Jules Verne, îndrăgostit nebuneşte de o româncă, a scris Castelul din Carpaţi.

Ce l-a inspirat pe Bram

Stoker să facă din Dracula un personaj de milioane 2 martie 2015, 14:37 deAlina PopDevino fan
Salvează în arhivă download pdf print article +1 (1 voturi) cuvinte cheie:castelul din carpati jules verne
dracula bram stoker romania 0 comentarii Aboneaza-te la newsletter Abonare Cetatea Colţ ar fi fost
sursa inspiraţiei lui Jules Verne ”Castelul din Carpaţi”, de Jules Verne, şi ”Dracula”, aparţinând
irlandezului Bram Stoker, sunt, fără îndoială, cele mai cunoscute romane inspirate de locuri din România.
Corespondenţa cu realitatea a descrierilor din cele două cărţi nu este, întotdeauna, foarte exactă, deşi se
pare că unul dintre cei doi scriitori ar fi vizitat, înainte de a scrie, România. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ
Secretele fabuloasei Transalpina, cum s-a construit cea mai înaltă şos... Reţeta garantată: I.L. Caragiale,
Elena Lupescu şi Nicu Ceauşescu vând... Olimpica ucisă la Iaşi va fi înmormântată astăzi. Colegii ei de
şcoală... ”Castelul din Carpaţi” a fost publicat de Jules Verne în 1892, acţiunea romanului petrecându-se,
în cea mai mare parte în Munţii Carpaţi din Transilvania. Acţiunea este localizată în satul Werst (Vereşti)
din Transilvania, unde ciobanul Frik observă că din ruinele cetăţii baronului Rodolphe de Gortz, aflată
undeva în zona trecătorii Vulcan, iese un fir de fum. Cetatea fusese abandonată în urmă cu zeci de ani,
iar localnicii bănuesc că a căzut pradă fantomelor. Personajele romanului încearcă, pe parcursul intrigii,
să dezlege misterul sumbrelor ruine. Simion Săveanu, unul dintre biografii lui Jules Verne, emite ipoteza
că scriitorul francez ar fi vizitat România înainte de a scrie ”Castelul din Carpaţi” şi că, astfel, s-ar fi
inspirat pentru poveste. În cartea ”Pe urmele lui Jules Verne în România”, biograful spune că între 1882
şi 1884 Jules Verne ar fi fost în relaţii intime cu o anume Luiza Müller, originară din România, mai precis
din Homorod. La îndemnul ei, ar fi făcut o călătorie incognito cu o navă pe Dunăre până la Giurgiu, apoi
cu trenul la Bucureşti şi apoi la Braşov şi, în final, la Homorod. Cu această ocazie ar fi cutreierat prin
regiune mai multe săptămâni şi ar fi vizitat Castelul Colţ, care a devenit sursă de inspiraţie pentru
romanul Castelul din Carpaţi. Scriitorul sălăjean Florin Horvath, el însuşi autor de romane cu trimiteri
istorice, spune, însă, că localizarea acţiunii nu are nicio legătură cu realitatea geografică. ”Ceea ce a
conferit credibilitate lui Jules Verne - puterea lui de previziune ştiinţifică - este una. În privinţa locaţiei,
este altceva. Este, clar, o fantezie”, spune scriitorul. Cum s-a născut ”Dracula” La cinci ani după
publicarea ”Castelului din Carpaţi”, un alt roman care se doreşte a descrie România vede lumina tiparului.
