1.

Plăgi neinfectate:
agenți traumatici ascuțiți,energie cinetică scăzută, lipsa contaminării externe cu pământ, rugină, salivă de animal,
mai recentă de 6h
2. Plăgi infectate (contaminate):
 Energie cinetică crescută ->plăgi contuze/zdrobite
 Plăgi contaminate
 Mai vechi de 12h
 Profunde
 Asociate cu arsuri
 Plăgi în cav orală
3. Spălături abundente cu ser fiziologic steril, soluții antiseptice (iodura de povidonă – Betadine)
4. Se poate folosi si apa oxigenată atunci când plaga nu interesează planurile profunde și nu comunică cu o
cavitate naturală (orală, nazală, sinusuri paranazale)
5. Sutura primară imediată se practică în primele 24h de la producerea acc
6. Cel mai frecvent se utilizează sutura cu fire separate, se poate opta si sutura in U (saltea)
7. Plăgi tăiate, necontaminate, recente, fără lipsă de substanță: sutură intradermică->efect fizionomic maxim
8. Plăgi tegumentare: fir monofilament neresorbabil polipropilen
9. Plăgi mucoasa orală: fire resorbabile multifilament – acid poliglicolic sau resorbabile monofilament (PDS)
10. Copii: fire resorbabile, dar risc de cicatrici inestetice (stau mai mult timp)
11. Plăgi profunde/penetrante: sutura în mai multe planuri
12. Sutura teg faciale va respecta puncte cheie:
 Limita tegument-vermilionul buzei
 Marginea palpebrală
 Pragul narinar
 Conturul pavilionului auricular
 Șanțurile cutanate
13. Tehnici moderne de fixare a mg plagii: clipsuri/capse, pt scalp si reg cervicală
14. Adezivi tisulari pe bază de butil sau cinacrilat – plăgi tăiate recente, mai ales copii
15. Mijloc suplimentar de protectie: benzi adezive perpendicular pe traiectul plăgii, limitează și tensiune în mg plăgii
16. Sutura primară întârziată: mai mult de 24h – 3-7 zile Protejarea plăgii prinsutura de poziție până la prez la med
specialist – fire de sutura la distanta de mg plagii
17. Intr-un interval mai mic de 3-7 zile plăgile nu dezvoltă încă țesut de granulație dar pot prez zone necrotice
18. Sutura secundară: peste 7-10 zile de la traumatism
19. Pac nu s-a prezentat pt ingrijiri de specialitate sau in cazul plăgilor întinse cu zdrobiri ale țesuturilor și lipsa de
substanță.
20. Vindecarea secundara ghidată trebuie evitată pe cât posibil din cauza formării de cicatrici inestetice
21. Plăgile omf: firele de sutura sunt mentinute 7-10zile(carte:7 zile!!)
22. Factori de risc pt vindecarea întârziată a plăgilor:

Locali Generali
Plăgi zdrobite DZ/boli metabolice
Corpi străini restanți Deficite nutritionale
Electrocoagulare excesivă-zone multiple necroză Imunosupresia (medicamentoasa-corticoterapie)
Sutura plăgii in tensiune Vârsta avansată
Hematoame Radio/chimioterapie in antecedente
Suprainfectarea plăgii
 1. 70% fracturile viscerocraniului sunt localizate la nivelul mandibulei deși rezist la impact a md este 4x maxilar
2. Grupe antagoniste musculare ce mobilizează mandibula:

Grup ridicător(posterior) Sus, inainte, spre lateral Grup cpbprâtor(anterior, suprahioidian)deschiderea gurii
Maseter Geniohioidieni
Temporal Milohioidieni
pterigoidieni digastrici

