Aromaterapie Si Uleiuri Esentiale

Planul de management al ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei
Cuprins
Cuprins...................................................................................................................................................................... 2
1.Introducere. ......................................................................................................................................................... 5
1.1. Scurtă descriere a Planului de Management ..................................................................................... 5
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate. .................................................................................... 12
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management
................................................................................................................................................................................... 13
1.4. Procesul de elaborare a planului de management .......................................................................... 16
1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management ................................................. 17
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management ......................................... 17
1.7. Procedura de implementare a planului de management ............................................................... 17
1.8. Regulamentul ariei naturale protejate................................................................................................. 18
2. Descrierea ariei naturale protejate........................................................................................................... 18
2.1. Informaţii Generale ................................................................................................................................... 18
2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate .......................................................................................... 18
2.1.2. Limitele ariei naturale protejate ...................................................................................................... 18
2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate ............................................................................. 18
2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ............................................................................ 18
2.2. Mediul Abiotic ............................................................................................................................................ 19
2.2.1. Geologie ................................................................................................................................................. 19
2.2.2. Relief şi geomorfologie .................................................................................................................... 20
2.2.3. Hidrografie .......................................................................................................................................... 22
2.2.4. Clima ...................................................................................................................................................... 23
2.2.5. Soluri ...................................................................................................................................................... 24
2.3. Mediul Biotic ............................................................................................................................................... 24
2.3.1. Ecosisteme ............................................................................................................................................ 24
2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată .................................. 26
2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată ........... 34
2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată ........................ 49
2.4. Informatii socio-economice şi culturale ............................................................................................. 55
2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi .................................................................................. 55
2.4.2. Utilizarea terenului ........................................................................................................................... 58
2.4.3. Situatia juridica a terenurilor ...................................................................................................... 59
2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori .................................................................................... 59
2.4.5. Infrastructură şi construcţii .......................................................................................................... 60
2.4.6. Patrimoniu cultural .......................................................................................................................... 60
2.4.7. Peisajul .................................................................................................................................................. 60
2.4.8. Obiective turistice ............................................................................................................................. 61
2.5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări)................................................................... 61
2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra speciilor ..................................................................................... 80
2
3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate ................................................ 92

3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de interes conservativ.................................... 93
3.1.1 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
.............................................................................................................................................................................. 93
3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
.............................................................................................................................................................................. 98
3.1.3 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor
speciei ............................................................................................................................................................... 102
3.1.4 Evaluarea globala a speciei........................................................................................................... 106
3.2. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de interes conservativ .................. 108
3.2.1 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei
acoperite de către tipul de habitat ........................................................................................................ 111
3.2.2 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii
şi funcţiilor specifice tipului de habitat .............................................................................................. 115
3.2.3 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al
perspectivelor tipului de habitat în viitor .......................................................................................... 117
3.2.4 Evaluarea globala a stării de conservare a tipului de habitat ........................................ 120
4. Scopul si obiectivele Planului de Management .................................................................................... 123
4.1. Scopul planului de management pentru aria naturală protejată. ....................................... 123
4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi .......... 124
4.2.1 OG. Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi habitatelor de
interes conservativ)..................................................................................................................................... 124
4.2.1.1. Obiectiv specific (OS). Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a
fost declarat situl, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora. .................... 124
4.2.1.1.1 Măsură specifică/măsură de management (MG) MENŢINEREA SPECIEI
TRITURUS MONTANDONI ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ ........... 124
LEUCORRHINIA PECTORALIS ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ .. 125
LIGULARIA SIBIRICA ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ ...................... 127
4.2.1.1.4 Măsură specifică/măsură de management (MG). MENŢINEREA HABITATULUI
91D0* TURBĂRII CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE
FAVORABILĂ .............................................................................................................................................. 127
4.2.1.1.5 Măsură specifică/măsură de management (MG). MĂSURI DE MANAGEMENT
PROPUSE PENTRU MENŢINEREA HABITATULUI 7110* TURBĂRII ACTIVE ÎNTR-O
STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ ..................................................................................... 129
4.2.2. OG. Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii ..................... 131
4.2.2.1. OS: Asigurarea bazei de informaţii/date referitoare la speciile şi habitatele de
interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi
suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei
managementului. ......................................................................................................................................... 131
3
4.2.2.1.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare

- pentru speciile de interes conservativ................................................................................................... 131
4.2.2.1.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare -
pentru habitatele de interes conservativ .................................................................................................. 132
4.2.3. OG. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi
asigurarea durabilităţii managementului .......................................................................................... 133
4.2.3.1. OS: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de
conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ. ................................ 133
4.2.3.1.1 MG: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de ........ 133
management. ................................................................................................................................................. 133
4.2.3.2. OS: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de
management. ................................................................................................................................................. 134
4.2.3.3 OS: Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
............................................................................................................................................................................ 135
4.2.3.3.1 Măsuri specifice/măsuri de management ........................................................................ 135
4.2.3.4 OS: Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul
sitului (custode) ............................................................................................................................................ 135
4.2.4 OG: Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului ............................. 136
4.2.5 OG: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor
naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile .................. 137
4.2.5.1 OS: Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere ......................................... 137
4.2.5.2 OS Promovarea utilizării durabile a zonelor umede ...................................................... 138
4.2.5.3 OS Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul
sau în vecinătatea sitului .......................................................................................................................... 138
4.2.5.4: OS: Promovarea realizării şi comercializării de produse tradiţionale, etichitate
cu sigla sitului ............................................................................................................................................... 138
4.2.6 OG: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin
intermediul valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra
mediului .......................................................................................................................................................... 139
4.2.6.1 OS: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor ................................... 139
5. Planul de activitati ........................................................................................................................................... 140
6. Planul de monitorizare a activitatilor ...................................................................................................... 156
6.1 Raportări periodice .................................................................................................................................... 156
6.2 Urmărirea activităţilor planificate ....................................................................................................... 156
6.3 Indicarea activităţi realizate ................................................................................................................... 170
7. Bibliografie și referințe .................................................................................................................................. 184
8. Anexe .................................................................................................................................................................... 187
4
1.Introducere.
1.1. Scurtă descriere a Planului de Management
ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei, denumit în continuare ROSCI0247, este o arie
naturală protejată înfiinţată prin Ordinul MMP nr.776/2007 din 05/05/2007 privind declararea
siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania și prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România cu statut de sit de importanță comunitară.
În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează
interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor
locale din raza de acţiune a sitului de importanță comunitară, ţinând cont totodată de trăsăturile
tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei.
Siturile de importanţă comunitară sunt definite ca fiind situl/aria care, în regiunea sau în
regiunile biogeografice în care se află, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea unei
stări de conservare favorabile a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 la Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011,
sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi care contribuie semnificativ la coerenţa
reţelei "Natura 2000" şi la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice
respective.
În mare, aceste obiective vizează asigurarea statutului de conservare a speciilor şi
habitatelor naturale de interes conservativ naţional şi/sau comunitar, asigurarea rolului de zonă de
gestionare durabilă a resurselor şi conservarea peisajului actual prin menţinerea şi încurajarea
activităţilor umane tradiţionale.
Principiile planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care se vor sprijini
acţiunile de realizare a planului de management.
Principiul opiniei generale unitare
Crearea unei imagini unitare asupra unui teritoriu, prin cunoaşterea integrată a structurii şi
funcţionalităţii lui, se constituie într-un atu incontestabil pentru dezvoltarea echilibrată a acelui
spaţiu. Cunoaşterea unitară a valorilor şi a problemelor permite acţiunea eficientă pentru selectarea
celor mai bune măsuri care să fie conforme cu aspiraţiile factorilor de decizie şi ale populaţiei
locale şi cu obiectivele de conservare pe termen mediu şi lung. Existenţa unei opinii generale
comune asupra unui anumit aspect reprezintă o condiţie esenţială de abordare pluriinstituţională a
unor aspecte de care depinde reuşita aplicării prevederilor prezentului plan de management. Astfel,
integrarea într-un sistem de cooperare a acţiunilor tuturor factorilor de decizie din zonă cu cele ale
5
custodelui ariei protejate reprezintă un pas înainte în scopul creşterii eficienţei managementului
ariei protejate.
Planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei se
doreşte a fi un mijloc de armonizare a acţiunilor instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor
din acest spaţiu, în scopul atingerii obiectivelor legate de conservarea resurselor şi dezvoltarea
activităţilor socio-economice durabile. Cooperarea între instituţiicare opereaza la acelaşi nivel -
local, judeţean, naţional - reprezintă elementul cheie de care depinde aplicarea planului de
management.
Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei
managementului
Dezvoltarea durabilă înseamnă în plan material menţinerea posibilităţilor şi condiţiilor de
viaţă pentru generaţiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile, cel puţin la nivelul
celor existente pentru generaţia actuală, precum şi redresarea factorilor de mediu afectaţi de
poluare. În plan spiritual, dezvoltarea durabilă înseamnă mult mai mult: conservarea moştenirii
faptelor de cultură, realizate de cei din trecut şi de cei de azi şi dezvoltarea capacităţii de creaţie în
viitor, a elitei celor care ne urmează.
Strategia de realizare a unei dezvoltări durabile are ca problemă centrală existenţa
colectivităţii umane atât în plan temporal, cât şi spaţial, precum şi realizarea unui sistem coerent
care să suporte costurile generate de dezvoltarea economico-socială, de prevenire a poluării şi de
înlăturare a efectelor negative ale acesteia. Planul de management urmăreşte îmbunătăţirea gestiunii
patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea acţiunilor cu impact redus asupra
mediului.
Principiul conservării şi valorificării calităţii mediilor naturale
Spaţiile naturale reprezintă furnizoare nelimitate de resurse regenerabile, în condiţiile în
care acestea sunt menţinute într-o stare funcţională corespunzătoare. Din această cauză se urmăreşte
menţinerea tehnicilor de exploatare durabilă a resurselor mediului natural, înlocuirea treptată - în
măsura în care colectivităţile umane pot suporta aceste costuri - a activitatilor ne-durabile şi
restricţionarea promovării unor activităţi care se constituie în noi forme de presiune umană asupra
naturii şi mediului în general.
Custodele ariei protejate urmăreşte promovarea ecoturismului şi a industriilor mici la scară
locală care să se constituie în noi mijloace de exploatare a valorii peisagistice a spaţiilor naturale.
Planul de management urmăreşte promovarea exploatării spaţiilor naturale, în măsura în care se
respectă condiţiile de protecţie şi conservare.
Promovarea realizării regulamentelor locale de urbanism şi a planurilor de amenajare
a teritoriului care să integreze obiectivele planului de management al Sitului Natura 2000
ROSCI0247.
6
Gestionarea teritoriului reprezintă o activitate obligatorie care se desfăşoară în scopul

dezvoltării spaţiale echilibrate, pentru protecţia patrimoniului natural şi construit şi pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele
integrării în spaţiul european. Gestionarea teritoriului se realizează şi prin amenajarea teritoriului şi
urbanism.
Scopul amenajării teritoriului şi urbanismului este de a armoniza politicile economice,
sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel local şi naţional, pentru asigurarea echilibrului în
dezvoltarea diferitelor zone.
Obiectivele de management ale ariei protejate trebuiesc integrate în regulamentele de
urbanism generale, care stau la baza elaborării planurilor de amenajare a teritoriului, pentru a
promova o acţiune comună cu autorităţile locale. Integrarea obiectivelor de management în
regulamentele de urbanism este necesară nu numai pentru impunerea unei strategii coerente de
dezvoltare a acestui spaţiu, ci şi pentru a asigura reuşita aplicării planului de management care se
constituie într-o alternativă de dezvoltare socială şi economică a zonei şi într-un mijloc de realizare
a protecţiei şi conservării resurselor naturale şi culturale ale acestui teritoriu.
Armonizarea hotărârilor Consiliilor Locale şi Judeţene cu acţiunile promovate de custodele
ariei protejate si de autoritatile de mediu, reprezintă una din condiţiile absolut necesare pentru ca
planul de management să devină operaţional.
Promovarea dezvoltării armonioase a ecosistemelor naturale
Pajiştile, tufărişurile, pădurile, lacurile şi bălţile sunt ecosistemele ce constituie elementele
dominante ale mediului rural în contextul sitului Natura 2000. Definirea siturilor Natura 2000 se
bazează pe ideea de a nu se impune o protecţie strictă, care să interzică activitatea umană.
Dimpotrivă, se consideră că în foarte multe situaţii activităţile umane de gospodărire a resurselor
naturale pot continua, însăşi prezenţa habitatelor şi a speciilor din siturile Natura 2000 datorându-se
într-o anumită măsură modului în care de sute de ani sunt gospodărite durabil pădurile, păşunile sau
fâneţele. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a păşunilor şi fâneţelor, prin
stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi regenerare.
Obiectivul principal al managementului acestei arii protejate este menținerea statutului favorabil de
conservare sau aducerea la starea de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor pentru care a
fost declarat situl, printr-o gospodărire a habitatelor protejate dar şi a habitatelor speciilor protejate
care să țină cont de cerințele lor ecologice. Valorile naturale ale sitului, a căror conservare este
asigurată prin managementul acestuia, sunt nu doar speciile de plante, insecte şi amfibieni, ci și
habitatele acestora. Astfel, măsurile stabilite prin intermediul acestui plan pentru păstrarea valorilor
naturale amintite sunt: managementul biodiversității, managementul resurselor naturale, acţiuni de
informare, conştientizare, educaţie ecologică, administrare (management efectiv), monitorizare și
evaluare periodică a acţiunilor şi indicatorilor cheie în vederea adaptării planului de acţiune.
7
Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale

Situl Natura ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei se constituie într-un spaţiu cu un
real potenţial turistic dat de valori naturale şi culturale diverse. Distanţa mică fata de centrele
urbane, dezvoltarea redusă a infrastructurii de până acum şi acoperirea redusă a căilor de
comunicaţie au determinat o dezvoltare foarte înceată şi neconvingătoare a acestei ramuri
economice în această zonă. Planul de management nu are rolul de a impune un plan de acţiune
pentru dezvoltarea turismului, insa custodele se poate implica activ, prin elaborarea unei strategii de
vizitare, in dezvoltarea echilibrată a acestui spaţiu.
Susţinerea informării populaţiei, a dezvoltării culturale şi a educaţiei continue
Dezvoltarea culturală, promovarea educaţiei şi a informării populaţiei reprezintă modalităţi
de dezvoltare a unor spaţii pe termen lung în condiţiile în care resursele umane formate nu se
îndreaptă spre alte direcţii. Sectorul educaţional şi cel cultural este bine reprezentat în zona Sitului
ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei si în apropierea acestuia prin prezenţa unor instituţii
educaţionale medii şi superioare cu tradiţie care să promoveze modele culturale şi educaţionale
specifice.
Principiul respectării autonomiei locale
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi priveşte organizarea,
funcţionarea, competenţele şi atribuţiile autorităţii administraţiei publice locale, precum şi
gestionarea resurselor care aparţin comunei. Autonomia locală poate reprezenta un instrument de
promovare a acţiunilor ce ţin de competenţa acestora în teritoriu fără a fi nevoie de aprobare la
niveluri superioare.
Importanţa pe care o au autorităţile administraţiilor publice locale pentru aria protejata este
dată de faptul că deciziile de la acest nivel au proiecţie directă în mediu. Planul de management ia
în calcul autonomia locală, chiar dacă a fost promovat de foruri superioare ierarhic acestora.
Custodele se va implica în problemele comunităţilor locale doar daca, prin edeciziile luate, va fi
încălcat Regulamentul de funcţionare al ariei protejate, care va fi anexat planului de management.
Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei
Orice acţiune sau decizie, indiferent de caracterul ei trebuie să fie analizată din punct de
vedere al beneficiilor şi costurilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor negative
asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale. Beneficiile pe termen scurt nu trebuie să reprezinte
criteriul predominant de adoptare a deciziilor.
Precauţia este un instrument de mediu foarte util pentru evitarea apariţiei unor areale cu
disfuncţionalităţi. Aceasta nu impune excluderea activităţilor economice dintr-un spaţiu, ci
includerea în faza de investiţie a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea
impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de desfăşurare a
8
activităţilor, beneficiarul investiţiei fiind obligat să îl respecte conform legislaţiei de mediu în

vigoare.
Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau
indirect zona Sitului Natura 2000 ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei pentru împiedicarea
creşterii suprafeţelor degradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi
suportate în acest moment de comunităţile locale.
Unde există ameninţarea unei reduceri semnificative sau a pierderii diversităţii biologice, lipsa
certitudinii ştiinţifice totale nu trebuie folosită ca motiv pentru amânarea măsurilor de evitare sau de
reducere a acestui pericol. Se impune o transparenţă ridicată în luarea deciziilor, situaţiile
conflictuale fiind astfel îndepărtate.
Principiul conservării diversităţii biologice
Diversitatea biologică are o importanţă deosebită dată în primul rând de valoarea ei
ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică.
Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru conservarea
ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este
conservarea „in situ” a ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi refacerea populaţiilor
viabile ale speciilor în mediul lor natural. Un număr semnificativ de comunităţi locale depind de
resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale, fiind recomandabilă
promovarea continuităţii acestora, fără a se neglija utilizarea inovaţiilor privind conservarea
diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a elementelor sale. Utilizarea durabilă a resurselor
mediului natural este necesară întrucât pentru refacerea sistemelor naturale degradate sunt necesare
investiţii substanţiale pe care majoritatea comunităţilor umane nu le pot suporta. Animalele şi
plantele sălbatice, în nenumăratele lor forme, sunt o componentă de neînlocuit a sistemelor
naturale.
Protecţia şi conservarea habitatelor, a speciilor de plante şi animale sălbatice este
reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, prin care se preiau conceptele şi instrumentele comunitare de acţiune promovate în
Directiva Consiliului Uniunii Europene 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a
faunei şi florei sălbatice, amendată de Directivele 97/62/CE şi 2006/105/CE.
Pentru creşterea eficienţei acţiunilor de protecţie a habitatelor şi a speciilor din zona Sitului
ROSCI0247 se propun o serie de măsuri, cum ar fi: ameliorarea condiţiilor de habitat; gestiunea şi
protecţia elementelor valorificabile în economie; informarea publicului asupra importanţei acestui
spaţiu; o mai bună cunoaştere a politicilor organismelor decizionale aflate pe nivele ierarhice
superioare şi a obiectivelor lor; identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse şi mediul
natural.
9
Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii

biologice şi în special a habitatelor şi speciilor de plante şi animale pentru care a fost declarat
ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei.
Principiul integrării şi informării populaţiei în acţiunile desfăşurate
Atitudinea populaţiei faţă de ariile naturale protejate se reflectă în suspiciunea cu care este
privită orice schimbare de proporţii, mai ales datorită lipsei de informaţii şi a dificultăţilor
economice cu care se confruntă. Din acest motiv, în planul de management vor exista acţiuni pentru
integrarea populaţiei locale în acţiunile promovate prin planul de management şi pentru crearea
unei atitudini cooperante a acesteia. Acţiunile se referă în special la promovarea beneficiilor care
pot rezulta din noul regim de gestionare a zonei. Comunităţile locale trebuie informate cu privire la
modalităţile de compensare a acţiunilor de conservare ce le pot aduce prejudicii de natură materială
prin această formă de gestionare a teritoriului.
Principiul ameliorării şi refacerii ecosistemelor şi peisajelor degradate
Numeroase dezechilibre provin azi din privilegiul unilateral acordat pe termen scurt
colectivităţilor umane ori agenţilor economici. Se impune astfel realizarea şi aplicarea unui set de
politici şi strategii care să urmărească protecţia şi conservarea mediilor naturale. Acordarea unor
privilegii nejustificate activităţilor umane şi exploatarea abuzivă a mediilor naturale au condus la
degradarea unor suprafeţe extinse, unele dintre acestea intrând în categoria zonelor neproductive.
Reintegrarea acestora în circuitul economic solicită costuri semnificative pe care colectivităţile
umane la nivel local nu le pot suporta. În scopul evitării extinderii zonelor degradate şi a reabilitării
ecosistemelor şi peisajelor se urmăreşte: aplicarea prevederilor legislative existente; restructurarea
şi reabilitarea ecosistemelor şi peisajelor degradate; conştientizarea populaţiei asupra necesităţii
reducerii suprafeţei ocupate de ecosistemele şi peisajele degradate.
Acţiunile de restabilire a condiţiilor iniţiale sunt legate de dimensiunile pe care le au factorii
perturbatori din aceste spaţii. În funcţie de aceasta se pot delimita acţiuni de: restructurare, pentru
restabilirea structurilor afectate de diferiţi factori perturbatori; şi de reabilitare, care au drept scop
restabilirea funcţiilor acestor spaţii pentru a le mări importanţa socială şi economică.
Principiul corelării acţiunilor cu situaţia reală şi aplicarea de măsuri de către
organismele competente
În fiecare comunitate umană apar disfuncţionalităţi impuse de gestionarea necores-
punzătoare a resurselor mediului natural, de riscuri naturale sau tehnogene, de creşterea sau
modificarea nevoilor unei comunităţi umane impuse de apariţia unor noi activităţi. Rezolvarea
acestor probleme nu trebuie realizată întâmplător şi izolat. Rezolvarea problemelor trebuie realizată
de organisme abilitate, pentru a se evita complicarea situaţiei.
Deciziile şi acţiunile trebuie să fie în legătură cu specificul problemei, cu caracteristicile
mediului social şi natural, cu disponibilităţile financiare, cu impactul prognozat al acţiunii.
10
Aplicarea unor măsuri teoretice pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă comunităţile
umane locale poate avea efecte nedorite cu reflectare în plan natural, social şi economic. De
exemplu, pentru rezolvarea problemelor determinate de riscurile naturale este necesară intervenţia
rapidă a autorităţilor locale sau judeţene pentru minimizarea pierderilor materiale şi umane -
echipaje ale autorităţilor locale, ale poliţiei, pompierilor, salvării, şi altele asemenea funcţie de
dimensiunile efectelor riscului natural.
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu care în timp
face posibilă realizarea unui management eficient, productiv şi adaptabil al sitului.
Sarcinile uzuale în managementul ariilor protejate sunt:
a) Aplicarea legislaţiei
b) Protecţia şi monitorizarea speciilor şi habitatelor
c) Cercetare şi monitorizare ştiinţifică
d) Cooperare cu instituţii de profil, la nivel naţional şi local
e) Colaborarea cu comunităţile locale
f) Colaborarea cu organizaţiile guvernamentale şi cu alţi factori interesaţi
g) Promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesaţi
h) Informare, conştientizare şi educaţie ecologică în rândul comunităţilor locale şi a
vizitatorilor
i) Asigurarea folosirii durabile a resurselor
j) Promovarea şi susţinerea dezvoltării comunitare durabile
k) Managementul turismului şi al vizitatorilor
l) Managementul personalului, a bugetului şi a resurselor
Scopul acestui Plan de Management este:

Menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat
Situl ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei, în contextul dezvoltării durabile a
comunităţilor locale ce se găsesc pe teritoriul sitului.
Temele de bază sunt următoarele:
T1. Conservarea şi managementul biodiversităţii - al speciilor şi habitatelor de interes
conservativ.
T2. Inventarierea/evaluarea detaliată şi zareamonitorizarea biodiversităţii
T3. Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea resurselor
necesare durabilităţii managementului
T4. Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului
T5. Utilizarea durabilă a resurselor naturale
T6. Turismul durabil - prin intermediul valorilor naturale şi culturale.
11
Obiectivele generale sunt:

OG 1: Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl, în
sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.
OG 2: Asigurarea bazei de informaţii/date referitoare la speciile şi habitatele pentru care a
fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul
necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei
managementului.
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de
conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
OG 4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea
atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra
conservării biodiversităţii.
OG 5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în
zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile.
OG 6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin intermediul
valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.
După avizările necesare conform legislaţiei în vigoare acest Plan de Management devine
document oficial al cu rol de reglementare pentru custodele sitului, precum şi pentru persoanele
fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară
activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului.
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate.

ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei a fost desemnată prin Ordinul Ministrului
Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/ 13. 12. 2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România. De asemenea situl a fost constituit inițial ca rezervaţie naturală
prin HCM 1625/1955 şi Legea nr.5/2000. Valoarea internațională a ariei protejate fost de asemenea
recunoscută odată cu aderarea la Convenția privind Zonele Umede (Ramsar, 1971) în anul 2011,
prin declararea rezervației ca Zonă Umedă de Importanță Internațională. Aria este administrată de
Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava, Ocolul Silvic Dorna
Candreni. Situl are o suprafață de 695 ha și este situat în sectorul nordic al Carpaților Orientali, în
cadrul extremității vestice a Depresiunii Dornelor, la contactul acesteia cu Munții Bârgăului.
Desemnarea ca sit Natura 2000 s-a realizat în vederea asigurării stării favorabile de conservare
pentru 6 specii 3 habitate de importanță comunitară, dintre care 2 prioritare (vezi cap. 2.3.2 și
2.3.3.).
12
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea

planului de management
Nr. Tip act Nr. An act Denumire Descriere act
Crt act
1 Lege 49 2011 Pentru aprobarea Ordonanţei Aprobă, completează şi
de urgenţă a Guvernului nr. modifică Ordonanţa de
57/2007 privind regimul ariilor Urgenţă a Guvernului nr.
naturale protejate, conservarea 57/2007
habitatelor naturale, a florei şi
faunei salbatice
2 Ordinul 2387 2011 Pentru modificarea Ordinului Se referă la desemnarea
Ministerului ministrului mediului şi SCI-urilor noi respectiv
Mediului şi dezvoltării durabile nr. modificarea celor existente
Pădurilor 1.964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală
protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca
parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura
2000 în România
3 Ordinul 19 2010 Pentru aprobarea Ghidului Aprobă conţinutul Ghidului
Ministerului metodologic privind evaluarea metodologic de evaluare a
Mediului şi adecvată a efectelor potenţiale efectelor potenţiale ale
Pădurilor ale planurilor sau proiectelor planurilor/ proiectelor
asupra ariilor naturale protejate asupra SCI/SPA
de interes comunitar;
4 Ordinul 1052 2014 Privind aprobarea Aprobă conţinutul
Ministerului Metodologiei de atribuire în Metodologiei de atribuire a
Mediului şi administrare şi custodie a administrării şi atribuirii în
Schimbărilo ariilor naturale protejate custodie a ariilor naturale
r Climatice protejate
5 Ordinul 979 2009 Privind introducerea de specii Se referă la speciile
Ministerului alohtone, intervenţiile asupra alohtone, invazive şi
Mediului speciilor invazive, precum şi indigene din siturile de
reintroducerea speciilor interes comunitar
13
indigene prevăzute în anexele

nr. 4A si 4B la Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr.
57/2007
6 Ordonanţă 154 2008 Pentru modificarea şi Prevede modificări şi
de urgenţă a completarea Ordonanţei de completări privind speciile
Guvernului Urgenţă a Guvernului nr. şi habitatele de interes
57/2007 şi a Legii vânătorii şi comunitar
a protecţiei fondului cinegetic
nr. 407/2006
7 Ordonanţă 57 2007 Privind regimul ariilor naturale Include speciile şi
de urgenţă a protejate, conservarea habitatele de interes
Guvernului habitatelor naturale, a florei şi comunitar, conţine
faunei sălbatice prevederi privind
managementul SCI şi
planurile de management
8 Ordinul 1964 2007 Privind instituirea regimului de Se referă la desemnarea
Ministerului arie naturală protejată a primelor situri Natura 2000
Mediului şi siturilor de importanţă din România în acord cu
Dezvoltării comunitară, ca parte integrantă legislaţia europeană şi
Durabile a reţelei ecologice europene internaţională
Natura 2000 în România
9 Ordinul 207 2006 Privind aprobarea conţinutului Aprobă conţinutul
Ministerului Formularului Standard Natura Formularului Standard
Mediului şi 2000 şi a manualului de Natura 2000 stabilit de
Gospodăririi completare al acestuia Comisia Europeană prin
Apelor Decizia 97/266/EC,
prevăzut în anexa nr. 1, şi
manualul de completare al
formularului standard,
prevăzut în anexa nr. 2
10 Directiva 105/E 2006 De adaptare a Directivelor Textul se referă la
Consiliul C 79/409/EEC, 92/43/EEC, modificările aduse
Uniunii 97/68/EC, 2001/80/EC şi Directivelor enumerate
Europene 2001/81/EC în domeniul anterior, respectiv
mediului, ca urmare a aderării 79/409/EEC, 92/43/EEC,
14
Bulgariei şi a României 97/68/EC, 2001/80/EC şi

2001/81/EC în domeniul
mediului
11 Hotărâre de 1076 2004 Privind stabilirea procedurii de Stabileşte procedura
Guvern realizare a evaluării de mediu evaluării de mediu
pentru planuri şi programe
12 Hotărâre de 2151 2004 Privind instituirea regimului de Prin această hotărâre au fost
Guvern arie protejată pentru noi zone desemnate noi arii naturale
protejate şi s-a aprobat
încadrarea în diferite
categorii de management
pentru mai multe arii
naturale protejate de interes
nmaţional.
13 Lege 5 2000 Privind aprobarea Planului de Legea evidenţiază zonele
amenajare a teritoriului naturale protejate de interes
naţional – Secţiunea a III a- naţional şi identifică
zone protejate valorile de patrimoniu
cultural naţional, care
necesită instituirea de zone
protejate pentru asigurarea
protecţiei acestor valori
14 Directiva 97/62/ 1997 Adaptând la progresul tehnic şi Textul se referă la
Consiliul EC ştiinţific Directiva 92/43/EEC modificările aduse
Uniunii privind conservarea habitatelor Directivei 92/43/EEC
Europene naturale şi a faunei şi florei
sălbatice
15 Directiva 92/43/ 1992 Privind conservarea habitatelor In această directivă sunt
Consiliul EEC naturale şi a faunei şi florei enumerate habitatele
Uniunii sălbatice naturale şi speciile rare, de
Europene plante şi animale,
majoritatea listelor fiind
preluate din convenţii
internaţionale, cum ar fi cea
de la Berna sau cea de la
Bonn.
15
16 HCM 1625 1955 Hotărâre a Consiliului de Desemnarea unor arii

Miniștri naturale protejate
1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management al ariei protejate ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei este
realizat conform prevederilor legale din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu
modificările şi completările ulterioare. Având în vedere faptul că aria protejată ROSCI0247 este Sit
de Importanţă Comunitară, făcând parte din Reţeaua Natura 2000, este necesar ca cerinţele
Directivei Consiliului Uniunii Europene 92/43/EEC să fie integrate în planul de management.
Acesta reglementează şi planifică acţiunile necesare pentru menţinerea sau reconstrucţia stării
favorabile de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes
comunitar şi naţional menţionate în Formularul Standard.
În vederea elaborării planului de management propriu-zis au fost parcurse mai multe etape,
vizând evaluarea detaliată a biodiversităţii, evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate,
stabilirea măsurilor de conservare şi modalităţile de implicare a factorilor interesaţi şi a
comunităţilor locale, precum şi parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în
vigoare. În scopul evaluării detaliate a biodiversităţii au fost efectuate atât activităţi de laborator cât
şi de teren, efectuându-se deplasări pe teritoriul sitului în perioada Octombrie 2013-iulie 2014.
Au fost culese informaţii relevante în vederea descrierii datelor abiotice aferente sitului,
precum şi a ecosistemelor prezente în sit. Au fost evaluate calitativ şi cantitativ habitatele precum şi
speciile de interes comunitar/prioritar pe baza cărora a fost desemnat situl Natura 2000,
înregistrându-se dacă a fost cazul şi prezenţa altor habitate/specii de interes comunitar care nu apar
listate în formularul standard. S-a evaluat pe teren şi starea de conservare a speciilor şi habitatelor
de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei. Aceste
activităţi au permis identificarea şi localizarea pe teren, precum şi cartarea GIS ulterioară, în
laborator, a factorilor abiotici, a tipurilor de ecosisteme, a tipurilor de habitate şi a speciilor de
animale de interes comunitar pentru care a fost declarat situl, a stării de conservare a speciilor şi
habitatelor de interes comunitar, hărţile respective constituind parte integrantă a planului de
management.
Pentru evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate s-au efectuat observaţii detaliate
pe teren, vizând identificarea şi inventarierea surselor de impact, localizarea şi intensitatea
manifestării acestora, precum şi estimarea modului de afectare a habitatelor sau/şi speciilor vizate,
dar şi ierarhizarea acestor surse în funcţie de intensitatea lor. În scopul stabilirii măsurilor de
conservare necesare pentru menţinerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar din cadrul
sitului au fost analizate ameninţările actuale şi cele potenţiale identificate pentru fiecare tip de
habitat, respectiv specie de interes comunitar existente în situl Natura 2000. Măsurile de conservare
16
sunt stabilite în mod realist, atât ca amploare a acţiunilor cât şi din punct de vedere al intervalelor
de timp necesare.
1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

