau în procedurile
sale administrative ori logistice.
Toate informaþiile utile primite sau deþinute de
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor se comunicã de
aceasta birourilor vamale ºi direcþiilor regionale
vamale la care agentul economic autorizat îºi exercitã
activitatea.
Dacã Autoritatea Naþionalã a Vãmilor revocã
pentru agentul economic autorizat o autorizaþie
specificã pentru utilizarea unei anumite simplificãri
vamale, aceasta este notificatã biroului vamal.
Datele din cererile transmise pe cale electronicã,
certificatele AEA ºi, dacã este cazul, suspendarea
sau retragerea lor, precum ºi orice alte informaþii
despre acestea sunt stocate într-o bazã de date la
nivelul Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, fiind aplicabile
în mod corespunzãtor dispoziþiile art. 41 din Codul
vamal.
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
Originea mãrfurilor
Originea nepreferenþialã
Prelucrarea sau transformarea în urma cãreia
produsul obþinut se încadreazã la o poziþie tarifarã din
Nomenclatura Combinatã diferitã de cea a
materialelor utilizate în fabricare, se considerã
prelucrare sau transformare substanþialã.
Se considerã prelucrãri sau transformãri
insuficiente pentru a conferi produselor originea,
indiferent dacã se schimbã sau nu poziþia tarifarã,
urmãtoarele operaþiuni:
a) operaþiuni destinate sã asigure pãstrarea
produselor în bunã stare pe durata transportului ºi
depozitãrii, cum ar fi ventilaþie, întindere, uscare,
eliminare a pãrþilor deteriorate, refrigerare,
conservarea în apã sulfitatã sau în saramurã ºi alte
operaþiuni similare;
b) operaþiuni simple constând din înlãturarea
prafului, separarea, cernerea, sortarea, clasificarea,
asortarea inclusiv alcãtuirea de seturi, spãlarea,
debitarea, vopsirea;
c) schimbãri de ambalaje ºi separãri sau unificãri
de loturi ori simpla ambalare în saci, lãzi, cutii, fixarea
pe planºete ºi alte operaþiuni simple de ambalare;
d) aplicarea de însemne, etichete, mãrci sau alte
semne distinctive pe produse sau pe ambalajele
acestora;
e) simpla asamblare a pãrþilor în vederea
constituirii unui produs complet;
f) o combinaþie de douã sau mai multe operaþiuni
prevãzute la lit. a)-e).
Bunurile transportate în mai multe transporturi, în
stare neasamblatã, sunt considerate, în vederea
stabilirii originii, ca un singur bun.
ATENÞIE!
Ambalajele sunt considerate ca având aceeaºi
origine cu bunurile pe care le conþin. În cazul în care
ambalajele sunt declarate separat de bunuri, originea
acestora se determinã pe baza regulilor stabilite în
Codul vamal ºi în prezentul regulament.
Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în
considerare originea produselor energetice,
instalaþiilor, maºinilor, uneltelor utilizate în fabricarea
ºi prelucrarea bunurilor.
Accesoriile, piesele de schimb sau uneltele livrate
împreunã cu echipamente, maºini, aparate sau
vehicule, care fac parte din dotarea standard a
acestora, se considerã ca având aceeaºi origine ca ºi
echipamentele, maºinile, aparatele sau vehiculele
respective.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Piesele de schimb esenþiale ce se folosesc la
echipamente, maºini, aparate sau vehicule puse în
liberã circulaþie sau exportate anterior se considerã
ca având aceeaºi origine ca ºi echipamentele,
maºinile, aparatele sau vehiculele respective, cu
condiþia respectãrii prevederilor referitoare la piesele
de schimb din prezentul capitol.
IMPORTANT!
Prezumþia de origine prevãzutã la art. 41 se
acceptã numai dacã:
a) aceasta este necesarã pentru importul în þara
de destinaþie;
b) încorporarea respectivelor piese de schimb
esenþiale în echipamente, maºini, aparate sau
vehicule în faza de producþie nu ar fi influenþat
originea acestora.
În sensul aplicãrii art. 41 prin Echipament, maºinã,
aparat sau vehicul - se înþelege mãrfurile enumerate
în secþiunile XVI, XVII ºi XVIII ale Nomenclaturii
Combinate, denumitã în continuare N.C.
În sensul aplicãrii art. 41 prin Piese de schimb
esenþiale - se înþelege piesele care îndeplinesc
cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) sã fie componente în absenþa cãrora nu se
poate asigura funcþionarea corectã a produselor
prevãzute puse în liberã circulaþie sau exportate
anterior;
b) sã fie caracteristice acelor mãrfuri;
c) sã fie prevãzute pentru întreþinerea curentã ºi
înlocuirea unor piese de acelaºi tip care s-au
deteriorat sau au devenit inutilizabile.
Cererea prezentatã autoritãþilor competente sau
instituþiilor abilitate în vederea obþinerii unui certificat
de origine pentru piese de schimb esenþiale, precum
ºi certificatul de origine trebuie sã conþinã o declaraþie
a persoanei interesate, din care sã rezulte cã
respectivele mãrfuri sunt destinate întreþinerii curente
a unui echipament, maºinã, aparat sau vehicul
exportat anterior, împreunã cu descrierea exactã a
respectivului echipament, maºinã, aparat sau vehicul.
În situaþia în care este posibil, persoana interesatã
precizeazã, de asemenea, datele înscrise în
certificatul de origine privind autoritatea emitentã,
numãrul ºi data eliberãrii certificatului, sub acoperirea
cãruia s-a exportat echipamentul, maºina, aparatul
sau vehiculul pentru a cãrui întreþinere sunt destinate
piesele.
În situaþia în care originea pieselor de schimb
esenþiale în sensul art. 41 trebuie doveditã la punerea
lor în liberã circulaþie prin prezentarea unui certificat
de origine, certificatul trebuie sã conþinã datele
prevãzute la art. 44.
14
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Pentru a asigura aplicarea regulilor prevãzute
pentru piesele de schimb esenþiale, autoritãþile
competente pot solicita dovezi suplimentare,
cum ar fi:
a) prezentarea facturii sau a unei copii a facturii
aferente echipamentului, maºinii, aparatului sau
vehiculului pus în liberã circulaþie sau exportat
anterior;
b) contractul sau o copie a contractului sau orice
alt document care sã dovedeascã faptul cã livrarea se
face ca parte a serviciului normal de întreþinere.
În situaþia în care originea unei mãrfi este sau
trebuie doveditã la import prin prezentarea unui
certificat de origine, acest certificat trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele condiþii:
a) sã fie întocmit de o autoritate sau organism
abilitat în acest scop de cãtre þara emitentã;
b) sã certifice fãrã nici un dubiu cã marfa
respectivã îºi are originea într-o anumitã þarã;
c) sã conþinã toate datele necesare pentru
identificarea produsului la care se referã, în mod
deosebit la numele expeditorului, numãrul de colete,
natura lor, marcajele ºi numerele coletelor, tipul de
marfã, greutatea brutã ºi netã a mãrfii; datele privind
greutatea se pot înlocui cu alte date, cum ar fi
numãrul sau volumul, când marfa este supusã unor
modificãri considerabile de greutate pe durata
transportului sau când greutatea sa nu poate fi
apreciatã sau când identificarea se realizeazã în mod
normal prin alte caracteristici de acest fel.
Certificatul de origine eliberat de autoritãþile
competente sau organismele abilitate din România
trebuie sã respecte condiþiile stabilite la art. 47 lit. a)
ºi c). Cererea de eliberare a certificatului de origine ºi
certificatul de origine se întocmesc pe formularele
corespunzãtoare modelelor din anexa nr. 4.
Certificatul de origine atestã cã mãrfurile provin din
România. Certificatele de origine se elibereazã pe
baza cererii scrise a persoanei interesate.
IMPORTANT!
În situaþii justificate, în special în cazul în care
solicitantul desfãºoarã permanent operaþiuni de
export, autoritãþile competente pot renunþa sã solicite
depunerea unei cereri pentru fiecare operaþiune de
export, cu condiþia respectãrii dispoziþiilor referitoare
la origine.
În situaþia în care cerinþele comerciale impun
aceasta, se pot elibera unul sau mai multe exemplare
ale unui certificat de origine.

Certificatul are dimensiunile de 210 x 297 mm. Se
acceptã o toleranþã în lungime de maximum 5 mm în
minus sau 8 mm în plus. Hârtia folositã este de
culoare albã fãrã pastã mecanicã, finisatã pentru scris
ºi cântãrind cel puþin 64 g/m2 sau între 25 ºi 30 g/m2
când se foloseºte hârtie pentru poºtã aerianã.
Imprimarea pe fond a certificatului este ghioºatã, de
culoare sepia, astfel încât sã evidenþieze orice
falsificare prin mijloace mecanice sau chimice.
Autoritatea emitentã îºi poate rezerva dreptul de a
tipãri formularele certificatelor de origine sau poate
încredinþa tipãrirea lor unor tipografii autorizate. În
acest din urmã caz, fiecare certificat trebuie sã
includã o referire la aceastã autorizaþie. Pe fiecare
certificat se menþioneazã numele ºi adresa tipografiei
sau un semn prin care aceasta sã poatã fi
identificatã. Certificatul trebuie sã conþinã, de
asemenea, un numãr de serie imprimat sau ºtampilat,
cu ajutorul cãruia sã poatã fi identificat.
Formularul de cerere ºi certificatul de origine se
completeazã prin procedee mecanografice sau de
mânã cu litere de tipar, în mod identic, în limba
românã sau, în funcþie de uzanþele ºi cerinþele
comerciale, într-o limbã de circulaþie internaþionalã.
Fiecare certificat de origine prevãzut la art. 48 are
un numãr de serie prin care sã poatã fi identificat.
Cererea pentru certificat ºi toate exemplarele
certificatului trebuie sã aibã acelaºi numãr.
În plus, autoritatea competentã sau organismul
abilitat din România numeroteazã aceste documente
în ordinea eliberãrii lor.
Autoritatea competentã decide ce date
suplimentare sã se înscrie, dacã este cazul, în cerere.
Aceste date suplimentare trebuie sã se limiteze la
strictul necesar.
Autoritatea competentã sau organismul abilitat din
România care a eliberat certificate de origine trebuie
sã pãstreze cererile timp de minim doi ani.
Originea preferenþialã
Regimul tarifar preferenþial prevãzut de acordurile
internaþionale la care România este parte se acordã
în condiþiile stabilite de aceste acorduri. Dovada
originii ºi documentele probatorii, precum ºi metodele
de cooperare administrativã sunt cele prevãzute de
fiecare acord în parte.
Valoarea în vamã
Procedura de determinare a valorii în vamã este
cea prevãzutã în Acordul privind aplicarea articolului
VII al Acordului general pentru tarife vamale ºi comerþ
1994, ratificat prin Legea nr. 133/1994, publicatã în
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 360 din 27
decembrie 1994, cu modificãrile ulterioare, denumit în
continuare Acord ºi în Codul vamal al României.
În scopul aplicãrii art. 1 din Acord, pentru mãrfurile
al cãror preþ nu a fost efectiv plãtit la momentul
evaluãrii în scop vamal, preþul de plãtit la data
stabilitã potrivit tranzacþiei se ia în considerare, ca
regulã generalã, drept bazã pentru determinarea
valorii în vamã.
În scopul aplicãrii art. 1 paragraful 1 din Acord, în
cazul în care mãrfurile declarate pentru punerea în
liberã circulaþie constituie o parte dintr-o cantitate mai
mare de mãrfuri de acelaºi fel, cumpãrate în cadrul
aceleiaºi tranzacþii, preþul efectiv plãtit sau de plãtit
este preþul calculat proporþional în funcþie de
cantitãþile declarate raportate la cantitatea total
cumpãratã.
Repartizarea proporþionalã a preþului efectiv plãtit
sau de plãtit se aplicã ºi în cazul pierderii parþiale sau
în cazul în care mãrfurile de evaluat au fost
deteriorate înainte de punerea în liberã circulaþie.
IMPORTANT!
Dupã punerea în liberã circulaþie a mãrfurilor poate
fi luatã în considerare o modificare a preþului efectiv
plãtit sau de plãtit fãcutã de vânzãtor în beneficiul
cumpãrãtorului, în scopul determinãrii valorii în vamã
în concordanþã cu dispoziþiile art. 1 din Acord, dacã
se demonstreazã faþã de autoritatea vamalã cã:
a) mãrfurile prezentau defecte în momentul
acceptãrii declaraþiei vamale de cãtre autoritatea
vamalã;
b) vânzãtorul a modificat preþul în executarea unei
obligaþii de garanþie prevãzutã în contractul de
vânzare, încheiat înainte de punerea în liberã
circulaþie a mãrfurilor;
c) caracterul defectuos al mãrfurilor respective nu
a fost luat deja în considerare în contractul de
vânzare al mãrfurilor.
Preþul efectiv plãtit sau de plãtit pentru mãrfuri,
modificat conform prevederilor alin. (2), poate fi luat în
considerare numai dacã aceastã modificare a fost
fãcutã în cadrul unei perioade de 12 luni de la data
acceptãrii declaraþiei de punere în liberã circulaþie a
mãrfurilor.
În sensul art. 1 din Acord, faptul cã mãrfurile care
fac obiectul unei vânzãri sunt declarate pentru
punerea în liberã circulaþie trebuie sã fie considerat
drept o indicaþie suficientã cã ele au fost vândute
pentru export cu destinaþia teritoriul vamal al
României. În cazul vânzãrilor succesive efectuate
anterior evaluãrii, o asemenea indicaþie o constituie
numai ultima vânzare, cea care a condus la
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
introducerea mãrfurilor în teritoriul vamal al României,
sau o vânzare care are loc pe teritoriul vamal al
României înainte de punerea în liberã circulaþie a
mãrfurilor. Când preþul declarat se referã la o vânzare
care are loc anterior ultimei vânzãri în baza cãreia
mãrfurile au fost introduse în teritoriul vamal al
României, trebuie sã se demonstreze autoritãþii
vamale cã aceastã vânzare a mãrfurilor a avut loc în
vederea exportului cu destinaþia teritoriul vamal al
României. Prevederile art. 74-78 se aplicã în mod
corespunzãtor.
ATENÞIE!
În situaþia în care mãrfurile sunt utilizate într-o altã
þarã între momentul vânzãrii ºi momentul punerii în
liberã circulaþie, nu se impune ca valoarea în vamã sã
fie valoarea de tranzacþie. Singura condiþie pe care
cumpãrãtorul trebuie sã o îndeplineascã este aceea
de a fi parte la contractul de vânzare.
În situaþia în care, prin aplicarea art. 1 paragraful 1
lit. b) din Acord, se constatã cã vânzarea sau preþul
mãrfurilor importate sunt subiectul unei condiþii sau al
unei prestaþii referitoare la aceste mãrfuri, a cãror
valoare poate fi determinatã, aceastã valoare este
consideratã ca o platã indirectã a unei pãrþi a preþului
efectiv plãtit sau de plãtit efectuatã de cumpãrãtor
vânzãtorului, cu excepþia urmãtoarelor cazuri:
a) condiþia sau prestaþia se referã la activitãþile,
inclusiv cele care se referã la comercializarea
mãrfurilor de evaluat, prevãzute la punctul 2 al notei
relative la art. 1 din Acord privind preþul efectiv plãtit
sau de plãtit;
b) condiþia sau prestaþia se referã la unul din
elementele care trebuie adãugate preþului efectiv
plãtit sau de plãtit conform art. 8 din Acord ºi art. 57
alin. (2) din Codul vamal.
Prin expresia activitãþi care se referã la
comercializare se înþeleg toate activitãþile privind
publicitatea ºi promovarea vânzãrii mãrfurilor
respective, precum ºi toate activitãþile referitoare la
garanþiile aferente acestor mãrfuri. Activitãþile de
acest fel trebuie considerate ca fiind întreprinse de
cumpãrãtor în contul sãu chiar dacã ele rezultã dintr-o
obligaþie a cumpãrãtorului stabilitã în baza unui
contract încheiat cu vânzãtorul.
În cazul în care ambalajele la care se face referire
la art. 8 paragraful 1 lit. a)ii) din Acord fac obiectul
unor introduceri repetate în þarã, la solicitarea
declarantului se va repartiza costul acestora în mod
corespunzãtor pentru a fi inclus în valoarea în vamã a
mãrfurilor importate, conform principiilor de
contabilitate general admise.
16
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
În aplicarea prevederilor art. 8 paragrafului 1 lit.
b)iv) din Acord, costurile cercetãrii ºi al planurilor
preliminare de design nu se includ în valoarea în
vamã.
Prevederile art. 57 alin. (3) din Codul vamal se
aplicã în mod corespunzãtor când valoarea în vamã
se determinã prin aplicarea altei reguli de evaluare
decât cea a valorii de tranzacþie.
ATENÞIE!
La cererea unei persoane interesate, Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor poate autoriza determinarea pe
baza unor criterii corespunzãtoare ºi specifice:
a) a unor elemente care trebuie adãugate la preþul
efectiv plãtit sau de plãtit conform art. 8 paragraful 1
din Acord ºi a art. 57 alin. (2) din Codul vamal, dar
care nu sunt cuantificabile la momentul naºterii
datoriei vamale;
b) a unor elemente care nu se includ în valoarea
în vamã conform prevederilor art. 57 alin. (3) din
Codul vamal, cu punctului 3 al notei relative la art. 1
din Acord privind preþul efectiv plãtit sau de plãtit, cu
art. 8 paragraful 1 lit. a)i) din Acord ºi cu punctul 1 al
notei relative la paragraful 1c) de la art. 8 din Acord,
dar care nu sunt distincte de preþul efectiv plãtit sau
de plãtit la momentul naºterii datoriei vamale.
În aceste cazuri, valoarea în vamã declaratã nu
este consideratã provizorie în sensul prevederilor art.
199 alin. (3).
IMPORTANT!
Autorizaþia se acordã dacã sunt îndeplinite
urmãtoarele condiþii:
a) îndeplinirea procedurii prevãzute la art. 201 ar
reprezenta, în aceste circumstanþe, costuri
administrative disproporþionate;
b) aplicarea regulilor de evaluare prevãzute la art.
2-7 din Acord este inadecvatã în aceste circumstanþe
particulare;
c) existã motive temeinice pentru a considera cã
suma reprezentând cuantumul drepturilor de import
care trebuie încasatã în perioada de valabilitate a
autorizaþiei nu va fi mai micã decât cea care ar fi fost
perceputã în absenþa unei astfel de autorizaþii;
d) concurenþa între agenþii economici nu este
distorsionatã.
Normele de autorizare se stabilesc de Autoritatea
Naþionalã a Vãmilor ºi se publicã în Monitorul Oficial
al României, Partea I.

Dispoziþii referitoare la redevenþe ºi drepturi de
licenþã
În sensul art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord, prin
redevenþe ºi drepturi de licenþã se înþelege, în special,
plata pentru utilizarea drepturilor referitoare la:
a) producerea mãrfurilor importate, în special
brevete, lucrãri de design, modele ºi procese de
fabricaþie;
b) vânzarea pentru export a mãrfurilor importate,
în special mãrci de fabricã sau de comerþ, lucrãri de
design înregistrate;
c) utilizarea sau revânzarea mãrfurilor importate,
în special drepturi de autor, procedee de fabricaþie
încorporate inseparabil în mãrfurile importate.
Fãrã a aduce atingere notei relative la paragraful
1c) de la art. 8 din Acord, în cazul în care valoarea în
vamã se determinã pe baza art. 1 din Acord,
redevenþa sau dreptul de licenþã se adaugã preþului
efectiv plãtit sau de plãtit numai dacã aceastã platã
se referã la mãrfurile de evaluat ºi constituie o
condiþie a vânzãrii acestor mãrfuri.
În situaþia în care marfa importatã reprezintã
numai un element sau o componentã a mãrfurilor
produse în România, se efectueazã o ajustare a
preþului efectiv plãtit sau de plãtit pentru marfa
importatã numai dacã redevenþa sau dreptul de
licenþã se referã la aceastã marfã.
Faptul cã mãrfurile se importã neasamblate sau
trebuie sã sufere prelucrãri minore înainte de
revânzare, precum diluarea sau ambalarea, nu
reprezintã un temei pentru a considera cã redevenþa
sau dreptul de licenþã nu se referã la mãrfurile
importate.
În concordanþã cu nota relativã la paragraful 3 de
la art. 8 din Acord, dacã redevenþa sau dreptul de
licenþã se referã în parte la mãrfurile importate ºi în
parte la alte elemente sau pãrþi componente
adãugate mãrfurilor dupã ce au fost importate sau se
referã la activitãþi ºi servicii care au loc dupã
efectuarea importului, se va efectua o repartizare
proporþionalã a acestora numai pe baza unor date
obiective ºi cuantificabile.
ATENÞIE!
O redevenþã sau un drept de licenþã referitoare la
dreptul de folosire a unei mãrci de fabricã sau de
comerþ se adaugã la preþul efectiv plãtit sau de plãtit
pentru mãrfurile importate numai dacã:
a) redevenþa sau dreptul de licenþã se referã la
mãrfuri care se revând în aceeaºi stare sau care sunt
supuse numai unor prelucrãri minore dupã import;
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
b) mãrfurile se comercializeazã sub o marcã
înregistratã, aplicatã înainte sau dupã import, pentru
care se plãteºte redevenþa sau dreptul de licenþã; ºi
c) cumpãrãtorul nu are libertatea de a obþine astfel
de mãrfuri de la alte persoane care nu sunt legate de
vânzãtor.
În situaþia în care cumpãrãtorul achitã o redevenþã
sau un drept de licenþã cãtre un terþ, condiþiile
prevãzute la art. 62 alin. (2) sunt îndeplinite numai
dacã vânzãtorul sau o persoanã legatã de acesta
cere cumpãrãtorului sã efectueze acea platã.
În situaþia în care modalitatea de calcul a sumei
reprezentând o redevenþã sau un drept de licenþã
face referire la preþul mãrfurilor importate, se
considerã cã plata acestei redevenþe sau drept de
licenþã se referã la mãrfurile de evaluat, cu excepþia
cazului în care se probeazã altfel. Faptul cã suma se
calculeazã fãrã a se þine cont de preþul mãrfurilor
importate, nu reprezintã un temei pentru a considera
cã plata acestei redevenþe sau a dreptului de licenþã
nu se referã la mãrfurile de evaluat.
În aplicarea prevederilor art. 8 paragraful 1 lit. c)
din Acord nu se ia în considerare þara de reºedinþã a
persoanei care beneficiazã de plata redevenþei sau a
dreptului de licenþã.
Dispoziþii referitoare la cheltuielile de transport
În aplicarea prevederilor art. 57 alin. (2) lit. a) din
Codul vamal ºi a punctului 3 b) al notei relative la art.
1 din Acord privind preþul efectiv plãtit sau de plãtit:
a) în situaþia în care mãrfurile sunt transportate cu
acelaºi mijloc de transport pânã la un punct situat
dupã locul de introducere în teritoriul vamal al
României, cheltuielile de transport sunt repartizate
proporþional cu distanþa parcursã în exteriorul ºi în
interiorul teritoriului vamal al României, numai dacã
nu sunt prezentate autoritãþii vamale justificãri care sã
arate costurile care ar fi fost suportate în conformitate
cu un tarif obligatoriu ºi general pentru transportul
mãrfurilor pânã la locul de introducere pe teritoriul
vamal al României;
b) în situaþia în care mãrfurile sunt facturate la un
preþ unic franco destinaþie care corespunde preþului la
locul de introducere în teritoriul vamal al României,
cheltuielile de transport în interiorul României nu se
deduc din acest preþ. O astfel de deducere poate fi
admisã dacã se prezintã autoritãþii vamale justificãri
din care sã rezulte cã preþul franco frontierã este mai
mic decât preþul franco destinaþie. Prin preþ franco la
destinaþie sau la frontierã se înþelege preþul de la
locul în care vânzãtorul îºi îndeplineºte obligaþia de
livrare a mãrfurilor;
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
c) în situaþia în care transportul se efectueazã cu
titlu gratuit sau este efectuat cu mijloace de transport
aparþinând cumpãrãtorului mãrfurilor, cheltuielile de
transport pânã la locul de introducere în teritoriul
vamal al României, calculate pe baza unui tarif
aplicabil în mod normal transporturilor de acelaºi tip,
se includ în valoarea în vamã a mãrfurilor importate.
Taxele poºtale referitoare la mãrfurile expediate
prin intermediul poºtei, suportate pânã la locul de
destinaþie, se includ în valoarea în vamã a mãrfurilor
respective, cu excepþia taxelor poºtale suplimentare
suportate pe teritoriul României.
În situaþia în care se determinã valoarea
expediþiilor fãrã caracter comercial, nu se efectueazã
nici o ajustare a valorii declarate în ceea ce priveºte
astfel de taxe.
Dispoziþii referitoare la cursul de schimb
În sensul prezentului capitol prin termenii de mai
jos se înþelege:
1. Curs înregistrat- cel mai recent curs de schimb
al pieþei valutare din România calculat de Banca
Naþionalã a României.
2. Publicat - adus la cunoºtinþa publicului în
conformitate cu prevederile specifice stabilite de
Banca Naþionalã a României.
3. Monedã - orice unitate monetarã folositã pe
piaþa internaþionalã sau ca mijloc de decontare între
autoritãþi monetare.
Când elementele utilizate pentru determinarea
valorii în vamã sunt exprimate, la data stabilirii
acesteia, în altã monedã decât cea naþionalã,
transformarea în lei a valorii în vamã se face la cursul
înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii ºi
publicat în acea zi.
Cursul înregistrat în penultima zi de miercuri a lunii
se foloseºte pe durata lunii calendaristice urmãtoare
dacã nu este înlocuit de un curs stabilit conform
prevederilor art. 72.
În cazul în care cursul de schimb nu este
înregistrat în penultima zi de miercuri sau, în cazul în
care fiind înregistrat, nu a fost publicat în acea zi,
ultimul curs înregistrat ºi publicat în precedentele 14
zile se considerã curs înregistrat pentru respectiva zi
de miercuri.
În cazul în care cursul de schimb înregistrat în
ultima zi de miercuri a unei luni ºi publicat în acea zi
diferã cu 5% sau mai mult faþã de cursul stabilit
conform prevederilor art. 71 pentru a intra în vigoare
în luna urmãtoare, cursul îl înlocuieºte pe acesta din
urmã începând din prima zi de miercuri a lunii
respective.
18
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
În cazul în care în cadrul unei perioade de
aplicare, conform dispoziþiilor alin. (1), cursul
înregistrat într-o zi de miercuri ºi publicat în acea zi
diferã cu 5% sau mai mult faþã de cursul folosit în
conformitate cu prezentul capitol, cursul îl înlocuieºte
pe acesta din urmã ºi intrã în vigoare în urmãtoarea
zi de miercuri.
Cursul înlocuitor rãmâne în vigoare în perioada
rãmasã din luna curentã, dacã acest curs nu se
înlocuieºte ca urmare a aplicãrii dispoziþiilor din
prezentul alineat.
În cazul în care cursul de schimb nu este
înregistrat într-o zi de miercuri sau, dacã a fost
înregistrat, nu a fost publicat în acea zi, pentru
aplicarea alin. (1) ºi (2), cursul înregistrat este cursul
cel mai recent publicat anterior acelei zile de miercuri.
În cazul în care autoritatea vamalã, la cererea
declarantului, acceptã ca acesta sã furnizeze sau sã
prezinte ulterior unele detalii cu privire la declaraþia
pentru punere în liberã circulaþie, sub forma unei
declaraþii globale, periodice sau recapitulative, se
poate stabili folosirea unui singur curs la
transformarea în lei a elementelor utilizate pentru
determinarea valorii în vamã, când acestea sunt
exprimate în altã monedã decât cea naþionalã. În
acest caz, cursul utilizat este cel valabil în prima zi a
perioadei acoperite de declaraþia vamalã respectivã.
Valoarea în vamã a mãrfurilor de export, înscrisã
în declaraþia vamalã, se exprimã în valutã agreatã de
Banca Naþionalã a României ºi se considerã franco
frontiera românã.
Declararea elementelor ºi documente care trebuie
prezentate
În situaþia în care este necesar sã se determine
valoarea în vamã a mãrfurilor în conformitate cu
prevederile Acordului ºi Codului vamal, o declaraþie
cu elementele referitoare la valoarea în vamã,
denumitã declaraþie pentru valoarea în vamã, se
anexeazã la declaraþia vamalã întocmitã pentru
mãrfurile importate. Declaraþia pentru valoarea în
vamã se întocmeºte pe un formular D.V.1
corespunzãtor modelului din anexa nr. 5a), la care se
adaugã, dupã caz, unul sau mai multe formulare
D.V.1 bis potrivit modelului din anexa nr. 5b).
Declaraþia pentru valoarea în vamã prevãzutã se
întocmeºte numai de o persoanã care este stabilitã în
România ºi deþine toate elementele relevante privind
mãrfurile în cauzã.
Declaraþia pentru valoarea în vamã nu se depune
în cazurile în care valoarea în vamã a mãrfurilor
respective nu se poate determina prin aplicarea art. 1

din Acord. În astfel de cazuri, persoana prevãzutã
prezintã autoritãþii vamale sau face demersuri pentru
ca autoritãþii vamale sã i se prezinte orice alte
informaþii care pot fi cerute în scopul determinãrii
valorii în vamã; aceste informaþii se furnizeazã sub
forma ºi în modul prevãzut de autoritatea vamalã.
Depunerea la biroul vamal a unei declaraþii
angajeazã responsabilitatea persoanei în ceea ce
priveºte:
a) exactitatea ºi integralitatea elementelor înscrise
în declaraþie;
b) autenticitatea documentelor prezentate în
susþinerea acestor elemente; ºi
c) prezentarea oricãror informaþii sau documente
suplimentare necesare pentru determinarea valorii în
vamã a mãrfurilor.
Autoritatea vamalã nu va solicita prezentarea
declaraþiei pentru valoarea în vamã în una din
urmãtoarele situaþii:
a) valoarea în vamã a mãrfurilor importate în
cadrul unei livrãri nu depãºeºte echivalentul sumei de
1000 euro, cu condiþia ca acestea sã nu reprezinte
livrãri eºalonate sau multiple de la acelaºi expeditor
pentru acelaºi destinatar;
b) importurile respective nu au caracter comercial;
c) pentru mãrfurile importate nu se datoreazã
drepturi de import, potrivit reglementãrilor legale;
d) valoarea mãrfurilor importate este stabilitã, prin
reglementãri legale, în sumã fixã.
Pentru mãrfurile care fac obiectul unor trimiteri
continue de la acelaºi vânzãtor cãtre acelaºi
cumpãrãtor, în aceleaºi condiþii comerciale,
autoritatea vamalã poate renunþa la solicitarea
prezentãrii, împreunã cu fiecare declaraþie vamalã, a
tuturor elementelor prevãzute în declaraþia pentru
valoarea în vamã, dar trebuie sã solicite prezentarea
acestor elemente de fiecare datã când intervin
modificãri ºi, cel puþin, o datã la trei ani.
IMPORTANT!
O dispensã acordatã în conformitate cu
prevederile acestui articol poate fi retrasã ºi se poate
solicita depunerea unui formular D.V.1 în cazul în
care se constatã cã nu a fost sau nu mai este
respectatã una din condiþiile necesare pentru
acordarea acesteia.
În situaþia în care se utilizeazã sistemul informatic
sau în cazul în care mãrfurile respective fac obiectul
unei declaraþii globale, periodice sau recapitulative,
autoritatea vamalã poate aproba ca prezentarea
elementelor solicitate pentru determinarea valorii în
vamã sã se facã în forme variate.
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
Persoana prevãzutã la art. 74 alin. (2) trebuie sã
prezinte autoritãþii vamale factura pe baza cãreia se
declarã valoarea mãrfurilor importate. În cazul în care
valoarea în vamã se declarã în scris, o copie se
reþine de autoritatea vamalã.
Dacã autoritatea vamalã are motive justificate sã
se îndoiascã de faptul cã, conform prevederilor art. 1
din Acord, valoarea în vamã declaratã este preþul
efectiv plãtit sau de plãtit, atunci aceasta nu trebuie în
mod obligatoriu sã determine valoarea în vamã a
mãrfurilor importate pe baza regulii valorii de
tranzacþie.
În situaþia în care autoritatea vamalã are motive
cum ar fi cele prevãzute la alin. (1) poate solicita
informaþii suplimentare conform prevederilor art. 74
alin. (4). Dacã autoritatea vamalã are în continuare
dubii, înainte de a lua o decizie finalã trebuie sã
comunice persoanei interesate, în scris dacã este
cerut astfel, motivele de îndoialã ºi acordã acestei
persoane un termen de rãspuns. Când este luatã o
decizie finalã, autoritatea vamalã va comunica
persoanei interesate, în scris, aceastã decizie ºi
raþiunile care au stat la baza acesteia.
Pentru mãrfurile care nu fac obiectul unor
tranzacþii comerciale, primite de persoanele juridice,
valoarea în vamã este valoarea înscrisã în
documentele primite de la expeditorul extern.
Pentru mãrfurile ale cãror preþuri definitive se
stabilesc pe bazã de cotaþii bursiere ºi pentru
mãrfurile a cãror valoare definitivã se determinã pe
baza rezultatelor determinãrilor cantitative ºi calitative
efectuate potrivit condiþiilor menþionate în contractele
comerciale, valoarea în vamã se determinã pe baza
facturii pro forma emise de furnizor, cu preþurile
cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de
150 de zile de la data declaraþiei vamale se depune
factura definitivã pe baza cãreia se fac regularizãrile
privind obligaþiile de platã în vamã.
În cazul bunurilor introduse în þarã de persoane
fizice valoarea în vamã se stabileºte de ministrul
finanþelor publice.
Valoarea în vamã a mãrfurilor de export ale cãror
preþuri definitive se stabilesc pe bazã de cotaþii
bursiere sau pe baza rezultatelor determinãrilor
cantitative ºi calitative, efectuate potrivit condiþiilor
menþionate în contractele comerciale, se determinã
conform prevederilor art. 79 alin. (2).
Dinu Lilicã – director economic
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Agenþiile de rating
rdinul nr. 70/2007 aprobã Instrucþiunea nr.
O 4/2007 privind criteriile de agreare a agenþiilor
de rating. Instruþiunea nr. 4/2007 stabileºte, în
conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr.
297/2004 privind piaþa de capital, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, denumitã în continuare Legea
nr. 297/2004, criteriile de agreare de cãtre Comisia
Naþionalã a Valorilor Mobiliare, denumitã în
continuare CNVM, a agenþiilor de rating care
evalueazã ºi noteazã emitenþii ºi/sau instrumentele
financiare tranzacþionate pe pieþele
reglementate/sistemele alternative de tranzacþionare
din România.
Termenii ºi expresiile utilizate
În înþelesul Instruþiunii nr. 4/2007, termenii utilizaþi
au urmãtoarele semnificaþii:
- agenþie de rating - entitate al cãrei obiect
principal de activitate este realizarea activitãþilor de
rating;
- persoanã afiliatã unei persoane - persoanã aflatã
în legãturi strânse sau care acþioneazã în mod
concertat cu respectiva persoanã;
- rating - activitate de evaluare a riscurilor asociate
emitenþilor ºi/sau a unor instrumente financiare
tranzacþionate pe pieþele reglementate/sistemele
alternative de tranzacþionare, precum ºi a celor care
urmeazã sã fie admiºi/admise la tranzacþionare pe
pieþe reglementate/sisteme alternative de
tranzacþionare, în baza unei metodologii definite ºi
stabilite anterior.
Ratingurile nu pot fi considerate în niciun fel ca
exprimând recomandãri de a cumpãra sau de a vinde
instrumente financiare.
Pe pieþele reglementate/sistemele alternative de
tranzacþionare din România sunt recunoscute
evaluarea ºi notarea realizate de cãtre urmãtoarele
categorii de agenþii de rating:
a) agenþiile de rating care îndeplinesc criteriile de
agreare stabilite prin prezenta instrucþiune;
b) agenþiile de rating care îºi desfãºoarã
activitatea la nivel internaþional ºi care:
(i) sunt recunoscute de autoritatea competentã de
reglementare ºi supraveghere a pieþei de capital din
S.U.A. ca "organizaþii de rating statistic recunoscute
la nivel naþional"; sau
(ii) sunt agreate sau recunoscute de autoritãþile
competente de reglementare ºi supraveghere sã
realizeze ratinguri pe pieþele de capital din statele
membre ale Uniunii Europene;
20
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
(iii) sunt agreate sau recunoscute de autoritãþile
competente de reglementare ºi supraveghere a
pieþelor de capital din statele nemembre, în
conformitate cu acordurile de colaborare încheiate de
CNVM cu respectivele autoritãþi competente.
ATENÞIE!
Criteriile de agreare a agenþiilor de rating
menþionate la art. 4 lit. a) sunt urmãtoarele:
Criterii privind calitatea ºi integritatea procesului de
rating
Calitatea procesului de rating
Aagenþia de rating (denumitã în continuare AR)
trebuie sã adopte, sã implementeze ºi sã aplice
proceduri scrise prin care sã se asigure cã opiniile pe
care le disemineazã se bazeazã pe o analizã
completã a tuturor informaþiilor cunoscute de AR ºi pe
care aceasta le considerã relevante pentru analiza
sa, conform metodologiei de rating publicate.
AR trebuie sã utilizeze metodologii de rating
riguroase, sistematice ºi, acolo unde este posibil, în
baza cãrora sã rezulte un rating care sã poatã fi
supus unei forme de validare obiective, bazatã pe
experienþa anterioarã.
Pentru evaluarea bonitãþii unui emitent, analiºtii
implicaþi în pregãtirea sau revizuirea oricãrei activitãþi
de rating trebuie sã foloseascã metodologiile stabilite
de AR. Analiºtii trebuie sã aplice metodologia de
rating, în mod consecvent, aºa cum a fost stabilitã de
AR.
Ratingul trebuie acordat de cãtre AR ºi nu de cãtre
un analist individual angajat al AR; ratingurile trebuie
sã reflecte toate informaþiile cunoscute ºi considerate
a fi relevante pentru AR, în conformitate cu
metodologia publicatã; AR trebuie sã foloseascã
persoane care, în mod individual sau colectiv, au
cunoºtinþele ºi experienþa necesare pentru realizarea
unei opinii de rating în conformitate cu tipul de
emitent sau instrument financiar solicitat a fi evaluat.
AR are obligaþia sã înregistreze ºi sã þinã evidenþa
tuturor documentelor intrate ºi a celor ieºite, precum
ºi sã pãstreze documentele interne care sã cuprindã
informaþiile care au stat la baza formulãrii opiniilor de
rating, pentru o perioadã de minimum 5 ani de la data
la care întrerupe monitorizarea unui rating.