3. FR MD: sex masculin 60-80% in special adultii tineri 20-45 destul de frecv si copiii (căderi menton)
4. FRMD Se asoc frecv cu lez p moi in special labio-ment, Până la 20% caz FRMD se asociază cu alte fr viscerocraniu
5. Frecvența FRMD Localizare după Haug: Navarro:
21% corp
a. 29% condil 36%condil
b. 26% unghi 20% unghi
c. 25% simfiza ment 14% simfiza + zona parasimfizara
d. 4% ram 4% ram
e. 17% zona parasimfizară 2% proces coronoid
f. 1% proces coronoid 3% proces alveolar
6. Cea mai mare frecventa: corp, unghi, condil
7. Destul de rar: ram, apofiza coronoida
8. Cauze:
Agresiuni umane
Accidente rutiere
Accidente de munca
Caderi accidentale (copii, vârstnici)
Accidente sportive
Agresiuni animale
Alte cauze : fr unghi-odontectomie M3, fr după indep chisturi md voluminoase, rezectii mg extinse- extirpare
tumori
9. Zone de minimă rezistență:
a. Zona parasimfizară (canin inf)
b. Gaura mentoniera
c. Unghi mandibular
d. Colul condilului md
e. Proces alveolar: la md incidenta < maxilar – protective asigurata de marginea bazilara
 Fracturi in os patologic
f locali: (Chisturi, osteomielita, osteoradionecroza,
generali:osteopatii: osteoporozadisplazie fibroasa, cherubism)
 Status dento-parodontal:
Copii: mugurii DP – periost gros- fr incomplete in lemn verde
Vârstnicii edentati partial/total – resorbtie
Implanturi dentare md
 10. Mecanisme de producere a FM

Ce tip de fr produce situație

FLEXIE Fractură directă + indirectă Impact parasimfizar
Zonă de compresie interior:corticala Direct:parasimfizar
vestibulară Indirect: unghi/condil opus
Zonă de tensiune exterior:corticala Impact menton:
linguală – se va fractura prima Direct: mediosagital
/+indirect 2 fr subcondiliene bilaterale
PRESIUNE Fractură directă la locul de aplicare a Agent vulnerant cu energie cinetică mare: arme de foc
forței
TASARE Fracturi indirecte când osul primește Fractura intracapsulară cap condil prin tasare in cavitatea
forța în axul lung glenoidă
FORFECARE Fracturi indirecte: acțiune reacțiune Impact vertical pe unghiul mandibulei – fr verticală ram
mandibular
SMULGERE Contracție puternică mușchi temporal smulge apofiza
coronoidă

11. Deplasări secundare- factor activ: musculatura; pasiv: localizarea, direcția liniei, statusul dentar
12. Cu cât localizarea liniei de fractură este mai anterioară la nivelul corpului mandibular, cu atât inserțiile
musculare vor fi distribuite mai echilibrat – decalajul dintre fragmente mai redus (fractură mediană-deplasare
minimă.)
13. Fractură corp sau unghi cu traiect oblic corp/unghi cu traiect oblic sus-jos si dinainte-inapoi va fi pe directia de
actiune a rezultantei forțelor musculare si nu se va opune deplasărilor secundare.

14. Clasificarea FRMD după nr liniilor de fractură:

 Unice
 Duble
 Triple
 Cominutive
15. Clasificarea FRMD după gradul de interesare osoasă:
 Incomplete (fisuri)
 Complete (fracturi propriu-zise)
 Partiale (marginale)
 In lemn verde
16. Clasificare FRMD după relația cu mediul extern:
 Inchise/simple
 Deschise/compuse + plăgi penetrante
17. Clasificare FRMD după energia traumatismului și deplasarea fragmentelor:
 Energie scăzută: lemn verde; fără deplasare
 Energie crescută: cu deplasare;cominutive; pierdere de subst ososasă
18. Clasificare FRMD după localizarea anatomică a liniei de fractură:
Corp:
 Mediane
 Paramediane
 Laterale
unghi:

 Inaintea insertiilor musculare (maseter si pterigoidian median)

 In plină masă musculară
Ram:

 Verticale
 Oblice
 Orizontale
Condil:

 Subcondiliene joase (apofiza condiliană)

 Subcondiliene inalte (col condil)
 Cap condilian (intracapsulare) – cominutive
Apofiza coronoidă

19. Clasificare FRMD după statusul dentoparodontal si ocluzal in rap cu trat ortopedic:
a. Tip A: SDP favorabil aplicării atelelor
b. Tip B: Edentat total sau parțial cu SDP nefavorabil aplicării atelelor
c. Tip C: dentitie temporară sau mixtă, nefavorabilă aplicării atelelor