În această etapă: nu este cazul pentru revizuiri sau modificări deoarece este primul plan de
management elaborat pentru aceast sit. Pentru viitor, în cazul revizuirilor, se va folosi formatul de
mai jos, în care la rubrica „tip” se va putea completa cu: versiune nouă, modificare, revizuire.
Data Tip Nr.versiune Motiv Observaţii

Nr.
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

Planul de management se aprobă de către Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se
impun schimbări în Planul de Management al sitului, competenţa aprobării acestora revine:
• Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului, cu avizul Academiei Române -
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, dacă se impun modificări la nivel de
obiective sau acţiuni, sau la nivelul Regulamentului de organizare şi funcţionare;
• Custodele sitului, dacă modificările ce se au în vedere sunt la nivelul planului de lucru
anual;
Monitorizarea, evaluarea și actualizarea planului de management se poate face, prin următoarele
structuri decizionale și consultative:
 Custodele situluiFactorii interesați - reprezentanți ai comunității locale și ai diverselor
instituții, organizații și grupuri interesate.
Custodele sitului poartă responsabilitatea legală și financiară a administrării sitului, prin urmare,
va adopta deciziile finale cu privire la modificarea/actualizarea planului de management.
1.7. Procedura de implementare a planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de Management revine custodelui Pentru activităţi
de cercetare, studii de specialitate, custodele va folosi echipa proprie dar poate şi contracta
firme/persoane specializate.
Pentru activităţile de gospodărire a sitului, custodele va desemna responsabili de activitate
din cadrul personalului disponibil şi va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizaţii
17
neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare

sau de voluntariat.
Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de
către custode pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile Planului de Management şi
nu contravin obiectivelor sitului. În aceste cazuri, custodele are rol important în stabilirea unor
relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi în definirea modului în care acestea îşi
organizează activităţile pentru a diminua orice impact negativ asupra sitului.
1.8. Regulamentul ariei naturale protejate

Regulamentul Sitului Natura 2000 ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei este prezentat în
Anexa 1.
2. Descrierea ariei naturale protejate

2.1. Informaţii Generale
2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei este situat în sectorul nordic al Carpaților
Orientali, în cadrul extremității vestice a Depresiunii Dornelor, la contactul acesteia cu Munții
Bârgăului, în raza administrativă a comunei Poiana Stampei, între râul Dorna și afluentul pe stânga
al acestuia - pârâul Dornișoara. Aria protejată este de asemenea situată în proximitatea localităților
Căsoi și Poiana Stampei, având ca puncte centrale următoarele coordonate în sistem de proiecție
Stereo70: 507.099,295 - Est și 643.286,522 – N. Coordonate geografice sunt: Longitudine N 47º
17' 41''; Latitudine E 25º 06' 45''.
2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

Harta limitelor sitului sunt prezentate în Anexa 2.
Harta detaliată a limitelor sitului sunt prezentate în Anexa 3.
2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

Nu se propune zonare internă.
2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei se suprapune integral, având aceleași limite, cu
situl RAMSAR Tinovul Poiana Stampei și cu rezervația naturală Tinovul Poiana Stampei.
18
2.2. Mediul Abiotic

2.2.1. Geologie
 Harta geologică este prezentată în Anexa 4;
 Caracterizarea geologică și influența geologiei asupra speciilor și habitatelor
Depresiunea Dornelor, în extremitatea vestică a căreia se regăsește ROSCI0247 Tinovul

Mare Poiana Stampei, este situată în sectorul nordic al Carpaților Orientali. Este o depresiune
tectono-erozivă drenată de Bistrița cu afluenții săi Dorna și Neagra Șarului. Relieful este sculptat în
formațiuni sedimentare pliocene si vulcanice, iar zona se încadrează sistemului depresionar
subvulcanic intern, cu amprentă proprie de groapa tectonică provenită prin prabușire. Evoluția s-a
produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior
fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și,
râurile care se adunau în aria joasa de la Vatra Dornei au format un lac care a dăinuit multa vreme.
Apele lacului s-au angajat spre est în aval la erodarea și traversarea a ceea ce este astăzi cunoscut
sub numele de Cheile de la Zugreni, concomitent cu mișcările orogenetice care tindeau să ridice
munții din jur. Cadrul morfologic general cu tendințe de evoluție spre liniile actuale era deja creat
din sarmațian. De atunci și pană acum aria depresionară s-a extins. Apele minerale sunt strîns legate
de activitatea postvulcanică, zăcămintele prezentînd o dispunere generală de la nord-vest spre sud-
est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților
Călimani. Dinamica ascendentă a CO2 este facilitată de sistemul de fisuri tectonice din
fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce
formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor
prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune :
 zona șisturilor cristaline și a rocilor eruptive – caracterizată prin existența unui substrat
litologic constituit din roci dure masive și impermeabile, cu eroziune redusă în
suprafață și adancime și cu un relief dominat de versanți cu pante de 20-45º. Procentul
de suprafață acoperit de păduri fiind ridicat eroziunea este astfel frânată suplimentar..
 zona sedimentară – care prezintă un substrat alcătuit din roci friabile detritice,
permeabile și intens afectate de factorii erozivi în suprafață și adancime, cu un relief cu
pante între 10-20º și cu fragmentare puternică. Procentul de suprafață acoperit de păduri
este redus, lipsind astfel mecanismul frenator suplimentar al erodării, repartizarea și
utilizarea nerațională a pășunilor favorizând degradarea terenurilor și eroziunea
accentuată.
19
2.2.2. Relief şi geomorfologie
2.2.2.1. Unităţi de relief

 Harta unităţilor de relief este prezentată în Anexa 5
 Punctele de cota şi curbe de nivel sunt prezentate în Anexa 6
 Altitudini. Altitudinea minimă în cadrul sitului este 887 m, iar altitudine maximă este de
1024 m.
 Unități majore de relief și procentul de ocupare
Nr Unitatea majora de relief Procent ocupare

1 Depresiune 60%
2 Munte 40%
 Unități de relief și procentul de ocupare
Nr Unitatea de relief Procent ocupare

1 Depresiunea Dorna Candreni 60%
2 Munții Bârgăului 40%
 Trepte hipsometrice și procentul de ocupare
Intervale
Nr. hipsometrice Ponderea treptelor altitudinale
(m)
1. 800-900 1,5 %
2. 900-1000 97 %
3. 1000-1100 2,5 %
 Harta hipsometrică este prezentată în Anexa 7

 Caracterizarea generală a unităților de relief
Depresiunea Dornelor iși definește profilul prin anumite particularități generate de condițiile
fizice în primul rînd, fiind delimitată spre sud-est de rama Munților Bistriței , la nord-est de
20
Masivul Giumalău , la sud de peretele Călimanului și la nord de Munții Suhard , iar spre vest de
Munții Bârgăului.
Perspectiva asupra întregii zone arată un relief vălurit cu o altitudine medie de 800 m. Prezintă o
treaptă mai înaltă de tip colinar cu altitudini între 800-1000 m situată la contactul cu zona montană
împadurită și, o treaptă inferioară formată din terase și lunci de-a lungul bazinelor râurilor .
În limitele actuale are o suprafața de peste 1000 km2 și se dezvoltă în principal de-a lungul
apelor ce vin dinspre Bârgau și Călimani, respectiv Dorna la nord și Neagra Șarului la sud, pentru
ca ulterior spre est să se răstrângă treptat de-a lungul Bistriței. În lungul acesteia se extinde pe circa
20 km de la Argestru prin Vatra Dornei până la intrarea în Cheile Zugreni, formate între Masivul
Giumalău si Masivul Pietrosul Bistriței. Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea
considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și
deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobată, compartimentele mai joase ale acesteia
fiind drenate de principalele râuri afluente ale Bistriței ( Dorna , Neagra Șarului și afluenții
acestora) și fiind separate de culmi mai înalte ce reprezintă în cea mai mare parte prelungiri ale
crestelor principale ale Masivului Călimani. Acest fapt determină separarea geografică a depresiunii
în:
 Compartimentul Șarului sau Depresiunea Șaru Dornei – aferentă comunelor Șaru Dornei și
Panaci , ușor izolată în raport cu Municipiul Vatra Dornei – centrul urban ce polarizează
întreaga zonă
 Compartimentul aferent Râului Dorna – ce corespunde din punct de vedere administrativ
comunelor Dorna Candrenilor, Coșna și Poiana Stampei.
 Compartimentul aferent Râului Bistrița.
Munții Bîrgău se situează pe latura sudică a grupei nordice a Carpaților Orientali, între
paralelele de 47°08'30" și 47°29'10" latitudine nordică și meridianele 24°36'10" și 25°08'40”
longitudine estică. Limita septentrională corespunde văii superioare a Someșului Mare (între
confluența cu Pîrîul Măria și cea cu Anieșul), iar, în continuare, spre vest, abruptul sudic al Rodnei.
Limita vestică urmărește linia care trece prin culmea de dealuri - Vf. Frăsiniș (932 m), Vf. Mărcuș
(1 042 m) - ce închid către apus Depresiunea Sîngeorz - intersectează valea Someșului la vest de
confluența cu Ilva, urmăreste și întretaie valea Strîmba și ajunge în Dealul Tănasa, situat la sud de
valea Bistriței. Limita aceasta jalonează un relief înalt (culmea Frăsiniș-Mărcuș și Dealul Tănasa),
care barează depresiunile Bîrgăului spre vest (Podișul Transilvaniei) sau un uluc (valea Strîmba)
situat la baza reliefului vulcanic înalt din Bîrgău. Limita estică corespunde culoarului văilor Măria-
Coșna ce separă Munții Suhardului de cei ai Bîrgăului și al văii Dornei superioare către Căliman.
Limita sudică este greu de trasat datorită întrepătrunderii și suprapunerii zonei sedimentare a
21
Bîrgăului cu masa eruptivă a Călimanului. Ca urmare, apreciem că limita este marcată - cu mici
depășiri - de Bistrița și afluentul său Colbul.
2.2.2.2. Expoziţia versanţilor

 Harta expoziţiei versanţilor este prezentată în Anexa 8
 Ponderea expoziţiei versanţilor
Nr Expoziţia Procent ocupare
9 Zonă relativ 100 %
plată
2.2.2.3. Pante
 Harta Pantelor este prezentată în Anexa 9.
Nr Intervale de pantă Procent ocupare

1 <4 70.48 %
2 >4 29.52 %
2.2.2.4. Procese geomorfologice

Valea Dorna s-a impus semnificativ în Munţii Bârgăului și în Depresiunea Dorna Candreni,
contribuind la modelarea acestora. În cadrul sitului principalele geomorfologice sunt reduse, zona
fiind într-un stadiu de relativ climax. Se remarcă totuși o ușoară eroziunea fluviatil-lacustră, cu mici
zone de acumulare de aluviuni fine.
2.2.3. Hidrografie

Harta hidrografică este prezentată în Anexa 10

Lista bazinelor hidrografice ierarhizată şi ponderea lor în cadrul ariei naturale
protejate
Nr Nume Cod bazin Ordin Supraf. totală Supraf. bazin în Pondere din
bazin bazin bazin [ha] ANP [ha] ANP [%]
1 Dorna XII.1.53.16.3. 2 20279 694.6 100
 Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi

habitatelor
ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei este situat în cadrul bazinului hidrografic Dorna
principalul bazin hidrografic din zonă. Reţeaua hidrografică este constituită de râul Dorna, care
22
izvorăşte de la poalele vârfului Pietrosu având afluenţii: Dornişoara, Pârâul Prăji, Pârâul Roşia,
Pârâul Calului, Muncelul, Dorna Mică. Efectele curative ale apelor minerale au fost descoperite
încă din 1805. Conform unui studiu al Institutului de Balneologie şi Fizioterapie prin care s-au
inventariat toate apele minerale din ţară (între 1950-1960), dintre cele 218 manifestări de ape
minerale de la Poiana Stampei şi Coşna, 103 sunt carbogazoase, 43 sulfuroase, 67 sărate şi 5
vitriolice.
Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, râul Dorna colectând spre vărsare apele pârâielor:
Dornişoara, Roşia, Teşniţa şi Dârmoxa.. Regimul de alimentare a reţelei hidrografice este mixt,
freatic şi pluvial. Apele fiind puternic acidulate se încarcă cu bicarbonaţi de sodiu, potasiu, calciu şi
fier din rocile pe care le străbat. Regimul debitului râului Dorna asigură aportul hidric necesar
menținerii tinovului ca o componentă viabilă a mediului înconjurător din zonă. La un nivel
piezometric redus există riscul ca întreg ecosistemul aferent tinovului să se modifice radical, prin
secarea acestuia.
Râul Dorna este un afluent al râului Bistrița. El se varsă în dreptul localității Vatra Dornei în
râul Bistrița Aurie, cursul de apă format fiind denumit Bistrița.
2.2.4. Clima
 Harta temperaturilor și Harta precipitaţiilor medii multianuale este prezentată în
cadrul Anexei 11 – Harta Climatică
 Caracterizarea climei și influența ei asupra speciilor și habitatelor
Așezarea geografică și relieful sînt principalele elemente care influențează în mod direct
asupra climatului. Sub aspect climatic, zona este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei
central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale
climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona
se include în ținutul climatic al munților mijlocii de la periferia acestei provincii, caracterizată
printr-un climat temperat-boreal montan de tip subalpin. Temperatura medie anuală a aerului este în
jur de +4 °C, temperatura medie maximă se înregistrează în luna august (+21,4 °C), iar temperatura
medie minimă în luna ianuarie (-12,4 °C). Cantitatea medie multianuală a precipitațiilor este în jur
de 700 mm. Perioada de îngheț începe de obicei în a doua decadă a lunii octombrie și se termină în
prima decadă a lunii aprilie.
Depresiunea Dorna Cândreni are un climat montan cu temperaturi medii anuale de 5,1 grad
C, amplitudini termice de 21,5 grd C între lunile ianuarie (cu o medie de 7,2 grd C) și iulie (15,8
grd C), un număr mediu anulade 107 zile cu inversiuni termice și o pondere a zilelor cu calm
atmosferic de 68,8 %, cu o valoare medie multianuală a vitezei vânturilor de 2,2 m/s, cantități medii
anuale de precipitații de 657,4 mm și o valoare medie multianuală a presiunii atmosferice de 924
mb.
23
Prin poziția goografică și matematică, Munții Bîrgăului aparțin sectorului cu climă

continentală moderată, supusă adeseori advecției aerului polar maritim, cu o activitate frontală
frecventă.
Iarna predomină invaziile de aer de natură polar-maritimă sau maritimă-arctică din nord-
vest, iar vara cele de aer cald, temperat-maritim, din sud-vest. Datorită influenței cu precădere
vestice, amplitudinile termice diurne și anuale sînt mai mici decît cele din partea estică a țării,
situate la același latitudine. Prezența culoarelor depresionare și a depresiunilor condiționează
apariția unor anomalii, în sensul manifestării inversiunilor termice. Datorită fragmentării accentuate
a reliefului, sînt foarte frecvente particularitățile topoclimatice, mai ales din cadrul montan și cel
deluros, mai blînde (așa se explică prezența viței de vie chiar în imediata vecinătate a muntelui, la
Livezile, Viișoara, Sărata), unde, în genere, climatul trebuie sa fie submontan, răcoros și umed.
Spațiul montan, cu expoziție față de circulația predominant vestică, favorizează cumularea
unor importante cantități de precipitații anuale, a căror medie atinge 1000 mm, iar pe culmile înalte
peste 1400 mm, nebulozitatea medie depășind 6 zecimi.
Climatul munților mijlocii se caracterizează prin variații moderate ale temperaturii aerului,
cea anuală menținîndu-se pozitivă, iar în luna iulie oscilînd între 18-20°C. Versanții orientați spre
nord-vest, vest, sud-vest sînt frecvent acoperiți de nori. Versanții adăpostiți (estici) se caracterizează
prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est
se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața
și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea lor superioară
se înregistrează precipitații abundente (peste 1200 mm anual). Versanții nordici prezintă
temperaturi ale solului și aerului moderate.
2.2.5. Soluri
 Hartă solurilor prezentată în cadrul Anexei 12
 Caracterizarea solurilor și și influența lor asupra speciilor și habitatelor
În situl Tinovul Mare Poiana Stampei predomină solurile hidromorfe, turboase districe și
turbe oligotrofe. De asemenea se regăsesc solurile brune acide litice și tipice pe depozite fluviatile.
2.3. Mediul Biotic

2.3.1. Ecosisteme
 Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa 13
 Descrierea ecosistemelor și prezentarea speciilor și tipurilor de habitate specifice
24
Biocenozele mlaştinii oligotrofe sunt puternic influenţate de prezenţa muşchiului de turbă

Sphagnum care se întinde peste suprafaţa mlaştinii. Pe alocuri din el se înalţă zone bombate create
din muşchi sau asociaţii cu alţi muşchi (Polytrichum)."Muşuroaiele" din pătura de muşchi, ca şi
întreaga mlaştină, sunt populate de diferite specii de plante vasculare ierboase şi lemnoase. Plantele
lemnoase din zonele cu "muşuroaie" sunt merişorul (Vaccinium vitis-idaea), afinul (Vaccinium
myrtillus) şi răchiţele (Vaccinium oxycoccos). Aceste specii nu sunt componente exclusive ale
"muşuroaielor" de muşchi, ci ele se află şi în restul păturii de Sphagnum. Speciile muşchiului de
turbă găsite în mlaştinile oligotrofe sunt: Sphagnum squarrosum, S. wulfianum, S. magellanicum, S.
subsecundum, S. centrale, S. contortum, S.fallax, S. fîexuosum, S. girgensohnii, S. nemoreum etc.
Muşchiului Sphagnum i se asociază şi alte specii de muşchi, printre care în primul rând Polytrichum
alpestre (sin. P. strictum) şi Polytrichum perigoniale. Speciile de interes cominitar intalnite in sit
sunt Drepanocladus vernicosus (cod 1393) si Ligularia sibirica (cod 1758). Alte plante ierboase
din mlaştinile oligotrofe sunt: pedicuţa (Lycopodium clavatum), brădişorul (Lycopodium
inundatum), ferigă (Dryopteris cristata, D. carthusiana, Thelypteris palustris), iarba albastră
(Molinia caerulea), ţepoşica (Nardus stricta), bumbăcariţa (Eriophorum gracile, E. latifolia, E.
vaginatum, E. angustifolium), păiuş (Deschampsia caespitosa, D. flexuosa), viţelar (Anthoxanthum
odoratum), mâna Maicii Domnului sau limba cucului (Orchis maculata), sclipeţi (Potentilla
erecta), coacăză sau brăduţ (Bruckentalia spiculifolia), nu-mă-uita (Myosotis palustris), ruin sau
ochiul şarpelui (Succisa pratensis), rusuliţă (Hieracium auranticum), rotungioară (Homogyne
alpina), diferite specii de rogoz (Carex canescens, C. lepidocarpa, C. rostrata, C. oederi, C. flava,
C. vulgaris), roua cerului (Drosera intermedia, D. rotundifolia) etc. în stratul vegetal de sub copaci
este un sphagneto dezvoltat sub forma muşuroaielor cu speciile: Eriophoreto vaccinetum,
Sphagnum cu specii foarte puţine dar reprezentat prin următoarele specii. Sph. warsntforfii,
Sphfuscum Dintre fanerogame sunt menţionate: Eriophorum vaginatum, Vaccinium oxiococos,
Andromeda polifolia, acestea sunt cele mai obişnuite în porţiunea tipică a tinovului, participînd la
alcătuirea stratului muscinal. Mai puţin frecventă este Drosera rotundifolia. In balticele găsim
Scheuzeria palustris. Frecvenţă mare au speciile de pin (Pinus sylvestris var, turfosa), mesteacăn
pufos (Betula
pubescens), mesteacăn (Betula verrucosa), spre margine a mlaştinii, mestecănaş sau mesteacăn
pitic (Betula humilis), mesteacăn târâtor sau mesteacăn pitic (Betula nana), anin alb (Alnus incana),
ienupăr pitic (Juniperus sibirica), ienupăr (Juniperus communis), iova (Salix pentandra), jneapăn
(Pinus mugo), molid (Picea abies) etc. În apa bălţilor şi în micile cursuri ce traversează mlaştina, în
muşchiul de turbă umed şi în largul mlaştinii vieţuiesc numeroase specii de alge microscopice din
genurile Chroococus, Cylindrocystis,
25
Penium, Closterium, Euastrum, Micrasterias, Cosmarium, Staurastrum, Shaerosoma, Fragilaria,

gymnozyga, Tetmemorus, Pinmdaria etc. Unele dintre aceste specii sunt considerate forme
sfagnicole.
Fauna este deosebit de interesantă, pentru că în afara speciilor comune zonei (urs, lup,
vulpe, jder etc), îşi mai găsesc loc de refugiu unele relicte cu un areal foarte îndepărtat în
Groenlanda, Scoţia, Extremul Orient, cum sînt rotiferele: Dinocharis intermedia, Elosa woralli,
Lecane ploenesis, Morţitina gigantea, tardigradul Macrobiotus dubim, necunoscut în Europa
centrală şi sudică, o furnică (Formica fusca picea) şi păianjenii Tetragantha pinicola, Therium
undulatum şi Drassodes cognatus, precum si din grupa amfibienilor Triturus montandoni (cod
2001), specie enumerata in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Speciile de nevertebrate
de interes comunitar intalnite in sit sunt Leucorrhinia pectoralis (cod 1042) si Cordulegaster heros
(cod 4046). În ceea ce priveşte microlepidopterele, Ion Nemeş descrie cîteva specii noi de fluturi
mici pentru fauna ţării: Glyphiteryx hawosthana, Cnephasia al temelia, Agryphilla tristella forma
hiibnerella, Epinotia gimmerthaliana, Argyroploce sckaefferana, Zeiraphera ratzeburgiana,
Coleophora glitzelta, precum şi rarităţile Ancylis anguicella, Catoptria margaritella ş.a.
Ornitofauna specifică Depresiunii Dornelor se regăseşte şi în Situl Tionovul Poiana
Ştampei.
Habitatele caracteristice, de interes conservativ prioritar, sunt reprezentate de Turbării active (cod-
7110*) in proportie de 90%, ombrotrofice, sărace în nutrienţi minerali, alimentate şi menţinute de
apa pluvială, si Turbarii cu vegetatie forestiera (cod 91DO*) in proportie de 10%. Nivelul apelor
din aceste tipuri de habitate este în general mai ridicat decât nivelul apelor din zonele învecinate.
Vegetaţia perenă este dominată de aglomerările de muşchi de turbă (Sphagnum sp.) care intră în
compoziţia asociaţiilor vegetale de tipul Erica-Sphagnetalia magellanici.
2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

În cadrul ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei au fost identificate următoarele tipuri de
habitate:
I. Habitate Natura 2000 citate în formularul standard al sitului:
 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
 7110* Tinoave bombate active
 7120 Tinoave bombate degradate, capabile încă de regenerare naturală
II. Alte habitate Natura 2000 identificate înafara celor menţionate în formularul standard al
sitului:
1. 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan
și alpin
26
Corespondenţa cu habitatele româneşti:

 R3707 - Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites
hybridus
Asociaţia vegetală: Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Rațiu 1974
 R3708 - Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus
sylvaticus
Asociaţia vegetală: Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944.
2. 9410 Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea)
 R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
Asociaţia vegetală: Hieracio rotundati–Piceetum Pawl et Br. Bl. 1939 oxalidosum
 R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) și brad (Abies alba) cu Hieracium
rotundatum
Asociaţia vegetală: Hieracio rotundato–Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939
 R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) și brad (Abies alba) cu Luzula
sylvatica
Asociaţia vegetală: Luzulo sylvaticae-Piceetum Wraber 1953 (syn.: Hieracio rotundato–
Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939
3. 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
 R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa
Asociaţia vegetală: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991
4. 6520 Fâneţe montane
 R3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra
Asociaţia vegetală: Festuco rubrae–Agrostetum capillaris Horvat 1951
A. Date generale ale tipului de habitat:
Nr. Informaţie/Atribut Descriere
4. Clasificarea tipului EC
de habitat
5. Codul unic al tipului 7110*
de habitat
6. Denumire habitat Tinoave bombate active
7. Palaearctic Habitats 51.1
– PalHab
27
8. Habitatele din R5101, R5102

România – HdR
9. Habitatele Natura 7110* Tinoave bombate active
2000
10. Asociaţii vegetale – Sphagnetum magellanici (Malcuit 1929) Köstner et Flössner 1933
AV (syn. Eriophoro vaginati-Sphagnetum Pop et al. 1968), Eriophoro
vaginati-Sphagnetum recurvi Hueck 1925 (syn. Eriophoro-
Sphagnetum auct. Rom.), Eriophoro vaginati-Betuletum nanae Ştefan
et Oprea 2001.
11. Tipuri de pădure – - nu este cazul

TP
12. Descrierea generală a Acest tip de habitat cuprinde vegetaţia mlaştinilor oligotrofe, foarte
tipului de habitat sărace în nutrienţi minerali, provenite în principal din apele de
precipitaţii, cu o reacţie puternic acidă (pH 3,5-4,5), localizate de
regulă în zonele microdepresionare din etajul montan al Carpaţilor
româneşti şi formate predominant din specii acidofile de Cyperaceae,
Ericaceae şi Sphagnaceae oligotrofe.
13. Specii caracteristice Andromeda polifolia, Carex pauciflora, Drosera rotundifolia,
Empetrum nigrum, Eriophorum vaginatum, Oxycoccus microcarpus,
Oxycoccus palustris, Sphagnum magellanicum, S. fuscum, S.
rubellum, S. fallax, S. capillifolium, S. girgensohnii, Polytrichum
strictum, Pohlia sphagnicola.
14. Arealul tipului de Europa cu excepţia bazinului mediteranean
habitat (http://eunis.eea.europa.eu/habitats/10142)
15. Distribuţia în Munţii Maramureşului, Regiunea Lucina, Bazinul Dornelor, Munţii
Romania Călimani, Munţii Harghita, Bodoc, Comandău, CaşinŞandru Mare,
Munţii Bucegi, Valea Sebeşului, Munţii Semenic, Munţii Bihorului,
Muntele Mare, Muntele Dobrinu.
16. Suprafaţa tipului de
habitat la nivel Date insuficiente la nivel naţional.
naţional – ha
17. Calitatea datelor Date insuficiente la nivel naţional.
privind suprafaţa
28
de habitat
19. Codul unic al tipului 7120
de habitat
20. Denumire habitat Tinoave bombate degradate, capabile încă de regenerare
naturală
21. Palaearctic Habitats 51.2
– PalHab
22. Habitatele din -
România – HdR
23. Habitatele Natura 7120 Tinoave bombate degradate, capabile încă de regenerare
2000 naturală
24. Asociaţii vegetale – -
AV
25. Tipuri de pădure – - nu este cazul
TP
26. Descrierea generală a Acestea sunt turbării bombate în care s-a produs o perturbare majoră
tipului de habitat dar reversibilă (de obicei, antropogenică) a regimului hidric natural al
stratului de turbă, ce a condus la secarea suprafeţei acesteia şi/sau la
schimbarea sau dispariţia unor specii. De obicei, vegetaţia acestor
situri conţine, ca elemente principale, specii tipice pentru turbării
bombate active, însă abundenţa relativă a speciilor este diferită.
Siturile considerate capabile de regenerare naturală includ acele zone
în care regimul hidric natural poate fi restabilit şi printr-un
management adecvat de reabilitare, se poate spera în mod rezonabil
în refacerea vegetaţiei cu capacitate de a forma turbă în termen de cel
mult 30 de ani. Este puţin probabil să fie acceptate, ca arii speciale de
conservare, acele situri care constau în mare parte din turbă dezgolită
(neacoperită cu vegetaţie), cele care sunt dominate de graminee de
interes agricol sau cele în care componentele de bază ale vegetaţiei de
turbărie au fost eliminate de influenţa coronamentului închis al unei
păduri.
27. Specii caracteristice Epilobium palustre, Juncus compressus, J. effusus, J. conglomeratus,
Triglochin maritimum, Filipendula ulmaria, Valeriana officinalis,
Deschampsia caespitosa, Lythrum salicaria, Cirsium heterophyllum,
Myosotis scorpioides, Succisa pratensis, Eriophorum angustifolium,
Carex rostrata, C. (gracilis) acuta, Potentilla erecta, Galium
29
uliginosum, Prunus (Padus) avium, Betula pubescens, Salix aurita.