Este vorba despre ”Dracula”, celebrul roman al irlandezului Bram Stoker, care ar avea ca sursă de
inspiraţie actele de cruzime ale domnitorului român Vlad Ţepeş. În carte, Dracula este un conte
transilvan, stăpân al unui castel ridicat undeva pe vârf de stâncă înaltă. Acţiunea romanului se petrece la
sfârşitul secolului XIX în Transilvania. Avocatul englez „Jonathan Harker” vine din Londra ca să cumpere
castelul lui Dracula, dar nici un localnic nu are curaj să se apropie de casa contelui. O femeie îi dă un
crucifix lui Harker, pentru a-l apăra de rele. Avocatul va fi adus de birjarul contelui. In primele zile a vizitei
nu se întâmplă nimic deosebit în castel, Haker fiind rugat să nu intre în câteva încăperi. Ciudat însă i se
pare englezului faptul că chipul contelui nu apare deloc în oglindă şi lăcomia acestuia când vede sângele
avocatului care s-a rănit la bărbierit. Acum remarcă Haker dinţii lungi, ascuţiţi, buzele roşii ale contelui, ca
şi atenţionarea de a nu dormi decât în camera care este rezervată lui. Uitând de sfatul contelui adoarme
într-o odaie străină şi va fi trezit de trei femei frumoase cu buze roşii şi dinţi ascuţiţi, care sunt împiedicate
de conte să-l muşte. Contele dă de înţeles femeilor gonindu-le, că englezul îi aparţine lui. Avocatul
remarcă cu groază primejdia care-l paşte. In cele din urmă englezul reuşeşte să scape cu viaţă fugind din
castel. Potrivit specialiştilor, Bram Stoker nu a vizitat niciodata România. S-ar părea că descrierea
castelului lui Dracula din roman ar avea la bază o reproducere a Castelului Bran disponibilă în Anglia
sfârşitului de secol XIX, prin lucrarea lui Charles Boner "Transylvania: Its Product and Its People"
(London; Longmans, 1865). ”Povestea este un enorm fals, care - spun eu - ne face un enorm
deserviciu. ”Una este să discutăm despre comitele Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Ţepeş - n.a.), care a locuit
la Sighişoara şi al cărui casă încă mai există dar nu îl bagă nimeni în seamă, şi alta este să fluturăm
poveşti cu Dracula şi Vlad Ţepeş pe la Tuhuţa sau Bran. Total fals”, spune el. Vă mai recomandăm: Iuliu
Maniu, spaima Securităţii şi după moarte. Coposu, pus de comunişti să dea cu subsemnatul doar pentru
că a vrut să-şi aducă aminte de marele lider ţărănist FOTO Cum ne batem joc de testamentul lui Iuliu
Maniu. Apel pentru salvarea casei memoriale a Sfinxului de la Bădăcin S-au împlinit 62 de ani de la
moartea lui Iuliu Maniu. Mesajul emoţionant al preşedintelui Klaus Iohannis, în memoria Sfinxului de la
Bădăcin

Citeste mai mult: adev.ro/pbb8ib

Lovitură pentru PSD. Iohannis nu îi acceptă încă pe Olguţa Vasilescu şi pe Mircea Drăghici în Guvern:
Nu accept o a doua remaniere într-o săptămână 22 noiembrie 2018, 13:24 Salvează în arhivă download
pdf print article deMaria TufanDevino fan Radu EremiaDevino fan +3 (5 voturi) cuvinte cheie:klaus
iohannis presedinte remaniere guvern psd lia olguta vasilescu liviu dragnea 57 comentarii Aboneaza-te
la newsletter Abonare Klaus Iohannis. Foto: Inquam Klaus Iohannis a anunţat joi că nu va accepta „a
doua remaniere guvernamentală” propusă de PSD într-o săptămână, explicând că nu va semna numirile
celor doi noi miniştri propuşi de social-democraţi: Lia Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici. Şeful statului a
mai spus că va lăsa PSD „să şi guverneze ceva”, avertizând totodată că până după 1 Decembrie nu va
mai lua nicio decizie referitoare la Executiv. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Olguţa Vasilescu şi Mircea
Drăghici, noile propuneri pentru Dezvoltare... „Mă bucur că aţi asistat la o serie de acreditări. Avem, în
afară de problemele uzuale, care ţin de esenţa Preşedinţiei, cum sunt, de exemplu, acreditările de
ambasadori, teme de mare actualitate internă, care sunt convins că vă interesează. În speţă, am primit
astăzi, la două zile după remanierea guvernamentală, o propunere de remaniere guvernamentală.