20. Clasificare după localizarea liniei de fractură, raportată la dentiție, in relatie cu pos tratament ortopedic
a. Clasa I: dinți prezenți pe ambele fragmente fracturate
b. Clasa II: dinți prezenți numai pe unul dintre fragm fracturate
c. Clasa III: dinți absenti pe ambele fragmente fracturate (ET)
21. Fr laterala corp tip A cls I: tratament orto
22. Fr laterala corp tip A cls II : osteosinteză
23. Metoda valerian popescu: miscări plan vertical si orizontal – policele fata ocl dinti
24. Manevrele Lebourg
 Caracter orientativ in stabilirea diagn
 Depistare puncte dureroase de la niv focar fr prin presiune exercitata indirect pe md, la distanta de focar
 PRESIUNE SAGITALĂ PE MENTON -> unghi, ram, condil
 PRESIUNE BILATERALĂ TRANSVERSALĂ CĂTRE MEDIAL PE UNGHIURI -> corp (med,paramed,lat)
 PRESIUNE BILATERALĂ VERTICALĂ PE UNGHIURILE MD -> ram sau condil (Relevanță<presiune sag ment)
25. Ocluzie in armonica = deplasari secundare in care fragm fracturate se departeaza la inchidere si se apropie la
deschiderea gurii
26. Fractura in Lambda: linia de fr pornește intre ICI, iar la nivelul simfizei mentoniere se desparte în 2 traiecte oblic
descendente către mg bazilară, delimitând un fr triunghiular cu vf in sus si baza formată din bazilara md
27. Fracturi parasimfizare cu deplasari importante si traiect de fractura oblic – fractura in banduliera
28. Semnul Vincent d’Alger: hipoestezie sau anesteziein terit NAI
29. Fr unghi md: destul de frecvente
30. Fr unghi md in plina masa musculara aproape intotdeaua fara deplasate si cu tablou clinic discret
31. Fracturi vertical de ram – mai rare; mechanism de forfecare; in general fără deplasare/deplasări minime,
trismus discret, ocluzia nemodificata.
32. Fracturi orizontale si oblice de ram md: incalecare(telescopare) si ocluzia in 2 timpi:
a. La inghiderea gurii, contactele se produc intai la molarii de partea fracturata si apoi apare cont pe restul
arcadei prin efort muscular
33. Linia de fractură trece pe sub spina spix : Vincent d’alger.
34. Fr subcondiliana joasa: ocluzia in 2 timpi
35. Fractura subcondiliană înaltă:
Relația fr mic cu restul mandibulei:
 Fără deplasare (rare)
 Cu deplasare: telescopare m/l ; basculare a/p; fără contact între fragm osoase
Relația cap condil cu fosa glenoidă: fără deplasare; cu deplasare; cu dislocare
36. FR subcondiliene inalte: durere la palpare in regiunea preauriculara si CAE
37. FR cap condilian (intracapsulare): CAE poate fi perforat – otoragie
38. FR apofizei coronoide: traumatisme laterale violente; mecanismul smulgere
39. FR paramediană/ laterală dublă: fragm intermediar e tractionat in jos si inapoi de suprahio si cade mentonul si
apare inocluzie frontală. Apare glosoptoza -> insuficiența respiratorie obstructivă superioară
40. Fracturi mandibulă copii: căderi accidentale pe menton, fractură uni sau bicondiliană cu afectarea centrilor de
creștere de la nivelul condilului + anchiloza temporo-mandibulară +micrognație si asimetrii mandibulare
41. Vindecare primară:reducere anatomică precisă, absența mobilității fragmentelor, vascularizație bună,
osteosinteza cu plăcuțe și șuruburi – lipsa etapei de calus fibros
42. Spatiu minim: 100 microni – se obt consolidare primara in cazul osteosintezei cu placute si suruburi
43. Formare os lamelar: 6 saptamani
44. Consolidarea cu contact osos perfect: osteosinteza cu placute de compresie – remodelare haversiană