AR ºi analiºtii sãi trebuie sã ia mãsuri pentru a
evita realizarea oricãror analize sau rapoarte care sã
conþinã informaþii greºite ori care sunt în vreun fel
înºelãtoare, în ceea ce priveºte bonitatea generalã
atribuitã unui emitent sau unui instrument financiar.
AR trebuie sã se asigure cã dispune de ºi cã
alocã suficiente resurse pentru a realiza evaluãri de
înaltã calitate a riscului pentru toate instrumentele
financiare ºi emitenþii pentru care realizeazã ratinguri.
Când se ia decizia realizãrii unui rating sau a
continuãrii monitorizãrii unui instrument financiar ori
emitent, AR trebuie sã evalueze dacã poate sã aloce
suficient personal, cu suficiente abilitãþi pentru a se
realiza o evaluare corectã ºi dacã personalul sãu va
avea acces la informaþii suficiente pentru o asemenea
evaluare.
AR trebuie sã-ºi structureze echipele de rating în
aºa fel încât sã promoveze continuitatea ºi sã evite
confuziile în procesul de rating.
Monitorizarea ºi actualizarea
Cu excepþia ratingurilor pentru care este clar
indicat cã nu se realizeazã o supraveghere continuã,
dupã publicarea unui rating, AR trebuie sã-l
monitorizeze continuu ºi sã-l actualizeze prin:
a) revizuirea periodicã a bonitãþii emitentului;
b) iniþierea unei revizuiri a ratingului acordat, în
momentul în care se ia cunoºtinþã de o informaþie
care se aºteaptã în mod rezonabil sã conducã la o
modificare a ratingului (inclusiv întreruperea
procesului de rating), în conformitate cu metodologia
aplicatã; ºi
c) actualizarea constantã a ratingului, în mod
corespunzãtor, în baza rezultatelor acestor revizuiri.
În situaþia în care AR face publice ratingurile
acordate, aceasta trebuie sã anunþe în mod public ºi
dacã întrerupe monitorizarea unui emitent sau a unui
instrument financiar. În situaþia în care ratingurile AR
sunt furnizate doar unor persoane care au solicitat
ratingul cãtre AR, aceasta trebuie sã-i anunþe dacã
procesul de rating al unui emitent (monitorizarea unui
emitent) sau instrument financiar este întrerupt. În
ambele cazuri, în publicaþiile pe care le emite AR ºi
care cuprind ratinguri pentru care procesul de
monitorizare a fost întrerupt trebuie sã se specifice
data la care ratingul a fost actualizat ultima oarã ºi
faptul cã acesta nu mai este actualizat/monitorizat.
Integritatea procesului de rating
AR ºi angajaþii sãi au obligaþia sã respecte toate
legile ºi regulamentele incidente în orice jurisdicþie în
cadrul cãreia îºi desfãºoarã activitatea.
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
AR ºi angajaþii sãi au obligaþia sã manifeste
onestitate ºi corectitudine faþã de emitenþi, investitori,
alþi participanþi ai pieþei ºi faþã de public.
Analiºtii AR trebuie sã respecte standarde înalte
de integritate, iar AR nu trebuie sã angajeze persoane
care ºi-au compromis integritatea.
AR ºi angajaþilor sãi nu le este permis ca, anterior
stabilirii ratingului, sã dea asigurãri ori sã garanteze,
în mod implicit sau explicit, cã va fi acordat un anumit
rating. Aceastã prevedere nu împiedicã AR sã emitã
evaluãri estimative care se folosesc în finanþãri
structurate ºi în tranzacþii similare.
AR trebuie sã stabileascã politici ºi proceduri care
sã precizeze în mod clar persoana responsabilã cu
controlul intern, respectiv cu respectarea de cãtre AR
ºi angajaþii acesteia a codului de conduitã ºi a legilor
ºi reglementãrilor incidente. Modalitãþile de raportare
ºi retribuirea acestei persoane trebuie sã fie
independente de activitatea de rating desfãºuratã de
AR.
Ulterior intrãrii în posesia informaþiei potrivit cãreia
un alt salariat sau entitate aflatã sub controlul AR este
ori a fost implicat(ã) în activitãþi ilegale, neetice sau
care contravin codului de conduitã al AR, orice
salariat al AR are obligaþia sã raporteze imediat
aceastã informaþie persoanei care rãspunde de
controlul intern sau unui cadru de conducere al AR cu
funcþii similare, dupã caz, astfel încât sã poatã fi luatã
o decizie corespunzãtoare. Nu este obligatoriu ca
angajaþii AR sã aibã studii juridice, însã aceºtia
trebuie sã raporteze activitãþile faþã de care au
suspiciuni cã AR încãlca reglementãrile incidente.
Orice cadru de conducere al AR care primeºte un
astfel de raport de la un salariat al AR este obligat sã
ia mãsuri corespunzãtoare, conform legilor ºi
reglementãrilor legale aplicabile, precum ºi normelor
stabilite de AR. Conducerea AR trebuie sã interzicã
posibilele represalii ale oricãrui salariat al AR sau al
AR înseºi împotriva persoanei care, cu bunã-credinþã,
a întocmit astfel de rapoarte.
Criterii privind independenþa AR ºi evitarea
conflictelor de interese
AR nu trebuie sã evite sã ia o decizie referitoare la
un rating, datoritã unor potenþiale repercusiuni
(economice, politice sau de altã naturã) asupra AR,
asupra unui emitent, investitor ori participant al pieþei.
AR ºi analiºtii sãi au obligaþia de a depune toate
diligenþele pentru a fi menþinute atât independenþa ºi
obiectivitatea, cât ºi percepþia pozitivã cu privire la
acestea.
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Realizarea unui rating va putea fi influenþatã numai
de factori care au legãturã cu procesul de stabilire a
ratingului.
Ratingul acordat de AR unui emitent sau unei
valori mobiliare nu trebuie sã fie afectat de existenþa
ori potenþiala existenþã a unei relaþii de afaceri între
AR sau persoane afiliate acesteia ºi emitent ori
persoane afiliate acestuia sau orice altã parte sau de
inexistenþa unei astfel de relaþii.
AR trebuie sã realizeze o separare, din punct de
vedere operaþional ºi legal, a activitãþilor ºi analiºtilor
sãi de rating de orice alte activitãþi ale AR, inclusiv de
activitãþile de consultanþã, care AR putea prezenta un
conflict de interese. AR trebuie sã ia mãsuri ca ºi în
cazul activitãþilor auxiliare, care nu genereazã
neapãrat conflicte de interese cu activitatea de rating,
sã existe proceduri ºi mecanisme care sã reducã la
minimum posibilitatea apariþiei de conflicte de
interese.
Procedurile ºi politicile AR
AR trebuie sã ia mãsuri pentru evitarea apariþiei
sau menþinerii conflictelor de interese prin adoptarea
de proceduri interne scrise ºi prin crearea de
mecanisme prin care sã identifice ºi sã elimine ori,
dupã caz, sã gestioneze ºi sã dezvãluie orice
conflicte de interese existente sau potenþiale care ar
putea influenþa opiniile ºi analizele pe care le
realizeazã AR ori raþionamentul ºi analizele
personalului AR implicat ºi care pot influenþa deciziile
de rating. În cadrul Codului de conduitã al AR trebuie,
de asemenea, sã se precizeze faptul cã AR va
dezvãlui mãsurile de evitare ºi gestiune a conflictelor.
Declaraþiile AR privind conflictele de interese reale
sau potenþiale trebuie sã fie complete, clare, concise,
la obiect ºi sã fie realizate în timp util.
AR trebuie sã anunþe caracteristica generalã a
condiþiilor de platã de cãtre entitãþile cãrora le acordã
ratinguri. În situaþia în care o AR primeºte de la o
entitate cãreia îi acordã ratinguri onorarii
independente de serviciile de rating, cum ar fi cele
pentru servicii de consultanþã, AR trebuie sã publice
proporþia dintre acestea ºi onorariile primite de la
respectiva entitate pentru serviciile de rating.
AR ºi angajaþii lor nu trebuie sã se angajeze în
nicio tranzacþie cu valori mobiliare sau instrumente
financiare derivate dacã acestea sunt de naturã sã
genereze conflicte de interese cu activitãþile de rating
ale agenþiei de rating.
În cazurile în care entitãþile cãrora li se acordã
ratinguri (de exemplu, statele) au sau desfãºoarã
simultan funcþii de supraveghere în legãturã cu AR,
22
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
aceasta trebuie ca, pentru activitãþile de rating, sã
utilizeze angajaþi diferiþi faþã de cei implicaþi în
activitãþile cu incidenþã asupra supravegherii.
Independenþa analiºtilor ºi angajaþilor AR
Filiera prin care se realizeazã raportarea de cãtre
angajaþii AR, precum ºi condiþiile de retribuire a
acestora trebuie sã fie structurate astfel încât sã se
elimine sau sã fie gestionate efectiv conflictele de
interese potenþiale ori reale. Codul de conduitã al AR
trebuie, de asemenea, sã precizeze cã niciun analist
al AR nu va fi retribuit sau evaluat pe baza volumului
veniturilor pe care AR le obþine de la emitenþii cãrora
analistul le acordã ratinguri ori cu care analistul
interacþioneazã, în mod periodic.
Angajaþii AR, direct implicaþi în procesul de rating,
nu trebuie sã iniþieze sau sã participe în discuþiile cu
entitãþile cãrora li se acordã ratinguri, legate de
onorarii ori de plãþi.
Niciun angajat al AR nu trebuie sã participe la sau
sã influenþeze în orice fel stabilirea ratingului acordat
de AR unei entitãþi sau instrument financiar, dacã
angajatul:
a) deþine valori mobiliare sau instrumente
financiare derivate ale entitãþii cãreia i se acordã
ratingul. Sunt exceptate de la aceastã regulã
deþinerile în scheme colective de investiþii
diversificate;
b) deþine valori mobiliare sau instrumente
financiare derivate ale unei entitãþi aflate în legãturã
cu o entitate cãreia i s-a acordat un rating, dacã
aceastã deþinere poate cauza un conflict de interese
sau poate fi perceputã ca o posibilã sursã a unui
conflict de interese. Sunt exceptate de la aceastã
regulã deþinerile în scheme colective de investiþii
diversificate;
c) a fost de curând angajat la sau a avut alte relaþii
semnificative de afaceri cu entitatea cãreia i se
acordã rating, situaþie care poate cauza sau poate fi
perceputã ca o posibilã cauzã pentru un conflict de
interese;
d) se aflã într-o relaþie apropiatã cu o persoanã
(cum ar fi soþ/soþie, partener, pãrinte, copil sau
frate/sorã) care lucreazã în prezent pentru entitatea
cãreia i se acordã rating; sau
e) are sau a avut orice fel de altã relaþie cu
entitatea cãreia i se acordã rating sau cu orice altã
entitate aflatã în legãturã cu aceasta, relaþie care ar
putea cauza sau ar putea crea suspiciuni cu privire la
un conflict de interese.

Analiºtii AR sau orice persoane implicate în
procesul de acordare a ratingului (sau soþia/soþul,
partenerul ori copiii minori ai acestora) nu trebuie sã
vândã, sã cumpere sau sã se angajeze în vreo
tranzacþie cu valori mobiliare ori instrumente
financiare derivate care au la bazã valori mobiliare
emise, garantate sau în alt fel susþinute de o entitate
care reprezintã responsabilitatea primarã de analizã a
analiºtilor respectivi. Sunt exceptate de la aceastã
regulã deþinerile în scheme colective de investiþii
diversificate.
Angajaþilor AR le este interzis sã solicite bani,
cadouri sau alte foloase de la orice persoanã care are
relaþii de afaceri cu AR, precum ºi sã accepte cadouri
oferite sub formã de bani sau orice alte cadouri mai
mari decât valoarea minimã stabilitã de reglementãrile
în vigoare.
Orice analist al unei AR care devine implicat într-o
relaþie personalã ce poate genera un conflict de
interese real sau aparent (inclusiv, de exemplu, o
relaþie personalã cu un angajat al unei entitãþi cãreia i
se acordã rating sau un agent al unei astfel de entitãþi
aflate sub aria sa de responsabilitate analiticã) trebuie
sã aibã obligaþia sã notifice aceastã relaþie cãtre
managerul sau cadrul de conducere corespunzãtor
din cadrul AR, aºa cum este prevãzut ºi în cadrul
politicii AR referitoare la încadrarea în reglementãrile
ºi normele incidente.
Criterii privind responsabilitatea AR faþã de publicul
investitor ºi faþã de emitenþi
Transparenþa ºi anunþarea la timp a ratingurilor
AR trebuie sã anunþe la timp deciziile referitoare la
ratingurile acordate entitãþilor sau valorilor mobiliare.
AR trebuie sã anunþe public care sunt politicile
sale referitoare la distribuþia ratingurilor, a rapoartelor
ºi a actualizãrilor.
AR trebuie sã indice, la fiecare rating, data la care
a fost actualizat ultima oarã ratingul respectiv.
Cu excepþia "ratingurilor private", furnizate doar
emitentului, AR trebuie sã anunþe public, în mod
neselectiv ºi gratuit, orice rating referitor la valorile
mobiliare emise public sau la respectivii emitenþi,
precum ºi orice decizie ulterioarã de a întrerupe un
astfel de rating, în cazul în care acþiunea de rating se
bazeazã integral sau parþial pe informaþii
semnificative care nu sunt publice.
AR trebuie sã publice suficiente informaþii cu
privire la procedurile, metodologiile ºi ipotezele proprii
(inclusiv ajustãrile fãcute la situaþiile financiare, care
diferã semnificativ faþã de cele conþinute în situaþiile
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
financiare raportate de emitent), astfel încât terþii sã
poatã înþelege cum a rezultat ratingul emis de AR.
Aceste informaþii vor include cel puþin semnificaþia
fiecãrei categorii de rating ºi definiþia incapacitãþii de
platã sau a reorganizãrii, precum ºi orizontul de timp
pe care AR l-a avut în vedere când a adoptat decizia
de rating.
AR trebuie sã precizeze în comunicatele de presã
ºi în rapoarte, de fiecare datã când emite sau
revizuieºte un rating, care sunt elementele-cheie care
au stat la baza opiniei de rating.
Atunci când este posibil ºi adecvat, înainte de a
emite sau de a revizui un rating, AR trebuie sã
informeze emitentul cu privire la informaþiile esenþiale
ºi la principalele consideraþii care stau la baza
ratingului ºi sã-i ofere acestuia ocazia sã clarifice
orice posibilã percepþie greºitã sau orice alte aspecte
de care AR ar trebui sã fie informatã pentru a emite
un rating corect. AR trebuie sã evalueze
corespunzãtor rãspunsul. Atunci când, în anumite
situaþii, AR nu a informat emitentul înainte de a emite
sau de a revizui un rating, AR trebuie sã informeze
emitentul cât mai curând posibil ºi sã explice motivul
întârzierii.
În vederea promovãrii transparenþei ºi pentru a
permite pieþei sã evalueze cât mai bine performanþele
ratingurilor, AR trebuie sã publice, atunci când este
posibil, suficiente informaþii referitoare la ratele
istorice de incapacitate de platã (ratele istorice de
default) aferente categoriilor de rating ale AR ºi dacã
acestea s-au schimbat în timp, astfel încât pãrþile
interesate sã poatã înþelege performanþele istorice ale
fiecãrei categorii ºi dacã ºi în ce fel s-au schimbat
acestea ºi, totodatã, sã poatã face comparaþii
calitative între ratingurile oferite de diferite AR. Dacã
natura ratingului sau alte aspecte fac ca rata istoricã
de default sã fie neadecvatã, nerelevantã din punct
de vedere statistic sau posibil sã inducã în eroare
utilizatorii de rating, AR trebuie sã ofere explicaþii.
AR trebuie sã anunþe, pentru fiecare rating, dacã
emitentul a participat la procesul de rating. Orice
rating care nu a fost iniþiat la cererea emitentului
trebuie sã fie identificat ca atare. AR trebuie, de
asemenea, sã facã publice politicile ºi procedurile
sale cu privire la ratingurile care nu sunt emise ca
urmare a solicitãrii unui emitent.
Întrucât utilizatorii ratingurilor de credit se bazeazã
doar pe metodologiile, practicile, procedurile ºi
procesele existente ale AR, aceasta trebuie sã
declare public toate detaliile cu privire la orice
modificare semnificativã a metodologiilor ºi a
practicilor, procedurilor ºi proceselor importante.
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Atunci când este cazul, informarea referitoare la
modificãrile semnificative de acest fel trebuie sã se
facã înainte ca acestea sã fie efectiv aplicate. AR
trebuie sã ia în considerare diferitele utilizãri ale
ratingurilor înainte de a-ºi modifica metodologiile,
practicile, procedurile ºi procesele.
Modul de tratare a informaþiilor confidenþiale
AR are obligaþia sã adopte proceduri ºi
mecanisme pentru a proteja natura confidenþialã a
informaþiilor transmise de cãtre emitenþi în baza
clauzelor unui acord de confidenþialitate sau a unei
înþelegeri comune cã informaþiile transmise sunt
confidenþiale. AR ºi angajaþii sãi nu trebuie sã
dezvãluie informaþii confidenþiale în comunicatele de
presã în cadrul conferinþelor de cercetare, cãtre viitorii
potenþiali angajatori sau în discuþiile cu investitorii, alþi
emitenþi ori alte persoane ºi nici în alt mod, cu
excepþia situaþiilor când aceasta este permisã de
contractele de confidenþialitate ºi este în conformitate
cu regulamentele ºi legile aplicabile.
AR trebuie sã utilizeze informaþiile confidenþiale
doar pentru scopuri legate de activitãþile sale de
rating sau, dupã caz, în alte situaþii, în concordanþã
cu acordul de confidenþialitate încheiat cu emitentul.
Angajaþii AR trebuie sã ia toate mãsurile
corespunzãtoare pentru a proteja de fraudã, furt sau
abuz proprietatea ºi înregistrãrile care aparþin sau
sunt în posesia AR.
Angajaþilor AR le este interzis sã se angajeze în
tranzacþii cu valori mobiliare atunci când sunt în
posesia de informaþii confidenþiale referitoare la
emitentul respectivelor valori mobiliare.
În vederea protejãrii informaþiei confidenþiale,
angajaþii AR trebuie sã cunoascã politicile interne ale
angajatorului referitoare la tranzacþionarea valorilor
mobiliare ºi sã certifice periodic cã respectã aceste
politici.
Angajaþii AR nu trebuie sã dezvãluie în mod
selectiv informaþiile care nu sunt publice, referitoare la
opiniile de rating ale AR sau referitoare la posibile
acþiuni viitoare ale AR legate de rating, cu excepþia
celor transmise emitentului sau agenþilor numiþi de
acesta.
Angajaþii AR nu pot dezvãlui cãtre angajaþi ai unor
persoane afiliate AR care nu sunt agenþii de rating
informaþii confidenþiale încredinþate AR. De
asemenea, angajaþii AR nu pot dezvãlui informaþii
confidenþiale în cadrul AR decât dacã este necesar
acest lucru.
Angajaþii AR nu pot utiliza sau dezvãlui informaþii
confidenþiale în scopul tranzacþionãrii de valori
mobiliare sau pentru orice alt scop, cu excepþia
operaþiunilor legate de activitatea AR.
24
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Criterii privind publicarea codului de conduitã ºi
comunicarea cu participanþii din piaþã
AR este obligatã sã facã public codul sãu de
conduitã ºi sã descrie modul în care prevederile
acestuia implementeazã în întregime criteriile stabilite
prin prezenta instrucþiune. AR trebuie, de asemenea,
sã descrie cum intenþioneazã sã impunã codul sãu de
conduitã ºi trebuie sã facã publicã, în mod regulat,
orice modificare adusã codului sãu, precum ºi cum
este acesta implementat ºi impus.
AR trebuie sã stabileascã un compartiment în
cadrul structurii organizatorice care sã fie responsabil
cu relaþia de comunicare cu participanþii la piaþã ºi cu
publicul în legãturã cu orice întrebãri, nelãmuriri sau
plângeri pe care AR le poate primi. Obiectivul acestui
compartiment este de a sprijini informarea conducerii
AR cu privire la orice aspecte asupra cãrora aceasta
ar dori sã fie informatã atunci când stabileºte politicile
agenþiei de rating.
Criterii privind independenþa acþionarilor ºi
integritatea moralã
Acþionarii semnificativi ai AR trebuie sã fie
independenþi, prin aceasta înþelegându-se cã:
- nu trebuie sã participe la acordarea ratingului
sau sã influenþeze în vreun fel ratingul acordat, cu
excepþia cazului în care sunt angajaþi ai AR cu
atribuþii în realizarea ratingului;
- singurul lor interes în ceea ce priveºte activitatea
AR este obþinerea de dividende.
AR nu pot avea ca acþionari semnificativi
urmãtoarele persoane:
a) societãþi de servicii de investiþii financiare;
b) societãþi de asigurãri;
c) instituþii de credit;
d) emitenþi de valori mobiliare sau alte instrumente
financiare;
e) orice persoanã care, potrivit art. 2 alin. (1) pct.
16 ºi 23 din Legea nr. 297/2004, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, se aflã în legãturi strânse sau
acþioneazã în mod concertat cu persoanele
menþionate la lit. a)-d).
Directorii executivi ai AR nu pot exercita nicio altã
funcþie remuneratã.
Angajaþii, membrii consiliului de administraþie ºi
directorii executivi ai AR trebuie sã aibã o bunã
reputaþie profesionalã ºi sã nu aibã fapte înscrise în
cazierul fiscal sau în cel judiciar.

Criterii privind adoptarea deciziei de rating ºi
structura organizatoricã
Deciziile de rating ºi contestaþiile aferente trebuie
sã fie realizate de cãtre un comitet de rating.
AR trebuie sã aibã o structurã organizatoricã care
sã asigure separarea clarã între funcþiile analitice de
rating ºi cele de management/comerciale, precum ºi
sã asigure existenþa unor separãri stricte (ziduri
chinezeºti) între activitãþile de rating ºi celelalte
activitãþi care pot fi prestate de AR.
Publicarea ratingurilor
AR trebuie sã aibã un website propriu pe care va
publica toate ratingurile acordate care au caracter
public. AR va menþine un rating pe website cel puþin
pânã la data la care se întrerupe monitorizarea
acestuia.
AR care doresc sã le fie recunoscutã îndeplinirea
criteriilor de agreare stabilite în Instruþiunea nr. 4/2007
vor face o autoevaluare în acest sens. Autoevaluarea
prevãzutã trebuie realizatã de AR cu întreaga
diligenþã profesionalã prin analizarea tuturor
informaþiilor necesare fundamentãrii evaluãrii criteriilor
prevãzute la art. 4.
ATENÞIE!
AR care, ca urmare a rezultatului autoevaluãrii,
notificã CNVM cã îndeplinesc criteriile stabilite la art.
4 sunt înscrise în Registrul CNVM.
În vederea menþinerii în Registrul CNVM, AR vor
realiza anual o autoevaluare care se transmite CNVM
Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili (I)
Hotãrârea nr. 80/2007 aprobã Codul etic naþional
al profesioniºtilor contabili. Codul etic naþional al
profesioniºtilor contabili din România, denumit în
continuare Cod, stabileºte norme de conduitã pentru
profesioniºtii contabili ºi formuleazã principiile
fundamentale care trebuie respectate de cãtre
profesioniºtii contabili în vederea realizãrii obiectivelor
comune. Profesioniºtii contabili din România
acþioneazã în diferite entitãþi ºi ramuri ale economiei
naþionale ca liber-profesioniºti sau ca angajaþi; scopul
de bazã al Codului trebuie însã întotdeauna
respectat.
Consiliul superior al CECCAR stabileºte cerinþele
etice detaliate, pentru ca membrii sãi sã asigure cea
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
pânã cel târziu pe data de 31 ianuarie, începând cu
anul urmãtor celui în care sunt înscrise în Registrul
CNVM.
Atât rezultatele autoevaluãrii iniþiale, cât ºi ale
celei anuale se publicã de cãtre AR pe website-ul
propriu.
IMPORTANT!
AR se radiazã din Registrul CNVM în urmãtoarele
situaþii:
a) la cererea AR;
b) în cazul în care AR este radiatã din registrul
comerþului;
c) în cazul în care AR nu notificã CNVM rezultatele
autoevaluãrii, în conformitate cu art. 5 alin. (4);
d) în alte cazuri bine justificate.
IMPORTANT!
Nerespectarea, pe durata activitãþii AR, a criteriilor
de agreare stabilite la art. 5 constituie contravenþie ºi
se sancþioneazã, în funcþie de gravitatea faptei, cu:
a) avertisment;
b) amendã;
c) sancþiuni contravenþionale complementare,
aplicate, dupã caz:
1. nerecunoaºterea evaluãrilor ºi notãrilor
efectuate de AR;
2. retragerea agreãrii.
Furnizarea de informaþii false de cãtre AR cu
privire la rezultatele autoevaluãrii menþionatã la art. 5
intrã sub incidenþa prevederilor legale în vigoare.
Mirona Serac – economist
mai înaltã calitate prestãrii serviciilor profesionale ºi
sã menþinã încrederea publicului în profesie.
ATENÞIE!
Codul recunoaºte cã obiectivele profesiunii
contabile sunt stabilite sã îndeplineascã cele mai
înalte standarde de profesionalism, sã atingã cele mai
înalte nivele de performanþã ºi sã rãspundã cerinþelor
interesului public. Realizarea acestor obiective
presupune satisfacerea a patru cerinþe de bazã:
- Credibilitatea. În întreaga societate existã nevoia
de credibilitate în informaþie ºi în sistemele de
informaþii.
25
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- Profesionalism. Existã o necesitate pentru clienþi,
patroni ºi alte pãrþi interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste în domeniul
contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea cã
toate serviciile obþinute din partea profesionistului
contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat
de performanþã.
- Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniºtilor
contabili trebuie sã se poatã simþi încredinþaþi cã
existã un cadru al eticii profesionale care guverneazã
prestarea acestor servicii.
Necesitatea de a asigura apãrarea onoarei ºi
independenþei CECCAR ºi de a conferi lucrãrilor
membrilor sãi autoritate impune acestor profesioniºti
contabili sã aibã calitãþi esenþiale, cum sunt:
- ºtiinþã, competenþã ºi conºtiinþã;
- independenþã de spirit ºi dezinteres material;
- moralitate, probitate ºi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al CECCAR sã facã
efortul necesar dezvoltãrii acestor calitãþi ºi,
îndeosebi:
a) sã îºi dezvolte necontenit cultura, nu numai
profesionalã, dar ºi cunoºtinþele de culturã generalã,
singurele capabile sã-i întãreascã discernãmântul;
b) sã acorde fiecãrei tranzacþii ºi situaþii examinate
toatã atenþia ºi timpul necesar pentru a-ºi fundamenta
o opinie personalã înainte de a face propuneri;
c) sã îºi exprime opinia fãrã nicio reþinere faþã de
dorinþa, chiar ascunsã, a celui care îl consultã ºi sã
se pronunþe cu sinceritate, fãrã ocoliºuri, exprimându-
ºi, dacã este nevoie, rezervele necesare asupra
valorii ipotezelor ºi concluziilor formulate;
d) sã nu dea niciodatã ocazia de a se afla în
situaþia de a nu putea sã îºi exercite libertatea de
gândire sau de a fi supus îngrãdirii îndatoririlor sale;
e) sã considere cã independenþa sa trebuie sã îºi
gãseascã manifestarea deplinã în exercitarea
profesiei ºi în protejarea ei, cu respectarea integralã a
dispoziþiilor legale ºi a regulilor stabilite de CECCAR.
IMPORTANT!
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl
constituie asumarea responsabilitãþii de a acþiona în
interes public. Aºadar, responsabilitatea unui
profesionist contabil nu constã exclusiv în a satisface
nevoile unui client sau ale unui angajator individual.
Acþionând în interes public, un profesionist contabil ar
trebui sã respecte ºi sã se conformeze prevederilor
etice ale prezentului cod.
Publicul profesiunii contabile este format din
clienþi, donatori de credite, guvernanþi, angajatori,
angajaþi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri,
a finanþatorilor ºi alte persoane care se bazeazã pe
obiectivitatea ºi integritatea profesioniºtilor contabili
26
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
pentru a menþine funcþionarea corespunzãtoare a
economiei. Aceastã încredere impune profesiunii
contabile o rãspundere publicã. Interesul public este
definit drept bunãstarea colectivã a comunitãþii ºi a
instituþiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic
determinate de interesul public, de exemplu;
- auditorii financiari independenþi ajutã la
menþinerea integritãþii ºi eficienþei situaþiilor financiare
prezentate instituþiilor financiare ca suport parþial
pentru împrumuturi ºi acþionarilor pentru a obþine
capital;
- directorii financiari au atribuþii în diverse domenii
de management financiar ºi contribuie la utilizarea
eficientã ºi efectivã a resurselor entitãþii economice
sau publice;
- auditorii interni furnizeazã asigurarea în privinþa
existenþei unui sistem de control intern corect, care
sporeºte încrederea în informaþiile financiare externe
ale entitãþii;
- experþii în impozite ajutã la stabilirea încrederii ºi
eficienþei, precum ºi la aplicarea corectã a sistemului
de impozitare;
- consultanþii manageriali au o responsabilitate faþã
de interesul public în susþinerea luãrii unor decizii
manageriale corecte.
ATENÞIE!
Profesioniºtii contabili au un rol important în
societate. Investitorii, creditorii, patronii ºi alte
sectoare ale comunitãþii financiare, inclusiv guvernul
ºi publicul, conteazã pe profesioniºtii contabili pentru
o contabilitate financiarã ºi raportãri corecte, pentru
un management financiar eficient ºi sfaturi
competente referitoare la o varietate de aspecte
legate de afaceri ºi impozite. Atitudinea ºi
comportamentul profesioniºtilor contabili atunci când
presteazã astfel de servicii au un impact asupra
bunãstãrii economice a comunitãþii ºi þãrii lor.
Profesioniºtii contabili pot rãmâne în aceastã
poziþie avantajoasã numai continuând sã ofere
publicului aceste servicii unice la un nivel care sã
demonstreze cã încrederea publicului este bine
fundamentatã. Este în interesul profesiunii contabile
din România de a face cunoscut utilizatorilor
serviciilor oferite de profesioniºtii contabili cã ele sunt
executate la cel mai înalt nivel de performanþã ºi în
conformitate cu cerinþele etice asociate acestor
servicii.
Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili este
structurat în 3 pãrþi. Partea A stabileºte principiile
fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesioniºtii contabili ºi oferã un cadru conceptual

pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual
oferã îndrumãri legate de principiile fundamentale de
eticã. Profesioniºtilor contabili li se cere sã aplice
acest cadru conceptual în identificarea ameninþãrilor
la adresa conformitãþii cu principiile fundamentale, în
evaluarea importanþei lor ºi, dacã aceste ameninþãri
sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, sã aplice
mãsuri de protecþie pentru a le elimina sau a le
reduce la un nivel acceptabil, astfel încât sã nu fie
compromisã conformitatea cu principiile
fundamentale.
IMPORTANT!
Un profesionist contabil trebuie sã respecte
urmãtoarele principii fundamentale:
a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie sã
fie drept ºi onest în toate relaþiile profesionale ºi de
afaceri.
b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie sã
fie imparþial ºi nu trebuie sã permitã prejudecãþilor,
confuziilor, conflictelor de interese sau influenþelor
nedorite sã intervinã în raþionamentele profesionale
sau de afaceri.
c) Competenþa profesionalã ºi prudenþa. Un
profesionist contabil are o datorie permanentã de a-ºi
menþine cunoºtinþele ºi aptitudinile profesionale la
nivelul necesar pentru a se asigura cã un client sau
un angajator primeºte servicii profesionale
competente, bazate pe ultimele evoluþii din practicã,
legislaþie ºi tehnicã. Un profesionist contabil ar trebui
sã acþioneze cu prudenþã ºi în conformitate cu
standardele tehnice ºi profesionale aplicabile în
furnizarea de servicii profesionale.
d) Confidenþialitate. Un profesionist contabil
trebuie sã respecte confidenþialitatea informaþiilor
dobândite ca urmare a unei relaþii profesionale sau de
afaceri ºi nu trebuie sã divulge astfel de informaþii
unei terþe pãrþi fãrã o autorizaþie specificã, cu excepþia
cazului în care existã un drept sau o obligaþie legalã
sau profesionalã de a dezvãlui aceste informaþii.
Informaþiile confidenþiale obþinute în cadrul unei
relaþii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate
în avantajul personal al profesionistului contabil sau al
unor terþe pãrþi.
e) Comportament profesional. Un profesionist
contabil ar trebui sã se conformeze legilor ºi normelor
relevante ºi ar trebui sã evite orice acþiune ce poate
discredita aceastã profesie.
f) Respectul faþã de normele tehnice ºi
profesionale. Profesionistul contabil trebuie sã-ºi
îndeplineascã sarcinile profesionale în conformitate
cu normele tehnice ºi profesionale relevante.
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
Profesioniºtii contabili au datoria de a executa cu grijã
ºi abilitate instrucþiunile clientului sau patronului, în
mãsura în care sunt compatibile cu cerinþele de
integritate, obiectivitate ºi, în cazul liber-
profesioniºtilor contabili, cu independenþã. În plus, ei
trebuie sã se conformeze normelor profesionale ºi
tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR ºi
legislaþia relevantã.
IMPORTANT!
Circumstanþele în care acþioneazã profesioniºtii
contabili pot permite apariþia unor ameninþãri la
adresa conformitãþii cu principiile fundamentale. Este
imposibil de definit fiecare situaþie care lasã loc unor
astfel de ameninþãri ºi de specificat mãsurile care
trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura
misiunilor ºi sarcinile de serviciu pot varia, aºadar pot
exista ameninþãri diferite, care cer aplicarea unor alte
tipuri de mãsuri de protecþie. Un cadru conceptual
care îi cere profesionistului contabil sã identifice, sã
evalueze ºi sã rãspundã acestor ameninþãri conform
principiilor fundamentale, ºi nu doar pentru a respecta
un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este
aºadar, în interesul publicului. Codul oferã un cadru
general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în
identificarea, evaluarea ºi depãºirea acestor
ameninþãri în conformitate cu principiile fundamentale.
Dacã ameninþãrile identificate sunt altfel decât în mod
clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui,
dacã este cazul, sã aplice mãsuri de protecþie pentru
a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil,
astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale
sã nu fie compromisã.
Un profesionist contabil are obligaþia de a evalua
orice ameninþãri la adresa conformitãþii cu principiile
fundamentale atunci când are cunoºtinþã sau se
preconizeazã cã are cunoºtinþã de circumstanþe sau
relaþii ce pot compromite conformitatea cu principiile
fundamentale.
Un profesionist contabil trebuie sã ia în calcul atât
factorii calitativi, cât ºi cantitativi, atunci când
apreciazã importanþa unei ameninþãri. Dacã un
profesionist contabil nu poate pune în practicã mãsuri
de protecþie adecvate, atunci profesionistul contabil
va trebui sã refuze sã mai furnizeze serviciul
profesional respectiv sau, dacã este cazul, sã renunþe
la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil
independent) ori la organizaþia angajatoare (în cazul
unui profesionist contabil angajat).
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Un profesionist contabil poate sã nu respecte
involuntar o prevedere a acestui cod. O asemenea
violare a codului poate sã nu compromitã
conformitatea cu principiile fundamentale enunþate,
dacã, odatã ce încãlcarea a fost descoperitã, ea a
fost corectatã prompt ºi s-au luat mãsurile de
protecþie necesare.
Pãrþile B ºi C ale Codului etic naþional al
profesioniºtilor contabili includ exemple menite sã
ilustreze modul de aplicare a acestui cadru
conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu
trebuie sã fie interpretate ca fiind o listã exhaustivã a
tuturor circumstanþelor experimentate de un
profesionist contabil, ce pot constitui ameninþãri la
adresa conformitãþii cu principiile fundamentale. În
consecinþã, nu este suficient ca un profesionist
contabil sã respecte exemplele prezentate; este mai
indicatã aplicarea cadrului general situaþiilor specifice
întâlnite de cãtre un profesionist contabil.
ATENÞIE!
Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi,
teoretic, ameninþatã de o mare varietate de situaþii.
Multe ameninþãri se încadreazã în urmãtoarele
categorii:
a) ameninþarea generatã de interesul propriu
apare atunci când profesionistul contabil sau un
membru al familiei acestuia are un interes financiar
sau de alt gen;
b) ameninþarea generatã de autoexaminare
(autocontrol) poate apãrea atunci când un
raþionament anterior trebuie sã fie reevaluat de cãtre
profesionistul contabil responsabil de acel
raþionament;
c) ameninþarea generatã de favorizare poate
apãrea atunci când un profesionist contabil
promoveazã o poziþie sau o opinie pânã la un punct
în care obiectivitatea sa poate fi compromisã;
d) ameninþarea generatã de familiaritate poate
apãrea atunci când, în virtutea unei relaþii strânse, un
profesionist contabil simpatizeazã prea mult cu
interesele altor pãrþi; ºi
e) ameninþarea generatã de intimidare apare
atunci când un profesionist contabil poate fi
împiedicat sã acþioneze obiectiv prin intermediul unei
ameninþãri reale sau presupuse.
Pãrþile B ºi, respectiv, C ale Codului etic naþional
al profesioniºtilor contabili furnizeazã exemple ale
situaþiilor ce pot genera astfel de clase de ameninþãri
pentru profesioniºtii contabili independenþi ºi angajaþi.
Profesioniºtii contabili independenþi pot, de
asemenea, gãsi îndrumãri relevante pentru situaþiile
specifice pe care le întâlnesc în partea C.
28
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
IMPORTANT!
Mãsurile de protecþie ce pot elimina sau reduce la
un nivel acceptabil acest gen de ameninþãri se împart
în douã mari categorii:
a) mãsuri de protecþie create de profesie, legislaþie
sau reglementãri;
b) mãsuri de protecþie în mediul de muncã.
Mãsurile de protecþie create de profesie, legislaþie
sau reglementãri includ, dar nu sunt limitate la:
- cerinþe educaþionale, de formare ºi experienþã la
intrarea în profesie;
- cerinþe de dezvoltare profesionalã continuã;
- reglementãri de guvernare corporativã;
- standarde profesionale;
- proceduri disciplinare ºi de monitorizare
profesionalã sau reglementarã;
- examinarea externã a rapoartelor, evaluãrilor,
comunicatelor sau informaþiilor unui profesionist
contabil de cãtre o terþã parte împuternicitã prin lege.
Unele mãsuri de protecþie pot creºte probabilitatea
de identificare sau de eliminare a comportamentului
lipsit de eticã. Astfel de mãsuri de protecþie, care pot
fi generate de profesia contabilã, de legislaþie,
reglementãri sau de organizaþia angajatoare, includ,
dar nu sunt limitate la:
- sisteme de reclamaþii eficace, gestionate public
de cãtre compania angajatoare, de cãtre profesie sau
un organism de reglementare, care îi împuterniceºte
pe colegi, angajatori sau reprezentanþi ai marelui
public sã atragã atenþia asupra unui comportament
neprofesional sau lipsit de eticã.
- o obligaþie explicitã de a raporta încãlcãri ale
prevederilor etice.
ATENÞIE!
Natura mãsurilor de protecþie care trebuie aplicate
va varia în funcþie de situaþie. În exercitarea unui
raþionament profesional, un profesionist contabil ar
trebui sã ia în considerare ceea ce considerã
inacceptabil o terþã parte credibilã ºi informatã, care
cunoaºte toate informaþiile relevante, inclusiv
importanþa unei ameninþãri ºi mãsurile de protecþie
aplicate.
În evaluarea conformitãþii cu principiile
fundamentale, unui profesionist contabil i se poate
cere sã decidã asupra unui conflict privind aplicarea
principiilor fundamentale.
În iniþierea unui proces de soluþionare, fie formal,
fie informal, un profesionist contabil trebuie sã ia în