Daţi-mi voie să vă spun că acest lucru nu este de bun augur. Avem guverne PSD-ALDE de nici doi ani şi
pot să vă dau câteva date pe care le-am recitit în această dimineaţă şi care arată că lucrurile merg foarte
prost în privinţa guvernării. PSD este deja la al treilea guvern în nici doi ani. Au fost schimbate enorm de
multe persoane pe poziţiile de ministru, i-am numărat, nu o să vă vină să credeţi. Sunt 70 de politicieni
care au fost sau sunt acum miniştri în aceste guverne. Ascultaţi un pic, 70 în nici doi ani. Pot să vă spun
că aşa nu se poate guverna. Este imposibil să schimbi miniştri toată ziua, bună ziua, de asta se ocupă
PSD, să schimbe miniştri. Cum să ne imaginăm că poate să funcţioneze un guvern cu două remanieri
într-o săptămână. Este ceva ce nu s-a mai întâmplat, nu s-a mai auzit şi, în acest fel, nu se poate
continua. Eu nu sunt de acord să contribui la o astfel de guvernare care seamănă, mai degrabă, cu un
carusel decât cu o guvernare. În acest sens, ca să fie lămurită chestiunea, în această săptămână nu va
mai exista nicio schimbare de miniştri, iar această chestiune care mi-a fost propusă astăzi, o remaniere
după remaniere, va fi luată în analiză cel mai devreme după sărbătorile dedicate Centenarului şi Zilei
Naţionale de 1 Decembrie. Până atunci ,pot să vă spun că nu se va întâmpla în această zonă nimic”, a
declarat Klaus Iohannis. Sesiune de întrebări şi răspunsuri: Jurnalist: Dacă ministrul care este propus
pentru remaniere îşi va da demisia ulterior, mă refer la Paul Stănescu, veţi accepta o nouă
propunere? Klaus Iohannis: După 1 Decembrie putem să discutăm dacă va fi cazul, până atunci nu vom
schimba miniştri. Jurnalist: Nu luaţi act de demisia lui Lucian Şova, actualul ministru al transporturilor?
Klaus Iohannis: Până după 1 Decembrie nu se va schimba nimic. Jurnalist: Cei de la PSD au spus că vor
merge pe partea constituţională, că vor încerca să atace la Curtea Constituţională, să invoce un conflict
constituţional. Klaus Iohannis: Da, nu ştiu ce conflict vor dumnealor să invoce, dar eu i-aş invita, în loc
să continue acest carusel, să mai muncească un pic în Guvern şi pe urmă mai vedem. Cred că este
rezonabil să aşteptăm să şi guverneze un pic, nu numai să schimbe toată ziua, bună ziua, miniştri dintr-o
parte în alta. Jurnalist: Este o premieră, domnule Preşedinte, ca un şef de stat, cel puţin din câte ne
amintim noi, să nu semneze un decret de revocare din funcţie, aşa cum i-a cerut premierul şi, iată, să nici
nu ia act de demisia unui ministru. Vă este teamă totuşi că se poate ajunge la Curtea Constituţională sau,
mai mult, că social-democraţii iau în considerare şi o eventuală suspendare a dumneavoastră? Pentru că
deja spuneau că este o încălcare flagrantă a Constituţiei dacă nu acceptaţi aceste noi numiri. Klaus
Iohannis: Asta cu suspendarea între timp devine aşa, un loc comun. Nu mi-a fost şi nu îmi este teamă de
aşa ceva, şi nici de Curtea Constituţională. Absolut toate acţiunile mele se încadrează perfect în cadrul
constituţional. Ah, că nu le convine, asta este posibil. Dar nicio acţiune a mea nu s-a situat în afara
cadrului constituţional, egal cum vrea unul sau altul să interpreteze aceste lucruri. Jurnalist: Deci, dacă
domnul Stănescu nu demisionează, domnule Preşedinte, aşa cum s-a întâmplat cu domnul Şova, unde
probabil la un moment dat veţi semna un interimar sau un alt ministru, nu semnaţi decretul de revocare?
Aveţi constituţional acest atribut? Klaus Iohannis: Aceste lucruri le vom discuta după 1 Decembrie.
Jurnalist: Voiam să vă întreb despre numirea ambasadorului în Israel, având în vedere şi contextul cu
Ilan Laufer. Faceţi această numire? Klaus Iohannis: O să căutăm o soluţie. Este, evident, interesul meu
să avem ambasadori acolo unde avem ambasade şi ei să îmbunătăţească relaţiile între statele noastre.