45. Vindecare secundară: faza initiala, faza calus cartilaginos, faza calus osos, remodelare osoasă
46. Durata proces vindecare secundară în condițiile unui tratament adecvat:
a. 4-6 săpt la adulti
b. 3-4 săpt copii+adulti tineri
c. 6-8 săpt la persoane în vârstă
47. Metode terapeutice ce pot asigura vindecarea primar scurteaza timpul de consolidare cu 1-2 săpt
48. Complicațiile fracturilor de mandibulă:
1. Imediate:
- Leziuni asociate: leziuni neurologice (Coloana cervicală, baza craniu, hemoragia
intracraniană, edem cerebral post traumatic
49. Fracturi ale etajului mijlociu al feței: os max p-z+oase ale viscerocraniului:
50. Zigomatice
51. Proprii nazale
52. Lacrimale
53. Palatine
54. Apofize pterigoide
55. Vomer
56. Etmoid
57. Sfenoid
58. Cornete nazale inferioare
59. Aceste oase delimitează cavități anatomice:
a. Orbitele
b. Sinusurilemaxilare si etmoidale
c. Fosele nazale
60. Zone de maxima rezistență în plan vertical, după Ombredane:
61. Stâlp anterior (canin) constit din eminența canină
62. Stâlp lateral (maxilo-malar) contit din cr zigo alv
63. Stâlp posterior (pterigoidian) constit din baza tub maxilare
64. Zone de maximă rezistență în plan orizontal:
65. Traversa inferioară (palatină) constit din palatul dur
66. Traversa mijlocie (infraorbitală) constit din rebord orbital inf
67. Traversa superioară (supraorbitală) constit din rebord orbital superior
68. Zonele de intersecție dintre traverse și stâlpi formează noduri – descompunere vectori de forță
69. Zonele de minimă rezistență : pereți osoși dintre stâlpi și traverse alcătuiți din os spongios sau lamelar (nu
compact) -> fract voir avea traiect de-a lungul acestor zone de minimă rezistență
70. Etiopatogenie FRACTURI DE MAXILAR: FRECVENȚA:
71. Accidente rutiere
72. Agresiuni umane
73. Accidente de munca
74. Accidente sportive
75. Caderi accidentale
76. Alte cauze
77. Incidența: total fr viscerocraniu: 70%md 30% max (max fixat la BC iar md mai expusa)
78. Frecvența: masulin 60-80% adulții tineri 20-35 ani foarte rare la copii
79. Cele mai frecvente FRMX: orizontale Le Fort I: 57%, Le Fort II, 16% Le Fort III
80. Le Fort I: transversală joasă / Guerin, traiect orizontal prin:
81. Apertura piriformă, deasupra apexurilor dentare
82. Fosa canină
83. Creasta zigomatico-alveolară
84. Tuberozitatea maxilară
85. 1/3inf apofize pterigoide
i. Proces alv + bolta palatină desprins de restul masivului facial
86. Palpare dureroasă retrotuberozitare, in dreptul apofizeipterigoide: semnul Guerinin FRLeFortI
87. Echimoze verstubulare in potcoavă la nivelul FDSVS si echimoze palatine la niv văl moale în Le Fort I
88. Le Fort II: disjuncție cranio-maxilară joasă/ fr piramidală a maxilarului
89. Traiect oblic în jos și înapoi prin:
90. Oase nazale
91. Os lacrimal
92. Apofiza ascendentă a maxilarului
93. Rebord orbital – GIO (podeaua orbitei rămâne integră)
94. Perete antero-lateral al SM
95. 1/3 mijlocie apofize pterigoide
96. Perete lateral FN
97. Vomer
98. Sept nazal cartilaginos
99. Clinic: edem facial important – facies in butoi, epistaxis bilateral, epiphora, hipo/anestezie NIO
100. Le Fort III / disjunție cranio-maxilară înaltă: traiect oblic în jos și înapoi:
101. Oase nazale (sutura nazo-frontală)
102. Os lacrimal
103. Apofizaascendentă maxilar
104. Suprafața orbitală etmoid
105. Perete inferior orbită(până la fisura sfeno-maxilară)
106. Perete extern orbită (sutura fronto-malară)
107. Apofiza pterigoidă 1/3 sup
108. Arcada temporo-zigomatică
109. Lama perpendiculată etmoid