considerare urmãtoarele, fie individual, fie împreunã,
ca parte a unui proces de soluþionare:
- fapte relevante;
- chestiuni etice implicate;
- principii fundamentale legate de problema pusã
în discuþie;
- procedurile interne implementate; ºi
- modalitãþi de acþiune alternative.
Luând în considerare aceste chestiuni, un
profesionist contabil trebuie sã determine modalitãþile
adecvate de acþiune care respectã principiile
fundamentale identificate. Profesionistul contabil
trebuie, de asemenea, sã ia în calcul consecinþele
fiecãrei modalitãþi posibile de acþiune. Dacã problema
rãmâne nerezolvatã, profesionistul contabil trebuie sã
se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al
organizaþiei angajatoare pentru a obþine sprijin în
gãsirea unei soluþii.
Când o chestiune implicã un conflict cu o
organizaþie sau în cadrul unei organizaþii, un
profesionist contabil trebuie, de asemenea, sã ia în
considerare consultarea cu persoanele însãrcinate cu
guvernarea organizaþiei, precum consiliul de
administraþie sau comitetul de audit.
Este în interesul profesionistului contabil sã
documenteze fondul economic al problemei ºi detaliile
privitoare la discuþiile avute sau la deciziile luate cu
privire la respectiva problemã.
Dacã un conflict important nu poate fi rezolvat, un
profesionist contabil poate dori sã obþinã sprijin
profesional de la organismul profesional relevant sau
de la consilierii juridici, pentru a obþine îndrumãri pe
probleme etice, fãrã a încãlca clauza de
confidenþialitate. De exemplu, un profesionist contabil
poate întâlni un caz de fraudã, prin raportarea cãruia
ar încãlca clauza de confidenþialitate. Profesionistul
contabil trebuie atunci sã ia în considerare consilierea
juridicã pentru a determina dacã este obligat sã
raporteze acest lucru.
Dacã, dupã epuizarea tuturor posibilitãþilor
relevante, conflictul etic rãmâne nerezolvat, un
profesionist contabil ar trebui, dacã acest lucru este
posibil, sã refuze sã mai continue asocierea cu
problema care a generat conflictul. Profesionistul
contabil poate determina cã, în situaþia respectivã,
este mai indicat sã se retragã din echipa misiunii sau
dintr-o sarcinã specificã ori sã renunþe la acea
misiune, companie sau organizaþie angajatoare.
Uneori profesioniºtii contabili se întâlnesc cu
situaþii care pot da naºtere la conflicte de interese.
Asemenea conflicte pot apãrea într-o mare varietate
de aspecte - de la dilema relativ neînsemnatã pânã la
cazul extrem de fraudã ºi activitãþi ilegale similare. Nu
septembrie, 2007, nr. 9 (25)
Expert Contabil
este posibil sã se încerce întocmirea unei liste
detaliate cu potenþialele cazuri în care ar putea
apãrea conflicte de interese. Profesionistul contabil
trebuie sã fie în permanenþã conºtient de aceasta ºi
sã fie prudent în faþa factorilor care pot da naºtere la
conflicte de interese. Trebuie notat faptul cã o
diferenþã onestã de opinie între un profesionist
contabil ºi o altã parte nu constituie o problemã eticã
în sine. Oricum, faptele ºi împrejurãrile fiecãrui caz
necesitã o investigaþie din partea celor interesaþi.
Se recunoaºte totuºi cã pot exista factori specifici
care intervin când responsabilitãþile unui profesionist
contabil pot intra în conflict de interese cu cerinþele
interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:
- poate exista pericolul presiunii din partea unei
autoritãþi superioare, director sau partener; sau atunci
când existã relaþii personale ori de familie care pot da
naºtere posibilitãþii exercitãrii unei presiuni asupra lor.
Într-adevãr, trebuie descurajate relaþiile sau interesele
care ar putea influenþa sau ameninþa integritatea
profesionistului contabil;
- unui profesionist contabil i se poate cere sa
acþioneze contrar normelor profesionale ºi/sau
tehnice;
- poate apãrea o problemã legatã de loialitate,
care trebuie sa se împartã între superiorul
profesionistului contabil ºi normele profesionale de
comportament care îi sunt impuse;
- poate apãrea un conflict când este publicatã o
informaþie înºelãtoare, care poate fi în avantajul
angajatorului sau al clientului ºi de care poate
beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al
acelei publicãri.
IMPORTANT!
La aplicarea normelor generale de comportament
etic, profesioniºtii contabili angajaþi pot întâlni situaþii
legate de identificarea unui comportament care nu
este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se
confruntã cu probleme etice importante, pentru a
rezolva acest conflict, profesioniºtii contabili trebuie
sã respecte politicile stabilite de cãtre organizaþia,
(întreprinderea) la care sunt angajaþi. Dacã asemenea
politici nu rezolvã conflictul etic, trebuie sã se þinã
cont de urmãtoarele:
- sã se analizeze problema conflictualã cu
superiorul ierarhic imediat. Dacã problema nu este
rezolvatã cu superiorul ierarhic imediat ºi
profesionistul contabil se decide sã meargã la nivelul
superior urmãtor de conducere, superiorul ierarhic
imediat trebuie sã fie înºtiinþat despre aceastã
decizie. Dacã se descoperã cã ºeful ierarhic superior
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
este implicat în problema conflictualã, profesionistul
contabil trebuie sã prezinte problema la nivelul
imediat superior din conducere. Când ºeful ierarhic
superior este ºeful compartimentului, urmãtoarele
niveluri superioare care pot controla activitatea
urmeazã sã fie directorii de resort, consiliul de
administraþie, sau adunarea generalã (dupã caz);
- sã se solicite consultanþã sau consiliere, pe bazã
confidenþialã, de la un consilier independent ori de la
organismul profesional contabil, pentru a obþine o
înþelegere a posibilelor evoluþii ale situaþiei;
- dacã conflictul de eticã mai existã încã dupã
epuizarea completã a tuturor posibilitãþilor de control
intern, în ultimã instanþã profesionistul contabil nu
poate avea altã soluþie la unele probleme
semnificative (de exemplu, frauda) decât sã-ºi dea
demisia ºi sã prezinte un memorandum informativ
unui reprezentant corespunzãtor al acelei organizaþii
(întreprinderi).
Orice profesionist contabil într-un post superior de
conducere trebuie sã încerce sã se asigure cã în
cadrul organizaþiei (întreprinderii) pentru care lucreazã
sunt stabilite anumite politici în vederea rezolvãrii
conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomandã
cu insistenþã sã se asigure cã membrii lor care se
confruntã cu conflicte de eticã au acces la activitãþi
confidenþiale de consiliere. În acest sens, în cadrul
CECCAR funcþioneazã Comisia de eticã profesionalã,
comisiile de apel, tribunalul arbitral ºi comisiile de
disciplinã.
Transferul de deºeuri
otãrârea nr. 788/2007 stabileºte unele mãsuri
H pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului European ºi al Consiliului (CE)
nr. 1.013/2006 privind transferul de deºeuri.
Hotãrârea nr. 788/2007 creeazã cadrul instituþional
pentru aplicarea directã a Regulamentului
Parlamentului European ºi al Consiliului (CE)
nr. 1.013/2006 din 14 iunie 2006 privind transferul de
deºeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 190 din 12 iulie 2006, denumit în
continuare Regulament.
Regulamentul se completeazã cu prevederile
Convenþiei de la Basel privind controlul transportului
peste frontiere al deºeurilor periculoase ºi al eliminãrii
acestora, întocmitã la 20-22 martie 1989, la care
România a aderat prin Legea nr. 6/1991, cu
modificãrile ulterioare (Convenþia de la Basel), ºi cu
cele ale amendamentelor la Convenþia de la Basel,
acceptate de România prin Legea nr. 265/2002.
30
www.RezonRomania.net septembrie, 2007, nr. 9 (25)
IMPORTANT!
Un profesionist contabil care presteazã servicii
profesionale în domeniul fiscalitãþii este îndreptãþit sã
propunã cea mai buna soluþie în favoarea unui client
sau a unui angajator, cu condiþia ca prestaþia sã fie
efectuatã cu competenþã. În niciun caz nu trebuie sa
fie diminuate integritatea ºi obiectivitatea, iar opinia
profesionistului contabil trebuie sã fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a
angajatorului, dacã existã elemente rezonabile pentru
soluþia respectivã.
Un profesionist contabil nu trebuie sã dea unui
client sau unui angajator asigurarea cã declaraþia
fiscalã ºi consultanþa în materie fiscalã sunt dincolo
de orice îndoialã. Profesionistul contabil trebuie sã se
asigure cã angajatorul sau clientul este conºtient de
limitele legate de serviciile ºi consultanþa fiscalã ºi cã
nu interpreteazã greºit exprimarea opiniei drept o
afirmare a existentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care întreprinde sau asistã
la pregãtirea unei declaraþii fiscale trebuie sã
informeze clientul sau angajatorul cã
responsabilitatea pentru conþinutul declaraþiei revine
în primul rând clientului sau angajatorului.
Profesionistul contabil trebuie sã ia mãsurile necesare
pentru a se asigura cã declaraþia fiscalã este corect
întocmitã pe baza informaþiei primite.
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
IMPORTANT!
La aplicarea prevederilor Regulamentului se vor
lua în considerare perioadele de tranziþie obþinute de
România pentru implementarea acestui act normativ,
prevãzute în anexa nr. VII pct. 9 lit. B "Managementul
deºeurilor" alin. (1) 31993 R 0259 din Tratatul de
aderare a României la Uniunea Europeanã, ratificat
prin Legea nr. 157/2005.
Se desemneazã Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii
Durabile ºi Agenþia Naþionalã pentru Protecþia
Mediului ca autoritãþi competente pentru aplicarea
Regulamentului, în conformitate cu prevederile art. 53
din Regulament ºi ale Convenþiei de la Basel.
Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile este
desemnat punct focal pentru Convenþia de la Basel în
conformitate cu prevederile art. 2 paragraful 7 din
aceasta.
 Expert Contabil

Se desemneazã Agenþia Naþionalã pentru deºeurile ce fac obiectul notificãrii.

Protecþia Mediului ca autoritate competentã de tranzit,
în conformitate cu prevederile art. 53 din Regulament.
Autoritãþile publice competente prevãzute la alin.
(1) au sarcina de a desemna corespondenþi
responsabili cu informarea sau consilierea
persoanelor fizice ºi juridice care solicitã informaþii, în
conformitate cu prevederile art. 54 din Regulament, ºi
cu pregãtirea ºi transmiterea rapoartelor prevãzute la
art. 51 alin. (1) ºi (2) din Regulament.
Responsabilitatea privind controlul ºi
supravegherea transferului de deºeuri revine
urmãtoarelor autoritãþi potrivit competenþelor:
a) Autoritatea Naþionalã a Vãmilor din cadrul
Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã din
subordinea Ministerului Economiei ºi Finanþelor;
b) Garda Naþionalã de Mediu din subordinea
Ministerului Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile;
c) Direcþia de reciclare a materialelor din cadrul
Ministerului Economiei ºi Finanþelor;
d) Ministerul Sãnãtãþii Publice, prin autoritãþile de
sãnãtate publicã judeþene ºi a municipiului Bucureºti.
ATENÞIE!
Transportul deºeurilor se efectueazã în
conformitate cu legislaþia naþionalã ºi cu acordurile ºi
convenþiile internaþionale privind transportul mãrfurilor
periculoase, la care România este parte.
În activitatea de supraveghere ºi control al
transferului de deºeuri se utilizeazã documentul de
notificare ºi documentul de circulaþie prevãzute în
anexele nr. IA ºi IB la Regulament.
Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului emite
documentul de notificare ºi documentul de circulaþie,
la solicitarea persoanei care face notificarea în
conformitate cu art. 4 din Regulament.
Pe lângã documentele prevãzute la art. 4 din
Regulament, notificatorul are obligaþia de a prezenta,
din partea autoritãþii competente pentru protecþia
mediului, o dovadã scrisã privind deþinerea
autorizaþiei/autorizaþiei integrate de mediu pentru
desfãºurarea activitãþilor de valorificare a deºeurilor
de cãtre titularul activitãþii/operatorul instalaþiei, pentru
La introducerea pe teritoriul României a deºeurilor
provenite din activitãþile desfãºurate ºi mãrfurile
depozitate în zonele libere ºi în antrepozitele vamale,
Agenþia Naþionalã pentru
ATENÞIE!
Protecþia Mediului emite documentul de notificare
ºi documentul de circulaþie pentru valorificarea în
instalaþii autorizate, la solicitarea persoanei care
deþine aceste tipuri de deºeuri. Fiecare document de
notificare se referã la un singur transport.
În momentul solicitãrii documentului de notificare,
deþinãtorul de deºeuri prezintã contractul de operare
în zona liberã sau antrepozitul vamal ºi rezultatele
analizelor de laborator.
Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Regulamentului nr. 1.013/2006 ºi ale Convenþiei de la
Basel se aprobã prin ordin comun al conducãtorului
autoritãþii publice centrale pentru protecþia mediului ºi
al conducãtorului autoritãþii publice în domeniul
finanþelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei hotãrâri.
Constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu
amendã de la 25.000 lei la 50.000 lei importul,
exportul, tranzitul sau achiziþia intracomunitarã pe
teritoriul României de deºeuri, fãrã documentul de
notificare ºi documentul de circulaþie prevãzute la art.
6 alin. (1), emise de autoritatea competentã
prevãzutã la art. 6 alin. (2).
Constatarea contravenþiei ºi aplicarea sancþiunii
prevãzute la alin. (1) se fac de personalul împuternicit
din cadrul Ministerului Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile
ºi al Ministerului Economiei ºi Finanþelor, precum ºi
de personalul împuternicit din cadrul autoritãþilor
prevãzute la art. 3.
Contravenþiei prevãzute la art. 9 îi sunt aplicabile
dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenþiilor, aprobatã cu
modificãri ºi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Andrei Dragomir – expert Contabil

! Deveniþi autor la Editura Rezon Media Grup

Sunteþi apreciat pentru competenþele dumneavoastrã profesionale? Sunteþi explicit?
Dacã aveþi timp ºi dispoziþie pentru a colabora cu noi ca autor sau dacã aveþi o idee pentru o
publicaþie de specialitate, ne-am bucura sã ne contactaþi. Vã rugãm mentionaþi aspectele
dumneavoastrã profesionale forte. Ne puteti contacta uºor si direct! Vã multumim!
e-mail: office@rezon.ro telefon: 021/222.70.75 fax: 021/222.70.76

31
septembrie, 2007, nr. 9 (25) www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi
Vã oferim cel mai nou produs
electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Achitând abonamentul anual la

Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
 octombrie, 2007, nr. 10 (26)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Înregistrarea operatiunilor
,
comerciale prin mijloace
electronice
Codul etic naþional
al profesioniºtilor
contabili

Raportul de inspecþie
fiscalã
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
Înregistrarea operaþiunilor comerciale prin mijloace electronice
CONDUCERE
pag. 4
Dragoº Stoica
Anca Buga – director economic
COORDONATOR

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI Trasferul de mãrfuri sub acoperirea unui regim economic

pag. 8
Victoriea Zamfirescu
Anca Buga Diana Moraru – economist
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir

TEHNOREDACTARE
Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili pag. 11
Cristian Videanu
Cristian Opriþ
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
REDACTARE ªI
CORECTURÃ

Diana Moraru Sistemul vamal – introducerea mãrfurilor pe teritoriul vamal al

Elena Constantinescu
României pag. 20
ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon Dinu Lilicã – director economic

Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8,
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL Raportul de inspecþie fiscalã pag. 29

expertcontabil@rezon.ro
Andrei Dragomir – expert contabil
TELEFOANE

021/222.70.75
021/222.70.76 Fondurile de pensii administrate privat (I) pag. 32
VÂNZÃRI
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
office@rezon.ro

ISSN 1843-3901
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
Înregistrarea operaþiunilor comerciale
prin mijloace electronice
egea nr. 260/2007 reglementeazã înregistrarea
L operaþiunilor comerciale prin mijloace
electronice ºi va intra în vigoare începând cu 1
ianuarie 2008. Legea 260/2007 stabileºte regimul
juridic al documentelor în formã electronicã ce conþin
date privind operaþiunile economice de schimb sau
vânzare de bunuri sau servicii între persoane care
emit ºi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanþe în
formã electronicã.
Facturile, bonurile fiscale ºi chitanþele în formã
electronicã constituie documente justificative în
înþelesul Legii contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã.
Legea 260/2007 se aplicã persoanelor stabilite în
România, în înþelesul prevederilor titlului VI din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, ºi care desfãºoarã activitãþi
economice pe teritoriul României.
Legea 260/2007 se completeazã cu dispoziþiile
legale privind încheierea, validitatea ºi efectele actelor
juridice, precum ºi cu cele prevãzute de Legea nr.
571/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi
de celelalte acte normative în vigoare.
Nicio dispoziþie a Legii 260/2007nu poate fi
interpretatã în sensul limitãrii autonomiei de voinþã ºi
a libertãþii contractuale a pãrþilor.
În înþelesul Legii 260/2007, termenii ºi expresiile
de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
a) emiterea facturilor în formã electronicã -
operaþiunea de întocmire, semnare electronicã ºi
marcare temporalã a facturilor în formã electronicã
utilizând un sistem informatic omologat;
b) semnãturã electronicã - semnãtura electronicã
extinsã, bazatã pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat, în înþelesul
Legii nr. 455/2001 privind semnãtura electronicã;
c) marcã temporalã - marca temporalã în înþelesul
Legii nr. 451/2004 privind marca temporalã;
d) facturã în formã electronicã - documentul în
formã electronicã ce caracterizeazã în mod unic ºi
neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri sau
servicii, semnat cu semnãturã electronicã ºi purtând
marca temporalã, care conþine datele cuprinse în
formularul facturii ºi care este înregistrat pe medii
compatibile cu prelucrarea automatã a datelor;
e) pachet de facturi în formã electronicã - douã
sau mai multe facturi în formã electronicã, emise la
momente de timp diferite ºi transmise cãtre acelaºi
beneficiar la acelaºi moment de timp;
4
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
f) lot de facturi în formã electronicã - douã sau mai
multe facturi în formã electronicã, emise la momente
de timp diferite ºi transmise cãtre beneficiari diferiþi la
acelaºi moment de timp;
g) bon fiscal în formã electronicã - documentul
financiar-fiscal care întruneºte toate condiþiile impuse
de prevederile legale în materie referitoare la
conþinut, emis de echipamentele electronice de
marcat, care conþine date înregistrate pe medii
compatibile cu prelucrarea automatã a datelor,
semnat cu semnãturã electronicã ºi purtând marca
temporalã;
h) chitanþã în formã electronicã - documentul
financiar-fiscal care întruneºte toate condiþiile impuse
de prevederile legale în materie referitoare la conþinut
ºi formã, înregistrat pe medii compatibile cu
prelucrarea automatã a datelor, semnat cu semnãturã
electronicã ºi purtând marca temporalã;
i) furnizor de servicii de facturare electronicã -
persoana fizicã sau juridicã care emite, transmite sau
converteºte facturi, bonuri sau chitanþe în formã
electronicã, în nume propriu sau în numele unor terþi.
Factura în formã electronicã
Persoana fizicã sau juridicã ce emite facturi,
denumitã în continuare emitent, poate sã opteze
pentru emiterea facturilor în formã electronicã, cu
condiþia garantãrii autenticitãþii, originii ºi integritãþii
conþinutului, conform condiþiilor prevãzute de prezenta
lege.
Facturile ºi chitanþele în formã electronicã emise
fãrã îndeplinirea condiþiilor prevãzute de Legea
260/2007 nu au calitatea de document justificativ, în
înþelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicatã.
Emiterea facturilor
Emiterea tuturor facturilor de cãtre o persoanã
fizicã sau juridicã se face exclusiv în una dintre
urmãtoarele douã modalitãþi, la alegerea exclusivã a
emitentului: în formã electronicã sau pe suport de
hârtie.
Emitentul poate opta pentru schimbarea modalitãþii
de emitere, cu notificarea Ministerului Economiei ºi
Finanþelor.

Emitentul facturii în formã electronicã rãspunde
pentru legalitatea, autenticitatea, originea ºi
integritatea conþinutului.
Factura în formã electronicã respectã formatul ºi
conþinutul stabilite de actele normative speciale ºi va
conþine marca temporalã care certificã momentul
emiterii ºi semnãtura electronicã a emitentului facturii.
Certificatul aferent semnãturii electronice a
emitentului facturii în formã electronicã va conþine
informaþii privind identificatorul fiscal ºi numãrul
notificãrii înregistrate la Ministerul Economiei ºi
Finanþelor.
Emitentul este obligat sã þinã evidenþa facturilor
electronice emise într-un registru electronic de
evidenþã a facturilor în formã electronicã ºi sã
menþioneze existenþa unui exemplar pe suport de
hârtie, dacã este cazul. Operarea în acest registru se
realizeazã conform regulilor de operare a registrelor
similare pe suport de hârtie, completate cu normele
metodologice emise de Ministerul Economiei ºi
Finanþelor în termen de 60 de zile de la data publicãrii
Legii 260/2007.
Transmiterea facturilor
Transmiterea facturilor emise în formã electronicã
se face în una dintre urmãtoarele douã modalitãþi:
prin mijloace electronice, în condiþiile prevãzute de
Legea nr. 571/2003, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, sau pe suport de hârtie.
Transmiterea unei facturi în formã electronicã se
poate face individual, în pachete sau în loturi.
Anularea facturilor
Emitentul facturii în formã electronicã ºi
beneficiarul acesteia încheie un act juridic prin care
se specificã anularea de comun acord a facturii sau a
facturilor respective ºi care conþine:
a) seria ºi numãrul fiecãrei facturi anulate;
b) data emiterii fiecãrei facturi anulate;
c) data transmiterii fiecãrei facturi anulate;
d) data anulãrii;
e) semnãtura olografã a pãrþilor ºi ºtampila, unde
este cazul.
Actul juridic se întocmeºte în 3 exemplare, din
care un exemplar rãmâne emitentului, unul
beneficiarului, iar al treilea este pãstrat de cãtre
persoana abilitatã sã opereze anularea facturii
electronice.
Atât emitentul, cât ºi beneficiarul opereazã
modificarea în documentele care au avut la bazã
facturile respective, precum ºi în Registrul electronic
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
de evidenþã a facturilor în formã electronicã. Emitentul
anuleazã factura, specificând aceastã operaþiune prin
marcarea facturii în formã electronicã ca fiind anulatã,
ataºând semnãtura electronicã ºi marca temporalã
corespunzãtoare momentului anulãrii, astfel încât
anularea sã fie evidenþiatã la vizualizarea facturii în
formã electronicã.
Emitentul este obligat sã notifice Ministerului
Economiei ºi Finanþelor anularea facturii în formã
electronicã, menþionând datele de identificare a
fiecãrei facturi anulate ºi data la care a fost întocmit
documentul prin care s-a convenit anularea.
Prevederile prezentei secþiuni se completeazã cu
prevederile Legii nr. 571/2003, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, privind corectarea facturilor.
Condiþiile pentru emiterea
facturilor în formã electronicã
Emitentul facturii în formã electronicã trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele condiþii:
a) sã utilizeze un sistem informatic omologat de
Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei, în condiþiile
cap. VIII;
b) sã dispunã de mijloace tehnice ºi umane
corespunzãtoare pentru garantarea securitãþii,
fiabilitãþii ºi continuitãþii serviciilor de prelucrare a
datelor în formã electronicã;
c) sã foloseascã personal cu cunoºtinþe de
specialitate în domeniul tehnologiei semnãturii
electronice ºi cu o practicã suficientã în ceea ce
priveºte procedurile de securitate corespunzãtoare;
d) sã fie în mãsurã sã gestioneze ºi sã arhiveze
toate informaþiile privind fiecare facturã în formã
electronicã emisã, pe perioada de timp stabilitã prin
normele legale în vigoare;
e) sã utilizeze sisteme omologate pentru arhivarea
de facturi în formã electronicã în conformitate cu
prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea
documentelor în formã electronicã. Pe durata
arhivãrii, persoanele care au responsabilitatea
arhivãrii vor lua mãsuri ca orice facturã în formã
electronicã sã poatã fi accesatã numai de cãtre
emitent, beneficiar sau organele abilitate prin lege.
Arhivarea facturilor în formã electronicã se poate face
ºi de alte persoane decât emitentul acestora, în
condiþiile în care acestea sunt autorizate în acest
sens ºi îndeplinesc condiþiile tehnice ºi de personal
prevãzute la lit. b) ºi c).
Emitentul facturii în formã electronicã este obligat
sã notifice Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare
5
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
în Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei orice
modificare a sistemului informatic cu funcþii omologate
pentru emiterea facturilor în formã electronicã. Orice
astfel de modificare este notificatã cu cel puþin 45 de
zile înainte de data punerii în funcþiune.
Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei avizeazã
modificãrile aduse în termen de maximum 30 de zile
de la data înregistrãrii notificãrii.
Emitentul facturii în formã electronicã are obligaþia
de a notifica Ministerului Economiei ºi Finanþelor în
termen de 24 de ore orice modificare survenitã în
legãturã cu datele de identificare.
Ministerul Economiei ºi Finanþelor verificã
respectarea condiþiilor prevãzute pentru emiterea
facturilor în formã electronicã ºi aplicarea dispoziþiilor
Legii 260/2007.
Externalizarea serviciilor de
emitere, transmitere ºi arhivare a
facturilor în formã electronicã
Activitãþile de emitere, transmitere a facturilor în
formã electronicã, precum ºi cele de arhivare a
facturilor în formã electronicã pot fi realizate ºi de
cãtre alte persoane decât emitentul de drept al facturii
în formã electronicã, în urmãtoarele condiþii:
a) sã îndeplineascã condiþiile prevãzute la art. 13;
b) sã existe un contract valabil încheiat între
emitentul de drept al facturii în formã electronicã ºi un
furnizor de servicii de emitere a facturilor în formã
electronicã.
Certificatul aferent semnãturii electronice a
persoanelor care presteazã servicii de emitere,
transmitere sau arhivare a facturilor în formã
electronicã va conþine informaþii privind calitatea de
furnizor de servicii ºi datele sale de identificare.
Furnizorii de servicii de emitere a facturilor în
formã electronicã pot sã presteze servicii de
conversie a unei facturi deja emise pe suport de
hârtie în facturã în formã electronicã, la cererea
beneficiarului.
Conversia se poate realiza numai dupã factura în
original. Factura în formã electronicã rezultatã
dobândeºte calitatea de document justificativ numai
dupã înscrierea precizãrii: “prezenta facturã este
conformã cu originalul emis iniþial pe suport de hârtie
având seria .... nr. ........ din data de ........., emisã de
...................” ºi ataºarea semnãturii electronice a
furnizorului de servicii de emitere a facturilor în formã
electronicã, precum ºi a mãrcii temporale certificând
momentul conversiei, atât în cazul facturilor
6
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
individuale, cât ºi în cazul în care conversia se face
pentru un pachet sau lot de facturi.
Chitanþa în formã electronicã
Chitanþa în formã electronicã respectã condiþiile
privind formatul ºi conþinutul obligatorii stabilite de
actele normative în vigoare ºi conþine marca
temporalã ºi semnãtura electronicã a emitentului
chitanþei.
Certificatul aferent semnãturii electronice a
emitentului chitanþei va conþine informaþii privind
identificatorul fiscal ºi numãrul notificãrii înregistrate la
Ministerul Economiei ºi Finanþelor.
Prevederile privind emiterea, transmiterea,
stocarea, arhivarea, conversia ºi utilizarea facturilor
prevãzute în Legea 260/2007sunt aplicabile ºi
chitanþelor în formã electronicã, cu excepþia acelor
prevederi care din punct de vedere financiar-fiscal nu
le sunt aplicabile.
Tranzacþiile înregistrate prin
intermediul caselor de marcat ºi
terminalelor automate bancare
Bonurile fiscale ºi bonurile emise de casele de
marcat ºi de bancomatele bancare, în formã
electronicã, stocate la emitent, au acelaºi regim
juridic ca ºi cele emise pe hârtie.
Persoanele care au obligaþia de a emite bonuri
prin intermediul caselor de marcat sau al terminalelor
automate bancare (bancomat) pot pãstra în formã
electronicã documentul generat în formã electronicã
în urmãtoarele condiþii:
a) sã îndeplineascã cerinþele privind asigurarea
conformitãþii informaþiilor înregistrate în formã
electronicã cu cele înscrise pe documentul pe hârtie;
b) sã arhiveze ºi sã asigure accesul la bonurile
emise în formã electronicã.
Ministerul Economiei ºi Finanþelor va stabili
condiþiile specifice de emitere a documentelor
prevãzute la art. 21.
Ministerul Economiei ºi Finanþelor autorizeazã
persoanele care îndeplinesc condiþiile prevãzute sã
pãstreze în formã electronicã bonurile emise de
casele de marcat/bancomat.
Condiþiile de autorizare vor fi stabilite prin norme
metodologice emise de Ministerul Economiei ºi
Finanþelor, în termen de 60 de zile de la data
publicãrii Legii 260/2007.

Termenul de arhivare al bonurilor fiscale ºi al
bonurilor emise de casele de marcat de cãtre
bancomatele bancare, în formã electronicã, va fi
acelaºi cu cel prevãzut pentru cele emise pe suport
de hârtie.
Registrul electronic
În termen de 60 de zile de la data intrãrii în
vigoare a Legii 260/2007se înfiinþeazã Registrul
electronic al persoanelor care emit facturi, chitanþe ºi
bonuri fiscale în formã electronicã, constituit ºi
actualizat de Ministerul Economiei ºi Finanþelor.
Procedura de înscriere în registru ºi documentaþia
necesarã se stabilesc prin normele metodologice
elaborate de Ministerul Economiei ºi Finanþelor, în
termen de 60 de zile de la data publicãrii Legii
260/2007.
Registrul este public, disponibil on-line, ºi se
actualizeazã permanent. Condiþiile de acces la
informaþiile pe care le conþine, informaþiile care pot fi
oferite solicitanþilor ºi modul de actualizare a
registrului se stabilesc prin normele metodologice
elaborate de Ministerul Economiei ºi Finanþelor, în
termen de 60 de zile de la data publicãrii Legii
260/2007.
Omologarea sistemelor
informatice
Sistemele informatice destinate operaþiunilor de
emitere a facturilor în formã electronicã pot fi utilizate
numai dacã sunt omologate în prealabil de cãtre
Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei.
Conformitatea acestor sisteme informatice cu
normele de securizare a informaþiei prelucrate sau
arhivate, precum ºi cu prevederile Legii 260/2007se
verificã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru
Reglementare în Comunicaþii ºi Tehnologia
Informaþiei, cu respectarea principiilor standardizãrii ºi
interoperabilitãþii.
În urma îndeplinirii procedurii de verificare a
sistemului informatic, Autoritatea Naþionalã pentru
Reglementare în Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei
emite certificatul de omologare a sistemului
informatic. Certificatul poate fi retras în cazul în care
Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei constatã cã
sistemul informatic nu mai îndeplineºte criteriile
prevãzute în normele de asigurare a informaþiei
prelucrate sau arhivate. Autoritatea Naþionalã pentru
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
Reglementare în Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei
are obligaþia de a comunica Ministerului Economiei ºi
Finanþelor retragerea acestui certificat în termen de
15 zile.
Procedura de verificare ºi omologare a sistemelor
informatice se stabileºte prin decizie a preºedintelui
Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei, cu consultarea
reprezentanþilor organismelor din domeniul profesiei
contabile ºi a Ministerului Economiei ºi Finanþelor.
Efectuarea verificãrii prevãzute se realizeazã
numai dupã plata de cãtre solicitant cãtre Autoritatea
Naþionalã pentru Reglementare în Comunicaþii ºi
Tehnologia Informaþiei a unui tarif de omologare al
cãrui cuantum va fi stabilit prin decizie a preºedintelui
Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei.
Tariful de omologare constituie venit propriu al
Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei.
Contravenþii ºi sancþiuni
Constituie contravenþie fapta persoanei fizice sau
juridice care:
a) omite sã opereze în Registrul electronic de
evidenþã a facturilor în formã electronicã sau
opereazã cu nerespectarea prevederilor Legii
260/2007;
b) omite sã efectueze notificarea prevãzutã la art.
12 alin. (4);
c) omite sau întârzie sã efectueze notificarea
prevãzutã la art. 15;
d) pune în funcþiune modificãrile aduse sistemului
informatic cu funcþii omologate pentru emiterea
facturilor în formã electronicã fãrã avizul prevãzut la
art. 14 alin. (2).
- Contravenþiile prevãzute se sancþioneazã cu
amendã de la 500 lei la 5.000 lei.
Constatarea contravenþiilor ºi aplicarea
sancþiunilor sunt de competenþa personalului anume
împuternicit în acest sens din cadrul Ministerului
Economiei ºi Finanþelor.
Pentru constatarea contravenþiilor prevãzute la art.
27 lit. d), Ministerul Economiei ºi Finanþelor poate
solicita Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în
Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei efectuarea de
verificãri.
Alte reglementãri
În termen de 90 de zile de la publicarea Legii
260/2007, Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare
în Comunicaþii ºi Tehnologia Informaþiei va elabora
7
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
reglementãrile referitoare la normele de performanþã
ºi securitate cu privire la sistemele informatice
utilizate de persoanele care emit, transmit sau
arhiveazã facturi, chitanþe ºi bonuri fiscale în formã
electronicã.
Cheltuielile înregistrate de persoanele care emit,
transmit sau arhiveazã facturi, chitanþe ºi bonuri
fiscale în formã electronicã, cheltuielile efectuate cu
investiþiile pentru dotãri ºi alte utilitãþi necesare
desfãºurãrii acestei activitãþi sunt amortizabile pe o
perioadã de 5 ani de la prima înregistrare ca utilizator
de facturã în formã electronicã.
Cheltuielile înregistrate de persoanele care emit
facturi, chitanþe ºi bonuri fiscale în formã electronicã
Transferul de mãrfuri sub acoperirea
unui regim economic
rdinul nr. 7788/2007 aprobã normele privind
O transferul de mãrfuri sub acoperirea unui
regim economic. În sensul Normelor aprobate prin
Ordinul 7788/2007, prin transfer se înþelege circulaþia
pe teritoriul vamal comunitar, sub acoperirea unui
regim vamal economic, a mãrfurilor în aceeaºi stare,
a mãrfurilor în curs de transformare sau a produselor
compensatoare. Circulaþia acestor mãrfuri se
efectueazã fãrã încheierea regimului economic sub
care au fost plasate.
Transferul mãrfurilor sub acoperirea unui regim
vamal economic este condiþionat de constituirea unei
garanþii; aceastã garanþie este cea corespunzãtoare
regimului.
În cazul operaþiunilor care beneficiazã de scutire
de la obligaþia garantãrii datoriei vamale, transferul
mãrfurilor beneficiazã de aceeaºi facilitate.
În aplicarea art. 94 alin. (5) din Regulamentul
Consiliului (CEE) nr. 2.913/1992 din 12 octombrie
1992 de instituire a Codului vamal comunitar ºi a art.
514 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993
din 2 iulie 1993 de instituire a dispoziþiilor de aplicare
a Codului vamal comunitar, cu modificãrile ºi
completãrile ulterioare, pentru mãrfurile cu risc ridicat
de fraudã prevãzute în anexa 44 C la Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 dispoziþiile alin. (2) nu
se aplicã. În acest caz garanþia instituitã se determinã
pe baza criteriilor echivalente cu cele utilizate în cazul
tranzitului comunitar.
8
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
privind investiþiile legate de modificarea ºi
perfecþionarea sistemelor informatice utilizate în
activitatea de facturare electronicã sunt amortizabile
pe o perioadã de 3 ani, începând cu data iniþierii
investiþiei, probatã cu hotãrârea administratorului,
respectiv a consiliului de administraþie al persoanei
care iniþiazã cheltuiala, iar în cazul persoanelor fizice,
prin declaraþie pe propria rãspundere.
- Dispoziþiile Legii 260/2007se completeazã cu
prevederile Legii nr. 82/1991, republicatã, ale Legii nr.
455/2001, ale Legii nr. 451/2004 ºi ale Legii nr.
571/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Anca Buga – director economic
Condiþii prealabile de transfer
Procedura de transfer acoperã mai multe situaþii
de circulaþie a mãrfurilor, descrise în cele ce urmeazã.
Procedura de transfer reprezintã o alternativã la
obligaþia utilizãrii regimului de tranzit comunitar.
Când operatorul economic nu are bonitate,
mãrfurile fac parte din categoria celor sensibile din
punct de vedere economic sau mãsurile de control ce
ar trebui instituite sunt disproporþionate în raport cu
importanþa economicã a operaþiunii, autoritatea
vamalã poate refuza transferul.
Procedura de transfer este înscrisã în autorizaþia
de utilizare a regimului vamal economic ºi presupune
þinerea de cãtre titular a evidenþelor aferente
regimului.
Procedura de transfer nu poate fi utilizatã când
locul de plecare a mãrfurilor sau cel de destinaþie
este un antrepozit de tip B.
În cazul mãrfurilor cu risc ridicat de fraudã
menþionate la art. 2, transferul se poate face numai
dacã titularul sau titularii regimului, dupã caz,
îndeplinesc urmãtoarele condiþii suplimentare:
a) sunt stabiliþi pe teritoriul Comunitãþii;
b) evidenþele þinute de agentul economic pentru
controlul regimului cuprind în mod minimal
urmãtoarele informaþii: data ºi numãrul declaraþiei de
plasare sub regim, denumirea transportatorului,
cuantumul drepturilor de import ºi altor taxe, dupã