Deci, chestiunea este în atenţia mea. Jurnalist: Domnule Preşedinte, dacă dumneavoastră nu semnaţi
aceste decrete şi nu luaţi act de demisie, asta înseamnă că vom ajunge, de exemplu, ca la Transporturi
să nu fie niciun ministru? Nu se blochează şi aşa activitatea Guvernului? Sau cum vedeţi dumneavoastră
rezolvarea situaţiei? Klaus Iohannis: Nu, nu va exista aşa ceva. Pot să vă asigur că nimic din ce fac eu
nu pune în dificultate Guvernul. Ştiu că unii speculează că aş bloca activitatea Guvernului. Nici vorbă.
Guvernul este complet, n-are decât să lucreze! După 1 Decembrie, vom discuta. Jurnalist: Şi ce urmează
la Transporturi, de exemplu, unde deja avem o demisie? Dacă persoana respectivă pleacă de la serviciu,
nu-şi mai îndeplineşte atribuţiile de ministru? Klaus Iohannis: Nu există aşa ceva! Nu este un post de
paznic la o cooperativă, este un post de ministru. Iar ministrul stă în funcţie şi munceşte în folosul ţării
până când se publică decretul de eliberare din funcţie. Jurnalist: Dar demisia este un act
unilateral. Klaus Iohannis: Dacă aveţi şi alte întrebări. Jurnalist: Despre ministrul Dezvoltării. De ce nu
aţi acceptat revocarea lui din funcţie? Şi există şi zvonuri că aţi avea o înţelegere. Surse din cadrul PSD
spun că aţi avut o discuţie, întâlniri chiar. Klaus Iohannis: N-am avut nici întâlniri, nici înţelegeri. Nici nu o
să am. Jurnalist: Ne puteţi explica, domnule Preşedinte, de ce doar pe aceşti doi miniştri i-aţi respins,
pentru că există o hotărâre a Curţii Constituţionale care spune că îi puteţi respinge, dar doar motivat? Aţi
spus doar că sunt nepotriviţi. Klaus Iohannis: Da, la momentul potrivit, vom discuta aceste chestiuni, dar
se vede că PSD nu a avut răbdare. Jurnalist: Asta înseamnă că, din punctul dumneavoastră de vedere,
aveţi voie să refuzaţi încă o dată pentru aceste două portofolii? Klaus Iohannis: Din punctul meu de
vedere, am voie, dacă mă întrebaţi aşa, să fac orice, în cadrul constituţional. Jurnalist: Referitor la
propunerea de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, astăzi procurorii din cadrul secţiei a
Consiliului Superior al Magistraturii au venit cu motivarea avizului negativ. În acea motivare se arată că
evaluarea făcută de ministrul justiţiei Tudorel Toader nu a fost tocmai legală. Să ne spuneţi ce decizie
veţi lua în acest context. Klaus Iohannis: O să studiez acea motivare. Ce am înţeles până acum din ce
s-a vehiculat în public sună foarte corect. Iar despre activitatea domnului procuror general, am mai spus
– este un procuror general care îşi face treaba foarte bine, iar această propunere de revocare mi s-a
părut şi mi se pare în continuare o eroare. Aşadar, puteţi să trageţi singuri concluziile a ceea ce va urma
în această chestiune. Jurnalist: Puteţi explica care au fost criteriile pentru care aţi refuzat propunerile pe
care le-aţi primit iniţial, mai exact Olguţa Vasilescu la Transporturi şi Ilan Laufer la Dezvoltare? Klaus
Iohannis: Imediat ce voi face publice aceste chestiuni, veţi afla şi dumneavoastră. Jurnalist: Cu siguranţă,
vor exista speculaţii în ceea ce priveşte numele lui Lucian Şova şi al lui Paul Stănescu. Unii vor spune că
poate sunteţi mulţumit de activitatea lor, de aceea nu veţi revocarea acestora din aceste poziţii. Klaus
Iohannis: Aceste lucruri cred că se fac în guvern şi în partid, evaluarea activităţii. Nu cred că vă aşteptaţi
de la mine, care am spus, nu mai departe de acum câteva zile, că acest guvern, această guvernare, este
un accident al democraţiei, să mă apuc acum să fac evaluări ale miniştrilor. Eu evaluez toate guvernările