110. Vomer
111. Desprinderea completă masiv facial de baza craniului
112. Enoftalmie, diplopie, rinolicvoree (semnul șinelor de tramvai +fr ant baza craniu)
a. +-otolicvoree+ fr baza craniu la nivelul stâncii temporalului
b. Echimoze in binoclu, facies inbutoi
113. Clasificarea Wassmund:
114. Le fort II – oase nazale
115. Identic LE Fort II
116. Le Fort III – oase nazale
117. Identic Le Fort III
118. Fracturi mixte:
119. HUET: in inima de carte de joc :
i. 2 linii verticale paramed intre ILS și CS care se unesc și detașează premaxila
120. RICHET: o linie Le Fort I/II unilat + fr verticală mediosagitală, delimitând un hemimaxilar
121. BASSREAU: linie fr oriz Le fort II + 2 linii verticale paramediene in dr PM = 3 fragmente
122. WALTHER: o linie Le Fort I/II cu 3 linii verticale: 1mediosagitală, 2 paramediene in dr pm=4 frag
123. Calus fibros se formează in 8-10 zile
124. Calus osos se formeaza in 20-30 zile (=perioada de spitalizare)
Tumori maligne:
1. Răspunsul mucoasei la agresiunea f de risc locali si generali consta intr-un proces de epidermizare nespecific, cu
dezvoltarea unui strat granular si u nstrat cornos.
2. Mucoasa tractului aero-digestiv superior are caracter hiperplazic, fără modificări evidente clinic = câmp de
cancerizare.
3. Câmp de cancerizare: pot apărea focare de displazie șineoplazie intraepitelială și care duc la ap. Tumori maligne
4. 75%pacienții cu TM orale sunt fumători cronici
5. Pers fumătoare sex masculin: risc 30x iar foștii fumători risc 9x (după 10 ani risc=nefumători)
6. Femei fumătoare risc 6x nefumătoare
7. 12 hidrocarburi aromatice policiclice cu efect carcinogenetic:
benz-antracen,benzo-piren, metil-colantren
8. Mestecat de betel in sud-est Asiei-India
9. Fumat pasiv: femei nefumatoare casatorite cu fumatorii cronici: risc 1.2-1.3xcancer pulmonar
10. Consum cronic de alcool >1L nedistilat/ zi sau >250 ml distilat/zi + impurități carcinogene
11. Fumatul și consumul cronic de alcool își potențează reciproc efectele
12. Factori dentar: sepsis dentar, ig orală deficitară, microiritații cronice muc orale
13. Radiații solare: 290-320nm maxim expunere: orele11-14
14. Expunere cronică la UVB se asociază cu risc crescut de apariție a TM ale tegumentelor cervico-faciale de tip
carcinom bazocelular și TM ale buzei de tip carcinom spinocelular. (exp in special in copilarie)
15. Candidoza orală se asociază pe fondul de leucoplazie pătată – formă clinică premalignă
16. Virus papiloma uman – papilomatoze
17. Vârsta: 45-50 ani “uzura tesuturilor”
18. Deficit cronic de fier se asociaza cu un epiteliu subțire, de tip atrofic și vulnerabil la acțiunea factorilor
carcinogeni
19. avitaminoza A
20. leziunile orale din disfagia sideropenică sunt considerate leziuni cu potential de malignizare
21. Imunodepresia HIV
22. Imunosupresia medicamentoasă: pac cu transplant de organe: risc 25-30x, forma cea mai frecventă la acesti
pacienți: lomfom, apoi carcinom.
23. Expunere la substanțe carcinogene: nichel, crom, asbest, arsenic, formaldehida
24. Leziuni cu potential de malignizare: character reversibil, evoluâddoar uneori către malignizare
1. Fibroza submucoasă orală clinic: stomatopirozina (senz de arsură) – mestecatul tutunului
2. Candidoza cronică hiperplazică – leucoplazia candidozică
3. Leucoplazia omogenă
4. Disfagia sideropenică (sd Plummer-Vinson, Paetterson-kelly)-anemie sideropenica 30-50 ani
5. Lichen plan eroziv
6. Glosita sifilitică – Treponema Pallidum