caz, ce fac obiectul garantãrii sau scutirii de la
garantare, data de prezentare a mãrfurilor la locul de
destinaþie, cantitatea de marfã ce a rãmas de
transferat pânã la definitivarea transferului întregii
cantitãþi; la aceste evidenþe se pãstreazã copiile
documentelor de transport.
În cazul regimului de admitere temporarã sunt
aplicabile urmãtoarele dispoziþii particulare:
a) nu este necesarã þinerea evidenþelor aferente
regimului;
b) transferurile în cadrul unei autorizaþii unice, cu
locuri de utilizare în mai multe state membre, se fac
pe baza fiºei de informaþii INF 6;
c) transferul mãrfurilor cu risc ridicat de fraudã
prevãzute în anexa 44 C la Regulamentul Comisiei
(CEE) nr. 2.454/1993.
Cazuri ºi modalitãþi de transfer
A. Transferul în cadrul aceleiaºi autorizaþii
Transferul mãrfurilor între diferite locuri prevãzute
în cadrul aceleiaºi autorizaþii a unui regim vamal
economic se efectueazã fãrã formalitãþi vamale, cu
condiþia înscrierii regimului în evidenþe ºi justificarea
statutului mãrfurilor.
ATENÞIE!
Exemplul 1: Transferul mãrfurilor de import între o
fabricã din Braºov ºi o fabricã din Madrid.
Exemplul 2: Transferul unor magnetoscoape între
antrepozitul din Constanþa ºi cel din Timiºoara.
Transferul mãrfurilor între biroul de plasare sub
regim ºi locurile de stocare, utilizare sau transformare
ale titularului de regim sau ale unuia dintre operatorii
menþionaþi în autorizaþie se efectueazã sub
acoperirea declaraþiei de plasare sub regim.
În aceste cazuri mãrfurile sunt însoþite de:
a) un exemplar al documentului administrativ unic,
când plasarea sub regim s-a efectuat în procedurã
normalã;
b) un exemplar al declaraþiei incomplete, al
documentului comercial sau un extras din evidenþe
care sã ateste plasarea mãrfurilor sub regim, în cazul
în care a fost autorizatã o procedurã simplificatã,
conform art. 76 din Regulamentul Consiliului (CEE)
nr. 2.913/1992.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
ATENÞIE!
Exemplul 1: Transferul de încãlþãminte plasatã sub
regimul de antrepozitare vamalã la Craiova ºi la
Piteºti, în vederea depozitãrii la Cluj.
Exemplul 2: Transferul de echipamente medicale
plasate sub regimul de perfecþionare activã la
Bucureºti, în vederea reparãrii la Sibiu.
Exemplul 3: Transferul unei maºini plasate sub
regimul de admitere temporarã la Bucureºti, în
vederea supunerii la probe de încercare la Paris.
Transferul mãrfurilor sau al produselor
compensatoare între locurile în care se întocmesc
formalitãþile de reexport ºi biroul de ieºire din teritoriul
vamal al Comunitãþii se face cu încheierea regimului
vamal, la pãrãsirea teritoriului vamal al Comunitãþii.
Dovada ieºirii mãrfurilor din Comunitate constã în
viza biroului vamal de ieºire efectivã din Comunitate,
aplicatã pe exemplarul nr. 3 din declaraþia de
reexport; exemplarul nr. 3 al declaraþiei se pãstreazã
la evidenþele regimului. Numãrul ºi data declaraþiei
vamale avizate de biroul vamal de ieºire sunt
menþionate în decontul de justificare a regimului.
Prin derogare de la prevederile alin. (2), la cererea
justificatã a titularului de regim, biroul vamal de ieºire
din Comunitate poate aplica viza de ieºire pe un alt
document, cum este un document comercial.
În cazuri excepþionale, când exemplarul 3 al
declaraþiei vamale sau un alt document care îl
înlocuieºte nu a fost vizat de biroul vamal de ieºire
din Comunitate, biroul de supraveghere a regimului
poate accepta probe care atestã, fãrã dubii, realitatea
ieºirii mãrfurilor din teritoriul vamal al Comunitãþii ºi
care conþin menþiuni necesare identificãrii mãrfurilor în
cauzã; aceste probe pot consta în documente ce
atestã efectuarea de formalitãþi vamale de intrare în
þãri terþe.
Reexportul mãrfurilor cu risc ridicat de fraudã,
prevãzute în anexa 44 C la Regulamentul Comisiei
(CEE) nr. 2.454/1993, pe baza exemplarului 3 al
declaraþiei vamale, necesitã o procedurã asigurãtorie
pentru a garanta ieºirea efectivã a acestor mãrfuri din
teritoriul Comunitãþii, constând în mãsuri
suplimentare, cum sunt întocmirea unui document de
tranzit T1/TIR, aplicarea de sigilii sau fixarea de
itinerare obligatorii.
9
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Exemplul 1: Un operator economic reexportã
vehicule obþinute în regim de perfecþionare activã.
Acesta efectueazã formalitãþile de export la biroul din
Oradea, cel mai apropiat de fabrica sa. Vehiculele
pãrãsesc Comunitatea prin portul Hamburg. Circulaþia
vehiculelor între Oradea ºi acest port se efectueazã
sub acoperirea regimului de perfecþionare activã.
Exemplul 2: În vederea încheierii regimului de
antrepozit, un operator economic reexportã
calculatoare prin portul din Constanþa. Acesta
întocmeºte formalitãþile de reexport la biroul vamal cel
mai apropiat de locul sãu de depozitare din Bucureºti.
Circulaþia calculatoarelor între Bucureºti ºi Constanþa
se efectueazã sub acoperirea regimului de
antrepozitare vamalã.
În situaþia în care mãrfurile aflate într-un regim
vamal economic au ca destinaþie o þarã terþã din
Asociaþia Europeanã a Liberului Schimb (AELS),
scoaterea mãrfurilor de pe teritoriul vamal al
Comunitãþii se poate efectua dupã cum urmeazã:
a) prin utilizarea procedurii de transfer, cu
efectuarea formalitãþilor vamale de reexport, caz în
care operatorii au obligaþia de a solicita un alt regim
vamal la intrarea în þara terþã respectivã; sau
b) prin utilizarea regimului de tranzit comunitar
extern (T1) aplicabil între locul de plecare din
interiorul teritoriului vamal comunitar ºi locul de sosire
în þãrile AELS, cu efectuarea formalitãþilor vamale de
reexport.
B. Transferul între 2 titulari de autorizaþie
Autoritatea vamalã aprobã transferul mãrfurilor sau
produselor compensatoare între 2 titulari de
autorizaþie, beneficiari ai aceluiaºi regim vamal
economic sau a douã regimuri diferite, numai când
cel de-al doilea titular foloseºte procedura simplificatã
de vãmuire la domiciliu pentru plasarea sub regim a
mãrfurilor ce i-au fost transferate. Transferul nu se
aplicã în cazul regimului de admitere temporarã.
Informarea biroului de destinaþie ºi înscrierea
mãrfurilor sau a produselor compensatoare în
evidenþe se efectueazã de cel de al doilea titular, în
momentul sosirii mãrfurilor sau a produselor
compensatoare; din acest moment, obligaþiile ºi
responsabilitãþile primului titular în ceea ce priveºte
marfa ºi regimul vamal sunt transferate celui de-al
doilea titular.
10
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Transferul mãrfurilor sau al produselor
compensatoare între 2 titulari de autorizaþie,
beneficiari ai aceluiaºi regim vamal economic sau a
douã regimuri diferite, se poate efectua conform
procedurii standard sau procedurii simplificate
prevãzute în anexa 68 la Regulamentul Comisiei
(CEE) nr. 2.454/1993.
Opþiunea privind transferul mãrfurilor cu utilizarea
procedurii standard sau a procedurii simplificate, dupã
caz, este menþionatã expres în fiecare autorizaþie.
Procedura standard, prin utilizarea a 3 exemplare
din documentul administrativ unic, se solicitã de
titular, la plecare, când acesta întreþine legãturi
comerciale ocazionale cu cel de-al doilea titular ºi
are, în consecinþã, informaþii restrânse privind
procedurile vamale aplicabile de cãtre destinatar.
Procedura simplificatã, prin utilizarea a douã
exemplare din documentul administrativ unic sau a
unui alt document ori metode, se solicitã de titular, la
plecare, când acesta întreþine legãturi comerciale
frecvente cu cel de-al doilea titular, cum este cazul
societãþilor ce aparþin aceluiaºi grup sau parteneriat,
pe baza unui contract, ºi are, în consecinþã, informaþii
detaliate privind procedurile vamale aplicabile de
cãtre destinatar.
Exemplul 1: Transferul de produse compensatoare
obþinute pe baza autorizaþiei de perfecþionare activã
emise societãþii Y din Budapesta cãtre un antrepozit
vamal, altul decât cel de tip B, emis societãþii Z din
Bucureºti.
Exemplul 2: Transferul unui produs compensator
obþinut în urma unei operaþiuni de perfecþionare activã
de la societatea X din Cluj cãtre societatea Y din
Barcelona pentru a fi plasate sub regimul de
perfecþionare activã.
Aspecte finale
Dispoziþiile Normelor aprobate prin Ordinul
7788/2007 se completeazã cu prevederile
Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/1992, ale
Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993, ale
Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României ºi
ale Hotãrârii Guvernului nr. 707/2006 pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului
vamal al României, cu completãrile ulterioare.
Diana Moraru – economist

Codul etic naþional
al profesioniºtilor contabili (II)
rofesioniºtii contabili din România acþioneazã
P în diferite entitãþi ºi ramuri ale economiei
naþionale ca liber-profesioniºti sau ca angajaþi; scopul
de bazã al Codului trebuie însã întotdeauna
respectat. Hotãrârea nr. 80/2007 aprobã Codul etic
naþional al profesioniºtilor contabili. Codul etic
naþional al profesioniºtilor contabili din România,
denumit în continuare Cod, stabileºte norme de
conduitã pentru profesioniºtii contabili ºi formuleazã
principiile fundamentale care trebuie respectate de
cãtre profesioniºtii contabili în vederea realizãrii
obiectivelor comune.
Principiile fundamentale
Obiectivitate
Principiul integritãþii impune ca obligaþie tuturor
profesioniºtilor contabili de a fi drepþi ºi oneºti în
relaþiile profesionale ºi de afaceri. Integritatea implicã,
de asemenea, tranzacþii corecte ºi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie sã se asocieze
cu rapoartele, evidenþele, comunicatele sau alte
informaþii când apreciazã cã acestea:
- conþin o declaraþie în mod semnificativ falsã sau
care induce în eroare;
- conþin declaraþii sau informaþii eronate;
- omit sau ascund informaþii, atunci când aceste
omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera cã un profesionist contabil
încalcã paragraful 110.2 dacã el furnizeazã un raport
modificat pentru a respecta cerinþele paragrafului
110.2.
Obiectivitate
Principiul obiectivitãþii impune o obligaþie tuturor
profesioniºtilor contabili de a nu îºi compromite
profesia din cauza unor erori, conflicte de interese
sau din cauza influenþei nedorite a unor alte
persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaþii în
care obiectivitatea îi este afectatã. Este imposibil ca
toate aceste situaþii sã fie definite ºi descrise. Relaþiile
care aduc un plus de confuzii sau influenþeazã în mod
negativ raþionamentele profesionale ale
profesionistului contabil ar trebui evitate.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
Profesioniºtii contabili îºi desfãºoarã activitatea în
multe domenii diferite ºi trebuie sã îºi demonstreze
obiectivitatea în împrejurãri diferite. Liber-profesioniºtii
contabili realizeazã rapoarte de certificare, presteazã
servicii fiscale ºi alte servicii de consultanþã
managerialã. Alþi profesioniºti contabili angajaþi
întocmesc situaþii financiare fiind subordonaþi altora,
executã serviciile de audit intern ºi servesc în diferite
funcþii financiare de conducere din industrie, comerþ,
sectorul public ºi educaþie. De asemenea, unii
profesioniºti contabili îi pregãtesc ºi îi instruiesc pe
cei care aspirã sã intre în profesie. Indiferent de
poziþie sau de serviciul prestat, profesioniºtii contabili
trebuie sã protejeze integritatea serviciilor
profesionale ºi sã menþinã obiectivitatea în
raþionamentul profesional. În selecþionarea situaþiilor
ºi practicilor de care se vor ocupa în mod specific,
potrivit cerinþelor etice legate de obiectivitate, trebuie
acordatã atenþie corespunzãtoare urmãtorilor factori:
a) profesioniºtii contabili sunt expuºi unor situaþii în
care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea;
b) este practic imposibil sã se defineascã ºi sã se
descrie toate situaþiile în care ar exista aceste posibile
presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea
relaþiilor care pot ori par sã afecteze obiectivitatea
profesionistului contabil, trebuie sã domine un
caracter rezonabil;
c) trebuie evitate relaþiile care permit ca idei
preconcepute pãrtinirea ori influenþele altora sã
încalce obiectivitatea;
d) profesioniºtii contabili au obligaþia de a se
asigura cã personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile ºi-a însuºit principiul
obiectivitãþii.
Profesioniºtii contabili nu trebuie sã accepte sau
sã ofere cadouri sau invitaþii (la mese, spectacole)
care pot fi considerate a avea o influenþã importantã
ºi dãunãtoare asupra raþionamentului lor profesional
sau asupra celor cu care negociazã.
Competenþa profesionalã ºi prudenþa
Principiul competenþei profesionale ºi al prudenþei
impune urmãtoarele obligaþii profesioniºtilor contabili:
a) menþinerea cunoºtinþelor ºi aptitudinilor
profesionale la nivelul necesar, astfel încât clienþii sau
angajatorii lor sã fie siguri cã primesc servicii
profesionale competente;
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
b) sã acþioneze cu prudenþã în conformitate cu
standardele tehnice ºi profesionale, atunci când oferã
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesitã un
raþionament solid în aplicarea cunoºtinþelor ºi
aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de
servicii. Competenþa profesionalã poate fi împãrþitã în
douã faze separate:
a) obþinerea unui nivel de competenþã
profesionalã;
b) menþinerea unui nivel de competenþã
profesionalã.
Menþinerea unui nivel de competenþã profesionalã
necesitã o permanentã conºtientizare ºi înþelegere a
evoluþiilor relevante pe plan profesional tehnic ºi în
mediul de afaceri. Dezvoltarea profesionalã continuã
elaboreazã ºi menþine capacitãþile care îi permit unui
profesionist contabil sã desfãºoare o activitate
competentã într-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a acþiona
în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenþie
ºi meticulozitate, þinându-se cont de un interval de
timp.
Un profesionist contabil ar trebui sã se asigure
treptat cã cei care îºi desfãºoarã activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiazã de instruire ºi
supervizare adecvate.
Dacã este cazul, un profesionist contabil ar trebui
sã îi atenþioneze pe clienþi, angajatori ºi alþi utilizatori
de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor
pentru a evita înþelegerea eronatã a unei opinii
exprimate drept afirmarea unui fapt.
Confidenþialitatea
Principiul confidenþialitãþii impune ca obligaþie
profesioniºtilor contabili de a se abþine de la:
a) dezvãluirea de informaþii confidenþiale în afara
firmei sau organizaþiei angajatoare, ca urmare a unei
relaþii profesionale sau de afaceri, cu excepþia cazului
în care au fost autorizaþi în mod special sã facã
publicã o anumitã informaþie sau dacã existã o
obligaþie legalã sau profesionalã de a face publice
acele informaþii;
b) folosirea informaþiilor confidenþiale dobândite în
timpul executãrii sarcinilor de serviciu în avantajul
personal sau în avantajul unei terþe pãrþi.
Un profesionist contabil trebuie sã respecte
întotdeauna confidenþialitatea, chiar ºi într-un mediu
social. Profesionistul contabil trebuie sã fie conºtient
de posibilitatea unor scurgeri de informaþii, în special
în situaþii ce implicã o asociere de afaceri pe termen
lung cu un asociat sau cu un afin.
12
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sã
menþinã confidenþialitatea în prezentarea de informaþii
cãtre un posibil client sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sã
ia în considerare menþinerea confidenþialitãþii în cadrul
firmei sau al organizaþiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie sã facã tot posibilul
pentru a se asigura cã personalul aflat sub controlul
sãu ºi persoanele care îi furnizeazã consultanþã sau
asistenþã respectã principiul confidenþialitãþii.
Obligaþia de confidenþialitate continuã ºi dupã
încheierea relaþiei dintre profesionistul contabil ºi
client sau angajator. Când profesionistul contabil
schimbã organizaþia angajatoare sau obþine un nou
client, el are dreptul sã utilizeze experienþa
anterioarã. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuºi,
sã foloseascã sau sã divulge informaþii confidenþiale
primite sau obþinute dintr-o relaþie profesionalã sau de
afaceri.
În urmãtoarele situaþii profesioniºtii contabili sunt
sau pot fi obligaþi sã divulge informaþii confidenþiale:
- atunci când divulgarea este autorizatã de cãtre
client sau angajator;
- atunci când divulgarea este autorizatã prin lege,
de exemplu:
- pentru a furniza documente sau alte probe în
cursul unor proceduri judiciare; ºi
- pentru a aduce la cunoºtinþã autoritãþilor publice
în mãsurã eventuale încãlcãri ale legii;
- atunci când existã o obligaþie profesionalã sau un
drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis
prin lege:
- pentru a se conforma controlului calitãþii unui
corp membru sau al organismului profesional;
- pentru a rãspunde unei anchete sau unei
investigaþii din partea organizaþiei membre sau al unui
organism normalizator;
- pentru a proteja interesele profesionale ale unui
profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; ºi
- pentru a respecta standardele tehnice ºi cerinþele
etice.
Atunci când profesionistul contabil a determinat cã
informaþia confidenþialã poate fi divulgatã, trebuie
avute în vedere urmãtoarele aspecte:
- dacã interesele tuturor pãrþilor, inclusiv ale
terþelor pãrþi ale cãror interese ar putea fi afectate, ar
fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul
consimte ca profesionistul contabil sã divulge
informaþii;
- dacã sunt cunoscute sau nu toate faptele
semnificative ºi dacã pot fi susþinute cu dovezi, în
mãsura în care acest lucru este posibil; când situaþia
implicã fapte sau opinii nefondate, trebuie sã se

recurgã la raþionamentul profesional pentru a se
determina tipul de prezentare care trebuie fãcutã,
dacã este disponibil; ºi
- ce tip de comunicare este preconizatã ºi cui i se
adreseazã; mai exact, profesionistul contabil trebuie
sã fie convins cã pãrþile cãrora li se adreseazã
comunicarea sunt destinatarii adecvaþi ºi cã au
responsabilitatea sã reacþioneze ca atare.
Comportament profesional
Principiul comportamentului profesional impune ca
obligaþie profesioniºtilor contabili de a se conforma
legilor ºi reglementãrilor relevante ºi de a evita orice
acþiune care poate discredita profesia contabilã.
Acestea includ acþiuni pe baza cãrora o terþã parte
raþionalã ºi informatã, la curent cu toate informaþiile
relevante, ar concluziona cã este afectatã în mod
negativ buna reputaþie a profesiei.
În cadrul strategiei de promovare ºi de marketing
a lor ºi a activitãþii pe care o efectueazã, profesioniºtii
contabili nu trebuie sã furnizeze informaþii eronate
despre profesia lor. Profesioniºtii contabili trebuie sã
fie cinstiþi ºi loiali ºi nu trebuie:
- sã facã revendicãri exagerate pentru serviciile pe
care le oferã, calificãrile pe care le posedã ºi
experienþa pe care o deþin;
- sã ofere referinþe compromiþãtoare sau
comparaþii lipsite de fundament privind munca
desfãºuratã de alþii.
Profesioniºtii contabili
independenþi
Cidul ilustreazã felul în care cadrul conceptual
trebuie aplicat de profesioniºtii contabili independenþi.
Exemplele urmãtoare nu se doresc a fi ºi nici nu
trebuie sã fie interpretate a fi o listã exhaustivã a
tuturor cazurilor întâlnite de un profesionist contabil
independent care ar putea atrage ameninþãri la
conformitatea cu principiile fundamentale. În
consecinþã, nu este suficient ca un profesionist
contabil din practica publicã sã respecte doar
exemplele prezentate; mai degrabã, el ar trebui sã
aplice cadrul cazurilor specifice cu care se confruntã.
Un profesionist contabil în practica publicã nu ar
trebui sã se angajeze în orice afaceri, ocupaþie, sau
activitate care îi afecteazã sau care i-ar putea afecta
integritatea, obiectivitatea sau buna reputaþie a
profesiei ºi care ca rezultat ar fi incompatibilã cu
prestarea serviciilor profesionale.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi
afectatã într-o gamã largã de cazuri. Multe ameninþãri
se împart în urmãtoarele categorii:
- de interes propriu;
- de autoexaminare (autocontrol);
- de favorizare;
- de familiaritate; ºi
- de intimidare.
Aceste ameninþãri sunt discutate în partea A din
prezentul cod. Natura ºi semnificaþia ameninþãrilor pot
diferi în funcþie de natura serviciului prestat.
ATENÞIE!
Exemple de circumstanþe care pot genera
ameninþãri de interes propriu pentru un contabil
profesionist independent includ, dar nu sunt limitate
la:
- un interes financiar în firma-client sau deþinerea
unui interes împreunã cu un client;
- dependenþa neadecvatã faþã de onorariile totale
primite de la un client al certificãrii;
- întreþinerea unei relaþii de afaceri strânse cu un
client;
- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii
unui client;
- potenþiala angajare la un client;
- onorarii neprevãzute legate de angajamente de
certificare;
- un împrumut cãtre sau de la un client al
certificãrii sau de la oricare dintre directorii sau
funcþionarii acestuia.
Exemple de circumstanþe care pot genera
ameninþãri de autoexaminare (autocontrol) includ, dar
nu sunt limitate la:
- descoperirea unei erori semnificative în timpul
unei reevaluãri a muncii profesionistului contabil
independent;
- raportarea asupra operãrii sistemelor financiare
dupã ce tot acea persoanã a fost implicatã în
elaborarea sau implementarea lor;
- pregãtirea datelor originale utilizate pentru
pregãtirea unor înregistrãri care fac obiectul unei
misiuni de certificare;
- un membru al echipei de certificare care ocupã
sau a ocupat recent funcþia de director sau funcþionar
al clientului de certificare;
- un membru al echipei de certificare care este sau
a fost recent angajat al clientului de certificare într-o
poziþie în care exercitã o influenþã directã ºi
semnificativã asupra subiectului în cauzã;
- prestarea unor servicii pentru un client al
certificãrii care afecteazã direct subiectul în cauzã.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Exemple de circumstanþe care pot genera o
ameninþare de favorizare includ, dar nu sunt limitate
la:
- promovarea acþiunilor într-o entitate cotatã,
atunci când acea entitate este un client de audit al
situaþiilor financiare;
- apãrarea unui client al certificãrii în cazul unor
litigii sau în rezolvarea disputelor cu terþe pãrþi.
Exemple de circumstanþe care pot genera o
ameninþare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate
la situaþiile când:
- un membru al echipei de certificare are o rudã de
gradul I sau un afin care ocupã funcþia de director sau
funcþionar al clientului de certificare;
- un membru al echipei de certificare are o rudã de
gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este
în poziþia de a exercita o influenþã directã ºi
semnificativã asupra subiectului misiunii de
certificare;
- un fost partener al firmei ocupã funcþia de
director sau funcþionar al clientului sau este angajat
într-o poziþie în care exercitã o influenþã directã ºi
semnificativã asupra subiectului misiunii de
certificare;
- acceptarea unor cadouri sau a ospitalitãþii din
partea clientului, cu excepþia cazului în care valoarea
acestora este nesemnificativã;
- asocierea de lungã duratã a unui membru
important al echipei de certificare cu clientul
certificãrii.
Exemple de circumstanþe care pot genera
ameninþarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate
la:
- ameninþarea înlocuirii sau a concedierii fãcute de
clientul certificãrii;
- ameninþarea cu litigiul;
- exercitarea unei presiuni în vederea reducerii
inadecvate a cantitãþii de muncã executate pentru a
reduce onorariile.
Un profesionist contabil independent va observa,
de asemenea, cã situaþiile specifice dau naºtere unor
ameninþãri specifice în ceea ce priveºte conformitatea
cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel
de ameninþãri specifice, evident, nu pot fi clasificate.
Fie în relaþii profesionale, fie în cele de afaceri, un
contabil profesionist independent ar trebui sã fie tot
timpul atent la astfel de cazuri ºi ameninþãri.
IMPORTANT!
Mãsurile de protecþie care ar putea elimina sau
reduce ameninþãrile la un nivel acceptabil se împart în
douã mari categorii:
14
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
- mãsuri de protecþie generate de profesie,
legislaþie sau reglementãri; ºi
- mãsuri de protecþie în mediul de lucru.
În mediul de lucru, mãsurile de protecþie relevante
vor varia de la caz la caz. Mãsurile de protecþie din
cadrul mediului de lucru cuprind mãsuri de protecþie
la nivelul firmei ºi mãsuri de protecþie specifice
misiunii. Un profesionist contabil independent ar
trebui sã-ºi exercite raþionamentul profesional pentru
a determina cum sã abordeze cel mai bine o
ameninþare identificatã. Atunci când îºi exercitã
raþionamentul, un profesionist contabil în practica
publicã ar trebui sã considere dacã un terþ rezonabil
ºi în cunoºtinþã de cauzã, cunoscând toate
informaþiile relevante, inclusiv semnificaþia ameninþãrii
ºi mãsurile de protecþie aplicate, ar fi de acord cã
acestea sunt rezonabile. Aceastã consideraþie ar fi
afectatã de cãtre probleme cum ar fi semnificaþia
ameninþãrii, natura misiunii ºi structura firmei.
ATENÞIE!
Mãsurile de protecþie din întreaga firmã în cadrul
mediului de lucru ar putea include:
- poziþia de conducãtor al firmei, care subliniazã
importanþa respectãrii principiilor fundamentale;
- poziþia de conducãtor al firmei, care accentueazã
preconizarea faptului cã membrii echipei de certificare
vor acþiona în interesul public;
- politici ºi proceduri pentru a implementa ºi
monitoriza controlul calitãþii misiunilor de certificare;
- politici documentate de independenþã privind
identificarea ameninþãrilor la adresa conformitãþii cu
principiile fundamentale, evaluarea importanþei
acestor ameninþãri ºi identificarea ºi aplicarea
mãsurilor de protecþie pentru a elimina sau reduce
pânã la un nivel acceptabil ameninþãrile, diferite de
cele care sunt în mod evident lipsite de importanþã;
- pentru firmele care presteazã misiuni de
certificare, politici documentate privind independenþa,
privind identificarea ameninþãrilor la adresa
independenþei, evaluarea semnificaþiei acestor
ameninþãri ºi evaluarea ºi aplicarea mãsurilor de
protecþie pentru a elimina sau reduce aceste
ameninþãri, altele decât cele care sunt în mod clar
nesemnificative, la un nivel acceptabil;
- politici ºi proceduri interne documentate, care
prevãd respectarea principiilor fundamentale;
- politici ºi proceduri care vor permite identificarea
intereselor sau relaþiilor dintre firmã sau membrii
echipei de certificare ºi clienþii certificãrii;

- politici ºi proceduri pentru a monitoriza ºi, atunci
când este necesar, pentru a gestiona credibilitatea
datelor privind veniturile ce provin de la un singur
client al certificãrii;
- utilizarea unor parteneri diferiþi ºi echipe cu
tendinþe separate de raportare în vederea prestãrii
serviciilor de necertificare pentru un client al
certificãrii;
- politici ºi proceduri pentru a interzice indivizilor
care nu sunt membri ai echipei de certificare sã
influenþeze inadecvat rezultatele misiunii de
certificare;
- comunicarea la timp a politicilor ºi procedurilor
unei firme, precum ºi a oricãror schimbãri ale
acestora cãtre toþi partenerii ºi personalul profesional,
inclusiv instruirea ºi educarea corespunzãtoare a
acestora în ceea ce priveºte astfel de politici ºi
proceduri;
- desemnarea unui membru cu experienþã al
conducerii drept responsabil pentru supravegherea
funcþionãrii adecvate a sistemului de control al
calitãþii;
- metode de consiliere a partenerilor ºi a
personalului profesional al clientului certificãrii ºi al
entitãþilor asociate faþã de care trebuie sã îºi pãstreze
independenþa;
- un mecanism disciplinar de promovare a
conformitãþii cu politicile ºi procedurile; ºi
- politici ºi proceduri publicate care sã îi încurajeze
ºi sã îi abiliteze pe angajaþi sã comunice nivelelor
superioare din cadrul firmei orice problemã legatã de
conformitatea cu principiile fundamentale care îi
preocupã.
Mãsurile de protecþie specifice misiunii în mediul
de lucru ar putea sã includã:
- implicarea unui profesionist contabil suplimentar
pentru a revizui munca efectuatã sau mãcar pentru a
oferi consiliere, dacã este necesar;
- consultarea unei terþe pãrþi, cum ar fi un comitet
de directori independent, un organ profesional
normalizator sau un alt profesionist contabil;
- discutarea problemelor de eticã cu persoane
însãrcinate cu guvernarea din cadrul clientului;
- prezentarea naturii serviciilor prestate ºi a
mãrimii onorariilor percepute cãtre persoanele
însãrcinate cu guvernarea clientului;
- implicarea altei firme pentru a realiza sau a
realiza din nou o parte din misiunea de certificare;
- rotaþia personalului echipei de certificare.
Depinzând de natura misiunii, un profesionist
contabil independent poate, de asemenea, sã se
bazeze pe mãsurile de protecþie pe care le-a
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
implementat clientul sãu. Totuºi, nu este posibil sã
punã bazã doar pe astfel de mãsuri de protecþie
pentru a reduce ameninþãrile la un nivel acceptabil.
Mãsurile de protecþie în interiorul clientului
certificãrii includ urmãtoarele situaþii:
- atunci când clientul alege firma independentã
pentru desfãºurarea misiunii, persoane din afara
conducerii ratificã sau aprobã aceastã alegere;
- clientul certificãrii are angajaþi competenþi care
pot lua decizii manageriale;
- clientul a implementat proceduri interne care
asigurã alegeri obiective în mandatarea misiunilor de
necertificare; ºi
- clientul deþine o structurã de guvernare
corporativã care asigurã o supraveghere
corespunzãtoare ºi comunicarea informaþiilor privind
serviciile unei firme.
Acceptarea unui client
Înainte de acceptarea unei noi relaþii cu un client,
un contabil profesionist independent ar trebui sã ia în
considerare dacã acceptarea ar crea anumite
ameninþãri la adresa conformitãþii cu principiile
fundamentale.
Problemele clientului care, dacã apar la suprafaþã,
ar putea ameninþa conformitatea cu principiile
fundamentale includ, de exemplu, implicarea clientului
în activitãþi ilegale (cum ar fi spãlarea banilor),
minciuna sau practici de raportare financiarã care pot
fi puse sub semnul întrebãrii.
Semnificaþia oricãror ameninþãri ar trebui sã fie
evaluatã. Dacã ameninþãrile identificate sunt altfel
decât clar nesemnificative, ar trebui luate în
considerare mãsuri de protecþie ºi ar trebui aplicate,
dupã cum este cazul, pentru a le elimina ºi pentru a
le reduce la un nivel acceptabil.
Mãsurile de protecþie corespunzãtoare ar putea
include obþinerea cunoºtinþelor ºi înþelegerea
clientului, a proprietarilor sãi, a celor din conducere ºi
a celor responsabili pentru guvernarea sa ºi pentru
activitãþile de afaceri sau obþinerea certitudinii cã
clientul este angajat sã-ºi îmbunãtãþeascã practicile
de guvernare corporativã sau instrumentele de control
intern.
Atunci când nu este posibilã reducerea
ameninþãrilor la un nivel acceptabil, un profesionist
contabil independent ar trebui sã refuze sã intre în
relaþii cu clientul.
Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite
periodic pentru misiunile repetate la acelaºi client.
Un profesionist contabil independent ar trebui sã
fie de acord sã ofere acele servicii pe care are
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
competenþa de a le presta. Înainte de a accepta o
misiune specificã la un client, un profesionist contabil
independent ar trebui sã ia în considerare dacã
acceptarea ar da naºtere la orice ameninþãri la
adresa conformitãþii cu principiile fundamentale. De
exemplu, o ameninþare a interesului propriu la adresa
competenþei profesionale ºi a prudenþei apare dacã
echipa misiunii nu posedã sau nu poate dobândi
competenþele necesare pentru a îºi desfãºura
angajamentul (misiunea) cum trebuie.
Un profesionist contabil independent ar trebui sã
evalueze semnificaþia ameninþãrilor identificate ºi,
dacã sunt altfel decât nesemnificative, ar trebui
aplicate, dupã caz, mãsuri de protecþie pentru a le
elimina ºi a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de
mãsuri de protecþie ar putea include:
- dobândirea unui bagaj de cunoºtinþe
corespunzãtor asupra naturii afacerii clientului, asupra
complexitãþii operaþiunilor sale, asupra cerinþelor
specifice misiunii ºi asupra scopului, naturii ºi ariei de
aplicabilitate a activitãþii ce urmeazã a fi prestatã;
- dobândirea cunoºtinþelor privind sectoarele
industriale relevante sau aspecte-cheie;
- deþinerea sau obþinerea experienþei în ceea ce
priveºte cerinþele relevante de raportare ºi ale
organelor de reglementare;
- alocarea unui personal suficient ºi cu toate
competenþele necesare;
- utilizarea unor experþi, acolo unde este necesar;
- convenirea unui orizont de timp realist pentru
realizarea misiunii;
- respectarea politicilor ºi procedurilor de control al
calitãþii, elaborate pentru a oferi o asigurare
rezonabilã cã misiunile specifice sunt acceptate
numai atunci când pot fi realizate cu competenþã.
Atunci când un profesionist contabil independent
intenþioneazã sã se bazeze pe consilierea sau
activitatea unui expert, profesionistul contabil
independent trebuie sã evalueze dacã aceastã
încredere este garantatã. Profesionistul contabil
independent trebuie sã þinã cont de factori cum sunt
reputaþia, experienþa, resursele disponibile ºi
standardele profesionale ºi etice aplicabile. Aceste
informaþii pot fi obþinute dintr-o asociere anterioarã cu
respectivul expert sau din consultarea cu alte pãrþi.
IMPORTANT!
Un profesionist contabil independent care este
solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contabil
independent sau care doreºte sã aplice pentru o
misiune deþinutã în prezent de cãtre un alt
profesionist contabil independent trebuie sã
16
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
stabileascã dacã existã motive, profesionale sau de
altã naturã, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi
circumstanþele care ameninþã conformitatea cu
principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o
ameninþare la adresa competenþei profesionale ºi a
prudenþei dacã un profesionist contabil independent
acceptã misiunea înainte de a cunoaºte toate faptele
necesare.
Trebuie evaluatã importanþa tuturor ameninþãrilor.
În funcþie de natura misiunii, acest lucru ar putea
presupune comunicarea cu acel profesionist contabil
existent, pentru a determina faptele ºi circumstanþele
care stau la baza modificãrii propuse, astfel încât
profesionistul contabil independent sã poatã decide
dacã este corespunzãtor sã accepte misiunea. De
exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru
modificarea survenitã în misiune sã nu reflecte în
totalitate faptele ºi este posibil ca acestea sã indice
contradicþii cu acel profesionist contabil existent care
sã influenþeze decizia de a accepta numirea.
Un profesionist contabil existent se aflã sub
restricþia confidenþialitãþii. Mãsura în care
profesionistul contabil independent poate ºi trebuie sã
discute cu profesionistul contabil propus depinde de
natura misiunii ºi de:
- obþinerea permisiunii clientului de a face acest
lucru; sau
- cerinþele legale sau etice privind acest tip de
comunicãri sau prezentãri.
În absenþa unor instrucþiuni specifice din partea
clientului, profesionistul contabil existent nu trebuie, în
general, sã ofere în mod voluntar informaþii despre
afacerile clientului. Circumstanþele în care ar putea fi
corespunzãtor sã se divulge informaþii confidenþiale
sunt prezentate în secþiunea 140 a pãrþii A din
prezentul cod.
Dacã se identificã ameninþãri care sunt, în mod
clar, mai mult decât nesemnificative, trebuie avute în
vedere ºi aplicate mãsuri de protecþie pentru a le
elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
ATENÞIE!
Aceste mãsuri de protecþie pot include:
- discutarea fãrã reþineri a afacerilor clientului cu
acel profesionist contabil existent, în întregime;
- solicitarea adresatã profesionistului contabil
existent sã ofere informaþiile cunoscute cu privire la
orice fapte sau circumstanþe care, dupã pãrerea
acestuia, ar trebui aduse la cunoºtinþã profesionistului
contabil propus înainte ca acesta sã decidã dacã
acceptã sau nu misiunea;
- atunci când se rãspunde cererilor de a înainta
oferte, sã se prezinte în respectiva ofertã cã, înainte