Specii mezo-oligotrofe cheie, rămase în zonele marginale
neexpoatate: Carex (canescens) curta, C. echinata, C. pauciflora,
Eriophorum vaginatum, Molinia caerulea, Calluna vulgaris, Drosera
rotundifolia, Sphagnum fallax, S. capillifolium, Climacium
dendroides, Polytrichum commune, P. strictum.
28. Arealul tipului de Europa cu excepţia bazinului mediteranean
29. Distribuţia în În etajul montan mijlociu al Carpaţilor româneşti (850-1000 m):
Romania Bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Pilugani); Vatra Dornei
(Colăcel); Munţii Giurgeului (Borsec); Munţii Buzăului
(Comandău); Munţii Apuseni (Călăţele, Dealu Negru).
30. Suprafaţa tipului de Date insuficiente la nivel naţional.
habitat la nivel
naţional – ha
privind suprafaţa
de habitat
2. Codul unic al tipului 91D0*
de habitat
3. Denumire habitat Turbării cu vegetaţie forestieră
4. Palaearctic Habitats 44.A1 până la 44.A4
– PalHab
5. Habitatele din R3106, R4210, R4412, R4414
România – HdR
6. Habitatele Natura 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
2000
7. Asociaţii vegetale – Pino mugi-Sphagnetum Kästner et Flössner 1933 (syn. Vaccinio-
AV Pinetum mugi sphagnetosum Pop et al. 1987 non Hadač 1956),
Sphagno-Piceetum Hartm. 1942, Vaccinio-Betuletum pubescentis
Libbert 1933.
8. Tipuri de pădure – 1131, 1132, 1133, 1172, 1173, 1174, 3141

TP
30
9. Descrierea generală a Turbăriile cu conifere şi specii de foioase sunt specifice substraturilor

tipului de habitat umede, turboase cu nivelul apei în permanenţă ridicat şi adesea mai
înalt decât nivelul apei din împrejurimi. Apa este întotdeauna foarte
săracă în substanţe nutritive (tinoave şi mlaştini acide). Aceste
comunităţi sunt în general dominate de mesteacăn pufos (Betula alba
ssp. glutinosa=Betula pubescens), crusân (Frangula alnus), pin
silvestru (Pinus sylvestris), molid (Picea abies) împreună cu specii
specifice pentru turbării, sau mai general pentru staţiuni oligotrofe,
cum sunt afinul Vaccinium spp., Sphagnum ssp., Carex ssp.
10. Specii caracteristice Agrostis canina, Betula alba ssp. glutinosa, Carex (canescens) curta,
C. echinata, C. nigra, C. rostrata, Frangula alnus, Juncus
acutiflorus, Molinia coerulea, Trientalis europaea (rară în România),
Picea abies, Pinus sylvestris, Sphagnum spp., Vaccinium oxycoccus,
V. uliginosum, Viola palustris, Hylocomium splendens,
Rhytidiadelphus triquetrus.
11. Arealul tipului de Europa centrală şi de nord, Romania, Anatolia
12. Distribuţia în Platoul Oaş-Maramureş: Poiana Brazilor la 970 m alt. lg. Giuleşti,
Romania Munţii Gutâi, Bucovina: Poiana Stampei, Mt. Nemira, V.
Gurghiului, Harghita -Tinovul Luci şi Mohoş, Munţii IezerPăpăşa,
Munţii Cindrel: Iujbea Răşinarului, Ciban, Oaşa Mare şiTărtărău,
Muţii Lotru: Iezerul Latoriţei, Iujbea Cacovei la 1600 m, Munţii
Sebeşului: Sălane în Valea Sebeşului, Munţii Parâng, Munţii Bihor:
V. Someşul Rece, Molhaşul Mare de la Izbuc, Munţii Gilău.
13. Suprafaţa tipului de Date insuficiente la nivel naţional.
habitat la nivel
naţional – ha
privind suprafaţa
B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

31
Nr Informaţie/Atribut Descriere
de habitat
2. Codul unic al 7110* Tinoave bombate active
tipului de habitat
3. Distribuţia tipului Vezi harta Anexa 14
de habitat [hartă]
4. Distribuţia tipului Habitatul 7110* a fost identificat pe două suprafeţe reduse, în
de habitat partea de nord-est a sci-ului.
[descriere]
5. Statutul de prezenţă
[spaţial] o Izolat
6. Statutul de prezenţă o Natural

[management]
7. Suprafaţa tipului de 0, 5-1 ha
habitat
8. Suprafaţa din arie
pentru tipul de Date insuficiente la nivel național
habitat (raportată la
suprafaţa naţională)
9. Perioada de Aprilie –August/2014
colectare a datelor
din teren
10. Alte informaţii Http://eunis.eea.europa.eu/
privind sursele de
informaţii
de habitat
12. Codul unic al 7120 Tinoave bombate degradate, capabile încă de regenerare
tipului de habitat naturală
13. Distribuţia tipului Prezenţa habitatului 7120 la nivelul sitului este incertă.
de habitat [hartă]
32
14. Distribuţia tipului Prezenţa habitatului 7120 la nivelul sitului este incertă.
de habitat
[descriere]
15. Statutul de prezenţă Nu este cazul
[spaţial]
[management]
17. Suprafaţa tipului de Nu este cazul
habitat
colectare a datelor
din teren
privind sursele de
informaţii
de habitat
2. Codul unic al 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
tipului de habitat
3. Distribuţia tipului Vezi harta Anexa 15
de habitat [hartă]
4. Distribuţia tipului Habitatul 91D0* cuprinde aproape în totalitate arealul sitului
de habitat
[descriere]
5. Statutul de prezenţă o Larg răspândit
[spaţial]
6. Statutul de prezenţă o Natural
[management]
7. Suprafaţa tipului de 500-550 ha
habitat
33

colectare a datelor
din teren
privind sursele de
informaţii
2.3.2.2. Habitate dupa clasificarea naţională
Habitat Natura 2000 Corespondenţă clasificare naţională

7110* Turbării bombate R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo oligotrofe, acide cu Eriophorum
active vaginatum și Sphagnum recurvum
91D0* Turbării cu
R4210 Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp.
vegetație forestieră
R4412 Rariști sud-est carpatice de molid (Picea abies) și/sau pin
- silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave
2.3.2.3. Hărţile de distribuţie a tipurilor de habitate

Hartile de distributie a habitatelor naturale sunt prezentate în Anexele 14 și 15.
2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria

naturală protejată
2.3.3.1 Plante inferioare

A. Date generale ale speciei
1 Cod Specie – 1393
EUNIS
2 Denumirea Hamatocaulis vernicosus (Mitt.) Hedenäs (cod 1393) syn.:
ştiinţifică Drepanocladus vernicosus (Mitt.) Warns
34
3 Denumirea muşchi
populară
4 Statutul de Specie vulnerabilă (VU A3c) inclusă in Lista Roşie a
conservare în briofitelor din România (Ştefănuţ S. et Goia I.)
România
NE (V, ECCB 1995) conform Cărţii Roşii Europene
Anexa 2 a Directivei Habitate (92/43/CEE)
Appendix I din Convenţia de la Berna
5 Descrierea speciei Mușchi pleurocarp robust care formează tufe laxe de culoare
verde pal lucioase, roșietice până la brune. Lăstari prostrați sau
ascendenți, 8-30 cm lungime, penat ramificați. Frunzele
rameale obovat-lanceolate, puternic falcate, nedecurente,
longitudinal plicate, marginea întreagă. Frunzele tulpinale
erecte, curbate numai la vârf. Nervura este simplă, se termină
înainte de vârf, galbenă. Unisexuat, rareori cu sporogon.
Capsulă înclinată, cilindrică, curbată, susținută de seta lungă
(4-5cm), de culoare roșie. Plante asemănătoare cu speciile de
Drepanocladus, de care se deosebesc prin absenţa celulelor
alare şi a hialodermei tulpinii.
6 Perioade critice Nu sunt date suficiente
7 Cerinţe de habitat Specie higrofilă, fotofilă, heliofilă, acidofilă, helohidatofită.
8 Arealul speciei Specie cu o largă răspândire în Eurasia, Africa (Madeira),

America de Nord, Centrală și de Sud.
9 Distribuţia în Nu sunt date suficiente
România
10 Populaţia naţională Nu sunt date suficiente la nivel naţional
11 Calitatea datelor Nu sunt date suficiente la nivel naţional
privind populaţia
naţională
EUNIS
2 Denumirea Dicranum viride (Sull. et Lesq.) Lindb
ştiinţifică
3 Denumirea muşchi
35
populară
4 Statutul de Specie periclitată în România (EN a3c)
conservare în VU coform Listei Roşii Europene, (NT, data sheet by T.
România Hallingbäck)
Specie cuprinsă în Anexa 2 a Directivei Habitate
Specie cuprinsă în Appendix I din Convenţia de la Berna.
5 Descrierea speciei Este o specie de dimensiuni medii ce formează perinițe verzi
închis. Indivizii ating 2-4 cm, tulpinița este acoperită la bază
de o pâslă rizoidală cu care se prinde de substrat. Frunzulițele
sunt denticulate, răsucite la uscăciune, erecte la umiditate,
vârfurile rupându-se cu ușurință, caracter după care se poate
recunoaște specia pe teren. Poate fi confundată cu sau cu D.
fuscescens.Diferă de D. tauricum prin prin prezența stereidelor
deasupra și sub nervură, și celulele bazale mai scurte, 20-35(-
45) µm față de D. tauricum care are celulele bazale de 40-80(-
120) µm. Diferă de D. fuscescens prin marginea întreaga a
frunzei, frunză unistratificată inferior, la D. fuscescens fiind
serată, iar lamina frunzei este bistratificată inferior, aspect
evidențiat prin secțiune transversală.
6 Perioade critice Nu sunt date suficiente.
7 Cerinţe de habitat Față de principalii factori de mediu are un caracter moderat
acidofil, moderat (aero-)higrofil, sciofil până la moderat
fotofil, mezoterm, epifit.
8 Arealul speciei Specie circumpolară răspândită în Asia (Est, partea asiatică a

Rusiei, Sud-Vest), Nordul și Centrul Europei, Estul Americii
de Nord.
9 Distribuţia în Nu sunt date suficiente la nivel naţional

România
10 Populaţia naţională Nu sunt date suficiente la nivel naţional
privind populaţia
naţională
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

36
1. Specia 1393 Hamatocaulis vernicosus (Mitt.) Hedenäs (cod 1393)
syn.: Drepanocladus vernicosus (Mitt.) Warnst
2. Informaţii specifice Mușchi pleurocarp robust care formează tufe laxe de culoare
speciei verde pal lucioase, roșietice până la brune. Trăieşte în zone
umede de munte, la marginea unor turbării împreună cu
Calliergonella cuspidata şi Warnstorfia exannulata. Poate fi
întâlnită în comunități ale alianței Caricion lasiocarpae,
ocazional Caricetalia davallianae, Molinion, mai rar Caricion
elatae, Adenostylion sau faze inițiale ale alianței Salicion
cinereae.
3. Distribuţia speciei Vezi harta anexa 16

[harta distribuţiei]
4. Distribuţia speciei Specia Drepanocladus vernicosus are o prezență incertă în
[interpretare] cadrul sitului
[temporal]
6. Statutul de prezenţă Nu este cazul.
[spaţial]
[management]
8. Abundenţă  Nu este cazul
9. Perioada de colectare Aprilie –August/2014

a datelor din teren
10. Alte informaţii Corley M.V., Crundwel A.C., Dull R., Hill M.O., Smith
privind sursele de A.J.E., 1981, Mosses of Europe and Azores; an
informaţii annotated list of species, with synonyms from the
recent literature. Journal of Bryology.
Dierβen, K., 2001, Distribution, ecological amplitude and
phytosociological characterisation of European
bryophytes. Bryophytorum Bibliotheca, Stuttgart.
37
1. Specia Dicranum viride (Sull. et Lesq.) Lindb
2. Informaţii specifice Este o plantă de dimensiuni medii ce formează perinițe verzi
speciei închis.
Indivizii ating 2-4 cm, tulpinița este acoperită la bază de o
pâslă rizoidală
cu care se prinde de substrat. Frunzulițele sunt denticulate,
răsucite la
uscăciune, erecte la umiditate, vârfurile rupându-se cu
ușurință, caracter după care se poate recunoaște specia pe
teren. Specia nu a fost identificată în limitele ariei protejate.
3. Distribuţia speciei Vezi harta anexa 17
4. Distribuţia speciei Specia Dicranum viride nu a fost găsită în limitele ariei
[interpretare] protejate.
5. Statutul de prezenţă Nu este cazul – specie cu prezenta incertă
[temporal]
[spaţial]
[management]
8. Abundenţă  Nu este cazul
9. Perioada de colectare Aprilie –August/2014

a datelor din teren
10. Alte informaţii Corley M.V., Crundwel A.C., Dull R., Hill M.O., Smith
privind sursele de A.J.E., 1981, Mosses of Europe and Azores; an
informaţii annotated list of species, with synonyms from the
recent literature. Journal of Bryology.
Dierβen, K., 2001, Distribution, ecological amplitude and
phytosociological characterisation of European
bryophytes. Bryophytorum Bibliotheca, Stuttgart.
38
2.3.3.2. Plante superioare

EUNIS
2 Denumirea Ligularia sibirica (L.) Cass.
ştiinţifică
3 Denumirea Gălbenele, Curechi de munte (Flora R.P.R., 1964).
populară
4 Statutul de Directiva Habitate – Directiva Consiliului
conservare în Europei 92/43 EEC, Anexa II (b).
România Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice, Anexa III (b).
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi a faunei sălbatice, Anexa III (b).
5 Descrierea speciei Rizom scurt şi gros, cu rădăcini laterale lungi, fasciculate, cărnoase,
foarte abundente, la partea superioară cu resturile fibroase ale
peţiolilor din anii precedenţi. Tulpină viguroasă dreaptă, erectă,
înaltă de 50-120 (150) cm, cilindrică, striată, frunzoasă,
glabrescentă sau de obicei aspru păroasă. Frunzele bazale şi
tulpinale inferioare foarte lung peţiolate, triunghiular ovate sau
reniforme, cu lăţimea şi lungimea laminei aproape egale, la vârf
obtuze, la bază adânc cordate (aproape până la jumătatea laminei)
cu lobii bazali foarte divergenţi, subhastaţi, rotunjiţi sau unghiulari,
pe margini accentuat dinţate. Frunze mijlocii asemănătoare, scurt
peţiolate, cu vagina largă, prelungită, cele superioare reduse la o
vagină mai mult sau mai puţin membranacee. Antelă lungă, erectă,
formează un racem simplu (foarte rar 1-2 ramuri poartă raceme
secundare scurte) cu axa adeseori brună purpurie, muchiată,
glandulos păroasă. Antodiile înainte de înflorire erecte, după
39
înflorire devin nutante, cu pedunculii încârligaţi. Antodiile înflorite

au diametru de 3-4 cm, peduncul lung aproape cât involucrul, cu
bracteole mai lungi decât pedunculii. Involucru cilindric
campanulat lung de 9-12 mm, glabru, la bază cu 2 scvame liniare,
lungi cât involucrul. Foliole involucrale verzi sau brune roşiatice, la
bază uniseriate. Spre vârf foliolele devin altern membranos lăţite.
Flori radiare femeieşti, galbene, cu ligula lungă de 15-16 mm şi lată
de 3-5 mm, la vârf rotunjită cu 3 dinţişori. Flori centrale
hermafrodite lungi cât involucrul, cu corolă infundibuliformă,
atenuată într-un tub subţire, antere cilindrice, lung exerte şi stigmat
pe întreaga sa latură internă pubescent. Achene glabre, cilindrice,
lungi de cca 6 mm. Papus alb-gălbui, puţin mai lung decât achena,
cu radiile foarte scurt dinţate. Înfloreşte în lunile iulie-august (Flora
R.P.R., 1964).
6 Perioade critice Perioada înfloririi (iulie-august)
7 Cerinţe de habitat Planta creşte prin depresiuni, lunci, mlaştini, pajişti şi păduri în
locuri mlăştinoase, buruienişuri din lungul văilor, în regiunea
montană şi subalpină (Flora R.P.R., 1964).
8 Arealul speciei Element fitogeografic eurasiatc (boreal) (Sanda et al., 2003).

9 Distribuţia în Maramureş: Sighet la Strunga Ţiganului, Mt. Gutin, Mt. Piatra,
România Halta Runc. Reg. Cluj: împrejurimile Rodnei, Cluj la Făget şi Vl.
Morii. Reg. Mureş: Lueta, Căpâlniţa, M-ţii Harghita, Dealu,
Borsec, Topliţa, Joseni, Lăzăreni, Borzontul Mic, Remetea,
Voşlăbeni, Izvorul Mureşului, Tuşnad, Sâncrăieni, Simioneşti,
Miercurea Ciuc, Jâgodin, Bârzava, Vrabia, Tuşnad Sat, Tuşnadul
Nou, Bicsad, M-ţii Nămirei. Reg. Braşov: Braşov la Stupini, Zagon,
Ozunca, Prejmer, Hărman, Turia, Caşinul Mic, Comandău. Reg.
Argeş: Mt. Buila. Reg. Ploieşti: M-ţii Bucegi. Reg. Bacău:
Bălăneşti. Reg. Suceava: Neagra Şarului, Drăgoiasa, Coşna, Poiana
Stampei, Bosanci la Ponoare, Suceava La Cuntei (Flora R.P.R.,
1964).
10 Populaţia naţională Nu sunt suficiente date la nivel naţional (Mânzu et al. 2013).
privind populaţia
naţională
40
1. Specia 1758 Ligularia sibirica (L.) Cass.
2. Informaţii specifice În cadrul sitului au fost observaţi 225 de indivizi (95 indivizi aflaţi în
speciei stare de anteză la data efectuării investigaţiei şi alţi cca 130 indivizi
aflaţi în stare vegetativă).
3. Distribuţia speciei
[harta distribuţiei] Vezi harta anexa 18
4. Distribuţia speciei Specia a fost identificată doar în extremitatea nord-estică a ariei
[interpretare] protejate.
5. Statutul de prezenţă o rezident
[temporal]
6. Statutul de prezenţă o izolată
[spaţial]
7. Statutul de prezenţă o nativă
[management]
8. Abundenţă  prezenţă certă

colectare a datelor
din teren
10. Alte informaţii http://rbg-web2.rbge.org.uk/FE/fe.html
privind sursele de http://eunis.eea.europa.eu/
informaţii
2.3.3.3 Nevertebrate
Nr Informaţie/ Descriere
Atribut
1 Cod Specie - EUNIS 4046
2 Denumirea ştiinţifică Cordulegaster heros Theischinger, 1979
3 Denumirea populară Calul dracului
4 Statutul de conservare Directiva Habitate- Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC în
în România aneva II si anexa IV
41
O.U.G. nr. 57/2007

5 Descrierea speciei Ca toate speciile de Cordulegaster acestea sunt de culoare neagră
cu desen galben. Este cea mai mare dintre speciile de
Cordulegaster lungimea totală a corpului la masculi variază între
78-84 mm (lungimea abdomenului de 56-64 mm și aripa
posterioară de 45-50 mm), iar la femele între 93-97mm (lungimea
abdomenului de 68-76 mm și aripa posterioară de 53-58 mm). În
Balcani se înlocuieşte specia/subspecia Cordulegaster boltonii
boltonii de care se deosebeşte prin mărimea mai mare, marcaje
abdominale galbene mai extinse precum şi prin forma dungilor
antehumerale care au colţurile externe superioare unghiulare nu
rotunjite. Ca diferențe mai subtile Cordulegaster heros prezintă
următoarele caractere distinctive: triunghiul occipital este negru,
dar poate avea două mici spoturi galbene ca și specia
Cordulegaster picta, în special la femele. Dungile antehumerale au
colţurile externe superioare în unghi drept, cu o mică pată lângă
acest colţ. Banda galbenă îngustă dintre cele două benzi toracale
laterale extinse, are marginea posterioară curbată spre mijloc,
astfel încât jumătatea sa inferioară este plasată înaintea celei
superioare. Cele două pete galbene mediane de pe segmentele
abdominale sunt unite dorsal (pe segmentele 5 până la 9), petele
galbene de pe segmentele 2 și 4 sunt unite dorsal și sunt situate în
jumătatea anterioară (formând un desen “inelar”). Segementele
abdominale 2-5 au de asemenea și spoturi apicale care sunt reduse,
fiind absente de pe S7-8 şi adesea şi de pe S5-6, mai ales la
masculi. Apendicii superiori la mascul sunt robuşti, mai scurţi
decât ultimul segment abdominal (în vedere dorsală) puternic
divergenţi în partea apicală. Banda neagră pe frunte este foarte
proeminentă, mai ales la femele, acest acaracter împreună cu
triunghiul occipital negru pot duce la confuzii cu specia
Cordulegaster bidentata de care se deosebeste prin benzile
antehumerale și desenul de pe S2 (de asemenea și prin forma
apendicilor superiori și inferiori). Femela se diferențiază de
mascul mai ales prin prezența solzului vulvar (care funcționează
ca un ovipozitor) care este foartre mare depășind vârful
abdomenului (cu circa 5-8 mm).
42
6 Perioade critice Perioada larvară, perioada de depunere a pontei și cea de

emergență a adulților
7 Cerinţe de habitat Ecologie: Stadiul larvar durează 5-7 ani, iar adulții emerg în
iunie (uneori și la sfârșitul lui mai) și se pot observa până în
septembrie
Reproducere: Reproducerea se face în ape curgătoare (râuri
mici/medii și pâraie) preferând apele din zonele calcaroase. În
momentul depunerii ouălelor femelele execută niște mișcări
extrem de caracteristice. Femela începe să zboare la punct fix cu
corpul în poziție verticală deasupra apei de unde se lansează și se
împinge în substrat.
8 Arealul speciei Specie endemică pentru SE Europei cu populații insulare în
Grecia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Ungaria, Austria, Slovacia și
România.
9 Distribuţia în România În România este cunoscută din SV-ul tării.
10 Populaţia naţională Probabil sute de indivizi
11 Calitatea datelor Slabă
privind populaţia
naţională

11. Specia Cordulegaster heros Theischinger, 1979
12. Informaţii specifice Pe baza cerințelor ecologice a speciei și arealului geografic
speciei cunoscut considerăm că specia este improbabil să existe în acest
sit.
13. Distribuţia speciei - Prezență incertă
14. Distribuţia speciei Pe baza cerințelor ecologice a speciei și arealului geografic
[interpretare] cunoscut considerăm că specia este improbabil să existe în acest
sit.
15. Statutul de prezenţă -
[temporal]
[spaţial]
43
[management]
18. Abundenţă -
19. Perioada de colectare a -
datelor din teren
20. Alte informaţii privind -
sursele de informaţii

Atribut
2 Denumirea ştiinţifică Leucorrhinia pectoralis (Charpentier 1825)
3 Denumirea populară Calul dracului

4 Statutul de conservare Directiva Habitate- Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC în
în România aneva II si anexa IV
O.U.G. nr. 57/2007
5 Descrierea speciei Ca toate speciile de Leucorrhinia acestea se caracterizează prin
fața albă în vedere frontală. Este cea mai mare specie a
genului Leucorrhinia, lungimea totală a corpului la
masculi și femele variază între 32-39 mm (lungimea
abdomenului de 23-27 mm și aripa posterioară de 30-33
mm).
Labium de culoare neagră.
Masculul: Toracele este negru cu luciu metalic, dungile
antehumerale sunt roşii, feţele laterale ale toracelui sunt
albicioase cu dungi roşii, spaţiul dintre aripi este roşu.
Baza aripilor anterioare are urme de pete în spaţiul
subcostal şi cubital. La baza aripilor posterioare pata
negră are formă triunghiulară şi trece peste capătul
membranulei. Pterostigma este negricioasă. Abdomenul
este îngustat în dreptul segmentelor 3 și 4, iar partea
terminală este în formă de fus. La exemplarele mature pe
segmentele abdominale 1-6 dorsal o pată brun-roșcată
44
(galbenă la exemplarele imature, roșii mai târziu și brune-

roșcată la maturitate); pe segmentul 7 pata este gălbuie-
albicioasă (culoarea devine mai închisă odată cu
înaintarea în vârstă).
Femela: Desenele toracelui şi cele abdominale sunt galben–
roşiatice, cu excepţia petei de pe segmentul 7 abdominal
care este galben albicioasă ca la mascul. Baza aripilor
anterioare este gălbuie. La baza aripilor posterioare pata
neagră are formă triunghiulară, mai extinsă decât la
mascul și este mărginită cu galben.
Ca diferențe mai subtile Leucorrhinia pectoralis prezintă
următoarele caractere distinctive. La mascul lamina
anterioară are un smoc lung de peri (restul speciilor având
doar uniform păroasă această parte a genitaliilor) și
hamulul de forma unui cârlig mare (la restul speciilor
acesta este mai mic). La femelă solzul vulgar are două
formațiuni triunghiulare (caracter împărtășit doar de
Leucorrhinia dubia). Fără a avea exemplarele în mână
este uneori imposibilă determinarea precisă a speciei, mai
ales la femele și la exemplarele tinere.
6 Perioade critice Perioada larvară, perioada de depunere a pontei și cea de
emergență a adulților
7 Cerinţe de habitat Ecologie: Stadiul larvar durează în general 2 ani iar adulții emerg
în mai (uneori și la sfârșitul lui aprilie) și se pot observa până în
iulie sau august.
Reproducere: Reproducerea se face în ape stătătoare (turbării,
lacuri din pădure și alte habitate lentice) preferând apele mai
puțin acide. Depunerea oualelor se face din zbor de către femele,
prin atingerea suprafeței apei cu abdomenul.
8 Arealul speciei Specie este răspândită mai ales în jumătatea de nord a Europei,
dar este cea mai termofilă specie a genului fiind în tot arealul de
răspândire o specie puțin comună cu populații locale și mici. Esti
singura specie care ajunge în sud până în Turcia și în zona
balcanică.
9 Distribuţia în România În România este cunoscută doar din date istorice din Poiana
45
Stampei, Potoci, Sibiu, Băneasa, Căciulătești. De asemenea mai

există date recente din Muntenia Snagov.
10 Populaţia naţională Probabil sute de indivizi
privind populaţia
naţională

21. Specia Leucorrhinia pectoralis (Charpentier 1825)
22. Informaţii specifice În aria protejată au fost indentificate două exemplare, dar într-o
speciei zonă învecinată (turbăria exploatată Turbamin ) au fost
identificați peste 20 de indivizi adulți inclusiv o femelă în
timpul depunerii pontei.
23. Distribuţia speciei Harta de distribuţie a speciei este prezentată în Anexa 19
[interpretare]
25. Statutul de prezenţă Specie rezidentă în ROSCI0247
[temporal]
26. Statutul de prezenţă Este răspândită în special în zonele marginale ale ROSCI0247,
[spaţial] în vecinătatea limitelor sitului, unde există zone umede
favorabile pentru reproducere. Balţile şi băltoacele cu ph acid şi
culoare „roşie” din interiorul tinovului sunt potențial favorabile
pentru reproducerea speciei și dezvoltarea larvară.
27. Statutul de prezenţă Este o specie nativă în ROSCI0247
[management]
28. Abundenţă Specie rară cu un efectiv populaţional cuprins 0-10 indivizi.
29. Perioada de colectare a Aprilie – iulie 2014
datelor din teren
30. Alte informaţii privind Nu este cazul. În cursul studiului din cadrul proiectului cu codul
sursele de informaţii SMIS CSNR 36219 a fost realizată înventariere completă a
populaţiei de indivizi adulţi ai speciei.
46
2.3.3.4 Amfibieni
A.Date generale ale speciei
Atribut
2 Denumirea ştiinţifică Triturus montandoni (Boulenger, 1880)
syn.
Lissotriton montandoni (Boulenger, 1860)
3 Denumirea populară triton carpatic, sălămâzdră carpatică
4 Statutul de conservare Preocupare minimă (IUCN Red List)
în România Specie vulnerabilă (Cartea Roşie a Vertebratelor din România))
5 Descrierea speciei Este de talie relativ mică, având lungimea de 73-86 cm.
Dimorfismul sexual este prezent. Masculii în rut au muchii
evidente pe ambele laturi ale capului, nu au creastă tegumentară
ci doar o tivitură scundă care se continuă cu muchia superioară a
cozii. Coada este mai lungă decât trunchiul şi se termină cu un
filament caudal de circa 3-4 mm lungime.Femelele au corpul mai
masiv, fără tivitură dorsală, cu muchiile mai puţin evidente şi
fără filament caudal.
6 Perioade critice Intervalul aprilie – august, interval în care adulţii sunt în timpul
fazei acvatice şi în care are loc fecundaţia, dezvoltarea larvară şi
metamorfoza.
7 Cerinţe de habitat Ecologie: trăieşte în păduri de conifere, mixte şi decidue, din
etajul colinar până în cel subalpin, situate la altitudini între 200-
2000. Este de asemenea, acvatică în perioada de reproducere,
respectiv intervalul aprilie-iunie, habitatele preferate fiind bălţile
limnocrene, apele stagnante mai mari, în general permanente, dar
si temporare, şanţuri, iazuri, bălţi, canale, cu apă rece.
Reproducere: fecundaţia este internă realizată cu ajutorul unui
spermatofor. Ponta este formată din câteva zeci de ouă depuse
izolat pe plantele acvatice la finele lunii mai. Ecloziunea are loc
după circa 3 săptămâni. Larvele au 3,5 mm la ecloziune şi circa
35 mm la metamorfoză. Aceasta are loc de regulă în luna august.
În general, adulţii ies din apă la finele lunii iunie, ducând o viaţă
terestră nocturnă. Iernează pe uscat, pe sub cioate sau crăpături
47
de stânci. Unii indivizi revin toamna în apă sau nu părăsesc apa

deloc. Este de asemenea, o specie zoofag-polifagă, consumând
crustacei, larve de insecte sau de amfibieni în cursul vietii
acvatice şi viermi, moluşte şi diverse artropode în cursul vietii
terestre.
8 Arealul speciei Arcul carpatic, din Cehia până în România, trecând peste
Slovacia, Polonia, Ungaria şi Ucraina
9 Distribuţia în România În Carpaţii Orientali şi în Munţii Ciucaş, Bucegi, Piatra Craiului
şi Iezer din Carpaţii Meridionali, între 500 – 2000 m altitudine.
10 Populaţia naţională Probabil de ordinul zecilor de mii (Cartea roşie a vertebratelor
din România)
privind populaţia
naţională

31. Specia Triturus montandoni (Boulenger, 1880)
32. Informaţii specifice Are efectiv populaţional semnificativ în ROSCI0247. Au fost
speciei capturaţi în cursul studiului 699 indivizi alţi circa 300 fiind
identificaţi vizual. Raportul între sexe este de circa 1,5masculi :
1 femelă.
Pe baza studiilor de teren din cursul anului 2014, efectivul
populaţional al speciei în sit este estimat ca fiind cuprins între
1000 – 1500 indivizi.
33. Distribuţia speciei Harta de distribuţie a speciei este prezentată în Anexa 20
[interpretare]
35. Statutul de prezenţă Specie rezidentă în ROSCI0247
[temporal]
36. Statutul de prezenţă Este răspândită în special în zonele marginale ale ROSCI0247,
[spaţial] în vecinătatea limitelor sitului, unde există zone umede
48
favorabile pentru reproducere. Balţile şi băltoacele cu ph acid şi

culoare „roşie” din interiorul tinovului nu sunt optime pentru
reproducerea tritonului carpatic.
37. Statutul de prezenţă Este o specie nativă în ROSCI0247
[management]
38. Abundenţă Specie comună cu un efectiv populaţional cuprins între 1000-
1500 indivizi.
39. Perioada de colectare a Aprilie – iunie 2014
datelor din teren
40. Alte informaţii privind Nu este cazul. În cursul studiului din cadrul proiectului cu codul
sursele de informaţii SMIS CSNR 36219 a fost realizată înventariere completă a
populaţiei de indivizi adulţi ai speciei.
2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Andromeda polifolia L.
3. Denumirea populară Ruginare

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Vaccinium oxycoccus L.
3. Denumirea populară Răchiţele

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Drosera rotundifolia L.
3. Denumirea populară Roua cerului

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Streptopus amplexifolius (L.) D.C.
49
3. Denumirea populară -
4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Dactylorhiza cordigera (Fr.) Soo
4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Dryopteris cristata (L.) A. Gray
4. Observaţii -
1. Codul speciei 4070
2. Denumirea ştiinţifică Campanula serrata (Kit.) Hendrych
3. Denumirea populară Clopotei

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Herminium monorchis (L.) R. Br.
3. Denumirea populară Orhidee

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Menyanthes trifoliata L.
3. Denumirea populară Trifoişte, Bobul broaştei

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
50
2. Denumirea ştiinţifică Pinus sylvestris L.
3. Denumirea populară Pin

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Dactylorhiza maculata (L.) Soo
3. Denumirea populară Mâna Maicii Domnului
4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Neottia nidus-avis (L.) Rich.
3. Denumirea populară Trânji

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Epipogium aphyllum Sw.
4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Campanula patula L. ssp. abietina (Griseb.)
Simonk.
3. Denumirea populară Clopoţei

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Leucobryum glaucum (Hedw.) Ang.
3. Denumirea populară Muşchi

4. Observaţii -
51
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Listera ovata (L.) R.Br.
3. Denumirea populară Orhidee

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Potentilla palustris (L.) Scop.
3. Denumirea populară Şapte degete

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Trollius europaeus L.
3. Denumirea populară Bulbuci de munte

4. Observaţii -
2. Denumirea ştiinţifică Typha shuttlewortti Koch et Sond
3. Denumirea populară Papură

4. Observaţii -
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Carabus variolosus
4. Observaţii Trăiește în habitate umede de-a lungul apelor curgătoare.
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Rhysodes sulcatus
4. Observaţii Trăiește pe sub scoarța arborilor bătrâni în descompunere atacați
de micromicete.
52
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Lycaena dispar
4. Observaţii Trăieşte în fâneţe mlăştinoase, zone umede şi pe malurile apelor.
1. Codul speciei -
2. Denumirea ştiinţifică Callimorpha quadripunctaria
4. Observaţii Este întâlnită în zona pădurilor de foioase în habitate mezofile,
liziere, poieni, luminişuri, fâneţe, pajişti, tufărişuri.
2.3.4.4. Ihtiofaună
- nu este cazul
2.3.4.5. Herpetofaună
6. Denumirea ştiinţificăBombina variegata
7. Denumirea populară Buhai de baltă cu burtă galbenă
8. Observaţii Specie foarte comună în sit cu un efectiv populaţional estimat ca
fiind cuprins între 500-800 indivizi. Această estimare se bazează
pe observaţiile efectuate în teren în perioada aprilie – iunie 2014
în cadrul proiectului cu codul SMIS CSNR 36219, în paralel cu
studiul asupra speciei Triturus montandoni.
10. Denumirea ştiinţifică Rana temporaria
11. Denumirea populară Broască roşie de munte
12. Observaţii Specie foarte comună în sit. Au fost identificaţi atât indivizi
adulţi cât şi ponte şi larve. Observaţiile asupra acestei specii s-au
realizat în cursul studiilor de teren care au vizat specia Triturus
montandoni din cadrul proiectului cu codul SMIS CSNR 36219,
în perioada aprilie – iunie 2014.
14. Denumirea ştiinţifică Bufo bufo
53
15. Denumirea populară Broască râioasă brună

16. Observaţii Specie rară în sit. Au fost identificaţi atât indivizi adulţi cât mai
ales ponte. Observaţiile asupra acestei specii s-au realizat în
cursul studiilor de teren care au vizat specia Triturus montandoni
din cadrul proiectului cu codul SMIS CSNR 36219, în perioada
aprilie – iunie 2014.
2.3.4.6. Avifaună
- nu este cazul
2.3.4.7. Mamifere
2. Denumirea ştiinţifică Lutra lutra
3. Denumirea populară Vidră
4. Observaţii Specie rară în sit, dar în condiţii foarte bune de habitat. Există cel
puţin 2 teritorii. Această estimare se bazează pe observaţiile
efectuate în teren în perioada aprilie – iunie 2014 în cadrul
proiectului cu codul SMIS CSNR 36219, în paralel cu studiul
asupra speciei Triturus montandoni.
6. Denumirea ştiinţifică Ursus arctos
7. Denumirea populară Urs
8. Observaţii Specie rară în sit , dar în condiţii relativ bune de habitat. La
limita sitului, în partea de sud, la coordonatele geografice N
47.258736, E 25.078869 şi Alt. 970m există un observator
pentru urşi. În această zonă a sitului au fost identificate urme
proaspete ale ursului, în sit. Observaţiile au fost efectuate în teren
în perioada aprilie – iunie 2014 în cadrul proiectului cu codul
SMIS CSNR 36219, în paralel cu studiul asupra speciei Triturus
montandoni.
54
2.4. Informatii socio-economice şi culturale

