1.

DESPRE ZILELE NEBUNILOR

 Aceste zile sunt numite de către săteni fășnag, fășanc sau fărșang. Au un
caracter carnavalesc deoarece majoritatea sătenilor folosesc măști.
 Otilia Hedeșan (Lecții despre calendar, pg. 166) spune că ,,dincolo de ea,
sau mai bine zis, sub ascunzișul ei, omul se poate manifesta plenar,
renunțând la toate constrângerile vieții cotidiene”
 Marțea vaselor: Specifică Banatului este marțea vaselor, prima marți din
Postul mare, un obicei în care se spală toate vasele de dulce care s-au
pregătit în decursul Cârnilegilor. Vasele de dulce se numesc vase slăstuite.

2. JOIA MARE

 Joia mare se consideră a fi ultima joi din Păresimi, adică Joia din Săptămâna
Patimilor sau de dinaintea Paștilor.
 Alte obiceiuri în Joia Mare: focurile morților, Moșii de Joi Mari, pomenirea
morților, roșirea ouălor, nunta urzicilor și privegherea.

 Focurile morților
Se consideră că în Joia mare, morții vin pe la vechile lor case, unde vor sta până
la Sărbătoarea Moșilor, adică până sâmbăta înainte de Rusalii. Sufletele morților
vor pleca atunci când se vor da colacii și oalele de pomană.
  2. Moșii de Joi Mari

Se obișnuiește ca în Joia mare să se trimită pe la casele săracilor, ca Moși, sticle

sau ulcele pline cu apă alături de un colac și o lumânare.

 3. Pomenirea morților

Simion Florin Marian ( Sărbătorile la români, vol. II, pg. 195)

,,Joia mare este ziua cea de pe urmă din Păresimi, în care se pomenesc morții,
din care cauză se și numește ea în unele părți ale Bucovinei și Ziua Morților”
(Sărbătorile la români, vol II, PĂRESIMILE, pg. 195).

4. Roșirea ouălor
 În Joia mare, româncele din cele mai multe părți vopsesc ouă roșii, le fierb și le
pregătesc pentru Paști.

 5. Nunta urzicilor

Prin Nunta urzicilor se înțelege înflorirea acestora și încetarea lor de a mai fi

bune pentru consum.

 5. Privegherea

Simion Florin Marian ( Sărbătorile la români, vol. II, pg. 199)

Există 3 privegheri în decursul Păresimilor, adică ,,servicii divine, cari se fac

în timpul nopții, și anume cea dintâi joi seara din săptămâna a cincea, a doua
sâmbătă seara din aceeași săptămână iar a treia și cea de pe urmă în Joia Mare spre
Vinerea Seacă.

3. VINEREA SEACA

 Simion Florin Marian ( Sărbătorile la români, vol. II, pg. 205)

,,Vinerea cea de pe urmă din Păresimi sau Postul mare se numește atât în
Bucovina, cât și în celelalte țări locuite de români, Vinerea Paștilor, Vinerea
Patimilor, Vinerea mare și Vinerea seacă.”