25. Leziuni premaligne: evoluează în mod cert spre malignizare, caracter ireversibil
1. Leucoplazia= pată sau placard alb >5mm care nu poate fi ;tears[
 Expresia clinică a displaziei mucoasei in diferite grade
 Leucoplazia omogenă: displazie grad I sau II a muc orale-reversibil-pot de malignizare,nu premlg
 Leucoplazia nodulară
 Leucoplazia verucoasă proliferativă – displazie gr III a muc orale + candidoza orală
 Eritroleucoplazia (leucoplazia pătată) – displazie de gr III pe care se grefează carcinom in situ
(neoplazieintraepitelială)
26. Leucoplazia pătată-răsunet clinic al evoluției ultrastructurale:
Leucoplazie -> eritroleucoplazie -> eritroplazie -> carcinoma in situ ->ruperea mb bazale=carcinoma invaziv
27. În forma ulcerativă: Element util in orientarea diagnosticului:apfundului ulcerației:
aspect granular =semn de malignitate
aspect mai neted = ulcerații benigne
28. Tumori maligne ale buzelor:
1. Rpedominant la barbati – raport 30:1
2. 5-70 ani, mai rar sub 30 ani, ceva mai rar sub 20 si exceptional sub 10 ani
3. Localizare la BI88-98%
4. Cel mai important factor de risc este expunerea prelungita la radiatii UV
5. Forme histopatologice:
 Carcinom spinocelular: Peste 95%tumori maligne buza
 Carcinom verucos: forma aparte de carcinom spinocelular cu BI larga, crestere lenta, integritatea mb bazale,
forma extrem de inaziva, mai putin metastazanta, loc la niv mucoaselor si mai rar la tegument
  Carcinom cu celule fuziforme se poate localiza la niv rosu de buza, cel mai frecvent BI,limba, mocoasa crestei
alveolare; in general foarte agresiva cu o mortalitate 42-61%
 Carcinom bazocelular
 Melanomul localizat mai frecvent la nivelul mucoasei palatului dur sau ggm alveolare, mai rar pe FO buzei
sau vermilion
 Carcinoamele glandelor salivare mici: pe FO a buzelor, noduli de consist ferma cu crestere lenta, considerate
tumori ale muc labiale
 CEL MAI FRECVENT Tip de TM al gl salivare mici de la ac nivel> carcinom adenoid chistic urmat de carcinom
mucoepidermoid.
6. Debut: cele mai multe ori sub forma ulcerativa, superficiala sau sub forma nodulara in grosimea buzei
7. Elem ce orienteaza diagnosticul prezumtiv este localizarea paramediana a tumorii
8. Perioada de stare: forme clinice: ulcero-distructivă și ulcero-vegetantă
9. Formă avansată de TMB cu ev lentă si care s-a extins semnificativ=formă terebrantă
29. Tumori maligne ale porțiunii orale a limbii și ale planșeului bucal
1. Limba și planșeul bucal: cele mai frecvente localizări ale TM orale
2. PB=rezervor decliv în care stagnează diverși produși carcinogeni solubili