2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi
A. Comunităţi locale
 Harta unităţilor administrativ teritoriale este prezentată în Anexa 21.
 Lista unităţilor administrativ-teritoriale
În conformitate cu Anexa nr. 1 la Ord. MMP nr. 2387/2011, situl de importanță
comunitară ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei se întinde pe teritoriul unității
administrativ teritoriale Poiana Stampei din județul Suceava.
Judeţ UAT Procent din UAT Procent din ANP
Suceava Poiana Stampei 2,23 % 100 %
Caracterizarea unităților administrativ teritoriale
Comuna Poiana Stampei este situată în partea de sud-vest a județului Suceava, în Bazinul
Dornelor, în lungul Drumului Național 17, Vatra Dornei – Bistrița, artera de trafic național și
european și se întinde pe o suprafață de 177 km2.
Suprafețele mari de pădure, de fânețe și pășuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se
ocupa de creșterea animalelor și capacitatea de a valorifica aceste produse animaliere și ale pădurii.
Comuna Poiana Stampei este înconjurată de un relief ondulat, având culmi în partea de aval și de
culmi proeminente și văi înguste la partea superioară. Astfel că, la nord se învecinează cu
Depresiunea Dornelor și cu comuna Dorna Candrenilor, la est cu Munții Bistriței, comuna Dorna
Candrenilor și Șaru Dornei, la sud cu Munții Călimani și județele Mureș și Harghita, iar la vest cu
Munții Bârgăului și județul Bistrița – Năsăud.
Satele comunei (Poiana Stampei – reședința administrativă, Căsoi, Dornișoara, Pilugani,
Tătaru, Teşna şi Prăleni) s-au dezvoltat în lungul râului Dorna, care colectează spre vărsare toate
apele ce curg în această zonă. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, râul Dorna colectează spre
vărsare apele pâraielor Dornișoara, Roșia, Teșnița și Dârmoxa.
Clima se caracterizează printr-un anotimp răcoros începând din toamnă, continuând cu
iernile friguroase și lungi ce se prelungesc până în luna aprilie, temperaturile cele mai ridicate
atingând uneori +25oC, în lunile iulie-august. Precipitațiile sunt, astfel, bogate, în special pe timpul
verii și a toamnei.
55
Fauna este specifică habitatelor Munților Călimani și este reprezentată prin prezența cocoșului de
munte și a cocoșului de mesteacăn, a carnivorelor mari (urs brun, râs, lup) și a altor mamifere
precum jderul, vulpea, mistrețul, cerbul carpatin, veverița etc.
În vegetaţia arborescentă predomină pădurile de răşinoase pure, celelalte specii (fag, paltin, ulm,
plop, mesteacăn) fiind mai puţin prezente. Agricultura nu găseşte condiţii prielnice de dezvoltare
decât pentru cultura plantelor de nutreţ (fâneţe şi păşuni) şi, în mică măsură, cultura cartofului. La
900 m altitudine se întâlnesc întinse suprafeţe de turbă care prezintă o vegetaţie caracteristică, cum
ar fi: mesteacăn pitic, răchită, muşchi, alge roşii şi pin. Suprafața totală a teritoriului administrativ
al comunei este de 18.076 ha.
Cum peste 73% din teritoriul comunei este ocupat de pădure, suprafața arabilă este redusă
(aproximativ 251 ha), și cum posibilități de creștere a arabilului nu există iar structura pe
proprietate este mică, asigurarea nevoilor de hrană a locuitorilor comunei se pot realiza prin
alocarea factorilor tehnici: mecanizare, fertilizare, amendarea terenurilor și drenarea celor cu exces
de umiditate etc. Prin urmare, zona prezintă favorabilitate mai ales pentru dezvoltarea silviculturii și
a pisciculturii, pomicultura și legumicultura trecând pe planuri secunde.
Lada de zestre materială și spirituală a comunei Poiana Stampei dobândită în timp este
impresionantă. Fiind atestată documentar în anul 1593 și situată într-un areal plin de legendă și
istorie, la trecătoarea dintre Ardeal și Bucovina, aceasta reprezintă una dintre cele mai pitorești
localități din țară.
Cu toate că peste hotarul localității au trecut o serie de popoare migratoare (nemți, austro-
ungari, ruși, turci ș.a) care, fără doar și poate, și-au lăsat amprenta în ceea ce privește diversificarea
culturii și îmbogățirea civilizației, locuitorii comunei Poiana Stampei au păstrat cu sfințenie vorba,
obiceiurile, datinile și încă își etalează în cel mai natural mod portul. Oamenii din partea locului
păstrează cele mai frumoase costume populare din întreaga Bucovină, acestea fiind dominate de
culorile roșu si albastru, precum verdele, albastrul, roșul și movul iei. Bogăția și diversitatea culturii
bucoviene specifică zonei a condus la dezvoltarea unor manifestări culturale precum: Ansamblul
Poienița, Festivalul Internațional Flori de pe Dorna, Balul Gospodarilor, Joia Mare la Poiana
Stampei, Obiceiuri de iarnă etc., parte din comorile de preț ale sufletului românesc.
Călătorii care vor poposi în frumoasele locuri vor remarca arhitectura specific bucoviană, cu
case mari construite din lemn, cu etaj și numeroase încăperi, cu motive geometrice și florale care
însumate realizează un decor exterior stilizat. Peisajul încadrează armonios casele, acestea fiind tot
mai risipite la interferența cu poalele munților.
Printre atracțiile turistice se numără Rezervația Naturală Tinovul Mare, unică în țară și, de-
asemenea, un nou Muzeu al satului, amplasat în centrul comunei.
În concluzie, lipsa de conservare a bogățiilor acestei regiuni, ar echivala cu pierderea unei
părți importante a ceea ce înseamnă spirit românesc.
56
Factori interesaţi.
La momentul luării custodiei a sitului Natura 2000 s-a remarcat o slabă informare în ceea ce
priveşte cunoştinţele referitoare la Reţeaua Natura 2000, atât în rândul persoanelor fizice cât şi a
celor juridice. Situaţia a fost imbunătăţită prin campania de informare realizată în cadrul proiectului
POS Mediu Axa 4. În ceea ce priveşte persoanele fizice s-a remarcat confuzia acestora referitor la
atribuţile custodelui, diferite persoane prezentând custozilor şi căutând soluţii din partea acestora
pentru rezolvarea unor probleme de litigiu a terenurilor. Persoanele fizice au fost interesate în
principal de beneficiul pe care îl pot avea prin faptul că în proximitatea localității Poiana Stampei
este prezent situl Natura 2000 și de beneficiul pe care îl pot avea prin faptul că deţin terenuri în aria
naturală protejată (scutiri de impozite, compensaţii, subvenţii etc.). În ceea ce priveşte persoanele
juridice s-a remarcat o bună colaborare din partea primăriei. De asemenea, o atitudine pozitivă au
avut şi reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului. Au fost prezentate măsurile de conservare
specifice, precum şi modalităţi şi proceduri de lucru care să asigure atât conservarea speciilor şi
habitatelor pentru care au fost desemnate siturile, cât şi desfăşurarea activităţilor economice
specifice acestor factori.
57
Denumire factor
Nr. Tip Aria de interes
interesat
1 Primăria Poiana Stampei Unitate administrativ Autoritate a administraţiei
teritorială publice locale
4 Agenţia pentru Protecţia Instituţie publică Implementarea politicilor,
Mediului Suceava strategiilor şi legislaţiei in
domeniul protecţiei mediului
la nivel judeţean
5 Direcţia Silvică Suceava Subunitate a Regiei Gestionează Fondul Forestier
Naţionale a Pădurilor- al Statului
Romsilva
6 OS Dorna Candrenilor Ocol Silvic Gestionează Fondul Forestier
al Statului
7 OS Comunal Josenii Ocol Silvic Gestionar al fondului cinegetic
Bârgăului nr. 10 Dornisoara care se
suprapune peste sit
8 Inspectoratul Teritorial de Instituţie publică
Regim Silvic şi de Vănătoare Asigurarea managementului
Suceava activităţilor de silvicultură şi
vânătoare şi a controlului
respectării regimului silvic şi a
activităţilor de vânătoare
2.4.2. Utilizarea terenului

 Harta utilizării terenului este prezentată în Anexa 22.
o Lista tipurilor de utilizări ale terenului
Clasă Ponderea din

Clasă Suprafaţă totală
Nr. corine suprafaţa sitului
FSD ocupată [ha]
LandCover [%]
1. PD 313 695 100
58
2.4.3. Situatia juridica a terenurilor

 Harta juridica a terenurilor este prezentata în Anexa 23
 Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor
Procent din
Domeniu
suprafaţa ANP [%]
domeniul public al statului (DS) 100
domeniul privat al statului (DPS) 0
domeniul public al unităţilor
0
Domeniul administrativ-teritoriale (DAT)
Public
domeniul privat al unităţilor
0
administrativ-teritoriale (DPT)
Total domeniul public (DP) 100

proprietatea privată a persoanelor
0
fizice (PF)
Proprietate
proprietatea privată a persoanelor
Privată 0
juridice (PJ)
Total proprietate privată (PP) 0
Caracterizarea situației juridice a terenurilor

În cadrul ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei, regimul juridic al terenurilor este reprezentat
în proporție de 100 % de domeniul public al statului (DS), prin terenuri administrate de Ocolului
Silvic Dorna Candreni (fond forestier);
2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
Nr Proprietar Exploatantul Statutul Categ Aria Activitatea
terenului sau proprietarulu folosinț ( ha) desfasurata
gestionarul i ă pe
teren
DS Suceava, OS
Statul Dorna Proprietate de
1 Român Candrenilor stat PD 690,6 Silvicultura
Alte 4,4
terenuri
59
Nr Proprietar Exploatantul Statutul Categ Aria Activitatea

terenului sau proprietarulu folosinț ( ha) desfasurata
gestionarul i ă pe
teren
(V-uri,
drumuri,
CF, etc.)
2.4.5. Infrastructură şi construcţii

 Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate este prezentata in Anexa 24
2.4.6. Patrimoniu cultural

Lada de zestre materială și spirituală a comunei Poiana Stampei dobândită în timp este
impresionantă. Fiind atestată documentar în anul 1593 și situată într-un areal plin de legendă și
istorie, la trecătoarea dintre Ardeal și Bucovina, aceasta reprezintă una dintre cele mai pitorești
localități din țară.
Cu toate că peste hotarul localității au trecut o serie de popoare migratoare (nemți, austro-
ungari, ruși, turci ș.a) care, fără doar și poate, și-au lăsat amprenta în ceea ce privește diversificarea
culturii și îmbogățirea civilizației, locuitorii comunei Poiana Stampei au păstrat cu sfințenie vorba,
obiceiurile, datinile și încă își etalează în cel mai natural mod portul. Oamenii din partea locului
păstrează cele mai frumoase costume populare din întreaga Bucovină, acestea fiind dominate de
culorile roșu si albastru, precum verdele, albastrul, roșul și movul iei. Bogăția și diversitatea culturii
bucoviene specifică zonei a condus la dezvoltarea unor manifestări culturale precum: Ansamblul
Poienița, Festivalul Internațional Flori de pe Dorna, Balul Gospodarilor, Joia Mare la Poiana
Stampei, Obiceiuri de iarnă etc., parte din comorile de preț ale sufletului românesc.
Ocupatii traditionale
In aceasta zona situata in inima Carpatilor Orientali, in conditii geografice si social-economice
specifice, locuitorii s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu cresterea animalelor si mica
agricultura montana, exploatarea forestiera, plutaritul si mineritul.
2.4.7. Peisajul
Peisajul zonei ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei este de un pitoresc aparte, caracteristic
Țării Dornelor, cu valea Dornei ca ax central, încadrată pe o lungime semnificativă de pădurile
galerii de arin, cu versanți domoli împăduriți cu păduri de conifere, dar și cu abupturi stâncoase cu
o biodiversitate remarcabilă. Valoarea deosebită a peisajului este conferită de asemenea de structura
60
și textura localităților, dispuse în lungul căilor de comunicații și a principalelor văi, cu case risipite,
încadrate de curți și grădini extinse, în care domină pajiști valoroase sub aspect floristic.
2.4.8. Obiective turistice

Situată într-o zonă plină de istorie şi legendă, la trecătoarea dintre Ardeal şi Bucovina,
comuna Poiana Stampei reprezintă una dintre cele mai pitoreşti localităţi din ţară. Atestată
documentar încă din anul 1593, localitatea s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, zestrea materială şi
spirituală dobândită în timp fiind impresionantă.
Peste hotarul localităţii au trecut o mulţime de popoare migratoare, apoi turcii, austro-
ungarii, nemţii, ruşii, fiecare dintre acestea contribuind la îmbogăţirea şi diversificarea culturii şi
civilizaţiei. Cu toate acestea locuitorii acestor locuri şi-au păstrat cu sfinţenie "portul şi vorba" şi l-
au etalat în cel mai natural mod la: biserică, nunţi, hore şi jocuri, iar, puţin mai târziu, în mod
coregrafic, pe scenă.
La Poiana Stampei s-au purtat si se mai pastreaza printre cele mai frumoase costume populare
din bucovina; traditiile si obiceiurile de iarna, de Paste sau alte sarbatori,ori cele care insotesc
momente din viatza omului: nasterea, nunta, inmormantarea sunt deosebite si uitarea lor ar fi
echivalenta cu pierderea unei comori.
Alături de tinovul Poiana Stampei, cu o potecă tematică amenajată în scop turistic, principalele
atracții turistice sunt Biserica Poiana Stampei, construita din lemn de brad cu aprobarea Imperiala a
lui Francisc Iosif I intre anii 1883-1885. Lăcașul de cult are hramul Sf-lor Arh. Mihail si Gavriil – 8
noiembrie, data la care s-a primit aprobarea si este singura biserica din lume costruita in cinstea
unei casatorii a fiului imparatului Rudolf cu Stefania de Belgia. De asemenea importante obiective
turistice sunt Casa Muzeu și Monumentul Eroilor de pe Gruiul Mare – Călimani.
2.5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări)

Descrierea activităţilor cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, a speciilor şi a
habitatelor de interes conservativ din aceasta
O componentă esenţială în managementul ariilor protejate o reprezintă evaluarea realistă a

presiunilor, ameninţărilor şi activităţilor existente atât în interiorul cât şi în imediata vecinătate a
ariilor protejate.
În acest context, termenul de activităţi face referire la acele preocupări umane care fie au un
efect pozitiv asupra ariei protejate, fie nu au nici un efect asupra acesteia. Diferenţa dintre termenii
presiuni şi ameninţări o reprezintă momentul de desfăşurare al acestora în timp, astfel încât
definiţiile acestor doua categorii ar putea fi următoarele:
61
 Presiuni (P) – acele activităţi care au impact negativ în momentul de faţă, sau activităţi care
s-au derulat în trecut, dar ale căror efecte asupra speciilor sau habitatelor de interes comunitar încă
persistă.
 Ameninţări (A) – acele activităţi cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a
speciilor sau habitatelor de interes comunitar, care sunt preconizate să se deruleze în viitor.
În mod identic cu informaţiile referitoare la prezenţa speciilor şi habitatelor de interes

comunitar, aceste informaţii referitoare la activităţile antropice relevante pentru fiecare sit Natura
2000 în parte se regăsesc în interiorul formularelor standard. Mai precis, prin Decizia Comisiei
97/266/EC, modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/EU, Uniunea Europeană a creat în
interiorul formularelor standard pentru siturile Natura 2000 subcapitolul 4.3 referitor la presiuni,
ameninţări şi activităţi.
2.5.1 Lista activităţilor cu potenţial impact

Sunt descrise, pe scurt, activităţile cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, a
speciilor şi a habitatelor de interes conservativ din acesta. Aceste activităţi sunt împărţite în presiuni
actuale cu impact la nivelul ariei protejate şi ameninţări viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei
natural protejate.
2.5.1.1 Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale

protejate
2.5.1.1.1. Lista impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Specia de interes comunitar TRITURUS MONTANDONI

Cod Parametru Descriere
A.1 Presiune actuală A04.02.05 păşunatul ne-intensiv în amestec de animale
Detalii Se practică cu număr mic de animale (vaci şi oi) la limita de N-
A.2
NE a sitului şi de asemenea la limita sudică a ROSCI0247
A.3 Presiune actuală B02 Gestionarea şi utilizarea pădurii și plantației
Detalii Pe suprafeţe reduse la limita de Sv şi S a sitului. Este posibil ca
prezenţa în sit a acestei presiuni să se datoreze mai degrabă
A.4
inacurateţii limitelor sitului. În interiorul ROSCI0247 nu se
desfăşoară nici un fel de activităţi de management forestier.
A.5 Presiune actuală B07 Alte activităţi silvice
Detalii La limita sitului, în zona Dorna Borcuţ sunt prezente urmele unei
A.6
foste zone amenajate pentru fabricarea mangalului (carbune
62

obtinut prin arderea incompleta a lemnului in cuptoare speciale).
Aceste urme ating tangenţial limita sitului.
A.7 Presiune actuală D01. Drumuri, poteci şi căi ferate
Detalii Situl ROSCI0247 este traversat în partea nordică, pe o lungime
de circa 600 m de o cale ferată care în prezent este
neutilizată.Aceasta urmează apoi limita sitului paralel cu drumul
judeţean 5B carea leagă localitatea Poiana Stampei de localitatea
Dornişoara.
A.8 Un drum forestier care se desprinde din DJ 5B, traversează situl
pe la mijlocul lui, pe o lungime de circa 720 şi se continua apoi
atât spre nord pe o lungime de circa 220 m cât şi spre sud pe o
lungime de circa 2,5 km.
O potecă de lemn de circa 1,2 km lungime traversează situl în
partea sa nordică
A.9 Presiune actuală G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
Detalii pe drumurile forestiere de la limita sitului circulă în număr redus
A.10
de autovehicule.
Presiune actuală H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de
A.11
activităţi agricole şi forestiere
Detalii Această presiune se datorează traficului (redus) a vehiculelor pe
drumurile forestiere de la marginea sitului, menţionate anterior.
A.12
În unele bălţi din această zonă au fost identificate scurgeri de
uleiuri şi/sau carburanţi.
A.13 Presiune actuală J02.05.05 hidrocentrale mici, stăvilare
Detalii La limta sitului, lângă DJ 5B există o microhidrocentrală care are
A.14 următoarele coordonate geografice : N 47.275421, E 25.088421,
Alt: 952m
A.15 Presiune actuală K02.02 acumularea de material organic
Detalii În interiorul ROSCI0247 nu se efectuează în prezent activităţi de
igienizare a pădurii. În conseinţă în sit există multe doborâturi,
A.16
respectiv cantităţi mari de lemn mort, care a dus la acumularea în
timp a materialului organic.
Specia de interes comunitar LEUCORRHINIA PECTORALIS

63

A.2 Detalii Păşunatul este neintensiv şi se practică cu oi şi vaci.
A.4 Detalii Este posibil ca prezenţa în sit a acestei presiuni să se datoreze
mai degrabă inacurateţii limitelor sitului, care trec de o parte sau
de alta a drumurilor forestiere fără a ţine cont de reprere fizice
clare.
A.6 Detalii În această zonă în prezent nu se mai fabrică mangal.
A.8 Detalii În prezent calea ferată nu mai este utilizată. Traficul auto pe
drumurile forestiere din sit este extrem de redus. Numărul de
turiști este relativ scazut.
A.10 Detalii Circulă în număr redus de autovehicule
A.11 Presiune actuală H01.05 poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de
A.12 Detalii Există habitate acvatice cu urme de uleiuri şi / sau carburanţi.
Creșterea turbidității apelor curgătoare, colmatarea spațiilor
interstițiale și scaderea cantității de oxigen dizolvat din ape
datorită antrenarea aluviunilor in apele curgătoare, provenite din
activitatea vehicolelor forestiere (TAF-uri).
A.14 Detalii Funţionarea microhidrocentralei nu are efecte negative asupra
populaţiei de LEUCORRHINIAdin sit.
Specia de interes comunitar LIGULARIA SIBIRICA
A.1 Ameninţare viitoare J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracterstici
specifice de habitat
E.6 Detalii Acest tip de amenințare poate apărea atât ca urmare a
modificării unor factori abiotici cât și a impactului
antropo-zoogen (eutrofizare, tasare, modificarea
regimului termic și hidric ș.a.). Acești factori, prin natura
și intensitatea lor, pot favoriza modificarea compoziției
floristice a covorului ierbos, eliminarea speciilor
64

caracteristice și afirmarea speciilor nitrofile/ruderale,
ducând în timp la reducerea sau pierderea de
caracteristici specifice de habitat.
A.1 Ameninţare viitoare M01 – Schimbarea condițiilor abiotice
A.2 Detalii Fiind o specie mezohigrofilă, microtermă, acid-
neutrofilă, competitivă-stres tolerantă prezintă o nișă
ecologică relativ îngustă. Schimbarea condițiilor abiotice
prin creșterea temperaturii atmosferice și scăderea
precipitațiilor poate determina modificarea condițiilor
staționale favorabile pentru dezvoltarea speciei, pe
termen lung, aceasta putând fi înlocuită de specii mai
competitive (de ex. de speciile ruderale sau nitrofile).
2.5.1.1.2. Lista impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra HABITATELOR
HABITATUL 91D0* TURBĂRII CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ
A.1 Presiune actuală B02 – Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

Tăierile și extragerile de material lemnos pot determina
modificarea structurii spațiale a habitatului și a compoziției
A.2 Detalii floristice a vegetației. De asemenea, în cazul stratului ierbos,
poate fi favorizată apariția competiţiei interspecifice și
eliminarea unor specii caracteristice.
A.3 Presiune actuală D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
Prezența potecilor determină modificarea structurii și
compoziției floristice a stratului ierbos, favorizează
A.4 Detalii
dezvoltarea unor specii nitrofile (în special buruieni) și
facilitează accesul în vederea colectării fructelor de pădure.
A.5 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi
65
Prezența acestei presiuni poate determina apariția proceselor

de antropizare (ruderalizare) a habitatului prin:
- modificarea regimului hidric al solului,
- nitrificarea solului datorată acumulării gunoaielor
A.6 Detalii menajere
- afirmarea speciilor nitrofile (buruieni, în general).
De asemenea, produce modificarea structurii și compoziției
floristice a stratului ierbos, prin eliminarea unor specii
caracteristice și apariția speciilor ruderale.
E03.01 Depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri
A.7 Presiune actuală
provenite din baze de agrement
Prezența acestei presiuni poate determina apariția tendințelor
de antropizare (ruderalizare) a habitatului prin nitrificarea
A.8 Detalii solului, proces care favorizează pătrunderea speciilor
nitrofile (buruieni, în general) și, implicit, modificarea
compoziției floristice a stratului ierbos.
F04.02 Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.)
Colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor poate produce
deteriorarea stratului subarbustiv și ierbos, inclusiv al celui
muscinal foarte important în menținerea echilibrului hidric.
A.10 Detalii
De asemenea, poate produce tasarea, smulgerea plantelor,
favorizând totodată acumularea resturilor menajere și prin
aceasta apariția proceselor de nitrificare și ruderalizare.
A.11 Presiune actuală L07 – Furtuni, cicloane
Poate produce modificarea structurii spațiale a habitatului și
A.12 Detalii
a compoziției specifice a stratului ierbos.
HABITATUL 7110* TURBĂRII ACTIVE
A.1 Presiune actuală K04.01 Competiție
66
Manifestarea acestei presiuni se datorează competitivității

ridicate a speciei Pinus sylvestris, care ajunge să invadeze
suprafețele ocupate de acest tip de habitat.
A.2 Detalii
Creșterea intenstății acestei presiuni poate determina in viitor
deteriorarea și chiar înlocuirea habitatului.
2.5.1.2 Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale

protejate
2.5.1.2.1 Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate
asupra speciilor
B.1 Ameninţare viitoare J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracterstici

B.2 Detalii Fiind o specie mezohigrofilă, microtermă, acid-
ecologică relativ îngustă. Schimbarea condițiilor
abiotice prin creșterea temperaturii atmosferice și
scăderea precipitațiilor poate determina modificarea
condițiilor staționale favorabile pentru dezvoltarea
speciei, pe termen lung, aceasta putând fi înlocuită de
specii mai competitive (de ex. de speciile ruderale sau
nitrofile).
2.5.1.2.1 Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate

asupra habitatelor
67
B.1 Ameninţare viitoare L07 – Furtuni, cicloane

B.2 Detalii Poate produce deteriorarea habitatului prin modificarea structurii
spațiale a acestuia și a compoziției specifice a stratului ierbos.

B.1 Ameninţare viitoare M01 – Schimbarea condițiilor abiotice
B.2 Detalii În cadrul sitului, acest tip de amenințare se referă la apariția
perioadelor de secetă și creșterea temperaturii atmosferice.
Acești factori influențează negativ structura și compoziția
specifică a vegetației (prin eliminarea speciilor caracteristice, în
special a speciilor de mușchi), favorizează competiția
interspecifică, ducând în final la deteriorarea habitatului.

B.1 Ameninţare viitoare K04.01 – Competiție
B.2 Detalii Acest tip de amenințare poate determina deteriorarea și chiar
înlocuirea habitatului.
Manifestarea ei se datorează competitivității ridicate a speciei
Pinus sylvestris, care ajunge să invadeze suprafețele ocupate de
acest tip de habitat.
B.1 Ameninţare viitoare M02.01 – Înlocuirea și deteriorarea habitatului

B.2 Detalii Manifestarea acestui tip de amenințare se datorează
competitivității ridicate a speciei Pinus sylvestris, care ajunge să
invadeze suprafețele ocupate de acest tip de habitat, care poate fi
înlocuit de habitatul prioritar 91D0*.
68
B.2 Detalii În cadrul sitului, acest tip de amenințare se referă la apariția

specifică a vegetației (prin eliminarea speciilor caracteristice),
favorizează competiția interspecifică, ducând în final la
deteriorarea habitatului.
2.5.2 Hărţile activităţilor cu potenţial impact

2.5.2.1 Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei
naturale protejate
Hărțile presiunilor asupra habitatelor și speciilor, cu impact la nivelul ariei naturale protejate sunt
prezentate în Anexa 25
2.5.2.2 Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei

naturale protejate
Hărțile amenințărilor asupra habitatelor și speciilor, cu impact la nivelul ariei naturale protejate sunt
prezentate în Anexa 26.
2.5.3 Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate

2.5.3.1 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor
de habitate
A.1 Presiune actuală B02 – Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

Clasificarea tipului de EC
G.1
habitat
69
91D0* - Turbării cu vegetație forestieră

 R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu
Codul unic al tipului de Sphagnum sp.
G.2
habitat  R4412 – Rariști sud-est carpatice de molid (Picea
abies) și/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) de
tinoave
Localizarea impactului
cauzat de presiunile
G.3 ANEXA 25 PH2
actuale asupra tipului de
habitat [geometrie]
cauzat de presiunile În toate suprafețele ocupate de acest habitat, mai frecvent în
G.4
actuale asupra tipului de partea de sud a sitului.
habitat [descriere]
Intensitatea localizata a
impactului cauzat de Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat,
G.5
presiunile actuale asupra în locul respectiv, nu este semnificativ afectată
tipului de habitat
G.6 Confidenţialitate Informatii publice.
Tăierile și extragerile de material lemnos pot determina
modificarea structurii spațiale a habitatului și a compoziției
G.7 Detalii floristice a vegetației. De asemenea, în cazul stratului ierbos,
poate fi favorizată apariția competiţiei interspecifice și
eliminarea unor specii caracteristice.
A.1 Presiune actuală D01.01 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism

G.1
habitat
G.2
tinoave
70
G.3 ANEXA 25 PH3
habitat [geometrie]
G.4 În toate suprafețele ocupate de acest habitat.
habitat [descriere]
G.5
presiunile actuale asupra în locul respectiv, nu este semnificativ afectată.
tipului de habitat
Prezența potecilor determină modificarea structurii și
compoziției floristice a stratului ierbos, favorizează
G.7 Detalii
dezvoltarea unor specii nitrofile (în special buruieni) și
facilitează accesul în vederea colectării fructelor de pădure.
A.1 Presiune actuală D01.02 Drumuri, autostrăzi

G.1
habitat
G.2
tinoave
G.3 ANEXA 25 PH4
habitat [geometrie]
G.4 În partea de sud a sitului.
habitat [descriere]
71
G.5
tipului de habitat
Prezența acestei presiuni poate determina apariția proceselor
de antropizare (ruderalizare) a habitatului prin:
- modificarea regimului hidric al solului,
- nitrificarea solului datorată acumulării gunoaielor
G.7 Detalii menajere
- afirmarea speciilor nitrofile (buruieni, în general).
De asemenea, produce modificarea structurii și compoziției
floristice a stratului ierbos, prin eliminarea unor specii
caracteristice și apariția speciilor ruderale.
E03.01 Depozitarea deşeurilor menajere/deșeuri

provenite din baze de agrement
G.1
habitat
G.2
tinoave
G.3 ANEXA 25 PH5
habitat [geometrie]
cauzat de presiunile În toate suprafețele ocupate de acest habitat, în proximitatea
G.4
actuale asupra tipului de drumurilor, potecilor și a căii ferate.
habitat [descriere]
72
G.5
tipului de habitat
Prezența acestei presiuni poate determina apariția tendințelor
de antropizare (ruderalizare) a habitatului prin nitrificarea
G.7 Detalii solului, proces care favorizează pătrunderea speciilor
nitrofile (buruieni, în general) și, implicit, modificarea
compoziției floristice a stratului ierbos.
F04.02 Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure

etc.)
G.1
habitat
G.2
tinoave
G.3 ANEXA 25 PH6
habitat [geometrie]
G.4 Pe toată suprafața habitatului.
habitat [descriere]
G.5
tipului de habitat
73
Colectarea fructelor de pădure și a ciupercilor poate produce

deteriorarea stratului subarbustiv și ierbos, inclusiv al celui
muscinal foarte important în menținerea echilibrului hidric.
G.7 Detalii
De asemenea, poate produce tasarea, smulgerea plantelor,
favorizând totodată acumularea resturilor menajere și prin
aceasta apariția proceselor de nitrificare și ruderalizare.
A.1 Presiune actuală L07 – Furtuni, cicloane

G.1
habitat
G.2
tinoave
G.3 ANEXA 25 PH7
habitat [geometrie]
G.4 Pe toată suprafața habitatului.
habitat [descriere]
G.5
tipului de habitat
Poate produce modificarea structurii spațiale a habitatului și
G.7 Detalii
a compoziției specifice a stratului ierbos.
74
A.1 Presiune actuală K04.01 Competiție

G.1
habitat
7110* Turbării bombate active
Codul unic al tipului de
G.2  R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo- oligotrofe,
habitat
acide cu Eriophorum vaginatum și Sphagnum recurvum
G.3 ANEXA 25 PH1
habitat [geometrie]
cauzat de presiunile În toate suprafețele ocupate de acest habitat în perimetrul
G.4
actuale asupra tipului de sitului.
habitat [descriere]
Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat,
impactului cauzat de
G.5 în locul respectiv, este semnificativ afectată.
presiunile actuale asupra
tipului de habitat
Manifestarea acestei presiuni se datorează competitivității
ridicate a speciei Pinus sylvestris, care ajunge să invadeze
suprafețele relativ reduse ocupate de acest tip de habitat
deschis (edificat de specii ierboase - Eriophorum vaginatum,
Sphagnum recurvum).
Invazia acestei specii induce deteriorarea structurii și
funcțiilor specifice habitatului țintă| - prin modificarea
G.7 Detalii
regimul hidric și pH-ului solului produce și modificarea
structurii și compoziției floristice a stratului ierbos, prin
eliminarea unor specii caracteristice și inlocuirea lor fie cu
specii tipice habitatelor forestiere învecinate (91D0*), fie cu
specii ruderale.
Creșterea intenstății acestei presiuni poate determina in viitor
75
HABITATUL 7120 TURBĂRII DEGRADATE CAPABILE DE REGENERARE

NATURALĂ
Nu este cazul (prezență incertă în sit).
2.5.3.2 Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra

tipurilor de habitate

B.1 Ameninţare viitoare L07 – Furtuni, cicloane
H.1 Clasificarea tipului de EC
habitat
H.2 Codul unic al tipului 91D0* - Turbării cu vegetație forestieră
de habitat  R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum
sp.
 R4412 – Rariști sud-est carpatice de molid (Picea abies)
și/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave
H.3 Localizarea ANEXA 26 AH5
ameninţările viitoare
asupra tipului de
habitat [geometrie]
H.4 Localizarea Pe toată suprafața habitatului.
asupra tipului de
habitat [descriere]
H.5 Intensitatea localizata Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în
a impactului cauzat de locul respectiv, este semnificativ afectată.
asupra tipului de
habitat
76
H.6 Confidenţialitate Informații publice.