de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu acel
profesionist contabil existent, astfel încât sã se poatã
cerceta dacã existã motive profesionale sau de orice
altã naturã din cauza cãrora numirea nu ar trebui
acceptatã.
Un profesionist contabil independent trebuie, în
general, sã obþinã permisiunea clientului, de preferabil
în scris, de a iniþia discuþiile cu acel profesionist
contabil existent. Odatã obþinutã permisiunea,
profesionistul contabil existent trebuie sã respecte
reglementãrile legale ºi de altã naturã care
guverneazã astfel de cereri. Atunci când profesionistul
contabil existent oferã informaþii, acestea trebuie sã
fie oferite cu onestitate ºi fãrã ambiguitate. Dacã
profesionistul contabil propus nu reuºeºte sã
comunice cu profesionistul contabil existent, cel
propus trebuie sã încerce sã obþinã informaþii cu
privire la orice ameninþãri posibile prin alte metode,
cum ar fi chestionarea pãrþilor terþe sau investigaþii de
fond privind conducerea superioarã sau pe cei
însãrcinaþi cu guvernarea clientului.
Atunci când ameninþãrile nu pot fi eliminate sau
reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor
de protecþie ºi nu pot fi obþinute, prin alte modalitãþi,
informaþii satisfãcãtoare cu privire la fapte, un
profesionist contabil independent trebuie sã refuze
misiunea.
Unui profesionist contabil independent i se poate
solicita sã realizeze activitãþi complementare sau
suplimentare faþã de activitatea profesionistului
contabil existent. Aceste împrejurãri pot da naºtere la
ameninþãri potenþiale faþã de competenþa profesionalã
ºi faþã de prudenþã, ameninþãri care rezultã, de
exemplu, din informaþii incomplete sau din lipsa
informaþiilor. Mãsurile de protecþie faþã de aceste
ameninþãri includ anunþarea profesionistului contabil
existent cu privire la activitatea propusã, situaþie care
dã contabilului existent ocazia de a oferi orice
informaþii relevante necesare desfãºurãrii
corespunzãtoare a activitãþii.
Conflicte de interese
Un profesionist contabil independent trebuie sã ia
mãsuri corespunzãtoare pentru a identifica
circumstanþele în care ar putea apãrea un conflict de
interese. Acest tip de circumstanþe ar putea genera
ameninþãri la adresa respectãrii principiilor
fundamentale. De exemplu, o ameninþare la adresa
obiectivitãþii poate apãrea atunci când un profesionist
contabil independent concureazã direct cu un client
sau are o asociere în participaþie sau un acord similar
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
cu un competitor important al clientului. O ameninþare
la adresa obiectivitãþii sau confidenþialitãþii poate fi
generatã ºi atunci când un profesionist contabil
independent presteazã servicii pentru clienþi ale cãror
interese sunt în conflict sau pentru clienþi care au o
disputã cu privire la aspectul sau tranzacþia în cauzã.
Un profesionist contabil independent trebuie sã
evalueze importanþa oricãror ameninþãri. Evaluarea
include aprecierea, înainte de acceptarea sau
continuarea relaþiei sau misiunii specifice cu un client,
dacã profesionistul contabil independent are interese
de afaceri sau relaþii cu acel client sau cu o terþã
parte care ar putea genera ameninþãri. Dacã existã ºi
alte ameninþãri, cu excepþia celor nesemnificative,
trebuie luate în considerare ºi aplicate mãsurile de
protecþie necesare pentru a elimina ameninþãrile sau
pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
IMPORTANT!
În funcþie de circumstanþele care genereazã
conflictul, mãsurile de protecþie trebuie, în general, sã
includã urmãtoarele acþiuni ale profesionistului
contabil independent:
- notificarea clientului cu privire la interesul de
afaceri sau la activitãþile firmei care ar putea
reprezenta un conflict de interese ºi obþinerea
consimþãmântului clientului de a acþiona în asemenea
împrejurãri;
- notificarea tuturor pãrþilor relevante cu privire la
faptul cã profesionistul contabil independent
acþioneazã în numele a douã sau mai multe pãrþi într-
un aspect în privinþa cãruia interesele lor sunt în
conflict ºi obþinerea consimþãmântului acestora de a
acþiona astfel;
- notificarea clientului cu privire la faptul cã
profesionistul contabil independent nu acþioneazã în
mod exclusiv pentru niciun client pentru furnizarea
serviciilor propuse (de exemplu, într-un sector anume
al pieþei sau în ceea ce priveºte un anumit serviciu) ºi
obþinerea consimþãmântului clientului de a acþiona
astfel.
De asemenea, trebuie luate în considerare
urmãtoarele mãsuri de protecþie suplimentare:
- utilizarea unor echipe distincte ale misiunii;
- proceduri de împiedicare a accesului la informaþii
(de exemplu, o strictã separare fizicã a unor astfel de
echipe, completarea confidenþialã ºi securizatã a
datelor);
- îndrumãri clare pentru membrii echipei misiunii
privind aspectele de siguranþã ºi confidenþialitate;
- utilizarea acordurilor de confidenþialitate semnate
de cãtre angajaþi ºi partenerii firmei;
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- examinarea regulatã a aplicãrii mãsurilor de
protecþie de cãtre o persoanã cu experienþã ºi care
nu este implicatã în misiunile relevante ale clienþilor.
Atunci când un conflict de interese reprezintã o
ameninþare la adresa unuia sau mai multor principii
fundamentale, inclusiv obiectivitatea,
confidenþialitatea sau comportamentul profesional,
ameninþare care nu poate fi eliminatã sau redusã la
un nivel acceptabil prin aplicarea mãsurilor de
protecþie, profesionistul contabil independent trebuie
sã concluzioneze cã nu este corespunzãtor sã
accepte o anume misiune sau cã este necesarã
demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt
în conflict.
Când un profesionist contabil independent a
solicitat consimþãmântul unui client de a acþiona
pentru o altã parte într-o problemã în care interesele
celor doi sunt în conflict, iar acest consimþãmânt i-a
fost refuzat de cãtre client, atunci acesta nu trebuie
sã continue sã acþioneze în numele uneia dintre
pãrþile implicate în problema care dã naºtere unui
conflict de interese.
Opinii suplimentare
Situaþiile în care un profesionist contabil
independent este solicitat sã ofere o a doua opinie cu
privire la aplicarea standardelor sau principiilor de
contabilitate, raportare sau a altor standarde sau
principii în anumite circumstanþe sau anumitor
tranzacþii de cãtre o companie sau o entitate care nu
este un client curent ori în numele acesteia pot
genera ameninþãri faþã de conformitatea cu principiile
fundamentale. De exemplu, poate exista o
ameninþare faþã de competenþa profesionalã ºi faþã de
prudenþã în circumstanþe în care o a doua opinie nu
se bazeazã pe acelaºi set de fapte ca cel pe care îl
are la dispoziþie profesionistul contabil existent sau se
bazeazã pe probe necorespunzãtoare. Importanþa
ameninþãrii va depinde de circumstanþele cererii ºi de
alte fapte ºi declaraþii disponibile, relevante pentru
exprimarea unui raþionament profesional.
Atunci când este solicitat sã ofere o astfel de
opinie, un profesionist contabil independent trebuie sã
evalueze importanþa ameninþãrilor ºi, dacã acestea
sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în
vedere ºi aplicate mãsurile de protecþie necesare
pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel
acceptabil. Astfel de mãsuri de protecþie pot include
obþinerea permisiunii clientului de a contacta
contabilul existent, descrierea, în cadrul comunicãrii
cu acel client, a limitãrilor aferente oricãrei opinii ºi
furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil
existent.
18
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Dacã entitatea sau compania ce solicitã opinia nu
va permite comunicarea cu acel profesionist contabil
existent, un profesionist contabil independent trebuie
sã evalueze dacã în circumstanþele date este
corespunzãtor sã ofere opinia cerutã.
Onorarii ºi alte tipuri de remuneraþii
Atunci când încep negocierile privind serviciile
profesionale, un profesionist contabil independent
poate percepe orice onorariu pe care îl considerã
corespunzãtor. Faptul cã un profesionist contabil
independent percepe un onorariu mai mic decât altul
nu este, în sine, neetic; cu toate acestea, pot exista
ameninþãri faþã de conformitatea cu principiile
fundamentale care apar din nivelul onorariului
perceput. De exemplu, o ameninþare cauzatã de
interesul propriu faþã de competenþa profesionalã ºi
faþã de prudenþã este generatã dacã respectivul
onorariu perceput este atât de mic încât ar putea fi
dificil sã se realizeze misiunea în conformitate cu
standardele tehnice ºi profesionale aplicabile.
Importanþa unor astfel de ameninþãri depinde de
factori cum ar fi nivelul onorariului perceput ºi
serviciile pentru care se aplicã. Þinând cont de aceste
potenþiale ameninþãri, trebuie avute în vedere ºi
aplicate mãsurile de protecþie necesare pentru a le
elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
Mãsurile de protecþie care pot fi aplicate includ:
- atragerea atenþiei clientului cu privire la condiþiile
misiunii ºi, în special, cu privire la baza pe care sunt
percepute comisioanele ºi cu privire la ce servicii sunt
acoperite de comisionul perceput;
- alocarea timpului ºi personalului calificat
necesare pentru realizarea sarcinii.
Comisioanele contingente sunt adesea utilizate
pentru anumite tipuri de misiuni de altã naturã decât
cele de certificare. Totuºi, ele pot genera, în anumite
circumstanþe, ameninþãri faþã de respectarea
principiilor fundamentale. Ele ar putea genera o
ameninþare a obiectivitãþii de cãtre interesul propriu.
Importanþa acestor ameninþãri depinde de factori
precum:
- natura misiunii;
- gama valorilor posibile ale onorariului;
- baza pentru determinarea onorariului;
- dacã rezultatul tranzacþiei este examinat de o
terþã parte independentã.
Importanþa unor astfel de ameninþãri trebuie
evaluatã ºi, dacã acestea sunt altfel decât
nesemnificative, trebuie avute în vedere ºi aplicate
mãsurile de protecþie necesare pentru a le elimina
sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

Astfel de mãsuri de protecþie pot include:
- un precontract scris cu clientul privind baza de
remunerare;
- prezentarea pentru grupul-þintã de utilizatori a
activitãþii realizate de cãtre profesionistul contabil
independent ºi a bazei de remunerare;
- politici ºi proceduri de control al calitãþii;
- examinarea de cãtre o terþã parte obiectivã a
activitãþii realizate de cãtre profesionistul contabil
independent.
Marketingul serviciilor profesionale
Atunci când un profesionist contabil independent
solicitã noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de
marketing, pot exista ameninþãri la adresa
conformitãþii cu principiile fundamentale. De exemplu,
o ameninþare de cãtre interesul propriu a conformitãþii
cu principiul comportamentului profesional este
generatã dacã serviciile, realizãrile sau produsele
sunt promovate într-un mod care este inconsecvent
cu acest principiu.
Un profesionist contabil independent nu trebuie sã
compromitã profesia atunci când promoveazã
serviciile profesionale. Profesionistul contabil
independent trebuie sã fie onest ºi loial ºi nu trebuie:
- sã exagereze calitatea serviciilor oferite, a
calificãrilor deþinute sau a experienþei câºtigate;
- sã facã referiri compromiþãtoare la comparaþii
nefundamentate cu activitatea altora.
Dacã profesionistul contabil independent are
îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei
anumite forme de publicitate sau promovare,
profesionistul contabil independent trebuie sã se
consulte cu organismul profesional relevant.
Profesioniºtii contabili pot face uz numai de titlurile
sau diplomele eliberate de stat sau de ºcoli sau
instituþii de învãþãmânt atestate legal.
În înþelesul Codului, termenii specifici au
urmãtoarele semnificaþii:
- prin publicitate se înþelege comunicarea cãtre
public a informaþiilor asupra serviciilor oferite sau a
calificãrilor pe care le posedã un profesionist contabil,
în scopul obþinerii de lucrãri;
- anunþul este comunicarea cãtre public a unor
fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt
destinate pentru promovarea acestui profesionist sau
a societãþii sale;
- oferta, directã sau indirectã, este concretizatã în
demersurile fãcute pe lângã un eventual client, în
scopul de a-i propune servicii profesionale.
ATENÞIE!
Publicitatea ºi oferta sunt permise exclusiv pentru
liber-profesioniºtii contabili - membri activi ai
CECCAR. Sunt interzise:
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
- inserãrile personale fãcute în presã, în
publicaþiile profesionale sau altele, prin scrisori, afiºe,
circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune ºi, în
general, toate procedeele publicitare, atunci când
acestea folosesc comparaþii cu alþi membri sau, prin
modul de prezentare ºi conþinut, aduc prejudicii în
vreun fel altor membri;
- oferta, atunci când prin ea se atribuie remize din
onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje,
precum ºi atunci când face în vreun fel uz de un
mandat politic sau de o misiune sau funcþie
administrativã.
Anunþurile sunt permise în urmãtoarele cazuri:
a) anunþurile în presã, cu condiþia sã nu contravinã
regulilor de eticã profesionalã, trebuind, de
asemenea:
- sa aibã un caracter sobru ºi informativ;
- sa respecte un format corespunzãtor pentru
fiecare publicaþie;
b) inserarea în presa localã a unor avize
informând publicul despre o primã deschidere de
cabinet sau schimbare de adresã;
c) inserãrile în anuare, cãrþi de telefon, cataloage
de firme etc. sunt autorizate cu condiþia de a fi limitate
la indicarea informaþiilor necesare utilizatorului pentru
a contacta cabinetul.
Se pot tipãri broºuri de prezentare a cabinetului
sau a societãþii de expertizã, ce se vor distribui
elevilor, studenþilor sau candidaþilor la un post oferit
de acestea sau clienþilor; broºura va trebui sã
cuprindã, în mod obligatoriu, informaþii despre
istoricul, principiile de comportament, lucrãrile
executate, numele ºi prenumele clienþilor, modalitatea
de recrutare, formarea ºi evoluþia în carierã a
membrilor cabinetului sau societãþii.
IMPORTANT!
Profesioniºtii contabili pot folosi emblema
CECCAR pe hârtia cu antet destinatã corespondenþei.
Emblema CECCAR este compusã din:
- o carte-registru, simbolizând însemnul profesiei;
- un caduceu - toiagul de crainic al zeului Hermes,
având ca însemn divin 2 ºerpi încolãciþi, preþuit în
Grecia anticã, având valoare de simbol diplomatic;
emblema CECCAR simbolizeazã rolul de crainic al
profesionistului contabil, pe care îl are atunci când
redã imaginea fidelã, corectã ºi completã a
patrimoniului contabilizat sau expertizat;
- deviza "ªtiinþã, Independenþã, Moralitate" -
atribute esenþiale ale exercitãrii profesiei.
19
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
250.9. Consiliul superior ºi consiliile filialelor pot
efectua sau autoriza efectuarea oricãrei publicitãþi
colective pe care o considerã utilã, în interesul
profesiei.
Detaliile ºi modalitãþile de aplicare a dispoziþiilor
din prezenta secþiune sunt reglementate prin hotãrâri
ale Consiliului superior.
Cadouri ºi ospitalitate
Este posibil ca unui profesionist contabil
independent sau unui afin sau unei rude apropiate a
acestuia sã i se ofere cadouri sau ospitalitate din
partea unui client. O astfel de ofertã genereazã
ameninþãri la adresa conformitãþii cu principiile
fundamentale. De exemplu, ameninþãri ale
obiectivitãþii de cãtre interesul propriu pot fi create
dacã este acceptat un cadou din partea unui client;
ameninþãri ale intimidãrii la adresa obiectivitãþii pot
apãrea în urma divulgãrii în public a unor astfel de
oferte.
Importanþa unor astfel de ameninþãri depinde de
natura, valoarea ºi interesul din spatele ofertei. Atunci
Sistemul vamal
- introducerea marfurilor pe teritoriul vamal al României -
otãrârea 707/2006 modificatã ºi completatã cu
H prevederile HG 797/2007 aprobã regulamentul
de aplicare a Codului vamal al României
Introducerea mãrfurilor pe
teritoriul vamal al României
Prezentarea la birourile vamale de frontierã a
mijloacelor de transport ºi controlul vamal al acestora,
a documentelor însoþitoare ale acestora, precum ºi a
documentelor privind mãrfurile transportate
Transportatorii mãrfurilor introduse sau scoase de
pe teritoriul vamal al României ori reprezentanþii
acestora sunt obligaþi sã prezinte birourilor vamale de
la frontierã mijloacele de transport împreunã cu
documentele de însoþire ale acestora.
La transportul mãrfurilor pe calea feratã organele
cãilor ferate sunt obligate sã depunã la biroul vamal
din staþia de frontierã actul de transmitere a garniturii
de tren, dupã intrarea acesteia în þarã. Actul de
transmitere a garniturii de tren se depune în termenul
prevãzut în procesul tehnologic de prelucrare a
20
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
când sunt oferite unui profesionist contabil
independent cadouri ºi ospitalitate pe care o terþã
parte rezonabilã ºi în cunoºtinþã de cauzã le-ar
considera în mod clar nesemnificative, acesta poate
concluziona cã oferta este fãcutã în cursul normal al
afacerilor, fãrã intenþia specificã de a influenþa luarea
deciziilor sau de a obþine informaþii. În astfel de
cazuri, profesionistul contabil independent poate
concluziona, în general, cã nu existã o ameninþare
importantã la adresa conformitãþii cu principiile
fundamentale.
Dacã este clar cã ameninþãrile evaluate nu sunt
nesemnificative, trebuie avute în vedere ºi aplicate
mãsurile de protecþie necesare pentru a le elimina
sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Atunci
când ameninþãrile nu pot fi eliminate sau reduse la un
nivel acceptabil prin aplicarea mãsurilor de protecþie,
un profesionist contabil independent nu trebuie sã
accepte o astfel de ofertã.
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
trenurilor sosite din strãinãtate.
Actul de transmitere a garniturii de tren, la ieºirea
din þarã, se depune la biroul vamal înainte de
plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul
tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea
frontierei de stat, care va fi de cel puþin o orã.
Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde
numãrul fiecãrui vagon ºi al scrisorilor de trãsurã,
cantitatea mãrfurilor ºi denumirea acestora în limba
românã. La ieºirea din þarã în acest act se vor
menþiona, de asemenea, numãrul documentului
vamal ºi biroul vamal care l-a emis.
La transportul mãrfurilor pe cale rutierã
transportatorul este obligat sã prezinte biroului vamal,
la intrarea sau la ieºirea din þarã a autovehiculului,
certificatul de înmatriculare al acestuia ºi
documentele însoþitoare ale mãrfurilor.
La transportul mãrfurilor pe cale maritimã sau
fluvialã comandantul, armatorul ori agentul navei care
transportã mãrfuri ce urmeazã sã fie descãrcate sau
transbordate este obligat sã prezinte biroului vamal,
în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul
original al manifestului încãrcãturii ºi sã depunã o
copie de pe acesta. Manifestul încãrcãturii poate fi

depus ºi prin procedee informatice, în cazurile ºi în
condiþiile stabilite de Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
În cazul în care nu se efectueazã operaþiuni de
descãrcare sau de transbordare a mãrfurilor nu este
necesarã depunerea copiei de pe manifestul
încãrcãturii.
Pentru navele care transportã mãrfuri în vrac, în
lipsa manifestului încãrcãturii, comandantul, armatorul
sau agentul navei poate prezenta o notificare din care
sã rezulte datele de identificare a mãrfurilor.
Dupã încãrcarea navelor cu mãrfuri destinate
exportului comandantul, armatorul sau agentul navei
este obligat sã prezinte biroului vamal originalul
manifestului încãrcãturii ºi sã depunã o copie de pe
acesta cu cel puþin 6 ore înainte de plecarea navei.
ATENÞIE!
La sosirea unei nave, indiferent de pavilionul pe
care îl arboreazã, cãreia i se aplicã prevederile
Convenþiei privind facilitarea traficului maritim
internaþional (FAL) adoptatã la Londra la 9 aprilie
1965, de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea
voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi
completatã prin amendamentele din 1984, 1986,
1989, 1991, 1993 ºi 1994, la care România a aderat
prin Ordonanþa Guvernului nr. 58/1999, aprobatã prin
Legea nr. 80/2000, comandantul acesteia, prin
agentul sãu, prezintã autoritãþii vamale, în termen de
12 ore de la acostare, originalele ºi depune copiile
urmãtoarelor documente:
a) declaraþia generalã;
b) declaraþia de marfã;
c) declaraþia privind proviziile navei;
d) declaraþia privind efectele echipajului;
e) lista cuprinzând echipajul;
f) lista cuprinzând pasagerii;
g) manifestul privind mãrfurile periculoase;
h) declaraþia scrisã pentru poºtã.
La plecarea unei nave, indiferent de pavilionul pe
care îl arboreazã, cãreia i se aplicã prevederile
Convenþiei FAL, comandantul acesteia, prin agentul
sãu, prezintã autoritãþii vamale, cu cel puþin 6 ore
înainte de plecare, originalele ºi depune copiile
urmãtoarelor documente:
a) declaraþia generalã;
b) declaraþia de marfã;
c) declaraþia privind proviziile navei;
d) manifestul privind mãrfurile periculoase;
e) declaraþia scrisã pentru poºtã.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
La sosirea sau plecarea unei nave, indiferent de
pavilionul pe care îl arboreazã, cãreia nu i se aplicã
prevederile Convenþiei FAL, comandantul sau agentul
navei, prezintã autoritãþii vamale, în termen de 12 ore
de la acostare, respectiv cu cel puþin 6 ore înainte de
plecare, originalele ºi depune copiile urmãtoarelor
documente:
a) manifestul încãrcãturii;
b) manifestul privind mãrfurile periculoase;
c) declaraþia privind proviziile navei;
d) declaraþia scrisã pentru poºtã.
IMPORTANT!
Documentele prevãzute se dateazã ºi semneazã
de comandant, agentul navei sau de orice altã
persoanã autorizatã corespunzãtor de cãtre
comandant sau se certificã într-un mod considerat
acceptabil de cãtre autoritatea vamalã.
În manifestul încãrcãturii se menþioneazã numãrul
fiecãrui conosament sau al scrisorii de trãsurã fluviale
ori al recipisei de bagaje, mãrcile ºi numerele de
identificare a coletelor, denumirea, cantitatea ºi, dupã
caz, greutatea brutã sau netã a mãrfurilor, precum ºi
numele/denumirea furnizorului ºi beneficiarului.
Comandanþii, armatorii sau agenþii navelor sunt
obligaþi sã înscrie pe copia de pe manifestul
încãrcãturii denumirea mãrfurilor în limba românã.
Declaraþia de marfã depusã la sosirea navei
cuprinde urmãtoarele informaþii:
a) numele ºi naþionalitatea navei;
b) numele comandantului;
c) portul de unde a sosit;
d) portul unde este fãcut raportul;
e) identificarea containerelor, marcajele ºi
numerotarea acestora, numãrul ºi tipul pachetelor,
cantitatea ºi descrierea bunurilor;
f) numãrul documentului de transport pentru
cantitatea de marfã care urmeazã a fi descãrcatã în
portul respectiv;
g) portul în care marfa rãmasã la bord urmeazã a
fi descãrcatã;
h) primele porturi de îmbarcare a mãrfurilor
cuprinse în documentele de transport multimodal sau
direct în conosamente.
Declaraþia de marfã depusã la plecarea navei
cuprinde urmãtoarele informaþii:
a) numele ºi naþionalitatea navei;
b) numele comandantului;
c) portul de destinaþie;
d) identificarea containerului, marcajul ºi
21
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
numerotarea bunurilor încãrcate în portul respectiv;
e) numãrul ºi tipul pachetelor, cantitatea ºi
descrierea mãrfurilor;
f) numãrul documentelor cu privire la cantitatea de
marfã încãrcatã în portul respectiv.
În scopul descrierii corespunzãtoare a numãrului ºi
tipului de ambalaj din declaraþia de marfã, armatorii ºi
alte pãrþi interesate, trebuie sã se asigure cã unitatea
de ambalaj extern a mãrfurilor este utilizatã. Dacã
mãrfurile se aflã pe palete, numãrul ºi tipul
ambalajelor de pe acestea trebuie sã fie menþionat.
Când mãrfurile de pe palete nu sunt ambalate, se
utilizeazã cantitatea ºi descrierea mãrfurilor de pe
palete.
Autoritatea vamalã acceptã în locul declaraþiei de
marfã un exemplar din manifestul încãrcãturii, cu
condiþia ca acesta sã conþinã cel puþin cerinþele
prevãzute.
Pentru marfa rãmasã la bord, autoritatea vamalã
nu poate sã cearã decât informaþii sumare la un
numãr minim de puncte esenþiale.
Autoritatea vamalã poate accepta un exemplar al
documentului de transport, semnat sau certificat,
potrivit art. 86 alin. (4) ori o copie certificatã, dacã
natura sau cantitatea mãrfii permit aceasta ºi dacã
orice informaþie prevãzutã, care nu apare în astfel de
documente, este menþionatã în altã parte ºi este
certificatã corespunzãtor.
Autoritatea vamalã emite, atunci când condiþiile
legale sunt îndeplinite, la cererea agentului navei, un
permis vamal în care se înscriu datele de identificare
a mãrfurilor care se descarcã, se încarcã sau se
transbordeazã.
În situaþia în care manifestul încãrcãturii a fost
depus prin procedee informatice, acceptarea
manifestului are valoarea depunerii ºi aprobãrii
permisului vamal.
Comandantul, agentul navei sau orice altã
persoanã autorizatã corespunzãtor de cãtre
comandant are obligaþia sã depunã la biroul vamal
din port declaraþia proviziilor de bord în cel mult 12
ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fãrã
propulsie se poate depune o singurã declaraþie a
proviziilor de bord, pentru întregul convoi, cu liste
specificative pentru fiecare navã.
Navele care staþioneazã sub 12 ore ºi nu
efectueazã operaþiuni de descãrcare, de încãrcare
sau de transbordare de mãrfuri sunt exceptate de la
obligaþia de a depune declaraþia proviziilor de bord.
În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit
legii, sã opreascã în porturile la cãile navigabile
22
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
interioare deschise traficului internaþional pentru
efectuarea controlului de intrare în þarã, chiar dacã nu
efectueazã operaþiunile prevãzute comandantul,
armatorul sau agentul navei este obligat sã depunã
imediat declaraþia proviziilor de bord.
În declaraþia proviziilor de bord sunt înscrise
urmãtoarele bunuri aflate pe navã:
a) armamentul, muniþiile, materiile explozive,
produsele ºi substanþele stupefiante, psihotrope ºi
toxice, precum ºi alte bunuri prohibite la introducerea
sau la scoaterea din þarã;
b) produsele din tutun ºi bãuturile alcoolice,
aparþinând navei ºi membrilor echipajului;
c) alimentele ºi obiectele nefolosite, de uz curent,
aparþinând navei;
d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparþinând
membrilor echipajului.
ATENÞIE!
Bunurile prevãzute la lit. a)-c) se pãstreazã sub
sigiliu vamal pe toatã durata staþionãrii în port,
accesul la acestea fiind permis numai cu aprobarea
autoritãþii vamale.
Bunurile prevãzute la lit. d) nu se menþioneazã în
declaraþia proviziilor de bord dacã sunt înscrise în
evidenþele navei.
Prevederile art. 87 ºi 89 se aplicã în mod
corespunzãtor ºi la transportul mãrfurilor pe calea
aerului, în acest caz termenul fiind de trei ore de la
aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare.
Comandanþii aeronavelor sunt obligaþi sã declare
biroului vamal produsele prevãzute la art. 91 alin. (1)
lit. a), aflate la bord.
În vederea prevenirii fraudelor autoritatea vamalã
poate impune obligaþia de a se depune declaraþii de
provizii de bord ºi în cazul altor categorii de mijloace
de transport decât cele navale de cãtre persoanele
care rãspund de aceste mijloace.
La transportul pe cale poºtalã, organele poºtale
sunt obligate sã prezinte biroului vamal de frontierã
lista sacilor poºtali.
La transportul de mesagerie transportatorul este
obligat sã prezinte biroului vamal de frontierã lista
coletelor.
Mãrfurile intrate în þarã se înscriu, în ordinea sosirii
la frontierã, în registrul de evidenþã, pe baza
documentelor de transport ºi al celor comerciale.
În lipsa documentelor de însoþire, înscrierea
mãrfurilor se face pe baza constatãrilor autoritãþii
vamale sau a altor documente prezentate biroului

vamal de cãtre persoana interesatã din care sã
rezulte mãrfurile care urmeazã sã primeascã o
destinaþie vamalã.
Controlul vamal al mijloacelor de transport de
mãrfuri la birourile vamale de frontierã
Controlul vamal al mijloacelor de transport de
mãrfuri la trecerea frontierei de stat constã în
identificarea acestora pe baza documentelor de
însoþire.
La transportul mãrfurilor pe calea feratã autoritatea
vamalã, în prezenþa organelor cãilor ferate, verificã:
a) existenþa vagoanelor înscrise în actul de
transmitere a garniturii de tren. Când autoritatea
vamalã constatã neconcordanþe privind numãrul
vagoanelor, organele cãilor ferate sunt obligate sã
modifice, în mod corespunzãtor, actul de transmitere;
b) exteriorul vagoanelor acoperite care conþin
mãrfuri, prin verificarea integritãþii sigiliilor, ferestrelor,
acoperiºului, pereþilor ºi platformei;
c) interiorul ºi exteriorul vagoanelor descoperite
care conþin mãrfuri;
d) exteriorul locomotivei;
e) exteriorul ºi interiorul anexelor tehnice ale
locomotivei ºi cabina mecanicului.
Vagoanele cu sigilii lipsã sau violate, precum ºi
vagoanele care nu pot fi sigilate se supun ºi
controlului vamal în interior, verificându-se ºi mãrfurile
conþinute în acestea. Organele cãilor ferate încheie
un act constatator al controlului, care se semneazã ºi
de autoritatea vamalã. Aceeaºi procedurã se aplicã ºi
sacilor poºtali ºi coletelor.
Dacã sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se
verificã existenþa actelor prin care se atestã aplicarea
noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte autoritatea
vamalã menþioneazã aceasta situaþie pe actul de
transmitere a garniturii de tren ºi efectueazã controlul
interior al mijlocului de transport ºi al mãrfurilor.
Rezultatul acestui control se consemneazã într-un
proces-verbal întocmit conform procedurii prevãzute.
Fac excepþie de la aceasta regulã vagoanele care nu
pot fi sigilate, precum ºi vagoanele descoperite.
Actele constatatoare ºi procesele-verbale
prevãzute în prezentul articol se încheie potrivit
reglementãrilor feroviare internaþionale.
La transportul mãrfurilor pe calea rutierã
autoritatea vamalã controleazã exteriorul
autovehiculului, cabina acestuia ºi, dupã caz,
agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere
fãrã încãrcãturã se efectueazã ºi controlul
compartimentului de mãrfuri.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
Dacã la controlul exterior al autovehiculului se
constatã sigilii lipsã sau când sigiliile aplicate la
expediere au fost violate ori compartimentul în care
se aflã mãrfurile a fost violat sau prelata este
deterioratã, se efectueazã controlul interior al
autovehiculului ºi controlul mãrfurilor. Autoritatea
vamalã consemneazã rezultatele controlului într-un
proces-verbal de constatare, care se semneazã ºi de
transportator.
Autoritatea vamalã poate dispune efectuarea
controlului vamal la unul dintre birourile vamale din
interiorul þãrii, când nu sunt condiþii corespunzãtoare
de control vamal la intrarea în þarã a autovehiculelor.
În aceste cazuri autovehiculele se tranziteazã sub
sigiliu vamal sau se dirijeazã cu însoþitor vamal la cel
mai apropiat birou vamal din interiorul þãrii, pe direcþia
de destinaþie a autovehiculului, unde existã condiþii de
control vamal.
Cheltuielile de transport ºi de manipulare a
mãrfurilor ºi cele de deplasare a autoritãþii vamale
sunt în sarcina transportatorului.
Controlul vamal la sosirea navei se efectueazã în
prezenþa organelor cãpitãniei portului, a
comandantului, agentului navei sau a unei alte
persoane autorizatã în mod corespunzãtor de
comandant.
Controlul vamal la sosirea navei constã în
verificarea, prin sondaj, a cabinelor, sãlilor,
cambuzelor, restaurantelor ºi sãlii maºinilor, pentru a
se constata dacã existã concordanþã între declaraþia
proviziilor de bord ºi bunurile supuse declarãrii.
Comandantul, agentul navei sau o altã persoanã
autorizatã în mod corespunzãtor de comandant este
obligat sã prezinte autoritãþii vamale originalul
manifestului încãrcãturii.
Dupã efectuarea controlului vamal la sosire, se
lasã pentru folosinþa comandantului, echipajului ºi
pasagerilor cantitãþi uzuale de produse din tutun ºi
bãuturi alcoolice, în raport cu durata staþionãrii navei
în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 6.
La scoaterea sau la introducerea pe navã a
proviziilor de bord, prevãzute la art. 91, autoritatea
vamalã face menþiune pe declaraþia proviziilor de
bord.
Comandantul este obligat ca pe timpul staþionãrii
navei sã foloseascã proviziile sau bunurile înscrise în
inventar numai la bord.
Comandantul, agentul navei sau o altã persoanã
autorizatã în mod corespunzãtor de comandant
rãspund în mod solidar faþã de autoritatea vamalã de
23
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de
bunuri menþionate în declaraþia proviziilor de bord,
precum ºi de cele aflate în inventarul navei.
IMPORTANT!
În situaþia în care o navã descarcã mãrfuri în douã
sau mai multe porturi româneºti, autoritãþile vamale
din aceste porturi fac menþiuni pe exemplarul original
al manifestului încãrcãturii cu privire la operaþiunile
efectuate, precum ºi pe cel al declaraþiei proviziilor de
bord.
Autoritatea vamalã verificã menþiunile fãcute în
porturile în care nava a acostat anterior ºi reþine o
copie de pe manifestul încãrcãturii, respectiv de pe
declaraþia proviziilor de bord.
Comandantul, agentul navei sau o altã persoanã
autorizatã în mod corespunzãtor de comandant este
obligat sã comunice autoritãþii vamale plecarea navei
cu cel puþin 6 ore înainte, în vederea efectuãrii
controlului vamal.
Controlul vamal la plecarea navei constã în
verificarea concordanþei manifestului încãrcãturii cu
declaraþiile vamale sau permisele vamale eliberate,
precum ºi a concordanþei declaraþiei proviziilor de
bord cu situaþia bunurilor înscrise în aceasta.
În timpul efectuãrii controlului vamal al navelor
este permisã coborârea sau urcarea numai a
comandantului, a secundului ºi a persoanelor
bolnave.
Cãpitãnia portului permite plecarea navelor în
trafic internaþional numai dupã ce autoritatea vamalã
vizeazã declaraþia proviziilor de bord ºi, dupã caz,
manifestul încãrcãturii.
Pentru navele sub pavilion strãin care intrã în
ºantiere navale sau la iernat, comandantul, agentul
navei sau o altã persoanã autorizatã în mod
corespunzãtor de comandant este obligat sã depunã
la autoritatea vamalã declaraþia proviziilor de bord ºi
copia de pe manifestul încãrcãturii. Pe toatã aceastã
perioadã navele se aflã sub supraveghere vamalã.
Controlul vamal în interiorul aeronavelor de mãrfuri
sau de pasageri se efectueazã numai în caz de indicii
temeinice de fraudã, fãrã a perturba programul de
zbor al aeronavei supuse controlului.
Controlul vamal în interiorul aeronavelor de
pasageri se efectueazã, la sosire, dupã debarcarea
persoanelor, iar la plecare, înainte de îmbarcarea
acestora.
Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza
numai în punctele de frontierã unde funcþioneazã
autoritãþi vamale.
24
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
În caz de forþã majorã sau când pe nave ori în
aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau
aterizarea este permisã ºi în alte locuri decât punctele
de frontierã unde funcþioneazã autoritãþi vamale. În
astfel de situaþii comandantul navei ori al aeronavei
este obligat sã anunþe imediat autoritatea vamalã cea
mai apropiatã pentru a asigura supravegherea pânã
la plecare.
Controlul vamal al containerelor transportate cu
orice mijloc de transport se efectueazã potrivit
normelor prevãzute pentru controlul vagoanelor
acoperite.
Declararea prealabilã la sosire
Dispoziþiile art. 60 din Codul vamal ºi ale
prezentului capitol nu sunt aplicabile:
a) importului de energie electricã;
b) importului prin conducte;
c) scrisorilor, cãrþilor poºtale sau tipãriturilor;
d) mãrfurilor însoþite de declaraþiile CN 22 sau CN
23 prevãzute de Convenþia Poºtalã Universalã
încheiatã la Washington la 15 iunie 1897, ratificatã de
România prin Decretul nr. 3.684 publicat în Monitorul
Oficial nr. 207/18 decembrie 1898;
e) declaraþiilor vamale întocmite prin orice altã
acþiune conform art. 160, 162, 163 ºi 166;
f) bunurilor aflate în bagajele personale ale
cãlãtorilor;
g) în cazurile în care este acceptatã declaraþia
verbalã, conform art. 154, 157-159 ºi 166;
h) bunurilor care circulã sub acoperirea carnetului
de admitere temporarã - ATA sau carnetului de
trecere prin vamã - CPD;
i) mãrfurilor care circulã sub acoperirea
formularului 302 utilizat în aplicarea Acordului dintre
statele pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte
state participante la Parteneriatul pentru Pace cu
privire la statutul forþelor lor ºi a protocolului adiþional,
încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995, ratificate prin
Legea nr. 23/1996, cu modificãrile ulterioare,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
82/22 aprilie 1996.
Declaraþia sumarã
Declaraþia sumarã la care face referire art. 60 din
Codul vamal se întocmeºte potrivit modelului din
anexa nr. 7. Aceasta trebuie sã conþinã datele, pe cât
posibil într-o formã codificatã ºi sã fie completatã în