3. Histopatologic:
 Carcinom spinocelular diferențiat
 Carcinom nediferenșiat
 Adenocarcinom (baza limbii)
 Sarcom fibrobalstic
 Carcinom adenoid chistic
 Rabdomiosarcom
 Sarcom fuzocelular
4. DEBUT: evoluție relativ asimptomatică, forme extrem de invazive, caracter limfofil marcat = adenopatii
metastatice la primul consult

5. Debut:
 leziuni ulcerative pe fond leucoplazic, nu durere, apoi durere asociată suprainfectării
 forma vegetantă
 limbă: nodulară intraparenchimatoasă (gl mici, efractionează mucoasa)
 limbă: debut cel mai frecvent:
 mg laterală
 fața ventrală
 șanț pelvilingual
 mai rar: vf limbii
fața dorsală
 Planșeu bucal:
 Paramedian anterior sub formă de leziune ulcerativă/mai rar proliferativă
 Pe fond leucoplazic – orientează diagnosticul
  Localizări post:spre șanțul amigdaloglos=prognostic rezervat
6. Tumora este lcoalizată în PB și extinsă la nivelul feței ventrale a limbii (sau invers) este dificil de stabilit pct de
plecare, având caracter de versatilitate, fapt pt care este considerată o tumoră pelvilinguală – aspectul unei
cărți deschide – “in foaie de carte”
7. 75% tumorile maligne linguale afectează 2/3 anterioare și 25% afectează porț inapoia V lingual
8. Localizările anterioare:
 50% marginile limbii (lateral)
 Fața ventrală
 Vârf
 Intraparenchimatos
 Mai rar fața dorsală
9. Tumorile de limbă – caracter pregnant limfofil
10. Implicare constantă a ganglionului retrodigastric Kuttner I ce este patognomonic în TM limbă și planșeu,
drenează porț post de limbă+PB
11. (alți autori: gg supraomohioidian ce drenează porț ant de limbă+PB)
30. TM mucoasei jugale = 8-12%TM orale + mestecat de betel
31. Un alt factor de risc TM muc jugală: microtraumatizarea cronică a mucoasei pe linia albă la nivelul planului de
ocluzie
32. La nivelul mucoasei jugale carcinomul verucos are oincidență semnificativă pe fond leucoplazic
33. Extensia tumorii maligne de mucoasă jugală in profunzime duce la infiltrarea m buccinator si a tegumentelor, ce
devin aderente și iau aspectul caracteristic în “coajă de portocală”, ulterior ajungând să ulcereze la tegument
34. Adenopatii cervicale la primul consult prezente 50% cazuri in cazul TMMJ
35. Profunzimea tumorii – prognostic astfel <6mm profunzime = rată de supraviețuire semnificativ>
36. TM fibromucoasei palatului dur: relative rare și pot apărea la persoane mai tinere
37. Factori de risc TMFPD: fumatul invers+consumul cronic de alcool
38. De cele mai multe ori TMFMPD au originea in glandele salivare accesorii (carcinom adenoid chistic)
39. TMFBPD se asociază cu limfofilie relativ scăzută și prognostic mult mai bun
40. TM ale mandibulei: carcinoame si sarcoame
41. Carcinoamele cu debut endoosos isi au originea la nivelul incluziunilor epiteliale si transf malignă a membranei
chisturilor odontogene și neodontogene sau a ameloblastoamelor
42. Incidență mai scăzută la sexul M a tumorilor de mandibulă
43. Factorii de risc implicati in apariția tumorilor maligne endoosoase:
 iradiere
 boala Paget (os mai susceptibil la sarcom)
 displazia fibroasa
 virusul epstein barr -> limfom Burkitt
44. Radioopacitate neomogenăcuaspect neregulat –“arici” “pernă cu ace” “os pieptănat”-sarcom
45. Osteosarcomul este cel mai frecvent tipde sarcom, are character agresiv si se localizează RAREORI la nivelul
oaselor maxilare
46. Frecventa: barbate, 25-30 ani, corpul mandibulei
47. Etiopatogenie OSTEOSARCOM: retinoblastoma, iradiere, complicatii aparute in boala Paget
48. Osteosarcom – tumoră agresivă cu caracteristica de neoformare de țesut osteoid
49. Radiologic: distrucție osoasă neregulată cu aspect în raze de soare sau triunghiurile lui Codman
50. La pac cu osteosarcoma, nivelul fosfatazei alcaline in ser este crescut 50%caz
51. Forme histologice de osteosarcom:
 Osteoblastic
  Condroblastic
 Anaplastic
 Fibroblastic
 Telangiectazic
52. Condrosarcomul
 sarcom cu formare de țesut cartilaginos
 Localizat la nivelul oaselor maxilare 9% cazuri
 Apare mai frecvent la maxilar, in special reg anterioară
 Factori de risc: iradiere si boala Paget
 Clinic: tumori voluminoase, netede sau lobuloate, constituite din arii cu caracter cartilaginos asociate cu
zone mixomatoase, zone de calcificare și zone de osificare.
 Radiologic; radiotransparență largă cu pereți groși, cu zona centrală de calcificare „în peră de ace”
 Condrosarcomul este rezistent la radio-chimioterapie
53. Tumori maligne de infrastructură: (platoul palato-alveolar)
 Carcinom: cel mai frecvent are loc o invazie din mucoasa gingivală în substratul osos și extrem de rar
debut endoosos
 Sarcom
*Cel mai frecvent carcinoamele de infrastructură se asociază cu adenopatia cervicală metastatică,comparativ cu cele de
mezo sau supra.