H.7 Detalii Poate produce deteriorarea habitatului prin modificarea structurii
spațiale a acestuia și a compoziției specifice a stratului ierbos.

habitat
H.2 Codul unic al tipului 91D0* - Turbării cu vegetație forestieră
de habitat  R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum
sp.
asupra tipului de
habitat [geometrie]
asupra tipului de
habitat [descriere]
H.5 Intensitatea localizata Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în
a impactului cauzat de locul respectiv, nu este semnificativ afectată.
asupra tipului de
habitat
H.7 Detalii În cadrul sitului, acest tip de amenințare se referă la apariția
specifică a vegetației (prin eliminarea speciilor caracteristice, în
special a speciilor de mușchi), favorizează competiția
interspecifică, ducând în final la deteriorarea habitatului.
77

B.1 Ameninţare viitoare K04.01 – Competiție
habitat
H.2 Codul unic al tipului 7110* Turbării bombate active
de habitat  R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo- oligotrofe, acide
cu Eriophorum vaginatum și Sphagnum recurvum
asupra tipului de
habitat [geometrie]
asupra tipului de
habitat [descriere]
asupra tipului de
habitat
H.7 Detalii Acest tip de amenințare poate determina deteriorarea și chiar
Manifestarea ei se datorează competitivității ridicate a speciei
Pinus sylvestris, care ajunge să invadeze suprafețele ocupate de
acest tip de habitat.

B.1 Ameninţare viitoare M02.01 – Înlocuirea și deteriorarea habitatului
78

habitat
asupra tipului de
habitat [geometrie]
asupra tipului de
habitat [descriere]
asupra tipului de
habitat
H.7 Detalii Manifestarea acestui tip de amenințare se datorează
competitivității ridicate a speciei Pinus sylvestris, care ajunge să
invadeze suprafețele ocupate de acest tip de habitat, care poate fi
înlocuit de habitatul prioritar 91D0*.

habitat
79

asupra tipului de
habitat [geometrie]
asupra tipului de
habitat [descriere]
H.5 Intensitatea localizata Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în
a impactului cauzat de locul respectiv, nu este semnificativ afectată.
asupra tipului de
habitat
H.7 Detalii În cadrul sitului, acest tip de amenințare se referă la apariția
specifică a vegetației (prin eliminarea speciilor caracteristice),
favorizează competiția interspecifică, ducând în final la
deteriorarea habitatului.
HABITATUL 7120 TURBĂRII DEGRADATE CAPABILE DE REGENERARE

NATURALĂ
2.5.4. Evaluarea impacturilor asupra speciilor

2.5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale
asupra speciilor

80

E.1 Specia Triturus montandoni (Boulenger, 1880)
E.2 Localizarea impacturilor Harta este prezentată în Anexa 25
cauzate de presiunile
actualeasupra speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Numai în zone deschise la limita sitului, în partea de N, NE şi S
cauzate de presiunile a sitului
[descriere]
E.4 Intensitatea localizată a Scazută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul
impacturilor cauzate de respectiv, nu este semnificativ afectată
speciei
E.5 Confidenţialitate Informaţii publice
E.6 Detalii Păşunatul este neintensiv şi se practică cu oi şi vaci.
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Pe suprafeţe reduse la limita de SV şi S a sitului.
[descriere]
speciei
E.6 Detalii Este posibil ca prezenţa în sit a acestei presiuni să se datoreze
mai degrabă inacurateţii limitelor sitului, care trec de o parte sau
de alta a drumurilor forestiere fără a ţine cont de reprere fizice
81

clare.
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor La limita sitului, în zona Dorna Borcuţ
[descriere]
speciei
E.6 Detalii În această zonă în prezent nu se mai fabrică mangal.
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Situl ROSCI0247 este traversat în partea nordică, pe o lungime
cauzate de presiunile de circa 600 m de o cale ferată. Aceasta urmează apoi limita
actualeasupra speciei sitului paralel cu drumul judeţean 5B carea leagă localitatea
[descriere] Poiana Stampei de localitatea Dornişoara.
Un drum forestier care se desprinde din DJ 5B, traversează situl
pe la mijlocul lui, pe o lungime de circa 720 şi se continua apoi
atât spre nord pe o lungime de circa 220 m cât şi spre sud pe o
lungime de circa 2,5 km.
82

speciei
E.6 Detalii În prezent calea ferată nu mai este utilizată. Traficul auto pe
drumurile forestiere din sit este extrem de redus.
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Numai pe drumurile forestiere de la limita sitului.
[descriere]
speciei
E.6 Detalii Circulă în număr redus de autovehicule
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Pe drumurile forestiere din sit şi de la limita acestuia
[descriere]
83

speciei
E.6 Detalii Există habitate acvatice cu urme de uleiuri şi / sau carburanţi.
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor La limta sitului, lângă DJ 5B există o microhidrocentrală.
[descriere]
speciei
E.6 Detalii Funţionarea microhidrocentralei nu are efecte negative asupra
populaţiei de triton carpatic din sit.
A.8 Presiune actuală K02.02 acumularea de material organic
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor În interiorul ROSCI0247 pe toată suprafaţa sitului.
[descriere]
84

speciei
E.6 Detalii Ca si consecinţă a faptului că în interiorul ROSCI0247 nu se
efectuează lucrări management silvic s-au acumulat cantităţi
mari de lemn mort.
Specia de interes comunitar CORDULEGASTER HEROS

Pe baza cerințelor ecologice a speciei și arealului geografic cunoscut considerăm că specia este
improbabil să existe în acest sit.
Nu s-au evaluat impacturi cauzate de presiunile actuale asupra speciei Cordulegaster heros.

E.1 Specia Leucorrhinia pectoralis (Charpentier 1825)
E.2 Localizarea impacturilor Harta este prezentată în Anexa 26 PS 1
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Numai în zone deschise la limita sitului, în partea de N, NE şi S a
cauzate de presiunile sitului
[descriere]
speciei
E.6 Detalii Păşunatul este neintensiv şi se practică cu oi şi vaci.
85

[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Pe suprafeţe reduse la limita de SV şi S a sitului.
[descriere]
speciei
E.6 Detalii Este posibil ca prezenţa în sit a acestei presiuni să se datoreze mai
degrabă inacurateţii limitelor sitului, care trec de o parte sau de
alta a drumurilor forestiere fără a ţine cont de repere fizice clare.
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor La limita sitului, în zona Dorna Borcuţ
[descriere]
speciei
E.6 Detalii În această zonă în prezent nu se mai fabrică mangal.
86

[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Situl ROSCI0247 este traversat în partea nordică, pe o lungime de
cauzate de presiunile circa 600 m de o cale ferată. Aceasta urmează apoi limita sitului
actualeasupra speciei paralel cu drumul judeţean 5B carea leagă localitatea Poiana
[descriere] Stampei de localitatea Dornişoara.
Un drum forestier care se desprinde din DJ 5B, traversează situl pe
la mijlocul lui, pe o lungime de circa 720 m şi se continua apoi atât
spre nord pe o lungime de circa 220 m cât şi spre sud pe o Poteca
amenajat cu lemn care traversează situl din zona nordică înspre
sud.
speciei
E.6 Detalii În prezent calea ferată nu mai este utilizată. Traficul auto pe
drumurile forestiere din sit este extrem de redus. Numărul de
turiști este relativ scazut.
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Numai pe drumurile forestiere de la limita sitului.
[descriere]
87

speciei
E.6 Detalii Circulă în număr redus de autovehicule


[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor Pe drumurile forestiere din sit şi de la limita acestuia
[descriere]
speciei
E.6 Detalii Există habitate acvatice cu urme de uleiuri şi / sau carburanţi.
Creșterea turbidității apelor curgătoare, colmatarea spațiilor

interstițiale și scaderea cantității de oxigen dizolvat din ape
datorită antrenarea aluviunilor in apele curgătoare, provenite din
activitatea vehicolelor forestiere (TAF-uri).
88

[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor La limta sitului, lângă DJ 5B există o microhidrocentrală.
[descriere]
speciei
E.6 Detalii Funţionarea microhidrocentralei nu are efecte negative asupra

populaţiei de Leucorrhinia pectoralis din sit.
Specia de interes comunitar DREPANOCLADUS VERNICOSUS

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Drepanocladus vernicosus: nu
este cazul (prezența speciei în sit este incertă).
Specia de interes comunitar DICRANUM VIRIDE
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Dicranum viride: nu este cazul
(prezența speciei în sit este incertă).
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Ligularia sibirica:
nu este cazul pentru că nu au fost identificate presiuni actuale
2.5.4.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra

speciilor
Evaluarea impacturilor cauzate de amenintari viitoare asupra speciei Triturus montandoni: nu este
cazul, nu au fost identificate amenințări viitoare
89
Specia de interes comunitar CORDULEGASTER HEROS. nu este cazul

Evaluarea impacturilor cauzate de amenintari viitoare asupra speciei Leucorrhinia pectoralis: nu
este cazul, nu au fost identificate amenințări viitoare
Specia de interes comunitar DREPANOCLADUS VERNICOSUS

Evaluarea impacturilor cauzate de amenintari viitoare asupra speciei Drepanocladus vernicosus: nu
este cazul (prezența speciei în sit este incertă).
Specia de interes comunitar DICRANUM VIRIDE

Evaluarea impacturilor cauzate de amenintari viitoare asupra speciei Dicranum viride: nu este cazul
(prezența speciei în sit este incertă).

A.1 Ameninţare viitoare J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracterstici
E.1 Specia Ligularia sibirica
E.2 Localizarea impacturilor cauzate ANEXA 26 AS1
de ameninţarea speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor cauzate În partea de nord-est a sitului.
[descriere]
E.4 Intensitatea localizată a Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în
impacturilor cauzate de locul respectiv, este semnificativ afectată.
ameininţarea asupra speciei
E.6 Detalii Acest tip de amenințare poate apărea atât ca urmare a
modificării unor factori abiotici cât și a impactului
antropo-zoogen (eutrofizare, tasare, modificarea
regimului termic și hidric ș.a.). Acești factori, prin natura
și intensitatea lor, pot favoriza modificarea compoziției
floristice a covorului ierbos, eliminarea speciilor
caracteristice și afirmarea speciilor nitrofile/ruderale,
90

ducând în timp la reducerea sau pierderea de
caracteristici specifice de habitat.
A.1 Ameninţare viitoare M01 – Schimbarea condițiilor abiotice
E.1 Specia Ligularia sibirica
E.2 Localizarea impacturilor cauzate ANEXA 26 AS2
[geometrie]
E.3 Localizarea impacturilor cauzate În partea de nord-est a sitului.
[descriere]
E.4 Intensitatea localizată a Medie (M) – viabilitatea pe termen lung a speciei, în
impacturilor cauzate de locul respectiv, este semnificativ afectată.
ameininţarea asupra speciei
E.5 Confidenţialitate Informaţii publice.
E.6 Detalii Fiind o specie mezohigrofilă, microtermă, acid-
ecologică relativ îngustă. Schimbarea condițiilor abiotice
prin creșterea temperaturii atmosferice și scăderea
precipitațiilor poate determina modificarea condițiilor
staționale favorabile pentru dezvoltarea speciei, pe
termen lung, aceasta putând fi înlocuită de specii mai
competitive (de ex. de speciile ruderale sau nitrofile).
91
3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de

habitate
Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile şi nu trebuie realizată pentru:
a) speciile ocazionale, a căror prezenţă este doar accidentală, eratică, nefiind regulată şi stabilă;
b) speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se datorează cel mai
probabil schimbărilor climatice şi pentru care nu există informaţii suficiente;
c) speciile cu prezenţă incertă, a căror prezenţă este nesigură, îndoielnică, dubioasă;
d) speciile a căror populaţie în sit este nesemnificativă în raport cu populaţia naţională –
“populaţia relativă” în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca “D – Populaţie
nesemnificativă”;
Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directiva Habitate în
cadrul articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii, precum şi în OUG 57/2007 cu
modificările şi completările ulterioare.
Directiva Habitate cuprinde o serie de cerinţe pentru Statele Membre cu privire la implementarea
măsurilor de conservare pentru habitatele şi speciile de interes Comunitar. Obiectivul general al
acestor măsuri ar fi atingerea scopului general al acestei Directive, menţionat în Articolul 2(1) “de
a contribui la asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale precum şi a faunei şi
florei sălbatice pe teritoriul european al Statelor Membre la care Tratatul se aplică”. Articolul
2(2) menţionează: “Măsurile luate în baza prezentei Directive vizează menţinerea sau restabilirea,
într-o stare favorabilă de conservare, a habitatelor naturale şi a speciilor din fauna şi flora
sălbatică de interes comunitar”, iar la punctul 3 al aceluiaşi articol se arată că “Măsurile luate în
baza prezentei Directive ţin seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de
particularităţile regionale şi locale.”
Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă, sunt definite în Directiva 92/43/EEC
”Habitate”.
Articolul 1(i) al Directivei Habitate defineşte starea de conservare a unei specii: “suma
influentelor care, actionand asupra speciei, distributia si abundenta populatiilor sale pe teritoriul
vizat in Articolul 2;
"Starea de conservare" va fi considerata "favorabila" cand:
- datele relative la dinamica populatiei speciei in cauza arata ca aceasta specie este continua sau
este susceptibila sa continue, pe termen lung, sa fie o componenta viabila a habitatului sau natural
si
92
-Aria de repartitie naturala naturala a speciei nu se reduce si nu risca sa se reduca intr-un viitor
previzibil
si
-exista si probabil va exista un habitat destul de intins pentru ca populatiile sale sa se mentina pe
termen lung. “
Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase:

„nefavorabil-inadecvat” pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor sau
managementului pentru a aduce specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un
pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani);
„nefavorabil-rău” pentru situaţiile în care specia este în pericol de a dispare în viitorul
previzibil (ex: 50-100 de ani).
Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare
corespunzătoare, starea de conservare este considerată „necunoscută”.
Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de
codificare pe culori (noţiunea de „semafor”) :
roşu pentru „nefavorabil-rău”;

portocaliu pentru „nefavorabil-inadecvat”;
verde pentru „favorabil”;
gri pentru „necunoscut”.
3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de interes

conservativ
3.1.1 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al
populaţiei speciei
TABELUL A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al
populaţiei
Nr Parametru Descriere
AMFIBIENI
A.1. Specia Triturus montandoni
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată  Populaţie permanentă
93
(sedentară/rezidentă)
A.3. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală 1000-1500 indivizi
protejată
A.4. Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei  bună - estimări statistice robuste
din aria naturală protejată sau inventarieri complete;
A.5. Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din
aria naturală protejată şi mărimea populaţiei formularul standard Natura 2000
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în Nu este cazul
planul de management anterior
A.7. Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea 1000 indivizi
favorabilă în aria naturală protejată
A.8. Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei Mărimea de referinţă a fost stabilită în
de referinţă pentru starea favorabilă urma observaţiilor de teren realizate în
perioada aprilie – iunie 2014 în cadrul
proiectului cu codul SMIS CSNR
36219, când în urma observaţiilor
directe au fost identificaţi circa 1000
indivizi adulţi. Ţinând cont de condiţiile
excelente de habitat, de impactul redus
al presiunilor actuale şi de lipsa
ameninţărilor la adresa acestei specii,
considerăm ca afectivul de 1000 de
indivizi să fie cel de referinţă pentru
ROSCI0247.
A.9. Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă  ”≈” – aproximativ egal,
pentru starea favorabilă şi mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei  ”x” – necunoscută
A.11. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a  insuficientă – date insuficiente sau
mărimii populaţiei speciei nesigure.
A.12. Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii  ”x” – necunoscută
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii  nu există suficiente informaţii pentru
populaţiei speciei exprimată prin calificative a putea aprecia magnitudinea
94
tendinţei actuale a mărimii
populaţiei speciei.
A.14. Structura populaţiei speciei  structura populaţiei pe vârste,
mortalitatea şi natalitatea nu deviază
de la normal;
A.15. Starea de conservare din punct de vedere al  ”FV” – favorabilă
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere  Nu este cazul
al populaţiei speciei
A.17. Starea de conservare necunoscută din punct de  Nu este cazul
vedere al populaţiei
NEVERTEBRATE
A.1 Specia Leucorrhinia pectoralis
A.2 Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată  Populaţie permanentă
(sedentară/rezidentă)
A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală 0-10 indivizi
protejată
A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei  bună - estimări statistice robuste sau
din aria naturală protejată inventarieri complete;
A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în 10 %
aria naturală protejată şi mărimea populaţiei
naţionale
A.6 Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în Nu este cazul
A.7 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea Minim 10-20 indivizi adulți
A.8 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de Mărimea de referinţă a fost stabilită în
referinţă pentru starea favorabilă urma observaţiilor de teren realizate în
perioada aprilie – iulie 2014 în zona
limitrofă (turbăria expolatată Turbamin)
unde au fost identificați peste 20 de
indivizi adulți inclusiv o femelă în
timpul depunerii pontei.
95
A.9 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă  ”<” – mai mică,

actuale
A.10 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei  ”x” – necunoscută
A.11 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a  insuficientă – date insuficiente sau
mărimii populaţiei speciei nesigure.
A.12 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii  ”x” – necunoscută
populaţiei speciei
A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii  nu există suficiente informaţii pentru
populaţiei speciei exprimată prin calificative a putea aprecia magnitudinea
tendinţei actuale a mărimii
populaţiei speciei.
A.14 Structura populaţiei speciei  Nu există date privind structura
populației;
A.15 Starea de conservare din punct de vedere al  ”U1” – inadecvată
populaţiei speciei
A.16 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere  Nu este cazul
A.17 Starea de conservare necunoscută din punct de  Nu este cazul
PLANTE
A.1 Specia Ligularia sibirica (L.) Cass.

A.2 Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejatăpopulaţie permanentă
A.3 Mărimea populaţiei speciei în aria naturală 225 de indivizi (95 indivizi aflaţi în
protejată stare de anteză la data efectuării
investigaţiei şi alţi cca 130 indivizi
aflaţi în stare vegetativă).
A.4 Calitatea datelor referitoare la populaţia speciei bună - estimări statistice robuste sau
din aria naturală protejată inventarieri complete
A.5 Raportul dintre mărimea populaţiei speciei în 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din
aria naturală protejată şi mărimea populaţiei formularul standard Natura 2000
naţionale
A.6 Mărimea reevaluată a populaţiei estimate în Prima evaluare.
96
A.7 Mărimea populaţiei de referinţă pentru starea x – necunoscută

A.8 Metodologia de apreciere a mărimii populaţiei de Prima evaluare
referinţă pentru starea favorabilă
A.9 Raportul dintre mărimea populaţiei de referinţă x – necunoscută
actuale
A.10 Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei x – necunoscută
A.11 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a Nu există suficiente date. Sunt necesare
mărimii populaţiei speciei studii populaționale pe perioadă
îndelungată în vederea evaluării
tendinței dinamicii mărimii populației
acestei specii.
A.12 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii Nu există suficiente date. Sunt necesare
populaţiei speciei studii populaționale pe perioadă
îndelungată în vederea evaluării
magnitudinii tendinței dinamice a
mărimii populației acestei specii.
A.13 Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii Nu există suficiente date.
populaţiei speciei exprimată prin calificative
A.14 Structura populaţiei speciei Nu există date privind structura
populaţiei. Sunt necesare studii
populaționale pe perioadă îndelungată
în vederea evaluării structurii populației
speciei.
A.15 Starea de conservare din punct de vedere al ”X” – necunoscută
populaţiei speciei
A.16 Tendinţa stării de conservare din punct de vedere Nu este cazul.
A.17 Starea de conservare necunoscută din punct de XX - nu există date suficiente pentru a
vedere al populaţiei putea stabili că starea de conservare din
punct de vedere al habitatului speciei nu
este în nici într-un caz favorabilă.
A.1 Specia Hamatocaulis vernicosus (Mitt.)
Hedenäs syn.: Drepanocladus
vernicosus (Mitt.) Warnst.
97
A.15 Starea de conservare din punct de vedere al Nu se justifică evaluarea stării de

populaţiei speciei conservare pentru această specie în
condiţiile în care prezenţa acesteia în sit
este incertă.
A.1 Specia Dicranum viride (Sull. & Lesq.) Lindb
A.15 Starea de conservare din punct de vedere al Nu se justifică evaluarea stării de
populaţiei speciei conservare pentru această specie în
condiţiile în care prezenţa acesteia în sit
este incertă.

habitatului speciei
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct

de vedere al habitatului acesteia
Nr Parametri Descriere
AMFIBIENI
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală  Populaţie permanentă
protejată (sedentară/rezidentă)
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală  5-5.5ha de zone umede (habitat pentru
protejată reproducere)
 Toată suprafaţa sitului în cursul vieţii
terestre
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului  bună - estimări statistice robuste sau
speciei inventarieri complete;
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Nu este cazul
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în 4 – 5 ha
aria naturală protejată
98
B.7. Metodologia de apreciere a suprafeţei Ţinând const de suprafaţa actuală de habitat

adecvate a habitatului speciei în aria naturală acvatic disponibbil şi de mărimea efectivului
protejată populaţional al speciei în sit considerăm că o
suprafaţă de circa 5 ha de zonă umedă este
suficientă pentru asigurarea succesului
reproductiv al speciei.
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată a  ” ≈” – aproximativ egal,
habitatului speciei şi suprafaţa actuală a
habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului  ”0” – stabilă,
speciei
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a  insuficientă – date insuficiente sau
suprafeţei habitatului speciei nesigure.
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria naturală  bună (adecvată)
protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei  ”x” – necunoscută
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a  insuficientă – date insuficiente sau
calităţii habitatului speciei nesigure.
B.14. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei  ”0” – stabilă,
funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului
B.15. Starea de conservare din punct de vedere al  ”FV” – favorabilă
habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din punct de  Nu este cazul
vedere al habitatului speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută din punct  Nu este cazul
de vedere al habitatului speciei
NEVERTEBRATE
A.1. Specia Leucorrhinia pectoralis
99
B.3 Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală  1 ha de zone umede (habitat pentru
protejată reproducere)
 30 ha de zona de liziera, drumuri, poeni
pentru zborul adulților
B.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului  medie – opinia expertului
speciei
B.5 Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Nu este cazul
B.6 Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în 2 ha de zone umede
aria naturală protejată 30 ha de zona de liziera, drumuri, poeni
pentru zborul adulților
B.7 Metodologia de apreciere a suprafeţei Ţinând cont de suprafaţa de habitat acvatic
adecvate a habitatului speciei în aria naturală inventariat în perioada aprilie – iulie 2014 în
protejată zona limitrofă (turbăria exploatată
Turbamin) unde au fost identificați peste 20
de indivizi adulți inclusiv o femelă în timpul
depunerii pontei, considerăm că o supafață
de minim 2 ha de luciu de apă formată din
ochiuri de apă cu o suprafață minimă de 20
mp și o adancime minimă de 1m poate să
asigure habitatul favorabil pentru succesului
reproductiv al speciei.
B.8 Raportul dintre suprafaţa adecvată a  “<” – mai mic
habitatului speciei
B.9 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului  ” -” – descrescător,
speciei
B.10 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a  insuficientă – date insuficiente sau
suprafeţei habitatului speciei nesigure.
B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală  medie
protejată
B.12 Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei  ”-” – descrescător
B.13 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a  insuficientă – date insuficiente sau
calităţii habitatului speciei nesigure.
100
B.14 Tendinţa actuală globală a habitatului speciei ”-” – descrescător

calităţii habitatului speciei
B.15 Starea de conservare din punct de vedere al  ”U1” – inadecvată
habitatului speciei
B.16 Tendinţa stării de conservare din punct de  Nu este cazul
B.17 Starea de conservare necunoscută din punct  Nu este cazul
de vedere al habitatului speciei
PLANTE
A.1. Specia Ligularia sibirica (L.) Cass.

A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală populație permanentă
protejată
B.3 Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală Nu există date suficiente, deoarece habitatul
protejată în care a fost găsită specia nu se regăsește pe
fișa standard a sitului.
B.4 Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului Insuficientă.

speciei
B.5 Suprafaţa reevaluată a habitatului speciei din Nu este cazul
B.6 Suprafaţa adecvată a habitatului speciei în Nu există date suficiente.
B.7 Metodologia de apreciere a suprafeţei Nu este cazul.
adecvate a habitatului speciei în aria naturală
protejată
B.8 Raportul dintre suprafaţa adecvată a Nu există date suficiente.
habitatului speciei
B.9 Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului ” x” – necunoscută
speciei
B.10 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a Insuficientă.
suprafeţei habitatului speciei
B.11 Calitatea habitatului speciei în aria naturală Necunoscută.
protejată
101
B.12 Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei ”x” – necunoscută

B.13 Calitatea datelor privind tendinţa actuală a Insuficientă.
B.14 Tendinţa actuală globală a habitatului speciei ”x” – necunoscută.
B.15 Starea de conservare din punct de vedere al ”X” – necunoscută
habitatului speciei
B.16 Tendinţa stării de conservare din punct de Nu este cazul
B.17 Starea de conservare necunoscută din punct XX - nu există date suficiente pentru a putea
de vedere al habitatului speciei stabili că starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei nu este în nici
într-un caz favorabilă.
A.1 Specia Hamatocaulis vernicosus (Mitt.) Hedenäs
syn.: Drepanocladus vernicosus (Mitt.)
Warnst.
B.15 Starea de conservare din punct de vedere al Prezența speciei în sit este incertă, astfel nu
habitatului speciei se justifică evaluarea stării de conservare a
habitatului pentru această specie.
B.15 Starea de conservare din punct de vedere al Nu se justifică evaluarea stării de conservare
habitatului speciei pentru această specie în condiţiile în care
prezenţa acesteia în sit este incertă.

perspectivelor speciei
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din

punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor
AMFIBIENI
A.1 Specia Triturus montandoni
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
102
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii  ”0” – stabilă,

populaţiei
C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei  ”≈” – aproximativ egal,
de referinţă pentru starea favorabilă
şi mărimea populaţiei viitoare a
speciei
C.5. Perspectivele speciei din punct de  FV – perspective bune
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei  ”0” – stabilă,
habitatului speciei
C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată a  ”≈” – aproximativ egal,
habitatului speciei şi suprafaţa
habitatului speciei în viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct de  FV – favorabile,
C.9. Perspectivele speciei în viitor  ”FV” – favorabile,
C.10. Efectul cumulat al impacturilor  Scăzut
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale  Scăzută
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare  Scăzută
asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a  viabilitatea pe termen lung a speciei este
speciei asigurată;
C.14. Starea de conservare din punct de  ”FV” – favorabilă
vedere al perspectivelor speciei în
viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din  ”0” – este stabilă,
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare necunoscută  Nu este cazul
din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
NEVERTEBRATE
A.1 Specia Leucorrhinia pectoralis
103
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria  Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3 Tendinţa viitoare a mărimii  ”+” – crescător, daca se aplică masurile de
populaţiei management
C.4 Raportul dintre mărimea populaţiei  ”≈” – aproximativ egal, daca se aplică
de referinţă pentru starea favorabilă masurile de management
speciei
C.5 Perspectivele speciei din punct de  FV – perspective bune, daca se aplică
vedere al populaţiei masurile de management
C.6 Tendinţa viitoare a suprafeţei  ”+” – crescător, daca se aplică masurile de
habitatului speciei management
C.7 Raportul dintre suprafaţa adecvată a  ”≈” – aproximativ egal, daca se aplică
habitatului speciei şi suprafaţa masurile de management
C.8 Perspectivele speciei din punct de  FV – favorabile, daca se aplică masurile de
vedere al habitatului speciei management
C.9 Perspectivele speciei în viitor  ”FV” – favorabile, daca se aplică masurile de
management
C.10 Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor  Scăzut, daca se aplică masurile de
management
C.11 Intensitatea presiunilor actuale  Scăzută
asupra speciei
C.12 Intensitatea ameninţărilor viitoare  Scăzută
asupra speciei
C.13 Viabilitatea pe termen lung a  viabilitatea pe termen lung a speciei este
speciei asigurată; daca se aplică masurile de
management
C.14 Starea de conservare din punct de  ”FV” – favorabilă, daca se aplică masurile
vedere al perspectivelor speciei în de management
viitor
C.15 Tendinţa stării de conservare din  ”0” – este stabilă, daca se aplică masurile de
punct de vedere al perspectivelor management
speciei în viitor
104
C.16 Starea de conservare necunoscută  Nu este cazul

din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
PLANTE
A.1 Specia Ligularia sibirica (L.) Cass.
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria populație permanentă
C.3 Tendinţa viitoare a mărimii ”x” – necunoscută
populaţiei
C.4 Raportul dintre mărimea populaţiei ”x” – necunoscut
de referinţă pentru starea favorabilă
speciei
C.5 Perspectivele speciei din punct de X – perspective necunoscute
C.6 Tendinţa viitoare a suprafeţei ”x” – necunoscută
habitatului speciei
C.7 Raportul dintre suprafaţa adecvată a ”x” – necunoscut
habitatului speciei şi suprafaţa
C.8 Perspectivele speciei din punct de X – perspective necunoscute
C.9 Perspectivele speciei în viitor X – necunoscute
C.10 Efectul cumulat al impacturilor Scăzut.
asupra speciei în viitor
C.11 Intensitatea presiunilor actuale Nu este cazul.
asupra speciei
C.12 Intensitatea ameninţărilor viitoare Medie
asupra speciei J03.01 - Reducerea sau pierderea de caracterstici
M01 – Schimbarea condițiilor abiotice
C.13 Viabilitatea pe termen lung a Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi
speciei asigurată dacă se aplică măsurile de management.
C.14 Starea de conservare din punct de "X" – necunoscută
vedere al perspectivelor speciei în
viitor
105
C.15 Tendinţa stării de conservare din Nu este cazul.

punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16 Starea de conservare necunoscută XX - nu există date suficiente pentru a putea stabili
din punct de vedere al că starea de conservare din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor habitatului speciei nu este în nici într-un caz
favorabilă.
A.1 Specia Hamatocaulis vernicosus (Mitt.) Hedenäs syn.:
Drepanocladus vernicosus (Mitt.) Warnst
C.14 Starea de conservare din punct de Nu se justifică evaluarea stării de conservare pentru
vedere al perspectivelor speciei în această specie în condiţiile în care prezenţa acesteia în
viitor sit este incertă.
C.14 Starea de conservare din punct de Prezența speciei în sit este incertă: nu se justifică
vedere al perspectivelor speciei în evaluarea stării de conservare pentru această specie.
viitor
3.1.4 Evaluarea globala a speciei
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei

în cadrul ariei naturale protejate
AMFIBIENI
D.3. Starea globală de conservare a speciei  ”FV” – favorabilă
D.4. Tendinţa stării globale de conservare a  ”0” – este stabilă,
speciei
D.5. Starea globală de conservare  Nu este cazul
necunoscută
D.6. Informaţii suplimentare  Nu este cazul
NEVERTEBRATE
106
A.1. Specia Leucorrhinia pectoralis