conformitate cu instrucþiunile stabilite în aceeaºi
anexã. Declaraþia sumarã se înregistreazã de biroul
vamal de intrare.
Autoritatea vamalã, permite depunerea unei
declaraþii sumare întocmitã în scris, însoþitã, atunci
când este necesar, de liste de încãrcare sau alte liste
corespunzãtoare ºi conþinând informaþiile cerute
pentru o astfel de declaraþie în urmãtoarele cazuri:
a) nu funcþioneazã sistemul informatic al autoritãþii
vamale;
b) nu funcþioneazã aplicaþia persoanei ce depune
declaraþia sumarã.
Utilizarea declaraþiei sumare întocmitã în scris
conform alin. (2) lit. b) se supune aprobãrii de cãtre
autoritatea vamalã.
Declaraþia sumarã se semneazã sau se certificã
de cãtre persoana care o întocmeºte.
În situaþia în care mãrfurile intrã pe teritoriul vamal
al României în procedurã de tranzit ºi datele aferente
tranzitului se transferã utilizând tehnologia informaþiei
ºi reþelele de calculatoare, iar acestea conþin
elementele necesare pentru o declaraþie sumarã,
datele aferente tranzitului pot fi utilizate ca o
declaraþie sumarã.
Cu condiþia ca datele aferente tranzitului sã fie
transferate în termenele prevãzute la art. 113, aceste
termene trebuie sã fie respectate chiar dacã mãrfurile
au fost plasate în regim de tranzit în afara teritoriului
vamal al României.
În cazul transportului combinat atunci când
mijlocul de transport activ este doar de transport a
unui mijloc de transport activ principal, obligaþia de
prezentare a declaraþiei sumare este aferentã
mijlocului de transport principal.
Termene
În cazul traficului maritim declaraþia sumarã se
depune la biroul vamal de intrare, în urmãtoarele
termene:
a) pentru încãrcãtura containerizatã, în alt caz
decât cel prevãzut la lit. c) cu cel puþin 24 de ore
înainte de încãrcarea în portul de plecare a mãrfurilor;
b) pentru mãrfurile în vrac, în alt caz decât cel
prevãzut la lit. c) cu cel puþin 4 de ore înainte ca
mãrfurile sã fie introduse pe teritoriul vamal al
României;
c) dacã durata cãlãtoriei este mai micã de 24 de
ore, cu cel puþin 2 ore înainte ca mãrfurile sã fie
introduse pe teritoriul vamal al României.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
În cazul traficului aerian declaraþia sumarã se
depune la biroul vamal de intrare, în urmãtoarele
termene:
a) pentru un zbor scurt, cel puþin din momentul
ridicãrii roþilor avionului;
b) pentru un zbor lung, cu cel puþin 4 ore înainte
de sosirea în primul aeroport de pe teritoriul vamal al
României.
Prin zbor aerian scurt, în sensul prezentului aliniat,
se înþelege un zbor a cãrui duratã este mai micã de 4
ore calculatã de la ultimul aeroport de plecare dintr-o
altã þarã pânã la sosirea în primul aeroport românesc.
Toate celelalte zboruri sunt considerate zboruri lungi.
Prin ridicarea roþilor unui avion, în sensul
prezentului aliniat, se înþelege momentul în care
avionul decoleazã în mod real.
În cazul traficului pe cale feratã ºi pentru cel
realizat în apele teritoriale, declaraþia sumarã se
depune la biroul vamal de intrare cu cel puþin 2 ore
înainte de sosirea în primul punct de intrare în
România.
În cazul traficului rutier, declaraþia sumarã se
depune la biroul vamal de intrare cu cel puþin 1 orã
înainte de sosirea la biroul vamal de intrare în
România.
În situaþia în care sistemul informatic al autoritãþii
vamale nu funcþioneazã temporar, termenele
prevãzute sunt aplicabile conform procedurii stabilite
de autoritatea vamalã.
Autoritatea vamalã poate sã modifice termenele
prevãzute la art. 113 alin. (1), atunci când:
a) se stabilesc prin acordurile internaþionale
încheiate între România ºi alte þãri, schimburi de date
din declaraþii într-un termen diferit;
b) acordurile internaþionale încheiate între
România ºi alte þãri prevãd recunoaºterea
controalelor de securitate realizate în þara de export.
Cu excepþia cazului în care controlul de securitate
este efectuat în þara de export, acest termen nu poate
fi redus, pentru a permite biroului vamal de intrare sã
efectueze o analizã de risc prealabilã introducerii
mãrfurilor pe teritoriul vamal al României.
Fãrã a înlãtura obligaþia prevãzutã la art. 60 din
Codul vamal ºi excepþiile prevãzute în acest capitol
atunci când mãrfurile prezentate la vamã nu sunt
acoperite de o declaraþie sumarã, persoana care a
adus mãrfurile, sau care îºi asumã responsabilitatea
pentru transportul mãrfurilor în teritoriul vamal al
României, depune imediat o declaraþie sumarã.
25
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Analiza de risc
Dupã recepþia informaþiilor cuprinse în declaraþia
sumarã, biroul vamal de intrare efectueazã o analizã
de risc corespunzãtoare, în special în scopul
securitãþii ºi siguranþei, înainte de intrarea mãrfurilor
pe teritoriul vamal al României.
Dacã declaraþia sumarã a fost depusã la un alt
birou vamal decât cel de intrare, biroul vamal de
intrare ia în consideraþie, concluziile analizei de risc
efectuate de primul birou vamal.
În situaþia în care mãrfurile care beneficiazã de
excepþia privind depunerea declaraþiei sumare, potrivit
art. 111, sunt introduse pe teritoriul vamal al
României, analiza de risc, se efectueazã la
prezentarea mãrfurilor, pe baza declaraþiei vamale
depusã pentru acestea.
Autoritatea vamalã efectueazã analiza de risc cât
mai repede posibil, fãrã sã depãºeascã termenul
corespunzãtor pentru fiecare tip particular de trafic
stabilit la art. 113. Mãrfurile pot primi liber de vamã
pentru alte transporturi înainte de expirarea
termenelor prevãzute la art. 113 dacã rezultatele
analizei de risc o permit.
În situaþia în care o navã sau aeronavã urmeazã
sã facã escale în mai multe porturi sau aeroporturi
aflate pe teritoriul vamal al României ºi cu condiþia ca
aceasta sã nu efectueze o escalã intermediarã în
strãinãtate declaraþia sumarã se depune în primul
port sau aeroport românesc pentru toate mãrfurile
transportate, destinate a fi introduse sau transbordate
pe teritoriul vamal al României. Autoritatea vamalã din
primul port sau aeroport de intrare procedeazã la
analiza riscurilor de securitate.
În cazul identificãrii unor riscuri, biroul vamal din
primul port sau aeroport de intrare, în funcþie de
nivelul pericolului, ia mãsuri de interdicþie sau
transmite concluziile analizei de risc cãtre portul sau
aeroportul urmãtor.
În urmãtorul port sau aeroport aflat pe teritoriul
vamal al României, se depune declaraþie sumarã
numai pentru mãrfurile descãrcate. Termenele
prevãzute la art. 113 pot fi reduse sau amânate.
Mãrfurile care fac obiectul declaraþiei sumare ºi
care nu au fost descãrcate din mijlocul de transport,
trebuie sã fie prezentate în stare intactã de persoana
care o întocmeºte, ori de câte ori solicitã autoritatea
vamalã, pânã în momentul în care mãrfurile primesc o
destinaþie vamalã.
Persoana care deþine mãrfurile, dupã ce au fost
descãrcate în vederea manipulãrii sau a depozitãrii
26
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
lor, devine responsabilã de obligaþia de a prezenta
mãrfurile în stare intactã la toate solicitãrile autoritãþii
vamale.
Depozitul temporar
În situaþia în care locurile prevãzute la art. 74 alin.
(1) din Codul vamal sunt aprobate cu titlu permanent
pentru plasarea mãrfurilor în depozit temporar, aceste
locuri se numesc magazii de depozitare temporarã.
În scopul asigurãrii aplicãrii reglementãrilor
vamale, autoritatea vamalã poate, când nu
administreazã ea însãºi magazia de depozitare
temporarã, sã cearã ca:
a) magaziile de depozitare temporarã sã fie
prevãzute cu un sistem dublu de închidere, astfel
încât sã nu fie permis accesul neautorizat;
b) persoana care gestioneazã magazia de
depozitare temporarã sã þinã o evidenþã operativã
care sã permitã urmãrirea miºcãrii mãrfurilor.
În situaþia în care o declaraþie vamalã a fost
depusã la biroul de intrare ca declaraþie sumarã,
conform art. 62 din Codul vamal, declaraþia vamalã
poate fi acceptatã imediat dupã prezentarea
mãrfurilor ºi plasarea acestora sub regimul vamal
declarat.
În caz contrar, mãrfurile prezentate la biroul vamal,
potrivit art. 66 din Codul vamal, se considerã a fi
plasate în depozit temporar iar declaraþia sumarã este
reþinutã de autoritatea vamalã pentru a se urmãri
acordarea unei destinaþii vamale. În scopul aplicãrii
art. 72 din Codul vamal, data depunerii declaraþiei
sumare este consideratã data prezentãrii mãrfurilor.
Pentru mãrfurile strãine care au circulat, înainte de
prezentarea lor la biroul vamal de destinaþie, sub
procedura de tranzit, declaraþia sumarã, în scopul
depozitãrii temporare, are forma exemplarului de
declaraþie de tranzit prezentat autoritãþii vamale la
biroul de destinaþie.
Fãrã a se înlãtura aplicarea dispoziþiilor art. 79-80
din Codul vamal, persoana care a întocmit declaraþia
sumarã sau, când o asemenea declaraþie nu a fost
încã depusã, persoana prevãzutã la art. 61 alin. (3)
din Codul vamal, rãspunde de punerea în aplicare a
mãsurilor stabilite de autoritatea vamalã potrivit art.
76 din Codul vamal ºi suportã costurile.
Verificarea mãrfurilor ºi prelevarea de probe de
cãtre persoana interesatã
Aprobarea de verificare a mãrfurilor, conform art.
68 din Codul vamal, se acordã la cererea verbalã a
persoanei abilitate sã solicite pentru acestea o

destinaþie vamalã, cu excepþia cazurilor în care
autoritatea vamalã, în funcþie de circumstanþe,
apreciazã cã este necesarã o cerere scrisã.
Aprobarea prelevãrii de probe se face numai la
cererea scrisã a persoanei interesate.
Cererea scrisã poate fi întocmitã ºi prin procedee
informatice. Aceastã cerere se semneazã de
persoana interesatã, se depune la autoritatea vamalã
ºi cuprinde urmãtoarele date:
a) numele ºi adresa solicitantului;
b) locul unde se aflã mãrfurile;
c) numãrul declaraþiei sumare, dacã a fost deja
depusã;
d) orice alte date necesare pentru identificarea
mãrfurilor.
Autoritatea vamalã acordã aprobarea dupã
depunerea cererii de cãtre persoana interesatã. Dacã
aceastã cerere se referã la prelevarea de probe,
autoritatea vamalã stabileºte cantitatea de mãrfuri
care se poate preleva.
Verificarea prealabilã a mãrfurilor ºi prelevarea de
probe se efectueazã sub controlul autoritãþii vamale,
care precizeazã procedurile de urmat pentru fiecare
caz în parte.
Persoana interesatã îºi asumã responsabilitatea ºi
costurile operaþiunilor de dezambalare, cântãrire,
reambalare sau pentru orice altã manipulare a
mãrfurilor ºi suportã orice costuri legate de analize.
Probele prelevate se supun formalitãþilor de
acordare a unei destinaþii vamale. În cazul în care
examinarea probelor are ca rezultat distrugerea sau
pierderea lor iremediabilã, nu se considerã cã pentru
acestea a luat naºtere o datorie vamalã. În cazul
deºeurilor ºi resturilor se aplicã prevederile art. 200
alin. (5) din Codul vamal.
Dispoziþii ce se aplicã pentru mãrfurile expediate pe
mare sau pe calea aerului
În cazul în care mãrfurile dintr-o altã þarã se
introduc pe teritoriul vamal al României, pe mare sau
pe calea aerului ºi se expediazã sub acoperirea unui
singur document de transport cu folosirea aceluiaºi
mod de transport, fãrã transbordare, cãtre un alt port
sau aeroport din þarã, acestea se prezintã la biroul
vamal cu respectarea dispoziþiilor art. 66 din Codul
vamal, numai în portul sau pe aeroportul unde sunt
descãrcate sau transbordate.
Dispoziþii aplicabile bagajelor de mânã ºi
bagajelor de calã aparþinând cãlãtorilor
În scopul aplicãrii prezentei secþiuni, prin termenii
de mai jos se înþelege:
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
1. Aeroport naþional - orice aeroport aflat pe
teritoriul vamal al României.
2. Aeroport internaþional - orice aeroport aflat pe
teritoriul vamal al României în punctele de trecere a
frontierei deschise traficului aerian cu alte þãri.
3. Port naþional orice port situat pe teritoriul vamal
al României.
4. Ambarcaþiune de agrement - orice ambarcaþiune
particularã destinatã voiajelor, al cãrei itinerar este
fixat de utilizator.
5. Aeronavã turisticã sau de afaceri - aeronava
particularã destinatã cãlãtoriilor, al cãrei itinerar este
fixat de utilizator.
6. Bagaje - toate obiectele transportate, indiferent
în ce mod, de o persoanã în cursul cãlãtoriei sale.
În cazul cãlãtoriei pe calea aerului, prin bagaj de
calã se înþelege bagajul înregistrat în aeroportul de
plecare ºi care nu este accesibil persoanei pe durata
zborului ºi nici pe durata escalelor.
În cazul cãlãtoriei pe calea aerului, prin bagaj de
mânã se înþelege bagajul pe care persoana îl are
asupra sa.
Controalele ºi formalitãþile vamale aplicabile
bagajelor de mânã ºi de calã aparþinând persoanelor
care cãlãtoresc cu o aeronavã care vine de pe un
aeroport dintr-o altã þarã ºi care, dupã o escalã pe un
aeroport naþional, îºi continuã zborul spre un alt
aeroport internaþional de pe teritoriul vamal al
României, se desfãºoarã pe acesta din urmã;
bagajele se supun reglementãrilor vamale prevãzute
pentru persoanele care vin din alte þãri în cazurile în
care persoana nu poate face dovada cã mãrfurile
sunt româneºti.
Controalele ºi formalitãþile vamale aplicabile
bagajelor de mânã ºi de calã aparþinând persoanelor
care cãlãtoresc cu o aeronavã care face escalã pe un
aeroport naþional, înainte de a-ºi continua zborul spre
un aeroport dintr-o altã þarã, se desfãºoarã pe
aeroportul de plecare cu condiþia ca acesta sã fie un
aeroport internaþional.
Bagajele de mânã pot fi supuse controlului ºi pe
aeroportul naþional unde aeronava face escalã, în
cazul în care pe acest aeroport funcþioneazã autoritãþi
vamale.
Controalele ºi formalitãþile vamale care se aplicã
bagajelor aparþinând persoanelor ce folosesc un
serviciu maritim sau fluvial asigurat de aceeaºi navã
ºi care cuprinde etape succesive plecând din, oprind
la, sau sosind dintr-o altã þarã, se desfãºoarã în portul
în care bagajele respective se încarcã sau descarcã,
dupã caz.
27
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
ATENÞIE!
Controalele ºi formalitãþile vamale aplicabile
bagajelor aparþinând persoanelor aflate la bordul
ambarcaþiunilor de agrement se desfãºoarã în port,
indiferent de originea sau destinaþia acestor
ambarcaþiuni.
Controalele ºi formalitãþile vamale aplicabile
bagajelor aparþinând persoanelor aflate la bordul
aeronavelor turistice sau de afaceri, care vin de pe un
aeroport dintr-o altã þarã ºi care, dupã o escalã pe un
aeroport naþional îºi continuã zborul spre un alt
aeroport internaþional de pe teritoriul vamal al
României, se efectueazã:
a) pe primul aeroport de sosire care trebuie sã fie
un aeroport internaþional al României, pentru zborurile
sosite de pe un aeroport dintr-o altã þarã, în cazul în
care aeronava, dupã o escalã, îºi continuã zborul
cãtre un alt aeroport al României;
b) pe ultimul aeroport internaþional al României,
pentru zborurile venind de pe un aeroport naþional de
unde, dupã o escalã, aeronava îºi continuã zborul
cãtre un aeroport internaþional din alt stat.
În cazul în care bagajele care ajung pe un
aeroport aflat pe teritoriul vamal al României la bordul
unei aeronave sosind de pe un aeroport strãin ºi se
transferã pe o altã aeronavã care pleacã într-un zbor
intern:
a) controlul ºi formalitãþile aplicabile bagajelor de
calã se efectueazã pe aeroportul de sosire al zborului
intern cu condiþia ca acesta sã fie un aeroport
internaþional, în sensul art. 123 pct. 2;
b) controlul bagajelor de mânã se efectueazã pe
primul aeroport internaþional. Cu toate acestea, pe
aeroportul de sosire al unui zbor intern pot fi
efectuate controale suplimentare numai în cazuri
excepþionale, când se dovedesc a fi necesare în urma
controlului asupra bagajelor de calã. Controlul asupra
bagajelor de calã se poate desfãºura pe primul
aeroport aflat pe teritoriul vamal al României numai în
cazuri excepþionale, când se dovedesc a fi necesare
în urma efectuãrii controlului asupra bagajelor de
mânã.
În cazul în care bagajele sunt încãrcate pe un
aeroport aflat pe teritoriul vamal al României pe o
aeronavã care pleacã într-un zbor intern pentru a fi
apoi transferate pe un alt aeroport pe o aeronavã a
cãrei destinaþie este un aeroport strãin:
a) controlul ºi formalitãþile aplicabile bagajelor de
calã se efectueazã pe aeroportul de plecare al
zborului dacã acesta este un aeroport internaþional, în
sensul art. 123 pct. 2;
28
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
b) controlul bagajelor de mânã se efectueazã pe
ultimul aeroport internaþional. Cu toate acestea, se
pot efectua controale prealabile asupra acestor
bagaje pe aeroportul de plecare al unui zbor intern
numai în cazuri excepþionale, când se dovedesc
necesare dupã controlul asupra bagajelor de calã;
c) se pot desfãºura controale suplimentare asupra
bagajelor de calã pe ultimul aeroport aflat pe teritoriul
vamal al României, numai în cazuri excepþionale,
când acestea se dovedesc necesare dupã efectuarea
controlului asupra bagajelor de mânã.
Controlul ºi formalitãþile aplicabile bagajelor care
sosesc pe un aeroport aflat pe teritoriul vamal al
României, la bordul unui zbor regulat sau charter, de
pe un aeroport strãin ºi care sunt transferate pe o
aeronavã turisticã sau de afaceri care pleacã într-un
zbor intern se desfãºoarã pe aeroportul de sosire a
zborului regulat sau charter.
Controlul ºi formalitãþile aplicabile în cazul
bagajelor încãrcate pe un aeroport aflat pe teritoriul
vamal al României pe o aeronavã turisticã sau de
afaceri care pleacã într-un zbor intern pentru
transferarea, pe un alt aeroport, la bordul unui zbor
regulat sau charter având ca destinaþie un aeroport
strãin, se desfãºoarã pe aeroportul de plecare a
zborului regulat sau charter
ATENÞIE!
Autoritatea vamalã ia mãsuri de supraveghere
pentru ca:
a) la sosire, persoanele sã nu poatã transfera
mãrfurile înainte de desfãºurarea controlului asupra
bagajelor de mânã sau de calã;
b) la plecare, persoanele sã nu poatã transfera
mãrfurile dupã efectuarea controlului asupra bagajelor
de mânã sau de calã.
Autoritatea vamalã poate stabili norme privind
modalitãþile de efectuare a acestor controale, care se
publicã în Monitorul Oficial al României.
Bagajele de calã înregistrate pe un aeroport aflat
pe teritoriul vamal al României se identificã prin
intermediul unei etichete aplicate de aeroportul
respectiv. Modelul de etichetã ºi caracteristicile
tehnice ale acesteia sunt prezentate în anexa nr. 8.
Dinu Lilicã – director economic

Raportul de inspecþie fiscalã
rdinul nr. 1181/2007 aprobã modelul ºi
O conþinutul Raportului de inspecþie fiscalã.
Raportul de inspecþie fiscalã se întocmeºte de echipa
de inspecþie fiscalã pentru consemnarea constatãrilor
inspecþiei fiscale, indiferent dacã se stabilesc sau nu
diferenþe de obligaþii fiscale suplimentare în cadrul
unei inspecþii fiscale generale ori parþiale.
Date despre inspecþia fiscalã
Prezentarea organelor de inspecþie fiscalã care
efectueazã verificarea ºi care întocmesc raportul de
inspecþie fiscalã, precizându-se, pentru fiecare,
numele ºi prenumele, funcþia, numãrul legitimaþiei de
inspecþie fiscalã, unitatea fiscalã din care face parte ºi
numãrul ºi data ordinului de serviciu.
De asemenea, se vor preciza:
- temeiul juridic al inspecþiei fiscale;
- numãrul ºi data transmiterii avizului de inspecþie
fiscalã. În cazul în care data începerii inspecþiei
fiscale a fost amânatã, se vor specifica numãrul ºi
data acordului, precum ºi noul termen aprobat;
- perioada supusã verificãrii. În cazul în care
verificarea se va face pentru o perioadã diferitã de
cea din avizul de inspecþie fiscalã, se va înscrie
perioada verificatã efectiv, cu precizarea motivului
care a condus la modificarea perioadei supuse
inspecþiei fiscale;
- numãrul de înregistrare ºi data începerii
inspecþiei fiscale înscrise în Registrul unic de control;
- perioada în care s-a desfãºurat inspecþia fiscalã,
precum ºi locul de desfãºurare. În cazul în care
inspecþia fiscalã a fost suspendatã, se vor înscrie
perioadele în care s-a efectuat inspecþia fiscalã;
- obligaþiile fiscale ºi perioadele care fac obiectul
inspecþiei fiscale;
- modul de îndeplinire a dispoziþiilor stabilite prin
ultimul act de control.
Date despre contribuabil
1. Datele de identificare ale contribuabilului:
denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare
fiscalã, codul CAEN al activitãþii principale
desfãºurate, capitalul social subscris ºi vãrsat,
comentarii privind majorarea/diminuarea capitalului
social.
2. Forma de proprietate, forma juridicã, precum ºi
principalii acþionari/asociaþi ºi evoluþia capitalului
social.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
3. Informaþii referitoare la acþionari/asociaþi, în
situaþia în care sunt constatate relaþii de participare la
alt contribuabil cu care are relaþii de afaceri.
4. Verificarea corectitudinii listei conturilor bancare
cu cele comunicate de unitãþile bancare organelor
fiscale competente;
5. Evoluþia cifrei de afaceri ºi a rezultatului
exerciþiului financiar, conform ultimelor 3 bilanþuri
anuale, indiferent de perioada verificatã.
6. Verificarea evidenþei documentelor cu regim
special, cu prezentarea actelor cu care au fost
achiziþionate: plaja de numere pentru facturile
achiziþionate, facturile utilizate, alte documente cu
regim special, documente cu regim special anulate,
stocul celor rãmase (pentru perioada de pânã la 31
decembrie 2006). Începând cu 1 ianuarie 2007 se vor
verifica existenþa seriei ºi plajei de numere aprobate
de conducerea societãþii ºi data începerii utilizãrii
acestora.
7. Prezentarea subunitãþilor contribuabilului cu
precizãri specifice, dacã este cazul, pentru cele care
prezintã un interes fiscal deosebit: declararea
punctelor de lucru, respectarea regimului autorizãrilor,
antrepozit fiscal, utilizator final, jocuri de noroc -
licenþe etc.
8. Persoana care asigurã administrarea activitãþii
contribuabilului verificat.
9. Persoana care rãspunde de conducerea
contabilitãþii.
10. Persoana desemnatã sã reprezinte
contribuabilul pe durata inspecþiei fiscale.
11. Prezentarea relaþiilor de afiliere dintre
contribuabilul verificat ºi alþi contribuabili care au
calitatea de clienþi sau furnizori.
Constatãri fiscale
Pentru fiecare obligaþie fiscalã care a fãcut
obiectul inspecþiei fiscale se vor avea în vedere ºi se
vor cuprinde în constatãri urmãtoarele:
1. Informaþii despre obligaþia fiscalã:
- denumirea obligaþiei fiscale;
- perioada supusã inspecþiei fiscale;
- prezentarea procedurii de control utilizate. În
cazul controlului prin sondaj, selectarea documentelor
ºi a operaþiunilor semnificative se apreciazã de
organul de inspecþie fiscalã in funcþie de natura
activitãþii contribuabilului;
29
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
- facilitãþile fiscale (scutiri, reduceri, ajutor de stat,
subvenþii) de care a beneficiat contribuabilul în
perioada supusã inspecþiei fiscale ºi modul de
respectare a acestora.
2. Obiective minimale avute în vedere
În acþiunea de inspecþie fiscalã se vor avea în
vedere urmãtoarele obiective minimale:
- verificarea realitãþii declaraþiilor fiscale ºi
informative în corelaþie cu datele din evidenþa
contabilã, registrele societãþii sau orice alte
documente justificative existente în societate ori
obþinute prin controale încruciºate, precum ºi cu alte
declaraþii depuse în conformitate cu legile speciale;
- verificarea existenþei contractelor ºi modul lor de
derulare, în vederea determinãrii tuturor operaþiunilor
impozabile realizate de contribuabil, inclusiv
identificarea fapticã a surselor generatoare de venit;
- verificarea înregistrãrii tuturor veniturilor aferente
activitãþii desfãºurate;
- verificarea utilizãrii documentelor cu regim
special, pentru perioade anterioare datei de 1
ianuarie 2007. Dupã aceastã datã se va verifica
modul de alocare ºi gestionare a documentelor fiscale
conform prevederilor legale;
- verificarea modului de înregistrare a cheltuielilor
aferente obþinerii veniturilor, precum ºi a tratamentului
fiscal al acestora;
- verificarea corectitudinii sumelor utilizate cu drept
de deducere din impozitele, taxele sau contribuþiile
datorate.
3. Baza de impunere
A. În cazul în care se constatã aspecte care
modificã baza de impunere, se vor menþiona:
- elementele identificate în activitatea
contribuabilului care au influenþat baza de impunere;
- punctul de vedere al inspecþiei fiscale faþã de
interpretarea contribuabilului;
- consecinþele fiscale ale abaterilor constatate,
motivele de drept ºi temeiul legal pentru modificarea
bazei de impunere;
- modul de calcul al bazei impozabile ºi stabilirea
eventualelor diferenþe, precum ºi calculul impozitului,
taxei sau al contribuþiei stabilite suplimentar. Pentru
obligaþiile fiscale pentru care legea prevede dreptul
contribuabilului de a efectua deduceri/reduceri se va
verifica modul de exercitare a acestui drept ºi
corectitudinea calculului sumei deduse;
- calculul obligaþiilor fiscale accesorii la diferenþele
de impozite, taxe sau contribuþii stabilite de inspecþia
fiscalã;
30
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
- stabilirea responsabilitãþilor pentru aplicarea sau
determinarea eronatã a bazei impozabile ºi
efectuarea de propuneri pentru sancþionare conform
prevederilor legale, acolo unde este cazul.
B. În cazul în care baza de impunere nu se
modificã, se va menþiona acest lucru. În aceastã
situaþie se vor prezenta urmãtoarele:
- perioadele efectiv verificate;
- documentele care au stat la baza concluziei cã
obligaþia fiscalã este corect determinatã.
4. Soluþionarea deconturilor de taxã pe
valoarea adãugatã cu sume negative cu opþiune
de rambursare.
Pentru soluþionarea deconturilor de taxã pe
valoarea adãugatã cu sume negative cu opþiune de
rambursare se va efectua inspecþie fiscalã parþialã,
care va avea ca obiect doar verificarea TVA-ului.
Dacã se soluþioneazã mai multe deconturi, fiecare
dintre ele va fi verificat separat, cu înscrierea distinctã
a constatãrilor aferente fiecãruia dintre acestea,
astfel:
- prima perioadã verificatã va cuprinde intervalul
de timp de la începutul perioadei anterioare
neverificate (cu condiþia încadrãrii în termenul legal
de prescripþie) pânã la data de sfârºit a perioadei
aferente decontului de TVA cu sume negative în care
s-a bifat opþiunea de rambursare;
- urmãtoarea perioadã verificatã va începe de la
data ultimului decont verificat pânã la sfârºitul
perioadei aferente urmãtorului decont ce urmeazã a
se verifica.
În acelaºi mod se va continua pânã la soluþionarea
tuturor deconturilor de TVA cu sume negative cu
opþiune de rambursare, depuse ºi neverificate.
Soluþionarea fiecãrui decont de TVA cu sume
negative cu opþiunea de rambursare se va finaliza
astfel:
- în cazul în care nu se constatã sume
suplimentare în baza raportului de inspecþie fiscalã,
se va emite decizia de nemodificare a bazei de
impunere, care, împreunã cu un exemplar al
raportului de inspecþie fiscalã, se va transmite dupã
avizare ºi aprobare compartimentului de specialitate
pentru emiterea deciziei de rambursare;
- în cazul în care se constatã sume suplimentare
în baza raportului de inspecþie fiscalã, se va emite
decizia de impunere privind obligaþiile fiscale
suplimentare de platã stabilite de inspecþia fiscalã,
care în acest caz are ºi rol de decizie de rambursare.

Alte constatãri
1. Organizarea ºi conducerea evidenþei
contabile.
În acest capitol se vor prezenta constatãrile
inspecþiei fiscale referitoare la organizarea
compartimentului de contabilitate (acolo unde este
cazul), urmãrindu-se în principal respectarea
prevederilor Legii contabilitãþii. În acest sens, se va
avea în vedere modul de evidenþiere a operaþiunilor
de capital, a imobilizãrilor, a operaþiunilor de
trezorerie, contabilizarea stocurilor ºi a producþiei în
curs de execuþie, precum ºi contabilitatea
angajamentelor ºi a altor drepturi patrimoniale,
efectuarea ºi valorificarea inventarierii patrimoniului.
Pentru contribuabilii care aplicã Reglementãrile
contabile armonizate cu directivele europene ºi cu
standardele internaþionale de contabilitate se va avea
în vedere modul de retratare a conturilor contabile.
2. Utilizarea ºi þinerea registrelor.
Se vor consemna constatãrile referitoare la modul
de utilizare a registrelor contabile ºi întocmirea
jurnalelor obligatorii.
Se va menþiona dacã s-a efectuat inventarierea
patrimoniului conform prevederilor legale ºi modul de
valorificare a acestuia.
Discuþia finalã cu contribuabilul
1. Prezentarea sintezei punctului de vedere al
contribuabilului
În acest capitol se vor consemna, în mod
obligatoriu, numãrul ºi data documentului prin care
contribuabilul este înºtiinþat despre data, ora ºi locul
de desfãºurare a discuþiei finale.
În caz de refuz al contribuabilului de a se prezenta
la discuþia finalã, acest fapt va fi menþionat expres în
raport.
De asemenea, se va prezenta o sintezã a
punctului de vedere al contribuabilului pentru fiecare
diferenþã de impozit, taxã, contribuþie, care va fi
anexatã la Raportul de inspecþie fiscalã.
2. Concluzii asupra analizei punctului de
vedere al contribuabilului
În acest capitol se va prezenta rezultatul analizei
efectuate de echipa de inspecþie fiscalã faþã de
punctul de vedere al contribuabilului. Argumentele
organelor de inspecþie fiscalã vor fi prezentate pentru
fiecare impozit, taxã sau contribuþie pentru care
contribuabilul a prezentat punctul sãu de vedere.
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
Sinteza constatãrilor inspecþiei
fiscale
Pentru fiecare impozit, taxã sau contribuþie la care
s-au calculat diferenþe sau accesorii în sarcina
contribuabilului se vor prezenta urmãtoarele
informaþii:
Se va completa pentru fiecare obligaþie fiscalã
suplimentarã stabilitã de organele de inspecþie fiscalã.
Se va completa cu suma totalã a bazei impozabile
stabilitã suplimentar de inspecþia fiscalã ºi calculatã în
anexele la Raportul de inspecþie fiscalã, pentru
fiecare categorie de impozit, taxã sau contribuþie.
Se va completa cu valoarea totalã a impozitului,
taxei, contribuþiei sau a obligaþiilor fiscale accesorii
calculate suplimentar de inspecþia fiscalã în anexele
la Raportul de inspecþie fiscalã.
Raportul de inspecþie fiscalã va fi semnat de
organele de inspecþie fiscalã, avizat de ºeful
serviciului/biroului ºi aprobat de conducãtorul
activitãþii de inspecþie fiscalã.
Raportul de inspecþie fiscalã stã la baza întocmirii
urmãtoarelor acte administrativ fiscale:
- decizia de impunere privind obligaþiile fiscale
suplimentare de platã stabilite de inspecþia fiscalã;
- decizia de nemodificare a bazei impozabile;
- dispoziþia privind mãsurile stabilite de organele
de inspecþie fiscalã.
Raportul va fi întocmit în 3 (trei) exemplare, dintre
care unul pentru contribuabil, unul pentru organele de
inspecþie fiscalã ºi unul pentru organul fiscal de
administrare competent, unde contribuabilul este luat
în evidenþã ca plãtitor de impozite ºi taxe.
Raportul de inspecþie fiscalã se anexeazã la actul
administrativ fiscal emis, dupã caz, respectiv la
decizia de impunere privind obligaþiile fiscale
suplimentare de platã stabilite de inspecþia fiscalã, la
decizia de nemodificare a bazei de impunere sau la
dispoziþia privind mãsurile stabilite de organele de
inspecþie fiscalã.
Anexe necesare
Pentru fiecare impozit, taxã sau contribuþie
verificatã, la Raportul de inspecþie fiscalã se vor
anexa situaþii, tabele, copii de pe documente, note
explicative, necesare susþinerii constatãrilor, fiind
parte integrantã din Raportul de inspecþie fiscalã.
Tabelele sau situaþiile se întocmesc ori de câte ori
este necesarã sintetizarea unui numãr mai mare de
31
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
documente sau operaþiuni ºi în toate cazurile în care
se prezintã ºi se susþin constatãrile din Raportul de
inspecþie fiscalã.
Tabelele ºi situaþiile anexate la Raportul de
inspecþie fiscalã vor fi semnate de organele de
inspecþie fiscalã ºi, pentru luare la cunoºtinþã, de
cãtre reprezentantul societãþii.
Tot în acest capitol se va prezenta declaraþia datã
pe propria rãspundere de reprezentantul legal al
contribuabilului, prin care declarã cã a pus la
Fondurile de pensii administrate privat (I)
Obligaþiile de raportare
ºi transparenþã
Hotãrârea nr. 38/2007 pentru aprobarã Norma nr.
15/2007 privind obligaþiile de raportare ºi transparenþã
Norma 15/2007 reglementeazã obligaþiile de
raportare ºi transmitere de informaþii ale
administratorilor de fonduri de pensii facultative ºi ale
depozitarilor activelor fondurilor de pensii facultative.
Vor transmite raportãri ºi informaþii cãtre Comisie
ºi cãtre participanþii la fondurile de pensii facultative
administratorii care au fost autorizaþi de cãtre
Comisie, cei care au fost autorizaþi, avizaþi sau supuºi
unei proceduri similare în vederea funcþionãrii ca
administratori de scheme de pensii într-un stat
membru al Uniunii Europene sau aparþinând Spaþiului
Economic European ºi care administreazã fonduri cu
participanþi din România.
Vor transmite raportãri ºi informaþii cãtre Comisie
depozitarii care au fost avizaþi de cãtre Comisie în
vederea desfãºurãrii activitãþii de depozitare a
activelor fondurilor de pensii facultative, precum ºi cei
care au fost autorizaþi, avizaþi sau supuºi unei
proceduri similare într-un stat membru al Uniunii
Europene sau aparþinând Spaþiului Economic
European, pentru fondurile de pensii facultative
autorizate în România.
Termenii ºi expresiile utilizate în Norma 15/2007
au semnificaþiile prevãzute la art. 2 din Legea nr.
204/2006 privind pensiile facultative, denumitã în
continuare Lege.
Obligaþiile de raportare ºi transparenþã ale
administratorilor
Administratorul ºi depozitarul trebuie sã respecte,
pe toatã durata funcþionãrii, obligaþiile de raportare ºi
32
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
dispoziþie toate documentele ºi informaþiile solicitate.
De asemenea, la Raportul de inspecþie fiscalã se
va anexa orice document întocmit pentru înºtiinþarea,
solicitarea de documente, note explicative sau
procese-verbale pentru consemnarea unor constatãri
în timpul inspecþiei fiscale.
Andrei Dragomir – expert contabil
transmitere de informaþii cãtre Comisie ºi cãtre
participant, dupã caz, stabilite prin Lege ºi prin Norma
15/2007.
La solicitarea Comisiei, administratorul ºi
depozitarul vor transmite orice informaþii ºi documente
privind aspecte ale activitãþii lor.
Informaþiile transmise de cãtre administrator ºi
depozitar trebuie sã fie reale, corecte ºi complete.
ATENÞIE!
Comisia poate solicita administratorului ºi
depozitarului completarea informaþiilor furnizate.
Administratorul va transmite Comisiei toate
informaþiile stabilite prin reglementãrile legale în
vigoare, în format electronic, sub semnãturã
electronicã, ºi, la solicitarea Comisiei, pe suport
hârtie, cu ºtampilã ºi sub semnãtura reprezentantului
legal.
Depozitarul va transmite Comisiei toate informaþiile
stabilite prin reglementãrile legale în vigoare, în
format electronic, sub semnãturã electronicã, ºi, la
solicitarea Comisiei, pe suport hârtie, cu ºtampilã ºi
sub semnãtura persoanei cu funcþie de conducere din
cadrul structurii organizatorice a depozitarului,
mandatatã sã reprezinte depozitarul în relaþia cu
Comisia.
Comisia poate solicita orice documente pe care le
considerã necesare în legãturã cu terþii, în situaþia în
care administratorul sau depozitarul transferã atribuþii
acestora.
Toate informaþiile vor fi transmise în limba românã.
Informaþii privind activitatea administratorului
Administratorul fondului de pensii facultative va
transmite Comisiei, cel mai târziu pânã la data de 15
aprilie a fiecãrui an, un raport anual prezentat în
conformitate cu art. 101 din Lege, al cãrui conþinut
minim este întocmit în conformitate cu cap. II din