54. Tumori maligne de mezostructură: endosinusale

 Semn caracteristic în perioada de stare: hipoestezia NIO ca urmare a tropismului perineural al TM

55. Tumori maligne de suprastructură: etmoido-maxilare, etmoido-maxilo-orbitale

 Carcinom suprastructură invadează:
 Orbita
 Sinusul maxilar
 Fosa nazală unilateral
In perioada de stare se exteriorizează:
 Pleoape
 Unghi intern al orbitei
Evoluție extensivă rapidă către:
 Baza craniului – lama ciuruită a etmoidului
 Sarcom
 Adenopatia metastatică TMMaxilar
 Incidență scăzută
 Apare relativ târziu
56. TM ale tegumentelor cervico – faciale repr aprox 85-90% Tmtegumentare , peste 65 ani
57. Cancerele de piele:
 Carcinom bazocelular 60%
 Carcinom spinocelular 30
 Altele 10% (metatipic, keratocantom, neurofibrosarcom,carcinom cel Merkel, angiosarcom,
Kaposi,hemangiopericitom)
 Melanom malign
58. Carcinomul bazocelular localizat la nivelul planurilor de fuziune embriologică precum:
  Zona nazolabială
 Unghi intern sau extern al ochiului
Necesită o atenție deosebită deoarece tumorile cu aceste localizări invadează mai multe planuri tisulare și au o rată
mai mare de recidivă indiferent de conduita terapeutică.
59. Carcinomul spinocelular cu prognostic sever: depaseste 6mm profunzime
60. Factorii de risc asociați cu o incidență crescută a metastazelor pt carcinoamele spinocelulare:
 Tumorile recidivante
 Profunzimea tumorii >6mm
 Dimensiune tumorii >2cm
 Grad scăzut de diferențiere histologică
 Depresia imună a pacientului
 Localizarea tumorii
 Invazia perinervoasă
 Vitezamare de creștere tumorală

61. Localizările cu risc crescut de metastază:

 Pavilionul urechii
 Regiunea temporală
 Buzele
62. Metastazele apar atât în formele de debut cât și in cele avansate
63. Tumorile cu localizre la nivelul scalpului, regiunii frontale, auriculare metastazează în gg intraparotidienisi sist
limfatic cervical profund
64. TM faciale cu alte localizări metastazează in limfonodulii submenton, submandibuari si cervicali prof
65. Melanom malign forma lentigo maligna – limitare la niv interfeței derm-epiderm dar extensia tumorală se face
prin foliculii pilosi; crestere verticala mult mai mare in perioada de stare
66. Melanomul mucoasei orale – localizări cele mai frecvente:
 Mucoasa sept nazalanterior
 Mucoasa palatului dur
 Mucoasa crestei alveolare
 Mucoasa jugală
67. Ciclul de viață al celulelor bazale este de aprox 4 zile , epiteliul are 3-4 straturi celulare
68. Modificările apar după 7-12 zile de la initierea tratamentului
69. Stomatite de iradiere – factori: microtraumatisme si solutii de continuitate la niv mucoasei orale, pe fondde
pragimunitar scăzut
70. In terapia medicamentoasa a mucozitelor se indică:
 Suspensii de anestezice topice (reduc disconfortul) + hidroxid de magneziu/caolin-pectin
 Sucralfate (antiulceros – strat protector - irigații)
 Zilactina (acid tanic – film ocluziv)
 Aspirina efervescentă – diminuarea durerii
71. Durata de vindecare depinde de doza de radiații, se realizează in maxim 3 sapt de la terminarea tratamentului.
72. Tratamentul simultan radio-chimio-terapeutic va avea efecte secundare mai severe si de mai lunga durata.
Nume (localizare)
TM ale buzelor
TM porț orală limbă+planșeu
TM mucoasă jugală
TM fibromucoasa palat dur
TM tegumente cervico-faciale
Forma debut
Ulcerativă, superficială
nodulară
Leziune ulcerativă fond leucoplazic
Vegetantă
Limbă: nodulară
PB: ulcerativă, proliferativă fond
leucoplazic
Ulcerativă
Formațiune vegetantă difuză pe fond
leucoplazie verucoasa ce evoluează
spre carcinom verucos
Nodulară (rar)
Nodul interstițial
-provine din gl salivare accesorii
-paramedian in 1/3 post
Eroziune sau ulceratie superficială
-provine din ep fibromuc PD
-fond leucoplazic
Vegetantă, verucoasă
-gri albicioasă
-expresia clinică carcinom verucos
Forma stare
Ulcero-distructivă
Ulcero-vegetantă(exofitică)
Formă avansată extinsă: terbrantă
Ulcero-distructivă: poate interesa
doar limba si mai rar doar PB
Ulcero-vegetantă
Infiltrativă scleroasă (Schiroasă)
Ulcerativă caracter infiltrativ
Forma vegetantă exofitică cu
aspect conopidiform verucos
Ulcero-distructivă
-invadează SM, FN, VP
Ulcero – vegetantă
-origine debut nodular
(carcinoame gl)
-invazie osoasă și perinervoasă