D.3 Starea globală de conservare a speciei  ”U1” – inadecvată
D.4 Tendinţa stării globale de conservare a  FV – perspective bune, daca se aplică
speciei masurile de management
D.5 Starea globală de conservare  Nu este cazul
necunoscută
D.6 Informaţii suplimentare  Nu este cazul
PLANTE
A.1. Specia Drepanocladus vernicosus
D.3 Starea globală de conservare a speciei Prezența speciei în sit este incertă: nu se justifică
evaluarea stării de conservare pentru această
specie.
A.1. Specia Dicranum viride
D.3 Starea globală de conservare a speciei Prezența speciei în sit este incertă: nu se justifică
evaluarea stării de conservare pentru această
specie.
A.1. Specia Ligularia sibirica
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală Populație permanentă

protejată
D.3 Starea globală de conservare a speciei ”X” – necunoscută
D.4 Tendinţa stării globale de conservare a Nu este cazul
speciei
D.5 Starea globală de conservare ”XX” - nu există date pentru a putea stabili că
necunoscută starea globală de conservare nu este în nici într-un
caz favorabilă.
D.6 Informaţii suplimentare -
Starea de conservare a speciei de interes comunitar Cordulegaster heros Theischinger, 1979
107
Pe baza cerințelor ecologice a speciei și arealului geografic cunoscut, considerăm că specia este
improbabil să existe în acest sit.
3.2. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat de

interes conservativ
Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar. Definiţie. Generalităţi.
Starea de conservare a unui habitat este definită în Directiva Habiate în cadrul articolului
1(e) astfel: “starea de conservare a unui habitat natural înseamnă suma influenţelor ce acţionează
asupra unui habitat natural şi a speciilor tipice pe care le adăposteşte, care pot afecta pe termen
lung repartiţia sa naturală, structura şi funcţiile sale, ca şi supravieţuirea pe termen lung a
speciilor sale tipice, pe teritoriul vizat în Articolul 2”.
Starea de conservare a unui habitat, stabilită pe baza unor atribute care descriu (direct sau
indirect) starea acestuia, poate fi:
a. Stare favorabilă de conservare

În conformitate cu Directiva Habitate, Articolul 1(e), un habitat va fi în stare favorabilă de
conservare atunci când:
- aria sa de răspândire naturală ca şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestei arii
sunt stabile sau în extindere;
- există structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea pe termen lung şi este
posibil să existe în viitorul previzibil;
- perspective viitoare care îi sunt asociate sunt favorabile, iar stadiul de conservare a
speciilor care îi sunt tipice este favorabil conform punctului (i) (datele relative la
dinamica populaţiei speciei în cauză arată că această specie continuă si este posibil să
continue, pe termen lung, să fie o componentă viabilă a habitatului său natural; aria de
repartiţie naturală a speciei nu se reduce şi nu riscă să se reducă într-un viitor previzibil
şi există şi probabil va exista un habitat destul de întins pentru ca populaţiile sale să se
menţină pe termen lung).
b. Stare de conservare nefavorabilă, care grupează două clase:
„nefavorabilă-inadecvată” pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor

sau managementului pentru a aduce habitatul în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un
pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani);
108
„nefavorabilă-rea” pentru situaţiile în care habitatul este în pericol de a disparea în viitorul

previzibil (ex: 50-100 de ani).
În cazul în care datele existente sunt insuficiente pentru a stabili statutul de conservare al
unui habitat, starea de conservare este considerată „necunoscută”.
Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de
codificare pe culori (noţiunea de „semafor”):
verde pentru „favorabilă”;

portocaliu pentru „nefavorabilă-inadecvată”;
roşu pentru „nefavorabilă-rea”;
gri pentru „necunoscută”.
Metode de evaluare a stării de conservare a habitatelor de interes comunitar

Evaluarea stării de conservare în contextul planului de management pentru o arie naturală
protejată:
Evaluarea stării de conservare este esențială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de
management pentru siturile Natura 2000. Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca
favorabilă la momentul elaborării planului de management, activităţile din acest plan trebuie să se
axeze pe menţinerea stării de conservare pe termen lung (prin monitorizarea habitatului), iar
regulile şi rezultatele procedurii de evaluare să prevină şi să combată acele activităţi al căror impact
potenţial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.
Dacă starea de conservare a unui habitat este evaluată ca ”nefavorabilă-inadecvată” sau
”nefavorabilă-rea”, activităţile din planul de management trebuie să vizeze, în special,
îmbunătățirea acelor parametri care împiedică habitatul să ajungă în starea de conservare favorabilă.
De asemenea, în elaborarea oricărui plan este necesară anticiparea evoluţiei stării de
conservare a habitatelor, inclusiv cu luarea în considerare a impactului cumulat, conform
principiului precauţiei.
In situaţia în care starea de conservare este evaluată ca fiind ”necunoscută”, activităţile din
planul de management trebuie să urmărească micşorarea efectelor activităţilor cu impact negativ
asupra habitatului şi limitarea sau interzicerea oricărei activităţi viitoare, susceptibile de a afecta
tipul de habitat. Trebuie să se evite situaţia în care tipul de habitat ajunge în stare de conservare
nefavorabilă, din cauza inexistenţei sau insuficienţei informaţiilor necesare pentru a putea evalua
starea lor de conservare.
109
În concluzie, măsurile, activităţile şi regulile din planul de management trebuie să fie

preventive, adecvate, eficiente și integrate, astfel încât să asigure condițiile necesar pentru ca
habitatele de interes conservativ să se menţină sau să ajungă în stare de conservare favorabilă.
Evaluarea stării de conservare a habitatelor

Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate tipurile de habitate şi nu trebuie
realizată pentru:
 tipurile de habitate cu prezenţă incertă;
 tipurile de habitate a căror suprafaţă în sit este nesemnificativă în raport cu suprafaţa
respectivului tip de habitat la nivel naţional (“suprafaţa relativă” fiind evaluată ca
“D”);
Starea de conservare se evaluează pentru toate habitatele pentru a căror conservare a fost
desemnat situl.
Parametrii utilizați pentru calculul stării de conservare a unui habitat sunt:
- suprafața ocupată de habitat;
- structura și funcționalitatea specifică a habitatului;
- perspective viitoare care îi sunt asociate.
Evaluarea globală a stării de conservare a unui habitatului se estimează prin agregarea

rezultatelor celor trei parametri, folosind următoarele reguli:
- statut de conservare favorabil – indicator verde: indicator verde pentru toți parametrii sau
doi indicatori verzi și unul « necunoscut »;
- statut de conservare nefavorabil neadecvat - indicator portocaliu: cel puțin un indicator
portocaliu dar niciun indicator roșu;
- statut de conservare nefavorabil rău-indicator roșu: cel puțin un indicator roșu;
- statut de conservare necunoscut: doi sau mai mulți indicatori « necunoscut » asociați cu
indicatori verzi sau toți indicatorii « necunoscut ».
Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului se obţine prin agregarea rezultatelor a trei
parametri, respectiv:
 Starea de conservare din punct de vedere al suprafeţei habitatului
 Starea de conservare din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului
 Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor
Evaluarea stării de conservare a fost facută pentru două din habitatele pentru a căror conservare
a fost desemnat situl, și care au fost identificate in teren, respectiv:
 Habitatul prioritar 91D0* - Turbării cu vegetație forestieră
110
 Habitatul prioritar 7110* Turbării bombate active

În cazul habitatului de interes comunitar 7120 Tinoave bombate degradate, capabile încă de
regenerare naturală, nu s-a realizat evaluarea statutului conservativ, datorită prezenței incerte
a acestuia în perimetrul ariei protejate ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei.
3.2.1 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de

vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de

habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate
Nr Atribut Descriere
E.1 Clasificarea habitatului EC

E.2 Codul Habitatului 91D0* - Turbării cu vegetație forestieră
Sphagnum sp.
 R4412 – Rariști sud-est carpatice de molid (Picea
abies) și/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave
E.3 Suprafaţa acoperită de b)
către habitat în aria 550 ha
E.4 Calitatea datelor pentru  bună
suprafaţa acoperită de către
habitat în aria naturală
protejată
E.5 Raportul dintre suprafaţa Date insuficiente la nivel național
acoperită de către habitat
în aria naturală protejată şi
suprafaţa habitatului la
nivel naţional
E.6 Reevaluarea suprafaţei nu este cazul – prima evaluare
estimată în planul de
management anterior
111
E.7 Suprafaţa de referinţă  ”x” – prima evaluare

favorabilă a habitatului din
E.8 Metodologia de apreciere a  ”x” – prima evaluare
suprafeţei de referinţă
favorabile a habitatului din
E.9 Raportul dintre suprafaţa  ”x” – necunoscută
de referinţă favorabilă a
habitatului şi suprafaţa
actuală a habitatului
E.10 Tendinţa actuală a  ”x” – necunoscută
suprafeţei habitatului
E.11 Motivul descreşterii nu este cazul
E.12 Explicaţii asupra motivului nu este cazul
descreşterii suprafeţei
habitatului
E.13 Calitatea datelor privind  insuficientă
tendinţa suprafeţei
habitatului
E.14 Magnitudinea tendinţei nu este cazul – date insuficiente
E.15 Magnitudinea tendinţei  <5%

exprimată prin calificative
E.16 Schimbări în modelul de  nu există date privind schimbările în modelul de
distribuţie al suprafeţelor distribuţie al suprafeţelor habitatului în cadrul sitului.
habitatului
E.17 Starea de conservare a  ”X” – necunoscută
habitatului din punct de
vedere al suprafeţei
acoperite de către habitat
112
E.18 Tendinţa stării de nu este cazul

conservare a tipului de
habitat din punct de vedere
al suprafeţei ocupate
E.19 Detalii asupra stării de ”
conservare a tipului de  XX” - nu există date pentru a putea stabili că starea de
habitat din punct de vedere conservare nu este în nici într-un caz favorabilă.
E.1 Clasificarea habitatului  EC

E.2 Codul Habitatului 7110* Turbării bombate active
 R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo- oligotrofe,
acide cu Eriophorum vaginatum și Sphagnum recurvum
E.3 Suprafaţa acoperită de b)
către habitat în aria sup. min.: 0,75 ha
naturală protejată sup. max.: 1 ha
E.4 Calitatea datelor pentru  bună

suprafaţa acoperită de către
habitat în aria naturală
protejată
E.5 Raportul dintre suprafaţa date insuficiente la nivel național
în aria naturală protejată şi
suprafaţa habitatului la
nivel naţional
E.6 Reevaluarea suprafaţei nu este cazul – prima evaluare
estimată în planul de
management anterior
E.7 Suprafaţa de referinţă  ”x” – prima evaluare
favorabilă a habitatului din
113
E.8 Metodologia de apreciere a  ”x” – prima evaluare

suprafeţei de referinţă
favorabile a habitatului din
E.9 Raportul dintre suprafaţa  ”x” – necunoscută
de referinţă favorabilă a
habitatului şi suprafaţa
actuală a habitatului
E.10 Tendinţa actuală a  ”x” – necunoscută
E.11 Motivul descreşterii  nu este cazul
E.12 Explicaţii asupra motivului nu este cazul
descreşterii suprafeţei
habitatului
E.13 Calitatea datelor privind  insuficientă
tendinţa suprafeţei
habitatului
E.14 Magnitudinea tendinţei nu este cazul – date insuficiente
E.15 Magnitudinea tendinţei  >5%
exprimată prin calificative
E.16 Schimbări în modelul de  nu există date privind schimbările în modelul de distribuţie
distribuţie al suprafeţelor al suprafeţelor habitatului în cadrul sitului.
habitatului
E.17 Starea de conservare a
habitatului din punct de  ”x” – necunoscută
vedere al suprafeţei
acoperite de către habitat
E.18 Tendinţa stării de
conservare a tipului de  ”x” – este necunoscută
114
E.19 Detalii asupra stării de  ”XU” - starea de conservare este necunoscută dar nu
conservare a tipului de este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă -
habitat din punct de vedere inadecvată sau nefavorabilă - rea)

E.2 Codul Habitatului  7120 Tinoave bombate degradate, capabile încă de
regenerare naturală
Se pare că nu există asociaţii vegetale specifice (posibil

Epilobio-Juncetum effusi Oberd. 1957 şi Valeriano-
Filipenduletum Siss. 1946)
E.3 Suprafaţa acoperită de  Habitat cu prezență incertă în cadrul sitului
către habitat în aria ROSCI0247
naturală protejată  Nu este posibilă evaluarea stării de conservare
3.2.2 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere

al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat

din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice

Sphagnum sp.
115
F.3 Structura şi funcţiile Din punct de vedere structural habitatul 91D0* este reprezentat
habitatului în sit prin fitocenoze aparținând asociației Sphagno – Piceetum
Hartm.1942 (incl. Eriophoro vaginati-Pinetum sylvestris
Hueck 1931)
 structura şi funcţiile habitatului, incluzând şi speciile sale
tipice sunt în condiţii bune, fără deteriorări semnificative
F.4 Starea de conservare a
habitatului din punct de  ”FV” – favorabilă
vedere al structurii şi
funcţiilor specifice
habitatului
F.5 Tendinţa stării de nu este cazul
al structurii şi al funcţiilor
specifice
F.6 Detalii asupra stării de nu este cazul
specifice
E.1 Clasificarea habitatului EC

 R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo- oligotrofe, acide
F.3 Structura şi funcţiile
habitatului Din punct de vedere structural habitatul 7110* este reprezentat
în sit prin fitocenoze aparținând asociației Eriophoro vaginati-
Sphagnetum recurvi Hueck 1925.
 structura şi funcţiile habitatului, incluzând şi speciile

sale tipice sunt în condiţii bune, fără deteriorări semnificative
116
F.4 Starea de conservare a

habitatului din punct de  ”FV” – favorabilă
vedere al structurii şi
funcţiilor specifice
habitatului
F.5 Tendinţa stării de
conservare a tipului de nu este cazul
specifice
F.6 Detalii asupra stării de nu este cazul
specifice


E.3 Suprafaţa acoperită de către  Habitat cu prezență incertă în cadrul sitului
habitat în aria naturală ROSCI0247
protejată  Nu este posibilă evaluarea stării de conservare
3.2.3 Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de

vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de

habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
117

Sphagnum sp.
G.3 Tendinţa viitoare a  ”0” – stabilă
G.4 Mărimea suprafeţei
habitatului în viitor  ”x” – necunoscută
raportată la suprafaţa de
referinţă favorabilă a
habitatului
G.5 Perspectivele habitatului în X – perspective necunoscute
viitor
G.6 Efectul impacturilor asupra  Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale şi
habitatului în viitor ameninţările viitoare, nu vor avea în viitor un efect
semnificativ asupra habitatului
G.6 Viabilitatea pe termen lung  viabilitatea pe termen lung a habitatului este asigurată
a habitatului
G.8 Impacturile viitoare asupra
habitatului din perspectiva nu este cazul
ameninţărilor
G.9 Impacturile viitoare asupra nu este cazul
habitatului din perspectiva
presiunilor actuale
G.10 Starea de conservare a  ”FV” – favorabilă
habitatului din punct de
vedere al perspectivelor
habitatului în viitor
118
G11 Tendinţa stării de nu este cazul

habitatul din punct de
sale viitoare
G.12 Detalii asupra stării de nu este cazul
sale viitoare

 R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo- oligotrofe,
acide cu Eriophorum vaginatum și Sphagnum
recurvum
G.3 Tendinţa viitoare a  ”0” – stabilă
G.4 Mărimea suprafeţei
habitatului în viitor  ”x” – necunoscută
raportată la suprafaţa de
referinţă favorabilă a
habitatului
G.5 Perspectivele habitatului în  X – perspective necunoscute
viitor
G.6 Efectul impacturilor asupra  Impacturile, respectiv presiunile actuale şi
habitatului în viitor ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect foarte
mare asupra habitatului;
G.6 Viabilitatea pe termen lung  viabilitatea pe termen lung a habitatului ar putea fi
a habitatului asigurată
G.8 Impacturile viitoare asupra
habitatului din perspectiva K04.01 - Competiție
ameninţărilor M01 – Schimbarea condițiilor abiotice
119
G.9 Impacturile viitoare asupra Nu este cazul

habitatului din perspectiva
presiunilor actuale
G.10 Starea de conservare a
habitatului din punct de  ”U1” – inadecvata
habitatului în viitor
G11 Tendinţa stării de  ”+” – se îmbunătăţeşte,
sale viitoare
G.12 Detalii asupra stării de nu este cazul
sale viitoare


E.3 Suprafaţa acoperită de către  Habitat cu prezență incertă în cadrul sitului
habitat în aria naturală ROSCI0247
protejată  Nu este posibilă evaluarea stării de conservare
3.2.4 Evaluarea globala a stării de conservare a tipului de habitat
Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de

habitat
120

 R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum
sp.
H.3 Starea de conservare  ”FV” – favorabilă
globală a habitatului
H.4 Tendinţa stării de nu este cazul
conservare globală a
habitatului
H.5 Detalii asupra stării de nu este cazul
conservare necunoscute
H.6 Descrierea stării globale Din punct de vedere al suprafeței habitatului starea de conservare
de conservare a tipului a fost evaluată ca necunoscută, datorita absenței datelor, aceasta
de habitat în aria fiind prima evaluare realizată.
naturală protejată Structura şi funcţiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice)
sunt în condiţii bune, fără deteriorări semnificative, starea de
conservare din acest punct de vedere fiind evaluată ca favorabilă.
Statutul de conservare al habitatului din punct de vedere al
perspectivelor sale în viitor a fost evaluat ca favorabil.
Impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare,
nu vor avea în viitor un efect semnificativ asupra habitatului

 R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo- oligotrofe, acide
H.3 Starea de conservare  ”U1” – inadecvată
globală a habitatului
H.4 Tendinţa stării de  ”+” – se îmbunătăţeşte
conservare globală a
habitatului
H.5 Detalii asupra stării de nu este cazul
121
conservare necunoscute
H.6 Descrierea stării globale Din punct de vedere al suprafeței habitatului starea de conservare
de conservare a tipului a fost evaluată ca necunoscută, datorita absenței datelor, aceasta
de habitat în aria fiind prima evaluare realizată.
naturală protejată Structura şi funcţiile habitatului sunt în condiţii bune, fără
deteriorări semnificative, starea de conservare fiind evaluată ca
favorabilă.
Statutul de conservare al habitatului din punct de vedere al
perspectivelor sale în viitor a fost evaluat ca nefavorabil-
inadecvat. Impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările
viitoare, vor avea în viitor un efect foarte mare asupra habitatului

Se pare că nu există asociaţii vegetale specifice (posibil Epilobio-

Juncetum effusi Oberd. 1957 şi Valeriano-Filipenduletum Siss.
1946)
E.3 Suprafaţa acoperită de  Habitat cu prezență incertă în cadrul sitului
către habitat în aria ROSCI0247
naturală protejată  Nu este posibilă evaluarea stării de conservare
122
4. Scopul si obiectivele Planului de Management

4.1. Scopul planului de management pentru aria naturală protejată.
Scopul planului de management este o afirmare a unei stări viitoare ideale pentru întregul
Sit Natura 2000 pe termen lung, ce înglobează nu numai o stare viitoare dar şi atitudini şi
experienţe legate de viitor.
Directivele UE prevăd un obiectiv comun pentru siturile Natura 2000: ”de a menţine sau
reface habitatele şi speciile la un nivel favorabil de conservare” prin măsuri care ”să ţină seama de
cerinţele economice, sociale şi culturale, precum şi de caracteristicile regionale şi locale”.
Situl Natura 2000 trebuie să aibă un scop mai larg, care să nu se limiteze doar la
conservarea speciilor şi habitatelor, ci să cuprindă întreaga problematică a dezvoltării
durabile a comunităţilor locale de care depinde menţinerea stării de conservare speciilor şi
habitatelor. Prin armonizarea acestor două direcţii rezultă o formulare iniţială a scopului în
modul următor:
Menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor acestora, pentru care a
fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei, în contextul dezvoltării
durabile a comunităţilor locale ce se găsesc pe teritoriul Sitului. Această formulare poate suferi
modificări ulterioare dacă, în cadrul procesului de elaborare a planului de management se identifică
noi aspecte care ar trebui evidenţiate în obiectivul general al planului.
123
4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi

activităţi
4.2.1 OG. Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi
habitatelor de interes conservativ)
4.2.1.1. Obiectiv specific (OS). Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a
fost declarat situl, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.
Masuri de management propuse pentru mentinerea speciilor într-o stare favorabilă de

conservare

TRITURUS MONTANDONI ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
Cod
Titlu Descriere
MS
Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea
habitatului pentru specie, respectiv propietăţile
fizico-chimice ale apei (temperatură de până în 20°C
Menţinerea calităţii habitatelor în sezonul de reproducere, Ph neutru spre slab acid şi
1.1.1
acvatice trubiditate redusă), suprafaţa habitatelor acvative (de
100-200 mp la nivelul sitului), etc şi se vor lua
măsuri după caz pentru menţinerea calităţii zonelor
umede.
Monitorizarea întinderii şi Seceta şi precipitaţiile reduse pot duce în timp la
1.1.2 suprafeţei acumulărilor temporare şi scăderea numărului şi reducerea suprafeţei actuale
permanente de apă din sit. ocupate de habitate acvatice de reproducere pentru
specie.
Crearea de noi bălţi cu suprafeţe variabile (1-3mp)
Crearea de noi habitate acvatice de prin săparea unor gropi cu adâncime de până la 0,5
1.1.3 m, în puncte unde este favorizată acumularea
reproducere în sit
naturală de apă, atât în interiorul ROSCI0247 în
habitate forestiere, cât şi la limita acestuia.
Reglementarea, limitarea şi/sau Vor fi interzise activităţi de drenare, desecare,
1.1.4 interzicerea oricăror activităţi canalizare, regularizare maluri, schimbarea
susceptibile să ducă la reducerea destinaţiei terenului etc. care ar putea duce imediat
124
suprafeţelor ocupate de habitate sau în timp la scăderea suprafeţei şi adâncimii

acvatice permanente şi temporare habitatul acvatic.
din sit
Interzicerea deversării oricăror substanţe poluante în
ape sau apropierea acestora, inclusiv în bălţi şi
Interzicerea poluării apelor şi şanţuri.
1.1.5
zonelor umede
Interzicerea depozitării deşeurilor de orice fel în ape,
pe malul apelor , în bălţi şi şanţuri, inclusiv a
materialului vegetal.
Specia se reproduce în bălţi, şanţuri şi ogaşe formate
Interzicerea circulaţiei motorizate în
drumuri de pamând şi în afara lor. Maşinile şi
scop de agrement pe drumurile
1.1.6 motocicletele de teren, ATV-urile etc. pot distruge
forestiere şi drumurile de pământ,
pontele şi omorî adulţii. Nu va fi permis accesul
precum şi în afara drumurilor, în
acestor vehicule în perioada de reproducere (aprilie-
perioada de reproducere a speciei.
iunie)
MĂSURI DE MANAGEMENT PROPUSE PENTRU MENŢINEREA SPECIEI

CORDULEGASTER HEROS ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
Nu este cazul, deoarece in situl Tinovul Mare Poiana Stampei, nu este arealul de distributie al
speciei Cordulegaster heros.

LEUCORRHINIA PECTORALIS ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
Cod
Titlu Descriere
MS
Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea
Menţinerea calităţii habitatelor habitatului pentru specie, respectiv propietăţile
1.2.1 fizico-chimice ale apei, suprafaţa habitatelor
acvatice
acvative etc şi se vor lua măsuri după caz pentru
menţinerea calităţii zonelor umede.
Monitorizarea întinderii şi Seceta şi precipitaţiile reduse, succesiunea ecologică
1.2.2 suprafeţei acumulărilor temporare şi naturală (reducerea suprafețelor acvatice) pot duce în
permanente de apă din sit. timp la scăderea numărului şi reducerea suprafeţei
125
actuale ocupate de habitate acvatice de reproducere

pentru specie.
Crearea de noi bălţi cu suprafeţe variabile (minim 20
mp) prin săparea unor gropi cu adâncime de până la
1 m, în puncte unde este favorizată acumularea
Crearea de noi habitate acvatice de naturală de apă, atât în interiorul ROSCI0247 în
1.2.3 habitate forestiere, cât şi la limita acestuia.
reproducere în sit
Realizarea acestei activități va avea efecte benefice
pe termen lung asupra populației de Leucorrhinia
pectoralis din sit și va asigura atingerea stării
favorabile de conservare a acestei specii.
Reglementarea, limitarea şi/sau Vor fi interzise activităţi de drenare, desecare,
interzicerea oricăror activităţi canalizare, regularizare maluri, schimbarea
1.2.4 susceptibile să ducă la reducerea destinaţiei terenului etc. care ar putea duce imediat
suprafeţelor ocupate de habitate sau în timp la scăderea suprafeţei şi adâncimii
acvatice permanente şi temporare habitatul acvatic.
din sit
Interzicerea deversării oricăror substanţe poluante în
ape sau apropierea acestora, inclusiv în bălţi şi
Interzicerea poluării apelor şi şanţuri.
1.2.5
zonelor umede
Interzicerea depozitării deşeurilor de orice fel în ape,
pe malul apelor , în bălţi şi şanţuri, inclusiv a
materialului vegetal.
Adulții zboară în perioada de vară (mai-august) care
Interzicerea colectării adulților de se suprapune cu maximum de sezon turistic, fiind
1.2.6
către turiști recomandat accesul vizitatorilor in zona protejată
insoțiți de personal autorizat de custode.
MĂSURI DE MANAGEMENT PROPUSE PENTRU MENŢINEREA SPECIEI

DREPANOCLADUS VERNICOSUS ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ

MĂSURI DE MANAGEMENT PROPUSE PENTRU MENŢINEREA SPECIEI DICRANUM
VIRIDE ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
126

LIGULARIA SIBIRICA ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
Cod
Titlu Descriere
MS
Monitorizarea și evaluarea stării de conservare se va
realiza cu o frecvență diferită, în funcție de
Monitorizarea și evaluarea statutului indicatorii monitorizați:
1.3.1 - anual pentru variabilele populaționale
conservativ
(mărimea și vitalitatea populației);
- odată la 3 ani pentru monitorizarea stării de
conservare a habitatului.
Deoarece specia are un areal redus la o singură
suprafață (relativ mică), această măsură se impune
1.3.2 Interzicerea colectării speciei pentru a evita reducerea efectivului polulațional și a
viabilității speciei.
Reglementarea, limitarea şi/sau Orice activitate susceptibilă de modificare a

interzicerea activităţilor susceptibile suprafeței habitatului acestei specii trebuie să se
1.3.3
să ducă la reducerea suprafeţelor realizeze cu avizul custodelui și în conformitate cu
ocupate de habitatul acestei specii. normele silvice în vigoare.
Masuri de management propuse pentru mentinerea habitatelor
4.2.1.1.4 Măsură specifică/măsură de management (MG). MENŢINEREA HABITATULUI

91D0* TURBĂRII CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE
FAVORABILĂ
Cod
Titlu Descriere
MS
Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a
habitatului se va realiza cu o frecvență diferită în
funcție de indicatorii monitorizați:
Menținerea caracteristicilor
- anual – în cazul monitorizării stării de conservare
1.4.1 structurale și funcționale ale
din punct de vedere al suprafeței habitatului
habitatului
(dinamica suprafeței) și pentru factorii perturbatori
– tipul perturbării și suprafața afectată per straturi
de vegetație (strat arbori, subarboret, semințiș și
127
strat ierbos);
- odată la 5 ani pentru:
- monitorizarea conservării din punct de vedere al
regenerării naturale (semințiș - în cazul habitatelor
forestiere):
- compoziția specifică a semințișului
- gradul de acoperire: general și pe specii;
- odată la 10 ani pentru:
- monitorizarea stării de conservare din punct de
vedere al structurii vegetației:
- tipuri de comunități vegetale;
- compoziție specifică
- bogăție specifică
- număr straturi de vegetație
- gradul de acoperire pe straturi (general și pe
specii)
- arbori preexistenți (nr/specie)
- arbori morți (în picioare și la sol).
Pe baza acestor monitorizări se vor identifica cele
mai optime măsuri de management.
promovarea nucleelor de regenerare naturală
Conservarea vegetației
1.4.2 în goluri se pot promova nucleele de regenerare
caracteristice habitatului
naturale.
Reglementarea accesului în tinov în Accesul se va realiza pe punți special amenajate.
1.4.3
scopuri turistice
Amplasarea de panouri de Această măsură se impune ca urmare a necesității
informare și avertizare și aplicarea conștientizării populației cu privire la importanța
de sancțiuni pentru nerespectarea ariei protejate, serviciile de mediu asigurate de
1.4.4
reglementărilor incluse în planul de tipurile de habitate adăpostite de aceasta și
management sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea
reglementărilor incluse în planul de management.
Se va interzice pășunatul în interiorul habitatului
pentru evitarea eutrofizării și modificării
Interzicerea pășunatului în
1.4.5 competiției interspecifice naturale dintre plante
suprafețele ocupate de habitat
datorată: consumării selective a speciilor furajere,
eliminarea speciilor caracteristice (cu influență
128
negativă semnificativă asupra stratului muscinal ce

contribuie la menținerea echilibrului hidric) și
afectarea capacității regenerative a speciilor
edificatoare.
Interzicerea depozitării deșeurilor Se interzice depozitarea deșeurilor menajere și/sau
menajere și industriale în afara industriale, deoarece acumularea acestora
1.4.6
spațiilor special amenajate în acest determină deteriorarea habitatului.
scop
Reglementarea măsurilor de Intervențiile se fac numai cu acordul custodelui
1.4.7
gospodărire
1.4.8
Reglementarea recoltării fructelor Recoltarea fructelor de pădure se va realiza doar cu
1.4.9
de pădure avizul custodelui ariei protejate.
Datorită faptului că habitatele din sit depind de
Interzicerea oricărei intervenții care
regimul hidric și sunt răspândite corelat cu
poate duce la scăderea aportului
1.4.10 gradientul de umiditate, provenită din apa subterană
hidric, atât suprateran cât și
și supraterană, această măsură trebuie aplicată pe
subteran
întreg teritoriul sitului.
4.2.1.1.5 Măsură specifică/măsură de management (MG). MĂSURI DE MANAGEMENT

PROPUSE PENTRU MENŢINEREA HABITATULUI 7110* TURBĂRII ACTIVE ÎNTR-O
STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
Cod
Titlu Descriere
MS
Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a
habitatului se va realiza cu o frecvență diferită în
funcție de indicatorii monitorizați:
- anual – în cazul monitorizării stării de conservare
Menținerea caracteristicilor din punct de vedere al suprafeței habitatului
1.5.1 structurale și funcționale ale (dinamica suprafeței) și pentru factorii perturbatori
habitatului (tipul de perturbare și suprafața afectată);
- odată la 5 ani în cazul monitorizării conservării
din punct de vedere al caracteristicilor structurale
ale habitatului:
- tipuri de comunități vegetalecompoziție specifică
129
- bogăție specifică cormofite

- bogăție specifică briofite (mușchi)
- grad de acoperire (general și pe specii):
- cormofite ierboase
- cormofite lemnoase (arbori, arbuști, subarbuști)
- briofite.
Pe baza acestor monitorizări se vor identifica cele
mai optime măsuri de management.
Reglementarea accesului în tinov în Accesul se va realiza pe punți special amenajate.
1.5.2
scopuri turistice
Amplasarea de panouri de Această măsură se impune ca urmare a necesității
informare și avertizare și aplicarea conștientizării populației cu privire la importanța
de sancțiuni pentru nerespectarea ariei protejate, serviciile de mediu asigurate de
1.5.3
reglementărilor incluse în planul de tipurile de habitate adăpostite de aceasta și
management sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea
reglementărilor incluse în planul de management.
Se va interzice pășunatul în interiorul habitatului
pentru evitarea eutrofizării și modificării
competiției interspecifice naturale dintre plante
datorată: consumării selective a speciilor furajere,
Interzicerea pășunatului în
1.5.4 eliminarea speciilor caracteristice (cu influență
suprafețele ocupate de habitat
negativă semnificativă asupra stratului muscinal ce
contribuie la menținerea echilibrului hidric) și
afectarea capacității regenerative a speciilor
edificatoare.
Interzicerea depozitării şi Se interzice depozitarea deșeurilor menajere și/sau
1.5.5 abandonării deșeurilor menajere și industriale, deoarece acumularea acestora determină
industriale deteriorarea habitatului.
Reglementarea recoltării fructelor Recoltarea fructelor de pădure se va realiza doar cu
1.5.6
de pădure avizul custodelui ariei protejate.
Datorită faptului că habitatele din sit depind de
Interzicerea oricărei intervenții care
regimul hidric și sunt răspândite corelat cu
poate duce la scăderea aportului
1.5.7 gradientul de umiditate, provenită din apa subterană
hidric, atât suprateran cât și
și supraterană, această măsura trebuie aplicată pe
subteran
întreg teritoriul sitului.
1.5.8 Controlul invaziei speciilor Se propune extragerea puieților, astfel încât
130
lemnoase (Pinus sylvestris, Picea acoperirea cu specii lemnoase să nu depășească

abies, Betula sp.) 15% din suprafața ocupată de habitat.
MĂSURI DE MANAGEMENT PROPUSE PENTRU MENŢINEREA HABITATULUI 7120