secþiunea a 8-a din Norma nr. 14/2007 privind
reglementãrile contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunitãþilor Economice Europene aplicabile
entitãþilor autorizate, reglementate ºi supravegheate
de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private, aprobatã prin Hotãrârea Comisiei de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr.
37/2007, denumitã în continuare norma privind
reglementãrile contabile.
Raportul administratorului menþionat va fi însoþit
de:
a) bilanþul contabil întocmit conform anexei nr. A1
din norma privind reglementãrile contabile, în cazul
administratorului societate de pensii;
b) situaþia activelor, pasivelor ºi capitalurilor proprii
întocmitã conform anexei nr. C1 din norma privind
reglementãrile contabile, în cazul administratorului
societate de asigurare sau societate de administrare
a investiþiilor;
c) contul de profit ºi pierdere întocmit conform
anexei nr. A2 din norma privind reglementãrile
contabile, în cazul administratorului societate de
pensii;
d) situaþia veniturilor ºi cheltuielilor întocmitã
conform anexei nr. C2 din norma privind
reglementãrile contabile, pentru administratorul
societate de asigurare sau societate de administrare
a investiþiilor;
e) notele explicative ale situaþiilor financiare
anuale întocmite conform anexelor nr. A5 - A13 din
norma privind reglementãrile contabile, în cazul
administratorului societate de pensii;
f) situaþia modificãrii capitalurilor proprii întocmitã
conform anexei nr. A3 din norma privind
reglementãrile contabile, în cazul administratorului
societate de pensii;
g) situaþia fluxurilor de trezorerie întocmitã conform
anexei nr. A4 din norma privind reglementãrile
contabile, în cazul administratorului societate de
pensii;
h) hotãrârea organului statutar al administratorului
de aprobare a bilanþului contabil;
i) documentele prevãzute la art. 10;
j) raportul auditorului extern întocmit în
conformitate cu cap. II secþiunea a 9-a din norma
privind reglementãrile contabile.
Informaþii privind activitatea fondului de pensii
facultative
Documentele referitoare la fondul de pensii
facultative, incluse în raportul anual al
administratorului, sunt urmãtoarele:
octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Expert Contabil
a) bilanþul contabil întocmit conform anexei nr. B1
din norma privind reglementãrile contabile;
b) situaþia veniturilor ºi cheltuielilor întocmitã
conform anexei nr. B2 din norma privind
reglementãrile contabile;
c) notele explicative ale situaþiilor financiare anuale
întocmite conform anexelor nr. B5-B10 din norma
privind reglementãrile contabile;
d) raportul actuarial anual privind activitatea
fondului de pensii facultative, în conformitate cu
anexa nr. 6 la Norma 15/2007;
e) raportul auditorului extern întocmit în
conformitate cu cap. II secþiunea a 9-a din norma
privind reglementãrile contabile;
f) situaþia modificãrii capitalurilor proprii întocmitã
conform anexei nr. B3 din norma privind
reglementãrile contabile, în cazul administratorului
societate de pensii;
g) situaþia fluxurilor de trezorerie întocmitã conform
anexei nr. B4 din norma privind reglementãrile
contabile, în cazul administratorului societate de
pensii.
Administratorul fondului de pensii facultative va
transmite Comisiei trimestrial, în cel mult 10 zile
lucrãtoare de la data încheierii trimestrului, valoarea
ratei de rentabilitate a fondului de pensii facultative,
întocmitã în conformitate cu anexa nr. 5.
Administratorul fondului de pensii facultative va
transmite lunar, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare,
pentru fondul de pensii facultative:
a) balanþa de verificare analiticã - cod 14-6-20/a,
întocmitã în conformitate cu Legea contabilitãþii nr.
82/1991, republicatã, ºi cu Nomenclatorul din 14
decembrie 2004 emis de cãtre Ministerul Finanþelor
Publice;
b) situaþia detaliatã a investiþiilor întocmitã conform
anexei nr. 4;
c) informaþii despre participanþii la fondul de pensii
facultative conform secþiunii B din anexa nr. 1.
Administratorul va transmite în ultima zi lucrãtoare
a fiecãrei luni calculul provizionului tehnic valabil
pentru luna urmãtoare.
Depozitarul va transmite în prima zi lucrãtoare a
fiecãrei luni valoarea provizionului tehnic existent.
Evaluarea provizionului tehnic se va face pe baza
aceloraºi principii care stau la baza evaluãrii activului
net al fondului de pensii facultative.
Administratorul va transmite lunar modul de
constituire ºi virare a taxei de administrare, conform
prevederilor art. 11 alin. (3) din Norma nr. 9/2006
privind taxele de autorizare, avizare ºi administrare în
33
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
sistemul pensiilor facultative, aprobatã prin Hotãrârea
Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private nr. 21/2006, cu modificãrile ulterioare.
IMPORTANT!
Administratorul transmite sãptãmânal Comisiei
informaþii despre participanþii la fondul de pensii
facultative, conform secþiunii A din anexa nr. 1, în
termen de 5 zile calendaristice de la ultima zi
lucrãtoare a sãptãmânii pentru care se face
raportarea.
Administratorul transmite sãptãmânal Comisiei
situaþia activelor ºi obligaþiilor fondului, întocmitã
conform anexei nr. 2, pentru fiecare zi lucrãtoare a
sãptãmânii, în termen de 5 zile calendaristice de la
ultima zi lucrãtoare a sãptãmânii pentru care se face
raportarea.
Administratorul va transmite zilnic Comisiei
informaþii despre valoarea activului total, valoarea
activului net, valoarea unitarã a activului net ºi
numãrul de unitãþi de fond, conform anexei nr. 3.
Informaþiile prevãzute se transmit în ziua
lucrãtoare urmãtoare celei pentru care se face
raportarea.
Depozitarul va transmite zilnic Comisiei informaþii
despre valoarea activului total, valoarea activului net,
valoarea unitarã a activului net ºi numãrul de unitãþi
de fond, conform anexei nr. 3.
Informaþiile prevãzute se transmit în ziua
lucrãtoare urmãtoare celei pentru care se face
raportarea.
Obligaþii de informare cãtre participanþi
Administratorul fondului de pensii facultative
informeazã participanþii referitor la politica de investiþii
ori de câte ori aceasta va fi modificatã, cu
respectarea procedurii prevãzute în Norma nr.
13/2006 privind autorizarea prospectului schemei de
pensii facultative, aprobatã prin Hotãrârea Comisiei
de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr.
25/2006.
Administratorul fondului de pensii facultative
trebuie sã publice anual pe pagina de web informaþiile
prevãzute la art. 9 alin. (2) lit. a), b) ºi c), precum ºi
cele prevãzute la art. 10 lit. a), b) ºi c).
Aspecte finale
Administratorul fondului de pensii facultative va
asigura Comisiei accesul la sistemul informatic de
gestiune a operaþiunilor fondului de pensii în locaþia
administratorului.
34
www.RezonRomania.net octombrie, 2007, nr. 10 (26)
Administratorul fondului de pensii facultative ºi
depozitarul, dupã caz, vor fi responsabili pentru
prejudiciile create prin neîndeplinirea sau îndeplinirea
defectuoasã a obligaþiilor lor de raportare ºi
transparenþã.
Nerespectarea termenelor de transmitere a
informaþiilor prevãzute în Norma 15/2007 se
sancþioneazã cu amendã de la 10.000 lei la 50.000
lei.
Nerespectarea celorlalte dispoziþii ale Normei
15/2007 se sancþioneazã conform legii.
Calculul valorii activului net ºi al
valorii unitãþii de fond
Hotãrârea nr. 45/2007 aprobã Norma nr. 17/2007
privind calculul valorii activului net ºi al valorii unitãþii
de fond pentru fondurile de pensii administrate privat
Norma 17/2007 stabileºte regulile de evaluare a
activelor fondurilor de pensii administrate privat, de
calcul al valorii activului net ºi al valorii unitãþilor de
fond.
Norma 17/2007 se adreseazã administratorilor de
fonduri de pensii administrate privat, depozitarilor ºi
auditorilor acestora.
Termenii ºi expresiile utilizate în Norma 17/2007
au semnificaþiile prevãzute la art. 2 din Legea nr.
411/2004 privind fondurile de pensii administrate
privat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
denumitã în continuare Lege.
De asemenea, în înþelesul Normei 17/2007,
termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele
semnificaþii:
- piaþã reglementatã - sistem pentru
tranzacþionarea instrumentelor financiare autorizat ca
atare de cãtre instituþia de supraveghere a pieþei de
capital din þara de origine în care funcþioneazã
aceasta;
- preþ de închidere - preþul la care se efectueazã
ultima tranzacþie în cadrul sesiunii de tranzacþionare a
secþiunii principale a unei pieþe reglementate;
- marcare la piaþã - operaþiunea de ajustare a
valorii unui cont pentru a reflecta, la sfârºitul fiecãrei
sesiuni de tranzacþionare, câºtigurile sau pierderile
aferente poziþiilor deschise în cont care au rezultat din
variaþia preþului.
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
 Expert Contabil

Regulament din 17/02/2000 privind efectuarea stagiului ºi examenul de

aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil ºi de contabil
autorizat
“CAPITOLUL I
Dispoziþii generale

Art. 1. - (1) Stagiul se efectueazã de cãtre persoanele care au promovat examenul de admitere pentru
accesul la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat, organizat de Corpul Experþilor Contabili ºi
Contabililor Autorizaþi din România, denumit în continuare Corpul, potrivit art. 19 lit. a) din Ordonanþa Guvernului
nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi, aprobatã cu modificãri
prin Legea nr. 42/1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(2) Promovarea examenului de admitere pentru accesul la profesie se dovedeºte cu certificatul pentru
promovarea examenului în vederea accesului la profesia de expert contabil/contabil autorizat, emis de comisiile
de examinare în baza Regulamentului privind accesul la profesia de expert contabil ºi de contabil autorizat,
aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 562/2000.
(3) Stagiul se organizeazã pe lângã un tutore de stagiu, membru al Corpului, sau, în mod colectiv, la nivelul
fiecãrei filiale a Corpului.

CAPITOLUL II
Durata stagiului

Art. 2. - (1) Stagiul are o duratã de 3 (trei) ani.

(2) Perioada de stagiu începe de la data la care persoana care a reuºit la examenul de admitere a depus
cererea de înscriere la stagiu. În acest scop:
a) conducerea filialei, în termen de 10 zile, va înºtiinþa candidatul cã a promovat examenul de admitere, iar
acestuia îi revine obligaþia sã se prezinte pentru întocmirea formalitãþilor în vederea înscrierii la stagiu;
b) cererea de înscriere la stagiu, potrivit regulamentului prevãzut la art. 1 alin. (2), se depune în termen de
maximum douã luni de la data promovãrii examenului de admitere; în caz contrar, candidatul va susþine din nou
examenul de acces.
(3) La cererea stagiarului, depusã în cel mult douã luni de la promovarea examenului de admitere, stagiul
poate fi prelungit sau suspendat printr-o hotãrâre a consiliului filialei Corpului dupã cum urmeazã:
a) prelungirea stagiului, care nu se poate face decât pentru o perioadã de maximum 3 ani, poate fi datã în
una sau mai multe etape;
b) suspendarea poate fi acordatã în primii 2 ani, pe perioade care nu depãºesc 12 luni fiecare. Orice
reînnoire a unei perioade de suspendare, formulatã în cadrul acestei durate de 2 ani, trebuie sã facã obiectul
unei hotãrâri a consiliului filialei Corpului. Durata serviciului militar ºi concediul legal de maternitate sau pentru
creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani nu sunt luate în calcul în cei 2 ani de suspendare.
(4) În situaþia în care candidatul a terminat sau se aflã în cursul efectuãrii stagiului la categoria contabil
autorizat ºi a promovat examenul la categoria expert contabil se recunoaºte stagiul efectuat, dar nu mai mult de
douã semestre.
(5) În perioada de stagiu, stagiarul este obligat sã efectueze minimum 200 de ore pe semestru, în timpul
orelor normale de muncã ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu în sistem colectiv[…]”

35
octombrie, 2007, nr. 10 (26) www.RezonRomania.net
 Comunicaþi profesional
în mai mult de 7 limbi
Vã oferim cel mai nou produs
electronic pentru a coresponda în scris

CD Corespondenþa în Afaceri

 Corespondenþã comercialã
 Corespondenþã de afaceri
 Formulare privind angajarea
 Frazeologie standard
 Reguli, structurã, condiþii
Pentru a avea posibilitatea de a organiza cu uºurinþã
corespondenþa dvs., transferaþi acum în contul nostru suma
de 208,25 lei ºi în termen de 5 zile veþi primi CD-ul
Corespondenþa în Afaceri
Raiffeisen Bank Agenþia Unirea, Bucureºti
Cont: RO63RZBR 0000 0600 0489 3297
REZON MEDIA GRUP SRL

Achitând abonamentul anual la

Expert Contabil primiþi

UIT
GRAT

CD Corespondenþa în Afaceri
 noiembrie, 2007, nr. 11 (27)

Expert
Contabil
Ediþie specializatã - fiscalitate ºi contabilitate

Op
m era
at ţi
și er i p
m iile riv
at
er pri ind
ia m
le e
le
Co
nt
ab
ili
ta
te
a
m
ãr
fu
ril
or

Regimul
subvenþiilor
 Puneþi
PUNCT!
Întrebãrilor ºi problemelor
care vã obligã sã studiaþi
numeroase materiale de
specialitate...

Cãutãrii anevoioase a
informaþiei actuale...

CD-ul Contabilului
Cel mai modern asistent electronic
pentru contabili, vã garanteazã:
 Întreaga informaþie profesionalã necesarã

 Actualitate permanentã

 Actualizarea produsului la 24 de ore prin

versiunea Internet

 Structurã elementarã

 Utilizare facilã

 Descoperirea rapidã a deciziei corecte

 Utilizare fãrã instalare

 21 de zile testare gratuitã

Comandaþi ºi testaþi CD-ul Contabilului în cel

mai convenabil mod pentru dumneavoastrã
Vã veþi convinge de
+40 21/222 70 75
avantajele oferite de
www.Cdc.RezonRomania.net
office@rezon.ro CD-ul Contabilului
+40 21/222 70 76 ºi suntem siguri cã veþi
CP-CE, C.P. 19. Bucureºti deveni unul din miile de
Str. Petru Poni nr.8 utilizatori mulþumiþi
 Cuprins:
CONDUCERE
Regimul subvenþiilor pag. 4
Dragoº Stoica
Anca Buga – director economic
COORDONATOR

Mirona Serac

COLECTIV DE AUTORI Operaþii privind materiile prime ºi materialele pag. 6

Victoriea Zamfirescu Victoriea Zamfirescu – expert contabil

Anca Buga
Dinu Lilicã
Andrei Dragomir

TEHNOREDACTARE Autorizarea regimurilor vamale economice pag. 10

Cristian Videanu Dinu Lilicã – director economic

Cristian Opriþ

REDACTARE ªI
CORECTURÃ
Fondurile de pensii administrate privat (II) pag. 18
Diana Moraru Victoriea Zamfirescu – expert contabil
Elena Constantinescu

ADRESA REDACÞIEI

Editura “Rezon Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili (III) pag. 20

Media Grup S.R.L.“
Str. Petru Poni, Nr. 8, Victoriea Zamfirescu – expert contabil
Sector 1, Bucureºti

E-MAIL

expertcontabil@rezon.ro Indemnizaþia lunarã pentru creºterea copilului cu handicap

TELEFOANE pag. 26

Anca Buga – director economic

021/222.70.75
021/222.70.76

VÂNZÃRI
Contabilitatea mãrfurilor pag. 30
office@rezon.ro
Victoriea Zamfirescu – expert contabil
ISSN 1843-3901
This product is manufactured on a franchise basis
 Expert Contabil
Regimul subvenþiilor
Aspecte generale
Subvenþiile guvernamentale reprezintã asistenþa
acordatã de guvern, sub forma unor transferuri de
resurse cãtre o întreprindere în schimbul îndeplinirii,
în perioadele trecute sau viitoare, a anumitor condiþii
legate de activitatea de exploatare a unei
întreprinderi. Se exclud acele forme de asistenþã
guvernamentalã cãrora nu li se poate atribui în mod
rezonabil o anumitã valoare, precum ºi acele
tranzacþii cu guvernul care nu se pot distinge de
operaþiunile comerciale normale ale unei întreprinderi.
Subvenþiile sunt identificate în IAS 20
“Contabilitatea subvenþiilor guvernamentale ºi
prezentarea informaþiilor legate de asistenþa
guvernamentalã sub forma:
- Subvenþii aferente activelor - întreprinderea
beneficiarã trebuie sã achiziþioneze active impozabile,
subvenþiile având impact în capitalul entitãþii.
- Subvenþii aferente veniturilor - toate subvenþiile în
afara celor menþionate anterior.
Standardul de contabilitate IAS 20 propune douã
metode de contabilizare a subvenþiilor ºi anume
asistenþa guvernamentalã, cea bazatã pe capital ºi ce
abazatã pe profit.
Asistenþa guvernamentalã
Se referã la acþiunile statului desemnate sã ofere
beneficii economice acelor firme care îndeplinesc
anumite criterii. Subvenþiile guvernamentale constau
în asistenþa acordatã de stat sub forma transferurilor
de resusrse, cu condiþia respectãrii în trecut sau în
prezent a anumitor condiþii legate de activitatea de
exploatare a firmei. Sunt excluse formele de asistenþã
care nu pot fi evaluate rezonabil sau tranzacþiile cu
statul care nu fi delimitate distinct de operaþiunile
normale de comerþ ale firmei.
Subvenþiile legate de active trebuie sã
îndeplineacã o condiþie de bazã pentru firmã ºi
anume achiziþia sau obþinerea unor active pe termen
lung. Pot fi adãugate condiþii suplimentare care au
rolul de a restricþiona tipul ºi localizarea activelor sau
perioada pe care acestea sunt deþinute.
Subvenþiile legate de profit. Cuprind toate acelea
ajutoare care sunt altele decât cele legate de active.
4
www.RezonRomania.net noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
Împrumuturile nerambursabile reprezintã sumele
de bani la care creditorul este dispus sã renunþe
(dispenseazã debitorul de rambursarea acestora)
dacã anumite condiþii sunt respectate.
Contabilizarea în funcþie de capital
În acest caz subvenþiile sunt un instrument de
finanþare ºi ca atare ar trebui trecute în bilanþ, direct
în interesul acþionarilor. Trecerea lor în contul de profit
ºi pierdere este consideratã nepotrivitã deoarece nu
se considerã cã sunt câºtigate, ci reprezintã un
stimulent acordat de stat fãrã costuri ataºate. Acest
lucru s-ar face numai pentru a compensa elementele
de cheltuieli pe care le-au finanþat, ceea ce nu este
cazul. Cum nu are loc nici o rambursare cãtre stat,
ele ar trebui trecute în capital propriu.
Contabilizarea în funcþie de profit
Aceastã abordare are la bazã ideea cã subvenþiile
nu sunt primite de cãtre acþionari, deci nu are trebui
sã fie incluse în capital propriu. Ele nu sunt primite
chiar gratuit, ci sunt câºtigate cu condiþia respectãrii
anumitor reguli ºi obligaþii. Li se pot asocia, prin
urmare, în contul de profit ºi pierdere anumite costuri
pe care le vor compensa.
Subvenþiile sunt o prelungire a politicilor fiscale ºi,
aºa cum impozitul pe profit ºi alte taxe sunt reflectate
în contul de profit ºi pierdere, subvenþiile pot fi trecute
în rezultat, sub forma unui venit.
Standardul opteazã pentru abordarea pe bazã de
rezultat, cerând astfel recunoaºterea subvenþiilor
drept venit în perioadele în care pot fi conectate cu
cheltuielile aferente, pentru a le compensa.
Ca atare, subvenþiile nu ar trebui sã fie înregistrate
direct în capitalul propriu. Dar ºi trecerea subvenþiilor
direct în rezultat o datã cu primirea lor ar fi o
încãlcare a contabilitãþii de angajamente. Astfel,
alocarea trebuie realizatã pe o bazã sistematicã.
Identificarea costurilor generate de subvenþia
guvernamentalã este uºor de realizat ºi implicit ºi
perioadele în care se realizeazã includerea în
rezultat. În cazul unei subvenþii ce constã într-un activ
amortizabil, recunoaºterea acesteia se face în
perioadele în care activul este amortizat ºi în
proporþiile corespunzãtoare.
 Expert Contabil

Existã situaþii în care concomintent acordãrii unei

Studiu de caz subvenþii i se ataºeazã anumite condiþii, sub forma
unui pachet de ajutor financiar. Societatea va trebui
sã cerceteze cu grijã acelea condiþii care genereazã
Exemplul 1 costuri pentru a putea stabili perioadele de
recunoaºtere în rezultat, având în vedere cã pot
O societate comercialã primeºte o subvenþie aparea cazuri în care subvenþia este împãrþitã ºi
guvernamentalã reprezentând 75% din valoarea unui alocatã pe baze diferite.
echipament de 12.000. lei, cu o duratã de viaþã utilã
de patru ani ºi o valoare rezidualã nulã. În Societãþile pot primi prin subvenþie
contabilitate subvenþia va fi recunoscutã conform guvernamentalã ºi active nemonetare, de exemplu, o
metodelor de amortizare liniarã ºi degresivã. suprafaþã de teren, sau alte resurse pentru folosinþa
Subvenþia ar trebui recunoscutã în aceeaºi proporþie întreprinderii. Valoarea justã a acestui activ ºi a
ca ºi amortizarea. subvenþiei este de obicei estimatã, astfel cã atât
subvenþia, cât ºi activul se contabilizeazã la aceastã
Metoda de amortizare liniarã valoare justã. Ca alternativã de evaluare poate fi
folositã ºi valoarea nominalã.
Cota anualã de amortizare este de 25% (100/4
ani) În ceea ce priveºte subvenþiile legate de active,
recunoaºterea lor în bilanþ se poate face în douã
An Amortizare Subvenþie trecutã la rezultat moduri:
(75%) - fie ca un venit amânat, care este recunoscut ca
venit pe o bazã sistematicã de-a lungul perioadei de
1 3.000 2.250
viaþã utilã a activului;
2 3.000 2.250 - fie prin scãderea subvenþiei din valoarea de
3 3.000 2.250 intrare a activului, subvenþia fiind recunoscutã drept
venit de-a lungul ciclului de viaþã al activului
4 3.000 2.250 amortizabil, prin reducerea cheltuielilor cu
amortizarea.

Metoda de amortizare degresivã Exemplul 2

Cota de amortizare degresivã este 25% x 2 = 50% O societate comercialã primeºte ca subvenþie 40%
din costul unei instalaþii cu valoarea de 100.000 lei.
Durata de viaþã utilã este de patru ani, iar valoarea
An Amortizare Subvenþie trecutã la rezultat
rezidualã este zero. Profitul anual estimat înainte de
(75%) contabilizarea amortizãrii instalaþiei (sau a subvenþiei
1 6.000 4.250 pe durata de viaþã a activului) este de 50.000 lei.
2 3.000 2.250
Rezultatele societãþii pe cei patru ani de viaþã a
3 1.500 1.125 instalaþiei pot fi prezentate în cele douã variante.
4 1.500 1.125
Reducerea costului activului

Anii 1 2 3 4 Total
ATENÞIE!
Profituri

Pentru bunuri neamortizabile, anumite obligaþii Profit 50.000 50.000 50.000 50.000 200.000
înaintea
trebuie îndeplinite, caz în care recunoaºterea în amortizãrii
rezultat s-ar realiza în perioadele în care apar
costurile generale de respectarea condiþiilor impuse Amortizare 15.000 15.000 15.000 15.000 60.000
de stat. De exemplu, dacã un teren este primit prin Profit 35.000 35.000 35.000 35.000 140.000
subvenþie, cu condiþia construirii unei cladiri pe el,
recunoaºterea se poate face pe perioada duratei de Amortizarea anualã = (100.000 – 0,4 x 100.000) /
viaþã a cladirii. 4 = 15.000 lei

5
noiembrie, 2007, nr. 11 (27) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Standardul de contabilitate cuprinde ºi referiri la o

Tratarea subvenþiei ca venit amânat eventualã rambursare a subvenþiilor guvernamentale,
caz în care tratamentele contabile recomandate sunt:
Anii 1 2 3 4 Total
Profituri Rambursarea unei subvenþii legate de profit se
Profit 50.000 50.000 50.000 50.000 200.000 realizeazã astfel:
înaintea - se ramburseazã în primul rând orice venit
amortizãrii
amânat neamortizat cu privire la subvenþie:
Amortizare 25.000 25.000 25.000 25.000 100.000 - orice depãºire se va recunoaºte imediat ca o
cheltuialã.
10.000 10.000 10.000 10.000 40.000
Profit 35.000 35.000 35.000 35.000 140.000 Rambursarea unei subvenþii legate de un activ
presupune urmãtoarele etape:
- fie valoarea contabilã de intrare a activului
Amortizarea anualã = 100.000 / 4 = 25.000 lei
creºte, fie se diminueazã soldul venitului amânat cu
Subvenþia = 40% x 100.000 = 40.000
suma restituitã;
Indiferent de metoda utilizatã, fluxurile de numerar - amortizarea cumulatã suplimentar care ar fi putut
legate de achiziþia activului ºi de primirea subvenþiei fi recunoscutã la zi în absenþa subvenþiei va fi trecutã
sunt adesea prezentate separat datoritã importanþei imediat la cheltuieli.
pe care o are modificarea numerarului asupra situaþiei De asemenea, este posibil ca circumstanþele
trezoreriei. apãrute în situaþia restituirii unei subvenþii sã solicite o
reevaluare a valorii activului ºi o depreciere a noii
Referitor la subvenþiile legate de profit, standardul valori stabilite.
de contabilitate IAS 20 aratã cã aceastea sunt Anca Buga – director economic
prezentate fie drept credit în contul de profit ºi
pierdere, fie într-o poziþie separatã, cum ar fi „ Alte
venituri”. Ca alternativã, ele pot fi scãzute din
cheltuieli aferente.

Operaþii privind materiile prime

ºi materialele
Achitiþionarea materiilor prime Achitarea cu ordin de platã a materiilor prime:

VARIANTA I 401 „Furnizori” = 5121 “Conturi la bãnci în lei”

Achiziþionare de materii prime, conform facturii: Consum de materii prime, conform bonului de
consum:
% = 401 „Furnizori”
301 „Materii prime” 601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime”
4426 „TVA deductibilã” prime”

Cheltuieli de transport achitate în numerar:= VARIANTA II:

Achiziþionare de materii prime, conform facturii

% = 5311 „Casa în lei” (TVA-ul se include în costul de achiziþie):
301 „Materii prime”
4426 „TVA deductibilã” 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori”

6
www.RezonRomania.net noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
 Expert Contabil

Cheltuieli de transport achitate în numerar: Consum de materii prime, înregistrate la preþ

standard:
301 „Materii prime” = 5311 „Casa în lei”
601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime”
Achitare cu ordin de platã a materiilor prime: prime”

401 „Furnizori” = 5121 “Conturi la bãnci în lei” Diferentele de preþ aferente consumului de materii
prime:
Consum de materii prime, conform bonului de
consum: 601 „Cheltuieli cu = 308 „Diferente de preþ la
materiile prime” materii prime ºi materiale”
601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime”
prime” Achiziþionarea obiectelor de inventar achitate dintr-
un avans de trezorerie:
Achiziþionare de materiale auxiliare, înregistrate la
preþul standard: % = 542 „Avansuri de
303 „Materiale de natura trezorerie”
% = 401 „Furnizori” obiectelor de inventar”
3021 „Materiale auxiliare” 4426 „TVA deductibilã”
308 „Diferente de preþ la
materii prime ºi materiale” Cheltuieli de transport achitate în numerar:
4426 „TVA deductibilã” % = 5311 „Casa în lei”
303 „Materiale de natura
Achitarea în numerar a facturii: obiectelor de inventar”
4426 „TVA deductibilã”
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei”

Consum de materiale, înregistrate la preþ standard: Darea în folosinþã:

6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 603 „Cheltuieli privind = 303 „Materiale de
materiale auxiliare” materialele de natura natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”
Diferenþele de preþ aferente consumului de
materiale: Evidenþa extracontabilã:
6021 „Cheltuieli cu = 308 „Diferente de preþ la 8039 „Stocuri de natura = ...
materiale auxiliare” materii prime ºi materiale” obiectelor de inventar”

Achiziþionare de materii prime, înregistrate la preþul Scoaterea din evidenþa extracontabilã:

standard:
... = 8039 „Stocuri de natura
% = 401 „Furnizori” obiectelor de inventar”
301 „Materii prime”
308 „Diferente de preþ la
materii prime ºi materiale” Recuperarea pieselor de schimb din procesul de
dezmembrare:
4426 „TVA deductibilã”

3024 „Piese de = 7588 „Alte venituri din

Achitarea în numerar a facturii: schimb” exploatare”

401 „Furnizori” = 5121 “Conturi la bãnci în lei”

7
noiembrie, 2007, nr. 11 (27) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

VARIANTA I Cheltuieli de transport achitate din avansuri de

trezorerie:
Obþinerea produselor din productie proprie
% = 542 „Avansuri de
conform bonului de predare:
303 „Materiale de natura trezorerie”
345 „Produse finite” = 711 „Variaþia stocurilor” obiectelor de inventar”
4426 „TVA deductibilã”

Transferarea produselor la materiale de natura Distribuirea echipamentului de lucru salariaþilor:

obiectelor de inventar:
% = 303 „Materiale de
303 „Materiale de natura = 345 „Produse finite” 603 „Cheltuieli privind natura obiectelor de
obiectelor de inventar” materialele de natura inventar”
obiectelor de inventar”
Eliberarea din magazie a obiectelor de inventar
pentru consum:

711 „Variaþia = 303 „Materiale de natura TVA aferentã valorii echipamentelor suportatã de
stocurilor” obiectelor de inventar” salariaþi:

VARIANTA II: 4282 „Alte creanþe în = 4428 „TVA neexigibilã”

legaturã cu personalul”
Obþinerea produselor din producþie proprie
conform bonului de predare: Reþinerea din salarii a ratei lunare:

345 „Produse finite” = 711 „Variaþia stocurilor” 421 „Personal – salarii = 4282 „Alte creanþe în
datorate” legaturã cu personalul”
Transferarea produselor la materiale de natura
obiectelor de inventar:
Înregistrarea exigibilitãþii TVA corespunzãtoare
711 „Variaþia stocurilor” = 345 „Produse finite” ratei reþinute ºi/sau încasate:

303 „Materiale de natura = 701 „Venituri din 4428 „TVA neexigibilã” = 4427 „TVA colectatã”
obiectelor de inventar” vanzarea produselor
finite”
Achiziþionarea baracamentelor:
Eliberarea din magazie a obiectelor de inventar
% = 401 „Furnizori”
pentru consum:
303 „Materiale de natura
603 „Cheltuieli privind = 303 „Materiale de obiectelor de inventar”
materialele de natura natura obiectelor de 4426 „TVA deductibilã”
obiectelor de inventar” inventar”
Achitarea facturii cu ordin de platã:
Achiziþionarea echipamentului:
401 „Furnizori” = 5121 “Conturi la bãnci în lei”
% = 401 „Furnizori”
303 „Materiale de natura Darea în folosinþã a baracamentelor:
obiectelor de inventar”
4426 „TVA deductibilã”
603 „Cheltuieli privind = 303 „Materiale de
materialele de natura natura obiectelor de
Achitarea facturii: obiectelor de inventar” inventar”
401 „Furnizori” = 5121 “Conturi la bãnci în lei”

8
www.RezonRomania.net noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
 Expert Contabil

Evidenþa extracontabilã: TVA aferentã minusului de combustibil:

8039 „Stocuri de natura = ,,,, 635 „Cheltuilei privind = 4427 „TVA colectatã”
obiectelor de inventar” alte impozite taxe ºi
vãrsãminte asimilate”
Scoaterea din evidenþa extracontabilã:
Pentru a evita creditarea conturilor de cheltuieli în
... = 8039 „Stocuri de natura cursul perioadei, plusul de materii prime se poate
obiectelor de inventar” înregistra astfel:

Acordarea ºi primirea subvenþiilor 601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime”

Entitatea A:
6582 „Donaþii ºi subvenþii = 301 „Materii prime”
acordate”
Entitatea B:
3021 „Materiale auxiliare” =
TVA aferentã bunurilor donate:
prime”
Se primeºte în mod gratuit un lot de piese de
schimb:
3024 „Piese de = 7582 „Venituri din donaþii
schimb” si subvenþii primite”
7582 „Venituri din
donaþii si subvenþii Înregistrarea minusului de materii prime:
primite”
601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime”
prime”

635 „Cheltuilei privind = 4427 „TVA colectatã”

alte impozite taxe ºi Imputarea minusului de materii prime la valoarea
vãrsãminte asimilate” actualã:

Un asociat aduce ca aport social materii prime ºi 4282 „Alte = %

materiale consumabile: creanþe în 7581 „Venituri din despãgubiri,
legaturã cu amenzi ºi penalitãþi”
% = 456 „Decontãri cu personalul”
asociaþii privind 4427 „TVA colectatã”
301 „Materii prime”
capitalul”
302 „Materiale
consumabile” Încasarea în numerar a creanþei faþã de gestionar:

Se tranfera la marfuri un lot de materii prime 5311 „Casa în lei” = 4282 „Alte creanþe în legaturã
pentru a fi vandute ca atare: cu personalul”
371 „Marfuri” = 301 „Materii prime”
Includerea în cheltuieli a soldului initial de
La inventariere se constatã un plus de materii combustibili, pornind de la premisa cã se vor
prime ºi un minus de combustibili, neimputabil: consuma în cursul perioadei:

301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu 6022 „Cheltuieli privind = 3022 „Combustibili”
materiile prime” combustibilul”

6022 „Cheltuieli privind = 3022 „Combustibili”

combustibilul”

9
noiembrie, 2007, nr. 11 (27) www.RezonRomania.net
 Expert Contabil

Achiziþionarea de combustibili, cu plata în Recepþia materiilor prime achitate dintr-un avans

numerar: de trezorerie:

% = 5311 „Casa în lei” % = 542 „Avansuri de

6022 „Cheltuieli privind 601 „Cheltuieli cu trezorerie”
combustibilul” materiile prime”
4426 „TVA deductibilã” 4426 „TVA deductibilã”

Înregistrarea stocului final de combustibili stabilit la Cheltuieli de transport achitate în numerar:

inventariere:
% = 5311 „Casa în lei”
3022 „Combustibili” = 6022 „Cheltuieli 601 „Cheltuieli cu
privind combustibilul” materiile prime”
4426 „TVA deductibilã”
Sau
Înregistrarea stocului final de materii prime stabilit
6022 „Cheltuieli privind = 3022 „Combustibili” la inventariere:
combustibilul”
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu
materiile prime”
Stornarea soldului iniþial de materii prime:
Sau
601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime” 601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime”
prime” prime”
Victoriea Zamfirescu – expert contabil