PSD-ALDE de la alegerile din 2016 până acum ca fiind guvernări foarte slabe, dar să mă apuc să
evaluez miniştri nu cred că vă aşteptaţi de la mine. Jurnalist: De ce ţineţi la data de 1 Decembrie? Aţi
spus că veţi face evaluarea după data de 1 Decembrie. Klaus Iohannis: Ştiţi, şi sărbătorile naţionale
trebuie respectate aşa cum se cuvine. Nu cred că românii au nevoie de acest circ de remanieri acum,
înainte de sărbătoarea naţională. Haideţi să serbăm Centenarul aşa cum se cuvine după care putem să
revenim la circul de zi cu zi. Jurnalist: Se apropie rectificarea bugetară şi aflăm că Guvernul are de gând
să taie bani inclusiv de la Cultură, dar şi de la Educaţie şi Transporturi. Klaus Iohannis: Nu am comentat
rectificările până acum, dacă va fi cazul după ce se fac, putem să discutăm. Jurnalist: Aţi mai discutat
înainte despre bugetul Administraţiei Prezidenţiale? Este nevoie de mai mulţi banii faţă de bugetul pe
care îl aveţi acum? Klaus Iohannis: Eu nu mă ocup de aşa ceva, am un coleg, Consilier Prezidenţial, care
este delegat pe poziţia de Ordonator de Credite. Eu mă ocup mai mult de problemele ţării decât de
bugetul Administraţiei. Jurnalist: Ieri aţi respins-o pe doamna Florea la DNA. Ce aşteptări, ce exigenţe
aveţi de la următorul proces de selecţie? Klaus Iohannis: Nişte exigenţe foarte simple, să se desfăşoare
în conformitate cu legea. Atât, alte pretenţii nu am avut de la ministru şi nici măcar pe asta nu a
îndeplinit-o. Jurnalist: Am văzut comunicatul, dar ne puteţi oare detalia motivele pentru care aţi
respins-o? Klaus Iohannis: Fără îndoială că puteţi să citiţi acele comunicări şi juriştii va vor da
interpretări foarte exacte. Poziţia Administraţiei Prezidenţiale, şi evident şi a mea, este exact aceea care
este scrisă. Jurnalist: Apreciaţi că îndepărtarea din executiv a domnului Stănescu, un apropiat al
premierului, ar duce la adoptarea unor proiecte controversate, aşa cum a fost speculat în spaţiul
public? Klaus Iohannis: Nu cred că putem să speculăm astăzi pe astfel de teme. Jurnalist: Credeţi că ar
fi totuşi nevoie de o demisie de onoare din partea domnului Stănescu? Klaus Iohannis: Nici asta nu cred
că putem să speculăm astăzi. Jurnalist: Doamna Iohannis (...) dacă se prezintă la Procuratură, având în
vedere că prima dată nu a fost. Klaus Iohannis: Nu există deocamdată temei pentru astfel de discuţii.
Jurnalist: Cea mai mare realizare a României în ultimii 100 de ani? Klaus Iohannis: Cea mai mare
realizare a României în ultimii 100 de ani a fost prima mare realizare: Unirea! Vă mulţumesc! Şeful
statului a precizat că nu îi e teamă că se va ajunge la CCR pe tema remanierii. „Nu ştiu ce conflict vor
dumnealor să invoce. Eu i-aş invita în loc să fie un carusel al miniştrilor, să mai muncească un pic. Poate
mai şi muncesc un pic, nu doar schimbă miniştri“, a completat preşedintele. Întrebat dacă îi e teamă de
o posibilă suspendare, în urma refuzului său, Iohannis a subliniat: „Asta cu suspendare devine un lucru
comun. Nu îmi e teamă de aşa ceva şi nici de CCR. Acţiunile mele ţin cont de Constituţie“. Lia Olguţa
Vasilescu şi Mircea Drăghici sunt noile propuneri PSD pentru Ministerul Dezvoltării şi pentru Ministerul
Transporturilor. Cei doi au fost votaţi în unanimitate în CEX. Liderul PSD Liviu Dragnea se aşteaptă ca
preşedintele Klaus Iohannis să accepte noile propuneri ale PSD. În caz contrar, Guvernul va sesiza CCR,
susţin surse politice pentru Adevărul. Citiţi şi: Supravieţuitorii PSD. Cine sunt cei trei miniştri care au
rezistat schimbărilor de guvern din ultimii ani

Citeste mai mult: adev.ro/pildtu