TURBĂRII DEGRADATE CAPABILE DE REGENERARE NATURALĂ ÎNTR-O STARE
DE CONSERVARE FAVORABILĂ
4.2.2. OG. Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii

4.2.2.1. OS: Asigurarea bazei de informaţii/date referitoare la speciile şi habitatele de interes
conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar
pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului.
4.2.2.1.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare -

pentru speciile de interes conservativ
Cod
Titlu Descriere
MS
Actualizarea inventarelor - evaluarea Pentru a se realiza suportul necesar pentru
detaliată şi monitorizarea stării de managementul conservării biodiversităţii şi
conservare – pentru specia Triturus evaluarea eficienţei managementului acestei
montandoni specii este necesară actualizarea inventarelor
1.1.1
şi evaluarea detaliată a stării de conservare la
un interval de maxim 3 ani. Activitatea
trebuie efectuată cel puţin pe transectele
iniţiale.
conservare – pentru specia Leucorrhinia evaluarea eficienţei managementului acestei
1.1.2
pectoralis specii este necesară actualizarea inventarelor
şi evaluarea detaliată a stării de conservare la
un interval de maxim 3 ani. Activitatea
131
trebuie efectuată cel puţin pe transectele

iniţiale
conservare – pentru specia Ligularia evaluarea eficienţei managementului acestei
sibirica specii este necesară actualizarea anuală a
1.1.3
inventarelor şi evaluarea detaliată a stării de
conservare la un interval de maxim 3 ani.
Activitatea trebuie efectuată cel puţin pe
transectele iniţiale
conservare – pentru specia Dicranum evaluarea eficienţei managementului acestei
viride specii este necesară actualizarea anuală a
1.1.4
conservare – pentru specia Hamatocaulis evaluarea eficienţei managementului acestei
vernicosus specii este necesară actualizarea anuală a
1.1.5
4.2.2.1.2 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare

- pentru habitatele de interes conservativ
Cod
Titlu Descriere
MS
1.2.1
conservare pentru habitatul 91D0* evaluarea eficienţei managementului acestui
Turbării cu vegetație forestieră tip de habitat este necesară actualizarea
132

suprafeţele iniţiale.
conservare pentru habitatul 7110* evaluarea eficienţei managementului acestui
Tinoave bombate active tip de habitat este necesară actualizarea
1.2.2
suprafeţele iniţiale
4.2.3. OG. Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi

asigurarea durabilităţii managementului
4.2.3.1. OS: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de
conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
4.2.3.1.1 MG: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de
management.
Cod
Titlu Descriere
MS
Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul
Realizarea de patrule periodice pe sitului, în vederea asigurării respectării
3.1.1
teritoriul sitului regulamentului şi a prevederilor planului de
management.
133
Proiectele, planurile, şi programele vor fi

analizate din punctul de vedere al impactului
potenţial asupra speciilor criteriu şi asupra
Evaluarea impactului pentru proiectele, habitatului acestora. Se va urmări acordarea
planurile şi programele care se de avize pozitive doar acelor proiecte şi
1.1.2. realizează pe teritoriul şi vecinătatea planuri sau programe, de orice tip, care sunt
sitului și acordarea de avize - în conformitate cu prevederile
negative/pozitive/cu restricţii regulamentului și ale planului de
management, și care nu vor avea un impact
negativ asupra speciilor și habitatelor.
4.2.3.2. OS: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de

management.
4.2.3.2.1 Asigurarea finanţării
Cod
Titlu Descriere
MS
Custodele va urmări identificarea de surse de
finanţare în vederea asigurării bugetului
2.1.1. Identificarea de surse de finanţare
necesar pentru implementarea planului de
management.
Custodele va depune cereri de finanţare
pentru diferite fonduri şi programe de
Elaborarea de cereri de finanţare pentru
2.1.2. finanţare în vederea asigurării bugetului
diferite fonduri şi programe de finanţare.
necesar pentru implementarea planului de
management
Custodele va evalua cererile de avize primite
şi documentaţiile aferente, inclusiv
deplasându-se la faţa locului pentru
Evaluarea cererilor de avize şi eliberarea verificarea situaţiei, dacă este cazul. Pentru
2.1.3.
avizelor Natura 2000 această activitate custodele va percepe un
tarif, veniturile obţinute din această activitate
fiind alocate implementării planului de
management.
134
4.2.3.3 OS: Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
4.2.3.3.1 Măsuri specifice/măsuri de management
Cod
Titlu Descriere
MS
Se va monitoriza implementarea planului
Ajustarea/modificarea indicatorilor în de management şi se vor efectua
3.1.1 funcţie de modificarea implementării ajustări/modificări ale indicatorilor în
planului de management funcţie de modificarea implementării
planului de management
Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS;
Asigurarea logisticii necesare pentru achiziții tehnică pentru
3.1.2 implementarea planului de inventariere/monitorizare; achiziții
management vehicule pentru patrulare și pentru
monitorizare; birotică.
4.2.3.4 OS: Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul

sitului (custode)
Cod
Titlu Descriere
MS
Se va urmări asigurarea mijloacelor
Evaluarea nevoilor de formare a
logistice şi financiare necesare dezvoltării
4.1.1 personalului implicat în
profesionale pentru personalul/voluntarii
managementul sitului.
implicaţi în managementul sitului.
În funcţie de rezultatele obţinute în cadrul
evaluării nevoilor de formare a
Desfăşurarea şi participarea la cursuri
4.1.2 personalului implicat în managementul
de instruire necesare
sitului, se va organiza/participa la cursurile
necesare de instruire.
135
În cadrul acestor conferinţe personalul

Participarea la conferinte de implicat va acumula cunoştinţe de
4.1.3
specialitate specialitate de ultimă oră, cu aplicabilitate
practică imediată.
4.2.3.5 OS: Realizarea raportărilor necesare către autorităţi - Garda de Mediu, Ministerul
Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, şi altele asemenea
Cod
Titlu Descriere
MS
Elaborarea rapoartelor de activitate şi Custodele va realiza rapoartele de activitate
5.1.1
financiare şi financiare necesare
Custodele va răspunde solicitărilor
autorităţilor - Garda de Mediu, Ministerul
Trimiterea şi completarea rapoartelor Mediului și Schimbărilor Climatice,
5.1.2
în funcţie de solicitările autorităţilor Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului - pentru trimiterea rapoartelor de
activitate şi financiare.
4.2.4 OG: Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului
4.2.4.1. OS: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea

atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra
conservării biodiversităţii
4.2.4.1.1 MG Realizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
Cod
Titlu Descriere
MS
Se vor realiza întâlniri periodice pentru
Realizarea de întâlniri pentru Strategiei
elaborarea strategiei privind conştientizarea
1.1.1 şi a Planului de acţiune privind
publicului asupra importanţei, avantajelor şi
conştientizarea publicului
restricţiilor ce decurg din existenţa sitului.
136
4.2.4.1.2 MG: Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea

publicului
Cod
Titlu Descriere
MS
Realizarea de materiale informative Se va asigura baza materială pentru
referitoare la sit - broşuri, pliante, realizarea de materiale informative
1.2.1
postere, cărţi şi alte modalităţi de referitoare la sit - broşuri, pliante, postere,
informare cărţi şi alte modalităţi de informare
Realizarea/Actualizarea site-ului web Se va realiza şi actualiza site-ului web de
1.2.2
al sitului prezentare a sitului
Se va asigura baza materială pentru
1.2.3 Realizarea de panouri informative
realizarea de panouri informative
Realizarea de întâlniri cu Custodele va organiza întâlniri periodice cu
instituţii/organizaţii cu atribuţii instituţii/organizaţii având atribuţii
referitoare la conservarea referitoare la conservarea biodiversităţii în
1.2.4
biodiversităţii în sit de discutare a sit, cu scopul de a discuta problemele
problemelor legate de implementarea legate de implementarea planului de
planului de management management
Custodele va participa la evenimente
1.2.5 Participarea la evenimente locale
pentru promovarea zonei
Custodele va organiza acţiuni de educare
Organizarea de activitati educative cu
1.2.6 cu copii și tineri din zona sitului Natura
copii si tinerii
2000.
4.2.5 OG: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale

în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile
4.2.5.1 OS: Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere

Cod
Titlu Descriere
MS
137
Se va urmări optimizarea acordului între

includerea prevederilor Planului de măsurile planului de management vizând
management al sitului - referitoare la habitatele forestiere şi planurile de
5.1.1
habitatele forestiere - în amenajamentul amenajamente silvice, pentru o uniformizare
silvic a acţiunilor de management durabil a
resurselor.
4.2.5.2 OS Promovarea utilizării durabile a zonelor umede
Cod
Titlu Descriere
MS
informarea/conştientizarea publicului Se va proceda la această activitate pentru
larg asupra măsurilor şi regulilor de turiști/deţinători/utilizatori/gestionari ai
5.2.1 gestionare durabilă a zonelor umede suprafeţelor din sit care corespund
pentru deţinătorii şi/sau utilizatorii ecosistemelor de zone umede: mlaştini, ape
acestora. curgătoare, pădure aluvială.
4.2.5.3 OS Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau
în vecinătatea sitului
Cod
Titlu Descriere
MS
Promovarea includerii prevederilor Asigurarea uniformităţii între zonările
Planului de management în procesul de planului de management şi ale planurilor de
5.3.1
elaborare a planurilor de urbanism - urbanism - PUG, PUZ aparţinând
PUG, PUZ localităţilor incluse sau adiacente sitului
4.2.5.4: OS: Promovarea realizării şi comercializării de produse tradiţionale, etichitate cu

sigla sitului
Cod
Titlu Descriere
MS
Se va asigura baza materială şi se vor face
Conceperea şi distribuirea siglei sitului
demersurile necesare pentru conceperea şi
5.4.1 către producătorii locali de produse
distribuirea siglei sitului către producătorii
tradiţionale
locali de produse tradiţionale
138
Prezentarea produselor tradiţionale Sigla realizată şi produsele ce o vor avea

5.4.2 locale etichetate cu sigla sitului pe încorporată vor fi promovate şi în mediul
paginile web existente. online prin intermediul paginii web existente
4.2.6 OG: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin intermediul
valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
4.2.6.1 OS: Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor

Cod
Titlu Descriere
MS
Sunt necesare anumite îmbunătăţiri ale

infrastructurii pentru respectarea
standardelor internaţionale, creşterea
atractivităţii zonei, protejarea zonelor
vulnerabile din rezervaţie de impactul
Reabilitarea/îmbunătăţirea infrastructurii
6.1.1 antropic crescut, şi oferirea unor informaţii
de vizitare
şi servicii suplimentare turiştilor.
Realizarea/reabilitarea unor poteci tematice
pentru vizitarea sitului.
Organizarea unor acțiuni de colectare a
deșeurilor din aria sitului.
Amenajarea unor puncte de observare

Amenajarea unor puncte de observare a a biodiversităţii, inclusiv studii de
6.1.2
biodiversitatii fezabilitate, proiectare şi obţinerea
avizelor/ autorizatiilor necesare.
Instalarea de panouri şi indicatoare sau Instalarea de panouri şi indicatoare va
reabilitarea celor existente, în creşte vizibilitatea ariei şi gradul de
6.1.3.
principalele puncte de interes conştientizare în rândul localnicilor şi
turiştilor.
6.1.4 Elaborarea de ghiduri şi materiale Se vor realiza publicaţii de promovare a
promoţionale (cărţi poştale, pliante, valorilor naturale şi culturale - broşuri,
broşuri, hărți, etc.) pliante, postere, cărţi, hărți şi alte materiale
de promovare.
139
6.1.5 /participarea la evenimente locale pentru Se va participa la evenimente prin

promovarea diversităţii tradiţiilor care se promovează în rândul localnicilor
identitatea zonei şi renaşterea şi menţinerea
vechilor tradiţii şi practici.
6.1.6. Informare şi conştientizare localnici cu Se vor organiza sesiuni prin care să se
privire la ariile protejate, valorile realizeze creşterea nivelului de informare şi
naturale şi oportunităţile de valorificare conştientizare a localnicilor, în special în
durabilă ceea ce priveşte valorile naturale ale zonei
în care trăiesc, avantajul de a fi într-o arie
naturală protejată şi potenţialul obţinerii
unor beneficii concrete pentru ei, familiile
şi comunităţile lor.
6.1.7. Evaluare procese de dezvoltare locală şi Se va realiza monitorizarea proceselor de
impact asupra mediului, în proximitatea dezvoltare socio-economică în proximitatea
sitului sitului şi impactul pe care acestea îl au
asupra mediului.
6.1.8 Promovarea naţională şi internaţională a Se va încerca includerea destinaţiei Bistrița
sitului Tinovul Mare Poiana Stampei din Aurie în oferta unor agenţii şi ghiduri de
cadrul destinaţiei Ţara Dornelor specialitate la nivel naţional şi internaţional.
5. Planul de activitati
Planificare temporală a activităţilor
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Prioritat Respon
Nr Activitate T T T T Partener
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 e sabil
1 2 3 4
Obiectiv general: 4.2.1.1. Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul
1
menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.
1.1 4.2.1.1.1. MENŢINEREA SPECIEI TRITURUS MONTANDONI ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
Menţinerea AAPL,
calităţii AFF,
1.1.1 mare Custode
habitatelor GNM,
acvatice AAR,
ONG-uri
140
Monitorizarea
întinderii şi AFF,
suprafeţei AAPL,
1.1.2 acumulărilor mare Custode GNM,
temporare şi AAR,
permanente de ONG-uri
apă din sit.
Crearea de noi AFF,
habitate AAPL,
1.1.3
acvatice de mare Custode GNM,
.
reproducere în AAR,
sit ONG-uri
Reglementarea
, limitarea
şi/sau
interzicerea
oricăror
activităţi
AFF,
susceptibile să
AAPL,
ducă la
1.1.4 mare Custode GNM,
reducerea
AAR,
suprafeţelor
ONG-uri
ocupate de
habitate
acvatice
permanente şi
temporare din
sit
Interzicerea AAPL,
1.1.5 poluării apelor GNM,
mare Custode
. şi zonelor AAR,
umede ONG-uri
uri
Interzicerea
circulaţiei
AFF,
motorizate în
AAPL,
scop de
GNM,
1.1.6 agrement pe mare Custode
JR,
drumurile
AAR,
forestiere şi
ONG-uri
drumurile de
pământ,
141
precum şi în
afara
drumurilor, în
perioada de
reproducere a
speciei.
Prioritat Respon
1 2 3 4
1.2 4.2.1.1.2 MENŢINEREA SPECIEI LEUCORRHINIA PECTORALIS ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
AFF,
Menţinerea
AAPL,
calităţii
habitatelor
AAR,
acvatice
ONG-uri
Monitorizarea
întinderii şi AFF,
suprafeţei AAPL,
1.2.2 acumulărilor mare Custode GNM,
temporare şi AAR,
permanente de ONG-uri
apă din sit.
Crearea de noi AFF,
habitate AAPL,
1.2.3 acvatice de mare Custode GNM,
reproducere în AAR,
sit ONG-uri
Reglementarea
, limitarea
şi/sau
interzicerea
oricăror
activităţi
AFF,
susceptibile să
AAPL,
1.2.4 ducă la mare Custode
AAR,
reducerea
ONG-uri
suprafeţelor
ocupate de
habitate
acvatice
permanente şi
temporare din
142
sit
AFF
Interzicerea
AAPL,
poluării apelor
şi zonelor
AAR,
umede
ONG-uri,
AFF
Interzicerea
AAPL,
colectării
adulților de
AAR,
către turiști
ONG-uri,

Prioritat Respon
1 2 3 4
1.3 4.2.1.1.3. MENŢINEREA SPECIEI LIGULARIA SIBIRICA ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
AFF,
Monitorizarea
AAPL,
și evaluarea
statutului
AAR,
conservativ
ONG-uri
AFF,
Interzicerea AAPL,
1.3.2 colectării mare Custode GNM,
speciei AAR,
ONG-uri
Reglementarea
, limitarea
şi/sau
interzicerea
AFF,
activităţilor
AAPL,
susceptibile să
ducă la
AAR,
reducerea
ONG-uri
suprafeţelor
ocupate de
habitatul
acestei specii.
143
4.2.1.1.4. MENŢINEREA HABITATULUI 91D0* TURBĂRII CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ ÎNTR-O

1.4
STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
Menținerea AFF,
caracteristicilo AAPL,
1.4.1 r structurale și mare Custode GNM,
funcționale ale AAR,
habitatului ONG-uri
Refacerea
AFF,
vegetației
AAPL,
promovarea
nucleelor de
AAR,
regenerare
ONG-uri
naturală
Reglementarea AFF,
accesului în AAPL,
1.4.3 tinov în mare Custode GNM,
scopuri AAR,
turistice ONG-uri
Amplasarea de
panouri de
informare și
avertizare și
AFF,
aplicarea de
AAPL,
1.4.4 sancțiuni
mare Custode GNM,
. pentru
AAR,
nerespectarea
ONG-uri
reglementărilo
r incluse în
planul de
management
AFF,
Interzicerea
AAPL,
pășunatului în
1.4.5 GNM,
suprafețele mare Custode
. AAR,
ocupate de
ONG-uri
habitat
uri
AFF,
Interzicerea
AAPL,
depozitării
GNM,
1.4.6 deșeurilor mare Custode
JR,
menajere și
AAR,
industriale
ONG-uri
144
AFF,
Reglementarea AAPL,
1.4.7
măsurilor de mare Custode GNM,
.
gospodărire AAR,
ONG-uri
AAPL,
Reglementarea GNM,
1.4.8
activităților de mare Custode APM,
.
regenerare AAR,
AAF,
ONG-uri
AFF,
Reglementarea AAPL,
1.4.9 colectării GNM,
mare Custode
. fructelor de APM,
pădure AAR,
ONG-uri
Interzicerea
oricărei
AFF,
intervenții care
AAPL,
poate duce la
1.4.1 GNM,
scăderea mare Custode
0. APM,
aportului
AAR,
hidric, atât
ONG-uri
suprateran cât
și subteran
Prioritat Respon
1 2 3 4
1.5 4.2.1.1.5 MENŢINEREA HABITATULUI 7110* TURBĂRII ACTIVE ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
AFF,
Menținerea
AAPL,
caracteristicilo
GNM,
1.5.1 r structurale și mare Custode
AAR,
funcționale ale
AAF
habitatului
ONG-uri
Reglementarea AFF,
accesului în AAPL,
1.5.2 tinov în mare Custode GNM,
scopuri AAR,
turistice ONG-uri
145
Amplasarea de
panouri de
informare și
avertizare și AFF,
aplicarea de AAPL,
sancțiuni AAF,
1.5.3 mare Custode
pentru GNM,
nerespectarea AAR,
reglementărilo ONG-uri
r incluse în
planul de
management
Interzicerea
pășunatului în AFF,
1.5.4 suprafețele mare Custode AAPL,
ocupate de AAR,
habitat ONG-uri
Interzicerea AFF
depozitării AAPL,
1.5.5 deșeurilor mare Custode GNM,
menajere și AAR,
industriale ONG-uri,
AFF
Reglementarea
AAPL,
colectării
fructelor de
AAR,
pădure
ONG-uri,
Interzicerea
oricărei
intervenții care AFF
poate duce la AAPL,
1.5.7 scăderea mare Custode GNM,
aportului AAR,
hidric, atât ONG-uri,
suprateran cât
și subteran
Controlul
1.5.8 invaziei mare Custode AFF
speciilor AAPL,
146
lemnoase GNM,
(Pinus AAR,
sylvestris, ONG-uri,
Picea abies,
Betula sp.)
Prioritat Respon
1 2 3 4
Obiectiv general: 4.2.2.1. Asigurarea bazei de informaţii/date referitoare la speciile şi habitatele de interes conservativ -
2 inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării
biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului.
4.2.2.1.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de
2.1
interes conservativ
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.1 mare Custode
stării de
conservare –
pentru specia
Triturus
montandoni
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.2 mare Custode
stării de
conservare
pentru specia
Leucorrhinia
pectoralis
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
2.1.3 monitorizarea mare Custode
stării de
conservare
pentru specia
Ligularia
147
sibirica
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.4 mare Custode
stării de
conservare
pentru specia
Dicranum
viride
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.5 mare Custode
stării de
conservare
pentru specia
Hamatocaulis
vernicosus
4.2.2.1.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare - pentru speciile de
2.2
interes conservativ
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
stării de
AFF
2.2.1 conservare – mare Custode
pentru
habitatul
91D0*
Turbării cu
vegetație
forestieră
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea AFF
2.2.3 mare Custode
detaliată şi
monitorizarea
stării de
148
conservare
pentru
habitatul
7110*
Tinoave
bombate
active
Prioritat Respon
1 2 3 4
Obiectiv general: 4.2.3.1. Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare
3
favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
4.2.3.1.1 MG: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de
3.1
management.
Realizarea de AFF,
patrule AAPL,
3.1.1 periodice pe mare Custode AAR,
teritoriul ONG-uri
sitului
Evaluarea
impactului
pentru
proiectele,
planurile şi
programele AFF,
care se AAPL,
3.1.2 realizează pe medie Custode AAR,
teritoriul şi ONG-uri
vecinătatea
sitului și
acordarea de
avize -
negative/poziti
ve/cu restricţii
Prioritat Respon
1 2 3 4
4 Obiectiv general: 4.2.3.2. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management..
4.1 Asigurarea finanţării.
Identificarea AFF,
4.1.1 mare Custode
de surse de AAPL,
149
finanţare AAR,
ONG-uri
Elaborarea de
cereri de AFF,
finanţare AAPL,
4.1.2 pentru diferite medie Custode AAR,
fonduri şi ONG-uri
programe de
finanţare.
Evaluarea
cererilor de
avize şi
4.1.3 medie Custode
eliberarea
avizelor
Natura 2000
4.2 4.2.3.3 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
Ajustarea/mod
ificarea
indicatorilor în
funcţie de
4.2.1 mare Custode
modificarea
implementării
planului de
management
Asigurarea
logisticii
necesare
AFF
4.2.2 pentru mare Custode
implementarea
planului de
management
4.3 4.2.3.4 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului (custode)
Evaluarea
nevoilor de
formare a
4.3.1 personalului mare Custode
implicat în
managementul
sitului.
Desfăşurarea
4.3.2 medie Custode
şi participarea
150
la cursuri de
instruire
necesare
Participarea la
4.3.3 conferinte de medie Custode AFF
specialitate
4.2.3.5 Realizarea raportărilor necesare către autorităţi - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională
4.4
pentru Protecţia Mediului, şi altele asemenea
Elaborarea
rapoartelor de
4.4.1 mare Custode
activitate şi
financiare
Trimiterea şi
completarea
rapoartelor în
4.4.2 mare Custode
funcţie de
solicitările
autorităţilor
Obiectiv general: 4.2.4 Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi
5
comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii
5.1 4.2.4.1. Actualizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
Realizarea de
întâlniri pentru
AFF,
actualizarea
AAPL,
Strategiei şi a
5.1.1 mare Custode AAR,
Planului de
ONG-uri
acţiune privind
conştientizarea
publicului
5.2 4.2.4.1.2 Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
Realizarea de
materiale
informative
referitoare la
sit - broşuri,
5.2.1 medie Custode
pliante,
postere, cărţi
şi alte
modalităţi de
informare
Realizarea/Act
5.2.2 mare Custode
ualizarea site-
151
ului web al
sitului
Realizarea de
5.2.3
panouri
.
informative
Realizarea de
întâlniri cu
instituţii/organ
izaţii cu
atribuţii
referitoare la
AFF,
conservarea
AAPL,
5.2.4 biodiversităţii
AAR,
în sit de
ONG-uri
discutare a
problemelor
legate de
implementarea
planului de
management
AFF,
Participarea la
5.2.5 AAPL,
evenimente
. AAR,
locale
ONG-uri
Organizarea
de activitati
5.2.6
educative cu
copii si tinerii
Obiectiv general: 4.2.5 Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele
6
desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile
6.1 4.2.5.1 Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere
includerea
prevederilor
Planului de
management
AFF,
al sitului -
6.1.1 mare Custode AAPL,
referitoare la
ITRSV
habitatele
forestiere - în
amenajamentu
l silvic
6.2 4.2.5.2 OS Promovarea utilizării durabile a zonelor umede
152
informarea/co
nştientizarea
publicului larg
asupra
măsurilor şi
regulilor de AFF,
gestionare AAPL,
6.2.1 medie Custode
durabilă a AAR,
zonelor umede ONG-uri
pentru
deţinătorii
şi/sau
utilizatorii
acestora.
6.3 4.2.5.3 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităţilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
Promovarea
includerii
prevederilor
Planului de AFF,
management AAPL,
6.3.1 mare Custode
în procesul de AAR,
elaborare a ONG-uri
planurilor de
urbanism -
PUG, PUZ.
6.4 4.2.5.4 Promovarea realizării şi comercializării de produse tradiţionale, etichitate cu sigla sitului
Conceperea şi
distribuirea
siglei sitului AFF,
către AAPL,
6.4.1 medie Custode
producătorii AAR,
locali de ONG-uri
produse
tradiţionale
Prezentarea
produselor
tradiţionale
locale
6.4.2 medie Custode
etichetate cu
sigla sitului pe
paginile web
existente.
153
Obiectiv general: 4.2.6 Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor
7
naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
7.1 4.2.6.1 Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor
Reabilitarea/î
AFF,
mbunătăţirea
7.1.1 medie Custode AAPL
infrastructurii
de vizitare
Amenajarea
AFF,
unor puncte de
7.1.2 medie Custode AAPL
observare a
biodiversitatii
Instalarea de
panouri şi
indicatoare sau
AFF,
reabilitarea
AAPL,
7.1.3 celor medie Custode
AAR,
existente, în
ONG-uri
principalele
puncte de
interes
Elaborarea de
ghiduri şi
materiale AFF,
promoţionale AAPL,
7.1.4 medie Custode
(cărţi poştale, AAR,
pliante, ONG-uri
broşuri, hărți,
etc.)
/participarea la
evenimente AFF,
locale pentru AAPL,
7.1.5 medie Custode
promovarea AAR,
diversităţii ONG-uri
tradiţiilor
Informare şi
conştientizare
localnici cu
privire la ariile
7.1.6 medie Custode
protejate,
valorile
naturale şi
oportunităţile
154
de valorificare
durabilă
Evaluarea
proceselor de
dezvoltare
locală şi
7.1.7 medie Custode
impact asupra
mediului în
proximitatea
sitului
Promovarea
naţională şi AFF,
internaţională AAPL,
7.1.8 medie Custode
a destinaţiei AAR,
Poiana ONG-uri
Stampei
Abrevieri:
AFF – Administrator fond forestier;
AP – Administrator pajisti;
AAPL – Autorități ale Administrației Publice Locale;
ANPA – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură;
APM – Agenția pentru Protecția Mediului;
DADR – Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă;
APIA – Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură;
GNM – Garda Națională de Mediu;
JR – Jandarmeria Română;
ITRSV – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare;
ONG – Organizații Non-Guvernamentale
MMSC – Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
155
6. Planul de monitorizare a activitatilor

6.1 Raportări periodice
Tabel Raportări periodice
Moment
Nr Denumire raportare Activitati incluse in raportare
An Trimestru
1 Raportare anul 1 2 1 Toate
Toate
4 Raportare anul 4 5 1
Toate
5 Raportare anul 5 5 4
6.2 Urmărirea activităţilor planificate

Tabel Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire şi rezultate
Resurse
Resurse Resurse financiare Procent
Rezult Observ
Nr Activitate Umane Materiale estimate indeplin
ate aţii
Cheltuiel Total Sursa ire
Cheltuieli
i (Lei) fonduri
Obiectiv general 1: 4.2.1.1. Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat
1 situl, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora.
4.2.1.1.1. MENŢINEREA SPECIEI TRITURUS MONTANDONI ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE
1.1 FAVORABILĂ
2 experți Combustibi Custode,
1.1. Menţinerea calităţii x 100 l 70 lei/zi x 43500 Fonduri
1 habitatelor acvatice zile x 100 zile x 5 0 Europene
400 ani =35000 , donații,
156
lei/zi x 5 sponsoriz
ani=400 ări,
000 fonduri
publice
(primării,
ANAP)
Custode,
Fonduri
Europene
Monitorizarea , donații,
întinderii şi INCLUS sponsoriz
suprafeţei LA 1.1.1 ări,
acumulărilor fonduri
temporare şi publice
1.1. permanente de apă (primării,
2 din sit. ANAP)
Custode,
Fonduri
Combustibi Europene
2 experți
l 70 lei/zi x , donații,
Crearea de noi x 30 zile
30 zile sponsoriz
habitate acvatice de x 400 36100
=2100; ări,
reproducere în sit lei=2400
Materiale= fonduri
0
10000 lei publice
1.1. (primării,
3 ANAP)
Reglementarea,
limitarea şi/sau
interzicerea oricăror
1 expert
activităţi
x 50 zile
susceptibile să ducă
x 400 20000 Custode
la reducerea
lei=2000
suprafeţelor ocupate
0
de habitate acvatice
1.1. permanente şi
4 temporare din sit
Interzicerea poluării
Inclus la
1.1. apelor şi zonelor
3.1.1
5 umede
157
Interzicerea
circulaţiei
motorizate în scop
de agrement pe
drumurile forestiere
Inclus la
şi drumurile de
3.1.1
pământ, precum şi
în afara drumurilor,
în perioada de
1.1. reproducere a
6 speciei.
49110
n/a n/a
Total masura generala 1.1 0
4.2.1.1.2 MENŢINEREA SPECIEI LEUCORRHINIA PECTORALIS ÎNTR-O STARE DE
1.2 CONSERVARE FAVORABILĂ
1.2. Menţinerea calităţii Inclus la
1 habitatelor acvatice 1.1.1
Monitorizarea
întinderii şi
suprafeţei
1.2. Inclus la
acumulărilor
2 3.1.1
temporare şi
permanente de apă
din sit.
Custode,
Fonduri
Combustibi Europene
2 experți
l 70 lei/zi x , donații,
Crearea de noi x 30 zile
1.2. 30 zile sponsoriz
habitate acvatice de x 400 36100
3 =2100; ări,
reproducere în sit lei=2400
Materiale= fonduri
0
10000 lei publice
(primării,
ANAP)
Reglementarea,
limitarea şi/sau
1.2.
interzicerea oricăror 1.1.4
4
activităţi
158
la reducerea
de habitate acvatice
permanente şi
temporare din sit
Interzicerea poluării
1.2. Inclus la
apelor şi zonelor Custode
5 3.1.1
umede
Interzicerea
1.2. colectării adulților Inclus la
Custode
6 de către turiști 3.1.1
Total masura generala 1.2 n/a 36100 n/a