Autorizarea regimurilor vamale economice

rdinul nr. 7789/2007 aprobã normele de
O autorizare a regimurilor vamale economice.
Utilizarea unui regim vamal economic de
antrepozitare vamalã, perfecþionare activã,
transformare sub control vamal, admitere temporarã
ºi perfecþionare pasivã se autorizeazã de autoritatea
vamalã pe baza unei cereri înaintate acesteia de
cãtre solicitant.
Procedura normalã de autorizare
Autorizarea în procedurã normalã pe baza unei
cereri înaintate autoritãþii vamale este obligatorie când
se solicitã:
a) autorizarea regimului de antrepozit vamal;
b) autorizarea regimului de perfecþionare activã
sau de transformare sub control vamal, când este
necesarã verificarea condiþiilor economice;
c) autorizarea regimului de perfecþionare activã în
cazul utilizãrii mãrfurilor echivalente;
d) autorizarea regimului de perfecþionare pasivã
pentru orice operaþiune, cu excepþia celor referitoare
la reparaþii sau a celor privind mãrfuri fãrã caracter
comercial;
e) emiterea unei autorizaþii unice pentru regimul de
antrepozit vamal, perfecþionare activã, perfecþionare
pasivã sau transformare sub control vamal.
ATENÞIE!
Când autoritatea vamalã considerã cã informaþiile
ce figureazã în cererea de autorizare în procedurã
normalã sunt insuficiente, poate cere solicitantului sã
comunice date suplimentare.
Autoritatea vamalã competentã poate solicita
depunerea unei cereri în procedurã normalã ºi în
cazul mãrfurilor care în mod normal fac excepþie de la
aplicarea acestor dispoziþii, când considerã necesarã
aceastã mãsurã pentru desfãºurarea în condiþii
optime a supravegherii vamale a operaþiunilor, cum
sunt:
a) admiterea temporarã a mãrfurilor, altele decât
cele enumerate la art. 556-577 din Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993;
b) mãrfurile prevãzute la art. 578 din Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993, care nu îndeplinesc
condiþiile stabilite prin art. 556-577, atunci când sunt
importate cu titlu ocazional ºi pentru o perioadã care

10
www.RezonRomania.net noiembrie, 2007, nr. 11 (27)

nu depãºeºte 3 luni sau în situaþii particulare, fãrã a
avea incidenþã pe plan economic.
Cererea de autorizare se face în scris, folosind
modelul ºi normele prevãzute în anexa nr. 67 la
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.
Dimensiunea modelului cererii de autorizare poate fi
adaptatã în funcþie de necesitãþile solicitantului, cum
ar fi, de exemplu, extinderea rubricilor.
Cererea de autorizare în procedurã normalã se
depune la direcþia regionalã pentru accize ºi
operaþiuni vamale competentã.
Când cererea de autorizare a regimului economic
vizeazã plasarea uneia sau mai multor mãrfuri ori a
unei pãrþi din aceste mãrfuri, în mod succesiv, în mai
multe regimuri vamale, se completeazã o singurã
cerere, denumitã cerere integratã; aceasta cuprinde
formularul comun ºi formularele suplimentare aferente
regimurilor vizate.
Exemplu: Plasarea într-un antrepozit vamal a unor
componente necesare fabricãrii de microunitãþi de
memorie, urmatã de plasarea microunitãþilor sub
regim de perfecþionare activã pentru fabricarea de
cartele electronice ºi, ulterior, de plasarea unei pãrþi
din cartelele electronice în regim de antrepozit vamal
- înainte de reexport.
În acest caz se depune o singurã cerere de
autorizare, care cuprinde formularul comun ºi
formularul suplimentar aferent regimului de antrepozit;
nu este necesarã depunerea formularului suplimentar
aferent regimului de perfecþionare activã, atât timp cât
nu este solicitatã nicio modalitate specialã de utilizare
a regimului.
Când mãrfuri de mai multe feluri sunt plasate sub
regimuri vamale diferite, pentru fiecare regim se
depune un formular comun însoþit, dacã este necesar,
de formularul suplimentar aferent acestui regim.
Exemplu: Plasarea sub regim de antrepozit vamal
de tip E a unor televizoare ºi magnetoscoape ºi
plasarea sub regim de perfecþionare activã a unor
tuburi pentru montarea lor în televizoare, recurgând la
compensarea prin echivalenþã a tuburilor.
În acest caz se completeazã douã formulare:
- formularul comun însoþit de un formular
suplimentar pentru antrepozitare;
- formularul comun însoþit de un formular
suplimentar pentru perfecþionare activã, atunci când
se utilizeazã mãrfuri echivalente.
Procedura simplificatã de
autorizare
Autorizarea în procedurã simplificatã se face prin:
a) declaraþia vamalã fãcutã în scris sau prin
procedee informatice, cu respectarea procedurii
normale de vãmuire a mãrfurilor;
noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
Expert Contabil
b) carnetul ATA sau CPD;
c) declaraþia verbalã;
d) declaraþia prin altã acþiune.
Când autoritatea vamalã considerã cã informaþiile
ce figureazã în cererea de autorizare în procedurã
simplificatã sunt insuficiente, poate cere solicitantului
sã comunice date suplimentare.
Autorizarea în procedurã simplificatã nu se aplicã
în cazul procedurilor simplificate de vãmuire
prevãzute la art. 76 din Regulamentul Consiliului
(CEE) nr. 2.913/1992.
În acest caz, declarantul trebuie sã depunã o
cerere de autorizare în procedurã normalã sau sã
renunþe, pentru operaþiunile vizate, la procedura
simplificatã de vãmuire.
IMPORTANT!
Declaraþia vamalã constituie cerere de autorizare
în procedurã simplificatã de autorizare pentru
regimurile vamale:
a) de admitere temporarã;
b) de perfecþionare activã pentru operaþiunile
pentru care se considerã îndeplinite condiþiile
economice, cu excepþia cazurilor când se recurge la
utilizarea mãrfurilor echivalente;
c) de transformare sub control vamal, când nu se
verificã în prealabil condiþiile economice, respectiv în
cazurile prevãzute în partea A din anexa 76 la
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993;
d) de perfecþionare pasivã, când regimul constã în
operaþiuni de reparare.
În cazul perfecþionãrii pasive, autorizarea regimului
poate fi solicitatã ºi prin depunerea declaraþiei de
punere în liberã circulaþie (declaraþie IM regim 61):
a) în cadrul unei operaþiuni de perfecþionare pasivã
de reparare în sistem de schimb de mãrfuri standard
ºi cu import anticipat;
b) când operaþiunea de perfecþionare priveºte
mãrfuri fãrã caracter comercial.
Exemplu de operaþiune: transformarea bijuteriilor
în strãinãtate de cãtre un turist stabilit în Comunitate.
În cazul perfecþionãrii pasive în sistem de schimb
de mãrfuri standard, fãrã import anticipat, autorizarea
regimului poate fi solicitatã ºi prin depunerea
declaraþiei de punere în liberã circulaþie, chiar dacã
regimul nu a fost autorizat în procedurã normalã sau
simplificatã anterior exportului.
Carnetul CPD sau ATA constituie cerere de
autorizare în procedurã simplificatã de autorizare
pentru regimul vamal de admitere temporarã.
11
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Dispoziþiile referitoare la utilizarea carnetului CPD
se aplicã atât în cazul mijloacelor de transport de
folosinþã comercialã, cât ºi al mijloacelor de transport
de folosinþã privatã.
Declararea verbalã efectuatã potrivit art. 229 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993
constituie cerere de autorizare în procedurã
simplificatã de autorizare pentru regimul de admitere
temporarã.
Declaraþia vamalã verbalã poate constitui o cerere
de admitere temporarã pentru urmãtoarele operaþiuni:
a) admiterea temporarã a animalelor pentru
transhumanþã sau pãºunat ori pentru efectuarea unei
munci sau a unui transport, precum ºi a mãrfurilor,
aºa cum sunt definite ºi impuse condiþiile prevãzute la
art. 567 lit. a) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/1993;
b) admiterea temporarã a ambalajelor pline
destinate a fi reexportate goale sau pline, dacã poartã
însemnele de neºters ale unei persoane stabilite în
afara teritoriului comunitar;
c) admiterea temporarã a materialelor destinate
producerii ºi transmisiei de reportaje radio sau
televizate, precum ºi a vehiculelor ºi echipamentelor
lor, special adaptate acestui scop, importate temporar
de instituþii publice sau private stabilite în afara
teritoriului vamal comunitar ºi agreate de autoritatea
vamalã pentru emiterea autorizaþiei de regim
necesare importului materialelor ºi vehiculelor;
d) admiterea temporarã a instrumentelor ºi
aparatelor necesare medicilor pentru a furniza
asistenþa bolnavilor în aºteptarea unui transplant de
organe în condiþiile prevãzute la art. 566 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993;
e) admiterea temporarã a efectelor personale
necesare în mod rezonabil pentru voiaj, precum ºi a
mãrfurilor de utilizat în cadrul activitãþilor sportive ºi
introduse de cãtre cãlãtori, în condiþiile art. 563 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993;
f) admiterea temporarã a mijloacelor de transport
de folosinþã comercialã sau privatã, în condiþiile art.
556-561 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/1993;
g) admiterea temporarã a bunurilor oferite gratuit
de cãtre stat navigatorilor ºi folosite pe un vas angajat
în trafic maritim internaþional, în conformitate cu art.
564 lit. a) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/1993;
h) admiterea temporarã a altor categorii de
mãrfuri, în cazul în care acest lucru este autorizat de
autoritatea vamalã.
Procedura simplificatã de autorizare prin declarare
verbalã este condiþionatã de prezentarea
12
www.RezonRomania.net noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
documentului prevãzut la art. 16, în douã exemplare.
Dupã vizare, un exemplar se restituie declarantului ºi
celãlalt se pãstreazã de autoritatea vamalã.
Declararea prin altã acþiune, efectuatã conform art.
232 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.
2.454/1993, constituie cerere de autorizare în
procedurã simplificatã de autorizare în cazul regimului
de admitere temporarã.
Regimul de admitere temporarã este solicitat prin
simpla acþiune de trecere a frontierei teritoriului vamal
comunitar, prin folosirea culoarului verde sau "nimic
de declarat" ori prin trecerea frontierei fãrã declarare
voluntarã în cazul birourilor vamale ce nu folosesc
sistemul cu douã culoare de control al operaþiunilor
pentru urmãtoarele mãrfuri:
a) efecte personale rezonabile necesare pentru
cãlãtorie ºi mãrfuri de utilizat în cadrul manifestãrilor
sportive, importate de cãlãtori conform art. 563 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993;
b) mijloace de transport de folosinþã comercialã
sau privatã importate conform art. 556-561 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993;
c) bunuri oferite gratuit de cãtre stat navigatorilor ºi
folosite pe un vas angajat în trafic maritim
internaþional, în conformitate cu art. 564 lit. a) din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.
Când autoritatea vamalã are dubii cu privire la
reexportul efectelor personale sau al mãrfurilor
importate în scop sportiv, potrivit art. 14 alin. (2) lit. a),
aceasta poate cere cãlãtorilor sã declare verbal
mãrfurile ºi sã prezinte documentul prevãzut la art.
16.
Când cererea de autorizare este întocmitã pe baza
unei declaraþii scrise sau verbale, autoritatea vamalã
poate solicita ca aceasta sã fie însoþitã de un
document care sã conþinã urmãtoarele informaþii:
a) numele ºi adresa solicitantului, declarantului ºi
ale operatorului;
b) tipul operaþiunii de perfecþionare, de
transformare sau de utilizare a mãrfurilor;
c) descrierea mãrfurilor, a produselor
compensatoare sau transformate ºi a mijloacelor de
identificare a acestora;
d) codurile referitoare la condiþiile economice, în
conformitate cu anexa 70 la Regulamentul Comisiei
(CEE) nr. 2.454/1993;
e) rata de randament estimatã sau metoda de
determinare a acesteia;
f) termenul estimat pentru încheierea regimului;
g) denumirea autoritãþii vamale avutã în vedere
pentru încheierea regimului;
h) locul de perfecþionare, transformare sau
utilizare;

i) eventuale formalitãþi de transfer;
j) valoarea ºi cantitatea mãrfurilor, în cazul unei
cereri de admitere temporarã efectuate printr-o
declaraþie vamalã verbalã.
ATENÞIE!
Autorizaþia de utilizare a regimului vamal economic
poate fi modificatã sau reînnoitã prin folosirea
formularului prevãzut în anexa 67 la Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 sau printr-o cerere
completatã pe suport de hârtie, având imprimat în
antet datele de identificare a solicitantului.
Locul de depunere a cererii
de autorizare
Cererea de autorizare a unui regim vamal
economic se depune la direcþia regionalã pentru
accize ºi operaþiuni vamale în a cãrei razã de
competenþã se desfãºoarã operaþiunile de
perfecþionare, transformare, utilizare, depozitare sau
de export temporar, dupã caz.
În cazul în care operaþiunile se deruleazã în raza
de competenþã teritorialã a mai multor direcþii
regionale pentru accize ºi operaþiuni vamale, cererea
se depune la direcþia în a cãrei razã de competenþã
teritorialã se aflã locul unde sunt þinute evidenþele sau
este organizatã contabilitatea principalã ºi sunt
efectuate o parte din operaþiuni.
Când locurile unde sunt þinute evidenþele sau este
organizatã contabilitatea principalã nu coincid cu cele
în care sunt efectuate operaþiuni, datoritã organizãrii
interne a solicitantului, cererea se depune la direcþia
regionalã pentru accize ºi operaþiuni vamale în a cãrei
razã de competenþã se aflã locul unde sunt þinute
evidenþele sau este organizatã contabilitatea
principalã.
Semnificaþia urmãtorilor termeni este:
a) evidenþe - ansamblul de date comerciale, fiscale
sau orice alte tipuri de evidenþe þinute de titular ori în
contul sãu;
b) contabilitate principalã - contabilitatea stabilitã
pentru scopuri vamale, permiþând autoritãþii vamale
sã supravegheze ºi sã monitorizeze regimul.
Cererea se depune la autoritatea vamalã stabilitã
potrivit art. 23; prin excepþie, în cazul regimului de
admitere temporarã, cererea poate fi depusã, la
alegerea operatorului economic, la primul birou vamal
de intrare din Comunitate.
noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
Expert Contabil
Cererea de autorizare unicã
Când cererea de autorizare implicã autoritãþi
vamale stabilite în mai multe state membre, se
depune o cerere de autorizare unicã, întocmitã în
scris, conform modelului din anexa 67 la
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.
Autoritãþile vamale menþionate la alin. (1) sunt cele
în a cãror razã de competenþã se desfãºoarã
operaþiuni de transformare, depozitare, utilizare sau
perfecþionare ori unde are loc plasarea, respectiv
încheierea regimului.
Exemple:
(i) importul temporar al mãrfurilor spre a fi
procesate sub regimul de perfecþionare activã în
România ºi apoi în Bulgaria;
(ii) admiterea temporarã a unor tablouri pentru a fi
expuse la Bucureºti ºi apoi la Budapesta;
(iii) exportul de þesãturã sub regim de
perfecþionare pasivã, cu plecare din Constanþa ºi
Hamburg ºi reimport prin Constanþa;
(iv) exportul de þesãturã sub regim de
perfecþionare pasivã, cu expediere din Galaþi ºi
reimport prin Hamburg;
(v) plasarea mãrfurilor în regim de perfecþionare
activã la Sofia pentru a fi prelucrate în fabricile din
Bucureºti.
ATENÞIE!
Când este cazul, cererea de autorizare unicã
trebuie sã cuprindã menþiuni privind plata centralizatã
a drepturilor de import la autoritatea vamalã de
supraveghere.
Cererea se depune la autoritatea vamalã a statului
membru în a cãrui razã de competenþã teritorialã:
a) se utilizeazã mãrfurile pentru prima datã, în
cazul regimului de admitere temporarã; sau
b) sunt þinute evidenþele ori unde este organizatã
contabilitatea principalã a solicitantului ºi se
desfãºoarã cel puþin o parte din operaþiunile pentru
care regimul vamal economic este solicitat; dispoziþiile
privind condiþia ca locul unde sunt þinute evidenþele
sau este organizatã contabilitatea principalã sã
coincidã cu un loc în care se efectueazã operaþiuni,
prevãzute la art. 19, sunt aplicabile.
Prin urmãtorii termeni se înþelege:
a) evidenþe - ansamblul de date comerciale, fiscale
sau orice alte tipuri de evidenþe þinute de titular ori în
contul sãu;
b) contabilitate principalã - contabilitatea stabilitã
pentru scopuri vamale, permiþând autoritãþii vamale
sã supravegheze ºi sã monitorizeze regimul.
13
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
Cererea de autorizare
cu efect retroactiv
Cererea cu efect retroactiv se poate folosi numai
în procedurã normalã de autorizare. Regimul de
antrepozit vamal nu poate face obiectul unei
autorizaþii cu efect retroactiv.
Solicitantul poate cere emiterea unei autorizaþii cu
efect retroactiv, cu valabilitate de la una dintre
urmãtoarele date:
a) data depunerii cererii;
b) data expirãrii autorizaþiei anterioare, dacã se
referã la o cerere de reînnoire a autorizaþiei pentru
operaþiuni ºi mãrfuri de aceeaºi naturã;
c) o datã anterioarã, suficientã pentru acoperirea
operaþiunilor efectuate anterior, dar care sã nu
depãºeascã un an de la data depunerii cererii.
Data de la care solicitantul doreºte ca autorizaþia
sã devinã valabilã se menþioneazã în rubrica 6a) din
cerere.
Facilitatea prevãzutã se adreseazã în principal
operatorilor economici care ar fi putut beneficia de un
regim vamal economic pentru operaþiunile lor, dar
care nu au depus o cerere, necunoscând aceastã
posibilitate.
Plasarea mãrfurilor într-un antrepozit vamal privat
se poate face ºi pe baza unei autorizaþii provizorii
când, din motive economice justificate, acceptate de
autoritatea vamalã, activitatea de depozitare are
caracter urgent ºi nu poate aºtepta emiterea propriu-
zisã a autorizaþiei.
Acceptarea documentului administrativ unic
semnificã autorizarea provizorie de utilizare a
regimului de antrepozit vamal, cu condiþia ca acesta
sã cuprindã obligatoriu cel puþin urmãtoarele
informaþii: destinaþia comercialã a mãrfurilor
depozitate, adresa sau locul/locurile de depozitare,
numele ºi adresa antrepozitarului ºi valoarea
mãrfurilor depozitate.
Când cererea se referã la mãrfuri periculoase sau
mãrfuri care necesitã reguli speciale de depozitare,
cum sunt cele ce impun separarea acestora,
autorizaþia nu poate fi emisã decât dupã verificarea ºi
agrearea locurilor de depozitare de cãtre autoritatea
vamalã ºi de cãtre toate celelalte autoritãþi abilitate.
Decizia de autorizare
Forma ºi conþinutul autorizaþiei
Autorizaþia emisã pe baza cererii de autorizare în
procedurã normalã se întocmeºte potrivit modelului
prevãzut în anexa 67 la Regulamentul Comisiei (CEE)
nr. 2.454/1993.
14
www.RezonRomania.net noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
Numãrul de înregistrare a autorizaþiilor este de
forma:
a) pentru regimul vamal de antrepozit: tipul de
antrepozit, codul de þarã, urmat de codul direcþiei
regionale pentru accize ºi operaþiuni vamale, seria
reprezentând numãrul de ordine al autorizaþiei, format
din 4 caractere, din Registrul pentru evidenþa
autorizaþiilor ºi anul
Exemplu: AROCT000307;
b) pentru celelalte regimuri vamale economice:
codul de þarã, urmat de codul direcþiei regionale
pentru accize ºi operaþiuni vamale, seria
reprezentând numãrul de ordine al autorizaþiei, format
din 4 caractere, din Registrul pentru evidenþa
autorizaþiilor ºi anul
Exemplu: ROGL000507.
Autorizaþia se întocmeºte în douã exemplare,
având urmãtoarea destinaþie:
a) un exemplar este destinat solicitantului;
b) un exemplar este destinat direcþiei regionale
pentru accize ºi operaþiuni vamale emitente, care se
pãstreazã împreunã cu cererea ºi documentele
justificative o perioadã de 5 ani calendaristici,
începând cu anul urmãtor celui în care a fost emisã
autorizaþia.
Acceptarea documentului administrativ unic în
cazul procedurii simplificate de autorizare semnificã
autorizarea regimului solicitat; în rubrica 44 din
declaraþie se înscrie menþiunea "Autorizaþie
simplificatã".
În cazul regimului de admitere temporarã, atunci
când cererea este fãcutã verbal sau printr-o altã
acþiune autorizaþia se considerã acordatã prin vizarea
documentului menþionat la art. 16 sau prin simpla
acþiune de trecere a frontierei teritoriului vamal
comunitar, prin folosirea culoarului verde sau "nimic
de declarat" ori prin trecerea frontierei fãrã declarare
voluntarã în cazul birourilor vamale ce nu folosesc
sistemul cu douã culoare de control.
Biroul vamal de supraveghere
Autorizarea regimului este condiþionatã de
aprobarea prealabilã de cãtre biroul vamal de
supraveghere a evidenþei operative a mãrfurilor, cu
respectarea prevederilor art. 515 ºi 516 din
Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.
Evidenþa operativã trebuie sã permitã biroului
vamal de supraveghere sã identifice mãrfurile plasate
în regim vamal economic ºi sã urmãreascã fluxul
complet al mãrfurilor de la plasare ºi pânã la
încheierea regimului. Biroul vamal de supraveghere
este responsabil cu controlul ºi supravegherea

regimului ºi centralizeazã toate informaþiile relative la
operaþiunile desfãºurate în baza autorizaþiei.
Biroul vamal de supraveghere este stabilit în
autorizaþia de utilizare a regimului vamal economic ºi
este cel în a cãrui razã de competenþã teritorialã se
desfãºoarã operaþiunile de perfecþionare,
transformare, utilizare, depozitare sau de export
temporar, dupã caz.
În cazul în care operaþiunile se deruleazã în raza
de competenþã teritorialã a mai multor birouri vamale,
biroul vamal de supraveghere este cel în a cãrui razã
de competenþã teritorialã se desfãºoarã o parte din
operaþiuni ºi unde sunt þinute evidenþele sau este
organizatã contabilitatea principalã. Când locurile
unde sunt þinute evidenþele sau este organizatã
contabilitatea principalã nu coincid cu cele în care
sunt efectuate operaþiuni, datoritã organizãrii interne a
solicitantului, biroul vamal de supraveghere este cel
în a cãrui razã de competenþã teritorialã se aflã locul
unde sunt þinute evidenþele sau este organizatã
contabilitatea principalã.
Birourile vamale de plasare ºi de încheiere a
regimului menþionate în autorizaþie transmit copii ale
declaraþiilor de plasare ºi de încheiere cãtre biroul
vamal de supraveghere. Biroul vamal de
supraveghere poate cere acestor birouri verificãri
punctuale asupra operaþiunilor ale cãror rezultate sã îi
fie comunicate, cum ar fi, de exemplu, controlul
evidenþelor, verificarea fizicã a mãrfurilor,
inventarierea parþialã sau totalã a mãrfurilor,
prelevarea de probe.
Modificarea/reînnoirea autorizaþiilor
Reînnoirea autorizaþiei pentru operaþiuni identice
cu cele deja autorizate ºi mãrfuri de acelaºi fel sau
modificarea unei autorizaþii poate fi fãcutã de cãtre
autoritatea vamalã emitentã a acesteia, la cererea
titularului, prin emiterea unei adrese de rãspuns; în
aceastã situaþie adresa de rãspuns devine anexã la
autorizaþia iniþial emisã. Adresa menþionatã face
referire la autorizaþia care se modificã. Adresa de
rãspuns emisã în cazul cererilor de reînnoire a
autorizaþiei trebuie sã conþinã precizãri cu privire la
numãrul autorizaþiei a cãrei reînnoire este solicitatã ºi
numãrul cererii de reînnoire.
Termenul de soluþionare a cererii
Autorizaþia de utilizare a unui regim vamal solicitat
se emite într-un termen de maximum 30 de zile de la
depunerea cererii sau de la primirea de cãtre
autoritatea vamalã a informaþiilor lipsã sau a celor
noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
Expert Contabil
suplimentare solicitate. În cazul regimului de
antrepozitare vamalã, autorizaþia se emite în termen
de maximum 60 de zile de la depunerea cererii sau
de la primirea de cãtre autoritatea vamalã a
informaþiilor lipsã ori a celor suplimentare solicitate.
Termenele prevãzute nu se aplicã în cazul solicitãrii
de emitere a unei autorizaþii unice.
Deciziile de respingere a cererilor se comunicã în
scris, în aceleaºi termene prevãzute cu precizarea
motivelor ce au determinat respingerea ºi
menþionarea cãilor de atac.
Intrarea în vigoare ºi termenul de valabilitate al
autorizaþiei
Data intrãrii în vigoare
Autorizaþia intrã în vigoare de la data emiterii sale
sau de la o altã datã ulterioarã, care este înscrisã în
rubrica 6a) din autorizaþie. Autorizaþia cu efect
retroactiv se emite numai în procedurã normalã de
autorizare.
Autorizaþia cu efect retroactiv poate fi emisã de la
data depunerii cererii. În cazul reînnoirii unei
autorizaþii, efectul retroactiv al noii autorizaþii începe
de la data expirãrii autorizaþiei precedente; efectul
retroactiv se produce numai în cazul în care noua
autorizaþie se referã la operaþiuni identice ºi mãrfuri
de acelaºi fel.
Aceste prevederi eliminã posibilitatea naºterii unei
datorii vamale sau aplicarea unui regim tarifar
preferenþial în cazul perfecþionãrii pasive, când
titularul autorizaþiei a continuat sã efectueze plasãri
sub regim dupã expirarea autorizaþiei iniþiale.
În cazul cererilor prevãzute o autorizaþie cu efect
retroactiv este emisã în urmãtoarele condiþii:
a) solicitantul prezintã dovezi referitoare la
avantajele economice în cazul în care ar beneficia de
autorizaþia retroactivã de utilizare a regimului
economic;
b) cererea nu este consideratã ca o tentativã de
înºelãciune în încercarea de a evita controlul ºi
identificarea mãrfurilor nici la plasarea sub regim ºi
nici la încheierea acestuia;
c) cererea nu face obiectul unei neglijenþe; se
considerã "neglijenþã" cazul în care solicitantul a
utilizat deja un regim vamal economic ºi prin urmare
avea cunoºtinþã de necesitatea obþinerii prealabile a
unei autorizaþii;
d) cererea nu se referã la un termen de valabilitate
mai mare decât cel care ar fi fost acordat în mod
normal;
15
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
e) contabilitatea principalã ºi evidenþele þinute de
solicitant permit verificarea derulãrii operaþiunilor în
cazul mãrfurilor pentru care se solicitã autorizarea cu
efect retroactiv, identificarea mãrfurilor plasate sub
regim, a mãrfurilor sau produselor compensatoare
obþinute ºi atestarea faptului cã toate condiþiile
regimului sunt îndeplinite;
f) în cazul mãrfurilor sensibile, supuse unei
verificãri prealabile a îndeplinirii condiþiilor economice,
s-a verificat faptul cã la data începerii operaþiunilor de
plasare sub regim acestea erau îndeplinite;
g) formalitãþile necesare pentru regularizarea
situaþiei mãrfurilor, legate direct de regim sau nu, cum
sunt, spre exemplu, prezentarea mãrfurilor sau a
produselor compensatoare, aplicarea mãsurilor de
politicã comercialã sau de alte formalitãþi decât cele
vamale, cum ar fi cele fiscale, au fost îndeplinite.
La eliberarea unei autorizaþii cu efect retroactiv,
autoritatea vamalã poate solicita, din motive de
control sau administrative, invalidarea declaraþiilor
depuse anterior. Invalidarea declaraþiilor este
efectuatã obligatoriu când operaþiunea acoperitã de
efectul retroactiv nu a fost încheiatã în momentul
depunerii cererii de emitere a autorizaþiei cu efect
retroactiv.
EXEMPLU
Un operator economic solicitã regimul de
perfecþionare pasivã cu efect retroactiv dupã exportul
produselor comunitare sub acoperirea unei declaraþii
de export definitiv (regim 10.00), dar înainte de
reimportul (punerea în liberã circulaþie) produselor
compensatoare care se va efectua printr-o declaraþie
de reimport (regim 6121). În acest caz, având în
vedere necesitatea îndeplinirii condiþiilor optime de
verificare a operaþiunii, autoritatea vamalã solicitã
invalidarea declaraþiei de export ºi depunerea unei
declaraþii de plasare în perfecþionare pasivã.
Un operator economic solicitã regimul de
perfecþionare activã cu efect retroactiv dupã importul
mãrfurilor sub acoperirea unei declaraþii de punere în
liberã circulaþie (regim 4000), dar înainte de a exporta
produsele compensatoare. Declaraþia de punere în
liberã circulaþie este invalidatã ºi înlocuitã de o
declaraþie de perfecþionare activã (regim 5100).
Autoritatea vamalã poate decide sã nu solicite
invalidarea declaraþiilor, din motive de costuri
administrative disproporþionate, cum ar fi, de
exemplu, invalidarea a 100 de declaraþii.
Decizia prevãzutã la alin. (1) poate fi luatã numai
când nu constituie o piedicã în efectuarea unui control
16
www.RezonRomania.net noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
ulterior ºi ca autoritatea vamalã sã se asigure cã
solicitantul nu mai solicitã pentru aceleaºi operaþiuni o
nouã autorizaþie cu efect retroactiv sau avantaje
incompatibile cu regimul vamal economic autorizat "a
posteriori".
Termenul de valabilitate a autorizaþiilor
Autorizaþia are termen de valabilitate nelimitat în
cazul în care se referã la regimul de antrepozitare
vamalã. În cazul regimurilor de transformare sub
control vamal sau perfecþionare pasivã, termenul de
valabilitate nu poate depãºi 3 ani de la data intrãrii în
vigoare a autorizaþiei.
Termenul de valabilitate a autorizaþiei de
perfecþionare activã este cel prevãzut la alin. (2), cu
excepþia cazurilor de mai jos, când acesta nu poate
depãºi:
a) 6 luni, dacã se referã la mãrfuri sensibile
prevãzute în Partea A din anexa 73 la Regulamentul
Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993;
b) 3 luni, în cazul laptelui ºi al produselor lactate
menþionate în art. 1 din Regulamentul (CEE) nr.
1.255/1999.
În cazuri temeinic justificate, termenul prevãzut la
alin. (2) poate fi depãºit.
Exemplu: Când solicitantul anexeazã cererii sale
un contract comercial încheiat pe un termen mai mare
de 3 ani, termenul de valabilitate a autorizaþiei poate
fi egal cu cel al contractului comercial. Un termen de
valabilitate superior poate fi în aceeaºi mãsurã
necesar în anumite sectoare de activitate, pentru a
acoperi derularea unui program de construcþie (cum
ar fi, de exemplu, în sectorul aeronauticii).
Termenul de încheiere a operaþiunilor
Autoritatea vamalã stabileºte termenul în cadrul
cãruia mãrfurile sau produsele trebuie sã primeascã o
destinaþie vamalã admisã. Acest termen trebuie sã
þinã seama de termenul estimat necesar pentru
efectuarea operaþiunilor sau utilizarea mãrfurilor în
cadrul regimului vamal solicitat.
Termenul începe de la plasarea mãrfurilor sub
regimul vamal ºi se încheie când mãrfurile sau
produsele primesc o nouã destinaþie vamalã admisã.
Autoritatea vamalã poate acorda prelungirea
acestui termen în urma unei cereri justificate depuse
de titularul autorizaþiei, dupã cum urmeazã:
a) în cazul în care se solicitã prelungirea
termenului de încheiere pentru declaraþii vamale
depuse pentru mãrfurile plasate deja sub regim,
acordarea prelungirii intrã în sarcina autoritãþii vamale

de supraveghere, fãrã a mai fi necesarã menþionarea
în autorizaþie a aprobãrii de prelungire;
b) în cazul în care se solicitã prelungirea
termenului de încheiere a regimului pentru mãrfuri ce
urmeazã a fi plasate sub regim, cererea de prelungire
se adreseazã autoritãþii vamale emitente a
autorizaþiei.
Autoritatea emitentã a autorizaþiilor
Când operaþiunea implicã doar autoritatea vamalã
românã, autoritatea vamalã abilitatã sã elibereze
autorizaþii este direcþia regionalã pentru accize ºi
operaþiuni vamale.
Când operaþiunile de perfecþionare, de
transformare, de depozitare, de utilizare sau de
export temporar se deruleazã în raza de competenþã
a unei singure direcþii regionale pentru accize ºi
operaþiuni vamale, autorizaþia se emite de aceasta.
Când operaþiunile se deruleazã în raza de
competenþã a mai multor direcþii regionale pentru
accize ºi operaþiuni vamale, autorizaþia se emite de
cea în a cãrei razã de competenþã se desfãºoarã o
parte din operaþiunile de perfecþionare, de
transformare, de depozitare, de utilizare sau de
export temporar ºi unde sunt þinute evidenþele
centralizate sau este organizatã contabilitatea
principalã.
Când locurile unde sunt þinute evidenþele sau este
organizatã contabilitatea principalã nu coincid cu cele
în care sunt efectuate operaþiuni, datoritã organizãrii
interne a solicitantului, autorizaþia se emite de direcþia
regionalã pentru accize ºi operaþiuni vamale în a cãrei
razã de competenþã se aflã locul unde sunt þinute
evidenþele sau este organizatã contabilitatea
principalã.
Când operaþiunea implicã mai multe state
membre, se aplicã procedura consultãrii prevãzutã la
art. 50-54, iar autoritatea vamalã abilitatã sã emitã
autorizaþii este Autoritatea Naþionalã a Vãmilor.
În situaþia în care la decizia privind eliberarea
autorizaþiei trebuie sã ia în considerare ºi prevederi
speciale de altã naturã decât vamalã, cum sunt, spre
exemplu, cele privind protecþia mediului înconjurãtor,
autoritatea vamalã solicitã acordul autoritãþilor
competente respective.
Când acordul tuturor autoritãþilor menþionate la
alin. (1) nu poate fi întrunit, este cerut avizul Autoritãþii
Naþionale a Vãmilor.
Autoritatea Naþionalã a Vãmilor ia decizia finalã
privind emiterea autorizaþiei; aceastã decizie þine cont
de faptul cã direcþia regionalã pentru accize ºi
operaþiuni vamale emitentã a autorizaþiei este cea în
noiembrie, 2007, nr. 11 (27)
Expert Contabil
subordinea cãreia se aflã direcþia judeþeanã pentru
accize ºi operaþiuni vamale sau biroul vamal, cu rol
de supraveghere.
În cazul autorizãrii regimului de admitere
temporarã în procedurã normalã, autorizaþia este
emisã de direcþia regionalã pentru accize ºi operaþiuni
vamale în a cãrei razã de competenþã se aflã locul
utilizãrii mãrfurilor sau, în cazul în care existã mai
multe locuri unde urmeazã a fi utilizate, în primul
dintre acestea.
Autorizaþiile emise în procedurã simplificatã prin
intermediul documentului administrativ unic sunt
emise, la cererea solicitantului, de biroul vamal de
intrare sau cel în a cãrui razã de competenþã
teritorialã se gãseºte primul loc de utilizare. Când la
biroul vamal de intrare nu existã condiþii suficiente de
exercitare a supravegherii regimului, acesta poate
solicita operatorului economic sã utilizeze procedura
normalã de autorizare.
Autorizaþiile în procedurã simplificatã prin
intermediul cererilor fãcute prin declaraþii verbale sau
prin altã acþiune sunt emise de biroul vamal de
intrare.
Emiterea autorizaþiei unice
Fãrã a aduce atingere cazurilor vizate la art. 56,
emiterea unei autorizaþii unice este condiþionatã de
exprimarea acordului autoritãþilor vamale ale statelor
membre implicate.
Procedura de consultare
Statul membru în care se depune cererea o
transmite celorlalte autoritãþi vamale interesate,
împreunã cu proiectul autorizaþiei. Aceastã autoritate
poate solicita operatorului economic sã depunã o
cerere tradusã în limbile de circulaþie din statele
membre interesate.
Autoritãþile vamale interesate confirmã primirea
cererii ºi a proiectului de autorizaþie în termen de 15
zile de la primire.
Autoritãþile vamale interesate comunicã
eventualele obiecþii în termen de 30 de zile de la
primirea proiectului de autorizaþie. În lipsa obiecþiilor,
autorizaþia este emisã conform proiectului transmis,
iar câte o copie este transmisã tuturor autoritãþilor
interesate.
Când obiecþiile sunt comunicate în termenul
prevãzut la art. 52, autoritatea vamalã la care a fost
depusã cererea modificã proiectul de autorizaþie în
sensul propus. Totuºi, atunci când autoritãþile vamale
implicate nu se pun de acord, cererea este respinsã
pe baza obiecþiilor fãcute.
17
www.RezonRomania.net
 Expert Contabil
EXEMPLU
Un stat membru poate refuza sã-ºi dea acordul
pentru o autorizaþie unicã dacã apreciazã cã nu este
în mãsurã sã asigure îndeplinirea mãsurilor de control
impuse.
De comun acord, autoritãþile vamale implicate pot
estima, din motive de control, cã autoritatea emitentã
poate fi o altã autoritate decât cea la care s-a depus
cererea. Acestea vor informa solicitantul cu privire la
decizia luatã.
Prin excepþie de la art. 53 teza a 2-a, dacã un stat
membru se opune proiectului, autorizaþia poate totuºi
sã fie emisã, fãrã a fi utilizatã în statul respectiv. În
acest caz, dacã solicitantul doreºte sã se asocieze cu
operatori din statul respectiv, atunci aceºti oper
a) reînnoirea unei autorizaþii unice în aceiaºi
termeni;
b) revocarea unei autorizaþii;
c) în cazul cererilor de autorizare în procedurã
simplificatã pentru admitere temporarã pe baza
documentului administrativ unic.
Emiterea autorizaþiei unice fãrã consultare ºi
informare prealabilã
Autorizaþia unicã este emisã fãrã utilizarea
procedurii de consultare ºi informare prealabilã în
urmãtoarele cazuri:
a) la utilizarea carnetelor ATA sau CPD;
b) când autorizaþia de admitere temporarã constã
într-o acceptare a unei declaraþii verbale sau într-o
declaraþie fãcutã prin orice altã acþiune;