4.2.1.1.3. MENŢINEREA SPECIEI LIGULARIA SIBIRICA ÎNTR-O STARE DE CONSERVARE
1.3 FAVORABILĂ
Monitorizarea și
1.3. Inclus la
evaluarea statutului
1 2.1.3
conservativ
1.3. Interzicerea Inclus la
2 colectării speciei 3.1.1
Reglementarea,
limitarea şi/sau
interzicerea
activităţilor
1.3. inclus la
3 1.1.4
la reducerea
de habitatul acestei
specii.
4.2.1.1.1. MENŢINEREA HABITATULUI 91D0* TURBĂRII CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ ÎNTR-
1.4 O STARE DE CONSERVARE FAVORABILĂ
2 experți Custode,
Menținerea x 100 Fonduri
Combustibi
caracteristicilor zile x Europene
1.4. l 70 lei/zi x 43500
structurale și 400 , donații,
1 100 zile x 5 0
funcționale ale lei/zi x 5 sponsoriz
ani =35000
habitatului ani=400 ări,
000 fonduri
159
publice
(primării,
ANAP)
Custode,
Fonduri
2 experti Europene
Carburant:
Refacerea vegetației x 10 zile , donații,
100 zile x
1.4. prin promovarea x 400 lei sponsoriz
70 47000
2 nucleelor de x5 ări,
lei=7000lei;
regenerare naturală ani=400 fonduri
00 publice
(primării,
ANAP)
Reglementarea
1.4.
accesului în tinov în 1.1.4.
3
scopuri turistice
Amplasarea de Custode,
panouri de Fonduri
informare și Europene
avertizare și , donații,
aplicarea de Inclus la sponsoriz
sancțiuni pentru 5.2.3. ări,
nerespectarea fonduri
reglementărilor publice
1.4. incluse în planul de (primării,
3 management ANAP)
Reglementarea
Inclus la
1.4. accesului în tinov în Custode
3.1.1
4 scopuri turistice
Interzicerea
pășunatului în Inclus la
1.4. suprafețele ocupate 3.1.1
5 de habitat
Interzicerea
depozitării Inclus la
1.4. deșeurilor menajere 3.1.1
6 și industriale
1.4. Reglementarea Inclus la
7 măsurilor de 1.1.4
160
gospodărire
Reglementarea
Inclus la
1.4. activităților de
1.1.4
8 regenerare
Reglementarea
Inclus la
1.4. colectării fructelor
1.1.4
9 de pădure
Interzicerea oricărei
intervenții care
poate duce la
Inclus la
scăderea aportului
3.1.1
hidric, atât
1.4. suprateran cât și
10 subteran
48200
400000 n/a n/a
4.2.1.1.2 MENŢINEREA HABITATULUI 7110* TURBĂRII ACTIVE ÎNTR-O STARE DE
1.5 CONSERVARE FAVORABILĂ
Menținerea
caracteristicilor
1.5. Inclus la
structurale și
1 1.4.1
funcționale ale
habitatului
Custode,
Fonduri
Europene
, donații,
Reglementarea
1.5. Inclus la sponsoriz
accesului în tinov în
2 1.1.4 ări,
scopuri turistice
fonduri
publice
(primării,
ANAP)
Amplasarea de
panouri de
1.5. informare și Inclus la
3 avertizare și 5.2.3
aplicarea de
sancțiuni pentru
161
nerespectarea
reglementărilor
incluse în planul de
management.
Interzicerea
1.5. pășunatului în
3.1.1
4 suprafețele ocupate
de habitat
Interzicerea
1.5. depozitării Inclus la
Custode
5 deșeurilor menajere 3.1.1
și industriale
Reglementarea
1.5. Inclus la
colectării fructelor Custode
6 1.1.4.
de pădure
Custode,
Fonduri
Interzicerea
Europene
oricărei intervenții
, donații,
care poate duce la
1.5. Inclus la sponsoriz
scăderea aportului
7 3.1.1 ări,
hidric, atât
fonduri
suprateran cât și
publice
subteran
(primării,
ANAP)
Custode,
Fonduri
Europene
Controlul invaziei 2 experti
, donații,
speciilor lemnoase x 400 lei carburant:
1.5. sponsoriz
(Pinus sylvestris, x 10 zile 20 zile x 70 17400
8 ări,
Picea abies, Betula x 2 ani = lei=1400
fonduri
sp.) 16000
publice
(primării,
ANAP)
10266
n/a n/a
Total obiectiv general 1 00
2 Obiectiv general2: Asigurarea bazei de informaţii/date referitoare la speciile şi habitatele de interes
162
conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru
managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului.
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare - pentru speciile
2.1 de interes conservativ
Custode,
Direcția
Actualizarea Silvică,
inventarelor - Fonduri
evaluarea detaliată 2 experti Europene
carburant:
2.1. şi monitorizarea x 40 zile , donații,
40 zile x 70 34800
1 stării de conservare x 400 lei sponsoriz
le = 2800
– pentru specia = 32000 ări,
Triturus fonduri
montandoni publice
(primării,
ANAP)
Custode,
Direcția
evaluarea detaliată 1 expert Europene
carburant:
40 zile x 70 18800
le = 2800
pentru specia = 16000 ări,
Leucorrhinia fonduri
pectoralis publice
(primării,
ANAP)
Custode,
Direcția
2 experti
evaluarea detaliată carburant: Europene
2.1. x 40 zile
şi monitorizarea 40 zile x 70 34800 , donații,
3 x 400 lei
stării de conservare le = 2800 sponsoriz
= 32000
pentru specia ări,
Ligularia sibirica fonduri
publice
(primării,
163
ANAP)
Custode,
Direcția
Silvică,
Actualizarea Fonduri
inventarelor - 2 experti Europene
evaluarea detaliată şi carburant:
2.1. x 40 zile , donații,
monitorizarea stării de 40 zile x 70 34800
4 x 400 lei sponsoriz
conservare pentru le = 2800
specia Dicranum = 32000 ări,
viride fonduri
publice
(primării,
ANAP)
Custode,
Direcția
evaluarea detaliată 1 expert Europene
carburant:
40 zile x 70 18800
le = 2800
pentru specia = 16000 ări,
Hamatocaulis fonduri
vernicosus publice
(primării,
ANAP)
14200
400000 n/a n/a
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare - pentru
2.2 habitatele de interes conservativ
Custode,
Actualizarea
Direcția
inventarelor -
Silvică,
evaluarea detaliată
2 experti Fonduri
şi monitorizarea carburant:
2.2. x 40 zile Europene
stării de conservare 40 zile x 70 34800
1 x 400 lei , donații,
pentru habitatul le = 2800
= 32000 sponsoriz
91D0*
ări,
Turbării cu
fonduri
vegetație forestieră
publice
164
(primării,
ANAP)
Custode,
Direcția
evaluarea detaliată 2 experti Europene
carburant:
40 zile x 70 34800
le = 2800
pentru habitatul = 32000 ări,
7110* Tinoave fonduri
bombate active publice
(primării,
ANAP)
21160
n/a n/a
Obiectiv general3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de
3 conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ
3.1 Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management.
Custode,
2 experti
carburant: Fonduri
Realizarea de x 50 zile
3.1. 250 zile x 28750 Europene
patrule periodice pe x 400 lei
1 70 lei x 5 = 0 , donații,
teritoriul sitului x 5 ani =
87500 sponsoriz
200000
ări
Evaluarea
impactului pentru
proiectele, planurile
şi programele care 1 expert
se realizează pe x 20 zile Custode,
3.1.
teritoriul şi x 400 lei 40000 taxe
2
vecinătatea sitului x 5 ani = avizare
și acordarea de 40000
avize -
negative/pozitive/cu
restricţii
32750
n/a n/a
165
32750
n/a n/a
Obiectiv general4: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de
4 management.
4.1 Asigurarea finanţării.
Elaborarea de cereri 1 expert
de finanţare pentru x 50 zile
4.1. Custode,
diferite fonduri şi x 400 20000
2
programe de lei=
finanţare. 20000
Evaluarea cererilor
Inclus la
4.1. de avize şi
masura 0
3 eliberarea avizelor
1.1.4.
Natura 2000
4.2 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
Custode,
Fonduri
Materiale, Europene
Asigurarea logisticii
aparatură , donații,
necesare pentru
4.2. birou/teren, 10000 sponsoriz
implementarea
2 echipament, 0 ări,
planului de
regie=1000 fonduri
management
00 lei publice
(primării,
ANAP)
10000
n/a n/a
4.2.3.4 Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului
4.3 (custode)
Custode,
Carburant
Fonduri
20 zile x 70
Europene
Desfăşurarea şi 2 experți lei=1400
, donații,
4.3. participarea la x 400 lei lei; Taxa
20400 sponsoriz
2 cursuri de instruire x 20 zile Curs
ări,
necesare =16000 instruire 2 x
fonduri
1500 =
publice
3000
(primării,
166
ANAP)
Custode,
Fonduri
Europene
Participarea la , donații,
conferinte de 2 experți Carburant ONG –
4.3. specialitate x 400 lei 20 zile x 70 uri,
17400
3 implementarea x 20 zile lei=1400 sponsoriz
planului de =16000 lei; ări,
management fonduri
publice
(primării,
ANAP)
Realizarea raportărilor necesare către autorităţi - Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agenţia
4.4 Naţională pentru Protecţia Mediului, şi altele asemenea
1 expert
Elaborarea
x 10 zile
4.4. rapoartelor de Custode,
x 400 lei 20000
1 activitate şi
x 5 ani
financiare
=20000
Trimiterea şi 1 expert
completarea x 10
4.4. rapoartelor în zilex 400 Custode,
20000
2 funcţie de lei x 5
solicitările ani
autorităţilor =20000
19780
n/a n/a
Obiectiv general5: 4.2.4.1. OS: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor şi
schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra
5 conservării biodiversităţii
5.1 Actualizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului
Realizarea de 2 experti Custode,
întâlniri pentru x 10 zile Fonduri
5.1.
actualizarea x 2 ani x 16000 Europene
1
Strategiei şi a 400 lei , donații,
Planului de acţiune /zi=1600 sponsoriz
167
privind 0 ări,
conştientizarea fonduri
publicului publice
(primării,
ANAP)
5.2 Implementarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea publicului.
Custode,
Realizarea de Fonduri
întâlniri pentru Europene
2 experti
actualizarea , donații,
x 5 zile x materiale,
5.2. Strategiei şi a sponsoriz
2 ani x carburant=5 13000
1 Planului de acţiune ări,
400 lei 000 lei
privind fonduri
/zi=8000
conştientizarea publice
publicului (primării,
ANAP)
Custode,
Fonduri
Realizarea/Actualiz
5.2. 10000 Europene
area site-ului web al 10000
2 lei , donații,
sitului
sponsoriz
ări,
Custode,
Fonduri
materiale
Europene
(lemn,
2 experti , donații,
forex,
5.2. Realizarea de x 10 zile sponsoriz
imprimare) 16000
3 panouri informative x 400 lei ări,
=
=8000 fonduri
carburant=8
publice
000 lei
(primării,
ANAP)
Custode,
Fonduri
materiale,
5.2. Participarea la Europene
2500 lei carburant=2 4500
5 evenimente locale , donații,
000 lei
sponsoriz
ări,
168
fonduri
publice
(primării,
ANAP)
Custode,
Fonduri
2 experti Europene
x 5 zile x , donații,
Organizarea de materiale,
5.2. 400 lei x sponsoriz
activitati educative carburant=2 22000
6 5 ani = ări,
cu copii si tinerii 000 lei
20000 fonduri
lei publice
(primării,
ANAP)
Total obiectiv general 5 n/a 81500 n/a
Obiectiv general: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale
6 în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile
6.1
– Toate măsurile cumulat
6.5 .
Custode,
Fonduri
2 experti Europene
6.1. x 10 zile , donații,
materiale,
1- x 5 ani x sponsoriz
Toate măsurile carburant=5 45000
6.5. 400 lei ări,
000 lei
2 /zi=4000 fonduri
0 publice
(primării,
ANAP)
Obiectiv general: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin intermediul
7 valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
7.1 Implementarea Strategiei de management a vizitatorilor.
Reabilitarea/îmbună 2 experti Custode,
7.1. tăţirea x 2 zile x Carburant = Fonduri
8700
1 infrastructurii de 5 ani x 700 Europene
vizitare 400 lei , donații,
169
/zi=8000 sponsoriz
ări,
fonduri
publice
(primării,
ANAP)
Custode,
Fonduri
2 experti
Carburant = Europene
Amenajarea unor x 20 zile
7.1. 1000; , donații,
puncte de observare x 400 lei 25000
2 Materiale = fonduri
a biodiversitatii /zi=1600
8000 lei publice
0
(primării,
ANAP)
19237
TOTAL n/a 00 lei n/a
6.3 Indicarea activităţi realizate

Se vor indica (marcare cu un simbol, de exemplu „x”), trimestrele activităţilor începute, în
derulare sau încheiate relativ la momentul în care se face acest lucru. Aceste indicare va da o
informaţie despre trimestrele în care s-a realizat respectiva activitate, din totalul celor pe care se
întinde activitate (de exemplu primele trei trimestre din cele patru pe care se întinde activitatea).
Toate aceste informaţii se vor completa într-un tabel centralizator după cum urmează:
Tabel Indicare (marcare) activităţi planificate

Nr Activitate T T T T
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
1 2 3 4
Menţinerea
calităţii
1.1.1 x x
habitatelor
acvatice
Monitorizarea
întinderii şi
1.1.2 suprafeţei
acumulărilor
temporare şi
170
permanente de
apă din sit.
Crearea de noi
habitate
1.1.3
acvatice de
.
reproducere în
sit
Reglementarea
, limitarea
şi/sau
interzicerea
oricăror
activităţi
susceptibile să
ducă la
1.1.4
reducerea
suprafeţelor
ocupate de
habitate
acvatice
permanente şi
temporare din
sit
Interzicerea
1.1.5 poluării apelor
. şi zonelor
umede
Interzicerea
circulaţiei
motorizate în
scop de
agrement pe
drumurile
forestiere şi
1.1.6 drumurile de
pământ,
precum şi în
afara
drumurilor, în
perioada de
reproducere a
speciei.
Nr Activitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
171
T T T T
1 2 3 4
Menţinerea
calităţii
1.2.1
habitatelor
acvatice
Monitorizarea
întinderii şi
suprafeţei
1.2.2 acumulărilor
temporare şi
permanente de
apă din sit.
Crearea de noi
habitate
1.2.3 acvatice de
reproducere în
sit
Reglementarea
, limitarea
şi/sau
interzicerea
oricăror
activităţi
susceptibile să
ducă la
1.2.4
reducerea
suprafeţelor
ocupate de
habitate
acvatice
permanente şi
temporare din
sit
Interzicerea
poluării apelor
1.2.5
şi zonelor
umede
Interzicerea
colectării
1.2.6
adulților de
către turiști
172

1 2 3 4
Monitorizarea
și evaluarea
1.3.1
statutului
conservativ
Interzicerea
1.3.2 colectării
speciei
Reglementarea
, limitarea
şi/sau
interzicerea
activităţilor
susceptibile să
1.3.3
ducă la
reducerea
suprafeţelor
ocupate de
habitatul
acestei specii.
Menținerea
caracteristicilo
1.4.1 r structurale și
funcționale ale
habitatului
Refacerea
vegetației prin
promovarea
1.4.2
nucleelor de
regenerare
naturală
Reglementarea
accesului în
1.4.3 tinov în
scopuri
turistice
Amplasarea de
1.4.4 panouri de
. informare și
avertizare și
173
aplicarea de
sancțiuni
pentru
nerespectarea
reglementărilo
r incluse în
planul de
management
Interzicerea
pășunatului în
1.4.5
suprafețele
.
ocupate de
habitat
Interzicerea
depozitării
1.4.6 deșeurilor
menajere și
industriale
Reglementarea
1.4.7
măsurilor de
.
gospodărire
Reglementarea
1.4.8
activităților de
.
regenerare
Reglementarea
1.4.9 colectării
. fructelor de
pădure
Interzicerea
oricărei
intervenții care
poate duce la
1.4.1
scăderea
0.
aportului
hidric, atât
suprateran cât
și subteran
1 2 3 4
Menținerea
1.5.1
caracteristicilo
174
r structurale și
funcționale ale
habitatului
Reglementarea
accesului în
1.5.2 tinov în
scopuri
turistice
Amplasarea de
panouri de
informare și
avertizare și
aplicarea de
sancțiuni
1.5.3
pentru
nerespectarea
reglementărilo
r incluse în
planul de
management
Interzicerea
pășunatului în
1.5.4 suprafețele
ocupate de
habitat
Interzicerea
depozitării
1.5.5 deșeurilor
menajere și
industriale
Reglementarea
colectării
1.5.6
fructelor de
pădure
Interzicerea
oricărei
intervenții care
poate duce la
1.5.7 scăderea
aportului
hidric, atât
suprateran cât
și subteran
175
Controlul
invaziei
speciilor
lemnoase
1.5.8
(Pinus
sylvestris,
Picea abies,
Betula sp.)
1 2 3 4
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.1
stării de
conservare –
pentru specia
Triturus
montandoni
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.2
stării de
conservare
pentru specia
Leucorrhinia
pectoralis
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.3
stării de
conservare
pentru specia
Ligularia
sibirica
Actualizarea
2.1.4
inventarelor -
176
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
stării de
conservare
pentru specia
Dicranum
viride
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
2.1.5
stării de
conservare
pentru specia
Hamatocaulis
vernicosus
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
stării de
2.2.1 conservare –
pentru
habitatul
91D0*
Turbării cu
vegetație
forestieră
Actualizarea
inventarelor -
evaluarea
detaliată şi
monitorizarea
stării de
2.2.3
conservare
pentru
habitatul
7110*
Tinoave
bombate
177
active

1 2 3 4
Realizarea de
patrule
3.1.1 periodice pe
teritoriul
sitului
Evaluarea
impactului
pentru
proiectele,
planurile şi
programele
care se
3.1.2 realizează pe
teritoriul şi
vecinătatea
sitului și
acordarea de
avize -
negative/poziti
ve/cu restricţii
1 2 3 4
Identificarea
4.1.1 de surse de
finanţare
Elaborarea de
cereri de
finanţare
4.1.2 pentru diferite
fonduri şi
programe de
finanţare.
Evaluarea
cererilor de
4.1.3 avize şi
eliberarea
avizelor
178
Natura 2000
Ajustarea/mod
ificarea
indicatorilor în
funcţie de
4.2.1
modificarea
implementării
planului de
management
Asigurarea
logisticii
necesare
4.2.2 pentru
implementarea
planului de
management
Evaluarea
nevoilor de
formare a
4.3.1 personalului
implicat în
managementul
sitului.
Desfăşurarea
şi participarea
4.3.2 la cursuri de
instruire
necesare
Participarea la
4.3.3 conferinte de
specialitate
Elaborarea
rapoartelor de
4.4.1
activitate şi
financiare
Trimiterea şi
completarea
rapoartelor în
4.4.2
funcţie de
solicitările
autorităţilor
179
Realizarea de
întâlniri pentru
actualizarea
Strategiei şi a
5.1.1
Planului de
acţiune privind
conştientizarea
publicului
Realizarea de
materiale
informative
referitoare la
sit - broşuri,
5.2.1
pliante,
postere, cărţi
şi alte
modalităţi de
informare
Realizarea/Act
ualizarea site-
5.2.2
ului web al
sitului
Realizarea de
5.2.3
panouri
.
informative
Realizarea de
întâlniri cu
instituţii/organ
izaţii cu
atribuţii
referitoare la
conservarea
5.2.4 biodiversităţii
în sit de
discutare a
problemelor
legate de
implementarea
planului de
management
Participarea la
5.2.5
evenimente
.
locale
180
Organizarea
de activitati
5.2.6
educative cu
copii si tinerii
includerea
prevederilor
Planului de
management
al sitului -
6.1.1
referitoare la
habitatele
forestiere - în
amenajamentu
l silvic
informarea/co
nştientizarea
publicului larg
asupra
măsurilor şi
regulilor de
gestionare
6.2.1
durabilă a
zonelor umede
pentru
deţinătorii
şi/sau
utilizatorii
acestora.
Promovarea
includerii
prevederilor
Planului de
management
6.3.1
în procesul de
elaborare a
planurilor de
urbanism -
PUG, PUZ.
Conceperea şi
distribuirea
6.4.1 siglei sitului
către
producătorii
181
locali de
produse
tradiţionale
Prezentarea
produselor
tradiţionale
locale
6.5.1
etichetate cu
sigla sitului pe
paginile web
existente.
Reabilitarea/î
mbunătăţirea
7.1.1
infrastructurii
de vizitare
Amenajarea
unor puncte de
7.1.2
observare a
biodiversitatii
Instalarea de
panouri şi
indicatoare sau
reabilitarea
7.1.3 celor
existente, în
principalele
puncte de
interes
Elaborarea de
ghiduri şi
materiale
promoţionale
7.1.4
(cărţi poştale,
pliante,
broşuri, hărți,
etc.)
/participarea la
evenimente
locale pentru
7.1.5
promovarea
diversităţii
tradiţiilor
182
Informare şi
conştientizare
localnici cu
privire la ariile
protejate,
7.1.6
valorile
naturale şi
oportunităţile
de valorificare
durabilă
Evaluare
procese de
dezvoltare
locală şi
7.1.7
impact asupra
mediului, în
proximitatea
sitului
Promovarea
naţională şi
internaţională
7.1.8 a destinaţiei
Tinovul Mare
Poiana
Stampei
183
7. Bibliografie și referințe
 CHIFU, T., MÂNZU C., ZAMFIRESCU OANA .(2006). Flora şi vegetaţia Moldovei. Vol. I-
II. Edit. Univ. “Al. I. Cuza”, Iaşi.
 Cîrdei F., Bulimar F., 1965. Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., 7(5), Ed. Academiei Române
 COLDEA G. (1973)a. Considerații fitocenologice și sindinamice asupra vegetației mlaștinilor
din Munții Călimani. Stud. Com. Ocrot. Nat. Suceava: 156-163.
 COLDEA G. (1973)b. Contribuții la studiul clasei Scheuchzerio-Caricetea fuscae Nordth. 1936
din România (II). Hidrobiologia, 14: 161-175.
 COLDEA G. (ED.), SANDA V., POPESCU A., ȘTEFAN N. (1997). Les associations
végétales de Roumanie I – Les associations herbacées naturelles. Press Universitaires de Cluj,
Cluj-Napoca.
 COLDEA G., PLĂMADĂ E. (1989). Vegetația mlaștinilor oligotrofe din Carpații românești.
(Cl. Oxycocco-Sphagnetea Br.-Bl. et Tx. 1943). Contrib. Bot., :37-43.
 DANU M., A., IRIMIA I. (2009). Contribution to the study of vegetation in Tinovul Mare
(Poiana Stampei – district of Suceava) (II). Sc. Annals of DDI, Iaşi (15): 11-18;
 DANU, M., A., CHIFU, T. (2007). Contributions to the study of vegetation in Tinovul Mare
(Poiana Stampei –District of Suceava). Bul. Grad. Bot. Iaşi (14): 77-80.
 Dijkstra, K.-D. B., Lewington R., 2006. Field guide to the Dragonflies of Britain and
 Europe. British Wildlife Publishing, Dorset, England, 320 p.
 GRECESCU D. (1898). Conspectul Florei României, Ed. , București.
 HEBRICH F. (1853). Stirpes rariores Bucovinae oder Die Zeltenen Pflanzen der Bucovina.
Gedrucht bei Johann Pual Piller, Stanislawow.
(https://archive.org/stream/stirpesrarioresb00herb#page/n3/mode/2up).
 Heidemann H. & Seidenbusch R., 2002. Larves et exuviae des libellules de France et
d’Alemagne. Societe francaise d’odonatologie, Boit-d’Arcy, 416 p.
 HERBICH F. (1859). Flora der Bucovina. Verlag Von F. Volckmar, Leipzig.
 http://stalikez.info/fsm/semp/site/roum - 2014 - Semperviviphilia -Sempervivum en Romanie.
184
 ILVES, A., LANNO, K., SAMMUL, M., TALI, K. (2013). Genetic variability, population
size and reproduction potential in Ligularia sibirica (L.) populations in Estonia,
Conservation Genetics, Springer Netherlands,14 (3: 661-669).
 Kipping J., 1998. Ein Beitrag zur Libellenfauna (Odonata) Rumäniens. Mauritiana (Altenburg)
16(3): 527-538.
 KLOTZ, S., KÜHN, I., DURKA, W. (eds). (2002). BIOLFLOR - Eine Datenbank zu
biologisch-ökologischen Merkmalen der Gefäßpflanzen in Deutschland. - Schriftenreihe für
Vegetationskunde 38. Bonn: Bundesamt für Naturschutz.
 KNAPP J.A. (1872) Die Bisher Bekannten Pflanzen Galiziens und der Bukowina. Wilhelm
Braumuller, Viena.
 KNAUER B. (1863). Flora von Suczawa und seiner Umgegend (Proframm des k.k. gr.-or.
Obergymnasiums in Suczawa). Czernowitz.
 KRUMBIEGEL, A. (2002). Morphologie der vegetativen Organe (außer Blätter). In: Klotz, S.,
Kühn, I., Durka, W. (Hrsg.) BiolFlor - Biologisch-ökologische Daten zur Flora Deutschlands,
S. 1-2, Bonn.
 LETZ R. (1988). Vybrané Problémy Taxon. Difer. rodov Semp. a Jovib. v Európe.
 Manci C.O., 2011. The Dragonfly (Insecta: Odonata) collection of Iasi Museum of Natural
History (Romania). Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa” 54(2):
379-393.
 Manci C.O., 2013. Fauna de libelule (Insecta: Odonata) din Romania. Teza de doctorat
 Mânzu, C., Gherghel, I., Zamfirescu, Ş., Zamfirescu, O., Roşca, I., Strugariu, A. (2013).
Current and future potential distribution of glacial relict Ligularia sibirica (asteraceae) in
romania and temporal contribution of natura 2000 to protect the species in light of global
change. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 8 (2): 77 – 87;
 MITITELU D., et al. (1971). Completari la flora Moldovei. St. Com. Muz. Șt. Nat. Bacău: 695-
698.
 MITITELU D., et al. (1989). Flora și vegetația județului Suceava. Anuar. Muz. Jud. Suceava:
93-120.
 Mohan, G., Ardelean, A. (1998). Briofite (Determinator ilustrat din Flora României). Ed.
Vasile Goldiș University Press, Arad;
 OPREA A. (2005). Lista critică a plantelor vasculare din România. Ed. Univ. 'A.I. Cuza', Iaşi.
 PAPP C. (1948) Botrychium multifidum (Gmel.) Rupr., une espece rare en Moldavie. An.
Scient., Seconde Sect., l’Univ. de Iassy, XXXI: 139-144.
 POP, I., CRISTEA, V., HODISAN, I. (1986). Vegetatia Tinoavelor de la Blăjoaia şi Dorna
(Cursul superior al Văii Someşului Rece, jud. Cluj). Contrib. Bot., Cluj-Napoca: 123:129.
185
 PROCOPIANU-PROCOPOVICI A. (1890). Beitrag zur Kenntniss der Orchidaceen de

Bukowina. Verhanlunger der kaiserlich-koniglichen zoologisch-botanischen Gesellschaft in
Wien. XL: 185.
 RATIU F. (1981). Corologia speciilor Epilobium alpinum L. si Epilobium alsinifolium Vill. în
Romania. Stud. Com. Ocrot. Nat., 5: 306-316.
 SANDA V. (1992). Raspândirea speciilor de Ophioglossaceae în flora României. St. Cerc.
Biol., Ser. Biol. Veget., 44 (1): 3-13.
 SANDA, V., BIŢĂ-NICOLAE, CLAUDIA, D., BARABAŞ, N. (2003). Flora cormofitelor
spontane din România, Editura Ion Borcea, Bacău.
 SĂVULESCU, T., ET AL., (eds). (1952-1972). Flora Republicii Populare Române. Ed.
Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti;
 SEGEDIN, T., LUNGU, L., BOSCAIU, N. (1981). Aspecte de vegetaţie de la Poiana Stampei
(jud. Suceava) I, Paijişti mezofile şi higrofile, St. Com. Ocr. Nat., Suceava: 404-412.
 STOICOVICI, L. (1974). Ecologia unor asociaţii vegetale din mlaştinile de turbă oligotrofe şi
eutrofe din bazinele Vatra Dornei şi Bilborului. Teză de doctorat, Fac. Biol-Geogr., UBB, Cluj.
 TOMA, M. (1975). Cercetări asupra florei şi vegetaţiei din Depresiunea Dornelor: (jud.
Suceava). Teză de doctorat, Fac. Biol-Geogr., UBB, Cluj.
 ZAWADZKI A. (1835). Enumeratio plantarum Galiciae et Bucovinae, Breslau.
DIRECTIVA CONSILUILUI EUROPEI 2009/174 EC privind conservarea păsărilor
sălbatice adoptată la 30 noiembrie 2009.
*** DIRECTIVA CONSILUILUI EUROPEI 92/43 EEC referitoare la conservarea
habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992.
*** HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 1284/2007 privind declararea
ariilor speciale de protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei europene Natura
2000 în România, Monit. Oficial, 739, octombrie 2007.
*** HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 971/2011 pentru modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de
protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei europene Natura 2000 în România,
Monit. Oficial, 739, octombrie 2007.
*** ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 57 DIN 20 IUNIE 2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Monit.
Oficial, 442, 29 iunie 2007.
*** LEGEA NR. 49 DIN 13 APRILIE 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei sălbatice, Monit. Oficial, 262 din 13 aprilie 2009.
186
***(1979). Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats,

Bern, Swityerland, Anexa I.
8. Anexe
Anexa 1 Regulament Tinovul Mare Poiana Stampei
Anexa 2 Harta ariilor protejate
Anexa 3 Harta detaliata limite Tinovul Mare Poiana Stampei
187
Anexa 4 Harta geologica
Anexa 5 Harta unitatilor de relief
Anexa 6 Harta punctelor de cota si curbelor de nivel
Anexa 7 Harta hipsometrica
Anexa 8 Harta expozitiei versantilor
Anexa 9 Harta pantelor
Anexa 10 Harta hidrografica
Anexa 11 Harta climatica
Anexa 12 Harta solurilor
Anexa 13 Harta ecosistemelor
Anexa 14 harta distributiei habitatului 7110
Anexa 15 harta distributiei habitatului 91D0
Anexa 16 Harta distributiei speciei Drepanocladus vernicosus
Anexa 17 Harta distributiei speciei Dicranum viride
Anexa 18 Harta distributiei speciei Ligularia sibirica
Anexa 19 Harta distributiei speciei Leucorrhinia pectoralis
Anexa 20 Harta distributiei speciei Triturus_Montandoni
Anexa 21 Harta Unitatilor administrativ teritoriale
Anexa 22 harta utilizarii terenurilor
Anexa 23 harta regimului juridic al terenului
Anexa 24 Harta infrastructurii rutiere si a cailor ferate
Anexa 25 hartile presiunilor actuale asupra habitatelor si speciilor
188
Anexa 26 Hartile amenintarilor viitoare asupra habitatelor si speciilor
Anexa 27 Formularul standard
Anexa 28 Fotografii
189

Aromaterapie Si Uleiuri Esentiale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aromaterapie Si Uleiuri Esentiale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de management al ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei

Planul de management al ROSCI0247 Tinovul Mare Poiana Stampei

3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate ................................................ 92

4.2.2.1.1 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată şi monitorizarea stării de conservare

Gestionarea teritoriului reprezintă o activitate obligatorie care se desfăşoară în scopul

Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale

activităţilor, beneficiarul investiţiei fiind obligat să îl respecte conform legislaţiei de mediu în

Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii

Scopul acestui Plan de Management este:

Obiectivele generale sunt:

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate.

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea

indigene prevăzute în anexele

Bulgariei şi a României 97/68/EC, 2001/80/EC şi

16 HCM 1625 1955 Hotărâre a Consiliului de Desemnarea unor arii

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management

Data Tip Nr.versiune Motiv Observaţii

1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management

1.7. Procedura de implementare a planului de management

neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare

1.8. Regulamentul ariei naturale protejate

2. Descrierea ariei naturale protejate

2.1.2. Limitele ariei naturale protejate

2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate

2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

2.2. Mediul Abiotic

Depresiunea Dornelor, în extremitatea vestică a căreia se regăsește ROSCI0247 Tinovul

2.2.2. Relief şi geomorfologie

2.2.2.1. Unităţi de relief

Nr Unitatea majora de relief Procent ocupare

 Unități de relief și procentul de ocupare

Nr Unitatea de relief Procent ocupare

 Trepte hipsometrice și procentul de ocupare

 Harta hipsometrică este prezentată în Anexa 7

2.2.2.2. Expoziţia versanţilor

Nr Intervale de pantă Procent ocupare

2.2.2.4. Procese geomorfologice

 Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi

Prin poziția goografică și matematică, Munții Bîrgăului aparțin sectorului cu climă

2.3. Mediul Biotic

Biocenozele mlaştinii oligotrofe sunt puternic influenţate de prezenţa muşchiului de turbă

Penium, Closterium, Euastrum, Micrasterias, Cosmarium, Staurastrum, Shaerosoma, Fragilaria,

2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată

Corespondenţa cu habitatele româneşti:

8. Habitatele din R5101, R5102

11. Tipuri de pădure – - nu este cazul

uliginosum, Prunus (Padus) avium, Betula pubescens, Salix aurita.

8. Tipuri de pădure – 1131, 1132, 1133, 1172, 1173, 1174, 3141

9. Descrierea generală a Turbăriile cu conifere şi specii de foioase sunt specifice substraturilor

B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate

6. Statutul de prezenţă o Natural

8. Suprafaţa din arie

2.3.2.2. Habitate dupa clasificarea naţională

Habitat Natura 2000 Corespondenţă clasificare naţională

2.3.2.3. Hărţile de distribuţie a tipurilor de habitate

2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria

2.3.3.1 Plante inferioare

8 Arealul speciei Specie cu o largă răspândire în Eurasia, Africa (Madeira),

8 Arealul speciei Specie circumpolară răspândită în Asia (Est, partea asiatică a

9 Distribuţia în Nu sunt date suficiente la nivel naţional

B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

3. Distribuţia speciei Vezi harta anexa 16